Nota 1:

Nota 2:

Media:

Candidat,
Cecilia-Nicoleta Calinescu
Consilier educativ la
Şcoala cu clasele I-VIII Pietrari

-10 iulie 2010 – Rm. Vâlcea-

1
 Proiect de consiliere şi orientare scolara şi profesionala
„Vreau o carieră!”

Asemenea unui vultur, şi un om, chiar dacă a fost învăţat să

se considere altceva decât este în realitate, poate reînvăţa cine
este cu adevărat, poate lua decizii conforme cu
natura sa, poate deveni un învingător.”
„Povestea vulturului”, James Aggrey

Argument:
O problemă des întâlnită în şcoala românească o reprezintă nevoia de educaţie pentru
carieră, de informare, orientare şi consiliere privind cariera, ca o condiţie a creşterii gradului
de inserţie socioprofesională a elevilor şi tinerilor. Consilierea în vederea orientării in carieră
include activităţi specifice destinate autocunoaşterii, dobândirii unor abilităţi de a lua deciziile
cele mai bune privind studiile, profesiile şi ocupaţiile cunoscând aspectele specifice ale
acestora. Cursurile destinate elevilor constituie o extraordinară oportunitate de dezvoltare a
abilităţilor de autoevaluare realistă a factorilor intelectuali şi nonintelectuali care să vizeze
asigurarea confortului fizic şi psihic bazal, creşterea sentimentului eficacităţii personale,
formarea unor atribuiri realiste ale succesului şi eşecului. Nevoia elevilor de identificare a
oportunităţilor de carieră solicită asistarea de către consilier în procesul luării deciziilor, în
selectarea traseelor educaţionale. 
Consilierea reprezintă inima unui program de orientare a carierei; semnificaţia acestui
fapt este nu numai de natură psihologică, ci şi educaţională (pedagogică). Elevii, tinerii,
adulţii trebuie formaţi astfel încât să poată lua decizii optime legate de viaţa lor. În acest sens,
atenţia acestora şi, implicit, a educatorilor trebuie să se îndrepte spre crearea unor
circumstanţe în cadrul cărora fiecare consiliat să aibă libertatea luării unor hotărâri pe care să
le ducă la bun sfârşit şi, în acelaşi timp, să-şi asume consecinţele ce decurg din el.
O societate care tinde să se dezvolte armonios trebuie să ia în considerare şi să susţină
activitatea de orientare a carierei, ţinând cont de necesitatea acesteia, oferind tuturor
posibilitatea de a primi servicii gratuite, consolidând baza de pregătire profesională a celor
care lucrează în acest domeniu, oferind posibilităţi de creare a unei baze materiale fără de care
activitatea nu se poate desfăşura în condiţii optime.
Cum în România cele mai multe şcoli nu au consilieri profesionali, consilierea tinerilor
cu privire la carieră revine familiei.
Ponderea influenţei părinţilor asupra copiilor în alegerea unei cariere este, de multe ori,
decisivă. Modelele comportamentale ce ţin de muncă şi sunt vehiculate în familie (de
apreciere sau, dimpotrivă, de depreciere a anumitor profesii) vor fi preluate şi de copii,
contribuind treptat la conturarea alegerilor. Din motive lesne de înţeles, mulţi părinţi îşi
supraapreciază copii (lucru dealtfel bun până la un anumit punct) şi le impun trasee
educaţionale şi filiere profesionale la care aceştia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea
cărora vor face faţă cu greu, în mod penibil, cu eşecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce
se va răsfrânge şi asupra satisfacţiei sau reuşitei lor în muncă.
Părinţii transferă adesea copiilor nemulţumirile lor profesinale, stereotipurile cu
privire la muncă (grea, bănoasă, sigură, de prestigiu, etc) sau propriile aspiraţii nerealizate,
faptul având efecte nefavorabile în alegerea şi realizarea carierei acestora. Ponderea în care
copii ţin seama de dorinţa părinţilor cu privire la filiera şcolară de urmat şi profesia viitoare
scade pe măsură ce aceştia sunt incluşi în niveluri mai înalte de şcolarizare (liceu, facultate).

2
Toţi cei abia ieşiţi de pe băncile liceului şi-au pus, la un moment dat întrebări cu privire la
care profesie ar fi cea mai potrivită pentru ei.
Chestionarul aplicat elevilor de gimnaziu (esantion 71 elevi) în anul şcolar 2009-2010
a evidenţiat nevoia acestora de a fi sprijiniţi în identificarea orientării în carieră, 78% dintre
repondenţi apreciind că un curs care sa vizeze strict această problematică s-ar dovedi de un
real sprijin.
Apreciem că un astfel de proiect se va dovedi un succes, rezultatele fiind în beneficiul
elevilor implicaţi în proiect (beneficiari direcţi), dar şi al beneficiarilor indirecţi, al
comunităţii.

SCOPUL PROIECTULUI
Acordarea consilierii elevilor privind autocunoasterea; cunoaşterea diferitelor tipuri de
muncă şi cunoaşterea ofertei sociale şi a dinamicii pe piaţa muncii în vederea unei bune
inserţii sociale.

OBIECTIVE
Obiectivul 1 Autocunoasterea şi descoperirea personalitatii;
Obiectivul 2 Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune
socială;
Obiectivul 3: Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană
Obiectivul 4 Dezvoltarea unor tehnici eficiente de învăţare şi management al învăţării;
Obiectivul 5 Dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei.

● PARTICIPANŢI: elevi
diriginte
părinţi
cadre didactice
parteneri educaţionali
● DURATA: un an şcolar

● GRUP ŢINTĂ:
direct: elevii clasei a VIII a
indirect: părinţii acestora

● PARTENERI EDUCAŢIONALI: Poliţia din localitate, Unitatea Sanitară din localitate,

reprezentanţi ai comunităţii locale, reprezentanţi ai unor meserii, părinţii elevilor, cadre
didactice de la licee, dirigintii elevilor

RESURSE MATERIALE: flipchart, echipament IT, videoproiector, ecran, marker,

hârtie, diverse documente ( profile ocupaţionale şi fişa postului, fişe de lucru, Interoptions
-chestionar de interese etc)

Tematica activitatilor proiectului:

 1.Activitate de cunoaştere, autocunoaştere, intercunoaştere în vederea dezvoltării

personale: (Exerciţii:"EUL- PUZZLE”, “SFORILE CARE MĂ ŢIN”, “UŞA”
"Construirea liniei vietii“
 2. Activitate de comunicare, solutionarea de conflicte şi lucrul în echipă
(Exerciţii:“GHICEŞTE HOBBY-UL!”, “SPATE ÎN SPATE”, “CE POATE FACE UN
ZÂMBET?”, Chestionar de autoanaliza, „BUCHETUL”, „FLUTURII. ÎMPREUNĂ
VOM ZBURA”, „FERESTRELE CONFLICTULUI”, „ARANJAREA

3
 NUMERELOR”, COLAJ – “IATĂ DE CE SUNTEM IMPORTANŢI!”, “DISCUŢII
de… ŞCOALĂ”
 3.Activitate de cunoastere a lumii profesiilor, a activitatilor specifice unor
ocupaţii,analizarea consecintelor schimbarilor economice,sociale şi tehnologice asupra
profesiilor (Exercitii: „O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ”, „CAREUL DE AŞI”, „LA
RĂSCRUCE DE…CARIERĂ”, Evaluarea intereselor profesionale-Testul Holland,
Inventarul valorilor, Genograma
 4.Activitate de elaborare a planului de cariera de scurta şi lungă durată (Exercitii:
„DORESC SĂ MUNCESC!”, „SCRISOARE…CĂTRE ANGAJATORUL MEU”,
„SPOTUL PUBLICITAR”, „PORTOFOLIUL INDIVIDUAL”, „CV-UL, CHEIA
SUCCESULUI MEU”, „DIPLOMA CARIEREI MELE”

Metode utilizate: observatia, conversatia, dezbaterea, exercitiul, problematizarea,

jocul de rol, studiu de caz, testul, focus grup, brainstorming;
Resurse alocate: resurse umane, spatiu, echipamente, fise cu exercitii, chestionare,
analize statistice, testul Holland
Metode de colectare a datelor: observatii (jurnal al activitatilor desfasurate in cadrul
proiectului), chestionare, portofolii;
Modalitati de valorificare:
• Formarea abilităţilor şi a competentelor pertinente abordarii planului de
cariera;
• Identificarea şi evaluarea realista a optiunilor viitorului traseu scolar şi
profesional.

Lectorate cu părinţii: “Îmi cunosc suficient copilul?”, “Ce le cerem copiilor noştri?”,
„Respect decizia copilului, dar îl ajut să fie realist”
Activităţi cu cadrele didactice: “Cum contribui la orientarea şcolară şi profesională a
elevilor mei?’’, “Este corectă imaginea mea despre elevul…” “Daca aş fi părintele elevului…
aş alege pentru copilul meu…”, „Daca aş fi elevul X aş opta pentru...”etc.

EVALUARE:
- iniţială, prin chestionare aplicate elevilor, profesorilor şi părinţilor în vederea
stabilirii tematicii;
- finală, prin aplicarea unor chestionare elevilor, profesorilor şi părinţilor cu scopul
aprecierii de către aceştia a beneficiilor/punctelor tari/punctelor slabe ale programului
parcurs, din perspectiva fiecăreia dintre categorii;
- la sfârşitul programului, elevii vor trebui să fie capabili să prezinte un plan propriu
de planificare şi decizie în domeniul carierei (obiective, acţiuni, resurse, stabilirea
priorităţilor…), cu scopul aprecierii beneficiilor programului pentru elevi;

Instrumentele care vor fi folosite in acest workshop sunt prezentate participantilor intr-
o succesiune care sa le permita construirea treptata a autoconstientizarii. Iata cateva din aceste
instrumente, in ordinea folosirii lor in cadrul seminarului:
- Construirea liniei vieti -; prin aceasta activitate elevii dobandesc o perspectiva
asupra starii lor prezente şi sunt indemnati sa se orienteze spre viitor.
- Genograma -; putem oare vorbi de „profesii mostenite-” Se vor explora
interactiunile cu persoanele semnificative care pot influenta alegerea carierei.
- Factori care determina alegerea carierei -; se prezinta schematic acesti factori şi se
accentueaza importanta autocunoasterii prin prezentarea schematica a
componentelor ei. (Atitudini, interese, valori, abilităţi, stil de viata, stil decizional).
- Chestionare şi activitati de autocunoastere şi dezvoltare personala -; elevii vor
avea posibilitatea sa isi constientizeze calitatile personale care sa le serveasca

4
 ulterior in identificarea propriului tip de personalitate (Chestionarul de
autoevaluare a lui Holland). Insusirile propri vor fi relationate cu valorile şi
interesele individului identificate prin chestionare şi activitati specifice.
- Stilul decizional - ii va ajuta pe elevi sa inteleaga de ce decid intr-un anume fel. Se
vor discuta de asemenea moduri eficiente de luare a unei decizii
Workshop-ul va fi precedat de un chestionar de evaluarea a cunostintelor şi
atitudinilor elevilor fata de consilierea pentru alegerea carierei. La incheierea seminarului se
va aplica un chestionar de evaluare a workshop-ului.
Chestionar. 1

Chestionar pre -workshop

1. Ai participat pana acum la vreo activitate de consiliere pentru alegerea carierei?
2. Ai vreo idee despre cariera spre care vrei sa te indrepti?
3. Stii de ce calificare ai nevoie pentru cariera pe care ti-ai ales-o?
4. Stii ce şcoli ofera calificare in cariera aleasa de tine?
5. Ai informatii specifice despre aceste licee?
6. Ai nevoie de asistenta pentru:
a) A-ti explora interesele, abilităţile şi alte caracteristici personale legate de
cariere specifice ?
b) A te informa despre cariere specifice ?
c) A te informa despre licee specifice?

EXERCITII DE SPARGERE A GHEŢII

ACTIVITATEA NR. 1

Exerciţiu de spargere a gheţii - 10 minute

Se înmânează elevilor un sul de hârtie igienică din care fiecare va rupe cât va dori.
După ce s-a consumat această acțiune, fiecare elev va trebui să rupă bucățele cât mai mici pe
măsură ce realizează o sumară autocaracterizare, axată pe lucrurile pe care le apreciază cel
mai mult/ ceea ce îi place să facă/să vadă/să audă.
Toate acestea reprezintă o parte din valorile după care se ghidează în viață sau pe care
le respectă/apreciază la cei din jurul său.

ACTIVITATEA NR. 2

CAP, UMERI, GENUNCHI, PICIOR

Obiective: încălzirea corpului, acomodarea cu atmosfera

Scop: recunoaşterea părţilor corpului, stimularea atenţiei
Participanţi: 25 – 30 copii
Vârsta: 4 – 5 ani
Spaţiu: interior şi exterior
Desfăşurarea jocului: animatorul va exemplifica cântecul cântându-l o dată singur şi
exemplificând cu mişcări apoi va repeta împreună cu copiii versurile şi mişcările. Se va cânta
cântecul de către toţi participanţii mimându-se în acelaşi timp şi gesturile specifice cântecului;
copii sunt aşezaţi în cerc, conducătorul stă în cerc, arătam capul, umerii, genunchii, picior (2
ori),…am doi, 2 urechi, o gură şi-un nas, cap…picior, cu melodie.
„Cap, umeri, genunchi, picior, genunchi, picior,

5
 Cap, umeri, genunchi, picior, genunchi, picior,
Am doi ochi, două urechi, o gură şi un nas,
Cap umeri genunchi, picior, genunchi picior.”
Pe parcurs se poate mări ritmul şi schimba ordinea.

ACTIVITATEA NR. 3
SAMURAIUL

Obiective: încălzirea corpului

Scop: stimularea atenţiei, rapidităţii, creativităţii, coordonarea mişcărilor
Participanţi: 25 – 30
Vârsta: 5 – 10 ani
Spaţiul: exterior
Descrierea jocului: se formează un cerc, se anunţă un samurai, care mimează că are o
sabie imaginară iar ceilalţi trebuie să se ferească să nu le taie samuraiul, capul sau picioarele,
pentru cap – se apleacă, pentru picioare – se sare.
Când cineva este tăiat, trece în locul samuraiului.
Materiale: o sabie imaginară
Observaţii: terenul să fie neted, nealunecos

ACTIVITATEA NR. 4
JOCUL NUMERELOR

Obiectiv: încălzirea organismului

Scop: reţinerea numerelor şi recunoaşterea lui de fiecare dată în timpul jocului,
stimularea atenţiei, rapidităţii, executarea corectă a pedepselor
Participanţi: 25 – 30
Vârsta: 6 – 12 ani
Spaţiu: interior
Descrierea jocului: copiii sunt aşezaţi în cerc pe scaune, se numără participanţii,
fiecare dintre ei primind câte un număr. Apoi animatorul va verifica pe sărite dacă numerele
au fost reţinute. Cel care va spune primul numărul va bate de 2 ori cu palme de picior zicând
numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme rostindu-se un alt număr al adresantului pe care
o cheamă. Cel care nu este atent şi greşeşte numărul primeşte o pedeapsă.

ACTIVITATEA NR. 5
BUNICUŢA LA PIAŢĂ

Obiectiv încălzirea musculaturii

Scop imitarea corectă a unor mişcări, stimularea atenţiei şi a imaginaţiei
Participanţi 10 – 15( pe 2 coloane)
Vârsta 4-12 ani
Spaţiu exterior şi interior
Descrierea jocului se face împărţirea pe două grupe, conducătorul inventează o
poveste în care bunica merge la piaţă şi se imită diferite mişcări: bunicuţa merge la piaţă cu

6
bicicleta (copii vor imita cu un picior datul din pedale), ea cumpără de acolo o râşniţă de cafea
(copii vor imita cu o mână râşnitul cafelei), bunica vede o halteră şi vrea să-şi menţină
condiţia fizică (copii imită ridicarea unei haltere). Bunicuţa ajunge la o brutărie şi o brutăriţă o
roagă să frământe împreună aluatul etc.
Materiale improvizarea unei pieţe cu diferite fructe sau legume fie şi artificiale.
Observaţii atenţie la copii să nu se accidenteze

ACTIVITATEA NR. 6
CINE EŞTI, CINE SUNT ?

Obiectiv: cunoaşterea şi definirea aproapelui

Scop: înfigerea timidităţii, copilul trebuie să reuşească să se exteriorizeze, să explice
cine este şi să ştie să vorbească despre ceilalţi.
Participanţi: 35 copii
Vârsta: 9 – 20 ani pe grupe de vârstă.
Spaţiu: interior
Desfăşurarea jocului: se formează grupe de câte doi, fiecare îi pune celuilalt întrebări
pentru a-l cunoaşte, după aceea trebuie să prezinte colegul la celelalte grupuri formate;
Materiale: hârtie şi creion;
Observaţii: copii nu au voie să se jignească;

ACTIVITATEA NR. 7
ORCHESTRA

Obiectiv: recunoaşterea instrumentului imitat şi a celui ce dirijează orchestra.

Scop: cunoaşterea şi imitarea mişcărilor unor instrumente muzicale, stimularea
atenţiei
Participanţi: 20 – 25 copii
Vârsta: 6 – 14 ani
Spaţiu: interior şi exterior bine amenajat.
Desfăşurarea jocului: un copil iese afară între timp cei din grup vor alege un
conducător care va imita pe rând câteva instrumente până în momentul când cel de afară va
ghici cine este dirijorul sau va greşi de trei ori. Ceilalţi participanţi trebuie să fie atenţi discret
în acelaşi timp la dirijorul orchestrei pentru ca atunci când acesta va schimba instrumentul să
schimbe şi ei. Cel care a ieşit afară trebuie să ghicească cine este dirijorul. Dacă a greşit de
trei ori va fi scos din nou afară alegându-se un nou dirijor. Dacă va fi scos de trei ori afară i se
va da o pedeapsă.
Observaţii: să nu se pună mai mulţi dirijori, pedepsele să fie inteligente , pe cât
posibil practice(să nu lovească în psihicul omului).
Materiale: scaune

ACTIVITATEA NR. 8
GHEMUL

Obiectiv: să arunce corect ghemul, formulând întrebări, cunoaşterea celorlalţi

participanţi;

7
 Scop: cunoaştere, creativitate, dezvoltare verbală (prin întrebări);
Participanţi: 15 – 20 participanţi;
Vârstă: 8 – 20 de ani;
Spaţiu: interior;
Timp: 20 minute;
Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă ghemul care este
legat de haină către un alt elev, cel care a aruncat mingea - ghem pune o întrebare celui care a
primit ghemul. Acela va spune: ”eu mă numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de
întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. La fel se procedează
aruncându-se ghemul de la unul la celălalt. Jocul durează până ce ajunge ghemul la toţi
participanţii.
Materiale: un ghem de aţă (dacă e posibil PNA sau fir mai gros), iar dacă nu este o
minge de tenis sau de ping – pong;
Observaţii: animatorul să ajute participanţi dacă este nevoie, mingea sau gemul să nu
fie greu, să nu fie aruncat cu putere. Rolul jocului este de aţi forma o părere despre partener.

ACTIVITATEA NR. 9

8
 CUM AŞA

Obiectiv: dezvoltare motrică, lingvistică şi a atenţiei.

Scop: să se încălzească pentru începerea programului de animaţie.
Participanţi: 20 – 30 în grupe de câte doi.
Vârstă: 5 – 12 ani.
Timp: 15 – 20 de minute.
Desfăşurarea jocului: se împart copii câte doi aşezându-se pe două rânduri unul în
faţa celuilalt. Animatorul va exemplifica împreună cu un alt animator sau un copil jocul după
care îl va face cu toţi copii.
Bătându-se din palme şi imitându-se se spune:
DI-MI-NEA-ŢA CÂND MĂ SCOL DIN PAT ,
CUM AŞA , IA-CA-ŞA (se imită un scuturat din toate oasele);
MĂ DUC LA CHIUVETĂ LA SPĂ-LAT,
CUM AŞA. IA-CA-ŞA (se imită un spălat de mâini şi de faţă);
ŞI-AM PLE-CAT LA LI-BRĂ-RI-E,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită un pas de fugă);
ŞI-AM FU-RAT O JU-CĂ-RI-E,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâinile lăsate jos un furt, rotindu-se
dinspre interior înspre exterior);
VÂN-ZĂ-TOA-REA MA VĂ-ZUT,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită o pereche de ochelari prin care se uită
vânzătoarea);
ŞI-A CHE-MAT PO-LI-ŢI-A,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâna un telefon spunându-se ALO
POLIŢIA);
ŞI PO-LI-ŢIA A VE-NIT,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâinile, rotindu-se pe rând de la interior
spre exterior mişcarea unei sirene imitându-se în acelaşi timp şi vocal);
ŞI M-A PRINS ŞI M-A BĂ-TUT
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se lovesc uşor cu mâinile peste mâinile partenerului).
După ce se face odată într-un ritm mai calm se poate mări ritmul şi chiar inversa
cuvintele în frază.
OBSERVAŢII: atenţie la mişcările făcute ca să nu fie făcute spontan şi nici violente.
Animatorul conduce jocul şi trebuie să fie cât mai inventiv.

ACTIVITATEA NR. 10
ORBUL
Obiectiv: să urmeze vocea şi indicaţiile lui, să aibă încredere în el şi în cel ce îl
îndrumă;
Scop: stimularea atenţiei, dezvoltarea simţului auditiv, capacităţii de a se conforma
indicaţiilor date de partener, stimularea încrederii în partenerul de joc;
Participanţi: 8 – 16 ani grupaţi câte 2;
Vârsta: 5 – 10 ani;
Spaţiul: interior;
Timp: 20 – 30 de minute;
Desfăşurare: copii se împart în perechi de câte doi participanţi, unul dintre
participanţi va fi legat la ochi luând astfel rol de orb iar celălalt va fi un coordonator care îi
indică traseul prin indicaţii verbale de tipul: „stânga, dreapta, tot înainte etc.” pe traseul
„orbului” se pot pune tot felul de obstacole pe care acesta trebuie să le depăşească fiind
9
îndrumat de partener. După ce orbul parcurge traseul se pot inversa rolurile.
O altă variantă a coordonare a orbului este ca cel care coordonează să fie în faţa
orbului şi să-l coordoneze prin vorbe de tipul „vino, aici etc.”, iar orbul să se coordoneze după
vorba coordonatorului.
Regulile jocului pot fi schimbate pe parcurs: orbul poate fi condus de îndrumător prin
pocnituri de degete, bătăi din palme sau alte gesturi.
Material: eşarfă sau orice poate să oprească vederea participantului, obstacole care să
fie puse în calea participantului;
Observaţie: obstacolele folosite să nu fie periculoase, pentru a nu se accidenta
participanţii, să nu se trişeze.
Atenţie: Acest joc este un joc bazat pe încredere.

I. AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Imaginea de sine- părerea pe care o avem despre noi, această
evaluare, fondată sau nu, a calităţilor şi defectelor noastre, este un stâlp al
stimei de sine. Imaginea de sine pozitivă este o forţă interioară care ne
permite să ne bucurăm de şansa noastră în ciuda obstacolelor şi
presupune a fi satisfăcut de sine, la un moment dat.
Beneficiile imaginii de sine pozitive
- stabilitate afectivă
- relaţii deschise cu ceilalţi
- rezistenţă la critici şi respingeri
- ambiţii şi proiecte pe care le încercăm să le realizăm
Consecinţele imaginii de sine negative
- lipsa de curaj în alegerile existenţiale
- conformism
- dependenţă de părerile altora
- slabă perseverenţă în alegerile personale
Încrederea în sine - a considera că eşti capabil să acţionezi într-o
manieră adecvată la situaţiile importante, neprevăzute, cu dificultăţi în
realizarea lor. A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate
demonstrează un bun nivel al încrederii în sine.
Beneficiile încrederii în sine
- acţiuni cotidiene facile şi rapide
- rezistenţă la eşecuri
Consecinţele absenţei încrederii în sine
- inhibiţii
- ezitări
- abandonuri
- lipsa perseverenţei
Satisfacţia stimei de sine constă sentimentul de a fi iubit şi
sentimentul de a fi competent, de aceea toată viaţa de-a lungul
activităţilor noastre, cel mai adesea, căutăm să satisfacem cele două mari
nevoi, în egală măsură indispensabile stimei noastre de sine: să ne simţim
iubiţi (apreciaţi, simpatizaţi, populari, doriţi etc.) şi să ne simţim
competenţi (performanţi, înzestraţi, capabili etc.). În toate domeniile
aşteptăm satisfacţia concomitentă a acestor trebuinţe. Satisfacţia unui
aspect nu ne va împlini aşteptările: a fi iubit fără a fi admirat sau stimat
este infantilizant şi a fi stimat fară a te simţi apreciat este frustrant.

10
 ACTIVITATEA NR. 1

“EUL- PUZZLE”
Este un exerciţiu - mozaic prin care copiii se vor reconstitui ca
identitate prin diferite forme şi culori, completând pe elementele puzzle:
calităţi, defecte, abilităţi, interese (pasiuni), ultimele reuşite şi ceea ce
doresc să schimbe la ei. .
Concepte - cheie: - calităţi, - defecte, - abilităţi, - interese, pasiuni, -
reuşite
Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, lipici, cartonaşe albe
(coli A4), creioane colorate
Durata: 40 min.
Scenariul activităţii: Se vor crea grupuri de câte cinci persoane
care vor primi câte un săculeţ cu “resurse personale” din diferite hârtii
colorate (cu mărimi, forme variate), şi foarfece. Fiecare membru al
grupului îşi va construi “EUL-PUZZLE”. Acest “Eu” poate lua diferite forme
în funcţie de identitatea sa.
Pe fiecare element puzzle, participantul are ca sarcină să scrie
calităţile şi defectele, abilităţile (“ce ştiu eu să fac cel mai bine”), pasiunile,
ce vor să schimbe la ei şi ultimele reuşite.
“Eul-Puzzle” va fi lipit pe un carton (coala A4), va fi prezentat în
grupul mare şi analizat.
La sfârşitul activităţii vor fi afişate “construcţiile” pentru o
cunoaştere în grup.
Analiza exerciţiului:
1) În funcţie de ce anume le-aţi ales: senzaţii, emoţii, gânduri,
dorinţe?
2) Când aţi scris calităţile, defectele, abilităţile, reuşitele şi ceea ce
doriţi să schimbaţi la voi, alegerea culorii a avut relevanţă pentru
exprimarea acestora?
3) Cum vă simţiţi acum când vă vedeţi identitatea realizată din
elemente puzzle? Sunteţi multumiţi de “Eul-Puzzle” reconstituit?
4) Vă este uşor sau dificil să vă puneţi în valoare în faţa celorlalţi
membrii ai grupului mare, devenind conştienţi de sine, de propriile
posibilităţi şi limite?
Indiferent de forma pe care a luat-o ”EUL-PUZZLE” este important să
devenim ceea ce suntem cu adevărat, şi pentru asta să conştientizăm
întregul nostru - ceea ce înseamnă acceptarea responsabilităţii pentru
alegerile făcute, autocunoaşterea, autoacceptarea şi nu în ultimul rând,
motivaţia pentru schimbare.
Dat fiind faptul că stima de sine nu ne este dată pentru totdeauna,
este mai mult sau mai puţin stabilă, ea are nevoie să fie stimulată mereu
cu “sentimentul de a fi apreciaţi”, aşa cum suntem şi cu “sentimentul că
suntem competenţi” .

ACTIVITATEA NR. 2

“SFORILE CARE MĂ ŢIN”

Obiective: Este un exerciţiu - suport pentru a identifica, clarifica
elementele inhibitoare în a lua iniţiativa, în a acţiona. Acestea vor fi scoase

11
la suprafaţă prin tehnica legării cu sfoară, ce va fi tăiată de către fiecare
participant în momentul găsirii de către acesta a resurselor ce-l ajută în
depăşirea limitelor, asumarea riscurilor şi în dezvoltarea propriilor
competenţe.
“Confruntarea cu realitatea”, cu ceea ce facem în mod concret, va
determina învăţarea modurilor de a deveni responsabili, factori cheie în
dobândirea unei identităţi de succes.
Concepte-cheie: - constrângeri
- competenţe
- limite
- resurse
- responsabilitate
- risc
Scenariul activităţii: Se lucrează pe grupuri de câte cinci, unde
fiecare va fi protagonist.
Unul din grup va avea ca sarcină să-i lege pe aceştia cu sfori de jur -
împrejurul corpului, având rol de element ’’constrângător”.
În timp ce îi leagă, va întreba:
- “Ce te leagă ?”
- “Cum te simţi pe măsură ce te strâng sforile?”
- „Ce îţi vine să faci?”
- “Ce ai putea să faci pentru a rupe sforile?”
- “Cum te ajuţi pentru a te simţi în largul tău?”
Pe rând, membrii grupului vor răspunde la aceste întrebari pentru a-
şi identifica blocajele, elementele inhibitoare. Ca soluţie, vor primi
foarfece, element ajutător în a tăia sforile odată cu resursele găsite - forţe
pentru a elimina inhibiţiile şi temerile. “Constrângătorul” nu va fi în timpul
desfăşurării nici “judecător”, nici “ghid moral”.
Concluziile acestui exerciţiu vor fi: fiecare se simte blocat în ceva şi
nu acţionează. Important este să identificăm aceste elemente care ţin de
încrederea în noi, de autoexplorare a temerilor şi anxietăţilor proprii, a
strategiilor de trecere de la un comportament autoprogramat pe eşec la
comportament autodeterminat pe succes.
Fiecare participant este capabil să ia decizii, să-şi modifice stilul
comportamental şi să aibă alternative de comportament. Conştientizarea
comportamentului are ca rezultat dobândirea identităţii. Pentru a schimba
ceea ce simţim, mai întâi modificăm comportamentul.

ACTIVITATEA NR. 3

“UŞA”
Obiective: Reprezintă un exerciţiu unde subiectul se află în faţa
unei uşi imaginare întredeschise.
Are ca scop conştientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste în
anumite situaţii de viaţă, confuze, limitative, frustrante sau dimpotrivă,
strategii active, directe şi independente.
Prin această tehnică este posibilă conştientizarea propriilor strategii
rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine în situaţii ce implică
decizie, primind din partea grupului sprijin efectiv.
Concepte - cheie: - încredere în sine
- oportunitate

12
 - iniţiativă/ blocaj
- independenţă/ dependenţă
- anxietate
- strategii rezolutive
Materiale necesare: flipchart, foi de hârtie pentru copiator, model-
imagine de uşă întredeschisă desenată pe o foaie de flipchart
Durata: 40 min.
Scenariul activităţii: Fiecare membru al grupului va primi un
desen cu o uşă întredeschisă. Formatorul o poate expune pe flipchart şi
pentru întregul grup. Participanţii se proiectează în mod imaginar în faţa
acestei uşi care va însemna ceva pentru fiecare.
1) “Vă aflaţi în faţa unei uşi întredeschise. Ce poate reprezenta ea?
Cum vă simţiţi în faţa uşii?”
2) “Ce credeţi că se află dincolo de uşă? Vizualizaţi!”
3) “Ce vă vine să faceţi?”
4) “Spuneţi şi acţionaţi ca şi cum vă aflaţi în faţa uşii!”
Pe rând, fiecare îşi va conştientiza propria strategie rezolutivă
împreună cu descrierea emoţiilor, imaginii de sine, încrederii în sine,
blocajelor/ iniţiativelor, dependenţei/ independenţei, anxietăţii, atitudinii
generate de situaţie.
Prin această provocare în imaginar, membrii grupului vor descopri
propriile oportunităţi, strategii de rezolvare a unei situaţii, modalitatea de
a se experimenta pe sine, descoperind resurse şi devenind mai încrezător
în sine.

II. COMUNICARE ŞI SOLUTIONAREA DE CONFLICTE

II.1. COMUNICARE
Comunicarea este baza tuturor relaţiilor noastre. Viaţa personală,
viaţa profesională şi o măsură considerabilă a fericirii noastre depind de
felul în care comunicăm. Cu cât reuşeşti să comunici mai bine, cu atât e
mai probabil să ai succes în relaţiile cu familia, cu prietenii sau în cele de
afaceri. Pentru că eşti nevoit să intri în contact cu oamenii, trebuie să te
faci înţeles, să încerci să înţelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea
relaţiona cu ele şi pentru a putea rezolva anumite situaţii de viaţă. Oricât
ar părea de ciudat, chiar şi rezolvarea unei probleme tehnice presupune
bune abilităţi de comunicare. Spre exemplu, pentru a construi un pod,
trebuie să negociezi cu diverse instituţii, cu proprietarii terenului, să
discuţi cu furnizorii, să organizezi echipa cu care vei lucra etc.
Achiziţionarea unor abilităţi de comunicare înseamnă mai mult decât
învăţarea şi aplicarea strictă a unor reguli. Nu există o reţetă, o formulă
magică. Nu devii un dansator mai bun desenând nişte paşi pe o podea, în
ordinea corectă şi petrecându-ţi restul vieţii păşind pe acei paşi. Pentru a fi
bun, trebuie să te adaptezi ritmului muzicii, dar şi ritmului partenerului
tău. Similar, o bună comunicare presupune stăpânirea solidă a
cunoştinţelor despre comunicare, dar şi capacitatea de a te adapta
caracteristicilor mereu în schimbare ale partenerului de comunicare
(receptivitate, deschidere). Ai nevoie, aşadar, de cunoştinţe, dar şi de
abilităţi de comunicare.
Comunicarea dă o formă vieţii noastre. Înainte de a afla cum
funcţionează comunicarea, trebuie să ştim ce este comunicarea.

13
 Comunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a
mesajelor prin care noi ne relaţionăm unii cu ceilalţi şi ne adaptăm la
mediul înconjurător.
ACTIVITATEA NR. 1

“GHICEŞTE HOBBY-UL!”
Obiective: - Folosirea întrebărilor deschise pentru a ghici hobby-
ul mimat
- Comunicarea nonverbală, cât mai expresivă
- Conştientizarea importanţei comunicării nonverbale
Concepte-cheie: - comunicare nonverbală
- autocunoaştere
- intercunoaştere
- atitudini
Durata: 20 min.
Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri, după
componentele comunicării: emiţătorii, receptorii, canalele, feedback-urile,
mesajele, contextele.
Fiecare participant din grup se gândeşte timp de un minut la hobby-
ul personal, pe care-l va mima în faţa celorlalţi într-o manieră cât mai
originală şi plină de umor. Ceilalţi membri vor încerca să ghicească ceea
ce s-a mimat. Se face o listă comună cu hobbyurile grupului. Apoi, timp de
şapte minute, se discută despre istoriile acestor pasiuni.
Rezultatele se comunică grupului mare. Se analizează punctele
comune şi diferenţele dintre membrii grupului.
Analiza activităţii: - Cum ţi-ai descoperit hobby-ul?
- Ţi-a fost greu sau uşor să mimezi hobby-ul?
- Cum te-ai simţit exprimându-te nonverbal în faţa grupului?
- Cum a fost să descoperi că şi alţi colegi au acelaşi hobby ca
şi tine?
- Ce elemente ale exprimării nonverbale te-au ajutat să-ţi
construieşti jocul de mimă?

ACTIVITATEA NR. 2

“SPATE ÎN SPATE”
Obiective: - Conştientizarea comunicării nonverbale de tipul “face
to face” în alegerea carierei
- Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale
Concepte-cheie: - comunicare nonverbală
- mimică, gestică
- comunicarea faţă în faţă
- atitudine
- comportament
Durata: 20 min.
Scenariul activităţii: Participanţii se împart în diade, se aleg
persoane care nu s-au cunoscut foarte bine până atunci. Aceştia vor sta pe
două scaune, spate în spate şi fiecare va povesti, timp de cinci minute, cea
mai frumoasă experienţă a lui: un film drag, o întâmplare sau ceea ce
doresc membrii diadei. Apoi, timp de cinci minute, scaunele se vor aşeza
faţă în faţă şi se va repeta „povestirea” reciprocă despre cea mai reuşită

14
experienţă trăită din ultima săptămână.
Analiza activităţii:
- Cum te-ai simţit în cele două situaţii?
- Care tip de comunicare ţi-a plăcut mai mult? De ce?
- Ce consecinţe are primul tip de comunicare? În familie? La şcoală?
La viitorul loc de muncă?
- Care sunt avantajele comunicării “faţă în faţă”,faţă de comunicarea
spate în spate?
- Ce este mai important în comunicarea dintre doi sau mai mulţi
oameni?
- Care sunt punctele tari ale comunicării în alegerea unei cariere?
- Cum poate fi antrenată comunicarea “faţă în faţă” pentru a fi
eficientă?
- În ce situaţii de viaţă se întâmplă să întâlneşti comunicarea “faţă în
faţă”? Dar celălalt tip de comunicare?

ACTIVITATEA NR. 3

“CE POATE FACE UN ZÂMBET?”

Obiective: - Conştientizarea importanţei modalităţilor de
comunicare interpersonală
- Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale
Concepte-cheie: - comunicare nonverbală
- mimică, gestică
- mesaj
- atitudini
-imagine de sine
Materiale necesare: oglindă, un coşuleţ, coli de hârtie
Durata: 10 min.
Scenariul activităţii: Formatorul activităţii are o oglindă ascunsă
într-un coşuleţ. Acesta se plimbă pe la fiecare membru al grupului şi îi
solicită să privească în interiorul coşuleţului în tăcere şi să observe ce vede
acolo, să constate cum este ceea ce vede. Timp de 2 minute fiecare scrie
pe o foaie de hârtie ce a văzut în coşuleţ, dacă îi place ce a observat.
Apoi este rugat să zâmbească la colegul din stânga şi din dreapta sa,
dar şi la colegul din el însuşi. Remarcă efectul pozitiv produs de zâmbetul
tău asupra celorlalţi. Spune un banc, o glumă grupului mare!
Analiza activităţii: - Am făcut acest exerciţiu şi am constatat că …
- Ce poate face un zâmbet în cariera ta?
- Ce modalităţi putem folosi pentru a armoniza starea noastră
interioară cu cea exterioară pentru a fi cât mai autentici?
ACTIVITATEA NR. 4
Chestionar de autoanaliza
Urmatoarea lista a fost construita cu scopul de a te ajuta sa iti evaluezi calitati
personale care ar putea fi vizate de o persoana care doreste sa te angajeze. Aceste calitati au
fost alese pe baza atributelor considerate importante de catre angajatorii din diverse domenii.
Citeste intrebarile şi alege una din variantele: slab, mediu sau bun.
Calitati personale
Slab Mediu Bun
Capacitatea de a lucra singur. Iti planifici singur munca. Poti munci cand nu sunt alti
oameni in jurul tau
Energic. Esti energic in sarcini şi actiuni. Iei deseori initiative.
15
 Ambitios. Esti la curent cu ultimele tendinte din profesia pe care vrei sa o alegi. Te
implici in sarcini suplimentare care sa te ajute sa progresezi. Iti planifici pasii urmatori in
cariera.
Analitic. Percepi cu usurinta relatiile- Ai rezolvat sarcini care altora le-au ridicat
probleme
Exprimare clara. Iti poti verbaliza usor ideile. Dar sa le exprimi in scris. Esti inteles cu
usurinta cand dai instructiuni.
Buna dispozitie. Esti in general bine dispus. Te intelegi bine cu colegii tai.
Competent. Reusesti sa respecti termenele limita. Dobandesti usor deprinderi in
domeniul ales.
Munca in echipa. Lucrezi bine cu ceilalti. Ai facut parte din grupuri de lucru in cadrul
scolii sau al comunitatii.
Constiincios. Esti constiincios in realizarea sarcinilor. Poti sa dai exemple de sarcini
neplacute pe care le-ai facut pentru ca nimeni nu se oferea sa le faca.
Calitati personale
Slab Mediu Bun
Cooperant. Iti indeplinesti intotdeauna rolul intr-o sarcina de echipa- Iti oferi voluntar
ajutorul-
- - Curajos. Raspunzi rapid la provocari- Ti-ai aparat vreodata cu fermitate principiile
in ciuda opozitiei-
- - Respect. Iti tratezi colegii cu respect- Dai atentie regulilor de conduita in societate -
- Abilităţi decizionale. Poti lua hotarari sub presiune- Se intampla sa te razgandesti apoi- A
trebuit vreodata sa iti asumi responsabilitate pentru o decizie de-a ta
- Responsabil. Pot ceilalti sa conteze pe tine cand e mult de lucru- Poti sa iti continui
munca fara sa ai nevoie de supraveghere - - Diplomat. Te poti descurca cand e vorba de
situatii dificile ce implica alti oameni- Ai restabilit vreodata armonia intr-un colectiv- Ai
rezolvat neintelegeri intre colegi-
- - Discret. Poti pastra un secret- Pastrezi cu grija materialele confidentiale- Respecti
intimitatea altora - - Eficient. Iti planifici bine timpul- Incerci in mod constient sa te
perfectionezi-
- - Stabil emotional. Esti stapan pe tine in majoritatea timpului- Ceilalti te considera o
persoana agreabila-
- - Entuziast. Te pasioneaza munca sau studiile tale- Ii poti motiva pe ceilalti- Lucrezi
suplimentar in domeniile care te intereseaza - - Onest. Esti atent cu bunurile altora- Accepti
propriile greseli - - Imaginativ. Iti vin des idei noi- Ai contribuit vreodata la o idee care s-a
dovedit profitabila - - Silitor. Poti sa te mobilizezi singur pentru a face ceva- Lucrezi constant
la o sarcina pana la finalizarea ei-
- - Calitati personale
Slab Mediu Bun
Rational. Poti ajunge la o concluzie clara pe baza dovezilor- Iti poti separa
sentimentele de ratiune-
- - Abilităţi de lider. Ceilalti iti urmeaza de buna voie sugestiile- Ai detinut pozitii ce
implica responsabilitate in scoala, cluburi sau comunitate-
- - Loial. Poti ignora nemultumirile personale pentru a duce o treaba la bun sfarsit- Ai
fost in situatia in care sa continui o colaborare doar din simtul responsabilităţii, chiar daca
existau neintelegeri - - Spirit de observatie. Iti amintesti cu usurinta nume, locuri, intamplari şi
chipuri- Te descurci usor in locuri noi-
- - Deschis. Poti sa accepti idei care le contrazic pe ale tale- Te adaptezi usor la
schimbari-
- - Ordonat. Pastrez lucrurile la locul lor- Te pricepi sa aranjezi lucrurile intr-o ordine
logica- Iti place munca de detaliu-
- - Rabdator. Iti poti pastra calmul- Te plictisesti des de munca pe care o faci- Iti

16
pastrezi calmul in activitati de rutina-
- - Persistent. Te poti angaja intr-o sarcina chiar daca entuziasmul şi rabdarea te-au
cam parasit- Ai realizat vreodata ceva in ciuda unor obstacole ce pareau insurmontabile-
- - Persuasiv. Ai succes in impunerea propriului tau punct de vedere, in a vinde lucruri
sau idei-
- - Potentialul personal. Realizezi singur ceea ce trebuie facut şi actionezi fara sa ti se
spuna- Explorezi toate solutiile posibile ale unei probleme- Te-ai descurcat vreodata in situatii
ce pareau imposibil de depasit - - Perspicace. Esti capabil de o apreciere pertinenta a
tendintelor viitoare asa incat sa gasesti ce e de facut in prezent-
- - Calitati personale
Slab Mediu Bun
Sincer. Ai o atitudine onesta fata de tine şi ceilalti oameni- Cand iti exprimi
entuziasmul sau interesul o faci din toata inima-
- - Cumpatat. Esti echilibrat in ceea ce faci - - Empatic. Incerci sa intelegi problemele
celorlalti- Oamenii ti se destainuie des- Ii ajuti-
- - Econom. Incerci sa nu risipesti resursele de orice fel- Stii ce sa pastrezi şi ce sa
arunci-
- - Tolerant. Ai relatii cu oameni provenind din alte medii sociale. Te-ai implicat in
sprijinul oamenilor de alta rasa sau religie- Ai pledat vreodata in favoarea unei idei straine
oarecum de gandirea ta- - - -
Fisa de evaluare
Analizeaza raspunsurile tale la chestionar şi ierarhizeaza calitatile cu care te simti
confortabil şi pe cele la care simti ca ar trebui sa te mai dezvolti.
Sunt confortabil cu: Trebuie sa-mi dezvolt:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.

II.2. SOLUTIONAREA DE CONFLICTE

Fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar acum
o trăieşte. Ceea ce este normal. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu
recunoaştem acest lucru. Auzim de multe ori „eu nu am nici un conflict, nu
am nici o problemă...”, dar vedem comportamentul care contrazice. De
asemenea, cunoaştem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot
timpul sunt în conflict cu cineva şi la fel de bine, sunt persoane pe care nu
le-am văzut implicate în conflicte. Aminitiţi-vă că uneori aţi fost aduşi într-
un conflict iar alteori, aţi provocat un conflict. Dar de fiecare dată v-aţi
implicat. Ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele
mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicaţi în miezul unui
conflict?
Ce anume predispune şi chiar generează conflictele?
- interpretarea diferită a realităţii, subiectivismul
- insuficiente informaţii sau chiar lipsa lor, confuzii
- prejudecăţile, stereotipiile preluate necritic
- neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor
- dezinteresul manifestat faţă de cineva
- comunicare defectuoasă

17
 - frustrări repetate
- lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi
- insuficientă răbdare cu ceilalţi
- toleranţă scăzută
- presiunea timpului,
- situaţiile stresante, de criză
- diferenţe de temperament, de ritm sau stil personal
- diferenţe de valori
- invadarea spaţiului personal
Într-o situaţie conflictuală mă simt...
- surprins, luat prin surprindere de reacţiile cuiva
- vinovat pentru că din neatenţie am iscat o neînţelegere, un
conflict
- vulnerabil, la dispoziţia celuilalt/ celorlalţi
- nepregătit să fac faţă
-puternic, gata să rezolv o situaţie dificilă
ACTIVITATEA NR. 1
„BUCHETUL”
Obiective: - Identificarea modalităţilor personale de rezolvare a
conflictelor
- Experimentarea lucrului în echipă şi a unei atitudini deschise,
pozitive, faţă de opiniile celorlalţi
Concepte - cheie: - analiza conflictelor
- soluţii
- oportunitate
- conflict pozitiv
- atitudini
Durata: 10 min.
Scenariul activităţii: Se ştie că uneori sau de cele mai multe ori
conflictele pot fi şi pozitive. Cu toate acestea, puţini dintre noi
conştientizăm acest lucru. Să descoperim împreună la ce este bun
conflictul? La ce ajută el?
Suntem într-o grădină a soluţiilor, unde conflictul poate fi şi pozitiv.
Fiecare floare reprezintă o modalitate personală de a spune: „Conflictul
este bun pentru că ajută la…”.
Completaţi pe floarea pe care aţi primit-o la ce este bun conflictul
pentru voi.
Apoi se discută în grupul mare ideile notate, „florile”.
Sau într-o altă variantă, fiecare participant face parte dintr-o echipă
(soluţii, negociere, mediere, comunicare, compromis, câştig) şi primeşte
câte o floare din carton. Individual se dă câte un nume florii, prin care să
arate că şi conflictul poate ajuta la ceva. Apoi se formează buchetul
fiecărei echipe, care se discută în grupul mare.
Analiza activităţii:
- La ce poate fi bun conflictul?
- Din ce situaţii de viaţă aţi observat că uneori conflictul poate avea
şi o latură pozitivă?
- Ce calităţi ale tale pot transforma un conflict într-o şansă sau o
oportunitate?
- Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate
în cariera ta?

18
 ACTIVITATEA NR. 2
„FLUTURII. ÎMPREUNĂ VOM ZBURA”
Obiective: - Identificarea modalităţilor comune de rezolvare de a
conflictelor
- Înţelegerea propriilor valori şi a celorlalţi. Importanţa lor în
rezolvarea conflictelor
Concepte- cheie: - modalităţi de rezolvare a conflictelor
- imagine de sine
- stimă de sine
- lucru în echipă
Materiale necesare: coli de hârtie colorată în formă de aripi de
fluture, creioane colorate, carioci, markere
Durata: 20 min.
Scenariul activităţii: În fiecare diadă unul este A, şi celălalt va fi B.
Fiecare primeşte o bucată de hârtie colorată, care reprezintă o aripă
de fluture, fără să ştie acest lucru. Pe bucata de hârtie colorată primită,
care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu în
care să te descrii pe tine şi situaţiile tale conflictuale, care te fac să te
simţi inconfortabil, în nesiguranţă, chiar furios. Începe prin a-ţi da numele
şi continuă cu „este o persoană care …”, la persoana a III-a, fără a folosi
pronumele „eu”.
Aceasta îţi va da o distanţă obiectivă şi o libertate de a scrie cât mai
sincer. În timp ce scrii, poţi desena, pe foile colorate primite idei
referitoare la modalităţile personale prin care poţi rezolva conflictele, le
poţi transforma în şanse de progres.
Simte-te liber în a scrie sau a desena aşa cum îţi doreşti. După ce ai
scris povestea, te rog să schimbi foile şi să găseşti pentru colegul/ colega
cu care ai lucrat în diadă metodele comune de rezolvare a conflictelor,
pentru ca împreună să puteţi zbura!
Pe corpul fluturelui, pe care îl veţi primi ulterior, puteţi nota punctele
comune de soluţionare a situaţiilor conflictuale.
Analiza activităţii: - Ce a fost dificil/ uşor?
- Cum v-aţi simţit în această activitate, de la început până la sfârşit?
- Ce corelaţii se pot face între ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine
şi modalitatea de a rezolva un conflict?
- Ce soluţii aţi găsit împreună?
Activitatea se încheie cu o sarcină pentru grupul mare: ce gândeşte
un grapefruit despre tine în situaţii conflictuale, în situaţii limită? Dar un
trecător de pe stradă, un călugăr tibetan, o broască ţestoasă?
ACTIVITATEA NR. 3
„FERESTRELE CONFLICTULUI”
Obiective: - Explorarea tuturor aspectelor care intervin în analiza
conflictelor
- Identificarea cauzelor care generează un conflict, dar şi a
modalităţilor de rezolvare
- Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat
Concepte- cheie: - Cauze, efecte în conflict
- Rezolvarea conflictelor
- Modalităţi de rezolvare
Materiale necesare: fişe de lucru
Durata: 20 min.

19
 Scenariul activităţii: Fiecare participant va primi o fişă de lucru cu
„ferestrele conflictului”. Acesta va completa cele patru ferestre, după ce s-
a gândit în prealabil la ultimul conflict din viaţa personală, familială sau
socială, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt:
- Cu ce am generat eu conflictul?
- Cu ce a generat celălalt conflictul?
- Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului?
- Cu ce a contribuit celălalt la rezolvarea conflictului?
În final, fiecare va da o sugestie celor ce trăiesc stări conflictuale şi
vor desena conflictul rezolvat!
Analiza activităţii:
- Încearcă să analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva
ta, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate!
- Cum a fost să identificaţi cauzele care au generat conflictul şi din
propria perspectivă?
- Dar să vedeţi contribuţia celuilalt în rezolvarea conflictului?
- Cum se întâmplă de cele mai multe ori: să generaţi un conflict, să
contribuiţi la rezolvarea lui, să aşteptaţi ca celălalt să găsească soluţii,
etc.?
- Ce stil abordaţi în rezolvarea conflictelor? Renunţare, compromis,
negociere, rezolvare de probleme, câştig-câştig?

II.3. LUCRUL IN ECHIPA

ACTIVITATEA NR. 1
„ARANJAREA NUMERELOR”
Obiectiv: să se recunoască faptul că pentru a funcţiona eficient
îndeplinindu-şi obiectivul, o echipă/ un grup trebuie să găsească şi să
stabilească o regulă de comunicare şi un limbaj propriu.
Cuvinte cheie: - comunicare
- necesitate
- limbaj nonverbal
- regulă
Durata: 10 min.
Scenariul activităţii: Jumătate dintre participanţi sunt observatori,
iar ceilalţi voluntary sunt rugaţi să extragă dintr-o urnă câte un număr de
la 1 la 30 pe care să nu-l comunice celorlalţi. Timp de 1 minut, participanţii
la joc se plimbă unul lângă celălalt prin spaţiul încăperii, după care, la
îndemnul formatorului: ”Acum aşezaţi-vă în ordinea numerelor extrase,
dar fără să vorbiţi între voi”, încearcă să-şi găsească locul printre ceilalţi,
căutând un mod - nonverbal, de a se face înţeleşi.
Analiza activităţii:
- Cât de greu a fost până aţi găsit modalitatea de comunicare cu
ceilalţi?
- Aţi fost originali sau aţi imitat limbajul celor de lângă voi?
- Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului?
Comunicarea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale
lucrului în echipă.
Când membrii unui grup au de îndeplinit un scop comun, încearcă să
devină o echipă, care pentru a fi eficientă îşi creează o regulă proprie de
comunicare, un stil.

20
 ACTIVITATEA NR. 2
COLAJ – “IATĂ DE CE SUNTEM IMPORTANŢI!”
Obiectiv: experimentarea lucrului în echipă în condiţiile unei
motivaţii legate de stima de sine ca rol şi statut, a unei comunicări optime
datorate aceluiaşi nivel social al participanţilor (de vârstă, profesional etc).
Concepte - cheie: - egalitate
- diferenţiere
- comunicare
- motivaţie
- stimă de sine
- echipă
Materiale necesare: foi de flipchart, markere, hârtie colorată,
reviste, foarfece, adeziv
Durata: 15 min
Scenariul activităţii: “Vă rugăm să formaţi cinci echipe omogene
grupându-vă în funcţie de statutul vostru social (două echipe de câte 15
elevi, o echipă de 10 profesori, două echipe de câte10 părinţi). Realizaţi cu
ajutorul materialelor puse la dispoziţie, un colaj în care să exprimaţi
importanţa socială a grupului din care faceţi parte.
Analiza activităţii: - Ce anume -a motivat să lucraţi ?
- Aţi simţit că sunteţi în competiţie cu celelalte echipe?
- Cum v-aţi simţit lucrând împreună?
- Cum aţi comunicat cu cei din grupul vostru?
- Aţi recunoscut în comportamentul vostru unul din cele
opt roluri distincte prezentate mai sus?
Asemenea comunicării, motivaţia este un vector foarte important al
cooperării dintre membrii grupului, coeziunea ducând la convergenţa
părerilor, ideilor originale, necesare atingerii onorabile a scopului propus.
ACTIVITATEA NR. 3
“DISCUŢII de… ŞCOALĂ”
Obiective: - observarea modului de funcţionare a unei echipe:
responsabilităţi, comunicare, motivaţie etc.
- identificarea rolurilor membrilor în cadrul unei echipe
Concepte - cheie: - joc de rol
- rol în echipă
- comunicare
- responsabilitate
- dezbatere
Durata: 15 min.
Spaţiul: se va încerca reproducerea cabinetului unui director (birou
şi scaune)
Scenariul activităţii: cinci voluntari vor participa la un joc de rol
având ca temă situaţia la învăţătură şi posibilităţile de viitor pe care le are
un elev cu multe absenţe, şi în pragul corigenţei, din clasa a VII-a a unui
liceu. Cele cinci personaje care discută sunt: directorul liceului, elevul,
mama, tata (părinţii lui), dirigintele clasei a VII-a, un coleg - şeful clasei.
Ei vor constitui o echipă care încearcă să găsească soluţii pentru
reabilitarea elevului.
Observatorii sunt rugaţi să discute observaţiile făcute, la sfârşitul
exerciţiului.
Analiza activităţii:

21
 - Cum a decurs discuţia?
- Care a fost maniera de comunicare?
- Cine a fost liderul echipei?
- Cum s-au distribuit rolurile membrilor?
- Au reuşit ei să fie o echipă care lucrează împreună pentru
atingerea unui scop?
Concluzii:
…………………………………………………………………………………………….
(fiecare observator este rugat să-şi noteze propriile concluzii în urma
observaţiilor făcute)

III. E X P L O R A R E A T R A S E E L O R E D U C A TŞIO
I PNRAOLFEE S IO N A L E

Decizie şi dezvoltare personală

Fiecare om îşi înţelege cel mai bine propria existenţă.
Pe parcursul vieţii, evenimentele cu care ne confruntăm ne pun în
situaţia de „a alege”, de cele mai multe ori, dintre mai multe alternative.
În timp, se formează „capacitatea de a lua decizii”, trăsătură care
defineşte personalitatea.
Bazele formării personalităţii se pun în perioada adolescenţei, etapă
de viaţă când are loc o intensă dezvoltare pe mai multe planuri (fizic,
intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea identităţii de sine.
O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională care
presupune alegerea, opţiunea, decizia privind parcursul educaţional şi
profesional.
Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă
înainte în propria sa viaţă.
În alegerea şcolară şi profesională persoana ia în considerare o
multitudine de factori posibili interni şi externi care îi pot afecta reuşita.
El alege acele studii şi profesiuni despre care crede că îi vor asigura
în cel mai mare grad succesul şi îi vor produce cele mai mari satisfacţii.
Procesul de consiliere privind cariera facilitează dezvoltarea
personală pentru luarea unor decizii, în concordanţă cu cerinţele personale
şi realităţile sociale.
Etape în luarea deciziei
1. Determinarea alternativelor
- Cine sunt eu?
- Unde sunt acum?
- Unde vreau să ajung?
- Care sunt resursele mele actuale (calităţi, cunoştinţe, abilităţi) pe
care mă pot baza?
2. Explorarea alternativelor
- Care sunt posibilele căi de acţiune? Câte alternative sunt?
- Ce voi găsi la capătul drumului?
- Cât/ce mă costă (timp, efort) să pun în aplicare aceste alternative?
- De ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie?
- Care sunt dificultăţile pe care le voi întâmpina?
- Cine mă susţine?
- Care e calea optimă pentru mine?
3. Luarea deciziei şi întocmirea planului de acţiune

22
 - Care este obiectivul meu?
- Ce pot să fac pentru a-mi atinge obiectivul?
- De ce am nevoie?
- Ce dificultăţi anticipez?
- Ce pot să fac pentru a le preveni sau minimiza?
- Care sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs?
- Ce voi face dacă planul va eşua?
ACTIVITATEA NR. 1
„O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ”
Obiectiv: conştientizarea factorilor determinativi interni şi externi ai alegerii şcolare şi
profesionale
Concepte - cheie: - alegere şcolară,
- alegere profesională
- influenţe
- factori determinativi
Durata: 15 min.
Materiale necesare: coli flipchart, markere
Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici, mixte (părinţi, profesori,
elevi).
Se propun spre dezbatere următoarele întrebări:
- Ce m-a determinat să aleg profesia pe care o am? Cine m-a influenţat?
- Ce m-a determinat să aleg acest liceu, acest profil? Cine m-a influenţat?
Participanţii vor nota pe colile de flipchart cât mai multe „influenţe” ale alegerii
şcolare şi profesionale. Fiecare grup va prezenta grupului mare factorii găsiţi.
Analiza activităţii:
- Care sunt factorii care influenţează luarea deciziei privind cariera?
- Care sunt pe termen lung efectele preponderenţei unuia sau mai multor factori?
- Putem controla aceşti factori?
ACTIVITATEA NR. 2
„CAREUL DE AŞI”
Obiectiv: conştientizarea resurselor personale în relaţie cu viaţa
profesională.
Concepte - cheie: - carieră
- resurse personale
- calităţi
Materiale necesare: aşi de hârtie sub forma unor cărţi de joc,
markere
Durata: 30 min.
Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici, mixte
(părinţi, profesori, elevi). Fiecare grup primeşte „un pachet de cărţi de joc
special, numai cu AŞI”. Unele cărţi au înscrise în centru anumite calităţi
considerate „importante” în viaţa profesională: competenţă, punctualitate,
onestitate, spirit de echipă, creativitate, comunicativitate, loialitate, spirit
de iniţiativă etc. Există şi cărţi libere, care nu au nimic înscris pe ele.
Fiecare participant trebuie să aleagă patru calităţi pe care consideră
că le are şi care îi asigură/ i-ar asigura succesul în carieră. Toţi participanţii
prezintă grupului mare propriul „careu de AŞI”.
Analiza activităţii:
- Care este legătura dintre calităţile personale şi orientarea spre o/
un anumit(ă) loc de muncă/ profesie?
- Există abilităţi, speciale care trebuie dezvoltate pentru carieră?
Care este relaţia dintre calităţile personale şi succesul în carieră?

23
Este important să găsesc o slujbă care să mi se potrivească?
ACTIVITATEA NR. 3
„LA RĂSCRUCE DE…CARIERĂ”
Concepte - cheie: - valori
- alegere
- alternative educaţionale/ ocupaţionale
- autoevaluare
- costuri/ beneficii
Materiale necesare: coli de hârtie, săgeţi, indicatoare de hârtie
Durata: 15 min.
Scenariul activităţii: Se aşează în mijlocul sălii un indicator cu
săgeţi în diferite direcţii.
În colţuri diferite ale sălii sunt „plăcuţe” pe care sunt înscrise:
- Independenţă/ iniţiativă
- Putere/ autoritate
- Siguranţă/ stabilitate
- Ajutorarea celorlalţi
- Dezvoltare personală
Participanţii sunt rugaţi să se îndrepte spre acea direcţie care
răspunde nevoilor/ aşteptărilor lor privind viitorul loc de muncă, cu
precizarea că este vorba de o alegere în condiţiile în care veniturile sunt
relativ egale.
Analiza activităţii:
- Care sunt valorile spre care mă orientez în viaţa
profesională?
- Ce pericole pot să apară? (indecizie, conflicte de alegere)
- Îmi este uşor să iau o decizie?
ACTIVITATEA NR. 4

Chestionarul de autoevaluare (Holland )

Mai jos aveti un tabel cu cele sase tipuri de personalitate identificate de Holland şi
caracteristicile lor. Incercuiti acele adjective care va caracterizeaza, fara a tine seama de
incadrarea lor in tipurile respective. Calculati totalul pe fiecare coloana (numarul de cuvinte
incercuite) şi notati initialele tipurilor pentru care ati obtinut cele mai mari trei scoruri. Astfel
veti obtine un cod pe baza caruia puteti afla ce profesii vi se potrivesc.
Realist Investigativ Artistic
Conformist Analitic Complicat
Sincer Precaut Dezordonat
Onest Critic Emotional
Umil Curios Expresiv
Materialist Independent Idealist
Natural Intelectual Imaginativ
Persistent Introvert Nepractic
Practic Metodic Impulsiv
Modest Modest Independent
Timid Precis Intuitiv
Stabil Rational Noncomformist
Econom Rezervat Original
Social Intreprinzator Conventional
Convingator Aventuros Conformist
Cooperant Ambitios Constiincios
Prietenos Atrage atentia Atent

24
 Generos Dominant Conservator
Saritor Energic Inhibat
Idealist Impulsiv Obedient
Ofera sfaturi bune Optimist Ordonat
Amabil Cautatori de placeri Persistent
Responsabil Popular Practic
Sociabil Increzator in sine Controlat (calm)
Cu tact Sociabil Neimaginativ
Intelegator Vorbaret Eficient

Cele sase tipuri de personalitate ale lui Holland descriu preferinte in ceea priveste
educatia, cariera şi mediile de munca. Urmatorul tabel ofera exemple de interese, abilităţi,
activitati şi valori caracteristice pentru fiecare din cele sase tipuri.
Aceste exemple sunt totusi generalizari şi nici un tip nu va descrie in totalitate o persoana. De
fapt cele mai multe persoane se pot regasi in mai multe tipuri. Care dintre ele te-ar descrie cel
mai bine-
Tipuri Interese Activitati de munca Abilităţi potentiale Valori
Realist (R) Instrumente, utilaje, activitati in aer liber Opereaza cu echipamente,
foloseste unelte, construieste, repara Ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare fizica
Traditie, simt practic, bun simt
Investigativ (I) Stiinta, teorii, idei, date Munca de laborator, rezolvare de probleme
abstracte, cercetare. Matematica, scris, analiza Independenta, curiozitate, invatare
Artistic (A) Autoexprimare, aprecierea artei, Compozitii muzicale şi scrise, arte
vizuale Creativitate, talent muzical, capacitate de exprimare artistica Frumusete, originalitate,
independenta, imaginatie
Social (S) Oameni, munca in echipa, bunastare umana, servicii in favoarea comunitatii
Predare, explicatii, ajutorare Abilităţi de comunicare, verbale, de ascultare, intelegere, ghidare
Cooperare, generozitate, servicii in favoarea celorlalti
Intreprinzator (I) Afaceri, politica, conducere, influenta Vanzari, management,
persuasiune, Abilităţi verbale, de motivare şi directionare a celorlalti Asumarea riscurilor,
status, competitie
Conventional (C) Organizare, date, finante, Stabilirea de proceduri, organizare,
operare PC, Matematica, analiza datelor, inregistrare, atentie la detalii Acuratete, stabilitate,
eficienta

ACTIVITATEA NR. 5
Inventarul valorilor
Marcheaza cu „+” valorile importante şi cu „-;” pe cele neimportante:
Varietate in viata mea
Activitati de rutina
Ajutarea celorlati
Independenta (autonomie la slujba
Prietenie (colegialitate)
Implinire morala
Afiliere (recunoastere ca parte a grupului de munca)
Securitate
Putere şi autoritate
Echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate)
Creativitate artistica
Stabilitate
Senzatii tari, risc
Profit bani

25
 Ambianta, mediul inconjurator (clima)
Statut social
Statul intelectual
Competitie
Influenta asupra celorlalti
Altruism
Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+”
1.
2.
3.
4.
5. Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+”
1.
2.
3.
4.
5.

ACTIVITATEA NR. 6

Interese
Sortarea fiselor ocupaţionale
Se confectioneaza niste cartonase pe care se vor scrie numele diferitelor ocupaţii
insotite de o descriere sumara. Elevii vor sorta fisele in 3 categorii:
2. as allege
3. poate
4. nu as alege
Dupa aceea va avea loc o discutie in care elevii vor motiva alegerea facuta.
Evaluarea intereselor prin modele de viata
Elevii vor alcatui o lista cu modelele pe care le au in viata (personaje reale, imaginare,
personalitati mass-media). Dupa intocmirea listei urmeaza o discutie colectiva al carei
obiectiv principal este evidentierea legaturii dintre model şi interesul persoanei şi a modului in
care poate fi identificat interesul cunoscute fiind modelele unei persoane .

ACTIVITATEA NR. 7

Genograma
Genograma este o reprezentare grafica a carierelor membrilor familiei (bunici, parinti,
unchi, matusi). Vizualizand genograma va puteti da seama in ce masura sunteti influentati sau
exista vreo legatura intre optiunile voastre şi optiunile membrilor familiei.
Cum se realizeaza genograma-
Treceti initialele fiecarui membru al familiei in rubrici şi identificati cariera actuala a
fiecarei persoane. Dupa ce ati identificat numele profesiei marcati cu ”N” persoanele care nu
au avut succes şi cu ”S” persoanele care au avut succes in cariera, in functie de perceptiile
voastre subiective.
Rudele materne Tu Rudele paterne

Bunici

Bunici vitregi (daca e cazul)

Unchi şi matusi

26
 Veri

Parinti

Parinti vitregi (daca e cazul)

Frati
Frati vitregi (daca e cazul)
• Traseaza linii continue de la tine la persoanele pe care le placi
• Traseaza linii punctate de la tine la persoanele pe care nu le placi.

ACTIVITATEA NR. 8

Construirea liniei vietii

Aceasta este un procedeu care te va ajuta sa privesti lucrurile pe care le-ai facut in
trecut şi totodata sa te orientezi asupra viitorului.
Deseneaza o reprezentare a experientelor tale care sa includa evenimente importante
despre care tu crezi ca te-au format şi ceea ce planuiesti sau speri sa ti se intample in viitor.
Desenul tau poate fi creativ sau poate fi o simpla linie cu date marcate pe ea.
Linia vietii este un instrument vizual care iti va permite sa-ti privesti dezvoltarea
carierei. Te poate ajuta sa inveti din trecut, sa faci planuri pentru viitor, sa identifici anumite
decizii care tu crezi ca trebuie luate.
Ce poti include in linia vietii:
- evenimente majore din viata ta
- educatia primita, slujbe
- evenimente care au influentat opinia ta despre cariera pe care vrei sa o urmezi
- persoane semnificative in viata ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori
etc)
Dupa ce ai trasat linia vietii e bine sa adaugi:
• -; pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine
• + -; pentru evenimente rezultate din decizii luate de altii
• 0 -; pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii
• Incercuieste evenimentele rezultate in urma celor mai bune decizii luate.
• Incercuieste de doua ori deciziile importante pe care le vezi in viitor

IV. MARKETING SAU PROMOVARE PERSONALĂ

Fiecare dintre noi este liber să muncească acolo unde valorile sale
personale sunt respectate. Deşi pare dificil, demersul angajării sau
obţinerii unui loc de muncă satisfăcător depinde de hotărârea şi de munca
depusă în acest scop. Totodată, informarea, cunoaşterea specificului
domeniului de interes şi a strategiilor de căutare a unui loc de muncă sunt
câteva aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem seama.
Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau
aptitudini dominante. Pe măsură ce ele se intersectează cu interesele,
motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale mediului extern, social
şi economic, se poate ajunge la modelarea unui traseu profesional optim.
Cauzele eşecului primilor paşi în carieră sunt :

27
 - necunoaşterea potenţialului personal şi a competenţelor în vederea
abordării unui anumit traseu în carieră
- lipsa unei forme de asistenţă individualizată sau de grup în
orientarea profesională
- lipsa unei comunicări eficiente între familie, tineri, profesori
- un nivel redus de informaţii privind sursele de dezvoltare
profesională
- o slabă putere de decizie în planificarea viitorului
Ne pregătim să păşim în viaţă! Ne e teamă să ne gândim la ce ne
aşteaptă? Cunoaştem motivele pentru care muncim?
- un stil de viaţă mai bun (să ai un standard de viaţă aşa cum îţi
doreşti)
- a lăsa ceva bun în urma ta (opere intelectuale şi de artă)
- o viaţa socială mai bună
- oportunităţi financiare

ACTIVITATEA NR. 1
„DORESC SĂ MUNCESC!”
Obiectiv: scurtă reflecţie asupra motivelor şi nevoilor individuale
pentru care fiecare adolescent, părinte, profesor ar dori să muncească.
Concepte cheie: - muncă
- nevoi
- individualitate
- diferenţe
- obiective
Materiale necesare: hârtie, pix
Durata: 10 min.
Scenariul activităţii: Individual, fiecare va face o listă cu trei
profesii (meserii, slujbe) preferate. Cei care în prezent au o slujbă, o pot
trece printre aceste activităţi numai dacă ea corespunde caracteristicii
cerute de exerciţiu. Apoi, pentru fiecare din acestea, vor fi găsite trei
motive pentru care ar practica acea meserie.
Analiza activităţii:
- Care sunt motivele pentru care ai practica cele trei profesii alese?
- Dacă ar fi să renunţi la unul dintre motivele enumerate, care ar fi
acesta?
- Care ar fi singurul “compromis” pe care l-ai face vis-à-vis de
profesia ta?
Atunci când ne alegem meseria, o facem la întâmplare sau avem
anumite criterii, preferinţe, dorinţe, vise?
De ce credeţi că nu ne alegem toţi aceeaşi profesie?
Este foarte importantă împărtăşirea experienţelor adolescent –
profesor - părinte şi îmbogăţirea listei cu posibile motive pentru care
cineva ar practica o anumită meserie.
Ştii ce tip de loc de muncă urmăreşti?
Locurile de muncă se clasifică în:
1. loc de muncă de supravieţuire
2. loc de muncă de intrare în profesie
3. loc de muncă de tranziţie
4. loc de muncă ideal
Cine mă poate ajuta să-mi găsesc un loc de muncă? Cum să obţin

28
informaţii despre posibile locuri de muncă?
Surse: - Reviste de orientare profesională
- Presă: ziare, reviste cu oferte de angajare
- Agenţii private de recrutare şi de plasament a resurselor
umane
- Agenţii de ocupare şi formare profesională (centre de
consiliere privind cariera pentru şomeri)
- Internet
- Târguri de locuri de muncă
ACTIVITATEA NR. 2
ZECE MOTIVE PENTRU CARE SUNT ANGAJAT! CONVINGE-L PE
ANGAJATOR!
Formează-ţi deprinderile de lucru încă din şcoală! Ai aceste deprinderi?
Verifică!
1. deprinderi de comunicare (prezinţi informaţiile bine atunci când
scrii sau vorbeşti)
2. deprinderi de a lucra în echipă (colaborezi cu alţii în cadrul unor
activităţi)
3. deprinderi de a rezolva probleme (găseşte soluţii)
4. deprinderi de organizare a timpului (organizează-ţi proiectele pe
termen scurt, mediu sau lung)
5. deprinderi de învăţare (caută experienţe noi şi învaţă din greşeli)
6. deprinderi de creativitate (foloseşte-ţi imaginaţia şi caută soluţii
noi)
7. deprinderi de conducere (coordonează proiectele şi motivează-i
pe ceilalţi)
8. deprinderi de a utiliza calculatorul
9. deprinderi de ascultare
10. deprinderi manuale şi mecanice
Bilanţul COMPETENŢELOR PROFESIONALE
A face un bilanţ profesional înseamnă a identifica toate
competenţele pe care un individ le deţine şi le poate pune în valoare.
Bilanţul se bazează pe activitatea trecută şi prezentă a individului;
serveşte ca punct de plecare pentru definirea sau validarea proiectului
profesional.
Răspunde la întrebările:
- Ce ţi-ar plăcea în mod deosebit?
- Ce activităţi tratezi fără entuziasm?
- Ce ştii să faci?

IV.1. SCRISOAREA DE INTENŢIE

Anunţ din ziarul “O carieră de succes” …pentru postul de analist
programator. Trimiteţi un CV însoţit de o scrisoare de intenţie până la data
de 25 mai 2002, la adresa…”.
Citeşti un astfel de anunţ şi, fie că te tentează postul, fie că nu,
începi să te întrebi: dar ce este oare o scrisoare de intenţie? Este ea
acelaşi lucru cu scrisoarea de motivaţie? Şi cum să înceapă o astfel de
scrisoare? Cu “dragă domnule X…”? Şi cât de lungă…? Şi ce ar trebui să
scriu în ea?

29
 Este util de ştiut că cele două sintagme se referă la unul şi acelaşi
lucru. O astfel de scrisoare reprezintă “cartea mea de vizită” pe care o
trimit, precum buzduganul zmeului, înaintea citirii CV-ului.
Scrisoarea de intenţie reprezintă modalitatea prin care angajatorul
îşi formează prima impresie despre tine, este o primă luare de contact,
chiar dacă numai pe hârtie.
Dacă scrisoarea este curată şi bine redactată, vei da impresia că eşti
o persoană bine organizată şi pregătită. Scrisoarea trebuie să fie adaptată
în funcţie de compania/ instituţia respectivă şi de postul pentru care
doreşti să aplici.
Nu trebuie să depăşească o pagină
- Să conţină paragrafe scurte şi concise
- să fie tehnoredactată pe computer
- să se aleagă un font uşor de citit
- să se verifice ortografia şi punctuaţia
- să se evite hârtia colorată
- să nu se trimită fotografie, decât dacă se cere
- să fie consultat un prieten pentru sugestii şi eventuale corecturi
Scrisoarea de prezentare nu are un conţinut standard, ci exprimă
interesul candidatului pentru postul vizat, chiar dacă nu este declanşată
recrutarea de personal. Scrisoarea va fi adresată persoanei care se ocupă
de angajări sau direct la departamentul de resurse umane, dacă nu ai
informaţii complete. Dacă firma este mică, scrisoarea va fi trimisă către
directorul general sau preşedintele acesteia.
Precizează postul vizat şi sursa din care a fost obţinută informaţia
(anunţ publicitar, cunoştinţe, prieteni etc.). Dacă nu ai informaţii exacte
despre un anumit post, îţi poţi exprima opţiunea pentru un domeniu de
activitate. Oricum, este bine să subliniezi domeniul în care te-ai făcut
remarcat sau ai avut performanţe deosebite.
Exprimă-ţi clar dorinţa de a candida pentru respectivul post,
arătând, pe scurt, motivele pentru care eşti interesat şi calităţile care te
recomandă.
Arată că experienţa ta profesională este compatibilă cu cerinţele
firmei/ instituţiei căreia i te adresezi. Nu uita să menţionezi că ai mai lucrat
în acel domeniu sau, dacă nu este cazul, că eşti familiarizat cu activităţile
lui specifice.
Menţionează disponibilitatea pentru un interviu de angajare, cât şi
faptul că respective scrisoare este urmată de un CV.
Mici TRUCURI
Este acceptabil şi uneori ţi se solicită să incluzi date privind salariul
tău actual, dar niciodată să nu menţionezi salariul pe care doreşti să îl ai.
CONCLUZII
- O scrisoare de intenţie necorespunzătoare te poate scoate din
competiţie, deşi ai abilităţile necesare.
- Scrisoarea de intenţie este citită înaintea CV-ului, iar impresia pe
care o formează este de primă importanţă. De aceea, unele erori sau
lucruri necorespunzătoare îi pot face pe cei care angajează să renunţe la a
mai citi CV-ul. Pe de altă parte, o scrisoare bine concepută şi atrăgătoare
poate adesea să îi determine pe reprezentanţii firmei să te treacă direct
pe lista pentru interviu. Acest lucru nu este o regulă, dar este bine să
foloseşti avantajele indiferent de situaţie.

30
 - Scrisoarea de intenţie nu are o formă fixă, ea este personalizată şi
trebuie să răspundă cerinţelor firmei la care vrei să lucrezi. De asemenea,
trebuie să fie scurtă, concisă şi atrăgătoare. Scrisoarea de intenţie nu
trebuie să contrazică informaţiile din CV, dar nici nu trebuie să conţină
lucrurile din CV. Scrisoarea de intenţie este un liant între tine şi firma
respectivă. CV-ul este amănunţit şi descriptiv.
ACTIVITATEA NR. 3
„SCRISOARE…CĂTRE ANGAJATORUL MEU”
Obiectiv: Elaborarea unei scrisori de intenţie, pentru slujba preferată (una dintre cele
trei profesii descrise la exerciţiul 1). Se recomandă găsirea formei, culorii, design-ului,
mărimii potrivite pentru a exprima cât mai bine calităţile şi personalitatea posesorului!
Concepte - cheie: - scrisoare de intenţie
- sinteză
- convingere
- să ştiu să mă “vând”
Materiale necesare: hârtie, pix
Durata: 20 min.
Analiza activităţii:
- Care au fost argumentele prin care ai încercat să îl convingi pe angajator?
- Care sunt punctele forte ale scrisorii tale?
- Care este punctul slab al scrisorii (dacă există) şi cum ai putea să îl îmbunătăţeşti?
- Care a fost formula cu care ai început? Dar cea de încheiere?
- Crezi că e suficientă scrisoarea de intenţie pentru prezentarea ta în detaliu? (se face
trecerea la necesitatea însoţirii scrisorii de intenţie cu un CV)

Un model de scrisoare de intenţie

Scrisoare de intenţie
Serban Teodor
Str. Peincipala
Pietrari, Valcea, România
Tel: (0747) 941282

INFO COMPUTERS
B-dul Bălcescu nr. 4
Bucureşti, România

20 mai 2002

În atenţia domnului Andrei Popescu,

Stimate domnule Popescu,

Ca răspuns la anunţul dumneavoastră din ziarul „O carieră de

succes” pentru postul de analist programator, anexez un curriculum vitae
care reflectă o foarte bună pregătire de specialitate, dobândită în urma
absolvirii Liceului de Informatică Matei Basarab din Rm. Valcea (media
9,87).
Aş dori să lucrez la Info Computers, deoarece sunteţi o companie în
plină dezvoltare pe piaţa românească. Consider că entuziasmul, pregătirea
de specialitate şi capacitatea de a lucra cu calculatoarele şi programele de
ultimă generaţie sunt câteva dintre calităţile care mă recomandă pentru
postul de analist programator din firma dumneavoastră.
31
 Aş fi încântat să mă contactaţi pentru un viitor interviu şi o discuţie
despre postul de analist programator din cadrul Info Computers. În
speranţa unei viitoare întâlniri, vă mulţumesc pentru timpul şi atenţia
acordate.

Cu sinceritate,
Teodor Serban
Un alt model de scrisoare de intenţie
Iată un model de scrisoare de intenţie/prezentare, după care vă
puteţi ghida, spaţiile punctate completându-le d-voastră.

D-lui/D-nei:.........
Adresa:.............
Data: ................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în cadrul firmei ......... .

Recent am observat anunţul dvs. pentru un post de ......... . Am absolvit de
curând facultatea de ........ din cadrul ............. Interesul meu în ........... rezultă nu numai
din faptul că am studiat această disciplină în cadrul facultăţii, dar şi din experienţa
mea de .... ani în timpul studiilor. Din câte puteţi vedea în CV-ul alăturat, am lucrat în
calitate de .......... la ......... O parte din responsabilităţile mele erau să ......... . Mi-ar
făcea plăcere să am un interviu cu .........pentru acest post sau orice alt post diponibil
în acest domeniu de activitate (........... ).
Sper că veţi considera pregatirea mea potrivită şi aştept cu nerabdare să fiu
contactat la un număr de telefon ...... pentru a discuta această posibilitate.
Al (A)Dvs.,............

IV.2. “CURRICULUM VITAE”

CV-ul reprezintă un element foarte important al marketing-ului
personal. Dacă scrisoarea de intenţie a fost convingătoare, angajatorul va
trece la citirea CV-ului.
De aceea, trebuie acordate timp şi răbdare pentru conceperea
acestuia. Şi, nu în ultimul rând, e importantă abilitatea de a ştii cum să
redactezi un CV. Se poate întâmpla ca persoanele care nu au abilităţile
necesare pentru un post, dar ştiu foarte bine să conceapă un CV, să aibă
mai mult succes (să fie chemate la interviu) decât cele care îndeplinesc
toate condiţiile, dar fac greşeli în redactarea unui CV.
Ce conţine un CV Numele şi prenumele
Adresa şi telefonul la care poţi fi contactat
Data naşterii
Obiectivul
Studiile
Experienţa profesională
Abilităţi şi deprinderi
Limbi străine cunoscute şi nivelul de cunoaştere

32
 Cunoştinţe de utilizare a calculatorului (dacă este cazul)
Premii speciale şi realizări profesionale sau şcolare
Hobby-uri
Recomandări
! CV-ul este mai dificil de conceput în cazul persoanelor care nu au
nici un fel de experienţă profesională, adică în cazul tinerilor absolvenţi de
liceu sau facultate. Strategia, în acest caz, este următoarea: pe lângă
coordonatele obişnuite (nume, adresa, telefon, data şi locul naşterii, studii)
se menţionează:
- medii foarte bune
- cursuri relevante
- premii obţinute
- burse
- eventualele slujbe din timpul verii
Nu menţiona orice laudă sau compliment primit, nu trebuie să creezi
un fel de “odă” la adresa propriei persoane. Prezintă numai acele realizări
care au legătură cu postul pe care candidezi şi se integrează în contextul
respectiv.
Erori în redactarea unui CV:
- Absenţa unor date esenţiale: adresa şi telefonul la care poţi fi
contactat.
- Scrisul de mână. Încearcă să redactezi CV-ul pe computer.
- Prezenţa unor date inutile. Nu specifica chestiuni care nu au
legătură cu serviciul (În nici un caz nu-şi au locul orientarea politică sau
religioasă; culoarea ochilor sau a părului).
- Nu trimite fotografia decât dacă se cere.
- Datarea inexactă a anilor în care ai făcut liceul sau ai avut alte
activităţi. Erorile de cronologie arată că nu ai abilităţi de a lucra cu detaliile
sau că eşti neatent.
- Nu folosi adjective la superlativ la adresa ta sau despre activităţile
pe care le-ai îndeplinit.
Cum NU trebuie să fie un CV
- mai lung de 2 pagini
- pe hârtie colorată
- cu ilustraţii
- pe hârtie de proastă calitate
- fotocopia unei fotocopii
- cu greşeli gramaticale
Concluzii:
- Un CV trebuie să fie sincer. Nu afirma că ai diplome sau abilităţi pe
care nu le ai. Cel care angajează va verifica lucrurile care îl interesează şi
poţi chiar să capeţi o reputaţie proastă, dincolo de faptul că nu vei obţine
slujba respectivă.
- Un CV trebuie să fie adecvat postului pentru care candidezi. Nu
orice CV este bun pentru orice situaţie. De aceea, este bine să ai mai
multe tipuri de CV-uri şi să trimiţi, de fiecare dată, tipul de CV potrivit
pentru firma la care vrei să te angajezi.
- CV-ul trebuie să fie exact, inteligent conceput şi să arate impecabil,
astfel încât să îi demonstreze celui care angajează că eşti persoana
potrivită pentru slujba respectivă.
ACTIVITATEA NR. 5

33
 „SPOTUL PUBLICITAR”
Obiectiv: Prezentarea succintă a punctelor tari care recomandă o
persoană pentru slujba preferată, în condiţiile simulării unei situaţii reale.
Concepte - cheie: - putere de convingere
- asertivitate
- umor şi spontaneitate
- creativitate
Materiale necesare: hârtie, creioane, camera de filmat
Durata: 10 min.
Scenariul activităţii: e va redacta o scurtă prezentare. În scopul
angajării, conform competenţelor fiecăruia, pentru o firmă de recrutare de
personal. Se va lucra individual, textul va fi prezentat cu limită de timp în
faţa unei camere de filmat improvizate. La sfârşit se analizează spoturile şi
se va urmări impactul lor asupra publicului.
Analiza activităţii:
- Cum se exprimă autorul spotului? Care este mesajul spotului?
- Captează atenţia?
- Este relevantă prezentarea spotului pentru scopul propus?
ACTIVITATEA NR. 6
„PORTOFOLIUL INDIVIDUAL”
Obiectiv: Întocmirea unei mape unitare cu toate exerciţiile şi
abilităţile descoperite în urma cursurilor din Proiectul „Vreau o carieră!”
Concepte - cheie: - portofoliu
- abilităţi
- competenţe
Materiale necesare: mapă, materiale elaborate
Durata: 15 min.
Scenariul activităţii: Participanţii la curs vor aduna într-un dosar
personal toate exerciţiile şi analizele acestora pentru a crea o imagine
unitară a structurii de personalitate şi a scopurilor vizate. Se vor include
Cv-urile, recomandările şi scrisorile elaborate, precum şi planul strategic
de a găsi un loc de muncă optim.
Analiza activităţii:
- Este important să avem un portofoliu cu “abilităţi şi competenţe”?
De ce?
- Se propune completarea individuală a portofoliului şi după terminarea cursului
„Vreau o carieră!”

ACTIVITATEA NR. 7

„CV-UL, CHEIA SUCCESULUI MEU”

Obiectiv: Redactarea unui CV pentru locul de muncă preferat (CV-ul va fi
o continuare a
scrisorii de intenţie redactate anterior).
Concepte - cheie: - curriculum vitae
- claritate
- abilităţi
- responsabilitate
Materiale necesare: hârtie, pix, calculator, imprimantă
Durata: 20 min.
Scenariul activităţii: Individual, fiecare îşi va elabora propriul CV pentru

34
profesia
preferată, ca o continuare firească a scrisorii de intenţie redactată la
exerciţiul anterior.
38
Cei care doresc, pot tehnoredacta documentul la calculator, după modelul
dat şi îl vor
putea scoate la imprimantă.
Analiza activităţii:
- Care au fost fazele cele mai uşoare ale redactării CV-ului?
- Unde ai întâmpinat dificultăţi în conceperea CV-ului?
- Care consideri că sunt calităţile CV-ului tău prin care încerci să îl convingi
pe
angajator?
ACTIVITATEA NR. 8
„DIPLOMA CARIEREI MELE”
Obiectiv: Realizarea unei diplome personalizate, în funcţie de
calitatea dominantă a fiecărei persoane participante la cursurile din
Proiectul „Vreau o carieră!”.
Concepte - cheie: - feedback pozitiv
- valorizare
- încredere în sine
- viitor
- optimism
Durata: 15 min.
Scenariul activităţii: Fiecare adolescent/ părinte/ profesor va
realiza câte o diplomă pentru unul dintre colegii săi, în funcţie de calitatea
dominantă a acestuia. Numele pot fi notate pe bileţele şi apoi extrase.
Analiza activităţii:
- Calitatea reprezintă o surpriză pentru tin? Ştiai că ai o astfel de
calitate?
- În ce situaţie ai confirmat calitatea pe care colegul tău a văzut-o la
tine?

Un model de curriculum vitae

35
Curriculum vitae
Europass

Informaţi
i personale
Nume / Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane) Mobi
l:
Fax(uri)
E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat

/ Domeniul
ocupaţional

Experienţa
profesională

Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul
de activitate
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul
de activitate

36
 Perioada
Funcţia sau postul ocupat

Educaţie şi formare

Perioada
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului de
formare
Perioada
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului de
formare
Perioada

Activitatea Didactica
şi stiintifica

Aptitudini şi Limbi straine

competenţe Cunostinte de limba romana, istorie şi geografie, arta
culinara
personale
Cunostinte PC
Ambitie, vointa, curiozitate, perseverenta, rabdare,
punctualitate, seriozitate, devotament şi daruire

Limba(i) maternă(e)

Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

37
 Nivel european (*) Ascultare Citire Participare Discurs Exprimare scrisă
la oral
conversaţie
Limba engleza
Limba franceza
Limba spaniola
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi
Străine

Competenţe şi abilităţi
sociale

Competenţe şi
aptitudini
organizatorice

Competenţe şi
aptitudini tehnice

Competenţe şi
aptitudini de utilizare a
calculatorului

Competenţe şi
aptitudini artistice

Alte competenţe şi
aptitudini

Permis(e) de conducere

Informaţii
suplimentare

Lista documentelor
cuprinse in dosar

IV.3. SCRISOARE DE MULŢUMIRE

După interviul de angajare se recomandă să trimiţi o scrisoare prin care să mulţumeşti

persoanei care te-a intervievat sau echipei de evaluatori pentru oportunitatea oferită de firmă
de a participa la interviul de angajare. Printr-o astfel de scrisoare intervievatorul îşi va reaminti
mai uşor de tine în momentul luării deciziei pentru ocuparea locului de muncă.
După interviu, pentru a vă spori şansele de reuşită, este bine să trimiteţi o scrisoare de
mulţumire.
Exemple de scrisoare de mulţumire:
Scrisoare de multumire

Domnului PETRE ANDREI,

Şef DEPARTAMENT ..RESURSE UMANE “ABC Advertising” – Bucureşti

38
 Str Petre Ispirescu nr. 6, tel 01)210578923

Stimate domnule Andrei,

Vă mulţumesc pentru amabilitatea de care aţi dat dovadă acceptând

scrisoarea mea de prezentare şi aprobându-mi cererea de participare la concursul
pentru ocuparea postului de „designer - spoturi publicitare scrise".
Sper, din tot sufletul, că răspunsurile mele la întrebările dinncadrul
interviului să vă fi creat o imagine de ansamblu asupra pregătirii, aptitudinilor,
abilităţilor practice şi disponibilităţilor mele pentru această meserie, în cazul
contrar, vă rog respectuos, nu ezitaţi să mă contactaţi pentru lămuriri!
De asemenea, vă rog să nu uitaţi că m-aş simţi onorat de încrederea dvs. în
cazul acceptării candidaturii mele şi angajării pe post.

În speranţa unor veşti de la compania dumneavoastră, închei cu respect,

Al dumneavoastră,

Scrisoare de multumire

Domnului Director Horia Marchis Firma X - Com Strada Vântului nr. 30

Bucureşti, România
Stimate Domnule Marchiş,
Va mulţumesc pentru ocazia pe care mi-aţi oferit-o să vă întâlnesc luni, 30
aprilie 2000, pentru a discuta despre postul de agent vânzări din cadrul
departamentului dvs.
Consider că interviul a fost interesant şi aş dori să vă informez că aş fi
bucuros să am ocazia să răspund acestei provocări. Dacă doriţi informaţii
suplimentare despre mine, vă rog să mă contactaţi.

Aştept cu nerăbdare veşti de la dvs.

Al dumneavoastră,

Chestionar. 2
Chestionar de evaluare a workshop-ului
1. Cum ati evalua workshop-ul per ansamblu?
2. Cum ati evalua consilierul ( trainer-ul)?
3. Cum vi s-a parut munca in grup?
4. Ati fi preferat un alt stil de lucru?
5. V-a fost de ajutor sa vorbiti despre interesele şi abilităţile implicate in alegerea unei
cariere?
6. V-a fost de ajutor sa discutati despre valorile voastre implicate in alegerea unei
carierei?
7. V-a fost de ajutor sa va descoperiti tipul de personalitate?

39
 8. Ce efect a avut workshop-ul asupra dumneavoastra?

BIBLIOGRAFIE
- Sociologia profesiilor”, prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ, suport de curs şi
notiţe de seminar.
- Elena Salomia, Marcela Marcinschi – Ghidul carierei mele,
Colecţia EDUCAŢIA 2000+
- Curs de formare profesională pentru ocupaţia de formator, susţinut de SC
INFO EDUCAŢIA SRL Iaşi, 2007.
- Eva Bócsa, Rareș Munteanu - Consiliere şi orientare în carieră, Ghid pentru
studenţi şi absolvenţi – Universitatea Bucuresti
- Simona NEAGU, Aurora GHERGU - Consiliere şi orientare în carieră, Ghid
pentru studenţi şi absolvenţi – Universitatea Petrosani
- „ Consilierea carierei” , Mihai Jigău, editura SIGMA, 2001.
- „ Pedagogie şi psihologie pentru examenele de definitivare şi grade didactice :
profesori, institutori/învăţători, studenţi şi elevi ai şcolilor normale”, Marin Stoica, Editura
Gheorghe Alexandru, 2002.
- „Consiliere şi orientare şcolară şi profesională”, notiţe de curs, organizat de
CCD Valcea în colaborare cu Centrul Judeţean de Consiliere Psihopedagogigă, 2007.

40