P. 1
Curs Esof, Stomac Si DD -Final

Curs Esof, Stomac Si DD -Final

|Views: 360|Likes:
Published by ancutaz
curs semio sf ioan 2010
curs semio sf ioan 2010

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: ancutaz on Oct 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2012

pdf

text

original

Semiologia aparatului digestiv 2

Semiologia cavitatii bucofaringiene

Factorii etiopatogenici in patologia bucala:

-agen i chimici (acizi, baze )

-termici

-mecanici ( traumatisme )

-infec iosi (rujeol , scarlatin , difterie )

-boli generale ( agranulocitoz , L.A. , DZ, lues )

Simptome în patologia buco - faringian Glosodinia -stomatite -gingivite -afec iuni dentare Modific ri ale gustului Ageuzie -AVC -Tumori cerebrale

Hipergeuzie -graviditate -nevroze Parorexie - afectiuni neuropsihice Acid - RGE Amar - colecistopatii cronice Neplacut - afectiuni dentare Metalic - hemosialemezå

Orodisfagia - stomatita aftoas - faringite - stomatite i esofagite herpetice - angina Vincent -abcese - carcinoame bucale - sd. Behcet

Tulbur rile saliva iei Hipersaliva ia ( ptialism, sialoree ) -stomatite -eruptii dentare -gingivite -esofagite -parazitoze intestinale -encefalite -graviditate

Hiposaliva ia (xerostomie, asialie )

- deshidrat ri - intoxica ia cu beladon - boli febrile - sd. Sjogren

Investiga iile paraclinice Examenul bacteriologic i exudatul faringian

Examenul radiologic

Examenul histopatologic

Examenul neurologic

Examenul buzelor Culoarea

- palid ( anemii )

- cianotic ( boli cardiovasculare )

- ro ie

vi inie ( b. Vaquez )

- pigment ri melanice ( sd. Peutz - Jeghers )

Volum

- particularit i individuale - acromegalie - mixedem - edem Quincke - hemangioame - tumori

Leziuni i forma iuni patologice - erup ii ( herpes, impedigo ) - cicatrici lineare ( lues, congenital ) - ulcera ii ( ragade, ancru luetic ) - fuliginozit i ( cruste negricioase ) - pneumonii - peritonite - febr tifoid - cancer labial ( indura ie local , ulcerat , indolor ) - teleangiectazii ( Rendu - Osler ) - anomalii congenitale ( cheiloschiziz ) - devierea comisurii labiale ( paralizie facial )

Halena

-Aceton ( DZ ) -Amoniacal ( uremie ) -Aldehidic ( intoxica ie cu etanol, disulfiram ) -Foetor hepatic -Fecaloid ( ocluzii, fistule gastrocolice )

Examenul limbii Glosodinie ( anemie Biermer, tabagism, pelagr ) Volum -crescut ( macroglosie ) - acromegalie - amiloidoz - mixedem - tumori -redus ( microglosie ) - paralizie de hipoglos - paralizie pseudobulbar

Mobilitate

- deviere de partea bolnav ( p. unilateral de n. H. )

- b. nu poate s scoat limba ( p. bilateral de n. H )

Aspectul general i culoarea Limba sabural - boli febrile - deshidratare - f r semnifica ie patologic Limba uscat - b. febrile - DZ dezechilibrat - stenoz piloric

limba de papagal ( depozit negricios ) - semnifica ia limbii saburale limba zmeurie ( ro ie, hipertrofie papilar ) - scarlatin - ciroz limba neagr ( papile hipertrofice, epiteliu kerat. ) - fumat excesiv - tratament cu antibiotice

limba geografic ( insule de c. rosie si zone albe ) f.semnifica ie p.

limba scrotal

- anomalie congenital

- lues congenital

limba sm l uit ( depapilat , as. por elanului )

lues

limba amiloid ( voluminoas , infiltrat , ro ie )

limba candidozic ( strat cremos de c. alb ) - afec iuni debilitante - postantibiotice leucoplazia - zone rotunde, ovalare, albe - sidefii - pe fa a dorsal - stare precanceroas ulcera ii - traumatisme ( crize comitiale ) - chimice - infec ioase ( TBC, lues, stomatite ) paralizia limbii - tumori cerebrale - paralizia de hipoglos escare - intoxica ii cu substan e corozive

Examenul suprafe ei interne a obrajilor Aspectul si culoarea - palid ( anemii ) - ro ie - cianotic ( poliglobulii ) - stomatita ( inflama ie difuz a cavit ii bucale ) - edem - exudat - coloratie rosie - ulceratii Cauze: intoxica ii cu Pb, Hg, Bi, infectii microbiene, s. Koplic ( cu 2 - 3 zile în faza preeruptiv a R )

Hemoragii ( purpur , leucemii ) Hiperpigmentare ( b. Addison ) Ulcera ii - traumatice - infec ioase - stomatita aftoas ( vezicule, ulcera ii ) Noma stomatita gangrenoas ulcera ie profund cu margini neregulate

Examenul gingiilor Gingivita: inflama ia mucoasei gingivale -Mercurial ( lizereu cenu iu ) -Saturninic ( lizereu albastru -Bismutic ( lizereu cenu iu ) -Scorbutic -Necrotic ( leucemii acute ) -Hipertrofic ( sarcin , DZ, fenitoin ) cenu iu ) Burton

Examenul din ilor Anomalii de implantare ( lues ) Triada Hutchinson: - din i rari ( semilun ) , stria ii transversale - surditate labirintic - keratit Parodontoza ( c derea spontan a din ilor ) - DZ

Examenul boltei i a v lului palatin Malforma ii congenitale - cheilopalatoschizis ( dehiscenta bol ii palatine ) - perfora ii ( gome luetice ) Ulcera ii Abcese Afte Tumori Enanteme Erup ii ( scarlatin , rujeol , - voce nazonat - reflux de alimente i lichide in cavitatea nazal varicel , herpes )

Paralizia v lului palatin ( tumori cerebrale, encefalite )

Examenul faringelui
Inflamatia regiunii faringoamigdaliene poartå numele de ANGINA. - febr

, frison

- cefalee - odinodisfagie 1. Angina eritematoas ( cataral , simpl ) - rosea orofaringian

- amigdale hipertrofice - etiologie streptococic - epifenomen ( rujeol , viroze )

Angina pultacee - criptic ( puroi in criptele amigdaliene ) - folicular ( puncte cenu ii - g lbui pe suprafa a A. ) Angina flegmonoas ( abcesul amigdalian ) - unilateral - febr - trismus - disfagie - adenopatie satelit dureroas

Angina pseudomembranoas ( false mb. alb - cenusii ) - difterie - scarlatin - lues primar i secundar Angina ulceromembranoas ( Vincent ) - pseudomembrane albiciase - unilateral - las la deta are ulcera ii i hemoragii - etiologie fuzospirilar

Angina ulceroas - ulcera ii superficiale - ovalare - febr tifoid Angina herpetic - vezicule la nivelul orofaringelui Angina necrotic - zone de necroz - neregulate - pe amigdale si in vecin tate - L. A . - Agranulocitoz

SEMIOLOGIA ESOFAGULUI

Esofagul este un conduct muscular cu o lungime de 25-30 cm, situat intre jonctiunea crico-faringian si cardia.

M. cricofaringianm Aorta

Bronsii

Diafragm

ESOFAGUL   

1. 2. 3. 4.

conduct musculo-membranos ce uneste faringele musculocu stomacul; L-25-30 cm, calibru-2-2,5 cm L-25calibruTrei segmente: cervical (5-6 cm), toracic si (5abdominal (1-3 cm) (1Stramtori: cricoidiana la gura esofagului aorticaaortica- crosa aortica bronsicabronsica- bronhia stanga cardica

DeglutitiaDeglutitia-3 faze:
1.Faza orala:  limba forteaza bolusul alimentar spre faringe care contine o densitate foarte mare de receptori senzitivi  este initiat reflexul de deglutitie in bulb

DeglutitiaDeglutitia-3 faze:
2.Faza faringeala:  Scop: de a propulsa bolusul prin faringe  Se produc urmatoarele evenimente 1. -palatul moale este ridicat ptr a impiedica refluxul alimentelor in nazonazo-faringe

DeglutitiaDeglutitia-3 faze:
2.-epiglota acopera orificiul laringian in 2.acelasi timp laringele ascensioneazaascensioneazarespiratia e inhibata 3.-SES se relaxeaza 3.4.-debuteaza o unda peristaltica la 4.nivelul faringelui care trece prin SES deschis

DeglutitiaDeglutitia-3 faze:
3.Faza esofagiana:  rol de a propulsa mancarea prin esofag in stomac  odata intrat bolusul in esofag se produce inchiderea SES  este initiata o unda primara peristaltica

DeglutitiaDeglutitia-3 faze: 

daca e nevoie se formeaza o a doua unda peristaltica la nevelul zonei de esofag dilatat care-l va curata de careresturi alimentare

Patologia esofagian este strans legata de actul deglutitiei la care concura urm toarele structuri anatomo - functionale: 1. Structurile nervoase:

a. Cerebrale: - Girusul precentral; - Girusul frontal inferior; - Nc. Amigdalian. b. Organizarea bulbar (masticatie, tuse, stranut, voma, regurgitatie, respiratie): - Centrul deglutitiei. c. Aferente: - N. trigemen; - N. glosofaringian; - N. vag. d. Eferente: -Nucleii n. cranieni( V, VII, XII ); -Nc. Ambiguu.

2. Structurile buco-faringo-esofagiene
a. Musculatura buco lingual ; b. Musculatura faringelui; c. Musculatura eso-faringian : -SES; -SEI; -Striat (1/3 sup.); -Neted .

3. Factorii miogenici (CMM) 4. Factorii neurogenici:
- Plexurile mienterice (Auerbach si Meissner).

5. Factorii umorali:
- Gastrina (creste presiunea SEI); - Motilina (creste presiunea SEI); - CCK (scade presiunea SEI);

Pirozisul

Sialoreea

Regurgitatia

Disfagia

Eructatia

Ruminatia

Durerea retrosternal

Definirea termenilor semiologici
Disfagia - reprezint dificultatea la inghi irea alimentelor, perceput de pacient ca o senza ie de oprire dureroas a acestora la un nivel anume esofagian ; -apare in aproape toate suferin ele esofagiene-RGE, achalazie, cancer, diverticul, ulcer, corpi straini, sclerodermie, sdr. Plummer-Vinson, stenoze maligne sau benigne TIPURI- INCOMPLETA -doar ptr. alimente solide- cauza organic - COMPLETA - solide si lichide - PARADOXALA -doar pentru lichide cauz func ional durere la inghi itul alimentelor (patologie faringo-esofagian ); Disfagia lusoria anomalia a. subclaviculare drepte. Odinodisfagia

Definirea termenilor semiologici
Disfagia oro-faringiana -dificultatea trecerii orobolusului din gura in esofag cu regurgitatia catre nas sau aspiratia in trahee Apare in afectiuni neuro-musculare: miastenie, sdr. neuropseudopseudo-bulbar, poliomielita Nod in gat - globus histericus -senzatie neplacuta nelegata de deglutitie  apare in nevroze, isterici 

Definirea termenilor semiologici
REGURGITA IA: -falsa varsatur  revenirea alimentelor in cavitatea oral f r efort de varsatur perna uda dimineata PITUITA MATINAL  apare in alcoolism, afectiuni esofagiene, nevroze cu aeroaero-fagie PIROZISULPIROZISUL- senzatia de arsura retrosternala care poate iradia toracal, cervical sau in mandibula  Cauze: HH, esofagita de reflux, b ulc duodenala, sarcina, alcoolism

Definirea termenilor semiologici
RUMINATIA sau MERICISMUL:  readucerea alimentelor in cavitatea bucala cu remestecarea acestora  schizofrenie, oligofrenie; la copiicopiicvasifiziologic. SIALOREEA- exagerarea salivatiei SIALOREEA-

Metode de explorare:
1. Examenul radiologic 2. Examenul endoscopic 3. Explorarea motilit ii esofagiene

a. Proba Bernstein b. Manometria esofagian c.Tranzitul esofagian radioizotopic 4. Metode complementare: a. TC b. Bronhoscopie c. Explorarea troidiana (US, T3, T4 etc). c. Angiografie

Examenul radiologic
a. Radioscopia cardiotoracic identific : - corpi straini; - perforatia esofagian ; - patologia mediastinal ; - patologia cardiovascular ; - afectiuni pulmonare. b. Tranzitul esogastric (primul pas de diagnostic paraclinic): - stenoze esofagiene; - ulcere; - tumori - diverticuli; - hernii hiatale; - motilitatea esofagian etc.

Esofag normal

Dublu contrast

Compreia crosei aortice

Compresia bronhiei stg.

Explorarea endoscopic
-identific modific rile endo-luminale; -permite prelevarea de probe bioptice; -efectuarea unor tehnici interventionale terapeutice.

Linia Z

Manometria esofagian
Inregistreaz modific rile presionale la diferite nivele cu ajutorul unui aparat multicanalar format din catetere prin care este perfuzat ser fiziologic la un debit de 0.8ml/min. Indicatii: tulbur rile de motilitate esofagian (acalazie, spasm difuz, RGE etc). Valori normale: - presiunea SEI = 18 cm H2O (N). - scade în BRGE; - cre te în acalazie.

Testul cu mecolyl
Metoda: - Se injecteaz im. 6 10 mg. Mecolyl in cursul examenului radiologic sau a masuratorilor manometrice; Interpretare: - apar contractii esofagiene generalizate, puternice sustinute care pot oblitera lumenul (test pozitiv); Indicatii: - spasm difuz si acalazie.

si

PH - metria
- const in inregistrarea pe 24/H a Ph intra-esofagian cu identificarea totodat a episoadelor de reflux acid sau biliar Indicatii: Boala de reflux gastroesofagiana (BRGE).

Scintigrafia esofagiana
- Se bazeaz pe determinarea cleareance ului esofagian cu ajutorul unui trasor radioactiv (Tc99).

Disfagia - clasificare
Orofaringian i de transport - Esogastric .

Odinodisfagia:
stomatite aftoase; faringite; candidoze; angina Vincent; cancere orofaringiene; abcese

Disfagia prin compresie extrinsec (afectiuni extraesofagiene)
anomalii ale a.subclaviculare drepte; aderente mediastinale tuberculoase; gus plonjant ; hiperostoza costovertebral ; cancer bronhopulmonar; pericardite; IC; stenoza mitral ; anevrism de aorta.

Disfagia prin modificari anatomice (de cauza esofagian )

Sd. Plummer

Vinson (disfagia sidero-penic );

stenoze esofagiene; cancer laringian (post-cricoidian); diverticul Zencker; cancer esofagian; candidoza esofagian .
inelul inferior Shatzky; cancer cardio-tuberozitar

Disfagia prin tulbur ri de motilitate
acalazie; spasm difuz; sclerodermie; dermatomiozita; amiloidoza; AVC; B. Parkinson; scleroza multipl ; miastenia gravis; miopatii; poliomielita; polinevrita (glosofaringian ).

Tulbur rile motorii esofagiene
Acalazia cardiei: -lipsa de relaxare a SEI ( cardiospasm, megaesofag idiopatic ). Simptomatologie: disfagie paradoxal , durere retrosternal intermitent , regurgita ie; Ex. obiectiv: normal; Ex. paraclinice: Rx: esofag dilatat; Manometrie: contrac ii aperistaltice. Spasmul difuz: Etiologie necunoscut ; Simptomatologie: disfagie si durere retrosternal intermitent ; Ex. obiectiv - normal; Ex. paraclinice: Rx: contrac ii ter iare; Manometrie: contrac ii aperistaltice.

Tranzit esofagian esogastric Acalazie

Spasm difuz esofagian

Refluxul gastroesofagian ( boala de reflux )
Defini ie : returnarea continutului gastric în esofag. Etiopatogenie: a. intrarea oblic a esofagului în stomac cu formarea unghiului lui Hiss ( în absen se produce RGE ). b. incompeten a SEI - hernia hiatal - obezitate - sarcin - tumori abdominale masive - stenoz piloric - tuse - efort de defeca ie - corset Simptomatologie: Pirozis, Regurgita ie Ex.obiectiv -normal. Explorari:1.Rx. 2.Proba Bernstein (test efectuat prin irigarea esofagului cu
solu ii saline izotonice alternând cu HCl 0,1 N administrat pe o sond nazogastric cu o rat de 6 ml/min; test ce determin dac refluxul acid este cauza durerii)

3. Ph - metrie / 24 de ore.

Ulcere peptice esofag distal

Esofagita peptic

Gradul A

Gradul B

Esofagita de reflux (peptic ) CLASIFICAREA LOS-ANGELES

Stadiul A cel pu in o zon de pierdere de substan (eroziune) < 5 mm Stadiul B cel pu in o pierdere de substan > 5 mm, neconfluente Stadiul C o pierdere de substan extins pe 3-4 pliuri, necircumferen ial Stadiul D pierdere de substan circumferen ial

Gradul C

Gradul D

Hernia hiatal
Defini ie: protruzia anormal intermitent sau permanent , a unei por iuni din stomac prin hiatusul esofagian. Clasificare: a. prin alunecare. b. para-esofagian . c. mixt Etiopatogenie: a. hiatus esofagian larg. b. esofag scurt ( congenital sau câ tigat ) c. Secundar :( obezitate,sarcin , tumori abd, ascit ) Simptomatologie: RGE Ex. Obiectiv: - Normal Explor ri paraclinice: - Rx. Trendelenburg, Valsava, Tuse

Hernia hiatal

De alunecare

paraesofagian

Rx

dublu contrast

Hernie hiatala de alunecare

HH paraesofagiana

HH de alunecare cu ulcer E

HH cu ulcer E

HH de alunecare

Aspect endoscopic

Stenozele esofagiene
Defini ie: îngustarea fix i permanent a lumenului esofagian. Clasificare: 1. Esofagita de reflux 2. Cancerul esofagian 3. Esofagita acut postcaustic 4. Moniliaza esofagian 5. Tumorile benigne esofagiene 6. Congenital : a. inelul inferior Shatzki b. atrezia esofagianå 7. Compresia extrinsec 8. Idiopatic Explor ri paraclinice: a. Rx. b. Endoscopie c. Ev. Angiografie (Disfagia lusoria).

Stenozele esofagiene (Exemplific ri)

Sd. Plummer

Vinson (Disfagia sideropenic )

Inelul Schatzki (Aspect endoscopic)

Stenoza E peptic

Esofagita postcaustica

Moniliaza E (Esofagita si stenoza)

Cancerul esofagian
Etiologie: necunoscut ; Frecvent crescut : -fum tori; -acalazie; -stenoze postcaustice; -esofag Barrett (stare precanceroas )-metaplazia de tip Gastric (columnar ) sau intestinal (glandular) deasupra liniei Z Clinic: -Disfagia progresiv ; -Tuse, disfonie, casexie (cancer E avansat).

Paraclinic; Radiologie: -ulceratie; -stenoz ; -lacuna. Endoscopie si biopsie. Complicatii: -Compresiune traheal si bronsic (dispnee, cianoz , tuse); -Stenoza E; -HDS.

Cancer E

Exofitic

Aspect stenozant

Cancer esofagian

Aspecte endoscopice

Alte exemplific ri radiologice si endoscopice

Sd. Boerhaave ruptura dupa varsatura a Es.

Varice E (Rx)

Varice E aspect Rx si endoscopic

Diverticul Zencker Diverticul epifrenic

Diverticul E

aspect endoscopic

Esofag Diverticul lez inflamatorii

Esofag Barrett

Semiologia Stomacului i Duodenului

Stomac si duoden

Stomac si duoden  

3 diviziuni majore ale stomacului fornix, corp, and antrul. 2 regiuni (dupa motilitate): -Proximala ce include fornixul si corp sup. -Caudala- corp superior si Caudalaantrum.

Stomac si duoden
Reg proximala:  are pereti musculari subtiri  receptioneza bolul alimentar - Relaxare receptiva  se relaxeaza scade presiunea, creste volumul putand primi pana la 1,5 L mancare  este un reflex vago-vagal vagovagotomia elimina acest reflex

Stomac si duoden
Reg caudala:  pereti musculari grosi, cu contractii puternice  fragmenteaza alimentele si in acelasi timp le amesteca cu sucul gastric facilitand actiunea acestuia  apar contractii puternice aprox la jum corpului si se transmit pana la pilor  o mica parte din chimul gastric trece prin pilor in duodenduoden- cea mai mare parte prin Retropulsie se reintoarce pentru a continua procesul

Stomac si duoden
Golirea gastrica  stomacul contine dupa o masa ~ 1,5L de continut solid, lichid si secretii gastrice  golirea se face in ~ 3 ore si trebuie foarte bine dozata astfel incat la nivelul dd sa se poata realiza neutralizarea H+ , digestia si absorbtia nutrientilor  lichidele > solidele; continutul izotonic > Htonic  solidele sunt reduse la < 1 mm3 ptr a trece  grasimile prin CCK si Ph-ul scazut prin mec nervos Phcresc timpul de golire gastrica

Notiuni anatomo

functionale

Structura mucoasei gastrice: G. cardiale (3 4cm la jonctiunea eso gastric : secret mucus); G. fundice sau parietale (oxintice - r. fundic si corpul gastric: secret HCl, factor intrinsec, ); G. principale (zimogen : secret pepsinogen); G. cilindrice ( secret mucus); G.pilorice (r. antropiloric : secret mucus, NaHCO3, gastrina (celulele G).

-

-

Peptidele gastro-intestinale gastro-secret de cel G din stomac -efect-stim secr de H+ si cresterea mucoasei efect2.CCK 2.CCK cel I din duoden si jejun -efect- secretia de HCO3-, contractia VB, efectHCO3relaxarea Oddi, inhiba golirea gastrica 3.Secretina cel S din dd 3.Secretina - creste secr de HCO3-, scade secretia HCO3gastrica de H+ 4.GIP -gastric inhibiting peptid4.GIP peptid-secr in dd si jejun, creste secr de ins si scade H+ Hormoni: 1.Gastrina 1.Gastrina

Peptidele gastro-intestinale gastroPARACRINE
1.

2.

SOMATOSTATINA secretata de cel D din peretele gastro-intestinal efect inihibitor pe secr gastrogastrica HISTAMINA efect stimulant pe secr de H+

NEUROCRINE
AcetilAcetil-colina, NE, VIP (vasoactiv intestinal peptid), GRP (gastrin releasing peptid- bombesina), peptidenkefalinele, neuropeptidul Y, substanta P

Peptidele gastro-intestinale gastro-

DE RETINUT: Histamina, Acetil-colina, Gastrina - stimuleaza Acetilsecretia de HCl.

Particularit ti de anamnez
a. Varsta ( UD apare intre 25 50); 45 ani, C peste

b. Sex (UD si CG mai frecvent la b rbati); c. Antecedente personale (BPCO, CPC, CH, IRC se asociaz cu UD si UG etc). d. Conditii de viat , noxe (AINS, stres, alcool).

Examenul obiectiv
a. Facies (gastritic fata trasa, supta, obraji fara bula Bichat, cuta nazo-labiala, fizionomie concentrata in gastrite, ulcere, rezectii gastrice; hipocratic peritonite sec. perforatiei din UD sau UG ochi infundati, incercanati, nas ascutit, obraji palizi, cenusii); b. Pozitia (decubit ventral in ulcerul penetrant in pancreas); c. Tegumente ( galben pai N. gastric ); Troisier

d. Adenopatie supraclavicular stg. (Virchow N. gastric);

Controlul secretiei gastrice
a. Faza cefalic :
Stimuli olfactivi, vizuali N.vag, G C. parietale HCl

b. Faza gastric : Prezenta alimentelor in stomac determin hipersecretie de HCl prin stimulare vagal sau indirect prin gastrina datorit distensiei gastrice;

c. Faza intestinal
Prezenta alimentelor in duoden si jejun inhib secretia gastric HCl .

Studiul secretiei gastrice
1. Testul maximal cu histamin (Kay): Se calculeaz debitul de HCl in mEq/or : Debit HCl(mEq/ora) = Volumul X aciditatea titrabil /1OOO. Secretia bazal V (ml) N UG UD ZE CG 60 60 80 200 45 DAB (mEq/h) 2 1.2 4 34 0.3 Secretia maximal V (ml) 250 240 330 360 240 DAM (mEq/h) 18 14 34 47 2.5

Masa celulelor parietale
B Normal UD UG 1.09 X 109 2.30 X 109 0.80 X 109 F 0.89 X 109; 1.50 X 109;
-

Alte teste
2. Testul submaximal cu histamin (Lambling) 0.01mg H/Kg/corp; 3. Testul cu histalog (derivat sintetic de H) 1.5mg/Kg/corp); 4. Testul cu pentagastrin (derivat sintetic de G ) 6 /Kg/corp; 6. Determinarea pepsinei (N= 1mg/ml de suc gastric) - creste in UD; 7. Determinarea acidului lactic (prezent in anaclorhidria din CG) 8. Examenul citologic al sucului gastric.

Aspectul in J

Rx cu dublu contrast

Explorarea endoscopic

Stomacul

STOMAC

aspect EDS normal

Duodenul

Duodenul

Duoden

aspect normal sub-bulbar

Dispepsia
DIS = tulburat pepsis = digestie

Definitie: grup de simptome care sugereaz o patolologie a tractului digestiv superior in absenta oricarei leziuni organice (RX si endoscopie normal ). Simptome: -discomfort abdominal superior; -eructatii; -balon ri; -satietate precoce. Factori declansanti sau favorizanti: -igiena alimentara defectuoas -alcool; -medicamente; -suprasolicitare psihic

Clasic: Dispepsie gastric hiperstenic (dureroas ) Dispepsie hipostenic (flatulent ). Denumirea actual : Dispepsia non ulceroas Diagnostic diferential: -afectiuni hepatobiliare; -afectiuni colonice; -afectiuni ale peretelui abdominal; -afectiuni extradigestive (cardiace etc). .

Gastritele
Definitie: inflamatia acut sau cronic a mucoasei gastrice. a. Gastritele acute (inflamatie acut ). Etiologie: GA medicamentoas (AINS, rezerpina etc); GA prin ingestie de etanol; GA prin substante corozive (acizi, baze); GA de stres; GA infectioas ; GA alergic . Simptome: -durere epigastric ; -greturi; -v rs turi; -febra (GA flegmonoas ).

RX - gastrita eroziv

Congestia mucoasei (aspect endoscopic)

Gastrita

Fornix

Antrul piloric

Gastrita

prin AINS

Gastrita prin candida

Gastrita CMV in HIV

Gastrita de reflux

b. Gastritele cronice Etiologie pluri-factorial : - f. traumatizanti ai mucoasei gastrice (M, alcool, IRC, saturnism etc); - f. alergici si imunologici (ac. Anti-celule parietale); - refluxul biliar; - staza gastric (stenoza piloric ); - alte cauze (A. Biermer, DZ, af. tiroidiene, CG); - factori infectiosi (Helicobacter pylori*). Simptomatologie necaracteristic ; Clasificare: - superficial (infiltrat inflamator, edem si eroziuni superf.); - atrofic (atrofia tubilor glandulari si metaplazie intestinal ); - atrofia gastric (atrofia mucoasei). - hipertrofica - Menetrier Diagnostic: endoscopic si bioptic.

Helicobacter pylori
Bacil gram negativ care colonizeaz epiteliul mucoasei gastrice. Produce retro-difuziunea ionilor H+ si produce leziuni inflamatorii la nivelul regiunii antro-pilorice, initiind un proces de inflamatie cronic . Produce: -ureaza- scindeaza ureea in NH3 si CO2 -fosfolipaza A si proteaza digera-mucusul si mb. apicala Consecinte: - impiedic cicatrizarea UD si UG; - gastrita cronic ; - metaplazie intestinal ; - cancer gastric.

Helicobacter pylori

Helicobacter pylori

Infectia cu HP
S pt mâni, luni

Gastrita cr. Tip B
Ani

Ulcer

Gastrita cr. Superf.

B. limfoproliferative

G. Atrofic

Metaplazie int.

Adenocarcinom gastric

Diagnosticul infectiei cu HP.

Teste respiratorii (C13, C14)-pacientul ingera uree marcata cu C13 sau C14 si apoi se dozeaza CO2 care-l contine in aerul expirat Histologice (endoscopie cu biopsie); Culturi ; Serologie Ac anti-Hp. Antigen din materiile fecale

Gastrita Hp+

Gastrite cronice

Atrofie gastric Multipli polipi de regenerare Gastrita cr. superficial

Gastrita cu pliuri gigante (b. Menetrier)
Etiologie: necunoscut ; Morfopatologic: lipseste inflamatia; Clinic: disconfort gastric, scadere in G, diaree, edeme, ascit (gastropatia cu pierdere de proteine prin jonctiunile inter-cel); RX: pliuri gigante >1,5 cm h, 1 cm gr; (se confunda cu CG); Diagnostic pozitiv: endoscopie cu biopsie.

Ulcerul gastro - duodenal
Unde nu i acid nu i ulcer - Schwartz

Etiopatogenie: a. Agresiunea clorhidro-peptic ; b. Rezistenta mucoasei: modificarea calitativ a mucusului alcalin; factorul vascular; calitatea biologica a epiteliului de acoperire; c. Factorii constitutionali (grupele sanguine); d. Factori hormonali (hiperparatiroidism); e. Stress ul (ulcerele de stress);

f. Tipul de personalitate;

g. Alimentatia, fumatul si alcoolul; h. Asocierea cu alte boli (CPC, CH). Simptomatologie: -durerea simptom principal - sfredelire, arsura, roadere, in epigastrul mijlociu, neiradiata, (poate iradia T12-L1) ; - particularitati: 1. Ritmicitatea - data de ingestia de alimente - UG: ingestie-calmare pentru 0,5-1,5h durere care se calmeaza spontan - UD: ingestie-calmare 1,5-3h-durere ce persista pana la o noua ingestie de alimente -apare noaptea dupa 1-4 h de somn 2.Episodicitatea episoade de mai multe zile succesive 3.Periodicitatea reaparitia durerii cu recurenta bolii - UG- prim-toamna; UD- vara-iarna -altele: greata, varsaturi, balonare, eructatii

Durerea

a. Precoce ( 10 b. Semitardiv (1

30 min ) 2 ore )

ulcer cardial; UG al micii curburi;

c. Tardiv ( 3 4 ore ) d. Hipertardiv ( 4

UG antro-piloric; UD.

5 ore)

Investigatii paraclinice: -Studiul secretiei gastrice; -Ex. Radiologic. -Ex. Endoscopic. Complicatii: HDS; Perforatia; Stenoza; Degenerarea malign (pentru UD discutabil ; Periviscerita.

Exemplific ri radiologice si endoscopice

UG

UD

UG la nivelul unghiului gastric - mica curbur -

UG

Fistula vascular Cicatrice ulceroas

Sindromul de stenoz

piloric

Definitie: complex de semne si simptome datorate incapacit tii de golire a stomacului secundare unui obstacol. Cauze: UD; UG cu localizare antropiloric ; CG; Hipertrofia congenital a pilorului; Cancer pancreatic invadant; Corp str in inclavat in pilor (bezoari). Fiziopatologie: a. Faza compensat de lupt ; b. Faza decompensat cu tulb. hidroelectrolitice si alcaloz hipocloremic . Simptomatologie: -v rs turi alimentare; -clapotaj; -unda peristaltic Kussmaul.

Investigatii paraclinice: Rx: -dilatarea stomacului; -aspectul fulgilor de nea . Endoscopie: -staza gastric ; -identificarea cauzei. Exemplific ri

Sindromul Zollinger - Ellison
- entitate clinic carecterizat prin aparitia de ulcere multiple (E,G.D,J); - tumora secretant de Gastrin cu localizare pancreatic (celula D); - tumora malign in ¼ din cazuri; Asociere cu adenoame (tiroidiene, paratiroidiene, hipofizare si de suprarenale) Poliadenomatoz endocrin . Clinic: - simptomatologie ulceroas ; - diaree cu steatoree; - malabsorbtie; - hipertrofie a muc. gastrice - tulbur ri hidro-electrolitice; Date de laborator: hipergastrinemie ( peste 165pg/ml.).

Diagnostic: -ulcere multiple; -ulcer recidivant dup gastrectomie partial ; -cresterea important a DAB (DAB/DAM>0.6); -ulcere insotite de diaree si steatoree.

Stomac operat

Bilroth II

Bilroth I

Vagotomia 

tronculara se sectioneaza vagul ant si post deasupra emergentei ramurilor hepatica si celiaca selectiva dedesubtul (se asig inervatia ficatului si colecistului ) suprasupra-selectiva ramurile ce duc doar la aria gastrica fundica secretorie  

Stomacul operat

complicatii precoce 

  



hemoragia post-operatorie postsupuratiile si fistulele pancreatitele acute (dezinserarea canalelor pancreatice) stenoza gurii de anastomoza (prin edem) invaginatia retrograda jej-gastrica (Bilroth 2) jej-

Stomacul operat

complicatii tardive 

      

ulcer recurent sdr. Dumping (post-prandial) precoce (postsdr. Dumping tardiv (la 90-180 min) 90diaree sdr. de ansa aferenta gastrita de reflux cancer primitiv de bont dupa 10 12 ani tulb. metabolice carentiale

1. Ulcerul anastomotic postoperator 
Cauze:  Interventie chirurgical inadecvat : - rezectie gastric insuficient ; - vagotomie incomplet ; - ansa aferent jejunala prea lung .  Hipersecretie de HCl ( Sd. Zollinger Ellison ). 

Medicatie ulcerogen postoperator (aspirina, AINS, cortizon).  Complicatii: fistula gastro-jejuno-colic (rar stenoz ).

2. Gastrita 

Localizarea procesului inflamator: -la nivelul anastomozei (stomita); -zona fundic a stomacului; -jejun.  Cauze: - refluxul biliar in anastomoza Billroth II; - actiunea iritativ a lizolecitinei din sarurile bil.

3. Sd. Dumping precoce 

Patogenie: - golirea rapid a stomacului; - hiperosmolaritate intra-jejunal ; - exudatia intra-luminal ; - tulbur ri hemodinamice hipotensiune arterial . 

Clinic: lipotimie, transpiratii, tahicardie, diaree.

4. Sd. carential
Gastrectomia partial : -aclorhidrie sc derea absorbtiei fierului; Sd. de malabsorbtie.

-tranzit accelerat

Consecinte: -sc derea in greutate; -osteomalacie, osteoporoza; -carente vitaminice diverse.

5. Hipoglicemia tardiva (sd. Dumping tardiv)
  fenomenul apare la 2   hiperglicemie precoce   hipoglicemie tardiv .

4 ore dupa ingestia de alimente cresterea sensibilit tii la insulin

6.Alte complicatii:
-Sd. de ansa aferent ; -Diareea si steatorea; -Obstructia ansei aferente (post-operator).

Cancerul gastric 
Prima cauz de deces prin cancer digestiv;  Varsta: 50 60 ani; 

Ereditatea: grupa AII;  St ri precanceroase: - gastrita atrofic (anemia Biermer); - polipozele gastrice; - gastrita Menetrier; - ulcerul gastric; - cancerul de bont. 

Simptomatologie: - anorexia selectiv ; - culoarea galben pai - adenopatia Virchow - HDS.  Investigatii paraclinice: -radiologice (nisa incastrat , aspect stenozant, lacunar etc.). -endoscopice; -citologia; -secretia gastric . Troisier;

Exemplific ri radiologice si endoscopice

Cancer gastric precoce

Polip gastric

Cancer avansat- Cls: Borrman

Linita plastic

Linita plastica

Cancer ulcerat

Limfom gastric

Varice gastrice

Bezoar gastric

Neoplasm infiltrativ duodenal

Tumora benign de duoden

Ulcer gastric benign

Ulcer gastric malign

Ulcer gastric complicat

Perforant

Penetrant in ficat

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->