Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

razboit cu fantomele divinitatii mortii. Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri. Poetul este la inceput chinuit de indoieli. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”.-lea spune: “Pari cand a fi.ro 5 . Te caut darz si fara de folos”. de aceea in Psalmul al VI.-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”.clopotel. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada. daca exista sau nu Dumnezeu. pari cand ca nu mai esti”. referat.

oi. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica. gaza mica. caini. copiilor. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. Spaima se transforma apoi in groaza. florilor de camp si de gradina. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. al gazelor. greierele. Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. “Stihuri pentru copii”. pisici. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”.) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. numita “vaca lui Dumnezeu”. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla. insecte. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”. gainile din curte.clopotel. 4. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”. Captusit care-un fel de sticla”. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. animalelor domestice. in altele randunicele. gazelor. Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. lumea copilului. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”.ro 6 .El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul.

Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1. acum. Decat un nume adunat pe-o carte”. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi.ro 7 . In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri. Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar.Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important. referat. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam. dupa moarte. dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”.clopotel. si in acelasi timp un punct final. o adevarata istorie. intaia oara. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. acesta fiind creatia artistica. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta.

Pe care ascultand-o a jucat Stapanul.) izvorul si natura limbajului poetic.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. cuvintele sunt “framantate”. ci in numele neamului de iobagi. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. cartea devine act de pedepsire. seara este “razvratita”. osemintele sunt “varsate”. este expresia unui act de razbunare. cu doua lumi de poale. modalitatile de expresie literara. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”.ro 8 . Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala.clopotel. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”. Versurile sunt metaforice. Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”. ca un tap injunghiat”. Hotar inalt. Poetul nu vorbeste in numele sau. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol. Pazind in piscul datoriei tale”. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. lupta cu materia limbii. 2. ocara “se toarce”. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei. Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat.

porunca. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci. gropi adanci. Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. al ocarii. Vocabularul folosit sugereaza suferinta.Eu am iscat cuvinte potrivite”. Zona de cuvinte defineste lumea artei. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov). de eforturi nestiute. Incepand cu versul al III. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc. Osemintele.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei. coroane. si cele abstracte: visuri.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale.clopotel. al noroaielor. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. preturi noi. muguri. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. branci. gropi. verbele la participiu exprima starea de pasivitate. cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului. prin rapi si gropi adanci”. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. stramosii poetului fiind olteni. dar si de impotrivire tenace si surda. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. “facui. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data. Limba sugereaza ideea de cazna. Avem forme regionale “sarica”. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. frumuseti. 2. lumea substantivelor rapi. Avem cuvinte: rapi. de inertie spirituala.ro 9 . Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. al bubelor si mucegaiului. vite. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul. gramadii”. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1.

Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”.ro 10 ."Argesis". . care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale.clopotel. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele. în Bucureşti. Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul. Introducere Personalitate artistică excepţională. Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. Domnita sufera in cartea mea. Acolo. Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan". Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi. după propria mărturisire ("Les lettres francais"). Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune". cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial". care au un folclor admirabil. Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. Theodorescu. II. cu numele de Ion N. În ce mă priveşte.“Intinsa lenesa pe canapea. referat. Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii. opera sa încadrându-se în curentul modernist. nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora.

spre surprinderea călugărilor bănuitori. debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă". Demetrius scoate o revistă în care publică referat. în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire. "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. “Lina” (roman). Theodorescu.ro 11 .Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”. unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. “Peisaje”. 4 / 1896). dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea. De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa.clopotel. Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. secretar al unei expoziţii de pictură. "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. La 14 iulie. la mănăstirea Cernica. cu numele de Ion N. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche. Primeşte premiul de stat. "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului. paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. În 1904 împreună cu V. 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug". lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). Preocupările literare încep timpuriu. dovedindu-se o prezenţă nouă.

Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. În acest an este primit membru al Academiei. N. pe linia ideilor socialiste. Intrat în conflict cu clerul monahal. A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană. douăzeci de piese. "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. În 1910.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). culminând cu un virulent pamflet "Barone". Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. Prima operă. mai ales în prima etapă. apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. după cum în special în ciclul "Agate negre". Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale. În timpul celui de-al doilea război mondial. dovedindu-se o prezenţă nouă. publică un şir de poezii. De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. pleacă la o mănăstire din Elveţia. îndeplinind în străinătate (în Elveţia). iar în 1957 i se acorda premiul de stat. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943). Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă.Cocea. menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. "Cuvinte potrivite". apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. după exprienţa strălucită a lui Macedonski. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. Întorcându-se în ţară în 1911. Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani. mai complex. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian. diverse influenţe. cu o nouă sensibiliate. III. franceză).ro 12 . 1937-1938). Opera sa editată şi reeditată. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic. am vândut bibelouri. duce o viaţă de vagabandaj. Abia în anul 1927.lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre". D. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. împotriva baronului von Killinger. am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . originală în lirica românească. După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale. E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii.D. colaborează la operele lui N. poetul publică articole antifasciste.clopotel.

Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet. Lumea sa artistică . din ură şi beatitudine de heruvin. Ion Barbu. Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament"). căci în faţa marii noutăţi. două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. "Cuvinte potrivite". sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară"). tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene. Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N.clopotel. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. Iorga. Ca şi în poezie. poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare". poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii").este plămădită din suav şi trivial. filozofică. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai". referat. ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. Eugen Lovinescu. "Hore").a făcut greu.ro 13 .scrie Pompeliu Constantinescu . După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. "Peizaje"). pe de altă parte filonul poematic. fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului").

continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor". în care realitatea se învecinează cu fabulosul. "Manual de morală practică". în impetuoasă devenire. aflat la o vârstă înaintată. Prezent mereu în cadrul publicisticii militante. meritului real al oamenilor ("Dând drum". "Una sută una poeme"). lume nouă". Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante. El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. poezii în presa literară."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 .la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe"). o acordă muncii folositoare. "Lume veche. într-o construcţie epică intresantă. subliniază cinstirea pe care societatea nouă. este uimitoare. poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 . În anii construirii socialismului. referat. împleteşte satiricul cu vizionarul. elogiază realizările socialismului. de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" .clopotel. După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului". ocupă un loc de cinste în literatura noastră. volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. suavă sau tragică. în care se constată o prelungire a creţei anterioare. înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii. revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin.Peisaje" (1955). Cimitirul "Buna vestire" de exemplu.ro 14 . fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale. "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii."Nehotărâre" . "Cântare omului" (1956). de la "Testament" la "1907". "Tablete de cronicar"). care prin arta lor desăvârşită. În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal". Fecunditatea literară a autorului.

ro 15 . Romanele. Jurnalul litarar". Pamfletele însăşi sunt concentrate. "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. constituind prin excelenţă peisajul autohton. precum s-a mai afirmat. nesemnificativ. colinde. "Poema noi". Eminescu. dându-i semnificaţie contemporană. au o structură poetică. Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. Apar în opera sa motive populare. pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat. Studiu critic. Heliade Rădulescu. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. cea mai tangibilă. trebuie căutat geniul invocator arghezian. După Eminescu. O licenţă se poate termina până la Chitila. Macedonski). subordonându-se legilor grotescului. Un exemplu de caustică ionie argheziană. ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. "odată deschide o uşă. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. ("Tudor Arghezi. transfigurează vechia baladă populară. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. Caragiale. prin expresia cea mai concretă. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional. compunând doine.clopotel. vizibil în universul imagistic. meditează asupra artei. Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. pe lângă unele teme anterioare. zece porţi se dau la o parte". Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. Examenul e rapid şi sintetic. cântece. el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală. aduc şi altele noi. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare. iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". ca o amorţire a simţurilor. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. bucuriile şi tristeţile longevităţii. "Cadenţe". aspecte unice în literatura noastră. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. sensibilizază. 1939). Epitetele argheziene materializează.Ciclurile următoare: "Frunze". El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. Expresia argheziană este precisă. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. IV. Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. marea cadenţă cosmică. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor.

Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală. E.L. 1968.ro 16 . vol. nenumărate neologisme.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. expresii argotice. De la debutul său din 1896.P. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat. după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică. La 14 iulie 1967. E.1 Cursuri.L. poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură.clopotel. V. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. Bibliografie "Scrieri". îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale. 1967. vorbe câmpeneşti. La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. p.P. vol. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu.

"Testament". printre plăvani. psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. Despre Tudor Arghezi. referat. Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene. / Sudoarea muncii sutelor de ani. / Şi. frământate mii de săptămâni.. / Cartea mea-i fiule. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai"). Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta.. "Cărticică de seară". purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. după moarte. Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927. o treaptă". poezia de dragoste: vol. / Decât un nume adunat pe-o carte. poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă"). creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm.clopotel. întâia oară. devenirea umană. / Şi care. / Prin râpi şi gropi adânci. "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta. poezia filozofică: ("Testament". Este anunţată încă din prima poezie a volumului. adevărata artă poetică argheziană.. acum. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. să le urci te-aşteptă. Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu. tânar.ro 17 . . având deci şi o valoare programatică.. dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. Citeşte articolul II. / Le-am prefăcut în visuri şi icoane". universul tărănesc ("Peizaje"). / Suite de bătrânii mei pe brânci. "Portret"). / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat. Operele sale sunt originale şi apreciate. de autodepăşire. vol. "Cuvinte potrivite". de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare. când marele scriitor român avea 47 de ani. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine.

Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". teologie apofatică. Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară). deznădejdea: "Ce noapte groasă. ca Baudelaire. este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere". / Tu le vorbeai . / Toţi s-au culcat cu tine. prin referat. Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. părinţii ştiu. dar mereu este asaltat de îndoieli.ro 18 . Impresionantă este "Duhovnicească". şi lacătul. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane. / Toţi au murit de tot. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. / Şi s-au pierdut rândunelele. Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor. iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat. poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. ce noapte grea. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite".. etică şi estetică. doamne. / A bătut în fundul lumii cineva". semnul deărtării / Din când în când. De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. Iscând "din bube. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut. care. Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite". Remarcabil este micul poem "Între două nopţi". / Nu s-a deschis decât să ne-njure". pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte. toţi. câte un pui de înger". şi cheia".clopotel. în centru căreia se situează deus absconditus. în care poetul exprimă teroarea neantului. III. de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. toţi au înoptat. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă. Ov. Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială.. S-au stârpit cucuruzii. / S-au uscat busuiocul şi duzii. prin titlul simbolic. La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii.Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor. epifaniilor. gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea. zbuciumul omului care vrea certitudini. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. Neputincios să atingă absolutul. / Au zburat din streaşina lumii. Poetul cere divinitaţii. prin desfaşurarea rapidă. / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia .. căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul. Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!". care se arată credincioşilor doar prin intermedii. / Când fu să plece şi Iosif. S. ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. lăstunii . În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi.. Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice.şi se putea. ca un ţap înjunghiat". Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat.

clopotel. IV. O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut. fără a-l putea atinge vreodată. O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice". Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat.liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat.ro 19 .

"Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns .." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat..ro 20 .clopotel.

clopotel. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră".V.. cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern. Bibliografie "Scrieri". E. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut. în singurătate . Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931. / Stihurile de-acum / referat. vol.L. / De sete de apă / Şi de foame de scrum. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. 1968. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial". poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti. care poartă titlul volumului. Paicu şi M.1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L.L. care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan". personalitate artistică excepţională. vol.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu.. 1967. Volumul este dominat de estetica urâtului. Poezia de început. II. E.P. ucigaşi. Sunt stihuri fără an. Lazăr. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi. p. Pe întuneric. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării.P.ro 21 . / Stihuri de groapă.

Unele poezii. "Ucigă-l toaca". acela al bubelor. Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii. tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului).cel puţin deocamdată . Naraţiunea. III. doi o coroană". Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi.clopotel. / Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". o lumină. / Şi mă durea mâna ca o ghiară". adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. / Ei au cântat din buciume şi strune. grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere"). / Doi o icoană. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare. ploaia bătea departe. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai". manuale si diverse reviste literare referat. Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala". / A câmpului unde iezii ia . / Doi o cârjă. afară. / Câte o rugăciune. cu îngeri şi sfinţi. ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". de mizerie şi de suavitate. în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. al mucegaiurilor şi al noroiului. / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat. s-a tocit.păscut / A-ncremenit acolo străin". dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. ca acesta citată. dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. / A satului unde-i născut. / Era întuneric.ro 22 . ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri. Este evidentă renunţarea . / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. de perversiune şi de nevinovăţie.la căutarea absolutului divin. O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai". "unghia îngerească". va urmări amestecul de degradare şi de puritate. de subtilitate artistică. Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. / Cu toiag.

comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor.ro 23 . cu un ton calm. Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice. Lirismul şi satira. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. În reprezentar referat. În volum sunt cuprinse diatribe. Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. nu este proclamată direct nicăieri. din Hodivoaia. epic. suavă sau tragică. notaţia ironică şi sarcastică. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. conştientă. cronicăresc. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. unele de un comic grotesc. nu o idealizează. în care. / S-a ridicat spre cer. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. II. într-o noapte. desfăşurarea înăbuşirea răscoalei. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. po cuprinde. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia". transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. la relevarea unor năravuri abjecte. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. dramatic şi oratoric.clopotel. / Ca în marte. momente dr tragice din cursul evenimentelor. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” . prin înlăturarea opresorilor. starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. poetul evocând u profiluri şi episoade. Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite. diatribă sarcastică.

care vine de la străbunii săi până la el. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. poetul îi biciuieşte. Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. arendaşi şi vătafi. vedeţi. ca hreanul. în frunte cu suveranul. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. Ciclul “Conu Alecu". sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene. Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. Priviţi din apropiere. Ura individuală creşte mocnit. / Mai ch crâncen. Contopit cu eroii săi ţărani. pe neştiute. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. incult şi neghiob. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor. se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. ucide boierii. Întregul edificiu social moşieresc. prin osanele sarcastice. Imaginile sunt de tip arghezian. / Îi dase stăpânirea. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. ajungându-se până la m brută. Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. / Şi strălucea în fiare. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. încât a adus la judecată. Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră. "Duduia". Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. dezgustătoare. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. cel animal şi teratologic (gângănii. "E. în realitate.ro 24 . poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. Conu Alecu. / Să nu cumva să fie. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. şi ghiulele. / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. prefectul şi ministrul. Sufocat. brăţări de lanţuri grele.atunci cu noi". încărcată de stafii însângerate. şi cel din urmă. plutonierul şi ofiţerii. "Cucoana maro". de o concreteţe halucinantă. omizi). la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. impură. este supus batjocurii poetului. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi. nu lânced ca o turmă. În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale. III. devenit haiduc de codru. se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". la glezne.clopotel. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită. Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită. pe la un miez de noapte. şi dă-l pe răzătoare". Avocat".

este una de angajare sociala. pana la dscoperirea tainei tainelor. © http://www.clopotel. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. "1907" (Volumul). in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””. In fine. sa nu uitam proza.Cursuri. atomul. care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.prima enciclopedie romana online. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu. avand un si mai vadit referat. fie cea romanesca.ro 25 . omului pe pamant. Conceptia artistica a lui Arghezi. Termeni si conditii. Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare. fie cea pamfletara. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. ca fiinta ganditoare. Literatură. Toate drepturile rezervate.roenciclopedia. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. asa cum se contureaza ea inca de la inceput.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia .

clopotel. ceea ce. dar nici absolutizat. VianU). dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. 2. referat.ro 26 . S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura.poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica. intr-adevar. Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". S-a afirmat despre poezia erotica argheziana. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet. de fapt.mereu altele _-jn care o face. dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. B) in 1904 . iar cealalta. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. C) in 1910 . Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt.caracter social.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”. anuntand o noua directie lirirca. 4. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. T. Femeia devine stapana acestui univers.poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. D) in 1916 . Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. Prin urmare. miracolul arghezian? 1. “Casnicie”). Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”. in ce consta. mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. volumul “Copilaresti”). fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim. de fapt. al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. ca se resimte de influente eminesciene. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube. dure sau musculate si cu par de animal". asa incat unele sa miroasa. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”). Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T. 3. care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. nu poate fi tagaduit. E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. Arghezi este poetul cuvintelor potrivite". unele sa supere pupila prin scanteiere. cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi. altele sa fie pipaibile.

De-a v-ati ascuns. Cuvantul meu sa fie plug". Ce ai cu mine. frumosul si uratul (Vezi voi. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". intre a fi si a nu fi. insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). T. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie.poate fi chiar joc de copii. cu trecerea timpului. dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara. cu moartea (Duhovniceasca. mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". Cu bastonul prin Bucuresti s.A).in fine . Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant. vantule?. poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca). este prezenta atat in versuri (Psalmi. Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite". E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. cauta in bube. Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii. intre credinta si tagada. Cantare omului. cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. Stihuri pestrite". m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc .intre absolut si concret. intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. 6. trairea boabei" terestre (PsalmI).Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug". Cantec de adormit Mitzura. 8. SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn. Marele poet se zbate. Prisaca. a boabei si a faramei din Buruieni. Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. marile sensuri ale existentei si banalul. referat.acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. De ce-asfi trist?). lipsindu-mi instalatiile. D) in poezia de dragoste. Ochii Maicii Domnului. Cartea cu jucarii. Flori de mucigai! ). Poeme noi.ro 27 . de fapt. estetica uratului. 5. 7.clopotel. Ea realizeaza. pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. Flori de mucigai. poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"). Cautarea argheziana . B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. de fapt. poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite. Stare. un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret.

precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special. Deci cartea" inseamna munca. truda asupra cuvintelor. Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"). adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. caci arta poate intoarce un destin. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. in sensul pur al cuvantului.clopotel. poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). niste idei. El obtine. Urmeaza in mod logic. Prin urmare. care este . poet miracol. izbavindu-1 de suferinta. stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor. testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci").joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. materialul la ideal. posibil capatai" (punct de pornire in formarE). astfel. picioare domnisoare" etc. veninul" se preschimba in miere". cu-ndemnuri pentru vite". fara indoiala. dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). Pornit din Eminescu si simbolism. Dincolo de definirea cartii" sale. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu". care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta). concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala. derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". dupa modelul muncii fizice. Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). Izvoarele ei sunt bube. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare. Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt".prin urmare . pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte.ro 28 . la asocierea mestesugita a graiului. Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI). Cartea" devine si razbunare. poetul a recurs la cuvinte potrivite". Mai departe. Arghezi ramane . Textul sau nu versifica. estetica uratului in genul lui Baudelaire. Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene. Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. conceptie despre opera. cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera.urmas. hrisov (document prim al robiloR). T.de fapt . aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. crez liric. caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte".9. referat.poet original. poet modern si. mucigaiuri si noroi". pentru aceasta. El raporteaza. Iar pentru ca sa sune mai frumos. ea intuind.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna.

al florilor de mucigai". El este un nou Prometeu revoltat. Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer. Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. (M. in Inscriptie pe biblie. dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. PapahagI).Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG).monolog. o expresie deodata etnica. al jocului cu viata si cu moartea. ci un nesfarsit spectacol al mintii". in acest sens. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. al piscurilor mari de piatra". dar insetat de absolut. Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. ci de la nivelul marelui lirism. creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior. Arghezi orbecaie pe intuneric. Poetul. dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ".de fapt . Pentru creatorul Testamentului. Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat. mereu dramatizand. ci a conditiei umane predestinate. creatia sublima este Dumnezeu de piatra". Prin urmare. ci incercare de intelegere prin cuvant". al boabei si al faramei".intru inaltarea Omului concret. Prin ea se exprima o lume. apoi iarasi la suferinta). dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic. fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. etica si estetica. poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. dar nu oricum. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. la credinta si speranta. Daca la Eminescu. Retinand psihologia poetului blestemat". al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate. unde si ramane Geniul sau. cu legile si naravurile nedrepte. o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. Arghezi este. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. condamnat prin origine la concret.ro 29 . s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine.clopotel. Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant . in Psalmi. in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii. cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). prin urmare. iar aparentul dialog cu Dumnezeu este . catre cucerirea referat.

dupa ce destrama materia. cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses. Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului. / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". o alta infatisare.ro 30 .intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual. Doamne. / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI). in realitate (lirica! ). palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". La nivelul artei poetice. Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". Domnul. caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. obtinand o singura replica: Dar eu. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". va capata caracter profund dramatic. inversandu-i sensurile. spre amaraciunea acesteia. ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". drept urmare. ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des". zbuciumul celui care. deci are viziune absolut antitetica si. poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva.clopotel. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. intr-un fel. nu pot fi privite doar ca unelte verbale. Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos. grupate intr-o astfel de constructie. cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. referat. a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. Este o idee mereu reluata. intrucat manifesta o revolta interioara permanenta. nici unul". se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat. Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". asa cum am vazut.marii idei. ii da. caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite. Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism. care -din pacate . ca o chezasie. gratie. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". si esti si nici nu esti. Altfel spus. exista o neliniste argheziana. iar procedeele sale stilistice. alchimiei verbale". el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". caci Doar mie. el pare a rascoli universul. de cand ma rog. in replica. vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. O atare convingere se cere concreta. Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). si piezis! / Copac pribeag uitat in campie. / intre putinta si-ntre amintire. Expresia argheziana pare anarhica. in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul.

redactor: Seara. Oglinda a unei vieti zbuciumate. determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi.Universul poetic Poezia iubirii . directii Tudor Arghezi .scriitor realist Tudor Arghezi .universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi. cuvintele se organizeaza in raporturi noi. Versul sau e cand suspin si cand apa tare. dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice. litania si blestemul.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE . ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI . NOUA ESTETICA‚ .clopotel. Despre Tudor ARGHEZI alte articole.dialog critic Tudor Arghezi . Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic. referate. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca. calugar.poet sau prozator.Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI . referat.Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi . controversata. totul se sanctifica si se armonizeaza. crinul si matraguna." (PerpessiciuS) Poet.Poezia sociala Tudor Arghezi. Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila. insa fascinanta prin complexitatea ei.Panorama: geneza. cu aceeasi dextera simplicitate.ro 31 .Cautate la izvoare mai vechi. care. cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. seraful si diavolul. eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi .universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale. ca intr-un potir de sfanta impartasanie. prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. unita cu factorul timp. . Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL.

Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului. prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. o neliniste creatoare. Aprecierea poetului . devenirea prin celalalt. deopotriva. prin multitudinea speciilor abordate. considerat nepoetic. o permanenta inclestare cu cuvantul. astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului. simbolismului. Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. apartinand. apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc. cuvantul. am putea spune. simplitate si complexitate ostentativa. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. opera sa impresioneaza prin vastitate. gratios si grav. expresionismului. toata gama de atitudini in fata mortii. pentru sentiment". Ca poet. pana la acceptarea senina. inocenta si agresiune. ceasornicar si bijutier etC). clasicismului. referat. ce cuprinde arte poetice. poezia sociala. Pentru Arghezi. aproape mioritica. lirica existentiala si sociogonica. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita.diacon la Mitropolie.clopotel. impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. Tema centrala a acestei poezii moartea .evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare. este o valoare cosmogonica si existentiala. prin problematica variata. iubirea. insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin. cea a caul. Pe langa tema mortii.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul. a avut tangente cu toate curentele vremii. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. jocul. Arghezi a experimentat. un vesmant nou pentru o idee. asimilat cu logosul. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. din De-a v-ati ascuns. ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). egalitatea in fata mortii. in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. trecerea. realismului. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. dupa gand si simtire. nascute dintr-o traire de poet autentic.ro 32 . inger si demon. romantismului. partea cea mai rezistenta a operei sale. muncitor in fabrica. poate. revoltat si discret. clipa etc. a boabei si a faramei"). Textul este organizat pe o schema aparent epica. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie. socante la vremea respectiva. astfel incat Psalmii raman. de la spaima terifianta din Duhovniceasca.

copiii mei! / Asa este jocul. in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei. de la exterior catre interior./ Voi sa nu va mahniti./ Mana stangace. cat si expresia poetica prin care o exprima. pentru ca. Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii. prin trimiterea la Sfintele Scripturi"./ Joc de slugi si joc de stapani./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos". Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. Ambiguitatea voita a discursului. care participa in aceeasi masura la marele joc". Ochiul" si limba". sunt cele care incheie procesul. ca o curgere lenta. este continuta in strofele V si VII. termenul-cheie fiind inmormantare". Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi. Sugestia invierii. atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. dar si revolta strigata referat. incepe cu moarte". Sub coviltirele lui Dumnezeu". limba scamoasa". astfel incat poetul gradeaza atat emotia. Stiind ca si Lazar a-nviat. de flori. Ca-ntr-un circuit viata-moarte. de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu. la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar. Moartea este privita ca proces.ro 33 . metafore ale identitatii umane constiente si creative. in trei. de caini"). langa copac".Au ispravit jocul frumos" -. Ipostaza omului va fi acum tacerea./ il joci in cate cati vrei. parere de rau. el inseamna viata .clopotel.se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. bordeie si oi. s-asteptati"./ Arde-l-ar focul! ". iubirea este singura care conteaza. de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac. dar si moarte . odata cu Marea Trecere". intr-o zi. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. candva. Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire. jocul lexical din prima parte a poeziei ./ De pilda. Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie. in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). hambare". ochiul sleit. nostalgie. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi. o topire lenta a fapturii. cu fetite ca tine./ Joc de paseri. de la prezentarea bucolica. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea. mutenia" blagiana./ Pasune. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare"./ O sa ma culc la pamant. ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. asupra urmasilor./ il joci in doi. Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. echilibru transferat. Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei. moarte--viata./ O sa stau fara cuvant.apeland la formula unui joc. simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei./ V-a lasat vite.O sa ne jucam odata".Asa e jocul. Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi. O sa ma culc la pamant" . bobocii mei.

Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns./ S-au uscat busuiocul si duzii. Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa. Apar cateva simboluri: toamna tarzie" ./ Toti au plecat. a proiectiei in terifiant. Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului.clopotel. referat. lastunii". numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori.ro 34 . aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema. sunet de vioara" ./ Mama buna. mama? Mi-e frica. Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi. in Duhovniceasca. isi cauta scaparea. care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate". mama mica! / Ti s-a urat in pamant".batranetea. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare. urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului. ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva". toti au innoptat. limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. la pieptul mamei./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers. zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune". se depersonalizeaza. in poezia De ce-asfi trist ?. Poetul intra in circuitul materiei. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare. in ansamblu. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. sugerandu-se lipsa de perspectiva. de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie. Astfel. Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice. cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. ca intr-un delir. poezia. astfel incat poetul. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. cat mai ales o stare de suflet. cand poetul se identifica cu Iisus-omul. Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii. ca tine. poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. intr-un paroxism al fricii si al suferintei. in maniera folclorica. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. Versurile Toti nu mai sunt. iar textul.inspiratia.patimas in finalul poeziei.

mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1. si adecuate unor realitati existentiale. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. cand serios. potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. un lucrator. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include. in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice. de povara muncii. si-a asezat poemele sub formula si modesta. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile. Pe de alta parte.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. Facui din zdrente muguri si coroane". Artizan . impovaratoare si grave. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. de fapt. ci. Zbucium. poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. din simboale. printre activitatile grave. originare. cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. considerate definitorii pentru actul scrisului. O tableta din 1924. putandu-se substitui unui cosmos. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat.clopotel. De aici si atributele sale de dureros" si blestemat". ca atare. ca mestesug. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. Caci in dubla-i acceptiune. si omul poate crea din cuvinte. orienta in acelasi sens. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". din acest punct de vedere. cand disimulandu-se. Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". toata natura din nou. Potrivirea cuvintelor reface. cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie. combinate ca orice alt material. dimpotriva. mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. imprumutata de la lucruri. Cand s-a decis. prin excelenta. participand la sfera seriosului" existential: artizanul e. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat".. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT). dar. o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat. Caci. veninul strans l-am preschimbat in miere". care lar exclude categoric din domeniul ludicului. si tragedia lui e cu atat mai grea. al carei rezultat este. care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare. Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. tot acolo. adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. Si.. vizand o anume armonie. si orgolioasa de cuinnte potrivite. suferinta si asceza"^. confundandu-se cu natura. sa debuteze cu o carte. o viata ingropata in temelii"3. Scrisoare cu tibisirul. si. iar in tesatura poemului. Citatul poem Un cantec este. tarziu. permitand evocarea".ro 35 . adica doar" imbinate. frumosul nu poate fi disociat. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. asemenea Logosului. Hartii prescurtate si esentiale a naturii". s-ar parea. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre".

de libertate si indemanare corespondente. in confesiunile din 1941. idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. publicate sub titlul Dintr-un foisor. in Ars poetico. Reusita. ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. si care e. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. chiar. Scrisori unei fetite text datand din 1927. sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare.declara autorul Cuvintelor potriviie.N-am facut altceva nimic. Or.jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. . Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului. raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta. mai mult sau mai putin explicit. in loc sa domine. excluzand orice urma a efortului si suferintei. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. in loc sa lucreze jucandu-se. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. un fel de omnipotenta.ro 36 . si nimic din libertatea. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei. lipsindu mi instalatiile. de poza ironica a modestiei. actul creator c o prelungire. frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. suprapunandu-se adeseori. el sufera chinul muncii. A crea toata natura din nou". Arghezi il raporteaza. se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata. poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. Si totusi. impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre". Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului. caci prin vocea lui se exprima altcineva. Eu am prins numai razboiul si scama". poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor. al Creatiei. dincolo. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine." Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. cum se stie. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau. Artizanul" poet.clopotel. incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. la celalalt mare mestesug.seama".n. a insesi puterii etern constructive a cosmosului. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi. in felul sau.). prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s.. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate . Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii". si in materialul vagabund al cuvintelor date". Ambivalent slova de foc" si slova faurita" . iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza. in fiinta umana si la nivelul urna nului. Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat. Referindu-se la jocul cultual. detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. Orice tentatie a jocului este absenta. m-am jucat. el e un dominat.

Din punctul de vedere al omului..E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. ceea ce nu cred. de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. jocul" sau le poate parea un joc ridicul. rezistenta materialelor supuse modelarii. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc. practic. a Vraciului. intrucat obiec tul" (aci poemul. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI). in calitate de mestesugar. stapan pe un bazar de zari si firmamente". ca in Testament. insa. dupa Eugen Fink. din pricina cantitatii de viata. in totalitatea ei. libertatea sa e. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. Atata tot"1. Pe acest. caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. in lumea Jucariei" care e poemul. in fond. de fapt. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice. concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. Fara sa se confunde. creatia argheziana marcata. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". de pilda. care nu poate ispiti un om grav". un univers in care. eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. teren. Replica a naturii. acordandu-i-se insusiri materiale". de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice. cuvantul aspira la statutul de natura. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. situanduse in spatiul seriosului" existentei.ro 37 . si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. Pentru poet. durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. fiului". Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". adresat. ea e usoara si nu cunoaste nici un efort. cum se. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg. arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare. senzatia de efort dispare. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". al neseriozitatii lucrului sau. Ca spatiu de joc cu cuvintele. desigur. e deplin justificata. carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. degajat aparent de responsabilitatile grave. cu jocul. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii.clopotel. care ar corista. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. in atatea dintre momentele sale. e absenta. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. de altfel. Arghezi se scuza". vede. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. posesor de cantare. a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. in a structura. ironic. poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. spirit prin excelenta disponibil. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. Altora. se reproduce in mic marele univers: . inclinatia spre jocul plastic".relateaza. resimtita altadata dureros. fata de detractorii sai. Dar aceasta deplasare angajeaza. o problematica de adancime a artei sale poetice. este departe de funestele oboseli ale muncii umane. jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. fascinat de propria putere. nelimitata. De indata.

al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator. niciodata satisfacuta. dincolo de prezenta ei doar simtita. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice.ro 38 . in domeniul verbului. in fraginentaritatea mundana. jucandu-se. framantarile. jocul lumii in materialitatea cuvintelor.metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor. mereu reinnoit. Joc de vorbe goale". si zeii. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. Daruit cu harul" creatiei. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. nelinistita patima cereasca". activitate gratuita". (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] . numai in perspectiva unei divine ironii. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. in fata spectacolului oferit de omul ju cat. devenit. Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. dezorientarea. angoasele ori constiinta limitelor. ascuns de luna. pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand. trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. Reala. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii.clopotel. poetul referat. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. interpretate ludic. jucat. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. el are nevoie. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. de data aceasta. poate. cum face. la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. Si este. puterea magica a Verbului. infatiseaza imaginea umana. cu Esenta. jucat de Absolut. prea umana. bunaoara. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". Cantand stihuri si stafete. infrangerea. de o confruntare cu Unicul. Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. Fie ca lucreaza in sensul. Vorba-n fluier. ghicita in substanta fapturilor lumii. resemnare etc. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta. traite doar incomplet si confuz. manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". in neastamparul mintii sale umane. din principiul universal. creand din cuvinte toata natura din nou". care-i este propriu. fie si mediate. ca intr-un Creion. Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. Lumea plange de necazuri. al lumii create. la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". sau cantec senin. in ipostaza psalmistului. care suna. foamea senzoriala de divin". naturii. Potrivind. baiete. reala suferinta. intr-adevar. in mic. a Logosului generator de lumi. La modul ideal. Acestea pot parea simple jocuri. el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. zeul jucator ramane tacut si ascuns. neliniste. el imita. inutila revolta.

tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie. in raport cu viata framantata a omului matur.clopotel. al predestinarii creatorului. pentru actul creator angajeaza. nedeformata de nelinistile maturitatii. realizarea unei noi Geneze. Ce-o fi sa fie. traind cu naiva incantare in lumea lui. referat. care se copilareste". de jocul sau. cel fascinat. si am baut urna intreaga. Or. obligat sa fie altfel decat restul lumii. semn. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii. incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. il investeste cu o lumina noua si proaspata.ro 39 . Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana. poate. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane. la acesta din urma. o sa se aleaga. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. este copilul. demiurgica si copilareasca a poetului. ca si cum s-ar juca. a unui cosmos. poetul adopta. alburie. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. vizand. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". de paradis regasit. conferindu-i o unitate de univers complet. de fapt. astfel. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. Act deliberat. deopotriva ipostaza artizanala. prin excelenta.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. a unei lumi care coaguleaza eterogenul". Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate". o atitudine tipica jocului infantil. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se. suflete. retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te. al poetului-artizan. in Ars poetica. in universul cuvintelor.

ale Creatorului dar si invata. astfel. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. sticle-nfundate. devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. un punct de echilibru. intelesul sau cel mai propriu. in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. procedand la transformari si substituiri. De-a tandara. sa construiasca o lume. face mingi de ceata. Formula de joc ui lumii primeste. poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate. sa se joace" cu maruntele fapturi. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc. regasire a inocentei dintai a fiintei. inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. de-a cremenea. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. in nesfarsita ei varietate. insa nu cunoaste". in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. varsat cu mana poetului de catre cel ce stie. iar poetul va fi liber.ro 40 . in multe dintre Versurile de seara.Cine mai bate. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme. Cine intreaba. De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. Rasuceste. dupa modelul demiurgic. urmele. Cocoloseste. Vrand sa fieasemenea. poate. nu sunt.clopotel. transfigurarea copilareasca marcheaza. si betia de ceruri". intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". da la strung si bate. insa. intre intunericul alb". referat. la randu i. la randul sau. jucandu se. in primul rand. acasa. Lumea. in ea.

din lutul biblic. Prins ca de-o copilarie. Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura. Dumnezeu creeaza artizanal. in acest context. Tot am invatat sa scriu. Tot asa. imitatie libera.ro 41 . scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar. in care jocul si mestesugul se confunda. Printre slove egiptene.clopotel. Tresarite de un har De mai nou abecedar. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna.inchide fara lipituri. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu. transferate in imperiul (saU) patrat". un fel de dublet al Creatiei. precum. a universului dat. coborare pe de o parte. si a poetului-copil cu un demiurg. poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. Fabricant de jucarii sau scriitor. slova de foc" si slova faurita": referat. alta data. inaltare pe de alta. ca si instinctiva. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau. Miturile devin familiare. Scrisul e. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii".

Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. sa-i redea puritatea arhetipala. ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg".. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. Chiar cand e de adaos". bunaoara. construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. Imun la drama. din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat. Reprezentarea. iar Jocul" sau. O sa stau fara cuvant. in cele din urma. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. in perspectiva ludic-infantila sunt asezate.ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea.viclenii".Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost. Este cazul poemului De-a v-ati ascuns. de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. prelungind jocul lumii. El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. uneori. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. ca un vant. pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare. Adresandu-se copiilor. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu. in care abia se insinueaza ideea unei anumite . de flori. poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial. de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. ideal. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte". Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". Cu copii ca voi. Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte. evenimentul ca spectacol.ro 42 . Ca si divinitatea. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani. cu fetite ca tine. Si fiecare il joaca bine. Joc de slugi si joc de stapani. de cani. facut fara nici un efort si gratuit" defineste. miscare gradata. Spre deosebire de un Ion Barbu. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. punctul. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita.clopotel. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". Joc de pasari. doar ea. Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant. a unui ca si cum generalizat la scara universala. Realul e transferat in lumea iluziei. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei.. de fapt. creatia sa e tot o natura".

la-ba. jertfa. Li-ba. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave. cu implicatii polemice. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos. Iubire. Jocul are. ca atare. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca.ro 43 . insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. cea adevarata: existenta. manifesta. Doamne Gade. ba-ba. Bi ba. Ca si taranul mioritic". o devalorizare radicala a existentei. ramane.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. o atitudine de supunere si acceptare. Cum e unghiul? Cracanat. Jucand in mii de fete. si. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat. in ultima instanta. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat. pe fundalul timpului inepuizabil. mereu reluat. Un catel? E un purcel. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. aici. simbol al lumii. Cuvantul cel din urma e-al astuia. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. Perspectiva infantila initiala. o functie ironica. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor. poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. teatru al lumii. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme.clopotel. lipsit de consistenta. poemele fiind un fel de parabole absurde. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. naiv. De altfel. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. sunt aproape absente din opera argheziana. ca de niste grimase sonore. Ici-colo. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. totusi. sa spus el intelege sa joace jocul. si care merita intampinata. mai curand. lupta: costume. Bu-hu. inca o data. in fond. dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. bu-hu. intorc gandul cititorului referat. Jocul devine astfel. Acest fel de joc nu indica. El rade. refacerea aceluiasi ciclu. fara indoiala. acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol. cele mai reprezentative. la Arghczi. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu.

caracterul ludic al intregii constructii. de un pitoresc frizand sordidul. ba! ca bine-i face! " Puneti mana. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza. Asa se intampla. mai curand. in acest sens. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care. ca si gratuita. de fapt. Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea. . a evenimentului". fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai. despre Blesteme. ne faci de ocara. ma! Veniti incoace! " referat. gustul deformarii expresive a imaginilor. grav. bunaoara. o marc doza de jucausa ironie. imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor. Lasa. ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara. cu justete. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator. CinA). prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic. Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. in timp ce ne cutremura. universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. ele ne starnesc rasul" observa. unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic. cu pitorescul ei trivial". Ia randul sau. Dilatarea enorma a imprecatiei. Lungule. reliefeaza.ro 44 . fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite. Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. cu realismul brutal al descrierii. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat. placerea artistica a combinarilor insolite.spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor. cu matreata. St.. un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi. Augustin Doinas1.clopotel. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. adesea.

de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). al lumii cazute". cat reusita spectacolului construit si interpretat. de un altul. aproape exclusiv. insa muncitoarea. ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. cuvinte puturoase. de o referat.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). in intelesul lui autentic. este valabila. Asemenea exemple arata ca jocul inocent. in teritoriul operei argheziene. Dincolo de schimbarea registrelor. prin copilarire". unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. totusi. intr-un asemenea context. prin contrast. sunt atat de prezente actul creator pierde mult. aici. deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. Si. pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. venind ca un moment de destindere. pe de alta. corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale. insasi substanta semnificantilor.nu se joaca"2. nu o data. luminozitatea celeilalte naturi. grotesc-spectacular. la Arghezi. Revine aici formula naturii de adaos".jucarii". fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat. frontierele sunt. dubland. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain. Ar putea fi citata. ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. experienta poetica argheziana ramane. din acelasi ciclu. admiram nu atat continutul". si o poezie precum Munca. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji.clopotel. nu poate fi decat joc"1. in gratuitatea" lui. libertatea si placerea jocului demiurgic. in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". cu egal succes. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. a fabricantului de . Cum am putut deja remarca. si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. trecerea de la natura la arta. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele. in fond. construita pe cale artificiala". al poetului este dublat. lucrurile in Sici bei. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. O asemenea distinctie e necesara. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. atentia cititorului. adevarata identitate. Situate sub semnul jocului. pe de o parte. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. Nu altfel stau. ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. Cu observatia. de adaos. iar. ori mecanicul. in Flori de mucigai. comicul enorm al situatiei. Formare si deformare. ea este destul de limpede sugerata desi. si afirmatia ca denaturarea. care confectioneaza papusi. Oricum. dinamica formelor". desigur. subliniaza. raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi. / Na! tine o tigare". mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic"). in intelesul cel mai general. unde povara si suferinta munai. cu o latura mai intunecata. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare. din caracterul sau ludic.ro 45 . fragile. evident. prea putin poetica" a personajului. in laboratorul poetului artizan si magician. daca nu totul. tocmai prin ambiguitatea ei. de vreme ce. si usurinta.

construind in sensul naturii sau denaturand limbajul. 4.Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea. Marile teme ale liricii argheziene 1.complexa viziune a lumii. -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956. Tudor Arghezi B.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. -De-a v-aţi ascuns 1927. -Versuri de seară 1935.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927.Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927. Artizan. -Flori de mucigai 1931. demiurg si copil. -Cântare omului 1956. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . -De ce-aş fi trist 1961.clopotel. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca. regizor.ro 46 . -Testament 1927. -Portret 1927. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat.Poezia filosofică: -ars poetica: .Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1. actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor. 3. -1907-Peizaje 1955. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă. Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii.Rugă de seară 1910. -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927. 2.

atât cât trăieşte. in sens mioritic.omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat.clopotel. de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că.ro 47 .a) spaima de nefiinţă.

Toamna. nu poate lipsi. Buruieni. Testament.măgari. Căsnicie. pisici. Mirele ). rândunele. prospeţime si delicateţe. atitudinea e de joc. vrăbii. al vieţuitoarelor fără cuvânt. Marţişoare. în toată bogăţia. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. în cele mai felurite ipostaze.ro 48 .Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. 1907Peizaje. de amânare a clipei erotice (Melancolie. decât in lumea gravă a oamenilor. la felurimea păsărilor (cocoşi. 3. Despărţire. Plugule. Prisaca ). a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară. lăstuni.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. varietatea şi splendoarea ei. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. Blesteme. Cântare omului. referat. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. reiese gingăşie. Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară.în orice caz statornice. Versuri de seară. Caligula. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. 4.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare .Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială.2. Femeia devine stapâna acestui univers. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. purcei. inocenţă. iezi. Copilăreşti. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. Universul e mărunt.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt.clopotel. . căţei. Cartea cu jucării. Belşug. Creion (obrajii tăi mi-s dragi). de la copil pâna la matur. de la gâzele minuscule. Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful