Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

-lea spune: “Pari cand a fi. pari cand ca nu mai esti”. Poetul este la inceput chinuit de indoieli.ro 5 . acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada. daca exista sau nu Dumnezeu. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri.razboit cu fantomele divinitatii mortii.clopotel. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II. referat. de aceea in Psalmul al VI.-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”. Te caut darz si fara de folos”. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”.

clopotel. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. greierele. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”. gainile din curte. “Stihuri pentru copii”. numita “vaca lui Dumnezeu”. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. al gazelor. Captusit care-un fel de sticla”. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica. Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”. 4. pisici. este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. lumea copilului. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”.ro 6 . insecte. oi. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”.) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. Spaima se transforma apoi in groaza.El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. gaza mica. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. in altele randunicele. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla. copiilor. Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. caini. florilor de camp si de gradina. In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. gazelor. animalelor domestice.

Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam. o adevarata istorie. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta. si in acelasi timp un punct final. dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”. acesta fiind creatia artistica. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti.ro 7 . acum. In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. referat. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere.Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri.clopotel. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar. dupa moarte. intaia oara. Decat un nume adunat pe-o carte”.

De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. ocara “se toarce”. cuvintele sunt “framantate”. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala. cartea devine act de pedepsire. 2. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”.clopotel. osemintele sunt “varsate”. Poetul nu vorbeste in numele sau.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. Pazind in piscul datoriei tale”. Versurile sunt metaforice. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat. Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”.ro 8 . Hotar inalt. ci in numele neamului de iobagi. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol. seara este “razvratita”. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. cu doua lumi de poale.) izvorul si natura limbajului poetic. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei. lupta cu materia limbii. este expresia unui act de razbunare. ca un tap injunghiat”. modalitatile de expresie literara. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul.

La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. Osemintele. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. stramosii poetului fiind olteni. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. dar si de impotrivire tenace si surda. gramadii”. “facui. al bubelor si mucegaiului. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta. muguri. coroane. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. porunca. Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. al ocarii. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. Zona de cuvinte defineste lumea artei. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. de eforturi nestiute.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale.clopotel.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc. Avem cuvinte: rapi. 2. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. si cele abstracte: visuri. gropi adanci. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul. preturi noi. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1. Vocabularul folosit sugereaza suferinta. Avem forme regionale “sarica”. cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”.ro 9 . lumea substantivelor rapi. Incepand cu versul al III. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov). Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci. Limba sugereaza ideea de cazna.Eu am iscat cuvinte potrivite”. verbele la participiu exprima starea de pasivitate. al noroaielor. frumuseti. de inertie spirituala.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. branci. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. gropi. vite. prin rapi si gropi adanci”. Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data.

Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi.ro 10 . nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora."Argesis".“Intinsa lenesa pe canapea. referat. Introducere Personalitate artistică excepţională. cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial". În ce mă priveşte. continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”. care au un folclor admirabil. Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. . Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan". cu numele de Ion N. după propria mărturisire ("Les lettres francais"). Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . în Bucureşti. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele. Acolo. II. Domnita sufera in cartea mea. opera sa încadrându-se în curentul modernist. Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune". Theodorescu. care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale.clopotel. Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul.

la mănăstirea Cernica. Demetrius scoate o revistă în care publică referat. “Lina” (roman). lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă". Theodorescu. 4 / 1896). De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila. spre surprinderea călugărilor bănuitori. "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. secretar al unei expoziţii de pictură. dovedindu-se o prezenţă nouă. "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. “Peisaje”. Preocupările literare încep timpuriu.Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. La 14 iulie. paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. cu numele de Ion N. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa.clopotel. În 1904 împreună cu V. dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire. Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. Primeşte premiul de stat. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche.ro 11 . "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug".

menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. după cum în special în ciclul "Agate negre".ro 12 . "Cuvinte potrivite". originală în lirica românească. după exprienţa strălucită a lui Macedonski. iar în 1957 i se acorda premiul de stat. III. franceză). diverse influenţe. În 1910. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". N. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic.clopotel.D. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. mai complex. După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani. împotriva baronului von Killinger. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. Intrat în conflict cu clerul monahal. E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii. am vândut bibelouri. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă. Opera sa editată şi reeditată. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre". pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană. A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale. îndeplinind în străinătate (în Elveţia). Întorcându-se în ţară în 1911. apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. publică un şir de poezii.Cocea. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943). În timpul celui de-al doilea război mondial. După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). mai ales în prima etapă.lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian. pleacă la o mănăstire din Elveţia. "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. duce o viaţă de vagabandaj. În acest an este primit membru al Academiei. douăzeci de piese. Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . pe linia ideilor socialiste. Prima operă. culminând cu un virulent pamflet "Barone". dovedindu-se o prezenţă nouă. 1937-1938). colaborează la operele lui N. cu o nouă sensibiliate. Abia în anul 1927. poetul publică articole antifasciste. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. D.

După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. din ură şi beatitudine de heruvin. ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. "Cuvinte potrivite".ro 13 . "Peizaje"). Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. referat. Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai". poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii"). sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară").scrie Pompeliu Constantinescu . Ca şi în poezie. Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului.clopotel. Eugen Lovinescu. fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului"). două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. filozofică. Iorga. atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament"). Ion Barbu. poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare". căci în faţa marii noutăţi. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. "Hore").este plămădită din suav şi trivial. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene. Lumea sa artistică .a făcut greu. pe de altă parte filonul poematic.

Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante.clopotel. împleteşte satiricul cu vizionarul. poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 . în care se constată o prelungire a creţei anterioare. Prezent mereu în cadrul publicisticii militante. continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor".la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe"). ocupă un loc de cinste în literatura noastră. elogiază realizările socialismului. După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului". volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. În anii construirii socialismului. "Una sută una poeme"). referat. de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" . În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal". "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii. într-o construcţie epică intresantă. în care realitatea se învecinează cu fabulosul."Nehotărâre" . revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin.ro 14 . Cimitirul "Buna vestire" de exemplu. El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. care prin arta lor desăvârşită. o acordă muncii folositoare. în impetuoasă devenire. este uimitoare. "Manual de morală practică". subliniază cinstirea pe care societatea nouă. înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii. lume nouă". suavă sau tragică. fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale. de la "Testament" la "1907". poezii în presa literară. "Cântare omului" (1956)."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 . Fecunditatea literară a autorului. aflat la o vârstă înaintată.Peisaje" (1955). "Lume veche. meritului real al oamenilor ("Dând drum". "Tablete de cronicar").

1939). Romanele. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului. "Poema noi". pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. nesemnificativ. El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. bucuriile şi tristeţile longevităţii. constituind prin excelenţă peisajul autohton. meditează asupra artei.clopotel. zece porţi se dau la o parte". marea cadenţă cosmică. luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. cea mai tangibilă. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. După Eminescu. Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare.ro 15 . "odată deschide o uşă. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală. Un exemplu de caustică ionie argheziană. Apar în opera sa motive populare. Caragiale. Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. Macedonski). iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei. transfigurează vechia baladă populară. prin expresia cea mai concretă.Ciclurile următoare: "Frunze". compunând doine. Heliade Rădulescu. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. Pamfletele însăşi sunt concentrate. ca o amorţire a simţurilor. ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. subordonându-se legilor grotescului. aduc şi altele noi. precum s-a mai afirmat. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional. Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. Examenul e rapid şi sintetic. Studiu critic. Epitetele argheziene materializează. trebuie căutat geniul invocator arghezian. Expresia argheziană este precisă. IV. sensibilizază. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. ("Tudor Arghezi. cântece. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. colinde. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. Jurnalul litarar". aspecte unice în literatura noastră. Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). "Cadenţe". O licenţă se poate termina până la Chitila. pe lângă unele teme anterioare. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat. vizibil în universul imagistic. "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. dându-i semnificaţie contemporană. Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. Eminescu. au o structură poetică.

P. La 14 iulie 1967. Bibliografie "Scrieri". poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură. expresii argotice. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. V. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. De la debutul său din 1896.L. E. E. 1968. vol. p.clopotel. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu.P. 1967. după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică.1 Cursuri. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat.L.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. vorbe câmpeneşti. vol.ro 16 . La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang. nenumărate neologisme. îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale.

având deci şi o valoare programatică. / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat.. printre plăvani. "Portret"). purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. acum. de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine. Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene. referat. / Şi care. Operele sale sunt originale şi apreciate. adevărata artă poetică argheziană.clopotel. poezia de dragoste: vol. "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta. creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm. . / Cartea mea-i fiule. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare. să le urci te-aşteptă. Despre Tudor Arghezi.. psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate.ro 17 . / Prin râpi şi gropi adânci. Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu. dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. "Testament". frământate mii de săptămâni. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. după moarte. "Cărticică de seară". o treaptă". / Şi. Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta. "Cuvinte potrivite". / Suite de bătrânii mei pe brânci.. universul tărănesc ("Peizaje"). întâia oară. Este anunţată încă din prima poezie a volumului. când marele scriitor român avea 47 de ani. tânar. / Decât un nume adunat pe-o carte. / Sudoarea muncii sutelor de ani. / Le-am prefăcut în visuri şi icoane"."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927.. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare. de autodepăşire. Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai"). devenirea umană. vol. Citeşte articolul II. poezia filozofică: ("Testament". poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă").

şi lacătul. şi cheia". sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială. părinţii ştiu. / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia . toţi. / Tu le vorbeai . S-au stârpit cucuruzii.Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor. prin titlul simbolic. / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere". / Toţi s-au culcat cu tine. / Şi s-au pierdut rândunelele. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane. Iscând "din bube. / A bătut în fundul lumii cineva". III. Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. prin desfaşurarea rapidă.clopotel. ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea. Poetul cere divinitaţii. dar mereu este asaltat de îndoieli. Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară).ro 18 . ca Baudelaire. poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. Neputincios să atingă absolutul. căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. / S-au uscat busuiocul şi duzii. o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. deznădejdea: "Ce noapte groasă. Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat. De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. zbuciumul omului care vrea certitudini. Ov. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut. semnul deărtării / Din când în când.. de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii. Remarcabil este micul poem "Între două nopţi". / Nu s-a deschis decât să ne-njure".. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. care. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. în care poetul exprimă teroarea neantului. Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi. pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte. care se arată credincioşilor doar prin intermedii. S. câte un pui de înger". Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice. Impresionantă este "Duhovnicească". epifaniilor.şi se putea. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. lăstunii . în centru căreia se situează deus absconditus. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu. ca un ţap înjunghiat". La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. / Când fu să plece şi Iosif. / Toţi au murit de tot. toţi au înoptat.. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. doamne. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă. ce noapte grea. / Au zburat din streaşina lumii. iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat. teologie apofatică. Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite". Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor. prin referat. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite". gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!".. etică şi estetică.

Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut.clopotel. O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice".liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat. fără a-l putea atinge vreodată.ro 19 . IV. O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat.

ro 20 ..."Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns ." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat.clopotel.

E. Volumul este dominat de estetica urâtului. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. vol. Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931. personalitate artistică excepţională. 1968. Bibliografie "Scrieri".ro 21 .1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L. Paicu şi M. Lazăr. Sunt stihuri fără an. poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti.P. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi. care poartă titlul volumului. vol. II. 1967. / Stihurile de-acum / referat. / Stihuri de groapă. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. Poezia de început. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. în singurătate . E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră". cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern.. / De sete de apă / Şi de foame de scrum. ucigaşi.clopotel. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut.L.V.L. dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial".. Pe întuneric.P. care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan". E. p.

ro 22 . de subtilitate artistică. Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala". manuale si diverse reviste literare referat.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri. ploaia bătea departe. Unele poezii. va urmări amestecul de degradare şi de puritate. grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere"). dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". cu îngeri şi sfinţi. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". s-a tocit. Naraţiunea. / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. acela al bubelor. / Ei au cântat din buciume şi strune. / A câmpului unde iezii ia . / Era întuneric. adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. / Doi o cârjă. în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare. / Câte o rugăciune. Este evidentă renunţarea . afară.păscut / A-ncremenit acolo străin". / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat.la căutarea absolutului divin. Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. "Ucigă-l toaca".cel puţin deocamdată . / Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte. ca acesta citată. ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai". o lumină. Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu. / Cu toiag.clopotel. de perversiune şi de nevinovăţie. O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai". / A satului unde-i născut. doi o coroană". / Şi mă durea mâna ca o ghiară". "unghia îngerească". / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului). Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii. al mucegaiurilor şi al noroiului. tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". III. dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. de mizerie şi de suavitate. / Doi o icoană.

într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. epic. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. cu un ton calm.ro 23 . diatribă sarcastică. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. nu este proclamată direct nicăieri. într-o noapte. / Ca în marte. la relevarea unor năravuri abjecte.clopotel. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice. afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia". conştientă. / S-a ridicat spre cer. suavă sau tragică. II. din Hodivoaia. Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite. Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut. cronicăresc. dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. poetul evocând u profiluri şi episoade. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” . Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. prin înlăturarea opresorilor. transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. În reprezentar referat. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. Lirismul şi satira. po cuprinde. comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor. nu o idealizează. momente dr tragice din cursul evenimentelor. în care. Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". notaţia ironică şi sarcastică. unele de un comic grotesc. starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. În volum sunt cuprinse diatribe. desfăşurarea înăbuşirea răscoalei. dramatic şi oratoric.

dezgustătoare. incult şi neghiob. Întregul edificiu social moşieresc. în frunte cu suveranul. Ciclul “Conu Alecu". cel animal şi teratologic (gângănii.clopotel. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. Avocat".atunci cu noi". Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. III. prefectul şi ministrul. / Să nu cumva să fie. grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. poetul îi biciuieşte. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor.ro 24 . pe neştiute. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi. încât a adus la judecată. Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. impură.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. în realitate. se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. Priviţi din apropiere. care vine de la străbunii săi până la el. ca hreanul. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte. este supus batjocurii poetului. la glezne. încărcată de stafii însângerate. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. ajungându-se până la m brută. nu lânced ca o turmă. ucide boierii. Imaginile sunt de tip arghezian. "Duduia". se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. / Şi strălucea în fiare. la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. şi ghiulele. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi. pe la un miez de noapte. Contopit cu eroii săi ţărani. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. şi dă-l pe răzătoare". Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. Conu Alecu. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . "Cucoana maro". Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră. şi cel din urmă. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene. plutonierul şi ofiţerii. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. de o concreteţe halucinantă. / Îi dase stăpânirea. Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". "E. Ura individuală creşte mocnit. un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. brăţări de lanţuri grele. Sufocat. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită. devenit haiduc de codru. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. vedeţi. prin osanele sarcastice. În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. omizi). / Mai ch crâncen. arendaşi şi vătafi.

este una de angajare sociala. atomul. Literatură. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. Toate drepturile rezervate. pana la dscoperirea tainei tainelor. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”. fie cea romanesca. "1907" (Volumul). © http://www. avand un si mai vadit referat. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. In fine.ro 25 . Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. sa nu uitam proza. Conceptia artistica a lui Arghezi.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia .Cursuri. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100. omului pe pamant.prima enciclopedie romana online. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare.roenciclopedia. ca fiinta ganditoare. in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””. care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.clopotel. fie cea pamfletara.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. asa cum se contureaza ea inca de la inceput. Termeni si conditii.

Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet. D) in 1916 .caracter social.ro 26 . nu poate fi tagaduit. El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii. altele sa fie pipaibile. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex.clopotel. intr-adevar. dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. 4. Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T.mereu altele _-jn care o face. cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi.poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica. Arghezi este poetul cuvintelor potrivite". al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. VianU). dar intotdeauna incarcate de noi sensuri. S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism. care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi. de fapt. S-a afirmat despre poezia erotica argheziana. unele sa supere pupila prin scanteiere. volumul “Copilaresti”). mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt. fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim. iar cealalta. “Casnicie”). Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. dar nici absolutizat. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism. miracolul arghezian? 1. Femeia devine stapana acestui univers. asa incat unele sa miroasa. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”. 3. Prin urmare. ceea ce. ca se resimte de influente eminesciene. referat. 2. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". dure sau musculate si cu par de animal". de fapt. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”).poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. B) in 1904 . T. ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. C) in 1910 . anuntand o noua directie lirirca. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube. in ce consta. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”.

D) in poezia de dragoste.poate fi chiar joc de copii. dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara. B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. intre a fi si a nu fi. Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. frumosul si uratul (Vezi voi.intre absolut si concret. 5. trairea boabei" terestre (PsalmI). poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"). referat. Flori de mucigai. insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). Ochii Maicii Domnului. Poeme noi. poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca). Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie. cu trecerea timpului. T. intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. vantule?.A). Marele poet se zbate. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite.in fine . cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. cauta in bube.ro 27 . Ea realizeaza. lipsindu-mi instalatiile. de fapt. Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii. 6. Stihuri pestrite". este prezenta atat in versuri (Psalmi. Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant. Cantec de adormit Mitzura. Flori de mucigai! ).Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug". Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite". Ce ai cu mine. De-a v-ati ascuns. mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). De ce-asfi trist?). Cartea cu jucarii. Cautarea argheziana . intre credinta si tagada. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc . E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". Prisaca. marile sensuri ale existentei si banalul. 8. de fapt. a boabei si a faramei din Buruieni. Stare. Cu bastonul prin Bucuresti s. 7. Cuvantul meu sa fie plug". poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . cu moartea (Duhovniceasca.acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. Cantare omului. un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret. estetica uratului.clopotel.

poet modern si. cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera. derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani".9. dupa modelul muncii fizice. poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). referat. El raporteaza. pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala. niste idei. astfel. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". hrisov (document prim al robiloR). caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". Arghezi ramane . caci arta poate intoarce un destin. la asocierea mestesugita a graiului. materialul la ideal. Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"). pentru aceasta. adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. picioare domnisoare" etc. poet miracol. concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. izbavindu-1 de suferinta. crez liric. care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta).ro 28 .poet original. truda asupra cuvintelor.de fapt . Iar pentru ca sa sune mai frumos.urmas. T. Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern. estetica uratului in genul lui Baudelaire. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci"). care este . pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte. Deci cartea" inseamna munca. mucigaiuri si noroi". fara indoiala. dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). Izvoarele ei sunt bube. Mai departe. Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt". conceptie despre opera.prin urmare . Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene. El obtine. in sensul pur al cuvantului. Pornit din Eminescu si simbolism. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna.joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. Urmeaza in mod logic. Textul sau nu versifica. dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure". posibil capatai" (punct de pornire in formarE). ea intuind. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. cu-ndemnuri pentru vite".clopotel. veninul" se preschimba in miere". Cartea" devine si razbunare. Dincolo de definirea cartii" sale. aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu". Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura. Prin urmare. poetul a recurs la cuvinte potrivite". Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special. cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI).

intru inaltarea Omului concret. poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. Prin urmare. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat. in Inscriptie pe biblie.clopotel. catre cucerirea referat. condamnat prin origine la concret. unde si ramane Geniul sau." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. ci incercare de intelegere prin cuvant". in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii. (M. al florilor de mucigai". dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine. fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. Daca la Eminescu. la credinta si speranta. Arghezi este. Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. Retinand psihologia poetului blestemat". in acest sens.de fapt . Pentru creatorul Testamentului. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. al boabei si al faramei". Poetul. cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate. prin urmare. al piscurilor mari de piatra". creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior.Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG). cu legile si naravurile nedrepte. Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant .monolog. Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ". apoi iarasi la suferinta). el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. ci de la nivelul marelui lirism. dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic. PapahagI). ci un nesfarsit spectacol al mintii". Prin ea se exprima o lume. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. al jocului cu viata si cu moartea.ro 29 . Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. dar insetat de absolut. in Psalmi. Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. etica si estetica. dar nu oricum. caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. o expresie deodata etnica. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). mereu dramatizand. El este un nou Prometeu revoltat. ci a conditiei umane predestinate. creatia sublima este Dumnezeu de piatra". iar aparentul dialog cu Dumnezeu este . Arghezi orbecaie pe intuneric.

Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. ii da. care -din pacate . Domnul. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. intrucat manifesta o revolta interioara permanenta. iar procedeele sale stilistice. / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI). deci are viziune absolut antitetica si. de cand ma rog. drept urmare. grupate intr-o astfel de constructie. vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. Este o idee mereu reluata. alchimiei verbale". poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu. ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des".marii idei. spre amaraciunea acesteia. o alta infatisare. se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual. Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". caci Doar mie. in realitate (lirica! ). / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". O atare convingere se cere concreta. Expresia argheziana pare anarhica. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. referat. ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. ca o chezasie. Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). va capata caracter profund dramatic. gratie. obtinand o singura replica: Dar eu. si esti si nici nu esti. a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". exista o neliniste argheziana. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". / intre putinta si-ntre amintire. nu pot fi privite doar ca unelte verbale. dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. el pare a rascoli universul. caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand. nici unul". Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". inversandu-i sensurile. zbuciumul celui care. intr-un fel. cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses.ro 30 . cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. asa cum am vazut. Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos.clopotel. dupa ce destrama materia. Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului. Doamne. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ".intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva. in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul. si piezis! / Copac pribeag uitat in campie. el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. in replica. La nivelul artei poetice. Altfel spus.

redactor: Seara. seraful si diavolul. eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi .universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale. Oglinda a unei vieti zbuciumate.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE .scriitor realist Tudor Arghezi . dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice. litania si blestemul. cu aceeasi dextera simplicitate. totul se sanctifica si se armonizeaza.universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi. insa fascinanta prin complexitatea ei.Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI .Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi . . controversata. Despre Tudor ARGHEZI alte articole. ca intr-un potir de sfanta impartasanie. pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic.clopotel. Versul sau e cand suspin si cand apa tare. cuvintele se organizeaza in raporturi noi. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca. ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI .Poezia sociala Tudor Arghezi. Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila.Universul poetic Poezia iubirii . cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. calugar.Cautate la izvoare mai vechi. prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. referat.ro 31 .poet sau prozator. determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. NOUA ESTETICA‚ .dialog critic Tudor Arghezi . Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL. crinul si matraguna." (PerpessiciuS) Poet. unita cu factorul timp. Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. referate.Panorama: geneza. directii Tudor Arghezi . care.

Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. Ca poet. considerat nepoetic. Aprecierea poetului . Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace. inger si demon. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita. Pentru Arghezi. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic. trecerea. astfel incat Psalmii raman. de la spaima terifianta din Duhovniceasca. Tema centrala a acestei poezii moartea . asimilat cu logosul. realismului. prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie. cuvantul. prin multitudinea speciilor abordate. cea a caul. avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc. simbolismului. ce cuprinde arte poetice. clipa etc. a boabei si a faramei").diacon la Mitropolie. poate. Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului. aproape mioritica.ro 32 . prin problematica variata. un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite. un vesmant nou pentru o idee. inocenta si agresiune. jocul. el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. o neliniste creatoare. Arghezi a experimentat. am putea spune. iubirea. apartinand. lirica existentiala si sociogonica. socante la vremea respectiva. revoltat si discret. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. din De-a v-ati ascuns. romantismului. a avut tangente cu toate curentele vremii. Pe langa tema mortii. deopotriva. referat. insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin. apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. clasicismului. expresionismului.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . muncitor in fabrica. simplitate si complexitate ostentativa. in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. pana la acceptarea senina.clopotel. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. o permanenta inclestare cu cuvantul.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. gratios si grav. toata gama de atitudini in fata mortii. nascute dintr-o traire de poet autentic. dupa gand si simtire. este o valoare cosmogonica si existentiala. poezia sociala. opera sa impresioneaza prin vastitate. Textul este organizat pe o schema aparent epica. pentru sentiment". ceasornicar si bijutier etC). astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului. egalitatea in fata mortii.evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul. devenirea prin celalalt. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. partea cea mai rezistenta a operei sale.

/ il joci in cate cati vrei./ O sa ma culc la pamant. Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. candva. cat si expresia poetica prin care o exprima. O sa ma culc la pamant" . metafore ale identitatii umane constiente si creative. Sub coviltirele lui Dumnezeu". de flori. Ca-ntr-un circuit viata-moarte. asupra urmasilor. jocul lexical din prima parte a poeziei . moarte--viata. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei. limba scamoasa". Ambiguitatea voita a discursului. de la exterior catre interior. Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi. dar si moarte . Stiind ca si Lazar a-nviat. ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului. de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu./ De pilda. mutenia" blagiana. Moartea este privita ca proces. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi. copiii mei! / Asa este jocul. de la prezentarea bucolica. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii./ O sa stau fara cuvant. termenul-cheie fiind inmormantare"./ Joc de slugi si joc de stapani. Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos". s-asteptati".O sa ne jucam odata". Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. astfel incat poetul gradeaza atat emotia. bordeie si oi. Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie. atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire.se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. parere de rau. intr-o zi.clopotel. prin trimiterea la Sfintele Scripturi"./ V-a lasat vite. iubirea este singura care conteaza. o topire lenta a fapturii. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi. hambare". Sugestia invierii. in trei. in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi. dar si revolta strigata referat. el inseamna viata ./ Joc de paseri./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". cu fetite ca tine.Au ispravit jocul frumos" -.ro 33 . Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei.apeland la formula unui joc. de caini").Asa e jocul./ Mana stangace./ Arde-l-ar focul! ". Ochiul" si limba". ochiul sleit. Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii./ il joci in doi. nostalgie. odata cu Marea Trecere". la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar. simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei./ Voi sa nu va mahniti. sunt cele care incheie procesul. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea. este continuta in strofele V si VII. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. langa copac". ca o curgere lenta./ Pasune. echilibru transferat. pentru ca. incepe cu moarte". in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). care participa in aceeasi masura la marele joc". de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac. Ipostaza omului va fi acum tacerea. bobocii mei.

Apar cateva simboluri: toamna tarzie" . ca intr-un delir. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare. ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva".batranetea. cat mai ales o stare de suflet. aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. Astfel. in ansamblu. a proiectiei in terifiant. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori. razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului. isi cauta scaparea. referat. Poetul intra in circuitul materiei.patimas in finalul poeziei. zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune".inspiratia. numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului./ Mama buna. ca tine. de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie. cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi. mama? Mi-e frica. cand poetul se identifica cu Iisus-omul. Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa. Versurile Toti nu mai sunt./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. mama mica! / Ti s-a urat in pamant". Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare.clopotel. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii.ro 34 ./ Toti au plecat. poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii. in maniera folclorica. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. iar textul. Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns. in poezia De ce-asfi trist ?. Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc. la pieptul mamei. astfel incat poetul./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers./ S-au uscat busuiocul si duzii. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. sugerandu-se lipsa de perspectiva. se depersonalizeaza. in Duhovniceasca. toti au innoptat. intr-un paroxism al fricii si al suferintei. lastunii". care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate". sunet de vioara" . poezia. Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice.

combinate ca orice alt material. O tableta din 1924. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1. mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. Artizan . Potrivirea cuvintelor reface. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT). ca atare. permitand evocarea". Scrisoare cu tibisirul. un lucrator. din acest punct de vedere. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat". din simboale.. de fapt. originare. dar. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat. veninul strans l-am preschimbat in miere". in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice. o viata ingropata in temelii"3. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. putandu-se substitui unui cosmos. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". De aici si atributele sale de dureros" si blestemat". prin excelenta. si omul poate crea din cuvinte. ca mestesug. suferinta si asceza"^.ro 35 . Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care. si. tot acolo. Zbucium. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include. printre activitatile grave. Hartii prescurtate si esentiale a naturii". care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare.clopotel. cand serios. si adecuate unor realitati existentiale. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie.. Si. si-a asezat poemele sub formula si modesta. Caci. frumosul nu poate fi disociat. vizand o anume armonie. si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. si tragedia lui e cu atat mai grea. toata natura din nou. Caci in dubla-i acceptiune. participand la sfera seriosului" existential: artizanul e.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. Pe de alta parte. cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. asemenea Logosului. adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. Facui din zdrente muguri si coroane". tarziu. sa debuteze cu o carte. si orgolioasa de cuinnte potrivite. al carei rezultat este. care lar exclude categoric din domeniul ludicului. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile. adica doar" imbinate. ci. potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. confundandu-se cu natura. s-ar parea. o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. impovaratoare si grave. imprumutata de la lucruri. orienta in acelasi sens. considerate definitorii pentru actul scrisului. de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat. cand disimulandu-se. iar in tesatura poemului. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. dimpotriva. Cand s-a decis. de povara muncii. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. Citatul poem Un cantec este.

" Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s. Eu am prins numai razboiul si scama". chiar. frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. dincolo. Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei. Arghezi il raporteaza. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate . se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata. asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. in confesiunile din 1941. Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). si care e. este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. Orice tentatie a jocului este absenta. . impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre". raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta. el e un dominat.. caci prin vocea lui se exprima altcineva. publicate sub titlul Dintr-un foisor. Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat. de poza ironica a modestiei. in Ars poetico. Scrisori unei fetite text datand din 1927. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. la celalalt mare mestesug. si nimic din libertatea. in loc sa lucreze jucandu-se. Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului. un fel de omnipotenta. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. m-am jucat. Referindu-se la jocul cultual.declara autorul Cuvintelor potriviie. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau. actul creator c o prelungire. si in materialul vagabund al cuvintelor date". in felul sau.clopotel. lipsindu mi instalatiile. a insesi puterii etern constructive a cosmosului. Artizanul" poet.ro 36 . mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor. sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare. de libertate si indemanare corespondente. A crea toata natura din nou". detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. Si totusi. in loc sa domine.). Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii".jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. Or.n. iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza. Ambivalent slova de foc" si slova faurita" . mai mult sau mai putin explicit. Reusita. el sufera chinul muncii. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului. incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. cum se stie.seama". suprapunandu-se adeseori. al Creatiei.N-am facut altceva nimic. infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. excluzand orice urma a efortului si suferintei. in fiinta umana si la nivelul urna nului.

poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. creatia argheziana marcata. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. in totalitatea ei. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". stapan pe un bazar de zari si firmamente". de altfel. un univers in care. acordandu-i-se insusiri materiale". fata de detractorii sai. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. jocul" sau le poate parea un joc ridicul. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI). resimtita altadata dureros. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. dupa Eugen Fink. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc. concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. Fara sa se confunde. teren. rezistenta materialelor supuse modelarii. ceea ce nu cred. de fapt. deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". nelimitata. spirit prin excelenta disponibil.E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. a Vraciului. inclinatia spre jocul plastic". de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. intrucat obiec tul" (aci poemul. fiului". cum se. Replica a naturii. caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". Pe acest. durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. libertatea sa e. cu jocul. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul. Ca spatiu de joc cu cuvintele. Arghezi se scuza". a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. practic. eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. cuvantul aspira la statutul de natura. degajat aparent de responsabilitatile grave. este departe de funestele oboseli ale muncii umane. care ar corista.relateaza. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". al neseriozitatii lucrului sau. Pentru poet. in lumea Jucariei" care e poemul. Dar aceasta deplasare angajeaza.. care nu poate ispiti un om grav". vede. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. se reproduce in mic marele univers: . fascinat de propria putere. de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice. din pricina cantitatii de viata. ironic.ro 37 . carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. Din punctul de vedere al omului.clopotel. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii. insa. de pilda. ca in Testament. in atatea dintre momentele sale. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. Atata tot"1. in a structura. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati. a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. e absenta. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg. o problematica de adancime a artei sale poetice. De indata. senzatia de efort dispare. ea e usoara si nu cunoaste nici un efort. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. e deplin justificata. in calitate de mestesugar. situanduse in spatiul seriosului" existentei. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. in fond. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului. posesor de cantare. Altora. adresat. desigur. arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare.

manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. poetul referat. jucat de Absolut. in mic.metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor. Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice. al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. infatiseaza imaginea umana. jucandu-se. infrangerea. fie si mediate. naturii. bunaoara. din principiul universal. Fie ca lucreaza in sensul. la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". poate. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. Reala. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii. reala suferinta. angoasele ori constiinta limitelor. ascuns de luna. prea umana. cu Esenta. el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. in neastamparul mintii sale umane. dezorientarea. Joc de vorbe goale". Si este. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". La modul ideal. el are nevoie. care suna. de o confruntare cu Unicul. Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. in ipostaza psalmistului. framantarile. creand din cuvinte toata natura din nou". activitate gratuita". nelinistita patima cereasca". jocul lumii in materialitatea cuvintelor. Vorba-n fluier. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. resemnare etc. Acestea pot parea simple jocuri. Lumea plange de necazuri. in fata spectacolului oferit de omul ju cat. in domeniul verbului. jucat. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator. puterea magica a Verbului. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". traite doar incomplet si confuz. sau cantec senin. ca intr-un Creion.ro 38 . Cantand stihuri si stafete. el imita. in fraginentaritatea mundana. ghicita in substanta fapturilor lumii. propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. dincolo de prezenta ei doar simtita. Daruit cu harul" creatiei. Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. zeul jucator ramane tacut si ascuns. foamea senzoriala de divin". pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand. a Logosului generator de lumi. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. niciodata satisfacuta.clopotel. inutila revolta. neliniste. (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] . baiete. interpretate ludic. Potrivind. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. devenit. la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. de data aceasta. mereu reinnoit. cum face. intr-adevar. trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. care-i este propriu. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. al lumii create. si zeii. numai in perspectiva unei divine ironii. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta.

tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. in raport cu viata framantata a omului matur. vizand. deopotriva ipostaza artizanala. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane.ro 39 . retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. in universul cuvintelor. Act deliberat. poate. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. astfel. a unei lumi care coaguleaza eterogenul". a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te. incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. de jocul sau. nedeformata de nelinistile maturitatii. o atitudine tipica jocului infantil. obligat sa fie altfel decat restul lumii. al poetului-artizan. Ce-o fi sa fie. o sa se aleaga. cel fascinat. Or. il investeste cu o lumina noua si proaspata. ca si cum s-ar juca. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. realizarea unei noi Geneze. resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. este copilul. traind cu naiva incantare in lumea lui. demiurgica si copilareasca a poetului.clopotel. poetul adopta. semn. care se copilareste". Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate". conferindu-i o unitate de univers complet. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. de fapt. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie. si am baut urna intreaga. Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. suflete. prin excelenta. al predestinarii creatorului. de paradis regasit. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". la acesta din urma. in Ars poetica. referat. alburie. a unui cosmos. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se. pentru actul creator angajeaza.

varsat cu mana poetului de catre cel ce stie. in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. poate. urmele. jucandu se. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. Vrand sa fieasemenea. Lumea. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc. acasa. intelesul sau cel mai propriu. lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. in multe dintre Versurile de seara. intre intunericul alb".ro 40 . un punct de echilibru. devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. insa. referat. insa nu cunoaste". inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. Formula de joc ui lumii primeste. la randul sau. face mingi de ceata. in nesfarsita ei varietate. Rasuceste. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme. in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. nu sunt. la randu i. sticle-nfundate. intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". astfel. poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate. Cine intreaba.Cine mai bate. sa se joace" cu maruntele fapturi. dupa modelul demiurgic. procedand la transformari si substituiri.clopotel. De-a tandara. si betia de ceruri". iar poetul va fi liber. da la strung si bate. Cocoloseste. regasire a inocentei dintai a fiintei. transfigurarea copilareasca marcheaza. Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. de-a cremenea. sa construiasca o lume. in primul rand. ale Creatorului dar si invata. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. in ea.

slova de foc" si slova faurita": referat. a universului dat. in acest context. Fabricant de jucarii sau scriitor. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau. Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura.ro 41 . un fel de dublet al Creatiei. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. precum. Tot asa. inaltare pe de alta. Tot am invatat sa scriu. ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna. coborare pe de o parte. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. din lutul biblic. Prins ca de-o copilarie.clopotel. Printre slove egiptene. alta data. transferate in imperiul (saU) patrat". si a poetului-copil cu un demiurg. in care jocul si mestesugul se confunda. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu. poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene. Dumnezeu creeaza artizanal. imitatie libera. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii". ca si instinctiva.inchide fara lipituri. Tresarite de un har De mai nou abecedar. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. Scrisul e. Miturile devin familiare. scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar.

bunaoara. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu.clopotel. El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. Joc de pasari. evenimentul ca spectacol. Joc de slugi si joc de stapani. ca un vant. Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei.. ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg".ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea. Reprezentarea. din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat. Adresandu-se copiilor. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte".ro 42 . facut fara nici un efort si gratuit" defineste. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". a unui ca si cum generalizat la scara universala. de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare. construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. Cu copii ca voi. Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". Realul e transferat in lumea iluziei. cu fetite ca tine. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. in cele din urma. de flori. Ca si divinitatea. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. in perspectiva ludic-infantila sunt asezate. Si fiecare il joaca bine. Este cazul poemului De-a v-ati ascuns.Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost.. Spre deosebire de un Ion Barbu. O sa stau fara cuvant. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita. doar ea. ideal. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani.viclenii". Imun la drama. in care abia se insinueaza ideea unei anumite . Chiar cand e de adaos". iar Jocul" sau. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. sa-i redea puritatea arhetipala. Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte. prelungind jocul lumii. de fapt. uneori. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. miscare gradata. punctul. creatia sa e tot o natura". de cani.

Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. o atitudine de supunere si acceptare. in fond. Jucand in mii de fete. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat. acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. Iubire. ca de niste grimase sonore. Bi ba. lupta: costume. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca. Cuvantul cel din urma e-al astuia. mereu reluat. ca atare. inca o data. ramane. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. la-ba. si. naiv. manifesta. aici. ba-ba. intorc gandul cititorului referat. Cum e unghiul? Cracanat. mai curand. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat.clopotel.ro 43 . cele mai reprezentative. sunt aproape absente din opera argheziana. Doamne Gade. Jocul are. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. in ultima instanta. sa spus el intelege sa joace jocul. cu implicatii polemice. poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. poemele fiind un fel de parabole absurde. Jocul devine astfel. o functie ironica. teatru al lumii. Un catel? E un purcel. totusi. refacerea aceluiasi ciclu. lipsit de consistenta. fara indoiala. Li-ba. Ici-colo. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme. si care merita intampinata. bu-hu. Acest fel de joc nu indica. o devalorizare radicala a existentei. jertfa. De altfel. dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. Ca si taranul mioritic". la Arghczi. cea adevarata: existenta. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. Perspectiva infantila initiala. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. El rade. Bu-hu. pe fundalul timpului inepuizabil. simbol al lumii.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor.

unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic. placerea artistica a combinarilor insolite. cu matreata.. ba! ca bine-i face! " Puneti mana. Asa se intampla. Ia randul sau. St. ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara.clopotel. ma! Veniti incoace! " referat. ne faci de ocara. grav. in acest sens. cu justete. de fapt. mai curand. fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite. prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic. despre Blesteme. a evenimentului". Lungule. fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai. adesea. gustul deformarii expresive a imaginilor. reliefeaza. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. cu realismul brutal al descrierii. ele ne starnesc rasul" observa. Augustin Doinas1. CinA). Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. cu pitorescul ei trivial". caracterul ludic al intregii constructii. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza. Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. de un pitoresc frizand sordidul. imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor. Dilatarea enorma a imprecatiei. ca si gratuita. Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea.spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. in timp ce ne cutremura. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care. Lasa. . universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. bunaoara. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor. o marc doza de jucausa ironie. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat.ro 44 . un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator.

adevarata identitate. admiram nu atat continutul". dinamica formelor". este valabila. dubland. pe de o parte. in fond. Ar putea fi citata. libertatea si placerea jocului demiurgic. in intelesul cel mai general. fragile. prin contrast. ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). si usurinta. totusi. venind ca un moment de destindere. evident. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele. Nu altfel stau. le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. Dincolo de schimbarea registrelor. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale. care confectioneaza papusi. de adaos.nu se joaca"2. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. unde povara si suferinta munai. al lumii cazute". fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat. in gratuitatea" lui. intr-un asemenea context. Situate sub semnul jocului. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. cu o latura mai intunecata. raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi. sunt atat de prezente actul creator pierde mult. prea putin poetica" a personajului. de un altul. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain.clopotel. aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. ori mecanicul. pe de alta. cu egal succes. atentia cititorului. cat reusita spectacolului construit si interpretat. Si.jucarii". in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. de o referat. unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. lucrurile in Sici bei. aici. si o poezie precum Munca. si afirmatia ca denaturarea. ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". daca nu totul. prin copilarire". deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. in laboratorul poetului artizan si magician. insa muncitoarea. desigur. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. O asemenea distinctie e necesara. Revine aici formula naturii de adaos". subliniaza. tocmai prin ambiguitatea ei. in teritoriul operei argheziene. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic"). in intelesul lui autentic. experienta poetica argheziana ramane. a fabricantului de . si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. in Flori de mucigai. in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". luminozitatea celeilalte naturi. Formare si deformare. frontierele sunt. din acelasi ciclu. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. nu poate fi decat joc"1. Oricum. / Na! tine o tigare". al poetului este dublat. insasi substanta semnificantilor. iar.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). din caracterul sau ludic. aproape exclusiv. Cum am putut deja remarca. de vreme ce.ro 45 . construita pe cale artificiala". comicul enorm al situatiei. grotesc-spectacular. cuvinte puturoase. nu o data. pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. trecerea de la natura la arta. la Arghezi. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. Cu observatia. ea este destul de limpede sugerata desi. mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji. Asemenea exemple arata ca jocul inocent.

ro 46 . -De-a v-aţi ascuns 1927. -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927. -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. 4.clopotel. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei. demiurg si copil.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca.Poezia filosofică: -ars poetica: . -Flori de mucigai 1931.Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea. Tudor Arghezi B. 2. Artizan. -De ce-aş fi trist 1961. 3. -Versuri de seară 1935.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927. -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă. Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii.Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1. -Portret 1927. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ.complexa viziune a lumii. Marile teme ale liricii argheziene 1. -Testament 1927.Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927. -1907-Peizaje 1955. regizor. -Cântare omului 1956.Rugă de seară 1910. construind in sensul naturii sau denaturand limbajul.

a) spaima de nefiinţă. de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc. atât cât trăieşte.omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că. in sens mioritic.ro 47 .clopotel.

Copilăreşti. Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară. purcei. prospeţime si delicateţe. Blesteme.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială. reiese gingăşie. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. Marţişoare. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. Caligula. referat. iezi. Testament.în orice caz statornice. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare . 4. Plugule. Creion (obrajii tăi mi-s dragi). Mirele ). Prisaca ). atitudinea e de joc. de la gâzele minuscule.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. vrăbii. rândunele. Versuri de seară. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. Despărţire. Belşug. Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. căţei. Toamna. în cele mai felurite ipostaze. varietatea şi splendoarea ei.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt. a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară. de la copil pâna la matur. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. decât in lumea gravă a oamenilor. Universul e mărunt.ro 48 . Căsnicie. Femeia devine stapâna acestui univers. Cântare omului. nu poate lipsi. în toată bogăţia. lăstuni. pisici. inocenţă. Buruieni.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. . de amânare a clipei erotice (Melancolie.măgari. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. Cartea cu jucării. 1907Peizaje.clopotel. 3.2. la felurimea păsărilor (cocoşi. al vieţuitoarelor fără cuvânt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful