Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri. de aceea in Psalmul al VI. daca exista sau nu Dumnezeu. Te caut darz si fara de folos”. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”. acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada.-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”. referat. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II.ro 5 .-lea spune: “Pari cand a fi. Poetul este la inceput chinuit de indoieli.clopotel.razboit cu fantomele divinitatii mortii. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. pari cand ca nu mai esti”.

Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla. Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. lumea copilului. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. greierele. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica.clopotel. insecte. Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. caini. gainile din curte.El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”. pisici. copiilor. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”.ro 6 . este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. numita “vaca lui Dumnezeu”. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”. 4. florilor de camp si de gradina. oi. In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. “Stihuri pentru copii”. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”. gaza mica. al gazelor. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. in altele randunicele. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”. Captusit care-un fel de sticla”.) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. animalelor domestice. Spaima se transforma apoi in groaza. gazelor. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”.

dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri. Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1.ro 7 . In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. acum. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere. o adevarata istorie. si in acelasi timp un punct final.Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. intaia oara. acesta fiind creatia artistica. dupa moarte. Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. Decat un nume adunat pe-o carte”. referat. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important.clopotel. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti.

2. este expresia unui act de razbunare. Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat. lupta cu materia limbii. ocara “se toarce”. modalitatile de expresie literara. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. seara este “razvratita”. cu doua lumi de poale.) izvorul si natura limbajului poetic. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. ci in numele neamului de iobagi.ro 8 . Hotar inalt. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. cuvintele sunt “framantate”. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”. Pazind in piscul datoriei tale”. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei.clopotel. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”. cartea devine act de pedepsire. osemintele sunt “varsate”. ca un tap injunghiat”. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”. Poetul nu vorbeste in numele sau. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. Versurile sunt metaforice. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol.

Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. verbele la participiu exprima starea de pasivitate. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. gropi. Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul.clopotel. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. gramadii”. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. coroane. Osemintele. porunca. Limba sugereaza ideea de cazna. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. de eforturi nestiute. al noroaielor. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului.ro 9 . Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. gropi adanci. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci. vite. Incepand cu versul al III. de inertie spirituala. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime. preturi noi.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale. Zona de cuvinte defineste lumea artei. dar si de impotrivire tenace si surda. al ocarii.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. al bubelor si mucegaiului. Avem cuvinte: rapi. Avem forme regionale “sarica”. si cele abstracte: visuri. “facui. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane.Eu am iscat cuvinte potrivite”. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”. branci. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov). cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1. prin rapi si gropi adanci”. muguri. Vocabularul folosit sugereaza suferinta. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei. stramosii poetului fiind olteni. lumea substantivelor rapi. frumuseti. 2. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor.

cu numele de Ion N. Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan".clopotel. în Bucureşti. Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii. Domnita sufera in cartea mea. În ce mă priveşte. care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale. Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune". Introducere Personalitate artistică excepţională. . Theodorescu. cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial"."Argesis". Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi. după propria mărturisire ("Les lettres francais"). opera sa încadrându-se în curentul modernist.ro 10 . care au un folclor admirabil. II. referat.“Intinsa lenesa pe canapea. Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. Acolo. Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele.

O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. “Peisaje”. Preocupările literare încep timpuriu. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). la mănăstirea Cernica. secretar al unei expoziţii de pictură. Demetrius scoate o revistă în care publică referat. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa. cu numele de Ion N. Primeşte premiul de stat. “Lina” (roman). paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. spre surprinderea călugărilor bănuitori. 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug". "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire. dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea. lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”. La 14 iulie. dovedindu-se o prezenţă nouă. 4 / 1896). originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri.Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”. care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila. Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. Theodorescu. În 1904 împreună cu V. debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului.clopotel. Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă".ro 11 .

pe linia ideilor socialiste. am vândut bibelouri. În timpul celui de-al doilea război mondial. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic. douăzeci de piese. poetul publică articole antifasciste. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943). am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii. De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. mai complex. N. În acest an este primit membru al Academiei. Întorcându-se în ţară în 1911. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. mai ales în prima etapă. Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. Opera sa editată şi reeditată. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". dovedindu-se o prezenţă nouă. "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. după exprienţa strălucită a lui Macedonski. Prima operă. III. împotriva baronului von Killinger. 1937-1938). îndeplinind în străinătate (în Elveţia). A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). "Cuvinte potrivite". Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani. datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. Intrat în conflict cu clerul monahal. duce o viaţă de vagabandaj. franceză).clopotel. apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale.ro 12 . pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană.lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore. menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. iar în 1957 i se acorda premiul de stat. D. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre". Abia în anul 1927. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. după cum în special în ciclul "Agate negre". cu o nouă sensibiliate. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. În 1910. pleacă la o mănăstire din Elveţia. Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. colaborează la operele lui N. publică un şir de poezii. culminând cu un virulent pamflet "Barone".Cocea. originală în lirica românească.D.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic. diverse influenţe. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă.

Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. din ură şi beatitudine de heruvin. Ca şi în poezie. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai".scrie Pompeliu Constantinescu . pe de altă parte filonul poematic. "Hore"). atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament").ro 13 . Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului. Lumea sa artistică . Iorga. "Peizaje"). poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii").a făcut greu. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. filozofică. ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet. fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului"). Ion Barbu. Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. căci în faţa marii noutăţi. tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene. referat.clopotel. "Cuvinte potrivite". Eugen Lovinescu. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară"). poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare".este plămădită din suav şi trivial.

este uimitoare. "Manual de morală practică". poezii în presa literară. "Una sută una poeme"). continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor". care prin arta lor desăvârşită. În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal"."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 . "Cântare omului" (1956). meritului real al oamenilor ("Dând drum". "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii. ocupă un loc de cinste în literatura noastră.Peisaje" (1955).ro 14 . revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin. În anii construirii socialismului. El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 . După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului". fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale. "Lume veche. într-o construcţie epică intresantă. Fecunditatea literară a autorului. suavă sau tragică.la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe").clopotel. împleteşte satiricul cu vizionarul. aflat la o vârstă înaintată. de la "Testament" la "1907". elogiază realizările socialismului. în care realitatea se învecinează cu fabulosul."Nehotărâre" . o acordă muncii folositoare. "Tablete de cronicar"). subliniază cinstirea pe care societatea nouă. de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" . Cimitirul "Buna vestire" de exemplu. în care se constată o prelungire a creţei anterioare. în impetuoasă devenire. Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante. lume nouă". Prezent mereu în cadrul publicisticii militante. referat. înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii.

Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi. au o structură poetică. el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. prin expresia cea mai concretă. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. Jurnalul litarar". poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat. "Poema noi". aspecte unice în literatura noastră. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional. Caragiale. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. trebuie căutat geniul invocator arghezian. Romanele. Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. bucuriile şi tristeţile longevităţii. vizibil în universul imagistic.clopotel. Studiu critic. cea mai tangibilă. Pamfletele însăşi sunt concentrate. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. aduc şi altele noi. IV. Expresia argheziană este precisă.Ciclurile următoare: "Frunze". prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. După Eminescu. "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. Epitetele argheziene materializează. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. colinde. Un exemplu de caustică ionie argheziană. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. pe lângă unele teme anterioare. dându-i semnificaţie contemporană. ("Tudor Arghezi. luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. zece porţi se dau la o parte". 1939). Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. marea cadenţă cosmică. "odată deschide o uşă. Heliade Rădulescu. Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. Eminescu. ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare. Apar în opera sa motive populare. transfigurează vechia baladă populară. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului.ro 15 . Examenul e rapid şi sintetic. Macedonski). ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. subordonându-se legilor grotescului. pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). precum s-a mai afirmat. "Cadenţe". meditează asupra artei. cântece. nesemnificativ. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. O licenţă se poate termina până la Chitila. constituind prin excelenţă peisajul autohton. compunând doine. ca o amorţire a simţurilor. sensibilizază. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală.

p. vorbe câmpeneşti.P. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. expresii argotice. La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang. La 14 iulie 1967.L.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna.clopotel. E. după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică.P. vol.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. Bibliografie "Scrieri".1 Cursuri. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. V. Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat. E. 1967. îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale. De la debutul său din 1896.ro 16 . vol. 1968. poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură.L. nenumărate neologisme.

"Cuvinte potrivite". Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare. / Suite de bătrânii mei pe brânci. / Cartea mea-i fiule. frământate mii de săptămâni. Despre Tudor Arghezi. o treaptă". tânar. după moarte. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene.clopotel. referat. de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. / Şi. Operele sale sunt originale şi apreciate.. vol. "Cărticică de seară". psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate. .. Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta. Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu. de autodepăşire. Este anunţată încă din prima poezie a volumului. acum. / Sudoarea muncii sutelor de ani.. Citeşte articolul II. poezia de dragoste: vol. poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă"). devenirea umană. creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm. / Şi care. purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. având deci şi o valoare programatică. / Le-am prefăcut în visuri şi icoane". "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare. dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine. / Prin râpi şi gropi adânci. când marele scriitor român avea 47 de ani. / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat. poezia filozofică: ("Testament". / Decât un nume adunat pe-o carte. să le urci te-aşteptă. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. printre plăvani. "Portret"). "Testament".. întâia oară. Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai")."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927. adevărata artă poetică argheziană. universul tărănesc ("Peizaje").ro 17 .

S. poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea. Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!". care. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu. / Toţi au murit de tot. / S-au uscat busuiocul şi duzii.şi se putea. care se arată credincioşilor doar prin intermedii. lăstunii . Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială. S-au stârpit cucuruzii. ca un ţap înjunghiat". dar mereu este asaltat de îndoieli. teologie apofatică. doamne. Iscând "din bube. ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. III. Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". ca Baudelaire. Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. Remarcabil este micul poem "Între două nopţi". epifaniilor. / Când fu să plece şi Iosif. prin titlul simbolic. în care poetul exprimă teroarea neantului. / Şi s-au pierdut rândunelele. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă.. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. semnul deărtării / Din când în când. / Tu le vorbeai . o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. etică şi estetică. În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor.ro 18 . / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul.. iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat. Ov. căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite". pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte. prin referat. ce noapte grea. este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere".. în centru căreia se situează deus absconditus.. Impresionantă este "Duhovnicească". Poetul cere divinitaţii. Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". şi cheia". / Au zburat din streaşina lumii. gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. deznădejdea: "Ce noapte groasă. Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. zbuciumul omului care vrea certitudini. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia .Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. şi lacătul. câte un pui de înger". Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară). toţi. părinţii ştiu. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut.clopotel. / Toţi s-au culcat cu tine. / Nu s-a deschis decât să ne-njure". Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite". Neputincios să atingă absolutul. / A bătut în fundul lumii cineva". prin desfaşurarea rapidă. De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane. toţi au înoptat. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii.

Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat.liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat. Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut.ro 19 . fără a-l putea atinge vreodată.clopotel. O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice". O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. IV.

"Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns .ro 20 .clopotel.." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat..

Pe întuneric. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. personalitate artistică excepţională. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării. în singurătate . p. Volumul este dominat de estetica urâtului. Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern.P.ro 21 .clopotel. ucigaşi. dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial". / De sete de apă / Şi de foame de scrum. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. care poartă titlul volumului.L. E. poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti.. 1967. E.. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi. Bibliografie "Scrieri".L. II.P. care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan". E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră". Lazăr. 1968. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut. Poezia de început. Sunt stihuri fără an. / Stihuri de groapă.V. Paicu şi M. / Stihurile de-acum / referat. vol.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. vol.1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L.

/ Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte. / Doi o icoană. Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi. de subtilitate artistică. Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului). ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". / A satului unde-i născut. dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii. / Doi o cârjă. acela al bubelor. Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu. ca acesta citată. ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. / Ei au cântat din buciume şi strune. de mizerie şi de suavitate. tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. va urmări amestecul de degradare şi de puritate.ro 22 . doi o coroană".păscut / A-ncremenit acolo străin". s-a tocit. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai". Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". al mucegaiurilor şi al noroiului. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri. / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat. / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. / Cu toiag. Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare. Este evidentă renunţarea .clopotel. Unele poezii. "unghia îngerească".la căutarea absolutului divin. O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai".cel puţin deocamdată . / A câmpului unde iezii ia . grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere"). dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". Naraţiunea. adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. / Era întuneric. "Ucigă-l toaca". III. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. cu îngeri şi sfinţi. / Şi mă durea mâna ca o ghiară". / Câte o rugăciune. în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. manuale si diverse reviste literare referat. o lumină. de perversiune şi de nevinovăţie.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. ploaia bătea departe. afară. Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala".

nu o idealizează. Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite. Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. momente dr tragice din cursul evenimentelor. starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. dramatic şi oratoric. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor. În volum sunt cuprinse diatribe. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele. într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. po cuprinde. Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut. diatribă sarcastică. II. / S-a ridicat spre cer. poetul evocând u profiluri şi episoade. transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. prin înlăturarea opresorilor. epic. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. cu un ton calm. Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". notaţia ironică şi sarcastică. conştientă. În reprezentar referat. în care. suavă sau tragică. într-o noapte. unele de un comic grotesc. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. la relevarea unor năravuri abjecte.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” . desfăşurarea înăbuşirea răscoalei. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. din Hodivoaia.clopotel. cronicăresc. dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia".ro 23 . Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice. / Ca în marte. afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. nu este proclamată direct nicăieri. Lirismul şi satira. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică.

Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. impură. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. Întregul edificiu social moşieresc. Priviţi din apropiere. / Şi strălucea în fiare. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. Ura individuală creşte mocnit. prefectul şi ministrul. nu lânced ca o turmă. cel animal şi teratologic (gângănii. devenit haiduc de codru. şi cel din urmă. de o concreteţe halucinantă. "E. "Cucoana maro". / Mai ch crâncen. brăţări de lanţuri grele. "Duduia". / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte. poetul îi biciuieşte. ca hreanul. care vine de la străbunii săi până la el. / Să nu cumva să fie. la glezne. Conu Alecu. în realitate. ajungându-se până la m brută. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită. se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. în frunte cu suveranul. Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită. ucide boierii. prin osanele sarcastice. Imaginile sunt de tip arghezian. de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi.atunci cu noi". În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. Contopit cu eroii săi ţărani. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene.clopotel. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. Sufocat. încât a adus la judecată. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. vedeţi. plutonierul şi ofiţerii. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi. pe neştiute. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. omizi). este supus batjocurii poetului.ro 24 . Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. arendaşi şi vătafi. pe la un miez de noapte. Ciclul “Conu Alecu". la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. încărcată de stafii însângerate. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor. incult şi neghiob. III.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. / Îi dase stăpânirea. poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". şi ghiulele. Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. şi dă-l pe răzătoare". Avocat". dezgustătoare. Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră.

avand un si mai vadit referat.roenciclopedia. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare. Conceptia artistica a lui Arghezi. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. omului pe pamant.ro 25 . este una de angajare sociala. Toate drepturile rezervate. atomul. Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. "1907" (Volumul). ca fiinta ganditoare. asa cum se contureaza ea inca de la inceput. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”. pana la dscoperirea tainei tainelor. fie cea romanesca.prima enciclopedie romana online. Termeni si conditii. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100. In fine.Cursuri.clopotel.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia . Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu. sa nu uitam proza. fie cea pamfletara. Literatură. in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””. care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. © http://www.

Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T. 2. D) in 1916 . ca se resimte de influente eminesciene. ceea ce. mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet. marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii. intr-adevar. S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". B) in 1904 . in ce consta.ro 26 . nu poate fi tagaduit. Prin urmare. iar cealalta. Arghezi este poetul cuvintelor potrivite". Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt. “Casnicie”). dar nici absolutizat.mereu altele _-jn care o face. anuntand o noua directie lirirca. referat. al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. miracolul arghezian? 1. E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. unele sa supere pupila prin scanteiere. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism. VianU). Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi.clopotel. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. T. asa incat unele sa miroasa. dure sau musculate si cu par de animal". dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”). de fapt. 3.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism. S-a afirmat despre poezia erotica argheziana.poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica.caracter social. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”. de fapt.poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. Femeia devine stapana acestui univers. C) in 1910 . 4. altele sa fie pipaibile. volumul “Copilaresti”). Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim. El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor.

poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . vantule?. Cartea cu jucarii. dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara. poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"). Ce ai cu mine. mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". frumosul si uratul (Vezi voi. 6. estetica uratului. Cuvantul meu sa fie plug". un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret. cu moartea (Duhovniceasca. cu trecerea timpului. intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. 7. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc .clopotel. Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite. Ochii Maicii Domnului. Marele poet se zbate. Ea realizeaza. Stare.in fine .A). De-a v-ati ascuns.poate fi chiar joc de copii. poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca). De ce-asfi trist?). Flori de mucigai. Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. Cantec de adormit Mitzura.acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. Flori de mucigai! ). este prezenta atat in versuri (Psalmi. Cautarea argheziana . marile sensuri ale existentei si banalul. pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. cauta in bube. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. intre a fi si a nu fi. a boabei si a faramei din Buruieni.Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug".ro 27 . Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite". Cu bastonul prin Bucuresti s. Poeme noi. Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). Stihuri pestrite". referat. Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. intre credinta si tagada. T. B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". de fapt.intre absolut si concret. 5. Prisaca. D) in poezia de dragoste. lipsindu-mi instalatiile. 8. Cantare omului. cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn. Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant. E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. trairea boabei" terestre (PsalmI). Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie. de fapt.

veninul" se preschimba in miere". mucigaiuri si noroi". materialul la ideal. hrisov (document prim al robiloR). Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. pentru aceasta. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci").joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. posibil capatai" (punct de pornire in formarE). Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene.poet original. dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). dupa modelul muncii fizice. Iar pentru ca sa sune mai frumos. dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor. Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"). El raporteaza. cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI). la asocierea mestesugita a graiului. caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". astfel. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare. pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. Deci cartea" inseamna munca. crez liric. Prin urmare. picioare domnisoare" etc. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu".prin urmare . caci arta poate intoarce un destin. Izvoarele ei sunt bube.urmas. concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". El obtine.de fapt . Cartea" devine si razbunare. Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. in sensul pur al cuvantului. truda asupra cuvintelor. adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. cu-ndemnuri pentru vite". estetica uratului in genul lui Baudelaire.clopotel.ro 28 .) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna. conceptie despre opera. Pornit din Eminescu si simbolism. testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura. poet miracol. Mai departe. Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt". poet modern si. aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. referat. ea intuind.9. treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). fara indoiala. Textul sau nu versifica. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". Dincolo de definirea cartii" sale. cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera. T. Urmeaza in mod logic. poetul a recurs la cuvinte potrivite". niste idei. pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte. precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special. izbavindu-1 de suferinta. Arghezi ramane . care este . Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta).

ci incercare de intelegere prin cuvant". al boabei si al faramei". Poetul. creatia sublima este Dumnezeu de piatra". Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer.ro 29 . caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. la credinta si speranta.monolog. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. Arghezi orbecaie pe intuneric. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate.intru inaltarea Omului concret. Prin ea se exprima o lume. s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine. in Inscriptie pe biblie. El este un nou Prometeu revoltat. dar nu oricum. al jocului cu viata si cu moartea. Pentru creatorul Testamentului. condamnat prin origine la concret.Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG).clopotel. o expresie deodata etnica. ci de la nivelul marelui lirism. Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant . cu legile si naravurile nedrepte." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. (M. ci a conditiei umane predestinate. dar insetat de absolut. poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic. Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat. dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ". in Psalmi. mereu dramatizand.de fapt . Retinand psihologia poetului blestemat". in acest sens. Prin urmare. in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii. apoi iarasi la suferinta). etica si estetica. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. Daca la Eminescu. iar aparentul dialog cu Dumnezeu este . catre cucerirea referat. al piscurilor mari de piatra". PapahagI). al florilor de mucigai". unde si ramane Geniul sau. dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. ci un nesfarsit spectacol al mintii". Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. prin urmare. Arghezi este. Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior.

Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume. in replica. obtinand o singura replica: Dar eu. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual.intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger. vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". exista o neliniste argheziana. dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. gratie. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". in realitate (lirica! ). el pare a rascoli universul.clopotel. ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. caci Doar mie. el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". La nivelul artei poetice. iar procedeele sale stilistice.marii idei. in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul. Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand. Este o idee mereu reluata." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva. / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". O atare convingere se cere concreta. / intre putinta si-ntre amintire. cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. zbuciumul celui care. asa cum am vazut. Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat. palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". si piezis! / Copac pribeag uitat in campie. dupa ce destrama materia. a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. grupate intr-o astfel de constructie. care -din pacate . Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului. alchimiei verbale". deci are viziune absolut antitetica si. Doamne. / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI).ro 30 . Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos. de cand ma rog. Domnul. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des". spre amaraciunea acesteia. Expresia argheziana pare anarhica. ca o chezasie. intrucat manifesta o revolta interioara permanenta. va capata caracter profund dramatic. caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite. intr-un fel. drept urmare. o alta infatisare. si esti si nici nu esti. referat. cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses. nu pot fi privite doar ca unelte verbale. inversandu-i sensurile. nici unul". ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. Altfel spus. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. ii da.

Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila. referate. calugar. Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL.clopotel. pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic. ca intr-un potir de sfanta impartasanie. Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. totul se sanctifica si se armonizeaza.universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale.dialog critic Tudor Arghezi . Oglinda a unei vieti zbuciumate. Versul sau e cand suspin si cand apa tare. referat.scriitor realist Tudor Arghezi . ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI . cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. redactor: Seara. seraful si diavolul.Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI . Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca.universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi.Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi .poet sau prozator." (PerpessiciuS) Poet. unita cu factorul timp. eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi .Panorama: geneza.Universul poetic Poezia iubirii . . determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. Despre Tudor ARGHEZI alte articole.Poezia sociala Tudor Arghezi.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE . prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice. cuvintele se organizeaza in raporturi noi. care. insa fascinanta prin complexitatea ei. litania si blestemul. cu aceeasi dextera simplicitate.Cautate la izvoare mai vechi. controversata. NOUA ESTETICA‚ . crinul si matraguna.ro 31 . directii Tudor Arghezi .

insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin. muncitor in fabrica. lirica existentiala si sociogonica. astfel incat Psalmii raman. dupa gand si simtire. in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. apartinand. partea cea mai rezistenta a operei sale. din De-a v-ati ascuns. pana la acceptarea senina. a boabei si a faramei").clopotel. poate. inocenta si agresiune. cea a caul. inger si demon. realismului.diacon la Mitropolie. Arghezi a experimentat. expresionismului. prin multitudinea speciilor abordate. am putea spune. socante la vremea respectiva. Pe langa tema mortii. referat.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul.ro 32 . avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc.evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare. Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace. pentru sentiment". prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. ceasornicar si bijutier etC). Textul este organizat pe o schema aparent epica. opera sa impresioneaza prin vastitate. un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite. Tema centrala a acestei poezii moartea . gratios si grav. este o valoare cosmogonica si existentiala. simbolismului. astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului. revoltat si discret. trecerea. de la spaima terifianta din Duhovniceasca. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. nascute dintr-o traire de poet autentic. jocul. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita. Ca poet. a avut tangente cu toate curentele vremii. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". poezia sociala. impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic. clipa etc. considerat nepoetic. o neliniste creatoare. ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). toata gama de atitudini in fata mortii. cuvantul. ce cuprinde arte poetice. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . o permanenta inclestare cu cuvantul. Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului. iubirea. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. simplitate si complexitate ostentativa. aproape mioritica. asimilat cu logosul. un vesmant nou pentru o idee. Pentru Arghezi. el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. clasicismului. deopotriva.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. prin problematica variata. Aprecierea poetului . devenirea prin celalalt. egalitatea in fata mortii. romantismului. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi.

bobocii mei. intr-o zi. astfel incat poetul gradeaza atat emotia. O sa ma culc la pamant" . de la exterior catre interior.clopotel.apeland la formula unui joc./ O sa ma culc la pamant. moarte--viata./ il joci in cate cati vrei.Asa e jocul. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. de caini"). el inseamna viata . ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. bordeie si oi. care participa in aceeasi masura la marele joc". mutenia" blagiana./ De pilda./ Joc de paseri./ Joc de slugi si joc de stapani. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi. Ipostaza omului va fi acum tacerea. jocul lexical din prima parte a poeziei . iubirea este singura care conteaza. Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii. cat si expresia poetica prin care o exprima. ochiul sleit.Au ispravit jocul frumos" -. cu fetite ca tine. odata cu Marea Trecere"./ Arde-l-ar focul! ". metafore ale identitatii umane constiente si creative./ Mana stangace.ro 33 . sunt cele care incheie procesul. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii. in trei. Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi. de flori. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea. asupra urmasilor. s-asteptati". hambare". Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie./ Pasune. de la prezentarea bucolica./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos". Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire. Ca-ntr-un circuit viata-moarte./ il joci in doi. incepe cu moarte". Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. Moartea este privita ca proces. pentru ca. ca o curgere lenta. copiii mei! / Asa este jocul. Ambiguitatea voita a discursului. in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi./ O sa stau fara cuvant. termenul-cheie fiind inmormantare". dar si moarte . atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. langa copac". parere de rau. de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac. Stiind ca si Lazar a-nviat. Sugestia invierii. in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). Ochiul" si limba".se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. candva. o topire lenta a fapturii. prin trimiterea la Sfintele Scripturi". Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi. simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei. limba scamoasa". de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu. echilibru transferat. dar si revolta strigata referat.O sa ne jucam odata". Sub coviltirele lui Dumnezeu". este continuta in strofele V si VII./ Voi sa nu va mahniti. Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi. Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". nostalgie. la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar./ V-a lasat vite.

in ansamblu. referat. ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva"./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". Poetul intra in circuitul materiei. in poezia De ce-asfi trist ?. astfel incat poetul. care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate"./ Mama buna.patimas in finalul poeziei. Versurile Toti nu mai sunt. lastunii". ca intr-un delir. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema.inspiratia. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc. Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. sunet de vioara" . zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune".batranetea. toti au innoptat. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. Apar cateva simboluri: toamna tarzie" ./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. intr-un paroxism al fricii si al suferintei. razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului. Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. a proiectiei in terifiant. la pieptul mamei. poezia. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare. cat mai ales o stare de suflet. Astfel. in Duhovniceasca. iar textul. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. mama? Mi-e frica. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. isi cauta scaparea. urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului. Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi. ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori. Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. cand poetul se identifica cu Iisus-omul.ro 34 . se depersonalizeaza. Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa. cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii. ca tine. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice.clopotel. Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns./ Toti au plecat./ S-au uscat busuiocul si duzii. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare. sugerandu-se lipsa de perspectiva. in maniera folclorica. de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie. mama mica! / Ti s-a urat in pamant".

al carei rezultat este. Scrisoare cu tibisirul. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat. Si. o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. tot acolo. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". un lucrator. Caci in dubla-i acceptiune. suferinta si asceza"^. de fapt. Cand s-a decis. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat". mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. din simboale. cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. Artizan . sa debuteze cu o carte. ci. cand serios. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile. modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. dimpotriva. impovaratoare si grave. permitand evocarea". adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. si omul poate crea din cuvinte. originare. cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care. toata natura din nou. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. printre activitatile grave. s-ar parea. Citatul poem Un cantec este. Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". combinate ca orice alt material. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. tarziu. Facui din zdrente muguri si coroane". veninul strans l-am preschimbat in miere". orienta in acelasi sens. O tableta din 1924. frumosul nu poate fi disociat. din acest punct de vedere. ca atare.. adica doar" imbinate. de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat. participand la sfera seriosului" existential: artizanul e. Potrivirea cuvintelor reface. care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare. cand disimulandu-se. ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice. poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". de povara muncii. asemenea Logosului. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT). potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. si adecuate unor realitati existentiale. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete.. Pe de alta parte. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. o viata ingropata in temelii"3. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. si. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include. si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. care lar exclude categoric din domeniul ludicului.clopotel. considerate definitorii pentru actul scrisului. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie. prin excelenta. imprumutata de la lucruri. putandu-se substitui unui cosmos. si-a asezat poemele sub formula si modesta. dar. si tragedia lui e cu atat mai grea. Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". si orgolioasa de cuinnte potrivite. De aici si atributele sale de dureros" si blestemat".ro 35 . ca mestesug. vizand o anume armonie. Zbucium. Caci. Hartii prescurtate si esentiale a naturii". confundandu-se cu natura. iar in tesatura poemului.

Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate .n. el sufera chinul muncii. idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. m-am jucat. A crea toata natura din nou". in fiinta umana si la nivelul urna nului. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine. Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). si in materialul vagabund al cuvintelor date". de libertate si indemanare corespondente. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi. iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza.. chiar. ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. Artizanul" poet. al Creatiei. Scrisori unei fetite text datand din 1927. in loc sa lucreze jucandu-se. . si nimic din libertatea. un fel de omnipotenta. in loc sa domine. nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului. sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare. el e un dominat. se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata.ro 36 . incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. Si totusi. Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii". este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. dincolo. a insesi puterii etern constructive a cosmosului. Reusita. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. publicate sub titlul Dintr-un foisor. Eu am prins numai razboiul si scama".N-am facut altceva nimic. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei. Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau. in Ars poetico. Ambivalent slova de foc" si slova faurita" . asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. Orice tentatie a jocului este absenta.declara autorul Cuvintelor potriviie. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. actul creator c o prelungire. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor.clopotel. infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s. Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului. si care e. poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. in felul sau. impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre". suprapunandu-se adeseori. prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o.jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. cum se stie. lipsindu mi instalatiile. in confesiunile din 1941. excluzand orice urma a efortului si suferintei. Referindu-se la jocul cultual. la celalalt mare mestesug. Arghezi il raporteaza.seama". frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. caci prin vocea lui se exprima altcineva. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . Or. detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta. de poza ironica a modestiei." Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. mai mult sau mai putin explicit.).

se reproduce in mic marele univers: . spirit prin excelenta disponibil. Dar aceasta deplasare angajeaza. este departe de funestele oboseli ale muncii umane. Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". practic. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. Pentru poet.. cuvantul aspira la statutul de natura. carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. Arghezi se scuza". de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice. desigur. nelimitata. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. Din punctul de vedere al omului. arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare. din pricina cantitatii de viata. Altora. in atatea dintre momentele sale. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. de altfel. concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. Atata tot"1. durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului. situanduse in spatiul seriosului" existentei. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc. in calitate de mestesugar. acordandu-i-se insusiri materiale". in fond. intrucat obiec tul" (aci poemul.E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul.ro 37 . e deplin justificata. resimtita altadata dureros. de pilda. cum se. deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. care ar corista. in totalitatea ei. Pe acest. Ca spatiu de joc cu cuvintele. inclinatia spre jocul plastic". a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. insa. cu jocul. e absenta.relateaza. de fapt. fiului". rezistenta materialelor supuse modelarii. senzatia de efort dispare.clopotel. Replica a naturii. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii. ceea ce nu cred. care nu poate ispiti un om grav". jocul" sau le poate parea un joc ridicul. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. libertatea sa e. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI). adresat. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. teren. ironic. posesor de cantare. o problematica de adancime a artei sale poetice. dupa Eugen Fink. fata de detractorii sai. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg. fascinat de propria putere. De indata. creatia argheziana marcata. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati. ca in Testament. a Vraciului. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". stapan pe un bazar de zari si firmamente". degajat aparent de responsabilitatile grave. Fara sa se confunde. vede. al neseriozitatii lucrului sau. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. in a structura. un univers in care. caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. in lumea Jucariei" care e poemul. ea e usoara si nu cunoaste nici un efort.

niciodata satisfacuta. Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. devenit. sau cantec senin. Reala. interpretate ludic. fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". activitate gratuita". Acestea pot parea simple jocuri. in fata spectacolului oferit de omul ju cat. care suna. prea umana. baiete. ascuns de luna. (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] . al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. framantarile. ghicita in substanta fapturilor lumii. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta. angoasele ori constiinta limitelor. naturii. infatiseaza imaginea umana. Daruit cu harul" creatiei. Lumea plange de necazuri. de data aceasta. Si este. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator. traite doar incomplet si confuz. a Logosului generator de lumi. numai in perspectiva unei divine ironii. Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. nelinistita patima cereasca".metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor. Vorba-n fluier. la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". creand din cuvinte toata natura din nou". Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. cum face. Potrivind. bunaoara. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. jucat. in neastamparul mintii sale umane. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. Joc de vorbe goale". ca intr-un Creion. din principiul universal. si zeii. infrangerea. Cantand stihuri si stafete. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. zeul jucator ramane tacut si ascuns. de o confruntare cu Unicul. el are nevoie. La modul ideal. dezorientarea. intr-adevar.clopotel. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice. foamea senzoriala de divin". Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. resemnare etc. jocul lumii in materialitatea cuvintelor. Fie ca lucreaza in sensul.ro 38 . in domeniul verbului. dincolo de prezenta ei doar simtita. mereu reinnoit. reala suferinta. jucandu-se. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. fie si mediate. poate. propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". care-i este propriu. in mic. neliniste. in fraginentaritatea mundana. cu Esenta. trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. puterea magica a Verbului. jucat de Absolut. poetul referat. in ipostaza psalmistului. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii. al lumii create. inutila revolta. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. el imita. pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand.

suflete. nedeformata de nelinistile maturitatii. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. poetul adopta. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana. vizand. referat. obligat sa fie altfel decat restul lumii. Act deliberat. in universul cuvintelor. resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. este copilul. prin excelenta. o atitudine tipica jocului infantil. tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. alburie. poate. demiurgica si copilareasca a poetului. de jocul sau. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". conferindu-i o unitate de univers complet. retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. al poetului-artizan. in raport cu viata framantata a omului matur. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii.ro 39 . a unei lumi care coaguleaza eterogenul". traind cu naiva incantare in lumea lui. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. care se copilareste". astfel. deopotriva ipostaza artizanala. realizarea unei noi Geneze. o sa se aleaga. il investeste cu o lumina noua si proaspata. a unui cosmos. a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te. Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. de fapt. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane. cel fascinat. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se. si am baut urna intreaga. pentru actul creator angajeaza. de paradis regasit.clopotel. semn. incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. la acesta din urma. Ce-o fi sa fie. al predestinarii creatorului. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. in Ars poetica. Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate". Or. ca si cum s-ar juca.

face mingi de ceata. in primul rand. sa construiasca o lume. poate. in nesfarsita ei varietate.ro 40 . Cine intreaba. intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". Vrand sa fieasemenea. regasire a inocentei dintai a fiintei. Rasuceste. acasa. da la strung si bate. urmele. in multe dintre Versurile de seara. sticle-nfundate. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. jucandu se. varsat cu mana poetului de catre cel ce stie. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc. intelesul sau cel mai propriu. Formula de joc ui lumii primeste. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme.clopotel. referat. insa nu cunoaste".Cine mai bate. in ea. in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. sa se joace" cu maruntele fapturi. De-a tandara. insa. lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. un punct de echilibru. devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. transfigurarea copilareasca marcheaza. si betia de ceruri". Lumea. iar poetul va fi liber. De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. astfel. de-a cremenea. ale Creatorului dar si invata. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. intre intunericul alb". nu sunt. in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. Cocoloseste. la randu i. dupa modelul demiurgic. la randul sau. procedand la transformari si substituiri. poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate.

alta data. Fabricant de jucarii sau scriitor. Printre slove egiptene.inchide fara lipituri. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau. a universului dat.ro 41 . si a poetului-copil cu un demiurg. coborare pe de o parte. transferate in imperiul (saU) patrat". Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura. inaltare pe de alta. Miturile devin familiare. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. imitatie libera. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. Tresarite de un har De mai nou abecedar. Tot asa. Prins ca de-o copilarie. ca si instinctiva. in care jocul si mestesugul se confunda. Dumnezeu creeaza artizanal. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu. scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar. Tot am invatat sa scriu. in acest context. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii". ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna.clopotel. din lutul biblic. slova de foc" si slova faurita": referat. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. precum. Scrisul e. un fel de dublet al Creatiei.

ideal. in care abia se insinueaza ideea unei anumite . El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte. Adresandu-se copiilor. asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. miscare gradata. Joc de slugi si joc de stapani.viclenii". de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial. Spre deosebire de un Ion Barbu. Realul e transferat in lumea iluziei.Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost. Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". doar ea. de flori. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei.ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea. de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. Chiar cand e de adaos". iar Jocul" sau. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita. uneori. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte". in perspectiva ludic-infantila sunt asezate.ro 42 . Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". Imun la drama. sa-i redea puritatea arhetipala. creatia sa e tot o natura". punctul. Joc de pasari. din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat. Cu copii ca voi. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu. de fapt. Si fiecare il joaca bine. in cele din urma. facut fara nici un efort si gratuit" defineste. ca un vant.clopotel. ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg". de cani. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. O sa stau fara cuvant. construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. Este cazul poemului De-a v-ati ascuns. Ca si divinitatea. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare.. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita.. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. bunaoara. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani. a unui ca si cum generalizat la scara universala. Reprezentarea. evenimentul ca spectacol. cu fetite ca tine. prelungind jocul lumii. Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant.

acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol.clopotel. lipsit de consistenta. simbol al lumii. o atitudine de supunere si acceptare. Ca si taranul mioritic". in ultima instanta. aici. ba-ba. lupta: costume. ca de niste grimase sonore. fara indoiala. teatru al lumii. Li-ba. sa spus el intelege sa joace jocul. Cuvantul cel din urma e-al astuia. la Arghczi. poemele fiind un fel de parabole absurde. cea adevarata: existenta. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. naiv. Jocul are. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. Iubire. De altfel. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme. totusi. Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. jertfa. pe fundalul timpului inepuizabil. mereu reluat. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor. ramane. intorc gandul cititorului referat. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. Doamne Gade. o functie ironica. sunt aproape absente din opera argheziana. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat.ro 43 . poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. cu implicatii polemice. Bi ba. cele mai reprezentative. mai curand. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. Jucand in mii de fete. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu. dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. si. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. Ici-colo. Perspectiva infantila initiala. insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. o devalorizare radicala a existentei. Bu-hu. si care merita intampinata. in fond. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca. Un catel? E un purcel. El rade. ca atare. Acest fel de joc nu indica.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. Jocul devine astfel. Cum e unghiul? Cracanat. refacerea aceluiasi ciclu. inca o data. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. la-ba. manifesta. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. bu-hu. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave.

Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. in acest sens. cu pitorescul ei trivial". ma! Veniti incoace! " referat. Asa se intampla. bunaoara.. de un pitoresc frizand sordidul. St. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor. un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi. cu matreata. Lungule. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza. a evenimentului". fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite. Ia randul sau. ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara. Lasa. despre Blesteme. ba! ca bine-i face! " Puneti mana. . CinA). cu justete.spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. in timp ce ne cutremura. o marc doza de jucausa ironie. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. gustul deformarii expresive a imaginilor. caracterul ludic al intregii constructii. ele ne starnesc rasul" observa. unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic.clopotel. ca si gratuita. prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic. Augustin Doinas1. cu realismul brutal al descrierii. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. ne faci de ocara. fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai.ro 44 . imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor. mai curand. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care. de fapt. universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. adesea. Dilatarea enorma a imprecatiei. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator. reliefeaza. Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea. placerea artistica a combinarilor insolite. grav. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat.

pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. luminozitatea celeilalte naturi. Dincolo de schimbarea registrelor. nu poate fi decat joc"1. desigur. in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". intr-un asemenea context. libertatea si placerea jocului demiurgic. dinamica formelor". aproape exclusiv. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. pe de alta. de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). la Arghezi. totusi. adevarata identitate. daca nu totul. din acelasi ciclu. comicul enorm al situatiei. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic").clopotel. a fabricantului de . in teritoriul operei argheziene. prin contrast. venind ca un moment de destindere. deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. cu o latura mai intunecata. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. in gratuitatea" lui. fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat. dubland. Nu altfel stau. in fond. ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". Ar putea fi citata.ro 45 .jucarii". O asemenea distinctie e necesara. este valabila. insasi substanta semnificantilor. in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji. cu egal succes. ori mecanicul. cuvinte puturoase. subliniaza. al lumii cazute". din caracterul sau ludic. evident. construita pe cale artificiala". sunt atat de prezente actul creator pierde mult. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. de un altul. si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. de vreme ce. Cu observatia. atentia cititorului. mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. admiram nu atat continutul". trecerea de la natura la arta. al poetului este dublat. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain. Asemenea exemple arata ca jocul inocent.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). si o poezie precum Munca. care confectioneaza papusi. insa muncitoarea. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. in Flori de mucigai. fragile. raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi. Si. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. Formare si deformare. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele. ea este destul de limpede sugerata desi. ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. prin copilarire". de adaos. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. Situate sub semnul jocului. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare. si usurinta.nu se joaca"2. tocmai prin ambiguitatea ei. frontierele sunt. unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. iar. pe de o parte. Revine aici formula naturii de adaos". / Na! tine o tigare". aici. experienta poetica argheziana ramane. Cum am putut deja remarca. ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. nu o data. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. grotesc-spectacular. cat reusita spectacolului construit si interpretat. Oricum. prea putin poetica" a personajului. in intelesul lui autentic. in intelesul cel mai general. lucrurile in Sici bei. unde povara si suferinta munai. si afirmatia ca denaturarea. de o referat. corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale. in laboratorul poetului artizan si magician.

Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii.complexa viziune a lumii. -De-a v-aţi ascuns 1927. regizor.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat.ro 46 . -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927. -Cântare omului 1956. demiurg si copil. -1907-Peizaje 1955.clopotel. 2.Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927. Artizan. -De ce-aş fi trist 1961. -Flori de mucigai 1931. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . -Testament 1927. construind in sensul naturii sau denaturand limbajul.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927. -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. 3. -Versuri de seară 1935. Marile teme ale liricii argheziene 1.Rugă de seară 1910.Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1.Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei. -Portret 1927. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca.Poezia filosofică: -ars poetica: . -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956. 4.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. Tudor Arghezi B. actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor.

in sens mioritic. atât cât trăieşte.a) spaima de nefiinţă. de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc.clopotel. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că.ro 47 .omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat.

Mirele ). Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală.măgari. reiese gingăşie. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. varietatea şi splendoarea ei. Testament. căţei.2. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. de la copil pâna la matur. purcei. Toamna. Belşug. prospeţime si delicateţe. Căsnicie. a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară. vrăbii. Despărţire. referat.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt. de amânare a clipei erotice (Melancolie.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială. Femeia devine stapâna acestui univers.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare . în cele mai felurite ipostaze. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. de la gâzele minuscule. decât in lumea gravă a oamenilor. Cartea cu jucării. al vieţuitoarelor fără cuvânt. Marţişoare. Blesteme.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. Universul e mărunt. Cântare omului. pisici. Buruieni. 4. Prisaca ). 3. Creion (obrajii tăi mi-s dragi).în orice caz statornice. la felurimea păsărilor (cocoşi. .Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. Caligula.ro 48 .clopotel. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă. lăstuni. 1907Peizaje. inocenţă. Copilăreşti. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. în toată bogăţia. atitudinea e de joc. rândunele. Versuri de seară. Plugule. Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. nu poate lipsi. iezi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful