Shell Transport & UK Royal Dutch Petroleum Co Olanda

Trading Co
2 18.3 Bayerische Hypo- und Germania Unicredito Italiano SpA Italia
Vereins
3 14.4 Allied Domecq PLC UK Goal Acquisitions Ltd Franţa
4 12.8 SpA Wind Italia Weather Investments Srl Egipt
Telecomunicazioni
5 9.0 Innovene SUA INEOS Group Ltd UK
6 9.0 Viterra AG Germania Deutsche Annington Germania
Immobilien
7 7.7 Auna Spania Orange SA Franţa
8 7.1 RAS Italia Allianz AG Germania
9 6.9 Gecina SA Franţa Metrovacesa SA Spania
10 6.6 Exel PLC UK Deutsche Post AG Germania
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2006 15

1.3. Globalizarea pieţelor financiare şi necesitatea armonizării contabile

internaţionale

Modificarea relaţiei SMN cu pieţele gazdă, necesitatea adaptăţii continue a sistemului

corporatist la exigenţele pieţei internaţionale, precum şi intensificarea concurenţei au
contribuit împreună la diversificarea modalităţilor de expansiune a capitalului. Astfel, s-a
produs o mutaţie a capitalului din sfera exporturilor şi a FDI spre propagarea de operaţiuni cu
instrumente financiare de bază (acţiuni şi obligaţiuni) şi/sau derivate (contracte forward,
futures şi options), situaţie care a antrenat implicit şi globalizarea pieţelor financiare şi de
capital.
Este demonstrat faptul că intensificarea mobilităţii internaţionale a capitalurilor are un
impact extrem de puternic asupra sistemului monetar internaţional, asupra economiilor
naţionale dar şi asupra capacităţii firmelor de a atrage fonduri din exterior. La acest proces au

15 Prelucrare a datelor furnizate de raportul WIR 2006 în Annex table A.I.7, pag. 273
contribuit atât evoluţia rapidă a tehnologiilor în domeniul telecomunicaţiilor, inovaţiile
instrumentelor financiare, cât şi trecerea la principiile economiei de piaţă pentru multe dintre
ţările în curs de dezvoltare. Liberalizarea globală a fluxurilor comerciale, monetare şi financiare
dintre state constituie promotorul expansiunii capitalului SMN prin intermediul investiţiilor
străine directe şi de portofoliu, fapt ce susţine şi justifică dimensiunea internaţională a pieţelor
financiare.
De altfel, nu se poate determina cu precizie această dimensiune internaţională. Singurele
componente care pot fi cu certitudine cuantificate sunt numărul companiilor cotate,
capitalizarea bursieră 16 a respectivei pieţe precum şi măsura în care companiile sunt dispuse să
traducă situaţiile financiare în alte limbi decât cea de origine spre beneficiul investitorilor
străini. Cea mai mare capitalizare o are bursa de la New York (NYSE) cu 13.310.591,6 milioane
USD urmată de Tokyo SE, Nasdaq şi London SE. Dar cele mai remarcabile creşteri faţă de 2004
o au Cairo&Alexandria SEs cu 106,3%, Columbia SE cu 100,2% şi Korea Exchange cu 84,4%.
Aşadar, dacă cu 10 ani în urmă, companiile care doreau să atragă fonduri din străinătate la
preţuri convenabile îşi îndreptau atenţia spre Statele Unite, situaţia este pe cale să se schimbe.
Competiţia, care până anii trecuţi nu era o problemă pentru pieţele americane, a început să se
înteţească deoarece dezvoltarea pieţelor financiare din afara graniţelor SUA a antrenat o
participare mai activă a companiilor americane pe aceste pieţe. Se vorbeşte chiar de o
competiţie deschisă între Wall Street şi Londra, pentru că pieţele europene deşi fragmentate au
atras atenţia investitorilor instituţionali, pe măsură ce Uniunea Europeană şi-a consolidat
poziţia.

Tabel 6. Situaţia principalelor pieţe de capital mondiale considerate în funcţie de locaţie, capitalizare
bursieră şi de numărul companiilor cotate (datele exclud fondurile de investiţii) 17
Bursa 2005 2004
Capitalizare Nr. companii % CSC Capitalizare Nr. companii % CSC
bursieră străine cotate în total bursieră străine cotate în total
(mil.USD) (CSC) (mil.USD) (CSC)
AMERICA
American SE 86288,0 100 17 83018,9 73 13
Mexican 239128,0 176 54 171940,3 175 54
Exchange
Nasdaq 3603984,9 332 10 3532912,0 340 11
NYSE 13310591,6 452 20 12707578,3 459 20

ASIA-PACIFIC
Australian SE 804014,8 71 4 776402,8 68 4
New Zealand 40592,5 32 17 43731,3 42 21
Exchange
Singapore 257340,6 122 18 217617,8 25 39
Exchange
Tokyo SE 4572901,0 28 1 3557674,4 30 1

16 Capitalizarea bursieră se calculează ca numărul total al acţiunilor emise de către companiile domestice, incluzând
mai multe clase, multiplicat cu preţurile lor aferente la un anumit moment. Atenţie! Cifrele reprezentând
capitalizarea bursieră cuprind doar acţiunile companiile naţionale şi acţiunile obişnuite şi preferenţiale.
17 Sursa: World Federation of Exchanges, Annual Report and Statistics 2005, http://www.world-
exchanges.org/publications/WFE%202005%20Annual%20Report.pdf accesat în data de 20 februarie 2006, 7.00
pm
EUROPA
Deutsche Börse 1221106,1 116 15 1194516,8 159 19
Euronext 2706803,5 293 23 2441261,4 334 25
London SE 3058182,4 334 11 2865243,2 351 12
Luxembourg SE 51248,4 206 84 50143,6 192 82
Swiss Exchange 935448,3 116 30 826040,8 127 31

Astfel, un raport solicitat de Senatul american 18 sugerează că New York este în pericol să îşi
piardă statutul de capitală financiară a lumii în decursul următorilor 10 ani, fără a schimbare
majoră în reglementarea domeniului financiar şi în strategia financiară. Interesant este că unul
dintre cele 8 obiective de maximă prioritate de pe aşa-numita „agendă naţională” - mai exact
obiectivul cu numărul 5 - se referă la recunoaşterea IFRS 19 fără nici o reconciliere ulterioară.
Aşadar, Senatul american recunoaşte în termeni clari nevoia de a promova convergenţa
standardelor de contabilitate şi de audit, încurajând eforturile curente ale IASB şi FASB
în direcţia realizării convergenţei prin „accelerarea” ritmului de lucru pe cât posibil.
Cu toate acestea, FASB şi IASB subliniază faptul că înlăturarea cerinţelor de reconciliere
depinde în mare măsură de modul în care IFRS sunt implementate la nivel naţional şi
individual (de către fiecare entitate în parte) şi nu se poate realiza înainte de 2009. De fapt,
acesta este testul convergenţei şi implicit al armonizării contabile, deoarece de progresul făcut
în această direcţie depinde nu doar accesul pe pieţele internaţionale de capital dar şi succesul
întregului proces.
La ora actuală, 20 pe NYSE sunt cotate 167 de companii din UE ceea ce reprezintă circa 37%
din totalul companiilor străine cotate pe această bursă. Structura pe ţări relevă faptul că
majoritatea provin din Marea Britanie (32,3%), Olanda (18%), Franţa (11%), Germania (10%) şi
Italia (6,6%). Interesant este faptul că, cu excepţia unei companii maghiare (Magyar Telekom
Telecommunications PLC), nici o altă companie din noile state membre nu a reuşit să
îndeplinească condiţiile de înregistrare stabilite de SEC. În plus, numărul mare de companii
britanice active pe piaţa financiară americană se explică nu doar datorită similitudinilor în
judecata profesională a profesioniştilor contabili din lumea anglo-saxonă dar şi datorită
schimburilor comerciale tradiţionale şi tranzacţiilor financiare dintre cele două ţări. Pe de altă
parte, Olanda, Franţa Germania şi Italia sunt sediile principale ale multor societăţi
multinaţionale care concentrează activităţi din întreaga lume şi pentru care transparenţa şi
comparabilitatea informaţiei financiare este vitală.

Pe de altă parte, în UE, încercările de introducere a monedei unice europene precum şi

dezvoltarea pieţei euroobligaţiunilor, creşterea numărului privatizărilor şi creşterea numărului
de M&A europene au fost printre evenimentele care au alimentat într-o mare măsură procesul
globalizării pieţelor de capital. În plus, la nivelul Uniunii, majoritatea reglementărilor ce
guvernează domeniul serviciilor financiare fie provin din Bruxelles fie sunt inspirate de
practicile internaţionale. Această situaţie a condus: la o dereglementare a pieţelor europene; la
acceptarea ca membri ai respectivelor pieţe a intermediarilor străini; precum şi la un sistem de
tranzacţionare electronic care deseori se accesează de la mari distanţe (from overseas).

18 The City of New York, United States Senate (2007), Sustaining New York’s and the US’ Global Financial Services

Leadership, 4 January 2007, http://www.iasplus.com/usa/0701nycreport.pdf accesat în data de 10 februarie 2006,

2.00 pm
19 Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară
20 Analiză efectuată de autor în data de 30 martie 2007 pe baza datelor furnizate de http://www.nyse.com/ about/

listed/listed.html
 Astfel, peisajul european este acum gazda unor pieţe financiare multi-jurisdicţionale care au
integrat pieţe diverse şi distincte, precum:
™ Platforma bursieră Euronext care a luat fiinţă în 2000, şi care cuprinde bursele de
valorile din Olanda, Portugalia, Franţa, Belgia dar şi UK în cazul instrumentelor
financiare derivate;
™ OMX ce cuprinde burse de valori din ţările nordice şi baltice: Copenhaga, Stocholm,
Helsinki, Islanda, Riga, Tallin şi Vilnius.

În acest context, fuziunea dintre NYSE şi Euronext 21 constituie o surpriză majoră în

domeniul financiar. Holdingul NYSE Euronext controlează în prezent 92,2% din drepturile de
vot ale Euronext şi este rezultatul a doi ani şi jumătate de tratative aprinse. Prima zi de
tranzacţionare a fost 4 aprilie 2007, iar cotaţia acţiunilor NYSE Euronext a scăzut cu 0,8% la
lansarea lor în deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la Paris.
Această fuziune nu are precedent şi reprezintă un punct de referinţă în globalizarea pieţelor
financiare deoarece pune bazele primei şi celei mai mari în absolut pieţe financiare şi de
derivate din lume. Specialiştii au sesizat faptul că vor fi presiuni pentru divulgarea valorii reale
a tranzacţiei precum şi a modalităţilor de acces facil şi reciproc între cele două pieţe 22 . De fapt,
NYSE Euronext a lansat o ofertă, care s-a închis la 21 martie 2007, pentru toate acţiunile
Euronext, imediat după ce Comisia Americană a Valorilor Mobiliare (SEC) a aprobat la 15
februarie fuziunea în valoare de 14 miliarde de USD. Conform înţelegerii contractuale, entitatea
rezultată din fuziune a oferit 0,98 acţiuni noi şi 21,32 euro în numerar pentru fiecare acţiune
Euronext. În plus, această piaţă se va afla sub jurisdicţii multiple care se întind nu doar la nivel
naţional, regional dar şi internaţional.

Este evident faptul că succesul comercial al pieţelor financiare constă şi în calitatea

reglementărilor pe care acestea le impun emitenţilor. Astfel, considerăm că dezvoltarea pieţelor
europene a fost susţinută de adoptarea de către Comisia europeană a Financial Services
Action Plan 23 , care include o serie de directive cu impact profund asupra burselor europene
precum: Transparency Directive (scopul acesteia este să încurajeze transparenţa pe pieţele
europene prin stabilirea de reguli pentru publicarea de rapoarte financiare periodice şi a
registrului acţionarilor pentru societăţile cotate), Market Abuse Directive (pentru prevenirea
manipulării pieţei, sugerând o serie de măsuri preventive), Prospectus Directive (stabileşte
obligaţiile emitenţilor de instrumente financiare care pot să adune fonduri în cadrul UE pe baza
unui singur prospect de emisiune), Markets in Financial Instruments Directive (care se va
aplica din 1 noiembrie 2007, înlocuieşte vechea directivă privind serviciile de investiţii
financiare prin introducerea unor cerinţe mai detaliate în ceea ce priveşte la organizarea
internă a companiilor). Comisarul Charlie McCreevy (D3; 2006) afirma cu tărie în nenumărate
ocazii faptul că „viziunea noastră asupra unei integrări a pieţei financiare în lumea globalizată
reprezintă în mod clar o situaţie câştigătoare pentru ambele părţi”.
Consilierul Comisiei Europene în problemele conexe pieţelor, serviciilor şi instrumentelor
financiare îl constituie Committee of European Securities Regulators (CESR) 24 . CESR este
autoritatea regională care reglementează şi supervizează pieţele financiare şi de capital
21 Informaţii despre fuziune sunt disponibile pe site-ul http://annualreport.euronext.com/webcast20070404_
archive/Archives/disclaimer_en.htm accesat în 10 aprilie 2007, 10.30 pm
22 WFE, Focus March 2007, no.169, pag.30 disponibil pe site-ul http://www.world-exchanges.org/publications/

Focus307.pdf accesat în 5 aprilie 2007, 9.00 pm

23 Traducere: Planul de acţiune privind serviciile financiare
24 Traducere: Comitetul Regulatorilor Europeni de Capital
europene, deşi majoritatea respectivelor pieţe sunt de părere că un singur supervizor regional
nu este suficient, prin aceasta invocând problema proximităţii.
Pe de altă parte, United States Securities and Exchange Commission (SEC) 25 este
corespondentul CESR la nivelul Statelor Unite. În ultima vreme, SEC a fost obligat să admită
faptul că metodele tradiţionale de supervizare a activităţii pe pieţele externe şi-au pierdut din
eficacitatea obişnuită. Astfel, SEC elaborează şi un nou cadru conceptul conform căruia în loc să
pretindă burselor de valori străine şi brokerilor străini să se înregistreze la SEC (cum este în
prezent), aceştia trebuie doar să se supună unui sistem de conformitate substitutiv
reglementărilor SEC. Pe de altă parte, Commodity Futures Trading Commission (CFTC) 26 se
confruntă cu situaţii inedite. Astfel, CFTC va trebui să decidă dacă pieţele futures din
străinătate - dar care tranzacţionează contracte cu influenţă semnificativă asupra Statelor Unite
- ar trebui să intre sub jurisdicţie americană sau nu.
În această situaţie, multi-jurisdicţionalitatea noii pieţe internaţionale create prin fuziunea
NYSE şi Euronext subliniază creşterea nevoii de coordonare internaţională a supervizării
acesteia. Iar rolul unor organisme internaţionale de tipul OECD, FESE, WFE, IOSCO şi IASB, în
cadrul procesului de elaborare de reguli pentru o atare piaţă nu poate fi neglijat.
Însă extinderea activităţii firmelor pe pieţele externe presupune existenţa unor resurse
financiare consistente, fapt ce a determinat concomitent o acută nevoie de informaţii
pertinente. Pentru că respectivele informaţii sunt obţinute din situaţiile financiare anuale ale
companiilor, o deosebită atenţie i s-a acordat analizei conturilor anuale 27 ale tuturor
participanţilor pe pieţele de capital. Aşadar, implicarea IOSCO şi CESR în internaţionalizarea
contabilităţii este evidentă, iar ideea aplicării unui sistem de contabilitate armonizat a devenit
din ce în ce mai tentantă, conturându-se ca un instrument eficace de a face faţă concurenţei
dintre pieţele de capital.
În plus, informaţia contabilă este cea care face posibilă luarea de decizii de investiţii
pertinente în cadrul pieţelor financiare. În secolul XXI fluxul de informaţii este cel care, prin
intermediul internetului, circulă liber şi aparent nestructurat şi nereglementat.
Dar ce face ca o informaţie să fie mai importantă decât alta?
În această ordine de idei, considerăm că aici intervine rolul raportării financiare, deoarece
tehnicile contabile sunt cele ce „legitimează” anumite informaţii şi le redau fluxului global într-
o formă structurată.

În viziunea noastră, interpretarea şi analizarea oportunităţilor de investiţii pe aceste pieţe

depinde de modalităţile complexe în care informaţia contabilă este percepută. Aceasta este
capabilă să „recreeze”, pentru investitorii localizaţi într-o altă regiune, condiţiile economice şi
specificităţile organizaţionale ale respectivelor companii.

De altfel, rolul unei informaţii contabile pertinente este demonstrat ori de câte ori
are loc un scandal financiar sau în situaţii de criză precum cea din 1998 care a cauzat căderea
„tigrilor asiatici”. Atunci, IASB declara că respectiva situaţie subliniază neîndoielnic nevoia de

25 Traducere: Comisia Americană a Valorilor Mobiliare

26 Traducere: Comisia de Tranzacţionare a Contractelor Futures
27 Lucrarea de faţă cuprinde o serie de termeni care sunt îndelung dezbătuţi în societatea contemporană datorită

diferenţelor de semantică pe care le implică. Acesta este cazul folosirii denumirii de conturi anuale sau individuale
(annual accounts - UK, Directiva a IV-a) pentru situaţiile financiare (financial statements - IFRS) ale entităţilor
economice şi a celei de conturi consolidate (consolidated accounts în USA şi în Directiva a VII-a; group accounts în
UK) pentru situaţiile financiare consolidate (consolidated financial statements IFRS);
informaţii financiar-contabile pertinente şi transparente care să susţină investitorii, instituţiile
de credit şi autorităţile de reglementare în procesul decizional (Graham C., Neu D., 2003 ; 455).
Caracteristica esenţială a informaţiilor furnizate de contabilitate, în condiţiile globalizării
pieţelor de capital, este transparenţa, reprezentând de fapt capacitatea acestei informaţii de a fi
inteligibilă pentru o gamă cât mai largă şi mai variată de utilizatori.
Cercetători precum Benoit Lebrun, au identificat cel puţin teoretic, trei căi de satisfacere a
nevoii de transparenţă a informaţiilor financiar-contabile (citat de Bogdan V., 2004; 34):
• Recunoaşterea mutuală a normelor: regulile contabile aplicate de către o firmă sunt
admise pe o altă piaţă diferită de cea de origine. Această modalitate reprezintă, aşa cum
va fi menţionat şi în capitolul 2, un compromis diplomatic la care s-a recurs pentru
respectarea identităţilor naţionale, dar şi, pentru a nu fi lezate orgoliile naţionale atât de
des încercate de-a lungul procesului de armonizare (London Stock Exchange acceptă,
pentru societăţile cotate, situaţiile financiare întocmite pe baza US GAAP).
• Retratarea conturilor: piaţa financiară străină pretinde întocmirea de către
întreprindere a situaţiilor financiare conform normelor în vigoare în ţara în care se află
această piaţă. Până în prezent singura ţară care a avut autoritatea să impună acest lucru
este SUA.
• Armonizarea contabilă internaţională: utilizând un singur referenţial contabil, şi
anume IAS sau „rivalul” său US GAAP, pentru întocmirea situaţiilor financiare ale
firmelor cotate pe toate pieţele de capital.
Spre cea de-a treia cale se îndreaptă, în prezent, eforturile susţinute ale tuturor
organizaţiilor şi guvernelor lumii. La asigurarea succesului acestui proces contribuie creşterea
credibilităţii IASB. Independenţa sa este percepută ca un punct în plus, transformând acest
organism într-o alternativă viabilă, mult mai flexibilă şi mai la îndemână decât referenţialul
contabil american.
Cu toate acestea, statistici recente 28 demonstrează semnificaţia adevărată pe care o au
ambele referenţiale contabile - US GAAP şi IFRS – ca limbaje contabile mondiale.
Indicatorii consideraţi de aceste statistici sunt: capitalizarea bursieră internaţională şi prezenţa
în cadrul listei celor mai mari 500 de companii din lume (Fortune 500). Astfel, dintr-o
capitalizare bursieră internaţională de peste 36 trilioane USD:
• 11 trilioane USD corespund companiilor ce au adoptat IFRS ca sistem de raportare
financiară;
• 17 trilioane USD corespund companiilor ce au adoptat US GAAP;
• 4 trilioane USD corespund companiilor ce aplică Japanese GAAP;
• Restul sunt aferente altor sisteme de raportare financiară (canadiene, indiene, etc).
Iar dintre companiile incluse în Fortune 500, la nivelul anului 2005, 200 aplicau IFRS, 176
aplicau US GAAP şi 81 utilizau Japanese GAAP.
În plus, baza de date a Deloitte 29 cuprinzând companiile înregistrate la US SEC şi
actualizată în 10 mai 2007 furnizează probe clare asupra globalizării pieţelor de capital la nivel
mondial şi asupra nevoii de standarde de raportare globale. Informaţiile furnizate de această
bază de date ne relevă faptul că entităţile străine înregistrate la SEC, la 31 decembrie 2006, sunt
în număr de 1.145 şi provin din 53 de state ale lumii.

28 Deloitte Touche Tohmatsu (2006), "US GAAP - is it the real driver?"; http://www.deloitte.com/

dtt/article/0,1002,sid%253 D2895%2526cid%253D123969,00.html accesat în 10 aprilie 2007, 7.00 p.m.

29 Deloitte Touche Tohmatsu (2007), "Database of Statistics"; http://www.iasplus.com/ stats/stats.htm accesat în

data de 19 mai 2007, 11.00 p.m.

 În concluzie, la nivel mondial, multe pieţe financiare au devenit adeptele fervente ale
tehnologiei şi, de multe ori, ale unor modelele inovative agresive care permit creşterea
eficienţei investiţiilor, dar şi reducerea costurilor pentru investitori.

De altfel, după cum prefigurează viitorul, în desfăşurarea activităţii pieţelor financiare,

locaţia nu mai este un element care contează. Iar, în domeniul raportării financiare concluzia
noastră este că alegerea IASB a fost în multe cazuri şi o alegere politică, o încercare de limitare
a dominaţiei americane în domeniul economic. Nu există dubii că în momentul actual această
cale de acţiune este cea în măsură să asigure nivelul cel mai ridicat de transparenţă al
informaţiilor contabile.