P. 1
Tudor Arghezi

Tudor Arghezi

2.0

|Views: 23,715|Likes:
Published by clau_79

More info:

Published by: clau_79 on Oct 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2015

pdf

text

original

Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri. daca exista sau nu Dumnezeu. Te caut darz si fara de folos”.ro 5 . Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”. pari cand ca nu mai esti”. Poetul este la inceput chinuit de indoieli. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II.-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”.razboit cu fantomele divinitatii mortii.clopotel. acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada. de aceea in Psalmul al VI. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”.-lea spune: “Pari cand a fi. referat.

Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. caini. al gazelor. este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. animalelor domestice. Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica. insecte. copiilor. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla.El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. greierele. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. lumea copilului. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul. gainile din curte. Captusit care-un fel de sticla”. in altele randunicele. gazelor. 4. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. “Stihuri pentru copii”. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”. florilor de camp si de gradina. Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. pisici. Spaima se transforma apoi in groaza. oi. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”.ro 6 . In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”.) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”. gaza mica. numita “vaca lui Dumnezeu”.clopotel.

si in acelasi timp un punct final. In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Decat un nume adunat pe-o carte”.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi. acesta fiind creatia artistica. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. dupa moarte. referat. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta. dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”.ro 7 . o adevarata istorie.Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam.clopotel. intaia oara. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. acum. Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri.

2. Poetul nu vorbeste in numele sau. osemintele sunt “varsate”.ro 8 . Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”. cuvintele sunt “framantate”. este expresia unui act de razbunare. cartea devine act de pedepsire. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul.clopotel. Hotar inalt. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. seara este “razvratita”. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. ca un tap injunghiat”. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. Versurile sunt metaforice. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”.) izvorul si natura limbajului poetic. Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat. ocara “se toarce”. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol. modalitatile de expresie literara. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Pazind in piscul datoriei tale”. lupta cu materia limbii. ci in numele neamului de iobagi. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala. cu doua lumi de poale.

Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul. al bubelor si mucegaiului. Osemintele. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. verbele la participiu exprima starea de pasivitate. prin rapi si gropi adanci”. Avem cuvinte: rapi. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc. 2. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime.clopotel. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. si cele abstracte: visuri. Avem forme regionale “sarica”. stramosii poetului fiind olteni.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale. lumea substantivelor rapi. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov).Eu am iscat cuvinte potrivite”. al noroaielor. al ocarii. muguri. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. preturi noi. de eforturi nestiute. Vocabularul folosit sugereaza suferinta. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1. cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. porunca.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei.ro 9 . “facui. frumuseti. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data. gropi adanci. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”. Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. Zona de cuvinte defineste lumea artei. de inertie spirituala. dar si de impotrivire tenace si surda. Limba sugereaza ideea de cazna. branci. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. gropi. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului. Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. coroane. Incepand cu versul al III. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. gramadii”. vite. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor.

. Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan". cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial".“Intinsa lenesa pe canapea. referat. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”. Theodorescu. continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. în Bucureşti. Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . cu numele de Ion N. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi. II. Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune". opera sa încadrându-se în curentul modernist.ro 10 . Acolo. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele. Introducere Personalitate artistică excepţională. Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul.clopotel. Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. după propria mărturisire ("Les lettres francais")."Argesis". Domnita sufera in cartea mea. În ce mă priveşte. Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale. nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora. care au un folclor admirabil. Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii.

“Lina” (roman). unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea.clopotel. La 14 iulie. secretar al unei expoziţii de pictură. “Peisaje”. O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. Theodorescu. cu numele de Ion N. dovedindu-se o prezenţă nouă. Preocupările literare încep timpuriu. debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri.ro 11 . Primeşte premiul de stat. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug". în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire. la mănăstirea Cernica. spre surprinderea călugărilor bănuitori. lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”. "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche. Demetrius scoate o revistă în care publică referat. În 1904 împreună cu V. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”. "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă". paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului. 4 / 1896).Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila.

am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . Opera sa editată şi reeditată. cu o nouă sensibiliate. Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. În acest an este primit membru al Academiei. "Cuvinte potrivite". apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre". datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale.Cocea. Intrat în conflict cu clerul monahal. pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". Întorcându-se în ţară în 1911. duce o viaţă de vagabandaj. colaborează la operele lui N. Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. poetul publică articole antifasciste. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. am vândut bibelouri. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. În timpul celui de-al doilea război mondial. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. culminând cu un virulent pamflet "Barone". dovedindu-se o prezenţă nouă. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. împotriva baronului von Killinger. pleacă la o mănăstire din Elveţia. mai complex. după cum în special în ciclul "Agate negre". III. publică un şir de poezii. A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale. Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani.lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. În 1910. apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. Prima operă. Abia în anul 1927. "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. D.ro 12 . 1937-1938). franceză). după exprienţa strălucită a lui Macedonski. originală în lirica românească. douăzeci de piese. E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. diverse influenţe. Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. mai ales în prima etapă. Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943). iar în 1957 i se acorda premiul de stat. Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). îndeplinind în străinătate (în Elveţia). menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. pe linia ideilor socialiste.clopotel. N. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian.D. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic.

sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară"). referat. din ură şi beatitudine de heruvin. Lumea sa artistică . Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet.scrie Pompeliu Constantinescu . Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan.clopotel. pe de altă parte filonul poematic.este plămădită din suav şi trivial.a făcut greu. căci în faţa marii noutăţi. două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. filozofică. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene. "Hore"). După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii"). "Cuvinte potrivite". Eugen Lovinescu. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai". poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare". Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului. Iorga. Ion Barbu. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului").ro 13 . atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament"). Ca şi în poezie. "Peizaje").

împleteşte satiricul cu vizionarul. înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii. lume nouă".clopotel. "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii. ocupă un loc de cinste în literatura noastră. În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal". elogiază realizările socialismului. "Una sută una poeme"). Cimitirul "Buna vestire" de exemplu. volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. în impetuoasă devenire. care prin arta lor desăvârşită. în care se constată o prelungire a creţei anterioare. meritului real al oamenilor ("Dând drum". "Lume veche. Prezent mereu în cadrul publicisticii militante. subliniază cinstirea pe care societatea nouă. fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale. În anii construirii socialismului."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 . Fecunditatea literară a autorului."Nehotărâre" . aflat la o vârstă înaintată.la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe"). de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" .ro 14 . poezii în presa literară. După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului". "Tablete de cronicar"). în care realitatea se învecinează cu fabulosul. Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante. o acordă muncii folositoare. "Cântare omului" (1956). poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 . El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. suavă sau tragică. continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor". într-o construcţie epică intresantă. referat. "Manual de morală practică". de la "Testament" la "1907". este uimitoare.Peisaje" (1955). revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin.

Expresia argheziană este precisă. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. pe lângă unele teme anterioare. trebuie căutat geniul invocator arghezian. pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. transfigurează vechia baladă populară. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. aduc şi altele noi. Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. Examenul e rapid şi sintetic. Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. Romanele. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. Un exemplu de caustică ionie argheziană. luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat.Ciclurile următoare: "Frunze". prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. compunând doine. Heliade Rădulescu. cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. Caragiale. ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. constituind prin excelenţă peisajul autohton. precum s-a mai afirmat. Epitetele argheziene materializează. sensibilizază. nesemnificativ. aspecte unice în literatura noastră. După Eminescu. cea mai tangibilă. Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. zece porţi se dau la o parte". iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". subordonându-se legilor grotescului. Eminescu. IV. Apar în opera sa motive populare. bucuriile şi tristeţile longevităţii. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional. "Poema noi". "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. Macedonski). meditează asupra artei. O licenţă se poate termina până la Chitila. dându-i semnificaţie contemporană. Jurnalul litarar". cântece.clopotel. au o structură poetică. vizibil în universul imagistic. Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi. ca o amorţire a simţurilor. Studiu critic. "Cadenţe". colinde. Pamfletele însăşi sunt concentrate. ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală. marea cadenţă cosmică. Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. "odată deschide o uşă.ro 15 . prin expresia cea mai concretă. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului. 1939). ("Tudor Arghezi.

după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. expresii argotice.clopotel. De la debutul său din 1896. 1967. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. vol.L. E. V. vorbe câmpeneşti.1 Cursuri.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură. Bibliografie "Scrieri". La 14 iulie 1967. îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale.L. p.P. nenumărate neologisme. vol. 1968.ro 16 .P. Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală. E. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang.

Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu. psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. având deci şi o valoare programatică.. tânar. / Decât un nume adunat pe-o carte. printre plăvani."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927.. de autodepăşire. / Le-am prefăcut în visuri şi icoane".. "Testament".ro 17 . Operele sale sunt originale şi apreciate. purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. după moarte. să le urci te-aşteptă.clopotel. poezia filozofică: ("Testament". când marele scriitor român avea 47 de ani. Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene. vol. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. / Prin râpi şi gropi adânci. Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare. o treaptă". / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat. poezia de dragoste: vol. Despre Tudor Arghezi. întâia oară. universul tărănesc ("Peizaje"). Este anunţată încă din prima poezie a volumului. poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă"). dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. "Portret"). / Şi care. devenirea umană. / Suite de bătrânii mei pe brânci. creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm.. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine. "Cuvinte potrivite". acum. / Cartea mea-i fiule. / Sudoarea muncii sutelor de ani. de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. referat. "Cărticică de seară". adevărata artă poetică argheziană. . / Şi. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. Citeşte articolul II. Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai"). "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta. Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare. frământate mii de săptămâni.

La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut. o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. / A bătut în fundul lumii cineva". Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. teologie apofatică. căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. lăstunii . De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul. poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. III. prin desfaşurarea rapidă. Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite". este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere". Iscând "din bube. Impresionantă este "Duhovnicească". Remarcabil este micul poem "Între două nopţi". ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. ca un ţap înjunghiat".Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu.. şi lacătul. Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice. Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat. Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!". Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. S-au stârpit cucuruzii.. / Nu s-a deschis decât să ne-njure". în care poetul exprimă teroarea neantului. pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte.. / Toţi s-au culcat cu tine.clopotel. care. Neputincios să atingă absolutul. / S-au uscat busuiocul şi duzii. părinţii ştiu. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. care se arată credincioşilor doar prin intermedii. Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". Poetul cere divinitaţii. etică şi estetică. / Când fu să plece şi Iosif. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. / Au zburat din streaşina lumii.. semnul deărtării / Din când în când. ce noapte grea. sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite". toţi au înoptat. Ov. / Şi s-au pierdut rândunelele.ro 18 . zbuciumul omului care vrea certitudini. în centru căreia se situează deus absconditus. Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară). câte un pui de înger". iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat. gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). deznădejdea: "Ce noapte groasă. În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi. toţi. dar mereu este asaltat de îndoieli. ca Baudelaire. / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia . / Toţi au murit de tot. S. epifaniilor. Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane. / Tu le vorbeai . doamne.şi se putea. ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea. şi cheia". prin titlul simbolic. de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. prin referat.

liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat. fără a-l putea atinge vreodată. Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut. O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat. IV.ro 19 . O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice".clopotel.

.ro 20 ."Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns .clopotel." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat..

vol. Poezia de început. E. personalitate artistică excepţională.clopotel. Sunt stihuri fără an.ro 21 . 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. Volumul este dominat de estetica urâtului. E. Bibliografie "Scrieri". Pe întuneric. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi.L. cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern. care poartă titlul volumului. Lazăr.1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut.. E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră". în singurătate . 1967. p.V. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. vol.L.. 1968. dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial". Paicu şi M. II.P.P. / Stihurile de-acum / referat. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. ucigaşi. / De sete de apă / Şi de foame de scrum. poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti. / Stihuri de groapă. Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan".

Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri.cel puţin deocamdată . ploaia bătea departe. ca acesta citată. tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". cu îngeri şi sfinţi. / Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte. Este evidentă renunţarea . adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai". s-a tocit. manuale si diverse reviste literare referat. O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai". va urmări amestecul de degradare şi de puritate. / Doi o icoană. Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. de subtilitate artistică. al mucegaiurilor şi al noroiului. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. "Ucigă-l toaca".clopotel. dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. / Era întuneric. / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi. / Şi mă durea mâna ca o ghiară". Unele poezii. o lumină. de mizerie şi de suavitate. / A câmpului unde iezii ia .păscut / A-ncremenit acolo străin".ro 22 . ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare. dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. Naraţiunea. afară. doi o coroană". / Doi o cârjă. / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat. "unghia îngerească". Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. / Câte o rugăciune. III.la căutarea absolutului divin. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului). Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala". Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu. de perversiune şi de nevinovăţie. în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. / Ei au cântat din buciume şi strune. ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". / Cu toiag. acela al bubelor. / A satului unde-i născut. grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere").

Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” . starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică. într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice. Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut. notaţia ironică şi sarcastică. suavă sau tragică. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. momente dr tragice din cursul evenimentelor. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. diatribă sarcastică. nu o idealizează. transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. În reprezentar referat. / S-a ridicat spre cer. poetul evocând u profiluri şi episoade. dramatic şi oratoric. po cuprinde. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. II.ro 23 . cronicăresc. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. desfăşurarea înăbuşirea răscoalei. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. / Ca în marte. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. În volum sunt cuprinse diatribe. dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. unele de un comic grotesc. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia".clopotel. într-o noapte. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. conştientă. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. epic. oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. cu un ton calm. la relevarea unor năravuri abjecte. Lirismul şi satira. din Hodivoaia. prin înlăturarea opresorilor. în care. nu este proclamată direct nicăieri.

elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. incult şi neghiob. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. încât a adus la judecată. Contopit cu eroii săi ţărani. prefectul şi ministrul. Priviţi din apropiere. În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. ucide boierii. "Duduia". grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". şi ghiulele. Întregul edificiu social moşieresc. arendaşi şi vătafi. / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte.ro 24 . la glezne. III. dezgustătoare. ca hreanul. / Să nu cumva să fie. prin osanele sarcastice. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor. la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. în realitate.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. poetul îi biciuieşte. omizi). cel animal şi teratologic (gângănii. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". care vine de la străbunii săi până la el. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. / Mai ch crâncen. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră. Sufocat. nu lânced ca o turmă. "E. Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. / Îi dase stăpânirea. pe neştiute. ajungându-se până la m brută. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene.atunci cu noi". Avocat". devenit haiduc de codru. / Şi strălucea în fiare. încărcată de stafii însângerate. Imaginile sunt de tip arghezian. Ciclul “Conu Alecu". de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. impură. vedeţi. este supus batjocurii poetului. plutonierul şi ofiţerii. se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. Conu Alecu. şi cel din urmă. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită.clopotel. în frunte cu suveranul. Ura individuală creşte mocnit. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. şi dă-l pe răzătoare". un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. "Cucoana maro". Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. pe la un miez de noapte. Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. de o concreteţe halucinantă. Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. brăţări de lanţuri grele. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi.

omului pe pamant. In fine.ro 25 . ca fiinta ganditoare.prima enciclopedie romana online. atomul. "1907" (Volumul). Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare. Toate drepturile rezervate. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”. sa nu uitam proza.clopotel. in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””.roenciclopedia. este una de angajare sociala. asa cum se contureaza ea inca de la inceput. Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. Literatură. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100. Conceptia artistica a lui Arghezi.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. pana la dscoperirea tainei tainelor.Cursuri. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Termeni si conditii. fie cea pamfletara. fie cea romanesca. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. © http://www.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia . avand un si mai vadit referat.

miracolul arghezian? 1. de fapt. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube.poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica. S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism. 2. Prin urmare. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet. intr-adevar. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. dure sau musculate si cu par de animal". VianU). volumul “Copilaresti”). dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. Femeia devine stapana acestui univers. Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T. “Casnicie”). cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi. D) in 1916 . El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor.mereu altele _-jn care o face. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”). in ce consta. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". altele sa fie pipaibile. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. S-a afirmat despre poezia erotica argheziana. dar nici absolutizat. Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi.ro 26 . Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”. Arghezi este poetul cuvintelor potrivite".caracter social.poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. referat. marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii. 3. nu poate fi tagaduit. 4. iar cealalta. B) in 1904 . de fapt.clopotel. ceea ce. dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt. asa incat unele sa miroasa. anuntand o noua directie lirirca. fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. ca se resimte de influente eminesciene. unele sa supere pupila prin scanteiere. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism. C) in 1910 . Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . T. al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”.

Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite".Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug". frumosul si uratul (Vezi voi. 5. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie. 8. Prisaca. Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). Ce ai cu mine. cu trecerea timpului. poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?").intre absolut si concret. marile sensuri ale existentei si banalul. Stare. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc . Flori de mucigai. poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . 6. este prezenta atat in versuri (Psalmi.ro 27 . 7. Cuvantul meu sa fie plug". intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. intre credinta si tagada. Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. De ce-asfi trist?). Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant. cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. Flori de mucigai! ). mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". a boabei si a faramei din Buruieni. estetica uratului.acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. lipsindu-mi instalatiile. un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret. intre a fi si a nu fi. de fapt. Cu bastonul prin Bucuresti s. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite. Cautarea argheziana . Poeme noi. E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. referat. De-a v-ati ascuns. B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii.A). T. Cantare omului. dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara. Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. Ea realizeaza.clopotel. D) in poezia de dragoste. de fapt. Cartea cu jucarii. Ochii Maicii Domnului. Marele poet se zbate. cauta in bube. Stihuri pestrite". vantule?. Cantec de adormit Mitzura. cu moartea (Duhovniceasca. SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn.in fine . poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca).poate fi chiar joc de copii. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). trairea boabei" terestre (PsalmI).

poet modern si. la asocierea mestesugita a graiului. ea intuind. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". care este . hrisov (document prim al robiloR). referat. poetul a recurs la cuvinte potrivite". Izvoarele ei sunt bube. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. Mai departe. Pornit din Eminescu si simbolism. derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". Urmeaza in mod logic. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci"). El raporteaza. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special. poet miracol. caci arta poate intoarce un destin. Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. posibil capatai" (punct de pornire in formarE).urmas. dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu". Arghezi ramane . Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. izbavindu-1 de suferinta. poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta). dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). El obtine. estetica uratului in genul lui Baudelaire. Dincolo de definirea cartii" sale. truda asupra cuvintelor. T. Textul sau nu versifica. astfel. Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita").clopotel. adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura.joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala.poet original. materialul la ideal. crez liric. cu-ndemnuri pentru vite". Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene. picioare domnisoare" etc. conceptie despre opera. cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera. concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. Deci cartea" inseamna munca. stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna. treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). veninul" se preschimba in miere". niste idei. Iar pentru ca sa sune mai frumos.9. aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. Prin urmare.prin urmare .de fapt .ro 28 . in sensul pur al cuvantului. fara indoiala. pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte. dupa modelul muncii fizice. pentru aceasta. mucigaiuri si noroi". Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt". cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI). Cartea" devine si razbunare.

creatia sublima este Dumnezeu de piatra". s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine. poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer. catre cucerirea referat. ci incercare de intelegere prin cuvant". mereu dramatizand. la credinta si speranta. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. dar nu oricum. ci a conditiei umane predestinate. Poetul. al boabei si al faramei". el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. Daca la Eminescu.de fapt . Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant . Prin urmare. iar aparentul dialog cu Dumnezeu este . dar insetat de absolut. unde si ramane Geniul sau. Arghezi este. al piscurilor mari de piatra". cu legile si naravurile nedrepte. ci un nesfarsit spectacol al mintii". cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). al jocului cu viata si cu moartea. al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. ci de la nivelul marelui lirism. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat. in Inscriptie pe biblie. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. PapahagI). al florilor de mucigai". caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. in Psalmi. Arghezi orbecaie pe intuneric.Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG). Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. (M.intru inaltarea Omului concret. o expresie deodata etnica. El este un nou Prometeu revoltat. Pentru creatorul Testamentului. creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior. condamnat prin origine la concret. fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. Prin ea se exprima o lume. o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. prin urmare. dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ". etica si estetica. in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii.clopotel. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA).ro 29 . Retinand psihologia poetului blestemat". dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic.monolog. in acest sens." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. apoi iarasi la suferinta).

dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. iar procedeele sale stilistice. Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite. exista o neliniste argheziana. obtinand o singura replica: Dar eu. intr-un fel. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses. asa cum am vazut. Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului. Expresia argheziana pare anarhica. deci are viziune absolut antitetica si.intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger. cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. alchimiei verbale". ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. el pare a rascoli universul. el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". o alta infatisare. nici unul". a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". in realitate (lirica! ). caci Doar mie. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. grupate intr-o astfel de constructie. ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. gratie. palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". ii da. spre amaraciunea acesteia. in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul. La nivelul artei poetice. a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume. va capata caracter profund dramatic. dupa ce destrama materia. inversandu-i sensurile. Altfel spus. / intre putinta si-ntre amintire. poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. Doamne. drept urmare.marii idei. Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism. referat. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". in replica. Domnul. si piezis! / Copac pribeag uitat in campie.clopotel. O atare convingere se cere concreta. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual. / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI). nu pot fi privite doar ca unelte verbale." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva. Este o idee mereu reluata. zbuciumul celui care. intrucat manifesta o revolta interioara permanenta. poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des". si esti si nici nu esti. de cand ma rog. ca o chezasie." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand. care -din pacate .ro 30 . se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat.

cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. calugar. totul se sanctifica si se armonizeaza. seraful si diavolul. Versul sau e cand suspin si cand apa tare. dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice. referat.poet sau prozator.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE . eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi . prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. insa fascinanta prin complexitatea ei." (PerpessiciuS) Poet.Poezia sociala Tudor Arghezi. cuvintele se organizeaza in raporturi noi. Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL.universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale. directii Tudor Arghezi . Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. Despre Tudor ARGHEZI alte articole. Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila. unita cu factorul timp.scriitor realist Tudor Arghezi .Universul poetic Poezia iubirii . Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca. referate.Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi . Oglinda a unei vieti zbuciumate. . NOUA ESTETICA‚ .Cautate la izvoare mai vechi. care.dialog critic Tudor Arghezi .ro 31 . redactor: Seara.Panorama: geneza. determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. ca intr-un potir de sfanta impartasanie. cu aceeasi dextera simplicitate. controversata.clopotel. crinul si matraguna.Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI .universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi. pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic. ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI . litania si blestemul.

am putea spune. pentru sentiment". este o valoare cosmogonica si existentiala. insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin.diacon la Mitropolie. aproape mioritica. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie. cea a caul. dupa gand si simtire.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul. romantismului. astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului. a boabei si a faramei"). trecerea. expresionismului. inger si demon. Tema centrala a acestei poezii moartea . egalitatea in fata mortii. prin problematica variata. gratios si grav. poate. Textul este organizat pe o schema aparent epica. avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc. ce cuprinde arte poetice. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. a avut tangente cu toate curentele vremii. clipa etc. de la spaima terifianta din Duhovniceasca. opera sa impresioneaza prin vastitate. iubirea.evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare. din De-a v-ati ascuns. lirica existentiala si sociogonica. poezia sociala. impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic. deopotriva. incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. ceasornicar si bijutier etC). muncitor in fabrica. prin multitudinea speciilor abordate. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita. apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". pana la acceptarea senina. Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. inocenta si agresiune. Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace. toata gama de atitudini in fata mortii. considerat nepoetic. el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite.ro 32 . clasicismului. astfel incat Psalmii raman. o permanenta inclestare cu cuvantul. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). o neliniste creatoare.clopotel. Ca poet. simbolismului. realismului. nascute dintr-o traire de poet autentic. devenirea prin celalalt. jocul. revoltat si discret.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . asimilat cu logosul. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. apartinand. un vesmant nou pentru o idee. partea cea mai rezistenta a operei sale. socante la vremea respectiva. Arghezi a experimentat. referat. Aprecierea poetului . prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. Pe langa tema mortii. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. cuvantul. simplitate si complexitate ostentativa. Pentru Arghezi.

se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac./ Voi sa nu va mahniti./ il joci in cate cati vrei. mutenia" blagiana. cat si expresia poetica prin care o exprima.Asa e jocul./ De pilda. care participa in aceeasi masura la marele joc"./ Joc de slugi si joc de stapani. o topire lenta a fapturii. de la prezentarea bucolica. termenul-cheie fiind inmormantare"./ Mana stangace. simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii. ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi. dar si revolta strigata referat. Ipostaza omului va fi acum tacerea. echilibru transferat. ochiul sleit. atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. Stiind ca si Lazar a-nviat. Sub coviltirele lui Dumnezeu". O sa ma culc la pamant" . sunt cele care incheie procesul. moarte--viata./ Joc de paseri. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi. in trei./ Arde-l-ar focul! ". Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei. cu fetite ca tine. nostalgie.ro 33 . Sugestia invierii. asupra urmasilor. Ca-ntr-un circuit viata-moarte. Moartea este privita ca proces. Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi. iubirea este singura care conteaza. jocul lexical din prima parte a poeziei .apeland la formula unui joc. pentru ca. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei./ Pasune. intr-o zi. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. de flori. s-asteptati". astfel incat poetul gradeaza atat emotia./ V-a lasat vite. metafore ale identitatii umane constiente si creative. de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu. limba scamoasa". Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii./ O sa stau fara cuvant. este continuta in strofele V si VII. Ambiguitatea voita a discursului. odata cu Marea Trecere"./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos".clopotel. ca o curgere lenta. dar si moarte .Au ispravit jocul frumos" -. Ochiul" si limba". de la exterior catre interior. incepe cu moarte"./ il joci in doi. prin trimiterea la Sfintele Scripturi". in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi. de caini"). copiii mei! / Asa este jocul./ O sa ma culc la pamant. la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar. el inseamna viata ./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". bobocii mei. Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie. bordeie si oi. hambare". Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi. Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). parere de rau. langa copac". candva. Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire.O sa ne jucam odata".

sugerandu-se lipsa de perspectiva. Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns. cat mai ales o stare de suflet. toti au innoptat. care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate"./ Toti au plecat. Astfel. poezia. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". se depersonalizeaza. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi. la pieptul mamei. cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers. isi cauta scaparea. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii. in Duhovniceasca. lastunii"./ Mama buna.patimas in finalul poeziei. ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva". mama mica! / Ti s-a urat in pamant". de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie. Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. Poetul intra in circuitul materiei. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". in maniera folclorica. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare. zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune". razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului. referat. iar textul. Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice. Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. in poezia De ce-asfi trist ?. aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. Versurile Toti nu mai sunt. ca tine. numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". astfel incat poetul.clopotel./ S-au uscat busuiocul si duzii. Apar cateva simboluri: toamna tarzie" . mama? Mi-e frica. ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori. sunet de vioara" . Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa. limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii.batranetea. urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului. a proiectiei in terifiant.inspiratia./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. intr-un paroxism al fricii si al suferintei. cand poetul se identifica cu Iisus-omul. ca intr-un delir. Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa.ro 34 . in ansamblu.

tarziu. care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare. Zbucium. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT).clopotel. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat". cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care.. dimpotriva. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. Facui din zdrente muguri si coroane". Caci. Cand s-a decis. s-ar parea. ca mestesug. modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. si-a asezat poemele sub formula si modesta. ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. Pe de alta parte. adica doar" imbinate. originare. al carei rezultat este. de fapt. considerate definitorii pentru actul scrisului. Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". O astfel de interpretare a poiesis-ului il include.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. orienta in acelasi sens. de povara muncii. Caci in dubla-i acceptiune. in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice. Citatul poem Un cantec este. printre activitatile grave. permitand evocarea". mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1. Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". cand disimulandu-se. imprumutata de la lucruri. ci.. adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. Potrivirea cuvintelor reface. toata natura din nou. De aici si atributele sale de dureros" si blestemat". dar. iar in tesatura poemului. poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. prin excelenta. putandu-se substitui unui cosmos. confundandu-se cu natura. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. cand serios. din simboale. potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat. Hartii prescurtate si esentiale a naturii". si. si tragedia lui e cu atat mai grea. de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. asemenea Logosului. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. combinate ca orice alt material. o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. un lucrator. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre".ro 35 . veninul strans l-am preschimbat in miere". tot acolo. participand la sfera seriosului" existential: artizanul e. sa debuteze cu o carte. Si. o viata ingropata in temelii"3. care lar exclude categoric din domeniul ludicului. Scrisoare cu tibisirul. vizand o anume armonie. frumosul nu poate fi disociat. ca atare. si omul poate crea din cuvinte. si adecuate unor realitati existentiale. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. din acest punct de vedere. mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. si orgolioasa de cuinnte potrivite. O tableta din 1924. impovaratoare si grave. suferinta si asceza"^. Artizan .

de libertate si indemanare corespondente. idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. in loc sa lucreze jucandu-se.). asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. in felul sau. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei. el sufera chinul muncii. excluzand orice urma a efortului si suferintei. si care e. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre".seama". ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. Orice tentatie a jocului este absenta. . actul creator c o prelungire. frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. al Creatiei." Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. el e un dominat. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate . a insesi puterii etern constructive a cosmosului. poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau.. Arghezi il raporteaza. mai mult sau mai putin explicit. Artizanul" poet. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s. sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare.clopotel.jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. si in materialul vagabund al cuvintelor date". in loc sa domine. A crea toata natura din nou". m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. caci prin vocea lui se exprima altcineva. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine. iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza. incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. Si totusi. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi.ro 36 . Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat. un fel de omnipotenta. prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. publicate sub titlul Dintr-un foisor. se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului. lipsindu mi instalatiile. la celalalt mare mestesug. Eu am prins numai razboiul si scama". detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. Reusita. infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta. Referindu-se la jocul cultual.n. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . chiar. in Ars poetico. Or. in confesiunile din 1941. mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor. Ambivalent slova de foc" si slova faurita" .declara autorul Cuvintelor potriviie. suprapunandu-se adeseori. dincolo. m-am jucat. Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). Scrisori unei fetite text datand din 1927. in fiinta umana si la nivelul urna nului. cum se stie. Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii". poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului.N-am facut altceva nimic. de poza ironica a modestiei. si nimic din libertatea.

poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati. cu jocul. teren. Replica a naturii. in totalitatea ei. Dar aceasta deplasare angajeaza. vede. posesor de cantare. fiului". Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". nelimitata. jocul" sau le poate parea un joc ridicul. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. ceea ce nu cred. cum se. e deplin justificata. rezistenta materialelor supuse modelarii. fascinat de propria putere.. de altfel. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. Fara sa se confunde. o problematica de adancime a artei sale poetice. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. Ca spatiu de joc cu cuvintele. ca in Testament. ironic. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. un univers in care. concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. stapan pe un bazar de zari si firmamente". eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. intrucat obiec tul" (aci poemul. de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. libertatea sa e. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI). Pentru poet. care nu poate ispiti un om grav". jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. ea e usoara si nu cunoaste nici un efort. Altora. deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare. a Vraciului. este departe de funestele oboseli ale muncii umane.clopotel. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. in fond. e absenta. adresat. Atata tot"1. spirit prin excelenta disponibil. de fapt. De indata. care ar corista. caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. desigur. a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. din pricina cantitatii de viata. cuvantul aspira la statutul de natura. carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. inclinatia spre jocul plastic". in calitate de mestesugar. situanduse in spatiul seriosului" existentei. al neseriozitatii lucrului sau. de pilda. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului.E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. fata de detractorii sai. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. Arghezi se scuza". durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. insa. practic.ro 37 . dupa Eugen Fink. degajat aparent de responsabilitatile grave. acordandu-i-se insusiri materiale". senzatia de efort dispare. Din punctul de vedere al omului. in a structura. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg.relateaza. in lumea Jucariei" care e poemul. si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii. se reproduce in mic marele univers: . Pe acest. resimtita altadata dureros. in atatea dintre momentele sale. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. creatia argheziana marcata.

fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. el imita. jucat de Absolut. ghicita in substanta fapturilor lumii. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. naturii. Cantand stihuri si stafete. in domeniul verbului. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. in fraginentaritatea mundana. si zeii. Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. din principiul universal. Lumea plange de necazuri. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta. bunaoara. la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". Fie ca lucreaza in sensul. framantarile. ca intr-un Creion. manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. puterea magica a Verbului. creand din cuvinte toata natura din nou". jucandu-se. jocul lumii in materialitatea cuvintelor. La modul ideal. de o confruntare cu Unicul. Reala. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice. interpretate ludic. niciodata satisfacuta. (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] .clopotel. pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand. el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. prea umana. Potrivind. resemnare etc. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii. de data aceasta. Acestea pot parea simple jocuri. foamea senzoriala de divin". Daruit cu harul" creatiei. intr-adevar. la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. dezorientarea. Si este. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. Vorba-n fluier. trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. angoasele ori constiinta limitelor. cu Esenta. Joc de vorbe goale". in mic.metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor. dincolo de prezenta ei doar simtita. infatiseaza imaginea umana. Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. baiete. care suna. al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. in ipostaza psalmistului. ascuns de luna. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. jucat. poate. nelinistita patima cereasca". activitate gratuita".ro 38 . zeul jucator ramane tacut si ascuns. mereu reinnoit. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. fie si mediate. al lumii create. numai in perspectiva unei divine ironii. sau cantec senin. in neastamparul mintii sale umane. el are nevoie. neliniste. in fata spectacolului oferit de omul ju cat. reala suferinta. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. cum face. care-i este propriu. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". a Logosului generator de lumi. infrangerea. devenit. traite doar incomplet si confuz. inutila revolta. poetul referat. Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator.

vizand.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. suflete. deopotriva ipostaza artizanala. de jocul sau. incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. cel fascinat. Act deliberat. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii. al predestinarii creatorului. ca si cum s-ar juca. si am baut urna intreaga. poetul adopta. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie. conferindu-i o unitate de univers complet. semn. in universul cuvintelor. poate. alburie. referat.clopotel. astfel. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane. de fapt. al poetului-artizan. Or. in Ars poetica. de paradis regasit. este copilul. a unui cosmos. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. o sa se aleaga. in raport cu viata framantata a omului matur. obligat sa fie altfel decat restul lumii. Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana. pentru actul creator angajeaza. tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. il investeste cu o lumina noua si proaspata. Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate". o atitudine tipica jocului infantil. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". care se copilareste". prin excelenta. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. la acesta din urma. a unei lumi care coaguleaza eterogenul". nedeformata de nelinistile maturitatii. Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te. demiurgica si copilareasca a poetului. traind cu naiva incantare in lumea lui. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se.ro 39 . resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. Ce-o fi sa fie. retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. realizarea unei noi Geneze.

in ea. face mingi de ceata. un punct de echilibru. intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". poate. da la strung si bate. intre intunericul alb". in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. insa. Formula de joc ui lumii primeste. insa nu cunoaste". lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. acasa. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. nu sunt. intelesul sau cel mai propriu. in multe dintre Versurile de seara. procedand la transformari si substituiri. Lumea. transfigurarea copilareasca marcheaza. poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate. de-a cremenea. inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. dupa modelul demiurgic. sa se joace" cu maruntele fapturi. Rasuceste. si betia de ceruri". urmele. devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. astfel.ro 40 . ale Creatorului dar si invata. De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme. sticle-nfundate. iar poetul va fi liber. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. referat. la randul sau. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc. De-a tandara. regasire a inocentei dintai a fiintei.Cine mai bate. in primul rand. Cocoloseste. in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. la randu i. sa construiasca o lume. in nesfarsita ei varietate.clopotel. Cine intreaba. jucandu se. Vrand sa fieasemenea. varsat cu mana poetului de catre cel ce stie.

inchide fara lipituri. ca si instinctiva. Tot asa. in care jocul si mestesugul se confunda. Miturile devin familiare. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau. Dumnezeu creeaza artizanal. din lutul biblic. slova de foc" si slova faurita": referat. si a poetului-copil cu un demiurg.clopotel. un fel de dublet al Creatiei. coborare pe de o parte. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. a universului dat. alta data. imitatie libera. scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar. transferate in imperiul (saU) patrat". Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. Scrisul e. Prins ca de-o copilarie. Fabricant de jucarii sau scriitor. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. Printre slove egiptene. poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene.ro 41 . ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna. precum. inaltare pe de alta. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii". Tot am invatat sa scriu. in acest context. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. Tresarite de un har De mai nou abecedar.

ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg".ro 42 . cu fetite ca tine. de flori. Chiar cand e de adaos". Ca si divinitatea. a unui ca si cum generalizat la scara universala. pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare. iar Jocul" sau. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita. de fapt. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita. facut fara nici un efort si gratuit" defineste. miscare gradata. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. ca un vant. Este cazul poemului De-a v-ati ascuns.clopotel. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". sa-i redea puritatea arhetipala. Adresandu-se copiilor. Imun la drama. Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". bunaoara.Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost. evenimentul ca spectacol. de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. de cani. poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial. Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant. Joc de pasari. Spre deosebire de un Ion Barbu. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat. Reprezentarea. ideal. asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei. de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. prelungind jocul lumii. Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". Joc de slugi si joc de stapani.. creatia sa e tot o natura". O sa stau fara cuvant. in perspectiva ludic-infantila sunt asezate. Cu copii ca voi. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani. Realul e transferat in lumea iluziei. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte". construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. in cele din urma.ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea. punctul. doar ea.. uneori. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. in care abia se insinueaza ideea unei anumite . El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. Si fiecare il joaca bine.viclenii". Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte.

cele mai reprezentative. Ca si taranul mioritic". teatru al lumii. lupta: costume. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. Cum e unghiul? Cracanat. jertfa. Bu-hu. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme. in fond. Doamne Gade. mereu reluat. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor. inca o data. acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol. dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. in ultima instanta. refacerea aceluiasi ciclu.ro 43 . ca atare. simbol al lumii.clopotel. o atitudine de supunere si acceptare. ramane. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. si care merita intampinata. sunt aproape absente din opera argheziana. o functie ironica. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu. poemele fiind un fel de parabole absurde. Jucand in mii de fete. fara indoiala. o devalorizare radicala a existentei. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. sa spus el intelege sa joace jocul. Perspectiva infantila initiala. pe fundalul timpului inepuizabil. Iubire. Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. aici. Un catel? E un purcel. De altfel. la-ba. Li-ba. si. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat. ba-ba. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. mai curand. Bi ba. Cuvantul cel din urma e-al astuia. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca. lipsit de consistenta. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat. cea adevarata: existenta. naiv. totusi. bu-hu. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. Acest fel de joc nu indica. manifesta. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. Jocul are. la Arghczi. ca de niste grimase sonore. El rade. intorc gandul cititorului referat. Jocul devine astfel. Ici-colo. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. cu implicatii polemice.

ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care. o marc doza de jucausa ironie. Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. Lasa. unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic. imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor. de un pitoresc frizand sordidul. un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi. St. Asa se intampla. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor. caracterul ludic al intregii constructii. bunaoara. ca si gratuita. prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic.. universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. a evenimentului". CinA). ba! ca bine-i face! " Puneti mana. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat. ne faci de ocara. Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. .ro 44 . fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai. despre Blesteme. Augustin Doinas1. Ia randul sau. in timp ce ne cutremura. mai curand. gustul deformarii expresive a imaginilor. adesea. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator.clopotel. Lungule. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. grav. cu pitorescul ei trivial". placerea artistica a combinarilor insolite. in acest sens. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza.spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea. cu justete. reliefeaza. Dilatarea enorma a imprecatiei. ma! Veniti incoace! " referat. cu realismul brutal al descrierii. cu matreata. fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite. de fapt. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. ele ne starnesc rasul" observa.

fragile. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". evident. deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. ori mecanicul. in Flori de mucigai. Dincolo de schimbarea registrelor. si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. Ar putea fi citata. de o referat. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. la Arghezi. atentia cititorului. al poetului este dublat. lucrurile in Sici bei. Situate sub semnul jocului. in gratuitatea" lui. tocmai prin ambiguitatea ei. iar. Cum am putut deja remarca. Oricum. de adaos. aproape exclusiv. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. aici. nu o data. in intelesul lui autentic. luminozitatea celeilalte naturi. prin copilarire". raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi.nu se joaca"2. dinamica formelor". daca nu totul. Asemenea exemple arata ca jocul inocent. este valabila. Nu altfel stau. Revine aici formula naturii de adaos". nu poate fi decat joc"1. fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). subliniaza. ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. desigur. adevarata identitate. Formare si deformare. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. Cu observatia. unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. din caracterul sau ludic. si o poezie precum Munca. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. construita pe cale artificiala". ea este destul de limpede sugerata desi. dubland. care confectioneaza papusi. intr-un asemenea context. in fond. frontierele sunt. O asemenea distinctie e necesara. in intelesul cel mai general.jucarii". libertatea si placerea jocului demiurgic. cuvinte puturoase. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. de un altul. in teritoriul operei argheziene. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. totusi. Si. al lumii cazute". venind ca un moment de destindere. din acelasi ciclu. ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale.ro 45 . de vreme ce. pe de alta. mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. unde povara si suferinta munai. comicul enorm al situatiei. insasi substanta semnificantilor. si usurinta. sunt atat de prezente actul creator pierde mult. cat reusita spectacolului construit si interpretat. grotesc-spectacular. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain. a fabricantului de . / Na! tine o tigare". pe de o parte. insa muncitoarea. trecerea de la natura la arta. cu o latura mai intunecata. experienta poetica argheziana ramane. si afirmatia ca denaturarea. admiram nu atat continutul".clopotel. in laboratorul poetului artizan si magician. ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic"). prin contrast. prea putin poetica" a personajului. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare. cu egal succes. de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele.

Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927. -Flori de mucigai 1931. -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927. Marile teme ale liricii argheziene 1. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei. 3.Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea.ro 46 .complexa viziune a lumii. -Cântare omului 1956. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ. regizor.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927. -Portret 1927. construind in sensul naturii sau denaturand limbajul. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca. actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor. 2. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă. Tudor Arghezi B. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956.Poezia filosofică: -ars poetica: . -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. -De-a v-aţi ascuns 1927.Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. demiurg si copil. -1907-Peizaje 1955. -Testament 1927. Artizan.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat. -De ce-aş fi trist 1961.Rugă de seară 1910.clopotel. -Versuri de seară 1935. 4. Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii.

atât cât trăieşte.ro 47 .a) spaima de nefiinţă. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că. in sens mioritic.clopotel.omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat. de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc.

inocenţă.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. 1907Peizaje. Caligula. vrăbii. reiese gingăşie. Versuri de seară.măgari. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. Testament. purcei. în toată bogăţia. Creion (obrajii tăi mi-s dragi). Cântare omului. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare . de amânare a clipei erotice (Melancolie. Prisaca ). căţei. Universul e mărunt. 4. în cele mai felurite ipostaze. Belşug.clopotel. lăstuni. a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt. 3. atitudinea e de joc. Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală. prospeţime si delicateţe. de la copil pâna la matur.2. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. varietatea şi splendoarea ei. Marţişoare. de la gâzele minuscule. Cartea cu jucării.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă. pisici.în orice caz statornice. Buruieni. decât in lumea gravă a oamenilor. la felurimea păsărilor (cocoşi.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. . referat. Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. rândunele. nu poate lipsi.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. Căsnicie. Mirele ). Toamna. Despărţire. al vieţuitoarelor fără cuvânt. Femeia devine stapâna acestui univers.ro 48 . iezi. Plugule. Copilăreşti. Blesteme.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->