Dezvoltare2007 2013

PLAN DE DEZVOLTARE JUDEłEAN
SĂLAJ 2007 – 2013
- 2006 -
PLAN DE DEZVOLTARE JUDEłEAN 2007 - 2013
PENTRU O CULTURĂ A DEZVOLTĂRII
În acest moment al anului 2006, integrarea României în UE este nu numai

dezirabilă sau previzibilă, dar şi o realitate predictibilă pentru orizontul ianuarie
2007. Este o oportunitate istorică, unică atât ca potenŃial al efectelor pozitive, dar
şi ca sentiment confortabil al reconnectării fireşti la un spaŃiu al dezvoltării.
În concepŃia noastră şi, credem că şi a cetăŃeanului, integrarea nu
reprezintă doar parcursul unui calendar de termene. Înseamnă paşi spre
eliminare disparităŃilor funcŃionale şi teritoriale, dezvoltare durabilă, solidaritate,
coeziune, ca premize ale bunăstării. Toate acestea presupun pregătire,
organizare, planificare la nivelul resurselor, al priorităŃilor, al instrumentelor şi
modalităŃilor de intervenŃie.
PLANUL DE DEZVOLTARE JUDEłEAN pentru perioada 2007-2013

reprezintă documentul care sintetizează cadrul general de referinŃă în care vor evolua direcŃiile şi vectorii de
dezvoltare a Sălajului. În acelaşi timp, potrivit principiului coerenŃei cu Planul NaŃional de Dezvoltare şi Planul
Regional de Dezvoltare, dar şi politicilor de coeziune economică şi socială ale comunităŃii europene,
documentul de programare conŃine un model spaŃial de dezvoltare policentrică, precum şi instrumentele de
planificare strategică, teritorială şi regională.
Aceste construcŃii proiective nu reprezintă un scop în sine, sau un simplu exerciŃiu de imagine. łinta
finală este construirea unui portofoliu de proiecte strategice care va sta la baza alocării şi accesării fondurilor
post-aderare pentru Sălaj.
Denumite generic „instrumente structurale” aceste fonduri asigură finanŃarea Politicii de Coeziune,
destinată estompării şi eliminării disparităŃilor interne şi externe faŃă de Ńările membre. Politica de Coeziune
(COHESOIN POLICY) este un concept generos al civilizaŃiei globale europene, susŃinut prin instrumente
financiare şi politici sectoriale, menit să construiască un spaŃiu comunitar al solidarităŃii, convergenŃei şi
egalităŃii de şanse.
Procesul de planificare la nivel judeŃean şi regional a fost unul laborios şi dificil, susŃinut de o
metodologie ştiinŃifică, coerentă cu proiecŃiile politicii europene.
S-a demarat în toamna anului 2004, aşezat pe o construcŃie de larg parteneriat comunitar, care a
funcŃionat în logica consultării, a implicării şi a dialogului de idei. Structurile de bază ale acestui parteneriat
au fost Comitetul JudeŃean de Planificare şi Grupurile de lucru, care prin reprezentativitatea lor, au
asigurat inovarea, dezbaterea şi evaluarea critică, succint, exprimarea punctului de vedere al unor largi
structuri comunitare.
MulŃumesc tuturor celor care ne-au sprijinit cu idei, informaŃii de sinteză în elaborarea acestui
instrument strategic: consilierii judeŃeni, Prefectul judeŃului Sălaj, instituŃiile deconcentrate, mediul de afaceri şi
politic, reprezentanŃi ai societăŃii civile.
2
Ce am reuşit să realizăm prin acest exerciŃiu de planificare?

În primul rând să promovăm o cultură a dezvoltării, prin vectorii de opinie care au conlucrat în acest
parteneriat. Apoi să conturăm un tablou descriptiv, un profil al judeŃului, de o relativă completitudine, în cadrul
căruia se disting nevoile şi oportunităŃile de dezvoltare.
Nu în ultimul rând, am reuşit să ierarhizăm priorităŃile de intervenŃie prin constituirea unui cadru
strategic dezvoltat aplicativ printr-un portofoliu de proiecte de abordare a instrumentelor structurale de
finanŃare.
ExperienŃa pozitivă pe care Sălajul o are în derularea unor proiecte cu finanŃare nerambursabilă, chiar
de rangul proiectelor pilot, justifică abordarea într-un registru optimist a parcursului nostru către o dezvoltare
de tip european. La acestea se mai adaugă date obiective ale patrimoniului judeŃului: resurse naturale şi
umane, centralitatea regională, multiculturalitatea şi nu în ultimul rând, un ethos al muncii şi al disciplinei
specifice spaŃiului central-european.
Asociat acestor elemente, destinul european al Sălajului nu mai reprezintă un orizont sau o simplă
aspiraŃie utopică, ci o dimensiune a viitorului imediat. Împreună, va trebui să-i dăm contururile unui prezent
care să facă parte din viaŃa fiecărui cetăŃean.
Ca orice document strategic şi cel prezent îşi propune o viziune, un enunŃ progamatic care
desemnează ceea ce vrem să fim în 2013: ”Sălajul-motor al dezvoltării regionale, o comunitate capabilă
să atragă investiŃii şi proiecte europene”. Logica internă a viziunii face trimiteri clare la dinamism, competiŃie
şi competitivitate, angajare în cursa pentru dezvoltare.
Este mult, este puŃin?
Depinde de noi ca această proiecŃie să capete consistenŃă şi substanŃialitate, devenind un
segment de istorie reală a Sălajului.
Tiberiu MARC - Preşedinte al Consiliului JudeŃean Sălaj
3
CUPRINS
Cuvânt înainte ........................................................................................................................................... 2

A. PROFILUL JUDEłULUI ................................................................................................................... 8
I. Descriere generală ................................................................................................................. 9
I.1. Aşezarea ................................................................................................................... 9
I.2. Relieful ...................................................................................................................... 10
I.3. ReŃeaua hidrografică ................................................................................................. 10
I.4. Clima ......................................................................................................................... 10
I.5. Structura administrativ-teritorială .............................................................................. 10
I.5.1. UnităŃi administrativ-teritoriale .................................................................... 10
I.5.2. Tablou demografic general ........................................................................ 11
I.5.2.1. Structura pe mediu de viaŃă ...................................................... 11
I.5.2.2. Structura pe grupe de vârstă .................................................... 11
I.5.2.3. Structura pe etnii ....................................................................... 12
I.5.2.4. Structura pe culte relogioase .................................................... 12
I.5.2.5. Densitatea populaŃiei ................................................................. 12
I.6. Căile de comunicaŃie ................................................................................................. 12
I.7. Mediul urban al Sălajului - scurtă prezentare ............................................................ 12
I.7.1. Zalău .......................................................................................................... 12
I.7.2. Şimleu Silvaniei .......................................................................................... 13
I.7.3. Jibou .......................................................................................................... 13
I.7.4. Cehu Silvaniei ............................................................................................ 14
I.8. Resurse naturale ....................................................................................................... 14
I.8.1. Resursele naturale de materii prime .......................................................... 14
I.8.2. Apele termominerale ................................................................................. 14
I.8.3. Arii protejate ............................................................................................... 15
II. Nivelul judeŃean de dezvoltare ............................................................................................. 15
II.1. Profilul economic al judeŃului ..................................................................................... 15
II.1.1. Structura populaŃiei ocupate pe ramuri ale economiei .............................. 15
II.1.2. PopulaŃia salariată, pe activităŃi ale economiei .......................................... 16
II.1.3. Produsul Intern Brut (PIB) ......................................................................... 17
II.1.4. Cifra de afaceri .......................................................................................... 19
II.1.5. Productivitatea muncii pe sectoare ale economiei judeŃene ...................... 19
II.1.6. Valoarea Adăugată Brută (VAB) ....................................................................... 20
II.1.7. Salariul mediu net ...................................................................................... 21
II.1.8. SocietăŃi comerciale .................................................................................. 21
II.2. Indici ai dezvoltării umane ........................................................................................ 21
II.2.1. SperanŃa de viaŃă ...................................................................................... 21
II.2.2. Nivel de educaŃie ....................................................................................... 22
II.2.3. Indicele Dezvoltării Umane (IDU) ............................................................... 23
II.3. Indicatorii dezvoltării rurale ...................................................................................... 24
II.3.1. Indici demografici ....................................................................................... 24
II.3.2. Economia rurală ......................................................................................... 24
II.3.3. Nivelul de trai ............................................................................................. 26
II.3.4. Accesul la educaŃie şi cultură ..................................................................... 27
II.3.5. Dotările edilitare ......................................................................................... 27
4
III. Infrastructuri fizice ................................................................................................................. 29

III.1. Infrastructura de transport .......................................................................................... 29
III.1.1. ReŃeaua rutieră .......................................................................................... 29
III.1.2. ReŃeaua feroviară ...................................................................................... 32
Transportul aerian
III.1.3.
...................................................................................... 33
III.2. Infrastructuri edilitare şi de mediu .............................................................................. 34
III.2.1. ReŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă ......................................... 34
III.2.2. ReŃeaua de evacuare a apelor uzate menajere ......................................... 43
III.3. ReŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale .................................................................. 45
III.4. Infrastructura de transport a energiei electrice .......................................................... 47
III.5. Infrastructuri social – culturale ................................................................................... 48
III.5.1. Infrastructura de sănătate .......................................................................... 48
III.5.2. AsistenŃă socială – adulŃi ........................................................................... 49
III.5.3. AsistenŃă socială – copii ............................................................................. 51
III.5.4. Aşezăminte culturale .................................................................................. 52
IV. Profilul economic al judeŃului ............................................................................................... 54
IV.1. Sectoare judeŃene semnificative ................................................................................ 54
IV.2. Industria ..................................................................................................................... 55
IV.3. Agricultura .................................................................................................................. 58
IV.3.1. ProducŃia vegetală ..................................................................................... 59
IV.3.2. ProducŃia animală ...................................................................................... 60
IV.4. Turism ........................................................................................................................ 61
IV.4.1. Resurse turistice ........................................................................................ 62
IV.4.2. Turism montan – bisezonal ........................................................................ 62
IV.4.3. Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii ....... 62
IV.4.3.1. RezervaŃii ale biosferei, parcuri naŃionale sau naturale ............. 62
IV.4.3.2. RezervaŃii şi monumente ale naturii ........................................... 63
IV.4.4. Turism de iarnă .......................................................................................... 63
IV.4.5. Turismul cultural ......................................................................................... 63
IV.4.5.1. Evenimente culturale, festivaluri, tabere de creaŃie, sărbători
populare ..................................................................................... 64
IV.4.5.2. Castele, conace, palate, case memoriale .................................. 64
IV.4.5.3. Muzee de istorie, arheologie, de artă ......................................... 65
IV.4.6. Turism urban .............................................................................................. 65
IV.4.7. Turismul rural şi agroturismul ..................................................................... 66
IV.4.7.1. Servicii hoteliere şi turistice ........................................................ 66
IV.4.7.2. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de alimentaŃie publică . 67
IV.4.7.3. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de tratament balnear .. 67
IV.5. Întreprinderile mici şi mijlocii ...................................................................................... 68
IV.5.1. Servicii suport pentru IMM ......................................................................... 71
IV.5.2. InvestiŃii străine .......................................................................................... 72
IV.5.3. Cercetare – Dezvoltare .............................................................................. 72
IV.5.4. Societatea informaŃională .......................................................................... 72
V. Mediu ...................................................................................................................................... 74
V.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................................... 74
V.2. Poluarea istorică ........................................................................................................ 74
V.3. Calitatea atmosferei ................................................................................................... 74
V.4. Poluarea datorată apelor uzate urbane ..................................................................... 75
V.5. Calitatea fondului forestier ......................................................................................... 77
V.6. Calitatea apelor de suprafaŃă ..................................................................................... 77
V.6.1. Bazinul hidrografic Someş – Crasna .......................................................... 77
5
V.6.2. Bazinul hidrografic Crişuri .......................................................................... 80

V.7. Calitatea habitatelor naturale ..................................................................................... 81
V.8. Habitate protejate ....................................................................................................... 82
V.9. SituaŃia zonelor verzi şi de recreere ........................................................................... 84
V.10. SituaŃia deşeurilor urbane .......................................................................................... 86
V.11. SituaŃia deşeurilor toxice şi periculoase ..................................................................... 88
VI. Resurse umane ...................................................................................................................... 93
VI.1. PopulaŃia .................................................................................................................... 93
VI.1.1. EvoluŃii ........................................................................................................ 93
VI.1.2. Factori care influenŃează mişcarea naturală a populaŃiei ........................... 93
VI.1.3. Caracterul multicultural al judeŃului Sălaj ................................................... 96
VI.2. Nivelul de educaŃie .................................................................................................. 96
VI.2.1. ÎnvăŃământul primar şi gimnazial ............................................................... 97
VI.2.2. ÎnvãŃãmântul liceal ..................................................................................... 97
VI.2.3. Formele de învãŃãmânt seral şi cu frecvenŃã redusã ................................. 98
VI.2.4. ÎnvãŃãmântul profesional şi tehnic (TVET) ................................................. 98
VI.2.5. Resurse umane din sistemul educaŃional .................................................. 98
VI.2.6. Indicatori privind accesul şi participarea la educaŃie .................................. 98
VI.2.7. Evaluările naŃionale – indicatori ai calităŃii ................................................. 98
VI.2.8. Gradul de promovare ................................................................................. 99
VI.2.9. ÎnvăŃământul în limba minorităŃilor naŃionale .............................................. 99
VI.2.10 Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu
nevoile de pe piaŃa muncii ......................................................................... 99
VI.3. Participarea pe piaŃa forŃei de muncă ........................................................................ 99
VI.3.1. Ocuparea populaŃiei pe sectoare ale economiei ........................................ 100
VI.3.2. Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional .............................. 100
VI.3.3. Şomajul ...................................................................................................... 100
VI.3.4. Formarea profesională continuă ................................................................ 102
VI.4. Sănătate ..................................................................................................................... 103
VI.5. AsistenŃă socială ........................................................................................................ 105
VI.5.1. AdulŃi ......................................................................................................... 105
VI.5.2. Copii ........................................................................................................... 106
B. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................... 108
I. Puncte tari .............................................................................................................................. 109
II. Puncte slabe ............................................................................................................................ 110
III. OportunităŃi .............................................................................................................................. 110
IV. AmeninŃări .............................................................................................................................. 111
C. VIZIUNE-MISIUNE – JUDEłUL SĂLAJ 2007-2013 ......................................................................... 112
D. CADRU STRATEGIC ........................................................................................................................ 114
I. Transporturi ............................................................................................................................ 115
I.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 116
I.2. Obiective strategice ................................................................................................... 118
II. Competitivitate ....................................................................................................................... 122
II.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 123
II.2. Obiective strategice ................................................................................................... 126
III. Resurse umane ...................................................................................................................... 133
III.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 135
III.2. Obiective strategice ................................................................................................... 139
IV. Mediu ....................................................................................................................................... 148
IV.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 149
IV.2. Obiective strategice ................................................................................................... 154
6
V. Agricultură şi dezvoltare rurală ............................................................................................ 160

IV.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 161
IV.2. Obiective strategice ................................................................................................... 162
VI. Modelul dezvoltării policentrice ........................................................................................... 174
VI.1. Unitatea teritorială de planificare UTP 1 – Zona Meseş ............................................ 177
VI.1.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 178
VI.1.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Meseş .............................. 179
VI.2. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 2 - Valea Someşului .................................... 181
VI.2.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Someşului ............... 183
VI.3. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 3 - łara Silvaniei .......................................... 184
VI.3.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. łara Silvaniei .................... 186
VI.4. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 4 - Valea Almaşului ...................................... 187
VI.4.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Almaşului ................ 189
VI.5. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 5 - Zona Codru ............................................ 190
VI.5.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Zona Codru ....................... 192
VII. Dezvoltare urbană durabilă ................................................................................................... 193
VII.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 195
VII.2. Obiectiv strategic ....................................................................................................... 197
E. PORTOFOLIU DE PROIECTE .......................................................................................................... 201
Programe OperaŃionale Sectoriale (POS) ...................................................................................... 203
POS – Competitivitate .............................................................................................................. 203
POS – Transporturi .................................................................................................................. 204
POS – Mediu ............................................................................................................................ 205
POS - Resurse umane ............................................................................................................. 208
POS – Agricultură .................................................................................................................... 209
POS - Dezvoltare rurală ........................................................................................................... 212
Program OperaŃional Regional (POR) ........................................................................................... 222
Axa prioritară 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale ............................................ 222
Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local ........ 222
Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local
- Program Complement .................................................................... 223
Măsura 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate, sociale şi de
siguranŃă publică .................................................................................. 224
Măsura 1.3 – Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaŃie .......................... 225
Axa prioritară 2 – Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ...................................... 226
Axa prioritară 3 – Dezvoltarea turismului regional şi local ....................................................... 227
Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă ......................................................................... 228
7
SECłIUNEA A
PROFILUL JUDEłULUI
8
I. JUDEłUL SĂLAJ - DESCRIERE GENERALĂ

I.1. Aşezarea
JudeŃul Sălaj este situat în partea de

Nord - Vest a României, respectiv în centrul
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în zona de
trecere dintre CarpaŃii Occidentali şi cei
Orientali.
Are o suprafată totală de 386.448 ha,

reprezentând aproximativ 8% din teritoriul
regional.
Se învecinează cu judeŃele Satu Mare
şi Maramureş la nord, Bihor la vest şi
sud-vest şi cu Clujul la sud-est.
9
I.2. Relieful
Sub aspectul reliefului, evidenŃiem

potenŃialul oferit de relieful predominant de
dealuri şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii
„îmbrăcate” cu vii şi livezi.
Geografic este reprezentat de :

• Dealuri situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Sălajului, Crasnei şi Barcăului
• Zona montană din partea de sud-est avand doua ramificaŃii nordice ale MunŃilor Meseşului şi
Plopişului
• Depresiuni cu o largă răspândire pe teritoriul judeŃului şi care constituie importante zone agricole şi de
concentrare a aşezărilor umane
I.3. ReŃeaua hidrografică

ReŃeaua hidrografică a judeŃului Sălaj este reprezentată de:
• Râurile: Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Salaj şi Barcău
• Mici lacuri naturale şi artificiale
• Apele acoperă 57,8 km2, reprezentând 1,5% din suprafaŃa totală a judeŃului.
I.4. Clima
Din punct de vedere climatic, judeŃul Sălaj este influienŃat de masele de aer din est, dar şi din vest (mai
umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată. Masele de aer de înălŃime precum şi
relieful, prin aspect şi altitudine, crează diferenŃieri climatice între vestul şi estul judeŃului.
Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 ˚C, în zone deluroasă de 8˚C, iar în regiunile
joase, în depresiuni şi vai, de 9˚C. Pe teritoriul judeŃului, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie
între -2 ˚C şi +5˚C, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15˚C şi 20˚C.
PrecipitaŃiile, datorită influienŃelor continentale, descresc din punct de vedere cantitativ de la vest către
est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700 - 800 mm.
I.5. Structura administrativ - teritorială

I.5.1. UnităŃi administrativ - teritoriale
• un municipiu - Zalău
• 3 oraşe - Şimleu Silvaniei , Jibou şi Cehu Silvaniei
• 57 de comune
• 285 de sate
10
I.5.2. Tablou demografic general

Total populaŃie pe judeŃ: 248.015 locuitori
PopulaŃia judeŃului Sălaj - Recensământ 2002

Nr. Nr.
Centrul administrativ PopulaŃia Centrul administrativ PopulaŃia
crt. crt.
1 Municipiul Zalău 62.927 32 Hida 3.148
2 Oraşul Şimleu Silvaniei 16.066 33 Horoatu Crasnei 2.838
3 Oraşul Jibou 11.306 34 Ileanda 2.589
4 Oraşul Cehu Silvaniei 8.008 35 Ip 3.946
5 Agrij 1.395 36 Letca 2.244
6 Almaşu 2.853 37 Lozna 1.195
7 Băbeni 2.063 38 Marca 2.966
8 Bălan 4.136 39 Măierişte 3.504
9 Bănişor 2.419 40 Meseşeni De Jos 3.078
10 Benesat 1.779 41 Mirşid 2.304
11 Bobota 4.031 42 Năpradea 3.026
12 Bocşa 3.463 43 Nuşfalău 3.709
13 Boghiş 1.806 44 Pericei 4.002
14 Buciumi 2.839 45 Plopiş 2.765
15 Camăr 1.899 46 Poiana Blenchii 1.341
16 Carastelec 1.163 47 Românaşi 2.993
17 Chieşd 2.645 48 Rus 1.220
18 Cizer 2.467 49 SălăŃig 3.160
19 Coşeiu 1.332 50 Sărmăşag 6.547
20 Crasna 6.373 51 Şimişna 1.437
21 Creaca 3.046 52 Sîg 3.476
22 CristolŃ 1.560 53 Sînmihaiu Almaşului 1.806
23 Crişeni 2.443 54 Someş Odorhei 3.057
24 Cuzaplac 2.068 55 Surduc 4.026
25 Dobrin 1.762 56 Şamşud 1.766
26 Dragu 1.573 57 Treznea 1.033
27 Fildu de Jos 1.583 58 Valcăul de Jos 3.302
28 Gîlgău 2.791 59 VîrşolŃ 2.457
29 Gîrbou 2.438 60 Zalha 1.177
30 Halmăşd 2.617 61 Zimbor 1.289
31 Hereclean 3.762 Total 248.015
I.5.2.1. Structura pe mediu de viaŃă:

- populaŃia stabilă în mediul urban: 39,7%;
- populaŃia stabilă în mediul rural: 60,3%;
- populaŃia activă: 104.004 locuitori;
- populaŃia ocupată: 96.007 locuitori.
I.5.2.2. Structura pe grupe de vârstă:

- 0-14 ani: 47.009 locuitori
- 15-59 ani: 149.665 locuitori
- 60 ani – şi peste: 51.341 locuitori
11
I.5.2.3. Structura pe etnii

- români: 176.671 (71,2%)
- maghiari: 57.167 (22,6%)
- rromi: 12.544 ( 5,05%)
- slovaci: 1.366 ( 0,7%)
- alte etnii: 267 (0,5%)
I.5.2.4. Structura pe culte religioase
- ortodocşi: 165.097 (66,6%)
- reformaŃi: 48.452 (19,6%)
- romano-catolici: 6.358 (2,6%)
- greco-catolici: 6.859 (2,8%)
- neo-protestanŃi: 16.689 (6,8%)
- alte: 4.560 (1,9%)
I.5.2.5. Densitatea populaŃiei
- Regiunea de Nord- Vest: 80,2 locuitori /km2
- Sălaj: 64,2 locuitori/ km2
I.6. Căile de comunicaŃie

ReŃeaua de căi ferate la nivel de judeŃ are ca principal nod feroviar oraşul Jibou, prin care se asigură legăturile
cu localităŃile: Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Bucureşti, etc.
ReŃeaua rutieră are o lungime totală de 1.647,1 km.
Drumurile naŃionale ce traversează judeŃul Sălaj sunt:
• DN 1B: Lim.jud. Bihor – Ip - Nuşfalău
• DN 1C: Lim.jud. Cluj – Glod – Ileanda – Răstoci - lim.jud. Maramureş
• DN 1F: lim.jud. Cluj – Zimbor – Zalău - lim.jud. Satu Mare - modernizat
• DN 1G: lim.jud. Cluj – Cuzăplac – Zimbor – Hida - Tihău
• DN 1H: Lim. Jud. Bihor – Nuşfalău - Şimleu Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci
4 Aeroporturi situate la distanŃe cuprinse între 80 şi 120 km:
• Aeroportul Cluj Napoca
• Aeroportul Oradea
• Aeroportul Satu Mare
• Aeroportul Baia Mare
I.7. Mediul urban al Sălajului - scurtă prezentare

I.7.1. Municipiul Zalău
ReşedinŃă a judeŃului Sălaj, municipiul este situat în zona

centrală a Sălajului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, având
o suprafaŃă totală de 90,9 kmp şi o populaŃie de 62.927
locuitori. Situat pe axa Cluj - Satu Mare - Petea Vamă, este
conectat la o reŃea rutieră cu acces spre culoarele europene.
În prezent, oraşul Zalău este un centru industrial
important al Sălajului prin fabricarea produselor din cauciuc şi
cord metalic (S.C. Silvania S.A., S.C. Michelin Romsteel Cord
S.A.), prin industria metalurgică de maşini şi echipamente (S.C
Silcotub S.A., S.C. Cuprom S.A., S.C. Rominserv Valves
I.A.I.F.O S.A.), fabricarea articolelor de îmbracaminte şi
produselor textile (S.C. Universal S.A., S.C. Uniconf S.A., S.C. Silvex S.A.), fabricarea carămizilor şi blocurilor
din ceramică (S.C. Cemacom S.A.).
12
După anul 1989, în peisajul economic al municipiului şi-au făcut apariŃia o multitudine de activităŃi din
sectorul terŃiar, cu capital privat, fapt ce indică o evoluŃie economică, bazată pe principiile unei economii
funcŃionale de piaŃă, cu tendinŃe de stabilizare şi capitalizare.
Oraşul, pe lângă importanŃa sa economică, constituie şi un centru cultural, educaŃional, şi un atractiv
areal turistic.
Zalăul se remarcă prin dezvoltarea unor nuclee de învăŃământ universitar cu 2.000 de studenŃi: 3 colegii
universitare acreditate şi 2 filiale a universităŃilor private Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi
Universiatea „Spiru Haret” din Bucureşti.
La 7 km de Zalău se află Castrul Roman Porolissum, atracŃie arheologică şi turistică unică la nivel
naŃional şi european.
I.7.2. Şimleu Silvaniei
Situat în zona tradiŃională łara Silvaniei, oraşul are o

populaŃie de 16.066 locuitori, fiind o locuire umană străveche,
situată în zona cetăŃii antice dacice „Dacidava”.Incă din vremurile
străvechi, ocupaŃia principală a locuitorilor a constituit-o cultura
pomilor fructiferi, cultura viŃei de vie şi producerea de vinuri.
În prezent, oraşul este în plină ascensiune economică,
dintre societăŃile comerciale cele mai reprezentative amintim:
S.C. Silvania S.A., modernă fabrică de vinuri spumante, renumită
prin calitatea vinurilor produse, S.C. Simex S.A., cea mai mare
fabrică de mobilă din judeŃ, S.C. Stoehr Rom S.R.L., industria
textilă şi a produselor textile, o întreprindere de materiale izolatoare, S.C. ARA S.R.L., fabrică de confecŃii
încălŃăminte modernă.
Oraşul este străbătut de DN 1H: lim.jud. Bihor – Nuşfalău - Şimleu Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci
ceea ce face ca zona să fie accesibilă.
Oraşul se pretează foarte bine unor activităŃi turistice în zone precum: vechea cetate Bathory (1532),
Biserica catolică, Mănăstirea Bic şi biserica de lemn, vechea Sinagogă evreiască din centrul oraşului, dealul
Măgura, (unde viŃa de vie se cultivă la cea mai mare altitudine din Ńară, 596 m).
La câŃiva kilometri de oraş, în localitatea Bădăcin, se află Casa Memorială a omului politic Iuliu Maniu,
iar in localitatea Bobota, se află Centrul Cultural Şincai - Coposu, care reuşeşte să surprindă clişee din istoria,
tradiŃiile şi cultura locului.
I.7.3. Jibou
Situat în lunca râului Someş, este străbătut de drumul

naŃional DN 1H şi constituie principalul nod de cale ferată al
judeŃului. În evul mediu localitatea era un loc important în „drumul
sării”, fiind loc de transbordare şi depozitare.
Este al treilea oraş ca mărime din judeŃ, un centru
polarizator social - economic în estul judeŃului şi are o populaŃie
de 11.306 de locuitori.
După experimentele industrializării din anii 1970 - 1980,
oraşul a înregistrat un semnificativ declin economic în perioada
anilor 1990.
În prezent, se află în plină restructurare şi creştere economică, remarcându-se prin dezvoltarea unor
sociatăŃi comerciale cum sunt: producătoare de Ńesături, S.C. Special Forest S.R.L. - cu activitate de
prelucrare şi impregnare a lemnului, fabricarea articolelor de îmbracaminte şi a produselor textile (S.C.
ConfecŃii S.A., S.C. Prisma Confi Tex S.A., S.C. Samtex S.A.)
Un punt de atracŃie turistică îl constituie Grădina Botanică din Jibou a cărei colecŃie cuprinde 5.000
specii de plante provenite din variate zone geografice ale lumii, a doua ca marime din Ńară. În cadrul Centrului
13
de cercetări biologice de pe lângă Grădina Botanică se desfăşoară activităŃi de cercetare - dezvoltare în

domeniul biologiei.
O importantă facilitate pentru dezvoltarea mediului de afaceri o reprezintă Parcul Industrial Jibou,
finanŃat prin Programul PHARE 2001, cu o suprafaŃă totală de 22 ha.
I.7.4. Cehu Silvaniei

Oraşul Cehu Silvaniei, cu o populaŃie de 8.008 locuitori,
este situat la o distanŃă de 34 km faŃă de municipiul Zalău, situat
în partea nordică a judeŃului Sălaj, în zona istorică CODRU,
spaŃiu de interferenŃă etnografică şi culturală cu judeŃele Satu
Mare şi Maramureş.
Datorită acestei localizări oraşul se caracterizează printr-o
mare bogăŃie şi diversitate a patrimoniului istoric şi cultural. Ca
atracŃii turistice menŃionăm: Biserica Reformată (1519), Biserica
de lemn “SfinŃii Arhangheli” (sec. al XVII-lea), Fântâna de piatră
(sec. al XVI-lea), Biserica de lemn “SfinŃii Arhangheli” (1738) de
la Nadiş, Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (1781) de
la Ulciug şi Biserica de lemn “SfinŃii Arhangheli” (1749) de la Horoatu Cehului. Un alt obiectiv turistic montan îl
constituie “Strâmtorile łicăului” situate la mică distanŃă de oraş.
Ramurile industriale de tradiŃie sunt: industria mobilei şi industria textilă. Astfel, firme ca S.C. SILVANA
S.A. în domeniul tricotajelor şi S.C. CESIMEX S.A. în industria mobilei sunt firme care şi-au cucerit un bun
renume, atât pe piaŃa internă cât şi pe piaŃa externă.
I.8. Resurse naturale

Judetul Sălaj are un potenŃial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât şi umane.
I.8.1. Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone:
• cărbune brun – CristolŃel
• lignit – Ip şi Sărmăşag
• şist cărbunos – Zimbor
• ghips – Treznea
• alabastru – Gălăşeni şi Stana
• diorit – Moigrad
• micaşist – Marca
• calcar – Cuciulat, Glod, Prodăneşti şi Răstoci
• argilă – Crasna, Cuciulat, Nuşfalău şi Zalău
• nisip caolinos – Jac şi Var
• nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc şi Var
• nisip cuarŃos – Var
• caolină – Ruginoasa
• tuf vulcanic – Mirşid
• agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almaşu, Băbeni, Cuciulat, Glod, Gâlgău, Ileanda,
Românaşi, Rus, Someş Odorhei, Surduc şi Tihău
I.8.2. Apele termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse între
23 - 42 °C – Băile Boghiş şi ape minerale balneoterapeutice, sulfatate şi sulfuroase – Bizuşa Băi, precum şi în
alte localităŃi: Şimleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Meseşenii de Sus şi Zalnoc.
14
I.8.3. Arii protejate – Pe teritoriul judeŃului există un număr de 15 arii protejate de interes naŃional,
însumând o suprafaŃă de 516,73 ha, cele mai reprezentative fiind:
• Grădina Zmeilor- comuna Bălan, cu o suprafaŃă de 3,00 ha;
• RezervaŃia peisagistică Tusa – Barcău – comuna Sîg, cu o suprafaŃă de 13,43 ha;
• Poiana cu narcise de la Racâş- comuna Hida, cu o suprafaŃă de 1,5 ha;
• Pădurea Lapiş – comuna Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,40 ha;
• Peştera Măgurici – comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,00 ha.
Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreŃi, cerbi carpatini, urşi, iepuri, lupi, râşi, fazani, etc.
II. NIVELUL JUDEłEAN DE DEZVOLTARE
II.1. Profilul economic al judeŃului
II.1.1 Structura populaŃiei ocupate pe ramuri ale economiei în Sălaj

persoane
Ramuri 2000 2002 2004 Indice 2000 / 2004
Total economie,
105.000 98.000 94.000 89,5%
din care:
Agricultura 50.000 43.000 37.700 75%
Industrie 24.000 24.000 23.000 96%
ConstrucŃii 2.000 2.300 2.800 140%
ComerŃ 7.500 8.500 10.300 137%
Hoteluri, restaurante 800 700 500 62%
Transporturi şi
4.400 4.800 3.700 84%
depozitare
ActivităŃi financiar –
1.100 2.200 800 74%
bancare şi asigurări
Servicii la firme 3.200 3.200 3.500 109%
AdministraŃie publică 1.700 1.700 1.900 112%
InvăŃământ 4.700 4.800 5.000 106%
Sănătate, asistenŃă
3.800 3.500 3.500 92%
socială
Alte activităŃi de servicii 1.000 1.000 1.300 130%
(Sursa: INS –DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)
Din datele prezentate în tabel, contatăm că în anul 2004, a avut loc o scădere a populaŃiei ocupate cu
10,5% faŃă de anul 2000. Este de remarcat o supra-reprezentare a populaŃiei ocupate în domeniul agriculturii
(37.700 persoane, în valori absolute), ceea ce reprezintă 40,1% din totalul populaŃiei ocupate în anul 2004,
faŃă de media naŃională de 31,9% şi cea regională de 35,1%.
Continuând analiza acestor date, rezultă o anumită omogenitate a gradului de ocupare a populaŃiei în
sectorul industrial judeŃean (24,4%) cu media naŃională (25,9%), în timp ce în sectorul financiar valoarea
este inferioară în Sălaj (1% ) faŃă de nivelul naŃional (3%).
PopulaŃia ocupată în administraŃia publică, de 2%, este inferioară nivelului naŃional, cât şi celui din
Uniunea Europeană (exemplu, FranŃa 10%), ceea ce reprezintă un fenomen pozitiv, reflectând diminuarea
aparatului birocratic din cadrul administraŃiei publice, precum şi accelerarea reformei acestui sector în judeŃul
Sălaj.
15
Remarcând valorile scăzute în domeniul hotelier&restaurante în judeŃ (0,6%) ca de altfel şi la nivel

naŃional (2%), şi comparându-le cu cele din Ńările Uniunii Europene (5%), constatăm că aceste situaŃii sunt
specifice economiilor insuficient dezvoltate, cu un sector terŃiar aflat la început, în timidă dezvoltare.
II.1.2. PopulaŃia salariată, pe activităŃi ale economiei, în perioada 1992-2004

persoane
An / Sector Agricultură Industrie ConstrucŃii Servicii Total
1992 7.300 32.000 2.100 31.000 78.400
2002 700 19.200 2.100 20.700 42.600
2003 750 20.000 2.100 22.600 45.400
2004 1.125 16.498 2.403 19.058 39.084
(Sursa: Prelucrare după Anuarul statistic 2005)
Din informaŃiile prezentate, observăm că în anul 2004 doar 41,6% din populaŃia ocupată este
salariată.
PopulaŃia ocupată nesalariată
PopulaŃia salariată
41.6
Considerăm necesară evidenŃierea distribuŃiei populaŃiei salariate pentru a explica diferenŃele

înregistrate între populaŃia ocupată şi cea salariată în anul 2004. O cauză semnificativă a acestei diferenŃe o
reprezintă situaŃia din agricultură, relatată anterior (ponderea salariaŃilor din agricultură în totalul salariaŃilor pe
economie este de numai 3%) .
Numărul cel mai mare al salariaŃilor este în sectorul serviciilor, reprezentând în anul 2004 48,7% din
total salariaŃi, o tendinŃă pozitivă pentru perspectiva de viitor a unei economii bazate pe servicii. Specificăm că
în ansamblul sectorului terŃiar, ponderea cea mai mare, atât ca salariaŃi, cât şi ca activitate, o deŃine
comerŃul (27%), ceea ce exprimă insuficienta diversificare şi dezvoltare a serviciilor către firme.
Un alt plan al analizei evidenŃiază o diminuare consistentă a ponderii salariaŃilor în totalul populaŃiei
ocupate în intervalul 1998 - 2004, respectiv cu 39.316 persoane salariate mai puŃin, reprezentând o scădere
cu 50,1%. Luând în considerare o perioadă mai strânsă de referinŃă (2002 - 2004), scăderea ponderii
salariaŃilor este de 8,9%. Valorile menŃionate nu reprezintă neapărat un indicator al recesiunii economice, sau
al creşterii somajului, având explicaŃii în procesul redistribuirii şi reorientării către alte tipuri de activităŃi:
întreprinzători privaŃi, activităŃi independente, fermieri.
Structura populaŃiei - 2004

persoane
Total populaŃie PopulaŃie salariată Nr. salariaŃi /
% ps în total
(pt) (ps) Persoane
Sălaj 247.796 39.084 15,7% 6
Regiunea N-V 2.738.461 387.000 14,1% 7
România 21.673.328 4.469.000 20,6% 5
(Sursa: INS –Anuarul statistic 2005)
Raportându-ne la analiza ponderii populaŃiei salariate în totalul populaŃiei în anul 2004, constatăm că
15,7% reprezintă populaŃia salariată din total, valoare situată peste media regională de 14,1%, dar inferioară
celei naŃionale de 20,6%.
16
Efectuând o analiză mai aprofundată asupra datelor din tabel observăm omogenitatea valorilor în cele
3 spaŃii de referinŃă comparate, în ceea ce priveşte gradul scăzut de susŃinere financiară a populaŃiei,
respectiv un salariat / 6 persoane în Sălaj, un salariat / 7 persoane în Regiunea Nord- Vest şi un salariat /
5 persoane la nivel naŃional.
II.1.3. Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut este indicatorul consacrat pentru a stabili la nivel macro-economic eficienŃa diferitelor
sectoare.
Produsul Intern Brut (PIB) totaliza în Sălaj în anul 2000 o valoare de 6.788,3 miliarde lei în preŃuri
curente ROL, iar în 2003 atinge valoarea de 18.836,8 miliarde lei preŃuri curente ROL.(ultimele date
înregistrate de I.N.S privind P.I.B sunt aferente anului 2003).
Produsul Intern Brut

miliarde lei preŃuri curente ROL
REGIUNEA 2000 2001 2002 2003 Indice 2000 / 2003
ROMÂNIA 803.773 1.167.687 1.514.750,9 1.975.648 145%
NORD- VEST 95.009,8 136.673 180.186,4 241.107,8 153,7%
SĂLAJ 6.788,3 10.176,8 13.002,9 18.836,8 177,4%
(Sursa: INS-Anuarul statistic 2005)
EvoluŃia PIB în perioada 2000 - 2003
20000
2000
15000 18836.8
2001
10000 13002.9
10176.8 2002
5000
6788.3
2003
0
judeŃul Sălaj
Analizând datele de mai sus, observăm o creştere a PIB în perioada 2000 - 2003 de 177,4%, ceea ce
depăşeşte media naŃională (145%) cât şi cea a Regiunii Nord-Vest (153,7%), exprimând un dinamism
economic sănătos, rezultat al privatizărilor din marea industrie, al restructurării şi stabilizării macroeconomice.
În anul 2003, JudeŃul Sălaj contribuie cu 7,8%. la realizarea PIB regional.
PIB/locuitor, exprimat în euro, era, în anul 2001 de 1.515 Euro/locuitor, iar în 2003 de 2.012
Euro/locuitor, înregistrând o creştere de 132,8%, ceea ce reflectă o tendinŃă evidentă de creştere economică,
corelată cu efecte pozitive asupra nivelului de trai. Cu toate acestea, PIB/locuitor/Euro în Sălaj reprezintă doar
86% din media Regiunii Nord-Vest şi 83,1% din media naŃională.
Raportat la din media UE 25, nivelul de trai cuantificat prin PIB/locuitor/euro este de 26% în Sălaj, 27%
în Regiunea Nord-Vest, respectiv 31,3% în România. Această diferenŃă este parŃial recuperată prin aşa-
numitul fenomen „PPC“, care compensează diferenŃele PIB-ului/locuitor cu nivelul inferior al preŃului
bunurilor de consum.
Conceptual, paritatea puterii de cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităŃi de valută necesare pentru
cumpărarea într-o Ńară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se pot obŃine cu o unitate monetară a Ńării
comparate.
17
DistribuŃia PIB pe ramuri de activitate

(%)
Teritoriul Sectorul 1998 2000 2002
Agricol 14,3 11,1 11,4
Industrial 26,2 27,3 28,1
Servicii, din care 59,5 61,6 60,5
România - turism 2,5 2,4 2,1
- intermedieri financiare şi
servicii la firme 13,1 14,5 16,3
- alte servicii 43,9 44,7 42,1
Agricol 15,8 13,8 14,6
Servicii, din care: 58,6 61,3 58,6
Nord - Vest - turism 2,1 2 1,6
- alte servicii 42,7 43,2 41,1
Agricol 16,7 14,9 15,8
Servicii, din care: 56,5 59,2 57,1
Sălaj - turism 2 1,8 1,5
- alte servicii 41 41,9 40,3
(Sursa: INS- DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)
Corelând datele din tabel cu structura populaŃiei pe activităŃi, observăm ponderea considerabilă a
agriculturii în formarea PIB în Sălaj (15,8%) în anul 2002, înregistrând nivele superioare faŃă de regiune
(14,6%) şi naŃional (11,4%). Se reconfirmă astfel profilul semnificativ agricol al economiei judeŃene, în
structura sa creatoare de PIB.
Această pondere mai ridicată a agriculturii se corelează slab cu ponderea scăzută a populaŃiei ocupate
salariate din agricultură în Sălaj (2,8%), aspect ce exprimă practicarea pe scară largă a agriculturii pentru
autoconsum şi de subzistenŃă.
Valoarea PIB creată de industrie în 2002 de 27,1% din total economie, depăşeşte nivelul regional
(26,8% din total), reflectând o relansare economică a industriei judeŃului.
În ce priveşte sectorul serviciilor , nivelele PIB înregistrate sunt mai omogene şi mai apropiate de cele
naŃionale şi regionale, reflectând inducerea unor semnale pozitive în dezvoltatea acestui sector.În cadrul
acestuia, sectorul intermedierilor financiare şi al serviciilor la firme contribuie în 2002 cu 15,3% la formarea
PIB , înregistând o creştere nesemnificativă faŃă de anul 1998 (1,8%). Această evoluŃie lentă este explicabilă
prin stadiul încă neconsolidat al economiei funcŃionale de piaŃă. O tendinŃă îngrijorătoare însă o reprezintă
diminuarea ponderii turismului în structura PIB, de la 2% în anul 1998 - valoare oricum relativ scazută - la 1,5
% în anul 2002.
Aceste sub/sectoare, expresii ale unei economii de piaŃă maturizate, sunt încă inhibate de factori
precum: infrastructura de transport, logistica de transport, blocarea unor locaŃii prin privatizări nereuşite, etc.
18
II.1.4. Cifra de afaceri

La nivelul anului 2004, in judeŃul Sălaj cifra de afaceri (CA) se ridică la suma de 33.727 miliarde ROL,
înregistrând o creştere cu 97% faŃă de anul 2002, datorată creşterii cifrei de afaceri în comerŃ (cu 100%),
construcŃii (cu 138%), industrie prelucrătoare (cu 103%).
Repartizarea cifrei de afaceri pe domenii

(miliarde ROL)
Indice
Sector 2002 2003 2004
(an 2000 = 100)
Industria extractiva 235 154 169 71,9%
Industria prelucrătoare 8.415 10.965 17.112 203%
ÎnvăŃământ 2 8 8 400%
Sănătate 23 31 36 156%
Energetic 673 821 1.033 153%
ComerŃ 5.102 7.759 10.253 200%
Turism 137 200 252 184%
Transporturi 1.808 2.024 3.342 185%
ConstrucŃii 417 612 993 238%
Servicii la firme 244 268 432 177%
Altele 71 67 97 136%
Total 17.127 22.903 33.727 197%
(Sursa: INS –Directia JudeŃeană de Statistica Salaj)
Din tabelul de mai sus, remarcăm faptul că activităŃile economice se complexific, după cum reiese din
cifrele prezentate. În sectoarele noi, cum ar fi serviciile la firme, cifra de afaceri a crescut în perioada 2002 –
2004 cu 77%, înscriindu-se în tendinŃa vectorilor de dinamică europeni şi mondiali. Cu toate acestea, în
expresie absolută, Cifra de afaceri la „Servicii către firme” reprezintă o valoare relativ redusă în totalul
serviciilor, rămânând un sector de potenŃial pe termen mediu.
II.1.5. Productivitatea muncii pe sectoare ale economiei judeŃene

(milioane lei/salariat)
Indicator An Total Industrie Constructii Servicii
Productivitatea muncii 2002 409,7 450,5 219,4 389,4
(Cifra de afaceri / 2003 513,5 558,7 291,4 494,3
nr. salariaŃi) 2004 862,9 1.047 413 757
Indicele W muncii an 2002 = 100 211% 232% 188% 195%
(Sursa: INS – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Salaj)
EvoluŃia productivităŃii muncii a înregistrat un trend pozitiv în anul 2004 raportat la anul 2002,
productivitatea muncii a crescut în economia judeŃeană cu 111%, iar pe sectoare astfel:în industrie cu 132%,
construcŃii (cu 88%)si servicii (cu 95%). Este de subliniat faptul că evoluŃia ascendentă a productivităŃii din
servicii este datorată în mare parte comerŃului.
Creşterile semnificative în perioada 2002 - 2004 ale productivităŃii muncii în principalele sectoare ale
economiei judeŃene reflectă o economie în curs de funcŃionalizare şi performare, rezultat atât al investiŃiilor
străine directe, cât şi al aportului de management eficient transferat.
19
Productivitatea muncii în economie în 2004 (comparativ)

milioane lei /salariat
Regiunea
România Sălaj % din Regiune % din România
Nord - Vest
Total 967,2 802,7 862,9 107% 89%
Industrie 992 764,6 1047 137% 105%
ConstrucŃii 876,8 787,5 413 52% 47%
Servicii 1027 997,8 756,6 76% 73,6%
(Sursa: INS – Prelucrare după Anuarul Statistic 2005)
Productivitatea muncii pe total economie în Sălaj se situează peste media Regiunii Nord - Vest (cu 7
%), ceea ce reflectă funcŃionalitatea relativă a economiei judeŃene, şi tendinŃa ei spre rezultate calitative, de
eficienŃă. Se distinge ca o notă aparte, valoarea cea mai ridicată a productivităŃii muncii industriale (1.047
milioane lei/ salariat), care se situează la nivele ridicate faŃă de cele regionale (de 764,6 milione lei/salariat).
Această evoluŃie pozitivă a productivităŃii se datorează investiŃiilor în capitalul productiv, în echipamente şi
totodată, în utilizarea tehnologiilor moderne în industrie .
II.1.6. Valoarea Adăugată Brută (VAB)

Valoarea adaugată brută totală a crescut în anul 2003 cu 177% faŃă de anul 2000, atingând nivelul de
16.698,7 miliarde ROL.
Dinamica Valorii Adăugate Brute pe ramuri

miliarde ROL
Indice
Ramuri 2000 2002 2003
( 2000=100)
Agricultura 1.487 2.693 4.021 270%
Pescuit 0,8 0,3 0,4 50%
Minerit 55 112 66 120%
Industria prelucrătoare 1.451 2.976 3.913 269%
Energetic 85 166 170 200%
ConstrucŃii 200 424 630 315%
ComerŃ 545 985 1.493 273%
Hotelier, restaurante 108 139 169 156%
Transporturi 703 1337 1.714 244%
Financiar 116 266 248 214%
Imobiliar, servicii la
firme 478 1.188 1.715 358%
Altele (AdministraŃie,
InvăŃământ, Sănătate) 790,3 1.372,1 2.559,7 323%
TOTAL 6.019,3 11.658,1 16.698,7 277%
(Sursa: INS - DirecŃia JudeŃeană de Stastistică Sălaj)
Pe total economie judeŃeană, în perioada 2000 - 2003, valoarea adaugata brută (VAB) înregistrează o
creştere cu 177%, existând ramuri cu o creştere de aproape trei ori a VAB, exemple fiind construcŃiile,
industria prelucrătoare, transporturile, sectorul financiar, sau cel imobiliar&servicii.
Analizând evoluŃia sectorului hotelier&restaurante, observăm că acesta prezintă una din valorile cele
mai reduse (o creştere doar cu 56%), ceea ce denotă o dinamică mai puŃin accelerată în acest domeniu şi un
nivel neperformant şi neelaborat al produselor turistice locale.
20
Neluând în considerare inflaŃia, pentru aceeaşi perioadă analizată, este de remarcat evoluŃia pozitivă în
sectoarele imobiliar (o creştere cu 258 %), construcŃii (cu 215%) şi transporturi (cu 144%), situate în trend
crescător, ajungând să - şi tripleze VAB în trei ani de zile.
II.1.7. Salariul mediu net - SĂLAJ

(mii ROL)
An Total Agricultura Industrie Servicii
2002 3.539 2.946 3.732 3.460
2003 4.653 4.251 4.865 4.580
2004 5.686 6.140 5.459 6.368
2004 / 2002 160% 208% 146% 184%
(Sursa de date: INS - DirecŃia JudeŃeană de Stastistică Sălaj)
Neluând în considerare inflaŃia, indicele salariului mediu net înregistrat în 2004 a crescut cu 60% faŃă
de anul 2002, ceea ce indică o corelaŃie echilibrată cu creşterea productivităŃii muncii pe ansamblu, cu o
anumită asimetrie în industrie.
Constatăm nivelele apropiate, sau chiar superioare, ale salariului mediu net în Sălaj comparativ cu cele
naŃionale şi regionale, conform tabelului următor:
Salariul mediu net pe economie(comparativ)

mii lei /salariat ROL
2003 2004
România 4839 5986
Regiunea Nord - Vest 4457 5554
Sălaj 4653 5686
II.1.8. SocietăŃi comerciale

În anul 2004 în judeŃul Sălaj erau active 3.833 unităŃi locale active, raportul fiind de o societate
comercială / 65 locuitori, valoare inferioară mediei din UE 25: 1/10-20 locuitori. Numărul unităŃilor locale
active a crescut în perioada 2001 - 2004 cu 39% (1.085 unităŃi locale noi).
II.2. Indici ai dezvoltării umane

Indicatori ai stării de sănătate
Resursele umane, prin natura raŃionalităŃii lor producătoare de valori, reprezintă forŃa motrice a
progresului economic şi civilizatoriu. Gradul şi modul lor de dezvoltare condiŃionează fundamental dezvoltarea
societală.
Conform “Raportului NaŃional al Dezvoltării Umane 2001-2002”, Indicele Dezvoltării Umane este definit
ca fiind :” Procesul de extindere a opŃiunilor şi disponibilităŃilor pentru fiecare individ, prin creşterea
abilităŃilor acestuia”.
Un număr de 3 abilităŃi sunt considerate esenŃiale pentru dezvoltarea umană: sănătatea, cunoaşterea
şi accesul la resursele necesare asigurării unui nivel de trai decent. Pentru exprimarea lor statistică , se
utilizează Indicele Dezvoltării Umane (IDU) care este un indicator compozit format din 3 elemente de bază
corespunzând celor 3 abilităŃi menŃionate: longevitate, nivel de educaŃie şi nivel de trai.
II.2.1. SperanŃa de viaŃă (longevitatea) - este un indicator care reflectă ansamblul condiŃiilor
economice, sociale, de mediu şi sanitare în care populaŃia îşi desfăşoară activitatea.
Durata medie de viaŃă în anul 2003 era de 70,08 ani în judeŃ, această valoare situându-se la acelaşi
nivel cu regiunea (70,1 ani) şi uşor inferioară nivelului naŃional (71 ani).
21
II.2.2. Nivel de educaŃie

În anul 2002, populaŃia cu vârstă de peste 10 ani se repartizează, pe nivele de instruire, după cum
urmează:
(mii indivizi)
EducaŃie EducaŃie EducaŃie EducaŃie Fară
Regiunea Total
superioară post-liceală secundară primară educaŃie
nr. 19.434 1.371 576 12.491 3.898 1.084
România
% 100% 7,1% 29% 38,4% 20% 5,5%
nr. 220 9,4 5,6 146,8 44 14,3
Sălaj
% 100 4,3% 2,6% 66,6% 20% 6,4%
(Sursa: Raportul NaŃional al Dezvoltării Umane, România 2001-2002)
În urma analizei informaŃiilor din tabel se observă ponderea mică a indivizilor cu studii superioare (4,3%)
în Sălaj faŃă de nivelul naŃional, în timp ce ponderea indivizilor fară studii este mai mare (6,4%) faŃă de media
naŃională (5,5%). De asemenea, o diferenŃă substanŃială există între reprezentarea disproporŃionată a celor cu
educaŃie secundară 66,6% în Sălaj faŃă de 38,4% pe plan naŃional, o premisă (probabilitate) ca numărul celor
fără o calificare (specializare) profesională să fie mai mare în Sălaj, în special în segmentul de vârstă peste 45
de ani.
Rata de alfabetizare
Ratele de alfabetizare a populaŃiei judeŃului pentru anul 2002:
Rata alfabetizare adulti Rata cuprindere in invatamant
Teritoriu
(%) (%)
România 97,1 64,9
Regiunea
97,3 65,7
Nord - Vest
Sălaj 96,8 56,1
(Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 2002)
Rata alfabetizării şi rata cuprinderii în învăŃământ - 2002
100
90
80
70 97.3
97.1 România
60 96.8
50 Regiunea N-V
40
30 65.7 Sălaj
64.9
20
56.1
10
0
Rata alfabetizare adulŃi Rata cuprinderii în
învăŃământ
Din analiza comparativă a datelor de mai sus, se constată valoarea sensibil scăzută a ratei de
cuprindere în învăŃământ, faŃă de media naŃională şi regională, ceea ce face impetuos necesară găsirea
pârghiilor adecvate pentru îmbunataŃirea cuprinderii unui număr cât mai mare din populaŃia de vârstă şcolară
în reŃeaua de învăŃământ adecvată (este posibil ca această diferenŃă semnificativă să provină din mediul rural
şi categoriile defavorizate), precum şi dezvoltarea reŃelei de educaŃie şi formare continuă a adulŃilor.
22
II.2.3. Indicele Dezvoltării Umane (IDU)

I.D.U. se calculează după formula:
I.D.U = (LEI + EI + GDPI) / 3, unde:
• LEI - indicele speranŃei de viaŃă
• EI - indicele de educaŃie
• GDPI - poziŃionarea PIB - ului la nivel internaŃional.
Valorile I.D.U sunt cuprinse între 0 si 1, spre exemplificare, pe plan mondial, la extremităŃi se situează
Etiopia (0,176) şi respectiv Canada (0,998).
Valorile între 0 si 0,5 indica o economie si o societate săracă, cele intre 0,5 si 0,8 una medie iar cele
peste 0,8 una dezvoltată.
Dacă prezentăm datele comparative ale I.D.U în intervalul 1999 - 2003 pentru Sălaj, Regiunea Nord -
Vest şi România, constatăm că se înregistrază o creştere sensibilă a valorii acestui indicator. De remarcat că
această creştere se datorează mai ales creşterii PIB PPP/ cap de locuitor şi mai puŃin celorlalte două
elemente agregate ale indicatorului (longevitatea şi educaŃia) care nu înregistrează creşteri semnificative.
Indicele Dezvoltării Umane

I.D.U 1999 2003
România 0,759 0,792
Regiunea Nord - Vest 0,747 0,766
Sălaj 0,739 0,759
(Sursa: Prelucrare dupa datele din Anuarul Statistic al României 2003)
Examinând informaŃiile din tabel, constatăm înregistrarea în Sălaj a unor valori uşor sub media
naŃională la toŃi indicatorii agregaŃi I.D.U , dar apropiate mediei regionale.
Indicele Dezvoltării Umane
0.79
0.78
România
0.77
0.76
0.79 Regiunea N-V
0.75
0.74 0.76
0.73 0.759 Sălaj
0.75
0.74
0.72 0.739
0.71
1999 2003
Indicele Dezvoltării Umane plasează Sălajul, ca de altfel şi România şi Regiunea Nord-Vest în

categoria medie - superioară a ierarhiei IDU la nivel internaŃional, fapt ce fundamentează atractivitatea
naŃională şi locală în zona de interes a “resurselor umane”.
23
II.3. Indicatorii dezvoltării rurale

II.3.1. Indici demografici
Conform Recensământului PopulaŃiei din 2002, populaŃia rezidenŃială în mediul rural pentru judeŃul Sălaj
era de 149.708 din care populaŃia ocupată în agricultură era de 37.700 persoane. Dintre acestea, populaŃia
salariată în agricultură era de doar 1.125, respectiv o pondere de cca. 3%.
PreponderenŃa muncii manuale şi sezoniere în activităŃile agricole, generată de lipsa resurselor
financiare, fac ca în acest sector, deşi populaŃia ocupată are o pondere de 46,6% din totalul populaŃiei active,
forŃa de muncă să se caracterizeze printr-o subutilizare cronică.
PopulaŃia din mediul rural neocupată

şi nesalariată
PopulaŃia ocupată în agricultură
46.6 PopulaŃia salariată în agricultură

3
Se observă, în acelaşi timp, ponderea mare, aproape 1/3, a populaŃiei inactive (peste 60 ani) care
explică într-o anumită măsură persistenŃa economiei rurale de autoconsum şi subzistenŃă, precum şi inerŃia
proceselor de dezvoltare în acest spaŃiu.
Tablou demografic - mediul rural

PopulaŃie PopulaŃie PopulaŃie
PopulaŃie rurală
0 - 14 ani 15 - 59 ani Peste 60 ani
Total % % % %
Teritoriu
populaŃie Număr din total Număr din Număr din Număr din
persoane populaŃie persoane total persoane total persoane total
rural rural rural
Regiunea
2.740.065 1.342.632 49 252.415 18,8 845.858 63 471.533 18,2
N -V
Sălaj 249.515 149.708 60 27.696 18,5 80.842 54 41.170 27,5
(Sursa: Recensământul populaŃiei şi al locuinŃelor 2002)
Comparând cu nivelele regionale se remarcă ruralizarea excesivă a tabloului demografic local, precum
şi ponderea sensibil mai mică a populaŃiei active în Sălaj faŃă de Regiunea de Nord-Vest (cu aproape 10%).
Sporul natural este negativ în mediul rural, iar populaŃia în scădere, fenomenul de mobilitate spre
mediul urban este aproximativ stagnant, cu sensibile tendinŃe de descreştere.
Analizând dinamica populaŃiei active sub aspectul mobilităŃii, una din tendinŃele majore este de migrare
în străinătate a forŃei de muncă, pentru munci sezoniere, ceea ce, într-o perspectivă apropiată, va constitui un
important factor de capitalizare şi regenerare a economiei rurale.
Densitatea populaŃiei rurale înregistrează şi ea un trend descrescător, evidenŃiindu-se valori relativ
crescute în mediul rural adiacent oraşelor şi scăzute în mediul montan, sau depărtat de arterele hidrografice,
rutiere sau feroviare, ele fiind în umbra de comunicaŃii generată de o reŃea de utilităŃi deficitară.
II.3.2. Economia rurală, are o structură nediversificată, monofuncŃională, axându-se pe o agricultură

de subzistenŃă, care, în apropiata aderare la Uniunea Europeană, se impune restructurată şi regenerată sub
aspectul exploataŃiilor şi al randamentului. La finele lui 2005, terenurile aflate în proprietate privată sunt în
suprafaŃă de 294.540 ha, reprezentând 82,15% din suprafaŃa agricolă şi 76,2% din total fond funciar al
judeŃului, de 386.438 ha (toate categoriile de terenuri, inclusiv păduri), astfel:
24
Structura proprietăŃii private – Sălaj – decembrie 2005

Proprietate Proprietate
Proprietate Proprietate
Proprietate privată a privată a
privată a privată a
privată persoanelor persoanelor
statului administraŃiei
(ha) juridice fizice
(ha) (ha)
(ha) (ha)
Urban 22.815 333 5.333 435 16.723
Rural 294.540 445 56.711 11.821 225.554
Total 317.355 778 62.044 12.256 242.277
(Sursa: O.C.P.I. Sălaj)
Reconstituirea proprietăŃii private, atât la nivelul persoanelor juridice, cât şi la cel al persoanelor fizice,
reprezintă un cadru juridic şi antreprenorial stimulativ pentru dezvoltarea durabilă şi diversificată a economiei
rurale în Sălaj.
SuprafaŃa cultivată în judeŃul Sălaj înregistrează o scădere faŃă de nivelul anului 1990, şi un trend
oscilant, neregulat pe ansamblul perioadei 2001-2004, corelându-se cu dinamica dezvoltării agricole naŃionale
şi, nu în ultimul rând, cu regimul pluviometric al ultimilor ani.
Dinamica suprafeŃelor cultivate

1990 2001 2003 2004
Total suprafată arabilă
124.712 123.557 121.534 121.505
(ha)
Suprafată cultivată
123.608 106.814 118.319 94.758
(ha)
% 99.11 86.44 97.35 78
(Sursa: Anuarul de Statistică Teritorială)
140000
120000
100000 total suprafaŃă
80000 arabilă (ha)
60000
suprafaŃă cultivată
40000
(ha)
20000
0
1990 2001 2003 2004
Dotarea cu utilaje agricole în mediul rural al judeŃului la nivelul anului 2004 este de 3.028 tractoare şi
422 combine, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă la dotările cu tractoare, respectiv de 42% faŃă de
1990. Ca indici de acoperire pe exploataŃii agricole în 2004, se înregistrează un tractor la 40,12 hectare teren
arabil. Acest indice este inferior faŃă de indicele de acoperire pe exploataŃii la nivel regional, care este de 37
hectare/tractor, dar superior celui naŃional – 58,6 hectare/tractor. În ceea ce priveşte utilarea pe gospodării,
indicele de distribuŃie creşte de la 0,032 tractoare/gospodărie în 1990, la 0,046 în 2004, dar în mod evident nu
reprezintă un nivel care să asigure modernizare şi eficienŃă în exploataŃiile agricole.
25
Dinamica efectivelor de animale prezintă o fluctuaŃie asemănătoare dinamicii dezvoltării agricole,

putându-se distinge totuşi o creştere mai mare la producŃia agricolă animală din ultimii ani.
Veniturile proprii realizate de consiliile locale din mediul rural, corectate cu indicele de inflaŃie,
înregistrează o creştere considerabilă, mai mult decât o dublare, în perioada de referinŃă 2002 - 2005. Acest
proces reflectă preocuparea sporită a autorităŃilor locale în atragerea de surse pentru dezvoltarea şi
diversificarea economiei rurale, dar şi o creştere a autonomiei financiare locale prin mărirea cotei părŃi din
impozitul pe venit atribuit autorităŃilor locale.
Veniturile proprii realizate de consiliile locale rurale pe perioada 2002-2005

Venituri Curs mediu Venituri
(mii rol) anual al euro (euro)
2002 35.649.094 31.255 1.140.588
2003 52.104.593 37.555 1.387.420
2004 62.336.571 40.532 1.537.959
2005 78.525.400 36.234 2.167.174
(Sursa: DirecŃia Economică, Consiliul JudeŃean Sălaj)
Cu toate acestea, potenŃialul de resurse existent în mediul rural nu este suficient valorificat.
Exemplificăm în acest sens turismul, care dispune de resurse şi atracŃii remarcabile, în marea lor majoritate,
neexploatate, atât de către autorităŃile locale, cât şi de către sistemul privat. Deşi ar putea reprezenta o sursă
importantă de dezvoltare durabilă a localităŃilor rurale, agroturismul şi turismul practicat în mediul rural sunt
încă slab reprezentate. Astfel, în 2000, funcŃionau 9 structuri de cazare turistică în mediul rural (pensiuni
agroturistice, moteluri, hoteluri, tabere, etc) cu o capacitate de 92.370 locuri/zile. În 2005, sunt înregistrate
doar 7 asemenea structuri active cu capacitatea de 90.302 locuri/zile.
II.3.3. Nivelul de trai

Sursa primară şi sigură a formării nivelului de trai sunt veniturile directe, reprezentate de salarii, pensii
şi alte forme de venituri. Dintr-o populaŃie rurală de 149.708, distribuŃia persoanelor posesoare de venituri
(salarii şi pensii) este următoarea:
DistribuŃia persoanelor cu venituri în mediul rural

Total PopulaŃie Lucrători
Membri Pensionari
populaŃie cu SalariaŃi Patroni pe cont
cooperatori agricoli
rurală venituri propriu
nr. 149.708 51.514 21.843 468 9.259 111 19.833
% 100 34,40 14,60 0,30 6,18 0.07 13.25
(Sursa: INS - Sălaj, Casa de Pensii Sălaj)
Se poate observa că, ponderea posesorilor de venituri în ansamblul populaŃiei rurale este de doar
34,4%, ceea ce indică precaritatea resurselor sigure de existenŃă în mediul rural. Raportând beneficiarii de
venituri la numărul total al gospodăriilor din mediul rural (64.698), rezultă mai puŃin de un salariat/ posesor de
venituri pe gospodărie, respectiv 0,79 persoane salariate/ gospodărie.
Calitatea scăzută a nivelului de trai în mediul rural poate fi dedusă şi din cuantumul mic al venturilor
populaŃiei rurale, având în vedere că 38,5% din totalul persoanelor care beneficiază de venituri sunt
pensionari agricultori. La aceasta se adaugă o rată a şomajului la nivelul populaŃiei rurale de 5% în
decembrie 2005, care, deşi in scădere comparativ cu 2001 (6,81%), reprezintă un indice al pauperizării
populaŃiei rurale şi al lipsei locurilor de muncă în mediul rural.
26
II.3.4. Accesul la educaŃie şi cultură

Numărul total de elevi în şcoli din mediul rural este de 15.619, personal didactic 1.782, din care cel
calificat este de 1596. Observăm că personalul didactic necalificat, în număr de 186 cadre didactice,
reprezintă doar 10,43% din total, fapt care indică existenŃa unor premise obiective, solide, pentru un
învăŃământ de calitate.
Ca infrastructură educaŃională, învăŃământul rural este bine reprezentat, respectiv funcŃionează 149
unităŃi de învăŃământ, din care şcoli primare 53, şcoli gimnaziale 88, diferenŃa fiind reprezentată de licee şi
şcoli de arte şi meserii.
Deşi există 55 biblioteci comunale în judeŃul Sălaj, numărul de abonaŃi este insuficient (12,3% din
total populaŃie rurală), iar frecvenŃa de vizitare de 89.700 total/an exprimă o medie de doar 4,85
vizite/an/persoană. Media documentelor stocate în bibliotecile comunale este necorespunzătoare, de doar
9.003 documente / bibliotecă.
FuncŃionalitatea procesului cultural în mediul rural o asigură, formal, şi căminele culturale, în număr de
197, din care 63 prezintă o stare necorespunzătoare. Dacă luăm în considerare cei 13 angajaŃi permanenŃi
care asigură funcŃionarea şi întreŃinerea lor, se poate constata o activitate discontinuă, improprie, adesea
nespecifică actului cultural propriu-zis, expusă deprofesionalizării.
În ceea ce priveşte sănătatea, populaŃia rurală a judeŃului Sălaj are un acces la serviciile sanitare
asigurat de un număr de 12 farmacii, 61 cabinete medicale de familie şi 6 cabinete stomatologice. La acestea
se adaugă şase centre medicale permanente şi o unitate de asistenŃă medicală ambulatorie.
Raportat la ponderea mare (60%) a populaŃiei rurale în total populaŃie judeŃ, în mediul rural revin 2.454
locuitori/un medic faŃă de 791 locuitori/un medic în mediul urban, farmaciile reprezintă doar 30% din
total, cabinetele medicale stomatologice 10%, ceea ce presupune concentrarea preocupării de viitor pentru
dezvoltarea şi consolidarea serviciilor de sănătate în mediul rural.
II.3.5. Dotările edilitare

Alimentarea cu apă potabilă constituie un indicator mondial al gradului de civilizaŃie şi calitate a vieŃii.
Analizând situaŃia existentă în Sălaj, se remarcă o preocupare sporită pentru accesul populaŃiei rurale la
această importantă utilitate a vieŃii cotidiene. În comunele şi localităŃile rurale din Sălaj există două tipuri de
sisteme de alimentare cu apă: sistemul centralizat şi cel al microsistemelor proprii în sistem gravitaŃional.
Dacă în 1996 existau doar 2 localităŃi rurale alimentate cu apă în sistem centralizat, la începutul anului
2006, numărul acestora a crescut la 22, însumând o populaŃie totală cu acces la această utilitate de 18.033,
ceea ce reprezintă 12.05% din totalul populaŃiei rurale. Corespunzător, lungimea reŃelei de alimentare, a
crescut de la 16,9 km în 1996, la 132,4 km reprezentând o creştere de aproape 7 ori faŃă de nivelul de
referinŃă.
În paralel, funcŃionează microsisteme în sistem gravitaŃional în 136 localităŃi rurale, însumând 10.110
gospodării, ce reprezintă 15,6% din totalul gospodăriilor rurale. PrezenŃa acestui tip de utilităŃi reprezintă o
anumită ameliorare a habitatului rural, însă are dezavantajul de a fi un serviciu precar, insuficient de stabil şi
controlat sub aspectul standardelor igienico-sanitare şi de calitate a apei.
Alimentarea cu gaze naturale este, de asemenea, neacoperitoare, atât spaŃial - geografic, cât şi din
punct de vedere al utilizatorilor. Dintr-un total de 26.302 contoare de gaz înregistrate în Sălaj, doar 2044
funcŃionau în mediul rural, reprezentând doar 7,7% din utilizatorii judeŃului. Raportat la numărul total al
gospodăriilor (64.698), rezultă o dotare cu această utilitate de doar 3,15%, un indice necorespunzător.
În domeniul telecomunicaŃiilor, cu toate că numărul de abonamente de telefonie fixă este în creştere
anuală, în mediul rural reŃeaua este încă puŃin dezvoltată. Complementar se poate totuşi observa utilizarea
crescândă a telefoniei mobile în mediul rural, mai ales în zonele în care reŃeaua fixă este inexistentă,
deoarece acoperirea zonelor de semnal al reŃelelor mobile în Sălaj este foarte bună, de peste 95%,
asemănător nivelului de acoperire naŃională de peste 90%. Accesul la informaŃie al populaŃiei rurale este dat
de sistemul audio - vizual, respectiv radioul şi televiziunea. Din totalul de abonamente TV pe judeŃ de 65.399
în anul 2004, în mediul rural se înregistrează 38.319 abonamente, ceea ce reprezintă un procent 58,6% în
mediul rural. Raportat la numărul de gospodării, ponderea de abonamente în mediul rural este de aproximativ
0,55 abonamente/gospodărie, deci mai mult de jumătate din gospodăriile rurale sunt dotate cu acest mijloc de
acces la informaŃie cotidiană.
27
Principala problemă a mediului rural este ponderea încă predominantă a sectorului agricol în
economie, conservând nediversificarea şi structura monoeconomică, o tendinŃă contrară politicilor economice
europeane, nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor, lipsa de surse alternative de
ocupare şi venit pentru populaŃia îmbătrânită a acestei zone.
28
III. INFRASTRUCTURI FIZICE

Starea infrastructurii fizice este o condiŃie esenŃială pentru funcŃionarea optimă a civilizaŃiei moderne:
accesibilitatea fluxurilor de muncă, de piaŃă, competitivitatea, atractivitatea mediului de afaceri, turismul,
cultura, etc., toate fiind interconectate fundamental de calitatea infrastructurii.
Printre altele, standardele europene impun o serie de criterii care vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, în
special în aşezările rurale şi atenuarea discrepanŃei dintre mediul urban şi cel rural.
Infrastructura tehnică analizată este constituită din infrastructuri de transport (drumuri, căi ferate,
aeroporturi), reŃele de energie (electrică, termică şi reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale), infrastructuri
edilitare şi de mediu (reŃele de alimentare cu apă potabilă, reŃele de canalizare a apelor uzate.
Infrastructura tehnică necesară asigurării unei minime deserviri a nevoilor comunităŃilor din judeŃul Sălaj
este într-un stadiu de dezvoltare acceptabil la nivelul comunităŃilor urbane, dar tehnologiile utilizate nu sunt
conforme standardelor europene decât în mică măsură. În mediul rural, însă, infrastructura tehnică este
insuficient dezvoltată, neacoperitoare, fiind necesare eforturi concertate pentru îndeplinirea angajamentelor
asumate pe domenii pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Faptul că investiŃiile necesar a fi realizate cu decenii în urmă nu au fost efectuate sau au fost doar
începute şi nefinalizate, a generat situaŃia actuală, când se impun fonduri importante pentru modernizare sau
dezvoltare, fie că este vorba de reŃele de transport rutier sau feroviar, de reŃele de telecomunicaŃii, de surse de
aprovizionare ale diferitelor sectoare energetice sau de condiŃiile de protecŃie a mediului.
Prioritatea esenŃială pentru acest domeniu, al infrastructurilor tehnice, este aceea a asigurării conectării
judeŃului la marile coridoare europene de transport de mărfuri şi servicii.
III.1. Infrastructura de transport

O precondiŃie esenŃială pentru dezvoltarea economică a unui teritoriu este eficientizarea sectorului de
transport şi comunicaŃii. Mai mult, o infrastructură de transport funcŃională reprezintă un factor de avantaj
major în competiŃia internaŃională.
III.1.1. ReŃeaua rutieră

Regiunea Nord-Vest nu dispune de un sistem de autostrăzi ceea ce face ca traficul să fie direcŃionat
spre alte zone, frustrând zona de axele comunicaŃionale care pot genera dezvoltare.
Coridoare de transport Pan-Europene
(Sursa: Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului)

Pentru a contracara această situaŃie, în prezent sunt în derulare lucrările de execuŃie la Autostrada
Braşov-Bors, care va traversa judeŃul Sălaj pe o lungime de 84 km, fiind prevăzute trei puncte de inserŃie, la
Zimbor Zalău şi Nuşfalău.
29
judeŃul UnităŃile administrativ-teritoriale

JudeŃul
BIHOR
Bihor străbătute de Autostrada Braşov-Borş, în
judeŃul Sălaj sunt:
- Zimbor
- Sînmihaiu Almaşului
ZALĂU - Românaşi
- Treznea
Nuşfalău
- Zalău
- Meseşenii de Jos
- Crasna
Zimbor - Nuşfalău
- Ip
- Marca
judeŃul
JudeŃul Cluj
CLUJ
Din lungimea totală a drumurilor din Regiunea Nord-Vest, 11.567,6 km, în judeŃul Sălaj lungimea totală a
reŃelei de drumuri este de 1.580,514 km, respectiv 13,7% din totalul regiunii.
În Regiunea Nord-Vest lungimea totală a drumurilor naŃionale este de 1.955 km, reprezentând 12,44%
din lungimea totală a drumurilor naŃionale din România (Sursa: Anuarul Statistic al României 2004, publicaŃii
statistice INS 2005).
În judeŃul Sălaj, situaŃia drumurilor naŃionale este următoarea:
Nr. Lungime
Denumirea drumului Starea tehnică
crt. (km)
DC 1C: lim.jud.Cluj – Glod – Ileanda – Răstoci –
1 32,14 acceptabilă
lim.jud.Maramureş
DN 1F: lim.jud.Cluj – Zimbor – Zalău – lim.jud.
2 86,86 modernizat
Satu Mare
DN 1G: lim.jud.Cluj – Cuzăplac – Zimbor – Hida
– Tihău 42,12
3 din care:
- sector: lim.jud.Cluj – Zimbor 25,00 necorespunzătoare
- sector: Sînmihaiu Almaşului - Tihău 17,12 acceptabilă
DN 1H: lim.jud.Bihor – Nuşfalău – Şimleu-
4 96,56 necorespunzătoare
Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci
5 DN 19B: lim.jud.Bihor – Ip - Nuşfalău 15,00 necorespunzătoare
TOTAL 272,68
Aceste date relevă faptul că din lungimea totală a drumurilor naŃionale din judeŃ, doar 31,85% reprezintă
lungimea drumurilor naŃionale modernizate şi 50,08% sunt drumuri naŃionale aflate într-o stare tehnică
necorespunzătoare.
30
judeŃul Satu Mare

judeŃul Maramures
judeŃul Cluj
judeŃul Bihor LEGENDĂ

— drum naŃional
— drum judeŃean
— drum comunal
Drumurile judeŃene, având o lungime totală de 627,974 km (reprezentând 11,8% din lungimea totală a
drumurilor judeŃene din Regiunea Nord-Vest), sunt doar într-o proporŃie aproape nesemnificativă modernizate
(6,46%)
SituaŃia drumurilor judeŃene din Sălaj se prezintă după cum urmează:
- îmbrăcăminŃi bituminoase: 40,510 km (6,45%) ( 3,9 % faŃă de Regiunea NV)
- îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare: 360,508 km (57,41%), (19,4 % faŃă de Regiunea NV)
- beton ciment: 32,871 km (5,23%), (16,3 % faŃă de Regiunea NV)
- pavaj: 5,240 km (0,84%), ( 5,7 % faŃă de Regiunea NV)
- pietruite: 157,795 km (25,13%), ( 9,6 % faŃă de Regiunea NV)
- de pământ: 31,050 km (4,94%), ( 6,3 % faŃă de Regiunea NV)
Drumurile comunale, cele care asigură legatura între comune şi oraşe sunt de asemenea degradate şi
cu soluŃii tehnice depăşite, nepermiŃând un acces facil spre aceste zone, neavând îmbrăcăminŃi asfaltice
modernizate:
- îmbrăcăminŃi bituminoase: 0%
- îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare: 45,665 km (6,8%), (11,6 % faŃă de Regiunea NV)
- beton ciment: 13,730 km (2,0%), (29,6 % faŃă de Regiunea NV)
- pavaj: 1,300 km (0,2%), (10,3 % faŃă de Regiunea NV)
- pietruite: 337,905 km (50%), (14,7 % faŃă de Regiunea NV)
- de pământ: 277,250 km (41%), (18,5 % faŃă de Regiunea NV)
Dacă densitatea medie a drumurilor din regiune este de 33,9 km/100 km2, uşor superioară densităŃii
naŃionale (33,1 km/100 km2), în Sălaj aceasta este de 40,9 km/100 km2, fiind judeŃul cu cea mai mare
densitate a reŃelei rutiere din Regiunea Nord-Vest.
DensităŃi mici ale retelei rutiere apar în zonele montane, dificil de amenajat din punct de vedere tehnic,
ceea ce duce la o tendinŃă de izolare a acestor zone ale judeŃului, accentuându-se caracterul periferic al
acestora.
31
Analiza densităŃii drumurilor de toate categoriile pune în evidenŃă diferenŃe notabile pe de-o parte între
judeŃele regiunii şi mai ales în interiorul fiecărui judeŃ, iar pe de altă parte între Regiunea Nord-Vest
(Transilvania de Nord) şi alte regiuni. Cele mai mari diferenŃe apar însă comparativ cu regiunile din centrul şi
vestul Europei.
Întrucât traficul rutier înregistrează o creştere susŃinută, în conformitate cu politicile europene în
domeniul transporturi, necesitatea realizării de autostrăzi va spori în Europa centrală şi de Est, şi implicit şi în
România.
Trebuie menŃionat faptul că în prezent judeŃul Sălaj nu are nici o legătură la nivel de autostradă cu
reŃeaua de autostrăzi europene, ceea ce face ca traficul să fie direcŃionat spre alte zone din regiune, judeŃele
Cluj şi Bihor spre exemplu, care au o densitate mai mare a drumurilor naŃionale.
În ciuda situaŃiei relativ pozitive înregistrate în ceea ce priveşte densitatea reŃelei totale de drumuri (40,9
km/100 km2), Sălajul se confruntă cu o serie de probleme legate de calitatea infrastructurii rutiere. Aceste
neajunsuri conduc la apariŃia unei fluenŃe reduse a traficului şi la creşterea timpului mediu de expolatare pe
reŃea.
În ordinea gravităŃii lor, problemele cele mai grave sunt următoarele:
- sectoare afectate de alunecări de teren şi tasări în corpul drumului: având în vedere specificul
teritorial (geografic şi geologic) al celei mai mai mari părŃi din judeŃ, cu un relief colinar şi formaŃiuni
sedimentare slab cimentate de natură argiloasă şi argilo-marnoasă, cu intercalaŃii de formaŃiuni dure (calcare,
gresii, tufuri etc) infrastructura rutieră suferă de pe urma unei instabilităŃi specifice a terenurilor, proces agravat
în ultimele decenii şi de influenŃa antropică brutală (despăduriri, suprapăşunat etc);
- denivelări şi gropi în carosabil: apariŃia frecventă a acestui tip de probleme se datorează în
primul rând timpului depăşit de exploatare a multor drumuri la care se adaugă calitatea slabă sau medie a
îmbrăcăminŃii, sporirea traficului de mare tonaj etc;
- înoroiri frecvente: un rol esenŃial în fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier judeŃean este
eliminarea cauzelor care duc la acoperirea carosabilului cu material sedimentar;
- tronsoane cu un indice de sinuozitate ridicat (curbe periculoase): măsurile de corectare a
sinuozităŃii sau cel puŃin a creerii unor condiŃii favorabile de desfăşurare a traficului în sectoarele cu curbe
dificile sunt absolut necesare pentru fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier;
- judeŃul nu dispune de o reŃea de drumuri rapide şi autostrăzi adecvată: construcŃia autostrăzii
Braşov - Borş va rezolva o parte din probleme, dar este nevoie de investiŃii majore pentru modernizarea
traseelor care vor face conexiunea cu aceasta.
- lipsa traseelor alternative: pentru vehicule agricole, cu tracŃiune animală sau pentru biciclisti face
ca circulaŃia rutieră să fie greoaie şi nesigură;
- lipsa traseelor de ocolire a oraşelor: zonele centrale şi reŃeaua de drumuri urbane (străzi) suferă din
cauza congestiei traficului şi poluării excesive. Traficul, mai ales in localităŃile urbane, este aglomerat şi se impune
construcŃia de şosele de centură prin care să se devieze traficul greu pe rute ocolitoare aflate în afara oraşelor. Toate
oraşele se confruntă cu această problemă de supra-utilizare dat fiind faptul că parcul auto a crescut exponenŃial în ultimii
ani.
La acestea se adaugă necesitatea re-proiectării drumurilor de acces la zonele industriale în dezvoltare,
corelate cu dezvoltarea transportului intermodal.
III.1.2. ReŃeaua feroviară

Transporturile feroviare au avut şi continuă să joace încă un rol deosebit de însemnat în evoluŃia social-
economică mondială, acestea fiind, de altfel, unul dintre elementele esenŃiale ale primei revoluŃii industriale de
la sfârşitul secolului XVIII şi în aproape întregul secol următor.
De altfel, întreaga reŃea feroviară din România a fost construită în acest context tehnologic şi
răspunzând nevoilor de atunci ale economiei.
Prima linie de cale ferată din judeŃul Sălaj: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Tăşnad - Carei, a fost realizată
în perioada 1881-1918, reprezentând principala conexiune feroviară a Sălajului cu nord-vestul Ńării.
ReŃeaua de cale ferată în judeŃul Sălaj însumnează 308,7 km, din care 233,639 km cale simplă şi
74,814 km cale dublă, în totalitate neelectrificată
32
JudeŃul este străbătut de două linii de cale ferată:

- linia de cale ferată principală: Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare
- linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Carei.
Densitatea căilor ferate este de 45,5 km/1000 km2, uşor sub densitatea la nivel de regiune (48,0
km/1000 km2) (Sursa: Anuarul statistic 2004).
Conform strategiei de dezvoltare a căilor ferate, cuprinsă în HGR nr.817/2005, în judeŃul Sălaj, în
perioada 2007-2013, nu sunt prevăzute lucrări de investiŃii importante în domeniul feroviar.
Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreŃinere a infrastructurii şi modernizare a materialului
rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ
transportul feroviar, atât din punct de vedere al calităŃii, cât şi al siguranŃei, infrastructura feroviară situându-se
sub nivelul standardelor Uniunii Europene.
Infrastructura sub-dezvoltată şi ne-modernizată la standarde europene, afectează atât siguranŃa cât şi
calitatea (timpi de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea în
cadrul regiunii.
În anul 2005, numărul de călători expediaŃi din staŃiile de cale ferată a fost de 650.000 de persoane, iar
valoarea rulajului desfăşurat de subunităŃile Regionalei de Transport Feroviar – Călători a fost de 2,5 milioane
RON.
Principalele probleme ramân însă legăturile interjudeŃene deficitare şi existenŃa a numeroase zone cu
restricŃii de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate, regiunea se situează pe ultimul loc la
nivel naŃional având o pondere de doar 4% din reŃeaua naŃională, în condiŃiile în care regiunea este teritoriul
de “legătură” infrastructurală al României cu zona vestică a Europei.
III.1.3. Transportul aerian

ApariŃia şi apoi dezvoltarea infrastructurii pentru transporturile aeriene din cuprinsul Regiunii Nord-Vest
a fost şi este în strânsă relaŃie cu un complex de factori: poziŃia geografică, adaptarea şi modernizarea
continuă a mijloacelor de transport aerian, posibilităŃile teritoriale de amplasare şi realizare a aeroporturilor la
standarde tot mai ridicate, cerinŃele de deplasare a persoanelor şi a transportului anumitor produse, gradul de
dezvoltare social-economică la nivel naŃional şi a teritoriului avut în vedere etc.
Din cele 17 aeroporturi româneşti, în regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) există un număr de 4
aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare.
Dintre acestea, din punct de vedere al ponderii traficului aerian anual, aeroportul Cluj ocupă locul 3,
pe primul loc fiind aeroportul Otopeni, principala poartă aeriană a Ńării.
33
Este de remarcat faptul că ritmul de creştere al traficului aerian de pasageri pe aeroporturile din regiune
este mai mare decât cel înregistrat la nivel naŃional.
Traficul aerian de pasageri de pe aeroport în anul 2002

Aeroport Trafic total Intern Extern
Cluj 105.029 49.135 55.956
Oradea 28.216 19.946 8.270
Baia-Mare 4.808 4.406 402
Satu-Mare 4.186 3.533 653
Total Regiune 142.239 77.020 65.281
(Sursa: Statistica Aeroporturi din regiune)
Pentru mediul de afaceri local şi nu numai, reprezintă o facilitate deosebită faptul că localităŃile urbane
ale judeŃului sunt situate la distanŃe cuprinse între 80 şi 120 km faŃă de cele 4 aeroporturi din Regiunea Nord – Vest.
Probleme cheie
• Transportul feroviarn are o capacitate insuficientă de transport a mărfurilor şi pasagerilor, în special în unele
zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară, sfârşitul de săptămână).
• Infrastructurile de transport, de toate tipurile, nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiŃii importante
pentru a fi la nivelul standardelor europene.
• Accesul la reŃeaua de infrastructură de transport vest-europeană/internaŃională este limitat şi dificil, atât în
sistem rutier cât şi feroviar, din cauza capacităŃii reduse de transport şi a calităŃii infrastructurii fizice
specifice.
• Localizarea judeŃului Sălaj, în centrul Regiunii Nord - Vest, subliniază importanŃa existenŃei unei
infrastructuri dezvoltate, care să-l pună în situaŃia de a valorifica centralitatea geografică.
III.2. Infrastructuri edilitare şi de mediu

Infrastructurile edilitare şi de mediu cuprind reŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă, şi reŃelele de
canalizare.
III.2.1. ReŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă
PotenŃialul resurselor de apă utilizabilă la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord)
este prezentat în tabelul următor.
PotenŃial resurse de apă în regiunea Nord -Vest (Transilvania de Nord):
Ape Ape de Resurse totale Resurse totale
SuprafaŃa
JudeŃ subterane suprafaŃă de apă de apă
(km2)
(mil.m3/an) (mil.m3/an) (mil.m3/an) (m3/locuitor)
Bihor 7.544 401,2 1.899,7 2.300,9 3.815
BistriŃa-Năsăud 5.355 41,1 1.801,4 1.842,5 5.788
Cluj 6.674 63,5 1.158,8 1.222,3 1.772
Maramureş 6.304 82,1 2.883 2.965,1 5.695
Sălaj 3.864 40,9 503,6 544,5 1.456
Satu-Mare 4.418 334,4 612,4 946,8 3.787
TOTAL Regiune 34.159 963,2 8.858,9 9.822,1 22.533
(Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Regional al Regiunii Nord-Vest, 2004)
Pe teritoriul judeŃului Sălaj, în vederea alimentării cu apă a populaŃiei şi a necesarului pentru industrie şi
agricultură, există de apă atât de suprafaŃă cât şi subterane.
La nivelul anului 2002 resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile au fost:
- Bazinul hidrografic Someş Crasna
- ape de suprafaŃă:
- resurse teoretice: 2.800.000 mii mc
- resurse tehnic utilizabile: 281.000 mii mc
34
- ape subterane:
- resurse teoretice: 45.000 mii mc
- resurse tehnic utilizabile: 20.000 mii mc
Observăm că resursele de apă teoretice au totalizat 2.845.000 mii mc, în timp ce resursele de apă
tehnic utilizabile au totalizat 301 000 mii mc.
- Bazinul hidrografic Crişuri (la nivelul întregului bazin)
- resurse de apă teoretice – 3.116.400 mii mc
- resurse de apă tehnic utilizabile – 744.734 mii mc.
ReŃeaua hidrografică a judeŃului Sălaj
Comparativ cu anul 2004, volumul de apă prelevat din surse de suprafaŃă a scăzut, în timp ce volumul
de apă prelevat din surse subterane a crescut. Trebuie să menŃionăm că pe ansamblu, asistăm la o scădere a
volumului total de apă prelevat (din sursele de suprafaŃă şi subterane) în perioda 2002-2005.
Anul Volumul total de apă prelevat (mii mc)

2002 20.202
2003 18.117
2004 13.741
2005 13.338
(Sursa APM Sălaj)
Privitor la consumul de apă din ultimii ani (1999 – 2005), se constată o diminuare continuă a cerinŃei de
apă, datorată următoarelor cauze:
- eliminarea surselor de risipă la consumatori
- procesul masiv de contorizare individuală a consumatorilor
- înlocuirea parŃială a reŃelei de distribuŃie învechite
- acoperirea parŃială a necesarului de apă de către agenŃii economici din surse de apă
independente
Tarifele pentru serviciile de gospodărire a apelor sunt diferenŃiate pe categorii de surse ca urmare a
condiŃiilor diferite de asigurare a apei, şi pe utilizatori pentru stimularea economică a utilizării durabile a apelor.
La finele trimestrului I al anului 2006, numărul localităŃilor cu instalaŃii de alimentare cu apă potabilă din
judeŃul Sălaj a fost de 26 (cu 20 mai multe decât în 1996) lungimea totală simplă a reŃelei de distribuŃie a apei
fiind de 319,6 km, din care 187,2 km (58,57%) în localităŃile urbane ale judeŃului (Zalău 108,2 km, Cehu
Silvaniei 25,3 km, Jibou 22,5 km şi Şimleu Silvaniei 31,2 km).
35
În mediul urban procentul populaŃiei care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat este de
77%, repartizat pe oraşe după cum urmează: 85% în municipiul Zalău, 76% în oraşul Jibou, 58% în oraşul
Şimleu Silvaniei şi 53% în oraşul Cehu Silvaniei.
PopulaŃia PopulaŃia racordată la sisteme

Anul Oraş totală centralizate de alimentare cu apă
(nr.loc) (nr.loc)
2000 63.305 60.000
2001 63.305 60.400
2002 Zalău 63.305 58.000
2003 65.218 60.500
2004 64.648 60.500
2000 16.036 9.900
2001 16.036 10.100
Şimleu
2002 16.036 8.700
Silvaniei
2003 16.506 8.700
2004 16.409 8.700
2000 11.277 8.332
2001 11.277 8.460
2002 Jibou 11.277 8.511
2003 11.754 8.511
2004 11.658 8.511
2000 8.039 3.963
2001 8.039 3.980
Cehu
2002 8.039 4.034
Silvaniei
2003 8.306 4.124
2004 8.260 4.124
PopulaŃia urbană din judeŃul Sălaj racordată la reŃeaua publică

de alimentare cu apă
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2000 2001 2002 2003 2004
Zalău 94,78% 95,41% 91,62% 92,77% 93,58%
Şimleu Silvaniei 62,98% 62,98% 54,25% 52,71% 53,02%
Jibou 75,02% 75,02% 75,47% 72,41% 73,01%
Cehu Silvaniei 49,51% 49,51% 50,18% 49,65% 49,93%
(Sursa: APM – Sălaj)
Pentru realizarea echilibrului dintre cerinŃele de apă ale utilizatorilor şi disponibilul surselor de apă, în
condiŃiile unor resurse de apă neuniform distribuite în spaŃiu şi timp, ca şi pentru reducerea efectelor unor
riscuri naturale – inundaŃii, secete – în judeŃul Sălaj au fost realizate numeroase lucrări de gospodărire a
apelor cum sunt:
• lucrări de înlocuire a conductelor de distribuŃie a apei,
36
• lucrări de înlocuire a conductelor de branşamente,

• lucrări de înlocuire a unor cămine de apometre.
Mediul urban se distinge printr-o concentrare mare a reŃelei de distribuŃie şi prin diametre apreciabile ale
acesteia. Alimentarea cu apă a municipiului şi oraşelor înregistrează o serie de disfuncŃionalităŃi, care vor fi în
mare parte înlăturate prin implementarea proiectul regional din cadrul Programului SAMTID, aflat in derulare.
În cadrul acestuia vor fi reabilitate sistemele de alimentare cu apă din cele 4 localităŃi urbane ale judeŃului
Sălaj şi 3 localităŃi urbane din judeŃul Cluj (Dej, Gherla şi Huedin).
Arealul regional de operare al Companiei de Apă Someş S.A.

Concomitent cu înfiinŃarea unui cadru instituŃional eficient, scopul programului SAMTID a fost de a grupa
un număr mare de furnizori de servicii de o calitate şi capacitate redusă într-un număr limitat de operatori mari
şi puternici, capabili de a furniza servicii mai bune la tarife rezonabile, care să asigure recuperarea totală a
costurilor şi să permită rambursarea împrumutului de către autorităŃile locale. Astfel, operatorul regional care
îşi desfăşoară în prezent activitatea în cele două judeŃe (Sălaj şi Cluj), este Compania de Apă Someş S.A.
În cadrul programului SAMTID, firma de consultanŃă Mott MacDonald, în parteneriat cu ULGN, SAFEGE
şi GIE, a elaborat Planul multianual de dezvoltare (Master Plan) pentru apă şi apă uzată al Companiei de Apă
Someş S.A., pentru judeŃele din aria sa de acoperire, Sălaj şi Cluj.
La nivelul judeŃului Sălaj urmează a fi realizată o magistrală majoră de apă, care să asigure alimentarea
cu apă a unui număr important de locuitori. În vederea asigurării debitului de 460 l/s în orice situaŃie şi la
calitatea apei potabile impuse de normativele în vigoare s-a propus soluŃia de preluare a apei potabile
necesare pentru localităŃile Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei din sistemul de alimentare cu apă a
municipiului Cluj-Napoca, care preia apa brută din lacurile de acumulare Gilău şi Someşul Cald de pe râul
Someşul Cald şi dintr-o sursă de apă subterană, putând asigura debitul de apă solicitat de judeŃul Sălaj la
calitatea impusă de normele şi normativele în vigoare. LocalităŃile rurale care se află pe traseul acestei
magistrale sunt: Dragu, Hida, Bălan, Chechiş, Gîlgău Almaşului, Tihău, Var, Someş Odorhei, Dobrin, SălăŃig,
Creaca, Moigrad, VîrşolŃ, Pericei, Nuşfalău.
Pentru acest proiect, printr-o fundamentare corespunzătoare, Consiliul JudeŃean Sălaj a accesat o
finanŃare în cadrul Programului ISPA - AsistenŃă Tehnică (nr. 2003/RO/16/P/PA/013-5). În cadrul acestui
proiect regional, pentru judeŃul Sălaj sunt prevăzute a se realiza atât aducŃiunea de apă amintită mai sus, cât
şi reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare menajeră, respectiv modernizarea şi extinderea staŃiilor
de epurare existente. ConsorŃiul format din firmele de consultanŃă MVV Consulting şi SHER Ingenieurs
Conseils a fost desemnat ca în colaborare cu autorităŃile judeŃene şi locale, să elaboreze documentaŃia
37
tehnică pentru accesarea finanŃării acestui proiect din Fondul de Coeziune. În conformitate cu prevederile
contractuale pentru AsistenŃa Tehnică ISPA, consorŃiul amintit va completa şi actualiza Master Plan-ul pentru
apă şi apă uzată al Companiei de Apă Someş S.A. - elaborat în cadrul Programului SAMTID.
Pentru valorificarea proiecŃiilor cuprinse în Master Plan şi corelarea cu strategia de dezvoltare a
judeŃului pentru perioada 2007-2013, prezentăm sintetic lista lucrărilor indicative, cu evaluările aferente, care
se propun a fi realizate în sistemul urban al managementului apei, în conformitate cu standardele Uniunii
Europene şi ale unui mediu de viaŃă civilizat şi sănătos.
• ZALĂU
a) Sisteme de alimentare cu apă
1. Lucrările prioritare de reabilitare a instalaŃiilor
Cost estimat (Euro)
Conducta aducŃiune Cluj-Sălaj * 30.000.000
Înlocuire conducta de distribuŃie 500.000
Extindrea reŃelei de distribuŃie 1.000.000
Sub-total 31.500.000
Design, inginerie şi supervizare 3.780.000
Cheltuieli neprevăzute (15%) 5.292.000
Total faza 1 40.572.000
(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald)
* Nota: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj - Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu
Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei. Costul acestei conducte va fi repartizat între cele patru oraşe.
2. Lucrările de extindere şi de reabilitare din faza a doua

Cost estimat (Euro)
Alte lucrări de reabilitare:
Reabilitare StaŃie de tratare VârşolŃ 10.000.000
- Conducte de distribuŃie 224.000
- Rezervoare 200.000
- StaŃii de pompare 300.000
Extinderea reŃelei de distribuŃie 150.000
Total faza 2 14.005.712
b) Sisteme de evacuare a apei uzate

1. ReconstrucŃie staŃie de epurare şi lucrări prioritare de extindere a reŃelei de canalizare
Cost estimat (Euro)
Finalizarea etapei a doua a proiectului staŃiei de epurare 4.594.913
Înlocuirea canalelor colectoare existente 2.513.807
Extinderea reŃelei de canalizare, inclusiv a racordurilor 3.051.030
StaŃii de pompare 214.022
Total faza 1 13.361.418
38
2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare

Cost estimat (Euro)
Alte lucrări de îmbunătăŃire a proceselor din staŃia de
961.433
epurare, inclusiv îndepărtarea nutrienŃilor
Extinderea reŃelei de canalizare 7.068.660
Total faza 2 13.580.544
• ŞIMLEU SILVANIEI
Cost estimat (Euro)
*Înlocuire conductă de distribuŃie 468.000
Extindrea reŃelei de distribuŃie 240.390
Sub-total 708.390
Design, inginerie şi supervizare 85.007
Cheltuieli neprevăzute (15%) 119.010
Total faza 1 912.406
* Nota: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj - Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu

Cost estimat (Euro)
Conductele de distribuŃie 300.000
- StaŃii de pompare 142.000
- Rezervoare 77.500
Sub-total 608.500

Cost estimat (Euro)
Reabilitarea staŃiei de epurare 1.932.000
Extinderea reŃelei de canalizare, inclusiv a racordurilor 1.195.100
Reabilitarea conductelor de pompare 311.650
Reabilitarea staŃiilor de pompare 470.475
Sub-total 6.355.620
39
Cost estimat (Euro)

Total faza 1 8.186.039
2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare din faza 2

Cost estimat (Euro)
Adăugarea instalaŃiei de îndepărtare a nutrienŃilor la
144900
staŃia de epurare
Înlocuirea canalelor colectoare existente 130500
Extindere canal 448.915
Sub-total 724.315
• JIBOU
Cost estimat (Euro)
* Înlocuire reŃea de distribuŃie 321.792
Extinderea retelei de distributie 75.000
Sub-total 396.792
* Notă: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj- Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu

Cost estimat (Euro)
Alte lucrări de reabilitare ale conductelor din reŃeaua de 264.000
distribuŃie şi a rezervoarelor
Extinderi reŃele de apă 65.000
Sub-total 329.000
Total Faza 2 423.752

Cost estimat (Euro)
Reabilitarea / constructia staŃiei de epurare 1.895.400
Înlocuirea canalelor colectoare existente 583.255
40
Cost estimat (Euro)

Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 876.000
Sub-total 3.354.655

Cost estimat (Euro)
142.155
staŃia de epurare
Extinderea reŃelei de canalizare 1.885.386
Înlocuirea reŃelelor de canalizare 440.000
Sub-total 2.467.541
• CEHU SILVANIEI
Cost estimat (Euro)
* Înlocuire reŃea de distribuŃie 206.667
Sub-total 336.857
Total Faza 1 433.872
* Notă: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj- Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu

Cost estimat (Euro)
- Conductele de distribuŃie. 192.848
- Rezervoare 52.500
Sub-total 430.218
41

Cost estimat (Euro)
Reabilitarea staŃiei de epurare 1.462.020
Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 526.200
Sub-total 2.302.095

Cost estimat (Euro)
109.652
staŃia de epurare
Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 1.015.800
Sub-total 1.360.652
Total Faza 2 1.752.519
În ceea ce priveşte mediul rural al judeŃului Sălaj, localităŃile rurale care dispun de sisteme centralizate
de alimentare cu apă (la 31 martie 2006) sunt: Bocşa, Borla, Cîmpia, Sălăjeni, Cizer, Coşeiu, Archid, Chilioara,
Crişeni, Cuzăplac, Gălăşeni, Petrindu, Tămaşa, Ileanda, Şasa, Lozna, Preluci, Valea Leşului, Românaşi,
Chichişa, Poarta Sălajului şi Sărmăşag. Lungimea totală a reŃelelor de alimentare cu apă din mediul rural
însumează 132,4 km.
Până la finele anului 2006 încă 13 localităŃi rurale vor beneficia de sisteme centralizate cu apă: Boghiş,
Bozieş, Plesca, Ip, Letca, Lemniu, TopliŃa, Nuşfalău, Păuşa, Agrij, Camăr, Carastelec şi Dumuslău, însumând
cca. 101 km reŃea de alimentare cu apă în sistem centralizat. De asemenea, în cursul anului 2006, prin
Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii Mondiale, va fi extins sistemul centralizat de alimentare cu apă din
localităŃile Cuzăplac, Gălăşeni, Petrindu şi Tămaşa cu 7,7 km.
Aceste sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă sunt finanŃate cu preponderenŃă prin
programe naŃionale şi internaŃionale: HG 577/1997, HG 687/1997, FRDS, pre-SAPARD, şi Programul de
Dezvoltare Rurală al Băncii Mondiale, care se derulează ca program pilot în Sălaj.
În majoritatea localităŃilor din mediul rural sunt microsisteme de alimentare cu apă potabilă care
funcŃionează în sistem gravitaŃional. Din acest punct de vedere, cele mai avantajate sunt localităŃile situate în
vecinătatea spaŃiului montan (MunŃii Meseşului) şi cele aflate în Culoarul Someşului, care beneficiază de
rezerve importante de apă. Astfel de sisteme funcŃionează în 136 de localităŃi, alimentând 10.110 gospodării.
PopulaŃia care nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat îşi asigură cerinŃa de apă din
surse proprii, individuale, din resurse de apă subterane de mică adâncime (fântâni). Calitatea apei din aceste
surse nu este monitorizată în conformitate cu cerinŃele legale, populaŃia fiind din acest punct de vedere
vulnerabilă în a utiliza surse de apă de calitate necorespunzătoare şi fără alternativă în situaŃii de poluări
accidentale, sau de secetă.
42
III.2.2. ReŃeaua de evacuare a apelor uzate menajere

În comparaŃie cu celelalte 5 judeŃe din Regiunea Nord-Vest, judeŃul Sălaj este mai slab dotat în ceea ce
priveşte transportul şi procesarea apelor uzate. Se remarcă o concentrare mare a reŃelelor de canalizare,
precum şi importante volume de apă reziduală epurate în mediul urban.
Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 162,55 km, aproape în totalitate concentrată în
centrele urbane (154,5 km). Municipiul Zalău dispune de 102,3 km de reŃea, iar diferenŃa de 52,2 km revine
celorlalte oraşe (Cehu Silvaniei 12,9 km, Jibou 15,9 km, Şimleul Silvaniei 23,4 km).
PopulaŃia racordată
PopulaŃia PopulaŃia
la sisteme de
Anul Oraş totală conectată la staŃii
canalizare
(nr.loc) de epurare (nr.loc)
(nr.loc)
2000 63.305 51.000 33.000
2001 63.305 51.000 33.000
2002 Zalău 63.305 49.000 32.000
2003 65.218 55.500 33.000
2004 64.648 55.500 33.000
2000 16.036 7.100 7.100
2001 16.036 7.300 7.300
Şimleu
2002 16.036 6.300 6.300
Silvaniei
2003 16.506 6.300 6.300
2004 16.409 6.300 6.300
2000 11.277 4.938 4.938
2001 11.277 4.950 4.950
2002 Jibou 11.277 5.016 5.016
2003 11.754 5.671 5.671
2004 11.658 5.671 5.671
2000 8.039 2.378 1.784
2001 8.039 2.388 1.791
Cehu
2002 8.039 2.420 1.815
Silvaniei
2003 8.306 2.839 2.839
2004 8.260 2.839 2.839
PopulaŃia urbană din judeŃul Sălaj racordată la reŃeaua publică

de canalizare
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2000 2001 2002 2003 2004
Zalău 80.56% 80.56% 77.40% 85.10% 85.85%
Şimleu Silvaniei 44.28% 45.52% 39.29% 38.17% 38.39%
Jibou 43.79% 43.89% 44.48% 48.25% 48.64%
Cehu Silvaniei 29.58% 29.71% 30.10% 34.18% 34.37%
(Sursa: APM – Sălaj)
43
Volumul de apă uzată epurată în mediul urban este de 7.624 mii mc. Cea mai mare parte din acest
volum se epurează în municipiul Zalău (68 %), în oraşe volumele epurate fiind mai mici, respectiv: 125 mii mc
în Cehu Silvaniei, 1.047 mii mc în Jibou şi 1.290 mii mc în Şimleul Silvaniei.
StaŃiile de epurare din mediul urban se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală (în special)
având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele sporite de apă uzată rezultate în urma
dezvoltării localităŃilor sau ale unor obiective economice racordate la canalizare şi în general nu au profilul
tehnologic necesar pentru epurarea întregii game de substanŃe poluante deversate în reŃeaua de canalizare
menajeră. StaŃiile de epurare orăşeneşti nu realizează parametrii calitativi reglementaŃi, deversând în cursurile
de apă receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate.
La această dată este în execuŃie proiectul „Modernizare staŃie de epurare orăşenească şi extindere
canalizare menajeră în municipiul Zalău” (fonduri PHARE) - proiect ce urmează a fi finalizat în 2006.
În mediul rural reŃea de canalizare este regăsită doar în comunele Sărmăşag (7,25 km) şi Hida (0,8 km),
fapt care situează judeŃul Sălaj pe ultimul loc la nivel de regiune din punct de vedere al calităŃii vieŃii şi
accesului populaŃiei la infrastructuri edilitare. La finele anului 2005, în comuna Sărmăşag a fost pusă în
funcŃiune staŃia de epurare în două trepte (fonduri Program SAPARD).
Sistemul centralizat de canalizare publică are o problemă serioasă la nivel judeŃean datorată sub-
investiŃiilor cronice în reŃele şi staŃii de epurare, dezvoltarea urbană fiind grav afectată de aceasta.
Dacă ne raportăm la reŃeaua totală de distribuŃie a apei (319,6 km), lungimea reŃelei de canalizare (162,55
km) acoperă doar 52,15%. În mediul urban însă acest raport este de 82,53%.
De aici rezultă faptul că există numeroase străzi care deşi au reŃele de distribuŃie a apei, nu au reŃele de
canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori deversate la suprafaŃa solului, producând fenomene
de poluare. Mai mult, dintre cele 22 de localităŃi din mediul rural care dispun de sisteme centralizate de
alimentare cu apă, doar două au şi sistem de canalizare a apelor menajere, Hida şi Sărmăşag, doar acesta din
urmă fiind unul corespunzător cerinŃelor actuale.
Directiva UE 91/271/CEE, transpusă în legislaŃia românească prin H.G. 188/2002 prevede asigurarea
cu sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate orăşeneşti a tuturor aglomerărilor umane cu peste 2.000 l.e.
(locuitori echivalenŃi), la aglomerările cu peste 10.000 l.e. inclusiv cu treaptă de epurare terŃiară, iar la cele
cuprinse între 2.000 şi 10.000 l.e. cu treaptă secundară de epurare.
Din totalul celor 285 localităŃi, doar 44 sunt aglomerări umane cu peste 2 000 l.e. (locuitori echivalenti),
iar dintre acestea doar 5 au staŃii de epurare, respectiv municipiul Zalău, oraşele Şimleu Silvaniei, Jibou şi
Cehu Silvaniei şi localitatea Sărmăşag. Toate cele 5 staŃii de epurare sunt staŃii de epurare mecano-biologice.
SC PUBLISERV SA Zalău este operatorul în exploatarea căruia se găsesc cele 4 staŃii de epurare din mediul
urban.
StaŃia de epurare din municipiul Zalău utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi prezintă următorele
caracteristici: - capacitate instalată 600 l/s;
- mecano-biologic (linia veche) 100 l/s - în conservare;
- mecano-biologic (linia nouă) 500 l/s.
În anul 2005, de la această staŃie de epurare, evacuarea apelor uzate în emisarul Valea Zalău s-a
realizat atât în mod direct, cât şi prin staŃia de epurare, astfel:
• evacuare directă - 94.91 l/s (debit mediu anual);
• evacuare prin staŃia de epurare
- linia veche - nu s-au evacuat ape uzate, în cursul anului 2005;
- linia nouă - 196,45 l/s (debit mediu anual).
Din volumul total de apă uzată 9.188.460,3 mc (291,36 l/s) evacuat în anul 2005, 6.195.483,7 (196,45
l/s) îl reprezintă apele uzate epurate prin staŃia de epurare mecano-biologică, iar 2992976,6 mc (94,91 l/s) îl
reprezintă evacuările directe de ape uzate brute în Valea Zalău.
StaŃia de epurare din oraşul Şimleu Silvaniei utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o
capacitate instalată de 100 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în Râul
Crasna, în anul 2005, a fost de 1.028.336,4 mc, cu un debit mediu anual de 32,61 l/s.
StaŃia de epurare din oraşul Jibou utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o capacitate
instalată de 100 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în anul 2005 a fost de
1.043.184,6 mc, cu un debit mediu anual de 33,08 l/s.
44
StaŃia de epurare din oraşul Cehu Silvaniei utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o capacitate
instalată de 50 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în Valea Sălaj, în anul 2005, a fost
de 534.745,44 mc, cu un debit mediu anual de 16,96 l/s.
łinând cont de aspectele privind protecŃia mediului şi de aşezarea sa geografică în bazinul Dunăre -
Marea Neagră, România a declarat prin HG 352/2005 întregul său teritoriu drept arie sensibilă, acest aspect
generând obligaŃia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenŃi să fie prevăzute cu
staŃii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta terŃiară. În conformitate cu obligaŃiile asumate
în procesul de negociere România va trebui să se conformeze Directivei 91/271/CE până în anul 2018.
Pentru conformarea cu Directiva UE 91/271/EEC, transpusă în legislaŃia românească prin HG
188/2002 şi încadrarea efluentului final epurat în limitele admise, aceste unităŃi au fost reglementate cu
Programul de etapizare.
InstalaŃiile de prelucrare a calităŃii apelor uzate din cadrul staŃiilor de epurare mecano-biologice
orăşeneşti sunt funcŃionale, însă, datorită tehnologiilor de epurare neperformante şi utilajelor învechite nu se
realizează parametrii calitativi la nivelul HG 188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005 - NTPA 001.
SituaŃia prezentată reflectă faptul că sunt necesare investiŃii substanŃiale atât pentru
reabilitarea/extinderea sistemelor de colectare, cât şi pentru construirea de staŃii de epurare a apelor uzate.
Probleme cheie
• DistribuŃia neuniformă în spaŃiu şi timp a resurselor de apă din judeŃ.
• Calitatea necorespunzătoare a apei din lacul de acumulare VîrşolŃ, tratarea acesteia necesitând costuri
relativ ridicate.
• Dotarea deficitară cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare a mediului rural.
• SituaŃia critică privind funcŃionarea staŃiilor de epurare.
• Poluarea atmosferei.
• InvestiŃiile insuficiente în înlocuirea dotărilor şi în managementul utilităŃilor care au condus la o condiŃie
precară atât a reŃelelor de apă şi apă uzată, cât şi a facilităŃilor de tratare/epurare;
• Servicii neperformante de operare şi întreŃinere;
• Necesitatea accelerării şi finalizării procedurilor administrative pentru funcŃionarea operatorului regional
Compania de Apă Someş - Tisa;
• Managementul ineficient în ceea ce priveşte costurile de personal şi de operare;
• Lipsa resurselor financiare locale, mai ales în mediul rural, pentru susŃinerea unor programe investiŃionale în
infrastructura edilitară (apă, canalizare, staŃii de epurare).
III.3. ReŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale

Standardele europene impun o serie de criterii care vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în aşezările
rurale şi atenuarea discrepanŃei dintre mediul urban şi cel rural. De aceea, dezvoltarea sistemului de distribuŃie
al gazelor naturale pentru facilitarea alimentării localităŃilor judeŃului Sălaj trebuie să se constituie într-unul din
obiectivele strategice, cu următoarele priorităŃi:
• continuarea şi finalizarea lucrărilor aflate în execuŃie;
• stimularea (prin sprijin pentru întocmirea documentaŃiilor tehnice şi identificarea surselor de finanŃare)
consiliilor locale, situate în proximitatea reŃelelor existente, pentru demararea demersurilor în
vederea racordării la alimentarea cu gaze naturale;
• iniŃierea de noi programe pentru extinderea reŃelelor de distribuŃie ale gazelor naturale în cadrul
zonelor deficitare din acest punct de vedere.
Numărul localităŃilor în care se distribuie gaze naturale a fost la sfârşitul anului 2005 de 18, în creştere
faŃă de anii anteriori. Lungimea simplă a conductelor de distribuŃie a gazelor naturale era la finele anului 2005
de 262,131 km, în creştere faŃă de anul 2000 cu 31,942 km (12,19%).
Analiza fizică şi calitativă arată o situaŃie relativ bună a reŃelei de distribuŃie a gazelor naturale din judeŃ,
cu amendamentul că apariŃia în acest sector în ultimii ani a operatorilor privaŃi a dus la dezvoltarea reŃelei de
45
distribuŃie. ReŃeaua de alimentare cu gaze naturale s-a dezvoltat în zonele unde există operatori economici
care justifică o fezabilitate mai mare a proiectelor de investiŃii şi mai puŃin în zonele în care activitatea
economică nu este suficient de intensă pentru a justifica astfel de investiŃii.
Conducta de transport gaze naturale, Dn 400x40 bar Zalău - Şimleu Silvaniei a fost dimensionată astfel
încât să deservească întreaga zonă de vest a judeŃului nostru, respectiv 40% din totalul populaŃiei. Comunele
aflate în această parte a judeŃului s-au constituit în “AsociaŃia PRO GAZ NORD-VEST Sălaj”, care are ca scop
angajarea, organizarea, supravegherea coordonarea şi recepŃia lucrărilor de distribuŃie a gazelor naturale
realizate în oraşul Şimleu-Silvaniei şi în celelalte localităŃi rurale fondatoare ale asociaŃiei.
Din această asociaŃie fac parte oraşul Şimleu-Silvaniei şi un număr de 25 comune (Bănişor, Bobota,
Bocşa, Camăr, Carastelec, Chieşd, Cizer, Coşeiu, Crasna, Dobrin, Halmăşd, Hereclean, Horoatu Crasnei, Ip,
Măerişte, Meseşenii de Jos, Mirşid, Nuşfalău, Pericei, Plopiş, Sărmăşag, Sâg, Şamşud, Valcău de Jos,
VîrşolŃ).
Din anul 2005, în oraşul Şimleu Silvaniei funcŃionează reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale având ca
operator SC AMARAD SA Arad. Pentru îmbunătăŃirea sistemului de aprovizionare şi distribuŃie al gazelor
naturale în partea de nord a judeŃului, în oraşul Cehu Silvaniei şi comuna Mirşid sunt în execuŃie lucrări pentru
alimentarea cu gaze naturale, executate de către operatori privaŃi, firme licenŃiate în distribuŃia gazelor
naturale. Desigur, dimensionarea conductelor de medie presiune s-a făcut astfel încât comunele aflate pe
traseul acestora să poată fi racordate, asigurând necesarul pentru toŃi potenŃialii consumatori.
În judeŃul Sălaj numărul total de branşamente, la finele anului 2005, era de 5.872, din care în mediul
urban 4.049 (68,95%), incluzând atât consumatori casnici (blocuri şi locuinŃe individuale), agenŃi economici cât
şi consumatori industriali. Numărul de abonaŃi a fost de 27.481, din care în sectorul economic 876 (3,15%).
Cei 26.605 abonaŃi casnici reprezintă 27,3% din totalul gospodăriilor din judeŃ.
Există o serie de localităŃi care deşi sunt situate în imediata apropiere a reŃelelor de distribuŃie ale
gazelor naturale, deja existente, nu sunt racordate la sistemul de alimentare. Ba mai mult, la unele dintre
aceste localităŃi, deşi era legitimă racordarea lor la sistemul de distribuŃie şi alimentare cu gaze naturale, din
motive financiare, nu s-a realizat acest deziderat.
În legătură cu aşezările rurale din spaŃiul montan (cu trimitere directă la programul de asigurare al
surselor de energie), considerăm că racordarea satelor din zona respectivă, la reŃeaua de distribuŃie a gazelor
naturale, ar constitui un demers foarte costisitor, greu suportabil de populaŃia în descreştere din aceste
localităŃi. De aceea, pentru localităŃile din respectivul spaŃiu montan propunem utilizarea - în continuare - a
resurselor lemnoase pentru încălzirea locuinŃelor, iar pentru completarea acestora, mai ales pentru necesităŃile
de preparare a hranei, considerăm drept cea mai potrivită soluŃie înfiinŃarea sau, după caz, dezvoltarea unor
centre de distribuŃie a gazului petrolier lichefiat (GPL).
La nivelul judeŃului Sălaj, pentru aprovizionarea localităŃilor din bazinul superior al Almaşului, se are în
vedere prelungirea, până la Huedin, a conductei Jibou - Zimbor şi interconectarea sa cu sistemul Cluj-Napoca
– Ciucea.
Prin realizarea obiectivelor vizate, s-ar crea o reŃea destul de bine articulată pentru întreagul judeŃ.
Practic, ar fi acoperite spaŃiile cu cel mai semnificativ potenŃial demografic şi cu perspective de dezvoltare
economică, astfel încât ar exista premise favorabile pentru racordarea la sistemul de alimentare cu gaze
naturale pentru majoritatea localităŃilor judeŃului.
Procesul de liberalizare a pieŃei gazelor naturale din România va continua până la asigurarea
deschiderii integrale a acesteia în anul 2007, conform următorului calendar: 75% la 30 iunie 2006; 100%
pentru consumatorii industriali la 1 ianuarie 2007 şi 100% pentru consumatorii casnici, la 1 iulie 2007.
ANRGN a finalizat noile metodologii de tarifare în domeniul gazelor naturale, aplicarea acestora fiind
realizată în anul 2005. Pentru distribuŃia şi furnizarea reglementată, metodologia de tarifare va fi de tipul
“price-cap”, iar pentru transport şi înmagazinare subterană, de tipul “revenue cap”. Tarifele astfel calculate
acoperă integral toate costurile, inclusiv cele de mediu şi cele pentru investiŃiile pe termen lung. În ceea ce
priveşte costurile de mediu, agenŃii economici licenŃiaŃi în domeniul gazelor naturale au posibilitatea constituirii
de provizioane pentru refacerea mediului, care sunt recunoscute, în calculul tarifelor, ca şi element al
costurilor de capital
PreŃul de valorificare a producŃiei interne de gaze naturale va creşte gradual astfel încât să se alinieze
celui de import în anul 2007.
46
Probleme cheie
• Costurile ridicate ale măsurilor de protecŃie a mediului la centrala termoelectrică faŃă de cerinŃele UE.
• InexistenŃa unei infrastructuri echilibrat repartizate spaŃial;
• Valoarea mare a investiŃiilor şi lipsa surselor de finanŃare;
• Tarifele în creştere aferente serviciului, relativ inaccesibile unei părŃi a populaŃiei;
• Perioada de amortizare a investiŃiilor în acest domeniu este relativ îndelungată;
• Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităŃii energetice la nivelul Ńărilor din UE, şi implicit a
creşterii eficienŃei energetice pe întregul lanŃ resurse naturale – producere – transport - distribuŃie -
utilizare finală a energiei.
• EficienŃă energetică relativ redusă.
• Un grad încă redus de valorificare a resurselor regenerabile (energie solară, biomasă şi eoliană).
• Necesitatea creşterii capacităŃii de interconectare a reŃelelor de transport a petrolului şi gazelor naturale cu
reŃelele din Uniunea Europeană.
• DependenŃa de importul de gaze naturale.
III.4. Infrastructura de transport a energiei electrice

Dacă la nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanŃe între judeŃe în ceea ce priveşte situaŃia
alimentării cu energie electrică, în judeŃul Sălaj se distinge o situaŃie favorabilă fiind, alături de Bihor, unul din
judeŃele care prezintă cele mai puŃine localităŃi cu disfuncŃionalităŃi precum şi cel mai scăzut număr de
gospodării / localitate neelectrificate. Astfel, în Sălaj mai există doar două cătune care nu sunt racordate la
sistemul naŃional de alimentare cu energie electrică: Valea Ragului aparŃinând de localitatea Stîrciu, comuna
Horoatu Crasnei (7 locuinŃe) şi Drojeşti aparŃinând de localitatea Pericei, comuna Pericei (5 locuinŃe)
Prin intermediul instalaŃiilor de distribuŃie sunt alimentate toate localităŃile judeŃului, evidenŃiindu-se:
98.798 consumatori casnici, 106 mari consumatori şi 7.970 mici consumatori.
SituaŃia instalaŃiilor energetice se prezintă astfel:
- Linii electrice de înaltă tensiune:
- 400 kV: 41 km
- 220 kV: 86 km
- 110 kV: 173,2 km
- Linii electrice de medie tensiune:
- 1.142 km aerian (+78 km aflaŃi în proprietatea terŃilor)
- 152 km în cablu (+27 aflaŃi în proprietatea terŃilor)
- Linii electrice de joasă tensiune:
- 2.246 km aerian
- 312 km în cablu
- 84.500 branşamente
- StaŃii de transformare 220/100 kV: 2 buc.
- StaŃii de transformare 110/20 kV: 6 buc.
- StaŃii de transformare 110/6 kV: 3 buc. (aflate în proprietatea terŃilor)
- Posturi de transformare:
- aeriene: 570 buc. (+ 59 buc. aflate în proprietatea terŃilor)
- la sol: 196 buc. (+34 buc. aflate în proprietatea terŃilor).
Sistemul de producŃie, transport şi distribuŃie se află încă în proprietatea statului şi cea mai mare parte a
energiei provine din sistemele clasice de producere a acesteia şi mai puŃin din sursele alternative de energie.
Probleme cheie
• Reabilitarea/retehnologizarea capacităŃilor energetice cu grad de uzură ridicat sau care utilizează tehnologii
învechite, sau închiderea celor nerentabile; promovarea investiŃiilor private în noi capacităŃi de producŃie
bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile.
47
• Lipsa internalizării costurilor de mediu, a dezafectării instalaŃiilor şi a certificatelor „verzi”.

• Costurile ridicate ale măsurilor de protecŃie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice faŃă de
cerinŃele UE.
• Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităŃii energetice la nivelul Ńărilor din UE, şi implicit a
creşterii eficienŃei energetice pe întregul lanŃ resurse naturale – producere – transport - distribuŃie -
utilizare finală a energiei electrice.
• EficienŃă energetică relativ redusă.
• Pierderi relativ mari în reŃele de transport şi distribuŃie a energiei electrice, accesarea de fonduri în vederea
realilitării lor.
III.5. Infrastructuri social - culturale

În categoria infrastructurilor social – culturale includem: unităŃile sanitare, instituŃiile de protecŃie socială
şi aşezămintele culturale.
III.5.1. Infrastructura de sănătate

Ocrotirea sănătăŃii este asigurată, în judeŃul Sălaj, prin reŃeaua de sănătate alcătuită din unităŃi care
activează în sistem public şi unităŃi care activează în sistem privat, asistenŃa medicală primară
desfăşurându-se în sistemul public tradiŃional, cu o tendinŃă de trecere spre sistemul mixt, public - privat.
Infrastructura corespunzătoare asigurării serviciilor de asistenŃă medicală este organizată după cum
urmează:
• În domeniul asistenŃei primare:
- cabinete medicale de medicină de familie:
- rural - 6
- urban - 52
- dispensare medicale (în localităŃi fără medic de familie):
- rural - 5
- dispensare şcolare:
- urban - 6
- dispensare de întreprindere:
- urban - 3
- rural - 1
- cabinete stomatologice:
- urban - 52
- rural - 6
- farmacii:
- urban - 28
- rural - 12
- puncte farmaceutice:
- rural - 10
- serviciu de ambulanŃă:
- urban - 1
- furnizori de îngrijiri la domiciliu:
- urban - 2
- centre de permanenŃă:
- rural - 6
48
• În domeniul asistenŃei ambulatorii de specialitate:

- ambulatoriile de specialitate ale spitalelor:
- urban – 4
- rural - 1
- centre medicale:
- urban - 3
- cabinete medicale de specialitate organizate după OUG 124/ 1998:
- urban - 56
- rural - 1
- laboratoare medicale:
- urban - 4
• În domeniul asistenŃei spitaliceşti:
- spitale pentru îngrijiri acute:
a) complexe - Spitalul JudeŃean Zalău - 866 paturi;
b) de bază:
- Spitalul orăşenesc Şimleu Silvaniei - 230 paturi
- Centrul de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Şimleu-Silvaniei -80 paturi
- Spitalul orăşenesc Jibou - 115 paturi
- Spitalul orăşenesc Cehu Silvaniei - 55 paturi
- spitale pentru îngrijiri de lungă durată:
- de cronici – Spitalul de Boli Cronice Crasna - 40 paturi
- unităŃi de asistenŃă medico-socială
- Unitatea medico-socială Ileanda - 30 paturi
Ca urmare a evaluării eficienŃei şi aplicării programului de reformă, începând cu anul 2002, numărul de
paturi în spitale, unităŃi TBC, preventorii şi creşe a început să scadă, respectiv de la 6,8 paturi / 1000 locuitori
în 1997 la 5,6 paturi în 2003.
Relativ la infrastructura de sănătate, se constată inechităŃi în accesul la servicii între mediul urban şi cel
rural. Conform ultimului recensământ al populaŃiei efectuat în 2002, în mediul rural trăieşte mai mult de
jumătate din populaŃia judeŃului (60,3%), care este dezavantajată sub raportul sănătăŃii şi al accesului la
asistenŃa medicală (Vezi capitolul „Indicatori ai dezvoltării rurale”). Rata brută a mortalităŃii a fost în mediul
rural de 1,65 ori mai mare decât în mediul urban, atât din cauza unui grad mai mare de îmbătrânire a
populaŃiei, dar şi din cauza unor carenŃe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Categorii relativ mari
de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii (persoane
cu venituri mici, agricultori, etc), în virtutea liberei alegeri a medicului şi a dreptului medicului de a-i primi sau
nu pe lista sa de pacienŃi.
În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente, având în vedere faptul că sistemele de sănătate au devenit
tot mai dependente de tehnologie, iar în judeŃul Sălaj, ca de altfel în întreaga Ńară, echipamentele medicale de
înaltă performanŃă sunt mult sub necesar, se impune o finanŃare considerabilă şi dezvoltarea unui sistem
competent de management în domeniu.
III.5.2. AsistenŃă socială - adulŃi

În cadrul sistemului de asistenŃă socială funcŃionează în prezent 2 tipuri de instituŃii rezidenŃiale
destinate asistenŃei şi îngrijirii persoanelor adulte:
- centre de recuperare şi reabilitare (Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională pentru Persoane
cu Handicap Bădăcin,Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jibou)
- centre de îngrijire (Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Crasna,Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Boghiş).
49
Centre de recuperare şi reabilitare pentru persoanele adulte cu handicap

• Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN)
- Capacitate aprobată: 125 locuri (3 pavilioane de cazare)
- Număr actual de beneficiari: 136 persoane
- Servicii oferite: cazare, masă, supreveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de
terapie ocupaŃională
• Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională pentru Persoane cu Handicap Bădăcin (CITOPH)
- Servicii oferite: cazare, masă, supraveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de
terapie ocupaŃională
Urmare a realizării unui proiect de către Consiliul JudeŃean Sălaj prin DirecŃia de RelaŃii Externe şi
Managementul Proiectelor, finanŃat în cadrul Programului PHARE „Schemă de grant pentru reforma
instituŃională în sectorul protecŃiei persoanelor cu dizabilităŃi”, a fost atras un grant U.E. în valoare de 600.000
€ , care vor fi utilizaŃi pentru construirea a două centre, în oraşul Jibou şi în localitatea Crasna, cu o capacitate
de 50 de locuri fiecare. Centrele nou create vor fi în conformitate cu standardele europene privind protecŃia
persoanelor cu dizabilităŃi şi vor rezolva problema persoanelor asistate în acest moment în cadrul CRRN
Jibou.
Centre de îngrijire pentru persoane vârstnice

• Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Boghiş
- Servicii oferite: cazare, masă, supraveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de
terapie ocupaŃională.
• Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Crasna
- Servicii oferite: cazare, masa, ingrijire, tratament medical şi activitati de petrecere a timpului liber
Centrul a fost extins prin darea în folosinŃă, în anul 2005, a unui pavilion cu o capacitate de 70 de locuri.
Clădirea nouă este dotată şi echipată conform standardelor în vigoare şi a fost realizată cu sprijinul
OrganizaŃiei Evanghelice – Bad Schwalbach – Germania.
Procesul de asistenŃă socială pentru persoanele adulte este completat de instituŃiile de asistenŃă
socială private, gestionate de organizaŃii şi fundaŃii (Societatea HandicapaŃilor Zalău, FundaŃia “Acasă”
Zalău, FundaŃia “Rainbow” Cehu Silvaniei, FundaŃia Umanitară “Agape” Tihău) şi de serviciile oferite de
DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară din subordinea Consiliului Local al Municipiului Zalău:
Număr persoane Personal Buget
Tipul serviciului
asistate angajat (RON)
Cantina de Ajutor Social 80 4 128.256
Pensiune cu autofinanŃare 120 2 152.530
Serviciu de asistenŃă la domiciliu 126 126 599.450
IndemnizaŃii persoane cu handicap 90 - 279.000
Serviciul de integrare
10 1 40.704
socioprofesională
Serviciul de găzduire temporară –
25 5 114.492
adăpost de noapte
Serviciul de informare şi consiliere
213 3 53.000
persoane vârstnice Centrul “Senior”
50
III.5.3. AsistenŃă socială - copii

ProtecŃia copilului - componenta instituŃională este în prezent realizată prin 6 instituŃii de profil având un
efectiv de 446 copii din care 80 sunt beneficiari ai centrelor de zi, iar 361 sunt ocrotiŃi în structuri rezidenŃiale
de tip familial. În afara celor 6 unităŃi subordonate Consiliului JudeŃean Sălaj - DGASPC, în judeŃ funcŃionează
sub patronajul bisericii reformate un centru de plasament, în localitatea Jebucu (44 de copii/tineri).
ProtecŃia copilului - alternativă non-rezidenŃială de tip familial se realizează la nivel judeŃean prin reŃeaua
de asistenŃi maternali profesionişti, adopŃii şi prioritar plasament familial/persoane.
InstituŃii rezidenŃiale pentru copii

• Complexul de Servicii Comunitare nr.1 Zalău
Profil servicii:
- Centrul de zi (40 locuri, 38 beneficiari)
- Centrul de plasament în regim de urgenŃă
- Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psiho - sociale
- Serviciu de intervenŃie în situaŃii de abuz, neglijare, trafic şi migraŃie
- Telefonul copilului
• Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Zalău
Profil servicii:
- Module de tip familial ( 67 beneficiari) -copii şi tineri cu cerinŃe educative speciale
- Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea tânărului cu probleme psiho - sociale
- Serviciul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesional
• Complexul de Servicii Comunitare Jibou
Profil servicii:
- Centru rezidenŃial (77 beneficiari – băieŃi)
- Casa de tip familial Someş-Odorhei (10 beneficiari)
- Centru de zi (17 beneficiari)
- Centrul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesionale
- Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinŃi
• Complexul de Servicii Comunitare Cehu-Silvaniei
Profil servicii:
- Module de tip familial (92 beneficiari)
- Case de tip familial (22 beneficiari)
- Centru maternal
- Centrul de plasament în regim de urgenŃă,
- Centrul de zi
- Serviciul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesionale
• Complexul de Servicii Comunitare Şimleu-Silvaniei
Profil servicii:
- Module de tip familial (64 beneficiari) - copii cu cerinŃe educative speciale
- Centrul de zi (25 beneficiari)
- Casă de tip familial cu în localitatea Iaz (10 beneficiari) - parteneriat cu AsociaŃia „Pro Vita” Iaz
- Centrul de recuperare -vizează recuperarea neuro-motorie prin intervenŃii specializate
- Centrul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea reintegrării socio - profesionale
- Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psiho - sociale
• Complexul de Servicii Comunitare pentru copii cu handicap Zalău
Complexul este rezultatul implementării proiectului ce viza ca finalitate închiderea unei unităŃi
rezidenŃiale destinate copiilor cu handicap sever cu scopul de a le oferi servicii personalizate într-un mediu cât
mai apropiat celui familial
51
Profil servicii:
- Centrul de recuperare - programe de recuperare neuro - motorie
- Case de tip familial (5 case - 36 beneficiari)
III.5.4. Aşezăminte culturale

Municipiul Zalău, reşedinŃa judeŃului Sălaj, se distinge ca şi centru de polarizant şi pentru viaŃa culturală
din judeŃ. Cea mai mare parte a activităŃilor culturale este administrată de instituŃii judeŃene:
- DirecŃia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional a JudeŃului Sălaj,
- Biblioteca JudeŃeană “IoniŃă Scipione Bădescu” Sălaj,
- Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă Zalău, în cadrul căruia se află şi Galeriile de Artă “Ioan Sima” precum
şi Muzeul de la Buciumi (filială a Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă Zalău),
- Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale Sălaj,
- Şcoala Populară de Arte şi Meserii Sălaj,
- Ansamblul Folcloric Meseşul Zalău
- Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău.
În subordinea Consiliilor Locale din cele patru oraşe ale judeŃului se află Casele Orăşeneşti (Municipale)
de Cultură unde se desfăşoară majoritatea evenimentelor culturale din oraş: spectacole, expoziŃii, piese de
teatru. Pe lângă Casa de Cultură Municipală Zalău activează ansamblul profesionist „Porolissum” şi Ansamblul
de copii / tineret „Columna”.
Copiii se pot iniŃia şi forma în diverse domenii în cadrul Liceului de Artă “Ioan Sima” Zalău sau pot
participa la diferite activităŃi recreative în cadrul Palatului Copiilor Zalău sau în Cluburile Copiilor situate în
celelalte trei oraşe ale judeŃului.
În municipiul Zalău se remarcă printr-o valoare specială, de unicat, Biblioteca Documentară, care
datează din anul 1646. Astăzi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte
rară sau unicat. În fiecare dintre oraşe există biblioteci orăşeneşti, însumând împreună peste 120.000 de
volume. Anual sunt eliberate în toate bibliotecile judeŃului aproximativ 740.000 de volume.
ActivităŃile sportive se desfăşoară în 54 de secŃii şi cluburi, având înregistraŃi 1935 de sportivi. Aceştia
beneficiază de asistenŃa a 41 de antrenori şi 32 de instructori.
Deşi componenta culturală este foarte importantă putând să crească gradul de atractivitate a satului
pentru populaŃia tânără, infrastructura adecvată actului cultural în mediul rural este fie insuficientă, fie uzată
moral sau deteriorată. Mijloacele prin care se poate induce cultură în mediul rural sunt: căminele culturale,
bibliotecile, colŃurile muzeistice şi casele memoriale.
Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional,
din totalul de 197 de cămine culturale existente, 63 sunt în stare necorespunzătoare, unele fiind total
improprii oricărei activităŃi culturale sau necesitând ample lucrări de reabilitare. Deşi majoritatea beneficiază de
un sediu propriu, în foarte puŃine cazuri există o persoană responsabilă cu întreŃinerea şi funcŃionarea lor (doar
13 angajaŃi). Cunoscând starea precară în care se găsesc căminele culturale, Consiliul JudeŃean Sălaj a
lansat schema de finanŃare “Dezvoltare prin Proiecte” în cadrul căreia una dintre activităŃile eligibile a fost
reabilitarea căminelor culturale. Astfel, au fost reabilitate prin acest proiect, un număr de 27 de cămine
culturale din judeŃ.
SituaŃia bibliotecilor se încadrează în tendinŃele generale de deteriorare a vieŃii culturale la sate.

PopulaŃie Documente
Nr. Puncte
Total Nr. Frecventa
biblioteci de Documente (nr. vizite)
personal Total cititori Total
comunale servicii consultate
înscrişi
55 61 43.5 149.750 18.508 495.211 159.211 89.700
(Sursa: Biblioteca JudeŃeană “IoniŃă Scipione Bădescu” Sălaj)
52
După cum se poate observa, la un număr de 55 de biblioteci comunale există 18.508 cititori înscrişi,
ceea ce înseamnă aproximativ 336 cititori/ bibliotecă pe an.
În mediul rural sălăjean funcŃionează un singur muzeu: Muzeul de la Buciumi, filială a Muzeului de
Istorie şi Artă Zalău. Complementar, au fost constituite muzee şcolare şi colŃuri muzeistice, precum
Meseşenii de Sus, Gâlgău pe Someş (Muzeu şcoală), Sighetu Silvaniei, Agrij, Ciumărna (colecŃia Ileana
GraŃiana Pop).
Alte instituŃii cu funcŃionalitate culturală:
- Aşezământul Spiritual – Filantropic “SfinŃii Apostoli” Şimleu Silvaniei
- Centrul Cultural Bocşa
- Centrul Cultural Bobota.
- Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin
- Casa Memorială Iuliu Maniu, Şimleu Silvaniei
O dimensiune importantă a patrimoniului cultural al judeŃului o reprezintă monumentele, în număr de
171, conform Listei Monumentelor Istorice aprobată prin O.M.C.C nr. 2314/2004, publicată în M.O.R nr.
646/2004 – partea I:
- 68 biserici de lemn
- 27 biserici de piatră
- 4 cetăŃi
- 9 castele
- 4 conace
- 59 alte monumente
Dintre cele mai reprezentative enumerăm: Castrul roman Porolissum, bisericile de lemn de la Fildu de
Sus, Sânmihaiu Almaşului, Baica şi Racîş, monumetul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, castelul Wesselenyi
Jibou, castelul Bathory Şimleu Silvaniei şi Monumentele Eroilor Martiri de la Ip şi Treznea.
Probleme cheie:
• InegalităŃi în accesibilitatea populaŃiei la serviciile medicale şi culturale (urban – rural)
• Număr insuficient şi repartiŃie inegală a furnizorilor de servicii medicale în unităŃile sanitare cu paturi cât şi în
ambulatoriile de specialitate;
• Infrastructură de sănătate subdimensionată în mediul rural
• Costurile ridicate existente în sistemul protecŃiei sociale pentru copii şi adulŃi la nivel judeŃean şi necesitatea
preluării acestei responsabilităŃi de către autorităŃile locale
• InexistenŃa unui teatru şi a unor instituŃii culturale pentru tineret (Club al Tineretului)
• Reducerea drastică a locaŃiilor destinate culturii, în favoarea activităŃilor comerciale, economice (ex. Clubul
Tineretului Zalău).
53
IV. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEłULUI
IV.1. Sectoare judeŃene semnificative

Pornind de la ponderea în total populaŃie ocupată, un număr de 9 sectoare sunt semnificative (cu
peste 2 % pondere în total populaŃie ocupată) în economia judeŃului:
PopulaŃia ocupată civilă, pe sectoare ale economiei / populaŃia salariată în 2004

Pondere din totalul
PopulaŃie ocupată PopulaŃia salariată
Sector semnificativ populaŃiei ocupate
(mii persoane) (nr. persoane)
(%)
Agricultură, vânătoare
37.700 40,10 1.125
şi silvicultură
Industrie prelucrătoare 20.800 22,12 14.138
ConstrucŃii 2.800 2,97 2.403
ComerŃ 10.300 10,95 5.164
Transport, depozitare şi
3.700 3,93 1.944
comunicaŃii
Tranzactii imobiliare şi
3.500 3,72 1.184
alte servicii
AdministraŃia publică şi
1.900 2,02 1.786
aparare
ÎnvăŃământ 5.000 5,31 4.579
Sănătate şi asistenŃă
3.500 3,72 3.064
socială
(Sursa: Anuarul Statistic al României 2004)
În anul 2004, din totalul populaŃiei judeŃului 247.796 locuitori, 38% reprezintă populaŃia ocupată şi doar
15,8% populaŃia salariată. Observăm că mai puŃin de jumătate din populaŃia ocupată este salariată, respectiv
41,57%, din totalul de 94.000 persoane ocupate. 40,10% din total populatie este ocupata in agricultura desi un
procent de doar 2,98% reprezintă populaŃia salariată în acest sector. Chiar dacă în perioada 2001-2004 s-a
înregistrat o scădere uşoară a procentului populaŃiei ocupate în agricultură, concluzia este ca majoritatea
populatiei ocupate in acest sector practica agricultura pentru autoconsum (agricultura de subzistenta).
Sălajul nu prezintă notă discordantă la acest indicator, întrucât şi situaŃia la nivel regional/naŃional este similară
în ceea ce priveşte distribuŃia gradului de ocupare a populaŃiei.
Analizând repartizarea salariaŃilor pe domenii de activitate în anul 2004, se constată că ramurile în
care activează cei mai mulŃi salariaŃi, sunt: industria prelucrătoare – 36,17%; comerŃ – 13,21%; învăŃământ-
11,71; sănătate şi asistenŃă socială- 7,83; construcŃii- 6,14%; celelalte domenii deŃinând sub 5% din numărul
total al salariaŃilor. Prin urmare, ponderea cea mai mare a salariatilor este in industria prelucrătoare, sector
care se remarcă astfel ca o axă pentru antrenarea potenŃialului de competitivitate a economiei judeŃului
pe termen mediu. DiferenŃele sensibile la sectorul industriei prelucrătoare provin din categoria angajatorilor,
patroni, asociaŃi, fără statut de salariaŃi şi lucrători pe cont propriu neremuneraŃi.
În perioada 2001-2004, numărul salariaŃilor în sectorul Hoteluri şi Restaurante a scăzut progresiv şi
substanŃial de la 514 salariaŃi în anul 2001, la 123 salariaŃi în anul 2004, ceea ce exprimă valorificarea
ineficientă a potenŃialului turistic al judeŃului Sălaj.
54
IV.2. Industria
În conformitate cu datele furnizate de către DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj, principalele ramuri
ale industriei în care îşi desfasoara activitatea agentii economici în anul 2004 sunt:
1. industria prelucrătoare (608 agenŃi economici), din care :
• alimentara, bauturi si tutun (132);
• producŃia de mobilier şi alte activităŃi industriale n.c.a. (82);
• fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (67);
• fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută (60);
• industria construcŃiilor metalice şi a produselor din metal (51);
• fabricarea altor produse din minerale nemetalice (42);
• constructii de masini, utilaje si echipamente (20);
2. industria extractiva (14 agenŃi economici);
3. energie electrică şi termică (10 agenŃi economici).
În anul 2005 producŃia industrială realizată de agenŃii economici cu capital public, mixt şi privat
(eşantion stabilit de I.N.S.) a fost de 156571,4 mii RON.
Structura producŃiei industriale pe principalele ramuri ale economiei judeŃului Sălaj se prezintă astfel
(eşantion stabilit de INS):
ProducŃia
industrială realizată
%
în decembrie 2005
(mii RON)
INDUSTRIE - TOTAL (eşantion I.N.S.) 156.571,4 100,0
Industria alimentară si a băuturilor 5.518,1 3,5
Fabricarea produselor textile 10.962,7 7,0
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi
vopsirea blănurilor 8.416,7 5,4
Fabricarea substanŃelor şi a produselor chimice 174,7 0,1
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 18.386,7 11,8
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1.480,0 0,9
Industria metalurgică 78.572,2 50,2
Industria de maşini şi echipamente 1.717,7 1,1
ProducŃia de mobilier şi alte activităŃi industriale (n.c.a) 7.571,3 4,8
ProducŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze şi apă 3.170,9 2,0
Alte activităŃi industriale nenominalizate din motive de
confidenŃialitate 20.600,4 13,2
(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)
Din situaŃia prezentată rezultă o anumită podere ierarhică a ramurilor în ansamblul producŃiei
industriale : ponderea cea mai mare o deŃine industria metalurgică urmată de cea a fabricării produselor din
cauciuc şi mase plastice şi fabricarea produselor textile.
Industria prelucrătoare constituie componenta principală a industriei din judeŃul Sălaj, 608 unităŃi
locale active în anul 2004, în care îşi desfăşoară activitatea 22,12% din personalul ocupat în industrie.
Productivitatea muncii în industrie a avut o evoluŃie ascendentă, atât datorită descreşterii
numărului de personal angajat, dar şi ca rezultat al investiŃiilor pentru modernizarea fluxurilor de fabricaŃie şi
unei mai bune organizări a muncii, bazată pe un management mai performant. Ca urmare, în anul 2005
indicele productivităŃii muncii din industrie a crescut cu 13% faŃă de anul precedent.
55
Motoarele creşterii economice din ultimii ani au fost reprezentate de investiŃii şi export.
InvestiŃiile brute din unităŃi locale active (mld. lei)

Domenii de activitate 2002 2003 2004
Industria extractivă 26 63 36
Industria prelucrătoare 1.426 1.220 2.939
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 172 151 98
ConstrucŃii 22 46 80
ComerŃ 270 301 551
Hoteluri şi restaurante 15 27 41
Transport, poştă şi comunicaŃii 343 598 1.312
TranzacŃii imobiliare 70 50 39
ÎnvăŃământ - 1 1
Sănătate şi asistenŃă socială 5 4 3
Alte activităŃi 3 6 18
(Sursa: DirecŃia judeŃeană de Statistică 21.12.2005)
InvestiŃiile brute au totalizat 5118 mld. lei în anul 2004, cunoscând o creştere de 117% faŃă de anul
2002. Din acestea, 57% (2939 mld. lei) au fost realizate de către firmele din industria prelucrătoare, iar 25% de
către firmele de transport, poştă şi comunicaŃii.
Din analiza situaŃiei investiŃiilor brute şi a ponderii salariaŃilor în industria prelucrătoare, se observă că
acest sector a trecut cu succes peste faza de restructurare, fiind privatizate cu capital străin (65.093.545,52 $
capital social subscris de către investitori străini în industria prelucrătoare în 2005).
În ceea priveşte sectorul Hoteluri şi Restaurante, observăm că deşi numărul salariaŃilor a scăzut în
perioada 2001 - 2004, creşterea investiŃiilor brute în aceeaşi perioadă cu 173%, demonstrează o creştere a
competitivităŃii acestui sector, un pas important în valorificarea potenŃialului turistic al judeŃului. Creşterea,
reprezentând aproape o dublare, remarcăm tendinŃa accelerării procesului investiŃional, orientat spre structuri
şi locaŃii de primire turistică.
Exportul FOB (FREE ON BOARD) pe mărfuri, în ordinea contribuŃiei la total exporturi FOB în judeŃul
Sălaj în 2005:
Structura în % faŃă de total
Cod Denumire secŃiune Mii euro
exporturi
XV Metale comune şi articole din acestea 72.275 46,7
XI Materiale textile şi articole din acestea 59.165 38,2
XX Mărfuri şi produse diverse 10.646 6,8
Maşini şi aparate; echipamente electrice;
XVI aparate de înregistrat sau de reprodus 4.899 3,1
sunetul şi imaginile
IX Produse din lemn, exclusiv mobilier 2.204 1,4
I Animale vii şi produse animale 1.787 1,1
(Sursa: date preluate de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică)
În anul 2005, exporturile au crescut cu 19,6% faŃă de anul 2003. Cel mai mare procent de mărfuri
exportate, 46% dintr-un total de mărfuri export FOB de 154.548 mii euro îl reprezintă, Metalele comune şi
articole din acestea, fiind urmată de industria confectiilor textile, în care predomină activitatea de
perfecŃionare activă (lohn). Prin urmare, mare parte din exporturile judeŃului Sălaj depind considerabil de
procese ce transformă mărfurile importate în produse finale, acestea fiind de obicei produse cu valoare
adăugată mică.
56
Trebuie remarcat însă că a crescut exportul de produse ale industriei de echipamente electrice, sector
caracterizat de produse cu valoare adăugată crescută.
Importurile realizate în anul 2005 au totalizat 233865 mii euro, înregistrându-se o creştere cu 40,7%
faŃă de anul 2003. În structura pe mărfuri a importurilor, trei secŃiuni deŃin 74,5% din total importuri: “Materiale
textile şi articole din textile” (18,2%); “Metale comune şi articole din acestea” (41,6%) şi “Maşini, aparate şi
echipamente electrice; aparate de înregistrat” (14,7%).
Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (eşantion stabilit de I.N.S.),
a crescut în luna ianuarie 2006 cu 25,8% faŃă de luna corespunzătoare din anul precedent (faŃă de o creştere
cu 6,9% pe total Ńară). Aceste date indică o accelerare a ritmului de creştere a industriei judeŃului, determinat
atât de însănătoşirea mediului IMM-urilor, cât şi de punerea în funcŃiune a unor investiŃii mari.
Pe sectoare industriale, indicii volumului cifrei de afaceri se prezintă astfel:

- %-
Nr. Ianuarie 2006
Ianuarie 2005=100%
crt. Ianuarie 2005
Industrie - total 125,8
1 Industria extractivă 67,9
2 Industria prelucrătoare 127,9
3 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 115,0
(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică)
Analizând sectorul industriei prelucrătoare în judeŃul Sălaj, observăm creşterea investiŃiilor brute din
acest sector cu 106,1% în anul 2004 faŃă de anul 2002, care se reflectă în creşterea volumului cifrei de
afaceri cu 103,3% în aceeaşi perioadă, şi implicit în creşterea competitivităŃii întreprinderilor care activează în
acest domeniu. Pe de altă parte, semnalăm o tendinŃă de scădere a cifrei de afaceri în industria extractivă, cu
32,1% în anul 2006 faŃă de anul 2005, generată de închiderea unor exploataŃii miniere în contextul
restructurării industriei miniere.
Probleme cheie în industrie şi servicii:

• Diversificarea redusă în structura industrială.
• Indice încă scăzut al productivităŃii muncii în industrie (89% din media naŃională), cu toată dinamica
ascendentă din ultimii ani.
• Ponderea redusă a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în domenii de vârf.
• Slaba dezvoltare a serviciilor destinate populaŃiei şi a sectorului terŃiar, cu alte servicii decât comerŃul.
57
IV.3. Agricultura
Prin condiŃiile naturale şi socio-economice pe care le prezintă judeŃul Sălaj, precum şi prin structura şi
gradul de ocupare a populaŃiei, agricultura şi industria de prelucrare a produselor agricole vor constitui şi în
viitor principalele activităŃi care vor contribui la dezvoltarea economică a judeŃului. Profilul dominant al
agriculturii este dat de producŃia mixtă, vegetală şi animală, fapt care reiese şi din structura suprafeŃei agricole:
din totalul suprafeŃei agricole, 50% sunt suprafeŃe arabile, viile şi fâneŃele ocupând o suprafaŃa foarte mică.
În domeniul forestier, din 106.645 ha total judeŃ, 62.042 ha sunt administrate de către DirecŃia Silvică Zalău,
din care 51.365 ha fond forestier proprietate publică de stat şi 10.677 ha fond forestier proprietate privată a
statului.
Fondul funciar după modul de folosinŃă la 31 decembrie 2004

% %
JudeŃul Sălaj Ha SuprafaŃa SuprafaŃa
totală agricolă
SuprafaŃa totală 386.438 100
SuprafaŃa agricolă, din care 240.690 62,2 100
Proprietate privată 238.866 61,7 99,2
SuprafaŃa agricolă pe categorii de folosinŃă:
- arabil 121.505 31,4 50,4
- păşuni 78.814 20,3 32,7
- fâneŃe 34.320 8,8 14,2
- vii şi pepiniere pomicole 1.936 0,5 0,8
- livezi şi pepiniere pomicole 4.115 1,06 1,7
Păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră 106.645 27,5 44,3
Ape şi bălŃi 5.786 1,4 2,4
Alte suprafeŃe 33.317 8,6 13,8
Deşi 62,2 % din suprafaŃa totală a judeŃului este suprafaŃa agricolă, explicându-se astfel gradul mare
de ocupare a populaŃiei în agricultură, acesta nu reprezintă un indicator de modernitate, competitivitate sau
eficienŃă în acest sector. Acest lucru se reflectă şi în contribuŃia judeŃului Sălaj la producŃia agricolă a Regiunii
Nord-Vest, doar 11% in anul 2003, evidenŃiind slaba productivitate a muncii în agricultură.
În privinŃa sursei de formare a producŃiei agricole constatăm ca 99,2 % din productia judeŃeană
provine din sectorul privat, situaŃie care se regăseşte şi la nivelul Regiunii Nord-Vest.
Analizând structura producŃiei agricole la nivel judeŃean se observă că producŃia vegetală are o
pondere mai mare decât producŃia animală, respectiv 69,7% din totalul producŃiei agricole, aceeaşi situaŃie
înregistrându-se şi la nivel regional unde reprezintă 66,5 %. Raportul dintre producŃia vegetală şi cea animală
se găseşte evident într-un dezechilibru nenatural, reflectând o valorificare inegală şi insuficientă a potenŃialului
natural favorabil dezvoltării zootehniei. Observăm că, în vreme ce la nivel regional producŃia agricolă a crescut
în 2004 comparativ cu anul 2003, în judeŃul Sălaj aceasta a înregistrat o scădere semnificativă, fapt explicabil
şi prin diminuarea sensibilă a suprafeŃelor cultivate. Serviciile agricole sunt slab dezvoltate atât la nivel
judeŃean cât şi la nivel regional (sub 1% din total producŃiei agricole).
JudeŃul Sălaj se conturează ca o arie cu posibilităŃi multiple pentru dezvoltarea agriculturii, dar
accentul trebuie pus pe ridicarea sectorului zootehnic la rang de sector predominant, având în vedere
ponderea ridicată a păşunilor în totalul suprafeŃei agricole (32,7% în anul 2003) şi relieful deluros montan
favorabil. Orientarea spre o agricultură ecologică impune cu necesitate dezvoltarea unui sector zootehnic
puternic care să furnizeze îngrăşămintele naturale necesare care să le înlocuiască pe cele chimice.
58
ProducŃia agricolă de bunuri şi servicii agricole în 2004

milioane lei preŃuri curente
ProducŃia agricolă de bunuri şi servicii
din care Vegetală Animală Servicii agricole
proprietate din care din care din care
Teritoriu Total
majoritar proprietate proprietate proprietate
privată Total Total Total
majoritar majoritar majoritar
privată privată privată
Nord –Vest 74.148.491 71.302.242 49.367.718 46.754.764 24.573.508 24.486.018 207.265 61460
Sălaj 7.122.105 6.817.197 4.964.813 4.675.768 2.137.524 2.136.087 19.768 5342
Indicii producŃiei agricole de bunuri şi servicii agricole

%
Indicii producŃiei agricole de bunuri şi servicii agricole
din care (2003 = 100)
proprietate din care Vegetală Animală
Teritoriu Total din care din care
majoritar proprietate
privată Total proprietate proprietate
majoritar Total Total
privată majoritar majoritar
privată privată
Nord –Vest 74.148.491 71.302.242 106,1 104,2 111,6 108,5 96,8 96,9
Sălaj 7.122.105 6.817.197 88,9 86,5 86,2 82,7 96,5 96,5
ProducŃia medie la hectar a principalelor culturi

60000
50000 Grâu şi secară

Orz şi orzoaică
40000 Ovăz
kg/ha
Porumb
30000
Fasole
20000 Plante uleioase
Sfecla de zahăr
10000 Legume
0
2001 2002 2003 2004
ani
IV.3.1. ProducŃia vegetală

În ceea ce priveşte suprafaŃa cultivată a principalelor culturi, în perioada 2001-2004, se observă că în
afară de suprafeŃele cultivate cu plante uleioase, grâu şi secară, ovăz, care nu au înregistrat modificări
semnificative, a crescut producŃia medie la hectar a culturilor de porumb şi orz, iar producŃiile medii cele mai
mari s-au înregistrat la culturile de legume şi sfeclă de zahăr.
În judeŃul Sălaj există un potenŃial agricol ridicat şi tradiŃie pentru cultura plantelor tehnice: inul pentru
ulei, inul şi cânepa pentru fibră. Creşterea suprafeŃelor cultivate cu aceste plante textile este o condiŃie
esenŃială pentru dezvoltarea sectorului industriei textile, care va trebui sa se reorienteze spre producŃia sub
marcă proprie, utilizând materii prime indigene.
59
Pentru cultura viŃei de vie pentru vin, condiŃiile naturale sunt mai favorabile în comparaŃie cu producŃia
pentru struguri de masă.
În ceea ce priveşte cultura pomilor fructiferi, cele mai bune condiŃii le întrunesc prunii, urmaŃi de meri,
peri, cireşi şi vişini. Zonele care întrunesc condiŃiile naturale cele mai favorabile pentru pomi fructiferi sunt:
Şimleu Silvaniei, Nuşfaşău, Valea Pomilor şi Zalău.
IV.3.2. ProducŃia animală

Efectivele de animale din judeŃul Sălaj s-au redus semnificativ in perioada 1990-2004; scaderea cea
mai importanta se poate observa la efectivele de porcine cu 45% şi bovine cu 53%; efectivele de caprine au
înregistrat o creştere nesemnificativă în 2004 faŃă de anul 2000, iar familiile de albine au crescut cu 57% în
perioada mentionată mai sus.
Dinamica efectivelor de animale (1990 – 2004)

Nr.
Specificare U.M. 1990 2000 2004 %
crt.
Bovine total capete 108.615 56.032 51.229 47
1
din care matcă capete 47.612 38.622 32.168 68
Porcine total capete 122.918 80.334 67.058 55
2
Ovine + caprine capete 235.204 102.316 112.154 48
3
4 Păsări total mii capete 1.612,6 930,3 858,2 53
5 Familii de albine familii 16.450 20.619 25.821 157
(Sursa: DirecŃia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj)
Obiectivul cel mai important al zootehniei sălăjene îl constituie trecerea la economia de piaŃă şi
pregătirea adaptării producŃiei animaliere la cerinŃele comunităŃii europene prin dezvoltarea unor ferme
zootehnice moderne în mediul rural.
În ceea ce priveşte dotarea tehnică a agriculturii, s-a înregistat o creştere a numărului de tractoare cu
42%, în perioada 1990-2004, ceea ce nu se reflectă însă direct în creşterea producŃiei agricole. În Sălaj
suprafaŃa arabilă ce revine pe un tractor este de 40 hectare în 2004, însă aceasta nu constituie un avantaj în
contextul situaŃiei menŃionate.ExplicaŃia constă în fărâmiŃarea excesivă a exploataŃiilor agricole în proprietăŃi
de dimensiuni mici, ceea ce reduce randamentul de exploatare al utilajelor agricole.
Este necesară dezvoltarea în mediul rural a întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităŃi
prestatoare de servicii, de prelucrare a produselor agricole, care să asigure o mai bună valorificare a
producŃiei vegetale şi animale.
Probleme cheie:
• Productivitate redusă cauzată de modul de exploatarea agricolă (loturi reduse de cca.2 ha);
• Număr redus al formelor asociative;
• Nivel scăzut al producŃiei animale;
• Dotarea insuficientă cu utilaje agricole;
• Structura mono-economică a mediului rural (inexistenŃa unor activităŃi complementare agriculturii,
generatoare de venit).
60
IV.4. Turism
JudeŃul Sălaj dispune de un potenŃial turistic mai mult decât remarcabil, caracterizat de o situaŃie
geografică favorabilă, plină de pitoresc şi diversitate ale peisajului. Cu toate astea contributia turismului la PIB-
ul judetului este nesemnificativă, usor sub 1%, comparativ cu nivelul regional care este de 1,6% sau nivelul
naŃional cu 2,1% în anul 2003.
PiaŃa turismului la nivel judeŃean este asemănătoare cu cea de la nivel regional, axându-se pe doua
tipuri de turism: balnear şi cultural. Cea mai mare parte a turiştilor provin din Ungaria, precum şi din Ńările UE
(FranŃa, Germania, Olanda,etc.). În judeŃul Sălaj au intrat în anul 2005 (trim.3) un număr total de 15.005 turişti,
din care 12.263 turişti români şi 2742 străini.
Se remarcă numărul foarte redus de turişti atât români dar mai ales străini care au intrat în judeŃ,
datorită infrastructurii de acces la obiectivele turistice sau culturale, bazei de cazare inadecvate unui turism
modern, dar şi slabei promovari a potenŃialului natural turistic al zonei.
Structuri de primire turistică în 2004

Structuri de primire turistică
cu funcŃiuni de cazare turistică
- număr-
Hoteluri şi moteluri 5
Campinguri şi unităŃi tip căsuŃă 1
Vile turistice şi bungalouri 3
Tabere de elevi şi preşcolari 2
Pensiuni turistice urbane 3
Pensiuni turistice rurale 6
TOTAL 20
(Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2005)
În totalul structurilor de primire turistică din Regiunea Nord-Vest (427 în anul 2004), judeŃul Sălaj se
clasează pe ultimul loc, fiind devansat net de Cluj şi Maramureş, cu un număr de 143, respectiv 98 de structuri
de primire.
Capacitatea de cazare Indicii de

utilizare netă
Existentă În funcŃiune Sosiri Înnoptări
a capacităŃii
(locuri) (mii locuri-zile)
în funcŃiune
2002
Nord-Vest 24561 6495 629 2132 32,8
Sălaj 1028 248 22 63 25,6
2004
Nord-Vest 24576 6700 698 2221 33,2
Sălaj 1044 254 19 68 26,7
(Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2003 şi 2005)
Observăm ca atât la nivel regional cât şi la nivel judeŃean doar 25% din capacitatea de cazare
existentă este utilizată, fapt care se poate datora şi lipsei de promovare a turismului în Regiunea Nord - Vest.
Analizând sosirile în structurile de primire turistică pe regiune, cele mai multe sosiri sunt în judeŃul
Cluj, cu o excepŃie în lunile de vară (iulie,august) când Clujul este devansat de judeŃul Bihor, ca urmare a
turismului balnear şi de tranzit din perioada vacanŃei de vară. La polul opus se situează judeŃele Sălaj şi
BistriŃa Năsăud cu doar 16,12% din totalul capacităŃilor de cazare.
În ceea ce priveşte numărul personalului ocupat în agenŃii de turism ierarhia rămâne neschimbată,
judeŃul Sălaj având cele mai puŃine persoane angajate în aceste structuri 15, comparativ cu judeŃul Cluj 172
persoane, Bihor 98 persoane sau Maramureş 43 de persoane.
61
IV.4.1. Resurse turistice

Se constată existenŃa a două categorii:
• Premise turistice naturale ambientale
VocaŃia turistică a reliefului în corelaŃie cu specificul zonei.
- zona montană
- podiş
- zona depresionară
- potenŃialul turistic al resurselor de apă (izvoare naturale, minerale)
- valenŃele turistice ale climei
- biodiversitatea ca resursă turistică
• Premise turistice antropice
- factorul socio-demografic
- aşezări urbane de importanŃă turistică şi turism periurban
- zone rurale cu vocaŃie turistică (peste 50% din totalul localitatilor)
- vestigii arheologice, monumente de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee, case
memoriale
- zone etno - folclorice
IV.4.2. Turism montan - bisezonal

Pe teritoriul judeŃului Sălaj, se află zona montană de nord a MunŃilor Apuseni, cea mai complexă
grupă din CarpaŃii Occidentali, cu cele două ramificaŃii de nord şi vest, respectiv cele ale MunŃilor Meseş şi
Plopiş, cu înălŃimi de 700 – 900 m, vârful cel mai inalt (Osoiul Ciontului 998 m în partea de sud a MunŃilor
Meseş). Sunt acoperiŃi cu păduri de fag şi răşinoase, fiind traversaŃi de la est la vest dar şi de la sud la nord de
numeroase trasee turistice cu caracter uşor, practicate în general de turişti ocazionali în zilele, de sâmbătă şi
duminică sau în perioada concediilor (vara – iarna), acestea nefiind semnalizate sau marcate, fiind propuse a
fi incluse în circuitele traseelor turistice la nivelul regiunii. Zone turistice recunoscute şi privilegiate în spaŃiul
montan sălăjean sunt:
- Valea Poicului (MunŃii Meseş)
- Zona Văii Iazului (MunŃii Plopiş)
- Zona Pădurea Neagră (MunŃii Plopiş)
- Pădurea Lapiş
- Arealul peisagistic Sîg- Tusa
- Grădina Zmeilor
- Valea Someşului
IV.4.3. Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii

IV.4.3.1. RezervaŃii ale biosferei, parcuri naŃionale sau naturale
La sfârşitul anului 2005, în judeŃul Sălaj erau înregistrate un număr de 15 arii naturale protejate, cu o
suprafaŃă totală de 516,73 ha.
• Grădina Zmeilor - poziŃia: 2.682, localizată în comuna Bălan, sat Gâlgău
Almaşului, având o suprafaŃă de 3,00 ha;
• Pietrele Moşul şi Baba - poziŃia 2.583, localizată în comuna Năpradea, sat
Someş Guruslău, având o suprafaŃă de 0,20 ha;
• Poiana cu Narcise de la Racăş – Hida - poziŃia: 2684, comuna Hida, sat
Racăş, cu o suprafaŃă de 1,50 ha;
• Calcarele de la Rona - poziŃia: 2.685, oraş Jibou, sat Rona, cu o suprafaŃă de
0,50 ha;
• Balta Cehei - poziŃia 2.686, oraşul Şimleu Silvaniei, sat Cehei, cu o suprafaŃă
de 18.20 ha;
62
• RezervaŃia Peisagistică Stanii CliŃului - poziŃia 2688, comuna Băbeni, sat

CliŃ, cu o suprafaŃă de 16,00 ha;
• Gresiile de pe Stânca Dracului - poziŃia 2.689, comuna Hida, cu o suprafaŃă
de 1,00 ha;
• RezervaŃia Peisagistica Tusa – Barcău - poziŃia 2.690, comuna Sîg, sat
Tusa, cu o suprafaŃa de 13,43 ha;
• Mlaştina de la Iaz - poziŃia 2 691, comuna Plopiş, sat Iaz, cu o suprafaŃă de
10,00 ha;
• Pădurea La Castani - poziŃia 2.692, comuna Ileanda, sat Rogna, cu o
suprafaŃa de 7,80 ha;
• Lunca cu lalea pestriŃă - poziŃia 2.687, oraşul Cehu Silvaniei, cu o suprafaŃă
de 10,00 ha;
IV.4.3.2. RezervaŃii şi monumente ale naturii

Toate ariile naturale protejate ale judeŃului Sălaj corespund categoriilor III şi IV IUCN, respectiv
monumente ale naturii şi rezervaŃii naturale.
• Peştera Măgurici - poziŃia III.3, comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,00 ha;
• Pădurea Lapiş - poziŃia IV.45, comuna Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,40 ha.
IV.4.4. Turism de iarnă

Deşi în judeŃul Sălaj nu există organizat turism de iarnă sau staŃiuni de schi, acesta se poate practica
în perioada de iarna în condiŃii foarte bune, existând pârtii ne-organizate în zonele montane ale Meseşului şi
Plopişului îndeosebi partea lor sudică şi estică, zonele Tusa şi Vînători, dar şi pe Valea Someşului (Ileanda) şi
cu toate că nu sunt dotate, pot fi destinaŃii de interes atunci când turiştii caută locuri fără aglomeraŃie, peisaje
încantatoare şi preŃuri mai mici.
IV.4.5. Turismul cultural

Cele mai importante atracŃii culturale din judeŃul Sălaj sunt:
• Castrul Roman de la Porolissum - Complexul arheologic Porolissum - Moigrad (comuna
Mirşid, 7 km de Zalău) reprezintă o atracŃie unică la nivel european şi mondial, datorită
numărului foarte mare de vestigii bine conservate din epoca preromană şi romană. Se întinde
pe o suprafaŃă de aproximativ 40 ha, având ca principale repere turistice: oraşul roman,
amfiteatrul, vama, terasa sanctuarelor, drumul roman, basilica paleocreştină sapată în stâncă,
vicus-ul military, comandamentul, terme romane. Obiectivul Porta Praetoria a fost restaurat şi
amenajat ca muzeu pentru castrul roman.
• Castru şi Vicus Militar cu sistem de supraveghere şi apărare a limesului Daciei la Buciumi
datând din secolele II – III, epoca romană;
• Dealul CetăŃii - aşezare fortificată din epoca medievală în oraşul Şimleu Silvaniei, datând din
secolele X – XV, cod LMI 2004: SJ - I – m – A - 04966.01
• Oraş târg: comuna Crasna, judeŃul Sălaj
• Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al
AsociaŃiei Mesteşugarilor), Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău.
• Sinagoga din Şimleu Silvaniei, azi Muzeul Holocaustului, Ansamblul cetăŃii familiei Báthory
(ziduri de incintă, bastioane, poarta) din centrul oraşului Şimleu Silvaniei, cetatea exista în
anul 1532, fiind reşedinŃa familiei nobiliare a Báthoreştilor, care a dat principi ai Transilvaniei,
regi ai Ungariei şi numeroşi prelaŃi. Cetatea era centrul unui întins domeniu nobiliar şi a suferit
de-a lungul timpului numeroase atacuri şi devastări din partea turcilor şi tătarilor. Declinul cetăŃii
a fost marcat de atacul din 1774, Mănăstirea Bic
• Grădina Botanică din Jibou
63
În judeŃul Sălaj sunt 68 de biserici din lemn, datate din secolele XVIII-XIX, monumente de arhitectură
de o valoare artistică şi istorică, dintre care cu o semnificaŃie mai deosebită menŃionăm:
• Biserica de lemn „Pogorârea Duhului Sfânt” – 1727, sat Fildu de Sus, comuna Fildu de Jos
• Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – 1794, sat Sânmihaiu Almaşului, comuna
Sânmihaiu Almaşului
• Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – înc. sec. XVII, sat Poarta Sălajului,
comuna Românaşi
• Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – 1783, sat Racâş, comuna Hida
• Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – sat Baica, comuna Hida
• Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – înc. sec. XVIII, sat Ciumărna, comuna
Românaşi
• Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - atestată în secolul al XVII-lea, sat Letca,
comuna Letca.
Dintre mănăstirile din judetul Sălaj amintim:
• Mănăstirea Bic de rit ortodox, cu biserica de lemn, situată în apropierea Oraşului Şimleu Silvaniei
(4 km),
• Mănăstirea Strâmba (Comuna Hida) este aşezată pe un deal în partea stângă a Văii Strâmba, de
unde se deschide o perspectivă asupra dealurilor ce ascund satele Păduriş, Călacea, Poptelec
şi Sînpetru Almaşului,
• Mănăstirea Voevodeni (Comuna Dragu),
• Mănăstirea Rus (Comuna Rus).
IV.4.5.1. Evenimente culturale, festivaluri, tabere de creaŃie, sărbători populare:

• februarie: ExpoziŃie - Lucrări reprezentative din colecŃia Ioan Sima, Masă rotundă cu tema Monumente istorice în
zona turistică Valea Agrijului
• mai: Serbare pastorală Măsurişul de la Pria, Voces Primăvera – Festival cultural-artistic al
elevilor, Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc, Zilele Oraşului Jibou, Întâlnire cu fiii
satului Brebi
• iunie: Fiii satului Pria - comuna Cizer, Festivalul folcloric De dor şi de omenie, Întâlnire cu fiii
satului Dragu - comuna Dragu, Balul Cireşelor sat Bădăcin, Zilele culturale ale comunei
Zimbor – Fiii Satului, Tabăra InternaŃională de Dansuri Populare şi Meşteşuguri Populare
Zsibai – Cehu Silvaniei, La Fântâna Dorului – festival folcloric internaŃional al românilor de
pretutindeni - Şimleu Silvaniei, Zilele oraşului Jibou
• iulie: Festivalul folcloric “Porolissum” - Moigrad, Castrul roman Porolissum, Tabără de
dansuri populare maghiare, tabără de meşteşuguri populare - Cehu Silvaniei, Serbarea
omagială Simion BărnuŃiu, întâlnire cu fiii satului - localitatea Bocşa, „Zilele Romane” -
Târgul meşterilor populari - Municipiul Zalău
• august: Manifestări culturale legate de Zilele CetăŃii, Festivalul InternaŃional al dansului
femeiesc Ecouri Meseşene - Zalău şi Guruslău, Serbare câmpenească – Castrul Roman -
Buciumi,
• septembrie: Zilele Crasnei – Crasna, Zilele Bathory – Şimleu Silvaniei
• octombrie: Zilele Bibliotecii JudeŃene IoniŃă Scipione Bădescu – Rememorări, Balul
Strugurilor - Crasna, Ziua Armatei Române - Jibou, Fii ai Sălajului - Zalău, Şimleu Silvaniei,
Jibou
• decembrie: Zilele bărbaŃilor din Crasna (Festivalul vinului) – Crasna, Obiceiuri din străbuni
IV.4.5.2. Castele, conace, palate, case memoriale

• Casa Memorială Ady Endre - Municipiul Zalău, Str. 22 Decembrie 1989, nr.45, datând de la sf.
sec. XIX;
• Castelul Csaky şi parcul castelului - comuna Almaşu, nr.316, datând din anii 1815 – 1819;
• Centrul Cultural “Simion BărnuŃiu” - comuna Bocşa nr. 22, datând din anii 1937 – 1938;
64
• Conacul Hatfaludy şi parcul conacului - satul Hida, str. Stadion, nr.8 datând de la sf. sec.
XIX;
• Ansamblul Castelului Wesselenyi – Jibou - între anii 1779 - 1810, familia nobiliară Wesseleny
a construit aici un castel, astăzi în perimetrul Grădinii Botanice. Grajdul a fost construit în anul
1775, sera şi cripta la începutul sec. al XIX-lea, iar manejul în 1771. Prin înrudire, castelul a
revenit mai târziu familiei nobiliare Teleki; str. Parcului nr.14;
• Casa Memorială “Iuliu Maniu” - oraşul Şimleu Silvaniei, str. 1 Decembrie 1918, nr.26, datând
de la înc. sec. XX;
• Conacul Zsombory - comuna Zimbor, nr.34, datând din sec. XIX;
• Cetatea Bathory - (ziduri de incintă, bastioane, poarta) din centrul oraşului Şimleu Silvaniei,
cetatea exista în anul 1532, modificată în anul 1679, fiind reşedinŃa familiei nobiliare a
Báthoreştilor, care a dat principi ai Transilvaniei, regi ai Ungariei şi numeroşi prelaŃi. Cetatea
era centrul unui întins domeniu nobiliar şi a suferit de-a lungul timpului numeroase atacuri şi
devastări din partea turcilor şi tătarilor. Declinul cetăŃii a fost marcat de atacul din 1774; str.
Bathory Stefanus, nr.1;
IV.4.5.3. Muzee de istorie, arheologie, de artă

• Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al AsociaŃiei Mesteşugarilor) - este
una dintre cele mai importante atracŃii urbane pentru turiştii străini şi autohtoni ai municipiului.
InstituŃia are 5 sectii, funcŃionând în două clădiri: clădirea principală în care funcŃioneaza 4 secŃii
- este obiectiv de patrimoniu, fiind construită la sfârşitul secolului al XIX-lea stil “Art nouveau”.
• Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău înfiinŃate în 1981 sunt localizate într-o clădire
monument istoric, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expunând pentru public
colecŃia pictorului sălăjean Ioan Sima, precum şi o colecŃie impresionantă de lucrări de artă
plastică ale artiştilor contemporani.
• Muzeul castrului de la Buciumi, din comuna Buciumi, în sediul Şcolii Gimnaziale, ce conŃine
şi o colecŃie de importante piese (etnografice de pe Valea Agrijului)
• Muzeul etnografic din Meseşenii de Sus, comuna Meseşenii de Jos, în clădirea Şcolii
Gimnaziale
• Muzeul Memorial “Simion BărnuŃiu” din Bocşa
• Casa memorială “Iuliu Maniu” Bădăcin, în conacul familiei Maniu
• Centru cultural Şincai-Coposu din Bobota
• Muzeul etnografic Marca
• Casa memorială Ady Endre, Zalău, strada Crasnei
• Muzeul etnografic al Văii Someşului din comuna Năpradea
• Muzeul etnografic din Agrij
IV.4.6. Turism urban

Zalău:
• Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalau (fost Cazino al AsociaŃiei Mesteşugarilor),
• Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău .
• Clădirea “Transilvania”, fost teatru orăşenesc, este una dintre puŃinele clădiri din categoria
monumentelor istorice rămasă în centrul istoric al oraşului. Clădirea este situată în partea de
sud a zonei centrale a municipiului, în centrul vechi al oraşului şi este înregistrată pe lista
Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură a DirecŃiei Monumentelor Istorice Bucureşti la
poziŃia 32B015. ConstrucŃia este alcătuită din 3 corpuri de clădire, după cum urmează: corpurile
A şi C dispuse lateral, şi corpul B, amplasat central, cu înălŃimea mai mare. Din punct de vedere
arhitectural, clădirea a fost proiectată în stil eclectic cu influenŃe neoclasice, cu faŃada decorată
cu forme de relief în zona ferestrelor, a cotelor de nivel şi a cornisei. FaŃada posterioară şi
faŃadele laterale au suprafeŃe drepte, fără decoraŃiuni. Este situată în municipiul Zalău, P-ta Iuliu
Maniu nr. 5 – 7, datând din anul 1895
65
• Casa memorială “Ady Endre”, str. 22 Decembrie 1989, nr.45, datând de la sf. sec. XIX
• Cazinoul AsociaŃiei meşteşugarilor, azi Muzeul JudeŃean de Istorie şi Arta, secŃia Istorie, Str.
Unirii nr.9 datând din anul 1900;
• Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, P-ta 1 Decembrie 1918, nr.12, datând din anii 1930-1934;
• Biserica romano-catolică, B-dul Mihai Viteazu, nr.6, datând din anul 1878
Şimleu Silvaniei:
• Casa Memorială “Iuliu Maniu”, str. 1 Decembrie 1918, nr.26, datând de la înc. Sec XX;
• Biserica romano-catolică, str 1 Mai, nr.1°, datând din anul 1532, refăcută în anul 1666 şi
supraînălŃată în anul 1892;
• Sinagoga, str.1 Mai, nr.6, datând din sec. XIX;
• Cetatea Bathory, str. Bathory Stefanus, nr.1, datând din anul 1532, modificată în anul 1679;
Jibou:
• Ansamblul castelului Wesselenyi, str. Parcului nr.14, datând din anii 1779 – 1810;
• Grădina Botanică, una dintre cele mai importante din Romania şi cea mai diversificată ca număr
de specii;
Cehu Silvaniei:
• Biserica reformată, str. Ghe. Pop de Băseşti, nr.19, datând din anii 1519 -1614, cu adăugiri în
1801, 1845;
• Biserica de lemn “Sfintii Arhangheli”(sec. al XVII-lea)
IV.4.7. Turismul rural şi agroturismul

În judeŃul Sălaj, turismul rural constituie una dintre resursele foarte putin exploatate de către
proprietarii potenŃialelor pensiuni agroturistice.
Deşi la nivelul judeŃului există o filială a unei asociaŃii naŃionale a proprietarilor de pensiuni agroturistice
(AsociaŃia NaŃională a Turismului Rural, Ecologic si Cultural – Filiala Salaj) totuşi proprietarii din judeŃ sunt încă
reticenŃi în a deschide noi pensiuni în zonele atractive ale judeŃului unde şi fluxul de turişti este mai mare, în
judet fiind atestate şi functionând un număr de doar 3 pensiuni agroturistice conform datelor furnizate de I.N.S.
Dezvoltarea turismului ecologic este posibilă având în vedere numeroasele habitate naturale, a biodiversităŃii,
a fondului peisagistic precum şi a potenŃialului natural nealterat dar nu mai puŃin important cu gospodării
Ńărăneşti solide cu cultul ospitalităŃii, bunei primiri, şi cu un habitat rural bine conservat.
Dintre habitatele naturale de o importanŃă deosebită pentru judeŃ care întregesc peisajul, menŃionăm:
- RezervaŃia Naturală “Grădina Zmeilor” din localitatea Gîlgău Almaşului, comuna Bălan, cu o
suprafata de 3 ha;
- Poiana Narciselor din Localitatea Chendrea, comuna Bălan, cu o suprafaŃa de 1,50 ha;
- RezervaŃia Peisagistică Tusa-Barcău, Comuna Sîg, în suprafaŃă de 13 ha;
- Pădurea Lapiş, comuna Nuşfalău cu o suprafaŃă de 430 ha, este o arie de protecŃie specială
avifaunistică.
IV.4.7.1. Servicii hoteliere şi turistice

În 2005 în judeŃul Sălaj existau 20 astfel de structuri cu funcŃiuni de cazare (faŃă de 17 în 2000), cu o
capacitate totală de 254 mii locuri-zile (cu 16 mii locuri-zile mai mult faŃă de 2000), din care cele mai multe
sunt în hoteluri şi vile turistice.
În raport cu oferta europeană, în judeŃul nostru constatăm o insuficientă ofertă a structurilor de
cazare de tip pensiune urbană, pensiune rurală şi agroturistică.
O ofertă turistică omniprezentă peste hotare şi insuficient dezvoltată încă în zona noastră este în ceea
ce priveşte cazarea prin “turism neorganizat”, adică turism practicat fără intermediul unor agenŃii de turism.
Deseori regăsim în această categorie camere de închiriat în locuinŃe familiale.
66
IV.4.7.2. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de alimentaŃie publică

În ceea ce priveşte unităŃile de alimentaŃie publică constatăm o destul de slabă reprezentare a celor
specializate (pescăresc, vânătoresc, dietetic), a celor cu specific local, sau a celor având program artistic.
Considerăm că anumite specialităŃi gastronomice sau băuturi specific locale (cum este Ńuica de Zalău
care urmează a fi omologată printr-un proiect de lege) ar putea face obiectul unor degustări în unităŃi
specializate care să se înscrie în pachete de servicii oferite turiştilor în mod organizat.
În judeŃul Sălaj se remarcă existenŃa în extravilanul unor localităŃi rurale (cu tradiŃie viticolă mai ales), a
unor încăperi speciale având caracter agricol care au şi încăperi de odihnă ce pot să capete funcŃiuni de săli
de degustare (sunt aşa-zisele pivniŃe). Unele comune au zeci, chiar sute de astfel de vechi încăperi care prin
măsuri de amenajare adecvate ar putea intra într-un mod particular şi pitoresc în circuitul turistic.
IV.4.7.3. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de tratament balnear

Apele termale şi cu proprităŃi curative fiind bine reprezentate în judeŃul Sălaj, au determinat dezvoltarea
unor nuclee de turism balnear, care au reuşit de-a lungul timpului să atragă interesul turiştilor din zonele
apropiate. Privatizările nereuşite ale acestora, precum şi inerŃia unor autorităŃi locale au condus la deteriorarea
şi degradarea infrastructurilor fizice şi implicit la inhibarea fluxurilor turistice.
• Băile Boghiş, din Sălaj, situate în comuna Boghiş, pe DJ 191 D, la 4 km sud - sud-est de comuna
Nuşfalău, pe malul drept al râului Barcău, în lunca râului, având o uşoară înclinare spre Vale;
este situată la 100 km de Oradea, 7 km de oraşul Şimleul Silvaniei, 40 de km de Municipiului
Zalău, într-un areal de multiculturalitate şi peisagistică generoasă. Este o staŃiune cu caracter
permanent, cu o serie de foraje cu apă rece şi termală la temperatura de 42ºC utilizată într-o
bază de tratament (1 bazin acoperit şi 3 bazine descoperite, acestea din urmă utilizate doar în
perioada sezonului de vară). Apele sunt termominerale, bicarbonatate, sulfuroase, clorurate,
sodice; afecŃiunile care sunt tratate aici sunt: cele ale aparatului locomotor, sistemului
nervos periferic, ginecologice. StaŃiunea ocupă o suprafaŃă de 61.997 mp, din care 10.061
mp sunt construcŃii, având un grad anual de ocupare de 30%.
• Băile Bizuşa, situată pe DN 1C, este o staŃiune cu caracter permanent, unde au fost puse în
evidenŃă strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Caracteristic pentru apele
acestui zăcământ este prezenŃa gazelor H2 S şi CO2 . Hidrogenul sulfurat (H2 S) are valori de
0,7 mg/l în sonde şi de 4,2 mg/l în izvoare şi este compusul care conferă calităŃi deosebite
acestor ape, atît pentru cura internă internă în afectiuni hepato-biliare, de nutriŃie şi urinare,
iar în cura externă în afecŃiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele
postraumatice şi afectiuni ale sistemului nervos periferic.
• Băile Jibou, microstaŃiune balneară sezonieră este situată în intravilanul oraşului Jibou, la o
distanŃă de aproximativ 100 m de DN 1H, la o altitudine de 190m, având un climat de deal şi
coline cu amplitudini termice anuale reduse. Sursa de apă minerală o constituie un izvor natural,
captat într-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergentă naturală. Factorii naturali
terapeutici sunt: apa minerală sulfuroasă, clorurată, sulfatată, izotonă, nămol, bioclimat sedativ
de crutare. IndicaŃii terapeutice:
- boli ale aparatului locomotor: reumatismale, degenerative şi articulare
- boli asociate: gineologice şi boli ale tubului digestiv
• Băile Zalnoc - Zăuan reprezintă cea mai importantă zonă de atracŃie plasată în centrul satului, într-
un cadru natural pitoresc înconjurată de dealuri cu livezi de pomi fructiferi şi vii, apa izvoarelor a
fost evaluată în urma analizei chimice ca una dintre cele mai valoroase, conŃinând fier şi sulf,
fiind renumită în tratarea bolilor reumatismale şi ale aparatului digestiv.
• Băile Crişeni, cu un izvor de apă balneoterapeutică care alimentează un bazin 1.600 m³, un bazin
de 200 m³ şi un bazin pentru copii de 25 m³. Apa balneotermală a ştrandului are următoarele
caracteristici: temperatura 25 º C, pH 7,23, cloruri 5993, 32 mg/l, alcalinitate 7,5 ml/l, sulfaŃi
1,150 mg/l.
• Băile Şimleu Silvaniei localizate pe DN 1H Zalău – Şimleu Silvaniei sunt situate într-un parc în
afara oraşului, la aproximativ 1 km. Apa termală, din analiza chimică, se caracterizează ca apă clorosodică
şi bromoiodurată şi are proprităŃi terapeutice în afecŃiuni ca: reumatism degenerativ; stări preartrozice,
67
reumatism articular; sechele post-traumatice, afecŃiuni ale sistemului nervos periferic,

afecŃiuni dermatologice, băi tonifiante, de întreŃinere a condiŃiei fizice a organismului.
• Băile Meseşenii de Sus, staŃiune cu caracter sezonier, situată într-un peisaj submontan cu caracter
de crutare, a fost recunoscuta în trecut datorită apelor recomandate pentru cura externă în
scopul tratării afecŃiunilor aparatului locomotor, reumatismului degenerativ şi inflamator,
sechele post-traumatice ale membrelor, afecŃiuni ale sistemului nervos periferic.
În conformitate cu H.G. nr.1122/2002 anumite localităŃi ar îndeplini condiŃiile necesare declarării lor ca
staŃiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunoştinŃa autorităŃilor locale, iar demersurile începute de
către Consiliul JudeŃean Sălaj s-au materializat în parcurgerea primei etape de atestare şi obŃinerea avizului
ANT pentru următoarele locaŃii cu profil turistic:
- Bălan - Grădina Zmeilor
- Bobota - Zalnoc
- Boghiş - Boghiş Băi
- Crişeni - Băile Crişeni
- Ileanda - Băile Bizuşa
- Jibou - Băile Jibou
- Meseşenii de Jos - Băile Meseşenii de Sus
- Mirşid - Castrul Roman de la Porolissum
- Plopiş - Băile Iaz
- Sîg - StaŃiunea Izvoarele Barcăului
- Şimleu Silvaniei - Băile Şimleu.
Urmează ca autorităŃile locale să elaboreze documentaŃia de urbanism pentru finalizarea atestării.
Probleme cheie:
• Starea necorespunzătoare a reŃelelor de infrastructură turistică din judeŃ (drumuri, reŃele de apă, canal, etc.).
• Promovare insuficientă a obiectivelor turistice din judeŃ atât la nivel naŃional cât şi internaŃional.
• Servicii turistice precare.
• Lipsa unor centre de informare turistică la nivel judeŃean.
IV.5. Întreprinderile mici şi mijlocii1

Sectorul IMM este un sector dinamic, cu cel mai substanŃial potenŃial de antrenare a
competitivităŃii economice şi cu mare capacitate de adaptare la cerinŃele pieŃei. Pe această bază, a
determinat crearea de noi locuri de muncă, absorbind forŃa de muncă disponibilizată din celelalte sectoare ale
economiei.
În perioada 2001-2004, numărul IMM a înregistrat creşteri semnificative în judeŃul Sălaj: numărul
microîntreprinderilor a crescut cu 43 %; numărul întreprinderilor mici a înregistrat o creştere de 18%, iar
numărul întreprinderilor mijlocii a crescut cu 40%. Cu toată această dinamică ascendentă, judeŃul este sub
media regională (20 IMM/1000 locuitori) şi mult sub media UE (52 IMM/1000 locuitori).
Nr. IMM/1000 locuitori Total populaŃie

2001 10,56 258.109
2002 11,11 248.015
2003 12,73 249.194
2004 15,40 247.796
1
IMM reprezintă întreprinderile cu un număr mediu de salariaŃi mai mic de 250 (conform Legii nr. 346/2004 privind
stimularea înfinşării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii)
68
UnităŃile locale active din industrie, construcŃii, comerŃ şi alte sectoare pe forme juridice, activităŃi şi
clase de mărime în anul 2004
din care: pe clase de mărime, după
ActivităŃi Total numărul de salariaŃi
0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Sălaj - total 3.833 3.321 395 99 18
Regii autonome 3 1 1 0 1
TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de
1 0 1 0 0
servicii
Diverse activităŃi 2 1 0 0 1
SocietăŃi pe acŃiuni 210 86 69 42 13
Industria extractivă 7 2 4 0 1
Industria prelucrătoare 59 11 18 20 10
Energie electrică şi termică 9 2 2 4 1
ConstrucŃii 26 5 16 5 0
ComerŃ cu ridicata, amănuntul, reparaŃii auto şi
50 31 12 7 0
moto
Hoteluri şi restaurante 6 2 4 0 0
Transport, depozitare şi comunicaŃii 18 8 3 6 1
9 6 3 0 0
servicii
Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi
3 2 1 0 0
personale
SocietăŃi cu răspundere limitată 3429 3078 298 49 4
Industria extractivă 7 4 3 0 0
Industria prelucrătoare 524 370 121 29 4
1522 1420 98 4 0
moto
415 403 7 5 0
servicii
ÎnvăŃământ 12 12 0 0 0
Sănătate şi asistenŃă socială 34 32 1 1 0
39 36 1 2 0
personale
SocietăŃi cooperatiste 71 40 23 8 0
Industrie prelucrătoare 11 1 3 7 0
40 20 20 0 0
moto
1 1 0 0 0
servicii
1 0 0 1 0
personale
69
din care: pe clase de mărime, după

ActivităŃi Total numărul de salariaŃi
0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Alte tipuri de societăŃi necooperatiste 120 116 4 0 0
Industrie prelucrătoare 14 13 1 0 0
65 63 2 0 0
moto
6 6 0 0 0
servicii
ÎnvăŃământ 1 1 0 0 0
Sănătate şi asistenŃă socială 1 1 0 0 0
6 6 0 0 0
personale
(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică)
O analiză succintă a situaŃiei în tabelul anterior evidenŃiază faptul că, 86% din totalul întreprinderilor
active din judeŃul Sălaj sunt micro-întreprinderi, ceea ce indică o capacitate antreprenorială în creştere dar şi o
anumită fragilitate dată de forŃa competiŃională redusă. Micro-întreprinderile (unităŃile cu până la 9 angajaŃi)
deŃin cea mai mare pondere în aproape toate sectoarele, realizând 17,6 % din totalul cifrei de afaceri a
unităŃilor active din Sălaj. Acest segment poate deveni un nucleu semnificativ de creştere şi dinamism
economic, cu condiŃia stabilizării pe piaŃă şi a capitalizării obligatorii.
În anul 2004, cele mai multe firme desfăşoară activităŃi de comerŃ (1.534 microîntreprinderi şi 132
întreprinderi mici şi 11 întreprinderi mijlocii), fiind urmate de cele care activează în industria prelucrătoare (395
microîntreprinderi ; 143 întreprinderi mici, 56 întreprinderi mijlocii şi 14 întreprinderi mari), tranzacŃii imobiliare,
închirieri şi alte activităŃi de servicii (416 microîntreprinderi, 10 întreprinderi mici şi 5 întreprinderi mijlocii) şi
transport, depozitare şi comunicaŃii (345 microîntreprinderi, 27 întreprinderi mici şi 9 întreprinderi mijlocii).
IMM-urile din domeniul serviciilor sunt mai flexibile, majoritatea încadrându-se în clasa micro-
întreprinderilor cu activităŃi de comerŃ care îndeplinesc funcŃia de intermediari pe piaŃă. Acestea sunt
caracterizate ca având o mobilitate suplimentară de piaŃă şi funcŃională (intră/ies sau se restructurează şi
reorientează mult mai rapid).
Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri în sectorul industrial dovedeşte că acest
sector se află în fază de dezvoltare incontestabilă, proces cu multiple implicaŃii pozitive, deoarece IMM-urile
din sectorul industrial sunt companii mai mari ca dimensiune, cu procese organizatorice şi de producŃie
complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi stabilitate pe piaŃă. De asemenea, ele pot
dezvolta sau genera nevoi şi servicii pe orizontală care multiplică efectele de creştere economică.
70
EvoluŃia cifrei de afaceri pe categorii de intreprinderi între 2000 - 2004
50,00
Micro-intreprinderi
pondere cifra de afaceri

40,00
Intreprinderi mici
30,00
20,00 Intreprinderi mijlocii
10,00 Intreprinderi mari si

foarte mari
0,00
2000 2001 2002 2003 2004
ani
(Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului)

Analizând cifra de afaceri la nivel judeŃean pe categorii de unităŃi economice, dupa clasa de marime,
constatăm urmatoarea structura de participare:
- IMM-urile cu 43,59%
- întreprinderile mari cu 43,27%
- microintreprinderi 13,14%.
Şi la nivel regional, tot IMM-urile îşi aduc contribuŃia cea mai semnificativă la cifra de afaceri a regiunii
(45%), urmate de întreprinderile mari cu 34%.
Analizând ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor pe domenii de activitate, constatăm, între anii 2000-
2004, o fluctuaŃie a sectoarelor care deŃin ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri: în 2000- industria
metalurgică şi a construcŃiilor metalice cu 31,04%; în 2001- industria produselor primare şi energetică cu
32,21%; în 2003- comerŃul, iar în 2004- industria prelucrătoare.
Productivitatea muncii în IMM a crescut de asemenea cu 18% în anul 2003 faŃă de anul precedent
şi cu 42% faŃă de anul 2001.
IV.5.1.Servicii suport pentru IMM

Infrastructura suport pentru mediul de afaceri, cu deosebire pentru start-up-uri, este inca slab
dezvoltata, Parcul Industrial Jibou fiind o asemenea investiŃie care îşi propune realizarea infrastructurii fizice-
suport pentru industrii nepoluante de înaltă tehnologie şi servicii. Proiectul a fost realizat prin Programul
PHARE 2000, valoarea investiŃiei fiind de 2 milioane Euro. Întins pe 22 ha, Parcul Industrial asigură toate
facilităŃile necesare dezvoltării unor industii nepoluante:
- reŃea de alimentare cu apă potabilă (2.979 m)
- energie electrică (1.900 m şi 2 posturi de transformare 630 KVA)
- alimentare cu gaz metan (683 m)
- canalizare menajeră (6.304,5 m)
- telecomunicaŃii (1.900 m)
- clădire administrativă (160 m, P+E)
- clădire vamală (160 m, P+E)
- drumuri (1.863 m).
În prezent, Parcul Industrial Jibou este ocupat în proporŃie de 77%, doar o suprafaŃă de 4,6 ha fiind
neocupată.
În domeniul serviciilor de consultanŃă pentru IMM-uri, funcŃionează Centrul de Afaceri Transilvania în
municipiul Zalău.
71
IV.5.2. InvestiŃii străine

InvestiŃiile reprezintă o forŃă motrice importantă pentru dezvoltarea economiei. InvestiŃiile străine
antrenează, de regulă, o creştere substanŃială a productivităŃii prin faptul că asigură accesul la un
management eficient, la tehnologii moderne, la resurse financiare şi la noi segmente de piaŃă.
După valoarea investitiilor străine în judeŃul Sălaj, primele trei Ńări de origine a capitalului sunt Olanda
(40% din total capital social subscris in dolari la sfarsitul anului 2005), Gibraltar (39%) şi Italia (8,7%).
InvestiŃiile străine s-au concentrat, în mare parte, în industria prelucrătoare (97,5 % capital social subscris în
dolari din totalul de 66.698.233,52 $) şi în mai mică măsură în sectoare cu valoare adăugată mare.
Capital social subscris

Domenii de activitate Număr firme
($)
Industria prelucrătoare 65.093.545,52 129
ComerŃ 843822 166
ConstrucŃii 226695 32
Servicii 205699 57
Transporturi 188813 22
Capital social subscris
Domenii de activitate Număr firme
($)
Agricultura 96782 23
Energie electrică gaze şi apă 40446 3
Hoteluri şi restaurante 1335 9
Silvicultura şi Piscicultura 569 2
Industria extractivă 527 2
(Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Sălaj)
În Zalău, s-au stabilizat cu succes firme mari: MICHELIN ROMSTEEL CORD SA, SILVANIA SA,
SILCOTUB SA, CUPROM S.A. Bucureşti Sucursala Zalău, care concentrează mare parte din activitatea
economică a judeŃului.
IV.5.3. Cercetare - Dezvoltare

Deşi în perioada 1995-2003, cheltuielile în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeŃul Sălaj au
crescut cu peste 90%, de la 2305 mil. lei la 23873 mil. lei, numărul salariaŃilor din acest sector calculat la
10000 persoane civile ocupate este foarte scăzut (17% în 1995 şi doar 15,3% în anul 2003).
Nuclee de cercetare prezente în judeŃul Sălaj:
- Centrul de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Simleu Silvaniei care desfăşoară activitatea de
asistenŃă medicală prin secŃiile de boli interne şi gastroenterologie şi activitatea de cercetare
ştiiŃifică medicală prin laboratorul de cercetări fundamentale. Centrul colaborează cu
Universitatea din Oradea şi Universitatea de Vest “Vasile Goldiş”, desfăşurând în comun studii
privind depistarea şi tratamentul cancerelor cu diferite localizări.
- Institutul de Cercetări biologice Jibou, în cadrul căruia se realizează multiplicarea „in vitro” a unui
variat sortiment de plante ornamentale ca: orhidee, garoafe, gerbera, gloxinia, aloe, ş.a. precum
şi multiplicarea unor specii rare sau pe cale de dispariŃie, care să poată apoi să fie introduse în
mediul lor natural.
IV.5.4. Societatea informaŃională

Penetrarea tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor are un nivel destul de redus, atât din cauza unei
cereri deficitare, determinată parŃial şi de puterea scăzută de cumpărare a populaŃiei, de educaŃia TIC
deficitară, cât şi de disponibilitatea redusă a infrastructurii din
punct de vedere al accesului şi al costului utilizării.
72
Conform datelor furnizate de către DirecŃia Generală de Statistică a Întreprinderilor, în perioada 2002-
2004, numărul de echipamente/100 de salariaŃi a crescut cu 61% (de la 7,7 în 2002 la 12,4 în 2004), în vreme
ce numărul salariaŃilor care utilizează internetul/100 de salariaŃi a crescut cu 150% în aceeaşi perioadă (de la
2,0 în 2002 la 5,0 în 2004), tendinŃă insuficientă pentru o societate informaŃională şi o economie bazată pe
cunoaştere.
În ceea ce priveşte informatizarea învăŃământului, deŃinem date doar cu privire la unităŃile de
învăŃământ preuniversitar: în martie 2006, din totalul de 1.953 de calculatoare, un număr de 1.453 se află în
dotarea unităŃilor şcolare din mediul urban, şi doar 518 în mediul rural. Astfel la 37.036 elevi existenŃi în
învăŃământul preuniversitar din judeŃ, se înregistrează un indice de dotare cu echipamente IT de 0,05
calculatoare/elev.
La nivelul administraŃiei publice, dotările cu echipamante IT, precum şi accesul la internet au
înregistrat progrese vizibile. Serviciul electronic de plată a taxelor şi impozitelor locale din Municipiul Zalău
facilitează plata datoriilor către stat a agenŃilor economici.
Sistemul informatic existent în cadrul Consiliului JudeŃean Sălaj:
- din punct de vedere hardware:
- reŃea de calculatoare formată din 42 de calculatoare şi 4 servere (1 server Novell, 1 server
Windows NT, 1 server Intranet, 1 server Internet)
- 12 imprimante tehnologia Laser format A4, 3 imprimante tehnologia InkJet format A4 şi 8
imprimante matriciale format A3
- din punct de vedere software:
- aplicaŃii financiar contabile şi de gestiune
- aplicaŃii specifice compartimentului buget
- aplicaŃii specifice compartimentului impozite şi taxe
- aplicaŃii specifice compartimentului resurse umane
- aplicaŃii specifice compartimentului salarizare
- aplicaŃii de gestiune personal contractual şi funcŃionari publici
- gestiune baze de date de la direcŃia tehnică
- aplicaŃia edil pentru elaborarea documentelor de licitaŃii în construcŃii şi calcul devize
- aplicaŃii specifice direcŃiei juridice
- aplicaŃia GIS- soluŃia informatică privind gestiunea drumurilor judeŃene
- aplicaŃia registratura electronică
- aplicaŃia care gestionează informaŃiile utile pentru cetăŃeni
Probleme cheie:
• Număr redus de IMM-uri / 1000 locuitori (15,4 în judeŃul Sălaj comparativ cu 20 în regiunea Nord-Vest şi 52
în UE 15);
• Tehnologiile, echipamentele moderne şi gradul de capitalizare la nivelul IMM-urilor sunt încă insuficiente;
• Insuficientă promovare a judetului Sălaj pentru atragerea investiŃiilor străine directe;
• Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii activităŃilor economice;
• Lipsa unor structuri organizaŃionale active în domeniul IMM-urilor;
• Interesul încă scăzut al investitorilor străini pentru alte sectoare decât cele tradiŃionale din cadrul mediului de
afaceri local;
• Insuficienta diversificare a IMM-urilor în sectorul terŃiar.
73
V. MEDIU
Diversitatea aparent inepuizabilă a naturii nu a încetat niciodată să-l fascineze pe om, resursele ei ne-au
părut infinite, dar avântul tehnic face civilizaŃia să uite adevăratele izvoare ale vieŃii şi o împinge spre
distrugerea mediului, de fapt spre propria distrugere. În aceste condiŃii, poluarea mediului a devenit, o
problemă fără graniŃă, o problemă a întregii omeniri.
Starea calităŃii mediului

V.1. Resurse naturale neregenerabile
Productivitatea terenurilor arabile şi condiŃiile climatice permit cultivarea cerealelor, legumelor şi a
plantelor tehnice. De asemenea pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor au vechi tradiŃii în Sălaj.
Piscicultura se practică la scară mică la S.C. Piscicola SA Cehu Silvaniei.
Terenurile cu vegetaŃie forestieră însumează o suprafaŃă de 106.645 ha. Industria de prelucrare a
lemnului bazată pe această resursă este dezvoltată în toate zonele judeŃului, utilizând şi lemn provenit din alte
zone ale Ńării, în special cheresteaua de răşinoase şi buştenii de stejar.
Resursele naturale sunt variate: cărbune brun, lignit, calcar, mari rezerve de nisipuri
cuarŃoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf vulcanic denumit „Trass”.
O parte din cărbunele extras în cele trei zone: Sărmăşag, Surduc, Zăuan este utilizată de industria
energetică locală (S.C. Uzina electrică SA Zalău), iar restul în judeŃul Bihor.
Calcarul şi cea mai mare parte a tufului vulcanic se prelucrează în alte judeŃe, în industria cimentului.
ExtracŃia nisipului cuarŃos şi a caolinei în zona Surduc a încetat.
Sunt închise exploatările de alabastru de la Stana.
Se utilizează argila pentru fabricarea blocurilor ceramice la S.C. Cemacon SA Zalău.
Se găsesc, de asemenea, ape minerale eficiente în tratarea bolilor reumatismale, gastrice şi diabetice,
dar şi importante surse de ape termale (41°C) similare cu cele din staŃiunea Felix din judeŃul Bihor.
Apele minerale din judeŃul Sălaj se utilizează pentru tratamente locale; nu se îmbuteliază. UnităŃile de
tratament cu caracter permanent (Boghiş şi Bizuşa) şi sezonier (Jibou) sunt frecventate de populaŃia din zonă,
iar altele s-au închis (Meseşenii de Sus, Zalnoc).
V.2. Poluarea istorică

Pe teritoriul judeŃului a fost identificată o zonă afectată de poluare istorică cu produse petroliere, zonă
situată în perimetrul SC SNP Petrom SA Sucursala Petrom Suplacu de Barcău. SuprafaŃa afectată este de
aproximativ 48 000 mp. Prin avizul de privatizare nr.3/06.03.2003, APM Sălaj a impus societăŃii unele măsuri
de reconstrucŃie ecologică a terenurilor afectate de poluarea istorică. Aceste măsuri se referă în special la
• echipări ecologice pentru toate sondele din zona inundabilă situate pe teritoriul judeŃului Sălaj;
• îndiguirea şi împrejmuirea craterului nou;
• redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor aferente Parcului nr.32.
V.3. Calitatea atmosferei

Calitatea precipitaŃiilor este urmărită printr-o reŃea de supraveghere formată
din 5 puncte de prelevare probe. Indicatorii monitorizaŃi sunt cei prezentaŃi în
tabelul de mai jos. De asemenea tabelul redă valorile medii şi maxime
înregistrate pentru indicatorii determinaŃi în anul 2004, referitor la calitatea
precipitaŃiilor. După cum se observă în tabel, în judeŃ există zone în care se
înregistrează precipitaŃii cu caracter acid. ConŃinutul de ioni SO42- , NO3- ,NH4+ şi
Cl- în apele de precipitaŃii se menŃin relativ constante faŃă de cel înregistrat în
anul 2003. În zonele industriale şi cele cu aglomerări urbane precipitaŃiile îşi
menŃin caracterul acid, cu conŃinut ionic mediu sau mare.
74
StaŃia Meteo
Nr. Indi- A.P.M. Zalău Şimleu Cehu-
crt. cator Zalău Jibou
Silvaniei Silvaniei
media max. media max media max media max. media max.
1. pH 5,74 7,00 5,53 6,90 5,56 6,30 5,89 6,60 6,41 9,20
2. Cond. 38,68 118,1 38,82 100,1 39,83 72,6 41,23 101,5 32,45 70,20
3. SO4 4,37 15,05 4,28 14,10 7,80 16,25 4,45 9,30 4,70 10,15
4. NO3 1,87 10,46 1,94 5,07 1,83 3,97 2,26 9,96 1,092 3,10
5. NO2 0,078 0,90 0,053 0,170 0,035 0,101 0,047 0,110 0,048 0,146
6. Cl– 0,679 2,41 0,603 2,00 1,398 3,04 1,063 2,57 1,120 1,820
7. NH4 1,54 6,69 1,465 3,91 1,57 2,74 1,70 5,50 1,63 3,38
8. Ca 1,64 5,61 1,22 7,21 2,38 5,21 1,76 2,80 1,93 4,60
9. Mg 0,024 0,192 0,018 0,116 0,085 0,320 0,053 0,226 0,027 0,242
În anul 2004 s-au colectat şi analizat un număr de 124 probe de precipitaŃii, din cele cinci puncte de
supraveghere. Dintre acestea , 10 probe au avut un pH<4,5 considerat ca fiind cu efecte imediate asupra
mediului ( nu s-a luat în considerare valoarea pH-ului de 5,6 care este considerată a fi limita inferioară a unei
precipitaŃii fără efecte acidifiante). Valoarea cea mai joasă de pH – 3,38 s-a înregistrat în punctul de recoltare
StaŃia Meteorologică Zalău, în data de 03 februarie 2004, la un volum de 6 l/mp precipitaŃie. Nu putem afirma
că acest fapt se datorează exclusiv poluării produse de sursele de emisii de pe teritoriul judeŃului Sălaj.
Numărul restrâns de puncte care formează reŃeaua nu ne permite să elaborăm o caracterizare
generală la nivelul judeŃului.
Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenŃa
surselor de poluare.
În judeŃul Sălaj, reŃeaua de supraveghere a calităŃii aerului nu are în compunere staŃii de supraveghere
a poluării de fond, fiind o reŃea de supraveghere a poluării de impact
Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.
În anul 2004 în reŃeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind
dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, oxidanŃi, calitatea
precipitaŃiilor. ReŃeaua APM de supraveghere a calităŃii aerului cuprinde 23 puncte de prelevare probe,
dispuse în 7 localităŃi ale judeŃului (zone locuite, industriale şi cu trafic auto intens). Analizând datele de
monitorizare a calităŃii aerului din anul 2004 putem concluziona următoarele :
ConcentraŃiile medii ale poluanŃilor gazoşi monitorizaŃi s-au situat sub valorile limită stabilite de
normativele şi standardele de calitate a aerului.
Depăşiri semnificative s-au înregistrat la indicatorii pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile în
zonele centrale ale localităŃilor urbane şi în zonele industrializate.
V.4. Poluarea datorată apelor uzate urbane

Surse de poluare
Apele uzate industriale provin din industriile: metalurgică (Rominserv Valves IAIFO Zalău, Cuprom SA -
Sucursala Zalău, SC Silcotub SA Zalău), producătoare de anvelope (SC Silvania SA Zalău), energetică (SC
Uzina Electrică Zalău SA), minieră (Exploatarea Minieră Sărmăşag), extractivă (Schela Suplacu de Barcău -
SecŃia V). Apele uzate industriale sunt evacuate în receptorii naturali după o prealabilă epurare în staŃiile de
preepurare proprii (staŃia de preepurare SC Silvania SA Zalău).
75
StaŃia de pre-epurare SC Silvania SA Zalău

În judeŃul Sălaj, colectarea şi epurarea apelor uzate menajere se realizează în 6 localităŃi, şi anume:
municipiu Zalău, oraşele Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi localităŃile rurale Crasna şi Sărmăşag.
• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Zalău a înregistrat penalităŃi în valoare de 9 413
000 lei, reprezentând 35,8%, din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Din volumul total
de apă uzată evacuat la nivelul anului 2004 de 9 492 200 mc (301 l/s), 6 622 560 mc (210
l/s) îl reprezintă apele uzate epurate prin staŃia de epurare mecano-biologică şi 2 869 640
mc (91l/s) îl reprezintă evacuările directe de ape uzate brute în emisarul v. Zalău. Evacuările
directe reprezintă principala sursă de poluare cu nutrienŃi şi substanŃe organice a cursului
de apă v. Zalău.
• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Jibou a înregistrat penalităŃi în valoare de 15
723 000 lei, reprezentând 59,8 % din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Volumul de
apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în anul 2004 a fost de 962 273 mc (30,5 l/s).
• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Şimleu Silvaniei a înregistrat penalităŃi în valoare
de 1 161 000 lei, reprezentând 4,4% din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Volumul
de apă uzată evacuat din staŃia de epurare în r.Crasna a fost în anul 2004 de 899.681 mc (
28,5 l/s) faŃă de 31,5 l/s în 2003.
• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Cehu Silvaniei nu a înregistrat depăşiri ale
limitelor reglementate în anul 2004. Volumul de ape uzate epurate evacuate din staŃia de
epurare în v.Sălaj, în anul 2004 a fost de 500 462 mc (15,87 l/s) faŃă de 13,2 l/s în anul 2003.
CantităŃile de impurificatori evacuate peste limitele admise în anul 2004 sunt redate în tabelul de mai
jos:
CantităŃi de impurificatori evacuaŃi peste
Nr. limitele admise (kg)
Agent economic
crt SubstanŃe în
Suspensii Amoniu
soluŃie
SC Publiserv SA Zalău
1. 94 133,803 - -
– evacuări directe
SC Publiserv SA Zalău,
2. - 39 873,071 589,026
SecŃia Apă-Canal Jibou
SC Publiserv SA Zalău,
3. SecŃia Apă-Canal Şimleu - - 387,087
Silvaniei
Total 94 133,803 39 873,071 976,113
76
Toate cele patru surse de poluare au fost reglementate cu Program de etapizare, raportările
depăşirilor la indicatorii de calitate s-a făcut la NTPA 002/2001, admise la evacuări în receptorii naturali
prin autorizaŃiile de gospodărire a apelor.
Pentru conformarea cu Directiva UE 91/271/EEC, transpusă în legislaŃia românească prin HG
188/2002 şi încadrarea efluentului final epurat în limitele admise, aceste unităŃi au fost reglementate cu
Programul de etapizare.
InstalaŃiile componente ale staŃiilor de epurare mecano-biologice orăşeneşti sunt funcŃionale însă,
datorită tehnologiilor de epurare neperformante şi utilajelor învechite nu se realizează parametrii calitativi la
nivelul NTPA 001/2002.
V.5. Calitatea fondului forestier

Fondul forestier este alcătuit din totalitatea suprafeŃelor ocupate de păduri, a terenurilor destinate
împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producŃie ori administraŃie silvică, iazurile, albiile pâraielor,
precum şi terenurile neproductive, astfel incluse în amenajamentele silvice.
La sfârşitul anului 2004, suprafaŃa totală a fondului forestier a judeŃului Sălaj este de 106.645 ha.
Această suprafaŃă este distribuită în funcŃie de principalele grupe de specii lemnoase după cum urmează:
- răşinoase – 7.444 ha, reprezentând 6,98% din suprafaŃa totală
- foioase - 98.220 ha, reprezentând 92,1% din suprafaŃa totală
- alte specii – 981 ha, reprezentând 0,92% din suprafaŃa totală
Răşinoase
Foioase
Alte specii
V.6. Calitatea apelor de suprafaŃă

Pe teritoriul judeŃului Sălaj, apele curgătoare de suprafaŃă monitorizate pe raza judeŃului Sălaj aparŃin
bazinelor hidrografice Someş Crasna şi Crişuri. Bazinul hidrografic Someş Crasna este urmărit de către
AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, DirecŃia Apelor Someş -Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor
Sălaj, iar bazinul hidrografic Crişuri de către AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, DirecŃia Apelor Crişuri.
Monitorizarea apelor de suprafaŃă se realizează în flux rapid şi în flux lent.
V.6.1. Bazinul hidrografic Someş - Crasna

Apele de suprafaŃă monitorizate în flux rapid
Apele de suprafaŃă monitorizate în flux rapid, în cursul anului 2004, au fost Râul Someş în secŃiunea de
control Jibou şi Valea Zalău la staŃia hidrometrică Borla. Fluxul informaŃional rapid (zilnic) asigură
supravegherea operativă a calităŃii apelor de suprafaŃă sub aspectul efectului imediat al impactului produs de
evacuările de ape uzate de la sursele de poluare. EvoluŃia calităŃii cursurilor de apă monitorizate în flux rapid,
pentru anul 2004, se prezintă astfel:
77
• Râul Someş – în secŃiunea Jibou
Râul Someş
Râul Someş în secŃiunea de control Jibou se încadrează în general în limitele prevăzute de normativul
aprobat prin Ord. MAPM 1146/2002 clasa a IV-a de calitate, cu o singură excepŃie la substanŃele organice
exprimate prin CCO-Mn, care a înregistrat o depăşire în data de 01.08.2005 a limitei aprobată prin normativul
amintit, pentru clasa a IV-a de calitate. ConcentraŃia măsurată a fost de 69,00 mg/l faŃă de 50 mg/l admis şi
este uşor mai ridicată comparativ cu maxima de 63,6 mg/l atinsă la data de 01.01.2003. Depăşirea se
datorează precipitaŃiilor căzute (27,4 l/mp) în bazinul de recepŃie al râului, cu producerea de viituri şi antrenări
de substanŃe organice.
● Valea Zalău – în secŃiunea Borla

Valea Zalău în secŃiunea de control situată la staŃia hidrometrică Borla a înregistrat în cursul anului 2004
o serie de depăşiri a limitelor prevăzute de normativul aprobat prin Ord. MAPM 1146/2002 clasa a IV-a de
calitate. Indicatorii care au depăşit limitele reglementate au fost:
- pH – o singur[ depăşire în data de 10.12.2004, când pH=6,0;
- oxigen dizolvat – 3 depăşiri, cea mai mică valoare a fost 2,24 mg/l şi s-a înregistrat în data de
27.08.2004;
- CCOMn – 10 depăşiri, cu o maximă de 115,60 mg/l înregistrată în data de22.08.2004.
Depăşirile s-au datorat în principal precipitaŃiilor abundente căzute 37,3 l/mp în data 22.08.2004 şi
respectiv 24,1 l/mp în data de 27.08.2004.
Apele de suprafaŃă monitorizate în flux lent

Caracterizarea calităŃii apelor din punct de vedere chimic
Monitorizarea calităŃii principalelor ape curgătoare de suprafaŃă din judeŃul Sălaj, în anul 2004, s-a făcut
pe principalele grupe de indicatori: regimul de oxigen (RO), regimul nutrienŃilor (RN), ioni generali, salinitate
(IG), metale, micropoluanti (MP), respectiv categoria de calitate generală (G).
În bazinul hidrografic Someş Crasna a fost evaluată calitatea apelor curgătoare de suprafaŃă în 10
secŃiuni de control, din care: 4 secŃiuni de control de ordinul I şi în 6 secŃiuni de control de ordinul II.
Caracterizarea calităŃii apelor, din punct de vedere fizico-chimic s-a făcut conform prevederilor Ordinului
MAPM 1146/2002. În tabelul sunt redate categoriile de calitate pentru principalelor cursuri de apă din judeŃ pe
anul 2004.
Nr. Curs de Debit

SecŃiune de control Clasa de calitate
crt. apă mediu
Localizare Ord. mc/s RO RN IG Metale MP G
1. R. Someş Răstoci I 72,008 II IV III III II III
2. R. Crasna Crasna I 1,196 II III III III* II III
3. R. Crasna Moiad I 2,207 II IV III III II IV
78
Nr. Curs de Debit

SecŃiune de control Clasa de calitate
crt. apă mediu
Localizare Ord. mc/s RO RN IG Metale MP G
4. V.Almaş am. cf. R. Someş II 1,214 II III III III* II III
5 V.Agrij am. cf. R. Someş II 0,874 II III III III* II III
V.Sălaj av. staŃie epurare
6. II - II V IV III III III
Cehu Silvaniei
7. V.MortăuŃa am. Ac. VârşolŃ II 0,007 II III II III* II III
8. V.ColiŃca am. Ac. VârşolŃ II 0,28 I III II III* II III
9. V.Zalău am. mun. Zalău II 0,034 I III II III II III
10. V.Zalău s.h. Borla I 0,599 III V III III V V
Notă: *valori ridicate datorită fondului natural
Analizând încadrarea în categoria generală constatăm că majoritatea cursurilor de apă se încadrează în
clasa a III-a, excepŃie făcând r.Crasna la Moiad (clasa a IV-a de calitate) şi v.Zalău la staŃia hidrologică Borla
(clasa a V-a de calitate).
RepartiŃia lungimilor cursurilor de apă din bazinul hidrografic Someş Crasna pe clase de calitate este
redată în tabelul următor:
Calitatea
Total F. Bună Bună Moderată Slabă F. Slabă
Curs
Nr km
de Tronson râu Clasa
crt moni-
apă I a II-a a III-a a IV-a a V-a
torizaŃi
km km km km km
r.Someş Răstoci-lim.jud.MM 95 95
1
Total r.Someş Răstoci-lim.jud.MM 95 0 0 95 0 0
izvoare-SH.Crasna 22 22
SH.Crasna-Ac.VîrşolŃ 4 4
r.Crasna
2 Ac.VîrşolŃ-am.cfl.v.Zalău 34 34
am.cfl.v.Zalău-lim.jud.SM 13 13
Total r.Crasna izvoare - lim.jud.SM 73 0 0 26 34 13
v.Almaş izvoare - cfl.r.Someş 68 68
3
Total v.Almaş izvoare - cfl.r.Someş 68 0 0 68 0 0
v.Agrij izvoare - cfl.r.Someş 48 48
4
Total v.Agrij izvoare - cfl.r.Someş 48 0 0 48 0 0
izvoare-av.Cehu Silv 22 22
v.Sălaj
5 av.Cehu Silv-lim.jud.MM 3 3
Total v.Sălaj Izvoare-lim.jud.MM 25 0 0 25 0 0
v.MortăuŃa izvoare - cfl.Ac.VîrşolŃ 12 12
6 Total
izvoare - cfl.Ac.VârşolŃ 12 0 0 12 0 0
v.MortăuŃa
v.ColiŃca izvoare - cfl. Ac.VârşolŃ 11 11
7
Total v.ColiŃca izvoare - cfl. Ac.VîrşolŃ 11 0 0 11 0 0
izvoare-am.m.Zalău 6 6
v.Zalău
8 am.m.Zalău - cfl.r.Crasna 32 32
Total v.Zalău izvoare - cfl.r.Crasna 38 0 0 6 0 32
TOTAL (km) 370 0 0 291 34 45
Din datele prezentate în tabel se poate observa că din lungimea totală de 370 km cursuri de apă
monitorizată de către SGA Sălaj, 291 km (adică 78,65%) se încadrează în clasa a III-a de calitate, 34 km
(9,19%) în clasa a IV-a de calitate, iar 45 km (12,16%) clasa a V-a de calitate.
79
RepartiŃia lungimii cursurilor de apă din bazinul hidrografic Someş Crasna
300
clasa a III-a
200
clasa a IV-a
km
clasa a V-a
100
SituaŃia calităŃii cursurilor de apă din judeŃul Sălaj, la nivelul anului 2004, din punct de vedere biologic
şi microbilogic s-a prezentat astfel:
SecŃiune de Biologic Microbiolo
Nr Curs de
control Index gic**
crt apă Zona saprobă
(localizare) saprob (clasa)
1 R.Someş Răstoci 2,52 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) II
2. R.Crasna Crasna 1,98 Beta-mezosaprobă (II) IV
3. R.Crasna Moiad 2,13 Beta-mezosaprobă (II) IV
4. V.Almaş am. cf. r.Someş 2,36 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) II
5. V.Agrij am. cf. r.Someş 1,96 Beta-mezosaprobă (II) III
av.staŃie epurare
6. V.Sălaj 2,47 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) V
Cehu Silvaniei
7. V.MortăuŃa am. Ac. Vârsolt 1,82 Beta-mezosaprobă (II) IV
8. V.ColiŃca am. Ac. Vârsolt 1,57 Oligo-beta-mezosaprobă (I) III
9. V.Zalău am. mun. Zalău 1,54 Oligo-beta-mezosaprobă (I) II
10. V.Zalău s.h. Borla 2,45 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) III
Notă:**germeni coli totali
Apele curgătoare de suprafaŃă, monitorizate în secŃiunile de ordinul I şi II, se încadrează din punct de
vedere biologic (index saprobic) în clasele de calitate I - III, iar din punct de vedere al analizelor microbiologice
în clasele de calitate II-V.
Priza de apă brută VîrşolŃ destinată potabilizării

Priza de apă brută a acumulării VîrşolŃ, secŃiune introdusă pentru monitorizare în flux lent începând din
anul 2003, a înregistrat o calitate similară cu cea a râului cu aport de debit maxim (r.Crasna). În cursul anului
2004, priza de apă brută s-a încadrat în categoria A2, îndeplinind condiŃiile de potabilizare conform HG
100/2002, mai puŃin în cazul depăşirilor ocazionale înregistrate la indicatorii Mn (în perioada februarie-
decembrie), Cd (în perioada martie-aprilie) şi Pb (în luna septembrie).
V.6.2. Bazinul hidrografic Crişuri

În cazul bazinului hidrografic Crişuri, pe teritoriul judeŃului Sălaj, a fost urmărit r.Barcău în secŃiunea de control de
ordinul I situată la Valcău de Jos. În anul 2004, încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform Ordinului 1146/2002.
Curs de SecŃiune de control Clasa de calitate

apă MicropoluanŃi
Localizare Ord. RO RN IG Metale G
org.şi anorg.
R.Barcău Valcău de Jos I I II II IV V III
RepartiŃia lungimii râului Barcău de pe raza judeŃului Sălaj pe clase de calitate este redată în tabelul ce urmează.
Se observă că 100% (59 km) din lungimea râului Barcău care traversează judeŃul Sălaj se încadrează din punct de
vedere global în clasa a III-a de calitate.
80
Calitatea
Total km F.Bună Bună Moderată Slabă F.Slabă
Nr Curs de
Tronson râu monitori- Clasa
crt apă
zaŃi I a II-a a III-a a IV -a a V-a
km km km km km
1 r.Barcău izvor-Valcău de Jos 59 0 0 59 0 0
TOTAL (km) 59 0 0 59 0 0
V.7. Calitatea habitatelor naturale

Conservarea habitatelor naturale şi a biodiversităŃii are ca scop menŃinerea potenŃialului natural
nealterat, a fondului peisagistic şi a biodiversităŃii, asigurându-se astfel perenitatea ecosistemelor naturale şi
implicit îmbunătăŃirea factorilor de mediu atât la momentul actual cât şi pentru vremurile viitoare.
Nr SuprafaŃă %
Tip de habitat
crt (ha) din suprafaŃa judeŃului
Păduri - de foioase 88.953 23,02
1.
- de conifere 6.738 1,9
2. Păşuni naturale 78.594 20,34
3. FâneŃe naturale 34.098 8,82
4. Stâncării 141.154 3,6
5. Ape 5.782 1,5
6. Habitate de turbării şi mlaştini 81 1
Habitatele de pădure se distribuie mai ales în zonele deluroase şi montane ale judeŃului reprezentate de
principalele dealuri ale Sălajului şi de MunŃii Meseş şi Plopiş. În aceste habitate de pădure se întâlneşte cea
mai consistentă componentă a inventarului speciilor de plante şi animale sălbatice ale judeŃului, atât din punct
de vedere numeric cât şi ca bogăŃie specifică.
Habitatele de tipul păşunilor şi a fâneŃelor naturale se întâlnesc mai ales în zona de deal a judeŃului, cât şi de-
a lungul văilor principalelor râuri ce traversează judeŃul.
Habitatele acvatice sunt constituite din cursurile naturale de apă, bălŃi, zone umede precum acumularea
de apă de la VârşolŃ. În cazul lacului de acumulare de la VârşolŃ, se remarcă un proces de eutrofizare
incipientă, datorat acumulării de aluviuni şi masă organică deversate de răul Crasna, proces ce are mai mare
amploare în timpul verii datorită nivelelor scăzute ale apei din lac şi a creşterii temperaturii acesteia.
6% 2% 2%
15%
38%
Păduri de foioase
Păduri de conifere
3% Păşuni naturale
34% FâneŃe naturale
Stâncării
Ape
Habitate de turbării şi mlaştini
81
Un alt fapt semnalat în cazul lacului de acumulare VârşolŃ, este regresul unor specii de peşti (crap,
ştiucă, clean) şi progresul numeric al altora(caras, babuşcă), o dezvoltare accentuată având şi scoicile de lac
(Anodonta cygnaea).
De o mare importanŃă sunt şi habitatele cavernicole reprezentate de grotele şi peşterile judeŃului, de
mare importanŃă fiind Peştera Măgurici declarată monument al naturii ce reprezintă un habitat cu însemnătate
crescută pentru fauna de chiroptere din Podişul Someşan aici fiind identificat un număr de 5 specii de lilieci
aflate sub regim de protecŃie strictă conform O.U.G. 236/2000. De asemenea, în această peşteră, au fost
identificate o serie de minerale unicat pentru Europa, ceea ce întăreşte şi mai mult însemnătatea acestui sit
protejat.
V.8. Habitate protejate

Prin valoarea lor naturală şi gradul lor redus de afectare de către intervenŃia antropică, ariile naturale,
constituie cele mai bune modele de raportare pentru valoarea sistemelor ecologice naturale sau seminaturale.
Grădina Zmeilor RezervaŃia peisagistică Tusa-Barcău
Fie că ele sunt rezervaŃii naturale, zone umede sau monumente ale naturii, ariile protejate şi realizarea
unui management eficient a acestora devin scopuri tot mai importante avându-se în vedere că:
- ariile protejate se constituie ca exponente ale stării actuale şi de perspectivă ale ecosistemelor
naturale şi seminaturale, ce pot fi astfel evaluate şi monitorizate, putându-se astfel realiza o
raportare a stării acestora la un moment dat. Aceasta devine o necesitate, deoarece
ecosistemele naturale reprezintă componentele primordiale ale capitalului natural, ce au ca rol
asigurarea resurselor şi a proprietăŃilor ce stau la baza dezvoltării socio-economice.
- prin calităŃile lor, ariile protejate se constituie ca modele în care se poate acumula cunoaşterea
necesară pentru asigurarea tranziŃiei spre o dezvoltare durabilă.
- aceste arii protejate pot fii considerate ca adevărate săli de clasă în aer liber, în care omul poate fi
educat cu privire la rolul naturii în viaŃa sa şi, mai ales cu privire la necesitatea conservării
patrimoniului natural.
La sfârşitul anului 2004, în judeŃul Sălaj erau înregistrate un număr de 12 arii naturale protejate, cu o
suprafaŃă totală de 51,67 ha., ele fiind de diverse categorii, atât rezervaŃii naturale, cât şi monumente ale
naturii, zone umede sau rezervaŃii botanice.
PoziŃia
Denumirea SuprafaŃa
în Legea Localizare Tipul ariei protejate
ariei protejate (ha)
5/2000
Comuna Bălan, sat Gâlgău geologică şi
2.682 Grădina Zmeilor 3,00
Almaşului peisagistică
Comuna Năpradea, sat
2.683 Pietrele „Moşu şi Baba” monument al naturii 0,20
Someş Guruslău
82
PoziŃia
Denumirea SuprafaŃa
în legea localizare Tipul ariei protejate
ariei protejate (ha)
5/2000
Poiana cu narcise de la
2.684 Comuna Hida, sat Racâş botanică 1,50
Racâş-Hida
2.685 Calcarele de la Rona Oraşul Jibou, sat Rona geologică 0,49
Oraşul Şimleul Silvaniei, sat
2.686 Balta Cehei zonă umedă 7,30
Cehei
RezervaŃia peisagistică
2.688 Comuna Băbeni, sat CliŃ peisagistică 16,00
Stanii CliŃului
Gresiile de pe Stânca geologică şi
2.689 Comuna Hida 0,001
Dracului peisagistică
RezervaŃia peisagistică
2.690 Comuna Sâg, sat Tusa peisagistică 13,47
Tusa-Barcău
2.691 Mlaştina de la Iaz Comuna Plopiş, sat Iaz zonă umedă 1,20
2.692 Pădurea „La castani” Comuna Ileanda, sat Rogna forestieră şi peisagistică 7,80
Comuna Hereclean, sat
2.693 Stejărişul Panic forestieră şi peisagistică 0,50
Panic
Comuna Hereclean, sat
2.694 Stejărişul de baltă Panic forestieră şi peisagistică 0,20
Panic
RezervaŃii geologice
RezervaŃii botanice
RezervaŃii peisagistice
RezervaŃii mixte
Zone umede
Monumente ale naturii
În luna iulie 2004, au fost înregistrate 2 noi propuneri de arii naturale protejate:
- Pădurea Lapiş, situată în perimetrul comunei Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,4 ha, la propunerea
DirecŃiei Silvice Zalău
- Peştera Măgurici, situată în comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,0 ha, la propunerea Institutului
Speologic Emil RacoviŃă - secŃia Cluj Napoca.
Odată cu aceste 2 noi propuneri, este de aşteptat ca proporŃia între tipurile de rezervaŃii să se schimbe
mult în favoarea celor peisagistice, forestiere, apărând totodată tipuri noi de valori ale patrimoniului natural
cum sunt rezervaŃiile speologice.
În cursul anului 2004 principalele activităŃi au avut ca scop evaluarea stării de conservare a ariilor
protejate, evaluarea impactului activităŃilor umane asupra integrităŃii factorilor de mediu din aceste zone,
informarea reprezentanŃilor autorităŃilor publice locale asupra responsabilităŃilor ce le revin din O.U.G. nr.
236/2000 privitoare la regimul ariilor naturale protejate, informarea populaŃiei prin diverse mijloace de
informare în masă cu privire la valoarea potenŃialului natural din aceste arii şi la necesitatea conservării şi
ocrotirii acestor eşantioane de patrimoniu natural.
83
Balta Cehei Mlaştina de la Iaz
În luna iunie 2004, a fost finalizată procedura de atribuire a custodiei pentru un număr de 6 arii protejate,
procedură evidenŃiată prin încheierea unui număr de 6 convenŃii de custodie între AgenŃia de ProtecŃie a
Mediului Zalău şi DirecŃia Silvică Zalău pentru încredinŃarea administrării următoarelor arii protejate: Pădurea
la castani, Pietrele "Moşu şi Baba", Stejărişul Panic, Stejărişul de baltă Panic, RezervaŃia peisagistică Tusa-
Barcău, RezervaŃia peisagistică Stanii CliŃului.
V.9. SituaŃia zonelor verzi şi de recreere
SpaŃiul verde este o categorie funcŃională din cadrul

localităŃilor sau din afara acestora, care se caracterizează prin:
● existenŃa unui cadru vegetal natural sau amenajat;
● existenŃa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi
dotări corespunzătoare unor activităŃi recreative sau
cultural educative, sportive ale populaŃiei în aer liber.
Una din problemele identificate, la nivelul fiecărei localităŃi
urbane din judeŃ, este cea legată de diminuarea, degradarea sau
lipsa spaŃiilor verzi şi de agrement.
În municipiul Zalău există amenajate, sau se află în stare naturală, următoarele parcuri:
● Parcul Municipal (4,48 ha)
● Parcul Eroilor (0,70 ha gazon)
● Parcul Tineretului (2,1 ha gazon)
● Parcul Brădet (0,4 ha)
● Cartier Brădet (gazon 17,3 ha)
● Cartier Stadion (4,2 ha gazon)
● Cartier Simion BărnuŃiu (4,7 ha gazon)
● Cartier Dumbrava Nord (16,3 ha)
Parcurile sunt amenajate cu terenuri de joacă pentru copii, cu plantaŃii de arbori, arbuşti ornamentali şi
flori.
În zonele locuite există un număr de 13 de terenuri de joacă pentru copii, cu suprafaŃa de 6941 mp. De
asemenea se mai pot aminti spaŃiile verzi stradale – 130 000 mp şi cele din cartiere – 593.000 mp, gard viu –
73.400 ml, 49.160 buc arbori şi arbuşti, 9.300 mp cu flori şi plante floricole.
Zonele de agrement, din municipiul Zalău, ocupă o suprafaŃă de 11,9 ha din care:
● Grădina Poporului (1,98 ha cu 0,88 ha gazon şi 0,1 ha teren sport)
● Brădet (6,22 ha şi scenă spectacol)
● Lac Brădet (3,72 ha din care 2,2 ha luciu de apă şi 1,53 ha zonă)
84
La nivelul oraşului Şimleu Silvaniei se înregistrează o degradare a zonelor verzi, în special cele cu rol
de agrement, precum şi colmatarea unui luciu de apă în zona centrală. Oraşul Şimleu Silvaniei se remarcă
prin prezenŃa ariei protejate Balta Cehei.
Oraşul Şimleu Silvaniei dispune de spaŃii verzi având o suprafaŃa totală de 45.830 mp (plantaŃii de
arbori, arbuşti şi flori de sezon).
Zonele de agrement şi recreere din oraşul Şimleu Silvaniei sunt:
• Parcul Central – 0,2 ha
• Parcul Cetate – 0,085 ha
• Ştrandul Termal – 0,77 ha
• Baza Sportivă Kubik – 0,15 ha
• Stadionul Măgura – 0,35 ha
• Baza de antrenament Măgura – 0,15ha
SpaŃiile verzi şi zonele de agrement existente în oraşul Cehu Silvaniei, din punct de vedere juridic
aparŃin domeniului public al oraşului, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, şi în acest context au fost
inventariate ca atare, iar Guvernul României prin MO nr. 681 bis consfinŃeşte acest lucru.
SpaŃiile verzi se compun din: parcuri unde alternează plantaŃii de arbori şi arbuşti ornamentali cu gazon
şi flori, traversate de alei pietonale şi mobilier urban, respectiv bănci pentru odihnă, având o suprafaŃă totală
de circa 1,00 ha, şi anume:
● Parcul din zona centrală a oraşului – 0,25 ha
● Parcul din faŃa internatului Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,25 ha
● Parcul din faŃa Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,20 ha
● Parcul din incinta Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,30 ha
Zonele verzi constând din plantaŃii de arbori şi arbuşti ornamentali intercalaŃi în gazon, situate în zona
centrală a oraşului, de-a lungul căilor de circulaŃie şi în zonele blocurilor de locuinŃe în suprafaŃă totală de 0,91
ha.
Zone de agrement:
● Zona Stadion cu o suprafaŃă de 3,36 ha – cuprinde baza sportivă propriu zisă, cu suprafaŃa de joc
aferentă, tribune, vestiare, şi o parte neamenajată, care se prezintă în stare naturală şi cuprinde
zone verzi, plantaŃii, păşune, situate în jurul bazei sportive.
● Parc Dendrologic zona Castel (S = 4,5 ha) – în această zonă se află arbori, arbuşti ornamentali.
SuprafaŃa totală spaŃii verzi şi zone de agrement însumează circa 9,77 ha. Având în vedere că oraşul
fără satele componente numără circa 5500 locuitori, în aceste condiŃii revine pe un locuitor din oraş o
suprafaŃă de 17,8 mp zonă verde.
În zona blocurilor de locuinŃe există două locuri de joacă pentru copii, fiecare având circa 250 mp,
suprafaŃa aferentă, acestea sunt dotate cu mobilier specific, balansoare, tobogane, gropi de nisip.
Aceste zone verzi, mai precis parcurile şi zonele verzi din zona centrală a oraşului sunt amenajate şi
întreŃinute în permanenŃă de către formaŃia de gospodărire comunală şi administrare a domeniului public,
proprie a primăriei, care curăŃă, fertilizează, defrişează, replantează zonele în permanenŃă şi în funcŃie de
sezon, astfel încât acestea se prezintă pe tot parcursul anului în mod corespunzător.
Oraşul Jibou se remarcă printr-un edificiu singular în judeŃ şi anume Centru de Cercetări Biologice,
fondat în anul 1968, creat în ideea de a fi bază didactică pentru învăŃământul biologic şi instituŃie de educaŃie
pentru publicul vizitator în spiritul dragostei şi respectului faŃă de natură. Grădina Botanică, componenta
principală a Centrului de Cercetări Biologice, cu suprafaŃa de 25 ha, este situată în partea de N-E a oraşului,
pe terasa a doua a râului Someş, valorifică în mod fericit vestigiile vechiului parc din preajma castelului
medieval, fostă reşedinŃă nobiliară a familiei Weseleny. Grădina Botanică este organizată pe sectoare, fiecare
sector grupează plantele dintr-un anumit punct de vedere: ornamental, fitogoegrafic, ecologic şi genetic,
85
sistematic, dendrologic, complexul de sere, economic, plante medicinale şi sectorul gospodăresc. ColecŃiile de
plante cuprind peste 5.000 taxoni proveniŃi de pe toate meridianele lumii.
SpaŃiile verzi şi zonele de agrement (parcuri, zone amenajate pentru jocul copiilor) în oraşul Jibou
însumează 31,5519 ha, şi se prezintă astfel:
● Zone verzi aparŃinând domeniului public (parcuri, aliniamente, arbori, zona verde, gard viu) –
suprafaŃa ocupată 3,4557 ha
● Zone de agrement (incluzând şi lucii de apă)
Zona Stadion – suprafaŃa ocupată fiind de 2 ha, şi aparŃine domeniului public
Băile Jibou – proprietate privată, suprafaŃa este de 1,10 ha
● Zone cu floră şi faună de interes ştiinŃific:
Centrul de Cercetări Biologice – suprafaŃa totală 25 ha
V.10. SituaŃia deşeurilor urbane
Deşeurile sunt obiecte sau substanŃe pe care

deŃinătorul le aruncă sau are intenŃia sau obligaŃia să le
arunce. De regulă deşeurile reprezintă ultima etapă din
ciclul de viaŃă al unui produs. Ciclul de viaŃă al
produsului reprezintă perioada cuprinsă între data de
fabricaŃie a produsului şi data la care acesta devine
deşeu. O altă categorie de deşeuri o reprezintă deşeurile
de fabricaŃie. Cantitatea acestora variază în funcŃie de
tehnologia aplicată. În scopul reducerii cantităŃilor de
deşeuri se recomandă aplicarea celor mai bune
tehnologii disponibile. O altă cale de reducere a deşeurilor este reproiectarea produselor astfel încât: să se
prelungească ciclul de viaŃă al acestora, să se elimine utilizarea substanŃelor care generează deşeuri
periculoase, să se reducă procentul de deşeuri din fabricaŃie, iar produsul devenit deşeu să poată fi uşor
refolosit ca materie primă.
Constrângerile în sensul celor de mai sus sunt determinate de mai multe cauze, din care
amintim:
• reducerea resurselor de materii prime. Aceste resurse nu sunt nelimitate. Pe măsura epuizării
acestora, rămân resursele mai greu accesibile şi deci mai scumpe. Efortul de valorificare a
acestora necesită mai ales cheltuieli energetice, care au ca premisă intensificarea arderilor de
combustibili fosili având ca rezultat creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
• accentuarea impactului deşeurilor asupra factorilor de mediu şi sănătăŃii populaŃiei.
În vederea contracarării efectelor menŃionate sunt necesare măsuri de prevenire a generării deşeurilor şi
a efectelor acestora şi valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces ce vizează
obŃinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.
Deşeurile municipale sunt constituite în special din deşeuri de consum provenite din gospodăriile
populaŃiei, materiale organice rezultate din prepararea hranei, deşeuri de ambalaje. De asemenea, din
activitatea agenŃilor economici rezultă anumite deşeuri asimilabile celor provenite de la populaŃie.
AdministraŃia publică are îndatorirea de a colecta aceste deşeuri precum şi altele provenite din curăŃirea
străzilor, pieŃelor, a spaŃiilor verzi.
CantităŃile de deşeuri menajere depind de evoluŃia numărului de locuitori şi de structura consumului. În
judeŃul Sălaj numărul populaŃiei s-a redus de la 262.873 în 1995 la 256.307 în 2000, 249.194 în 2003,
prognoza indicând un număr de 247.097 pentru anul 2010. Un număr de 107.707 locuitori sunt în 4 aşezări
urbane: Zalău, Şimleul Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, 18.654 persoane în comune cu peste 5.000 de
locuitori: Crasna, Nuşfalău, Sărmăşag, 103.017 locuitori în 34 comune cu o populaŃie cuprinsă între 2.500 –
5.000 de locuitori, iar 26.229 locuitori trăiesc în 18 comune cu până la 2.500 persoane.
EvoluŃia în timp a cantităŃilor de deşeuri municipale colectate este prezentată în cele ce urmează:
86
Tipuri principale de Cod 1999 2000 2001 2002 2003

deşeuri deşeu mc mc mc mc mc
TOTAL 225.040 240.106 187.337 80.674 59.553,5
Deşeuri menajere
colectate neselectiv de la 200.301 177.040 190.000 157.690 44.814 40.363,5
populaŃie
Deşeuri menajere de la
200.301 13.900 15.000 2.605 17.842 16.510
agenŃi economici
Deşeuri din servicii
municipale total, 32.600 35.106 27.042 18.018 2.680
din care:
- deşeuri stradale 200.303 16.700 1.800 18.855 10.052 1.850
- deşeuri din pieŃe 200.302 13.400 14.000 312 2.842 215
- deşeuri din grãdini,
200.200 2.500 3.106 7.875 5.124 615
parcuri, şi spaŃii verzi
Până în prezent nu au intervenit modificări esenŃiale în modul de evacuare şi tratare a acestor deşeuri.
LocalităŃile Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Sărmăşag sunt deservite de aceaşi firmă de salubritate
S.C.Romentrans SRL, care colectează neselectiv deşeurile de la populaŃie şi deşeurile menajere de la agenŃii
economici. Deşeurile stradale şi cele provenite din pieŃe şi spaŃii verzi sunt colectate prin servicii de salubritate
din subordinea primăriilor. La Şimleu Silvaniei Primăria Oraşului nu a încheiat contracte cu firme de salubritate
şi colectează deşeurile prin serviciul propriu de gospodărie comunală.
CompoziŃia deşeurilor menajere diferă în funcŃie de mediul din care provin (urban, rural) şi de tipul de
locuinŃe (blocuri, locuinŃe unifamiliale) sau zonă (centrală sau periferică). Materiile organice sunt mai reduse în
mediul rural, unele componente care în mediul urban sunt aruncate, sunt utilizate în hrana animalelor sau
compostate în gospodărie.
CompoziŃia medie a deşeurilor menajere este dată în tabelul următor:
Hârtie, Materiale
Sticlă Metale Plastice Textile Altele
carton organice Total
% % % % %
% %
CompoziŃia
20 3 4 7,3 4 57 4,7 100%
deşeurilor
În planul judeŃean de gestionare a deşeurilor sunt prevăzute etapele şi măsurile necesare de adoptat în
vederea reducerii cantităŃilor de materiale biodegradabile depuse în depozitele urbane. Recuperarea
deşeurilor reutilizabile din deşeurile urbane, prin organizarea colectării selective, este prevăzută de OrdonanŃa
de UrgenŃă a Guvernului nr.78/2000 privind deşeurile, ca o obligaŃie a primarilor şi a consiliilor locale, dar
acest lucru nu se realizează în mod organizat. Sortarea şi colectarea selectivă a deşeurilor menajere în
vederea reducerii volumului de deşeuri depozitate în rampă şi a valorificării materiilor prime utile sunt în stadiul
incipient şi experimental, piaŃa acestor produse fiind dezvoltată numai la sortimentele de deşeuri metalice şi la
hârtie. Unii cetăŃeni realizează colectarea acestor materiale refolosibile din pubelele de colectare amplasate în
punctele gospodăreşti de cartier sau direct din rampele de deşeuri municipale, dar această activitate nu se
desfăşoară organizat şi expune infecŃiilor persoanele care practică această ocupaŃie.
Cantitatea de hârtie şi carton valorificată şi reciclată prin fabricile de hârtie din Ńară a fost de 1207,67
tone, iar în cazul deşeurilor provenite din ambalaje din PET nici o societate nu a început colectarea şi
prelucrarea acestor deşeuri.
Nu se practică metoda incinerării deşeurilor municipale şi nu sunt prevăzute investiŃii pentru realizarea
incineratoarelor.
87
V.11. SituaŃia deşeurilor toxice şi periculoase

Deşeurile periculoase sunt definite conform OUG 78/2000 aprobată cu modificări prin Legea 426/2001
ca deşeuri conŃinând constituenŃi cu proprietăŃi care le fac să fie periculoase (explozive, oxidante, inflamabile,
iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecŃioase, teratogene, mutagene, ecotoxice) ca atare sau în
contact cu alte substanŃe sau în cursul depozitării. Deşeurile periculoase sunt colectate şi valorificate prin grija
producătorilor de astfel de deşeuri.
Dintre deşeurile industriale periculoase, uleiurile uzate sunt reglementate prin HGR 662/2001. Din
informaŃiile furnizate de Ministerul Industriilor singura instalaŃie de reciclat din Ńară, de la Rm. Sărat este veche
, poluantă şi produce combustibil lichid din uleiurile uzate colectate. Majoritatea producătorilor de uleiuri uzate
din judeŃ valorifică intern acest deşeu. Şi fabricile de ciment sunt interesate de valorificarea energetică a
uleiurilor uzate. În cursul anului 2004 s-au colectat 2,335 tone ulei uzat de către colectorii autorizaŃi,
realizându-se un stoc de 26,115 tone, aflate în special în proprietatea SNP PETROM SA. AgenŃii economici
utilizatori au colectat o cantitate de 68,78 tone valorificând o cantitate de 69,561 tone. CantităŃile de uleiuri
uzate colectate sunt foarte reduse în comparaŃie cu uleiul proaspăt consumat, societăŃile de transport
raportând valorificarea internă a acestora prin utilizarea uleiului de motor uzat la instalaŃiile hidraulice şi de
transmisie.
Regimul bateriilor şi acumulatorilor este reglementat de HGR 1057/2001 care prevede predarea spre
reciclare a acumulatorilor uzaŃi în momentul cumpărării acumulatorilor noi. În anul 2004 s-au colectat peste
307 tone de acumulatori cu plumb uzaŃi.
Nu este rezolvată problema incinerării unor deşeuri periculoase ca de exemplu:
- deşeuri de lac din industria mobilei
- deşeuri din industria bunurilor din poliester armat cu fibră de sticlă
- chimicale şi vopsele expirate
- deşeuri de ambalaje care au conŃinut de lacuri şi alte substanŃe periculoase
Toate aceste deşeuri periculoase se dirijează spre firma PRO AIR CLEAN Timişoara, care practică
tarife foarte mari.
În ultima perioadă fabricile de ciment şi-au manifestat interesul faŃă pentru utilizarea materială şi
energetică a acestor deşeuri.
Deşeurile periculoase rezultate din exploatările petroliere aparŃinând SNP Petrom Sucursala Suplacul
de Barcău-secŃia 5, de pe teritoriul judeŃului Sălaj, sunt dirijate pentru eliminare în instalaŃii aflate în judeŃul
Bihor.
łunderul uleios de la SC Silcotub SA Zalău este depozitat în depozitul de deşeuri periculoase,
aparŃinând societăŃii, în perioadele când acest tip de deşeu nu este preluat de siderurgie( CS GalaŃi ).
În judeŃul Sălaj există un stoc de pesticide expirate de cca.30,7 tone, care au fost inventariate de
DirecŃia Fitosanitară Sălaj, în colaborare cu Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie. Transportul şi distrugerea
acestora necesită măsuri speciale şi cheltuieli mari.
Deşeurile medicale periculoase sunt: deşeurile infecŃioase, medicamente expirate, chimicale,
citostatice şi citotoxice, deşeurile de amalgam de la tratamentele stomatologice, deşeurile similare din unităŃile
veterinare. Potrivit datelor furnizate de DirecŃia de Sănătate Publică Sălaj cantitatea totală de deşeuri medicale
periculoase produsă în 2004 a fost de 15,966 tone.
Deşeurile spitaliceşti rezultă din activităŃi medicale şi cuprind deşeurile nepericuloase asimilabile celor
menajere şi deşeurile periculoase. Deşeurile nepericuloase sunt gestionate similar cu deşeurile menajere. În
judeŃ, producătorii acestor deşeuri sunt în localităŃile urbane, precum şi în Ileanda şi Crasna. Majoritatea
acestor deşeuri periculoase se incinerează la Spitalul orăşenesc Şimleu. Incineratorul din Şimleu Silvaniei nu
este ecologic. Nu este rezolvată problema deşeurilor solide rezultate după incinerare. Cantitatea de deşeuri
medicale incinerate în anul 2004 a fost de 15,966 tone.
88
Caracteristicile incineratorului de deşeuri medicale:

Cantitate de
Temp. de Cu/fără Tipuri de Capacitate
Tipul de cenuşa
incinerare recuperare de deşeuri [tone/zi sau
incinerator rezultată
[°C] energie incinerate tone/ora]
[tone/zi]
Incinerator
fără
judeŃean pentru 180102 0,510 t/zi
800—900 recuperare de 0,070 t/zi
deşeuri 180103 0,085 t/oră
energie
spitaliceşti
Pentru anumite tipuri de deşeuri industriale au fost înfiinŃate depozite proprii de deşeuri aflate în
administrarea societăŃilor comerciale. Aceste depozite sunt reglementate în acelaşi timp cu societăŃile în
cauză şi se stabilesc programe pentru conformare.
Societatea comercială Silcotub a realizat un depozit de Ńunder uleios pentru situaŃiile în care nu îşi
găseşte beneficiar pentru valorificarea acestui deşeu în siderurgie. Depozitul este impermeabilizat, executat
din beton, iar pânza freatică este monitorizată prin foraj de observaŃie.
Localizarea depozit CRIŞENI
Denumire depozit Depozit şlam Ńunder uleios
SuprafaŃa depozit 0,580 Ha
Deşeuri depozitate 120118*
Potrivit Legii nr.360/2003 privind regimul substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase (art. 14 lit.c)
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor are obligaŃia depozitării, deŃinerii şi difuzării informaŃiilor specifice
referitoare la substanŃele care epuizează stratul de ozon precum şi controlul şi supravegherea modului de
aplicare a legislaŃiei interne specifice acestui domeniu.
Preocupările pentru asigurarea protecŃiei juridice a atmosferei au debutat cu adoptarea, în anul 1976, a
primului plan mondial de cercetare privind stratul de ozon ale cărui rezultate au stat la baza reglementărilor
internaŃionale ulterioare. În anul 1985 a fost adoptată la Viena ConvenŃia Cadru pentru protecŃia stratului de
ozon care ulterior a fost completată prin protocoale şi amendamente. Protocolul de la Montreal privind
substanŃele care epuizează stratul de ozon prin care s-a convenit limitarea utilizării substanŃelor care au ca
efect distrugerea stratului de ozon; Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în
anul 1990, care scurtează termenul de reducere a producŃiei şi a consumului de gaze şi alte substanŃe care
distrug stratul de ozon; Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga care stabileşte termene
ferme de interzicere a utilizării acestor substanŃe dăunătoare.
Din studiile efectuate până în prezent, substanŃele care au capacitatea de a modifica proprietăŃile
stratului de ozon sunt : monoxidul şi bioxidul de carbon, metanul şi alte hidrocarburi, protoxidul şi oxizii de
azot, cloro-florocarbonii (CFC). Acestea provin în special din instalaŃiile şi centralele termoelectrice care ard
combustibil ca păcură şi cărbune, incineratoarele pentru reziduurile solide, motoarele autovehiculelor,
echipamentele frigotehnice, spray-urile pe bază de freoni, industriile ce utilizează spume, aditivi sau alte
materiale pe bază de CFC.
Pericolul destrămării stratului de ozon este doar unul din aspectele problemei, oamenii de ştiinŃă leagă
acest fenomen de altul previzibil – efectul de seră şi de evoluŃiile climei în general.
Diminuarea stratului de ozon în emisfera sudică a ajuns în anul 1998 la cote nemaiîntâlnite, regiunea
arctică a fost grav afectată de reducerea stratului de ozon. Stratul de ozon se constituie ca un filtru care
absoarbe o parte din radiaŃiile UV-B emise de soare care sunt nocive vieŃii pe pământ. RadiaŃiile UV-B,
crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă o ameninŃare serioasă pentru sănătatea umană şi
pentru mediu. Dintre efectele pe care aceste radiaŃii le produc asupra omului putem aminti arsurile solare şi
cancerul pielii, se presupune că mai produce şi cataractă precum şi o slăbire a sistemului imunitar. S-au
constatat de asemenea efecte de fotodegradare biologice asupra culturilor, pădurilor şi altor ecosisteme
terestre şi asupra lanŃului trofic acvatic şi pescuitului, ca şi asupra posibilei inhibiŃii a capacităŃii de producere a
oxigenului de către fitoplanctonul marin. Este prin urmare necesar să se ia măsuri suplimentare în scopul
protejării sănătăŃii oamenilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale emisiilor de substanŃe care distrug
stratul de ozon.
89
Hotărârea de Guvern nr.58/2004 aprobă Programul naŃional de eliminare treptată a substanŃelor care
epuizează stratul de ozon, care are ca scop actualizarea pe termen scurt a unei strategii de eliminare
eşalonate şi fezabile a ODS - urilor rămase în utilizare în România, aplicabilă în perioada 2003-2005.
InformaŃiile prezentate în această lucrare provin din baza de date proprie a AgenŃiei pentru ProtecŃia
Mediului Sălaj, precum şi din alte surse de date reprezentative ale unor instituŃii care au ca obiect de activitate
protejarea unor factori de mediu.
Nu trebuie să ne facem iluzia că poluarea, denaturarea mediului vor dispărea complet, dar putem lupta
pentru reducerea lor considerabilă bazată pe cercetare fundamentală.
Probleme de mediu în judeŃul Sălaj

În baza calităŃii mediului şi a surselor de poluare existente, prin aplicarea metodologiei de evaluare şi
ierarhizare, s-a obŃinut următoarea listă ierarhizată de probleme/ aspecte de mediu:
Calitatea şi cantitatea apei potabile
• InsuficienŃa resurselor de apă utilizată în scopul potabilizării
• Utilizarea nedurabilă a resurselor de apă potabilă care asigură cerinŃa sistemelor centralizate de
alimentare cu apă potabilă
• Accesul limitat al populaŃiei în unele zone urbane, la sistemele de alimentare cu apă centralizată
• Accesul limitat al populaŃiei rurale la sistemele de alimentare cu apă centralizată
• Calitatea necorespunzătoare a apei potabile asigurate de sistemele centralizate în mediul urban
• Calitatea necorespunzătoare a apei potabile din surse individuale în mediul rural
• Eutrofizarea lacului VârşolŃ
Poluarea apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor, fără epurare, a apelor uzate orăşeneşti din
sistemele de canalizare ale municipiului Zalău şi oraşelor Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată accesului limitat la serviciul public de canalizare menajeră în
mediul urban, pentru locuitorii din municipiul Zalău şi oraşele Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu
Silvaniei
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de ape uzate insuficient epurate din staŃiile de
epurare orăşeneşti: Zalău, Jibou, Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor necontrolate de ape menajere uzate la nivelul
tuturor localităŃilor din mediul rural
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de ape industriale uzate, insuficient epurate sau
preepurate necorespunzător
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de substanŃe periculoase (benz-b-fluorantren +
benz-k-fluorantren) provenite de la SC SILCOTUB SA
• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de substanŃe periculoase (naftalina, antracen, benz-
a-piren, benz-b-fluorantren + benz-k-fluorantren) provenite de la SC Samtex SA Jibou
• Risc ridicat de poluare a apelor de suprafaŃă şi subterane cu nitraŃi proveniŃi din activităŃile de creştere
a animalelor şi administrare a îngrăşămintelor azotoase
Poluarea atmosferei
• Poluarea atmosferei în municipiul Zalău generată de instalaŃii mari de ardere (SC Uzina Electrică
Zalău)
• Poluarea atmosferei în localităŃile Prodăneşti şi Cuciulat datorită activităŃilor de extracŃie a calcarului
(SC Cominex Nemetalifere Cluj)
• Poluarea atmosferei localităŃii Crişeni, datorată depozitului neecologic de deşeuri menajere
• Poluarea atmosferei generată de traficul rutier din municipiul Zalău
• Poluarea atmosferei municipiului Zalău generată de activităŃile de producŃie şi prelucrare a metalelor
(SC Rominserv-Valves Zalău)
• Poluarea atmosferei oraşului Şimleul Silvaniei datorită activităŃii de incinerare a deşeurilor spitaliceşti
90
• Poluarea atmosferei generată de încălzirea proprie a locuinŃelor din oraşul Cehu Silvaniei şi
localităŃilor rurale
• Poluarea atmosferei datorată activităŃilor de extracŃie a ŃiŃeiului la Schela Suplacu de Barcău
• Poluarea atmosferei localităŃii Cehu Silvaniei, datorată depozitului neecologic de deşeuri menajere
• Poluarea atmosferei în special cu compuşi organici volatili proveniŃi di utilizarea substanŃelor organice
în industrie (SC West CO Zalău, SC Fibrex Crasna, SC Alufil Şimleu, SC Silcotub SA, SC Elite
Bobota)
• Poluarea atmosferei oraşului Şimleul Silvaniei generată de centrale termice de cartier
• Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili proveniŃi din activitatea de transport, depozitare şi
distribuŃie a benzinei
• Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din procese de ardere din industria mineralelor (SC
Cemacon SA, SC DP Sălaj)
• Poluarea atmosferei datorită activităŃii de creştere intensivă a păsărilor (SC Flavoia SRL Oradea, SC
Oncos SA Cluj)
Gestionarea deşeurilor
• Riscuri pentru sănătatea populaŃiei, calitatea vieŃii şi pentru factorii de mediu în localităŃile: Zalău,
Jibou, Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei, generate de activitatea de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor
• Poluarea mediului datorată gestionării deşeurilor menajere generate în mediul rural
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de pesticide stocate
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria lemnului
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria energetică
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor veterinare
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a uleiului uzat şi a materialelor contaminate
cu ulei
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a anvelopelor uzate
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a bateriilor şi acumulatorilor uzaŃi
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria metalurgică
feroasă (SC Rominserv Valves; Silcotub)
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din zootehnie(SC Oncos, SC
Flavoia)
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din prelucrarea cauciucului (SC
Silvania-Michelin)
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria metalurgică
neferoasă (SC Cuprom SA)
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din construcŃii şi demolări
Poluarea şi degradarea solului
• Poluarea solului şi a apei subterane datorată gestiunii necorespunzătoare a dejecŃiilor animaliere în
gospodăriile individuale
• Deteriorarea solului datorită extracŃiei de cărbune
• Poluarea solului şi a apelor subterane datorită activităŃilor de extracŃie a ŃiŃeiului în zona comunei
Marca
• Deteriorarea mediului datorită extracŃiei de minerale utile(calcar, argilă, agregate minerale) (SC
Cominex, SC Cemacon, SC Somin)
• Riscul poluării solului asociat utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor pe terenurile agricole
• Degradarea solului prin supraexploatare şi utilizare de tehnologii neadecvate
91
Dezastre naturale
• InsuficienŃa lucrărilor de apărare împotriva inundaŃiilor
• Terenuri degradate datorită fenomenelor naturale(exces de umiditate, alunecări de teren, eroziuni)
• Instabilitatea terenurilor în zona carierei Cemacon- cartier Ortelec
Urbanizarea mediului
• Diminuarea, degradarea şi lipsa spaŃiilor verzi şi de agrement / joacă în zonele urbane şi periurbane
• InsuficienŃa implementării conceptelor de dezvoltare şi reabilitare urbanistică, în abordare durabilă
• VibraŃii şi zgomot generate în special de traficul greu
• Nivelul calitativ scăzut al construcŃiilor, în mediul urban
Reducerea suprafeŃelor împădurite şi degradarea pădurilor
• Supraexploatarea fondului forestier
• Supraexploatarea resurselor naturale din flora şi fauna sălbatică
Starea ariilor naturale protejate
• Lipsa infrastructurii necesare pentru promovarea în circuit turistic şi educaŃional a ariilor protejate
Managementul deficitar al ariilor protejate şi resurselor naturale
• Cercetarea ştiinŃifică insuficientă referitoare la identificarea ariilor de interes şi biodiversitate specifice
judeŃului Sălaj
Starea de sănătate a populaŃiei
• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate a populaŃiei în legătură cu calitatea apei potabile din mediul
rural şi urban
• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate în raport cu starea de nutriŃie a populaŃiei
• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate influenŃate de mediul de muncă
• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate a populaŃiei în legătură cu fenomenele de poluare a aerului
care pot determina nivelul ridicat al morbidităŃii aparatului respirator, circulator şi a bolilor de piele
EducaŃia ecologică
• EducaŃia ecologică insuficientă în instituŃiile de învăŃământ
• Lipsa cunoştinŃelor despre mediu; drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi ale cetăŃenilor
• Neimplicarea societăŃii civile în problemele de mediu ale comunităŃii precum şi lipsa ONG-urilor active
în domeniul protecŃiei mediului
• EducaŃie ecologică insuficientă a publicului, realizată de unele instituŃii publice
• Efort insuficient din partea mass-mediei locale pentru protecŃia mediului
Capacitatea instituŃională redusă în domeniul mediului
• Capacitatea instituŃională insuficientă(resurse financiare, umane şi materiale) a administraŃiei publice,
agenŃilor economici cu atribuŃii, răspunderi şi obligaŃii în domeniul protecŃiei mediului
• Dezvoltarea insuficientă a reŃelei de supraveghere şi urmărire a stării mediului din judeŃul Sălaj
• Capacitatea instituŃională insuficientă(resurse financiare, umane şi materiale) a instituŃiilor publice cu
atribuŃii în coordonarea şi controlul activităŃii de protecŃie a mediului
• Comunicare/cooperare deficitară între partenerii implicaŃi în conservarea şi îmbunătăŃirea stării
mediului
Turism şi recreere
• Degradarea avansată a infrastructurii sau lipsa infrastructurii în zonele cu potenŃial turistic
• Lipsa turismului ecologic la nivelul judeŃului Sălaj
• Managementul deficitar în turism la nivelul judeŃului Sălaj
EvidenŃa cadastrală deficitară
• EvidenŃă cadastrală deficitară la nivelul judeŃului Sălaj.
92
VI. RESURSE UMANE
VI.1. PopulaŃia
VI.1.1. EvoluŃii
Pe teritoriul judetului Sălaj se înregistrau în 2002, 248.015 locuitori reprezentând 9,05% din populaŃia
Regiunii. Densitatea medie a populaŃiei era de 64,2 locuitori/kmp faŃă de 69 locuitori/kmp în 1992 şi faŃă de
90,9 locuitori la nivel naŃional. Comparativ cu celelalte judeŃe componente ale Regiunii, Sălajul prezintă o
distribuŃie normală, echilibrată şi relativ omogenă a populaŃiei pe întreg teritoriul.
Scăderea în densitate se corelează natural cu situaŃia înregistrată în ultimul recensământ. Astfel,
populaŃia totală a judeŃului este în scădere cu 7% între cele două recensăminte, (1992 – 2002) scăderea fiind
mai puternică decat cea constatată la nivel regional (5,8%).
Analizând tendinŃele demografice pe medii de habitat, se constată o diferenŃă sensibilă între urban şi
rural şi anume: 8,1% în mediul urban în comparaŃie cu mediul rural unde sporul negativ este de 6,3%.
PopulaŃia stabilă la recensământul din martie 2002
persoane
An JudeŃul Salaj Mediul urban Mediul rural
1992 266.797 106.989 159.808
2002 248.015 98.307 149.708
EvoluŃie - 7,03% - 8,1% - 6,3%
Cauzele acestei tendinŃe de încetinire demografică sunt legate atât de factorii intrinseci mişcării naturale
a populaŃiei cât şi de fluxurile de mobilitate formate în noul cadru economic, social şi legislativ: migraŃia în
exterior pentru muncă, concentrarea spre aglomerările urbane învecinate, cu atractivitate mai mare pe piaŃa
muncii şi nu în ultimul rând întregul context social-economic al tranziŃiei.
VI.1.2. Factori care influenŃează mişcarea naturală a populaŃiei

Rata de natalitate a scăzut în judeŃul Sălaj începând cu anul 1997 de la 11,4‰ la 10,3‰ în 2003 şi
este în continuă scădere, fiind totuşi mai mare decât rata la nivel regional (9,8‰). Această perioadă
înregistrează cei mai scăzuŃi indicatori de natalitate şi fertilitate din istoria modernă a României, fenomen
demografic de mare gravitate şi cu impact socioeconomic major pe termen mediu şi lung.
Creşterea nivelului educaŃiei sanitare, contraceptive, a costului îngrijirii şi creşterii unui copil (în special
în mediul urban), precum şi numărul mare de divorŃuri sunt printre cauzele unei rate mici a natalităŃii.
Rata natalităŃii 1997-2003
12 11.4 11.5 11.4

10.8 10.3
10.5 10.5 10.4 10.5 10.5 9.8
9.7 9.8
10 9.1
8
6 Sălaj
4 România
2
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Sănătate Publică Sălaj)
93
Fertilitatea feminină per total este în scădere de la 47,1 născuŃi-vii la 1000 locuitori în anul 1997 la
42,4 născuŃi-vii la 1000 locuitori în 2003, cu o deplasare a indicatorului către grupele superioare de vârstă,
cauzele acestei schimbări fiind în cea mai mare parte de ordin economic şi social (creştere a vârstei la
căsătorie, posibilitatea de a controla numărul şi frecvenŃa naşterilor etc.).
Rata mortalităŃii generale a scăzut în 2003 la 12,2‰ de la 14,6‰ cât era în 1997, fiind sensibil mai
mică decât rata mortalităŃii pe regiune (12,6‰), dar totuşi mai ridicată fata de rata pe tara (11,3‰). În judeŃul
Sălaj, modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii, în sensul
creşterii prevalenŃei bolilor cronice şi a mortalităŃii prin aceste cauze, în contextul creşterii ponderii populaŃiei
vârstnice, asociată cu acŃiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu influenŃa
condiŃiilor socio-economice şi de asistenŃă medicală. Astfel, rata mortalităŃii generale este superioară în mediul
rural (11,3‰) faŃă de mediul urban (10,1‰), în special datorită lipsei serviciilor medicale adecvate, dar şi
pentru că în mediul rural este preponderentă populaŃia de vârstă medie şi înaintată.
Rata mortalităŃii generale 1997-2003
14.6
15 13.8 13.6
13.2 13 12.8 12.9 12.3 12.512.5
12.1 12.2 12.2 12.4
10
Sălaj
5 Regiunea N-V
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Rata de mortalitate infantilă a avut evoluŃii pozitive, scăzând numărul deceselor sub 1 an de la 16,4‰
în 1997 la 14,7‰ în 2003, pe fondul îmbunătăŃirii condiŃiilor din sistemul sanitar din judeŃul Sălaj.
Sporul natural la 1000 locuitori: -3,4 ‰ - se menŃine în continuare la valori negative şi sub media
Ńării:
0
-0.5
-1 -0.9
-1.5 -1.4 -1.4
-1.5 Sălaj
-2 -1.9 -1.8 România
-2.5 -2.3
-2.5 -2.7 -2.5
-3
-3.5 -3.3 -3.2 -3.4
-3.5
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Efectul sporului natural negativ îl reprezintă schimbarea ponderilor între diferite grupe de vârstă şi
totodată un fenomen general de îmbătrânire a populaŃiei judeŃului. Ponderea populaŃiei de vârstă medie a
crescut în dauna populaŃiei tinere, acest lucru fiind o ameninŃare pentru viitoarea populaŃie activă.
94
Structura populaŃiei judeŃului Sălaj pe grupe de vârstă în 2002
2003 18.0% 61.9% 20.1%

2002 18.6% 61.2% 20.2%
2001 19.4% 60.7% 19.9%
2000 19.8% 60.4% 19.8%
1995 21.2% 59.7% 19.1%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste
Sold negativ al migraŃiei externe

Chiar dacă fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, judeŃul se confruntă cu un fenomen care ia
amploare - cel al plecării cu contracte de muncă în străinătate. De aceea, ponderea populaŃiei masculine în
total populaŃie este mai scăzută, şi ca urmare a acestui fenomen de migrare a forŃei de muncă calificate.
Principalele destinaŃii sunt cele din spaŃiul Uniunii Europene, pe fondul eliminării restricŃiilor de
deplasare în spaŃiul european. DestinaŃiile sunt în special Ńări ca Spania, Italia, FranŃa şi Ungaria, existând
deja chiar o anumită „specializare” geografică a muncitorilor în funcŃie de localitatea de provenienŃă. Ei
prestează munci sezoniere în sectorul agricol, în domeniul hotelier sau în sectorul construcŃiilor, cum ar fi
calificările tradiŃionale: zidar, tâmplar, faianŃor, zugrav.
SperanŃa de viaŃă
Pe fondul îmbunătăŃirii nivelului de trai a crescut şi speranŃa de viaŃă în judeŃ, ajungând la 70,05 ani pe
ambele sexe în 2000/2002. Această valoare este aproximativ egală cu speranŃa de viaŃă regională (70,2 ani),
dar sub speranŃa de viaŃă naŃională (71,18 ani).
SperanŃa de viaŃă pe judeŃ între anii 1995-2003, pe sexe
74
72
70
Total
68 Masculin
Feminin
66
64
62
1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003
95
Studiind durata medie a vieŃii în judeŃ pe sexe în perioada 1995-2003 se constată că aceasta este
inferioară mediei regionale, crescând însă de la 67,7 ani în 1995-1997 la 70,08 ani în 2001-2003. Între sexe
speranŃa de viaŃă este diferită: doar 66,44 ani pentru bărbaŃi şi de 73,95 ani pentru femei.
Regiunea se plasează pe ultimul loc la nivel naŃional din punct de vedere al speranŃei de viaŃă având
valori net inferioare mediei europene: 70,20 ani comparativ cu 81,6 ani în UE (Eurostat „First results of the
demographic data collection for 2002 in Europe” - Statistics in Focus Theme 3 – 20/2003), cu menŃiunea că
ritmul de creştere al speranŃei de viaŃă în România este nesatifăcător.
VI.1.3. Caracterul multicultural al judeŃului Sălaj

MinorităŃile etnice reprezintă circa 28,7% din populaŃia judeŃului Sălaj. Cea mai numeroasă minoritate
este cea maghiară, 57.167 locuitori, reprezentând, conform datelor ultimului recensământ (2002), 23,04% din
populaŃia judeŃului, cele mai compacte comunităŃi aflându-se în localităŃile: Zalău (11.016 persoane),
Sărmăşag (5.168 persoane) şi Crasna (4.066 persoane).
PopulaŃia rromă număra la recensământul din 2002, 12.544 persoane (respectiv 5,05% din populaŃie),
reprezentând minoritatea etnică cu cea mai accentuată dinamică pozitivă după 1990. Cele mai compacte
comunităŃi de populaŃie rromă se găsesc în localităŃile: Şimleul Silvaniei (1425 persoane), Jibou (603
persoane) şi Bobota (537 persoane). Minoritatea rromă din judeŃul Sălaj este reprezentată prin numeroase
organizaŃii şi fundaŃii care militează pentru:
- îmbunătăŃirea sistemului educaŃional – accesul la educaŃie a copiilor de etnie rromă
- eliminarea disparităŃilor dintre rromi şi restul populaŃiei (infrastructură, crearea de locuri de
muncă etc.)
- eliminarea stereotipurilor atribuite populaŃiei de etnie rromă
- îmbunătăŃirea educaŃiei sanitare
O altă minoritate etnică semnificativă a judeŃului Sălaj o reprezintă slovacii, în număr de 1.366
persoane (0,5% din populaŃia judeŃului), cea mai compactă comunitate fiind în localitatea Plopiş (901
persoane).
Peisajul etnic multicultural se caracterizează prin relaŃii de respect reciproc şi bună convieŃuire,
reprezentând unul dintre avantajele competitive ale judeŃului atât în sensul atragerii de investiŃii străine, cât şi
al comunicării şi relaŃiilor parteneriale cu spaŃiul european. Creuzetul multietnic oferă oportunitatea transferului
de tradiŃii, cultură, practici de muncă şi valori, într-un profil civic tot mai aproape de cel european.
VI.2. Nivelul de educaŃie

Asumarea de către Guvernul României a obligaŃiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele
educaŃionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului
European de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au
determinat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaŃional românesc şi totodată restructurarea
acestuia. În consecinŃă, modificările aduse Legii ÎnvăŃământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şi legislaŃia
adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăŃământului superior au condus în principal la următoarele
modificări de structură: extinderea duratei învăŃământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şi reorganizarea
studiilor universitare în trei cicluri. În prezent, sistemul de educaŃie şi formare iniŃială, este structurat pe
următoarele niveluri: învăŃământ preşcolar, învăŃământul obligatoriu, învăŃământul secundar superior,
învăŃământ post-secundar, învăŃământul superior, învăŃământ postuniversitar.
Nivele de învăŃământ
Efective Cadre
Nivelul de învăŃământ Total unităŃi
elevi didactice
Preşcolar 30 de grădiniŃe şi 205 secŃii 9.728 553
Primar şi gimnazial 105 şcoli şi 152 de secŃii 24.163 2.099
96
Efective Cadre
Nivelul de învăŃământ Total unităŃi
elevi didactice
Liceal – zi, seral, frecvenŃă
19 9.732 658
redusă
3 unităŃi 3141
ÎnvăŃământul de arte şi
2 şcoli de arte şi meserii 2.963
meserii, de ucenici, postliceal 133
1 şcoală postliceală cu o secŃie 178
şi tehnic de maiştri
de şcoală de maiştri
ÎnvăŃământ special 3 unităŃi 174 43
Superior - public Colegii Universitare aparŃinând:
- UniversităŃii “Babeş-Bolyai”şi
253
- UniversităŃii Tehnice Cluj -
Napoca
Alte unităŃi de învăŃământ:
- o filială a UniversităŃii de Vest “Vasile Goldiş” Arad (privat)
- o filială a UniversităŃii “Spiru Haret” Bucureşti – învăŃământ la distanŃă (privat)
- un club sportiv şcolar
- 4 palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor
(Sursa: Inspectoratul Şcolar JudeŃean Sălaj)
VI.2.1. ÎnvăŃământul primar şi gimnazial

PopulaŃia şcolară din judeŃul Sălaj în învăŃământul primar şi gimnazial a fost în anul şcolar 2004/2005
de 24 163 persoane (Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Sălaj). Se constată o scădere a populaŃiei şcolare în
2004, cu aproape 9,39% faŃă de anul şcolar 2002/2003. Numărul de elevi din învăŃământul liceal a înregistrat
însă o creştere sensibilă , în perioada 2002 – 2004, cu 3,47%.
Astfel, media pe judeŃ era, la nivelul anului 2004 de 98 elevi la 1000 locuitori, valoare relativ normală
comparativ cu celelalte judeŃe componente ale Regiunii Nord - Vest.
VI.2.2. ÎnvãŃãmântul liceal este organizat pe trei filiere: general/teoretic, tehnologic (rută tehnologică)
şi vocaŃional.
ÎnvăŃământul liceal din judeŃul Sălaj pregăteşte absolvenŃi cu următoarele profile şi specializări:
- licee cu profil teoretic
- 24 secŃii (4.992 elevi);
- licee cu profil tehnologic
- 11 secŃii cu profil tehnic (2.330 elevi);
- 2 secŃii cu profil silvic (49 elevi);
- 9 secŃii cu profil economic (1447 elevi);
- 1 secŃie cu profil administrativ (167 elevi);
- 1 secŃie cu profil veterinar (61 elevi);
- licee cu profil vocaŃional
- o secŃie cu profil de muzică (43 elevi);
- liceul pedagogic, cu o secŃie (166 elevi);
- un liceu cu profil de arte plastice, fără secŃii (99 elevi);
- un liceu cu profil de educaŃie fizică şi sport, fără secŃii (99 elevi)
- 2 licee cu profil teologic, fără secŃii (279 elevi).
La începutul anului şcolar 2004/2005 au fost înscrişi 9.732 elevi, cu 33 elevi mai mult faŃă de anul
şcolar precedent (în medie pe judeŃ revin 39,3 elevi la1000 locuitori), din care 9.015 (92,6%) elevi în
învăŃământul de zi; 191 (2,0%) elevi la seral şi 526 elevi în învăŃământul cu frecvenŃă redusă (5,4%).
97
VI.2.3. Formele de învãŃãmânt seral şi cu frecvenŃã redusã sunt cuprinse în cadrul programelor „A
doua şansă”, care, neavând restricŃii cu privire la vârsta cursanŃilor, permit celor care nu şi-au finalizat studiile
să le poată continua. De asemenea, mai există programe care se adresează grupurilor care sunt în risc de
marginalizare socială, aşa cum este cazul persoanelor aparŃinând etniei rome pentru care Ministerul EducaŃiei
şi Cercetării derulează diferite programe.
VI.2.4. ÎnvãŃãmântul profesional şi tehnic (TVET) pregăteşte pentru piaŃa muncii un număr de 3141
elevi cu specializări în: electronică şi automatizări, mecanică, electromecanică, prelucrarea lemnului, textile-
pielărie, agricultură, construcŃii, alimentaŃie publică şi turism, estetică şi igiena corpului uman.
VI.2.5. Resurse umane din sistemul educaŃional

La nivelul anului 2004, datele arată că resursele umane care lucrează în sistemul de educaŃie
reprezintă 5,31% din totalul populaŃiei ocupate din judeŃul Sălaj. Cadrele didactice au o pondere de 74,8% din
totalul personalului din sistemul de educaŃie, ponderea cea mai ridicată înregistrându-se în cazul nivelului
primar şi gimnazial (60%), iar cea mai scăzută în nivelul învăŃământului profesional şi tehnic (3,81%).
În ceea ce priveşte încadrarea cadrelor didactice, în anul şcolar 2004-2005, existau la nivel de judeŃ un
număr de 3760 posturi (personal didactic de predare) dintre care doar 217,5 erau ocupate de persoane
necalificate. Totuşi, diferenŃele pe medii rămân semnificative: din cele 217,5 posturi ocupate de personal
necalificat, 186 se găseau în mediul rural.
În contextul realizării unui nou management, specific reformei, managementul calităŃii - în care
autonomia şi responsabilitatea tind să devină componente funcŃionale ale procesului de învăŃământ, s-a pus
un mare accent pe reconsiderarea rolului/funcŃiilor inspecŃiei şcolare. InspecŃia şcolară, cea mai importantă
formă de control, de evaluare şi consiliere, este asigurată de Inspectoratul Şcolar JudeŃean, prin personalul de
specialitate.
VI.2.6. Indicatori privind accesul şi participarea la educaŃie

Rata de cuprindere în învăŃământ era în 2002 de 60,2%, valoare apropiată de celelalte judeŃe ale
regiunii (ex. Maramureş – 60,9%, Satu Mare – 56,1%), dar mai mică decât valoarea pe Ńară care se situa în
jurul valorii de aproximativ 70,2%.
Rata de cuprindere în învãŃãmântul obligatoriu, în perioada 2003-2004, în care acŃionează noile
prevederi ale Legii învăŃământului privind prelungirea duratei învăŃământului obligatoriu la 10 ani, înregistrează
valori de peste 98%. Aceste valori sunt însă supradimensionate, dată fiind acŃiunea unei alte prevederi a Legii
învăŃământului referitoare la coborârea vârstei debutului şcolar de la 7 la 6 ani, fapt ce a determinat intrarea în
clasa I, în anul şcolar 2003/2004, atât a copiilor în vârstă de 7 ani, cât şi a unei anumite proporŃii dintre copiii
de 6 ani.
În învăŃământul liceal şi profesional, rata de cuprindere înregistrează o tendinŃă descendentă: de la 71,6% în
2002 la 59,4% în 2004. Una din cauzele acestei scăderi este accesul mai dificil la unităŃile de învăŃământ liceal
a populaŃiei din mediul rural.
Analizând rata abandonului şcolar pe nivele şi medii observăm că, în timp ce la nivelul învăŃământului
primar şi gimnazial valorile acesteia sunt aproximativ egale pentru mediul urban (învăŃământ primar – 0,96%,
învăŃământ gimnazial – 0.90%) şi cel rural (învăŃământ primar – 0,98%, învăŃământ gimnazial – 0.88%), în
cazul învăŃământului liceal se înregistrează o valoare de 2 ori mai mare în mediul rural (0,66%), comparativ cu
mediul urban (0,30%). Studiile efectuate indică faptul că, în cazul copiilor care trăiesc în gospodării sărace
există de 2,3 ori mai multe şanse de a abandona şcoala, comparativ cu copiii care trăiesc în gospodării care
nu sunt sărace, acest raport crescând până la 3,1 în cazul celor care trăiesc în gospodării sărace sever.
VI.2.7. Evaluările naŃionale – indicatori ai calităŃii

În anul 2004, examenele naŃionale din învăŃământul preuniversitar au fost: testele naŃionale
desfăşurate, conform legii, într-o singură sesiune (iunie-iulie) şi examenul de bacalaureat, desfăşurat în două
sesiuni (sesiunea iunie-iulie şi sesiunea august-septembrie).
Procentul de promovabilitate la testele naŃionale – sesiunea iunie-iulie 2005 a fost de 73,52%, mai mare
decât procentul pe Ńară (70.41%). Anul 2004 a fost primul an în care testele naŃionale au înlocuit examenul
98
naŃional de capacitate, conform prevederilor Legii învăŃământului. Comparativ cu rezultatele obŃinute în anii
anteriori la capacitate, rezultatele din anul 2004 la testele naŃionale se înscriu într-o tendinŃă de stabilitate, cu
mici variaŃii nesemnificative statistic.
Procentul de promovabilitate a fost şi în cazul examenului de bacalaureat destul de ridicat:
- 88,89% - sesiunea iunie-iulie 2005;
- 95,33 % - sesiunea septembrie 2005.
VI.2.8. Gradul de promovare, luat ca un alt indicator al nivelului de educaŃie, nu diferă substanŃial în
funcŃie de nivelul de învăŃământ. Astfel în învăŃământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2004/2005, gradul de
promovare a fost de 96,4% - învăŃământul primar şi 97,3% - învăŃământul gimnazial. La sfârşitul anului şcolar
2004-2005 în învăŃământul liceal au promovat 9467 elevi (98,8%). Gradul de promovare a fost de 98,9% în
învăŃământul de zi, 98,7% în învăŃământul seral şi 97,3% în învăŃământul cu frecvenŃă redusă.
VI.2.9. ÎnvăŃământul în limba minorităŃilor naŃionale

În general repartiŃia învăŃământului în limba maternă reflectă compoziŃia etnică a fiecărui judeŃ.
MinorităŃile au acces la învăŃământ în limba maternă şi în judeŃul Sălaj. Infrastructura şcolară cuprinde:
- şcoli maghiare (16 unităŃi) şi slovace (4 unităŃi)
- şcoli cu secŃii maghiare (97 unităŃi), germane (2 unităŃi), slovace (1 unitate).
O situaŃie specială se înregistrează în cazul populaŃiei de rromi: deşi conform datelor ultimului
recensământ această etnie are o pondere de 5,05% in ansamblul populatiei, în judeŃul Sălaj nu există clase în
limba rromani sau şcoli ale acestei minorităŃi.
VI.2.10. Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu nevoile de pe

piaŃa muncii
Preocupările privind calitatea învăŃământului şi prevederile noului cadru legislativ constituie premise
pentru asigurarea unei corelări corespunzătoare între obiectivele educaŃionale şi nevoile de dezvoltare
economică şi socială specifice unei economii bazate pe cunoaştere.
Astfel, analizând datele prezentate, se poate constata creşterea numărului absolvenŃilor calificaŃi în
domeniul servicii, unde în 2004 s-a înregistrat un efectiv de 3.944 elevi, precum şi scăderea celor calificaŃi în
agricultură (profil silvic şi veterinar) – 110 elevi în anul 2004 . Cauza creşterii absolvenŃilor calificaŃi în
domeniul servicii este reprezentată de investiŃiile, străine şi naŃionale, realizate în acest domeniu, care au
generat aşteptări cu privire la sporirea şanselor de ocupare.
Corelarea ofertei educaŃionale cu cererea pieŃei muncii se realizează şi prin modul de fundamentare a
cifrei de şcolarizare. În învăŃământul preuniversitar cifra de şcolarizare se realizează potrivit metodologiilor
aprobate de MEdC, pe baza nevoilor de dezvoltare economică identificate la nivel judeŃean de către
Inspectoratul Şcolar împreună cu partenerii sociali. Din anul şcolar 1998-1999, partenerii sociali participă
instituŃionalizat la avizarea ofertei de şcolarizare prezentată pe profiluri de şcolarizare, în cadrul Comitetului
Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic.
VI.3. Participarea pe piaŃa forŃei de muncă

EvoluŃia resurselor de muncă în judeŃul Sălaj s-a aflat, în ultimul deceniu, sub impactul unor fenomene
demografice şi sociale specifice sindromului economic al tranziŃiei şi reformelor de macrostabilizare
economică, precum: accelerarea scăderii natalităŃii (de la 11,4‰ în 1997 la 10,3‰ în 2003) şi menŃinerea
mortalităŃii la un nivel ridicat (12,2‰ în 2003), creşterea migraŃiei externe, scăderea calităŃii serviciilor medicale
şi de asistenŃă sanitară. Aceste fenomene au contribuit la creşterea ponderii populaŃiei în vârstă de 60 ani şi
peste de la 19,1% în 1995 la 20,1% în 2003, precum şi la menŃinerea la un nivel înalt a ratei de dependenŃă
demografică, cu deosebire în mediul rural.
99
VI.3.1. Ocuparea populaŃiei pe sectoare ale economiei

Structura ocupării este deosebit de sensibilă la variaŃiile creşterii economice. Actuala structură a
ocupării în judeŃul Sălaj şi în România în general, este diferită faŃă de cea a UE-25, fiind rezultatul unui proces
de restructurare economică lentă şi a alternanŃei, în cursul perioadei de tranziŃie, a perioadelor de creştere
economică pozitivă cu perioade de creştere economică negativă.
În anul 2004, în judeŃul Sălaj activau în industrie şi construcŃii 26,38% din persoanele ocupate,
pondere în creştere faŃă de anul 2002 (25,15%). În perioada 2002 - 2004, ponderea populaŃiei ocupate în
sectorul agricol s-a redus cu 3,8 puncte procentuale, de la 43,9% în 2002, la 40,1% în 2004.
În servicii, ponderea populaŃiei ocupate a crescut cu 3 puncte procentuale în totalul populaŃiei ocupate
- de la 29,4% în 2002 la 32,4% în 2004.
PopulaŃia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanŃei forŃei de muncă, toate persoanele
care au desfăşurat o activitate economico - socială aducătoare de venit, cu excepŃia cadrelor militare şi a
persoanelor asimilate acestora , a salariaŃilor organizaŃiilor politice şi a deŃinuŃilor. La nivelul anului 2004
ponderea populaŃiei ocupate civile în totalul populaŃiei judeŃului Sălaj era de 38,8% faŃă de 38,95% în 2002,
observându-se o tendinŃă neglijabilă de scădere a populaŃiei ocupate civile în anul 2004 faŃă de 2002.
RepartiŃia pe sectoare ale economiei a populaŃiei ocupate, respectiv gruparea populaŃiei ocupate pe
cele trei sectoare: sectorul primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului şi pescuitul), sectorul
secundar (industria şi construcŃiile) şi sectorul terŃiar (serviciile), este unul din criteriile de analiză a nivelului
de dezvoltare economică. Asfel, compararea structurilor sectoriale ale populaŃiei active din judeŃe cu niveluri
diferite de dezvoltare economică ne conduce la constatarea că judeŃele mai dezvoltate se caracterizează – în
opoziŃie cu judeŃele mai puŃin dezvoltate - printr-o pondere ridicată a populaŃiei ocupate din sectorul terŃiar şi o
pondere foarte scăzută în sectorul primar.
Din acest punct de vedere, judeŃul Sălaj prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în
creştere a populaŃiei active din sectorul primar şi cu o pondere încă redusă a serviciilor.
VI.3.2. Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional

Comparând situaŃia populaŃiei ocupate cu situaŃia numărului de salariaŃi pe perioada anilor 2002 -
2004 se observă o diferenŃă absolută, ceea ce înseamnă că în anul 2002 un număr de 54.463 persoane,
adică 55,91% din totalul populaŃiei ocupate nu au fost retribuite pentru munca pe care au depus-o, fie că au
practicat o agricultură de subzistenŃă, în gospodăriile proprii, fie nu au declarat activitatea pe care au
desfăşurat-o. În anul 2004 această diferenŃă era de 52.428 persoane, adică 55,77% nu au fost retribuite din
aceleaşi motive. DiferenŃele cele mai semnificative raportând cele 2 structuri de comparaŃie, atât la nivelul
anului 2002 şi 2004 sunt înregistrate în domeniul agricultură, industrie, comerŃ, tranzacŃii imobiliare şi alte
servicii.
În anul 2004, ponderea salariaŃilor bărbaŃi în total populaŃie ocupată de sex masculin era de 43,1%, iar
cea a salariaŃilor femei era de 45,4%. Această rată ridicată de includere a femeii pe piaŃa muncii se
datorează şi faptului că în Sălaj există anumite specializări funcŃionale care impun femeile ca forŃă de muncă:
confecŃii, textile, încălŃăminte, industria alimentară. La nivelul Regiunii Nord-Vest, judeŃul sălaj se distinge prin
indicele superior de incluziune a femeilor pe piaŃa muncii.
VI.3.3. Şomajul
Şomajul este o stare de dezechilibru pe piaŃa muncii, în cadrul căreia există un excedent de ofertă de
muncă faŃa de cererea de muncă, adică un surplus de populaŃie activă care nu-şi gaseste loc de muncă.
În judeŃul Sălaj apariŃia şi accentuarea şomajului are o mulŃime de cauze obiective, dar şi subiective.
Dezechilibre de amploare se manifestă pe segmentul de piaŃă al forŃei de muncă tinere, care au drept cauză
nu numai lipsa locurilor de muncă, ci şi a unei pregătiri profesionale în concordanŃă cu structura cererii de
muncă. Există şi cauze de ordin subiectiv, ce Ńin de comportamentul reŃinut al agenŃilor economici de a angaja
tineri, fie din cauza lipsei de experientă, fie că aceştia nu se încadrează suficient în rigorile şi disciplina
muncii.
La sfârşitul anului 2003 rata şomajului era de 7,28%, fiind cuprinsă între rata şomajului din
Regiunea Nord-Vest care era de 6,7% şi media naŃională 8,4%.
100
Deşi evoluŃia aşteptată pe piaŃa muncii ar fi trebuit să înregistreze o creştere a ratei şomajului şi a
numărului de şomeri, agricultura de subzistenŃă înregistrată în special la mijlocul anilor `90, ilustrată de
ponderea mare a agriculturii în ocuparea totală - şi migraŃia recentă pentru munca în străinătate au avut până
în prezent un efect de protecŃie pe piaŃa muncii împotriva unei creşteri mari a şomajului, lucru care se reflectă
în scăderea cu aproximativ 1 procent a ratei şomajului la nivelul anului 2005 (6,24%).
Analizând structura şomajului pe sexe, constatăm valori mai ridicate ale şomajului masculin decât ale
şomajului feminin. Rata şomajului pentru bărbaŃi a înregistrat în anul 2005 la nivelul judeŃului o valoare de
7,14%, în scădere comparativ cu anul 2003 când această rată era de 8,52%. Rata şomajului pentru femei a
scăzut de asemenea, de la 5,9% cât era în 2003 la 5,2% în 2005 .
Structura şomajului pe sexe 2003-2005
Numărul şomerilor Rata şomajului
JudeŃul Sălaj
înregistraŃi (%)
Femei 2.444 5,22
2005 BărbaŃi 3.811 7,14
Total 6.255 6,24
Femei 2.464 5,00
2004 BărbaŃi 3.714 6,74
Total 6.178 5,91
Femei 3.046 5,97
2003 BărbaŃi 4.608 8,52
Total 7.654 7,28
(Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Sălaj)
DiferenŃele pe sexe arată pe de o parte efectul restructurării care, în cea de a doua recesiune a
tranziŃiei a afectat în principal ramurile de activitate cu o prevalenŃă a forŃei de muncă masculine, iar, pe de
altă parte, caracteristicile creşterii economice actuale „conduse” într-o măsură destul de accentuată de ramuri
de activitate cu o prevalenŃă a forŃei de muncă feminine. Specific pentru Sălaj este relansarea în peisajul
economic a industriei uşoare, în sistem lohn – care absoarbe o parte semnificativă a forŃei de muncă feminine
calificate.
În funcŃie de nivelul de instruire, la nivelul judeŃului Sălaj în anul 2005, 3,3% din totalul şomerilor erau
absolvenŃi ai unei universităŃi, în anul 2004 acest procent era de 7,02%, iar în anul 2003 aceştia reprezentau
3,6% din totalul şomerilor. Această fluctuaŃie procentuală se poate pune pe seama faptului că, în rândul
tinerilor, şomajul apare şi ca urmare a tendinŃei de a căuta locuri de muncă bine plătite, fapt ce intârzie
integrarea lor activă. De asemenea, universităŃile măresc anual oferta de locuri de studii care nu este
acoperită în oferta de muncă, ceea ce duce la creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenŃi de învăŃământ
superior.
Structura şomajului pe nivele de instruire
Nivel primar,
Nivel liceal, Nivel
JudeŃul Sălaj gimnazial,
postliceal universitar
profesional
Femei 1674 670 100
2005 BărbaŃi 3027 676 108
Total 4701 1346 208
Femei 1361 868 235
2004 BărbaŃi 2704 811 199
Total 4065 1679 434
Femei 1946 936 164
2003 BărbaŃi 3745 745 118
Total 5691 1681 282
101
Reducerea numărului şomerilor cu studii medii sau profesionale este o reflectare a structurii economiei,
axată pe ramurile cu valoare adăugată redusă sau medie, ce reprezintă în prezent o pondere însemnată în
economia judeŃului. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiŃii în învăŃământul vocaŃional
şi, mai ales, către cele în formarea profesională continuă a adulŃilor.
În raport cu stocul şomerilor, ponderea tinerilor era de 23,36% la nivelul anului 2003, scăzând cu 1,8%
în 2005 (21,52%). Ponderea tinerilor în raport cu stocul şomerilor exprimă insuficienŃa locurilor de muncă nou
create, şi mai ales a locurilor de muncă atractive pentru tineri, Ńinând cont de nivelul mai ridicat de pregătire al
generaŃiilor tinere, precum şi de aşteptările acestora situate la un nivel mult mai ridicat decât acela al
generaŃiilor ce şi-au petrecut cea mai mare parte a vieŃii active în sistemul planificării centralizate, marcat de
permanente privaŃiuni şi constrângeri.
VI.3.4. Formarea profesională continuă

Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le
asigure creşterea şi diversificarea competenŃelor profesionale în scopul asigurării mobilităŃii şi reintegrării pe
piaŃa muncii. Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniŃierea, calificarea, recalificarea,
perfecŃionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face Ńinându-se seama de
cerinŃele de moment şi de perspectivă ale pieŃii muncii şi în concordanŃă cu opŃiunile şi aptitudinile individuale
ale persoanelor respective. Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi alte forme, în condiŃiile legii.
Conform noii legislaŃii în vigoare, grupelor de beneficiari ce aveau acces gratuit la formare profesională
li s-au adăugat şi alte categorii de persoane, astfel: persoane aflate în detenŃie; persoane care au reluat
activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului; persoane care au reluat activitatea
după satisfacerea stagiului militar; persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităŃii de
muncă după pensionarea pentru invaliditate; persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii
şomajului (pentru pregătirea acestor persoane se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj o sumă
reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult
20% din personalul angajat); persoane care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.
Un raport recent AJOFM arată că în 2004 au fost încadrate, prin realizarea programului naŃional de
acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă, un număr de 5.466 persoane, reprezentând 88,4% din totalul
şomerilor înregistraŃi în acel an.
Numărul persoanelor încadrate prin realizarea programului naŃional de acŃiune

pentru ocuparea forŃei de muncă, pe grupe de vârstă şi sexe
din total:
JudeŃul din care între
Total
Sălaj femei: sub 25 ani 25 – 34 35 - 45 peste 45
ani
2004 5.466 2.096 1.153 1.520 1.545 1.248
2005 3.215 1.109 499 943 940 833
(Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Sălaj)
Deşi oferta de formare profesională a fost considerabil îmbunătăŃită, procentul de încadrare a şomerilor
a scăzut la 51,3% din numărul persoanelor înregistrate la nivel de 2005. Majoritatea şomerilor care au urmat
cursuri de formare profesională sunt din rândul celor peste 25 de ani, fapt datorat în mare măsură schimbărilor
din economia românească şi dezvoltării altor calificări cerute pe piaŃa forŃei de muncă. Nevoia de recalificare,
în scopul întreŃinerii familiei, stau la baza ponderii mai ridicate (55%) a persoanelor cu vârsta peste 35 de ani
care au beneficiat de „Programul naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă”.
Pe termen lung, impactul politicilor de ocupare se va reflecta în creşterea gradului de ocupare a forŃei
de muncă, a calităŃii forŃei de muncă în ceea ce priveşte pregătirea profesională, pentru asigurarea
competenŃelor necesare pentru accesarea unei pieŃe a muncii libere europene.
102
VI.4. Sănătate
Ca urmare a evaluării eficienŃei şi aplicării programului de reformă, începând cu anul 2002, numărul de
paturi în spitale, sanatorii TBC, preventorii şi creşe a început să scadă. De asemenea, toŃi ceilalŃi indicatori
relevanŃi pentru activitatea reŃelei sanitare au înregistrat o scădere a valorilor în perioada 1997-2003. Spre
exemplu, conform datelor furnizate de DirecŃia de Sănătate Publică Sălaj, numărul de consultaŃii ce
reveneau pentru un locuitor în 2003 era de 3,8, în scădere de la 4,5 consultaŃii înregistrate în 1997.
5 4.5
4.2 4.1 4 4.1 4.1 4.2 4.1
3.9 3.8 3.8 3.8 3.8
4 3.6
3
Sălaj
2 România
1
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Sănătate Publică Sălaj )

DiferenŃe semnificative în accesul la servicii de sănătate pot fi observate între municipiu, oraşe şi
comune, diferenŃe exprimate prin calitatea serviciilor şi tipurile de servicii disponibile în urban, faŃă de rural
(incluzând aici şi oraşele mici).
DistribuŃia spitalelor la nivelul judeŃelor regiunii indică discrepanŃe semnificative între judeŃele Bihor, Cluj
şi Maramureş, care au număr relativ mare de spitale şi cele cu un număr redus de spitale: Sălaj, BistriŃa-
Năsăud şi Satu Mare). În judeŃul Sălaj există un număr de 5 spitale, situându-se din acest punct de vedere pe
ultimul loc între judeŃele regiunii.
Numărul celor care au beneficiat de serviciile acestor spitale a înregistrat o creştere nesemnificativă în
perioada 1997 – 2003 de la 19% în 1997 la 20,5% în 2003
Număr internaŃi în spitale la 100 locuitori - 20,5 %
30
26,8
24,4 23,5 24,9
25 22,4
19,8 20,9 20,3 20,7 21,5 20,5
20 18,4 17,6 19,1
15 Sălaj
10
România
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Personal medico - sanitar

Comparativ UE 25, România se prezintă cu o acoperire mai mică a populaŃiei cu medici dentişti,
farmacişti, asistenŃi medicali şi moaşe.
Urmărind evoluŃia numărului de medici şi stomatologi precum şi evoluŃia farmaciştilor pe perioada 1997-
2003, se constată că numărul acestora a rămas constant , în contrast cu celelalte judeŃe unde s-au înregistrat
scăderi semnificative de personal.(excepŃie face judeŃul Cluj unde în perioada menŃionată s-a înregistrat o
creştere cu peste 10 procente a personalului medical)
103
● Număr medici (exclusiv stomatologi) - 315 medici

Locuitori pentru un medic - 791 locuitori / medic
1000
873 843 778 777 760 725 791
800
546 530
600 486 490 479 476 463 Sălaj
400 România
200
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
● Număr medici stomatologi - 49 medici stomatologi

Locuitori la un medic stomatolog – 5.085 locuitori / medic stomatolog
7000 6483 6618 6384

5973 5953
6000 5340 5085
5000
4000 3436
3200 2914 Sălaj
2701 2577 2468
3000 2301 România
2000
1000
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
● Număr farmacişti - 76 farmacişti

Locuitori la un farmacist – 3278 locuitori / farmacist
4500 4097 4077 4272

3989 3869 3906
4000 3786 3624
3398 3278
3500 3121 3070 2974
3000 2789
2500 Sălaj
2000
1500 România
1000
500
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
În schimb, numărul personalului sanitar mediu a avut o evoluŃie oscilantă, cu tendinŃă de scădere în
perioada menŃionată anterior.
104
● Personal sanitar mediu - 1094 asistenŃi medicali

Locuitori la un personal mediu - 227 locuitori / personal mediu
250 227
193 189 196 188 203 201
200 182 185 180 183 186 176 180
150
Sălaj
100 România
50
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Conform datelor referitoare la înscrierea la medicii de familie observăm o rată ridicată la nivelul judeŃului
Sălaj. Astfel dintr-un total de 249.194 persoane, populaŃie stabilă la 1 iulie 2003, un număr de 228 763 persoane
erau înscrise la medicii de familie, reprezentând 91,80%, superior nivelului naŃional - 87.97%.
Problemele critice ale sistemului de sănătate sălăjean în materie de personal sunt: personal de
specialitate în număr insuficient (mai ales pentru sectoarele preventive, medico-social, sănătate publică şi
managementul îngrijirilor de sănătate), inegalităŃi în distribuŃia teritorială a personalului medical, pondere
inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane şi spitale. Alte
probleme se referă la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale şi a susŃinerii specialiştilor tineri,
slaba organizare a procesului de formare continuă şi postuniversitară a medicilor, nivelul scăzut al salariilor
etc.
Sistemul medical de urgenŃă este, de asemenea, slab dezvoltat, existând un singur spital de urgenŃă,
dar şi aici echipamentele sunt uzate şi de slabă calitate. Serviciile judeŃene de ambulanŃă, în principal auto-
finanŃate din fonduri de asigurare, se ocupă de urgenŃe, transportul pacienŃilor şi apeluri la domiciliu, fiind
concentrate mai ales în zonele urbane (cu un timp mediu de răspuns de 15 minute). În zonele rurale, timpul de
răspuns ajunge până la 30 sau 45 de minute.
VI.5. AsistenŃă socială

VI.5.1. AdulŃi
Procesul de asistenŃă socială pentru persoanele adulte se desfăşoară în cadrul următoarelor instituŃiilor
rezidenŃiale:
Cost mediu /
InstituŃia Număr persoane asistate Personal angajat beneficiar/lună
(ROL - 2004)
Centrul de Integrare prin
Terapie OcupaŃională 85 posturi aprobate
117 persoane cu handicap 9.490.125
pentru Persoane cu 73 posturi ocupate
Handicap Bădăcin
Centrul de Recuperare
şi Reabilitare 80 posturi aprobate
136 persoane cu handicap 7.403.283
Neuropsihiatrică 66 posturi ocupate
Jibou
Centrul de Îngrijire şi 66 persoane cu handicap 47 posturi aprobate
7.425.000
AsistenŃă Crasna 39 persoane cu boli cronice 24,5 posturi ocupate
Centrul de Îngrijire şi 3 persoane cu handicap 89 posturi aprobate
5.566.987
AsistenŃă Boghiş 49 persoane vârstnice 81,5 posturi ocupate
105
Primele două instituŃii sunt componente funcŃionale ale DGASPC – Consiliul JudeŃean Sălaj şi sunt
subordonate AutorităŃii NaŃionale pentru Persoane cu Handicap, iar celelalte sunt subordonate Consiliului
Local al Comunei Crasna respectiv Consiliul Local al Comunei Boghiş.
Cele două centre subordonate DGASPC Sălaj sunt instituŃii rezidenŃiale mixte, de tip vechi, cu peste
100 de beneficiari fiecare. Din totalul de 408 persoane adulte instituŃionalizate, 62% se află în aceste două
centre propuse pentru restructurare. Beneficiarii celor două centre au fost reevaluaŃi şi încadraŃi în grade de
handicap.
Astfel, dintre persoanele asistate în CRRN Jibou 7,35% au handicap grav, iar 92,65% au handicap
accentuat. Din punct de vedere al mobilităŃii, aceştia sunt deplasabili în proporŃie de 100%. În urma evaluării
SOS (gradul de abilitate al persoanei cu handicap) 29,4% au abilitate ridicată, 36,8% au abilitate medie iar
33,8% au abilitate scăzută.
În CITOPH Bădăcin 55,5% au handicap grav, 34,2% handicap accentuat iar 10,3% handicap mediu.
Din punct de vedere al mobilităŃii aceştia sunt deplasabili în procent de 88%. În urma evaluării SOS s-a
constatat că 12,8% au abilitate ridicată, 25,7% abilitate medie şi 61,5% abilitate scăzută.
Personalul este insuficient şi nu este normat conform nevoilor beneficiarilor. Actuala normare a
personalului este orientată exclusiv spre funcŃia de îngrijire şi asistenŃă medicală şi nu permite desfăşurarea
activităŃilor necesare dezvoltării abilităŃilor persoanelor instituŃionalizate şi capacităŃii de integrare socio-
profesională a acestora. Se constată lipsa de atractivitate pentru posturi de asistenŃi sociali, psihologi, psihiatri,
ergoterapeuŃi şi terapeuŃi.
VI.5.2. Copii
Un progres important în procesul de reformă privind protecŃia copilului l-a constituit dezvoltarea
serviciilor alternative care previn abandonul copiilor şi instituŃionalizarea acestora, cum sunt: centrele
maternale, centrele de îngrijire de zi, centrele de zi pentru recuperarea copilului cu dizabilităŃi, centrele de
consiliere şi sprijin pentru părinŃi, serviciile de monitorizare şi asistenŃă a femeii gravide predispuse să-şi
abandoneze copilul, servicii pentru prevenirea abandonului în perioada preconceptivă prin consiliere şi
planning familial şi altele.
Din totalul populaŃiei judeŃului Sălaj - 248.015 locuitori (înregistrată la recensământul din 2002) - 13,49
% sunt copii, din care 1632 respectiv 4,89 % sunt în sistemul de protecŃie din cadrul DGASPC Sălaj:
● 446 de copii, reprezentând 27,32 % din totalul copiilor din sistemul de protectie beneficiază de
serviciile din cadrul unităŃilor de protecŃie, de tip Complexe de Servicii Comunitare
● un număr de 599 copii beneficiază de servicii alterantive de tip familial , aceştia reprezentând 36,70
% din totalul copiilor din sistemul de protecŃie
- 167 de copii se află în plasament în reŃeaua asistenŃilor maternali profesionişti şi reprezintă
27,87 % din numărul copiilor protejaŃi în servicii alternative de tip familial;
- 432 de copii se află în plasament la familii/persoane şi reprezintă 72,12% din numărul copiilor
protejaŃi în servicii alterantive de tip familial
● un număr de 8 copii sunt monitorizaŃi pentru adopŃii şi reprezintă 0,49 % din totalul copiilor din
sistemul de protecŃie
● un număr de 20 abandonaŃi în spitale, aceştia reprezentând 1,22 % din totalul copiilor din sistemul
de protectie.
● copiii cu dizabilităŃi sunt în număr de 559 - aceştia reprezintă 34,25 % din totalul copiilor din
sistemul judeŃean de protecŃie.
În prezent din totalul copiilor/tinerilor din unităŃile de protecŃie – Complexe de Servicii Comunitare - 63%
sunt rezidenŃi în centrele de plasament, 16,81 % sunt cuprinşi în centrele de zi , 17,48% sunt protejaŃi în
Casele de tip familial (CTF) iar aproximativ 1% beneficiază de alte servicii.
O componentă fundamentală a procesului de reformă o constituie dezvoltarea şi diversificarea
modalităŃilor de intervenŃie în vederea prevenirii abandonului şi reducerii instituŃionalizării
În vederea diminuării fenomenului de abandon, în parteneriat cu FundaŃia SERA România şi cu DirecŃia
de Sănătate Publică, s-a organizat Serviciul de prevenire a sarcinii nedorite prin planificare familială şi
educaŃie contraceptivă. De la înfiinŃarea serviciului – aprilie 2004 -până în prezent, au fost vizitate un număr
106
de 434 femei, din care 385 au beneficiat de programe de consiliere. Pentru 183 de femei s-a instituit o măsură
de contracepŃie.
AsistenŃa maternală profesionistă reprezintă o alternativă a asigurării creşterii şi dezvoltării copiilor,
atunci când copilul nu poate să rămână în propria familie. În prezent sunt 167 de copii în această formă de
protecŃie, monitorizaŃi permanent. Pentru asistenŃii maternali profesionişti sunt organizate periodic cursuri de
formare şi perfecŃionare profesională.
Plasamentele la familii, persoane sau rude până la gradul IV, constituind măsuri prioritare de protecŃie,
continuă să stea în centrul activităŃii serviciilor de protecŃie socială, ca alternativă prioritară la instituŃionalizare.
În prezent, un număr de 432 de copii beneficiază de măsura de plasament la rude până la gradul IV, iar un
număr de 14 copii se află în plasament la familii/ persoane.
AdopŃii - Plecând de la principiul conform căruia mediul familial pierdut trebuie înlocuit cu unul în care
copilul abandonat să-şi poată regăsi condiŃiile de bază pierdute, s-a continuat promovarea adopŃiilor naŃionale.
Astfel, în anul 2005, au fost emise un număr de 8 hotărâri judecătoreşti privind deschiderea adopŃiei interne,
un număr de 2 hotărâri judecătoreşti privind încredinŃarea în vederea adopŃiei.
Abandonul copilului în spitale are o evoluŃie fluctuantă şi continuă să fie o problemă gravă. Acest
lucru se datorează în primul rând lipsei de informare asupra modalităŃilor de accesare a mijlocelor de
planificare familială, în primul rând a femeilor/tinerilor din mediul rural şi din comunităŃile sărace de romi.
Din cei 20 copii părăsiŃi în spitale anul acesta, în urma evaluării şi consilierii repetate, au putut fi
reintegraŃi în familie 8 copii. Pentru alŃi 12 copii instanŃa a stabilit măsura de plasament în asistenŃă
maternală profesionistă.
De asemenea, sunt de menŃionat demersurile iniŃiate în vederea integrării sociale a unor categorii
defavorizate (copiii străzii, tinerii care părăsesc sistemul de protecŃie, copiii din învăŃământul special), precum
şi cele legate de protecŃia copiilor împotriva abuzului, exploatării sau traficului, în vederea promovării egalităŃii
de şanse pentru acest grup ameninŃat şi chiar confruntat cu riscul excluziunii sociale.
DelincvenŃa juvenilă este în creştere şi în judeŃul Sălaj. În anul 2005 au fost înregistraŃi un număr de
43 de copii care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspund penal. Cu toate că în
cadrul DGASPC s-a înfiinŃat în 2004 Compartimentul de Evaluare Supraveghere Copil Delincvent,
problematica fenomenului delincvenŃei juvenile este insuficient acoperită la nivelul judeŃului datorită lipsei unor
servicii specializate de supraveghere şi orientare a copilului delincvent.
În judeŃul Sălaj există un număr de 656 copii cu dizabilităŃi. Dintre aceştia 14,78% sunt instituŃionalizaŃi
iar restul de 85,32 % se află în familii.
Probleme cheie:
● TendinŃe de evoluŃie negativă ale majorităŃii indicatorilor demografici: spor natural, morbiditate etc.
● MigraŃie externă ridicată, în special a forŃei de muncă calificate, cu aspectele sale pozitive, dar şi negative
● Scădere accentuată a ratei de cuprindere în nivelele superioare de învăŃământ, în mediul rural
● Lipsa locurilor de muncă bine plătite, mai ales pentru absolvenŃii de studii superioare
● Dezechilibrele în scădere de pe piaŃa forŃei de muncă nu sunt contracarate de creşterea atractivităŃii
salariilor, comparativ cu indemnizaŃia de şomaj
● InexistenŃa unei reŃele dezvoltate a furnizorilor de formare continuă a adulŃilor
● Sistem medical de urgenŃă – slab dezvoltat
● Procent ridicat de copii instituŃionalizaŃi – costuri foarte ridicate pentru asigurarea asistenŃei necesare
● Problematica fenomenului delincvenŃei juvenile este insuficient prevenit.
107
SECłIUNEA B
ANALIZA SWOT
judeŃul Sălaj
108
I. PUNCTE TARI
● Centralitatea judeŃului în spaŃiul economico - geografic al Regiunii de Nord-Vest.

● Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene.
- E81 – Cluj – Zalău – Satu-Mare (Vama Petea) modernizat după standarde europene.
- AUTOSTRADA Braşov – Borş (în construcŃie): traversează judeŃul pe o lungime de 84 km
permiŃând dezvoltarea a cel puŃin 3 poli de creştere:
Municipiul Zalău
Zimbor
Nuşfalău
- Servicii de transport aerian accesibile la o distanŃă între 80 şi 120 km:
Aeroportul Cluj-Napoca
Aeroportul Oradea
Aeroportul Baia-Mare
Aeroportul Satu-Mare
● Avantajele naturale insuficient puse în valoare pot constitui un semnificativ potenŃial de dezvoltare
economică:
- Resurse naturale generale
- Resurse minerale-materiale de construcŃie
- Arii protejate
- PotenŃial ridicat pentru un turism diversificat (balnear, cultural, rural, cinegetic) de circuit şi de nişă.
● Resurse şi tradiŃie pentru dezvoltarea ramurilor de potenŃial:
- Agricultura – zootehnie,
- Silvicultura, viticultura, pomicultura,
- Industria de procesare a produselor agricole şi a băuturilor.
● Privatizarea de succes (în procent de 70% cu capital străin) a fostei industrii de stat, având o piaŃă (vest şi
est europeană) deja consolidată.
● UnitaŃi economice mari, cu marcă şi tradiŃie în industria metalurgică şi prelucrarea cauciucului.
● Proximitatea pieŃei europene ( 90-130 km de trei puncte de frontieră).
● ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce
oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă.Femeile au un rol activ – deja
tradiŃional – pe piaŃa muncii. Calitatea sistemului educaŃional în centrele urbane este încă bine
conservată.
● MigraŃia temporară a forŃei de muncă în străinătate (20-25% din populaŃia activă) reprezintă, pe termen
scurt şi mediu, o potenŃială sursă pentru dezvoltare şi capitalizare (IMM, piaŃa imobiliară, servicii,
educaŃie).
● AutorităŃile locale (cu deosebire la nivel judeŃean şi urban) sunt deschise pentru inovare instituŃională şi
sustenabilitatea proiectelor comunitare.
● ExperienŃa partenerială (asociativă) a autorităŃilor locale, judeŃene în derularea unor proiecte cu finanŃare
nerambursabilă: - SAMTID, ADIL, P.D.R.
● InvestiŃii în domeniul imobiliar, piaŃă imobiliară dinamică, atractivă.
109
II. PUNCTE SLABE

● Infrastructura rutieră judeŃeană (drumuri judeŃene) şi cea rurală (drumuri comunale) neadecvată creşterii
economice şi dezvoltării rurale.
● Majoritatea zonelor rurale aflate în impas de dezvoltare, incapabile să genereze venituri şi să gestioneze
eficient şi prin forŃe proprii resursele naturale şi locale.
● Riscul accentuării fenomenului sărăciei şi marginalizării sociale în mediul rural.
● Sistemul exploataŃiilor agricole fărâmiŃate, de dimensiuni mici (cca 2 ha), insuficient dotate cu tehnologie
modernă, pune în pericol capacitatea de a regenera şi diversifica mediul economic rural.
● Infrastructură rutieră şi feroviară neadecvată dezvoltării durabile în mediul urban şi rural.
• AbsenŃa serviciilor publice (apă, canal, energie termică) la nivelul localităŃilor rurale, inadecvarea şi
gradul ridicat de uzură ale unor servicii publice urbane (apă, reŃele de canalizare, agent termic).
● PotenŃialul turistic este în proporŃii covârşitoare nevalorificat datorită:
- Unor privatizări nereuşite
- Lipsa tradiŃiei, inerŃia de inovare şi diversificare a economiei rurale
- Lipsa unor mărci, branduri localeşi a produselor turistice proprii
- Lipsa agenŃiilor de turism şi de activităŃi promoŃionale.
● DispariŃia treptată a meşteşugurilor tradiŃionale, în concurenŃa cu industrializarea anilor 60-70.
● Nivel scăzut al învăŃării continue, structuri organizaŃionale insuficiente pentru educaŃia adulŃilor.
● ReŃea rutieră necorespunzătoare între centrele urbane din judeŃ.
● Infrastructură deficitară de transport urban (parcări, parcuri de maşini uzate).
● AbsenŃa structurii organizaŃionale antreprenoriale şi de afaceri.
● Ponderea nesemnificativă a turismului în PIB (1,15%).
● DificultăŃi de stabilizare a tineretului superior calificat în economia judeŃeană.
III. OPORTUNITĂłI
● Valorificarea Autostrăzii ca traseu şi vector al creşterii economice.
● Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităŃi economice
inovative, ecologice şi de nişă.
● Centralitatea spaŃială în Regiunea Nord-Vest şi accesibilitatea la culoarele europene - avantaje pentru
parcuri tematice, interporturi (servicii de tranzit, turism de tranzit, procesare primară) dezvoltarea IMM
şi atragerea investiŃiilor străine directe.
● Definirea turismului ca sector economic prioritar, (atât la nivel judeŃean, cât şi regional) poate antrena
creşterea capacităŃii de cazare şi a fluxului de turişti.
● Parcurgerea primei etape în procedura de atestare a unor locaŃii ca staŃiuni turistice.
● Dezvoltarea învăŃământului universitar (noi filiale, specializări tehnice) va îmbunătăŃi ponderea forŃei de
muncă superior calificată.
● Procentajul mare al segmentului vârstnic în ansamblul populaŃiei va determina creşterea interesului
pentru turismul balnear.
● Promovarea pe AsistenŃă Tehnică – ISPA a proiectelor privind managementul apei/ apei uzate şi
managementul integrat al deşeurilor creşte capacitatea de administrare a problemelor de mediu în
judeŃul Sălaj.
● Aderarea la Uniunea Europeană va impune obligaŃia creşterii cheltuielilor de Cercetare-Dezvoltare,
conform Strategiei de la Lisabona.
●Intrarea în finanŃare nerambursabilă a unii proiect privind realizareaunor studii de marketing pentru
dezvoltarea turismului judeŃean.
110
IV. AMENINłĂRI
● Capacitate administrativă insuficientă pentru implementarea obligaŃiilor şi legislaŃiei post-aderare.
● Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de pre-aderare şi aderare.
● Şocuri post - integrare în zonele vulnerabile: - agricultură
- IMM-uri.
● Întârzierea lucrărilor la Autostrada Braşov-Borş.
● Creşterea predictibilă a fluxurilor de migraŃie externă a forŃei de muncă înalt calificate.
● Accelerarea îmbătrânirii populaŃiei şi a depopulării satelor.
● Complexitatea procedurilor de accesare a instrumentelor structurale şi a legislaŃiei europene pentru
parteneriatele public-privat.
111
SECłIUNEA C
VIZIUNE – MISIUNE
Sălaj 2007 - 2013
112
SĂLAJ 2007 - 2013
VIZIUNE
„SĂLAJUL – UN MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE, O COMUNITATE

CAPABILĂ SĂ ATRAGĂ INVESTIłII ŞI PROIECTE EUROPENE ÎN TOATE DOMENIILE”
• În parteneriat activ cu toŃi cetăŃenii şi prietenii săi, cu autorităŃile locale, instituŃiile

publice, cu mediul de afaceri, societatea civilă, SĂLAJUL devine un spaŃiu
M deschis către prosperitatea şi civilizaŃia de tip european.
• Transformând potenŃialul de RESURSE ÎN AVANTAJE COMPETITIVE,
comunitatea noastră se distinge prin centralitatea sa regională - ca un spaŃiu
I privilegiat al dinamismului economic şi dezvoltării durabile.
• CetăŃenii judeŃului, având exerciŃiul multiculturalităŃii, al ethosului de muncă
S central-european, sunt capabili să asume toate rigorile, standardele şi
beneficiile europene pentru a-şi construi o viaŃă prosperă.
• Prin gestionarea inovativă a resurselor şi managementul eficient al inteligenŃei,
I comunităŃile din Sălaj vor coopera pentru dezvoltarea unei economii funcŃionale
şi competitive pe piaŃa europeană, concentrând investiŃiile şi intervenŃiile
U strategice spre următoarele sectoare prioritare:
- Industria metalurgică
- ProducŃie de mobilier
N - Industria de prelucrare a cauciucului
- Agricultură
- Industria altor produse din materiale nemetalice
E - Cercetare
- Turism - Agroturism
113
SECłIUNEA D
C A D R U S TR A T E G I C
114
STRATEGIA SECTORIALĂ I
- TRANSPORTURI -
judeŃul
BIHOR
ZALĂU
Nuşfalău
Zimbor
judeŃul
CLUJ
115
I.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI
• Centralitatea judeŃului în spaŃiul economico - geografic al Regiunii Nord - Vest.
• Autostrada Braşov – Borş (în construcŃie): traversează judeŃul pe o lungime de 84 km permiŃând dezvoltarea
a 3 poli de creştere: municipiul Zalău, Zimbor şi Nuşfalău
• Densitatea mare de drumuri europene, în regiune existând şapte drumuri europene, mai multe decât în
oricare altă regiune din România
• Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene E 81 – Cluj – Zalău –
Satu-Mare (Vama Petea) modernizat după standarde europene
• Densitatea medie a drumurilor în judeŃ (0,4 km / km2) este superioară densităŃii medii în regiune (0,34 km /
km2) şi densităŃii medii naŃionale (0,33km / km2)
• La nivel de regiune drumurile din categoriile superioare sunt reprezentate în proporŃie mult mai semnificativă
faŃă de media pe Ńară
• Drumurile cu îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare au cam aceeaşi pondere la nivel regional şi naŃional
• La nivel de regiune drumurile judeŃene precum şi cele comunale cu îmbrăcăminŃi bituminoase modernizate
sunt reprezentate în proporŃie mai ridicată faŃă de media naŃională
• Densitatea reŃelei feroviare din judeŃ (45,5km/1000km) apropiată de cea la nivel naŃional (48,2km/1000km),
întreaga reŃea de căi ferate din judeŃ fiind cu ecartament normal
• Regiunea este traversată de ramura nordică a coridorului feroviar X
• Nivelul de serviciu al transportului feroviar din regiune a crescut prin introducerea trenurilor săgeata albastră
• Existenta unei reŃele de drumuri forestiere şi de exploatare care prin efort minim pot fi folosite ca şi căi de
acces şi drumuri turistice
• DistanŃe mici, cuprinse între 80 şi 120 km, faŃă de cele 4 aeroporturi din regiune. Infrastructura aeriană este
bine dezvoltată la nivel de regiune - 23,5% din cele 17 aeroporturi din România se află în Regiunea
Nord - Vest (Cluj Napoca – aeroport internaŃional, Oradea, Satu Mare, Baia Mare). Traficul internaŃional
de pasageri în cazul Aeroportului internaŃional Cluj-Napoca este superior traficului naŃional.
PUNCTE SLABE
• PoziŃie periferică fata de coridoarele de transport europene (regiunea nu este traversată de nici un coridor
pan-european de transport)
• InexistenŃa drumurilor rapide sau autostrăzilor care sa facă joncŃiunea cu coridoarele IV şi IX Pan-Europene
• Din totalul de 627,974 km drumuri judeŃene, doar o proporŃie aproape nesemnificativă sunt modernizate
• Drumurile comunale nu au deloc îmbrăcăminŃi asfaltice modernizate
• Numeroase sectoare de drumuri comunale cu dificultăŃi de acces
• Legătura cu polii importanŃii din vecinătate se face greu
• Legatura slabă cu estul şi sudul Ńării
• Lipsa centurilor ocolitoare pentru localităŃile urbane din judeŃ: Zalău, CehuSilvaniei, Jibou şi Şimleu Silvaniei
• Infrastructura de acces la zonele cu potenŃial turistic ale regiunii, în special de turism montan, slab
dezvoltată
• Conectivitate feroviară redusă şi inexistenŃa în judeŃ a căilor ferate electrificate
• Lipsa unei dezvoltări integrate a aeroporturilor din regiune
• Nu există programe de educaŃie şi cercetare privind managementul, logistica şi finanŃele infrastructurii şi a
sistemelor de transport
• Nu există facilităŃi de transport intermodal
116
OPORTUNITĂłI
• Valorificarea autostrăzii Braşov – Borş ca traseu, intermodalitate şi vector al creşterii economice
• PosibilităŃi de finanŃare prin fondurile structurale
• Centralitatea spaŃială a judeŃului în Regiunea Nord-Vest şi accesibilitatea la culoarele europene = avantaje
pentru parcuri tematice (servicii de tranzit, turism de tranzit, procesare primară) dezvoltarea
Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, a antreprenoratului şi atragerea investiŃiilor străine directe
• Regiunea ocupă locul 5 din 8 din punctul de vedere al densităŃii reŃelelor TEN (Trans-European-Network),
aceste reŃele urmând să atragă în viitorul apropiat majoritatea investiŃiilor în infrastructura de transport,
cu beneficii certe pentru Sălaj
• Polarizarea principalelor coridoare de transport în regiune pe teritoriul judeŃului Sălaj
• Interesul crescând la nivel european pentru transportul feroviar
• Creşterea cererii de servicii în domeniul transporturilor ca urmare dezvoltării turismului
AMENINłĂRI
• Zone cu restricŃii de viteză pentru trenurile de mare viteză
• Realizarea autostrăzii Borş – Braşov fără dezvoltarea unei infrastructuri adiancente performante de
distribuire şi colectare a traficului va face ca investitorii/turiştii să ocolească sau doar să tranziteze
judeŃul
• PotenŃialul de punct nodal al Regiunii Nord-Vest pe relaŃia între Europa Centrală şi cea sudică nu poate fi
valorificat
• Congestia traficului şi poluarea excesivă a centrelor urbane
• Depăşirea, pe anumite tronsoane rutiere, a capacităŃii de transport
• Infrastructura feroviară insuficient dezvoltată şi cu posibilităŃi reduse de conectare va determina o mare
parte din investitori şi turişti să ocolească sau doar să tranziteze judeŃul
• Perspectiva pesimistă în ceea ce priveşte transportul de călători pe calea ferată în etapa următoare, mai cu
seamă dacă se are în vedere concurenŃa accentuată a ultimei perioade dintre aceasta şi deplasarea
populaŃiei cu mijloace auto, care este mai rapidă (ca timp de a ajunge la destinaŃie) şi se realizează la
preŃuri mai reduse
• Scăderea transportului de mărfuri pe calea ferată ca urmare a faptului că locul transportului pe calea ferată
a fost înlocuit cu cel rutier, care este simŃitor mai funcŃional, mai cu seamă în ceea ce priveşte
posibilitatea reducerii evidente timpului de circulaŃie a bunurilor materiale de la expeditor la destinator
• InsuficienŃa fondurilor necesare pentru întreŃinerea aeroporturilor va contribui la degradarea acestora
• IneficienŃa unor investiŃii realizate în infrastructura de transport datorită necorelării cu investiŃiile din alte
sectoare (turism, competitivitate, etc.)
***
O infrastructură de transport eficientă, conectată la reŃeaua europeană de transport contribuie la

creşterea competitivităŃii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de
noi activităŃi pe piaŃa internă.
Scopul strategiei pentru domeniul infrastructurii de transport este de a genera o dezvoltare echilibrată a
tuturor modurilor de transport prin asigurarea infrastructurilor de transport moderne şi durabile împreună cu o
creştere a calităŃii serviciilor şi realizarea unui sistem funcŃional de ”unitate în diversitate”.
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiŃie necesară pentru implementarea cu succes
şi a celorlalte priorităŃi de dezvoltare ale României pentru perioada 2007–2013, contribuind la creşterea
mobilităŃii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea polilor de creştere cu reŃeaua regională. naŃională şi
internaŃională de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea
infrastructurii de transport locale şi regionale.
JudeŃul Sălaj trebuie să profite de centralitatea sa geografică în cadrul Regiunii Nord – Vest, prin
atragerea de investiŃii în infrastructură şi în servicii din domeniul transporturilor. Dezvoltarea infrastructurii de
117
transport va spori accesibilitatea atât la zone situate în interiorul, cât şi în afara judeŃului, îmbunătăŃind astfel
flexibilitatea pieŃei forŃei de muncă şi competitivitatea economică.
Un avantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii de transport pe teritoriul judeŃului,
dar este necesară demararea unor acŃiuni susŃinute pentru a dezvolta transportul inter-modal. Acest mod de
transport permite transportul materiilor prime şi al mărfurilor la costuri scăzute, având în vedere şi atingerea
obiectivului de dezvoltare durabilă. Ca urmare, este necesară stabilirea unui echilibru între transportul feroviar
şi cel rutier.
Dezvoltarea transportului rutier şi alinierea la standardele europene este motivată de necesitatea
racordării coerente a reŃelei judeŃene la reŃeaua regională, naŃională şi europeană, precum şi corelarea
proiectelor de dezvoltare ale judeŃului cu cele de la nivel regional, naŃional şi cu cele din Ńările vecine.
I.2. Obiective strategice

Analiza situaŃiei curente şi concluziile Analizei SWOT au evidenŃiat faptul că sistemul de transport
din judeŃul Sălaj este încă insuficient dezvoltat şi de calitate slabă comparativ cu statele membre ale UE şi cu
alte Ńări est-europene.
OBIECTIV GENERAL:
REABILITAREA, MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ A ÎNTREGII INFRASTRUCTURI

DE TRANSPORT DIN JUDEł ŞI ASIGURAREA INTERMODALITĂłII,
ÎN SCOPUL CONECTĂRII LA CORIDOARELE DE TRANSPORT
REGIONALE, NAłIONALE ŞI EUROPENE
OBIECTIVE SPECIFICE:
1. Asigurarea dreptului la mobilitate prin crearea unor legături funcŃionale între polii de creştere,
precum şi cu marile centre regionale
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru asigurarea legăturilor funcŃionale spre zonele
industriale, zonele turistice şi alte zone critice (mediu rural, localităŃi izolate)
3. Combaterea congestiei în centrele de influenŃă din judeŃ pentru asigurarea dezvoltării teritoriale
4. ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între principalele drumuri de tranzit şi zonele cu concentrare mare a
populaŃiei
5. Asigurarea condiŃiilor de siguranŃă a circulaŃiei, refacerea echilibrului între diferitele tipuri de
transport şi dezvoltarea intermodalităŃii
Obiectiv specific 1. Asigurarea dreptului la mobilitate prin crearea unor legături funcŃionale între polii
de creştere, precum şi cu marile centre regionale:
• Prioritate Dezvoltarea infrastructurii rutiere de legătură cu judeŃele din Regiunea Nord - Vest, în
scopul facilitării dezvoltării economice şi creşterii competitivităŃii
Măsuri:
- Reabilitarea drumului judeŃean DJ 108A+DJ108G: Ciucea – Crasna – VîrşolŃ, în parteneriat cu
Consiliul JudeŃean Cluj;
- Reabilitarea drumului judeŃean DJ 108D: Crişeni – Cehu Silvaniei – Baia Mare, în parteneriat cu
Consiliul JudeŃean Maramureş – Drumul Nordului;
- Reabilitarea, asigurarea capacităŃii de circulaŃie şi a derulării acesteia în condiŃii de siguranŃă pe
drumurile judeŃene care:
- asigură legătura între judeŃele limitrofe şi legătura între centrele de dezvoltare din judeŃele
vecine (legătura între judeŃul Sălaj cu reşedinŃa judeŃului Maramureş, a zonei Someşului cu zona
Lăpuşului, legătura între localităŃile din zona Codru din judeŃele Satu Mare şi Maramureş şi Cehu
Silvaniei, legătura zonei Someşului cu centrul de dezvoltare Dej;
118
- asigură legatura cu drumul european E 81 Cluj – Zalău - Satu Mare şi prin acestea legătura între
municipiul Zalău, municipiul Cluj, municipiul Satu Mare şi municipiul Oradea;
- Înlăturarea efectelor alunecărilor de teren (refacerea sectoarelor de drum afectate);
- Punerea în siguranŃă prin consolidare sau refacere a podurilor aflate pe traseele drumurilor judeŃene
menŃionate mai sus;
- Mobilitatea urbană – condiŃie pentru creşterea atractivităŃii municipiului Zalău (amenajare staŃii de
autobuz, introducerea sistemului GPS pe mijloacele de transport în comun, sisteme moderne de
informare a publicului;
- Modernizarea şi reabilitarea de drumuri locale pentru facilitarea mobilităŃii populaŃiei şi a mărfurilor în
municipiul Zalău.
Obiectiv specific 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru asigurarea legăturilor funcŃionale

spre zonele industriale, zonele turistice şi alte zone critice (mediu rural, localităŃi izolate):
• Prioritatea 1. Asigurarea conexiunilor rutiere de interes regional, naŃional şi european cu Parcul
industrial Jibou
Măsuri:
- Reabilitarea drumurilor judeŃene care asigură legături rutiere:
- între Parcul industrial Jibou, judeŃele vecine (judetul Maramureş, judetul Cluj) şi principalele zone
de dezvoltare din acestea,
- între Parcul industrial Jibou şi drumul European E 81 Cluj - Zalău – Satu Mare în vederea
facilitării dezvoltării activităŃilor economice şi industriale din parc şi a schimburilor comerciale;
- Punerea în siguranŃă a podurilor şi podeŃelor de pe aceste sectoare de drum;
• Prioritatea 2. Reabilitarea drumurilor care asigură legătura principalelor obiective turistice din
judeŃ cu principalele artere rutiere (drumuri naŃionale şi/sau drumuri europene) şi a
celor care vor determina valorificarea potenŃialului turistic
Măsuri:
- Reabilitarea drumurilor judeŃene care asigură legătura între obiectivul turistic „Băile Boghiş” cu
drumurile naŃionale care străbat judeŃul Sălaj (DN 1H, DN 19B, DN 1F) şi drumul naŃional DN 1 (Cluj –
Oradea) din care se realizează legătura cu partea de sud a judeŃului.
- Reabilitarea drumurilor prin care se asigură legătura între drumurile judeŃene şi naŃionale şi obiectivul
„Băile Bizuşa”
- Modernizarea drumurilor de acces spre zonele cu potenŃial turistic situate pe Valea Almaşului
(drumuri de exploatare), Izvoarele Barcăului (drum judeŃean şi drum de exploatare), Băile Zalnoc
(drum judetean), zona Poic (drumuri judeŃene situate la limita jud.Sălaj şi jud. Cluj); zona Iaz (drum
comunal), a drumurilor care asigură accesul la zonele naturale protejate precum şi a drumurilor de
acces la mănăstirile din judeŃ
- Refacerea drumurilor afectate de alunecări de teren;
- Punerea în siguranŃă a podurilor situate pe aceste sectoare de drum;
Obiectiv specific 3. Combaterea congestiei în centrele de influenŃă din judeŃ pentru asigurarea
dezvoltării teritoriale:
• Prioritatea 1. ConstrucŃia infrastructurii rutiere de acces şi ocolire a zonelor urbane
congestionate
Măsuri:
- Realizarea centurii de ocolire a municipiului Zalău, etapa I şi etapa a II-a;
- Realizarea centurii de ocolire a oraşului Jibou;
- Stabilirea rutelor şi consolidarea arterelor prin care să se asigure tranzitarea traficului rutier prin
oraşele Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei;
119
• Prioritatea 2. Dezvoltarea unui sistem de transport urban de înaltă calitate prin susŃinerea unui
transport nepoluant, eficient, în toate localităŃile urbane ale judeŃului
Măsuri:
- Amenajarea staŃiilor de autobuz în municipiul Zalău;
- Extinderea şi modernizarea parcului auto, a staŃiilor de autobuz pentru transportul în comun în
centrele urbane din judeŃ;
- Introducerea sistemului GPS pe mijloacele de transport în comun din municipiul Zalău;
- Realizarea unor sisteme moderne de informare a publicului privind orarul şi accesul la mijloacele de
transport în comun;
- Fluidizarea traficului în municipiul Zalău prin sistemul de semaforizare „UNDA VERDE”;
- Parcări subterane în zonele aglomerate şi centrale;
- Extinderea transportului în comun în zona periurbană a municipiului zalău în funcŃie de noile investiŃii
şi noile locuri de muncă apărute.
Obiectiv specific 4. ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între principalele drumuri de tranzit şi zonele cu
concentrare mare a populaŃiei:
• Prioritate ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între centrele economico-sociale, polii de creştere şi
microregiunile judeŃului
Măsuri:
- Reabilitarea drumurilor judeŃene (DJ 191C şi DJ 191D) care asigură legătura între drumurile care
străbat cele 2 zone;
- Modernizarea drumului comunal care asigură legătura între zona Crasna şi zona Valcău;
- ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între Valea Crasnei şi Valea Barcăului
- Reabilitarea drumurilor judeŃene care realizează legătura reşedinŃei de judeŃ cu principalele centre
economice ale judeŃului: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu – Silvaniei, Crasna, Sărmăşag, Nuşfalău,
Hida - Zimbor, Ileanda.
- Reabilitarea drumurilor judeŃene care realizează legătura între principalele localităŃi ale judeŃului
(localităŃile considerate centre de dezvoltare) precum şi între acestea şi principalele artere deschise
traficului de tranzit (drumuri naŃionale importante, drumuri europene)
Obiectiv specific 5. Asigurarea condiŃiilor de siguranŃă a circulaŃiei, refacerea echilibrului între

diferitele tipuri de transport şi dezvoltarea intermodalităŃii:
• Prioritatea 1. Reducerea riscului de accidente rutiere pe reŃeaua de drumuri judeŃene şi în
sistemul de transport urban
Măsuri:
- ÎmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor şi în mod deosebit amenajarea curbelor
(asigurarea vizibilităŃii, mărirea razelor curbelor);
- Semnalizarea adecvată a reŃelei rutiere Ńinând cont de valorile de trafic, de configuraŃia reliefului şi
de starea tehnică a suprafeŃei de rulare;
- Amenajarea intersecŃiilor principalelor drumuri judeŃene astfel încât să ofere siguranŃă şi confort
partipanŃilor la trafic;
- Amenajarea intersecŃiilor în municipiul Zalău şi extinderea de la 2 la 4 benzi a DN 1F în zona
Parcului Industrial Zalău
- Realizarea unui sistem modern şi unitar de marcaje şi semnalizare rutieră pe drumurile judeŃene şi
comunale;
- Amplasarea de indicatoare de vizibilitate şi orientare pentru zonele şi obiectivele turistice din judeŃ.
• Prioritatea 2. Punerea în siguranŃă a podurilor de pe reŃeaua de drumuri judeŃene (cca. 20 de

poduri)
Măsuri:
- Expertizarea tuturor podurilor care sunt afectate şi stabilirea priorităŃilor de refacere sau de punere în
siguranŃă în funcŃie de importanŃa socio - economică a arterei rutiere şi gravitatea defectelor podurilor;
120
- Elaborarea studiilor şi documentaŃiilor specifice pentru demararea activităŃilor de reabilitare a

podurilor.
• Prioritatea 3. Refacerea sectoarelor de drum afectate de alunecările de teren (cca. 25 de zone

afectate)
Măsuri:
- Elaborarea studiilor geotehnice pentru sectoarele de drum afectate de alunecările de teren şi
stabilirea unei strategii de refacere;
- ÎntreŃinerea acostamentelor, rigolelor, şanŃurilor şi a spaŃiilor verzi adiacente drumurilor judeŃene şi
comunale, igienizarea permanentă a acestora.
• Prioritatea 4. Creşterea calităŃii serviciilor în transporturi

Măsuri:
- Realizarea Parcului Industrial Zalău (cu includerea Centrului ExpoziŃional);
- Dezvoltarea intermodalităŃii în reŃelele de transport feroviar şi rutier;
- Realizarea unui Terminal Intermodal în Parcul Industrial Zalău
• Prioritatea 5. Implementarea unor sisteme informatice integrate de care să beneficieze toate

modalităŃile de transport
Măsuri:
- Includerea pe site-ul Consiliului JudeŃean Sălaj a datelor care să ofere informaŃii cu privire la reŃeaua
rutieră (drumuri judeŃene şi nationale din judeŃ), respectiv condiŃiile de transport ale momentului şi
evoluŃia prognozată a calităŃii drumurilor în vederea facilitării activităŃilor specifice desfăşurate de
către transportatori pentru elaborarea schemelor de circulaŃie pentru moment şi pentru perspectivă în
judeŃ (legături optime actuale şi de perspectivă între principalele localităŃi, între diferitele categorii de
drumuri şi între reŃeaua de drumuri şi reŃeaua de cale ferată).
***
Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte, după cum
urmează:
- POS Transporturi
- POR Axa Prioritară 1.1 – Transporturi
121
STRATEGIA SECTORIALĂ II
- COMPETITIVITATE -
În martie 2000, Consiliul Europei a stabilit la Lisabona o strategie de

10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitivă şi dinamică economie din
lume, bazată pe cunoaştere, capabilă dezvoltare economică durabilă cu
locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o coeziune socială mai
intensă”.
Obiectivul Strategiei de la Lisabona privind PIB-ul este de a menŃine
o creştere medie anuală a acestui indicator de aproximativ 3 %.
122
II.1. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI
• Valoarea PIB creată în industrie în 2002 este de 27,1% din totalul economiei (depăşind nivelul regional)
reflectând potenŃialul de relansare a industriei judeŃului
• Cifra de afaceri pe economia judeŃului la nivelul anului 2004 înregistrează o creştere cu 97% faŃă de 2002,
datorită, în special, creşterii acestui indicator în construcŃii cu 138% şi în industria prelucrătoare cu
103%
• SituaŃia indicatorilor de eficienŃă este ameliorată semnificativ în ultima perioadă : productivitatea muncii pe
economia judeŃului înregistrând o creştere de 111%, în perioada 2002-2004, şi de 132% în industrie,
reflectând potenŃialul de competitivitate
• Privatizarea de succes a fostei industrii de stat, de regulă cu capital străin, având o piaŃă deja consolidată
• Sector activ al confecŃiilor, textile, pielărie şi încălŃăminte, cu potenŃial de ocupare - (ex. Universal Zalău,
ConfecŃii Jibou);
• ForŃă de muncă stabilă, preponderent feminină, specializată în sectorul confecŃiilor şi industriei uşoare
• UnităŃi economice de tradiŃie în industria metalurgica, prelucrarea cauciucului, trecute de faza de
restructurare, aflate în expansiune economică (ex. Silcotub, IAIFO Zalau, Steel Cord Michellin Romania,
SC Silvanie SA)
• UnităŃi economice de tradiŃie în industria mobilei (Zalău, Şimleu Silvaniei, Nuşfalău, Sărmăşag)
• Parcul industrial Jibou, dat în funcŃiune, dotat cu toate utilităŃile pentru dezvoltarea unor afaceri şi industrii
nepoluante
• Platformele industriale din Zalău, Şimleu-Silvaniei, Cehu-Silvaniei - bază de pornire pentru implantarea de
noi firme – utilităŃi în apropiere şi hale disponibile
• Costul moderat al chiriilor pentru clădiri şi terenuri
• Reabilitarea reŃelei de apa şi canalizare în mediul urban prin programul SAMTID, creşte atractivitatea
mediului de afaceri local (permite racordarea unor noi consumatori, mici, mijlocii şi mari)
• ReŃea de drumuri modernizată (E 81 Satu-Mare - Cluj-Napoca)
• Accesibilitate la transportul feroviar (Jibou- nod de cale ferată aflat în proximitatea Parcului Industrial
Jibou)
• 4 aeroporturi situate la distanŃe între 80-120 km
• Nuclee cu potenŃial de dezvoltare a mediului universitar:
- Zalău - filiala Universitatii de Vest «Vasile Goldis» Arad
- colegii universitare ale UniversităŃii « Babes-Bolyai » şi UniversităŃii Tehnice Cluj-
Napoca
- filiala UniversităŃii «Spiru Haret» Bucureşti
• Nuclee instituŃionale (licee, colegii, universităŃi) cu vocaŃie de performanŃă în pregătirea specialiştilor I.T.
• Nuclee de cercetare în domenii inovatoare (microbiologie - Jibou, medicină - Şimleu Silvaniei)
• Utilizarea Internetului în zonele urbane ca sursă alternativă de informare şi comunicare
• ReŃea intranet între Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale din judeŃ
• Sistem electronic de plată a impozitelor şi taxelor la nivelul municipiului Zalău care facilitează plata
datoriilor către stat pentru agenŃii economici
• PotenŃial turistic ridicat:
natural:
- munŃii Meses şi Plopiş,
- zonele de pescuit şi vânătoare: valea Someşului, pădurea Lapiş,
- lacuri, staŃiuni cu ape termale în curs de atestare: Boghiş, Bizuşa, Mesesenii de Jos, Jibou, Şimleu
Silvaniei;
- Grădina Botanică din Jibou, care se întinde pe o suprafaŃă de 25 de hectare şi cuprinde 5000 de
specii de plante
123
cultural:
- bisericile de lemn (68 de biserici situate pe întreg teritoriul judetului)
- monumente
- tradŃii populare şi zone folclorice prezervate
- evenimente folclorice
- case memoriale
istoric:
- castrele romane de la Moigrad şi Buciumi
- cetăŃile medievale de la Almaş, Şimleu Silvaniei, Cheud
- conacele de la Jibou, Treznea şi Zimbor
- bisericile reformate din VârşolŃ, Nuşfalău
PUNCTE SLABE
• Ponderea redusă a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în domenii de vârf
• InvestiŃii încă reduse în sectoare cu valoare adăugată mare
• Slaba dezvoltare a serviciilor destinate populaŃiei şi a sectorului terŃiar
• Număr redus de IMM-uri / 1000 locuitori (15,40/1000 locuitori comparativ cu 20/1000 locuitori în Regiunea
Nord-Vest)
• Tehnologiile, echipamentele moderne şi gradul de capitalizare sunt încă insuficiente la nivelul IMM-urilor
• Slaba reprezentare a unităŃilor de valorificare şi reciclare a deşeurilor (doar 4 unitati de reciclare a hartiei si
cartonului: Remat Salaj S.A, S.C. Rematex S.R.L, Imperial Exim S.R.L, S.C. Absolut Grup Jibou)
• InsuficienŃa tehnologiilor ecologice şi de ecologizare în procesele de fabricaŃie a agenŃilor economici
• Competitivitatea IMM-urilor pe pieŃele externe este foarte redusă.
• Ponderea redusa a fortei de munca inalt calificata
• Slaba reprezentare a infrastructurii de afaceri
• Oferta redusă de terenuri şi clădiri aflate în proprietate publică, disponibile pentru investiŃii
• InexistenŃa unor centre expoziŃionale şi logistice pentru promovarea ofertelor agenŃilor economici
• Lipsa culturii antreprenoriale şi a experienŃei manageriale
• Sprijin redus acordat agenŃilor economici în desfăşurarea activităŃilor de marketing, consultanŃă, publicitate,
prospectarea pieŃelor potenŃiale(piaŃă locală de consultanŃă slab reprezentată)
• Capacitate redusă de atragere a investitorilor străini în alte sectoare decât cele tradiŃionale
• Lipsa unor instituŃii specializate, guvernamentale şi neguvernamentale, care sa colaboreze cu autorităŃile
locale în atragerea investitorilor străini
• Insuficienta dezvoltare a comunicării între mediul de afaceri şi instituŃiile publice din judeŃ
• Parteneriate neconvingătoare, cu slabă prezenŃă, între universităŃi şi mediul economic
• Marile companii cu capital străin nu dezvoltă strategii locale pentru servicii proprii de dezvoltare
• Brevetele cu protecŃie internaŃională la nivelul agenŃilor economici din regiune sunt inexistente
• IMM insuficient consolidate şi interesate în absorbŃia echipamentelor IT şi în susŃinerea cercetării
• Număr redus de utilizatori casnici de Internet
• Pondere foarte redusă a cetăŃenilor care interacŃionează cu autorităŃile publice prin intermediul Internetului
• PotenŃial turistic insuficient valorificat
• Slaba diversificare a serviciilor turistice şi agroturistice
• Exploatarea deficitară a apelor termale şi balneare
• InexistenŃa unei agenŃii şi a unor puncte de informare pentru promovarea obiectivelor turistice din judeŃ
OPORTUNITĂłI
• Integrarea în Uniunea Europeană va asigura oportunitatea finanŃărilor pe probleme asociate
competitivităŃii economice
• Construirea autostrazii Brasov-Bors va favoriza dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi de tranzit în
punctele de conexiune cu autostrada (Zalău, Zimbor, Nuşfalău);
124
• Construirea şoselei de centură a municipiului Zalău şi conectarea acesteia la autostradă va conduce la

dezvoltarea investiŃiilor în zonă
• Creşterea cererii pentru produsele tradiŃionale pe pieŃele externe (participarea la targuri si expozitii
internationale)
• Creşterea numărului de firme străine atrase în judeŃ ca urmare a promovării Parcului Industrial Jibou,
Zalău, etc
• Disponibilitatea autorităŃilor locale de a sprijini extinderea activităŃii investitorilor străini existenŃi în judeŃ,
prin acordarea unor facilităŃi
• Creşterea ofertei interne de materii prime pentru industria textila
• Cererea la export pentru produse metalurgice şi ale industriei cauciucului
• Creşterea exporturilor directe (îndepartare de sistemul lohn) prin încurajarea firmelor să se perfecŃioneze în
design şi comerŃ cu amănuntul – dezvoltarea unor mărci proprii
• ÎmbunătăŃirea calităŃii şi diversificarea produselor din industria mobilei pentru a obŃine valoare adăugata
ridicată
• Dezvoltarea unor centre de excelenŃă în domeniul tehnologiei construcŃiilor şi industriei uşoare
• Definirea turismului ca sector prioritar poate antrena creşterea capacităŃii de cazare şi a fluxului de turişti
• Dezvoltarea unor amenajări turistice integrate (interjudeŃene-regionale)
• Renovarea şi întreŃinerea obiectivelor istorice şi culturale şi includerea acestora în circuite cu temă de
interes internaŃional
• Creşterea interesului pentru turismul balnear datorită procentului ridicat al persoanelor vârstnice
• Crearea de staŃiuni turistice în judeŃ (proceduri în derulare)
• Dezvoltarea de zone de agrement periurbane
AMENINłĂRI
• Capacitate redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de aderare
• Întârzieri în realizarea proiectului de construire a autostrăzii Braşov-Borş
• Ritm redus de dezvoltare a reŃelei de drumuri din judeŃ
• Migrarea forŃei de muncă înalt calificate către alte centre urbane sau în străinătate
• Neadaptarea IMM-urilor la standardele UE de mediu, calitate, comunicare, practici manageriale
• Creşterea preŃului utilităŃilor şi terenurilor va conduce la scăderea atractivităŃii judeŃului pentru investitorii
străini
• Costuri suplimentare pentru agenŃii economici necesare pentru ecologizarea întreprinderilor şi a
tehnologiilor
• Creşterea costurilor cu achiziŃiile de echipamente şi tehnologii moderne
• Cheltuielile mari pentru Cercetare-Dezvoltare induc riscul stagnării şi necompetitivităŃii economiei
judeŃului
• Şomaj crescut ca urmare a dispariŃiei naturale a industriei lohn odata cu integrarea în U.E
• ConcurenŃa pe piaŃa mobilei din partea producătorilor cu tradiŃie (Germania, Polonia) şi cererea în scădere
pe piaŃa UE;
• Măsurile complexe şi riguroase negociate pentru industria alimentară constituie un risc pentru micile firme
de profil
• Sectoare turistice din alte judeŃe ale Ńării au o rată ridicată de dezvoltare
• Ofertele de produse turistice ale judeŃului nu sunt competitive pe plan internaŃional
125
II.2. Obiective strategice

OBIECTIV GENERAL:
CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII SECTOARELOR PRIORITARE JUDEłENE ÎN SCOPUL

DEZVOLTĂRII UNEI ECONOMII BAZATE PE CUNOAŞTERE
Realizarea acestui obiectiv va duce la:

- dezvoltarea capacităŃii inovative a economiei
- creşterea ponderii IMM-urilor, a sectorului terŃiar şi a turismului în PIB-ul judeŃului
- creşterea numărului locurilor de muncă
- reducerea migraŃiei forŃei de muncă
- reducerea decalajelor între urban şi rural.
1. Dezvoltarea inovativă a sectoarelor prioritare (menŃinere, susŃinere, complementare) ale economiei
judeŃului
- industrie metalurgică
- producŃie mobilier
- industria de prelucrare a cauciucului
- agricultura
- industria altor produse din minerale nemetalice
- cercetare
- turism – agroturism – turism de nişă
2. Creşterea atractivităŃii mediului de afaceri local
3. Accelerarea dezvoltării societăŃii informaŃionale
PriorităŃi/ Măsuri:
• Prioritatea 1. Creşterea competitivităŃii şi îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă al întreprinderilor, în
special al celor mici şi mijlocii
Creşterea investiŃiilor productive şi îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă, pe baza principiilor dezvoltării
durabile, reprezintă condiŃiile esenŃiale pentru funcŃionarea competitivă a economiei judeŃului şi regiunii în
cadrul UE.
În judeŃul Sălaj există încă dificultăŃi datorate resurselor limitate de care dispun IMM-urile, accesului
dificil la finanŃare, decalajului tehnologic semnificativ şi lipsei de know-how, care să le permită o adaptare
rapidă la cerinŃele pieŃei europene şi la schimbările din economia globală.
Liberalizarea pieŃelor va provoca noi presiuni concurenŃiale asupra întreprinderilor, mai ales în
sectoarele industriale tradiŃionale, iar IMM-urile, cu precădere, vor fi expuse numeroaselor schimbări ale
mediului de afaceri. De aceea, eforturile de susŃinere a întreprinderilor se vor concentra cu precădere pe
îmbunătăŃirea accesului la piaŃă, capital şi pe procesul de dezvoltare tehnologică, tendinŃe de evoluŃie pe care
trebuie să se centreze politica de dezvoltare a IMM-urilor conform principiului propus la nivel european
„gândeşte mai întâi la nivel mic”.
Este evident că, în prezent, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii din Sălaj, dar şi la nivel regional şi
naŃional, nu sunt suficient pregătite pentru a răspunde misiunii lor de motor al economiei, lipsa competitivităŃii
fiind provocata, în cea mai mare parte, de situaŃii de neadaptare a acestora la standardele europene, sau
datorită incapacităŃii acestora de a accesa surse de finanŃare destinate investiŃiilor în tehnologii noi şi în
implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia de servicii de consultanŃă care sa le ofere orientarea
adecvată pe piaŃă.
126
Măsura 1.1 SusŃinerea investiŃiilor productive şi pregătirea IMM-urilor pentru concurenŃa pe piaŃa
internă europeană
O creştere solidă şi dezvoltarea întreprinderilor din judeŃ este condiŃionată în mare măsură de
achiziŃionarea de utilaje şi tehnologii noi care să permită adaptarea producŃiei la cerinŃele pieŃei unice
europene. Sprijinul direct acordat IMM-urilor în sporirea investiŃiilor productive, tangibile şi intangibile, este un
element cheie pentru grăbirea procesului de convergenŃă.
Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri sălăjene în sectorul industrial dovedeşte că
acest sector se află în fază de dezvoltare şi consolidare, acestea fiind companii mai mari ca dimensiune, cu
procese organizatorice şi de producŃie complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi
stabilitate pe piaŃă.
Însă aceste procese necesită investiŃii constante în tehnologie şi utilaje moderne şi cercetare, accesibile
doar companiilor mari din industria metalurgică, a cauciucului şi mobilei. Mult mai vulnerabile şi mai expuse
riscurilor sunt micro-întreprinderile din industria prelucratoare care nu au resursele necesare pentru investitii
de amploare în tehnologie şi cercetare.
De asemenea în condiŃiile concurenŃei acerbe de pe piaŃa internă a UE, şi a creşterii gradului de
protecŃie a consumatorilor, firmele sălăjene vor trebui să îmbunătăŃească produsele care se introduc pe piaŃa
şi să certifice performanŃa acestora, asigurând un grad sporit de securitate şi protecŃie a consumatorului.
Aplicarea pe scară largă a standardelor voluntare europene şi internaŃionale reprezintă o bună practică, deja
uzuală pe pieŃele dezvoltate. Implementarea managementului de mediu şi de calitate şi certificarea
produselor, nu reprezintă altceva decât o investiŃie ce asigură acceptarea produselor româneşti în spaŃiul
european şi accesul la piaŃa internă. În mod evident, existenŃa unei infrastructuri de certificare adecvată este o
condiŃie critică pentru eliminarea barierelor concurenŃiale.
Sunt avute în vedere două seturi de acŃiuni indicative, după cum urmează:
a) SusŃinerea investiŃiilor productive, în special pentru IMM-uri
- InvestiŃii în echipamente, tehnologii noi şi alte active destinate producŃiei;
- SusŃinerea investiŃiilor intangibile vizând achiziŃionarea de brevete, mărci, licenŃe şi know-
how
b) SusŃinerea certificării întreprinderilor
- Sprijinirea implementării şi certificării voluntare a sistemelor de management de mediu ISO
14001
- SusŃinerea implementării şi certificării voluntare a sistemelor de calitate ISO 9001/2000
- Stimularea certificării voluntare a produselor şi etichetarea eco.
- Sprijinirea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de calibrare şi testare.
Datorită gradului redus de sensibilizare faŃă de aceste aspecte în rândul întreprinderilor, va fi iniŃiată o
campanie de promovare a beneficiilor certificării de mediu şi calitate şi de implementare a acestora.
Măsura 1.2 Dezvoltarea accesului la finanŃare al întreprinderilor, în special al IMM

Noile întreprinderi au o importanŃă crucială în creşterea competitivităŃii. Ideile inovatoare, produsele şi
serviciile noi, modelele noi de afaceri sunt de cele mai multe ori testate prin start-up-uri. Nu în ultimul rând,
asemenea întreprinderi inovative, fără profituri tangibile care să poata fi utilizate colateral, comportă riscuri
considerabile, ceea ce face prohibitiv costul unei finanŃări tipice prin credite bancare. Coroborat cu absenŃa
unei verificări anterioare a fezabilităŃii produsului / ideii noi ca producător de cash-flow, şi accesul la piaŃa de
capital este limitat.
Crearea unui mediu favorabil finanŃării afacerilor, în condiŃii de piaŃă financiară competitivă, este un salt
calitativ şi cantitativ faŃă de abordările anterioare, bazate preponderent pe sprijin investiŃional direct. Sunt
necesare intervenŃii pentru anumite categorii de IMM (cum ar fi start-up sau high tech), care sunt
dezavantajate de experienŃa insuficientă pentru obŃinerea finanŃării şi de criteriile de eligibilitate impuse de
instituŃiile financiare (incapacitate de garantare).
AcŃiunile indicative prin care vor fi sprijinite sunt:
- ÎnfiinŃarea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare în vederea susŃinerii întreprinderilor, în
special a IMM-urilor (prin structuri parteneriale de tip consorŃiu);
- ÎnfiinŃarea şi dezvoltarea fondurilor de risc în vederea susŃinerii întreprinderilor în special IMM-urile.
127
Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de consultanŃă pentru afaceri

Un factor important în consolidarea întreprinderilor existente şi în susŃinerea start-up-urilor îl constituie
dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice soft şi hard, armonizate cu
nevoile IMM, prin care acestea să beneficieze de avantajele managementului corporativ, de surse de finanŃare
adecvate şi garanŃii asociate, de avantajele tehnice ale serviciilor societăŃii informaŃionale şi de cooperarea
activă cu mediul universitar şi de cercetare pentru a beneficia de cunoştinŃele ştiinŃifice şi a valorifica
potenŃialul creativ propriu.
Infrastructura suport este înca slab dezvoltată în Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) fiind
constituită pe de o parte din incubatoare de afaceri şi centre de consultanta care asigură servicii pentru
investitori, şi pe de altă parte, din parcuri industriale care asigură doar dotările şi utilităŃile necesare dezvoltării
unei afaceri.
În judeŃul Sălaj, infrastructura de afaceri este insuficient reprezentată, funcŃionând doar Parcul Industrial
Jibou- suport pentru dezvoltarea industriilor nepoluante.
Incubatoarele au efecte benefice atât asupra dezvoltării de noi firme competitive, cât şi asupra
fructificării potenŃialului de inovare la nivelul IMM pregătindu-le pe acestea pentru competiŃia pe piaŃă. În
regiunea Nord-Vest există doar un singur incubator la Baia Mare.
Un element cheie al infrastructurii de afaceri este dezvoltarea serviciilor suport în domeniul larg al
consultanŃei şi pregătirii profesionale. PiaŃa serviciilor suport trebuie să fie suficient de mare si concurentiala
pentru a permite firmelor, in special IMM-uri, să beneficieze de o consultanŃă atât generală cât şi specializată
pentru a deveni mai competitive pe piaŃă. În judeŃ, serviciile de consultanŃă sunt de asemenea slab dezvoltate
în special în domeniul calităŃii şi specializării. Aceasta este datorată în principal subdezvoltării principalilor
furnizori de servicii de consultanŃă-asociaŃiile de întreprinzători şi camera de comerŃ.
a) Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare în incubatoare şi alte centre de
afaceri (sprijin instituŃional), precum şi crearea şi extinderea parcurilor industriale:
- investiŃii hard şi soft (ex. consolidări de clădiri, înnoire şi modernizare, achiziŃionarea de
echipamente),
- schimb de bune practici,
- susŃinerea activităŃilor de mentoring şi coaching,
- transfer de know-how,
- seminarii, workshop-uri etc;
b) Promovarea serviciilor suport (inclusiv consultanŃă) orientate către piaŃă, mai ales în cadrul
infrastructurii institutionalizate de afaceri (ex: dezvoltare de produse şi strategii de marketing, plan
de afaceri, managementul proiectelor, acces pe piaŃa internă etc.).
c) SusŃinerea integrării şi dezvoltării capacităŃii competitive a IMM-urilor şi start-up-urilor în
cadrul structurilor de afaceri, prin investiŃii iniŃiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de
scurtă durată pentru întreprinderile găzduite în aceste structuri;
În cadrul măsurii vor fi prevăzute resurse pentru o campanie de promovare-sensibilizare la nivelul
întreprinderilor privind structurile moderne de infrastructură de afaceri tip incubator, centru de afaceri etc.
Măsura 1.4 Dezvoltarea serviciilor de tranzit, interporturi

Această măsură vine să valorifice efectele produse de construcŃia şi darea în exploatare a autostrăzii
Transilvania. În jurul localităŃilor Nuşfalău, Zimbor (puncte de inserŃie pe autostradă), precum şi în Zalău (punct
de intersectare a principalelor rute comerciale: autostrada şi legăturile cu municipiile Satu Mare, Baia Mare,
Cluj şi Oradea) se vor dezvolta zone de tranzit spre şi dinspre autoastradă, parcuri logistice, spaŃii de cazare
de tranzit, infrastructură de comerŃ, în paralel cu asigurarea intermodalităŃilor.
Măsura 1.5 Creşterea accesului pe pieŃe externe şi sprijinirea eforturilor de internaŃionalizare ale
întreprinderilor, în special ale IMM
IMM-urile româneşti au o participare redusă pe piaŃa internaŃională. PuŃine întreprinderi sunt implicate în
simpla activitate de export şi un foarte mic procent al acestora penetrează noi pieŃe prin investiŃii străine
128
directe. Este important pentru Romania în stadiul actual de dezvoltare, să aibă cel puŃin o expansiune a
iniŃiativelor de export din partea IMM-urilor.
În Sălaj, 38% din export provine din industria textilă, majoritatea reprezentând producŃie în sistem lohn.
Firmele din industria textilă vor trebui încurajate să investească în activităŃi de design şi marketing în vederea
supravieŃuirii pe pieŃele Europene foarte competitive şi concurenŃiale.
Printre acŃiunile indicative avute în vedere, se pot evidenŃia următoarele:
- Sprijinirea internaŃionalizării afacerilor, incluzând sprijinirea misiunilor economice şi participarea la
târguri şi expoziŃii internaŃionale, parteneriate, cooperări economice
- AsistenŃă furnizată IMM-urilor pentru îmbunătăŃirea sistemelor de management (logistică internaŃională
şi identificarea furnizorilor externi)
- SusŃinerea creării de reprezentanŃe şi filiale în afara pieŃei interne, incluzând sprijin în vederea
pregătirii internaŃionalizării activităŃilor.
• Prioritatea 2. Promovarea cercetării - dezvoltării şi a inovării

Slaba capacitate de inovare a întreprinderilor, şi în special a IMM-urilor este strâns legată de nivelul
scăzut de finanŃare (atât public, cât şi privat) pentru activităŃile de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Infrastructura de cercetare-dezvoltare inadecvată, precum şi insuficienta cooperare între instituŃiile CD şi
întreprinderi reprezintă elemente de risc pentru atingerea performanŃei cerute de competitivitatea economică.
Numărul scăzut de produse, tehnologii şi servicii noi, cu valoare adăugată ridicată, bazate pe activităŃi
susŃinute şi în cooperare de cercetare-dezvoltare are implicaŃii directe asupra unei creşteri economice
durabile.
În judeŃul Sălaj, domeniul Cercetare-Dezvoltare este extrem de slab dezvoltat; nucleele existente (Jibou,
Şimleu Silvaniei) au ca sursă fonduri publice insuficiente ca nivel de alocare, profilul activităŃilor fiind
preponderent teoretic sau asociat ştiinŃelor experimentale (medicina, biologia).
Cercetarea aplicată orientată spre producŃie şi inovare tehnologică este inexistentă, impunându-se ca
marile companii private să contribuie, prin firmele din Sălaj, la iniŃierea şi înfiinŃarea unor departamente de
cercetare-dezvoltare.
Măsura 2.1 Dezvoltarea cercetării medicale aplicate

- Asigurarea infrastructurii necesare modernizării şi extinderii Centrului de Cercetări Medicale de la
Şimleul Silvaniei.
- Orientarea spre producerea de medicamente.
- Extinderi spre medicina naturistă.
- Valorificarea florei spontane din judeŃ
Măsura 2.2 Dezvoltarea cercetării agricole

- Dezvoltarea unui parteneriat între Gradina Botanică Jibou şi AsociaŃia Fermierilor (Producători) în
scopul valorificării cercetărilor în domeniul agricol.
- ÎnfiinŃarea Centrului de Cercetare Regional a distilatelor naturale din fructe şi a Ńuicilor cu drept de
origine controlată
- Crearea unui centru regional-local de cercetare ştiinŃifică în domeniul biogeografiei în vederea
inventarierii şi cartării habitatelor, florei şi faunei sălbatice a judeŃului
Măsura 2.3 Dezvoltarea cercetării în industrie

- Constituirea de departamente proprii de cercetare în cadrul companiilor private consolidate (industria
cauciucului, metalurgică)
- Sprijin organizaŃional acordat IMM-urilor pentru constituirea unui fond comun în scopul finanŃării unor
activităŃi de cercetare, destinate sectoarelor productive şi de lansare competitivă a IMM-urilor.
- Realizarea de parteneriate între întreprinderile locale şi universităŃile din regiune în scopul dezvoltării
unor nuclee de cercetare în industria textilă, a materialelor de construcŃii şi în industria lemnului
pentru o valorificare optimă a resurselor locale existente. Prin aceasta se asigură suport pentru
129
activităŃi de cercetare industrială şi precompetitivă care conduc la realizarea de produse, tehnologii şi

servicii noi sau cu îmbunătăŃiri semnificative, cu cerere de piaŃă.
• Prioritatea 3. Dezvoltarea tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor în sectoarele privat şi public

Utilizarea pe scară mai largă a comunicaŃiilor şi tehnologiei informaŃiei în mediul privat poate conduce la
creşterea productivităŃii şi oferă oportunitatea firmelor româneşti de a accesa noi pieŃe şi de a promova şi
comercializa produse şi servicii prin mijloace electronice.
În mediul public, utilizarea TIC va asigura o creştere a calităŃii informaŃiei, o scădere a timpului de
diseminare a acesteia, precum şi o îmbunătăŃire a comunicării la nivelul administraŃiei publice locale şi
judeŃene.
Măsura 3.1 SusŃinerea utilizării tehnologiei în mediul privat

La nivelul companiilor aplicaŃiile TIC eficientizează comunicaŃiile în interiorul şi exteriorul firmei, precum
şi managementul resurselor şi clienŃilor. Se va sprijini accesul IMM-urilor la internetul de mare viteză şi
dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă precum şi accesul la serviciile conexe.
Măsura 3.2 Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne

Necesitatea furnizării unor servicii de calitate cetăŃenilor, precum şi crearea unui plus de eficienŃă în
activitatea instituŃiilor administraŃiei publice locale sunt condiŃionate atât de computerizarea completă a
organismelor administraŃiei publice locale, cât şi de interconectarea sistemelor operaŃionale ale tuturor
unităŃilor administraŃiei publice. Aceasta presupune realizarea unui Sistem Informatic Integrat, propriu
Consiliului JudeŃean Sălaj, care să interacŃioneze cu un Sistem Informatic consolidat la nivelul fiecărei primării
din judeŃ şi care să permită interfaŃarea cu celelalte sisteme informatice ale organismelor şi insituŃiilor cu care
Consiliul JudeŃean Sălaj are relaŃii informaŃionale.
Dezvoltarea info-chioşcurilor facilitează accesul cetăŃenilor la informaŃia publică prin eliminarea
birocraŃiei şi reducerea timpului de necesar circulaŃiei informaŃiei.
• Prioritatea 4. ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice, în condiŃiile dezvoltării durabile a sistemului

energetic
Competitivitatea unei economii se bazează şi pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie.
În acest context, trebuie să se acorde o importanŃă specială utilizării eficiente a energiei.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie poate oferi un avantaj economic competitiv pe termen
lung. Totodată, valorificarea resurselor regenerabile de energie disponibile este necesară pentru înlocuirea
treptată a energiei produse pe baza combustibililor fosili cu energie “curată”.
Măsura 4.1 ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice

- realizarea de investiŃii în construirea de noi capacităŃi de producere a energiei electrice şi termice, în
retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente (Uzina Electrică Zalău) în scopul creşterii
eficienŃei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice şi termice, centrale/grupuri de
cogenerare, turboagregate);
- modernizarea şi extinderea iluminatului public în municipiul Zalău în scopul îmbunătăŃirii eficienŃei
energetice.
Măsura 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie

- SusŃinerea investiŃiilor în noi capacităŃi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea
biomasei, ca resursă regenerabilă de energie, în vederea reducerii emisiilor de poluanŃi în atmosferă,
la Uzina Electrică Zalău.
130
• Prioritatea 5. Creşterea competitivităŃii sectorului turistic în judeŃul Sălaj

Dezvoltarea strategică a turismului în judeŃ poate fi abordată pe următoarele direcŃii privilegiate:
- turismul de circuit regional, considerând că atractivitatea unui circuit limitat la judeŃul Sălaj restrânge
atractivitatea şi expansiunea de piaŃă (cuprinde toate tipurile de obiective şi atracŃii turistice culturale,
peisagistice, religioase, rurale, cinegetice)
- turismul termal şi de staŃiune având ca potenŃial de piaŃă populaŃia judeŃului şi a zonelor limitrofe
lipsite de resurse. Structura demografică a populaŃiei judeŃului (număr mare de pensionari) va
asigura permanentizarea fluxului de clienŃi
- agroturismul prin dezvoltarea pensiunilor şi spaŃiilor de cazare, concentrându-se în zone ale judeŃului
cu caracter unic şi atracŃie specifică (arealul Văii Barcăului, Ileanda-Valea Someşului, Valea
Agrijului). Se vor dezvolta produse turistice specifice tradiŃionale, de unicat naŃional şi multicultural
(tradiŃii, obiceiuri casnice, gastronomice, etnografice, evenimente de identificare).
- turismul de nişă care poate fi abordat în dezvoltarea locaŃiilor pentru turism montan, sporturi de iarnă,
turism ecologic, turism cultural (biserici de lemn, casre romane, cetăŃi medievale, mănăstiri care pot
deveni puncte de pelerinaj- Bic, Strâmba, Voivodeni, Rus), turism cinegetic
- forme de masă ale turismului- petrecerea activă a timpului liber (piscine, terenuri de tenis), pe lângă
care pot funcŃiona locaŃii turistice cu spaŃii de cazare.
- construcŃia autostrăzii va genera dezvoltarea turismului de trazit
- formarea reŃelei judeŃene şi regionale de informare şi promovare turistică
Dezvoltarea turismului este identificată ca o prioritate de dezvoltare datorită potenŃialului turistic al
judeŃului, prin valorificarea căruia se vor crea noi locuri de muncă şi noi venituri la nivel local şi judeŃean.
Valorizarea atracŃiilor turistice din judeŃ poate transforma zonele cu competitivitat6e scăzută în zone atractive
pentru investitori.
Veriga slabă o reprezintă infrastructura turistica care este încă insuficient dezvoltată relativ la nevoile
judeŃului şi regiunii: capacităŃile de cazare sunt reduse, infrastructura de acces la zonele cu potenŃial turistic
este precară iar serviciile sunt de calitate medie. În consecinŃă, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
turistice este primul pas in dezvoltarea turismului in judet.
Măsura 5.1 Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia

Dezvoltarea responsabilă a zonelor protejate ar putea fi realizată prin practicarea unui regim turistic
controlat, pentru a avea o distribuire echilibrată a turiştilor şi a reduce efectul sezonalităŃii.
Valorizarea resurselor naturale turistice se va realiza prin:
- acŃiuni de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de acces şi valorificare a potenŃialului turistic al
rezervaŃiilor naturale şi al ariilor naturale protejate (Grădina Zmeilor, Pădurea Lapiş, RezervaŃia
peisagistică Tusa-Barcău, etc).
- dezvoltarea de zone de agrement în zonele periurbane ale Municipiului Zalău şi ale oraşelor.
- introducerea în circuit a zonelor montane Meseş şi Plopiş prin construirea infrastructurii necesare:
drumuri, trasee drumeŃie, pârtii de schi.
- înfiinŃarea de pensiuni agro-turistice în zone cu peisagistică atractivă.
Măsura 5.2 Dezvoltarea unor staŃiuni turistice de tratament şi recreere în localităŃi cu resurse
termale şi balneare
- Atestarea si remodelarea functionala a statiunilor balneare din judet (Boghis, Bizusa, Jibou, Meseşenii de
Jos )
- ÎnfiinŃarea de parteneriate public-private pentru diversificarea serviciilor şi dezvoltarea de produse turistice
recunoscute calitativ
- Reabilitarea/ÎnfiinŃarea de mici staŃiuni balneare (Zalnoc, Şimleu Silvaniei)
- reabilitare baze de tratament
- amenajare spaŃii de cazare şi masă
- dotări cu echipamente specifice.
131
Măsura 5.3 Restaurarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural din judeŃul Sălaj
Turismul cultural este strict legat de prezenŃa pe teritoriul judeŃului Sălaj a unor valori care exprimă
identitatea culturală a zonei şi pot constitui axe modale în dezvoltarea generală a sectorului turism. Aceste locaŃii şi
elemente de patrimoniu pot fi abordate fie ca obiective distincte, fie ca produse turistice complementare pentru
celelalte tipuri de turism (turismul de staŃiune, turismul de circuit).
Pentru realizarea acestei măsuri se vor sprijini:
- acŃiuni de restaurare, protejare şi conservare a patrimoniului cultural judeŃean
- introducerea în circuite turistice a centrelor cultural-istorice, bisericilor de lemn, castrelor şi cetăŃilor
medievale din judeŃ
- reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii din zona acestor obiective turistice.
Măsura 5.4 SusŃinerea mediului de afaceri prin îmbunătăŃirea serviciilor turistice

ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de cazare, prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor
destinate pentru aceasta, precum şi prin crearea şi/sau reabilitarea structurilor de divertisment (piscine,
terenuri de mini golf, tenis, etc).
Măsura 5.5. Afirmarea unor noi forme de turism (turism de nişă):

- Turism viticol (zonele Şimleu Silvaniei, Samşud)
- Turism piscicol (Valea Someşului, Râurile Crasna, Barcău, Pescăria de la Cehu Silvaniei, Lacul VârşolŃ)
- Speoturism (Amenajarea Peşterii Lii din zona PurcăreŃ – Boiu Mare)
- Turism cinegetic (zonele împădurite ale MunŃilor Meseşului şi Plopişului, Pădurea Lapiş, Podişul PurcăreŃ -
Boiu Mare, Valea Someşului)
Măsura 5.6 Promovarea potenŃialului turistic al judeŃului

Dezvoltarea unor branduri turistice judeŃene reprezintă atât o prioritate generală, cu efecte în atragerea
de investiŃii străine cât şi specifică, daca avem în vedere dezvoltarea turismului şi efectele sale de antrenare,
care deşi în prezent sunt reduse mai ales datorită unei infrastructuri precare, pe termen mediu pot avea un rol
important în creşterea competitivităŃii economiei judeŃului şi regiunii.
AcŃiuni indicative pentru realizarea acestei măsuri:
- Crearea unei imagini ca destinaŃie turistică a judeŃului prin definirea şi promovarea unui brand turistic
(Ńuica de Zalău, Castrul roman Porolissum);
- Dezvoltarea turismului prin creşterea susŃinută a produselor turistice specifice Sălajului şi activităŃi de
marketing;
- ReŃea judeŃeană şi regională de informare şi promovare turistică.
Propunerile de proiecte pe aceste măsuri se regăsesc în Portofoliile de proiecte, după cum

urmează:
- POS Competitivitate
- POR - Prioritatea 2 Mediul de afaceri
- POR - Prioritatea 3 Turism
132
STRATEGIA SECTORIALĂ III
- RESURSE UMANE -
133
Strategia de la Lisabona
łintele Strategiei de la Lisabona privind EducaŃia:

• Reducerea numărului celor care părăsesc şcoala înainte de termen cu 50%
• Cel puŃin 85% dintre cei cu vârste de 22 ani şi 80% dintre cei cu vârste între 25 şi 64 de ani din
Uniunea Europeană să aibă studii complete de educaŃie secundară superioară
• Nivelul mediu de participare la educaŃia continuă în Uniunea Europeană trebuie să fie de cel puŃin
12,5% din populaŃia adultă angajată
• Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10%
• O creştere a numărului absolvenŃilor MSTE (tehnologie şi inginerie) cu cel puŃin 15% până în 2010
Obiectivele de la Lisabona în termeni de ocuparea forŃei de muncă:

• O rată globală a ocupării de 70% în 2010 (67% în 2005)
• O rată de ocupare în rândul femeilor de 60% în 2010 (57% în 2005)
• O rată de ocupare pentru persoane în vârstă (vârste între 55 şi 64 de ani) în 2010 de 50%
• O creştere până în 2010 de 5 ani a vârstei medii la care persoanele părăsesc piaŃa muncii
(pensionare efectivă medie pentru a asigura media de 65 de ani în UE până în 2010)
• Disponibilitatea de servicii de îngrijire a copilului până în 2010 pentru 90% dintre copiii cu vârsta între
3 ani şi vârsta obligatorie pentru şcoală şi pentru 33% dintre copiii sub 3 ani (Ńintă stabilită de către
Consiliul European la Barcelona în 2002)
134
III.1. Analiza SWOT
PUNCTE TARI
• Structura multietnică a populaŃiei judeŃului (români – 71,23%, 23,04% - maghiari, 5,05% - rromi, alte etnii
– 0,66%)
• Grad ridicat de toleranŃă, nivel scăzut de conflicte sociale
• Ponderea mare de cadre didactice calificate, atât în mediul urban cât şi în mediul rural (dintr-un număr de
3760 posturi în învăŃământul preuniversitar, doar 217,5 sunt ocupate de persoane necalificate)
• PerformanŃe bune la testele naŃionale, examenul de bacalaureat şi concursurile naŃionale
• InvestiŃii incipiente în reabilitarea infrastructurii educaŃionale prin Programul Phare TVET
• Infrastructura educaŃională, cu precădere în mediul urban, este acceptabilă, cu dotări funcŃionale, bine
întreŃinută
• Dotare bună cu mijloace IT a şcolilor din mediul urban, sisteme Internet generalizate
• ExistenŃa unor nuclee ale învăŃământului universitar cu potenŃial de dezvoltare
• Eforturi incipiente pentru constituirea unor reŃele parteneriale şi diversificare curriculară la nivel judeŃean
între instituŃiile educaŃionale abilitate, autorităŃile locale, mediul de afaceri şi reprezentanŃi ai societăŃii
civile
• ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce
oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă
• Intelectualitate tehnică, socio-umană şi culturală bine pregătită şi reprezentată
• Elita locală recunoaşte importanŃa valorilor culturale locale şi a identităŃii judeŃului, este optimistă în
privinŃa posibilităŃilor de dezvoltare
• Rata ridicată de includere a femeilor pe piaŃa muncii - tradiŃie în anumite specializări funcŃionale care
impun şi stabilizează femeile ca forŃă de muncă: confecŃii, textile, pielarie, încălŃăminte, industria
alimentară
• Nivel scăzut al ratei şomajului
• MigraŃia temporară a forŃei de muncă în străinătate (20-25% din populaŃia activă) reprezintă, pe termen
scurt şi mediu, o potenŃială sursă pentru dezvoltare şi capitalizare (IMM, piaŃa imobiliară, servicii,
educaŃie)
• Comportamente şi mentalităŃi de muncă acceptabile, apropiate ethosului central-european
• Receptivitatea autorităŃilor judeŃene şi locale la conceptele dezvoltării durabile şi la iniŃiativele inovative
• Servicii de formare profesională (cursuri, stagii de practica si specializare) oferite gratuit anumitor categorii
de persoane, în condiŃiile legii
• ExistenŃa unei baze de date privind situaŃia şi dinamica şomajului la AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a
ForŃei de Muncă, actualizată periodic
• Sectorul privat este bine reprezentat în dezvoltarea şi ofertarea de servicii de sănătate (Policlinica
Salvosan Ciobanca, Laborator dr. Haller)
• Implicarea sectorului asociativ şi a ONG-urilor în susŃinerea educaŃiei pentru sănătate şi monitorizarea
stării de sănătate a populaŃiei
• Bună colaborare între DSP, CAS Sălaj şi unităŃile medicale
• Implicarea ONG-urilor în acordarea asistenŃei sociale pentru persoanele cu dizabilităŃi (ex. Societatea
HandicapaŃilor Zalău, FundaŃia „Maya”, AsociaŃia „Prader-Willi” Zalău,)
• Număr mare de furnizori de servicii sociale acreditaŃi în judeŃul Sălaj (24 furnizori – iunie 2006)
• UnităŃi rezidenŃiale mari de asistenŃă socială restructurate sau în proces de restructurare prin
implementarea unor proiecte PHARE ale Consiliului JudeŃean Sălaj
• Există strategii, planuri judeŃene pe termen mediu pentru dezvoltarea reŃelei şcolare, a sănătăŃii şi a
asistenŃei sociale
• Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale sunt interesate şi sprijină efectiv perfecŃionarea calităŃii resurselor
umane, se implică cu sprijin financiar cofinanŃând proiecte de reabilitare a instituŃiilor de profil
(„Dezvoltare prin proiecte” – concurs de proiecte între autorităŃile locale finanŃat de Consiliul JudeŃean)
135
• ExperienŃă, capacitate instituŃională bună şi disponibilitate la nivelul Consiliului JudeŃean, Consiliului

Municipal Zalău şi al unor instituŃii publice pentru dezvoltarea de proiecte şi investiŃii în sistem
partenerial
• Fază incipientă de dezvoltare a unor parteneriate micro-regionale în scopul accesării unor proiecte la
nivelul comunităŃilor rurale (ex. Valea Barcăului, Valea Crasnei)
PUNCTE SLABE
• Ponderea mare a populaŃiei rezidenŃiale în mediul rural din totalul populaŃiei judeŃului (60,3%), dublată de
accentuarea fenomenului de „îmbătrânire demografică” (aproximativ 1/3 din populaŃie peste 60 de
ani)
• Indici demografici în accentuată regresie (indicele natalităŃii în scădere, indicele mortalităŃii în creştere)
• TendinŃă accentuată de scădere a ratei de cuprindere în învăŃământul liceal (de la 71,6% în 2002 la 59,4%
în 2005)
• Fenomen îngrijorător de abandon şcolar şi acces dificil la parcursurile superioare de învăŃământ liceal şi
universitar a populaŃiei şcolare din mediul rural
• Bază materială inadecvată în şcoli, infrastructură într-o stare avansată de degradare, în mediul rural
• Insuficienta dotare şi utilizare a mijloacelor IT în şcoli în mediul rural
• Participare redusă a şcolilor din judeŃ în cadrul proiectelor Socrates
• Pondere scăzută a populaŃiei şcolare în sistemul TVET (în 2005 - 2963 de elevi)
• Sprijin curricular inconsistent pentru dezvoltarea aptitudinilor elevilor de învăŃare continuă
• Insuficienta implicare a şcolii în viaŃa comunităŃii, pentru formarea continuă a adulŃilor, pentru conservarea
patrimoniului cultural şi a identităŃii comunitare
• TendinŃa de migrare a cadrelor didactice calificate către alte domenii mai atractive salarial
• Neechivalarea majorităŃii studiilor din România de către universităŃile din străinătate
• Pregătire academică axată pe componente teoretice doctrinare
• DificultăŃi de stabilizare a tineretului superior calificat în economia judeŃeană
• Nivel ridicat al ocupării populaŃiei în ramurile din sectorul primar (agricultura, silvicultura, economia
vanatului si pescuitul)
• Scăderea accentuată a populaŃiei ocupate în judeŃ în ultimii ani (cu 25,39% între anii 1992 – 2002 -
ultimele 2 recensăminte)
• DiferenŃe majore între procentul populaŃiei ocupate şi numărul de salariaŃi (2002 - 54.463 persoane, adică
55,91% din totalul populaŃiei ocupate nu au fost retribuite pentru munca pe care au depus-o),
însemnând o concentrare masivă a populaŃiei ocupate în agricultura de subzistenŃă şi autoconsum
• Capacitate redusă a pieŃei muncii de adaptare la schimbare - lipsa lectorilor specializaŃi pentru domenii
cerute pe piaŃa muncii: construcŃii, prelucrarea lemnului, turism – slaba flexibilitare a cursurilor de
calificare
• Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani)
• Nivel scăzut al învăŃării continue, structuri organizaŃionale insuficiente pentru educaŃia adulŃilor
• Acces inegal pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile (rromi, tineri care părăsesc sistemul instituŃionalizat,
persoane cu hadicap uşor şi mediu)
• Lipsa unor studii de marketing privind dinamica cerere - ofertă
• Alocare necorespunzătoare (după nevoi) a resurselor financiare în sănătate
• InegalităŃi în accesibilitatea populaŃiei la serviciile medicale
• Insuficienta dotare a unităŃilor spitaliceşti cu tehnică de calcul, aparatură şi utilităŃi clinice de înaltă
performanŃă
• AbsenŃa unor specialităŃi medicale în cabinetele din ambulatoriile spitalelor: neuropsihiatrie
infantila,oftalmologie,ORL,ortopedie-traumatologie, psihiatrie, alergologie, stomatologie, boli de nutriŃie
şi metabolism, reumatologie
• Infrastructură de sănătate necorespunzătoare, insuficientă în mediul rural (cabinete medici de familie şi
stomatologi, farmacii, centre de urgenŃă primară)
136
• Capacitate insuficientă de îndeplinire a standardelor pentru managementul deşeurilor medicale şi

periculoase în spitale
• Rata de emigrare ridicată a persoanelor cu calificări superioare şi a celor angajaŃi în sănătate
• Lipsa parteneriatului public-privat în sistemul de sănătate
• Insuficienta adaptare a infrastructurii la nevoile persoanelor cu dizabilităŃi
• Problemă acută, imperativă: lipsa de servicii, soluŃii pentru persoanele vârstnice, singure, dependente din
mediul rural
• Problemă gravă nerezolvată: integrarea socială, profesională şi de habitat independent a tinerilor
provenind din centre de plasament (locuinŃă, loc de muncă, socializare)
• Procent ridicat de copii instituŃionalizaŃi (1632 copii, reprezentând 4,89% din numărul total de copii din
judeŃ)
• Aspecte negative în domeniul protecŃiei copilului: număr mic de asistenŃi maternali pentru copiii cu nevoi
speciale, agravarea fenomenului delicvenŃei juvenile, lipsa specialiştilor în psihopedagogie şi în
specializări pentru copii cu hadicap
• Resurse umane necalificate, necorespunzătoare în serviciile de asistenŃă socială din mediul rural
• Slaba implicare a autorităŃilor locale din mediul rural în inventarierea şi monitorizarea nevoilor de asistenŃă
socială, în dezvoltarea unor servicii alternative pentru persoane vărstnice singure şi copii aflaŃi în
situaŃie de risc familial
• Lipsa de încredere a oamenilor şi a agenŃilor economici în instituŃiile publice
OPORTUNITĂłI
• ExistenŃa programelor de finanŃare UE pe domeniul „Resurse Umane” şi a programelor naŃionale de
educaŃie
• Dezvoltarea învăŃământului universitar local (noi filiale, specializări tehnice) va îmbunătăŃi ponderea forŃei
de muncă superior calificată
• Preocupare pentru elaborarea de proiecte educaŃionale
• ÎnfiinŃarea Centrului de Instruire Practică pe Meserii şi Mediul de Afaceri în scopul adaptării forŃei de
muncă la cerinŃele pieŃei – parteneriat public-privat între Consiliul JudeŃean, Primăria Municipiului Zalău,
alte instituŃii publice şi private
• Includerea în programa şcolară a educaŃiei în spirit antreprenorial
• PosibilităŃi de colaborare şi atragere a investitorilor străini, generate de structura multiculturală a
populaŃiei judeŃului Sălaj
• Creşterea numărului de firme străine atrase în judeŃ ca urmare a dezvoltării infrastructurii de afaceri prin
programe cu finanŃare din fondurile structurale
• Consolidarea funcŃională şi de piaŃă a unităŃilor economice mari, de tradiŃie, cu tradiŃie în industria
metalurgică şi a prelucrării cauciucului (S.C Tenaris Silcotub S.A, S.C Cuprom S.A, S.C Silvania S.A)
conferă o perspectivă de stabilitate şi dezvoltare locurilor de muncă şi a unei noi oferte
• Posibilitatea instruirii şi specializării tinerilor absolvenŃi în cadrul firmelor private şi a companiilor
internaŃionale din judeŃul Sălaj (ex. Programele lansate de Tenaris Silcotub Zalău pentru studenŃi şi
tinerii absolvenŃi)
• Disponibilitatea Consiliului JudeŃean şi a autorităŃilor locale de a sprijini promovarea investiŃiilor străine,
prin acordarea unor facilităŃi
• Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere – cererea intensivă de forŃă de muncă înalt calificată va
însemna şi stabilizarea tineretului universitar în judeŃ
• ExistenŃa de programe de formare şi perfecŃionare finanŃate din fonduri nerambursabile
• Crearea unor locuri de muncă prin dezvoltarea zonelor periurbane şi a serviciilor de tranzit în punctele
de conexiune cu autostrada (Zimbor, Nuşfalău)
• ExistenŃa unor resurse turistice culturale, naturale şi de nişă care vor conduce la dezvoltarea sectorului
turism - agroturism în judeŃ, permiŃând crearea unor noi locuri de muncă
137
• Cultura ospitalităŃii şi a bunei primiri, mai ales în rândul populaŃiei din mediul rural, poate deveni o
atitudine activă pro-turism
• ExistenŃa resurselor umane necesare pentru creşterea productivităŃii muncii în agricultură (peste 60% din
populaŃia ocupată practică activităŃi agricole)
• Dezvoltarea unei alternative private moderne la sistemul public de sănătate
• ExistenŃa unor încercări de reformă şi eficientizare a sistemului de sănătate local
• Descentralizarea sistemului de sănătate responsabilizează autorităŃile locale în susŃinerea şi
managementul serviciilor de sănătate
• ExistenŃa unui grup de lucru la nivel judeŃean pe domeniul Resurse Umane care poate dezvolta
comunicarea între factorii de decizie ce pot influenŃa acest sector
AMENINłĂRI
• Accelerarea îmbătrânirii populaŃiei şi a depopulării satelor
• Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare la nivelul
autorităŃilor locale rurale, agenŃilor economici de dimensiuni mici
• Servicii deficitare de orientare şi consiliere şcolară/profesională, inadecvate curicular şi fără o concordanŃă
cu piaŃa muncii
• Număr redus de cadre didactice în TVET calificate în meseriile specifice sectoarelor economice aflate în
dezvoltare, ceea ce va conduce la un deficit de forŃă de muncă calificată
• Participare redusă a cadrelor didactice la programe de formare continuă care duce la scăderea lentă, dar
continuă, a calităŃii demersului didactic
• Accentuarea migraŃiei externe a forŃei de muncă înalt calificate în condiŃiile îngheŃării ofertei salariale la
nivelul actual
• Accentuarea proceselor de dezechilibre majore pe piaŃa muncii: îngustarea mobilităŃii profesionale şi
rezidenŃiale a forŃei de muncă, creşterea ratei şomajului în condiŃiile unui scenariu de stagnare a
economiei judeŃene
• InsuficienŃa reŃelelor şi a programelor de dezvoltare pentru dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale şi de
management determină diminuarea dinamicii antreprenoriale şi a spiritului inovativ
• Număr redus de programe de formare şi reconversie profesională pentru adulŃi
• Perspectiva sistemului de plăŃi compensatorii pentru disponibilizaŃi, fapt ce produce cerere de consum fără
suport economic şi agravarea balanŃei de resurse umane în economia judeŃului
• Migrarea firmelor cu activităŃi de tip lohn sau care s-au bazat pe preŃul scăzut al manoperei locale creează
excedent de forŃă de muncă neocupată şi dezechilibre pe piaŃa muncii şi pe piaŃa bunurilor de consum
• Slaba implicare a sectorului privat şi a mediului de afaceri în susŃinerea programelor de perfecŃionare în
domeniul resurselor umane
• Precaritatea resurselor financiare ale Consiliului JudeŃean şi ale autorităŃilor locale în susŃinerea
sistemului instituŃional supradimensionat al asistenŃei sociale
• Procent insuficient din PIB alocat sănătăŃii, învăŃământului, resurselor umane în general
• Salarizarea neatractivă din domeniul sănătăŃii, asistenŃei sociale, educaŃiei va genera lipsa de resurse
umane adecvate în aceste sectoare
• Gradul scăzut de pregătire şi informare a populaŃiei rurale privind restructurarea proprietăŃilor şi a
exploataŃiilor agricole, activităŃile agricole profitabile, comerciale
• Slaba motivare a populaŃiei rurale şi din oraşele mici pentru înŃelegerea proceselor post-aderare, accesarea
programelor cu finanŃare externă, parcurgerea procedurilor complicate ale acestora
• Pericol progresiv şi iminent al pierderii tradiŃiilor culturale şi meşteşugăreşti în rândul populaŃiei rurale şi
nu numai
• Mentalitate conservatoare şi de rezistenŃă la parteneriate, asocieri, cooperări, atât la nivelul cetăŃenilor cât
şi al autorităŃilor publice
138
IIII.2. Obiective strategice

OBIECTIV GENERAL:
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR UMANE, ASIGURAREA UNUI NIVEL DE
OCUPARE ADECVAT ŞI COMBATEREA EXCLUZIUNII SOCIALE
1. Dezvoltarea educaŃiei iniŃiale şi continue prin furnizarea unor oferte educaŃionale de calitate şi
relevante pentru piaŃa muncii
2. Creşterea calităŃii şi productivităŃii muncii prin educarea şi formarea continuă a forŃei de muncă,
promovarea adaptabilităŃii şi antreprenoriatului
3. Creşterea calităŃii serviciilor medico-sociale
4. Promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii persoanelor dezavantajate şi combaterea
discriminării
Obiectiv specific 1. Dezvoltarea educaŃiei iniŃiale şi continue prin furnizarea unor oferte educaŃionale
de calitate şi relevante pentru piaŃa muncii
• Prioritatea 1: EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăŃii bazate pe cunoaştere
Măsuri:
- Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din judeŃul Sălaj în vederea
creării de condiŃii optime de pregătire, la standarde minimale până în 2008 şi la standarde
europene până în 2013.
Sistemul educaŃional este locul unde se formează forŃa de muncă viitoare. De gradul de dotare şi
de calitatea actului educaŃional depinde gradul de pregătire a generaŃiilor următoare. ImportanŃa
acestui sector este umbrită adesea din lipsa resurselor necesare asigurării unui cadru adecvat
desfăşurării procesului educaŃional. În sistemul educaŃional al secolului XXI este absolut necesară
dotarea cu tehnică de calcul competitivă şi de cu tehnologie corespunzătoare pentru a Ńine pasul cu
progresul ştiinŃific şi tehnic.
- Dezvoltarea de programe de formare a cadrelor didactice pentru obŃinerea competenŃelor
necesare includerii dezvoltării durabile în procesul de predare-învăŃare
AcŃiunile avute în vedere în cadrul acestei măsuri vizează resursele umane din educaŃie dintr-o
dublă perspectivă, de participanŃi la învăŃarea pe tot parcursul vieŃii şi diseminatori de cunoaştere.
Acest domeniu de intervenŃie contribuie la dezvoltarea stocului de capital uman din educaŃie capabil
să furnizeze educaŃie de calitate centrată pe nevoile individuale de dezvoltare personală şi
profesională ale elevilor, la reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a şcolii şi la
creşterea atractivităŃii învăŃării. Principalele acŃiuni avute în vedere sunt:
- dezvoltarea ofertelor de formarea continuă a cadrelor didactice şi a resurselor umane din
educaŃie (inclusiv „on the job training”)
- dezvoltarea ofertelor de educaŃie postuniversitară pentru cadrele didactice şi a resurselor
umane din educaŃie (ex. masterate didactice)
- dezvoltarea ofertelor de educaŃie continuă şi postuniversitară pentru noile profesii în educaŃie
- dezvoltarea unor nuclee de cercetare psiho-pedagogică şi experimentală în unităŃile mari de
învăŃământ
- dezvoltarea reŃelei de furnizori de servicii şi de instrumente, asigurarea accesului la servicii de
calitate
- oportunităŃi de carieră şi servicii de dezvoltare a carierei pentru resursele umane din educaŃie.
- ÎnfiinŃarea unor centre de excelenŃă pentru învăŃământul teoretic, vocaŃional , profesional şi
tehnic, pe domenii prioritare
139
În cadrul acestei măsuri se va avea în vedere:

- încurajarea grupelor de excelenŃă – elevi şi profesori – pentru participarea la olimpiade şi
concursuri pe meserii la nivel naŃional şi internaŃional
- promovarea de proiecte şi programe care încurajează performanŃa şi stimularea elevilor
merituoşi prin crearea unor burse de merit acordate de Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale,
pe baza unor criterii concepute şi promovate de aceştia.
- Sprijinirea dezvoltării învăŃământului universitar din municipiul Zalău
Una dintre provocările sistemului de educaŃie european, în contextul globalizării, este aceea de a
face faŃă competiŃiei cu sistemul universitar din America şi Asia, în condiŃiile în care educaŃia devine
tot mai mult o chestiune economică. Un raport al OrganizaŃiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică arată că la toate cele trei nivele de educaŃie: gimnazial, liceal şi universitar, America şi
Japonia cheltuiesc mai mult ca Europa, S.U.A investind 2,6% din Produsul NaŃional Brut în
universităŃi, comparativ cu doar 1,1% cât cheltuie Germania, Italia şi FranŃa
În acest context, sprijinirea învăŃământului universitar se impune ca o prioritate extrem de
importantă atât la nivel naŃional cât şi judeŃean.
Această măsură se referă la:
- reabilitarea spaŃiilor şcolare disponibile sau în declin în scopul dezvoltării unei infrastructuri
proprii pentru învăŃământul universitar
- dezvoltarea resurselor umane universitare - cadre didactice şi cercetatori prin pregătire
postuniversitară, facilitarea accesului la informaŃia de specialitate şi organizarea de evenimente
specifice
- dezvoltarea parteneriatelor între autorităŃile publice locale şi mediul universitar în scopul
fructificării experienŃei reciproce în domeniul proiectelor comunitare, al inserŃiei socio-
profesionale a absolvenŃilor
- diversificarea şi flexibilizarea ofertei universitare locale în raport cu dinamica mediului de
afaceri local şi cu tendinŃele de dezvoltare a economiei judeŃene
Se va acorda o atenŃie deosebită creării posibilităŃilor de creştere a accesului la educaŃie
universitară a persoanelor care nu se înscriu în categoria studenŃilor tradiŃionali, cum ar fi cele
provenite din medii socio-economice inferioare. Consolidarea relaŃiei universităŃilor cu mediul de
afaceri şi cu cercetarea va fi transformată într-un instrument pentru îmbunătăŃirea capacităŃii de
răspuns a educaŃiei universitare şi a cercetării la schimbările care au loc la nivelul societăŃii, precum
şi pentru stimularea şi susŃinerea competitivităŃii şi inovării.
• Prioritatea 2. Conectarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii

Măsuri:
- Adaptarea ofertei ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic din judeŃ la nevoile pieŃei muncii, din
perspectiva dezvoltării durabile
JudeŃul Sălaj se confruntă cu un procent îngrijorător al şomajului în rândul tinerilor (procentul
şomerilor tineri din total şomeri era în 2005 de 21,52%). Furnizarea, de către sistemul de educaŃie şi
formare profesională iniŃială, de calificări şi oferte educaŃionale relevante pentru piaŃa muncii poate
contribui substanŃial la diminuarea şomajului în rândul tinerilor. Măsurile de facilitare a tranziŃiei de la
şcoală la locul de muncă vor completa aceste acŃiuni şi vor facilita inserŃia absolvenŃilor pe piaŃa
muncii.
EducaŃia şi formarea iniŃială furnizate de învăŃământul profesional tehnic vor fi completate de:
- stagii de ucenicie
- stagii practice în întreprinderi, organizate în parteneriat cu comunitatea de afaceri.
- ÎnfiinŃarea de Centre de Orientare Şcolară şi Profesională şi dezvoltarea celor existente
Serviciile de orientare şi consiliere susŃin dezvoltarea unor rute/oportunităŃi de învăŃare flexibile
orientate către piaŃa muncii, rate ridicate de tranziŃie între nivelurile de educaŃie, capacitate de
angajare crescută şi diminuarea decalajului existent între „produsul” sistemului de educaŃie şi
cerinŃele pieŃei muncii. Studii şi analize realizate la nivel european evidenŃiază contribuŃia importantă
a orientării şi consilierii în atingerea a trei dintre „obiectivele Lisabona” stabilite pentru sistemele de
140
educaŃie şi formare profesională: creşterea participării la învâŃământul liceal, creşterea participării

adulŃilor la educaŃie şi formare, reducerea părăsirii timpurii a şcolii.
AcŃiunile care vor fi întreprinse la nivelul sistemului şi la cel al furnizorilor de educaŃie vor consta
în:
- dezvoltarea de instrumente de orientare şi consiliere
- asigurarea unui caracter sistematic în furnizarea unor servicii de orientare şi consiliere de
calitate
- creşterea accesului elevilor şi personalului la aceste servicii.
Acest tip de acŃiuni vor fi completate prin activităŃi specifice de instruire a personalului de
consiliere.
- Sprijinirea unităŃilor de învăŃământ preuniversitar în vederea acreditării lor ca furnizori de
educaŃie şi formare profesională pentru adulŃi
Formarea continuă a devenit o cerinŃă a economiei şi organizarea de cursuri şi seminarii de
formare sau reconversie profesională a devenit o activitate extinsă la scară din ce în ce mai largă.
Formarea de cele mai multe ori se face pe baza unor cerinŃe concrete din partea angajatorilor, şi
urmăreşte dezvoltarea unor aptitudini şi dobândirea unor cunoştinŃe care duc la creşterea
productivităŃii muncii. Formarea pentru adulŃi se desfăşoară fie în cadrul unor instituŃii de învăŃământ
fie în cadrul unor firme specializate în astfel de activităŃi. Deoarece în ultimii ani s-au dezvoltat în
judeŃul Sălaj industrii noi, se simte nevoia acută de forŃă de muncă specializată, iar unităŃile de
învăŃământ preuniversitar dispun de resursele umane şi materiale pentru pregătirea acesteia.
Obiectiv specific 2. Creşterea calităŃii şi productivităŃii muncii prin educarea şi formarea continuă a
forŃei de muncă, promovarea adaptabilităŃii şi antreprenoriatului
• Prioritatea 1: Creşterea adaptabilităŃii forŃei de muncă şi a companiilor
Măsuri:
- Combaterea consecinŃelor restructurării economice asupra pieŃei muncii
InvestiŃiile în formarea capitalului uman contribuie în mod indirect la dezvoltarea durabilă prin:
- îmbunătăŃirea calificării forŃei de muncă
- adaptarea acesteia la activităŃi de înaltă valoare adăugată, capacitatea intelectuală a forŃei de
muncă contribuind la sporirea valorii acesteia.
Acest tip de intervenŃie este dedicat necesităŃii de calificare şi re-calificare permanentă a forŃei de
muncă prin actualizarea şi adaptarea competenŃelor pentru a face faŃă concurenŃei dintr-o Uniune
lărgită şi o economie globală, prin Ńinerea pasului cu schimbările tehnologice şi cu creşterea ponderii
importanŃei cunoştinŃelor în valoarea producŃiei. Domeniul de intervenŃie pentru instruire specifică
vizează în special:
- sprijinirea dezvoltării noii economii informaŃionale
- impulsionarea calificărilor profesionale în toate sectoarele, în special în industrie, mediu şi
turism, precum şi în domenii insuficient dezvoltate (ex. inovaŃii în industrie, dezvoltare IT,
integrarea aspectelor de mediu în activităŃile comune de management, marketing regional şi
managementul turismului).
- Promovarea culturii antreprenoriale
Promovarea culturii antreprenoriale, atât prin sprijinul acordat educaŃiei iniŃiale şi formării
profesionale continue în obŃinerea calificărilor manageriale şi antreprenoriale, cât şi printr-o formare
profesională continuă, care să facă din antreprenoriat o opŃiune de carieră pentru fiecare, reprezintă
o soluŃie importantă pentru contracararea efectelor negative ale ajustării structurale şi ale procesului
de restructurare a economiei, generând alternative economice şi sociale şi îmbunătăŃirea situaŃiei
economice a grupurilor sociale vulnerabile. În judeŃul Sălaj cultura antreprenorială va fi promovată
prin dezvoltarea unor:
- incubatoare de afaceri pentru tinerii fermieri şi IMM-uri
- parcuri de afaceri şi dezvoltare în punctele de inserŃie pe autostradă
- centre de dezvoltare antreprenorială şi inovare
- centre integrate de instruire vocaŃională şi cercetare aplicată
141
• Prioritatea 2: Promovarea măsurilor active de ocupare

Măsuri:
- Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare activă
Promovarea măsurilor de ocupare active şi de prevenire va avea rezultate pozitive atât în
domeniul ocupării cât şi în ceea ce priveşte schimbarea mentalităŃii şomerilor şi angajaŃilor.
Totodată, va presupune depăşirea diferitelor obstacole privind accesul pe piaŃa muncii, furnizarea de
asistenŃă şi consultanŃă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, facilitarea accesului
la măsuri active şi înlăturarea riscului de inactivitate. Măsurile active pentru persoanele afectate de
şomaj vor include:
- căutarea unui loc de muncă, medierea cererii cu oferta de locuri de muncă, rotaŃia locului de
muncă, cluburi de locuri de muncă;
- orientare profesională, consultanŃă şi pregătire profesională, inclusiv dobândirea de cunoştinŃe
specifice în ceea ce priveşte aptitudinile antreprenoriale;
- acŃiuni pentru motivare profesională şi dezvoltare
- Stimularea dezvoltării de noi activităŃi economice în special în centrele urbane mici şi în
mediul rural, pentru a crea noi locuri de muncă
OperaŃiunile propuse în cadrul acestui domeniu de intervenŃie se vor adresa persoanelor din
mediul rural, implicate în agricultura de subzistenŃă. Pentru aceste persoane care vor dobândi noi
ocupaŃii în domenii noi de activitate, obiectivul va fi:
- furnizarea de servicii personalizate
- consiliere şi programe specifice de pregătire, adaptate nevoilor lor specifice.
Obiectivul integrării persoanelor inactive din mediul rural, ca urmare a măsurilor personalizate de
activare va crea premisele asigurării sustenabilităŃii pe termen lung, prin reducerea agriculturii de
subzistenŃă şi dezvoltarea de întreprinderi profitabile.
- Stimularea tinerilor în demararea unei afaceri proprii
Deoarece şomajul în rândul tinerilor absolvenŃi este ridicat, stimularea iniŃiativei de a demara o
afacere proprie în rândul tinerilor poate constitui o metodă de reducere a şomajului la această
categorie a populaŃiei.
- Stimularea mobilităŃii forŃei de muncă
OportunităŃile de a găsi un loc de muncă corespunzător nu sunt de foarte mult ori chiar în
localitatea de domiciliu a persoanelor care caută un loc de muncă. Din motive legate de mentalitate,
lipsa de resurse finaciare şi lipsa unor mijloace de transport proprii sau a transportului public,
mobilitatea persoanelor în căutarea unui loc de muncă este redusă. Pentru creşterea mobilităŃii este
necesară acŃionarea asupra factorilor care Ńin de posibilitatea deplasării - asigurarea de modalităŃi
de transport eficiente, precum şi asupra mentalităŃii, pentru a facilita deplasarea pentru găsirea unui
loc de muncă corespunzător.
Obiectiv specific 3. Creşterea calităŃii serviciilor medico-sociale

• Prioritatea 1. Creşterea nivelului de finanŃare a sistemului de sănătate concomitent cu
eficientizarea utilizării resurselor.
Măsuri:
- ÎmbunătăŃirea finanŃării sistemului de sănătate
- diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare
- introducerea şi susŃinerea mecanismelor de plată bazate pe eficienŃa şi calitatea actului
medical
- dezvoltarea unor structuri cu rol în evaluarea tehnologiilor medicale care urmează să fie
finanŃate din fonduri publice (Health Technology Assesment – HTA)
- Redistribuirea resurselor financiare pe principalele componente ale îngrijirilor de sănătate în
funcŃie de nevoi.
- asigurarea finanŃării lucrărilor de reparaŃii, consolidări şi dotări cu echipamente a unităŃilor
spitaliceşti în vederea autorizării şi acreditării unităŃilor
- creşterea finanŃării în sectorul de îngrijiri primare
142
- creşterea fondurilor destinate prevenŃiei şi promovării sănătăŃii

- asigurarea unei finanŃări adecvate pentru programele naŃionale de sănătate
- monitorizarea costurilor în sectorul farmaceutic
- introducerea ghidurilor de practică bazate pe dovezi (EBM) ca metode consacrate de adecvare
a resurselor la nevoi
• Prioritatea 2. Creşterea gradului de accesibilitate la servicii de calitate pentru întreaga populaŃie a

judeŃului.
Diversificarea tipurilor de servicii medicale şi adaptarea lor la nevoi, funcŃie de morbiditate şi raportul
cost/eficienŃă.
Măsuri:
- Asigurarea acoperirii cu medici de familie şi cadre medii a zonelor şi categoriilor defavorizate
- identificarea opŃiunilor absolvenŃilor facultăŃilor de medicină privind alegerea specializării şi
influenŃarea acestora în funcŃie de nevoile reale de medici / specialităŃi (rezidenŃiat tip B)
- identificarea problemelor medicilor de familie din zonele defavorizate şi includerea soluŃionării
acestora pe lista priorităŃilor
- încurajarea reprezentanŃilor minorităŃii rrome de a absolvi colegii de asistenŃi medicali/sociali,
precum şi instituŃii de învăŃământ superior
- Extinderea şi susŃinerea dezvoltării programului de asistenŃă comunitară
- dezvoltarea sistemului de asistenŃă medicală comunitară (10 asistenŃi comunitari în prima
etapă)
- dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari comunitari care funcŃionează în cadrul
comunităŃilor de romi (există în comuna Nuşfalău 1 mediator, se propun încă 6)
- colaborare la nivel local cu medicii de familie pentru identificarea „cazurilor sociale”
- Aplicarea unui program coerent de dezvoltare a unităŃilor medico-sociale şi a îngrijirilor la
domiciliu pentru populaŃia defavorizată
- stabilirea unor acorduri de colaborare între autoritatea de sănătate publică locală şi
administraŃiile locale, precum şi cu organizaŃiile non-guvernamentale cu activitate în domeniu
- implicarea activă a absolvenŃilor facultăŃilor de asistenŃă socială şi medicină (în special cei
proveniŃi din zone/grupuri defavorizate) în dezvoltarea serviciilor de acest tip
- integrarea sistemului de asistenŃă primară / spitalicească / unităŃi medico-sociale prin aplicarea
protocolului de trimitere de la un tip de îngrijire la altul.
- Dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital şi de specialitate)
- extinderea ambulatoriilor şi dotarea cu aparatură modernă de investigaŃii recuperare -
fizioterapie şi tratament
- înfiinŃarea unui Centru de Radiodiagnostic şi Radioterapie la Spitalul JudeŃean Zalău
- reorganizarea Spitalului de Boli Cronice Crasna în Centru de Sănătate MultifuncŃional
- înfiinŃarea unui Centru de Sănătate MultifuncŃional în Ileanda.
- Dezvoltarea serviciilor integrate de asistenŃă medicală prespitalicească
- reorganizarea şi modernizarea celor 6 centre de permanenŃă existente
- înfiinŃarea de 5 noi centre de permanenŃă pe structură modulară
- reorganizarea Serviciului de AmbulanŃă în teritoriu (substaŃii noi şi puncte de lucru) în
vederea realizării accesului rapid în caz de intervenŃie şi realizarea timpilor optimi de răspuns
- dotarea cu ambulanŃe performante a centrelor de permanenŃă şi a serviciului de ambulanŃă
- modernizare şi dotare Unitate de Primire a UrgenŃelor Zalău şi camere de gardă spitale
• Prioritatea 3. Deplasarea accentului către îngrijirile preventive şi creşterea nivelului de educaŃie

pentru sănătate a populaŃiei în vederea adoptării comportamentelor sănătoase
Măsuri:
- Recunoaşterea cât mai urgentă a promovării sănătăŃii ca prioritate a politicii de sănătate şi
creşterea importanŃei sectorului preventiv
143
- asigurarea reŃelei de promovare a sănătăŃii cu personal corespunzător ca număr şi pregătire

(cel puŃin 4 persoane)
- susŃinerea formării profesioniştilor în promovarea sănătăŃii şi sănătate publică
- accesarea de fonduri prin programe cu finanŃare externă pentru activităŃile de promovare a
sănătăŃii în parteneriat cu autorităŃile locale şi ONG-uri
- monitorizarea indicatorilor socio-economici şi reorientarea intervenŃiilor către grupele aflate în
situaŃii de risc
- Dezvoltarea reŃelei judeŃene de comunităŃi sănătoase
- susŃinerea disciplinei „educaŃie pentru sănătate” din şcoli cu materiale de specialitate şi
personal instruit
- extinderea acestor programe în cadrul firmelor şi companiilor din judeŃ, în colaborare cu
DirecŃia Muncii şi SolidarităŃii Sociale
- introducerea unor programe similare în instituŃiile de ocrotire pentru copii
- extinderea programelor de educaŃie în comunităŃile dezavantajate socio-economic precum şi
în mediul rural, prin reŃeaua de asistenŃă comunitară şi prin intermediul mediatorilor comunitari
- Încurajarea implicării comunităŃilor locale în stabilirea priorităŃilor în domeniul promovării
sănătăŃii şi educaŃiei pentru sănătate, planificarea şi aplicarea strategiilor la nivel local
- dezvoltarea colaborării între autoritatea de sănătate publică judeŃeană şi consiliile locale, cu
desemnarea clară a unor reprezentanŃi ai acestora care să se implice în problemele legate de
sănătate
- informarea periodică a populaŃiei în legătură cu problemele locale de sănătate publică şi
încurajarea participării active a acesteia la programele în derulare
- susŃinerea colaborării cu organizaŃiile non-guvernamentale implicate în acest domeniu
- Implicarea activă a medicilor de familie în consilierea pacienŃilor de pe listele de persoane
înscrise, în privinŃa modului de viaŃă sănătos.
- propuneri pentru includerea în pachetul de servicii preventive stabilite prin normele Contractului
cadru a consilierii legate de alimentaŃia sănătoasă, consumul de alcool, fumat, droguri, boli cu
transmitere sexuală, boli infecŃioase etc.
- stimularea medicilor de familie pentru colaborarea activă cu unităŃile destinate asistenŃei sau
tratamentului cazurilor de risc identificate, precum şi asistarea la întoarcerea în comunitate a
acestor cazuri
- susŃinerea colaborării medicilor de familie cu consiliile locale din mediul rural pentru
conceperea şi aplicarea unor programe locale de educaŃie pentru sănătate şi prevenŃie
- supravegherea medicală activă a persoanelor din grupele cu risc ridicat la nivelul îngrijirilor
primare
- înfiinŃarea unor servicii preventive şi medico-sociale în comunităŃile / zonele cu o
numeroasă populaŃie defavorizată
• Prioritatea 4. ÎmbunătăŃirea managementului resurselor umane şi dezvoltarea categoriilor de

personal deficitare
Măsuri:
- Dezvoltarea mecanismelor de planificare a personalului medical care să corespundă nevoilor
curente şi viitoare ale sistemului de sănătate
- realizarea unui studiu de evaluare a nevoilor actuale de personal medical şi a nevoilor de
pregătire profesională
- ajustarea inechităŃilor teritoriale în asigurarea populaŃiei cu personal medical
- elaborarea unui plan de pregătire profesională pentru fiecare specialitate la standardele Uniunii
Europene
- adecvarea în funcŃie de nevoi a asigurării populaŃiei cu medici de specialitate
- Pregătirea şi instruirea în domeniul managementului sănătăŃii publice şi a serviciilor de
sănătate
- asigurarea participării directorilor din unităŃile sanitare la cursuri de management
144
- dezvoltarea de stimulente pentru atragerea tinerilor medici către domeniul sănătăŃii publice şi
managementului sanitar şi pentru determinarea stabilităŃii profesionale şi dezvoltării carierei
specialiştilor în acest domeniu
- creşterea numărului specialiştilor de sănătate publică şi management sanitar care ocupă funcŃii
de conducere
• Prioritatea 5. Alinierea sistemului informaŃional din domeniul sănătăŃii la standardele Uniunii

Europene pentru a furniza informaŃii de calitate în procesul de luare a deciziei şi
de elaborare a politicilor de sănătate
Măsuri:
- Reconfigurarea sistemului informaŃional din sectorul de sănătate
- unificarea fluxurilor informaŃionale paralele din sistemul de sănătate
- adaptarea funcŃionalităŃii sistemului informaŃional la nevoile de informaŃii de la diferite niveluri de
decizie
- aplicarea sistemelor informaŃionale din sănătate conform reglementărilor Institutului NaŃional de
Statistică, ale Ministerului ComunicaŃiilor şi Tehnologiei InformaŃiei
- adoptarea standardelor de calitate şi a definiŃiilor comune de la nivel european (OrganizaŃia
Mondială a SănătăŃii şi EUROSTAT)
- adoptarea metodologiilor standardizate la nivel european pentru anchetele stării de sănătate
- îmbunătăŃirea procesului de diseminare a informaŃiilor prin mijloace moderne
- stabilirea unor relaŃii de colaborare intersectorială cu toŃi furnizorii de informaŃii care prezintă
interes pentru sistemul de sănătate
- dezvoltarea programelor de formare continuă a specialiştilor implicaŃi în managementul
informaŃiilor
• Prioritatea 6. Intensificarea colaborării intersectoriale pentru a acŃiona asupra factorilor din

mediul social, politic şi economic cu impact asupra stării de sănătate.
Măsuri:
- SusŃinerea colaborărilor între sectorul de sănătate şi alte sectoare în vederea acŃionării
asupra determinanŃilor stării de sănătate care nu sunt sub controlul sistemului de sănătate
- dezvoltarea de parteneriate la nivel local, în care să se implice şi reprezentanŃi ai organizaŃiilor
non-guvernamentale şi ai comunităŃii
- elaborarea şi implementarea unui program de îmbunătăŃire a comunicării între Autoritatea de
Sănătate Publică Locală şi alte sectoare, inclusiv societatea civilă
- Evaluarea impactului politicilor altor sectoare asupra stării de sănătate a populaŃiei
- evaluarea intervenŃiilor din alte sectoare din punct de vedere al impactului asupra stării de
sănătate a populaŃiei, în concordanŃă cu recomandările Uniunii Europene
- urmărirea aplicării legislaŃiei cu privire la metodologia de evaluare a impactului asupra stării de
sănătate
Obiectiv specific 4. Promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii persoanelor dezavantajate
şi combaterea discriminării
• Prioritatea 1. Facilitarea accesului egal la educaŃie
Măsuri:
- Adaptarea infrastructurii şcolilor pentru a veni în sprijinul elevilor şi a cadrelor didactice cu
nevoi speciale
Persoanele cu handicap din judeŃul Sălaj, ca de altfel din România, în general, au fost lipsite
până acum de posibilitatea de a urma cursuri într-o instituŃie de învăŃământ obişnuită. Având în
vedere datoria de a asigura şanse egale de dezvoltare tuturor copiilor şi tinerilor, este necesară
accesibilizarea şcolilor prin:
- amenajarea unor rampe atât la intrarea în şcoli cât şi în interiorul acestora
- montarea unor lifturi
145
- dotare cu mobilier special (care să permită accesul cu scaun cu rotile)

- achiziŃia unor autobuze şcolare dotate cu facilităŃi pentru persoanele cu handicap
- Creşterea participării şcolare la toate nivelurile a copiilor proveniŃi din medii defavorizate
Principalele activităŃi avute în vedere sunt:
- continuarea şi dezvoltarea de programe pentru acele segmente de populaŃie care nu au acces
la educaŃia de bază sau care au abandonat timpuriu sistemul de educaŃie (educaŃia de tip „a
doua şansă”)
- desfăşurarea unor campanii de promovare a drepturilor copiilor în special din comunităŃile de
romi din judeŃ: realizarea şi distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri, afişe, material
audio-video) cu privire la drepturile copilului, organizarea de seminarii şi mese rotunde pe
această temă, organizarea unor întâlniri cu cetăŃenii (liderii comunităŃilor de romi);
- iniŃierea unor programe de educaŃie a părinŃilor şi dezvoltarea unor servicii de consiliere
familială
- desfăşurarea unui program care are ca scop prevenirea exploatării prin muncă a copilului:
realizarea şi distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri, afişe, material audio-video)
cu privire la drepturile copilului; organizarea de seminarii, mese rotunde pe această temă;
activităŃi de informare, educare şi sensibilizare privind exploatarea prin muncă a copilului
• Prioritatea 2. Accesul grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii

Măsuri:
Fenomenul excluziunii sociale afectează grupurile sociale care se confruntă cu riscul de marginalizare
socială. Grupurile vulnerabile se confruntă cu multe dificultăŃi în ce priveşte integrarea lor socială, determinate
de discriminare în accesul lor la educaŃie şi pe piaŃa muncii.
ActivităŃile care se vor desfăşura în cadrul acestei priorităŃi vor viza motivarea persoanelor de a se
integra/reintegra pe piaŃa muncii:
- Schimbarea atitudinilor sociale şi a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile, în
special la locul de muncă, prin campanii de informare şi conştientizare adresate angajatorilor,
lucrătorilor, comunităŃilor, factorilor de decizie etc.
- Eradicarea cazurilor de lipsă a identităŃii legale (lipsa actelor de identitate)
- Programe pentru dezvoltarea calificărilor de bază, educaŃiei, calificărilor şi formării
profesionale a grupurilor vulnerabile;
- Programe care să ofere stimulente pentru angajatori în scopul de a angaja grupuri
vulnerabile;
- Dezvoltarea programelor de pregătire profesională specifice pentru personalul din
organizaŃiile non-guvernamentale, şi din alte instituŃii active în domeniul incluziunii sociale;
- Organizarea unor cursuri de formare profesională pentru tinerii cu vârsta peste 18 ani din
centrele de plasament în funcŃie de abilităŃile practice şi motivaŃiile fiecăruia
- organizarea unor cursuri de calificare pentru fete în meseriile: baby sitter, menaj, operatori PC,
ospătari, frizerie/coafor, croitorie etc.
- organizarea unor cursuri de calificare pentru băieŃi în meseriile: şoferi, mecanici auto,tinichigii,
tâmplărie, zidar, ospătari, instalatori, operatori PC, pantofar, etc.
- Dezvoltarea de servicii care să asigure integrarea profesională a persoanei cu handicap
- ateliere protejate
- birouri de consiliere
- sprijinirea dezvoltării de noi locuri de muncă protejate în întreprinderi
• Prioritatea 3. Flexibilizarea şi dezvoltarea sistemului de asistenŃă socială pentru cuprinderea

categoriilor cu grad ridicat de risc social
Măsuri:
- Dezvoltarea de servicii sociale la nivel local - creşterea numărului de centre de zi pentru copii şi
persoane vârsnice cu precădere în mediul rural
- Dezvoltarea serviciilor de asistenŃă la domiciliu şi extinderea acestora în mediul rural
146
- Prevenirea instituŃionalizării copilului şi reducerea numărului de copii instituŃionalizaŃi prin:

- înfiinŃarea unui centru maternal cu 10 locuri în Municipiul Zalău care să asigure îngrijire
mamelor alături de copiii lor cu scopul prevenirii separării cuplului mamă-copil, oferind
acompaniere pe perioadă determinată în vederea depăşirii situaŃiei de criză
- dezvoltarea reŃelei de asistenŃi maternali profesionişti pentru copii cu nevoi speciale lipsiŃi
temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor
- promovarea cu prioritate a plasamentului copiilor la familii persoane, rude până la gradul IV prin
dezvoltarea unor servicii de consiliere familială
- înfiinŃarea în cadrul Compartimentului de Planificare Familială şi EducaŃie Contraceptivă a unui
birou de monitorizare a femeii gravide cu risc crescut de abandon al copilului
- Dezvoltarea de servicii specializate de monitorizare şi protecŃie a copiilor străzii:
- centru pentru copiii străzii în municipiul Zalău
- înfiinŃarea în cadrul DGASPC a unui compartiment special pentru copiii străzii
- încheierea unor parteneriate cu ONG-urile din judeŃ în vederea desfăşurării unor proiecte ce au
ca şi grup Ńintă copiii străzii.
- Crearea de locuinŃe sociale/apartamente protejate pentru tinerii cu vârsta de peste 18 ani,
care părăsesc unităŃile rezidenŃiale şi nu pot fi integraŃi în familie (8-10 apartamente/an );
- Dezvoltarea unor servicii specializate pentru copiii/tinerii delincvenŃi
- dezvoltarea compartimentului de orientare, supraveghere şi sprijin a reintegrării sociale a
copilului delincvent din cadrul DGASPC Sălaj, prin completarea echipei pluridisciplinare( jurist,
psiholog, psihopedagog etc.) şi formarea de specialişti în acest domeniu
- înfiinŃarea în Municipiul Zalău a unui centru (30 locuri ) de orientare, supraveghere şi sprijin a
copiilor care au savârşit o faptă penală şi nu răspund penal
- Dezvoltarea unor servicii care să ofere protecŃie persoanelor victime ale violenŃei domestice
- înfiinŃarea unui compartiment/serviciu în cadrul DGASPC care să ofere consiliere şi terapie
familială
- înfiinŃarea unui centru pentru victimele violenŃei domestice în municipiul Zalău
- susŃinerea unor campanii de informare privind drepturile persoanelor abuzate (fizic, emoŃional,
sexual) şi modalităŃiile de acces la serviciile de specialitate
- ÎnfiinŃarea unui serviciu mobil care să ofere consiliere şi sprijin copiilor ai căror părinŃi sunt
plecaŃi în străinătate (fiind lăsaŃi în grija bunicilor, rudelor, prietenilor sau chiar singuri)
- Organizarea unor cursuri de informare şi instruire, seminarii, work shop-uri pentru personalul
(instructorii de educaŃie, asistenŃii sociali etc.) din instituŃiile de protecŃie a copilului.
***
Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte după cum
urmează:
- POS Resurse Umane
- POR Axa Prioritară 1.2.1 – Sănătate
- POR Axa Prioritară 1.2.2 – AsistenŃă Socială
- POR Axa Prioritară 1.3 – EducaŃie
147
STRATEGIA SECTORIALĂ IV
- MEDIU -
Motto:
„Adevărata generozitate faŃă de natură în viitor constă în a dărui totul naturii în

prezent!”
(L. Murphy)
łintele şi Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru Mediu

PriorităŃile specifice identificate la Göteborg au fost transpuse în Ńinte după cum urmează:
• Combaterea creşterii volumului şi congestionării volumului de trafic, zgomot şi poluare.
• Stoparea utilizării resurselor şi generării de deseuri.
• Răspunzând preocupărilor cetăŃenilor cu privire la siguranŃa şi calitatea alimentelor,
utilizarea chimicalelor, tratarea bolilor infecŃioase, rezistenŃa la antibiotice, etc.
• EvoluŃie către o Ńintă indicativă de 22% până în 2010 pentru electricitate generată din
surse regenerabile (statele membre au Ńinte separate pentru producerea electricităŃii
regenerabile).
• Reducerea emisiilor de gaze (i.e. obiectivele de la Kyoto). Obiectivul pentru 2008 - 2012
este reducerea emisiilor cu 8% comparativ cu 1989 şi cu 5% comparativ cu nivelul
din 1990.
• Stoparea pierderii în biodiversitate până în 2010.
Separarea PIB de creşterea în transporturi, în special prin deplasarea de la rutier la alte

tipuri de transport şi acordarea de prioritate la investiŃiile pentru infrastructuri în mediu
protejat.
148
IV.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI
Sectorul apă
● LegislaŃia de mediu pentru sectorul apă armonizată cu legislaŃia CE
● Structuri instituŃionale înfiinŃate pentru managementul integrat al sectorului apă (calitate şi cantitate) privind
bazinele hidrografice
● Identificarea aglomerarilor de populaŃie şi a zonelor vulnerabile poluării cu nitraŃi din surse agricole
● AsistenŃă Tehnică ISPA – nr. 2005/RO/P/PA/001, proiect în cadrul căruia va fi realizat managementul radical
al apei în 7 localităŃi urbane din Bazinul Hidrografic Someş - Tisa
● ExperienŃa în ceea ce priveşte fondurile de pre-aderare, în special Programul Programului SAMTID –
program pilot, în cadrul căruia sunt reabilitate sistemele de alimentare cu apă în cele patru localităŃi
urbane ale judeŃului Sălaj
● Expertiza Tehnică a AdministraŃiei NaŃionale “Apele Romane” în domeniul managementului apei, în special
protecŃia împotriva inundaŃiilor
● Folosirea sistemului GIS pentru fluxul informaŃional
● Proiectele existente dezvoltate cu ajutorul SUA în domeniul prevenirii şi prognozei hidro
● ExistenŃa surselor de alimentare cu apă
● Laboratoare de analize fizico-chimice şi microbiologice acreditate
Managementul deşeurilor
● Transpunere completă a legislaŃiei UE în acest domeniu.
● Elaborarea Strategiei şi a Planului NaŃional de Management a Deşeurilor, precum şi a Planurilor Regionale
şi JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor.
● Structuri administrative înfiinŃate la nivel naŃional, regional şi local pentru implementarea politicii naŃionale
privind deşeurile şi pentru activităŃile de inspecŃie şi control.
● AsistenŃă Tehnică ISPA – nr. 2005 RO 16P PA 001, proiect în cadrul căruia va fi realizat managementul
integrat al deşeurilor în judeŃul Sălaj.
● Disponibilitatea datelor anuale referitoare la generarea şi managementul deşeurilor la nivel naŃional.
● ExperienŃă în implementarea proiectelor finanŃate prin fonduri de pre-aderare
Calitatea aerului
● Completa transpunere a legislaŃiei UE în acest domeniu.
● Desemnarea aglomerărilor şi a zonelor pentru managementul şi evaluarea calităŃii aerului.
● ExistenŃa la nivelul Regiunii (inclusiv a judeŃului Sălaj) a unui proiect de Twinning cu Germania şi Austria
pentru “Implementarea şi întărirea Acquis-ului de mediu, focalizat pe calitatea aerului”.
● ExistenŃa proiectului de îmbunătăŃire a reŃelei de monitorizare a calităŃii aerului la nivel national, prin dotarea
APM Sălaj cu o staŃie automată de monitorizare a calităŃii aerului, care furnizează date on-line.
● ExperienŃa în implementarea proiectelor finanŃate prin fonduri de pre-aderare.
ProtecŃia naturii
● Biodiversitatea mare şi existenŃa unor elemente floristice şi faunistice cu importanŃă internaŃională.
● Buna conservare a teritoriilor nemodificate antropic.
● PotenŃial turistic deosebit, generat atât de existenŃa peisajelor specifice montane şi deluroase, cât şi de
menŃinerea tradiŃiilor specifice zonei.
● Au fost elaborate regulamente şi măsuri de conservare pentru toate ariile naturale protejate.
149
PUNCTE SLABE
Sectorul apă
● InvestiŃii mari necesare pentru îndeplinirea cerinŃelor UE.
● Capacitatea administrativă scăzută în implementarea legislaŃiei din sectorul apă.
● Infrastructura extrem de puŃin dezvoltată în epurarea apelor uzate (instalaŃii de epurare a apelor uzate şi
sisteme de colectare), în special în zona rurală.
● Sisteme centralizate insuficiente pentru aprovizionarea cu apă şi reŃeaua de canalizare, în special în zona
rurală;
● Calitatea scăzută a apei potabile furnizată către populaŃie din cauza reŃelelor învechite.
● Alocarea insuficientă a fondurilor pentru protecŃie împotriva inundaŃiilor.
● Mărimea zonelor agricole afectate sau care ar putea fi afectate de poluarea cu nitraŃi proveniŃi din surse
agricole.
● Sisteme de monitorizare a calităŃii apei potabile insuficiente.
● Sisteme de automonitorizare insuficiente pentru evacuările de apă uzată de la agenŃi economici.
● LegislaŃia în domeniu (Legea nr.107/1996 cu completarile ulterioare, Ordin MAPM nr. 1146/2002) nu asigură
o delimitare clară a cerinŃelor de calitate a apelor de suprafaŃă).
● Infrastructura slabă pentru colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor
● O slaba capacitate a recent infiinŃatelor ARPM-uri şi ANPM în ceea ce priveşte managementul deşeurilor.
● Insuficiente resurse financiare şi umane existente la nivelul administraŃiei publice a municipiilor pentru a se
implica în managementul deşeurilor.
● Slaba conştientizare a populaŃiei şi a agentilor economici.
● Lipsa de experienŃă a populaŃiei în tratarea şi valorificarea deşeurilor biodegradabile, pentru reducerea
cantităŃilor depozitate pe rampă.
● Insuficienta promovare a instrumentelor administrative şi financiare care sa faciliteze crearea de pieŃe viabile
a deşeurilor.
● Colectarea deşeurilor, nefiind selectivă, îngreunează recuperarea, reciclarea şi refolosirea acestora.
● Numărul redus şi slaba mediatizare a existenŃei agenŃilor economici care prestează activităŃi în acest
domeniu.
● Dotarea necorespunzătoare cu utilaje a operatorilor de servicii publice de gospodărire comunală.
● Slaba educare, conştientizare şi motivare a populaŃiei, cu precădere a generaŃiei tinere şi a agenŃilor
economici
● Lipsa implicării MEC în campaniile de educare.
● Practica de a folosi mai mulŃi operatori în acelaşi judeŃ.
● Lipsa incineratoarelor de deşeuri medicale.
● Lipsa spaŃiilor special amenajate pentru amplasarea containerelor şi pubelelor.
● InexistenŃa la nivelul administraŃiei regionale a unei pagini web referitoare la managementul deşeurilor.
● Lipsa personalului şi resurselor materiale la nivel de inspecŃie şi control, generate de constrângerile
legislative.
● DificultăŃi în implementarea planurilor judeŃene şi regionale de gestionare a deşeurilor, datorită faptului că
Hotărârile Consiliului JudeŃean nu sunt obligatorii pentru Consiliile Municipale şi Orăşeneşti.
● Procedurile de realizare a Planurilor JudeŃene şi Regionale de Gestionare a Deşeurilor nu asigură interfaŃa
între cele două tipuri de documente şi sistemul decizional.
Calitatea aerului
● Folosirea într-o proporŃie ridicată a combustibililor fosili în producerea de energie.
● IneficienŃa sau inexistenŃa sistemelor de reŃinere a emisiilor de noxe în aer din sectorul industrial.
● Poluarea atmosferei generată de instalaŃiile mari de ardere (LCP).
● Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări şi zone urbane.
150
● Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi şi
lichizi.
● Nefinalizarea evaluării calităŃii aerului la nivel de judeŃ şi regiune (s-a finalizat doar evaluarea preliminară a
calităŃii aerului).
● InsuficienŃa dotărilor pentru monitorizarea calităŃii aerului.
● Lipsa planurilor de acŃiune pentru protecŃia atmosferei.
● InsuficienŃa dotărilor şi a sistemelor de auto-monitorizare a emisiilor în aer la operatorii industriali.
● Insuficiente propuneri de proiecte pentru reducerea emisiilor/monitorizarea aerului.
● Absenta proiectelor ISPA pentru protecŃia atmosferei, deşi acest domeniu este eligibil conform
Regulamentului nr. 1267/1999/CE.
● Calitatea aerului necorespunzătoare raportat la standardele de calitate în zone de calitate a aerului (depăşiri
la indicatorii pulberi).
ProtecŃia naturii
● SuprafaŃa totală a ariilor naturale protejate este de 516,73 ha, ceea ce reprezintă 1,33% din teritoriul
judeŃului, mult sub procentul de 13% necesar conform Angajamentelor.
● Infrastructura insuficientă pentru conservarea biodiversităŃii, protecŃia naturii şi a peisajului.
● Resurse financiare şi umane scăzute pentru managementul ariilor naturale protejate şi a ecosistemelor.
● Nu au fost desemnati custozi/administraŃii pentru toate ariile naturale protejate.
● Lipsa delimitării GIS a ariilor protejate şi a cartografierii acestora.
● Nu există încă un inventar complet al tuturor habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună.
● ExistenŃa unor habitate şi specii aflate în pericol.
● SuprafaŃa mare a terenurilor degradate.
● Neinformarea publicului în vederea practicării turismului ecologic, ceea ce poate duce la distrugerea unor
bogăŃii naturale (speleoteme, monumente ale naturii etc.)
● Lipsa popularizării şi implementării practicilor durabile.
OPORTUNITĂłI
Sectorul apă
● Fondurile UE alocate pentru sectorul de mediu apă în Regiune.
● Programele Băncii Mondiale pentru sectorul apă în mediul rural.
● OportunităŃi de afaceri pentru companiile străine pentru a investi în sectorul de apă (în contextul fondurilor
alocate).
● Dezvoltarea de Parteneriate Public-Public şi Public-Private pentru sectorul de apă
● Disponibilitatea fondurilor structurale şi de coeziune.
● OportunităŃi pentru investiŃii private şi comerŃ.
● Dezvoltarea unei pieŃe viabile a deşeurilor/materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor.
● Dezvoltarea de Parteneriate Public Private pentru sectorul deşeuri.
● Finalizarea proiectelor pilot în cazul recuperării/reciclării deşeurilor de ambalaje.
Calitatea aerului
● Proiecte comune de implementare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
● Introducerea surselor regenerabile de energie.
151
ProtecŃia naturii
● Exploatarea economică raŃională a speciilor de floră şi faună prin controlul acestor activităŃi (autorizare şi
inspecŃie de mediu).
● Eligibilitatea a 10% din teritoriul judeŃului pentru includere în ReŃeua Ecologică Europeană NATURA 2000.
AMENINłĂRI
Sectorul apă
● Capacitate scazută a beneficiarilor finali/autorităŃi locale de a dezvolta aplicaŃii pe proiecte în sectorul apă.
● Capacitatea de suport redusă a mediului local BH Crasna.
● DificultăŃi în asigurarea durabilităŃii proiectelor.
● Neconformarea cu cerinŃele Directivelor UE pentru sectorul apă în cazul unei absorbŃii scăzute a fondurilor
europene din cauza procesului complex de pregătire a proiectelor, precum şi a co-finanŃării costisitoare.
● DificultăŃi în susŃinerea costurilor de investiŃii a proiectelor din domeniul infrastructurii de mediu, în special de
către comunităŃile mici şi mijlocii.
● Gradul redus de asociere al comunităŃilor rurale.
● Personal insuficient pregătit şi experimentat pentru aplicarea cadrului legal de management al deşeurilor.
● Insuficienta capacitate de absorbŃie a fondurilor europene.
● Slaba suportabilitate socială a unor bune servicii de deşeuri, în special colectarea selectivă.
● CerinŃa asistării financiare prin programele de co-finanŃare necesită alocarea unor sume importante de la
bugetul de stat.
Calitatea aerului
● Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii şi folosirea BAT.
● Presiunea crescută asupra calităŃii aerului în corelare cu intensificarea traficului rutier şi cu creşterea
economică.
● Lipsa resurselor financiare pentru finanŃarea măsurilor de mediu care cer investiŃii mari, în mod special la
nivel local.
● Insuficiente programe de finanŃare pentru reducerea emisiilor de poluanŃi în atmosferă.
ProtecŃia naturii
● Exploatarea economică raŃională a speciilor de floră şi faună prin controlul acestor activităŃilor de autorizare
şi inspecŃie de mediu.
● Eligibilitatea a 10% din teritoriul judeŃului pentru includere în ReŃeua Ecologică Europeană NATURA 2000
* * *
Situat în zona centrală a regiunii Nord-Vest, judeŃul Sălaj are o moştenire naturală foarte frumoasă,
diversificată şi echilibrată.
Cu toate acestea, mediul natural din Sălaj, similar situaŃiei de la nivel regional şi naŃional, a fost foarte
afectat înainte de anul 1990, ca urmare a procesului de industrializare şi a dezvoltării agricole nedurabile,
dublate de o lipsă de interes a sistemului politic cu privire la problemele de mediu. În acea perioadă, politica
industrială avea ca Ńintă dezvoltarea industriei grele şi a celei producătoare de energie, fiind, în principal,
152
dependentă de utilizarea cărbunelui şi de un consum energetic ridicat. De asemenea, producŃia agricolă la

scară largă era legată de utilizarea excesivă a chimicalelor.
Mai mult, legislaŃia de mediu nu era luată în considerare în mod serios, la acel moment. Ca urmare, la
începutul anilor ’90, mediul înconjurător era serios afectat, caracterizat fiind de un nivel ridicat al emisiilor în
atmosferă şi în mediul acvatic, o degradare extinsă a terenurilor, datorată deşeurilor agricole, industriale şi
municipale.
Prin transpunerea directivelor europene din domeniu, România a adoptat noi legi şi standarde privind
mediul. Deşi costisitoare şi solicitantă, implementarea acestora reprezintă o schimbare radicală în politicile
naŃionale şi în modul de abordare referitoare la domeniul protecŃiei mediului.
De asemenea, restructurarea vastă în industrie şi agricultură, reducerea activităŃilor de extracŃie a
combustibililor solizi şi de utilizare a materiilor prime au contribuit la îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu.
Începând cu anul 1995, când noua legislaŃie de protecŃie a mediului a intrat în vigoare, România a
adoptat o serie de norme şi documente strategice sectoriale cu scopul de a lua în considerare principiile
dezvoltării durabile. Aceste strategii naŃionale includ, de asemenea, şi concluziile şi recomandările strategiilor
europene de dezvoltare durabilă (Lisabona şi Göteborg) şi ale celui de-al 6-lea Program de AcŃiune pentru
Mediu, în vederea asigurării conservării, protecŃiei şi îmbunătăŃirii mediului, protejării sănătăŃii umane şi
utilizării durabile a resurselor naturale.
Pentru a contribui la dezvoltarea zonelor mai puŃin dezvoltate din judeŃ, sunt necesare investiŃii
semnificative în infrastructura de mediu, în particular în sectoarele apă, deşeuri şi calitatea aerului. De
asemenea, De asemenea, sunt necesare investiŃii pentru dezvoltarea unor sisteme eficiente de management
de mediu (în special în sectoarele apă şi deşeuri), cu scopul de a oferi îmbunătăŃi calitatea serviciilor către
populaŃie şi de a crea un mediu de afaceri competitiv.
Sisteme de management viabile sunt de asemenea necesare pentru protecŃia sau valorificarea
resurselor naturale. Noua dimensiune europeană impune, ca o condiŃie cheie în vederea aderării la UE, o
calitate mai bună a mediului înconjurător.
Deşi România a înregistrat un progres semnificativ din 1990, numeroase eforturi şi resurse sunt
necesare în continuare pentru a atinge standardele Uniunii Europene.
Pentru câteva dintre domeniile care necesită cele mai mari eforturi financiare pentru conformare şi
care nu pot fi implementate până la data aderării, s-au negociat perioade de tranziŃie. Aceste domenii sunt:
furnizarea de apă potabilă, construirea/reabilitarea de staŃii de epurare a apelor uzate, închiderea depozitelor
neconforme, managementul deşeurilor din ambalaje şi a ambalajelor, precum şi controlul poluării industriale.
153
IV.2. Obiective strategice
OBIECTIV GENERAL:
PROTEJAREA ŞI AMELIORAREA CONDIłIILOR DE MEDIU PENTRU CREAREA PREMISELOR UNEI

DEZVOLTĂRI DURABILE
1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei
2. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor
3. Dezvoltarea investiŃiilor durabile în infrastructura de mediu
4. Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii
5. Managementul inundaŃiilor în zonele cele mai vulnerabile
6. AsistenŃa tehnică
Obiectiv specific 1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei

• Prioritatea 1. ProtecŃia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate
orăşeneşti şi de ape uzate industriale
Măsuri:
- ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor de colectare ape uzate orăşeneşti în mediul
urban prin reabilitarea şi extinderea reŃelelor de canalizare menajeră şi pluvială pentru 7 localităŃi
urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa din judeŃul Sălaj: Zalău, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei,
Jibou şi din judeŃul Cluj, Dej, Gherla şi Huedin;
- Reabilitarea staŃiilor de epurare în 7 centre urbane din bazinul Someş - Tisa, din judeŃul Sălaj:
Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei şi judeŃul Cluj: Dej, Gherla, Huedin;
- ÎmbunătăŃirea sistemelor de tratare ape uzate industriale prin retehnologizarea proceselor
industriale şi/sau modernizarea sistemelor de canalizare proprii, în scopul minimizării cantităŃilor
poluanŃilor evacuaŃi în reŃelele de canalizare orăşeneşti la SC Samtex SA, SC Cuprom SA, SC
Silcotub SA, SC Silvania SA, SC Cuprom SA, SC Flavoia SA, etc.
• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii apei şi utilizarea raŃională a surselor de apă
Măsuri:
- Asigurarea calităŃii apei destinate consumului uman şi protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele
oricărui tip de contaminare a apei:
- Alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor urbane din judeŃul Sălaj: Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou,
Cehu Silvaniei din sursa Gilău, judetul Cluj în vederea asigurării apei curate şi sanogene pentru
populaŃie;
- Modernizarea staŃiei de tratare a apei potabile VîrşolŃ din cadrul Sistemului de alimentare VîrşolŃ
în vederea asigurării apei sigure la consumator (ca sursă permanentă pentru zonele rurale care
nu au acces la magistrala de apă de la Cluj-Napoca – Gilău) .
154
Obiectiv specific 2. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

• Prioritate Realizarea sistemului judeŃean de management integrat al deşeurilor
Măsuri:
- Asigurarea colectării a cel puŃin 84 % din cantitatea de deşeuri municipale generate, până în anul
2013;
- Colectarea selectivă a deşeurilor inclusiv în mediul rural, cu etape de pregătire, colectare selectivă
parŃială şi generalizare la întregul judeŃ;
- Reducerea riscurilor cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor medicale periculoase;
- Extinderea ariei de acoperire a serviciilor publice de salubrizare, în special în mediul rural, până în
anul 2008;
- Realizarea şi dotarea punctelor de colectare a deşeurilor municipale;
- Dotarea serviciilor de salubritate cu mijloace adecvate pentru transportul deşeurilor (în cazul celor
neconcesionate) precum şi punctelor de colectare a deşeurilor cu numărul şi tipurile de recipiente
corespunzătoare pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
- Închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri din mediul rural, până în 16 iulie 2009;
- Realizarea unui depozit ecologic zonal, până în anul 2010 (varianta Mirşid sau alt amplasament
pentru care membrii AsociaŃiei pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale Sălaj vor conveni);
- Închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban, conform calendarului de închidere
- 2009 - Şimleu Silvaniei
- 2016 - Cehu Silvaniei
- 2017 - Zalău şi Jibou
- Realizarea staŃiilor de transfer al deşeurilor la Zalău, Jibou, Crasna, Ileanda, Nuşfalău, Sărmăşag,
Cehu Silvaniei şi Zimbor.
- Realizarea sistemelor centralizate de tratare biologică a deşeurilor, în staŃiile de transfer;
- ÎnfiinŃarea punctelor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (cel puŃin 1 în
fiecare centru urban, pe lângă cel judeŃean existent);
- Promovarea sistemelor alternative de eliminare a deşeurilor medicale periculoase.
Obiectiv specific 3. Dezvoltarea investiŃiilor durabile în infrastructura de mediu

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea calităŃii apei şi utilizarea raŃională a resuselor de apă
Măsuri:
- ProtecŃia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşenesti şi de ape
uzate industriale;
- Asigurarea calităŃii apei destinate consumului uman şi protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele
oricărui tip de contaminare a apei;
- Realizarea etapizată a sistemelor de canalizare inclusiv staŃii de epurare, la nivelul aglomerărilor
umane cu cel puŃin 2.000 locuitori echivalenŃi;
- Retehnologizarea proceselor industriale şi/sau modernizarea sistemelor de canalizare - pre-epurare
proprii, în scopul minimizării cantităŃilor poluanŃilor evacuaŃi în reŃele de canalizare orăşeneşti;
- Retehnologizarea proceselor industriale si modernizarea sistemelor de epurare a apelor uzate
evacuate în receptori naturali;
- Realizarea reŃelelor de alimentare cu apă potabilă şi a tehnologiilor de tratare şi monitorizare a
calităŃii apei potabile în localităŃile judeŃului Sălaj neacoperite de sisteme de alimentare cu apă
potabilă curată şi sanogenă;
- Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare în zonele periferice din municipiul Zalău (cart.
Dealul Morii, Sărmaş, Meseş, Merilor, Grădina Poporului Vest, Brădet – Zona Sud şi Zona Lacului).
155
• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea solurilor afectate de managementul neadecvat al deşeurilor, de

contaminare istorică şi eroziune
Măsuri:
- ÎmbunătăŃirea calităŃii solurilor afectate de poluare şi degradare din cauze naturale şi dezvoltarea
condiŃiilor socio-economice;
- ReconstrucŃia ecologică a zonelor afectate de exploatări miniere, în special a rocilor pentru industria
materialelor de construcŃii (SC Cemacon SA - cariera Ortelec, Primaria Letca - cariera Letca, EM
Salaj SărmăŃag, Bobota, Ip - Zăuan, Carastelec, Zăghid, etc);
- ReconstrucŃia ecologică a terenurilor afectate de exploatarea calcarului în cariera Cuciulat şi inclusiv
refacerea peisagistică în vederea punerii în valoare a Peşterii cu picturi rupestre din cariera
Cuciulat;
- Refacerea ecologică a zonelor afectate de activitatea de extracŃie a ŃiŃeiului - zona Marca – Leşmir;
- Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizare anaerobă a dejecŃiilor animaliere din
localităŃile rurale de pe Râul Crasna.
- Aplicarea în agricultură a Codului privind cele mai bune practici agricole - programe de instruire a
fermierilor în scopul promovării codului;
- Inventarierea zonelor cu producŃie redusă de biomasă, în vederea ameliorării prin împădurire;
- Refacerea peisajelor afectate de depozitarea deşeurilor.
• Prioritatea 3. ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în zonele critice

Măsuri:
- Reducerea emisiilor de poluanŃi eliminaŃi în atmosferă, proveniŃi din instalaŃii mari de ardere (LCP) a
SC Uzina Electrică SA Zalău;
- Retehnologizarea şi modernizarea Uzinei Electrice Zalău cu funcŃionare pe biomasă;
- Reducerea emisiilor de poluanŃi din instalaŃii IPPC din judeŃ;
- Reducerea până la 31 octombrie 2007 a emisiilor de compuşi organici volatili la instalaŃiile
industriale care utilizează solvenŃi organici cu conŃinut de compuşi organici volatili;
- Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale
oraşului Jibou;
- Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale
municipiul Zalău;
- Reducerea emisiilor până în 31 decembrie 2009 de COV rezultaŃi din depozitarea benzinei la SC
Petrom SA zona judeŃului Sălaj;
- Modernizarea instalaŃiei mari de ardere nr.1 în vederea reducerii emisiilor de pulberi în atmosferă,
până în 2013, a emisiilor de SO2 până în 2013 şi a emisiilor de Nox până în 2011 şi echiparea cu
sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
- Moderizarea tehnologiei şi echiparea cu sisteme de reducere a poluării în vederea conformării cu
BAT la SC Cemacon SA Zalău, până la 31 octombrie 2007;
- Modernizarea tehnologiei, echiparea cu sisteme de reducere a poluării şi sisteme de monitorizare a
instalaŃiei IPPC din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, în vederea conformării cu BAT la SC
Rominserv SA până la 31 decembrie 2012;
- Modernizarea tehnologiei, reducerea emisiilor din procese de topire-turnare-laminare a cuprului şi
realizarea sistemelor de monitorizare la SC Cuprom SA, până la 31 octombrie 2007;
- Modernizarea tehnologiei, echiparea cu sisteme de reducere a poluării şi sisteme de monitorizare a
instalatiei IPPC din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, în vederea conformării cu BAT la SC
Silcotub SA Zalău, până la 31 octombrie 2007;
- Modernizarea tehnologiei sau echiparea cu instalatii de retinere a compusilor organici volatili la: SC
West CO Impex SRL Zalău, SC Alufil SRL, SC Fibrex SA Crasna, SC Best SRL Jibou, SC Oviprod
SA Zalău, SC Cesimex SA, Cehu Silvaniei, SC Simex SA Şimleu Silvaniei, SC Simex SA Şimleu
Silvaniei, SC Silcotub SA Zalău, SC Silvania SA, SC Rominserv SA, SC Cuprom SA, SC Simex
Plus SA, SC Elite Industries SA Bobota;
- Construirea unei artere ocolitoare pentru oraşul Jibou, care să preia traficul greu şi de tranzit;
156
- Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit
(finalizarea etapei I şi continuarea cu etapa a II-a);
- Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane;
- Amenajarea intersecŃiilor în municipiul Zalău şi extinderea de la 2 la 4 benzi a DN 1F în zona
Parcului Industrial Zalău;
- Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă, respectiv promovarea
vehiculelor economice şi cu emisii reduse;
- Echiparea instalaŃiilor de depozitare la terminale conform cerinŃelor tehnice prevăzute în instalaŃiile
de incărcare-descărcare containere mobile la terminale şi dotarea cu echipamente de monitorizare
a emisiilor de poluanŃi în atmosferă conform HGR 568/2001 modificată.
Obiectiv specific 4. Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii

• Prioritate MenŃinerea biodiversităŃii şi conservarea elementelor de patrimoniu natural
Măsuri:
- Introducerea unui sistem integrat de management al ariilor naturale protejate;
- Atragerea de fonduri în vederea asigurării unui management eficient al biodiversităŃii;
- Extinderea reŃelei de arii naturale protejate a judeŃului;
- Elaborarea şi implementarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale
protejate din judet - 15 arii naturale de interes naŃional (instruirea personalului, contractarea de
studii de evaluare, dotarea cu echipament pentru monitorizare a habitatelor şi speciilor sălbatice);
- Crearea unui centru regional - local de cercetare ştiinŃifică în domeniul biogeografiei în vederea
inventarierii şi cartării habitatelor, florei şi faunei sălbatice a judeŃului;
- Restaurarea ecologică a habitatelor naturale degradate şi reintroducerea unor specii dispărute, în
ariile protejate Balta Cehei - Şimleu Silvaniei, Poiana cu narcise - Hida şi Lunca cu laleaua pestriŃă -
Cehu Silvaniei;
- Realizarea infrastructurii de protecŃie a naturii şi organizare a turismului ecologic prin construirea şi
dotarea sediilor de administrare a rezervaŃiilor, inclusiv centre de vizitare pentru ariile: Poiana cu
Narcise, Pădurea Lapiş;
- Extinderea suprafeŃei ariilor naturale protejate până la un procent de 13% din suprafaŃa judeŃului
(conform Angajamentelor) prin declararea ariilor NATURA 2000 şi în special în locaŃiile care deŃin
multiple categorii de bunuri ale patrimoniului natural: Pietrele Moşu şi Baba - Năpradea, Mlaştina de
la Iaz;
- Identificarea şi extinderea unor noi situri eligibile pentru declararea ca arii naturale protejate, inclusiv
cele care vor fi cuprinse în reŃeaua ecologică europeană NATURA 2000;
- Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în municipiul Zalău (versant str.
Gh. Doja, str. Cetinii, str. M. Eminescu, Valea Benchert, versant str. A. Iancu, str. Olarilor, versant
Ortelec);
- Refacere spaŃii şi baze sportive în municipiul Zalău, cartiere Brădet şi Stadion;
- SpaŃii de agrement prin valorificarea potenŃialului lacurilor de retenŃie în municipiul Zalău;
- Dezvoltarea de spaŃii verzi şi de agrement în municipiul Zalău (spaŃii de joacă, skatepark, pista de
biciclete, bazin de înot, terenuri de sport);
- Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş.
Obiectiv specific 5. Managementul inundaŃiilor în zonele cele mai vulnerabile

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea sistemului de apărare a localităŃilor împotriva dezastrelor
Măsuri:
- Dezvoltarea infrastructurii judeŃene de apărare împotriva dezastrelor;
- Creşterea performanŃelor măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor;
157
- FuncŃionarea în siguranŃă post-utilizare a obiectivelor care au constituit obiectul unor lucrări de

închidere a minelor;
- Întocmirea studiilor de inundabilitate şi cartografierea zonelor inundabile pentru fiecare localitate;
- Realizarea etapizată a lucrărilor de apărare împotriva inundaŃiilor în conformitate cu prevederile
Schemelor Cadru de Amenajare a Bazinelor Hidrografice Someş – Crasna şi Crişuri
- Prevenirea riscurilor în zonele expuse inundaŃiilor din municipiul Zalău prin lucrări de decolmatare şi
regularizare ale cursurilor de apă, şi amenajarea lacurilor de retenŃie;
- Desfăşurarea de campanii de împăduriri, de terasare şi conservare a solului pe versanŃi în scopul
reducerii debitului de vârf al viiturilor şi prevenirii colmatărilor albiilor cursurilor de apă;
- Evaluarea construcŃiilor de traversare a cursurilor de apă în scopul asigurării secŃiunii de scurgere a
viiturii corespunzătoare clasei de importanŃă a localităŃii;
- AcŃiuni de creştere a performanŃelor sistemului informaŃional de avertizare şi prognozare hidrilogică
a viiturilor;
- Actualizarea documentaŃiilor de urbanism în baza studiilor de inundabilitate cu scopul planificării şi
gestiunii teritoriului din punct de vedere al apărării împotriva inundaŃiilor;
- Desfăşurarea de campanii de instruire teoretică şi practică a populaŃiei şi agenŃilor economici în
scopul cunoaşterii Planurilor Locale de Apărare Împotriva InundaŃiilor şi pentru a face faŃă
problemelor care apar în perioada de inundaŃie;
- Desfăşurarea de campanii de conştientizare şi informare a populaŃiei aflată în aval de Acumularea
VîrşolŃ asupra căilor de acces şi a zonelor de refugiu în cazul cedării barajului, prin exerciŃii de
simulare a unor cazuri ipotetice, prin panouri-afişe de îndrumare a populaŃiei cu traseul de urmat în
caz de viitură;
- Realizarea măsurilor tehnice identificate ca fiind necesare în cadrul procedurii de autorizare pentru
fncŃionare în siguranŃă post-utilozare a lucrărilor de închidere a minelor.
• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului
Măsuri:
- ReconstrucŃia ecologică a zonelor expuse la riscuri naturale, conform HCJ nr. 55 din 2 noiembrie
1998;
- Informarea cetăŃenilor privind măsurile cuprinse în planul de evacuare în caz de dezastre;
- Fizarea terenurilor afectate de alunecări de teren prin plantarea de arbori;
- Realizarea unor acŃiuni de refacere a malurilor degradate ale cursurilor de apă şi realizarea unor
acŃiuni locale pentru stabilizarea albiilor cursurilorde apă prin crearea de parteneriate între autorităŃi
şi structurile administrative locale;
- Introducerea unor restricŃii cu privire la realizarea construcŃiilor în proximitatea apelor cu privire la
exploatarea pădurilor şi a agregatelor naturale din albiile minore.
Obiectiv specific 6. AsistenŃa tehnică

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea şi extinderea sistemului de monitorizare a calităŃii mediului
Măsuri:
- Asigurarea conformării cu cerinŃele Directivei cadru privind calitatea aerului şi directivelor
subsecvente;
- AsistenŃă tehnică pentru autorizarea laboratorului APM Sălaj;
- Dotarea cu echipamente de monitorizare a APM Sălaj (analizor COV benzine şi industriale, analizor
gaze şi pulberi, alte echipamente).
• Prioritatea 2. Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administraŃiei publice local
Măsuri:
- Întărirea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei publice locale;
- Organizarea de seminarii de instruire;
- Angajarea de personal specializat în probleme de mediu sau profesionalizarea unor persoane cu
atribuŃii în politicile de mediu.
158
• Prioritatea 3. Participarea publicului la luarea deciziilor privind mediului

Măsuri:
- Conştientizarea şi implicarea comunităŃii în protecŃia mediului;
- Organizarea de campanii de conştientizare/educare privind protecŃia mediului;
- Dotarea cu echipament şi logistică pentru organizarea activităŃilor de informare/educare;
- ÎnfiinŃarea unei şcoli de vară pe probleme de mediu pentru educarea grupurilor Ńintă;
- Organizarea de seminarii pentru formarea cunoştintelor de mediu ale mass-media locală şi
regională.
• Prioritatea 4. Asigurarea implementării eficiente a documentului de programare strategică
Măsuri:
- Promovarea conceptelor dezvoltării durabile
- Actualizarea Planului de amenajare a teritoriului judeŃean;
- Actualizarea Planurilor de urbanism pentru localităŃile judeŃului Sălaj, în funcŃie de priorităŃile de
dezvoltare;
- Elaborarea Planurilor urbanistice zonale pentru actualele sau potenŃialele locaŃii turistice şi alte
obiective cu impact asupra mediului;
- Organizarea de seminarii pentru popularizarea principiilor agriculturii ecologice, împreună cu
DirecŃia Agricolă;
- Organizarea de seminarii pentru promovarea dezvoltării meşteşugurilor tradiŃionale în vedere
valorificării durabile a resurselor naturale.
***
Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliul de proiecte POS Mediu.
159
STRATEGIA SECTORIALĂ V
- AGRICULTURA şi DEZVOLTARE RURALĂ -
„Obiectivul acestei strategii este de a face din Ńăranul român nu doar un

beneficiar, ci şi un partener conştient şi activ în realizarea acestor schimbări”
Problemele
spaŃiului rural
european
Lipsa de oportunităŃi, contacte şi instruire

pentru femei şi tineri comparativ cu zonele
urbane
Sectorul servicii
Veniturile pe cap de locuitor
Femeile şi locurile de muncă
Accesul la internet
Sărăcia
Fermieri ocupaŃi pe cont propriu, neremuneraŃi
Lipsa instituŃiilor de învăŃământ
Personal sanitar insuficient
Agricultura de subzistenŃă Problemele
spaŃiului rural
PopulaŃie îmbătrânită
românesc
160
V.1. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI
• Ponderea mare a populaŃiei active din total populaŃie rurală (54%)
• PreŃul scăzut al forŃei de muncă
• ÎnvăŃământ cu tradiŃie în profilul agricol;
• Sol propice dezvoltării ecologice fară contaminări chimice majore;
• SuprafeŃe mari de păşuni şi fâneŃe naturale;
• CondiŃii pedoclimatice favorabile pentru pomicultură şi viticultură;
• TradiŃie în creşterea animalelor, pomicultură şi viticultură;
• ExperienŃa asociativă, partenerială a unor autorităŃi locale şi comunităŃi rurale mici, acumulată în
derularea Programelor F.R.D.S şi PDR (Banca Mondială), A.D.I.L ;
• PotenŃial diversificat şi propice dezvoltării agroturismului;
• Cultura ospitalităŃii şi bunei primiri;
• Resurse de ape minerale şi curative;
• Produse tipice ale sectorului agricol (ceapa de Pericei, pălinca de Zalău, vinurile de Borla si Şamsud,
şampania de Şimleu, brânzeturi de capră şi oaie, etc.;
• Habitate rurale care conservă înca tehnologia şi comportamentul de muncă tradiŃional
PUNCTE SLABE
• Infrastructura rutieră şi edilitară nedezvoltată, în stare necorespunzătoare;
• PrezenŃa nesemnificativă a reŃelei feroviare
• Nivelul scăzut de dezvoltare a serviciilor;
• Numarul redus de IMM-uri;
• Încă dominanŃa agriculturii în economia judeŃului;
• Parcelare excesivă a proprietăŃilor funciare (50.000 proprietari, 2,5 ha/proprietar pe o medie de 7 parcele);
• Reticenta faŃă de formele asociative la unele autoritati locale;
• Dotări agricole insuficiente;
• Capacitate investiŃională scazută a potenŃialilor fermieri;
• Insuficiente resurse financiare locale pentru antrenarea competitivităŃii economiei rurale şi valorificarea
potenŃialului ruralului;
• Lipsa modelelor de bună practică la nivel local;
• Lipsa pieŃelor organizate necesare valorificării produselor agricole;
• Slaba reprezentare şi farâmiŃarea locaŃiilor (terenuri, cladiri) în proprietate publică pentru potenŃialii
investitori
• InexistenŃa unui cadru organizat de valorificare a produselor agro-alimentare (lipsa pieŃelor);
• Produse tipice nestandardizate, lipsa unor mărci locale;
• AbsenŃa unor strategii integratoare rural-urban
AMENINłĂRI
• Lipsa resurselor financiare pentru reabilitarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea celei edilitare;
• Îmbatrânirea populaŃiei din mediul rural;
• Depopularea satelor prin plecarea tinerilor în străinătate;
• Complexitatea legislaŃiei europene în domeniul Politicii Agricole Comunitare;
• Retragerea autorizaŃiilor de funcŃionare a unităŃilor de procesare: lapte, carne, legume;
• Sistem greoi de informare la beneficiarii finali;
• Proceduri complexe de accesare a fondurilor structurale;
• Slaba mobilitate de acces în economia de nişă şi ecologică;
• PUG – uri neactualizate şi neadaptate pentru dezvoltare (intravilan, zona industrială, zona agricolă);
161
• Diminuarea numărului crescătorilor de animale din lipsă de posibilităŃi de valorificare, sacrificare, abatorizare
în judeŃ;
• Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare
• Migrarea forŃei de muncă calificate către alte centre, zone sau Ńări
OPORTUNITĂłI
• Accesul la piaŃa europeană prin proximitate geografică;
• Resurse umane, naturale, valori de muncă şi culturale favorizante pentru agricultura ecologică;
• PosibilităŃi de valorificare a resurselor naturale şi a culturilor din flora spontană;
• Asigurarea unei importante resurse investiŃionale din fondurile structurale post-aderare;
• Valorificarea pe nise de piete a produselor traditionale;
• Atestarea ONDOV a podgoriei Şimleu pentru producłia de vinuri DOC;
• Valorificarea potenŃialului turistic, agro-turistic şi de agrement
• Dezvoltarea turismului de circuit şi nişă(castre, biserici,arii protejate, etnografie)
• Stimularea mediului asociativ pentru productie si valorificare;
• Structuri asociative şi consultative locale valorificabile prin Programul LEADER+;
• Fonduri consistente pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltării rurale;
• Aportul de capital transferat în mediul rural prin prestarea de muncă în exterior;
• Facilităti şi legislaŃie pentru concentrarea proprietăŃilor funciare
• Refacerea sub conducere unitară a Centrelor Agricole Comunale
V.2. Obiective strategice
OBIECTIV GENERAL:
ECONOMIE RURALĂ DIVERSIFICATĂ - SURSĂ DE VENITURI PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ
În Uniunea Europeană, dezvoltarea rurală a dobândit dimensiunea unei stategii prioritare esenŃiale în
cadrul Politicii Agricole Comune, importanŃa acestui sector conturând viitorul Europei extinse.
SpaŃiul rural are o importanŃă deosebită, în principal datorită ponderii relativ mare a suprafeŃei agricole
şi forestiere deŃinute şi a ponderii ridicate a populaŃiei ocupate în agricultură, a rezervelor şi resurselor de
potenŃial pe care le stochează încă, cu deosebire în zona centrală şi sud-est europeană.
Prin aceste obiective specifice se vizează multifuncŃionalitatea agriculturii, o abordare multisectorială a
economiei rurale, construcŃia unui mediu economic dinamic, diversificat şi competitiv.
POLITICA DE DEZVOLTARE RURALĂ A UNIUNII EUROPENE

Axe principale
Axa 1. ÎmbunătăŃirea competitivităŃii sectorului agricol şi forestier prin acordarea de

sprijin pentru restructurare, dezvoltare şi inovaŃie
Axa 2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural
Axa 3. ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi încurajarea diversificării

activităŃilor economice
Axa 4. Programul Leader. ConstrucŃia capacităŃii locale
162
1. Creşterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier
2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural
3. Diversificarea economiei rurale, dezvoltarea unor activităŃi complementare non-agricole, de nişă
pentru creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale
4. Dezvoltare rurală durabilă prin promovarea acŃiunilor Leader+
Obiectiv specific 1. Creşterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier

• Prioritatea 1 Dezvoltarea sectorului vegetal
Măsuri:
- Cultivarea plantelor tehnice (in, cânepă, rapiŃă) în toate zonele colinare ale judeŃului, suprafaŃa
propusă fiind de 800-1000 ha;
- Promovarea culturilor pretabile la obŃinerea energiei de biomasă, pentru aceste culturi sunt pretabile
terenurile mai fertile din lunca râurilor din judeŃ;
- Pomicultura: - înfiinŃarea de plantaŃii intensive în suprafaŃă de 5000 ha la speciile prun, măr, cireş şi
vişin, în zonele pomicole consacrate din bazinele pomicole Şimleu – Silvaniei, Zalău, Valea Agrijului
si Gârbou;
- Modernizarea si refacerea potenŃialului pomicol al plantaŃiilor cu capacitate de rodire;
- Amenajarea şi punerea în funcŃiune în fiecare bazin pomicol (4) a unui spatiu de sortare, depozitare
şi ambalare fructe în vederea comercializării în stare proaspată;
- Amenajarea şi punerea în funcŃiune în fiecare bazin pomicol (4) a unor spaŃii pentru industrializarea
fructelor (uscare, distilare, conservare, sucuri concentrate), în funcŃie de sortimentele cultivate si
specificul zonelor.
- Viticultura: - infiinŃări de plantaŃii noi cu viŃă de vie în suprafaŃă de 1000 ha din soiuri nobile, având
în vedere că anumite zone din judeŃ fac parte din regiunea viticola a Crişanei, Podgoria Şimleu –
Silvaniei; plaiurile viticole din aceasta podgorie sunt: Pericei, Crasna, Nuşfalău, Zăuan, Zalău,
Crişeni, Şamşud, Bocşa si Sărmaşag, denumire sub care se pot produce vinuri DOC;
- Soiurile de viŃă de vie din care se poate produce vinuri DOC, pentru judeŃul Sălaj sunt autorizate
urmatoarele:
- pentru vinuri albe seci şi demiseci: Feteasca albă, Pinot gris Sauvignon, Traminer, Riesling
italian, Fetească regală
- pentru vinuri albe demiseci şi demidulci :soiul Muscat Ottonel
- Modernizarea şi repunerea în funcŃiune a spaŃiilor destinate vinificaŃiei existente în Sărmaşag, Zalău, Borla şi
Şimleu – Silvaniei ;
- ÎnfiinŃarea prin asocierea viticultorilor din plaiurile viticole consacrate a unor case de vinuri în
vederea valorificarii în comun şi în condiŃii mult mai avantajoase atât a vinurilor de masă cât şi a
celor DOC.
- Recâştigarea pieŃei pentru şampania DOC Silvania.
- Legumicultura - extinderea suprafeŃelor de legume cultivate în spaŃii protejate pâna la 50 de ha pe total
judeŃ, suprafaŃă care poate asigura necesarul de legume timpurii ale judeŃului;
- Creşterea în pondere a culturii legumelor de câmp a rădăcinoaselor, a vărzoaselor şi a cepei şi
concentrarea cultivării acestora în zonele legumicole consacrate (Crasna, Vârşolt, Pericei,
Măierişte, Zăuan, Sărmaşag);
- ÎnfiinŃarea în fiecare zonă legumicolă consacrată, prin asocierea legumicultorilor, a unor centre de
sortare depozitare si ambalare a legumelor în vederea valorificării.
- Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice în toate zonele judeŃului propunându-se 2 – 3
cultivatori pentru fiecare comună pe o suprafata de la 5,0 – 10,0 ha pe comună, pe total judeŃ
suprafaŃa ridicandu-se la 300-400 ha;
163
• Prioritatea 2 Dezvoltarea sectorului zootehnic

Măsuri:
- Refacerea potenŃialului de productie a paşunilor si fâneŃelor prin:
- defrişarea unei suprafeŃe de 17.411 ha invadată cu vegetaŃie lemnoasă;
- înlăturarea muşuroaielor înŃelenite pe 44.914 ha;
- regenerări prin însamânŃare şi supraînsămânŃare a 28.135 ha;
- fertilizări cu îngraşăminte chimice pe 58.459 ha;
- fertilizări cu îngraşăminte organice pe 32.183 ha;
- aplicare amendamente pe 42.833 ha
- lucrări de întreŃinere pe 54.649 ha
- desecări pe 812 ha;
- combaterea eroziunii pe 10.988 ha.
- Creşterea bovinelor:
- condiŃiile judeŃului Sălaj recomandă în continuare exploatarea raselor mixte de carne-lapte şi
lapte-carne (BălŃată romanească şi Brună de Maramureş pretabile la păşunat;
- dezvoltarea fermelor mijlocii (20-50 de capete) autorizate sanitar- veterinar şi dotate conform
standardelor UE;
- concentrarea îngrăşării tineretului bovin în 10 ferme specializate si autorizate;
- Creşterea bubalinelor:
- avand în vedere că judeŃul Sălaj deŃine prin tradiŃie un efectiv însemnat (locul 2 pe Ńară) de
bubaline, cca 10.000 capete, se impune în continuare selecŃia si ameliorarea speciei în zonele
consacrate, pentru mărirea capacităŃii productive a acestora;
- realizarea unei integrări pe verticală în aceste zone între crescători şi procesatori în vederea
valorificarii superioare, prin produse tradiŃionale, a producŃiei de lapte obŃinute de la aceasta
specie (Gârbou, Buciumi, Valcău, Crasna)
- Creşterea ovinelor:
- condiŃiile judeŃului Sălaj sunt foarte propice exploatării ovinelor pentru lapte, carne si lână,
rasele recomandate sunt: łurcana şi łigaie, rase care valorifică foarte bine masa verde de pe
paşuni şi fânete în toată perioada de păşunat;
- pentru rentabilizarea acestei specii sunt necesare valorificarea produselor obŃinute prin forme
asociative direct către beneficiarii interni si externi, precum si crearea a unui abator pentru miei
şi a cel putin 5 centre de prelucrare a laptelui de oaie şi capră (Buciumi, Gârbou, Nuşfalău,
Ileanda, Zimbor);
- Creşterea pasărilor:
- modernizarea şi dezvoltarea capacităŃilor celor 10 ferme de pasări pentru ouă;
- dezvoltarea capacitătilor existente şi înfiinŃarea a cel putin 3 ferme pentru pasările de carne (Ip,
Zalau, Ileanda, Jibou, Cehu, Sărmaşag);
- Creşterea porcinelor:
- dezvoltarea fermelor de porci în zonele cerealiere (Valea Someşului şi Vestul judeŃului) prin
înfiinŃarea a cel puŃin 10 ferme mijlocii cu 500 – 1000 capete autorizate sanitar –veterinar,
populate cu material biologic de înaltă productivitate;
- Sectorul piscicol:
- valorificarea specificului local prin înfiinŃarea de exploataŃii piscicole mici (30-50 tone/
exploataŃii, în special speciile crap şi păstrav);
- pe lângă cele două exploataŃii piscicole existente (Tusa si Cehu - Silvaniei), înfiinŃarea a înca
10 exploataŃii ajungând la o suprafaŃă totală de luciu de apă de 300 ha;
- Sectorul apicol:
- organizarea apicultorilor în vederea producerii de produse apicole (miere, polen, lăptişor, venin,
propolis), de calitate uniformă şi superioară care să corespundă cerinŃelor de pe piaŃa
europeană.
164
• Prioritatea 3 Dezvoltarea industriei alimentare

Măsuri:
- ÎnfiinŃarea unui abator autorizat pentru ovine;
- ÎnfiinŃarea şi autorizarea a 6 abatoare pentru porcine;
- ÎnfiinŃarea şi autorizarea a 4 abatoare pentru bovine;
- ÎnfiinŃarea unui abator autorizat pentru păsări;
- ÎnfiinŃarea şi autorizarea în vederea funcŃionării pentru 10 unitati de procesare a laptelui cu secŃii
pentru produse tradiŃionale, pentru laptele de vacă, oaie şi de capră;
- Modernizarea şi autorizarea funcŃionării celor 4 mori din judeŃ şi a cel puŃin 50 de brutării;
- ÎnfiinŃarea şi autorizarea funcŃionării a 4 fabrici de prelucrare a fructelor;
- Modernizarea şi autorizarea funcŃionării unei fabrici de conserve de legume şi fructe;
- ÎnfiinŃarea şi autorizare funcŃionării unei fabrici de conservare a ciupercilor.
• Prioritate 4 Dezvoltarea durabilă a exploataŃiilor forestiere
Măsuri:
- Întocmirea şi respectarea programului anual de împădurire a suprafeŃelor situate în fond forestier de stat şi
privat ce necesită împădurite, precum şi a suprafeŃelor situate în afara fondului forestier pe terenuri
degradate;
- Împădurirea a 1500 ha teren forestier aflat atât în fond forestier cât şi în afara fondului forestier
(terenuri degradate).
- Creşterea ponderii regenerărilor naturale prin aplicarea tratamentelor care promovează regenerarea
sub masiv. În perioada următoare se prevăd aplicarea tratamentelor care promovează regenerarea
naturală pe o suprafaŃă de aproximativ 350 ha;
- Sprijinirea deŃinătorilor de terenuri forestiere cu asistenŃă tehnică şi material săditor contra cost,
pentru împădurirea terenurilor forestiere proprietate privată;
- Producerea puieŃilor forestieri de calitate superioară necesari în campaniile de împădurire anuale;
- Contractarea în vederea administrării în regim silvic a suprafeŃelor de pădure retrocedate în
condiŃii de eficienŃă economică;
- Executarea conform prevederilor amenajamentelor a lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere pe o
suprafaŃă de aproximativ 3000 ha;
- Întocmirea contractelor de pază şi administrare cu proprietari de păduri persoane fizice şi juridice de
pe raza DirecŃiei Silvice Zalău, stimularea asocierii proprietarilor de păduri cu suprafeŃe mici în
asociaŃii silvice, precum şi prezentarea unui pachet de servicii oferit de către DirecŃia Silvică Zalău
proprietarilor de păduri.
- Încheierea între DirecŃia Silvică Zalău şi Inspectoratul JudeŃean Şcolar Sălaj, a unui protocol de
colaborare care are ca scop formarea unei atitudini responsabile faŃă de vegetaŃia forestieră a
elevilor din şcoli generale şi licee si totodată promovarea în rândul elevilor a cunoştinŃelor legate de
rolul pădurii;
- Implicarea mass-media în procesul de formare a conştiinŃei forestiere şi a promovării imaginii
silviculturii în rândurile populaŃiei.
• Prioritatea 5 Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură
Măsuri:
- ÎnfiinŃarea de centre antreprenoriale pentru tinerii fermieri în fiecare Unitate Teritorială de Planificare
- Asigurarea consultanŃei agricole pentru fermierii tineri în înfiinŃarea unor asociaŃii agricole
competitive
- Dezvoltarea şi comercializarea de produse fitosanitare şi îngrăsăminte
- ActivităŃi de îmbunătăŃire a calităŃii producŃiei şi produselor agricole
- ConsultanŃă şi informare pentru asociaŃiile de producători şi fermierii din mediul rural pentru
creşterea competitivităŃii produselor agricole şi silvice
- Servicii pentru sporirea calităŃii proceselor inovatoare din sectorul agricol şi îmbunătăŃirea
competenŃelor profesionale în vedera creşterii capacităŃii manageriale
- Centre de sprijin în iniŃierea afacerilor în rural, cu locaŃii situate în poli de interes, care să ajute la
crearea culturii privind consultanŃa în iniŃirea unei afaceri în agricultură
165
Obiectiv specific 2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural

• Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii de mediu şi susŃinerea unor programe investiŃionale
Măsuri:
- Realizarea reŃelelor de alimentare cu apă potabilă şi a tehnologiilor de tratare şi monitorizare a
calităŃii apei potabile în localităŃile rurale ale judeŃului Sălaj neacoperite de sisteme de alimentare cu
apă potabilă curată şi sanogenă;
- ConstrucŃia/extinderea/modernizarea de sisteme de canalizare a apei şi/sau de staŃii de tratare a
apelor uzate;
- Cuprinderea serviciilor de salubritate din comune în cadrul managementului integrat al deşeurilor -
Asistenta tehnica ISPA
- Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în mediul rural şi dotarea adecvată a
serviciilor de salubritate comunală pentru această activitate
- Închiderea depozitelor neconforme din zona rurală până în anul 2009
- Dotarea serviciilor de salubritate rurale cu utilaje de transport şi colectare
(Notă: Detalii în Capitolul „Infrastructura de Mediu” )
• Prioritatea 2 ÎmbunătăŃirea solurilor din mediul rural, afectate de managementul neadecvat al

deşeurilor, de contaminare istorică şi eroziune
Măsuri:
- ÎmbunătăŃirea managementului solului, incluzând zonele puternic afectate de eroziunea solului şi
prezentând risc de pierderi mari de nutrienŃi
- ÎmbunătăŃirea calităŃii solurilor afectate de poluare şi degradare din cauze naturale
- ReconstrucŃia ecologică a zonelor afectate de exploatări miniere şi de rocă (cariera Ortelec, cariera
Letca, Sărmăşag, Bobota, Ip - Zăuan, Carastelec, Zăghid, etc);
- ReconstrucŃia ecologică a terenurilor afectate de exploatarea calcarului în cariera Cuciulat
- Refacerea ecologică a zonelor afectate de activitatea de extracŃie a ŃiŃeiului - zona Marca – Leşmir;
- Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizare anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile
rurale de pe Râul Crasna.
- Inventarierea zonelor cu producŃie redusă de biomasă, în vederea ameliorării prin împădurire
- Refacerea peisajelor afectate de depozitarea deşeurilor.
• Prioritatea 3 ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului

Măsuri:
- ReconstrucŃia ecologică a zonelor expuse la riscuri naturale
- Fixarea terenurilor afectate de alunecări de teren prin plantarea de arbori
- Realizarea unor acŃiuni de refacere a malurilor degradate ale cursurilor de apă şi realizarea unor
acŃiuni locale pentru stabilizarea albiilor cursurilorde apă prin crearea de parteneriate între autorităŃi
şi structurile administrative locale;
- Introducerea unor restricŃii cu privire la realizarea construcŃiilor în proximitatea apelor cu privire la
exploatarea pădurilor şi a agregatelor naturale din albiile minore.
• Prioritate 4 MenŃinerea biodiversităŃii şi conservarea elementelor de patrimoniu natural

Măsuri:
- Introducerea unui sistem integrat de management al ariilor naturale protejate
- Atragerea de fonduri în vederea asigurării unui management eficient al biodiversităŃii;
- Extinderea reŃelei de arii naturale protejate a judeŃului;
- Elaborarea şi implementarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale
protejate din judet
- Restaurarea ecologică a habitatelor naturale degradate şi reintroducerea unor specii dispărute, în
ariile protejate ( Poiana cu narcise - Hida )
166
- Realizarea infrastructurii de protecŃie a naturii şi organizare a turismului ecologic prin construirea şi

dotarea sediilor de administrare a rezervaŃiilor, inclusiv centre de vizitare pentru ariile: Poiana cu
Narcise, Pădurea Lapiş;
- Extinderea suprafeŃei ariilor naturale protejate în special în locaŃiile care deŃin multiple categorii de
bunuri ale patrimoniului natural: Pietrele Moşu şi Baba - Năpradea, Mlaştina de la Iaz,etc.
- Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în zonele rurale
- Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş.
• Prioritatea 5 Dezvoltarea agriculturii ecologice

Măsuri:
- ÎnfiinŃarea unor asociaŃii ale producătorilor, în domeniul agriculturii ecologice
- folosirea metodelor de producŃie agricolă ce sunt compatibile cu protecŃia şi îmbunătăŃirea condiŃiilor
de mediu şi care trec dincolo de standardele de bază relevante
- Promovarea produselor ecologice prin exploatarea potenŃialului ecologic existent în zonele colinare
ale judeŃului, zone în care prin tradiŃie nu se produc poluări ale solului, florei si faunei zonei.
- Promovarea prin unităŃi autorizate în domeniu a unor produse ecologice precum:
- pălinca de cireşe produsă în MunŃii Meseşului şi Plopişului,
- secarica din zona colinară a Muntilor Plopişului,
- mierea de albine obŃinută în zona de munte a judeŃului,
- fructele de padure,
- ciupercile din padure,
- plantele medicinale si aromate din flora spontană,
- produsele lactate ale bubalinelor şi laptele cu colesterol scazut al caprelor din zona de munte.
Obiectiv specific 3. Diversificarea economiei rurale, dezvoltarea unor activităŃi complementare non-
agricole, de nişă pentru creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale
• Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii în mediul rural si susŃinerea unor programe
investiŃionale
Măsuri:
Infrastructură rutieră şi edilitară
- Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeŃene ca trasee de acces la zona rurală – creerea
premiselor pentru revitalizarea activităŃilor economice din zonă
- Modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale şi vicinale în Zonele Valea Someşului, Meseş
- Pietruire uliŃe, amenajări trotuare şi pavaje în centrele civice
- Asigurarea unor reŃele rutiere adecvate pentru ameliorarea accesului în zonele turistice
- Asigurarea dreptului la mobilitate şi îmbunătăŃirea accesului în zonele critice: montane, localităŃi
izolate, slab populate, etc.
- Reabilitarea şi modernizarea (în 50 de comune din judeŃ) a drumurilor comunale care să asigure
creşterea gradului de accesibilitate în aceste zone
- Construirea de poduri şi drumuri de legătură între sate
- ConstrucŃia/extinderea/modernizarea de poduri, podeŃe sau punŃi pietonale;
- Reabilitarea şi modernizarea reŃelelor de energie electrică
- Introducerea reŃelelor de energie termică
- Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în mediul rural
- Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de telecomunicaŃii
Infrastructura de sănătate şi asistenŃă socială
- ÎmbunătăŃirea accesului populaŃiei rurale la serviciile medicale
- ÎmbunătăŃirea cantitativă şi calitativă a infrastructurii şi serviciilor de sănătate în: dispensare,
cabinete medicale şi cabinete medici de familie, farmacii
- Redimensionarea infrastructurii de sănătate în mediul rural prin creşterea numărului de cabinete
medicale, farmacii şi cabinete stomatologice
167
- Asigurarea de locuinŃe de serviciu pentru personalul sanitar şi medici în scopul stabilizării

profesionale şi rezidenŃiale în mediul rural
- Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităŃi clinice în spitalele din mediul rural
- ÎnfiinŃarea de centre socio-medicale multifuncŃionale de permanenŃă
- Construirea de Centre de Îngrijire şi AsistenŃă socială cu servicii alternative
- ÎnfiinŃarea serviciilor de asistenŃă la domiciliu pentru vârstnici
- RefuncŃionalizarea şi modernizarea centrelor zonale de urgenŃă
Infrastructura culturală şi educaŃională
- Consolidarea şi modernizarea şcolilor şi a gradiniŃelor rurale,
- Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ din mediul rural şi dotarea cu mijloace
moderne de învăŃământ şi tehnică IT
- Asigurarea finanŃării pentru îmbunătăŃirea bazei materiale din şcoli
- Construirea sau reabilitarea sălilor de sport
- Dezvoltarea unor parcuri curriculare în şcolile rurale, destinate reînvăŃării meşteşugurilor
tradiŃionale şi tehnicilor de artizanat
- ÎnfiinŃarea unor centre de regenerare a meşteşugurilor, case ale meşteşugarilor, care să
concentreze tradiŃiile zonale
- Reabilitarea aşezămintelor culturale (cămine culturale, muzee, monumente) din comune
- Modernizarea şi dotarea bibliotecilor comunale în scopul îmbunătăŃirii vieŃii culturale la sate
- Conservarea şi protejarea patrimoniului cultural din mediul rural prin reabilitarea muzeelor şi
monumentelor istorice
- Restaurarea bisericilor vechi din lemn din patrimoniul public al comunelor
• Prioritatea 2 Dezvoltarea şi diversificarea activităŃilor complementare, non-agricole

Măsuri:
- Valorificarea locaŃiilor abandonate, a terenurilor proprietate publică pentru atragerea investitorilor
străini şi autohtoni în domeniul activităŃilor non agricole.
- Dezvoltarea de parteneriate public - privat între autorităŃile locale şi întreprinzătorii din zonă pentru
sprijinirea şi extinderea activităŃii acestora
- Dezvoltarea microintreprinderilor şi a IMM-urilor ce pot constitui o premisă pentru absorbŃia
surplusului de forŃă de muncă rurală în domenii precum:producŃia şi prelucrarea materialelor de
construcŃii, servicii pentru populaŃie, comerŃ, transport, producŃia de produse apicole (albinărit),
transport,
- InvestiŃii pentru înfiinŃarea şi modernizarea de ateliere meşteşugăreşti în procesarea lemnului,
producŃia de ceramică
- Dezvoltarea într-un grad mai accelerat a economiei rurale şi implicit diversificarea surselor
alternative de ocupare şi venit pentru populaŃia rurală prin înfiinŃarea de activităti de mică industrie
(croitorie, textile - îmbrăcăminte şi încălŃăminte)
- Activităti de servicii pentru agricultura desfăsurate în 60 de comune
- ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea grupurilor de producători şi a asociaŃiilor de valorificare a producŃiei
legumicole proaspete şi industrializate
- ÎnfiinŃarea de unităŃi de prelucrare, condiŃionare, depozitare, ambalare a producŃiei legumicole pentru
valorificare în stare proaspătă
• Prioritatea 3 Diversificarea activităŃilor de turism rural, cu precădere a agroturismului

Măsuri:
Agroturism:
- Dezvoltarea unor pensiuni agroturistice în împrejurimile Şimleului Silvaniei, Meseşenii de Sus,
Boghiş, Bizuşa şi Zăuan pentru atragerea turiştilor în scopul valorificării potenŃialului de apă
termală
- Formarea unor microzone specializate în agroturism cu caracter unic şi atracŃie turistică bine
precizate în zonele: Tusa, Valea Someşului, Valea Agrijului, Meseşenii de Jos, Zona Codru
168
- Implicarea comunitară a autorităŃilor locale pentru susŃinerea agroturismului prin dezvoltarea de

parteneriate microregionale pentru agroturism
- Dezvoltarea unor sisteme de marketing turistic zonal (pe locaŃii, produse, activităŃi turistice)
- Sprijinirea gospodăriilor familiale, Ńarăneşti pentru transformarea în unităŃi de cazare agroturistică
- Ospitalitatea tradiŃională va fi promovată ca mentalitate şi atitudine activă proturism (cultura
bunei primiri)
- ÎnfiinŃarea unor reŃele de instruire a proprietarilor şi lucrătorilor sezonieri pentru formarea
antreprenorială şi profesională
- Dezvoltarea unor programe alternative, complementare pentru îmbogăŃirea şi diversificarea
serviciilor agroturistice : ecoturism, turism cultural, turism cinegetic, stil de viaŃă natural, etc)
- ÎnfiinŃarea asociaŃiei operatorilor de agroturism din judeŃul Sălaj
- Dezvoltarea unor produse de agroturism specifice Sălajului şi microzonelor care să valorifice
tradiŃii culturale, obiceiuri gastronomice, agricole, legende, spaŃii magice.
Turismul rural:
- Dezvoltarea infrastructurii de acces la zonele turistice şi agroturistice
- Specializarea zonelor rurale montane pe dezvoltarea turismului de iarnă (schi, obiceiuri de
iarnă)
- Încurajarea unui turism rural activ care să încurajeze un stil de viaŃă natural
- Valorificarea potenŃialului turismului de eveniment: „fii satului”, „zilele comunelor”, festivaluri,
spectacole
- Valorificarea elementului de multiculturalitate în sporirea atractivităŃii turismului rural
- Valorificarea locaŃiilor bogate în resurse de apă termală din mediul rural: Boghiş, Bizuşa,
Meseşenii de Sus, Zăuan (extinderi, reamenajări, dotări)
- Organizarea de trasee turistice pe baza inventarului patrimoniului cultural natural, istoric şi
ambiental existent în mediul rural (centre istorice, case memoriale, monumente istorice, castre,
cetăŃi, arii protejate, alte vestigii )
- ÎnfiinŃarea de zone de agrement şi spaŃii de divertisment în zonele periurbane prin parteneriate
între consiliile locale din mediul urban şi consiliile rurale (Zona Zalău- Meseşeni, Cehu Silvaniei –
Jibou, Şimleu)
- ÎnfiinŃarea de centre zonale de informare turistică care să desfăşoare activităŃi promoŃionale şi de
integrare în reŃea a zonelor rurale cu potenŃial turistic
• Prioritatea 4 Regenerarea şi dezvoltarea activităŃilor meşteşugăreşti şi artizanale tradiŃionale

Măsuri:
- Implicarea autorităŃilor locale, a şcolilor în reînvăŃarea tehnicilor meşteşugăreşti şi asigurarea
continuităŃii de practică în rândul tinerilor
- Organizarea gospodăriilor familiale în sisteme cooperative, asociative pentru întărirea capacităŃii
economice, de marketing a economiei manufacturiere pentru dezvoltarea de perspectivă a
resurselor umane
- Constituirea de reŃele de informare şi promovare pentru exterior a producŃiei şi produselor autohtone
meşteşugăreşti
- Înfiintarea de centre meşteşugăreşti în comunele Crasna, Ileanda, Boghiş, Sâg, Sărmăşag, Hida,
Cuzăplac, Halmaşd.
- Dezvoltarea şi înfiinŃarea de ONG-uri care să sprijine gospodăriile familiale în domeniul producŃiei
şi marketingului de produse meşteşugăreşti tradiŃionale
- Dezvoltarea mărcilor locale pentru produse meşteşugareşti tipice din fiecare zonă (olărit, lemn,
ceramică, Ńesături, cusături, broderii, împletituri din nuiele)
- ÎnfiinŃarea de IMM-uri şi asociaŃii pentru valorificarea produselor şi serviciilor meşteşugăreşti locale
evidenŃiate prin caracterul lor tradiŃional
- Promovarea tradiŃiilor rurale privind împletituri din nuiele (coşuri, mobilier, etc.) creând în acest sens
pepiniere de răchită în cel putin 3 zone ale judeŃului.
169
- Conservarea unor meşteşuguri autohtone specifice judeŃului privind împletiturile din papură, dogăria,
olărit, ceramică, Ńesături şi cusături populare, broderii.
• Prioritatea 5 Dezvoltarea şi diversificarea de produse tipice standardizate cu marcă controlată

Măsuri:
- exploatarea unor reŃete străvechi privind producerea caşului de oaie, a urdei, a celorlalte produse
lactate din laptele de oaie şi capră, prin concentrarea producerii şi valorificării acestor produse prin
procesatori autorizaŃi;
- producerea controlată a Pălincii de Zalău şi alte sorturi de pălincă zonală în distilării autorizate,
asigurând o calitate uniformă, cantitate suficientă şi mod de prezentare corespunzător;
- producerea Cepei de Pericei în cele 3 comune consacrate, asigurând printr-un centru de preluare,
sortare si ambalare o calitate uniformă, cantitate suficientă şi mod de prezentare corespunzător în
vederea valorificării spre marile centre comerciale;
- promovarea vinurilor DOC din Podgoria Şimleu- Silvaniei cu cele 9 denumiri recunoscute prin
crearea unei case de vinuri si a unei secŃii de îmbuteliere în fiecare plai viticol;
- promovarea produselor specifice zonei rurale cum este slănina, şunca de porc şi cârnaŃi Ńărăneşti
prin asigurarea acestora în pensiuni agroturistice;
Obiectiv specific 4. Dezvoltare rurală durabilă prin promovarea acŃiunilor Leader+
Ce reprezintă Programul LEADER+?

Programul LEADER+ reprezintă:
• Axa 4 în Politica de Dezvoltare Rurală a UE
• un instrument financiar de referinŃă la nivel comunitar
• noi oportunităŃi de dezvoltare rurală prin:
- identificarea nevoilor locale
- întărirea capacităŃii de dezvoltare
- elaborarea şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare
- conservarea patrimoniului rural şi cultural
- dezvoltarea mediului economic
- îmbunătăŃirii abilităŃilor organizatorice ale comunităŃilor locale.
Cele patru cuvinte - cheie ale Programului LEADER +

• Abordare ascendentă
• Abordare teritorială
• Rol de laborator
• Punere în reŃea
Obiectivul general al Programului LEADER +:

• Dezvoltarea comunităŃilor rurale prin constituirea de parteneriate public–private şi
valorificarea resurselor locale (fizice, umane, financiare), mobilizarea comunitară pentru
elaborarea şi punerea în practică a unor strategii de dezvoltare locală.
Sub-obiective:
• Crearea capacităŃii pentru implementarea Programului Leader+prin :
- Sprijin în constituirea GAL-urilor (parteneriatelor public- privat)
- Formarea membrilor Grupurilor de AcŃiune Locală prin organizarea de cursuri de pregătire
pentru membrii GAL implicaŃi în pregătirea şi implementarea strategiilor locale
170
• Dezvoltarea şi implementarea stategiilor locale integrate, inovatoare având ca scop realizarea

axelor strategice (obiective) ale dezvoltării rurale
• Promovarea cooperării şi inovării prin:
- Schimb de experienŃă, bune practici în implementarea strategiilor locale de dezvoltare (vizite de
studiu, broşuri, ghiduri, seminarii, etc.)
- Dezvoltarea de tehnici şi metode inovative pentru punerea în valoare a potenŃialului local
- Beneficiarii Programului LEADER sunt Grupurile de AcŃiune Locală (GAL) care îşi
desfăşoară activitatea pe un teritoriu rural, distinct, omogen.
- Grupurile de AcŃiune Locală (GAL) reprezintă:
- entitatea prin care se vor elabora şi promova strategiile de dezvoltare locală.
- parteneriate public-private constituite din reprezentanŃi ai sectoarelor public, privat
şi societăŃii civile din teritoriul respectiv. La nivel de decizie, partenerii economici şi
reprezentanŃii societăŃii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaŃiul rural şi
asociaŃiile acestora trebuie să reprezinte cel puŃin 50% din parteneriatul local
Structura partenerială a Programului Leader+

Intreprinderi
P
A
R
T
E Camere de comerŃ Sectorul asociativ
(ONG)
N
E
R Alte entităŃi
I instituŃionale cu
funcŃiuni economice,
profesionale
Parteneri publici: sate, comune, consilii judeŃene
Animatorii sunt persoane desemnate de GAL-uri ,cu pregătire specifică (care poate fi dobândită prin
participarea la cursurile de formare susŃinute de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) cu rolul
de a identifica problemele care îngreunează sau frânează dezvoltarea locală şi în acelaşi timp propune /
iniŃiază concepte, măsuri şi proiecte capabile să soluŃioneze problemele locale.
Resursele financiare ale programelor - GAL-urilor
R 80% în medie din FEADR

E
S
U 20% cheltuieli publice naŃionale
R
S
E Participare privată
171
Teritoriile eligibile pentru Programul LEADER+ sunt acele teritorii care, în conformitate cu definiŃia
OECD, sunt clasificate drept rurale. DefiniŃia OECD are la bază acea parte a populaŃiei care locuieşte în
comune (cu o populaŃie cuprinsă între 10.000 - 100.000 locuitori şi densitatea de maximum 150 de locuitori pe
km2). Această definiŃie este unica recunoscută pe plan internaŃional referitor la spaŃiul rural.
Etapele pentru pregătirea implementării Programului LEADER+:

• Formarea animatorilor reprezentanŃi ai anumitor teritorii (zone) subregionale
• Constituirea Grupurilor de AcŃiune Locală (numite GAL-uri)
• Elaborarea strategiei de dezvoltare locală de către GAL-uri
• Selectarea proiectelor
• Implementarea strategiilor de dezvoltare rurală
DirecŃia Generală Dezvoltare Rurală din cadrul MAPDR exercită rolul de Autoritate de Management
pentru Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală din România.
Autoritatea pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va fi autoritatea naŃională responsabilă de
implementarea financiară şi tehnică a măsurilor din Programul LEADER.
Programul LEADER se finanŃează prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul
European pentru Pescuit, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005 din 20
septembrie 2005.
Avantajele utilizării Programului LEADER+:
• Răspunde nevoilor locale specifice;
• Valorifică resursele locale;
• Mobilizează actorii locali, reprezentanŃi ai populaŃiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul
dezvoltării zonelor rurale prin întocmirea de strategii axate pe problemele identificate în comunităŃile
lor;
• Oferă zonelor rurale posibilitatea de colaborare cu alte teritorii pentru schimb şi transfer de experienŃă
prin crearea de reŃele;
• Prin caracterul său descentralizat, integrat şi de jos în sus este esenŃial pentru dezvoltarea echilibrată
teritorială.
• Prioritate (în cadrul Obiectivului 4 pentru pregătirea Programului Leader+ în Sălaj): ConstrucŃia
capacităŃii locale prin promovarea iniŃiaivelor locale şi încurajarea acŃiunilor de tip
LEADER în cadrul comunităŃilor din spaŃiul rural al judeŃului Sălaj
Măsuri:
- Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor locale de accesare a programului Leader prin
diseminarea informaŃiilor despre obiectivele şi procedurile programului cu sprijinul Consiliului
JudeŃean Sălaj şi a DirecŃiei pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Sălaj
- Identificarea de către autorităŃile locale a posibililor parteneri din zona privată (întreprinzători,
ONG-uri, asociaŃii profesionale, coopetative, etc)
- Studii şi diagnoze pentru identificarea teritoriului Leader şi a caracteristicilor sale de omogenitate
şi identitate
- Accesarea programului de pregătire pentru instruirea formatorilor şi reprezentanŃilor teritoriilor
subregionale (microzonale)
- au fost promovate 3 apeluri de candidatură la programul de formare pentru implementarea
Programului Leader în judeŃul Sălaj:
- microregiunea Valea Barcăului (comunele: Boghiş, Nuşfalău, valcău, Sâg, Ip, Marca, Plopiş,
Halmăşd);
- microregiunea Valea Crasnei (comunele: Crasna, Pericei, Bănişor, Meseşenii de Jos, VârşolŃ,
Horoatu Crasnei şi Cizer);
172
- microregiunea Zona Fagu (comunele Camăr şi Carastelec din judeŃul Sălaj în parteneriat cu
comunele Balc şi Boianu Mare din judeŃul Bihor şi comuna Cehal din judeŃul Satu Mare);
- Dezvoltarea reŃelei asociative deficitare în spaŃiul rural în domeniul ONG-urilor şi al asociaŃiilor de
producători şi profesionale
- Constituirea de parteneriate public-privat pentru crearea GAL - urilor care să valorifice resursele
locale (fizice, umane şi financiare)
- ÎnfiinŃarea Grupurilor de AcŃiune Locală - iniŃiatoare ale strategiei de dezvoltare şi responsabilele
punerii în aplicare a acesteia
- Rolul autorităŃilor locale în responsabilizarea şi implicarea comunităŃilor rurale în promovarea şi
derularea Programului Leader +
- Desfăşurarea unui larg proces participativ de consultare a societăŃii civile şi sectorului privat, a
tuturor elementelor reprezentative ale comunităŃii pentru elaborarea strategiei de dezvoltare
locală în scopul conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi
îmbunătăŃirii abilităŃilor organizatorice ale comunităŃilor locale.
- Implementarea riguroasă şi competentă a stategiilor de dezvoltare locală pe baza concentrării
fondurilor înspre sectoarele şi domeniile relevante considerate prioritare în cadrul acestor strategii.
- Organizare de cursuri de pregătire pentru membrii Grupurilor de AcŃiune Locală, implicaŃi în
pregătirea şi implementarea strategiilor locale
- Stimularea grupurilor locale în scopul dobândirii cunoştinŃelor necesare implicării în acŃiuni
- Stimularea iniŃiativelor locale care să permită creşterea capacităŃii comunităŃilor rurale de a dezvolta
iniŃiative de afaceri.
***
Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte după cum
urmează:
- POS Dezvoltare rurală - agricultură
- POS Transporturi
- POS Mediu
173
STRATEGIA TERITORIALĂ VI
- MODELUL DEZVOLTĂRII POLICENTRICE -
Zona
łara Silvaniei Zona Codru (Sălaj)
Zona
Valea Someşului
Zona Meseş Zona

Valea Almaşului
174
OpŃiunea strategică pentru o dezvoltare policentrică, care să iradieze stimuli de dezvoltare din mai
mulŃi centri spre arealul geografic înconjurător, este determinată de următoarele raŃiuni obiective:
- eliminarea disparităŃilor intrajudeŃene (între zonele judeŃului) şi a celor intraregionale;
- necesitatea asigurării coerenŃei cu opŃiunea strategică şi modelul de dezvoltare aplicate în Planul
NaŃional de Dezvoltare (P.N.D.) şi Planul de Dezvoltare Regională (P.D.R.) 2007 - 2013;
- imperativul conturării unor structuri asociative, parteneriale între autorităŃile locale (comunităŃi) din
judeŃ care să întărească capacitatea de absorbŃie a fondurilor strucurale post-aderare.
Analiza ştiintifică direcŃionată spre identificarea potenŃialului şi a vocaŃiei de dezvoltare economico-
socială locală utilizează metodologia delimitării teritoriului judeŃului în unităŃi teritoriale de planificare (sau
micro-regiuni de dezvoltare).
În baza acestei opŃiuni, s-a procedat la delimitarea în 5 microzone, denumite convenŃional UnităŃi
Teritoriale de Planificare (U.T.P.). Demersul se înscrie atât în prevederile obiectivului prioritar al aderării la
Uniunea Europeană „convergenŃa” dar şi în orientarea nouă a Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală,
respectiv includerea în viitorul Plan OperaŃional Regional de Dezvoltare Rurală a intervenŃiilor de tipul
Programului LEADER+ .
Procesul s-a derulat printr-o largă consultare partenerială, organizată în jurul Comitetului JudeŃean
de Planificare, dar cuprinzând şi consultarea autorităŃilor locale, a instituŃiilor deconcentrate, a mediului de
afaceri, ONG-uri şi a societăŃii civile în general.
MenŃionăm, sincornizarea permanentă cu metodologia şi ritmul de lucru de la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Nord-Vest, în cadrul căreia s-au aplicat anchete pe bază de chestionare pe focus – grupuri, s-au
organizat reuniuni găzduite de consiliul judeŃean cu parteneri relevanŃi pentru diferitele domenii ale analizei.
În judeŃul Sălaj cele 5 UnităŃi Teritoriale de Planificare corespund unor zone care prezintă o identitate
culturală comună, caracteristici social - economice comune, fluxuri de piaŃă, transport şi educaŃionale care
gravitează în jurul unui anumit centru de influenŃă, etc.
În delimitarea acestor UnităŃi Teritoriale de Planificare s-a avut în vedere de asemenea, existenŃa unor
tradiŃii asociative între unităŃile administrative teritoriale componente, sau existenŃa unor relaŃii parteneriale cu
caracter informal între acestea. Unitatea Teritorială de Planificare este compusă din mai multe unităŃi
administrativ teritoriale (oraşe şi comune) fără ca limitele ei să Ńină cu necesitate seama de graniŃele judeŃene,
sau să respecte anumite criterii privind mărimea teritoriului sau a populaŃiei.
Într-o primă fază, în baza acestor criterii, la nivelul JudeŃului Sălaj au fost identificate un număr de 9
UnităŃi Teritoriale de Planificare care, după analizele de evaluare şi validare la nivel regional, au fost
reduse la 5. Criteriile pentru validarea numărului actual de UnităŃi Teritoriale de Planificare au fost în număr
de 11 vizând atât componenta naturală (relief, resurse naturale, reŃea hidrografică, protecŃia patrimoniului
natural, etc.), componenta antropică, socio-demografică de susŃinere (tabloul demografic, tipurile de habitat,
reŃeaua infrastructurilor tehnico-edilitare, etc.).
În cadrul fiecărei U.T.P. au fost identificate 2 tipuri de centre: poli de influenŃă şi poli de dezvoltare.
Polii de influenŃă sunt acele localităŃi, de regulă centre urbane sau comune mai mari, care „deservesc”
cu produse şi servicii comunităŃile din arealul de influenŃă a atrăgând tradiŃional fluxurile umane şi social –
economice din zonă. Datorită conjuncturilor diferite de dezvoltare, polii de influenŃă pot traversa perioade de
boom economic sau perioade de recesiune, astfel încât nu-şi menŃin constant rolul de antrenare şi
stimulare competitivă a zonei controlate. În acestă accepŃiune polul de influenŃă poate să nu funcŃioneze
întotdeauna sau, pe perioade lungi de referinŃă ca pol de dezvoltare. De aici, necesitatea de a distinge clar
între capacitatea unui centru tradiŃional urban sau rural de a acŃiona ca pol de influenŃă sau pol de creştere.
Centrele selectate ca poli de creştere pe teritoriul JudeŃului Sălaj sunt: Zalău, Jibou, Cehu
Silvaniei, Nuşfalău, Zimbor, ultimele două fiind proiectate cu asemenea funcŃionalitate pe baza corelării cu
traseul Autostrăzii Braşov-Borş, considerat un important ax strategic de creştere şi diversificare economică
pentru judeŃ şi în mod special pentru localităŃile care sunt stabilite ca puncte de inserŃie. Este necesară
precizarea că propunerile privind instituirea funcŃionalităŃilor de poli de creştere pentru aceste centre nu
diminuează şi nu perturbă efortul şi potenŃialul de dezvoltare al polilor de influenŃă tradiŃionali precum Şimleu
Silvaniei, Crasna, Ileanda,etc.
RaŃiunea majoră care impune identificarea şi precizarea acestor poli este aceea de a planifica şi elabora
politici teritoriale de dezvoltare zonală prin care intervenŃiile să fie direcŃionate cu precădere către
175
aceşti potenŃiali poli de dezvoltare. Aceasta, cu prezumŃia că centrele respective vor induce efecte de
antrenare la nivelul întregii U.T.P. sau chiar a unei zone geografice mai largi.
În Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest, sistemele de aşezări din regiune sunt
ierarhizate după rangurile de influenŃă, însemnând diferenŃierea lor în 11 categorii de centre de polarizare
din care 9 cu caracter urban şi 2 cu caracter rural. În această clasificare realizată după potenŃialul de
antrenare şi arealul de exercitare a influenŃei Municipiul Zalău este încadrat (alături de BistriŃa) la categoria
de centre urbane cu influenŃă judeŃeană. Oraşele Şimleu Silvaniei şi Jibou sunt evaluate ca aşezări cu
influenŃă locală I, după gradul de ocupare cu dotări urbane vitale, iar oraşul Cehu Silvaniei este încadrat ca
oraş cu influenŃă locală II în rândul aşezărilor urbane aflate într-o tendinŃă de declin economic vizibil şi având
un potenŃial slab de polarizare (în prezent).
În categoria centrelor de polarizare supracomunală sunt nominalizate comunele Sărmăşag şi
Crasna, considerate ca dispunând de unele dotări similare urbanului şi un bun potenŃial de comunicaŃie.
Conform modelului de dezvoltare spaŃială policentrică, există premisele ca acele centre care au fost
desemnate ca poli de creştere să avanseze în ierarhia rangurilor de influenŃă, dar numai cu condiŃia ca
intervenŃiile investiŃionale să fie concentrate cu prioritate către dezvoltarea lor. Spre exemplu Municipiul Zalău
are potenŃialul de a deveni un centru urban cu influenŃă regională, iar oraşele Jibou şi Cehu Silvaniei centre
de influenŃă interjudeŃeană. Cele 2 comune, Nuşfalău şi Zimbor, pot deveni, prin coerenŃa intervenŃiilor
aplicate, centre cu influenŃă judeŃeană.
Modelul de dezvoltare spaŃială conturat în jurul polilor de creştere a fost dezvoltat prin aplicarea unei
metodologii matematice pentru desemnare sectoarelor prioritare la nivelul fiecărei UTP şi după aceea la
nivel de judeŃ. Desemnarea sectoarelor prioritare a avut la bază 3 criterii:
- resursele naturale care pot susŃine dezvoltarea sectorului;
- structura economiei locale;
- structura resurselor umane (acces la educaŃie, nivel de educaŃie)
În etapa a doua, sectoarele prioritare desemnate au fost evaluate şi definitivate în funcŃie de

următoarele criterii:
1. ImportanŃa sectorului pentru dezvoltarea locală(sub aspectul ocupării forŃei de muncă, venituri,
taxe, impozite, etc.);
2. PotenŃialul competitiv al sectorului(existenŃa brandurilor, prezenŃa pe piaŃa naŃională/internaŃională,
etc.);
3. PotenŃial inovativ(dezvoltarea de produse noi, etc.);
4. PotenŃial de antrenare în economia locală.
După constituirea listei sectoarelor prioritare pe U.T.P., pe baza aceloraşi criterii şi metodologii
matematice, punctajele obŃinute la nivelul U.T.P. au fost însumate rezultând punctajul sectorului la nivel de
judeŃ. În continuare s-a stabilit o ierarhie care precizează sectoarele prioritare de dezvoltare la nivelul
judeŃului.
• Industria metalurgică
• ProducŃia de mobilier
• Industria de prelucrare a cauciucului
• Agricultură
• Industria altor produse din minerale nemetalice
• Cercetare
• Turism (balnear, montan, etc.) – agroturism
176
UNITĂłI TERITORIALE DE PLANIFICARE

JUDEłUL SĂLAJ
VI.1. Unitatea teritorială de planificare UTP 1 – Zona Meseş

Unitatea teritorială de planificare 1 include teritoriile administrative ale Municipiului Zalău şi comunelor:
Crişeni, Hereclean, Treznea, Românaşi, Agrij, Buciumi, VîrşolŃ, Dobrin, Meseşenii de Jos, Horoatu Crasnei,
Cizer, Bănişor. Aceste unităŃi administrative teritoriale au fost incluse în urma consultării Comitetului JudeŃean
de Planificare, precum şi a grupurilor de lucru.
PopulaŃia totală a acestei entităŃi este de 98.786 locuitori, cu o suprafaŃă de 816,79 km2 reprezentând
o densitate demografică zonală de 120,94 loc./km2.
Zalău
Crasna
Bănişor
Bocşa
Cizer
Coşei
Crişeni
Zalău Dobrin
Hereclean
Horoatu Crasnei
Meseşenii de Jos
Mirşid
Românaşi
Şamşud
Treznea
VîrşolŃ
MotivaŃia delimitării unităŃilor teritoriale de planificare se bazează pe existenŃa unei infrastructuri tehnico-
edilitare acceptabile, a unei industrii specializate şi diversificate aflată în prin proces de consolidare, a unei
reŃele comerciale şi de servicii competitive, precum şi a unei forŃe de muncă calificată. Unitatea teritorială de
planificare 1 se defineşte ca o zonă de atractivitate bună pentru investiŃiile autohtone şi străine, cu condiŃia
unei filosofii de intervenŃii conjugate (concentrarea ofertelor, a terenurilor, sistemelor de facilităŃi unitar
pentru investitori) şi a unei strategii de integrare zonală.
Centrul urban Zalău concentrând cele mai importante fluxuri comerciale, economice şi educaŃionale ale
judeŃului, reprezintă un punct de atracŃie şi convergenŃă zonală sub aspectul absorbŃiei forŃei de muncă şi de
servicii, cu vocaŃie de catalizator economic
Dintre societăŃile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona:
- SC Silcotub SA (domeniu de activitate: tuburi / tevi din otel)
- SC Cuprom SA (domeniu de activitate: metalurgia cuprului)
- SC Michelin Silvania SA (domeniu de activitate: fabricarea pneurilor şi a camerelor de aer)
- SC Rominserv Valves SA (domeniu de activitate: fabricarea armăturilor industriale
- SC Remat Sălaj SA (domeniu de activitate: recuperarea deşeurilor metalice reciclabile)
- SC Universal SA (domeniu de activitate: fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi pantalon)
- SC Ceramica SA (domeniude activitate: producŃia de blocuri ceramice).
177
VI.1.1.Analiza SWOT
PUNCTE TARI
• UnităŃi economice mari cu marcă şi tradiŃie în industria metalurgică şi a cauciucului (SC Tenaris Silcotub SA,
SC Cuprom SA, Michelin Romsteel Cord SA, SC RomInserv Valves SA).
• Servicii financiar - bancare diversificate, bine reprezentate (BCR SA, BANCPOST SA, BRD-Group Societte
Generale, Raiffeissen SA, Banca Transilvania SA, etc.)
• Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene E81 – Cluj – Zalău –
Satu-Mare (Vama Petea) modernizat la standarde europene si deschis traficului European.
• Autostrada Braşov – Borş (în construcŃie): va avea unul din punctele de inserŃie Municipiul Zalău.
• Densitate demografică ridicată, dublă faŃă de nivelul judeŃean şi regional;
• ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce
oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă. Femeile au un rol activ – deja
tradiŃional – pe piaŃa muncii. Calitatea sistemului educaŃional în centrele urbane este încă conservată.
• PrezenŃa în creştere a mediului universitar cu diferite specializări, inclusiv pentru învăŃamânt
tehnic(Universitatea Tehnică din Cluj Napoca)
• Industria, concentrată în polul de dezvoltare Zalău, privatizată şi restructurată, ceea ce a condus la
stabilizarea unor investiŃii străine importante: SC Tenaris Silcotub SA, SC Cuprom SA, SC Michelin
Romsteel Cord SA, SC Rominserv Valves SA.
• PiaŃă imobiliară una dintre cele mai dinamice din Ardeal – sursă pentru antrenarea competitivităŃii şi
capitalizare;
• PotenŃialul turistic bine reprezentat şi diversificat, exprimând şi o identitate culturală pregnantă:
- Lacurile Bodia, VîrşolŃ (oportunitatea pe viitor să fie transformate în lacuri de agrement),
- Biserici de lemn valori de patrimoniu cultural (Meseşenii de Sus, Cizer, Bănişor, Treznea, etc.)
- zonă cu un mare potenŃial pentru turismul montan în zonele Buciumi – Treznea – Huta, Agrij –
Cizer (zonă protejată etnografic).
- Castre romane
- Moigrad – Porolissum (unicitate arheologică şi turistică la nivel naŃional şi european)
- Buciumi
- LocaŃii pentru turism cu ape curative Băile de la Crişeni şi Meseşenii de Sus;
- Zona are un mare potenŃial cinegetic.
• Microzone care conservă încă ocupaŃiile şi tradiŃiile meşteşugăreşti (Ciumărna, Buciumi, Treznea).
PUNCTE SLABE
• AbsenŃa unor strategii integratoare rural-urban;
• Infrastructura rutieră rurală neadecvată, prezenŃa nesemnificativă a reŃelei feroviare;
• InexistenŃa unor structuri parteneriale asociative ale autorităŃilor locale (rurale) sau la nivel de ONG-uri;
• Slaba reprezentare şi fărămiŃarea locaŃiilor (terenuri, clădiri) în proprietate publică pentru potenŃialii
investitori;
• Logistică şi eforturi insuficiente pentru promovarea investiŃiilor străine în zona periurbană;
• AbsenŃa unei strategii locale pentru zone de agrement periurban;
• Produse tipice locale nestandardizate prin mărci cretificate (brânzeturi, fructe, pălincă, miere, legume,
artizanat, Ńesături, etc.)
• PotenŃialul turistic şi identitate culturală (montan, balnear, cinegetic, rural, cultural) în proporŃii covârşitoare
nevalorificate ;
• Procent încă ridicat al produselor cu valoare adaugată mică(industria textilă – confecŃii, industria prelucrării
lemnului);
OPORTUNITĂłI
• Valorificarea Autostrăzii Borş-Braşov ca vector al dezvoltării economice – Zalăul - punct de inserŃie;
• Faza de PUZ a documentaŃiilor viitorului Parc Industrial Zalău;
• Cererea la export pentru produsele metalurgice (Ńevi, sârmă) şi ale industriei cauciucului;
178
• Asigurarea unei importante resurse investiŃionale din fondurile structurale post-aderare ;

• Proces în curs de atestare a locaŃiilor Crişeni şi Meseşenii de Sus ca staŃiuni turistice
• Dezvoltarea turismului de circuit şi nişă (castre, biserici de lemn, arii naturale protejate, etnografie);
• Zone peisagistice unitare (MunŃii Meseş) montane şi colinare, pot fi asociate cu turismul cultural şi
agroturismul;
• Prin decizie ONDOV se pot produce vinuri DOC în zonele viticole:Zalău, Crasna, Crişeni;
• Dezvoltarea zonelor de agrement periurban (Meseş, Lacurile Bodia, VârşolŃ)
• Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităŃi economice inovative,
ecologice.
AMENINłĂRI
• DispariŃia unităŃilor din sistemul de tip lohn prin transferul către est şi disponibilizarea unui segment al forŃei
de muncă mai ales feminin;
• Vulnerabilitatea mediului economic al IMM-urilor în perioada imediat următoare aderării;
• Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare;
• Proiectul de construcŃie a Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit;
• Migrarea forŃei de muncă înalt calificate către alte centre/zone/Ńări;
• Măsurile complexe şi riguroase negociate pentru industria alimentară – risc pentru micile firme de profil.
Analizând situaŃia existentă şi cea de perspectivă Municipiul Zalău este cel mai important centru
economic, industrial, educaŃional al zonei, cu un potenŃial de antrenare pentru întreaga zonă, ceea ce îl
situează în rolul de pol de dezvoltare al acestei UTP.
Cu potenŃial predictibil de antrenare a unor efecte pozitive asupra creşterii economice în această U.T.P.
este şi Comuna Crasna care poate deveni, pe termen mediu un pol de influenŃă microzonal. Transformarea
Comunei Crasna în centru urban va spori atracŃia zonei şi capacitatea sa ca pol de influenŃă.
Prin aplicarea criteriilor la care am făcut referire se identifică următoarele sectoare economice
prioritare:
- Industria de prelucrare a cauciucului
- Industria metalurgică
- Industria construcŃiilor metalice şi a produselor din metal
- Industria de maşini şi aparate electrice
- ProducŃie, transport şi distribuŃie energie
- ProducŃie de mobilier şi alte activităŃi industriale
- Industria alimentară şi a băuturilor
- Cercetare
VI.1.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Meseş:

1. Managementul apei/apei uzate în Bazinul Hidrografic Someş-Tisa – proiect regional:
- Alimentare cu apă a Municipiului Zalău din sursa Gilău;
- Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a Municipiului Zalău
2. Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Bănişor, Cizer, Coşeiu,
Crasna, Horoatu Crasnei, Şamşud, Treznea;
3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente
magistralei de apă potabilă: Crişeni, Hereclean, Dobrin, Meseşenii de Jos, VîrşolŃ;
4. Modernizare StaŃie de tratare apă potabilă din cadrul Sistemului de alimentare VîrşolŃ;
5. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean;
6. Centru logistic şi expoziŃional Zalău;
7. Parc Industrial Zalău;
8. Incubator de afaceri Zalău
9. Centru Antreprenorial pentru Dezvoltarea IMM şi tineri fermieri– Crasna.
179
10. Centru de formare profesională continuă pentru adulŃi Zalău;

11. Centru de Evaluare şi Consiliere Profesională, instruire şi stabilirea de parteneriate
12. Campus universitar la Zalău
13. Reabilitare campus şcolar la Zalău
14. EducaŃie Egală (accesibilizarea instituŃiilor de învăŃământ pentru accesul persoanelor cu handicap –
rampe, lift, bănci, mese în şcolile generale, licee şi universităŃi);
15. Dezvoltarea profesională continuă a resurselor umane care prestează servicii publice;
16. Servicii de asistenŃă socială şi medicală pentru persoanele vârstnice Zalău;
17. Reabilitarea Centrului de Servicii Sociale Zalău;
18. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Meseşenii de Jos;
19. ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în Municipiul Zalău prin măsuri de fluidizare a traficului;
20. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităŃi şi utilităŃi clinice la Spitalul JudeŃean Zalău;
21. Reorganizarea spitalului de boli cronice Crasna în Centru de Sănătate MultifuncŃional;
22. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Municipiul Zalău;
23. Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ din mediul rural;
24. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în zonele rurale;
25. Stabilizarea anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile rurale de pe valea R. Crasna;
26. Reabilitare drum judeŃean Ciucea (DJ 108A) – Crasna – VârşolŃ (DJ 108G);
27. Drum de acces din DN 1F în DJ 191C pentru devierea traficului din zona municipiului Zalău şi fluidizarea
traficului în regiune;
28. Lucrări cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor(b.h. Zalău);
29. Consolidare versant Ortelec şi refacere drum judeŃean DJ 191 C;
30. Reabilitare infrastructură rutieră rurală( drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale;
31. Modernizare drum acces Monumentul martirilor Treznea;
32. Refacerea bazelor sportive şi a spaŃiilor de agrement în cartierul Brădet- Stadion din Municipiul Zalău;
33. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Meseşenii de Sus;
34. Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş;
35. Regenerarea centrului civic şi istoric al Municipiului Zalău
36. Zalău Nord – spaŃiu de viaŃă european(proiect de regenerare urbană);
37. Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii în Comuna Crasna;
38. Zone de agrement periurban (Lacurile Bodia, VîrşolŃ);
39. Casele vinului: Zalău, Crasna
40. Circuitul castrelor romane şi a cetăŃilor dacice(Porolissum, Buciumi);
41. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă;
42. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate în mediul rural;
43. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale;
44. Realizarea în sistem GIS a bazei de date cu detalii;
180
VI.2. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 2 - Valea Someşului, include teritoriul administrativ al
Oraşului Jibou precum şi al comunelor: Mirşid, Creaca, Someş Odorhei, Năpradea, Bălan, Gîrbou, CristolŃ,
Surduc, Băbeni, Ileanda, Gîlgău, Şimişna, Zalha, Poiana Blenchii, Rus, Letca, Lozna. PopulaŃia totală
este de 50.956 locuitori, o suprafaŃă de 1.188,94 km2 , cu o densitate medie de 42,85 locuitori/ km2
Vectorii care vor asigura convergenŃa funcŃională a zonei sunt Parcul Industrial Jibou – Valea Someşului,
element unificator sub aspectul resurselor, ocupaŃional, de habitat şi traditii precum şi situarea pe artere
favorabile de comunicare, drum naŃional DN 1C Cluj Napoca – Dej – Baia Mare, o zonă de real interes pentru
investiŃii străine, precum şi drum judeŃean DJ 108 Românaşi - Jibou cu inserŃie în DN 1F. Zona se distinge
printr-o semnificativă vocaŃie agricolă, iar agroturismul poate fi susŃinut de caracteristicile ambientale ale Văii
Someşului.
Dintre societăŃile comerciale mai importante la nivelul U.T.P. 2 – Valea Someşului, amintim:
- SC Samtex SA (domeniu de activitate: alte Ńesături),
- SC Confectii Jibou SA (domeniu de activitate: fabricarea confecŃiilor textile),
- SC Absolut SRL (domeniu de activitate: fabricarea hârtiei şi cartonului),
- SC Energobit Prod SRL (domeniu de activitate: producŃia de aparate pentru distributia şi comanda
electricitatii),
- SC Veroline Transport SRL (domeniu de activitate: transporturi rutiere de mărfuri ),etc.
Jibou
Băbeni
Bălan
Creaca
CristolŃ
Gîlgău Jibou
Gîrbou
Ileanda
Letca
Lozna
Năpradea
Poiana Blenchii
Rus
Someş Odorhei
Surduc
Şimişna
Zalha
181
VI.2.1. Analiza SWOT
PUNCTE TARI
• Intrarea în funcŃiune a Parcului Industrial Jibou ;
• Accesibilitatea bună pe transportul feroviar şi DN 1C Cluj Napoca – Baia Mare, deschis traficului european;
• Resurse bogate de materii prime pentru fondanŃi, minereuri neferoase,industria materialelor de construcŃii;
• Important potenŃial de resurse naturale şi antropice: ape mezotermale cu potenŃial balnear – curativ(Băile
Bizuşa, Băile Jibou), iazuri piscicole, terenuri de bună calitate(lunca Someşului),etc.
• Zonă bine reprezentată pentru turismul cultural(biserici de lemn, Grădina Botanică Jibou), arii naturale
protejate(Grădina Zmeilor, Peştera Cuciulat);
• Excedent de forŃă de muncă în zona rurală;
• Grădina Botanică Jibou cu un nucleu de cercetare in microbiologie;
• PotenŃial agroturistic pe Valea Someşului cu pensiuni in zona Ileanda, Gâlgău;
PUNCTE SLABE
• Infrastructura rutieră (drumuri judeŃene şi comunale) neadecvată creşterii economice şi dezvoltării ;
• O mare parte din întreprinderi lucrează în sector lohn fără efect de antrenare amonte şi aval;
• AbsenŃa unor investitori strategici în zonă;
• Marginalitatea şi îndepărtarea faŃă de centre urbane importante;
• Gradul înalt de ruralizare şi inerŃie economică a zonei;
• Intrateritorialitatea este slab asigurată între localităŃile rurale ale UTP;
• Capacitate redusă de absorbŃie a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală;
• Migrarea forŃei de muncă calificate către alte centre/zone/Ńări;
• Riscul perpetuării şi accentuării fenomenului sărăciei şi marginalizării sociale;
• Sistemul exploataŃiilor agricole fărâmiŃate;
• PotenŃialul turistic (montan, balnear, cinegetic, rural, cultural) este în proporŃii covârşitoare nevalorificat;
OPORTUNITĂłI
• PotenŃial tradiŃional pentru agricultură şi zootehnie competitive în lunca Râului Someş;
• Cererea la export de produse agricole ecologice şi produse tradiŃionale;
• ExistenŃa unor cote europene care permit creşteri de producŃie pe anumite produse agricole necesare
industrializării (sfecla de zahăr, lapte, carne);
• PotenŃial exploatabil pentru domenii de nişă (cerere ridicată de fructe de pădure proaspete şi produse din
fructe de pădure conservate, meşteşuguri);
• ExistenŃa unui mediu prielnic pentru investiŃii străine (diversitatea resurselor, excedent de forŃă de muncă);
• Valea şi lunca Râului Someş deschide posibilitatăŃi ridicate pentru dezvoltarea agroturismului şi a turismului
sportiv;
• Avantaj de identitate şi integrare a microzonei: turismul termal şi de staŃiune;
• Proceduri în curs pentru atestarea staŃiunilor turistice:Jibou, Bizuşa.
AMENINłĂRI
• Depopularea satelor şi îmbătrânirea;
• Slaba capacitate a autorităŃilor locale de a se asocia şi de a accesa fonduri europene în toată complexitatea
lor procedurală;
• Jiboul nu reuşeşte să exercite rolul de pol de creştere şi antrenare competitivă a zonei;
• Transportul feroviar rămâne în blocaj de dezvoltare;
• Nereuşita strategiilor de integrare la nivel zonal;
• TendinŃe de dispersie şi mobilitate spre Dej, Baia Mare.
182
În urma analizelor efectuate, a fost identificat ca pol de dezvoltare al acestei UTP Oraşul Jibou.
Cu potenŃial predictibil de antrenare a unor efecte pozitive asupra creşterii economice în această U.T.P.
este şi Comuna Ileanda care poate deveni pol de influenŃă zonală.
Se identifică următoarele sectoare economice prioritare:
- Industria confecŃiilor
- Industria alimentară şi băuturi
- Industria de maşini şi aparate electrice
- Agricultura în sistem ecologic
- Silvicultura
- Turism (turism balnear, agroturism, turism cultural)
- Industria altor produse din minerale nemetalice
- Cercetare.
VI.2.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Someşului:

1. Managementul integrat al deşeurilor;
- Alimentarea cu apă a oraşului Jibou;
- Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Jibou
3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele: Băbeni, CristolŃ,
Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha;
magistralei de apă potabilă: Bălan, Creaca, Someş Odorhei, Surduc;
5. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale rurale;
6. Reabilitarea infrastructurilor şcolare din mediul rural;
7. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate comunale;
8. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃeneDJ 108B Surduc – Gîrbou – Lim Jud Cluj;
9. Drum de centură EST Jibou;
10. Modernizare străzi în oraşul Jibou;
11. Reabilitare, modernizare drum pământ DC 35 Rus – Fîntânele – Rus;
12. Modernizare DC 39 Poiana Blenchii – Gostila – Guga;
13. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi a centrelor civice comunale;
14. “Servicii de calitate în spitalul orăşenesc” Jibou – reabilitarea infrastructurii şi dotare;
15. Centru de Sănătate MultifuncŃional în Ileanda;
16. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Ileanda
17. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Jibou;
18. RefuncŃionalizarea Parcului Industrial Jibou (extindere, acces);
19. Centru de Dezvoltare Antreprenorială şi Inovare Jibou;
20. Centru Antreprenorial pentru tineri fermieri si dezvoltarea IMM ;
21. Regenerarea centrului civic al oraşului Jibou;
22. Reabilitarea campusului şcolar din oraşul Jibou;
23. Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii în Ileanda;
24. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Jibou;
25. ReparaŃii capitale Şcoala Gimnazială Rus;
26. ÎnfiinŃare Campus Şcolar Comuna Rus;
27. Centru de meşteşuguri – Ileanda şi Jibou
28. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Băile Bizuşa;
29. Dezvoltarea integrată a turismului de circuit şi a agroturismului Valea Someşului;
31. Lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor (b.h. Şimişna, Ileanda, Poiana);
183
VI.3. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 3 - łara Silvaniei, include teritoriul administrativ al
Oraşului Şimleu Silvaniei precum şi al comunelor: Nuşfalău, Pericei, Măierişte, Camăr, Carastelec, Sărmăşag,
Chieşd, Bobota, Şamşud, Coşeiu, Bocşa, Valcău de Jos, Sîg, Plopiş, Halmăşd, Marca, Ip, însumând o
populaŃie totală de 71.005 locuitori, o suprafaŃă de 1.038,64 km2 şi o densitate demografică de 68,36 loc./
km2 .
Asocierea acestei unităŃi teritorial administrative în entitatea de dezvoltare denumită convenŃional łara
Silvaniei, are la bază atât raŃiuni de natură spaŃial geografică, cât şi comunicaŃională, precum şi omogenitatea
tradiŃiilor culturale, educaŃionale, etnografice. Aspectul de multiculturalitate etnică reprezintă un liant
suplimentar al zonei de referinŃă. Oraşul Şimleu Silvaniei a reprezentat şi reprezintă centrul de gravitaŃie
pentru o mare parte a comunităŃilor cuprinse în această UTP.
Nuşfalău
Şimleu Silvaniei
Bobota
Boghiş
Camăr
Carastelec
Chieşd
Nuşfalău
Halmăşd
Ip
Marca
Măierişte
Pericei
Plopiş
Sîg
Sărmăşag
Valcău de Jos
Dintre societatile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona:
- SC Simex SA (domeniu de activitate: producerea de mobilier din lemn),
- SC Trans Bitum SRL (domeniu de activitate: transporturi rutiere de marfuri),
- SC Industries Elite SA (domeniu de activitate: productia altor tipuri de mobilier),
- SC Tora Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare,
bauturi si tutun),
- SC Lorimod Prod Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse
alimentare, băuturi şi tutun),
- SC Spumante Silvania SA (domeniu de activitate: producerea şi îmbutelierea de băuturi alcoolice),
- SC Sălajul Sărmăşag SA (domeniu de activitate: extracŃia cărbunelui),
- SC Ara Shoes SA (domeniu de activitate: producŃia de încalŃăminte din piele şi înlocuitori),
- SC Silvania Comtur SA (domeniu de activitate: turism şi turism balnear).
184
PUNCTE TARI
• Privatizări cu capital străin şi autohton în unităŃi economice din Şimleu Silvaniei;
• Terenuri agricole fertile în zona Nuşfalău – Ip (asemănătoare celor din Câmpia de Vest);
• PotenŃial şi tradiŃii în domeniul pomicol, viticol, al industriei de procesare a produselor agricole şi a băuturilor
(Şimleu Silvaniei, Nuşfalău, Carastelec, Şamşud);
• Capacitate asociativă bună şi de iniŃiativă a autorităŃilor locale;
• ExperienŃă în derularea de Programe FRDS, SAPARD, PDR;
• ÎnvăŃământ liceal prestigios, infrastructură şcolară modernă, bine întreŃinută;
• Spirit gospodăresc, responsabilitate şi disciplina muncii;
• PotenŃial pentru agroturism şi turism de circuit pe Valea Barcăului (Tusa, Sâg, Plopiş, Halmăşd);
• Vestigii istorice şi cetăŃi pe teritoriul oraşului Şimleu Silvaniei (Cetatea Bathoty, sit-ul dacic);
• Aşezări şi habitate rurale care conservă obiceiurile, modelele etnografice tradiŃionale (Zona Valea
Barcăului);
• Zonă cinegetică şi de pescuit (Pădurea Lapiş, Tusa, Valea Barcăului)
• Băile Boghiş şi Şimleu Silvaniei – potenŃial pentru integrarea în Parcul Termal Transilvania Nord.
PUNCTELE SLABE
• Lipsa asociaŃiilor producătorilor în mediul rural;
• PotenŃial turistic nevalorificat;
• Intrateritorialitatea slab conectată între zonele rurale;
• Lipsa unor centre de valorificare zonale (piete de gros);
• AbsenŃa centrelor manufacturiere locale;
• Zone miniere în declin;
OPORTUNITĂłI
• Oraşul Şimleu Silvaniei continuă trendul economic pozitiv, mai ales în domeniul industrial;
• Prin decizie a ONDOV în cadrul Podgoriei Şimleu Silvaniei se pot produce vinuri DOC în zonele
viticole:Şimleu Silvaniei, Pericei, Sărmăşag, Bocşa;
• ExistenŃa unor unităŃi economice de tradiŃie în industria mobilei;
• Resurse importante pentru dezvoltarea industriei materialelor de construcŃii;
• Habitat natural nepoluat favorabil expansiunii agriculturii ecologice;
• ExperienŃă şi tradiŃie în grădinărit şi comercializarea rezultatelor - domeniu de identitate economică a zonei;
• Autostrada Braşov – Borş generează dezvoltare economică în zona Nuşfalău(punct de inserŃie) şi avantaje
pentru înfiinŃarea unor parcuri logistice, interporturi şi servicii de tranzit;
• Multiculturalitatea – avantaj competitiv şi de atractivitate suplimentar pentru mediul de afaceri;
• VocaŃia turistică a zonei, exprimată în potenŃial termal şi agroturism poate fi asociată cu produse
specifice(ceapa de Pericei, şampania de Şimleu, pălinca de Sâg, păstrăv, etc.)
• Satele izolate pot deveni centre de regenerare a activităŃilor economice inovative(meşteşuguri);
• Finalizarea atestării locaŃiilor Şimleu Silvaniei şi Boghiş ca staŃiuni turistice;
AMENINłĂRI
• Lucrările de reabilitare a infrastructurii de acces la zonele turistice şi rurale în general să nu fie realizate;
• Proiectul de construcŃie a Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit;
• Localitatea Nuşfalău să nu confirme rolul stabilit de pol de creştere şi antrenare a zonei;
• AutorităŃile locale să manifeste tendinŃe centrifuge de asociere şi integrare, altele decât cele din cadrul UTP.
185
Analizând situaŃia existentă, precum şi tendinŃele de potenŃial şi expansiune ale zonei, localitatea
Nuşfalău se conturează ca un viitor pol de creştere, cu condiŃia valorificării poziŃiei strategice pe Autostradă.
Oraşul Şimleu Silvaniei va continua să exercite o influenŃă considerabila în zonă, neexcluzând posibilitatea
de a se poziŃiona pe termen lung ca pol de creştere
Se identifică următoarele sectoare economice prioritare pentru unitatea teritorială:
- Alte activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor
- Turism (balnear, agroturism, turism montan)
- ProducŃie de mobilier şi alte activităŃi industriale
- ExtracŃia şi prepararea cărbunelui
- Agricultura în sistem ecologic
- Piscicultura
- Industria confecŃiilor de încălŃăminte
- Cercetare
VI.3.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P łara Silvaniei:

1. Managementul integrat al deşeurilor - proiect judeŃean;
- Alimentare cu apă a oraşului Şimleu Silvaniei din sursa Gilău;
- Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Şimleu Silvaniei
3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Bobota, Boghiş,
Camăr, Carastelec, Chieşd, Halmăşd, Ip, Marca, Măierişte, Plopiş, Sărmăşag, Sîg, Valcău de Jos ;
magistralei de apă potabilă: Bocşa, Nuşfalău, Pericei;
5. Reabilitare ecologică a ariei naturale protejate Balta Cehei;
6. Managementul RezervaŃiei naturale Mlaştina de la Iaz;
7. Analiza pieŃei muncii în Şimleu Silvaniei şi comunele învecinate, în scopul diminuării dezechilibrelor
existnte şi creşterea gradului de ocupare;
8. Centru de Orientare Şcolară şi Profesională în Şimleu Silvaniei;
9. Centru Antreprenorial pentru tineri fermieri si dezvoltarea IMM Sărmăşag;
10. Modernizare DC 106 Şimleu Silvaniei – Bic;
11. Modernizare drum Tusa – Izvorul Izbuc;
12. Servicii de calitate în Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei – reabilitare, dotare cu echipamente specifice;
13. Reabilitarea infrastructurii şi dotarea cu echipament specializat a Centrului de Cercetări şi AsistenŃă
Medicală Şimleu Silvaniei;
14. Reabilitarea, modernizarea şi restructurarea Centrului de Integrare prin Terapie OcupaŃională a
persoanelor cu handicap – Bădăcin
15. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Sărmăşag;
16. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău(punct de inserŃie la autostradă);
17. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Şimleu Silvaniei;
18. Reabilitarea campusului şcolar din oraşul Şimleu Silvaniei
19. Reabilitare sala de sport Grup Şcolar Agricol „ Ioan Ossian”
20. Program de reabilitare a iluminatului public Şimleu Silvaniei;
21. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale în mediul rural;
22. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan ;
23. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate în mediul rural;
24. Reabilitare infrastructură rutieră rurală( drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale;
25. Dezvoltarea unor branduri (mărci locale) pe produse tipice (ceapa şi pâinea de Pericei, Şampania de
Şimleu, Vinul de Borla, Pălinca de Sâg, Păstrăvul de la Tusa, etc.)
26. Casele vinului: Şimleu Silvaniei, Şamşud, Sărmăşag, Nuşfalău, Bocşa;
27. Reabilitarea infrastructurii stradale şi centrului civic Nuşfalău;
186
28. Reabilitarea centrului istoric civic în Şimleu Silvaniei;

29. Reabilitarea centrului civic Sărmăşag;
31. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Băile Boghiş şi Şimleu Silvaniei;
32. Centru de meşteşuguri şi tradiŃii – Sărmăşag.
VI.4. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 4 - Valea Almaşului, include teritoriile administrative ale
comunelor: Zimbor, Agrij, Almaşu, Buciumi, Cuzăplac, Dragu, Fildu de Jos, Hida, Sînmihaiu Almaşului,
însumând o populaŃie totală de 14.320 locuitori, o suprafaŃă de 660,97 km2 şi o densitate totală de 21,66
locuitori/ km2
MotivaŃia delimitarii unităŃilor teritoriale de planificare cuprinse în U.T.P. 4 este realizată pe baza poziŃiei
geografice favorabile pe culoarul Rîurilor Almaş şi Agrij, traversat de la est la vest de drumul naŃional DN 1F
(E81) modernizat şi deschis traficului european Cluj Napoca – Zalău – Satu Mare şi de la sud la nord de
drumul naŃional DN 1G Huedin – Sânmihaiu Almaşului – Jibou.
Omogenitatea zonei este dată de coeficientul ridicat de ruralitate, buna conservare a tradiŃiilor, spiritul
gospodăresc şi de muncă al locuitorilor. Sub aspect economic, zona se află în declin, având tendinŃe de
mobilitate accentuată spre Municipiul Cluj Napoca. Autostrada Braşov – Borş va constitui elementul de
regenerare şi viitoare identitate economică.
Zimbor
Agrij
Almaşu
Buciumi
Cuzăplac
Dragu
Fildu de Jos
Hida
Sînmihaiu Almaşului
Zimbor
Dintre societăŃile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona:
- S.C. Pescaria Bretonilor SRL (domeniu de activitate: turism)
- S.C Apiturism Eliza SRL (domeniu de activitate: turism si producerea si comercializarea produselor
apicole)
- S.C. Dragalex SRL (domeniu de activitate: comerŃ, turism)
- S.C Romita Confex SRL (domeniu de activitate: confectii productie si export)
- S.C. Obelix Impex SRL (domeniu de productie: prelucrarea lemnului)
187
- S.C. Pan Groza SRL (domeniu de productie: panificatie)

- S.C. Euroflor SRL (domeniu de productie: panificatie)
PUNCTE TARI
• PotenŃial agricol ridicat în lunca Văii Almaşului (Almaşu, Sutor, Zimbor, Sânmihaiu Almaşului);
• PotenŃial agroturistic, gospodării Ńărăneşti solide, cultura ospitalităŃii şi bunei primiri;
• ExistenŃa de resurse minerale recunoscute (cursul V. Almaşului);
• Zootehnia element de omogenitate şi potenŃial;
• Habitat rural bine conservat;
• Produse tipice de potenŃial: brânzeturi, obiecte meşteşugăreşti, broderii;
• Accesibilitate şi centralitate regională.
PUNCTE SLABE
• Infrastructură edilitară şi rutieră necorespunzătoare;
• Declinul accentuat al producŃiei zootehnice;
• Îmbătrânirea populaŃiei şi depopularea (densitate demografică foarte redusă);
• Mobilitatea accentuată spre centrele urbane apropiate
• Zonă minieră în declin;
• Numărul redus de investitori, firme şi IMM-uri.
OPORTUNITĂłI
• Agroturismul o alternativă viabilă la dezvoltarea zonei ;
• SuprafeŃe importante de fâneŃe şi păşuni de deal şi podiş – dezvoltarea zootehniei – industriei mezelurilor şi
brânzeturilor;
• Autostrada – vector şi axă a regenerării economice a zonei, Zimbor: punct de inserŃie la Autostradă;
• Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri şi servicii de tranzit.
AMENINłĂRI
• InerŃia autorităŃilor locale în valorificarea resurselor şi a posibilităŃilor de finanŃare nerambursabilă;
• Accentuarea tendinŃelor de mobilitate a forŃei de muncă spre exterior şi centre urbane regionale;
• Incapacitatea de reconversie şi restrucurare a zonelor miniere;
• Lipsa asociaŃiilor din sectorul agricol;
• Lipsa unor centre de valorificare zonale (pieŃe de gross);
• ConstrucŃia Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit.
Analizând situaŃia existentă şi perspectivele de dezvoltare, a fost propus ca pol de dezvoltare Comuna
Zimbor.
Se identifica următoarele sectoare economice prioritare pentru unitatea teritorială studiată:
- Alte activităŃi de servicii prestate în principal intreprinderilor
- Agroturism
- Agricultura
- ConstrucŃii
- ComerŃul cu amănuntul al carburanŃilor pentru autovehicule
- Alte activităŃi extractive
188
VI.4.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Almaşului

1. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Agrij, Almaşu,
Buciumi, Cuzăplac, Fildu de Jos, Zimbor ;
2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente traseului
magistralei de apă potabilă: Sânmihaiu Almaşului, Hida, Dragu;
3. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean;
4. Dezvoltarea infrastructurii de acces şi valorificarea potenŃialului turistic al rezervaŃiei naturale Poiana cu
narcise de la Racâş (Hida);
5. Centru Logistic Zimbor;
6. Centru Antreprenorial pentru dezvoltarea IMM si tineri fermieri Hida
7. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Zimbor (punct de inserŃie la autostradă Modernizare DC50 Hida –
Mănăstire Strâmba);
8. Infrastructură pentru servicii de tranzit - Zimbor
9. Modernizare drum comunal DC 57 Zimbor – Dolu pe o lungime de 7 km;
10. Modernizare străzi satele Zimbor şi Sutor pe o lungime de 3950 ml;
11. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale;
13. Reabilitarea centrului civic Zimbor;
14. Reabilitarea centrului civic Hida;
15. Restaurarea bisericii vechi din lemn din satul Zimbor – Monument istoric;
16. Reabilitare cămine culturale şi instituŃii culturale comunale;
17. Reabilitarea infrastructurilor unităŃilor de învăŃământ;
19. Dezvoltarea brandurilor locale: brânzeturi, broderii, artizanat.
20. Lucrări cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor (b.h. Almaş);
21. Amenajare Valea Almaşului cu acumulare la Fildu, Jebuc, Băbiu;
22. Centru meşteşugăresc şi tradiŃii – Zimbor;
189
VI.5. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 5 - Zona Codru, include teritoriul administrativ al
Oraşului Cehu Silvaniei precum şi al comunelor: Benesat, SălăŃig (cu o populaŃie totală de 12.947 locuitori, o
suprafaŃă de 154,43 km2 şi o densitate totală de 83,83 locuitori/ km2 ) dar şi al comunelor de pe teritoriul
judeŃului Satu–Mare: Bogdand, Hodod şi a judeŃului Maramureş: Ulmeni, Fărcaşa, Ardusat, Bicaz, Ariniş,
Asuaju de Sus, Sălsig, Gîrdani, Băseşti, OarŃa de Jos.
MotivaŃia delimitării unităŃilor teritoriale de planificare cuprinse in U.T.P. 5 este realizată pe baza poziŃiei
geografice favorabile pe culoarul Râului Sălaj afluent al Someşului, şi a căilor de comunicaŃie.
Aflată la confluenŃa a trei judeŃe, Zona Codru îşi justifică identitatea şi omogenitatea în primul rând ca
patrimoniu etnografic şi cultural comune. În lipsa unui centru actual de polarizare, zona se caracterizează
printr-o anumită dispersie de fluxuri economice şi de piaŃă. Oraşul Cehu Silvaniei, propus ca pol de creştere,
nu dispune în prezent de suficientă forŃă de atractivitate pentru a reface continuitatea şi omogenitatea zonei.
Fiind singurul centru urban al zonei, cu potenŃial remarcabil pentru o relansare economică în domeniul
industrial şi al IMM-urilor, Cehu Silvaniei are capacitatea de a reintegra şi regenera Zona Codru, cu condiŃia de
a concentra intervenŃii şi resurse investiŃionale considerabile.
judeŃul Satu Mare judeŃul Maramureş
Cehu Silvaniei
Zona Codru Cehu Silvaniei Zona Codru

Satu - Mare Benesat Maramureş
Bogdand Ulmeni
SălăŃig
Hodod Fărcaşa
Ardusat
Bicaz
Ariniş
Asuaju de Sus
Sălsig
Gîrdani
Băseşti
OarŃa de Jos
Dintre societăŃile comerciale reprezentative din această U.T.P. se pot evidenŃia:

- SC Silvana SA (domeniu de activitate: fabricarea de articole tricotate sau croşetate),
- SC Cesimex SRL (domeniu de activitate: producŃia altor tipuri de mobilier),
- SC Cesara SRL (domeniu de activitate: produse din materiale plastice),
- SC Sirius Com SRL (domeniu de activitate: productia de tricotaje),
- SC Izra SRL (domeniu de activitate: produse din polietilenă),
- SC Valcons Exim SRL (domeniu de activitate: prelucrarea lemnului).
190

PUNCTE TARI
• Resurse pentru dezvoltarea zootehniei şi a culturii plantelor tehnice;
• Sector activ şi tradiŃional al confecŃiilor textile;
• ForŃă de muncă specializată în special femei;
• PotenŃial de dezvoltare pentru industria mobilei şi maselor plastice;
• PotenŃial natural si cultural pentru turism şi agroturism deosebite (Lacurile de pescuit Benesat, Cehu
Silvaniei, Motiş, Ariniş, SălăŃig, Strâmtorile łicăului)
• Centre rurale cu tradiŃie meşteşugărească (Sălaj, Maramureş, Satu Mare);
• Conservarea aspectelor arhaice ale habitatului rural.
PUNCTE SLABE
• Infrastructura de acces si de cazare deficitare;
• Dinamism economic nesemnificativ, prezenŃa redusă a IMM-urilor;
• AbsenŃa unui centru urban, economic bine definit şi dinamic;
• Lipsa unor investitori de marcă în zonă;
• Slaba interteritorialitate de comunicaŃii în zonă.
OPORTUNITĂłI
• Întărirea capacităŃii administrative locale pentru accesarea şi gestionarea fondurilor nerambursabile;
• InvestiŃii în infrastructura de afaceri şi incubare a afacerilor;
• Dezvoltarea sistemului asociativ în cadrul comunităŃilor rurale;
• Dezvoltarea agriculturii ecologice ca o nişă de piaŃă;
• InvestiŃii publice în infrastructura de turism şi servicii;
• Valorificarea potenŃialului de convieŃuire multietnică şi multiculturală.
AMENINłĂRI
• Accentuarea dispersiei actuale a fluxurilor de muncă şi piaŃă din zonă;
• Capacitate administrativă locală insuficientă pentru implementarea obligaŃiilor şi legislaŃiei post -aderare;
• Slaba coordonare în aplicarea unei strategii de regenerare economică;
• Pierderea continuităŃii în transmiterea practicilor meşteşugăreşti.
Prin statutul său urban, dar şi prin configuraŃia instituŃională şi dotarea cu utilităŃi acceptabile, oraşul
Cehu Silvaniei poate transforma potenŃialul existent într-un centru economic dinamic, având ca motor IMM-
urile, industriua textilă şi prelucrarea plantelor tehnice. În acest sens, este identificat ca pol de creştere pentru
Zona Codru.
Analizând situaŃia existentă şi a perspectivelor de dezvoltare, s-a propus ca pol de dezvoltare Oraşul
Cehu Silvaniei.
Se identifică următoarele sectoare economice prioritare:
- Infrastructură de sprijin pentru IMM-uri şi incubarea afacerilor Cehu –Silvaniei
- Industria textilă şi produse textile
- Agricultura – zootehnie – plante tehnice
- Piscicultură
- ProducŃie de mobilier
- Turism, agroturism
- Industria altor produse din materiale nemetalice.
191
VI.5.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P Zona Codru

- Alimentare cu apă a oraşului Cehu Silvaniei din sursa Gilău;
- Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Cehu Silvaniei;
2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente traseului
magistralei de apă potabilă: Benesat, SălăŃig;
3. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean
4. Reorganizarea spitalului orăşenesc Cehu Silvaniei în Centru de Sănătate MultifuncŃional;
6. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice SălăŃig;
7. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din oraşul Cehu Silvaniei;
8. Reabilitare cămine culturale şi instituŃii culturale;
9. Reabilitarea campusului şcolar din Cehu Silvaniei;
10. Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ;
11. Regenerarea centrului civic al oraşului Cehu Silvaniei;
12. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Cehu Silvaniei;
13. Modernizare (Drumul Nordului) DJ193, DJ108A, DJ108D Hideaga – Ardusat – Cehu Silvaniei – Crişeni;
14. Modernizarea străzilor din satul Motiş în zonele locuite de rromi;
15. Incubator de afaceri – Cehu Silvaniei;
16. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan;
17. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale;
18. Valorificarea turistică a Zonei Codru (Cheile łicăului) – proiect interjudeŃean;
20. Dezvoltarea unor mărci (branduri) pentru produse tipice locale: oalele de la Deja, brânzeturi, pălincă,
plante tehnice;
21. Centru meşteşugăresc Codru;
22. Reabilitare sediu nou Primărie, sala de festivităŃi şi garaje în Cehu Silvaniei;
23. Modernizare DJ 108T Cehu Silvaniei – Ulciug - Ulmeni.
192
STRATEGIA SECTORIALĂ VII
- D E Z V O L T A R E U R B A N Ă D U R A B IL Ă -
- ContribuŃie la dezvoltarea obiectivelor Programului OperaŃional Regional -
Motto:
“Oraşe pentru cetăŃeni: Oraşele ar trebui dezvoltate nu numai pentru a răspunde

nevoilor economice, dar şi pentru a ajuta la împlinirea aspiraŃiilor oamenilor cu privire la
calitatea vieŃii, prin măsuri menite să menŃină şi să îmbunătăŃească atractivitatea şi
nivelul de trai din mediul urban.”
(Acordul de la Bristol - decembrie 2005)
În viziunea Acordului de la Bristol, caracteristicile comunităŃilor durabile sunt:

(1) Active, integratoare şi sigure – tolerante şi coezive, cu o cultură locală puternică
(2) Bine guvernate – cu participare şi implicare comunitară activă, reprezentare şi leadership eficient
(3) Accesibile şi bine interconectate – cu servicii de transport şi de comunicare moderne
(4) FuncŃionale în servicii – utilităŃi publice accesibile tuturor
(5) Sensibile la protecŃia mediului – oferind un mediu de viaŃă curat şi sănătos
(6) Prospere – cu o economie locală dinamică, diversă şi inovativă
(7) Bine proiectate şi construite – respectând calitatea construcŃiilor şi mediul natural
(8) Permisive şi prietenoase pentru toŃi – în prezent şi în viitor
193
Consiliul European din martie 2005 a reafirmat principiul strategic potrivit căruia ”Europa trebuie să-şi
reînnoiască fundamentul competitivităŃii, să-şi crească potenŃialul de dezvoltare şi productivitatea, să-şi
întărească coeziunea socială, punând accentul pe cunoaştere, inovare şi optimizarea capitalului uman”.
În conformitate cu aceste obiective, Comisia Europeană a emis o schiŃă a DIRECTIVELOR
COMUNITARE STRATEGICE, adoptate în iulie 2005, în cadrul cărora o atenŃie aparte este acordată nevoilor
specifice anumitor teritorii, precum zonele urbane şi rurale.
Dimensiunea urbană şi politicile de dezvoltare a mediului urban necesită o abordare atentă,
diferenŃiată şi specială în condiŃiile extinderii.Noile state membre şi cele viitoare, printre care şi România au
nevoi considerabile, nevoi grave legate de regenerarea urbană în general, de infrastructura urbană în special.
Conceptul european de dezvoltare urbană durabilă integrează componente de natură economică,
socială (incluziune, locuri de muncă), culturală şi de mediu, cu servicii publice şi infrastructură de
calitate, accesibile.
Parteneriatele locale incluzând autoriăŃi publice, entităŃi private, voluntare şi comunitare sunt
esenŃiale pentru a realiza „comunităŃi urbane durabile” (Acordul de la Bristol, dec.2005).
În conceptul dezvoltării spaŃiale policentrice aplicată ca model în planificarea regională şi judeŃeană,
oraşele din judeŃul Sălaj îndeplinesc în perspectiva orizontului proiectat (2013) un rol potenŃial de poli de
creştere.Acesta poate fi potenŃat, stimulat, prin concentrarea resurselor, a investiŃiilor şi a fluxurilor social-
economice şi educaŃionale.Sistemul urban actual al judeŃului Sălaj se prezintă ca unul hipertrofic, în cadrul
căruia municipiul Zalău, prin rolul de reşedinŃă a judeŃului domină celelalte aşezări urbane.
DistribuŃia funcŃiilor urbane este relativ dezechilibrată, atât sub aspectul serviciilor esenŃiale, al
infrastructurii cât şi al resurselor economice şi demografice.Cele trei oraşe împreună însumează o populaŃie
de 35.380 locuitori, reprezentând 56% din populaŃia municipiului Zalău.
Acest model, mai degrabă monocentric, se impune să fie temperat, moderat prin organizarea şi
planificarea concentrărilor investiŃionale şi a politicilor de dezvoltare locală.
Această realitate a sistemului urban din judeŃ creează diferenŃe considerabile în ce priveşte gradul de
atractivitate al mediului urban din oraşele mici pentru investitorii străini şi autohtoni.
194
VII.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI
• Medii urbane fără fenomene extreme şi cu grad seismic scăzut
• Cadru natural atrăgător în municipiu, oraşe şi în zonele periurbane (văi, păduri, chei, lacuri de retenŃie,
locaŃii termale)
• ExistenŃa infrastructurii pentru serviciile urbane de bază (apă, canalizare, electricitate)
• Dotarea Municipiului Zalău cu o infrastructură acceptabilă de transport urban rutier, accesibilitate bună la
transportul aerian
• ExistenŃa unui fond construit, cu valoare istorică şi de patrimoniu cultural în centrele urbane
• ExistenŃa documentelor de planificare urbană, preocupări pentru actualizarea acestora
• ExistenŃa documentaŃiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru dezvoltarea zonei industriale în
municipiul Zalău
• Relansarea economică şi consolidarea unor nuclee de creştere şi competitivitate în marile unităŃi economice
privatizate, de regulă cu capital străin
• Atractivitatea în creştere a mediului de afaceri urban prin exemplele de bună practică şi succes ale marilor
investitori străini stabilizaŃi în municipiul Zalău, Şimleul Silvaniei
• ExistenŃa de parteneriate între Primăria Municipiului Zalău, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi agenŃi
economici importanŃi (SC Michellin Silvania SA, SC Rominserv SA, SC Tenaris Silcotub SA, SC Universal
SA)
• PiaŃa imobiliară extrem de dinamică în Municipiul Zalău
• ExistenŃa unui Parc Industrial Jibou şi preocupări pentru realizarea Parcului Industrial Zalău
• AbsenŃa unor probleme, surse de poluare urbană gravă
• ExperienŃa partenerială bună în derularea unor proiecte regionale (SAMTID)
• Regionalizarea sistemului de operare a serviciilor de apă-canal (Compania de apă Someş-Tisa)
• ExistenŃa unor instituŃii de educaŃie universitară
• Fenomenele de delincvenŃă, criminalitate de gravitate şi frecvenŃă redusă
• ExistenŃa unor evenimente personalizate pentru promovarea oraşelor
PUNCTE SLABE
• Slaba conectare a oraşelor la infrastructura de transport regională şi naŃională (servicii de transport
feroviare, infrastructura rutieră)
• Dotarea (acoperirea) insuficientă cu utilităŃi urbane la nivelul celor trei oraşe, funcŃionare ineficientă,
defectuoasă a reŃelei de distribuŃie a apei şi a canalizării pluviale
• Servicii de turism deficitare (inexistenŃa unui centru de informare turistică, a materialelor de promovare, lipsa
magazinelor de suveniruri şi de promovare a unor produse locale de artizanat şi artă, lipsa indicatoarelor
spre punctele turistice locale şi judeŃene, lipsa plăcuŃelor de identificare a clădirilor cuprinse pe lista
monumentelor, vestigii arheologice nedecopertate)
• Probleme de trafic generate de deficitul locurilor de parcare, cu deosebire în Municipiul Zalău
• SpaŃii verzi, de recreere şi agrement insuficiente, lipsite de dotări, mult sub media europeană
• Slaba reprezentare a infrastructurii de afaceri
• Interesul încă redus al investitorilor străini şi autohtoni pentru oraşele mici (cu deosebire Cehu Silvaniei)
• Servicii pentru firme deficitar reprezentate
• Zone rezidenŃiale importante (cartierele) afectate de degradare semnificativă sub aspectul mediului construit
(blocuri) şi al infrastructurii stradale
• Deficit de dinamism economic, inovaŃie şi atractivitate în cele trei oraşe
• Municipiul Zalău exercită o influenŃă de antrenare limitată doar la nivel judeŃean, nereuşind să se propulseze
la rolul de centru regional
• Clădiri de patrimoniu slab conservate, în degradare
195
• Deficit în resurse umane specifice dezvoltării urbane (arhitecŃi, peisagişti, etc)

• Lipsa mecanismelor instituŃionale (Birou de dezvoltare economică, comitete consultative, etc), financiare şi
de infrastructura pentru dezvoltarea economică
• Deficit de colaborare viabilă între cele trei sectoare (public, privat şi non-guvernamental), în anumite domenii
• DificultăŃi ale administraŃiei locale de a asigura finanŃări şi cofinanŃări în proiecte de investiŃii de anvergură
• Nu este introdus cadastrul general (baza de date cu privire la regimul juridic al clădirilor şi terenurilor din
oraşe)
• Nu există o hartă digitală a municipiului şi oraşelor cu reŃele, funcŃii, zone, etc (GIS)
• Lipsa asociaŃiilor de proprietari; activitate minimă a celor existente
• Lipsa sistem colectare selectivă a deşeurilor şi a educaŃiei populaŃiei în această privinŃă
• Imaginea centrelor urbane insuficient promovată
OPORTUNITĂłI
• Realizarea autostrăzii Borş-Braşov
• Implementarea proiectelor PHARE 2001 şi SAMTID în domeniul managementului apei şi apei uzate premisă
pentru creştere economică şi dezvoltare urbană
• Proiecte în curs de finanŃare pentru şosele ocolitoare în Municipiul Zalău şi Jibou
• Proiecte de regenerare şi dezvoltare urbană finanŃate de UE
• RelaŃii promiŃătoare între autorităŃile locale şi marii investitori din economic urbană
• Interesul pentru asocieri, parteneriate în scopul valorificării şi dezvoltării zonelor periurbane
• Asocieri instituŃionale (AsociaŃia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Bazinul Hidrografic Someş-
Tisa şi AsociaŃia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale din judeŃul Sălaj) între centrele urbane pentru
modernizarea/extinderea serviciilor urbane - managementul deşeurilor, managementul apei/apei uzate)
• Resurse umane tinere, cu experienŃă în parcursuri de muncă în spaŃiul UE şi occidental
• Dezvoltarea de zone rezidenŃiale din fonduri private
• Dezvoltarea unui turism de tranzit şi a unui turism bazat pe evenimente specifice
• Valorificarea UTP - urilor în contextul voinŃei politice de colaborare
• ExistenŃa unui program de refacere şi dezvoltare a spaŃiilor de agrement în municipiul Zalău
AMENINłĂRI
• Fonduri insuficiente pentru cofinanŃarea proiectelor de regenerare urbană
• DisproporŃia între volumul mare al nevoilor în domeniul dezvoltării urbane şi cuantumul fondurilor alocate
prin instrumentul POR
• „NeglijenŃa urbană”- fenomenul de mutare a populaŃiei la marginea sau chiar în afara oraşelor, ceea ce duce
la congestionarea suburbiilor şi zonelor rurale înconjuratoare, presiune asupra APL şi bugetului public
pentru dezvoltarea serviciilor publice, presiune asupra mediului înconjurator (v. „Cohesion Policy and
Cities: the urban contribution to growth and jobs in the regions”)
• Presiune exercitată asupra APL privind dezvoltarea de noi zone rezidenŃiale sau economice
• Depopularea progresivă şi îmbătrânirea demografică în cele trei centre urbane (accentuarea fenomenului de
migrare a forŃei de muncă)
• Terenuri insuficiente pentru dezvoltare economică; proprietate încă neclară din cauza nefinalizării procesului
de retrocedare
• DificultăŃi în aplicarea Legii autorizării construcŃiilor (ex.: exces de avize solicitate, birocraŃie, etc)
• LegislaŃia naŃională şi fiscalitatea excesivă vis-a-vis de susŃinerea micilor întreprinzători privaŃi
• Lipsa de specialişti în realizarea proiectelor de regenerare urbană foarte complexe
• InsuficienŃa suportului economic şi al resurselor pentru eradicarea/stoparea sărăciei şi realizarea incluziunii
sociale
196
• Degradarea progresivă a infrastructurii de locuit şi a mediului construit (de cartier) în lipsa intervenŃiilor de
anvergură şi conjugate (public-privat)
• Proliferarea fenomenelor critice în politicile urbane şi de planificare teritoriale
• Acumularea problemelor de trafic în lipsa locurilor de parcare şi creşterea numărului autoturismelor
• ConcurenŃa între oraşe şi municipii pentru obŃinerea fondurilor europene şi naŃionale
• Apropierea de marile oraşe care constituie poli de atracŃie atât pentru investitori, cât şi pentru specialişti
locali şi populaŃia tânără.
IV.2. Obiectiv strategic
ORAŞELE JUDEłULUI SĂLAJ - MOTOARE PENTRU CREŞTEREA ECONOMICĂ, OCUPAREA ŞI

DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNITĂłILOR LOCALE
PRIORITĂłI:
1. Oraşe atractive - echilibru teritorial - dezvoltare policentrică
2. Transport - accesibilitate – mobilitate
3. Accesul la serviciile publice
4. Mediu urban curat - sănătos - prietenos
5. Cultura şi diversitatea culturală - dimensiuni cheie ale identităŃii şi regenerării urbane
6. Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei bazată pe cunoaştere
7. Incluziunea socială – componentă a regenerării urbane, a atractivităŃii şi a siguranŃei oraşelor
Prioritatea 1. Oraşe atractive - echilibru teritorial - dezvoltare policentrică

• Măsuri:
- Valorificarea modelului policentric pentru ca oraşele să devină poli de creştere, influenŃă şi
antrenare competitivă la nivelul economiei regionale, judeŃene şi/sau microzonale:
- Zalău - centru regional
- Şimleu –Silvaniei, Jibou şi Cehu-Silvaniei - centri judeŃeni microzonali
- Principala Ńintă va fi ca cele patru centre urbane să devină actorii principali ai proceselor
investiŃionale, asociative, pentru atragerea comunităŃilor rurale într-un proces dinamic de
dezvoltare.
- Oraşelor le revine rolul de a coordona parteneriatele strategice rural-urban, pentru a genera
„efectul urban de creştere” şi a maximiza avantajele economice care pot decurge din masa critică
- asocierile, parteneriatele rural - urban se vor dezvolta şi extinde până la nivelul patrimonial,
urmărind concentrări imobiliare, terenuri investiŃionale, ca suport pentru creşterea interesului
investitorilor străini şi interesul strategic existent.
- Parteneriatele urban - rural se dezvoltă fie în arealul delimitat al UTP-urilor, fie pe alte axe (de
exemplu spaŃiul periurban) în funcŃie de scopul asocierii.
- Coordonarea eforturilor de dezvoltare de catre centrele urbane se va extinde şi în domeniul
elaborării şi implementării de strategii de dezvoltare microzonale, domeniu în care oraşele au
expertiză şi resurse superioare.
- Vor fi actualizate şi îmbunătăŃite documentele de planificare urbană (PUG-uri) pe baza unor
politici de dezvoltare a căror viziune să urmărească reducerea fenomenului de „neglijenŃă urbană”,
periferizarea urbană, suburbanizarea.
197
Prioritatea 2. Transport accesibilitate – mobilitate

• Măsuri:
- Pentru creşterea mobilităŃii şi accesibilităŃii urbane, transportul urban va dezvolta noi trasee, parc
auto modernizat, eficient şi nepoluat
- Managementul în sistem integrat al transportului urban în Municipiul Zalău.
- Refacerea şi dezvoltarea reŃelei de staŃii, inclusiv prin introducerea unor sisteme electronice de
informare a cetăŃeanului şi achiziŃie bilete/abonamente.
- Introducerea sistemului GIS.
- Pentru decongestionarea traficului şi a spaŃiului urban, vor fi modernizate intersecŃiile, extinse
spaŃiile de parcare prin amenajarea unor parcări subterane/supraterane. În acelaşi scop, va fi
urgentată construirea şoselei ocolitoare în Municipiul Zalău şi oraşul Jibou.
- În sistemul de gestiune a transportului urban se vor integra cerinŃe şi norme tehnice privind,
siguranŃa rutieră, sănătatea publică, siguranŃa angajaŃilor şi utilizatorilor.
- În scopul decongestionării traficului, vor fi promovate zonele pietonale, arterele pentru extinderea
ciclismului ,a mersului pe jos şi alte forme alternative pentru transport urban.
- Încurajarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic şi combustibil alternativ pentru
transport.
- Se vor elabora studii de trafic, audit de siguranŃă pentru planificarea şi raŃionalizarea transportului
urban, având ca bază cuantificarea cererii, structura şi segmentele vulnerabile ale cererii( oameni în
vârsta, cei cu probleme de mobilitate, copii).
- Extinderea traseelor de transport urban în zonele periurbane şi rurale apropiate pentru asigurarea
accesului economicos şi confortabil la locurile de muncă, şcoală, servicii de sănătate etc.
Prioritatea 3. Accesul la serviciile publice

• Măsuri:
- Dezvoltarea, modernizarea, extinderea reŃelelor de alimentare cu apă, canalizarea menajeră şi
pluvială la nivelul tuturor centrelor urbane, în cartierele rezidenŃiale nou înfiinŃate şi zonele
periurbane
- Coordonarea, conjugarea demersurilor pentru dezvoltarea şi extinderea infrastructurii de utilităŃi
publice urban - rural;
- Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea serviciilor de sănătate (de calitate şi accesibile) în
cartiere, zone rezidenŃiale nou construite, zone periurbane;
- ÎnfiinŃarea unor centre de medicină preventivă;
- Dezvoltarea sistemului de asistenŃă socială şi îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice
singure, persoane cu dizabilităŃi sau cu vulnerabilităŃi socio-economice;
- Reabilitarea clădirilor şi revigorarea zonelor în care funcŃionează sau vor funcŃiona diverse servicii
sociale
- Încurajarea iniŃiativei private şi public private de către primării şi municipalitate în domeniul serviciilor
medicale şi de asistenŃă socială;
- ÎnfiinŃarea de servicii on-line, accesibile şi vârstnicilor, pentru domeniile cheie: sănătate, asistenŃă
socială, administraŃie publică, taxe şi impozite,formare profesională, piaŃa muncii;
- Dezvoltarea reŃelei de ONG-uri în mediul urban ca soluŃie complementară şi alternativă pentru
serviciile publice de asistenŃă socială, consiliere profesională, maritală, de familie, eşec şcolar,
delincvenŃă juvenilă, alcoolism, droguri etc.
Prioritatea 4. Mediu urban curat-sănătos-prietenos

• Măsuri:
- prevenirea şi diminuarea zonelor de”neglijenŃă urbană” şi suburbanizare cu tendinŃă de proliferare
în cartiere şi periculoase prin activităŃi radicale şi intense de salubrizare, frecvenŃa amenajărilor
pentru depozitarea deşeurilor menajere.
- impulsionarea rolului asociaŃiilor de proprietari, promovarea de proiecte de către autorităŃile locale
pentru înfiinŃarea asociaŃiilor de proprietari şi accesarea de proiecte în parteneriat public-privat.
198
- promovarea de politici locale de urbanism pentru stoparea dezvoltării de cartiere rezidenŃiale în

zonele neamenajate cu infrastructură fizică şi servicii elementare.
- acŃiuni conjugate între centrele urbane şi localităŃile rurale învecinate pentru planificarea utilizării
terenurilor, acordarea de facilităŃi pentru reutilizarea acestora
- programe pe termen mediu pentru reabilitarea spaŃiilor comune ale locuinŃelor de bloc, demolarea
clădirilor deteriorate
- investiŃii din zona public- privată pentru creşterea eficienŃei energetice a locuinŃelor în vechile
blocuri, renovarea pe principii de economicitate energetică şi creşterea comfortului pentru sănătate.
- pentru conformarea cu Directivele UE privind protecŃia mediului se vor elabora şi implementa planuri
de acŃiune contra poluării fonice legată de transportul urban, instituirea de zone cu acces
restricŃionat, protejarea cartierelor rezidenŃiale aglomerate.
- pentru prevenirea şi gestionarea inundaŃiilor în zonele urbane vor fi reabilitate, extinse şi
modernizate reŃelele de canalizare pluvială, în paralel cu lucrări de amenajare a văilor şi cursurilor
de apă din zonele urbane şi periurbane.
- reabilitarea şi conservarea clădirilor care prezintă interes istoric şi cultural.
- reabilitarea infrastructurii din zonele istorice.
- amenajarea unor spaŃii pentru desfăşurarea de activităŃi culturale, sociale, educaŃionale, turistice şi
de servicii
- renovarea spaŃiilor publice, a centrelor civice şi administrative.
- reabilitarea zonelor industriale abandonate/ aflate în declin
- promovarea unei abordări integrate, regionale a problemelor de apă potabilă, apă uzată,
(canalizare – epurare) în mediul urban- periurban din judeŃele Sălaj - Cluj, bazinul hidrografic
Someş- Tisa pentru soluŃionarea radicală a managementului apei.
- extinderea spaŃiilor verzi, de joacă pentru copii, de agrement în scopul protejării calităŃii aerului şi
promovării stilului de viaŃă natural.
- valorificarea arhitecturii peisagistice şi a potenŃialului turistic din zonele periurbane pentru
dezvoltarea turismului de sfârşit de săptămână (MunŃii Meseş), Băile Meseşeni, Cheile łicăului,
Băile Şimleu-Silvaniei, Băile Jibou,etc.)
- conjugarea eforturilor de planificare şi investiŃionale pentru protejarea şi valorificarea turistică a
ariilor protejate din apropierea centrelor urbane.
Prioritatea 5. Cultura şi diversitatea culturală – dimensiuni cheie ale identităŃii şi regenerării urbane
• Măsuri:
- Cultura şi instituŃiile culturale vor fi gestionate din perspectiva rolului esenŃial în politicile de
regenerare urbană şi creştere a atractivităŃii mediului de afaceri local, fiind integrate ca dimensiuni
semnificative ale planurilor de dezvoltare social-economică a municipiului şi oraşelor.
- Redescoperirea tradiŃiilor meşteşugăreşti locale şi a practicilor artizanale, crearea de centre
meşteşugăreşti urbane care să stimuleze transmiterea acestor practici, să dezvolte noi industrii
creative şi produse tipice în domeniul artei populare şi artizanale.
- Dezvoltarea unor strategii urbane pentru formarea imaginii de marcă a fiecărui oraş, în cadrul
cărora conservarea patrimoniului istoric şi promovarea evenimentelor culturale (festivaluri, zilele
oraşului, rememorări istorice şi de personalităŃi) sunt instrumente esenŃiale ale identităŃii
- Promovarea turismului cultural prin valorificarea vestigiilor istorice, arheologice romane,
medievale, a diversităŃii şi multiculturalităŃii specifice centrelor urbane din Sălaj.
Prioritatea 6. Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei bazată pe cunoaştere

• Măsuri:
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri, condiŃie esenŃială pentru stimularea mediului economic
urban (Parc Industrial Zalău, extinderea Parcului Industrial Jibou, incubatoare de afaceri etc.)
- adoptarea de regulamente, facilităŃi pentru simplificarea în continuare a cerinŃelor administrative
pentru înfiinŃarea de noi afaceri şi încurajarea investiŃiilor străine de către autorităŃile locale.
199
- încurajarea înfiinŃării de noi IMM-uri, consolidarea şi stabilizarea celor existente prin politici
adecvate de protejare şi securizare a mediului de afaceri local.
- dezvoltarea serviciilor publice gestionate de autorităŃile locale va fi abordată ca un instrument
esenŃial pentru încurajarea şi protejarea afacerilor, mai ales ale celor de dimensiuni mici
- autorităŃile locale vor asigura promovarea parteneriatelor locale între mediul de afaceri-
universitate-educaŃie-ONG-uri centre de consultanŃă şi comunitatea locală, ca o modalitate de a
consolida IMM-urile şi de a forma nuclee urbane de sprijin pentru afaceri
- pentru îmbunătăŃirea accesului la finanŃare al IMM-urilor, autorităŃile locale vor dezvolta reŃele de
informare şi sprijin, punerea în comun a instrumentelor financiare şi non-financiare (consultanŃă)
pentru a răspunde necesităŃilor mediului economic local.
- consultarea periodică a reprezentanŃilor mediului de afaceri, a investitorilor străini privind proiectele
unor investiŃii publice majore pentru dezvoltarea oraşului şi implicarea acestora în procesul de
decizie-strategică
- autorităŃile locale vor juca rolul de facilitatori pentru întâlnirea ofertei cu cererea pe piaŃa
educaŃională şi a forŃei de muncă;
- pentru a promova o economie bazată pe cunoaştere, autorităŃile locale vor elabora şi implementa
strategii integrate de dezvoltare a societăŃii informaŃionale, vor extinde accesul la serviciile
proprii în sistem electronic( e-Guvern, e-Taxe, e-Afaceri, e-Includere etc.)
- prin colaborarea cu instituŃiile de educaŃie (licee,universităŃi), cu firme de consultanŃă, centre de
afaceri şi ONG-uri de profil, autorităŃile locale vor înfiinŃa reŃele de formare în domeniul culturii
antreprenoriale şi de afaceri, cu insistenŃă pe grupurile sociale vulnerabile: femeile, tinerii, şomerii,
minorităŃile etc.
Prioritatea 7. Incluziunea socială – componentă a regenerării urbane, a atractivităŃii şi siguranŃei

oraşelor
• Măsuri:
- inventarierea populaŃiei sărace, a categoriilor excluse şi cu risc ridicat de excludere şi stabilirea
diferenŃiată a nevoilor acestora, a tipului de instrumente adecvat pentru stabilirea unor politici
urbane de incluziune socială.
- construirea, amenajarea, reabilitarea de locuinŃe sociale, locuinŃe protejate pentru familiile şi
grupurile defavorizate. Printre urgenŃe: tinerii care au părăsit sistemul rezidenŃial de asistenŃă
socială, persoane cu dizabilităŃi, familii cu mulŃi copii etc.
- intervenŃie şi sprijin din partea autorităŃilor locale pentru asigurarea de locuri de muncă stabile,
accesul la serviciile publice, comunitare
- în domeniul reducerii şi prevenirii şomajului şi creşterii gradului de ocupare, se vor înfiinŃa centre de
formare continuă a adulŃilor, consiliere pentru grupurile sociale dezavantajate pe piaŃa muncii (tineri
cu studii incomplete, tineri cu risc social crescut, femei, persoane de etnie romă)
- îmbunătăŃirea şi extinderea serviciilor sociale existente prin dezvoltarea unor servicii alternative
pentru copiii străzii, persoane vârstnice singure, copii ai căror părinŃi lucrează în străinătate, copii şi
femei expuşi violenŃei în familie, mame singure etc.
- asocierea măsurilor de asistenŃă cu măsuri de consiliere şi sprijin în vederea integrării în muncă.
- înfiinŃarea unor puncte de sprijin şi asistenŃă socială în cartierele defavorizate, a unor centre de
cultură şi formare educaŃională pentru tinerii şi copiii aflaŃi în stare de risc social ridicat
- monitorizarea fenomenelor de discriminare socială, etnică etc şi contracararea lor prin intervenŃia
suport a autorităŃilor publice, a societăŃii civile şi organizaŃiilor de cult.
- dezvoltarea unor programe de integrare socială şi parteneriate în acele zone urbane aflate în declin.
200
SECłIUNEA E
PORTOFOLIU DE PROIECTE
Sălaj 2007 - 2013
201
Una dintre cele mai importante funcŃiuni ale Planului de Dezvoltare JudeŃean, pe lângă cea de proiecŃie
a cadrului strategic, obiectivelor şi tendinŃelor de dezvoltare pe termen mediu, este cea de incubare şi
planificare a temelor (titlurilor) proiectelor care vin să operaŃionalizeze şi să concretizeze priorităŃile şi
măsurile enunŃate în cadrul obiectivelor specifice ale fiecărui sector.
Fără a avea caracter de obligativitate sau restrictiv, proiectele urmăresc să definească acoperirea prin
investiŃii şi alocări financiare o parte din nevoile identificate la nivelul economiei judeŃului, al comunităŃilor
urbane şi rurale astfel încât să prindă contur şi consistenŃă procesul dezvoltării durabile, competitive şi
performante a judeŃilui Sălaj.
Aceste teme propuse pentru proiectele cuprinse în Portofoliu nu limitează în nici un caz capacitatea de
iniŃiativă şi nici competenŃele de autoritate ale administraŃiilor locale în ceea ce priveşte dreptul de a genera
sau a promova şi alte tipuri de proiecte care se circumscriu tematic în obiectivele, priorităŃile şi măsurile
regăsite în Planul de Dezvoltare JudeŃean.
Structura portofoliului de proiecte este organizată în conformitate cu tipul instrumentelor de planificare şi
alocare financiară, respectiv Planuri OperaŃionale Sectoriale (POS-uri) pe domeniile abordate sectorial în
secŃiunile anterioare şi Plan OperaŃional Regional (POR) având următoarele Axe prioritare:
- Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale
- Axa prioritara 2 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local
- Axa prioritara 3 - Dezvoltarea turismului regional şi local
- Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă
Portofoliul de proiecte cuprins în Planul de Dezvoltare JudeŃean Sălaj conŃine:

• Program OperaŃional Sectorial Transporturi
• Program OperaŃional Sectorial Competitivitate
• Program OperaŃional Sectorial Resurse umane
• Program OperaŃional Sectorial Mediu
• Program OperaŃional Sectorial Agricultură şi Dezvoltare Rurală
• Program OperaŃional Regional
202
- POS COMPETITIVITATE -
Portofoliu de proiecte
Valoare
Nr.
Denumirea proiectului estimată Perioada
crt.
(mii €)
Dezvoltarea şi promovarea unor branduri turistice locale
1. 200 2011 - 2013
(Castru roman Porolissum, Ńuica de Zalău)
Centru de ExcelenŃă pentru Cercetare în Tehnologia
2. 300 2009 - 2011
ConstrucŃiilor
3. Centru de ExcelenŃă pentru Cercetare în Industria Textilă 300 2009 - 2011
4. Centrul European al Artei Lemnului 400 2009 - 2011
5. Incubator de afaceri Cehu Silvaniei 400 2007 - 2009
AgenŃie judeŃean[ pentru dezvoltarea economică a zonei şi
6. 500 2010 - 2013
a afacerilor
Sistem informatic şi de comunicare integrat la nivelul
7. 2.500 2011 - 2013
administraŃiei publice locale din judeŃul Sălaj
8. Executarea de modele, prototipuri, noi tehnologii 80
9. Certificarea produselor 30
Implementarea şi certificarea sistemului de Manual al
10. 50
calităŃii
Modernizarea sectorului finisaj produse finite prin dotarea
11. cu maşina de şlefiut QUICK WOOD, care realizează 8,7
şlefuire cu hârtie abrazivă HA-120 gr. 180-220 între straturi
Modernizarea şi creşterea preciziei şi calităŃii produselor
12. prin dotarea sectorului de prelucrări mecanice cu maşini pe 15,8
baza de comandă numerică (CNC-uri)
13. New: Incubator de afaceri la Zalău 1.500
Retehnologizarea şi modernizarea Uzinei Electrice Zalău
14.
cu funcŃionare pe biomasă
203
- POS TRANSPORTURI -
Nr.
Denumirea proiectului MEuro Beneficiar
crt.
1. Creşterea clasei tehnice a unor drumuri judeŃene intraregionale
1.1 DJ 109 Răscruci (DN 1C) – Dragu - Hida (DN 1G) CJ SJ/CJ CJ
2. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃene
2.1. DJ 108 B: Surduc - Gârbou - lim. jud. Cluj - Dej 7.318,5 CJ SJ/CJ CJ
2.2 DJ 108 D: Crişeni - Cehu Silvaniei - lim. jud. Maramureş 31.733,5 CJ SJ/CJ MM
2.3 Modernizare DJ 108T: Cehu Silvaniei – Ulciug - Ulmeni CJ SJ/CJ MM
3. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale
3.1. Modernizare străzi sat Sutor, com. Zimbor- jud. Sălaj CL Zimbor
Modernizare DC 4A: DN 1F - Valea Pomilor – Şamsud –
3.2. 2.152,5 CL Şamşud
Bogdand - DJ 196
Modernizare DC 17: Bulgari (DJ 108D) – Domnin – Bîrsa -
3.3. 2.116,6 CL Someş Odorhei
Someş Odorhei
3.4. Modernizare DC 7: Guruslău – Dioşod - BocşiŃa Cl Hereclean
3.5. Modernizare DC 16: Cehu Silvaniei – Nadiş - NoŃig CL Cehu Silvaniei
4. Dezvoltarea şi reabilitarea drumurilor locale de importanŃă turistică
4.1. Modernizare DJ 110B: Sărmaşag – Bobota - Băile Zalnoc CJ Sălaj
5. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃene de acces la autostradă
5.1. DJ 108F: Moiad (DN 1F) - Şimleu Silvaniei (DN 1H) 2.151,1 CJ Sălaj
5.2. DJ 191D: Ciucea (DN 1) - Nuşfalău (DN 1H) 7.402,9 CJ Sălaj
5.3. DJ 108 A: lim. jud. Cluj – Buciumi - Românaşi 5.813,4 CJ Sălaj
5.4. DJ 108R: Meseş (DN 1F) –Treznea – Agrij (DJ 108A) 1.640,2 CJ Sălaj
6. ConstrucŃia de infrastructură rutieră de acces şi ocolire a zonelor urbane
6.1. Drum de centura EST Jibou 260 CL Jibou
6.2. Construire drum de ocolire mun. Zalău 10 CL Zalău
ConstrucŃia de variante ocolitoare a unor localităŃi aflate pe
6.3.
drumurile principale din regiune
Realizarea unei centuri de ocolire în zona industrială a oraşului
6.4. 1,62 CL Cehu Silvaniei
Cehu-Silvaniei
7. Reabilitarea infrastructurii intraurbane de transport rutier
7.1. Modernizarea străzilor din oraşul Cehu Silvaniei 3,5
7.2. Modernizare străzi în cartierul Sărmaş din mun. Zalău CL Zalău
7.3. Modernizare străzi în municipiul Zalău CL Zalău
7.4. Modernizare străzi în oraşul Şimleu Silvaniei CL Simleu Silvaniei
7.5. Modernizare străzi în oraşul Jibou CL Jibou
8. Consolidarea anumitor lucrări de artă de pe drumurile din regiune
8.1. Consolidare pod peste Râul Someş pe DJ 108 E, km 1+ 630 553,3 CJ Sălaj
Consolidare pod peste Valea Boului pe DJ108G, km 6 + 614
8.2. 276,6 CJ Sălaj
Cizer
8.3. Refacere pod peste Valea Boului pe DJ 108 G, km 7 + 767 Cizer 275 CJ Sălaj
Refacere pod peste Valea Crasnei pe DJ 108 G, km 9 + 620
8.4. 414,9 CJ Sălaj
Cizer
Consolidare pod peste Valea Brâglez pe DJ 108 B, km 8 + 935
8.5. 262,3 CJ Sălaj
Gârbou
Consolidare pod peste Valea Brâglez pe DJ 108 B, km 12 + 027
8.6. 254,8 CJ Sălaj
Gârbou
204
- POS MEDIU -
Valoare
Nr. Priori-
Denumirea proiectului estimată
crt. tizare
mil. €
Managementul integrat al deşeurilor în judeŃul Sălaj (AsistenŃă
1. 32,0 0
Tehnică ISPA – nr. 2005 RO 16P PA 001)
Managementul apei/apei uzate în 7 localităŃi urbane din Bazinul
Hidrografic Someş - Tisa (AsistenŃă Tehnică ISPA –
nr.2003/RO/16/P/PA/013-5), cu trei subproiecte:
- Alimentarea cu apă a localităŃilor Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou
şi Cehu Silvaniei din judeŃul Sălaj, din sursa Gilău – judeŃul Cluj
- Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială
2. 400,0 0
pentru 7 localităŃi urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa:
Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei din judeŃul Sălaj şi
Dej, Gherla şi Huedin din judeŃul Cluj
- Reabilitarea staŃiilor de epurare din 7 centre urbane ale Bazinului
hidrografic Someş-Tisa: Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu
Silvaniei din judeŃul Sălaj şi Dej, Gherla şi Huedin din judeŃul Cluj
Închidere depozit neconform existent în oraşul Şimleu Silvaniei
3. 0,8 1
(2009)
Modernizare StaŃie de tratare apă potabilă din cadrul Sistemului de
4. 4,0 5
alimentare VîrşolŃ
Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi
5. canalizare în zonele periurbane ale judeŃului Sălaj (localităŃi rurale 3,1 2
componente ale unităŃilor administrativ teritoriale urbane)
Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de
epurare în comunele adiacente traseului magistralei de apă potabilă
6. Cluj – Sălaj (Bălan, Benesat, Bocşa, Creaca, Crişeni, Dragu, 48,6 3
Dobrin, Hereclean, Hida, Mirşid, Nuşfalău, Pericei, Românaşi,
SălăŃig, Sînmihaiu Almaşului, Someş Odorhei, Surduc, VîrşolŃ)
epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Meseş
7. 16,3 1
(Bănişor, Cizer, Coşeiu, Crasna, Horoatu Crasnei, Meseşenii de
Jos, Şamşud, Treznea)
epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare łara
8. 35,4 2
Silvaniei (Bobota, Boghiş, Camăr, Carastelec, Chieşd, Halmăşd, Ip,
Marca, Măierişte, Plopiş, Sărmăşag, Sîg, Valcău de Jos)
epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Valea
9. 19,5 2
Someşului (Băbeni, CristolŃ, Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna,
Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha)
epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Valea
10. 6,5 2
Almaşului (Agrij, Almaşu, Buciumi, Cuzăplac, Fildu de Jos,
Zimbor)
205
Valoare
Nr. Priori-
crt. tizare
mil. €
11. Promovarea turistică a ariilor naturale protejate sălăjene 0,7 3
12. Centrul zonal de cercetare şi monitorizare a biodiversităŃii 3 4
13. Centrul de vizitare a ariilor naturale protejate din judeŃul Sălaj 3 4
ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului prin reabilitarea şi dezvoltarea reŃelei
14. 28,0 2
rutiere locale în municipiul Zalău
15. Studii de inundabilitate pentru localităŃile din judeŃul Sălaj 1,4 1
Sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor în mediul rural şi
transportul la staŃiile de transfer:
- Zona Meseş
16. - Zona łara Silvaniei 3,4 1
- Zona Valea Someşului
- Zona Valea Almaşului
- Zona Codru - Sălaj
Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizarea anaerobă a
17. 1,2 5
dejecŃiilor animaliere din localităŃile rurale de pe R. Crasna
DesfiinŃarea depozitelor necontrolate istorice de deşeuri din mediul
rural, şi reabilitarea ecologică a zonelor UTP:
- Zona Meseş
18. - Zona łara Silvaniei 5,6 0
- Zona Valea Someşului
- Zona Valea Almaşului
- Zona Codru - Sălaj
Amenajarea zonelor de agrement, a spatiilor de joacă existente şi
19. 1,4 4
amenajarea altor spaŃii noi în oraşul Cehu Silvaniei
Amenajarea zonelor de agrement existente şi amenajarea altor
20. 1,2 4
spaŃii noi în oraşul Jibou
Amenajarea zonelor de agrement existente şi amenajarea altor
21. 1,5 4
spaŃii noi în oraşul Şimleu Silvaniei
SpaŃii de agrement – valorificarea potenŃialului spaŃiilor de retenŃie
22. 40,0 2
în municipiul Zalău
23. Amenajarea de spaŃii de parcare în oraşul Cehu Silvaniei 1,2 3
Reabilitarea tronsoanelor de căi rutiere poluate fonic şi expuse
24. 2,0 4
vibraŃiilor din oraşul Cehu Silvaniei.
25. Reabilitarea străzilor în oraşul Jibou 2,6 3
Realizarea în sistem GIS a bazei de date cu detalii şi a lucrărilor de
26. 1,4 2
cadastru general plan index în oraşul Cehu Silvaniei
Reducerea pierderilor de terenuri agricole generate de erodarea
27. 35 3
malurilor cursurilor de apă Someş, Agrij, Almaş
Lucrări de interes local cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, în
concordanŃă cu Strategia NaŃională de Apărare Împotriva
InundaŃiilor şi Schema Cadru de amenajare a bazinului hidrografic
28. 40 3
Someş - Tisa în bazinele hidrografice: Almaş, Agrij, Zalău,
Şimişna, Zănicel, Brâglez, Ileanda, Iapa, Poiana, Chieşd, Apa
Sarată, Maja, Crasna, ş.a.
Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în
municipiul Zalău (versant strada Gh. Doja, str. Cetinii, str. M.
29. 17,0 1
Eminescu, valea Benchert, versant str. A. Iancu, str. Olarilor,
versant Ortelec)
206
Valoare
Nr. Priori-
crt. tizare
mil. €
30. Amenajare valea Almaşului cu Acumulare Fildu, Jebuc, Babiu 9 1
31. Amenajarea văii Agrij cu acumularea Buciumi 5,0 1
32. Acumulări în bazinul hidrografic Poiana, judeŃul Sălaj 4,0 2
33. Acumulări în bazinul hidrografic Apa Sărată, comuna Mirşid 4,0 2
34. Acumularea Dragu, judeŃul Sălaj 4,0 2
35. Acumularea Văleni, judeŃul Sălaj 4,0 2
36. Acumularea Gârcei, judeŃul Sălaj 4,0 2
37. Amenajare valea Brâglez cu acumularea Gârbou 4,0 2
Amenajarea complexă a Râului Someş, sectorul Gâlgău - łicău,
38. 160,0 1
judeŃul Sălaj
39. Acumulare valea Şimişna şi afluenŃi 4,0 2
40. Acumulare valea Ileanda 4,0 2
Mobilitatea urbană – condiŃie pentru creşterea atractivităŃii –
41. 3,0 0
modernizarea intersecŃiilor din municipiul Zalău
Dezvoltarea spaŃiilor verzi şi de agrement în municipiul Zalău
42. (spaŃii de joacă, skatepark, pistă de biciclete, bazin de înot, terenuri 2,8 2
de sport)
Retehnologizarea şi modernizarea Centralei Electrice de
43. 56,0 0
Termoficare Zalău, cu funcŃionare pe biomasă
Modernizarea infrastructurii regionale de transport prin construirea
44. şoselei ocolitoare a municipiului Zalău, etapa II, pentru un aer mai 15,0 2
curat
45. Transport public eficient pentru un aer curat în municipiul Zalău 4,0 1
46. Protejarea şi valorizarea ariei naturale a munŃilor Meseş 5,0 4
Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de colectare selectivă a
47. 0,36 1
deşeurilor în municipiul Zalău
Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare de apă şi
48. 15,6 0
canalizare în zone periferice din municipiul Zalău
Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare de iluminat
49 6,4 1
public şi drumuri în zone periferice din municipiul Zalău
Prevenirea riscurilor în zonele expuse inundaŃiilor din municipiul
50. Zalău prin lucrări de decolmatare şi regularizare ale cursurilor de 55 1
apă, şi amenajarea de lacuri de retenŃie
Amenajare valea Solona, comuna CristolŃ şi comuna Surduc,
51. 2,4 0
judeŃul Sălaj
207
- POS RESURSE UMANE -

Valoare
Nr.
Denumirea proiectului estimată Perioada
crt.
(mii €)
1. Centru pentru Formare Continuă AdulŃi 2.500 2007 - 2009
Centru pentru mobilitate naŃională / trans-naŃională şi
2. 1.000 2007-2009
inserŃie profesională a tinerilor
Centre de tranzit în vederea incluziunii sociale a tinerilor
3. 2.000 2007-2009
proveniŃi din instituŃii rezidenŃiale de stat
Dezvoltarea unei reŃele de formatori pentru promovarea
4. 500 2010 - 2011
incluziunii sociale a rromilor
Incubator de afaceri pentru industrii inovative şi agricultură
5. 800 2012 - 2013
ecologică Crasna
Centru integrat de instruire vocaŃională şi cercetare aplicată
6. 500 2012-2013
în industria textilă Cehu Silvaniei
Analiza pieŃei muncii în zona Şimleu Silvaniei şi comunele
7. învecinate în scopul diminuării dezechilibrelor existente şi 30 2007-2009
creşterii gradului de ocupare
ÎnfiinŃarea unei UniversităŃi de Vară- formă complementară
8. 100 2010 - 2011
a pregătirii profesionale în domenii inovative
Centru de Orientare Şcolară şi profesională Şimleu
9. 6 2007-2009
Silvaniei
10. Casa meşteşugurilor Şimleu Silvaniei 85 2007-2009
11. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul public 30 2007-2009
12. Serviciul de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice 30 2010-2011
Centru de regenerare a meşteşugurilor în Zimbor, Cehu
13. 3.000 2010-2011
Silvaniei, Nuşfalău, Ileanda
Incluziunea socială a rromilor prin cursuri de calificare şi
14. 11 2010-2011
specializare
ReŃea de parteneriat public-privat în Cehu Silvaniei pentru
15. 20 2007-2009
sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor
Servicii de asistenŃă socială şi medicală pentru persoanele
16. 300 2009 - 2011
vârstnice
17. Centrul de servicii alternative Zalău 500 2007-2009
Incubator de afaceri PARTENER - incluziunea tinerilor cu
18. 1.000 2011 - 2013
dizabilităŃi Zalău
Centru de evaluare şi consiliere profesională, instruire şi
19. 2.500 2010-2011
stabilirea de parteneriate
20. Sală de conferinŃe, instruire şi evaluare profesională 1.000 2007-2009
Centre zonale de mediere şi consiliere pentru persoanele
21. de etnie romă în: Jibou, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Crasna, 1.200 2009-2011
Hida
22. Centru de evaluare a competentelor 700 2009-2011
23. Observatorul ocupării şi formării profesionale 400 2009-2011
Centre antreprenoriale pentru tineri fermieri şi IMM-uri în
24. 1.800 2011-2013
Cehu Silvaniei, Ileanda, Sărmăşag, Nuşfalău, Zimbor
208
- POS AGRICULTURĂ -
Buget
Nr.
Titlul proiectului Beneficiar Localizare estimat
crt.
(mil.EURO)
Ferme familiale pentru cultivarea
1. Fermieri privaŃi Sălaj 0,6
plantelor medicinale şi aromate
CapacităŃi de procesare a AgenŃi economici
2. Zalău 2,0
plantelor medicinale şi aromatice privaŃi
Ferme comerciale pt. cultivarea
3. Ferme comerciale Sălaj 0,4
plantelor textile (in, cânepă)
CapacităŃi de procesare pt. plante AgenŃi economici
4. Sălaj 2,0
textile privaŃi
Producere de biomasă pt
5. Fermieri privaŃi Sălaj 1,5
biocombustibil
Fermieri privaŃi
6. Ferme pomicole Agenti economici Sălaj 125,0
Grupuri de producători
Centre de sortare, depozitare şi
Zalău, Şimleu Silvaniei,
7. ambalare fructe în vederea Grup de producători 10,0
Buciumi, Gărbou
comercializării în stare proaspătă
- Şimleul Silvaniei.
- fermieri privaŃi
- Cehu Silvaniei.
- agenti economici
8 UnităŃi de industrializare fructe - Jibou, Zalău, Cehu 10,0
- grupuri de
Silvaniei, Buciumi
producători
- Sălaj
- fermieri privaŃi
ÎnfiinŃarea formelor asociative şi a - agenŃi economici din - Buciumi
9. 1,0
grupurilor de producători domeniu - Gărbou
- consiliile locale
- Zalău, Crişeni, Şimleul
S, Bocşa, Sărmăşag,
- fermieri privaŃi Pericei, Carastelec,
Fructe viticole în arealul viticol al - agenŃi economici Nuşfalău, Şamşud
10. 20,0
judeŃului - grupuri de - Sărmăşag, Nuşfalău,
producători Zăuan, Carastelec,
Şamşud, Borla,
Crasna
- Pericei, Crasna,
Procesare, prelucrare struguri pt.
- grup de producători Nuşfalău, Zăuan, Zalău
11. producerea de vinuri DOC 5,4
- agenŃi economici Crişeni, Şamşud,
(9 denumiri)
Bocşa, Sărmăşag
- fermieri privaŃi
Modernizarea centrelor de
- agenŃi economici Sărmăşag, Borla,
12. prelucrare struguri pt. obŃinerea 3,0
- grupuri de Simleul Silvaniei.
materiei prime pt. sampanizare
producători
209
Buget
Nr.
crt.
(mil.EURO)
- Pericei, Crasna,
ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea
- fermieri privaŃi Nuşfalău, Zăuan,
grupurilor de producători şi al
13. - agenŃi economici Zalău 2,5
coperativei agricole de
- consilii locale - Crişeni, Şamşud,
valorificare a producŃiei viticole
Bocşa, Simleul S
- fermieri privaŃi 1,6
ÎnfiinŃarea de ferme legumicole în
- agenŃi economici
14. spaŃii protejate şi modernizarea Sălaj
- grupuri de
celor existente
producători 0,4
ÎnfiinŃarea de ferme legumicole - fermieri privaŃi Crasna, VârşolŃ,
15. în cămp (rădăcinoase, vărzoase, - grupuri de Măierişte, Zăuan, 1,0
ceapă) producători Sărmăşag
ÎnfiinŃarea de unităŃi de - Crasna, VârşolŃ,
- grupuri de
prelucrare, condiŃionare, Pericei, Măierişte,
producători
16. depozitare, ambalare a producŃiei Zăuan, Sărmăşag 2,0
- agenŃi economici
legumicole pt. valorificare şi stare - Jibou
- cooperative agricole
proaspătă
UnităŃi de industrializare şi - agenŃi economici
17. Pericei 1,5
conservare legume - cooperative agricole
ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea - Crasna, VârşolŃ,
grupurilor de producători şi al - fermieri privaŃi Pericei, Măierişte,
18 cooperativelor de valorificare a - agenŃi economici Zăuan, Sărmăşag 2,0
producŃiei legumicole proaspete - consilii locale - Jibou
şi industrializate - Pericei
- fermieri privaŃi
- agenŃi economici
Amenajarea şi îmbunătăŃirea
19 - consilii locale Sălaj 15,0
păşunilor şi fâneŃelor
- grupuri de
producători
- Fermieri privaŃi Toate comunele 18,0
20. Ferme de taurine
- AgenŃi economici Zonal 3,0
Gârbou, Zalha, Bălan,
Buciumi, Agrij, Treznea,
21. Ferme de bubaline pentru lapte Fermieri privaŃi 4,0
Meseşeni, Valcău,
Cizer
- agenŃi economici Crasna, Măierişte,
Unităti de procesare lapte vacă, - grupuri de Jibou, Bobota, Zalău,
22. 6,0
bivoliŃă şi oaie, capră producători Buciumi, Bălan, Valcău,
- cooperative agricole Gârbou, Ilişua
Cehu S, Sărmăşag,
Jibou, Ileanda,
Ferme de creşterea şi îngrăşarea - ferme comerciale
23. Nuşfalău, Năpradea, 15,0
porcilor - agenti economici
Bobota, Ip, Crasna,
Zalău
- agenŃi economici Crasna, Maierişte,
Unităti de abatorizare şi - grupuri de Jibou, Bota, Zalău,
24. 24,0
prelucrare a cărnii de vită şi porc producători Buciumi, Bălan, Vlcău,
- cooperative agricole Gârbou
210
Buget
Nr.
crt.
(mil.EURO)
ÎnfiinŃărea şi funcŃionarea - agenŃi economici - Crasna, Maieriste,
grupurilor de producători şi al - grupuri de Jibou, Bobota, Zalau,
25. cooperativelor de valorificare al producători Buciumi, Balan 1,5
animalelor şi al produselor - fermieri privaŃi Valcau, Gârbou
animaliere - consilii locale - Jibou
- fermieri privaŃi
- agenŃi economici Zona colinară a
26 Ferme de oi pt. carne şi lână 4,8
- grupuri de judeŃului
producători
- fermieri privaŃi Fildu, Almaş, Hida,
- agenŃi economici Dragu, Buciumi,
27. Ferme de oi şi capre pt. lapte 4,0
- grupuri de Plopiş,Sâg, Valcău,
producători Marca
- fermieri privaŃi
- agenŃi economici
Abator, procesare cane ovie,
28. - grupuri de Hereclean 2,5
caprine
producători
SusŃinerea funcŃionării a
Grupuri de producători
29. coopeartivei agricole al Zalău 0,1
Consilii locale
crescătorilor de ovine
- Zalau, Ip, Aghires,
Moigrad, Cehu S.
ÎnfiinŃarea de ferme avicole şi Fermieri privaŃi
30. Hida, Somes O. 2,6
modernizarea celor existente AgenŃi economici
Ileanda, Lozna, Glod,
- Zalau, Zauan, Jibou
- agenŃi economici Cehu S, Tusa, Valcău,
ÎnfiinŃarea de ferme piscicole şi - fermieri privaŃi Glod, Lozna, Plopis,
31. 3,0
modernizarea celor existente - consilii locale Marca, Buciumi,
- composesoratele Cuzaplac, Agrij
- agenŃi economici
ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea - fermieri privaŃi
32. cooperativei agricole de - grupuri de Zalău 0,2
desfacere a producŃiei piscicole producători
- composesoratele
ÎnfiinŃărea de ferme apicole - fermieri privaŃi
33 Sălaj 4,0
inclusiv ecologice - agenŃi economici
- agenŃi economici
ÎnfiinŃare capacităti pt. procesare - grupuri de
34. Hurez, Bilghezd 2,0
produse apicole producători
Realizarea de infrastructură - agenŃi economici
35. rurală în vederea exoploatarii - fermieri privaŃi 50 de comune 50,0
viitoarelor ferme - consilii locale
211
- POS DEZVOLTARE RURALĂ -

Buget
Nr.
Titlul proiectului Beneficiari Localizare estimat
crt.
(mii Euro)
Consiliile
1 Modernizare DC 6 Gârcei- Doba Crişeni, Gârcei, Doba
locale
Modernizare drumuri comunale în Măeriste, Consiliile Măeriste, Chieşd,
2
Chieşd, Şamşud, Camăr locale Şamşud, Camăr
Modernizare DC 57 Zimbor-Dolu pe o lungime Consiliile
3 Zimbor, Dolu 500
de 7 km locale
Modernizare DC 4A - DN 1 F Valea Pomilor – Consiliile Valea Pomilor,
4
Şamşud – Bogdana - DJ locale Şamşud, Bogdana
Modernizare drumuri comunale SălaŃig, Consiliile SălăŃig, Măerişte,
5
Mălădia şi DC 98 Maeriste locale Mălădia
Modernizare DC 26 Ciula - Şoimuşeni şi Ciula, Şoimuşeni,
6 Consiliul local
DC28 Lemniu- PurcăreŃ Lemniu, PurcăreŃ
7 Modernizare DC 29 Ciocmani - PoieniŃa Consiliul local Băbeni, PoieniŃa
Modernizare DC 67 Fildu de Jos - Fildu de Fildu de Jos, Fildu de
8 Consiliul local 1.875
Sus Sus
Bulgari, Domnin,
Modernizare DC17 Bulgari (DJ 108D) Domnin Consiliile
9 Bârsa, Someş
– Bârsa - Someş Odorhei locale
Odorhei
Reabilitare uliŃe şi poduri în satele
10 Consiliul local Letca
aparŃinătoare com. Letca
Reabilitare drum com Plopiş - cătunul FrunŃi,
11 Consiliul local Plopiş, Iaz
drum Iaz - Băile Iaz, Plopiş, Băile Iaz
Reabilitare DC 21 Moigrad - Castru Roman si
12 Consiliul local Mirşid 750
drumuri vicinale în com. Mirşid
Consiliile
13 Pietruirea DC 71/C Treznea-Românaşi Treznea, Românaşi
locale
Modernizare DC39 Poiana Blenchii- Gostila,
14 Consiliul local Poiana Blenchii 38
DC 40 Poiana Blenchii- Magura
15 Modernizare DC 50 Hida- Stramba Consiliul local Hida, Stramba
Reabilitarea, modernizarea drumurilor Bobota , Hereclean,
comunale şi drumuri de legătură in comunele: Consiliile Almaşu, Ileanda,
16
Bobota, Hereclean, Almaşu, Ileanda, locale Sărmăşag, Fildu,
Sărmăşag, Fildu, Zimbor, Sutor Zimbor, Sutor
17 Modernizare drum Tusa – Izvorul Izbuc Consiliul local Tusa 600
Modernizare drum acces Mănăstirea
18 Consiliul local 150
Voivodeni
Consiliile
19 Modernizare DC 106 Şimleu Silvaniei – Bic Bic 900
locale
Modernizare DC 39 Poiana Blenchii – Gostila Consiliile Poiana Blenchii,
20
– Guga; locale Gostila, Guga
Modernizare DC 52A Chendrea – Manăstirea Consiliile
21 Chendrea, Bălan 450
Bălan locale
Modernizare DC 50 Hida – Manăstirea Consiliile
22 Hida 1.875
Strâmba locale
212
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
Modernizare DC 16 Cehu Silvaniei – Nadiş -
23 Consiliul local Nadiş- Notig
Notig
Valcău de Jos,
AstfaltareDC 90 Valcău de Jos – Subcetate
Consiliile Subcetate, Lazuri,
24 AstfaltareDC 88 Lazuri- Preoteasa
locale Preoteasa, Sâg,
Pietruire DC 83 Sâg- Preoteasa
Preoteasa
Pietruire si asfaltare drumuri comunale in
25 Consiliul local Rus 2.100
Rus, Almaşu
26 Modernizare DC 96 Zăuan - Bilghezd Consiliul local Zăuan, Bilghezd
Reabilitare drum Archid - Hodod, DC Archid, Hodod
27 Consiliul local
Chilioara - Dioşod, DC Chilioara - Lelei Chilioara, Dioşod
Reabilitarea drumurilor intravilan şi drumuri
Bocşa, Câmpia,
28 de legatură cu comunele invecinate in com. Consiliul local
Borla, Sălăjeni
Bocşa
Modernizare drum acces Monumentul
29 Consiliu local Treznea 30
martirilor Treznea
Modernizare DC 7A - DN 1 F Monument
30 Consiliul local Guruslău, Hereclean 2.250
Mihai Viteazul
Modernizare DC 7 Guruslău – Dioşod - Guruslău – Dioşod -
31
BocşiŃa BocşiŃa
Modernizare drum Gâlgău Almaşului -
32 Consiliul local Gâlgău 120
Grădina Zmeilor
33 Modernizare drum acces la Mănăstirea Rus Consiliul local Rus 300
Modernizare drum acces la Mormântul
34 Consiliul local Ip 60
martirilor Ip
Reabilitare, modernizare drum pământ DC 35
Consiliile Rus, Fântânele,
35 Rus – Fîntânele – Rus; drum de legatură
locale Bănişor, Tog
Bănişor - Tog
Reabilitări drumuri comunale în comuna
36 Consiliul local Dobrin 3.000
Dobrin
Reabilitarea DC 74 VirsolŃ – Recea - Recea
37 Consiliul local VirsolŃ, Recea
Mică
Asfaltare DC 51, DC 54, DC 157 din com.
38 Consiliul local Dragu
Dragu
Asfaltare DC 91 şi DC 85, pietruire uliŃe,
39 Consiliul local Boghiş
reabilitare poduri în com.Boghiş
Sânpetru Almaşului-
Asfaltare DC 54 Sânpetru Almaşului - Stupini, Stupini, Chendea –
40 DC 52, Chendea – Trestia, DC 51 Hida - Consiliul local Trestia, Hida, Miluani
Miluani Racâş, Poarta
Sălajului
Pietruire drum vicinal Racâş - Poarta
Racâş, Poarta
41 Sălajului, cu acces spre zona turistică Poiana Consiliul local
Sălajului
Narciselor
Reabilitare DC 55-56 Sînmihaiu Almaşului -
42 Consiliul local Sînmihaiu Almaşului
Bercea
43 Astfaltare DC 100 Carastelec Consiliul local Carastelec
213
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
Reabilitare DC 78 Cizer - Pria, DC 109 Consiliile
44 Cizer, Pria, Bălan
Chedrea - Gălpâia locale
Reabilitarea DC 103 Pericei - Sici, DC 102
45 Consiliul local Pericei
Pericei - Periceiul Mic
Pietuire drumuri comunale in comunele: Benesat, Crasna,
46 Consiliul local
Benesat, Crasna, Bocşa, Marca, Rus, Bălan Bocşa, Rus, Bălan
Asfaltare drumuri comunsale de legătură între
47 Consiliul local Năpradea-Letca
com. Năpradea - Letca
Asfaltare DC 76 Meseşenii de Jos - Meseşenii Meseşenii de Jos,
Consiliile
48 de Sus Meseşenii de Sus, 2.800
locale
Asfaltare DC75 Aghireş- Fetindia Aghireş, Fetindia
Construirea a 8 poduri si reabilitarea a 14
49 Consiliu local SalăŃig
poduri in comuna SalăŃig
Construirea a 4 poduri peste Valea Cizerului
50 Consiliu local Cizer, Pria
si Valea Priei
Construire pod peste râul Crasna la
51 Consiliul local comuna Maeriste
Giurtelec(comuna Maeriste)
Construire pod peste Valea Almaşului în loc
52 Consiliul local Hida
Racîş (com Hida)
Sînmihaiu Almaşului,
Crasna, Marca,
Construirea de poduri in com. Sînmihaiu
Consiliile Chieşd, Şamşud,
53 Almaşului, Crasna, Marca, Chieşd, Şamşud,
locale Bălan, Horoatu
Bălan, Horoatu Crasnei, Treznea , Românaşi
Crasnei, Treznea,
Românaşi
Construirea a 9 poduri peste Valea Sălajului
54 Consiliul local Crişeni
în com Crişeni
Consolidarea a 10 poduri din com. Coşeiu,
55 Consiliul local Coşeiu
afectate de inundaŃii
56 Reabilitare a 3 poduri în com Valcău de Jos Consiliul local Valcău de Jos 200
57 Reabilitarea podului peste Valea Almaşului Consiliul local Bălan
Amenajarea căii de acces spre ruinele cetăŃii Consiliu local
58 Preoteasa
de la Preoteasa
Dezvoltarea infrastructurii de acces în scopul Consiliu local
59 valorificării potenŃialului turistic al rezervaŃiei Agentii Hida 4.000
naturale Poiana cu narcise de la Racâş (Hida) economici
Reabilitarea infrastructurii stradale şi centrului
60 Consiliu local Nuşfalău
civic Nuşfalău
Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii Consiliile Sărmăşag, Crasna,
61
în Sărmăşag, Crasna, Zimbor, Hida, Ileanda locale Zimbor, Hida, Ileanda
214
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
Crişeni, Hereclean,
Dobrin, Meseşenii de
Sisteme centralizate de alimentare cu apă,
Jos, VîrşolŃ, Bălan,
canalizare şi staŃii de epurare în comunele
Creaca, Someş
adiacente magistralei de apă potabilă
Consiliile Odorhei, Surduc,
62 (Crişeni, Hereclean, Dobrin, Meseşenii de 48.600
locale Sânmihaiu
Jos, VîrşolŃ; Bălan, Creaca, Someş Odorhei,
Almaşului, Hida,
Surduc, Sânmihaiu Almaşului, Hida, Dragu,
Dragu, Benesat,
Benesat, SălăŃig, Bocşa, Nuşfalău, Pericei)
SălăŃig, Bocşa,
Nuşfalău, Pericei
Bănişor, Cizer,
Coşeiu, Crasna,
Horoatu Crasnei,
Şamşud, Treznea,
Sistem centralizat de alimentare cu apă,
Consiliile Băbeni, CristolŃ,
63 canalizare şi staŃii de epurare UTP Meseş 16,300
locale Gîlgău, Gîrbou,
Ileanda, Letca,
Lozna, Năpradea,
Poiana Blenchii, Rus,
Şimişna, Zalha
Sisteme centralizate de alimentare cu apă, Agrij, Almaşu,
Consiliile
64 canalizare şi staŃii de epurare în UTP Valea Buciumi, Cuzăplac, 6.500
locale
Almaşului Fildu de Jos, Zimbor
Bobota, Boghiş,
Camăr, Carastelec,
Consiliile Chieşd, Halmăşd, Ip,
65 canalizare şi staŃii de epurare în UTP łara 35.400
locale Marca, Măierişte,
Silvaniei
Plopiş, Sărmăşag,
Sîg, Valcău de Jos
Băbeni, CristolŃ,
Gîlgău, Gîrbou,
Ileanda, Letca,
canalizare şi staŃii de epurare în comunele din Consiliile
66 Lozna, Năpradea, 19.500
unitatea teritorială de planificare Valea locale
Poiana Blenchii, Rus,
Someşului
Şimişna, Zalha,
Mirşid
Comunele din judeŃul
Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz Consiliile
67 Sălaj nealimentate cu
metan în mediul rural locale
gaz
Închiderea şi ecologizarea depozitelor
Consiliile
68 menajere în toate comunele judeŃului până în Sălaj 5.600
locale
2009
Stabilizarea anaerobă a dejecŃiilor animaliere Consiliile
69 Crasna, VirşolŃ 1.000
din localităŃile rurale de pe valea R. Crasna locale
Intocmirea studiilor de inundabilitate şi
Consiliile Toate comunele din
70 cartografierea zonelor inundabile pentru
locale judeŃ
fiecare localitate rurală
215
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
Regularizarea Văii Dolului şi Somoşa,
71 Consiliul local Carastelec
Gablonarea malurilor Văii Carastelecului
72 Regularizarea cursului Văii Iepii Consiliul local Rus
73 Ecologizarea raului Crasna Consiliul local Crasna
Executarea unui canal de scurgere a pârâului
74 Consiliul local Ip
Ip în râul Barcău
Regularizarea albiei pârâului Zănicel pe Consiliile
75 Zalnoc- Crasna
tronsonul Zalnoc - Crasna locale
Lucrări cu rol de apărare împotriva
Almaş, Agrij, Solona,
inundaŃiilor, lucrări de interes local în
Şimişna, Zalău,
concordanŃă cu Strategia NaŃională de Consiliile
76 Zănicel, Briglez, 40.000
Apărare Împotriva InundaŃiilor (b.h. Almaş, locale
Ileanda, Iapa,
Agrij., Solona, Zalău, Şimişna, Zărnicel,
Poiana, Chieşd
Briglez, Ileanda, Iapa, Poiana, Chieşd)
Consolidarea malului râului Barcău în com.
77 Consiliul local
Boghiş
Decolmatarea, regularizarea văii Chieşdului,
78 Chieşd, Camăr
Văii Camărului
Reducerea păierderilor de terenuri agricole
Consiliile Toate comunele din
79 generate de erodarea malurilor cursurilor de
locale judeŃ
apă Someş, Agrij, Almaş
Amenajare Valea Almaşului cu acumulare la Consiliile
80 Fildu, Jebuc, Băbiu
Fildu, Jebuc, Băbiu locale
Amenajare Valea Titireagului cu acumularea
81 Consiliul local Gârbou
Gârbou
82 Amenajare Văii Agrij cu acumulare la Buciumi Consiliul local Buciumi
83 Acumulare Valea Simişna şi afluienŃi Consiliul local Şimişna
84 Acumulare Valea Ileanda Consiliul local Ileanda
Reabilitarea sistemului de iluminat public în Consiliile Măerişte
85
satele din comuna Măerişte, Crişeni locale Crişeni
Forarea a doua puŃuri pentru apa potabilă în
86 Consiliul local Crişeni
Crişeni
87 Reabilitare bloc de locuinŃe in com Bobota Consiliul local Bobota
Lucrari de reabilitare a unui bloc de locuinte in
88 Consiliul local Chieşd
com Chieşd
216
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
SălăŃig, Măeriste,
Letca,Coşeiu, VirşolŃ,
Bocşa, Borla,
Băbeni, Chieşd, Rus,
Dragu, Bobota
Reabilitarea, consolidarea şcolilor din (Derşida, Zalnoc),
comunele: SălăŃig, Măeriste, Letca, Coşeiu, Dobrin, Mirşid,
VirşolŃ, Bocşa, Borla, Băbeni, Chieşd, Rus, Sînmihaiu Almaşului,
Dragu, Bobota (Derşida, Zalnoc), Dobrin, Sînmihaiu Almaşului,
Consiliile
89 Mirşid, Sînmihaiu Almaşului, Sînmihaiu Năpradea (sat
locale
Almaşului, Năpradea (Cheud), Valcău de Jos, Cheud), Valcău de
Meseşenii de Jos, Carastelec, Chieşd, Jos, Meseşenii de
Dragu, Hereclean, Bălan, Horoatu Crasnei, Jos, com.
Almaşu, Ileanda, Agrij, Fildu de Jos Carastelec, Chieşd,
Dragu, Hereclean,
Bălan, Horoatu
Crasnei, Almaşu,
Ileanda, Agrij, Fildu
de Jos
Construirea de gradinite cu program normal în Consiliile SălăŃig , Deja, Ip,
90
SălăŃig, Deja, IP, Şamşud locale Şamşud
Construire unor gradiniŃe cu program prelungit Consiliile
91 Hida, Crasna
în com Hida, Crasna locale
Introducerea centralelor termice în şcolile din Pericei, Carastelec,
Consiliile
92 Pericei, Carastelec, Rus, Gîlgău, Horoatu Rus, Gîlgău, Horoatu
locale
Crasnei Crasnei
Modernizarea centralei termice la şcolile din Consiliile Poiana Blenchii,
93
Poiana Blenchii, Boghiş locale Boghiş
ReparaŃii capitale Şcoala Gimnazială Rus, Rus, Gostila, Poiana
94 Consiliu local
Gostila, Poiana Blenchii, Şimişna Blenchii, Şimişna
Construirea unei scoli generale în Crasna, Consiliile Crasna, Plopiş
95
Plopiş (Făgetu) locale (Făgetu)
Crişeni, Treznea,
Construirea unor săli de sport la scolile din
Consiliile Pericei, Chieşd,
96 Crişeni, Treznea, Pericei, Chieşd, Gîlgău,
locale Gîlgău, Şamşud,
Şamşud, Camăr, Bălan
Camăr, Bălan
97 Modernizarea salii de sport din com Chieşd Consiliul local Chieşd
98 ÎnfiinŃare Campus Şcolar Rus, Hida, Sîg Consiliul local Rus, Hida, Sîg
ÎnfiinŃarea unei Scoli de Arte şi Meserii în
99 Consiliul local Valcău de Jos
com. Valcău de Jos
Reabilitarea clădirii liceului „Cserey- Goga”
100 Consiliul local Crasna
din Crasna
Constructie grup social la scoala generala din
101 Carastelec
Carastelec, Camăr
Amenajrea şi dotarea bibliotecilor comunale SălăŃig, Mirşid,
Consiliile
102 din SălăŃig, Mirşid, Bocşa, Boghiş,Hida, Bocşa, Boghiş, Hida,
locale
Dragu, Camăr Dragu, Camăr
217
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
Dobrin , Mirşid ,
Bocşa, Sînmihaiu
Almaşului, Coşeiu,
Reabilitarea căminelor culturale din Dobrin
Benesat, Năpradea,
(Doba şi Naimon), Mirşid ,Bocşa (Sălăjeni,
Crasna, Meseşenii
Câmpia), Sînmihaiu Almaşului, Crasna, Consiliile
103 de Jos, Şimişna,
Meseşenii de Jos, Şimişna, Chieşd (Sighetu locale
Chieşd (Sighetu
Silvaniei), Bobota (Derşida) Coşeiu, Benesat,
Silvaniei), Bobota,
Năpradea, Almaşu
Derşida, Coşeiu,
Benesat, Năpradea,
Almaşu
Coşeiu (Archid,
Construirea căminelor culturale în comunele Chilioara), Benesat,
Coşeiu (Archid, Chilioara), Benesat, Năpradea, Valcău de
Consiliile
104 Năpradea, Valcău de Jos (Preoteasa), Jos (Preoteasa),
locale
Aghireş, Carastelec, Cizer, Gîlgău, Dragu, Aghireş, Carastelec,
Verveghiu Cizer, Gîlgău, Dragu,
Verveghiu
Construire sedii de primărie în Coşeiu,
105 Consiliul local Coşeiu, Şimişna
Şimişna
Amenajarea unor parcuri de joacă pentru Consiliile Coşeiu, Bocşa,
106
copii în Coşeiu, Bocşa, Caractelec, Camăr locale Caractelec, Camăr
ConstrucŃia Centrului Cultural Iaz din comuna Consiliile
107 Plopiş (Iaz), Chieşd
Plopiş, ConstrucŃia Centrului Cultural Chieşd locale
InfiinŃarea unui centru de sănătate Consiliile
108 Crasna, Ileanda
multifuncŃional în Ileanda, Crasna locale
Amenajarea unei farmacii în incinta
109 Consiliul local Mirşid
dispensarului medical din com. Mirşid
Reabilitarea cladirii in care functionează
dipensarul şi locuinŃa de serviciu a medicului SălăŃig , NoŃig
Consiliile
110 în SălăŃig şi amenajarea a 2 cabinete Deja , Carastelec
locale
medicale în satele NoŃig şi Deja, com
Carastelec
Reabilitarea cladirii in care functionează Dobrin, Letca,
dipensarul şi locuinŃa de serviciu a medicului Consiliile VîrşolŃ, Hida,
111 300
din com. Dobrin, Letca, VîrşolŃ, Hida, locale Meseşenii de Jos,
Meseşenii de Jos, Pericei Pericei
Amenajare unui dispensar uman si a unei Crişeni, Pericei,
112 locuinŃe pentru medic în com. Crişeni, Pericei, Consiliul local com. Coşeiu, Chieşd,
com. Coşeiu, Chieşd, Dragu, Camăr Dragu, Camăr
Construirea unui dispensar veterinar în
113 Consiliul local Chieşd
Chieşd
114 Înfiintarea unui centru social în com. Mirşid Consiliul local Mirşid
Reabilitare, modernizare, extindere imobil în
115 Măeriste destinat unui Centru MultifuncŃional Consiliul local Măerişte
pentru servicii sociale
218
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
InfiinŃarea unui centru de zi pentru copiii în
Com Meseşenii de
116 dificultate in Com Meseşenii de Jos, Consiliul local
Jos, Carastelec
Carastelec
Construirea a 30 de locuinŃe pentru rromii din
117 Consiliul local Meseşenii de Jos
Meseşenii de Jos
Consiliul local
InfiinŃarea de Servicii de ingrijire la domiciliu a
118 Agenti Carastelec
persoanelor varstnice la Carastelec
economici
InfiinŃarea de Centre de zi şi servicii Consiliile Meseşenii de Jos,

119
alternative pentru persoane vârstnice locale SălăŃig, Sărmăşag
120 Construirea de case sociale în Chieşd Consiliul local Chieşd
Construirea unei cantine pentru săraci in
121 Consiliul local Crasna
Crasna
Infiintarea unui cămin pentru persoanele Com Meseşenii de
Consiliile
122 vârstnice Carastelec, Com Meseşenii de Jos, Jos
locale
Camăr Carastelec
Reabilitarea, modernizarea si restructurarea
Centrului de Integrare prin Terapie
123 Consiliul local Badacin
Ocupationala a persoanelor cu handicap
Badacin
Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Agenti Băile Boghiş
124 Băile Boghiş, Meseşenii de Sus, Zăuan, economici ,Meseşenii de Sus,
Bizuşa Consilii locale Zăuan
Valorificarea turistică a Zonei Codru (Cheile Agenti
125 Ticau
łicăului) – proiect interjudeŃean economici
Reabilitare ecologică a ariilor naturale
Şimleul Silvaniei –
126 protejate Balta Cehei şi PlantaŃia de Castani Consiliu local 1.500
SpaŃiu rural, Negreni
de la Negreni
Dezvoltarea infrastructurii de acces şi
127 valorificarea potenŃialului turistic al ariei Consiliul local Comuna Bălan 5.000
protejate ”Grădina Zmeilor” comuna Bălan
Dezvoltarea infrastructurii de turism şi Comunele pe
Consiliile
128 restaurarea bisericilor de lemn din zonele teritoriul cărora există
locale
rurale biserici din lemn
Promovarea turismului cultural, valorificarea
elementelor de identificare etnografice,
Consiliile
129 folclorice, meşteşuguri: Măsurişul, Comunele judeŃului
locale
Sărbătoarea narciselor, Festivalul Dansului
Codrenesc, Balul Strugurilor, etc.
Modernizarea infrastructurii turismului cultural
Consiliile
130 din zona castrelor Porolissum, Buciumi, Buciumi
locale
Potaissa
Consilii ocale Zona periurbana a
Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor
131 Agenti Mun. Zalău,
Meseş
economici Meseşeni
219
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
ÎnfiinŃarea unei staŃiuni turistice pentru Consiliul local,
132 punerea în valoare a potenŃialului turistic din Agenti Sîg
Valea Barcăului economici
Agenti
Reabilitarea zonei turistice Zalnoc „Băile 9 economici,
133 Bobota, Zalnoc
Mai Zalnoc” Consiliile
locale
Reabilitarea zonei turistice din Meseşenii de
134 Consiliul local Meseşenii de Sus
Sus
Agenti
Dezvoltarea integrată a turismului de circuit şi UTP Valea
135 economici
a agroturismului Valea Someşului Somesului
Consilii locale
Amenajarea peşterii cu picturi rupestre de la
136 Consiliul local Cuciulat
Cuciulat pentru înscrirea în circuitul turistic
Renovarea Monumentului „Mihai Viteazu” de Consiliile
137 Hereclean, Guruslău
la Guruslău locale
Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului
138 Consiliul local Mirşid, Moigrad
în satul Moigrad - Porolissum
Dezvoltarea agroturismului în com. Boghiş,
Consiliul local
prin construirea şi amenajarea unor case de
139 Agenti Boghiş
oaspeŃi şi moteluri în perteneriat public-privat
economici
cu investitorii din zonă.
- persoane
fizice
autorizate Comune din judeŃul
ÎnfiinŃarea de pensiuni agroturistice şi alte
140 - asociaŃii Sălaj cu potenŃial 7.000
tipuri de turism rural
familiale turistic
- agenŃi
economici
Pericei, Borla, Sâg,
Dezvoltarea unor branduri (mărci locale) pe Producători Tusa, Bocşa,
141
produse tipice tradiŃionale agricoli Crasna, Românaşi,
Agrij, etc.
- persoane
fizice
autorizate
Comunele din judeŃul
142 InfiinŃarea de activităti de mică industrie - asociaŃii 2.000
Sălaj
familiale
- agenŃi
economici
220
Buget
Nr.
crt.
(mii Euro)
- persoane
fizice
autorizate
- asociaŃii
Activităti de servicii de consultanŃă, servicii în Comunele din judeŃul
143 familiale 3.000
sprijinul agricultorilor Sălaj
- agenŃi
economici
- ONG-uri
- consilii locale
Centre Antreprenoriale pentru tineri fermieri si Ileanda, Hida,
Agenti
144 dezvoltarea IMM la Ileanda, Hida, Crasna, Crasna, Sărmăşag, 700
economici
Sărmăşag, Nuşfalău, etc Nuşfalău
Agenti
Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău şi economici,
145 Nuşfalău, Zimbor
Zimbor (punct de inserŃie pe autostradă) Consiliile
locale
Agenti
146 InfiinŃarea grupurilor de producători Sălaj
economici
Agenti
Ileanda, Sărmăşag,
economici
147 ÎnfiinŃarea de CENTRE DE MEŞTEŞUGURI Crasna, Zimbor, UTP 750
AsociaŃii
Zona Codru
familiale
Crasna, Şamşud,
Producători 500 mii
148 Casele vinului Sărmăşag, Nuşfalău,
agricoli Euro
Bocşa, etc.
ConstrucŃia unei fabrici de şampanie la Agenti
149 Carastelec
Carastelec economici
221
Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013

Axa prioritară 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale
Valoarea
Nr. Propunere
Titlul proiectului Aplicantul proiectului
crt. de alocare
(Euro)
Modernizarea DJ 193, 108A, 108D Consiliul Judetean Maramureş,
1. Hideaga – Ardusat - Cehu Silvaniei - partener Consiliul JudeŃean 7.880.000 2007-2008
Crişeni Sălaj
Consiliul JudeŃean Sălaj,
Reabilitarea drum judeŃean DJ 108 A
2. partener Consiliul JudeŃean 10.540.000 2007-2008
şi 108G VârşolŃ-Ciucea
Cluj
Reabilitare drum Hida –Bobâlna - Dej
DJ 109, 161, 109A, 108 B
Cluj
Reabilitare DJ 108A, 191C Zalău –
4. Consiliu JudeŃean Sălaj 6.750.000 2009-2011
Creaca – Jibou - Benesat
Reabilitare şi modernizare DJ 108A
5. Consiliu JudeŃean Sălaj 1.500.000 2012-2013
Românaşi - Creaca
Reabilitare şi modernizare drum Consiliul JudeŃean Satu Mare,
6. judeŃean Supuru de Jos – Bogdand – partener Consiliul JudeŃean 3.700.000 2012-2013
Hodod - Cehu Silvaniei Sălaj
Reabilitare DJ 182, 109 F Tg. Lăpuş -
Gilgău
Maramureş
222

Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale
- PROGRAM COMPLEMENT -
Valoarea
Nr. Propunere de
crt. alocare
(Euro)
DJ191C, Crasna – Zalău – Creaca (34 Consiliul JudeŃean
1. 5.100.000 2008-2009
km) Sălaj
Modernizare DC21 Moigrad - Castru Consiliul JudeŃean
2. 750.000 2007-2008
Roman (5 km) Sălaj
Modernizare DC67 Fildu de Jos - Fildu Consiliul JudeŃean
3. 1.875.000 2007-2008
de Sus (12,5 km) Sălaj
Modernizare DC106 Şimleu Silvaniei - Consiliul JudeŃean
4. 900.000 2008-2009
Bic (6 km) Sălaj
Modernizare DC50 Hida – Mănăstire Consiliul JudeŃean
5. 1.875.000 2008-2009
Strâmba (12,5 km) Sălaj
Modernizare DC76 Meseşenii de Jos - Consiliul JudeŃean
6. 1.455.000 2008-2009
Meseşenii de Sus (9,7 km) Sălaj
Modernizare drum Tusa - Izvorul Izbuc Consiliul JudeŃean
7. 600.000 2008-2009
(4 km) Sălaj
Modernizare DC52A Chendrea - Consiliul JudeŃean
8. 450.000 2009-2010
Mănăstirea Bălan (3 km) Sălaj
Modernizare drum Gîlgău Almaşului - Consiliul JudeŃean
9. 120.000 2010-2011
Grădina Zmeilor (0,8 km) Sălaj
Modernizare drum acces Mănăstirea Consiliul JudeŃean
10. 150.000 2010-2011
Voivodeni (1 km) Sălaj
Modernizare DC7A DN1F - Monument Consiliul JudeŃean
11. 225.000 2010-2011
Mihai Viteazul (1,5 km) Sălaj
Modernizare drum acces la Mănăstirea Consiliul JudeŃean
12. 300.000 2011-2012
Rus (2,0 km) Sălaj
Modernizare drum acces Momântul Consiliul JudeŃean
13. 60.000 2012-2013
martirilor Ip (0,4 km) Sălaj
Modernizare drum acces Momântul Consiliul JudeŃean
14. 30.000 2012-2013
martirilor Treznea (0,2 km) Sălaj
223

Măsura 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate, sociale şi de siguranŃă publică
Valoarea
Nr. Propunere
crt. de alocare
(Euro)
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
1. utilităŃi şi utilităŃi clinice la Spitalul JudeŃean 2.200.000 2007-2009
Spitalul JudeŃean Zalău
Zalău
Creşterea calităŃii serviciilor medicale prin
2. dotarea cu echipamente medicale specializate 2.500.000 2007-2009
Spitalul JudeŃean Zalău
şi mobilier pentru spitalul judeŃean
InfiinŃarea unui centru de radiodiagnostic şi Consiliul JudeŃean Sălaj,
3. 2.000.000 2007-2009
radioterapie Spitalul JudeŃean Zalău
Reabilitare şi modernizare infrastructură Consiliul JudeŃean
4. 3.000.000 2007-2009
Spitalul JudeŃean Spitalul JudeŃean Zalău
Reabilitarea şi extinderea reŃelei de asistenŃă Consiliul JudeŃean Sălaj
5. 1.000.000 2009-2011
medicală psihiatrică si expertiză psihiatrică Spitalul JudeŃean Zalău
Consiliul JudeŃean Sălaj
Dezvoltarea serviciilor integrate de asistenŃă ConsiliileLocale
6. 5.000.000 2009-2011
medicală pre-spitalicească Serviciul JudeŃean de
AmbulanŃă, Spitale
Consiliul Local
7. Servicii de calitate în Spitalul Simleu Silvaniei 2.000.000 2009-2011
Spital Orăşenesc Şimleu
Consiliul Local
8. Servicii de calitate în Spitalul Orăşenesc Jibou 3.000.000 2009-2011
Spital Orăşenesc Jibou
Reorganizarea Spitalului Orăşenesc Cehu- Consiliul Local
9. 1.200.000 2011-2013
Silvaniei în centru de sănătate multifuncŃional Spital Orăşenesc Cehu
Reorganizarea Spitalului de Boli Cronice Consiliul Local
10. 1.000.000 2011-2013
Crasna în centru de sănătate multifuncŃional Spital Crasna
InfiinŃarea unui centru de sănătate
11. Consiliul Local Ileanda 1.500.000 2011-2013
multifuncŃional în Ileanda
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii, Centrul de Cercetări şi
12. dotarea cu echipament specializat a Centrului de AsistenŃă Medicală 1.100.000 2011-2013
Cercetări şi AsistenŃă Medicală Şimleu Silvaniei Şimleu Silvaniei
Reabilitarea Centrului de Servicii Sociale al
13. Consiliul Local Zalău 360.000 2009-2011
Municipiului Zalău
14. E2 - EducaŃie şi egalitate de şanse Consiliul Local Zalău 700.000 2009-2011
Dezvoltarea serviciilor alternative terapie
ocupaŃională în Cadrul Complexelor de Servicii Consiliul JudeŃean Sălaj,
15. 900.000 2009-2011
Comunitare (CSC) din Zalau, Simleu Silvaniei, DGASPC Sălaj
Jibou si Cehu Silvaniei
Reabilitarea, modernizarea şi restructurarea
16. Centrului de Integrare prin Terapie OcupaŃională 950.000 2009-2011
DGASPC Sălaj
a Persoanelor cu Handicap Bădacin
Reabilitarea şi modernizarea Complexelor de Consiliul JudeŃean Sălaj,
17. 650.000 2009-2011
Servicii Comunitare din judeŃul Sălaj DGASPC Sălaj
224

Măsura 1.3 – Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaŃie
Valoarea
Nr. Propunere
crt. de alocare
(Euro)
Consiliul JudeŃean Sălaj;
1. E-şcoala Consiliul Local Zalău; 5.300.000 2009-2011
Consiliile Locale
Reabilitarea infrastructurii şcolare în
2. unităŃile de învăŃământ din Municipiul Consiliul Local Zalău 8.000.000 2007-2009
Zalău
Consiliul Local Şimleul
3. unităŃile de învăŃământ din Şimleu 2.500.000 2007-2009
Silvaniei
Silvaniei
4. Consiliul Local Jibou 2.500.000 2007-2009
unităŃile de învăŃământ din Jibou
5. unităŃile de învăŃământ din Cehu Consiliul Local Cehu Silvaniei 2.500.000 2007-2009
Silvaniei
Reabilitare complex social-cultural şi
6. educaŃional modular pentru tineretul Consiliul Local Zalău 4.500.000 2011-2013
preuniversitar în Municipiul Zalău
Reabilitarea campusurilor şcolare în Consiliul JudeŃean Sălaj;
7. 1.400.000 2011-2013
judeŃul Sălaj (Jibou, Şimleu-Silvaniei) Consiliile Locale
8. E2 - EducaŃie şi egalitate de şanse Consiliul Local Zalău 3.400.000 2009-2011
225

Axa prioritară 2 – Consolidarea mediului de afaceri regional şi local
Valoarea
Nr. Durata
crt. proiectului
(Euro)
1. Centru Logistic şi ExpoziŃional Zalău Consiliul JudeŃean Sălaj 3.000.000 2 ani
Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Zimbor
2. Consiliul JudeŃean Sălaj 2.000.000 1 an
(punct de inserŃie pe autostradă)
Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău
3. Consiliul JudeŃean Sălaj 2.000.000 1 an
(punct de inserŃie pe autostradă)
4. Centru Logistic Zimbor Consiliul JudeŃean Sălaj 3.000.000 2 ani
5. Parc Industrial Zalău Consiliul Local Zalău 10.000.000 3 ani
RefuncŃionalizarea Parcului Industrial
6. Consiliul Local Jibou 6.000.000 1 an
Jibou
Centru de Dezvoltare Antreprenorială şi Consiliul JudeŃean Sălaj,
7. 700.000 1 an
Inovare Consiliul Local Jibou
226

Axa prioritară 3 – Dezvoltarea turismului regional şi local
Valoarea
Nr. Durata
crt. proiectului
(Euro)
Dezvoltarea turismului termal şi curativ în
1. Şimleu Silvaniei, Meseşenii de Sus, Bizuşa 6.500.000 2 ani
consiliile locale
şi Zăuan
Reabilitare centre istorice şi cetăŃi medievale
2. Consiliul JudeŃean Cluj, 5.000.000 1 an
în Transilvania de Nord-Vest
consilii locale
Circuitul castrelor romane şi a cetăŃilor
3. Consiliul JudeŃean Cluj, 3.000.000 2 ani
dacice în Nord-Vestul Transilvaniei
Consiliile Locale
Parc de agrement in zona turistica a
4. Consiliul Local Zalău, 5.000.000 1 an
MunŃilor Meseş
consilii locale
Consiliul JudeŃean
Maramureş, Consiliile
Circuitul bisericilor de lemn în Transilvania
5. JudeŃene Sălaj, Cluj, 2.500.000 2 ani
de Nord-Vest
Bihor şi Satu Mare,
consilii locale
Consiliul JudeŃean
Maramureş, Consiliile
Circuitul serbărilor şi festivalurilor
6. JudeŃene Sălaj, Cluj, 500.000 1 an
câmpeneşti din Regiunea Nord-Vest
Bihor şi Satu Mare,
consilii locale
Consiliile Locale Cehu
Silvaniei, Benesat,
7. Valorificarea turistică a Zonei Codru SălăŃig şi consiliile locale 500.000 1 an
din judeŃele Maramureş
şi Satu Mare
227

Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă
Valoarea
Nr. Durata
crt. proiectului
(Euro)
Regenerarea centrului civic şi istoric al Consiliul JudeŃean Sălaj,
1. 9.945.530 3 ani
municipiului Zalău Consiliul Local Zalău
Refacerea bazelor sportive şi a spaŃiilor
2. de agrement în cartierul Brădet-Stadion Consiliul Local Zalău 3.000.000 1 an
din municipiul Zalău
Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii
in zone rezidentiale in municipiul Zalau:
3. Consiliul Local Zalau 16.485.429 2 ani
cartier Grădina Poporului, cartier Meseş,
cartier Merilor şi cartier Dealul Morii
Refacerea spaŃiilor de agrement în
4. Consiliul Local Zalau 40.000.000 2 ani
municipiul Zalău
5. Zalău - Nord spaŃiu de viaŃă european Consiliul Local Zalău 3.000.000 1 an
Regenerarea centrului civic al oraşului Consiliul Local Cehu
6. 3.000.000 2 ani
Cehu Silvaniei Silvaniei
Amenajarea mediului urban în zonele
Consiliul Local Cehu
7. periferice şi periurbane ale oraşului Cehu 2.000.000 2 ani
Silvaniei
Silvaniei
Regenerarea centrului civic al oraşului
8. Consiliul Local Jibou 3.000.000 2 ani
Jibou
9. Consiliul Local Jibou 2.000.000 2 ani
periferice şi periurbane ale oraşului Jibou
RefuncŃionalizarea şi modernizarea Consiliul JudeŃean Sălaj,
10. 800.000 1 an
Clubului Tineretului din municipiul Zalău Consiliul Local Zalau
Reamenajarea şi refuncŃionalizarea
11. Clădirii Transilvania ca Centru Cultural 1.800.000 1 an
Consiliul Local Zalau
JudeŃean
Reabilitare cămine şi locuinŃe sociale în
12. Consiliul Local Zalău 500.000 1 an
municipiul Zalău
Regenerarea centrului istoric şi civic al Consiliul Local Şimleu
13. 3.000.000 2 ani
oraşului Şimleu Silvaniei Silvaniei
Consiliul Local Şimleu
14. periferice şi periurbane ale oraşului 2.000.000 2 ani
Silvaniei
Şimleu Silvaniei
Regenerarea ecologică a mediului urban Consiliul Local Şimleu
15. 3.000.000 2 ani
în oraşul Şimleu Silvaniei Silvaniei
228

Dezvoltare2007 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare2007 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE DEZVOLTARE JUDEłEAN

SĂLAJ 2007 – 2013

PENTRU O CULTURĂ A DEZVOLTĂRII

În acest moment al anului 2006, integrarea României în UE este nu numai

PLANUL DE DEZVOLTARE JUDEłEAN pentru perioada 2007-2013

Ce am reuşit să realizăm prin acest exerciŃiu de planificare?

Tiberiu MARC - Preşedinte al Consiliului JudeŃean Sălaj

Cuvânt înainte ........................................................................................................................................... 2

III. Infrastructuri fizice ................................................................................................................. 29

V.6.2. Bazinul hidrografic Crişuri .......................................................................... 80

V. Agricultură şi dezvoltare rurală ............................................................................................ 160

I. JUDEłUL SĂLAJ - DESCRIERE GENERALĂ

JudeŃul Sălaj este situat în partea de

Are o suprafată totală de 386.448 ha,

Sub aspectul reliefului, evidenŃiem

Geografic este reprezentat de :

I.3. ReŃeaua hidrografică

I.5. Structura administrativ - teritorială

I.5.2. Tablou demografic general

PopulaŃia judeŃului Sălaj - Recensământ 2002

I.5.2.1. Structura pe mediu de viaŃă:

I.5.2.2. Structura pe grupe de vârstă:

I.5.2.3. Structura pe etnii

I.6. Căile de comunicaŃie

I.7. Mediul urban al Sălajului - scurtă prezentare

ReşedinŃă a judeŃului Sălaj, municipiul este situat în zona

I.7.2. Şimleu Silvaniei

Situat în zona tradiŃională łara Silvaniei, oraşul are o

Situat în lunca râului Someş, este străbătut de drumul

de cercetări biologice de pe lângă Grădina Botanică se desfăşoară activităŃi de cercetare - dezvoltare în

I.7.4. Cehu Silvaniei

I.8. Resurse naturale

II. NIVELUL JUDEłEAN DE DEZVOLTARE

II.1. Profilul economic al judeŃului

II.1.1 Structura populaŃiei ocupate pe ramuri ale economiei în Sălaj

Remarcând valorile scăzute în domeniul hotelier&restaurante în judeŃ (0,6%) ca de altfel şi la nivel

II.1.2. PopulaŃia salariată, pe activităŃi ale economiei, în perioada 1992-2004

PopulaŃia ocupată nesalariată

Considerăm necesară evidenŃierea distribuŃiei populaŃiei salariate pentru a explica diferenŃele

Structura populaŃiei - 2004

II.1.3. Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut

EvoluŃia PIB în perioada 2000 - 2003

DistribuŃia PIB pe ramuri de activitate

II.1.4. Cifra de afaceri

Repartizarea cifrei de afaceri pe domenii

II.1.5. Productivitatea muncii pe sectoare ale economiei judeŃene

Productivitatea muncii în economie în 2004 (comparativ)

II.1.6. Valoarea Adăugată Brută (VAB)

Dinamica Valorii Adăugate Brute pe ramuri

II.1.7. Salariul mediu net - SĂLAJ

Salariul mediu net pe economie(comparativ)

II.1.8. SocietăŃi comerciale

II.2. Indici ai dezvoltării umane

II.2.2. Nivel de educaŃie

Rata alfabetizării şi rata cuprinderii în învăŃământ - 2002

II.2.3. Indicele Dezvoltării Umane (IDU)

Indicele Dezvoltării Umane

Indicele Dezvoltării Umane plasează Sălajul, ca de altfel şi România şi Regiunea Nord-Vest în

II.3. Indicatorii dezvoltării rurale

PopulaŃia din mediul rural neocupată

46.6 PopulaŃia salariată în agricultură

Tablou demografic - mediul rural