1 Dezvoltarea zonei de influen a mun.

Chi in u
1.1 Municipiul Chi in u în sistemul regional na ional
1.1.1 Leg turi tradi ionale cu teritoriile al turate
Sistematizarea urbanistic a dezvolt rii zonei de influen a municipiului Chi in u î i are istoricul s u, analiza
c reia în prezenta lucrare poate contribui la evitarea unor gre eli în realizarea cerin elor de dezvoltare
urbanistic . Scopul analizei este de a evalua obiectiv poten ialul localit ilor aflate în zona de influen a
municipiului Chi in u, rolul i importan a lor în dezvoltarea municipiului Chi in u.

În conformitate cu prevederile „Schemei regionale de a ez ri umane”, elaborate în anii 90 ai

secolului trecut, Republica Moldova este conven ional delimitat în 4 regiuni: Nord, Centru,
Sud i Sud-est, printre care rolul principal îi apar ine sistemului regional Centru. Drept
puncte de reper al acestui sistem serveau localit ile urbane Anenii Noi, C l ra i, Criuleni,
Dub sari, Hânce ti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Str eni i Ungheni – toate acestea executau
func iile centrelor unit ilor administrativ-teritoriale. Printre aceste localit i ora ul Chi in u
este eviden iat ca unitate administrativ-teritorial complex ce avea func iile sale specifice.

Figura 1-1

Sursa: Schema regional de a ez ri umane, Chi in u Urban Proiect, 1987

Structurarea pe sisteme regionale are la baz : (i) probleme prioritare cu care se confrunta
zona respectiv , (ii) condi iile naturale, climaterice i fizico-geologice, (iii) poten ialul uman
i (iv) caracteristica etnic a popula iei. Un alt criteriu important este constituirea regiunii în
jurul unui ora – centru de gravita ie, care sunt de anumite ranguri în dependen de

1
poten ialul socio-economic i uman. Zonele de pol5.4
dol5.4
sp
0Td
Td
o0ooa
(Td
(e)Tj
)Tj(e)Tj
/R12
5.4d012
(Td
)Tj
Tf(l)Tj
3.12
3.Tj 3.12
Y 000 Td (Z)Tj
(m)Tj7.2
9.24
0 Td
0 Td(o

2
Reie ind din statutul s u municipiul Chi in u ca forma iune urbanistic asigur :
• Func iile de structur teritorial central în sistemul local de polarizare
• Func iile suplimentare necesare pentru realizarea problemelor de importan regional
• Func iile de capital caracteristice pentru organizarea func ion rii i asigur rii unui ir
de probleme specifice ale sistemului de localit i la nivel na ional.

Modalit ile de realizare a acestor func ii sunt, de regul , stipulate în Planurile urbanistice
generale, fiind factori de baz ai dezvolt rii, care prev d:
• Amplasarea structurilor de producere or ene ti (întreprinderi industriale,
specializarea profund a întreprinderilor ramurilor prelucr toare, nivelul sc zut al
dot rii tehnologice a întreprinderilor, etc.)
• Cre terea num rului popula iei i, ca urmare, a resurselor de munc cu implicarea
maxim în activitatea de producere
• Dezvoltarea intens a factorilor infrastructurii sociale
• Dezvoltarea re elei de transport intern i extern
• Dezvoltarea teritorial activ a localit ilor.

Grupul localit ilor urbane, examinate de noi, dispunea de planuri urbanistice generale,
termenii realiz rii c rora nu mai sunt actuali i necesit o actualizare urgent .

Tabelul 1-1 Termenii de elaborare i realizare ale PUG a ora elor din regiunea Centru
Data realiz rii planului
Data
Nr. Denumirea Termenul Inclusiv, pentru I Comentariu
ini ial
calculat etap
1 Anenii Noi* 1971 2001 1981
2 C l ra i 1978 2001 1986
3 Criuleni* 1972 1991 1981
4 Dub sari 1987 2011 1996
5 Hânce ti 1980 2011 1991
6 Ialoveni* 1978 2001 1986
7 Nisporeni 1988 2011 1996
În 1997 au demarat lucr rile
8 Orhei 1987 2011 1996
de elaborare ale PUG nou
9 Str eni* 1977 2001 1986
În 1994 a fost elaborat PUG
10 Ungheni 1986 2006 1996 cu termenele de realizare
pân în 2001
* ra ele care fac parte din componen a jude ului Chi in u
Sursa: Planurile urbanistice ale localit ilor urbane

Analiza acestor PUG denot c direc iile principale ale organiz rii structural-planimetrice a
teritoriilor localit ilor urbane mici în perioada respectiv nu au fost realizate. Astfel, în
prezent, sistemul de localit i nu este clar formulat i nu are un statut urbanistic bine
determinat. De aceea, în efectuarea analizei s-a pus accentul pe una din variante simplificate,
la etapa actual , zona de influen a mun. Chi in u fiind reprezentat de teritoriul jude ului
Chi in u.

3
 Figura 1-3

Sursa: Chi in u Urban Proiect, 2002

* În schem prin coduri de cifre sunt reprezentate unit ile administrativ-teritoriale de baz , în anexa 7.1

Zona de influen a municipiului Chi in u, ca element al sistemului regional este

caracterizat , în prezent, prin urm torii indici de baz :

Tabelul 1-2 Indicii de baz ai unit ii administrativ-teritoriale*

Nr. Denumirea Unitatea de m sur Cantitatea
1 Teritoriul mii ha 340,4
2 Num rul popula iei, mii locuitori 382,6
inclusiv popula ia urban mii locuitori 52,7
popula ia rural mii locuitori 329,9
3 Num rul localit ilor în total unit i 178
inclusiv ora e unit i 5
localit i rurale unit i 173
Dintre ele, re edin de comun unit i 91
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie
* F r municipiul Chi in u

Localit ile urbane i rurale în anii 70-80 dispuneau de documenta ie de urbanism i

amenajare a teritoriului, care forma structura func ional a localit ilor i determina punctele
de reper ale parametrilor urbani.

Ne-luând în considerare faptul, c planurile urbanistice generale ale localit ilor regiunii
centrale au fost elaborate în ani diferi i i sub influen a diferitor concep ii urbanistice, în
procesul form rii sistemei republicane de localit i rolul acestora nu s-a schimbat i a fost
trasat spre dezvoltarea social-economic , care presupune asigurarea sau apropierea acestor
indici de parametrii normativi pentru termenul calculat.

4
1.1.2 Experien a de sistematizare raional

În scopul cunoa terii principiilor de dezvoltare a teritoriilor din zona de influen a

municipiului Chi in u, cât i a rolului ora ului Chi in u în aceast dezvoltare, s-a întreprins
analiza unor proiecte de sistematizare raional elaborate în perioada sovietic . În schema de
planificarea raional complex elaborat de “Kiev NIIP Gradostroitelistva” în anul 1974 s-a
efectuat planificarea raional a teritoriului republicii. Au fost formate 4 zone de planificare
teritorial Nord, Centru, Sud i Sud-Est. Limitele zonelor de planificare au fost determinate
în baza constituirii structurii ra ionale de planificare, p strând hotarele raioanelor
administrativ-teritoriale, raionarea economico-geografic , condi iile de atrac ie la locurile de
munc a popula iei i infrastructura de comunica ii.

Zona de planificare Chi in u era parte component a raionului de planificare Centru – cu

raioanele administrativ-teritoriale: Orhei, C l ra i, Criuleni, Anenii Noi, Hânce ti, Nisporeni,
Str eni, Telene ti. La est zona se m rginea cu râul Nistru, la vest - râul Prut. Distan a
maxim era pe direc ia Nord-Vest – Sud-Est de-a lungul traseului Odesa – Ia i.

Zona de planificare Chi in u era unitatea teritorial de planificare func ional de mare
importan , cu un nivel de urbanizare ridicat, cu atrac ii suficiente din partea ora ului
Chi in u – ca capital i ca cel mai mare ora al republicii. Zona cuprindea ora ele C l ra i,
Hânce ti, Orhei, Anenii Noi, Str eni, Nisporeni, Telene ti, Criuleni, Vadul-lui-Vod ,
Cricova, Bucov , sate mari ca C rpineni, Bardar - ca zone de dezvoltare în perspectiv a
zonelor reziden iale i industriale a ora elor, agriculturii suburbane, masive silvice, bazinul
acvatic Ghidighici, lunca râului Nistru cu obiective i locuri de agrement.

În rezultatul analizei situa iei economice, nivelului urbaniz rii i asigur rii cu transport în
proiectul de planificare raional se eviden iau elementele acestei structuri: centre i axe.
Sistemul de centre i axe reflecta structura i configura ia re elei localit ilor urbane,
amplas rii complexelor industriale, comunica iilor inginere ti i de transport. De asemenea,
eviden ierea elementelor existente i determinarea centrelor i axelor de perspectiv era
necesar pentru amplasarea obiectivelor noi, inând cont de concentrarea ra ional a
industriei i popula iei. Odat cu relevarea elementelor structurale de baz a planific rii în
proiect se eviden ia sistemul suplimentar al centrelor i axelor de planificare de valoare
secundar – localit i mari, întreprinderi industriale noi, drumuri locale, râuri mici, etc.

Centrul structurii de planificare de prim rang era ora ul Chi in u – centrul sistemului
subregional a a ez rii umane, capitala republicii. Chi in u avea influen asupra dezvolt rii
func iilor economice, culturale i administrative a întregii republici, cât i zonei.

Centrul de rangul doi era ora ul Orhei. El influen a asupra amplas rii obiectivelor de
construc ii în volume mai limitate, îns îndeplinea rolul de frunte în asigurarea poten ialului
economic a sistemului de a ez ri umane de rang subregional.

Centre de rangul trei erau ora ele: C l ra i, Hânce ti, Anenii Noi, Telene ti, Str eni,
Criuleni, Vadul lui Vod , satele C rpineni, Puhoi, Peresecina, Coste ti, Bardar. Influen a
acestor centre de planificare se manifesta la rezolvarea problemelor în arii mai limitate, care
se bazeaz pe dezvoltarea întreprinderilor agrare i func iilor sociale de importan local în
hotarele raionului administrativ.
5
Centre de rangul patru – erau localit ile centre ale sistemelor primare de a ez ri umane.

Structura de planificare se determina prin amplasarea reciproc a diferitelor centre i axe care
corespundeau direc iilor principale de leg turi dintre acestea. O mare influen stimulatoare
asupra intensific rii economiei, o aveau c ile de transport, precum sunt: drumurile na ionale
Poltava - Leu eni, Odesa – Cern u i, Chi in u – Ungheni, Chi in u – B l i, Chi in u –
Bolgrad; c ile ferate Razdelinaia - Ungheni, Chi in u – Iampol; axele compozi ionale ale
land aftului, precum sunt: luncile râurilor mari, litoralul lacurilor i bazinelor de ap ce
reprezentau locuri posibile de amplasare a localit ilor, complexelor industriale, fiindc pe
teritoriile din preajma acestora existau condi ii relativ mai favorabile de gospod rire a apelor
i transportului, cât i condi ii climaterice potrivite pentru via .

Amplasarea centrului de planificare la intersec ia mai multor axe de planificare contribuie la

sporirea influen ei acesteia asupra valorific rii intensive a terenurilor aferente. Zonele de
influen a centrelor de planificare, de obicei, au caractere concentrice, axele de planificare
au zone de influen în form fâ ie.

În baza schemei de valorificare complex a teritoriului i structurii de planificare în

perspectiv s-au eviden iat problemele ce in de zonificarea func ional a teritoriului.

Zonificarea func ional a teritoriului este menit de a contribui la utilizarea ra ional a

teritoriului în conformitate cu condi iile naturale i economice privind valorificarea lui, la
amplasarea reciproc i oportun a obiectivelor cu func ii diferite a economiei, la crearea
condi iilor de planificare necesare pentru protejarea i p strarea surselor naturale de valoare
major , monumentelor istorice, de cultur i arhitectur .

Zonificarea func ional a teritoriului zonei de planificare Chi in u este efectuat analogic cu
cea propus în schema de planificare raional complex a republicii. Teritoriul zonei este
compus din trei tipuri de zone func ionale: (i) urbanizat cu un nivel înalt de concentra ie a
popula iei i valorilor materiale; (ii) agrar , care se caracterizeaz prin dispersarea sistemului
de a ez ri umane; (iii) land afturilor protejate.

Constatarea în teritoriu a zonelor i centrelor cu diferite niveluri de valorificare economic

permite de a trata diferen iat probleme separate de planificare raional , astfel, pe când în
unele raioane, în calitate de problem prioritar de planificare pot fi prev zute m suri privind
valorificarea intens a teritoriilor, în altele, dimpotriv , m suri privind limitarea proceselor
de supraurbanizare. În interiorul zonelor deta ate anterior cu nivelul de urbanizare ridicat, la
etapa aceasta se vor desemna centre bine dezvoltate i periferii mai slab dezvoltate.

La zonele protejate ale land aftelor se claseaz teritoriile p durilor, p durilor-parcuri,

rezerva iilor ale naturii, bazinelor de ap , luncilor râurilor i zonelor verzi ale ora elor.

Zonele verzi ale ora elor Chi in u i Orhei, masivele silvice ale Codrilor, teritoriile riverane
râurilor Nistru i Prut, bazinelor de ap Ghidighici i I nov , sistemele de institu ii balneare
care se vor construi pe râul Botna – reprezint locuri de agrement pentru popula ie.

6
Raionul Codrilor reprezint zona parcurilor naturale, de turism, centrele acestora fiind ora ele
Cal ra i i Nisporeni. Aceste locuri sunt bogate în p duri, lacuri, diferite monumente ale
naturii etc.

În proiectul de zonificare func ional cea mai mare aten ie se acord problemelor dezvolt rii
teritoriale ale capitalei republicii – Chi in u. Con tientizând faptul, c în Chi in u se prevede
procesul urbaniz rii în continuare i c num rul popula iei ora ului va fi 800 mii locuitori,
trebuia s se ia decizii referitor la problema principal – selectarea terenurilor pentru
amplasarea zonelor de re edin i industriale, organizarea ra ional a transportului,
sistemelor de asigurare tehnico-edilitar , modul de trai i odihn a popula iei ora ului. Una
din direc iile de dezvoltare teritorial a ora ului este reconstruc ia spa iului construit,
demolarea construc iilor cu 1-2 nivele i a construc iile în stare deplorabil , înlocuirea
acestora cu case cu mai multe etaje. Num rul teritoriilor de re edin necesare pentru
construc ii locative în perspectiv se afl în dependen de procentul demol rii propuse.

În proiectul de zonificare s-au propus 6 variante compozi ionale de amplasare a terenurilor

reziden iale noi atât dup amplasamentul acestora, cât i dup num rul teritoriilor în
dependen de procentul demol rii. Comun pentru toate variantele este c amplasarea unui
num r de construc ii locative în sectoarele Bude ti i Buiucani. Variantele 1 i 2 prevedeau
6% de demolare. În aceste variante amplasarea zonelor reziden iale se prevedea în direc ia
nord-est pe drumul spre Vadul lui Vod , în varianta 1 amplasarea terenurilor reziden iale a
fost propus de la sectorul Bude ti pân la Vadul lui Vod , în varianta a 2 o parte din
terenurile zonei se valorific în direc ia nord-est. Alte terenuri se amplaseaz în Vadul lui
Vod . Variantele 3 i 4 prevedeau 20% de demolare. În varianta 3 zona locativ se
amplaseaz la nord-est de la sectorul Bude ti, zona industrial nou este al turat de zona
industrial Ciocana Nou . În varianta 4 se formeaz 2 zone industriale pe ambele p r i ale
drumului spre Vadul Lui Vod i forma iuni locative al turate. Varianta 5 - demolare 20 %.
Raioanele noi pentru construc ii locative se propun la Vadul lui Vod , în preajma lacurilor
Ghidighici i I nov , aceste forma ii se consider ora e – satelite ale Chi in ului. Varianta 6
– demolare 30 %. În afar de valorificarea noilor raioane din sectorul Bude ti i Buiucani i
reconstruc ia considerabil a spa iului construit se propune valorificarea versan ilor Durle ti
dup organizarea lucr rilor de consolidare a terenurilor i raionul amplasat la nord de Po ta
Veche.

Dup evaluarea planific rii ale variantelor mai bun se consider varianta 4 ca destul de
compact cu amplasarea ra ional a zonei industriale de nord, al turi de noua cale ferat spre
Orhei. Câteva terenuri industriale separate prin planificare se amplaseaz în zonele locative.
Aici se vor amplasa întreprinderi ale industriei constructoare de ma ini i u oare, care nu
necesit zone de protec ie de la locuin e i nu lanseaz produc ie de mari gabarite.

Raionul nou este situat în apropierea zonei de agrement Vadul lui Vod , se organizeaz
leg turile forma iilor locative cu zonele industriale i centrul ora ului, între acestea pe
versan ii cu alunec ri de teren se va forma parcul–p dure Tohatin, din partea de est de la
raionul locativ se va al tura parcul-p dure Coloni a.

Analiza proiectelor de sistematizare raional a unit ilor administrativ-teritoriale ale

sectoarelor Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni i Str eni demonstreaz c , fiind componente ale
zonei de influen Chi in u, au fost elaborate în baza proiectelor destinate acestei zone,

7
deosebindu-se doar dup teritoriu, num rul localit ilor i a popula iei. Aceasta este prezentat
în Tabelul 7-3.

Tabelul 1-3 Caracteristici ale raioanelor

Denumirea Teritoriul, Popula ia, mii Num rul total Inclusiv
Nr.
sectorului mii ha locuitori de localit i Ora e Sate
1. Anenii Noi 84,2 88,4 48 1 47
2. Criuleni 89,4 96,1 56 3 53
3. Ialoveni 68,0 105,7 34 2 32
4. Str eni 76,2 94,7 37 2 35
Sursa: Comitetul de Stat pentru Statistic a R.S.S.M., anii 1983, 1984

A ez rile umane în sectoarele din raza de influen a ora ului Chi in u prev zute în
proiectele de sistematizare raional se caracterizau prin urm toarele particularit i:

A ezarea uman relativ uniform

Amplasarea localit ilor cu un num r sporit de popula ie în apropierea fostelor centre
raionale i or. Chi in u
Densitatea popula iei (la 100 km²) mai mare decât media pe republic
Infrastructur de transport mai dezvoltat
Influen area activit ii profesionale a locuitorilor din suburbie, prin oferirea mai
multor oportunit i de angajare.

1.1.3 Concluzii
Avantaje
• Exercitarea de c tre mun. Chi in u a func iilor
de nivel local, regional i na ional
• Experien a de regionare
• Stabilitatea rela iilor economico-sociale între
ora i localit ile din zona de influen
• Zona de influen asigur cea mai mare parte a
livr rilor de produse alimentare a capitalei
• Experien a de elaborare i coordonare a PUG a
localit ilor din zon
• Zona de influen reprezint spa iul ce asigur
stabilitatea ecologic în jurul capitalei
Dezavantaje
• Lipsa documenta iei de planificare urbanistic
actualizat
• Disfunc ii socio-economice, care au contribuit la
dezechilibrul demografic a structurii localit ilor
• Lipsa ierarhiz rii i determin rii rolului
localit ilor zonei de influen pentru mun.
Chi in u
• Disfunc ii teritoriale ce s-au exprimat în
ineficacitatea utiliz rii terenurilor, pierderea unei
p r i considerabile a terenurilor agricole

Oportunit i Constrângeri
• Crearea condi iilor de trai adecvate pe întreg • Contrareforma administrativ-teritorial
teritoriul zonei de influen • Evaluarea insuficient a rolului i sensului zonei
• Renovarea documenta iei de urbanism pentru de influen
fiecare localitate • Insuficien a mijloacelor financiare pentru
• Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabil sus inerea dezvolt rii localit ilor din zon
• Crearea condi iilor func ion rii durabile a
totalit ii componen ilor urbanistici de baz
• Coordonarea permanent a problemelor
ecologice
• Utilizarea condi iilor naturale i resurselor
recreative pentru organizarea agrementului
popula iei

8
1.2 Sistematizarea i dezvoltarea teritoriului
1.2.1 Evaluarea complex a teritoriului

Zona de influen a municipiului Chi in u se deosebe te prin însu irile sale de land aft:
fertilitatea solului cu roci i relief de diferite particularit i pozitive, cât i negative –
nefavorabile: procese geologice periculoase (rev rs ri, alunec ri de teren, inunda ii,
subinunda ii). Toate acestea determin factorii care caracterizeaz utilizarea terenurilor
pentru activit ile de baz : construc ii, agricultur , agrement, turism. Evaluarea complex a
teritoriului vizat desemneaz pentru aceste domenii tipuri de soluri cu diferite categorii
favorabile pentru una sau alta sau mai multe activit i. Pe teritoriul zonei de influen se
eviden iaz 10 tipuri de land aft: (i) culme loessoase, plane slab deluroase i podi uri vechi;
(ii) pante deluroase u or înclinate în mare parte loessoase; (iii) culme înguste alungite –
coline cu eroziuni deluroase, cu situa ii de alunec ri de teren; (iv) versan i slab eroziona i cu
alunec ri sau cu posibile alunec ri locale ale v ilor formate în mare parte de leossuri; (v)
culmi înclinate, erozionate ale v ilor, cu alunec ri de teren locale; (vi) culmi erozionate
înclinate ale v ilor i râpelor, local supuse sau amenin ate de alunec ri de teren; (vii) culmi
puternic erozionate, înclinate, pe alocuri cu alunec ri; (viii) culmi foarte erozionate, cu mari
înclin ri, chiar i abrupte; (ix) lunci; (x) masive de lunci inundabile, ml tinite i umede.
Descrierea detaliat a acestor tipuri de land aft este prezentat în Anexa 7-2.

Cu totalitatea factorilor naturali teritoriul zonei de influen a municipiului Chi in u este

favorabil pentru agricultur , mai mult pentru viticultur , legumicultur i pentru horticultur ,
mai pu in favorabil pentru cultivarea cerealierelor, culturilor tehnice i p unilor (cre terea
animalelor). Posibilit ile de construc ie sunt foarte limitate.

În perimetrul zonei de influen o mare însemn tate o au Codrii, care concentreaz cea mai
mare parte a fondului forestier al republicii. În afar de poten ialul de agrement esen ial,
p durile mai întâi de toate sunt locurile de p strare a fondului genetic al faunei i florei
originale, etalonul dinamicii proceselor naturale ale land aftului i sistemelor ecologice. De
asemenea, p durile îndeplinesc un rol însemnat de protec ie a apelor.
Poten ialul de agrement al zonei este relativ limitat, în acest scop în primul rând se pot folosi zonele de-a lungul
Nistrului i p durile Codrilor.

1.2.2 Re eaua de localit i

Zona de influen a municipiului Chi in u este constituit din jude ul Chi in u, format în
baza reorganiz rii fostelor raioane-unit i administrativ-teritoriale Anenii Noi, Criuleni,
Str eni, Ialoveni care încadreaz 178 de localit i, din care 5 ora e i 173 localit i rurale,
gestionate de 91 prim rii i suburbia municipiului Chi in u, unde sunt incluse 17 prim rii în
componen c rora intr 32 de localit i.

Tabelul 1-4 Indicii de baz a zonei de influen a municipiului Chi in u

Inclusiv Din care
Num rul
Teritoriul, Num rul
Unit i teritoriale popula iei, Num rul Num rul
mii ha localit ilor Prim rii Localit i
mii pers. popula iei popula iei
urbane rurale
Jude ul Chi in u 340,4 178 91 87 382,6 52,7 329,9

9
 Mun. Chi in u -
44,3 32 17 15 112,7 51,6 61,1
zona suburban
Total zona de
384,7 210 108 102 495.3 104,3 391,0
influen
Sursa: Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 01.01.2002. Departamentul Statistic i Sociologie al
Republicii Moldova
Not : Comuna Corjova cu satul Mahala, satul Roghi din comuna Molovata Nou i satul Varni a Nou ,
comuna Speia se afl în subordinea admininistrativ a Transnistriei, îns conform Legii RM privind
organizarea administrativ-teritorial nr. 191-XIV din 12.11.1998 i Legii RM pentru modificarea Legii
RM privind organizarea administrativ-teritorial nr. 292-XIV din 19.02.1999, comuna i satele
men ionate sunt incluse în jude ul Chi in u. În calculul tabelului acestea sunt incluse numai ca unit i,
îns f r num rul popula iei.

Teritoriul zonei de influen este de 3,8 mii km² sau 11,3% din teritoriul republicii, iar popula ia constituie
495.3, inclusiv popula ia urban – 104,3 mii locuitori, popula ia rural – 391,0 mii locuitori.

Tabelul 1-5 Gruparea localit ilor zonei de influen dup num rul popula iei
Localit i
Nr. Num rul popula iei în localit i
Num rul Ponderea, %
1. Localit i urbane, inclusiv: 11 100
1.1 Pân la 3,000 1 9
1.2 De la 3,001 pân la 5,000 2 18,2
1.3 De la 5,001 pân la 10,000 4 36,4
1.4 Peste 10,000 4 36,4
2. Localit i rurale 199 100
2.1 Mici, pân la 100 9 4,5
101-200 8 4,0
201-500 25 12,6
501-1,000 33 16,8
2.2 Medii, 1,001- 2,000 44 22,0
2.3 Mari, 2,001-3,000 26 13,0
3,001-5,000 32 16,0
2.4 Peste 5,000 22 11,0
Sursa: Prim riile localit ilor din zona de influen

Din tabel se observ c num rul ora elor cu popula ie de pân la 10,000 este de 7. Cel mai
mic ora din zon este ora ul Bucov . Grupul ora elor mai mare de 10,000 este alc tuit din 4
ora e: Str eni – 20,3, Durle ti - 17,3 mii, Ialoveni - 13,6 mii, Codru - 11,5 mii locuitori.

Re eaua de localit i rurale este format din 199 localit i. În grupul de localit i mici
locuiesc 8,2% din num rul total al popula iei rurale a zonei, în aceast grup intr 11
localit i din suburbia municipiului în care locuiesc 4,4 mii locuitori. Cea mai mic localitate
din zon este satul Petrovca - 6 locuitori, comuna Mereni, sectorul Anenii Noi.

În grupa de localit i mai mari de 5 mii locuitori, locuiesc 35,9% din întreaga popula ie a
zonei. A ezarea uman actual a zonei difer de alte regiuni ale rii, fiind caracterizat prin:

Tabelul 1-6 Indicatorii de baz a a ez rii umane ale zonei de influen a municipiului

10
 Unit. de Zona de Ponderea în
Nr. Indicatori RM
m sur influen RM, %

1. Teritoriu mii km² 33,76 3,8 11,3

2. Num rul popula iei Mii loc. 4243 495,3 11,7
inclusiv Urban Mii loc. 1858,4 104,3 5,1
% 43,8 21,1 -
Rural Mii loc. 2214,8 391,0 17,6
% 56,2 78,9 -
3. Nr. total de localit i unit. 1680 210 12,5
inclusiv Urbane unit. 65 11 16,9
Rurale unit. 1615 199 12,3
4. Densitatea popula iei Om/km² 125,7 130,3 103,7
5. Densitatea localit ilor Loc/km² 4,98 5,5 110,4
6. Nr. mediu într-o localitate Mii loc. 1,4 2,0 142,9
rural
7. Distan a medie între km 4,5 4,5 -
localit i
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie al Republicii Moldova

Din tabel se vede c forma predominant a a ez rilor umane în jude ul Chi in u este cea
rural - 86,2 % din num rul total al popula iei i în municipiul Chi in u predomin aceia i
numai cu ponderea de 54,2%.

Densitatea popula iei în jude ul Chi in u este mai mic de cât cea medie pe ar (89,3%), iar
în zona suburban aceste indicator este de 256,1 locuitori/km2 sau 203,2% fa de media pe
republic – 126 locuitori/km2. Densitatea localit ilor din jude pe 100 km2 i zona suburban
este de respectiv cu 5,2 i 7.3, dep ind indicatorul dat pe republic – 4,98 localit i pe 100
km2.

Num rul mediu a popula iei într-o localitate în zona jude ului Chi in u de influen dep e te
media pe ar (1,4 mii oameni), iar în zona suburban acest indicator este de 2,3 mii locuitori
sau 164,3% în raport cu cel de pe republic .

1.2.3 Probleme în dezvoltarea localit ilor

În dezvoltarea sa localit ile urbane, în deosebi centrele sectoarelor Anenii Noi, Criuleni,
Ialoveni i Str eni, se confrunt cu urm toarele probleme de ordin economic, precum sunt
revitalizarea întreprinderilor existente i amplasarea întreprinderilor noi cu mari capacit i.
Trebuie men ionat faptul, c odat cu dezvoltarea pie ei de vânzare-cump rare a p mânturilor
tot mai mul i vor fi în c utarea locurilor de munc .

Divizarea localit ilor rurale în localit i cu perspectiv i f r perspectiv a cauzat daune

mari, nivelul acestora r mâne s se valorifice în mod special. În satele f r perspectiv , care,
la rândul s u, erau divizate în sate p strate pân la epuizarea termenului de calcul al
documenta iilor i sate, care trebuiau s fie mutate în alte localit i, în aceast perioad era
interzis orice construc ie în localit ile de categoriile men ionate, chiar i locuin e
individuale. Aici este necesar de a men iona c nici una din premisele prognozate nu a avut

11
loc. A a soart au avut, ca regul , localit ile rurale mici cu num rul popula iei pân la 1,0
mii locuitori.

În zona de influen a municipiului Chi in u num rul acestor sate este 75, sau 37,9 % din
num rul localit ilor rurale, inclusiv în municipiu sunt 11 sate, 42,3 % din localit ile rurale
ale municipiului.

O alt grup de probleme în dezvoltarea localit ilor o reprezint sc derea nivelului de

prest ri servicii a institu iilor specializate din sfera infrastructurii sociale, au loc cazuri când
unele din aceste institu ii se distrug, fiind amplasate al turi de edificiile autorit ilor locale, o
parte din acestea se afl la etapa de construc ie o durat îndelungat de timp. În activitatea
ulterioar este necesar elaborarea unui studiu, scopul c ruia s fie determinarea sistemei
infrastructurii sociale existente i a m surilor de revitalizare a acesteia.

Probleme destul de acute au ap rut în localit i odat cu distrugerea zonelor industriale. În

majoritatea cazurilor obiectele fostelor întreprinderi sunt p strate sub form de cot -parte a
colectivelor de rani. Aceste zone ocup teritorii suficiente. În municipiu teritoriile ocupate
de construc ii industriale este de 409 ha, iar în jude ul Chi in u – 1,090 ha. În prezent se
recomand autorit ilor publice s utilizeze aceste terenuri, potrivit necesit ilor, ca obiecte
industriale pentru folosirea for elor de munc locale.

O alt problem specific revine din partea întov r irilor pomicole, amplasate pe teritoriile
arabile ale unit ilor administrativ – teritoriale ale municipiului i jude ului Chi in u. Numai
în municipiu num rul acestora este de 157 i ocup terenuri în total de 1704,8 ha din care
proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale – 1053,8 ha i proprietatea privat –
650,87 ha, iar în jude num rul întov r irilor este de 183, care ocup 1616,7 ha din care în
proprietate privat – 342,89 ha. Mul i locuitori ai municipiului ne având posibilit i s - i
realizeze locuin e în ora vor folosi c su ele edificate drept locuin . Este oportun faptul, c
pentru o parte de întov r iri cu condi ii favorabile pentru construc ii s fie schimbat statutul
de la întov r ire pomicol în statut de localitate cu drept de re edin a de in torilor de
loturi.

Alte probleme care persist în permanen sunt cele legate de seisme i procesele geologice
periculoase.

1.2.4 Fondul funciar

Fondul funciar al zonei de influen a municipiului Chi in u este alc tuit în conformitate cu Cadastrul funciar al
Republicii Moldova la 1 ianuarie 2002. Acest fond este alc tuit din dou compartimente separate: Bilan ul
fondului funciar al unit ilor administrativ–teritoriale din cadrul municipiului Chi in u i Bilan ul fondului
funciar al jude ului Chi in u, structurat în sectoarele existente, precum sunt: Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni i
Str eni.

Fondului funciar este compus din terenurile cu urm toarele destina ii:
• Agricultur
• Ale localit ilor
• Ale industriei i transportului
• Cu func ii de protec ie a naturii
• Ale fondului silvic

12
 • Ale fondului apelor
• Ale fondului de rezerv .

În fiecare din aceste terenuri au fost indicate categoriile divizate dup tipul de proprietate :
• Proprietate public a statului
• Proprietate a unit ilor administrativ–teritoriale
• Aflate în proprietate privat .

Reforma funciar a dus la repartizarea fondului funciar. În prezent pe teritoriul zonei de

influen a municipiului Chi in u activeaz gospod rii r ne ti, societ i cu r spundere
limitat , gospod rii colective, întov r iri de horticultur i pomicole.

Tabelul 1-7 Zona de influen a municipiului Chi in u

Specficare Mii, ha Ponderea, %
Jude ul Chi in u 340,4 88,5%
Municipiul Chi in u 44,3 11,5%
Total 384,7 100%
Tipul de proprietate teritoriile în jude ul Chi in u:
Terenuri proprietate public a statului 72,9 21,4%
Terenuri proprietate public a unit ilor 76,8 22,6%
administrativ-teritoriale
Terenuri aflate în proprietate privat 190,7 56,0%
Total 340,4 100%
Municipiul Chi in u:
Terenuri proprietate public a statului 9,7 21,9%
Terenuri proprietate public a unit ilor 11,0 24,8%
administrativ-teritoriale
Terenuri aflate în proprietate privat 23,6 53,3%
Total 44,3 100%
Sursa: Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 01.01.2002

Bilan ul detaliat al fondului funciar este prezentat în Anexele 8-2 i 8-3.

13
1.2.5 Concluzii
Avantaje
• Existen a unei re ele satisf c toare de c i de
comunica ii
• Existen a celui mai mare masiv de p duri din
republic
• Existen a localit ilor rurale mari
• Indicii densit ii popula iei i a localit ilor în
zona de influen sunt mai mari decât media pe
republic
• Pe teritoriul zonei de influen exist 340
întov r iri pomicole membrii c rora sunt
locuitori ai municipiului Chi in u
Dezavantaje
• Starea deplorabil a re elelor de drumuri
locale
• Starea deplorabil a infrastructurii serviciilor i
sociale
• Intravilanul localit ilor terenuri libere pentru
construc ie lipsesc – terenurile prev zute
pentru dezvoltare s-au epuizat
• Desfiin area zonelor industriale ale localit ilor
• Lipsa documenta iei de urbanism i
amenajare a teritoriului ca suport
reglementar pentru eliberarea certificatelor
de urbanism i autoriza iilor de construire
• Întov r irile pomicole sunt amplasate pe
terenurile arabile

Oportunit i Constrângeri
• Elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului • Lipsa investi iilor
a unit ilor administrativ-teritoriale • Poten ial redus pentru dezvoltarea
• Elaborarea planurilor urbanistice generale a construc iilor
localit ilor • Reglementarea neadecvat a utiliz rii
• Elaborarea regulamentelor locale de urbanism masivelor silvice
pentru întreg teritoriul administrat de prim rii • Nereglementarea activit ilor privind utilizarea
• Elaborarea recomand rilor privind folosirea i protejarea resurselor naturale în construc ii
optim a terenurilor întov r irilor pomicole i infrastructur

1.3 Popula ia, resursele de munc , infrastructura social

1.3.1 Dinamica i formarea num rului popula iei

În perioada de pân la reformele anilor 90, num rul popula iei ora elor din regiunea
examinat era permanent în cre tere. O asemenea tendin era prev zut i de planurile
urbanistice generale. Îns , de atunci i pân în prezent, situa ia demografic în localit ile
urbane examinate este determinat de factori nefavorabili care au cauzat o reducere a
num rului total al popula iei. Excep ie fac numai localit ile urbane mici, amplasate în zona
de suburbie a capitalei, unde mai func ioneaz întreprinderi industriale, în deosebi din
complexul agro-industrial. Dinamica num rului popula iei urbane din regiunea Centru este
reflectat în Tabelul 7-8.

Tabelul 1-8 Num rul popula iei localit ilor urbane ale regiunii Centru (mii loc.)

14
 Conform PUG De facto
În
Nr. Denumirea Pentru Pentru anul
anul Pentru
termenul corespunz tor 1997 2001
ini ial etapa I
calculat etapei I
1 Anenii Noi* 5,9 9,0 14,0 7,7 9,9 8,8
2 C l ra i 15,6 21,0 30,0 19,4 18,0 16,9
3 Criuleni* 4,9 8,0 10,0 7,6 9,5 8,7
4 Dub sari 34,8 37,0 50,5 23,7 22,9 22,5
5 Hânce ti 16,7 21,0 30,0 19,3 18,8 18,4
6 Ialoveni* 7,7 10,0 15,0 10,4 14,5 13,6
7 Nisporeni 15,3 17,3 22,8 16,5 16,4 16,1
8 Orhei 31,3 38,0 47,6 37,7 37,5 37,1
9 Str eni* 14,6 27,0 50,0 17,2 20,1 20,3
10 Ungheni 34,1 39,0 44,1 40,2 40,1 40,1
Total 181,2 227,3 314,0 199,7 207,7 202,5
Alte ora e din
comp. jud.
33,1 54,0 89,0 42,9 54,0 51,4
Chi in u din
1999
Sursa: Planurile urbanistice generale; Departamentul Statistic i Sociologie

O influen dominant a ora ului Chi in u asupra dezvolt rii social-economice a regiunii
Centru s-a reflectat asupra planific rii localit ilor urbane mici, cu scopul de a limita
extinderea capitalei. Astfel, în planurile urbanistice generale ale acestor localit i se
preconiza un ir de m suri privind prevenirea tendin elor nefavorabile în cazul cre terii
abuzive a num rului popula iei ora ului Chi in u, spre exemplu: amplasarea în localit ile
urbane mici a întreprinderilor industriale, care vor putea s neutralizeze surplusul de resurse
de munc sau de a sustrage popula ia care dorea s se stabileasc cu traiul în capital , sosind
din alte localit i urbane ale zonei de influen ; dezvoltarea intens a infrastructurii sociale i
construc ia cartierelor de locuit dens populate cu extinderea unei re ele de coli polivalente
conform profilului de producere care predomina. Se presupunea, c aceast tendin de
formare a ora ului din regiune va domina i pentru perioada de perspectiv (20 – 30 ani).

Metoda “bilan ului de munc ” folosit pentru calcularea num rului popula iei de pronostic i
indicii ob inu i constituiau drept baz pentru dezvoltarea parametrilor urbanistici ai
localit ilor.

De la demararea elabor rii documenta iei de urbanism i amenajare a teritoriului i pân la

finele etapei I de construc ie în marea majoritate a localit ilor din teritoriul jude ului avea
loc procesul de reducere a natalit ii, care, ulterior, era direct propor ional cu criza
economic . Schimbarea coeficien ilor sporului natural al popula iei i natalit ii în localit ile
sistemei grupate de a ez ri umane Centru – cu excep ia ora elor din cadrul municipiului
Chi in u este prezentat în Figura 7-4.

15
Figura 1-4

Modificarea coeficien ilor demografici

35
30
25 coeficientul
sporului
20 natural
15 coeficientul
10 natalitatii

5
0
1985 1990 1994 2000
Sursa: Anuarul statistic al RM 2000; Totalul recens mântului unional al popula iei RM din anul 1989

Cre terea poten ialului industrial planificat necesita completarea cu resurse de munc . Acest
fapt a cauzat repartizarea acestora din localit ile rurale în cele urbane. Num rul de locuri de
munc i garan ia asigur rii unui salariu stabil, posibilitatea de asigurare cu locuin i alte
condi ii din domeniul prest rilor de servicii erau destul de atr g toare. În a a mod, neajunsul
num rului popula iei, ca baz a resurselor de munc , locurilor de munc vacante au cauzat
fluxul de migra iune al popula iei din ora ele mici. În perioada din 1979 pân în 1993
cre terea num rului popula iei datorat migra iunii din localit ile rurale a constituit 35 mii
locuitori.

Sporul preconizat al num rului popula iei urbane i datele pentru finele I etape de realizare
reflect tendin a de urbanizare activ în sistemul de a ez ri umane examinat.

Tabelul 1-9 Dinamica cre terii popula iei în localit ile urbane din zona de influen
Num rul popula iei %%
Durata
În raport cu anul ini ial
realiz rii
Nr. Denumirea Conform PUG pentru Datele pentru
etapei I a
finele etapei I de finele etapei I de
PUG, ani
construc ie realizare a PUG
1 Anenii Noi* 9 152,5 128,8
2 C l ra i 8 134,6 124,4
3 Criuleni* 9 163,3 155,1
4 Dub sari 9 106,3 68,1
5 Hânce ti 11 125,8 115,6
6 Ialoveni* 8 129,9 135,1
7 Nisporeni 8 113,1 107,8
8 Orhei 9 121,4 120,5
9 Str eni* 9 184,9 117,8
10 Ungheni 10 114,4 117,9
Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor statistice i a Planurilor urbanistice generale

Nivelul sc zut al asigur rii cu locuin e în ora ele mici a influen at asupra situa iei
demografice i a l sat amprent în formarea poten ialului demografic ulterioar .

16
 Concomitent au avut loc schimb ri radicale în politica statului: suveranitatea i rela iile
economice, care, de asemenea, au l sat amprent în formarea poten ialului demografic i a
cauzat refluxul popula iei, din localit ile urbane în cele rurale. În aceste condi ii un rol
reglementar îi revenea documenta iei de urbanism i amenajare a teritoriului, permanent
orientat în direc ia planific rii centralizate pentru toate domeniile de activitate, dar care i-a
pierdut valoarea sa.

În Tabelul 7-9 sunt propu i indicii calcula i ai num rului popula iei urbane, preconiza i în
planurile urbanistice generale, care au avut loc în perioada respectiv .

O situa ie critic s-a creat în ora ul Dub sari, unde num rul popula iei în ultimii 10 ani s-a
mic orat cu 38 %. În ora ele, ce fac parte din componen a municipiului Chi in u, stabilite
prin Concep ie, descre terea num rului total al popula iei are un rol neânsemnat.

Tabelul 1-10 Num rul popula iei urbane din zona de influen
PUG I etap / termenul Num rul de facto al popula iei pentru începutul
calculat anului, mii loc.
Denumirea
Popula ia,
Anii 1989 1991 1993 1995 1997 2001 2002
mii loc.
1 Anenii Noi* 1991/2006 7,0/12,1 10,0 10,1 9,9 9,9 9,9 8,8 8,8
2 C l ra i 1986/2001 21,0/30,0 18,3 18,2 18,2 18,2 18,0 17,0 16,9
3 Criuleni* - /1991 - /10,0 9,5 9,5 9,1 8,9 8,8 8,7 8,7
4 Dub sari - /1996 - /37,0 35,8 32,0 24,6 24,0 22,9
5 Hânce ti - /1991 -/21,0 19,2 19,3 19,3 19,0 18,8 18,5 18,4
6 Ialoveni* 1986/2001 10,0/15,0 12,8 13,8 13,9 14,5 14,5 13,6 13,6
7 Nisporeni -/1995 - /17,3 15,7 16,1 16,5 16,5 16,4 16,2 16,1
8 Orhei - /1996 -/38,0 38,0 39,1 38,4 38,0 37,5 37,2 37,1
9 Str eni* 1986/2001 27,0/50,0 20,1 20,4 20,2 20,2 21,7 20,3 20,3
10 Ungheni - /1996 -/39,0 37,8 39,4 39,6 39,9 40,0 40,2 40,1
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie al Republicii Moldova; Planurilor urbanistice generale

1.3.2 Tendin ele în structura demografic a popula iei

Structura popula iei pe vârst i sex pentru începutul anului 1989 în cadrul localit ilor
urbane examinate poate fi apreciat ca destul de favorabil pentru recuperarea pierderilor
conturate în acei ani de sc derea din cauza migra iunii popula iei. C tre acea perioad în
ora ele din zona de Centru au fost g site pârghii pentru includerea maxim în sfera de
producere a popula iei neangajate în câmpul de munc . Aici, într-un ir de localit i urbane
au ap rut obiective industriale destul de mari, menite s asigure strategia sistemului de
a ez ri umane, care se forma în scopul prevenirii cre terii excesive a num rului de popula ie
în or. Chi in u pe seama dep irii ritmurilor de a dezvoltare a ora elor mici. Între obiectele
noi care au influen at considerabil în atragerea surplusului surselor de munc , trebuie de
men ionat a a ca: uzina „Complectholodma ” (or. Str eni), combinatul de covoare (or.
Ungheni), uzinele construc iei de ma ini fixe (ora ele Ungheni i Dub sari), filiala uzinei
„Electroma ina” din Chi in u (or. C l ra i), filialele altor întreprinderi ale ora ului Chi in u
construite în ora ele Hânce ti, Dub sari, Anenii Noi, Criuleni, Nisporeni . a.

Majorarea num rului popula iei în ora ele mici dep ea posibilit ile extinderii infrastructurii
sociale. Consecin ele nefavorabile ale acestui proces s-au manifestat în dezechilibrul for elor

17
de munc , starea ecologic creat , necesitatea înstr in rii p mânturilor fertile din suburbie
pentru scopuri de construc ie.

Toate acestea au ap rut din faptul c planificarea regional de lung durat se transforma în
programe de ramur de dezvoltare i practic nu rezolvau problemele de amenajare a
economiei teritoriale a raioanelor separate. Dar programele urbanistice, ca regul , se bazau pe
documentele directive de planificare de lung durat în schema de ramur de nivel republican
i unional.

Procesul „de îmb trânire” a popula iei pentru începutul anului 1989 reprezenta un semn
destul de expresiv a condi iilor nefavorabile în dezvoltarea localit ilor. Situa ia dezastruoas
creat în structura demografic a popula iei s-a agravat începând cu perioada schimb rilor
sociale i politice i continu pân în prezent.

În perioada anilor 1989-2001 în zona de influen a ora ului Chi in u cota popula iei
grupelor de vârst mic (0-15 ani) s-a mic orat cu 3,1%, iar grupele de vârst mare (60 i mai
mult) s-au majorat cu 5,1%. Concomitent sc derea activit ii economice în ultimii ani a avut
impact serios asupra eficacit ii utiliz rii for elor de munc .

Conform studiului efectuat pentru anul 2001 cota popula iei ocupate din num rul total al
popula iei apte de munc varia de la 40 pân la 48%, dar de la num rul total al popula iei - de
la 22 pân la 28% (a se vedea Tabelul 7-10).

Tabelul 1-11 Raportul dintre angaja i i popula ia apt de munc

Num rul de angaja i în raport cu Num rul de angaja i în raport cu
Denumirea popula ia apt de munc , % num rul popula iei, %
localit ilor
Date ini iale 1989 1997 Date ini iale 1989 2001
Anenii Noi 65,1 63,0 46,6 47,4 35,8 27,2
Criuleni 72,7 64,3 44,2 44,9 38,5 26,1
Ialoveni 69,4 66,7 48,2 44,2 37,8 28,2
Str eni 65.2 60,0 40,8 39,7 33,5 22,6
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie al Republicii Moldova 1989, 2001

Toate cele men ionate referitor la formarea poten ialului demografic pentru perioada
realiz rii planurilor generale ale localit ilor urbane pân în prezent se caracterizeaz prin
nestabilitatea cre terii indicilor calitativi i agravarea celor cantitativi – condi iei de baz a
dezvolt rii durabile ale localit ilor.

Dezechilibrul la nivel teritorial a construc iei obiectelor noi de activitate economic i

infrastructurii sociale f r a ine cont de un ir întreg de particularit i ai localit ilor nu
asigur nivelul optim al utiliz rii for elor de munc . Datorit acestui fapt, func ia „de
sustragere a aten iei” ora elor mici privitor la extinderea capitalei republicii s-a demonstrat în
m sur incomplet numai la unele etape. Destul de clar rezultatul acestei activit i se
urm re te pe schema densit ii popula iei atinse la situa ia anului 2000, majorarea densit ii
popula iei pe teritoriul zonei suburbiei municipiului Chi in u, îns nivelul nefavorabil critic
nu a fost atins.

18
Dispropor ia în demografia popula iei atins în prezent reflect în integral programul sc derii
dezvolt rii sociale i economice a localit ilor zonei de influen a municipiului Chi in u, cât
i a dezvolt rii urbanismului în întregime.

Figura 1-5

Sursa: Chi in u Urbanproiect, 2000

Consecin e grave în procesul sc derii num rului popula iei în anii urm tori s-au reflectat în
schimb rile cantitative a parametrilor structurii demografiei popula iei condi ionate cât din
motive naturale, atât i sc derea din cauza migra iunii considerabile a popula iei. În afar de
aceasta, începând cu anul 1995 i pân în prezent o r spândire larg a ob inut cât migra iunea
pendulatore, atât i migra iunea intern a popula iei cu scopul încadr rii în câmpul muncii. În
diferite publica ii num rul popula iei care temporar se afla în afara hotarelor rii anual
oscileaz de la 700 pân la 900 mii oameni din popula ia apt pentru munc , ce alc tuie te de
la 30 pân la 40% de la num rul total al popula iei Moldovei apt pentru munc .

Cea mai clar prezentare privind schimb rile calitative în demografia popula iei oglinde te
indicatorul sarcinii demografice i coeficien ilor de îmb trânire a popula iei.

Tabelul 1-12 Indicii sarcinii demografice i coeficien ilor de îmb trânire a popula iei
Modificarea
Denumirea unit ii 1989 1999 coeficien ilor
Nr.
administrativ-teritoriale (1999/1989)
A B A B A B
1 Sectorul Anenii Noi 88,9 13,3 82,0 14,7 0,92 1,11
Spa iu urban 75,4 12,0 68,9 14,3 0,91 1,19

19
 Modificarea
Denumirea unit ii 1989 1999 coeficien ilor
Nr.
administrativ-teritoriale (1999/1989)
A B A B A B
Spa iu rural 91,1 13,5 84,0 14,7 0,92 1,09
2 Sectorul Criuleni 85,4 12,2 76,2 12,9 0,89 1,06
Spa iu urban 66,7 8,4 60,0 10,2 0,90 1,21
Spa iu rural 87,9 12,7 78,3 13,0 0,89 1,02
3 Sectorul Ialoveni 94,0 12,4 83,0 13,1 0,88 1,06
Spa iu urban 75,3 8,6 62,9 9,0 0,84 1,05
Spa iu rural 97,8 13,1 87,5 13,9 0,89 1,06
4 Sectorul Str eni 90,0 13,7 81,0 14,5 0,90 1,06
Spa iu urban 79.5 11,4 68,9 12,4 0,87 1,09
Spa iu rural 92,9 14,2 84,6 15,0 0,91 1,06
5 În mediu pentru zona de 89,5 12,9 80,6 13,8 0,90 1,07
influen a municipiului
Chi in u
Spa iu urban 75,3 10,3 65,7 11,5 0,87 1,12
Spa iu rural 92,3 13,4 83,5 14,2 0,90 1,06
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie al Republicii Moldova 1989, 1999
A Indicii sarcinii demografice
B Coeficientul de îmb trânire a popula iei

În mediu pe Moldova la 100 oameni din popula ia apt pentru munc (indicele sarcinii
demografice) în a.1999 revenea 74,6 oameni neap i pentru munc , iar num rul oamenilor în
vârst de 60 ani i mai mult alc tuia 13,6 oameni la 100 oameni a totalului num rului
popula iei. Datele men ionate m rturisesc despre o situa ie demografic destul de complicat
în localit ile zonei suburbane a municipiului Chi in u, care poate s se reflecte asupra
genera iilor viitoare ale popula iei în anii posteriori în teritoriul dat.

Schimb rile proceselor mortalit ii i în deosebi a natalit ii au condi ionat distinc ii în

corela ia num rului popula iei apte i num rul popula iei neapte de munc . Majorarea cotei
persoanelor grupurilor cu vârst înaintat se consider drept premis pentru mic orarea cotei
popula iei a p r ii ei apte pentru munc .

Trebuie de remarcat, c aceast situa ie într-o m sur concret s-a reflectat i în formarea
altor indicatori urbanistici în grupele de date a localit ilor urbane.

1.3.3 Infrastructura social

Deficitul capacit ii obiectelor sferei de deservire practic se simte în fiecare localitate, ce

poate s fie una din direc iile reale privitor la mic orarea omajului în viitor.
Pe evalu ri formale pe teritoriul zonei suburbane a municipiului Chi in u num rul copiilor în
institu iile pre colare constituie 26,9 copii la 1,000 de locuitori, num rul elevilor în
institu iile colare – 118,3 elevi la 1,000 de locuitori, completarea obiectelor de înv mânt
este de 80%.

Num rul paturilor de spital în institu iile de ocrotire a s n t ii – 6,3 paturi la 1000 de
locuitori, locuri în institu ii de club – 19,5 la 1000 de locuitori. Datele desenate nu reflecta
capacit ile reale ale obiectelor infrastructurii sociale men ionate. În prezent este prea pu in
probabil de a determina posibilit ile reale a locuitorilor zonei de influen , de exemplu, în

20
prest ri servicii medicale, în îndestularea localit ilor cu institu ii de comer , de alimenta ie
public , ateliere de prest ri servicii, institu ii de sport, obiecte de cultur etc.

Anterior s-a men ionat paguba a a numitului mod normativ în planificarea amenaj rii
localit ilor în condi iile când împ r irea centralizat a surselor i mijloacelor se efectuau
prin principiul restant.

Pe m sura dezvolt rii antreprenoriatului liber, absurditatea modului normativ (cu destina ie)
s-a manifestat în efectuarea unui ir de reforme cu destina ii, care datorit lipsei depline a
construc iei obiectelor sferei neproductive au adus la apari ia unei situa ii critice în aceast
sfer de activitate, începând cu institu iile de medicin i continuând cu întregul nomenclator
de prestare a serviciilor. În mod simplificat toate reformele efectuate reprezentau
determinarea sumar a parametrilor în întregime pe ar în una sau alta sistem de prest ri
servicii în localit ile urbane i rurale, i la încerc ri de a le majora.

Dar aceasta nu înseamn , ca dac în întregime pe republic unui medic cu calificare îi revin
282 oameni i unui pedagog 15 elevi, c a a nivel caracterizeaz regiunea capitalei i alte
regiuni ale republicii. Într-o m sur concret capital se eviden iaz prin întreprinderile de
comer , alimenta ie public i complexe teatrale i de agrement, institu ii de ocrotire a
s n t ii, înv mânt etc. De acest poten ial se folose te nu numai zona suburban a
municipiului Chi in u, nu numai zona de influen a dar i teritoriile din afar acesteia.

În limitele teritoriului zonei de influen a obiecte noi sunt edificii de cult, sta ii de alimentare
auto cu produse petroliere i obiecte de alimentare amplasate pe tot întinsul drumurilor.

M suri de limitare a unor obiecte concomitent cu stimularea altora nu poate fi cea mai
optima m sura pentru dep irea situa iei în care ne afl m. i totu i, aranjarea distincta în mod
urbanistic a localit ilor dup condi iile minimale obligatorii de îndestulare cu obiecte din
sfera de prest ri servicii dup principiul optimal în organiza ia adi ional (suplimentar ),
practicat de urbanistica european poate deveni una din c ile de rezolvare a asemenea
probleme. Realizarea acesteia trebuie s fie sprijinit de baza legislativ având în vedere
factori reali i avantajo i în stimularea finan rii, acumularea impozitelor, priorit ile
teritoriale i alte forme de renovare.

1.3.4 Asigurarea popula iei cu spa iu locativ

În perioada de pân la reform strategia politicii locative era determinat de condi iile
sistemului de stat strict reglementat de repartizare a resurselor financiare, materiale i
naturale i de sarcinile ob inerii indicilor cantitativi maximali. În documenta ia de urbanism
de divers nivel teritorial aceste sarcini erau stabilite prin planificarea normativ medie a
asigur rii cu locuin e.

Datele planificate a dinamismului dezvolt rii fondului locativ a ora elor din zona de influen
bazate pe atingerea indicilor medii de asigurare cu suprafa total pentru un locuitor sunt
reflectate în Tabelul 7-13.

Tabelul 1-13 Parametrii medii a dinamicii planificate de dezvoltare a fondului locativ

21
 2 Fondul locativ
2 În mediu, m suprafa a
Fondul locativ, mii. m proiectat în % la
total pentru o
a suprafe ei totale anul ini ial,
Nr. Denumirea persoan
conform PUG
crt localit ilor
An
An Term. Term. I Term.
I etap ini ia I etap
ini ial calcul. calcul. etap calcul.
l
1 Anenii Noi* 62,5 101,9 206,0 13,1 14,6 17,0 163,0 329,6
2 C l ra i 166,4 283,5 540,0 20,5 13,5 18,0 170,4 324,5
3 Criuleni* 41,9 100,8 168,8 8,6 122,,6 16,8 240,6 401,0
4 Dub sari 438,4 566,9 909,0 12,6 15,3 18,0 129,3 207,3
5 Hânce ti 140,2 304,5 540,0 8,4 24,5 18,0 444,7 385,2
6 Ialoveni* 82,0 135,0 270,0 10,6 13,5 18,0 164,6 329,3
7 Nisporeni 206,0 284,0 434,0 13,5 16,4 19,0 137,9 210,7
8 Orhei 373,4 551,0 952,0 11,9 14,5 17,0 147,6 172,8
9 Str eni* 138,1 354,5 900,0 9,0 13,5 18,0 256,7 651,7
10 Ungheni 428,9 585,0 749,7 12,6 15,0 17,0 136,4 174,8
Total 2077,8 3277,1 5668,7 11,5 14,4 18,0 157,7 272,8
Sursa: Planurile urbanistice generale a localit ilor, 1970-1980

În condi iile deficitului de locuin e i num rului crescând al popula iei, precum i a
sistemului de a ez ri existent în acea perioad , cre terea planificat a fondului locativ putea
fi realizat numai prin intermediul major rii multiple a fondului de apartamente într-o
perioada de 10-15 ani.

Cel mai frecvent tip de construc ie în ora ele mici erau casele de locuit cu 4-5 niveluri,
constituind complexe urbanistice nu prea mari (microraioane), precum i în condi iile
reconstruirii selective pe terenurile cu complexe de locuit deja formate, preponderent al
fondului individual de mic valoare – construc iei cu pu ine niveluri. Dezvoltarea
construc iei de tip vil era limitat de posibilit ile teritoriale ale ora elor.

Indicii dinamismului asigur rii în mediu cu suprafa total pentru o persoan în conformitate
cu realizarea programului locativ pentru începutul anului 1997 sunt reflectate în Tabelul 7-14.

Tabelul 1-14 Dinamica asigur rii medii cu suprafa total a popula iei urbane
2
În mediu, m suprafa total Ritmurile medii
De facto
pentru o persoan anuale a cre terii, %
Nr. Denumirea
Plan – Plan – De facto
crt. localit ilor An I La data Calculat
1 etap Term. pân în
ini ial etap 1.01.97 PUG
constr. calcul. 1997
1 Anenii Noi* 13,1 14,6 17,0 14,6 17,0 1,45 1,45
2 C l ra i 20,5 13,5 18,0 10,8 16,1 2,40 0,30
3 Criuleni* 8,6 12,6 16,8 13,0 15.4 3,60 2,35
4 Dub sari 12,6 15,3 18,0 20,2 20,9 1,50 5,15
5 Hânce ti 8,4 24,5 18,0 15,2 16,7 2,50 4,40
6 Ialoveni* 10,6 13,5 18,0 21,9 17.7 2,35 2,75
7 Nisporeni 13,5 16,4 19,0 13,7 15,6 1,50 1,65
8 Orhei 11,9 14,5 17,0 14,1 19,3 1,55 4,95
9 Str eni* 9,0 13,5 18,0 12,1 17,2 3,05 3,3
10 Ungheni 12,6 15,0 17,0 14,6 14,9 1,5 1,55
În medie 11,5 14,4 18,0 14,9 17,3 1,90 2,45
Sursa: Planurile urbanistice generale a localit ilor din anii 1970-1980; Departamentul Statistic i Sociologie

22
Reie ind din datele expuse cre terea asigur rii în mediu cu locuin e pân în a.1997 era
apropiat celor planificate. Îns în condi iile de deficit al locuin ei i afluxului permanent al
popula iei ameliorarea de mai departe a condi iilor de trai putea avea loc numai cu cre terea
anual de 3-5 ori a fondului locativ fa de darea în exploatare anual . În asemenea condi ii în
decursul a 7-8 ani suprafa a total în mediu pentru un locuitor ar putea fi majorat în mediu
cu 60%. Era presupus c finan area construc iei se va realiza din surse centralizate, surse ale
întreprinderilor i în volume mici din contul cooperativelor locative i de construc ie.

Criza economic din ultimii ani a adus schimb ri esen iale în structura construc iei de
locuin e i dinamismul acesteia. În conformitate cu planurile generale pretutindeni pentru
toat perioada de calcul în ora ele mici era prev zut construc ia preponderent a caselor de
locuit cu multe niveluri. Acest fapt permitea de a dezvolta structura urban cu resurse
teritoriale limitate, f r a recurge la m surile de reconstruc ie de propor ii în cartiere cu
construc ie existent . Dar cu toate acestea noile forma iuni de locuin e se constituiau de
regul în teritoriile de periferie ale localit ilor. Cartierele centrale cu complexe de cl diri
administrative i de deservire constituiau structuri separate de valoare mic cu un nivel
sc zut de dotare tehnico-edilitar i teritorii neamenajate.

Cu toate c , normativele din acea perioad prevedeau asigurarea forma iunilor de locuin e cu
dot ri tehnico-edilitare – alimentarea centralizat cu ap , canalizare, termificare etc., acestea
de regul , se realizau în cvartalele cu construc ie nou (cu multe niveluri). Datele statistice, la
rândul s u, neglijau fondul individual cu loturi pe lâng case. Acest fapt crea ideea unei
„bun st ri” aparente a dot rilor fondului locativ.

Tabelul 1-15 Nivelul de dotare tehnico-edilitar a fondului locativ al ora elor, în %

Tipuri de dot ri 1993 1995 1997 1999 2002
tehnico-edilitare a
fondului locativ Ora Sat Ora Sat Ora Sat Ora Sat Ora Sat
Alimentarea cu ap 45,9 12.6 48,8 14,7 53,5 16,9 57,7 19,2 56,6 18,2
Canalizare 41,6 11,1 44,9 14,0 50,9 15,9 56,8 17,1 54,4 14,3
Termificarea
38,0 1,3 44,0 1,8 48,2 1,7 52,5 2,0 50,5 1,6
centralizat
Alimentarea cu
69,5 57,4 65,9 65,5 74,9 72,9 85,3 78,1 88,3 83,6
gaze naturale
Alimentarea cu ap
15,3 1,0 13,3 1,0 11,0 1,0 10,3 0,8 8,7 0,4
cald
Dotarea cu punct
33,0 2,5 37,3 2,5 40,8 2,6 44,8 2,8 43,9 2,9
sanitar
Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie

Din datele expuse reiese c :

• Deservirea comunal în regiunile rurale (cu excep ia aliment rii centralizate cu ap
i asigur rii cu gaze naturale) se afl într-o stare nesatisf c toare
• În regiunile urbane au acces la infrastructura tehnico-edilitar preponderent casele
de locuit cu multe niveluri; atrage aten ie deosebit starea deplorabil a re elei de
canalizare a fondului locativ în regiunile rurale
• Un factor pozitiv în construc ia localit ilor urbane din zona suburban a
municipiului Chi in u constituie majorarea num rului de case individuale, care au

23
 acces la infrastructura tehnico-edilitar ; trebuie de remarcat cre terea cotei de
locuin e în regiunile rurale, asigurate cu dot ri tehnico-edilitare
• În general infrastructura tehnico-edilitar a ora elor din zona suburban se afl într-
o stare nesatisf c toare i necesit o renovare tehnic .
În perioada de dezvoltare a condi iilor social-politice noi, care se fundamenteaz pe principiile economiei de
pia , structura obiectivelor propuse spre realizare în zona de influen a municipiului Chi in u, se constituia în
majoritatea cazurilor f r considerarea prevederilor documenta iei de urbanism. Aceasta se explic prin
perceperea de c tre autorit ile administra iei publice locale a direc iilor i conceptelor noi fa de resursele de
valoare a rii.

Politica construc iei locative cu considerarea rela iilor credito-financiare i condi iilor antreprenoriatului liber a
început s se orienteze într-o m sur mai mare spre posibilit ile poten ialului uman i natural. În aceste condi ii
documenta ia de sistematizare elaborat anterior a încetat s - i îndeplineasc rolul reglementator în dezvoltarea
teritorial a localit ilor, parametrilor sociali de ameliorare a condi iilor de trai, respectarea unui ir de condi ii
de urbanizare a teritoriului etc. Una dintre cele mai acute probleme ne solu ionate anterior din motivul st rii
materiale joase a majorit ii popula iei, r mâne deficitul fondului locativ amenajat, existen a unui num r
considerabil de apartamente a fondului deja degradat. Chestiunile legate de o abordare nou fa de standardul
locuin elor î i g sesc definire oarecum determinat doar în publicitate. Spre regret datele autorit ilor
administra iei publice locale privind necesitatea popula iei în locuin e nu iau în considerare mul i parametri la
determinarea acesteia. Suprafa a medie total a apartamentului continu s fie criteriul de baz la determinarea
persoanelor care au nevoie de ameliorarea condi iilor de trai. Exemplu poate servi asigurarea calculat cu
apartamente a popula iei urbane, ob inut în baza datelor privind num rul de familii i num rul de apartamente,
prezentate de autorit ile administra iei publice locale.

Tabelul 1-16 Asigurarea calculat cu apartamente a popula iei urbane, unit i

Num rul de apartamente Deficitul calculat al
pentru o familie în mediu fondului
Denumirea
1989 1993 1997 de apartamente pentru
anul 1997
Anenii Noi* 1,11 1,05 1,07 -
C l ra i 1,00 1,07 1,02 -
Criuleni* 0,80 1,07 0,94 154
Ialoveni* 0,84 0,94 0,94 250
Nisporeni 0,97 1,0 0,94 275
Orhei 0,78 0,94 1,01 -
Str eni* 0,99 1,05 1,03 -
Ungheni 0,80 0,83 0,78 2558
Sursa: Datele chestionarelor ale localit ilor

O problem deosebit de acut în regiunea urban a zonei Centru a devenit cea a utiliz rii terenului, adic
imperfec iunea zonific rii func ionale a teritoriului. În lipsa concep iei de dezvoltare teritorial corespunz toare
perioadei date, tendin a spre regiunea de capital cu un nivel mai înalt de deservire i cu eventualele posibilit i
de încadrare în câmpul de munc , înfrunta obstacolele formale pentru realizarea construc iilor noi. Resursele
teritoriale pentru dezvoltarea localit ilor s-au epuizat.

Dispunând de cea mai înalt densitate a popula iei din ar (121 pers./km2), localit ile, menite s asigure
capitala cu legume, î i pierdeau resursele teritoriale, iar crearea zonei de recrea ie în regiunile periferice ale
Chi in ului, s-a limitat la amplasarea vilelor de utilizare limitat . Cu toate c cota poten ialului industrial în
zona de influen a ora ului Chi in u era sporit , tradi ionalele terenuri pe lâng cas în localit ile urbane mici,
cât i în regiunea rural aveau un rol important în aprovizionarea zilnic a capitalei cu legume i fructe
proaspete.

Fiec rui locuitor al rii îi revine în mediu 0,8 ha de p mânturi arabile cu luarea în considerare a teritoriului
supus factorilor nefavorabili ale naturii. În zona de influen a ora ului Chi in u, popula ia c ruia tradi ional are
tendin spre lot pe lâng cas , fiec rui locuitor îi revine în mediu 0,61 ha de p mânturi fertile, în zona

24
suburban a municipiului – 0,26 ha pentru 1 locuitor. Tendin a de a se stabili în regiunea de capital nu a avut
impact asupra modului tradi ional de via al popula iei, f r dependen de statutul localit ii. Deficitul
resurselor teritoriale în m sur tot mai mare împiedic dezvoltarea localit ilor. Alocarea terenurilor
suplimentare pentru construc ia de locuin e în zona suburban a municipiului Chi in u poate transforma acest
teritoriu într-o zon urbanistic dificil , i analogic – teritoriul zonei de influen a municipiului – într-o „zon
verde” degradat incapabil de a propune ora ului servicii de recrea ie calitative.

În acela i timp, rezultatele utiliz rii inadecvate a resurselor naturale în deceniile anterioare, au adus la apari ia
unui ir de probleme ce in de utilizarea p mântului în intravilanul localit ilor din teritoriul examinat, i anume:

• Predominarea reliefului accidentat i existen a terenurilor cu condi ii geologice i

hidrologice nefavorabile pentru valorificare
• Structura de sistematizare a majorit ii localit ilor urbane se constituia prin
reorganizarea localit ilor rurale sau prin contopirea acestora, impactul asupra
caracterului forma iunilor de locuin e fiind f râmi area structurilor de sistematizare
i nivelul sc zut de dotare tehnico-edilitar .
• Evolu ia localit ilor în condi iile, când tot p mântul constituia proprietate a
statului, iar valoarea acestuia se determina cu ajutorul diver ilor parametri calcula i
de utilizare real sau planificat , avea loc prin valorificarea zonelor de periferie,
unde anterior se aflau p mânturile agricole, ceea ce a dus la reducerea brusc a
acestora.
• Limitarea în constituirea infrastructurii sociale (vecin tatea ora ului) i
aprovizionarea centralizat a popula iei urbane cu producte alimentare servea
stimul pentru mul i locuitori ai periferiei de a c p ta loturi de p mânt i locuin
suplimentar în sens de prestigiu, mai rar pentru odihn . În acela i timp pentru
familiile cu nivelul venitului relativ sc zut a ap rut stimul de a construi locuin în
afara ora ului de tip vil f r a dispune de documenta ia tehnic corespunz toare.
• Deficitul de surse planificate pentru dezvoltarea localit ilor mici a determinat
tradi ionala r mânere în urm privind perioada de realizare a documenta iei de
urbanism fa de problemele vitale, iar „abordarea normativ ” în vederea atingerii
parametrilor calcula i, în unele cazuri ducea la imposibilitatea realiz rii
proiectelor.

1.3.5 Consecin ele social-economice negative ale urbaniz rii

În prezent localit ile în m sur deplin sunt supuse influen ei tendin elor istorico-politice i social-economice
constituite în trecut, cât la nivel global, atât la nivel regional. A a situa ie influen eaz asupra dezvolt rii
localit ilor, condi iilor de trai ale popula iei urbane i rurale.

Criza economic în industrie a adus la reducerea ocup rii popula iei, activit ii de producere joase a
întreprinderilor. Acest proces, la rândul s u, are impact negativ asupra dezvolt rii tiin elor fundamentale,
efectuarea cercet rilor tehnico- tiin ifice. Se mic oreaz rolul ora elor mici, atât a centrelor industriale, cât i a
celor social-economice. În regiune s-au marcat semne a proceselor de dezurbanizare.

Cu dezvoltarea procesului naturaliz rii producerii agrare în regiunea rural se majoreaz cota gospod riei
individuale, de calitate inferioar . Acest proces are consecin e negative, atât în sfera de producere, cât i asupra
situa iei sociale în sate. Regiunea are nevoie de o concep ie fundamentat de dezvoltare a urbanismului i
infrastructurii aferente, ca program de dezvoltare constituit pe baz legislativ cu scopuri determinate.

La etapa actual de elaborare – Concep ia de dezvoltare a planului general al municipiului Chi in u, aten ia fa
de constituirea armonioas a zonei de influen a capitalei nu i-a pierdut valabilitatea, dar într-o form mai
eviden iat exprim necesitatea unui mod mai minu ios de solu ionare a problemelor sociale i economice.
Cauza este num rul popula iei în regiunea, constituind circa 400 mii, care tinde s se stabileasc îns i, precum

25
 i genera iile viitoare în condi iile relativ confortabile ale zonei de polarizare date. În cadrul cercet rilor
efectuate a fost executat analiza preventiv a resurselor teritoriale ale ora elor municipiului Chi in u i distinse
urm toarele semne caracteristice:

• Situa ia existent se caracterizeaz în majoritate prin utilizare extensiv a

teritoriilor urbane în genere i a elementelor separate ale zonelor func ionale,
despre care fapt m rturisesc datele urm toare:
• Se urm re te cota considerabil a zonelor de locuit (circa 40% din teritoriile
urbane), care sunt constituite având o densitate joas a popula iei (în mediu în ora e
–25 pers./ha, în zonele de locuit – 61 pers./ha)
• În intravilanul localit ilor din teritoriul examinat se g sesc terenuri extinse ocupate
de râpe, pante abrupte, terenuri cu alunec ri de p mânt. Aceste teritorii nu au o
destina ie func ional determinat . Cu toate acestea, în ultimii 15 ani teritoriile a 25
localit i au fost supuse inunda iilor cu o suprafa de 786 ha. Recultivarea acestor
terenuri de p mânt cu efectuarea m surilor inginere ti speciale este unul din
rezervele major rii eficacit ii utiliz rii teritoriilor localit ilor (a se vedea Figura 7-
6 ).
• Teritorii considerabile sunt ocupate de obiectele de activitate economic , cl dirile
industriale ale c rora sunt reprezentate prin corpuri vechi cu suprafa a construit
mare i care nu asigur implementarea proceselor tehnologice moderne; adeseori
suprafe ele industriale nu sunt folosite.
• Obiectele separate industriale amplasate în zona locativ , nec tând la propunerile
stipulate în planurile generale de a le disloca în alt loc, utilizeaz neeficient
terenurile atribuite, iar impactul asupra mediului înconjur tor a procesului de
producere este negativ.
• Terenurile întreprinderilor industriale cu poluan i nocivi i de euri d un toare ale
producerii, în loc de a organiza cur irea efectiv , utilizarea de eurilor, sunt
separate de la forma iunile de locuit prin a a numitele „zone de prejudiciu” sau
zone de protejare sanitar , care în majoritatea cazurilor sunt constituite cu
considerarea tehnologiei învechite i ocup teritorii considerabile.
• Nivelul mediu al fondului de locuin e a majorit ii ora elor este mai mic decât dou
niveluri, iar teritoriul ocupat de aceast construc ie constituie circa 84% din
forma iunile de locuit, având suprafa a medie a loturilor de pe lâng cas 725 ².
Iar densitatea popula iei cartierelor urbanizate deseori constituind 100-200 pers./ha.
• Tipul care a fost constituit al forma iunilor de locuit i industriale au determinat
densitatea înalt a re elei de drumuri i str zi (în mediu în ora ele examinate 4,5
km/km²), iar suprafa a total a acesteia în intravilanul localit ilor constituie circa
14% din teritoriile urbane.
• În limitele p mânturilor urbane lipsesc teritoriile de rezerv pentru construc ii noi.
Calculele preventive au ar tat, c necesitatea în teritorii de rezerv pentru
construc ia locativ cu a ezarea tuturor familiilor (cu variante diverse a structurii
construc iei locative (cu diferite niveluri i cu un nivel) constituie de la 1,8 pân la
2,4 mii ha.
• Luând în considerare deficitul de teritorii de rezerv i condi iile noi de ordine
legislativ , este necesar de a efectua corectarea documenta iei de urbanism pentru
fiecare localitate cu eviden ierea terenurilor de rezerv suplimentare i optimizarea
propunerilor privind structura construc iei locative pentru condi ii concrete.

26
 Figura 1-6

Sursa: Chi in u Urban Proiect, 2002.

Not : Numerotarea localit ilor este reflectat în anexa 7.1

1.3.6 Func ionarea componentelor urbanistice în condi iile actuale

Nivelul extensiv al construc iei constituite i posibilit ile minime de dezvoltare teritorial a
localit ilor dicteaz necesitatea utiliz rii unui mod ra ional i efectiv la pronosticul
sistemului de a ezare nu numai a municipiului, dar i a jude ului în general, ierarhiz rii
social-economice i administrative fundamentate a localit ilor cu parametri de baz
corespunz tori.

A a program vine s creeze condi ii de func ionare durabil a tuturor componentelor

urbanistice de baz – a sferei sociale, naturale i economice, asigurând satisfacerea
necesit ilor genera iei actuale, f r a aduce prejudiciu genera iilor viitoare.

În acela i timp, principiul de baz a dezvolt rii durabile a localit ilor i teritoriilor prevede conexiunea
reciproc a solu ion rii problemelor ecologice cu men ionarea nivelului real de atingere a echit ii sociale în
societate i eficacit ii economice de producere, corespunderea politicii de dezvoltare a localit ilor din regiunea
central i teritoriile republicii resurselor existente.

A a sistem se constituie pe baza leg turilor de comunicare, informare, demografice, sociale, economice i
ecologice. În modul cel mai simplificat aceste leg turi se formeaz prin crearea condi iilor relativ egale ale
nivelului de trai al popula iei în toate tipurile de localit i prin crearea zonelor de polarizare pentru fiecare din
ele în genul de activitate corespunz tor.

27
În conformitate cu datele studiului executat privind distribuirea popula iei apte de munc în zona suburban a
municipiului Chi in u pe domeniile de activit i în ultimii ani se caracterizeaz prin urm toarele date:

• În sectorul primar au fost ocupa i în ora e circa 1,2% de la num rul total al
popula iei apte de munc , în localit ile rurale - circa 9%
• În sectorul secundar în ora e i localit i rurale 5 – 6% a popula iei apte de munc
• În sectorul ter iar – în ora e i localit i rurale 41 – 43% a popula iei apte de
munc .

Datele men ionate m rturisesc despre faptul c în sistemul a ez rii umane date este caracteristic a a numitul
model de „industrializare a ocup rii”. În cadrul teritoriilor rurale i localit ilor urbane aspectul de ocupa ie este
identic. Pentru municipiului Chi in u este caracteristic ocupa ia major în producerea industrial , cota c reia
alc tuie te mai mult de 50%. Îns cum arat experien a nivelul mai ridicat al ocup rii popula iei în producerea
industrial în raport cu sectorul de prest ri servicii stipuleaz i indicatori majori privind omajul.

Localit ile rurale se caracterizeaz prin ocuparea relativ mai înalt în sectorul ter iar (din contul migra iunii
pendulatorii) i nivelul sc zut al ocup rii în sectorul secundar. Nivelul relativ sc zut a persoanelor ocupate în
agricultur în perspectiv poate fi compensat prin dep irea dezvolt rii tehnico- tiin ifice în sfera de producere
men ionat .

Concomitent persistarea for elor de munc libere în zona examinat trebuie s fie privit în calitate de
posibilit i poten iale de majorare ale activit ilor economice în regiune. La etapa actual problemele privitor la
ocuparea popula iei trebuie s fie considerate ca probleme prioritare a dezvolt rii social-economice a regiunii.

28
1.3.7 Concluzii
Avantaje
• Dezvoltarea diversit ii tipurilor i
posibilit ilor arhitecturale a construc iei de
locuin e
• Apari ia unui num r impun tor de case
individuale cu un nivel ridicat de confort,
conectate la comunica iile inginere ti.
• Existen a locuin elor în mediul rural, utilate
cu sisteme de asigurare tehnic
• L rgirea formei de proprietate în sfera
deservirii sociale
Oportunit i
• M rirea num rului locurilor de munc în
sfera de deservire
• Amenajarea urbanistic conform condi iilor
minimale obligatorii a satur rii cu
obiectivele ale sferei de deservire.
• Sus inerea legislativ a stimul rii a
finan rii, impozit rii a construc iei
obiectivelor cu destina ie social
• Implementarea structurii flexibile a
construc iei noi de locuin e
• Renovarea tehnic a sistemelor asigur rii
inginere ti
• Apropierea parametrilor urbanistice ale
localit ilor de standardele europene
Dezavantaje
• Nivelul sc zut de utilizare a resurselor de
munc .
• Deficitul capacit ii obiectivelor cu destina ie
social .
• Nivelul sc zut al comodit ii condi iilor locative
i amenaj rii inginere ti a teritoriului.
• Migra ia for ei de munc .
• M rirea coeficientului îmb trânirii popula iei
• Starea nesatisf c toare a sistemelor asigur rii
inginere ti
• Prezen a resurselor de munc neantrenate în
activitatea de produc ie
• Exodul de speciali ti din cauza politicii slabe
de salarizare
Constrângeri
• Înr ut irea situa iei demografice va împiedica
renovarea resurselor de munc
• Dezvoltarea construc ie ilicite i imperfec iunea
utiliz rii func ionale a teritoriului.
• Dezurbanizarea i reducerea rolului ora elor
mici
• Cre terea tarifelor la serviciile comunale i
agen i energetici
• Degradarea sistemului de deservire comunal
i necorespunderea lui la condi iile de pia
•

1.4 Economia zonei de influen

1.4.1 Reforma sectorului agrar

În prezentul capitol sunt abordate aspectele generalizatoare ale activit ii economice din zona
de influen . Din motive obiective (lipsa datelor statistice pentru agen ii economici din
suburbii) nu a fost posibil analiza unor aspecte. De asemenea specific m existen a mai
multor surse de informa ie care nu întotdeauna reflect identic un aspect sau altul al activit ii
economice.

A ezarea geografic în apropiere de or. Chi in u a determinat specializarea zonei în

producerea i furnizarea diverselor soiuri de legume, struguri, fructe, produse animaliere în
stare proasp t sau conservat .

Reforma agrar din regiune a decurs ca i în restul teritoriului din Republicii Moldova prin
transferul propriet ii de la stat c tre lucr torii din fostele gospod rii colective de tip sovietic.
Impactul reformei se manifest prin redimensionarea agen ilor economici i apari ia unui
num r semnificativ de gospod rii r ne ti.

29
La 01.01.2002 suprafa a agricol total a regiunii era ocupat în propor ie de 70,2% de
p mântul arabil, vii – 10,6%, livezi – 7,3%, p uni i fâne e – 11,6%, terenuri neutilizate cca
0,3%.

Figura 1-7

Structura terenurilor agricole

Pasuni Livezi
Fanete 11.5% 7.3% Vii
0.1% 10.6%

Terenuri
neutilizate
0.3%

Teren arabil
70.2%

Sursa: Cadastrul funciar al Republicii Moldova, la 01.01.2002

Condi iile climaterice i de sol favorizeaz cre terea cerealelor, porumbului, florii-soarelui,
strugurilor, legumelor, fructelor i altor culturi.

Repartizarea sectorial a agriculturii eviden iaz ponderea cea mai mare în agricultura
jude ului a sectorului Criuleni - 33% din suprafa a agricol , urmat de Anenii Noi - 28%,
Ialoveni - 23% i cea mai mic a sectorului Str eni - 17%.

Pe suburbiile capitalei remarc m a a aspecte de dezvoltare a agriculturii ca:

• Dezvoltarea cea mai accentuat în anii 1998-2001 a avut loc în localit ile din
componen a sectorului Botanica. Anume aici la 01.01.2001 erau amplasate cca. 50%
din fondurile fixe, activau 18% din num rul total de angaja i în agricultur . Ponderea
num rului de întreprinderi a crescut de la 17% în 1998 la 24% în 2001.
• Remarc m, de asemenea, cre terea intensit ii activit ii agricole i în or. Codru
(sectorul Centru). În anul 2001 aici func ionau 24% din forma iunile agricole, iar
ponderea angaja ilor a crescut de la 7% în 1998 la 21% în 2001 din num rul total.
• Cea mai accentuat descre tere a num rului întreprinderilor din domeniul agricol a
avut loc în localit ile din componen a sectorului Buiucani (în 1998 - 35%, iar în 2001-
28% din total), al turi de sc derea semnificativ a ponderii mijloacelor fixe (în 1998-
20%, iar în 2001 - 12%).

Analizând indicatorii valorici, reflecta i numai pentru jude ul Chi in u, din cauza lipsei unor
astfel de date pentru suburbii, se poate de remarcat faptul c în pre uri comparabile, volumul
produc iei agricole a fost instabil pe parcursul anilor 1995-2001, înregistrând descre teri
esen iale în 1998-2000, fa de perioada de baz - 1995. Aceasta se explic prin criza
financiar din august-septembrie 1998, care a afectat majoritatea agen ilor economici-
produc tori. Abia în anul 2001 volumul produc ie agricole l-a întrecut pe cel din 1995.
30
 Figura 1-8

Evolutia productiei agricole, judetul Chisinau

160%

140%

120%

100%

80%
Productia
60%
vegetala
40%

20%
Productia
0% animaliera
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Direc ia General Economie, Agricultur i Reforme, Consiliul Jude ean Chi in u

Din Figura 7-8 se observ c produc ia animalier în general este în cre tere, înregistrând cel
mai mare spor în anul 1997 -146%, spre deosebire de cea vegetal , care are un caracter mult
mai variabil, înregistrând cre tere (în compara ie cu 1995) doar în anul 2001 - 107%. Acest
fapt se explic prin instabilitatea roadei medii la ha, care la rândul ei, este influen at direct
de factorul natural, iriga ia insuficient , degradarea sistemului de protec ie a solului,
nerespectarea procesului tehnologic de cultivare, utilizarea la un nivel inferior a tehnologiilor
avansate.

Figura 1-9

P r o d u c ia a g r ic o l to ta l a r e g iu n ii, m ii t o n e

350

300

250

200
C e r e a le
150
F lo a r e a
100 s o a r e lu i
F ru c te i
50 p o m u o a re
S tru g u ri
0
1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Direc ia General Economie, Agricultur i Reforme, Consiliul Jude ean Chi in u

Din Figura 7-9 eviden iem descre terea volumului produc iei cerealelor i fructelor. În 1997
volumul produc iei cerealiere a constituit 319,3 mii tone, apoi în anul 2000 a sc zut cu 42%,
urmat de o cre tere de pân la 279,9 mii tone. La fructe i pomu oare volumul de produc ie
este într-o sc dere permanent , raportând roada din 1997 cu cea din 2001 se constat c
descre terea este de cca. 2,16 ori. În acela i timp, a avut loc cre terea produc iei la struguri
(2,9 ori) i floarea soarelui.

31
Se observ tendin a gospod riilor agricole de reorientare a activit ii lor spre produc ia care
antreneaz cheltuieli reduse de cultivare i este u or transportabil , care nu necesit
valorificarea urgent în perioada recolt rii i este mai profitabil .

În sectorul zootehnic evolu ia num rului de capete reflect urm toarele aspecte:

• Pentru perioada analizat num rul de cabaline s-a m rit cu cca. 44%. Aceasta este
legat de faptul c ele sunt tot mai frecvent utilizate în calitate de animale de trac iune
în menaje sau în gospod riile r ne ti.
• Anul 1998 a fost un an când s-a înregistrat cel mai mare num r de porcine pentru
perioada de analiz – cca. 131,8 mii capete, iar în anii urm tori din cauza cre terii
pre urilor la hran , acumul rii datoriilor istorice i crizei financiare din august-
septembrie 1998 a avut loc o descre tere a produc iei de 2,55 ori. Anume în perioada
1995-1998 acele 5 complexe de cre tere a porcinelor existente în zon i-au întrerupt
activitatea. La momentul actual func ioneaz doar 16 gospod rii (ferme) de cre tere a
porcinelor.
• Poten ialul de bovine i ovine este reprezentat de 18 ferme de vite, care din cauza
pre urilor ridicate la hran nu pot s - i m reasc efectivul de animale.

Tabelul 1-17 Dinamica efectivului de animale, mii capete

Efectivul animale 1997 1998 1999 2000 2001

Bovine 53,9 54,4 50,5 53,4 52,6

Porcine 67,6 131,8 79,7 53,4 51,7
Ovine i caprine 50,3 48,7 65,0 50,3 47,4
Cabaline 3,6 4,6 4,6 5,2 5,2
P s ri 2 800,0 2 000,0 2 200,0 2 204,0 2 404,0
Sursa: Direc ia General Economie, Agricultur i Reforme, Consiliul Jude ean Chi in u; Chi in ul în cifre
Anuar Statistic, 1998-2002

Pe lâng datele oficiale, specific m existen a datelor furnizate de prim riile suburbiilor i ale jude ului, care se
deosebesc între ele în ceea ce prive te efectivul de animale.

Pre urile de comercializare mai mici decât costurile efective, pia a de desfacere cu o cerere
sc zut i cu o capacitate redus de plat , gradul înalt al dependen ei agriculturii fa de
factorul natural, lipsa subven iilor, iriga ia insuficient , degradarea sistemului de protec ie a
solului au condus la aceea c activitatea agricol a devenit ineficient . Agricultorii din
jude activeaz pe parcursul ultimilor ani cu pierderi: în 1999 - 62 mln lei, în 2000-20 mln, în
2001-21,8 mln lei.

Procesul de privatizare a p mântului a produs muta ii considerabile în structura propriet ii

funciare. Astfel, de la începutul procesului de privatizare a p mântului i pân la 01.01.2002
în organele administra iei publice locale din regiune au fost înregistrate 126,293 persoane
care au primit titlul de autentificare a dreptului de in torului de teren.

Tabelul 1-18 Structura propriet ii agricole, 2001

Tipul de gospod rii Suburbii Jude ul Chi in u Total regiune
Gospod rii r ne ti înregistrate 5 303 35 654 40 957

32
 Tipul de gospod rii Suburbii Jude ul Chi in u Total regiune
Întreprinderi individuale 4 - 4
Gospod rii r ne ti neânregistrate 2 173 37 866 40 039
Întreprinderi de stat - 6 6
Cooperative agricole de producere - 9 9
Societ i pe ac iuni - 8 8
Societ i cu r spundere limitat - 69 69
Asocia ii de gospod rii r ne ti - 4 4
Total forma iuni agricole 7 480 73 616 81 096
Sursa: Direc ia General Economie, Agricultur i Reforme, Consiliul Jude ean Chi in u; Chi in ul în cifre
Anuar Statistic, 2002

Sectorul agrar este reprezentat actualmente prin 81 096 forma iuni agricole, care de in cca.
75% a terenurilor agricole din regiune, restul fiind în proprietatea gospod riilor familiale
(menajelor).

Existen a acestui num r impun tor de forma iuni agricole reflect f râmi area excesiv a
terenurilor. În jude ul Chi in u, din cele 227,5 mii ha, 180 088 ha le de in cca. 73 616
forma iuni agricole ceea ce reprezint în mediu câte 2,45 ha la o forma iune agricol .

Foarte greu decurge formarea pie ei funciare în regiune, cu toate c dinamica

comercializ rii p mântului este în cre tere. Astfel în anul 2000 în jude s-au cump rat 344 ha
de terenuri agricole, în 2001 - 620 ha, iar în 2002 (la 01.09.2002) - 987 ha. Intensitatea slab
a vânz rii-cump r rii terenurilor se datoreaz pre urilor majorate la terenurile aferente,
pasivit ii vânz torilor i cump r torilor, pl ilor sporite pentru perfectarea documenta iei
respective, procedurii complicate de modificare a destina iei terenurilor.

Vorbind despre infrastructura agricol a regiunii putem men iona c ea este slab
dezvoltat . Astfel, pe teritoriul jude ului func ioneaz doar 2 sta ii de deservire a tehnicii
agricole situate respectiv în or. Ialoveni i or. Anenii Noi; 2 sta ii agrotehnologice - din or.
Bucov i Porumbeni. Pe teritoriul jude ului în diferite sectoare sunt amplasate 143 de oficii
de îns mân are artificial . La 01.12.2002 în jude ul Chi in u func ionau 9 agromagazine.
Pentru acordarea serviciilor financiare func ioneaz 57 de Asocia ii de economii i împrumut.
De asemenea exist i 37 centre de consultan în domeniul agrar.

1.4.2 Industria

Tranzi ia spre economia de pia , legat de pierderea unei p r i semnificative din pia a
tradi ional din Est, tergiversarea aplic rii reformelor structurale a avut o influen negativ
asupra activit ii agen ilor economici din industrie.

Principalele ramuri industriale sunt cea alimentar (prelucrarea fructelor, legumelor,

strugurilor, a c rnii), a materialelor de construc ii i industria u oar .

Industria regiunii este reprezentat de peste 200 de întreprinderi, dintre care prezint rapoarte
statistice i financiare numai 100. Majoritatea acestor întreprinderi sunt specializate în
prelucrarea materiei prime agricole i a resurselor naturale locale.

În jude cele mai importante întreprinderi industriale sunt 23 fabrici de vin, 4 fabrici de
conserve, 6 combinate de panifica ie, o fabric de producere a nutre ului, 3 întreprinderi

33
pentru producerea materialelor pentru pere i i cariere de materiale de construc ie
nemetalifere, 2 întreprinderi pentru producerea c rnii i a mezelurilor.

În ceea ce prive te suburbiile, remarc m c agen ii economici din suburbii î i prezint

rapoartele i d rile de seam la municipiul Chi in u, ceea ce cu mult complic realizarea unui
studiu. În general în suburbii sunt concentrate 9 fabrici de producere a b uturilor alcoolice,
întreprinderi de extragere i producere a materialelor de construc ii, diferite întreprinderi de
producere a f inei i uleiului vegetal.

În structura volumului de producere din jude în 2001 întreprinderilor cu capital public le

revenea 3,9%, celor cu capital privat - 86,8%, cu capital mixt (public i privat ) f r
participare str in - 4,7%, întreprinderilor mixte - 3,8%, cu capital str in - 0,8%.

Figura 1-10
Structura idustriei judetului Chisinau pe forme de
proprietate, 2001
capital privat
84%

capital str in
1%
public i privat
7%

întreprinderi capital public

mixte 4%
4%

Sursa: Departamentul Statistic i Sociologie al Republicii Moldova

Structura ramural din zona de influen reflect rolul predominant pe care îl are ramura
industriei alimentare – cca. 86%, urmat de ramura construc iilor i a industriei u oare cu
ponderi mult mai mici.

Analizând activitatea întreprinderilor din sectorul industrial în dinamic se poate de

men ionat, c din anul 1999 în jude în sfera industrial se manifest tendin a de cre tere a
volumului produc iei industriale. Astfel, în anul 2001 volumul produc iei industriale în
pre urile medii ale anului precedent a înregistrat o cre tere de 4,6% comparativ cu anul 2000,
constituind 439,3 mln lei.

34
 Figura 1-11

Volumul
Volumul produc
produc iei
iei industriale
industriale în
în pre
pre uri
uri comparabile,
comparabile,
jude
jude ul
ul Chi
Chi in
in u,
u, mln
mln lei
lei

500
500
450
450
400
400
350
350
300
300
250
250
200
200
150
150
100
100
50
50
00
1996
1996 1997
1997 1998
1998 1999
1999 2000
2000 2001
2001

Sursa: Direc ia General Economie, Agricultur i Reforme,

Consiliul Jude ean Chi in u

Cre terea brusc a valorii produc iei industriale din 2000 în raport cu 1999 este datorat
faptului c unele întreprinderi din jude în 1999 nu au fost incluse în acel an în structura
jude ului.

Activitatea de producere a întreprinderilor pe ramurile industriei din jude în anul 2001 în

pre urile medii ale anului precedent a înregistrat cre tere la capitolul "Industria prelucr toare"
cu 5,1%, exploatarea carierelor cu 1,6%, ceea ce caracterizeaz utilizarea satisf c toare a
materiei prime locale. S-a înregistrat de asemenea o cre tere de 3,3 ori la activitatea
"Industria produselor textile", datorat revitaliz rii unor întreprinderi. La capitolul
"Fabricarea de articole de îmbr c minte, prepararea i vopsirea bl nurilor" cre terea a
constituit 25,8%. În industria de prelucrare a metalelor, exclusiv produc ia de ma ini i
utilaje, în ansamblu volumul produc iei s-a m rit de 2 ori. La activitatea "Fabricarea de
ma ini i echipamente" volumul produc iei a crescut cu 45,9%.

Un factor pozitiv care a contribuit la m rirea volumelor de produc ie din jude este
majorarea investi iilor în industrie în anul 2001 fa de anul 2000 de circa 3 ori,
constituind 28,3 mln lei. În anul 2001 în sectorul industrial au fost puse în func iune
fondurile fixe în sum de 21,2 mln lei, înregistrând o cre tere de 154,1% fa de anul
precedent.

Unele întreprinderi activeaz în condi ii de restructurare a datoriilor întreprinderilor prin

încheierea de Acorduri Memorandum cu Consiliile de Creditori. Majoritatea din ele au reu it
s - i redreseze situa ia economico-financiar .

Ritmul productivit ii muncii la întreprinderile industriale din jude a crescut cu 5,8% în

anul 2001 în raport cu anul 2000 i constituie 79 252 lei, în acela i timp num rul mediu al
personalului productiv a sc zut cu 65 persoane sau cu 1,2% fa de anul 2000 i constituie
5 543 persoane. Aceasta a avut loc din cauza salariz rii reduse a personalului productiv.

Principalele probleme cu care se confrunt agen ii economici este managementul ineficient,

lipsa comenzilor, care influen eaz decisiv asupra procesului de producere. Din cauza
35
sta ion rii întreprinderilor în anul 2001 în jude ul Chi in u s-a mic orat volumul de
producere la: carne cu 279 tone, constituind 1 109 tone; mezeluri cu 77 tone, constituind 154
tone; piatr brut cu 7,6 mii m.c., constituind 13,9 mii m.c.; lacuri i vopsele cu 5 tone,
constituind 10 tone; c r mid de construc ie cu 1,5 mii c r mizi conven ionale, constituind
1,1 mii c r mizi conven ionale.

Analizând îns evolu ia produc iei principalelor tipuri de produc ie industrial se poate
men iona c aceast cre tere nu înseamn decât stoparea declinului industrial din jude .
Cu toate c produc ia de vinuri de struguri a crescut cu 7,8% comparativ cu anul 2000,
volumul produs în a. 2001 reprezint doar 94% din volumul produs în anul 1995, iar
produc ia de conserve de fructe i legume constituie doar 47% din volumul produs în anul
1995, cu toate c a în anul 2001 s-a înregistrat o cre tere de 17,4% comparativ cu anul 2000.

1.4.3 Sectorul ter iar

Situa ia în ramur transportului este condi ionat de sc derea fluxurilor de pasageri.

Pe parcursul 1999-2002 au fost create noi structuri care acord servicii de transport –
întreprinderi individuale. Dispunând de mijloace de transport moderne, relativ noi, într-un
num r mai mare ca cel existent pân în prezent, creând rute noi i mai avantajoase pentru
popula ie, m rind num rul rutelor pe zi, ele treptat înlocuiesc întreprinderile de transport
mari existente, printr-o gam mai variat de servicii prestate la pre uri mai avantajoase,
excluzând din costul serviciilor cheltuielile administrative, care la întreprinderile mari au o
pondere considerabil în costul total.

La situa ia din 01.09.2002 pe teritoriul jude ului Chi in u activau 71 întreprinderi ce

presteaz servicii auto. Num rul autocamioanelor în jude constituia la 01.01.2002 - 334
unit i, cu 60 unit i mai pu in decât în anul precedent. Autobuzele, inclusiv microbuze
constituie în jude 149 buc i cu 52% (51 unit i) mai mult decât în anul 2000. Ponderea cea
mai mare în transportarea m rfurilor pe jude ul Chi in u îi revine sectorului Ialoveni 43,9%,
iar cea mai mic - sectorului Criuleni.

Din lipsa datelor pentru suburbii men ion m doar drumurile de importan jude ean care
alc tuiesc o lungime de 656,3 km, între inute de 4 întreprinderi din componen a „Drumuri”
S.A. (câte o unitate la sector), din care 27,7 km din beton ciment; 342,96 km din beton asfalt;
100,89 km – macadam asfalt; 168,89 km – drumuri cu pietri , 15,86 km p mânt i pavaj .

Programul prev zut pentru repara ii i între inerea drumurilor jude ene pentru anul 2002
impunea alocarea din bugetul statului suma de 1 115 mii lei (în sectorul Ialoveni – 270 mii
lei , în s.Criuleni – 240 mii lei , în s.Str eni – 330 mii lei , în s.Anenii Noi – 275 mii lei).
Aceast sum era prev zut numai pentru plombarea gropilor i repara ii cu pietri . Limita
aloca iilor aprobat pe anul 2002 a fost de 1 mln lei. Cifra lucr rilor de repara ie i între inere
a drumurilor în jude ul Chi in u în anul 2002 a atins valoarea de doar 310 mii lei. Astfel, din
lipsa mijloacelor financiare între inerea drumurilor jude ene este la un nivel inferior. Aceasta
a condus la aceea c nu este asigurat pe deplin securitatea circula iei rutiere. Deasemenea pe
drumurile locale lipsesc circa 80 % din indicatoare, nu sunt semnalizate corespunz tor i se
afl într-o stare deplorabil unele sectoare ale drumurilor, care sunt afectate de procesul
alunec rii terenului, fapt ce pune în pericol via a i s n tatea participan ilor la trafic.

36
Administratorii drumurilor (din lipsa resurselor financiare) nu au efectuat în volumul necesar
lucr rile de plombare a gropilor i lichidare a denivel rilor de pe carosabil, lacune care
constituie cauzele principale la comiterea accidentelor rutiere.

Comer ul intern i prest ri servicii cu plat popula iei sunt în continu cre tere i
constituia în anul 2001 pe jude - 256 lei/persoan dep ind nivelul mediu pe republic . În
2001 popula iei jude ului Chi in u i-au fost comercializate prin unit ile de comer cu
am nuntul amplasate pe teritoriul jude ului m rfuri de larg consum în valoare de 185,6 mln
lei, ceea ce constituie o cre tere de 12,8% fa de anul precedent, din ele 55,1% alc tuiesc
produsele alimentare.

În perioada 2001 prin sectorul neorganizat în jude ul Chi in u au fost vândute m rfuri cu
am nuntul în valoare de 10,4 mln lei, ceea ce constituie 5,6% din volumul total. Existen a
pie ilor comerciale neorganizate împiedic dezvoltarea comer ului legal.

Stocurile de m rfuri existente în re eaua de comer cu am nuntul la 01.01.2002 a constituit

12,9 mln lei, crescând cu 111,2% fa de anul trecut. Prin intermediul întreprinderilor din
alimenta ia publica au fost realizate m rfuri în valoare de 4,9 mln lei sau 2,6% din totalul
vânz rilor cu am nuntul. Pe parcursul a ultimilor trei ani volumul m rfurilor comercializate
în jude a crescut de 1,4 ori.

În anul 2001 popula iei din jude i-au fost prestate servicii contra plat în valoare de 98,3 mln
lei sau cu 20,6% mai mult ca în anul precedent. Volumul serviciilor cu plat prestate
popula iei prin unit ile cu proprietate public constituie 30,48 mln lei, cu o cre tere fa de
anul trecut cu 28,1%. Cota acestui sector în volumul total de servicii cu plat constituie 31%.
Pe parcursul de trei ani volumul serviciilor cu plat prestate popula iei a crescut de 1,4 ori.

În jude exist 732 - magazine de alimenta ie, 94 - magazine nealimentare, 308 magazine
mixte, 224 - puncte de alimena ie. Specific m lipsa magazinelor speciliazate în
comercilizarea m rfurilor de uz casnic, lipsa farmaciilor veterinare, caselor de deservire
social , atelierelor de cusutorie, de repara ie a mobilei.

Activitatea economic extern reflect faptul c în jude exportul este orientat spre pia a
CSI (Rusia, Ucraina, Belarusi i Cazahstan), în propor ie de 79,6% i numai 21,4% este
îndreptat spre pie ile altor ri (Slovacia, Italia, Germania, România).

37
 Figura 1-12

Exportul
Exportul în
în jude
jude ul
ul Chi
Chi in
in u,
u, mii
mii USD,
USD, 2001
2001

20000
20000
Export
Export
15000
15000 alte
alte riri

10000
10000

5000
5000 Export
Export
CSI
CSI
00
Ialoveni
Ialoveni Str
Str eni
eni Anenii
Anenii Criuleni
Criuleni Dub
Dub sari
sari
Noi
Noi
Sursa: Departamentul Vamal al Republicii Moldova

Ponderea cea mai mare o de in agen ii economic din sectorul Ialoveni, cca 51,8%, urmate de
întreprinderile din Str eni - 20,00%, Anenii Noi - 15,44%, Criuleni - 8,5% i Dub sari
4,26%. Aceast structur se explic prin aceea c în Ialoveni sunt concentra i cei mai mari
agen i economic-exportatori ca S.A. „Vin ria Bardar”, S.A. „Vinuri Ialoveni”, S.A.
„IalTehgal Aurica”, iar în sectorul cu cea mai mic pondere - Dub sari, exist un singur
exportator cu un volum sporit de produc ie - S.A. „Fabrica de conserve Co ni a”.

Structura exportului din jude este ca i cea pe republic : exportul de b uturi alcoolice,
conserve, fructe i legume proaspete, produc ie animalier .

Figura 1-13

Importul
Importul în
în jude
jude ul
ul Chi
Chi in
in u,
u, mii
mii USD,
USD,
2001
2001
8000
8000
7000
7000
6000
6000
5000
5000
4000
4000
3000
3000 Import
Import
2000 alte
alte riri
2000
1000
1000 Import
Import
00 CSI
CSI
Ialoveni
Ialoveni Str
Str eni
eni Anenii
Anenii Noi
Noi Criuleni
Criuleni Dub
Dub sari
sari

Sursa: Departamentul Vamal al Republicii Moldova

Importul (16 mln USD în anul 2002) în jude ul Chi in u este de cca 2 ori mai mic dec t
exportul. Geografia importului se deosebe te de cea a exportului, prin aceea c cca 71,7 %
din volumul importului este realizat de rile Europei (România; Italia, Germania, Ungaria) i
numai 28,3% este efectuat cu întreprinderile din rile CSI.

38
Repartizarea pe sectoare este în modul urm tor: Ialoveni - 42,9%, Str eni - 19,8%, Criuleni
- 17%, Anenii Noi - 16,8%, Dub sari - 3,5%
În structura importului predomin vinurile în vrac, îngr mintele minerale i chimice, utilaj
agricol, produse petroliere.

Referindu-ne la gospod ria comunal , specific m faptul c în jude activeaz 7 întreprinderi

din acest domeniu. Solvabilitatea redus a popula iei, realizarea insuficient a transferulrilor
bugetare, managementul ineficient a condus la cre terea crean elor i a datoriilor creditoare,
care la 01.09.2002 se cifrau la 4,5 mln lei i respectiv 4,9 mln lei.

Sistemul de alimentare cu ap potabil în ora ul Str eni nu func ioneaz din motivul
deterior rii complete, în restul sectoarelor sistemul de asigurare cu ap potabil , termoficare,
i de epurare sunt uzate, în propor ie de 70%. În sectorul Criuleni sta ia de epurare este
amplasat în Transnistria i întâmpin dificult i în func ionare.

1.4.4 Concluzii
Avantaje
• Amplasarea geografic în apropierea celei
mai mari pie e interne de aprovizionare i
desfacere – or. Chi in u
• Cre etrea num rului întreprinderilor private
• Existen a structurilor specializate în servicii
i consultan agricol
• Finalizarea procesului de privatizare în
agricultur
• Existen a institu iilor de cercet ri tiin ifice
în domeniu
• Accesul convenabil la calea ferat
• Capacit i mari de produc ie
• Existen a unui vast patrimoniu turistic
Oportunit i
• Dezvoltarea agriculturii intensive
• Concentrarea terenurilor agricole
• Crearea condi iilor pentru dezvoltarea pie ii
funciare
• Stimularea întreprinderilor de prelucrare a
materii prime agricole
• Dezvoltarea sectorului de deservire a
tehnicii agricole
• Dezvoltarea re elei de agromagazine
• Arenda spa iului neutilzat la un pre
accesibil
• Dezvoltarea business-incubatoarelor
• Crearea condi iilor de dezvoltare a
Dezavanzaje
• Infrastructur agricol slab dezvoltat
• Tehnica agricol uzat moral i fizic
• Concuren a neloial a comercian ilor str ini în
raport cu produc torii locali
• Utilizarea insuficient a îngr mintelor
minerale i organice
• F r mi area terenurilor agricole i dec derea
sistemului de protec ie a solului
• Capacit i de produc ie neutilizate la nivel
maxim
• Orientarea exportatorilor preponderent spre
pie ile din Est
• Lipsa frecvent a mijloacelor circulante pentru
procurarea materiei prime
• Exodul de speciali ti
• Starea deplorabil a drumurilor de importan
jude ean i local
• Neacoperirea parcului auto a tuturor
necesit ilor în servicii de transport. Uzura
înalt a autovehicolelor
• Starea deplorabil a obiectivelor de deservire
social
Constrângeri
• Cre terea permanent a pre urilor la
carburan i, piese de schimb
• Posibilit i investi ionale reduse
• Dependen a economiei de factorul natural
• Capacitatea de plat redus a popula iei
• Posibilit i financiare reduse ale autorit ilor
publice locale
• Lipsa unei pie i de desfacere solvabile
• Climat investi ional nefavorabil

39
 Avantaje Dezavanzaje
comer ului legal
• Dezvoltarea turismului rural
• Dezvoltarea infrastructurii de transport
• Alocarea unor resurse suplimentare de la
bugetul de stat pentru repara ia drumurilor

40