Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

de aceea in Psalmul al VI.-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”. Te caut darz si fara de folos”. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada. daca exista sau nu Dumnezeu.-lea spune: “Pari cand a fi. Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri. pari cand ca nu mai esti”. Poetul este la inceput chinuit de indoieli.ro 5 . referat. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”.clopotel.razboit cu fantomele divinitatii mortii. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II.

Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii.El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”. “Stihuri pentru copii”. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul. in altele randunicele. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. Captusit care-un fel de sticla”. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. gazelor. numita “vaca lui Dumnezeu”. In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. al gazelor. este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”. gainile din curte. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. caini. animalelor domestice.ro 6 . lumea copilului. greierele. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. pisici.) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”. insecte. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”. Spaima se transforma apoi in groaza. copiilor. florilor de camp si de gradina. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla. Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. gaza mica. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica.clopotel. oi. 4. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”.

Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar.ro 7 . In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. acesta fiind creatia artistica. acum. intaia oara. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti. dupa moarte.Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1. referat. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. si in acelasi timp un punct final. o adevarata istorie. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi.clopotel. dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam. Decat un nume adunat pe-o carte”.

Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat. seara este “razvratita”. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”.) izvorul si natura limbajului poetic. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. ca un tap injunghiat”. Hotar inalt. Poetul nu vorbeste in numele sau. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. 2. Pazind in piscul datoriei tale”.clopotel. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei. modalitatile de expresie literara. Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”. ci in numele neamului de iobagi. cuvintele sunt “framantate”. Versurile sunt metaforice. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”. cu doua lumi de poale. este expresia unui act de razbunare.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. osemintele sunt “varsate”. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. cartea devine act de pedepsire. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala. ocara “se toarce”.ro 8 . lupta cu materia limbii. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol.

dar si de impotrivire tenace si surda. vite. al bubelor si mucegaiului. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. coroane. al ocarii. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. “facui. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. Osemintele. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data.ro 9 . Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. preturi noi. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei. Avem forme regionale “sarica”. lumea substantivelor rapi. Incepand cu versul al III. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. branci. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci.Eu am iscat cuvinte potrivite”. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”. muguri. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. prin rapi si gropi adanci”. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov). porunca. Zona de cuvinte defineste lumea artei. 2. verbele la participiu exprima starea de pasivitate.clopotel. si cele abstracte: visuri. gramadii”. de inertie spirituala. gropi adanci. frumuseti. de eforturi nestiute. al noroaielor. Limba sugereaza ideea de cazna. cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. Vocabularul folosit sugereaza suferinta. stramosii poetului fiind olteni. Avem cuvinte: rapi. gropi.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului.

continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii. II. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”. Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan". cu numele de Ion N. Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune".“Intinsa lenesa pe canapea. după propria mărturisire ("Les lettres francais"). Introducere Personalitate artistică excepţională. în Bucureşti. Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . . Theodorescu. cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial"."Argesis". opera sa încadrându-se în curentul modernist. care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale. Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul. care au un folclor admirabil. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele. nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora.ro 10 . Acolo. referat.clopotel. Domnita sufera in cartea mea. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi. În ce mă priveşte.

Preocupările literare încep timpuriu. Demetrius scoate o revistă în care publică referat. În 1904 împreună cu V. De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila. “Lina” (roman). Primeşte premiul de stat. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”.ro 11 . Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. “Peisaje”. lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”. paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug". Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). La 14 iulie. unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului. secretar al unei expoziţii de pictură. spre surprinderea călugărilor bănuitori. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche. cu numele de Ion N. "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă". la mănăstirea Cernica. dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea.clopotel. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire. O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. 4 / 1896). Theodorescu. debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. dovedindu-se o prezenţă nouă.Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa. originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri.

Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian. pe linia ideilor socialiste. N. apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. D. După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale. colaborează la operele lui N.ro 12 . Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic. mai ales în prima etapă. poetul publică articole antifasciste. Opera sa editată şi reeditată. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic. pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană. culminând cu un virulent pamflet "Barone". Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. îndeplinind în străinătate (în Elveţia). apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. "Cuvinte potrivite". "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. am vândut bibelouri. publică un şir de poezii. E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre". În timpul celui de-al doilea război mondial. douăzeci de piese. În 1910.lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore.D. diverse influenţe. Întorcându-se în ţară în 1911. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. iar în 1957 i se acorda premiul de stat. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale. Prima operă.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . franceză). În acest an este primit membru al Academiei. după cum în special în ciclul "Agate negre". III. De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. împotriva baronului von Killinger. pleacă la o mănăstire din Elveţia. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). originală în lirica românească. Abia în anul 1927. Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă. Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". mai complex. duce o viaţă de vagabandaj.clopotel. Intrat în conflict cu clerul monahal. cu o nouă sensibiliate. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943).Cocea. după exprienţa strălucită a lui Macedonski. 1937-1938). menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. dovedindu-se o prezenţă nouă.

clopotel. căci în faţa marii noutăţi.ro 13 . pe de altă parte filonul poematic. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. "Hore"). Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului. Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii"). ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. "Cuvinte potrivite". Ion Barbu. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai". Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. Eugen Lovinescu. din ură şi beatitudine de heruvin. Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet. tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene. atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament").a făcut greu.este plămădită din suav şi trivial. Ca şi în poezie. Lumea sa artistică . poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare". două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. referat. "Peizaje").scrie Pompeliu Constantinescu . filozofică. sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară"). Iorga. fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului").

într-o construcţie epică intresantă. este uimitoare. ocupă un loc de cinste în literatura noastră. în care se constată o prelungire a creţei anterioare. o acordă muncii folositoare. "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii. poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 . care prin arta lor desăvârşită.la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe").clopotel. revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin. "Una sută una poeme"). lume nouă". "Cântare omului" (1956). meritului real al oamenilor ("Dând drum". în care realitatea se învecinează cu fabulosul. "Tablete de cronicar"). referat. înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii. Cimitirul "Buna vestire" de exemplu. Fecunditatea literară a autorului. împleteşte satiricul cu vizionarul. "Manual de morală practică". elogiază realizările socialismului. volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. Prezent mereu în cadrul publicisticii militante. Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante. El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. subliniază cinstirea pe care societatea nouă. În anii construirii socialismului. poezii în presa literară. de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" . continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor". "Lume veche. în impetuoasă devenire.ro 14 . fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale. După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului".Peisaje" (1955)."Nehotărâre" . de la "Testament" la "1907". În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal". suavă sau tragică. aflat la o vârstă înaintată."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 .

sensibilizază. "Poema noi". Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală. Studiu critic. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. Epitetele argheziene materializează. Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. precum s-a mai afirmat. Macedonski). Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. IV. zece porţi se dau la o parte". ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare. După Eminescu. Heliade Rădulescu. trebuie căutat geniul invocator arghezian. cântece. marea cadenţă cosmică. Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). Jurnalul litarar". 1939). pe lângă unele teme anterioare.Ciclurile următoare: "Frunze". compunând doine. luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. cea mai tangibilă.ro 15 . constituind prin excelenţă peisajul autohton. O licenţă se poate termina până la Chitila. au o structură poetică. el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. Eminescu. colinde. Caragiale. bucuriile şi tristeţile longevităţii. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi. Apar în opera sa motive populare. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. dându-i semnificaţie contemporană. Romanele. nesemnificativ. meditează asupra artei. poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. Expresia argheziană este precisă. "Cadenţe". aspecte unice în literatura noastră. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. Pamfletele însăşi sunt concentrate. ca o amorţire a simţurilor. ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". aduc şi altele noi. "odată deschide o uşă. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului. El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. transfigurează vechia baladă populară. ("Tudor Arghezi. subordonându-se legilor grotescului. Un exemplu de caustică ionie argheziană. "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. prin expresia cea mai concretă. Examenul e rapid şi sintetic.clopotel. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional. vizibil în universul imagistic.

1968.P. E.clopotel. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală. vol. La 14 iulie 1967. îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale. E. La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang. p.ro 16 .1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură.P. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. Bibliografie "Scrieri". nenumărate neologisme.L. V. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna.1 Cursuri.L. expresii argotice. vorbe câmpeneşti. 1967. după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică. De la debutul său din 1896. vol.

tânar. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. acum. "Portret"). dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. / Sudoarea muncii sutelor de ani. de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. devenirea umană. referat.clopotel. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate. poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă"). universul tărănesc ("Peizaje"). Citeşte articolul II. . Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene. "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta.. de autodepăşire. printre plăvani. Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare. o treaptă". vol. Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu.. creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm. poezia filozofică: ("Testament". / Le-am prefăcut în visuri şi icoane". Este anunţată încă din prima poezie a volumului. Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta. să le urci te-aşteptă. "Cuvinte potrivite". / Cartea mea-i fiule. "Testament". având deci şi o valoare programatică. adevărata artă poetică argheziană. întâia oară. Despre Tudor Arghezi. / Decât un nume adunat pe-o carte. poezia de dragoste: vol. / Şi. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. / Prin râpi şi gropi adânci.ro 17 . Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai"). când marele scriitor român avea 47 de ani.. / Suite de bătrânii mei pe brânci. / Şi care. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare. "Cărticică de seară". / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat. purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. frământate mii de săptămâni. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine.."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927. după moarte. Operele sale sunt originale şi apreciate.

o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut. / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul. / Toţi au murit de tot. / S-au uscat busuiocul şi duzii. ca Baudelaire.clopotel. Remarcabil este micul poem "Între două nopţi". dar mereu este asaltat de îndoieli. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu. ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea. S-au stârpit cucuruzii. Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. Neputincios să atingă absolutul. / Tu le vorbeai . prin referat. În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi. Ov. semnul deărtării / Din când în când. Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat. câte un pui de înger". epifaniilor. / Şi s-au pierdut rândunelele. care. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. / Nu s-a deschis decât să ne-njure". în centru căreia se situează deus absconditus. doamne. deznădejdea: "Ce noapte groasă. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia . Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială. zbuciumul omului care vrea certitudini. căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. lăstunii .ro 18 . părinţii ştiu. Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară). Poetul cere divinitaţii. în care poetul exprimă teroarea neantului. etică şi estetică. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane.. Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice. este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere". prin titlul simbolic. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite". La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. care se arată credincioşilor doar prin intermedii. Iscând "din bube. ca un ţap înjunghiat".. S. Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor. teologie apofatică.. ce noapte grea. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii. prin desfaşurarea rapidă. şi cheia". şi lacătul. de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite". / Au zburat din streaşina lumii. gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). III. sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". toţi.şi se putea. poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. / Când fu să plece şi Iosif. Impresionantă este "Duhovnicească".Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor. Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". / Toţi s-au culcat cu tine. Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!".. / A bătut în fundul lumii cineva". ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. toţi au înoptat. pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat.

fără a-l putea atinge vreodată. Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat.ro 19 . O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice".liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat. Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut.clopotel. O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. IV.

" "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat.."Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns .ro 20 ..clopotel.

L. poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut. Bibliografie "Scrieri". dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial". cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern. 1968.1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu.L. / Stihuri de groapă. care poartă titlul volumului. personalitate artistică excepţională. Poezia de început. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării. Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931.ro 21 . vol. Paicu şi M. vol. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi. II. E. 1967.. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră". p. Lazăr. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. în singurătate . care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan". Sunt stihuri fără an. Volumul este dominat de estetica urâtului. Pe întuneric.. / Stihurile de-acum / referat.clopotel.P. ucigaşi.P. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. E. / De sete de apă / Şi de foame de scrum.V.

/ A satului unde-i născut.ro 22 . Unele poezii. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite".la căutarea absolutului divin. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai". grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere"). O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai". în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". / Doi o cârjă. / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. s-a tocit. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". al mucegaiurilor şi al noroiului.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. / A câmpului unde iezii ia . ca acesta citată. Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului). va urmări amestecul de degradare şi de puritate. de mizerie şi de suavitate. o lumină. Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii. / Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte. Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi. / Cu toiag. dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. / Ei au cântat din buciume şi strune. Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. de perversiune şi de nevinovăţie. tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri. Este evidentă renunţarea . Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu. / Câte o rugăciune. "Ucigă-l toaca".clopotel. acela al bubelor. "unghia îngerească". dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. manuale si diverse reviste literare referat. Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare. / Şi mă durea mâna ca o ghiară". doi o coroană". / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat. III. Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala". / Era întuneric. cu îngeri şi sfinţi. Naraţiunea. ploaia bătea departe. de subtilitate artistică. afară.păscut / A-ncremenit acolo străin". / Doi o icoană.cel puţin deocamdată .

dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite.clopotel. nu este proclamată direct nicăieri. în care. momente dr tragice din cursul evenimentelor. oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. la relevarea unor năravuri abjecte. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. / Ca în marte. unele de un comic grotesc. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele. conştientă. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. dramatic şi oratoric. nu o idealizează. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia". Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". po cuprinde. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică. într-o noapte. desfăşurarea înăbuşirea răscoalei. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. suavă sau tragică. cu un ton calm. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice.ro 23 . notaţia ironică şi sarcastică. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. epic. într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor. cronicăresc. Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. / S-a ridicat spre cer. din Hodivoaia. Lirismul şi satira. prin înlăturarea opresorilor. În volum sunt cuprinse diatribe. poetul evocând u profiluri şi episoade. II. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. În reprezentar referat. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. diatribă sarcastică.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” .

se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. şi dă-l pe răzătoare". se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. "E. elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. la glezne. impură. ca hreanul. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. brăţări de lanţuri grele. la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. Sufocat. / Îi dase stăpânirea. Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. Imaginile sunt de tip arghezian. cel animal şi teratologic (gângănii. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi. plutonierul şi ofiţerii. Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. şi ghiulele. / Mai ch crâncen.ro 24 . Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită. "Duduia". dezgustătoare. este supus batjocurii poetului. devenit haiduc de codru. prin osanele sarcastice. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte.atunci cu noi". arendaşi şi vătafi. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. Ciclul “Conu Alecu". care vine de la străbunii săi până la el. ajungându-se până la m brută. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. III. / Şi strălucea în fiare. ucide boierii. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. Ura individuală creşte mocnit. în frunte cu suveranul.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. incult şi neghiob. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. pe neştiute. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . poetul îi biciuieşte. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. încât a adus la judecată. Priviţi din apropiere. Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi. grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". Întregul edificiu social moşieresc. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. de o concreteţe halucinantă. / Să nu cumva să fie. Conu Alecu. pe la un miez de noapte. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". nu lânced ca o turmă. de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. prefectul şi ministrul. şi cel din urmă.clopotel. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene. omizi). încărcată de stafii însângerate. Avocat". în realitate. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor. poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. Contopit cu eroii săi ţărani. "Cucoana maro". vedeţi. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale.

care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Toate drepturile rezervate. asa cum se contureaza ea inca de la inceput.clopotel.roenciclopedia. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. ca fiinta ganditoare. atomul. © http://www. fie cea romanesca. in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””. Literatură. "1907" (Volumul). omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. este una de angajare sociala. pana la dscoperirea tainei tainelor. Termeni si conditii. In fine. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”.Cursuri. avand un si mai vadit referat.ro 25 .ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia . Conceptia artistica a lui Arghezi. fie cea pamfletara. Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100.prima enciclopedie romana online. sa nu uitam proza.

dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. ceea ce. 3. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt. unele sa supere pupila prin scanteiere. C) in 1910 . care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . dure sau musculate si cu par de animal". Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”. de fapt. intr-adevar. cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi.clopotel. VianU). in ce consta. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”). Prin urmare. dar nici absolutizat. “Casnicie”). marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii.caracter social. ca se resimte de influente eminesciene. fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". Arghezi este poetul cuvintelor potrivite".poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. altele sa fie pipaibile. mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. de fapt. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”. 4. decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T.ro 26 . S-a afirmat despre poezia erotica argheziana. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet.mereu altele _-jn care o face. volumul “Copilaresti”). dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. asa incat unele sa miroasa. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura. al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. Femeia devine stapana acestui univers. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. anuntand o noua directie lirirca. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism. iar cealalta. Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi. B) in 1904 . T. referat.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism.poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica. nu poate fi tagaduit. 2. miracolul arghezian? 1. D) in 1916 .

insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta).A). Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii. cu moartea (Duhovniceasca. 7. estetica uratului. intre a fi si a nu fi. Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite". m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc . T. Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie. Cuvantul meu sa fie plug". B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. Cantec de adormit Mitzura. de fapt. Cu bastonul prin Bucuresti s. Prisaca. marile sensuri ale existentei si banalul. Flori de mucigai! ). 5. Ce ai cu mine.intre absolut si concret. Ochii Maicii Domnului.poate fi chiar joc de copii. cauta in bube.in fine . SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn. lipsindu-mi instalatiile. referat. Cartea cu jucarii. un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret. intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. Poeme noi. cu trecerea timpului. Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite.ro 27 . Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant. Cautarea argheziana . frumosul si uratul (Vezi voi. De ce-asfi trist?).acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. De-a v-ati ascuns. vantule?. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". a boabei si a faramei din Buruieni. 8. Ea realizeaza. 6. intre credinta si tagada. Marele poet se zbate. poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. trairea boabei" terestre (PsalmI). Stihuri pestrite". Stare.clopotel. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"). este prezenta atat in versuri (Psalmi. poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca). Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). de fapt. Cantare omului. D) in poezia de dragoste. dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara.Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug". Flori de mucigai.

stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt". Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu". Arghezi ramane . Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"). fara indoiala. niste idei. Cartea" devine si razbunare.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna. pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala. T. poet modern si. aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. Iar pentru ca sa sune mai frumos. El obtine. adica insemn al creatiei ridicate la rang divin.ro 28 . poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). Textul sau nu versifica. dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor. astfel.poet original. Mai departe.joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci"). care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta). ea intuind. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. poetul a recurs la cuvinte potrivite". estetica uratului in genul lui Baudelaire. treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). mucigaiuri si noroi". Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. conceptie despre opera. Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem.de fapt . precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special. posibil capatai" (punct de pornire in formarE). Urmeaza in mod logic. care este . derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte. materialul la ideal. Izvoarele ei sunt bube. Deci cartea" inseamna munca. cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI). izbavindu-1 de suferinta. referat. caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". crez liric.9. la asocierea mestesugita a graiului. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare. picioare domnisoare" etc. Dincolo de definirea cartii" sale. Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene. testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura. poet miracol. Prin urmare. veninul" se preschimba in miere".clopotel.prin urmare . dupa modelul muncii fizice. dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). in sensul pur al cuvantului. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. El raporteaza. Pornit din Eminescu si simbolism. cu-ndemnuri pentru vite". caci arta poate intoarce un destin. pentru aceasta.urmas. hrisov (document prim al robiloR). truda asupra cuvintelor.

al jocului cu viata si cu moartea. dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. condamnat prin origine la concret. la credinta si speranta.Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG). Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. catre cucerirea referat." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. Arghezi orbecaie pe intuneric. El este un nou Prometeu revoltat. apoi iarasi la suferinta).intru inaltarea Omului concret. ci de la nivelul marelui lirism. Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. in Inscriptie pe biblie. ci incercare de intelegere prin cuvant". in acest sens. Daca la Eminescu. etica si estetica. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). PapahagI). dar nu oricum. dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ". in Psalmi. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat. unde si ramane Geniul sau. Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate.de fapt .monolog. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). (M. iar aparentul dialog cu Dumnezeu este . Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii. mereu dramatizand. fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. Retinand psihologia poetului blestemat". Poetul. Prin urmare. dar insetat de absolut. ci a conditiei umane predestinate. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. o expresie deodata etnica. creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior. dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic. cu legile si naravurile nedrepte. al boabei si al faramei". Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant .clopotel. prin urmare. Pentru creatorul Testamentului. al florilor de mucigai". creatia sublima este Dumnezeu de piatra". poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. al piscurilor mari de piatra".ro 29 . ci un nesfarsit spectacol al mintii". caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. Prin ea se exprima o lume. Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer. Arghezi este. s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine.

intr-un fel. poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu. ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual. el pare a rascoli universul. Altfel spus. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. nici unul". o alta infatisare. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite.intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger. poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des". intrucat manifesta o revolta interioara permanenta. care -din pacate . spre amaraciunea acesteia. grupate intr-o astfel de constructie. vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. drept urmare. Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). deci are viziune absolut antitetica si. / intre putinta si-ntre amintire. Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume.clopotel. in replica. alchimiei verbale". ii da. Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos. cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses. palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". inversandu-i sensurile.marii idei.ro 30 . / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. obtinand o singura replica: Dar eu. ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. ca o chezasie. Domnul. dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. asa cum am vazut. Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". gratie. caci Doar mie. Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva. / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI). exista o neliniste argheziana. Este o idee mereu reluata. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". Expresia argheziana pare anarhica. zbuciumul celui care. va capata caracter profund dramatic. referat. si esti si nici nu esti. cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. in realitate (lirica! ). iar procedeele sale stilistice. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat. in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". nu pot fi privite doar ca unelte verbale. O atare convingere se cere concreta. Doamne. si piezis! / Copac pribeag uitat in campie. de cand ma rog. dupa ce destrama materia. caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite. La nivelul artei poetice. a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit".

ro 31 . Versul sau e cand suspin si cand apa tare. directii Tudor Arghezi .Panorama: geneza.Universul poetic Poezia iubirii . controversata. crinul si matraguna. determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. care. prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. insa fascinanta prin complexitatea ei. Despre Tudor ARGHEZI alte articole. dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice.universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale.Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi . unita cu factorul timp. Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL. Oglinda a unei vieti zbuciumate. litania si blestemul. pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic. NOUA ESTETICA‚ ." (PerpessiciuS) Poet.universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi. totul se sanctifica si se armonizeaza.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE .Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI .Cautate la izvoare mai vechi. . Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila. calugar. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca. cu aceeasi dextera simplicitate. Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. referate. ca intr-un potir de sfanta impartasanie.scriitor realist Tudor Arghezi . referat.poet sau prozator. cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI . seraful si diavolul.Poezia sociala Tudor Arghezi. eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi . cuvintele se organizeaza in raporturi noi.clopotel. redactor: Seara.dialog critic Tudor Arghezi .

impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic. iubirea. ce cuprinde arte poetice. astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului. prin problematica variata. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. lirica existentiala si sociogonica. cea a caul. Pentru Arghezi. expresionismului. clipa etc.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul. realismului. insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin.ro 32 . inocenta si agresiune. apartinand. asimilat cu logosul. clasicismului. o permanenta inclestare cu cuvantul. ceasornicar si bijutier etC). este o valoare cosmogonica si existentiala. dupa gand si simtire. cuvantul. poezia sociala. un vesmant nou pentru o idee. astfel incat Psalmii raman. revoltat si discret. a avut tangente cu toate curentele vremii. incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului. partea cea mai rezistenta a operei sale. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. pentru sentiment".clopotel. opera sa impresioneaza prin vastitate. toata gama de atitudini in fata mortii. avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc. considerat nepoetic. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita. a boabei si a faramei"). apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. poate. Tema centrala a acestei poezii moartea .diacon la Mitropolie. romantismului. simplitate si complexitate ostentativa. Ca poet. trecerea. din De-a v-ati ascuns.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . Aprecierea poetului . deopotriva. de la spaima terifianta din Duhovniceasca. prin multitudinea speciilor abordate. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. aproape mioritica. am putea spune. pana la acceptarea senina. socante la vremea respectiva. simbolismului. Textul este organizat pe o schema aparent epica. Arghezi a experimentat. egalitatea in fata mortii. nascute dintr-o traire de poet autentic. gratios si grav. Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace. el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. inger si demon. un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite. referat. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). o neliniste creatoare.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. Pe langa tema mortii. muncitor in fabrica. devenirea prin celalalt. jocul.evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie.

/ Arde-l-ar focul! ". astfel incat poetul gradeaza atat emotia. bobocii mei./ O sa ma culc la pamant.se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. odata cu Marea Trecere". de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu. Stiind ca si Lazar a-nviat./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos"./ Voi sa nu va mahniti. dar si moarte . Moartea este privita ca proces. limba scamoasa". atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine")./ O sa stau fara cuvant. el inseamna viata . care participa in aceeasi masura la marele joc". parere de rau. asupra urmasilor.Asa e jocul. de la prezentarea bucolica. hambare". sunt cele care incheie procesul. langa copac". este continuta in strofele V si VII. Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. O sa ma culc la pamant" ./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". Ipostaza omului va fi acum tacerea. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii. nostalgie. in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi.clopotel./ Pasune. la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar. ca o curgere lenta. Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie. bordeie si oi. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi.apeland la formula unui joc. o topire lenta a fapturii./ Mana stangace./ De pilda. Ambiguitatea voita a discursului. in trei. Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi. de caini"). Sugestia invierii. s-asteptati"./ il joci in cate cati vrei. iubirea este singura care conteaza. dar si revolta strigata referat./ V-a lasat vite. copiii mei! / Asa este jocul./ Joc de slugi si joc de stapani. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. incepe cu moarte". Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi. de flori. moarte--viata. mutenia" blagiana. de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac. metafore ale identitatii umane constiente si creative. prin trimiterea la Sfintele Scripturi". Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei. de la exterior catre interior. ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. cu fetite ca tine. pentru ca. Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea./ il joci in doi. cat si expresia poetica prin care o exprima.Au ispravit jocul frumos" -. candva. Ca-ntr-un circuit viata-moarte. intr-o zi./ Joc de paseri. echilibru transferat. termenul-cheie fiind inmormantare".ro 33 . Sub coviltirele lui Dumnezeu". simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei. jocul lexical din prima parte a poeziei .O sa ne jucam odata". Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. Ochiul" si limba". Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii. ochiul sleit.

poezia. urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare.ro 34 . Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. Apar cateva simboluri: toamna tarzie" . iar textul. zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune". de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie./ Mama buna. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc. la pieptul mamei. Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului. sunet de vioara" . razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului. ca intr-un delir.inspiratia. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. astfel incat poetul. in ansamblu. ca tine. cat mai ales o stare de suflet. poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. cand poetul se identifica cu Iisus-omul. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. lastunii". Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii. a proiectiei in terifiant. in Duhovniceasca. mama? Mi-e frica. Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa.clopotel. in poezia De ce-asfi trist ?. Poetul intra in circuitul materiei. ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori.batranetea.patimas in finalul poeziei. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare. se depersonalizeaza. isi cauta scaparea. Astfel. intr-un paroxism al fricii si al suferintei. mama mica! / Ti s-a urat in pamant". sugerandu-se lipsa de perspectiva. Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa. in maniera folclorica. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. Versurile Toti nu mai sunt. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii./ Toti au plecat. ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva"./ S-au uscat busuiocul si duzii. referat. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice. care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate". aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers. toti au innoptat. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi.

ca atare. Artizan . in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. Scrisoare cu tibisirul. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". asemenea Logosului. suferinta si asceza"^. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile.. O tableta din 1924. care lar exclude categoric din domeniul ludicului. considerate definitorii pentru actul scrisului. si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. Caci in dubla-i acceptiune. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat.ro 35 . De aici si atributele sale de dureros" si blestemat". Zbucium. si adecuate unor realitati existentiale. cand serios. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. si-a asezat poemele sub formula si modesta.. de fapt. mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. si tragedia lui e cu atat mai grea. Caci. Potrivirea cuvintelor reface. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include. iar in tesatura poemului. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1. cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care. adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. din simboale. sa debuteze cu o carte. si orgolioasa de cuinnte potrivite. s-ar parea. originare. ci.clopotel. Citatul poem Un cantec este. cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. Si. tarziu. modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. putandu-se substitui unui cosmos. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie. tot acolo. Cand s-a decis. imprumutata de la lucruri. care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare. impovaratoare si grave. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat". o viata ingropata in temelii"3. al carei rezultat este. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". participand la sfera seriosului" existential: artizanul e. veninul strans l-am preschimbat in miere". orienta in acelasi sens. Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". ca mestesug. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT). si. printre activitatile grave. vizand o anume armonie. toata natura din nou. ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. adica doar" imbinate. cand disimulandu-se. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. prin excelenta. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. si omul poate crea din cuvinte. o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. de povara muncii. un lucrator. frumosul nu poate fi disociat. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. permitand evocarea". combinate ca orice alt material. Pe de alta parte. Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". Facui din zdrente muguri si coroane". de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat. confundandu-se cu natura. dimpotriva. Hartii prescurtate si esentiale a naturii". poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. din acest punct de vedere. dar.

raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta.declara autorul Cuvintelor potriviie. nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului." Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. el e un dominat. Artizanul" poet. excluzand orice urma a efortului si suferintei. suprapunandu-se adeseori. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine. Orice tentatie a jocului este absenta. sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare.). si in materialul vagabund al cuvintelor date". a insesi puterii etern constructive a cosmosului. el sufera chinul muncii. publicate sub titlul Dintr-un foisor. si care e. in fiinta umana si la nivelul urna nului. de libertate si indemanare corespondente. prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. in Ars poetico. un fel de omnipotenta. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. in felul sau. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi. Scrisori unei fetite text datand din 1927.clopotel. se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata. Referindu-se la jocul cultual. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. mai mult sau mai putin explicit. Eu am prins numai razboiul si scama". cum se stie. este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s. Reusita. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului.seama". ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. lipsindu mi instalatiile. iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza. chiar. Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii". .N-am facut altceva nimic.. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. Or. Ambivalent slova de foc" si slova faurita" . dincolo. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate . al Creatiei. de poza ironica a modestiei.n. Arghezi il raporteaza. si nimic din libertatea. poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. Si totusi.ro 36 . actul creator c o prelungire. Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. A crea toata natura din nou". asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. m-am jucat. Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat.jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. la celalalt mare mestesug. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei. caci prin vocea lui se exprima altcineva. frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre". in loc sa domine. in loc sa lucreze jucandu-se. in confesiunile din 1941.

. De indata. deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. Dar aceasta deplasare angajeaza. care nu poate ispiti un om grav". concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. acordandu-i-se insusiri materiale". in lumea Jucariei" care e poemul. rezistenta materialelor supuse modelarii. durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. spirit prin excelenta disponibil. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". situanduse in spatiul seriosului" existentei. ea e usoara si nu cunoaste nici un efort. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg. cum se. in calitate de mestesugar. cuvantul aspira la statutul de natura. a Vraciului.E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului. Fara sa se confunde. resimtita altadata dureros. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. Din punctul de vedere al omului. creatia argheziana marcata. de pilda. fiului". insa. in atatea dintre momentele sale. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. desigur. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI). in totalitatea ei. ironic. posesor de cantare. nelimitata.ro 37 . ceea ce nu cred. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. Atata tot"1. eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. stapan pe un bazar de zari si firmamente". e deplin justificata. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii. care ar corista. a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. Pe acest. de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. Pentru poet.relateaza. si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. ca in Testament. vede. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. Altora. al neseriozitatii lucrului sau. din pricina cantitatii de viata. Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. libertatea sa e. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. intrucat obiec tul" (aci poemul. teren. carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. fascinat de propria putere. e absenta. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati.clopotel. inclinatia spre jocul plastic". in a structura. Arghezi se scuza". jocul" sau le poate parea un joc ridicul. Ca spatiu de joc cu cuvintele. senzatia de efort dispare. practic. de fapt. degajat aparent de responsabilitatile grave. poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. cu jocul. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. fata de detractorii sai. o problematica de adancime a artei sale poetice. un univers in care. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. adresat. dupa Eugen Fink. de altfel. arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare. este departe de funestele oboseli ale muncii umane. in fond. Replica a naturii. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". se reproduce in mic marele univers: . de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice.

reala suferinta. poetul referat. cu Esenta. in ipostaza psalmistului. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. jocul lumii in materialitatea cuvintelor. devenit. in domeniul verbului. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. Joc de vorbe goale". Daruit cu harul" creatiei. cum face. activitate gratuita". Cantand stihuri si stafete. intr-adevar. sau cantec senin. manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. creand din cuvinte toata natura din nou". interpretate ludic. jucat de Absolut. care suna. ca intr-un Creion. si zeii. numai in perspectiva unei divine ironii. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. a Logosului generator de lumi. niciodata satisfacuta. angoasele ori constiinta limitelor. Fie ca lucreaza in sensul. de data aceasta. Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. ascuns de luna. Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. Lumea plange de necazuri. jucandu-se.ro 38 . dezorientarea. puterea magica a Verbului. neliniste. naturii. framantarile. zeul jucator ramane tacut si ascuns. traite doar incomplet si confuz. baiete. pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand. bunaoara. trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. mereu reinnoit. in neastamparul mintii sale umane. al lumii create. al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. jucat. dincolo de prezenta ei doar simtita. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. care-i este propriu. din principiul universal. el imita. Potrivind. Vorba-n fluier. fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". prea umana. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta. in mic. Si este. Acestea pot parea simple jocuri. Reala. infrangerea. infatiseaza imaginea umana. de o confruntare cu Unicul. inutila revolta. fie si mediate. nelinistita patima cereasca". la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". foamea senzoriala de divin". in fraginentaritatea mundana. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. resemnare etc. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii. (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] . poate. ghicita in substanta fapturilor lumii. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". in fata spectacolului oferit de omul ju cat. Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator. el are nevoie. La modul ideal.metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor.clopotel.

poetul adopta. cel fascinat. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. de jocul sau. poate. deopotriva ipostaza artizanala. Act deliberat.ro 39 . de fapt. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. semn. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii. resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. prin excelenta. conferindu-i o unitate de univers complet. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se. pentru actul creator angajeaza. tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. este copilul. in Ars poetica. Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana. suflete. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. a unui cosmos. il investeste cu o lumina noua si proaspata. de paradis regasit. care se copilareste". Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. Ce-o fi sa fie. al poetului-artizan. obligat sa fie altfel decat restul lumii. Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate". incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. ca si cum s-ar juca. vizand. astfel. o atitudine tipica jocului infantil. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". Or.clopotel. referat. a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te. nedeformata de nelinistile maturitatii. si am baut urna intreaga. o sa se aleaga. retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. alburie. demiurgica si copilareasca a poetului. in raport cu viata framantata a omului matur.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. realizarea unei noi Geneze. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie. traind cu naiva incantare in lumea lui. al predestinarii creatorului. in universul cuvintelor. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. a unei lumi care coaguleaza eterogenul". la acesta din urma.

dupa modelul demiurgic. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme. transfigurarea copilareasca marcheaza. sa se joace" cu maruntele fapturi. la randu i. da la strung si bate. inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. in nesfarsita ei varietate. de-a cremenea.ro 40 . devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. poate.clopotel. acasa. la randul sau. insa nu cunoaste". poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate. Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. regasire a inocentei dintai a fiintei. sa construiasca o lume. nu sunt. Vrand sa fieasemenea. si betia de ceruri". in ea. Formula de joc ui lumii primeste. in primul rand. intre intunericul alb". in multe dintre Versurile de seara. in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. varsat cu mana poetului de catre cel ce stie. De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. insa. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc. intelesul sau cel mai propriu. lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. Lumea. referat.Cine mai bate. sticle-nfundate. iar poetul va fi liber. face mingi de ceata. Rasuceste. in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. un punct de echilibru. urmele. intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". astfel. jucandu se. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. De-a tandara. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. Cocoloseste. ale Creatorului dar si invata. Cine intreaba. procedand la transformari si substituiri.

in care jocul si mestesugul se confunda. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii". inaltare pe de alta. si a poetului-copil cu un demiurg. din lutul biblic. transferate in imperiul (saU) patrat". Tot asa. Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura.inchide fara lipituri. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. Prins ca de-o copilarie. Scrisul e. ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau.clopotel. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. alta data. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu. coborare pe de o parte. slova de foc" si slova faurita": referat. a universului dat. in acest context. un fel de dublet al Creatiei. imitatie libera. Dumnezeu creeaza artizanal. Tot am invatat sa scriu. scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar. poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene. Printre slove egiptene.ro 41 . precum. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. Miturile devin familiare. ca si instinctiva. Tresarite de un har De mai nou abecedar. Fabricant de jucarii sau scriitor.

Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant.ro 42 . de fapt. evenimentul ca spectacol. Realul e transferat in lumea iluziei. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani. ideal. doar ea.viclenii". poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial. miscare gradata.. sa-i redea puritatea arhetipala. de flori. creatia sa e tot o natura".Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost. prelungind jocul lumii. de cani. in cele din urma. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". Imun la drama. facut fara nici un efort si gratuit" defineste. Cu copii ca voi. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. bunaoara. Spre deosebire de un Ion Barbu. Reprezentarea. Joc de slugi si joc de stapani. ca un vant. in perspectiva ludic-infantila sunt asezate.. Si fiecare il joaca bine. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte". asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. O sa stau fara cuvant. de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. in care abia se insinueaza ideea unei anumite . Este cazul poemului De-a v-ati ascuns. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei. ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg".ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu. Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". Ca si divinitatea. Adresandu-se copiilor. Joc de pasari. pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare. punctul. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte. iar Jocul" sau. de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. Chiar cand e de adaos". din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat. a unui ca si cum generalizat la scara universala.clopotel. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita. cu fetite ca tine. uneori. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita.

bu-hu. si. mereu reluat. Jocul devine astfel. Jocul are. Iubire. naiv.clopotel. cu implicatii polemice. mai curand. o functie ironica. Un catel? E un purcel. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat. sa spus el intelege sa joace jocul. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca. acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol. cea adevarata: existenta. Perspectiva infantila initiala. Doamne Gade. si care merita intampinata. teatru al lumii. Jucand in mii de fete. lupta: costume. ca de niste grimase sonore. simbol al lumii.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. cele mai reprezentative. fara indoiala. jertfa. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. Ca si taranul mioritic".ro 43 . dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. la Arghczi. Bi ba. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. aici. o devalorizare radicala a existentei. ramane. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. ba-ba. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat. manifesta. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor. in ultima instanta. poemele fiind un fel de parabole absurde. intorc gandul cititorului referat. pe fundalul timpului inepuizabil. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. Cuvantul cel din urma e-al astuia. De altfel. o atitudine de supunere si acceptare. Cum e unghiul? Cracanat. Acest fel de joc nu indica. refacerea aceluiasi ciclu. la-ba. insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. lipsit de consistenta. sunt aproape absente din opera argheziana. poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. totusi. Ici-colo. Bu-hu. Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. El rade. ca atare. inca o data. Li-ba. in fond.

spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. Ia randul sau. imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor.ro 44 . ca si gratuita. cu justete. . cu matreata. St. fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite.. cu pitorescul ei trivial". mai curand. fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai. gustul deformarii expresive a imaginilor. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. ma! Veniti incoace! " referat. cu realismul brutal al descrierii. adesea. de fapt. unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic. CinA). Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. Asa se intampla. in timp ce ne cutremura. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor. ba! ca bine-i face! " Puneti mana. caracterul ludic al intregii constructii. prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic. grav. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza.clopotel. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat. Dilatarea enorma a imprecatiei. Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. Augustin Doinas1. ele ne starnesc rasul" observa. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator. placerea artistica a combinarilor insolite. Lungule. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. despre Blesteme. in acest sens. ne faci de ocara. a evenimentului". Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care. o marc doza de jucausa ironie. universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara. de un pitoresc frizand sordidul. Lasa. bunaoara. reliefeaza. un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi.

admiram nu atat continutul". Ar putea fi citata. in fond. pe de o parte. daca nu totul. Si.nu se joaca"2. si afirmatia ca denaturarea. al lumii cazute". prea putin poetica" a personajului. libertatea si placerea jocului demiurgic. din caracterul sau ludic. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare. fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat. dinamica formelor".jucarii". raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi. a fabricantului de . le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. atentia cititorului. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. O asemenea distinctie e necesara. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele. prin contrast. in intelesul cel mai general. Situate sub semnul jocului. mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. aproape exclusiv. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. desigur. de adaos. unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. adevarata identitate. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. ea este destul de limpede sugerata desi. trecerea de la natura la arta. grotesc-spectacular.ro 45 . cu o latura mai intunecata. cat reusita spectacolului construit si interpretat. insa muncitoarea. iar. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). este valabila. in Flori de mucigai. in teritoriul operei argheziene. in laboratorul poetului artizan si magician. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic"). pe de alta. pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. comicul enorm al situatiei.clopotel. Cu observatia. fragile. insasi substanta semnificantilor. lucrurile in Sici bei.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). / Na! tine o tigare". ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. ori mecanicul. unde povara si suferinta munai. din acelasi ciclu. si o poezie precum Munca. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji. Nu altfel stau. la Arghezi. Revine aici formula naturii de adaos". cuvinte puturoase. experienta poetica argheziana ramane. deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. subliniaza. care confectioneaza papusi. de o referat. sunt atat de prezente actul creator pierde mult. nu poate fi decat joc"1. al poetului este dublat. si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. aici. de un altul. Asemenea exemple arata ca jocul inocent. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. tocmai prin ambiguitatea ei. totusi. venind ca un moment de destindere. Oricum. in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale. intr-un asemenea context. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. frontierele sunt. Cum am putut deja remarca. construita pe cale artificiala". prin copilarire". evident. si usurinta. Formare si deformare. ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". nu o data. luminozitatea celeilalte naturi. in intelesul lui autentic. dubland. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. cu egal succes. de vreme ce. Dincolo de schimbarea registrelor. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain. in gratuitatea" lui.

demiurg si copil. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca. Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii. Tudor Arghezi B. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei.ro 46 . construind in sensul naturii sau denaturand limbajul.Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1.Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. -Flori de mucigai 1931. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ.Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă. -Testament 1927. -Versuri de seară 1935. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . -1907-Peizaje 1955. Marile teme ale liricii argheziene 1.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927. Artizan. 3. -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956.Poezia filosofică: -ars poetica: . -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927. -De ce-aş fi trist 1961. 2. actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor. 4.clopotel. regizor.Rugă de seară 1910. -De-a v-aţi ascuns 1927. -Portret 1927.complexa viziune a lumii.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat. -Cântare omului 1956.

a) spaima de nefiinţă. in sens mioritic.clopotel. atât cât trăieşte. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că. de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc.ro 47 .omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat.

referat.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt. Copilăreşti.măgari. la felurimea păsărilor (cocoşi. Belşug. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă. Cântare omului. reiese gingăşie. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. Mirele ).ro 48 . Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. pisici.clopotel. Testament. în toată bogăţia. Versuri de seară. purcei. atitudinea e de joc.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. în cele mai felurite ipostaze.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. Femeia devine stapâna acestui univers. Universul e mărunt. prospeţime si delicateţe. căţei. 3. decât in lumea gravă a oamenilor.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare . iezi. varietatea şi splendoarea ei. Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală. 1907Peizaje. Blesteme. Prisaca ). de la gâzele minuscule. Cartea cu jucării. Căsnicie. de amânare a clipei erotice (Melancolie. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. Marţişoare. a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială. vrăbii. . nu poate lipsi. rândunele. Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară. de la copil pâna la matur. lăstuni. Plugule.în orice caz statornice. Creion (obrajii tăi mi-s dragi). Caligula. 4. Despărţire. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. Buruieni. al vieţuitoarelor fără cuvânt. Toamna.2. inocenţă.