Tudor Arghezi - Universul poetic

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa Eminescu. Sursele inovatiei argheziene: 1.) Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. 2.) O atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 3.) Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 4.) Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste. De numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. Obtinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. In lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: 1. Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

1

2. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 3. Lirica sociogonica: Cintarea omului 4. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1907. Peizaje 5. Lirica erotica: in toate volumele; Mirele, Mireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu jucarii, Ce-ai cu mine vantule

Tudor arghezi (1880-1967) - teme ale creaTiei lirice (universul poetic)
Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele de origine daca al Argesului, Argesis. Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la rsta de 47 de ani, and un titlu sugestiv "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe locul al doilea dupa Mihai Eminescu. • Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac parte: arta poetica si poezia existentiala. • Crezul artistic al lui Tudor Arghezi esentializeaza importanta cuntului in Univers, in conceptia lirica a poetului cuntul fiind atotputernic/ omnipotent si incarcat de forta creatoare. Arta poetica argheziana se inscrie in creatia filozofica si se fundamenteaza pe energia pe care o degaja cuntul in Univers, prin glorificarea lui in opere literare originale, idee ilustrata in poezii ca: "Ruga de seara", "Testament", "Flori de mucigai", "Ex libris", "Stihuri", "Inscriptie pe biserica, "Poetica" etc. in spirit modernist, Arghezi inoveaza estetica uratului, un procedeu artistic in care innoirea stilistica se materializeaza prin relorificarea cuvintelor, carora le da noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice si pot schimba esenta Universului. Considerand ca orice cunt scris este "potrivit" pentru "a fi trimis in lume", Arghezi defineste estetica uratului in poezia "Testament" ("Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi.") si, cu predilectie, in volumul de versuri intitulat sugestiv "Flori de mucigai". • Lirica existentiala este ilustrata de "Psalmi", a caror tema generala exprima raportul spiritual dintre om si Divinitate, definirea omului si a Divinitatii intr-o viziune filozofica. Tudor Arghezi a creat psalmii intre anii 1927-l967 si i-a publicat in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut, "Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Frunze", "Poime noi", "Silabe", "Noapte". Faptul demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, aceasta creatie artistica fiind definita ca lirica existentiala, ca poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina". (G.Calinescu) In "Psalmii" arghezieni, Eugen Simion delimiteaza patru subteme: - religioasa - in sensul ca Dumnezeu este atotputernic si se identifica in mod desarsit cu intreaga fire, intr-o viziune de factura populara; - gnoseologica - Divinitatea este aderul absolut si idealul suprem al fiintei umane; - etica - Divinitatea vegheaza "voia de bine, frumos si ader" a omului; - estetica - Dumnezeu este visul purificator al omului: "Esti visul meu, din toate, cel frumos". Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si "tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
referat.clopotel.ro 2

arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!". • Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie". • Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia "Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete "sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/ il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns"). • Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi", "Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion") • Poezia de revolta sociala exceleaza in volumul "1907- Peizaje" din 1955, in carepoeziilepamflet "Cunt inainte", "Pe razatoare", "Lipsesc morminte" reflecta drama rascoalei taranesti intr-un ton acuzator si o atitudine plina de revolta si incrancenare. Arghezi ramane solidar cu cei multi, care trudesc in anonimat, infrumusetati de munca aspra, dar cinstita si dispretuitor fata de cei "plini de bube", trandavi si degradati moral. • Volumul "Cantare omului" din 1956 este 6 aderata sociogonie, ilustrand in imagini poetice de o puternica expresivitate artistica evolutia omului de-a lungul devenirii sale, de la "Nascocitorul", pana la omagiul adus celui care a descoperit taina tainelor, atomul, in poezia "Cel ce gandeste singur". • Tema inedita, poezia jocului, a boabei si a faramei exprima fascinatia pe care o are arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit, cu candoare unica si fermecatoare, din lumea gazelor, a florilor si a animalelor domestice. in proza si poezia dedicate acestor minuscule fiinte, Arghezi explica naiv geneza Universului ("facerea lumii, balet pe sapte silabe"), aseamana conditia omului cu "Un plop uscat" ori descrie elementele marunte ce compun Universul, cum ar fi: buruienile, cartoful ("Har"), dovleacul ("Hora in gradina"), gazele ("Vaca lui Dumnezeu"). in poezia "Cantec de adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei: • Poezia peisajului. Natura este, in poezia argheziana, fie "spital de intristare si cainta" ("Tarziu de toamna"), fie extazianta, exuberanta, pentru ca "Din invierea sufletului de izvor/ Beau caprele-amintirilor" ("Vant de toamna"), fie sub forma descrierii naturii dezlantuite ("Prigoana"). • Poezia inscriptiilor, lirica inedita in peisajul literaturii romane, proiecteaza reflectiile profunde ale poetului cu privire la indatoririle pe care oamenii le au fata de semenii lor, fata de familie,
referat.clopotel.ro 3

fata de tara, fata de credinta stramoseasca, cuprinzand un imens univers, de la gaze la oameni, de la uratul regasit intr-o multitudine de ipostaze, la sublim. Poeziile au ca titlu cuntul "inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile. "Inscriptie pe biserica" potenteaza arta poetica argheziana ce exprima aspiratia artistului spre nemurire prin creatia sa literara, amintind de "Numai poetul", poezie programatica eminesciana: "Toti au fost un timp. Eu sunt./ Eu in cer. Ei in pamant." Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-6 noutate izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este esentialmente altul". (Ion Simut)

Universul operei 17997cjt18xvt3l Debutul il are la 16 ani in revista “Liga ortodoxa”. Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum “Cuvinte potrivite”. In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: ”Seringa”. In 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 “Icoane de lemn”, in 1936 “Poarta neagra”, in 1946 “Bilete de papagal” si in 1960 “Tablete de cronicari”. A scris romane ca “Ochii maicii domnului” (1934), “Cimitirul buna vestire” (1936) si Lina (1942). Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat: 1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul: “Obrajii tai mi-s dragi jv997c7118xvvt Cu ochii lor ca lacul In care se oglindesc Azurul si copacul”. Arghezi cultiva o elegie erotica 3.) Poezia filozofico-religioasa: Psalmi Una din laturile dominate ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost rascolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor existentei omului in univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capat zbaterilor omului pentru infrumusetarea vietii. Poetul s-a
referat.clopotel.ro 4

-lea poetul este mai neinduplecat: “Cercasem eu cu aerul meu Sa te rastorn pe tine Dumnezeu Talhar de ceneri imi facui solia Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria”. Poetul ajunge sa il pandeasca pe Dumnezeu ca pe un vanat si sa il ameninte cu nimicirea fizica: “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp ca pe vanat Sa vad: esti soimul meu cel cautat Sa te ucid sau sa-ngenunchi a cere” In Psalmul al II. de aceea in Psalmul al VI.ro 5 .razboit cu fantomele divinitatii mortii. referat. Arghezi nu poate intelege tacerea lui Dumnezeu si in acelasi Psalm arata dorinta de a fi in stare sa intre in contact direct cu Dumnezeu: “Siguri.-lea spune: “Pari cand a fi. pari cand ca nu mai esti”. daca exista sau nu Dumnezeu.clopotel. Ispita cunoasterii o gasim in “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. Motivul cautarii divinitatii prezent in poezia argeziana inca de la primele poezii de dupa debut devin in “Psalmi” o obsesie tiranica si ea se prelungeste in “Stihuri de seara” si “Hore”. Poetul este la inceput chinuit de indoieli. acum in marea ta poveste Raman cu tine sa ma mai masor Fara sa vreau sa ies biruitor Vreau sa te pipai si sa urlu: Este?” Osciland intre dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gandul ca acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta poetul exclama: “Pentru credinta sau pentru tagada. Te caut darz si fara de folos”.

numita “vaca lui Dumnezeu”. gainile din curte. moartea este vazuta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il va ia pe om cand nici nu se asteapta. este o boaba de catifea careia “Dumnezeu cand i-a facut referat. Spaima se transforma apoi in groaza.El ajunge sa puna sub semnul intrebarii existenta lui Dumnezeu pentru ca de la familia sfanta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand. In poezia “O lacusta” gasim o mica bijuterie insufletita: “Mi-a umblat in papadie O goanga cu palarie Si camase stacojae. Atat in poezia “De-a v-ati ascuns” cat si in “Duhovniceasca” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. asa cum este in poezia “Duhovniceasca”. Poetul simte apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. Poezia este un testament oral lasat copiilor de care se va despartii de moarte. Poetul simte nevoia sa cunoasca culmile limpezi ale inocentei sa-si consacre iubirea fiintelor mici. “Stihuri pentru copii”. Avea fuste si manta Taiate din catifea Si pieptari cu solzi de tipla. gaza mica. Captusit care-un fel de sticla”. “Hore” sau in volumele in proza “cartea cu jucarii”. florilor de camp si de gradina. De la teama si frica in fata mortii poetul ajunge la groaza in poezia “Duhovniceasca”. 4. greierele. animalelor domestice. In volumele de poezii cum sunt “Carticica de seara”. In alte poezii Arghezi exprima spaima in fata mortii. de aceea in unul din Psalmii publicati in 1959 arata ca: “Inversunat de piedici sa le sfaram imi vine Dar trebuie-mi da seama sa-ncep de-abia cu tine”. caini. copiilor. gazelor. “Prisaca” intalnim o lume de pasari. La fel ca si un copil Arghezi se lasa incantat de spectacolul si nectarul. al gazelor. oi.ro 6 .) O alta tema a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii marunte si umila: a florilor. furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingasie lirica. Poezia duce cu gandul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. in altele randunicele. lumea copilului. pisici. In alte poezii ca “Hora de soareci” soarecele este numit “o jucarie cu scamatoni”. Tema mortii opune poetul in poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”.clopotel. Acelasi presentiment al mortii il vom gasi in poezia “Poate ca este ceasul” sau “Ora zece”. insecte.

Fiinta di scuipat si lut Cu o pensula de zdreanta A vopsit-o cu faianta Si i-a pus ca din greseala Doua cosi cu captuseala In spinare Ca sa zboare”. Universul acesta marunt graviteaza mai ales in lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important.clopotel. dar cartea este pentru ei “hrisovul cel dintai”. Fata de aceasta istorie a durerii multiseculare creatia poetica reprezinta clipa asteptata al implinirii. referat. Paradoxal la Arghezi testamentul este asezat in deschiderea directoare ale creatiei sale. In ce priveste titlul semnifica o mostenire lasata urmasilor. Testament Este poezia care deschide volumul “Cuvinte potrivite” din 1927 un fel de manifest literar. Acest univers al copilului este populat de Zdreanta “Cel cu ochii de faianta” dar si de creioane colorate cu care copilul deseneaza realizand imaginea unor casein care poetul doreste sa traiasca toti impreuna. intaia oara. acum. Ea este de fapt sublimarea prin arta a muncii si umilintei indurate de generatiile de tarani care l-au precedat “Ca sa schimbam. Poezia “Testament” cuprinde o seria de idei deosebite de valoroase dintre care amintim: 1. dar si o treapta in urma careia se asterne un lung trecut de truda si suferinta. o adevarata istorie. Decat un nume adunat pe-o carte”. Este in acelasi timp un masaj transmis prin vreme generatiilor viitoare cat si propriului crez artistic urmarit cu asiduitate de-a lungul intregii vieti. acesta fiind creatia artistica. Testamentul se formeaza de obicei spre sfarsitul vietii sau al inchegarii unei opere.ro 7 . dupa moarte. Scriitorul se adreseaza fiului sau caruia nu-i lasa mostenire “Drept bunuri.) legatura dintre generatii si responsabilitatea urmasilor fata de inaintasi. si in acelasi timp un punct final.

ca un tap injunghiat”. ocara “se toarce”. mosuind de demult si izbucnind in slova de foc a poeziei. seara este “razvratita”. de razbunare: “Durerea noastra surda si amara O gramadii pe-o singura vioara. Versurile sunt metaforice. Pazind in piscul datoriei tale”. 2. ci in numele neamului de iobagi. De fapt poetul se adreseaza fiului in numele inaintasilor. iar metafora se bazeaza pe verbul de actiune “numele este adunat pe-o carte”. Aceasta carte este iesirea la lumina din negura trecutului cu indarjire si indrazneala. printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani”. osemintele sunt “varsate”.Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii-au adunat. cartea devine act de pedepsire. Pe care ascultand-o a jucat Stapanul. Din amintirea si indatorirea fata de strabuni poetul faureste un idol.clopotel. Izbavirea si razbunarea strabunilor de fapt: “E-ndreptatirea ramurei obscure Iesita la lumina din padure”. cu doua lumi de poale.) izvorul si natura limbajului poetic. lupta cu materia limbii. Hotar inalt. un Dumnezeu: “Am luat cenusa mortilor din vatra Si-am facut-o Dumnezeu din piatra. Lexicul poeziei are precizata sursa si anume limba populara: “Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite referat. modalitatile de expresie literara.ro 8 . Poetul nu vorbeste in numele sau. cuvintele sunt “framantate”. este expresia unui act de razbunare. Intelesul adanc al cartii nascut din osanda si manie acumulata scapa omului comun nestiutor si nedeprins sa talmaceasca ceea ce se ascunde in adancurile ei.

de eforturi nestiute. stramosii poetului fiind olteni. de inertie spirituala. porunca. branci. vite. Limba sugereaza ideea de cazna. Incepand cu versul al III. Poezia incepe cu o propozitie negativa care restrange sfera notiunii de avutie si o delimiteaza de celelalte bunuri. Treptat ritmul se schimba datorita repetitiilor incluse. verbele la participiu exprima starea de pasivitate. se foloseste pronumele personal care insoteste verbele la perfectul simplu caracteristic graiului oltenesc. cenusa devin simbolul nazuintelor neimplinite si care isi cer implinirea prin opera poetului. Poetul isi revendica privilegiul de a fi tans suva care curge dea veacuri in cuvintele si carora le inobilcasa sensul.Eu am iscat cuvinte potrivite”. Poetul a selectat acele cuvinte capabile sa exprime durerea vietii inaintasilor cand afirma “Framantate mii de stapani Le-am prefacut in versuri si icoane”. dar si o datorie de la care urmasii nu au voie sa se sustraga. Avem cuvinte: rapi. dar si de impotrivire tenace si surda. Zona de cuvinte defineste lumea artei. se foloseste verbul a cunoaste cu sensul de a stie. La Arghezi actul de creatie devine sinonim cu munca. al ocarii. Aceasta limba a fost folosita de strabuni. Aceasta limba nu este preluata ci trecuta printr-un proces creator. preturi noi. prin rapi si gropi adanci”. Impresia este intarita de epitetul “lenesa” asezat inaintea circumstantialei si care arata apozitia dintre realizarea artei si felul receptarii ei de noi: referat. Osemintele. gramadii”. “facui. In ultima strofa tensiunea scade dintr-o data. Arghezi isi exprima preferinta pentru cuvintele vechi expresive prin sensul lor. al noroaielor. gropi. Prin creatia poetului s-a efectuat o mutatie in ritmul istoriei. In cadrul poeziei gasim folosite cuvinte arhaice (hrisov). Aceasta lume a artei o redau substantivele concrete: icoane.) limbajul popular si familiar al lumii din care s-a ridicat poetul. al bubelor si mucegaiului. Lumea despre care vorbeste poetul este o lume cu sarici a caror provenienta dura a urmat-o de-a lungul veacurilor un urcus “pe branci. coroane. muguri. plavani si care este lumea celor care au stat sub povara si blestemul biciului. 2.clopotel. lumea substantivelor rapi.ro 9 . si cele abstracte: visuri. Strofa urmatoare incepe cu o propozitie imperativa care are valoare de indemn. Avem forme regionale “sarica”. Vocabularul folosit sugereaza suferinta.) Exista apoi lumea cuvintelor care prin antiteza prezinta lumea artei.-lea complementele si subordonatele sunt aglomerate inaintea propozitiilor principale. Criteriul selectiv are rolul de a arata istoria sociala a neamului sau de iobagi si ideea de vechime. Exista in poezie doua zone care alimenteaza expresia poetului: 1. Glasurile care au amutit au fost de raspundere fasa de strabuni. gropi adanci. frumuseti. Aceasta mutatie este de fapt consecinta actului de transformare a vorbelor sarace si simple intr-o tesatura noua de cuvinte cu metamorfoza graiului cotidian in arta.

Domnita sufera in cartea mea. care au un folclor admirabil. Strămoşii mei erau oameni care ştiau a lucra cu cuţitul. Tudor Arghezi domină lirica românească şi este după unele aprecieri "cel mai de seamă poet contemporan". Îndelungata sa activitate creatore prezintă puternice trăsături contradictorii.ro 10 ."Argesis". Pseudonimul său provine de la denumirea veche a râului Arges . II. În ce mă priveşte. Părinţii săi au fost originari din judeţul Gorj "cel mai sărac şi mai pietros din regiune". cu numele de Ion N.“Intinsa lenesa pe canapea.clopotel. . Acolo. referat. cred că şi eu port în umbră o părticică din acest cuţit familial". nu în pâine pentru că n-o aveau ci în carnea altora. Theodorescu. după propria mărturisire ("Les lettres francais"). Este considerat al doilea mare poet român după Eminescu. Slova de foc si slova faurita Imparechete-n carte se marita Ca fierul cald imbratisat in cleste”. opera sa încadrându-se în curentul modernist. Introducere Personalitate artistică excepţională. Cu vocabularul restrâns al cuţitului îşi aranjau ei tărăşeniile de dragoste sau interesele. Viaţa lui Tudor Arghezi S-a născut la 21 mai 1880. Mesajul transmis prin poezie s-a dezvoltat pe coordonatele unei conceptii despre arta care a ramas nealterata de-a lungul intregii activitati al lui Arghezi. continuă poetul "locuitorii sunt ţărani primitivi. în Bucureşti. care au determinat dificultăţi reale în interpretarea operei sale.

În 1904 împreună cu V. dovedindu-se o prezenţă nouă.Date biografice 1880: la 21 mai s-a născut în Bucureşti. Datorită neînţelegerilor cu tătăl său el părăseşte familia la vârsta de 11 ani să-şi câştige singur existenţa. cu numele de Ion N. care îi aduc elogii pentru surprinzătoarea putere de a stăpâni şi modela materialul limbii. originală în lirica românească 1922-1923: Tudor Arghezi a condus publicaţia "Cugetătorul românesc" 1927: la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. Theodorescu. 4 / 1896). secretar al unei expoziţii de pictură. unde tânărul credea că va afla liniştea necesară reculegerii. dar în chilia sa Iosif (noul său nume) scrie şi studiază mai ales noaptea. Poetul mai publică şi în alte reviste macedonskiene precum "Revista modernă". "Cuvinte potrivite" 1928-1930: a condus publicaţia "Bilete de papagal". De asemeni a fost lucrător la fabrica de zahăr de la Chitila. “Peisaje”. Demetrius scoate o revistă în care publică referat. paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava. care credeau că ar fi avut legătură cu diavolul. la mănăstirea Cernica. debutează la 16 ani cu poezia "Tatăl meu" publicată la liga Ortodoxă a lui Macedonski (nr. 1915-1916: a condus publicaţia de mare prestigiu "Cronica" 1916: ajunge la maturitatea creatoare cu poezia "Belşug". "Viaţa nouă" poezii influenţate de şcoala simbolisto-instrumentalistă a maestrului.clopotel. Preocupările literare încep timpuriu. este ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii 1958: “Lume veche. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu). O criză de misticism îl determină să se călugărească la vârsta de 19 ani. spre surprinderea călugărilor bănuitori. "Icoane de lemn" 1930: “Poarta neagră” (proză) 1931: apare volumul "Flori de mucigai" şi volumul în proză “Cartea cu jucării" 1933: "Tablete din ţara lui Kuty" 1934: “Ochii maicii Domnului” (roman) 1935: “Versuri de seară " 1936: “Cimitirul Buna-Vestire” (roman) 1937: "Ce-ai cu mine vântule?" 1937-1938: a condus pentru a doua oară publicaţia "Bilete de papagal" 1939: “Hore” 1943: a fost arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu datorită pubilcării pamfletului "Barone" 1947: “Una sută una poeme” 1955: “1907” (monument consacrat răscoalei din 1907). lume nouă” 1960: “Tablete de cronicar” 1961: “Frunze” 1962: “Cu bastonul prin Bucureşti” 1963: “Poeme noi” 1964: “Cadenţe” 1965: “Silabe” 1966: “Ritmuri” 1967: “Noaptea”.ro 11 . Primeşte premiul de stat. “Lina” (roman). La 14 iulie. Din anii liceului încearcă o prietenie durabilă cu Gala Galaction. “Pagini din trecut” 1956: apare excepţionalul poem "Cântare omului" 1957: “Stihuri pestriţe”. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna. în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscripţiile din cimitire.

manifestându-se ca un redutabil pamfletar. am vândut bibelouri. E ales în Marea adunare naţională şi i se acordă cele mai înalte ordine ale republicii. 1937-1938).ro 12 . colaborează la operele lui N. apare evident cea din sensibiliatea baudelariană. "Cuvinte potrivite". împotriva baronului von Killinger. la vârsta de 47 de ani apare primul său volum de versuri. cu o nouă sensibiliate. iar în 1957 i se acorda premiul de stat. Universul liric arghezian În lirica argehziană s-au contopit. Părăsind după un an definitiv mediul eclesiastic.mărtuirisiri în "Principii de educaţie"). douăzeci de piese. Intrat în conflict cu clerul monahal. Întorcându-se în ţară în 1911. poetul publică articole antifasciste. Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Belşug". De atunci Arghezi a fost mereu prezent în conştiinţa publică românească cu noi volume de versuri şi proză. diverse influenţe. N. după cum în special în ciclul "Agate negre". Argezianismul se iveşte de fapt ca o reacţie violentă împotriva unui climat cenuşiu ce se instalase în literatura română prin semănătorism şi epigonismul eminescian. după exprienţa strălucită a lui Macedonski. În acest an este primit membru al Academiei. dovedindu-se o prezenţă nouă. poetul este preţuit şi popularizat ca o expresie majoră a geniului român. îndeplinind în străinătate (în Elveţia). mai ales în prima etapă. A condus câteva publicaţii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). Prima operă. duce o viaţă de vagabandaj. am învăţat să fac inele şi capace de ceasornicar" . pleacă la o mănăstire din Elveţia. printre care unele aparţin ciclului "Agate Negre".lucrări împotriva semănătorismului şi a "poeziei noi" şi pledează pentru originalitatea creatore. Cocea publică dintr-un caiet mai vechi al poetului. Opera sa editată şi reeditată. datorită contactului prin lectură cu valorile naţionale şi internaţionale. După excepţioanala contribuţie a lui Eminescu la făurirea expresiei poetice naţionale. Este sărbătorit cu mari elogii la vărsta de 80 de ani. Lăsând la o parte experienţele iniţiale de tip macedonskian. originală în lirica românească. În timpul celui de-al doilea război mondial. culminând cu un virulent pamflet "Barone".Cocea. pe linia ideilor socialiste. După eliberare nu-şi încetează activitatea creatoare şi începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. "Cugetătorul românesc" (1922-1923) şi mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930.D.clopotel. mai complex. publică un şir de poezii. D. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti. Abia în anul 1927. "Rugăciune de seară" are un străvechi ton protestatar. III. Dar pătrunderea creaţiei argeziene în conştiinţa contemporană s- referat. Acest act îndrăzneţ îi atrage arestare şi internare în lagărul de la Târgu Jiu (1943). franceză). apoi în Franţa tot soiul de munci fizice ("am cărat cu spinarea. o parte din acestea provenind din acelaşi ciclu al "Agatelor negre". lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înaintaşilor şi de a crea un instrument politic. pătrunde tot mai adânc în masa largă a poporului şi este tradusă în diferite limbi străine (italiană. În 1910. menţionabile sunt şi unele scenete eminesciene din faza debutului. dar desfăşoară şi o necontenită activitate ziaristică la majoritatea ziarelor democrate şi la toate revistele de seamă.

După cum păcatul poartă în sine posibiliatea redemptitudinii. Călinecu au apreciat revoluţia pe care o realizase în literatura noastră. din ură şi beatitudine de heruvin.a făcut greu. Volume de poezii "Flori de mucigai” (1931) "Cuvinte potrivite" (1927) "Cărticică de seară" (1935) "Hore" (1939) "Poarta neagră" (1930) "Frunze" (1961) "Cadenţe" (1964) "Poema noi" (1963) "Silabe" (1965) Proza Proza argeziană este prin excelenţă proza unui mare poet. ea aduce o înfăţişare nouă scrisului contemporan. referat. critica literară a manifestat o vie rezistenţă. universul ţărănesc şi revolta socială ("Flori de mucigai". filozofică. Ca şi în poezie. "Peizaje"). Poezia Poezia argheziana este: • • • • socială şi cuprinde estetica urâtului. poetul este în căutarea lui Dumnezeu ("Psalmii"). atitudinea faţă de moarte ("De ce-aş fi trist?") şi nu în ultimul rând arta poetică ("Testament"). fiind prezente elemente precum lirica sociogonică ("Cântare omului").este plămădită din suav şi trivial. tot aşa trivialitatea este condiţia necesară poeticii argheziene.scrie Pompeliu Constantinescu . pe de altă parte filonul poematic. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbracă chipul reticenţei şi amânârii. două filoane străbat întreaga sa proză: pe de o parte filonul satiric. În schimb criticii precum Pompiliu Constantinescu şi G. Eugen Lovinescu.ro 13 .clopotel. Lumea sa artistică . "Cuvinte potrivite". Iorga. poezia jocului "a boabei şi a farâmei" ("Mărţisoare". Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limităm la menţionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. "Hore"). Ion Barbu. sau implinirea erotică de tip casnic ("Carticică de seară"). căci în faţa marii noutăţi.

înfrigurate căutări pe drumul cunoaşterii. meritului real al oamenilor ("Dând drum". continuând nesfârşitul număr al "Tabletelor". lume nouă". suavă sau tragică.clopotel. "Lume veche. Cimitirul "Buna vestire" de exemplu. aflat la o vârstă înaintată. "Cântare omului" (1956). "Cadenţe" (1964) şi să publice necontenit până în preajma morţii. Fecunditatea literară a autorului. ocupă un loc de cinste în literatura noastră. în care se constată o prelungire a creţei anterioare. împleteşte satiricul cu vizionarul. După eliberare îmbinând în mod fericit experienţa sa artistică anterioară cu suflul nou al istoriei poetul parcurge printr-un proces dialectic firesc drumul înţelegrii de la vechii "Psalmi" la "Cântare omului"."Nehotărâre" . "Una sută una poeme"). El dezvăluie cu cunoscuta-i causticitate viciile lumii vechi. În anii construirii socialismului. fiind în realitate proza unui poet tinzând către deformarea realităţii potrivit fanteziei sale excepţionale.ro 14 . În anii imediaţi eliberării publică volume de versuri şi de proză ("Bilete de papagal". care prin arta lor desăvârşită. o acordă muncii folositoare. subliniază cinstirea pe care societatea nouă. poezii în presa literară. în impetuoasă devenire. în care realitatea se învecinează cu fabulosul. într-o construcţie epică intresantă. "Manual de morală practică". Tudor Arghezi şi-a spus cuvântul în toate poemele actuale importante."Icoane de lemn"(1929) "Tablete din ţara lui Kuty" (1933) "Cimitirul Buna-Vestire" (1936) "Ochii Maicii Domnului" (1934)" "Cântare omului" (1956) "Cartea cu jucării" (1931) "Ce-ai cu mine vântule?" (1937) "1907" (1955 . este uimitoare. "Tablete de cronicar"). de la "Testament" la "1907". referat. Prezent mereu în cadrul publicisticii militante.la "De ce-ar fi trist?" (volumul "Frunze") sau "Asceză" (volumul "Cadenţe"). poetul continuă să îmbogăţească literatura noastră cu opere de mare valoare: "1907 .Peisaje" (1955). de la o poezie semnificativă din "Cuvinte potrivite" . elogiază realizările socialismului. volum consacrat răscoalei de la 1907) Unele opere în proză au fost impropriu denumite “romanele” lui Arghezi. revolta faţă de tot ceea ce lumea veche avea meschin.

Apar în opera sa motive populare. Arta poetică argheziană Critica literară a înregistrat de mult bogăţia şi plasticitatea expresiei poetice argheziene. Studiu critic. urmărind să exprime viziunea unei lumi supuse nesfârşitelor metafore. Epitetele argheziene materializează. În dorinţa de a căpăta bunăvoinţa examinatorului. "Cadenţe". constituind prin excelenţă peisajul autohton. Arta lui Arghezi are un foarte pronunţat caracter naţional.Ciclurile următoare: "Frunze". "odată deschide o uşă. Expresia argheziană este precisă. pe lângă unele teme anterioare. Eminescu. prin folosirea unor cuvinte atât de grele de înţelesuri: profunde încât cum spunea George Călinescu. O licenţă se poate termina până la Chitila. Aceasta din urmă este un soi de reafirmare a realităţilor. poetul asociază termeni aparţinând unor domenii diferite ale existenţei. IV. Tocmai în direcţia acesta a densităţii şi a esenţializării. marea cadenţă cosmică. Pamfletele însăşi sunt concentrate. bucuriile şi tristeţile longevităţii. subordonându-se legilor grotescului. nesemnificativ. cea mai tangibilă. aspecte unice în literatura noastră. Poetul este cu desăvârşire împotriva debitului verbal gratuit. Spaima de moarte e trăită de poet ca o dulce beţie. aduc şi altele noi. Dar Arghezi se foloseşte din plin de tezaurul artistico-popular. vizibil în universul imagistic. Calităţile de hamel se cumpănesc astfel cu meritele universitare. iar doctoratul se conferă după 60 de kilometri până la Ploieşti în restaurantul cu plăcinţi". luaţi ca ajutoare pentru transportarea bagajelor. primind întrebările şi răspunsurile şi dând răspunsurile în pas alert. Examenul e rapid şi sintetic. Poetul ascultă mersul ritmic etern al lumilor. meditează asupra artei. zece porţi se dau la o parte". Romanele. 1939). cântece. pornind de la savoarea primelor noastre cărţi bisericeşti şi trecând prin experienţa artistică a generaţiilor anterioare (I. Rădăcinile artei lui sale sunt înfipte puternic în tradiţia culturală. dându-i semnificaţie contemporană. El foloseşte numeroase forme poetice împrumutate din creaţia populară. După Eminescu. Macedonski). ritmuri şi măsuri şi chiar tipuri de rime populare. Heliade Rădulescu. Jurnalul litarar". ca şi în referinţele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri. Caragiale. cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. Este cu totul tulburător amestecul de lumină şi întuneric care rezultă din vecinătatea vieţii şi a morţii. colinde. prin expresia cea mai concretă. Poetul cântă frumuseţile patriei socialiste. el realizează cel mai pregnant detaşarea de expresia prozaică. sensibilizază. au o structură poetică. Sufletul e "şubred" (ca o construcţie gată să se năruiască). Tema vieţii şi a morţii are acum la Arghezi.ro 15 . precum s-a mai afirmat. "Un profesor universitar îşi examinează studenţii în trăsură. Un exemplu de caustică ionie argheziană. Un fine de an ţine până la gară cu sesiunrea în vagon şi ocuparea de mai înainte a unui loc pentru savant. trebuie căutat geniul invocator arghezian. transfigurează vechia baladă populară.clopotel. Limba argheziană însăşi cuprinde toate straturile referat. ca o amorţire a simţurilor. "Poema noi". compunând doine. candidatul e gata să alerge chiar cu valizele în spinare după trăsura domnului profesor. ("Tudor Arghezi. învăţăminte şi credinţe acumulate de viaţa colectivă a poporului de-a lungul istoriei.

La acesta se adaugă o îndelungată experienţă artistică de primul rang. expresii argotice. după o strălucită carieră impresionantă prin vastitate şi valoare artistică.P.L.P. manuale si diverse reviste literare Articole conexe: “1907” (volumul) “Cărticică de seară” “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” “Cartea cu jucării” “Cuvinte potrivite” Top | Romana | Index referat. La 14 iulie 1967. poetul a fost mereu o vitalitate creatoare rar întâlnită în literatură.graiului românesc: cuvinte şi construcţii arhaice. V. E. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. E. Puterea de exprimare a sufletului nostru naţional îi acordă lui poetului valoarea sa universală. îmbogăţind ca puţini alţii patrimoniul culturii naţionale şi universale.ro 16 . vol. Tudor Arghezi ne-a părăsit pentru totdeauna.1 Cursuri. 1967. vorbe câmpeneşti.clopotel. 1968. manifestată printr-o veşnică nelinişte şi îndoială în faţa credinţei. nenumărate neologisme. p.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu. vol. De la debutul său din 1896. Bibliografie "Scrieri".L.

/ Suite de bătrânii mei pe brânci. "Testament". Tema majoră constituie coloana vertebrală a creaţiei argheziene..ro 17 . acum. Citeşte articolul II. / Prin râpi şi gropi adânci. creaţia care este muncă: "Ca să schimbăm. Despre Tudor Arghezi. poezia filozofică: ("Testament". vol. având deci şi o valoare programatică. / Şi. după moarte."Cuvinte potrivite" este primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi apărut abia în anul 1927. când marele scriitor român avea 47 de ani. Concepte prezente în volum Reprezintă un punct de plecare.. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine. Tudor Arghezi se simte legat de înaintaşi şi devine legătorul umanităţii. devenirea umană. . adevărata artă poetică argheziană. Din universul liriciii argheziene fac parte: poezia socială: estetica urâtului ("Flori de mucigai"). dar şi o sinteză a evoluţiei ulterioare a poetului. frământate mii de săptămâni. purtătorul năzuinţelor vi în prezent: "Nu-ţi voi lăsa drept bunuri. "Numai prin acumularea unor astfel de eforturi uriaşe ale nesfârşitelor generaţii a fost posibilă arta. / Cartea mea-i fiule. Poetul vede această devenire ca pe un neîntrerupt efort milenar al omului de ridicare. universul tărănesc ("Peizaje"). întâia oară. Operele sale sunt originale şi apreciate. / Decât un nume adunat pe-o carte. / Din graiul dur cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. referat. tânar. situarea personalităţii omului în raport cu universul şi universalitatea. psalmii care reflectă permaneta căutare a adevărului despre divinitate. / Le-am prefăcut în visuri şi icoane".clopotel. / Şi care. Este anunţată încă din prima poezie a volumului.. printre plăvani. de autodepăşire. să le urci te-aşteptă. poezia jocului "a boabe si a fărâmei": ("Prefaţă"). Face parte din curentul modernist şi este considerat al doilea mare poet după Mihai Eminescu. / Sudoarea muncii sutelor de ani. "Cuvinte potrivite". poezia de dragoste: vol. "Cărticică de seară". "Portret"). o treaptă". de dragoste care îmbracă chipul reticenţei şi amânării clipei de iubire şi filozofică. Poezia argheziană cuprinsă aici este: socială şi are ca teme universul ţărănesc şi revolta. / Sapa-n condei şi brazda-n călimară / Bătrânii au adunat..

toţi. / Au zburat din streaşina lumii. / Au murit şi numărul din poartă / Şi clopotul. În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Şi mă muncesc din rădăcini şi sânge / Trimite-mi. sufletul se bucură că trăieşte "neliniştita patimă cerească". pentru convertirea în poezie a elementelor socotite urâte. părinţii ştiu. teologie apofatică. / Şi s-au pierdut rândunelele. S-au stârpit cucuruzii. ca Baudelaire. imaginea divinităţii imposibil de cunoscut. Alături de cuvintele de slavă din "Psalmi" se adaugă mereu şi reproşurile: "Gura ta sfântă. / Nu s-a deschis decât să ne-njure". / S-au uscat busuiocul şi duzii. în care poetul exprimă teroarea neantului. căutarea dialogului cu Dumnezeu într-o lume tot mai desacralizată. aplicată atributelor revelate ale lui Dumnezeu. care. semnul deărtării / Din când în când. deznădejdea: "Ce noapte groasă. Pe linia dramei şi cunoaşterii se înscriu multe alte poezii. şi cheia". ireductibilă la dimensiunile şi calităţile umane. Lirica argeziană este dominată de setea de cunoaştere a lumii şi a vieţii. Iscând "din bube. Psalmul arghezian Psalmul arghezian este presărat cu stări contradictorii care exprimă situaţia dramatică a condiţiei umane. Impresionantă este "Duhovnicească". / A bătut în fundul lumii cineva".. De aceea însăşi cunoaşterea poetică devine cunoaşterea purificatoare. S. ce noapte grea. La Arghezi se poate vorbi însă despre teologia catafatică. zbuciumul omului care vrea certitudini. toţi au înoptat. iar a-L găsi însemnă a-L căuta neîncetat.şi se putea. este convertirea în melodie a revoltei: "Făcui din zdrenţe muguri şi coroane / Veninul strâns l-am preschimbat în miere". doamne. Neputincios să atingă absolutul. câte un pui de înger". prin desfaşurarea rapidă. Remarcabil este micul poem "Între două nopţi".Este veneraţia firească a fiului de robi ajuns cărturar faţă de truda anonimă a strămoşilor.ro 18 . gnoseologică (divinitatea se confundă cu adevărul absolut). / Toţi au murit de tot. dar mereu este asaltat de îndoieli. Năzuind către absolutul identificat cu divinitatea ca forţă creatoare primordială. Actul liric devine un mod de răzbunare rafinată a durerii. lăstunii . poetul trăieşte într-un şir de Psalmi. / Tu le vorbeai . Majoritatea psalmilor au luat naştere în perioada 1923-1927 şi au fost integraţi în volumul "Cuvinte potrivite".. Procesul de creaţie artistică este sublinierea suferinţei de veacuri a mulţimilor. / Toţi s-au culcat cu tine. etică şi estetică. Iată imagini terifiante care dezvoltă senzaţia de pustiire: "Toţi au plecat de când ai plecat. III. Accepţiuni ale dumnezeirii în "Psalmi" (după Eugen Simion): religioasă (panteism de sorginte populară). Chinuit de îndoieli poetul mărturiseşte: "vreau să te pipăi şi să urlu: Este!". căci "mierea" în care s-a preschimbat "veninul strâns" păstrează întreagă dulcea lui putere să pedepsească pe stăpân: "Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o singură vioară / Pe care ascultând-o a jucat / Stapânul. în centru căreia se situează deus absconditus. ca un ţap înjunghiat". prin referat. şi lacătul. / Scris l-ai găsit în catastif / Şi i-ai trimis un înger de povaţă / Şi îngerul stătu cu el de faţă. În jurul lui Dumnezeu este un cerc de tăcere. de încercarea dramatică a poetului de a înţelege sensul şi scopul existenţei. mucegaiuri şi noroi" frumuseţi poetul se afirmă. Poetul cere divinitaţii. Crohmălniceanu arată influenţa teologiei dialectice. / Şi Grivei s-a învârtit în bot / Şi a căzut. Este o sfâşietoare pendulare între cei doi poli ai "creaţei şi tăgadei". Ov. o frământare omenească autentică care situează poeziile la nivelul marii arte. Drama cunoaşterii din "Psalmi" este vizibilă în multe alte creaţii argheziene din "Cuvinte potrivite".clopotel. / Când fu să plece şi Iosif. epifaniilor. care se arată credincioşilor doar prin intermedii... / Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea / Şi pruncul şi bărbatul şi femeia . prin titlul simbolic. ca în legendele biblice sa-şi demonstreze existenţa cu probe concrete: "Când magii au purces după o stea.

O mare tensiune se dagajă din cele 14 versuri construite cu o atentă migală artistică pentru a evidenţia cele două forţe în luptă: efortul de cunoaştere al omului şi refuzul divinităţii de a se lăsa revelată. Poezii cuprinse în volumul "Cuvinte Potrivite" "Testament" "Cântec de adormit Miţura" "Din drum" "Melancolie" "Plugule" "Psalm" "Seara" "Marina" "Mâhniri" "Psalm" "Morgenstimmung" "Niciodată toamnă" "Cântare" "Psalm" "Belşug" "Ex Libris" "Poate că este ceasul" "Doliu" "Psalm" "Inscripţie pe biblie" "Blesteme" referat. fără a-l putea atinge vreodată. Poemul (simbolic nu însă simbolist) exprimă tragicul destin al omului care tinde spre absolut.liricul alegoric şi prin simplitatea expresiei şi a construcţiilor poate deruta pe cititorul neavizat. IV.clopotel. O analiză multilaterală evidentă a poeziei o face Sorin Alexandrescu în volumul "Analize literare şi stilistice".ro 19 .

"Buna vestire" "De-a v-aţi-ascuns ..clopotel.ro 20 .." "Arheologie" "Dor dur" "Psalm" "Prinţul" "Evoluţii" "Psalm" "Jignire" "Graiul nopţii" "Inscripţie pe un portret" "Toamna" "Oseminte pierdute" "Vodă-Ţepeş "Caligula" "Din nou" "Despărţire" "Heruvic" "Psalmul de taină" "Psalm" "Sfârşitul toamnei" "Duhovnicescă" "Linguare" "Incertitudine" "Restiruiri" referat.

1968. E vorba de poezii care prin atmosfera pe care o degajă se înrudesc cu proza din "Poarta neagră".P. Pe întuneric. Editura Art Mai multe: Tudor Arghezi (Biografie) Testament de Tudor Arghezi (Comentariu) Flori de mucigai de Tudor Arghezi (Comentariu) Prefaţă de Tudor Arghezi (Comentariu) Top | Romana | Index Introducere "Flori de mucigai" este un volum de poezii apărut în 1931. 313-318 "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu. E.1-18 "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu.. Poezia de început. Bibliografie "Scrieri". II. personalitate artistică excepţională. o umanitate în care setimentele aproape sunt inexistente sub acţiunea degradantă a claustrării. / De sete de apă / Şi de foame de scrum.V.1 Literatura română pentru examenul de bacalaureat de L. Autorul acestuia este Tudor Arghezi. 1967. cu volumul "Flori de mucigai" suntem purtaţi în infern. Cuprins Dacă în "Psalmi" şi în alte poezii înrudite Tudor Arghezi îşi exprimă setea de absolut. vol. Lazăr. / Stihurile de-acum / referat.. indică de fapt sensul întregului ciclu: "Le-am scris cu unghie pe tencuială / Pe un perete de firidă goală. p. care poartă titlul volumului.L.ro 21 .P.clopotel. dacă în general în volumul "Cuvinte potrivite" poetul năzuia la pătrunderea în "paradisul celestial". E. Paicu şi M. Sunt stihuri fără an. ucigaşi.L. poeziile fiind scrise în închisoarea de la Văcăreşti. Volumul este dominat de estetica urâtului. / Stihuri de groapă. cititorul fiind purtat într-o lume de hoţi. în singurătate . care domină lirica românească şi este după unele aprecieri este "cel mai de seamă poet contemporan". vol.

afară.cel puţin deocamdată . va urmări amestecul de degradare şi de puritate. Naraţiunea. / Cu toiag. Unele poezii. ne amintesc de ciclul diafan al "Cuvintelor potrivite". / Şi au binecuvântat / Lângă doftorii şi lângă pat. / Ei au cântat din buciume şi strune. manuale si diverse reviste literare referat. Numai că tocmai în această zonă subumană poetul ştie să descopere "frumuseţi şi preţuri noi" (chiar şi în "Cuvinte potrivite" se întâlnesc poezii care ilustrează estetica urâtului). de subtilitate artistică. de mizerie şi de suavitate. / Era întuneric. III. Volumul implică o viziune critică şi realistă a lumii închisorii.Când mi s-a tocit unghia îngerească / Am lăsat-o să crească / Şi nu a mai crescut / Sau nu o mai am cunoscut. "unghia îngerească". ca o viziune halucinantă a alunecării între două tărâmuri: "Zgomot de lanţuri multe / A trecut prin curte. adică se limitează la descrieirea închisorii şi a periferiei. grăpiş / Prin păienjeniş / Ca o fiară bolnavă de rugină" ("Ghlere"). al mucegaiurilor şi al noroiului. ploaia bătea departe. un mediu sugerat încă din poezia "Testament". dar raritatea şi savoarea sunt însuşirile lor. / Doi o icoană. / Câte o rugăciune. Halucinaţiile culminează într-o liniştită transfigurare: "Şi odaia cu mucigai / A mirosit toată noaptea a rai".clopotel. ca acesta citată. "Ucigă-l toaca". / Doi o cârjă. George Călinescu a atras atenţia că "Flori de mucigai" este operă de rafinament. / A ieşit lung pe porţi / Printre vii şi morţi / Târâş. de perversiune şi de nevinovăţie.la căutarea absolutului divin. Unele portrete impresionează prin lirismul care "transcede materialitatea în planul poetic": "În ochii deschişi.păscut / A-ncremenit acolo străin". / A satului unde-i născut. Unul dintre cele mai profunde poeme ale ciclului este "Cântec mut". / Şi mă durea mâna ca o ghiară". / A câmpului unde iezii ia . tabloul şi portretele realiste sunt mijloace frecvent folosite de poet în mici poeme ca "Cina". Este evidentă renunţarea . doi o coroană". în care poetul surprinde agonia nocturnă a unui condamnat. cu îngeri şi sfinţi. acela al bubelor. / Erau aşa de fierbinţi / Că se făcuse-n spital / Cald ca sub un şal. Este o viziune a unui paradis care coboară peste o realitate meschină: "La patul vecinului meu / A venit azi-noapte Dumnezeu. o lumină. Poetul cu un excepţional instinct al întrepătrunderii materiilor. dar important în primul rând e să recunoaştem înalta valoare artistică a poeziilor în aparenţă vulgare şi triviale. Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu "Scrieri" de Pompiliu Constantinescu Cursuri. s-a tocit. O poetică simplă şi rafinată în acelaşi timp stă la baza "Florilor de mucigai". Criticul remarcă "surprinderea suavităţii sub expresia de mahala". Iată evocarea unui convoi de deţinuţi. Scriitorul necultivat în sens artistic se sperie şi le crede vulgare.ro 22 . / Doi îngeri au adus o carte / Cu copeile sparte.

Recunoaştem în acestă operă aspecte ale artei argheziene din trecut.clopotel. / Ca în marte. cu un ton calm. Lirismul şi satira. la relevarea unor năravuri abjecte. În reprezentar referat. dar în acelaşi timp se poate identifica şi un e nou. Nu e vorba de o strictă reconstruire istorică. nu este proclamată direct nicăieri. poetul evocând u profiluri şi episoade. cronicăresc. diatribă sarcastică. dramatic şi oratoric.ro 23 . unele de un comic grotesc. Poetul optează pentru mijloacele operei satirice precum pam invectiva. Opera e d fi un poem epic sau eventul ciclu de evocări lirice menite să prezinte într-o ordine didactică cauzele. transcriere versificată a unor docum oficiale groteşti pot fi întâlnite în paginile volumului. epic. suavă sau tragică. / S-a ridicat spre cer. Este vorba deci de o viziune lirică originală înte înţelegerea marxistă a evenimetelor. "1907" exprimă poetic ideea majoră ca numai printr-o luptă unită. profilul moral al răsculaţilor şi al opresorilor. Răscoala datorită caracterului neorganizat a fost înăbuşită. Romanele cunoscutului poet rom impropriu denumite “romane” ele fiind proza unui artist care tinde către deformarea realităţii potrivit fantezei sal excepţionale. dar şi ca o expresie a dreptăţii istorice. starea de spirit a ţărănimii în preajma dezlănţuirii răscoalei. Discurs şi comentariu liric relatare seacă a unor împrejurări grăitoare prin ele însăşi. po cuprinde. nu o idealizează. În volum sunt cuprinse diatribe. ci de o viziune în care artistul şi filozoful se întâlne fericită sinteză. Introducere “1907” este un volum în proză scris de Tudor Arghezi şi publicat în anul 1955. dar lasă să transpară ideea necesităţii istorice a luptei pentru o lume nouă. conştientă. prin înlăturarea opresorilor. Este un impresionant monument consacrat ţărănimii răsculate în 1907. Răscoala nu e prezentată numai ca o erupţie elementară a mâniei colective nestăvilite. Pretutindeni constatăm o întrepătrundere între liric. Cuprins Varietăţii situaţiilor surprinse de poet le corespund o multitudine de tonuri ce nu pot fi încadrate în specii sau gen literare. în care. la conturarea puternică a unor portrete m intim legate de cele fizice. momente dr tragice din cursul evenimentelor. Ideea apare chiar din "Cuvânt înainte". din Hodivoaia. / Şi din Flămânzi şi Stănileşti văpaia". oprima găsi esenţa de care i-a înstrăinat societatea clădită pe exploatare. într-o noapte. II. notaţia ironică şi sarcastică. într-un tablou de ansamblu priveliştile luminate de incendiile devastatore: "În anii nouă sute şapte. desfăşurarea înăbuşirea răscoalei.Altele: Tudor Arghezi “Cuvinte potrivite” “Testament” . afirmaţia şi negaţia violentă fuzionează până la identificare. comentarii lirice şi diverse situaţii numite de autor "Peisaje să reînvie sărăcia şi frământarea satelor.

Calmul care urmează sângerosului episod din isto poporului român nu este decât pauza dintre două bătălii. devenit haiduc de codru. este supus batjocurii poetului. incult şi neghiob. Cu acesta se îndeplineşte făgăduiala din "Testament" a poetului. În "Conu Alecu" se dezvăluie com dintre proprietari şi comandanţii trupelor reprimatoare. el reconoaşte tot ceea ce i se impută cu liniştea şi certitudinea celui ce ştie că a luptat pentru dre pentru apărarea demnităţii umane. un satrap din Oltenia mai mare peste cinci ju grosolan. prefectul şi ministrul. "E. nu lânced ca o turmă. elaborează cu calm şi cinism procesul împuşcării ţăranilor legaţi din curte. în înce ciocoiască ţăranul din "Pe răzătoare" ajunge la concluzia cea mai firească. Sufocat. pentru a ajunge la înfruntarea categorică a stăpânului de către argat ("Va Petru al Catrincii. ucide boierii. încât a adus la judecată. "Duduia". Ciocoii îşi sărbătoresc sinistrul triumf. răspunzătoare p mizeria şi teroarea maselor: boieri vechi şi noi. Ideea care nu a fost exprimată direct în întregul volum a explicit în final: "Aşa. / Şi strălucea în fiare. făcând să retră conştiinţa urmaşilor seara răzvrătită. Ura sa împotriva acestora este atât de nestăvilită.atunci cu noi". la glezne. "învingătorii" nu pot să-şi spaima de propria lor conştiinţă. brăţări de lanţuri grele. "Cucoana maro". la care se adaugă clerul ipocrit care binecuvântează acţiu exploatatorilor. Conu Alecu. care vine de la străbunii săi până la el. dezgustătoare. Avocat". de o concreteţe halucinantă. În "Lipsesc morminte" se evidenţiază cinismul masacratorilor. pe neştiute. se manifestă întâi prin sudălmi şi blesteme. sugerându-se ideea unei învieri social-morale. şi dă-l pe răzătoare". poetul narator şi comentator apare ca un tribun al dreptăţii. / Răspunde din bordeie alte nouă sute şapte. Contopit cu eroii săi ţărani. Paraziţii sociali apar în culori violen acţiunile lor îi situează în regnurile inferioare. III. ca hreanul. şi ghiulele. poetul îi biciuieşte. Un final asemănător apare şi în “Răzvrătitul”: "Nu mai rămâie piatră pe piatră.focurile răscoalei se confună cu lumânările din noaptea Învierii. / Că poate şi armata în slujba la cioco la dreptate să fie . / Mai ch crâncen.ro 24 . Imaginile sunt de tip arghezian. în frunte cu suveranul. Priviţi din apropiere. plutonierul şi ofiţerii. Răscoala ţărănească este surprinsă şi urmărită sub toate aspectele. de la protestul individual la dezlănţuirea mânie colective. / Să nu cumva să fie. Poezia "Epilog" cu care se încheie volumul evocă atmosfera capitalei şi starea de spirit a exploatatorilor: "Au câş războiul lor cu ţara / Şi s-au ales plugarii cu morţii şi ocara". Ura individuală creşte mocnit. cel animal şi teratologic (gângănii. Simulând ad de paraziţii vremelnic învingători. se ridică apoi pe o treaptă ma refuzului de ploconire în faţa ciocoiului. încărcată de stafii însângerate. / Îi dase stăpânirea. ajungându-se până la m brută. grinzi în grinzi / Şi cadă şi tăria în ţăndări oglinzi". Bibliografie "Istoria litaraturii romane" de George Calinescu referat. şi cel din urmă. ca un mitropoli Represaliile apar ca nişte relatări ale autorilor. în realitate. elemente ale aparatului de represiune: jandarmu perceptorii. Simpatia poetului pentru cel înlănţuit apare din portretul făurit acestuia: "Gătit giuvaiere. Întregul edificiu social moşieresc. impură. îndemnul categoric la exterminarea exploatatorului: "Nu căuta dreptatea domnească frăţioare: Ia pe ciocoi. prin osanele sarcastice. Ciclul “Conu Alecu". arendaşi şi vătafi. În cuprinsul operei sunt înfierate cu o excepţională forţă pamfletică categoriile şi tipurile sociale. pre realizeze procentajul "planificat" de morţi şi să împânzească ţara cu morminte. vedeţi. sunt ilustrative pen grotescul viziunii argheziene. pe la un miez de noapte.clopotel. omizi).

prima enciclopedie romana online.roenciclopedia. atomul. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu. manuale si diverse reviste literare Altele: Tudor Arghezi “Flori de mucigai” (volumul) “Cântare omului” Top | Romana | Index HIT100. "1907" (Volumul). ca fiinta ganditoare. Webmistress: Ioana Radu Tudor Arghezi – universul poetic Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea. asa cum se contureaza ea inca de la inceput. omului pe pamant. fie cea pamfletara.clopotel. In fine. sa nu uitam proza. © http://www.ro 25 . Literatură. pana la dscoperirea tainei tainelor. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. Termeni si conditii. fie cea romanesca. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”. avand un si mai vadit referat.ro Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentio "roEnciclopedia . Toate drepturile rezervate.ro" concepută de Ioana Radu şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedi a primi acordul roEnciclopedia. Conceptia artistica a lui Arghezi. care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada. este una de angajare sociala. in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare.Cursuri. Acasa • Selectare domeniu • Cautare • Contact © Copyright 2002-2007 roEnciclopedia.

T. Poezii e dragoste intalnim inca in volumul “Cuvinte potrivite”. care este patruns de prezenta ei (“Mireasa”. C) in 1910 .poezia Ruga de seara sustine o adevarata reforma lingvistico-poetica. ci a muncit intens si indelung pentru aceasta. marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii. D) in 1916 . al imbinarilor si asociatiilor aparent banale si chiar neasteptate. Prin urmare. in ce consta. altele sa fie pipaibile. Femeia devine stapana acestui univers. 4. E) in 1927 volumul Cuvinte potrivite impune pe deplin un poet original. dure sau musculate si cu par de animal". Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om (“Cantec de adormit Mitura”. careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube. miracolul arghezian? 1. mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi”. ca se resimte de influente eminesciene. VianU). cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi. El insusi s-a autodefinit deseori ca mestesugar" al cuvintelor. Arghezi a avut mai multe debuturi literare: A) in 1896 -cu versuri uitate si chiar respinse mai apoi. B) in 1904 .caracter social. ceea ce. iar cealalta. Arghezi nu s-a impus deodata ca poet. de amanare a clipei de iubire (“Melancolie” sau “Creion”). de fapt.clopotel. nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex.mereu altele _-jn care o face. S-a afirmat despre poezia erotica argheziana. Mai intai in modul de a-si face loc intr-o literatura atat de mult dominata de posteminescianism.ro 26 . asa incat unele sa miroasa. 2. “Casnicie”). decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi " (T. fara ca vreunul sa-1 poata revendica in mod legitim.poezia Belsug adauga noi sensuri acestei directii. 3. anuntand o noua directie lirirca. Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta. dar reprezentativ pentru aceasta tema este “Versuri de seara”. Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”. de fapt. dar nici absolutizat. in poezia sa apare intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale. Universul poetic S-a spus ca de la Mihai Eminescu lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama. referat. Materialul sau de lucru este cel vagabond al cuvintelor dure". unele sa supere pupila prin scanteiere. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”. intr-adevar. avand atingeri cu toate curentele vremii sale. Poezia sa mare rezulta nu atat din ce spune ci din modalitatile . dar intotdeauna incarcate de noi sensuri.ciclul Agate negre un alt fel de simbolism. volumul “Copilaresti”). nu poate fi tagaduit. S-a sustinut pe buna dreptate ca Arghezi s-a impus ca un miracol in literatura. Arghezi este poetul cuvintelor potrivite".

Cartea cu jucarii. insa cu nuante multiple (ca in poezia Zdreanta). Cantare omului.in fine . 5. 8. 7.Deviza poetului din Ruga de seara: Sa-mi fie verbul limba / De flacari vaste ce distrug". Cautarea argheziana . estetica uratului. E) O alta noutate a acestui mare poet o formeaza lirica jocului. Ochii Maicii Domnului. marile sensuri ale existentei si banalul. referat. Stihuri pestrite". Prisaca.poate fi chiar joc de copii. Flori de mucigai. cu trecerea timpului. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata" sustine neaparat faptul ca intreaga creatie a lui Arghezi se realizeaza ca un anume joc . intre credinta si tagada. trairea boabei" terestre (PsalmI).intre absolut si concret. D) in poezia de dragoste.clopotel. Ea realizeaza. Tematica creatiei argheziene pare a se inscrie intr-o anume traditie. Cu bastonul prin Bucuresti s. De-a v-ati ascuns. poate retine fuga de pe cruce {Duhovniceasca). poate fi satiric (in Hora de baietI) sau . intre a fi si a nu fi. Arghezi alatura in mod magistral sensibilitatea si duritatea. Poetul se doreste deodata inger si demon pentru a rastalmaci sensurile existentei dintre cer si pamant.ro 27 . Cuvantul meu sa fie plug". dar derularea sa in flux liric respinge incorsetari de orice tip: A) Arta lui poetica (intre Ruga de seara. Declaratia marelui poet: Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. Ea cauta la fel de bine sensurile sociologice ale existentei. cu moartea (Duhovniceasca. de fapt. mucegaiuri si noroi" frumuseti si preturi noi". Marele poet se zbate. 6. SilabE) cat si in prozele sale {Icoane de lemn.A). este prezenta atat in versuri (Psalmi. pentru ca astfel sa construiasca viziunea unei existente uluitor de complexe. De ce-asfi trist?). Stare. B) Poezia filosofica implica atat existentiala cautare a lui Dumnezeu (in PsalmI) cat si confruntarea cu viata. cu acel curs al devenirii umane din ciclul Cantare omului. poate raporta extreme (in De-abiaplecasesi: De ce-ai plecat De ce-ai mai fi ramas?"). cauta in bube. lipsindu-mi instalatiile. Testament si PortreT) impune un neobosit rob al slovelor de foc" si al slovelor faurite". Flori de mucigai! ). a boabei si a faramei din Buruieni. T.acela al reconsiderarii existentei sub semnul potrivirii de cuvinte. Arghezi cauta in microspatiu si in microtimp corespondente ale sensurilor existentei majore si infinite. C) Poezia afectiv sociala raporteaza florile" la mucigai". Poeme noi. frumosul si uratul (Vezi voi. Acest joc poate fi ciudat" {De-a v-ati ascunS) pentru ca este jocul mortii. intre cautarea Dumnezeirii si pipairea. Arghezi este cel care coboara sentimentul impus de zburator {LingoarE) in planul trairii domestice si casnice {Versuri de seara). vantule?. de fapt. Ce ai cu mine. un cautator al inefabilului liric -intre vis si concret. Cantec de adormit Mitzura.

treapta" (de formare si evolutie in viata si-n literatura). Testament Deschizand primul volum de versuri argheziene. in sensul pur al cuvantului. cu-ndemnuri pentru vite". izbavindu-1 de suferinta. Rezultatul respectivei distilari este cartea" devenita Dumnezeu de piatra" si hotar inalt". pentru ca poezia lui Arghezi este fundamental existentiala. poetul adreseaza in testamentul" lui un indemn catre urmas (Aseaz-o cu credinta capatai"). testament literaR) de prima importanta in intreaga noastra literatura. poet modern si. truda asupra cuvintelor. Deci cartea" inseamna munca. estetica uratului in genul lui Baudelaire. pentru aceasta. pe baza unor imbinari neasteptate de cuvinte. Procesul creatiei argheziene este sustinut in mod magistral prin jocul" cuvintelor. Iar pentru ca sa sune mai frumos. Pornit din Eminescu si simbolism. posibil capatai" (punct de pornire in formarE). niste idei. Respectiva carte" a fost realizata in cursul existentei definite ca lupta (prin seara razvratita"). Izvoarele ei sunt bube. El obtine. precizand ca acea carte" vrea sa transmita o stafeta intre robi de la nivel general si robul cartii" (al scrisuluI) in planul special.ro 28 . materialul la ideal. dar finalitatile nu trebuie sa-i fie altele decat frumuseti si preturi noi" (conform esteticii uratuluI). adica insemn al creatiei ridicate la rang divin. Arghezi isi defineste cartea" drept vioara" si bici". Dincolo de definirea cartii" sale. Prin urmare.9. dupa modelul muncii fizice.) si pana la ermetizarea lirica din Biulbiul sau Niciodata toamna. iar ocara" poate sa-mbie" sau sa-njure".joc" al ideilor: poetul distileaza existenta comuna a robilor cu ajutorul acelorasi cuvinte potrivite. caci arta poate intoarce un destin. Mai departe. Cartea" devine si razbunare. conceptie despre opera. concretul la arbitrar folosind cu maiestrie jocul cuvintelor a caror melodie decide cresterea timbrului specific al poeziei. crez liric. Textul sau nu versifica. fara indoiala. ea intuind.urmas. poetul a recurs la cuvinte potrivite". picioare domnisoare" etc. referat. Iata nobila misiune a poetului: sa obtina inefabilul extrem din obisnuitul extrem. El raporteaza. veninul" se preschimba in miere". dar numai cand pastreaza parfumul radacinilor.poet original. Exista multiple situatii in creatiile sale care sustin un evident modernism: de la neasteptatele asocieri de cuvinte (lacrimi de floare. Urmeaza in mod logic. mucigaiuri si noroi". hrisov (document prim al robiloR). caruia-i lasa un nume adunat pe-o carte". la asocierea mestesugita a graiului. poet miracol. ca istorie (suita de batrani pe branci" prin rapi si gropi adanci"). Arghezi s-a cautat si s-a gasit ca poet original si modern.prin urmare .de fapt . Arghezi ramane . aceasta poezie constituie arta poetica (manifest literar. stari ale existentei si cautand astfel o noua misiune poetica in functie de asemenea situatii existentiale. care framantate" indelung devin versuri si icoane" (poezie si credinta). care este . cartea" devine termenul esential al intregii adrese: cartea" inseamna: opera. Arghezi imagineaza dialogul cu un posibil fiu". astfel. derularea lirica a transfigurarii-muncii fizice in fapt poetic Sapa" a devenit condei" si brazda" s-a impus drept calimara" prin sudoarea muncii sutelor de ani". T. Poetul se vrea rob printre robi si-si cauta atat locul in viata cat si marea datorie fata de acest loc. cat timp din zdrente" se obtin muguri si coroane" (vesnica germinatie si insemnele primordialitatiI).clopotel.

al universului taranesc ridicat la rang de spiritualitate. intre credinta si tagada intr-un Dumnezeu care se confunda cu ideea de adevar. Dumnezeu inseamna in acelasi timp ideal. Tudor Arghezi coboara filosofia poetica la nivelul ei practic si moral. latura ideal-divina (pentru el si pentru natura sA). mereu dramatizand. Arghezi este. creatia sublima este Dumnezeu de piatra". ci incercare de intelegere prin cuvant". in Psalmi. creatie si adevar absolut astfel incat cautarea lui nu trebuie sa fie altceva decat cautarea de sine a omului superior.monolog. dar nu oricum. iar aparentul dialog cu Dumnezeu este ." Tematica Psalmilor expune in mod magistral zbuciumul intre material si spiritual. prin urmare. in acest sens. cautand a se convinge prin dovada pipaita a mainilor" si traieste lupta interioara intre dorinta apriga de a crede si necredinta pustiitoare" (Serban CioculescU). Psalmii Universul poetic arghezian este de o extraordinara cuprindere sub semnul contradictiei cu timpul. Daca la Eminescu. s-a razboit o viata intreaga intre certitudine si incertitudine. condamnat prin origine la concret.ro 29 . apoi iarasi la suferinta). al florilor de mucigai".clopotel. dar insetat de absolut. poetul zbatandu-se intre concret si absolut si cautandu-si partea incompleta. Prin ea se exprima o lume. catre cucerirea referat. o constiinta lirica individuala care sustine cauza unei colectivitati pe baza poeziei definite nu numai un joc sau numai potrivire de cuvinte. (M. etica si estetica. in Inscriptie pe biblie. dar nu se poate vorbi nici de existentialul modern. Psalmii (partea cea mai rezistenta a liricii arghezienE) propun un spirit zbuciumat.Pentru a se obtine o asemenea arta poetica se impune imbinarea slovei de foc" cu slova faurita" (a cuvantului dur cu cel lucrat indelunG). Pentru creatorul Testamentului. al piscurilor mari de piatra". ci de la nivelul marelui lirism. Luceafarul gaseste un Demiurg-Constiinta universala in cer. Arghezi orbecaie pe intuneric. Retinand psihologia poetului blestemat". in ei nu mai apare simpla meditatie romantica asupra problemelor lumii. fluxul lirico-dramatic nu este unul obisnuit. o expresie deodata etnica. PapahagI). ci un nesfarsit spectacol al mintii". caruia poetul ii propune un adevar si o cerinta: Ascuns te-au gasit in cuvant / Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale. ci a conditiei umane predestinate. el cuprinde astfel tot ceea ce framanta dintotdeauna conditia umana. cu harul poetic (de care Arghezi este constient ca n-a avut partE). unde si ramane Geniul sau.intru inaltarea Omului concret. Folosind motivul biblic al cantarii cantarilor" (cu flux infinit de la suferinta. la credinta si speranta. cu legile si naravurile nedrepte. al boabei si al faramei". Prin urmare.de fapt . Arghezi isi doreste Dumnezeul pe pamant . Poetul. dar tot astfel putand-o lua de la capat intr-un parcurs care poate fi pus sub semnul shakespearianului a fi sau a nu fi! ". dar nu impotriva unei lumi mediocre si a unui Zeus dogmatic. Cartea" scrisa de rob" devine o expresie a spiritualitatii poporului. aparea vizunea oamenilor cautandu-1 dintotdeauna pe Dumnezeu. al jocului cu viata si cu moartea. El este un nou Prometeu revoltat.

marii idei. a celui care nu se multumeste numai cu datul ceresc: Sunt vinovat ca am ravnit / Mereu numai la bun oprit". spre amaraciunea acesteia. in replica. de cand ma rog. O atare vina" consemneaza imediat cautarea Dumnezeirii in zgomot si-n tacere". Cautarea este pentru credinta sau pentru tagada". zbuciumul celui care. ii da. Arghezi isi propune din nou conditia revoltatului. poetul cere ferm: Vreau sa vorbesti cu robul tau mai des". in munte si pe ape / Nu stiu sa fug in marele ocol" Unica salvare poate fi un anumit semn": Port in mine semnul. se poate crede mijlocitorul lui Dumnezeu pe pamant (prin intunericul alb" al poezieI) va fi mereu reluat. dar ea este totodata reconstructiva pentru ca. Orice inceput al marelui zbucium se afla sub semnul fatalitatii conditiei dramatice: Tare sunt singur. alchimiei verbale". dupa ce destrama materia. el este cel desemnat spre indarjirea vie" contra mediocritatii si limitarii. referat. Tudor Arghezi ramane vesnic terestru si vesnic revoltat contra conditiei marginite. si esti si nici nu esti. caci poetul nostru materializeaza obiectele lirice din domeniul spiritual.ro 30 . caci Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe / Marea ma-nghite." Dogma se alatura incertitudinii si Dumnezeu apare definit intr-un mod perfect original: Esti ca un gand. o alta infatisare.intra in contrast cu lipsa harului divin simbolizat de inger.clopotel. Doamne. exista o neliniste argheziana. Dumnezeu! " Ca un nou Fat-Frumos. asa cum am vazut. O atare convingere se cere concreta. ravnind la bunurile toate / Ti-am auzit cuvantul zicand ca nu se poate. Este o idee mereu reluata. gratie. lutul m-a oprit / Am alergat si-n drum m-am razvratit/ Si n-am scapat din zarea marei stepe". / Ca am leacul mare-al mortii tuturor" (semnul" superioritatii printre oamenI). a carei directie metafizica se vrea realizata in incercarea de a cobori limbajul filosofic in plan concret. in realitate (lirica! ). ci se cer considerate in relatie cu structura sufleteasca a celui care le manipuleaza. nici unul". intr-un fel. caci Poetul ca si Omul ramane mereu tinzand catre ideal. cu atat mai mult cu cat vrea sa fuga din lume: Pribeag in ses. Domnul." De la cautare infrigurata si lipsa de perspectiva. va capata caracter profund dramatic. caci Doar mie. / intre putinta si-ntre amintire. Arghezi ajunge la o adevarata infruntare cu Dumnezeu (de la concret la abstracT). cu arcul meu / Sa te rastorn pe tine. palpabila: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este! ". poetul trece la revolta: Pacatul meu adevarat / E mult mai greu si neiertat / Cercasem eu. si piezis! / Copac pribeag uitat in campie. Arghezi este constient de pozitia sa insingurata si piezisa" in lume. Poetul vrea sa se convinga asupra realitatii lui Dumnezeu: Te dramuiesc in zgomot si-n tacere / Si te pandesc in timp ca pe vanat / Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere". nu pot fi privite doar ca unelte verbale. obtinand o singura replica: Dar eu. Expresia argheziana pare anarhica. Constient ca ar putea vecia cu tovarasie" sa o ia partasa gandurilor". Arghezi distinge intotdeauna printr-o alchimie verbala" care nu este un cliseu imprumutat din simbolism. drept urmare. inversandu-i sensurile. ca o chezasie. el pare a rascoli universul. care -din pacate . / Cu fruct amar si cu frunzis / Tepos si aspru-n indarjire vie". La nivelul artei poetice. grupate intr-o astfel de constructie. deci are viziune absolut antitetica si. vecinicul si bunul / Nu mi-a trimis. iar procedeele sale stilistice. Altfel spus. intrucat manifesta o revolta interioara permanenta.

eseuri si sinteze literare Tudor Arghezi .universul creatiei despre Tudor ARGHEZI Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale.poet sau prozator. dupa o logica al carei principiu ascuns este modificarea insasi a constructiei cosmice. Cronica Document de epoca: Viata noua SIMBOLISMUL. redactor: Seara. cuvintele se organizeaza in raporturi noi. care.Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza Tudor Arghezi .scriitor realist Tudor Arghezi . ca intr-un potir de sfanta impartasanie.Panorama: geneza. controversata. NOUA ESTETICA‚ . crinul si matraguna.Cautate la izvoare mai vechi.dialog critic Tudor Arghezi . prozator si publicist de marca al literaturii romane interbelice. ilustrata de poezia Flori de mucigai TUDOR ARGHEZI ." (PerpessiciuS) Poet. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca.ro 31 . litania si blestemul. totul se sanctifica si se armonizeaza.Date biografice TEME ALE CREATIEI LIRICE .universul creatiei Confruntarea cu moartea in lirica argheziana Mestesug si joc la Tudor Arghezi Locul lui Tudor Arghezi in literatura Arta poetica a lui Tudor Arghezi.clopotel. Oglinda a unei vieti zbuciumate. determina nelinistea argheziana atat de prezenta in Psalmi. Arghezi reprezinta in cultura noastra o personalitate greu definibila.Universul poetic DIN PUBLICISTICA LUI ARGHEZI TUDOR ARGHEZI . seraful si diavolul. Despre Tudor ARGHEZI alte articole.Universul poetic Poezia iubirii . pline de neprevazut (a fost de doua ori detinut politic. referat. cu aceeasi dextera simplicitate. insa fascinanta prin complexitatea ei. directii Tudor Arghezi . Versul sau e cand suspin si cand apa tare. unita cu factorul timp. calugar. cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. referate.Poezia sociala Tudor Arghezi. Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi netulburat poet in inima caruia. .

Textul este organizat pe o schema aparent epica. Tema centrala a acestei poezii moartea . din De-a v-ati ascuns. apreciat cu elogii ca un nou Eminescu". opera sa impresioneaza prin vastitate. Arghezi a stiut sa raspunda tuturor exigentelor estetice printr-o staruitoare si rodnica munca de creatie. incat poezia sa a devenit un etalon al originalitatii artistice si al permanentei cautari a unei formule noi. deopotriva. revoltat si discret. un demers operand rasturnari topice si imagini potentate prin procedee artistice inedite. Pe langa tema mortii. ceasornicar si bijutier etC). jocul. prin curajul afirmarii unor modalitati estetice noi. Posteritatea va recunoaste constant in versurile argheziene o ars combinatoria desavarsita. simbolismului. de la spaima terifianta din Duhovniceasca. prin multitudinea speciilor abordate. poate. toata gama de atitudini in fata mortii. simplitate si complexitate ostentativa. un vesmant nou pentru o idee. trecerea. a boabei si a faramei").ro 32 . apartinand.clopotel.conjuga un intreg complex de teme si motive: destinul. inocenta si agresiune. partea cea mai rezistenta a operei sale. astfel incat poezia este nascuta din radacina insasi a cuvantului.V ii lui Dumnezeu constituie una dintre coordonatele definitorii ale universului liric arghezian. dupa gand si simtire. clasicismului. pentru sentiment". in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii. Pentru Arghezi.Daca nu scanteiaza cuvantul ca un jar din cenusa () cugetul meu e nemultumit" . pana la acceptarea senina. considerat nepoetic. Ca poet. cea a caul. Discursul poetic participa la ordinea limbajului comun si totodata transcende aceasta ordine. ce cuprinde arte poetice. o permanenta inclestare cu cuvantul.evidentiaza tensiunea ce insusi si-o creeaza intre suavitate si degradare. muncitor in fabrica. expresionismului. Aprecierea poetului . aproape mioritica. este o valoare cosmogonica si existentiala. a avut tangente cu toate curentele vremii. el insusi repetand actul creator primordial in jocul cu vorbele ce declanseaza o innoire majora de sensuri si semnificatii poetice : Ma lupt de o viata intreaga cu cuvintele. nascute dintr-o traire de poet autentic. am putea spune. poezia de dragoste si poezia universului marunt (a jocului. ea este o vorbire originara" (Nicolae Balota). realismului. lirica existentiala si sociogonica. prin problematica variata. Opera sa lirica se constituie din patru mari directii tematice: poezia filosofica. egalitatea in fata mortii. insa nici unul nu si 1-a putut revendica pe deplin. iubirea. asimilat cu logosul. astfel incat Psalmii raman. o neliniste creatoare. clipa etc. devenirea prin celalalt. avand aceeasi influenta binefacatoare asupra limbajului poetic romanesc. socante la vremea respectiva. referat. cuvantul. gratios si grav. Tudor Vianu il considera cel mai mare poet de la Eminescu incoace. romantismului. impunand un ton cunoscator al virtualitatilor artistice ale cuvantului poetic si apoetic.diacon la Mitropolie. Arghezi a experimentat. poezia sociala. ce culmineaza cu imaginea fugii de pe cruce in perspectiva mortii. Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa modelez. inger si demon. Contestat pentru obscuritatea si violenta limbajului.

o topire lenta a fapturii. fiind o incercare de a atenua durerea despartirii la gandul regasirii. in trei. prin trimiterea la Sfintele Scripturi". s-asteptati". Sub coviltirele lui Dumnezeu". intr-o zi. termenul-cheie fiind inmormantare". cu fetite ca tine. Sugestia invierii. atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului. Identificam in aceasta viziune argheziana a mortii ca fapt universal ideea consubstantialitatii regnurilor vietii. mutenia" blagiana. hambare". Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei./ Joc de slugi si joc de stapani. iubirea este singura care conteaza./ Arde-l-ar focul! ". la Domnul nostru Iisus Hristos" si la Lazar. simpla si calma din prima strofa la lamentatia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa: Puii mei. de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane: intr-o zi piciorul va ramane greu. cat si expresia poetica prin care o exprima./ il joci in doi. O sa ma culc la pamant" . de flori.Au ispravit jocul frumos" -. a fiecarei fiinte (E un joc viclean de batrani/ Cu copii ca voi. in care se lasa prinsa orice forma de existenta (Si fiecare il joaca bine"). ca o curgere lenta. fiind o modalitate de a ingheta eternitatea. bordeie si oi.Asa e jocul./ Voi sa nu va mahniti. Ceva din panteismul unor psalmi se regaseste si in aceasta poezie./ Mana stangace. Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire. echilibru transferat./ Joc de paseri. o reintoarcere in matca din care s-a desprins pentru a mentine echilibrul acelui tot" primordial. Ca-ntr-un circuit viata-moarte. Ipostaza omului va fi acum tacerea. Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta. incepe cu moarte". moarte--viata. de contopire cu substanta originara: Eu o sa rad si o sa tac./ Pentru tot felul de nevoi/ Si pentru mancare". copiii mei! / Asa este jocul. Ambiguitatea voita a discursului. el inseamna viata . jocul lexical din prima parte a poeziei . de caini").se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati. langa copac". parere de rau. odata cu Marea Trecere". bobocii mei. Iubirea tatalui pentru copii se manifesta si in duiosia cu care se gandeste la-buaastarea lor: Tata s-a ingrijit de voi.ro 33 ./ Pasune./ il joci in cate cati vrei. este continuta in strofele V si VII. ca o sugestie a supravietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului./ V-a lasat vite./ O sa ma culc la pamant. de la exterior catre interior. o tentativa de reintoarcere la originile fiintei.clopotel. sunt cele care incheie procesul. ochiul sleit. metafore ale identitatii umane constiente si creative. dar si revolta strigata referat. dar si moarte . asupra urmasilor.O sa ne jucam odata"./ Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos". Stiind ca si Lazar a-nviat. in sfera nemuririi: E jocul Sfintelor Scripturi. limba scamoasa". astfel incat poetul gradeaza atat emotia. candva. Ochiul" si limba". nostalgie. Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi./ De pilda./ O sa stau fara cuvant. pentru ca.apeland la formula unui joc. Moartea este privita ca proces. care participa in aceeasi masura la marele joc". de la prezentarea bucolica. Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane. se vor conserva legaturile dintre cele doua lumi.

referat. numarul din poarta simbolizand identitatea acestuia: Eu sunt risipit prin spini si bolovani/ Au murit si numarul din poarta/ Si clopotul si lacatul si cheia". cat mai ales o stare de suflet. Apar cateva simboluri: toamna tarzie" . Pare ca intreg universul este scaldat de un intuneric de nepatruns. Frica de moarte este dezvaluita mai pregnant in ultima strofa. ca intr-un delir. construita pe baza repetitiei interogatiei retorice din titlu. care nu poate suporta durerile crucii si fuge de pe ea: Am fugit de pe cruce/ Ia-ma-n brate si strange-ma bine". astfel incat poetul./ Toti au plecat. mama? Mi-e frica. sunet de vioara" . ce noapte grea! / A batut in fundul lumii cineva". de unde si razvratirea amara si solitara ce incheie. Astfel. zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de pieri-ciune". a proiectiei in terifiant. Cine-stie-cine" este un apelativ al Mortii. se depersonalizeaza. in Duhovniceasca. razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului. limitarea la care este condamnat individul: S-au starpit cucuruzii. de cand ai plecat/ Toti s-au culcat. a unui peisaj terifiant peste care domneste o atmosfera apasatoare. La putini dintre poetii nostri apropierea mortii este atat de linistitoare.patimas in finalul poeziei./ Mama buna. in ansamblu. Naruirea gospodariei este prezentata sub forma unei imagini apocaliptice. Spaima mortii poate fi atenuata la gandul bucuriilor si realizarilor vietii. mama mica! / Ti s-a urat in pamant". ca tine. care apare aici personificata si Se uita prin intuneric la mine/ Si-mi vede cugetele toate"./ Toti au murit de tot" extind ideea mortii asupra intregului univers. Noaptea reprezinta aici nu doar un element de cadru. la pieptul mamei. isi cauta scaparea. ca o mireasa/ De ceas fi trist? Ca nu stiu mai bine sa framant/ Cu sunet de vioara urciorul de pamant?/ Nu mi-e cladita casa de sita pentru Trotus/ in pajistea de cranguri?/ De ce-as fi trist? Si totusi". intr-un paroxism al fricii si al suferintei. poezia. toti au innoptat. intreaga locuinta are aceeasi soarta cu cea a omului. Poetul intra in circuitul materiei. Perspectiva poetului asupra lumii capata dimensiuni inspaimantatoare prin grandoarea lor: Ce noapte groasa. Moartea marcheaza intrarea intr-un taram al neprevazutului: E-o insula? un munte? o apa? un desert?" din care nimeni nu mai poate iesi. Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc. Aceasta evocare a iubirii materne are sensul unei recuperari a fericirii simple a copilariei care adanceste emotia poeziei: Tu esti. in maniera folclorica. in poezia De ce-asfi trist ?. Versurile Toti nu mai sunt. poetul incearca sa gaseasca motive pentru a se convinge ca batranetea este frumoasa si ca nu inseamna tristete: De ce-as fi trist. aceasta reprezentand cea de-a treia coordonata a liricii argheziene pe aceasta tema./ Au zburat din streasina lunii/ Si s-au pierdut randunelele. lastunii".clopotel.batranetea. sugerandu-se lipsa de perspectiva. urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului. Complexitatea contradictorie a poemului este semnificativa pentru ultimii ani de viata ai poetului.inspiratia. cauza stand in crestinismul cosmic" analizat de Eliade./ S-au uscat busuiocul si duzii. ca noaptea tarzie mi-e frumoasa ? / Pridvoarele-mi sunt pline cu cosuri de flori. atitudinea in fata mortii ia forma spaimei de neant. cand poetul se identifica cu Iisus-omul.ro 34 . iar textul.

Cand s-a decis. dar. s-ar parea. inainte de a ajunge produsul finit al artei combinatorii. s-a strecurat / Un tighel de sange-nchegat". o reliefeaza si imbogateste prin verbul sau. cuvintele sunt framantate mii de saptamani" (TestamenT). ar sugera ca ipostaza artizanala a poeziei e departe de a se confunda cu jocul. rega-sibile in numeroase texte confesive poeme sau tablete. impovaratoare si grave. toata natura din nou. creata din materiale in spatiu si o poate schimba [] Cuvantul permite evocarea si punerea in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". de fapt. asemenea Logosului. permitand evocarea". adauga: Dar cuvantul insusi nealaturat unei imprejurari descrise are o viata personala. suferinta si asceza"^. un lucrator. modelat in tipare biblice si pus in relatie cu travaliul mestesugarului. Caci. Facui din zdrente muguri si coroane". considerate definitorii pentru actul scrisului. din simboale. O astfel de interpretare a poiesis-ului il include. tarziu. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii. Caci in dubla-i acceptiune. o viata ingropata in temelii"3. si tragedia lui e cu atat mai grea. si omul poate crea din cuvinte. i-a placut s-o ofere despre sine a fost aceea a unui simplu" artizan. care lar exclude categoric din domeniul ludicului. prin excelenta. Afirmatia ca scrisul nu e o simpla jucarie. O tableta din 1924. poetul lucreaza cum se poate vedea in sensul Totalitatii. Pe de alta parte. de povara muncii. si orgolioasa de cuinnte potrivite. de turle si de sarcofagii de cuvinte [] Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat.ro 35 . iar in tesatura poemului. Cuvantul aparand ca un fel de precipitat-esenta al lucrurilor: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu da piatra". Hartii prescurtate si esentiale a naturii". veninul strans l-am preschimbat in miere". ci. cand disimulandu-se. Artizan . De aici si atributele sale de dureros" si blestemat". care isi recastiga statutul de forta magic-intemeietoare.Mestesug si joc la Tudor Arghezi despre Tudor ARGHEZI Imaginea pe care Arghezi. participand la sfera seriosului" existential: artizanul e. orienta in acelasi sens. ca mestesug. cum ne spune Un cantec din Versuri de seara. din acest punct de vedere. frumosul nu poate fi disociat. Din graiul lor cundemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite". Potrivirea cuvintelor reface. tot acolo. cand serios. al carei rezultat este.. modul in care Arghezi dimensioneaza mitul romantic al inspiratiei. si adecuate unor realitati existentiale. si el poate ajunge o putere de sine statatoare [] Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte. sa debuteze cu o carte. si. putandu-se substitui unui cosmos. potrivirea" cuvintelor se definea in egala masura ca alchimie a verbului si a lumii. mestesugarul ii da o replica ce nu i se opune. combinate ca orice alt material. adica doar" imbinate. ar argumenta in sensul identificarii artizanatului" arghezian cu aria muncii dificile. Citatul poem Un cantec este. E miraculos cuvantul nota poetul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. cuvantul este si punere in functiune a tuturor puterilor inchipuite si sacre". printre activitatile grave. edificator: poetul-tesator apare aici doar ca ostenitor[ul] mut / care [a] grait si nu si-a dat referat. Zbucium. si-a asezat poemele sub formula si modesta. mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor"1.clopotel. dimpotriva. confundandu-se cu natura. Si.. Scrisoare cu tibisirul. se afirma el insusi ca putere prin care se poate crea toata natura din nou"1. imprumutata de la lucruri. in mic recunoscandu-se dependenta si solidara cu ea suita actelor demiurgice. cu cat il gusti mai mult"4 sunt date care. ca atare. vizand o anume armonie. originare.

in loc sa lucreze jucandu-se. Scrisori unei fetite text datand din 1927. in confesiunile din 1941. Reusita. m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata. Ori de cate ori vorbeste despre mestesugul" sau. in felul sau. are o putere egala cu aceea exprimata in Geneza"1 (s. si care e. suprapunandu-se adeseori." Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si. poetul se afla intr-o pozitie echivalenta cu aceea a Demiurgului in raport cu materia universala. poetul este pentru el un zeu care munceste" ca si cum s-ar juca. raspunsul la violentul atac al lui Ion Barbu din Poetica Domnului Arghezi o asemenea identificare e evidenta. excluzand orice urma a efortului si suferintei. Artizanul" poet. Ambivalent slova de foc" si slova faurita" .clopotel. al Creatiei. caci prin vocea lui se exprima altcineva. nemailasand vreun spatiu de manifestare vointei lucratorului. m-am jucat. mai mult sau mai putin explicit. Si totusi. Astfel incat fata de cuvinte le-harta prescurtata si esentiala a naturii". infatisandu-si universul ca pe o vitrina de optician ambulant"1. incercand sa se mentina cat mai aproape de infatisarile originare ale lumii. Arghezi reface in felul acesta o dimensiune a poetului raportabila la jocul divin: in ipostaza ideala. Mestesugul dureros si blestemat" ca munca apasatoare de sclav al verbului. asteptand sa fie modelata in zilele Genezei. si in materialul vagabund al cuvintelor date".. Eugen Fink caracterizeaza un model mitic in interiorul caruia se situeaza de fapt si poetul-demiurg-artizan al lui Arghezi: Munca zeilor scrie filosoful german pe care miturile ne-o referat. un fel de omnipotenta.ro 36 . in Ars poetico. actul creator c o prelungire.n. frumos" si fericit" doar in masura in care ar exprima satisfactia lucrului bine facut. Contradictie? Simpla disimulare ironica a celui daruit cu toate harurile slovei de foc" sub masca modestului mestesugar ce-si manuieste cu dexteritate . Referindu-se la jocul cultual.N-am facut altceva nimic. in loc sa domine. iar poetul urmeaza modelul mitic al marelui artizan din Geneza. dincolo. chiar. vizand o unica vointa de demiurgie reluata. Eu am prins numai razboiul si scama". sau a inlocui natura cuvintelor insuficient expresive cu o natura de adaos" cum se spune in Ars poetica sunt proiecte solidare.jucariile"? Motivatia aparentei inconsecvente e mai complexa. la celalalt mare mestesug. se cere depasit spre o stare de gratie permanentizata. cum se stie. Or. daca universul liric e natura refacuta in cuvinte. poetul nu va afirma altceva: Scrisul nascocit de oameni ca o zamislire din noua lumii. prezentandu-si creatia ca pe o ofranda facuta celui care a inspirat-o. Orice tentatie a jocului este absenta. Agent intramundan al Absolutului (Cel ce stie insa nu cunoaste / Varsa-ntuneric alb cu mana mea" se spune in EpigraJ). el sufera chinul muncii.declara autorul Cuvintelor potriviie. de poza ironica a modestiei. de libertate si indemanare corespondente. cu materialul vagabund al cuvintelor date" --a– . lipsindu mi instalatiile. postura mestesugarului si a jucatorului comunica intim in viziunea lui Arghezi. A crea toata natura din nou".). Inspiratia de sus" e implicata de la inceput si devine decisiva in actul creatiei.seama". este cel ce le aproximeaza in forme ale propriei experiente. impulsionat de harul" ce-1 face participant la toate puterile inchipuite si sacre". publicate sub titlul Dintr-un foisor. detasarea si initiativa inventiva a jucatorului" nu apare in acest caz. poetul e simplul executant al unui proiect ce nu-i apartine. ca si esecul se masoara la el in functie de mai marea sau mai mica apropiere de conditia demiurgica. . idealul sau nu poate fi altul decat acela de a atinge. Arghezi il raporteaza. si nimic din libertatea. el e un dominat. in fiinta umana si la nivelul urna nului. mestesugarul din lumea cuvintelor se simte chemat si aspira sa construiasca un similicosmos in care sa se poata regasi chipul rasfrant in vers al tuturor lucrurilor. a insesi puterii etern constructive a cosmosului.

Atata tot"1. rezistenta materialelor supuse modelarii. arbitrarul si bunul plac iau locul conditionarilor exterioare. fascinat de propria putere. in totalitatea ei. posesor de cantare. a transforma niste obiecte date" cu o placere incantata"4. a Vraciului. vede. fiului". nelimitata. placerea si bucuria ludica sunt ca si excluse. durand un microcosmos ca reflex al Totalitatii. Pe acest. creatia argheziana marcata. practic. in atatea dintre momentele sale. de fapt. poezia angajeaza ipostaza ideala a creatorului ce-si poate manifesta autarhia similidemiurgica. e deplin justificata. Fi aici ca sa folosim termenii lui Baudelaire o morala a jucariei" semnificativa prin care ambiguitatea (au-tojdefinitici poetului. cum se. acordandu-i-se insusiri materiale". carteA) se infatiseaza ca mesaj el insusi grav. Ca spatiu de joc cu cuvintele. Dar aceasta deplasare angajeaza. Replica a naturii. Potrivirea cuvintelor care sunt ma terialele pe care le fasoneaza e atunci utila". cu jocul. eu unul nu ma ingrozesc: ma joc inainte"3. un univers in care. caracterizeaza si jocul artizanului arghezian. de altfel. Poetul va putea aparea in ipostaza magicianului. al aparentei nonangajari si iresponsabilitati. E situatia definita si in Scrisoare cu tibisirul ori in Ars poetica: crearea din nou" a naturii e acompaniata de posibilitatea schimbarii" ei natura de adaos". senzatia de efort dispare. in lumea Jucariei" care e poemul. dominatia si munca sunt pentru zei niste jocuri"2. el este expresia libertatii sale cvasidemiurgice. cuvantul aspira la statutul de natura.relateaza. poetul trudeste pentru realizarea produselor sale. proband capacitatea transformatoare a mestesuga-rului-demiurg. ce artizanul isi trateaza obiectele (cuvintelE) ca pe niste jucarii. ca artizan si jucator sau ca artizan-jucator. spirit prin excelenta disponibil. din pricina cantitatii de viata. ca in Testament. in a structura. Altora. Arghezi se scuza". e absenta. al neseriozitatii lucrului sau. ideea ce pare a fi cea mai buna este ca. stapan pe un bazar de zari si firmamente". de tensiuni dramatice si nelinisti metafizice.E nevoie sa te joci de mic si sa adaptezi o viata si o nefericire pe statul mic al jucariei"2. ironic.clopotel. de sanatate si de timp cristalizate in substanta lor. adresat. libertatea sa e. este departe de funestele oboseli ale muncii umane.. in calitate de mestesugar. lesnicioasa de fasonat: constrangi cuvantul sa fie strivit intre un arc si un capac si cand vrei sa sara cuvantul dai drumul la capac. intrucat obiec tul" (aci poemul. urmasilor stapani" expresie concentrata a sensului unei vieti ce se ofera drept exemplu si invatatura". ea e usoara si nu cunoaste nici un efort. il propune totusi ca o componenta fundamentala a atitudinii creatoare. De indata. cumpeni si masuri / De pretuit cenusile necercetate / Din sufletul imponderabilei naturi" etc.ro 37 . o problematica de adancime a artei sale poetice. a acelei zeiesti usurinte a constructiei si modelarii lumii disimulata sub masca dexteritatii artizanale: Jucaria e. de pilda. care nu poate ispiti un om grav". se reproduce in mic marele univers: . jocul poeziei rasfrange si reia astfel jocul lumii ca productivitate si referat. Fara sa se confunde. situanduse in spatiul seriosului" existentei. degajat aparent de responsabilitatile grave. Pentru poet. fata de detractorii sai. poetul stie insa ca toata jucaria are un inteles" si acesta nu poate fi desprins de fundamentalul proiect demiurgie. care ar corista. teren. ceea ce nu cred. desigur. deplasand problema creatiei in domeniul gratuitatii". Din punctul de vedere al omului. insa. Afirmand ca n-a facut decat sa se joace. resimtita altadata dureros. concentreaza viata": Daca margelele si jucariile mele sunt date pierzaniei. inclinatia spre jocul plastic". jocul" sau le poate parea un joc ridicul. microcosmosul construit de poet la modul ludic isi asigura dainuirea tocmai intrucat. si cand vrei sa stea incordat pui capacul la loc si inchizi carligul. dupa Eugen Fink. in fond. Jucandu-se cu convingere si gravitate" (cum fac si copiiI).

framantarile. fie ca o corecteaza" si remodeleaza ca natura de adaos". creand din cuvinte toata natura din nou". neliniste. Tu-ti pui gandul pe atlazuri (Dor duR) insa asa lucreaza. el imita. La modul ideal. jocul lumii in materialitatea cuvintelor. jucat de Absolut. Vorba-n fluier. reala suferinta. jucat. fie si mediate. Mestesugarul este sau devine jucator tocmai in masura in care reface. de data aceasta. Fie ca lucreaza in sensul. cum face.ro 38 . foamea senzoriala de divin". numai in perspectiva unei divine ironii. infatiseaza imaginea umana. bunaoara. in ipostaza psalmistului. dezorientarea. angoasele ori constiinta limitelor. resemnare etc. se traduce tradata fiind de un deus absconditus ca autentica. mereu reinnoit. traite doar incomplet si confuz. al carui prizonier este poetul ce traverseaza o gama intreaga de stari: de la revolta celui ce se stie pe nedrept jucat. manipulat de o divinitate ce se sustrage mereu contactului direct. poetul nu se indoieste de existenta divinitatii. inutila revolta. Potrivind. potrivirea cuvintelor poate aparea ca opusa gravitatii caracteristice sferei existentiale extraiudice. baiete. Si este. a Logosului generator de lumi. el insusi un fel de jucarie in mana unei divinitati imposibil de aproximat altfel decat in jocul infinit. modelul libertatii si disponibilitatii demiurgice. in fata spectacolului oferit de omul ju cat. poetul referat. care-i este propriu. ii ramane totusi poetului-artizan si jucator sentimentul impartasirii. el are nevoie. activitate gratuita". cu Esenta. si zeii. Ca exercitiul ludic a! Psalmilor sta in simularea indoielii" si a necredintei" ca masca pentru apetenta de negare si sacrilegiu [si pentru] foamea senzoriala de divin"2 ni se pare mai putin evident. din principiul universal. traduce acest Joc" dramatic de-a v-ati ascuns". el isi transforma jocul intr-un fel de revansa. la resemnarea invinsului care-si constata cu amaraciune marginirea: Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas". trudnicul mestesug al potrivirii cuvintelor se vrea joc liber. Reala. naturii. interpretate ludic. Vana cautare a divinitatii ca entitate palpabila. Daruit cu harul" creatiei. nelinistita patima cereasca". Acestea pot parea simple jocuri. devenit. slova de foc" sunt si ale sale de unde constiinta puterii de exceptie pe care o detine. lasandu-1 sa-si tra iasca neputinta. zeul jucator ramane tacut si ascuns. dincolo de prezenta ei doar simtita. in mic. puterea magica a Verbului.metamorfoza infinita a obiectelor si fiintelor. de-a lumea si cu lumea: o lume adaptata pe statul mic al jucariei" si comportand astfel toate libertatile de manipulare si transformare din partea artizanului jucator. in fraginentaritatea mundana. in neastamparul mintii sale umane. al lumii create. intr-adevar. propusa de parintii bisericii despre un Dumnezeu cu barba" si haine de-mparat". la distanta de suferintele lumii: Ai imbatranit. de o confruntare cu Unicul.clopotel. pe care chiar psalmistul" si-o insuseste atunci cand. prea umana. locul sa observam ca la acest model mitic participa si drama psalmistului" arghezian. poate. Cantand stihuri si stafete. ca intr-un Creion. niciodata satisfacuta. jucandu-se. psalmistul" nu are nevoie sa simuleze pentru a si exprima. Joc de vorbe goale". sau cantec senin. Numai din perspectiva acestei zeiesti usurinte si libertati a muncii" mestesugarului. proiect eroic si utopic al carui esec e sursa deznadejdii si a initiativelor sisifice mereu reluate. Lumea plange de necazuri. ascuns de luna. care suna. in domeniul verbului. infrangerea. (Zeii se joaca cu oamenii ca si cu o jucarie a lor" observa autorul Jocului ca simbol al lumii] . ghicita in substanta fapturilor lumii.

astfel. ca si cum s-ar juca. realizarea unei noi Geneze. jocul infantil propune tocmai o astfel de imagine a originarei libertati si puritati paradisiace. de paradis regasit. sustrasa grijilor si poverilor existentei serioase". in Ars poetica. Mestesugul asta pueril" una dintre formulele definitorii. obligat sa fie altfel decat restul lumii. cel oare se joaca va fi un Dumnezeu-copil ca si despre celalalt joc. il investeste cu o lumina noua si proaspata. al predestinarii creatorului. tulburare cauzata de impartasirea din marile taine. in raport cu viata framantata a omului matur. vizand. incat se poate vorbi cu egala indreptatire despre marele joc al Creatiei si atunci. Ce-o fi sa fie. poetul adopta. Puteam sa stiu ca-n zeama ei suava Albastra. Or. care se copilareste". suflete. in universul cuvintelor. resituata in regimul uimirii ca reactie spontana in fata minunii. demiurgica si copilareasca a poetului. de jocul sau. fabricantul de jucarii" munceste jucandu-se. Act deliberat. de fapt. a unui cosmos. o sa se aleaga. alburie. la acesta din urma. de intoarcere spre varsta originara a sensibilitatii. cel fascinat. a unei lumi care coaguleaza eterogenul". poate. conferindu-i o unitate de univers complet.clopotel. Marturisind ca isi face jocul cu convingere si gravitate".ro 39 . o atitudine tipica jocului infantil. si am baut urna intreaga. este copilul. Intima comunicare a celor trei fete ale personalitatii creatoare marcheaza in profunzime viziunea argheziana. referat. retras intr-o euforie straniu-alienanta: Cu toate ca i-am spus ca nu vreau Mi-a dat noaptea-n somn sa beau intuneric. El e in stare sa vada in orice lucru o prezenta miraculoasa. semn. era otrava? M-ani imbatat? Am murit? Lasati ma sa dorm M am copilarit. nedeformata de nelinistile maturitatii. al poetului-artizan. pentru actul creator angajeaza. traind cu naiva incantare in lumea lui. copil Si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mot si ciucuri Ca sa poti sa te mai bucuri Dar si efect al unei interventii superioare vointei umane. deopotriva ipostaza artizanala. cel ce face din orice obiect la indemana o jucarie.ramane in tiparul mitic exemplar al zeului care construieste si domina universul fara efort. prin excelenta. a miracolului surprins in orice prezenta mundana: Fa-te.

clopotel. Formula de joc ui lumii primeste. acasa. regasire a inocentei dintai a fiintei. dupa modelul demiurgic. procedand la transformari si substituiri. iar poetul va fi liber. da la strung si bate. ce pare regizat de o fantezie ridicata la scara cosmica. astfel. nu sunt. in ea. Cocoloseste. transfigurarea copilareasca marcheaza. urmele. intre intunericul alb". De ne trec lucrurile printre deste? Ce siret! Ce calic! Ce tertipar! Pune un lucru tot in alt tipar! Face pachete. si betia de ceruri". sticle-nfundate. in multe dintre Versurile de seara. insa. lasa (TransfigurarE) Copilarirea" este. intr-un Joc de chiciuri natura intreaga apare transfigurata de un nevazut jucatorartizan: Cine s-a jucat az-noapte Ca ne-a uns pomii cu lapte Si-a vopsit cu tibisir Coardele de trandafir? Ochiul copilarit" reduce totul la dimensiunile universului minor". in Iarna blajina: Toata lumea se joaca De-a un fir de promoroaca. varsat cu mana poetului de catre cel ce stie. referat. in natura poate fi descoperit jocul unui zeu-copil. sufletul copilarit descopera maretia Creatiei. face mingi de ceata.Cine mai bate. Vrand sa fieasemenea. sa se joace" cu maruntele fapturi. Cine intreaba. ale Creatorului dar si invata. de-a cremenea. de pura imitatie si de miscare gratuita a imaginatiei univers vazut ca joc si construit ca joc.ro 40 . Ea presupune deopotriva placerea jocului si fiorul participarii la Absolut. la randu i. in nesfarsita ei varietate. devine o jucarie in mana unui demiurg-artizan si iluzionist: Ai vazut cum Dumnezeu ne pacaleste. poate. sa construiasca o lume. poe tul cauta si descopera jocul in chiar spectacolul lumii contem plate. inainte de a se juca imaginand el insusi universuri. Rasuceste. Lumea. De-a tandara. in primul rand. ori nelinistita patima cereasca" din alte poeme. un punct de echilibru. insa nu cunoaste". jucandu se. la randul sau. intelesul sau cel mai propriu.

Tot asa. transferate in imperiul (saU) patrat". inaltare pe de alta. din lutul biblic. coace fara ata (Ai vazut?) O dubla asimilare are loc: a divinitatii creatoare cu un copil. alta data. Tot am invatat sa scriu. Cu o pensula de zdreanta A vopsit o cu faianta in timp ce poetul transforma in martisoare" si Jucarii" toate cele mari si vii". ca si instinctiva. coborare pe de o parte. a universului dat. slova de foc" si slova faurita": referat. in acest context. Fabricant de jucarii sau scriitor. si a poetului-copil cu un demiurg. Ca si copilul din Cantec ele adormit Mitxura. in care jocul si mestesugul se confunda. scrisul e ridicat la demnitatea actului mitic originar. Tresarite de un har De mai nou abecedar.ro 41 . poetul citeste in lumea marunta un alfabet innoit: Droaiele de alfabete Si de litere schelete Se tarasc pe geam alene. un fel de dublet al Creatiei. Printre slove egiptene. precum.inchide fara lipituri. poetul zmangaleste" cu desenu-i stangaci slava" lumii mari: Om in varsta si tarziu.clopotel. Mana se porni sa scrie Se gasesc pe cate toate Slovele mele culcate Gest ambiguu. sau scrie ca si cum s-ar juca: A vrut Dumnezeu sa scrie Si nici nu era hartie A-ntins cerul ca o coala in toata taria goala La randul sau. Dumnezeu creeaza artizanal. imitatie libera. dar cu finete de olar si miniaturist (Vaca lui DumnezeU): Dumnezeu cand i-a facut Fiinta din scuipai si lut. Dumnezeu se intalneste cu poetul care se joaca cu fapturile sale. Scrisul e. ierarhiile tind sa dispara in euforia comuna. Miturile devin familiare. Prins ca de-o copilarie.

ideal.ro 42 . Realul e transferat in lumea iluziei. Reprezentarea.. facut fara nici un efort si gratuit" defineste. Cu copii ca voi. asimilandu-1 lumii sale de pura inventie sau fascinat de efectele mimetismului. construit tocmai pe o asemenea ambiguitate. in care abia se insinueaza ideea unei anumite .Nici acum nu stiu s-aleg: Mestesug a fost. El se infatiseaza si acum ca natura producand paralel cu Natura. ochiul inocent al copilului retine mai degraba aparentele. Imun la drama. Joc de slugi si joc de stapani. miscare gradata. tatal pregateste scenariul stingerii si al absentei pe masura unor spectatori" ce nu-1 pot recepta decat ca joc. punctul. ori zbeg? (Inscriptia inscriptiiloR) Tocmai aceasta imposibilitate de a distinge intre mestesug" si zbeg". Ca si divinitatea. de fapt. Este cazul poemului De-a v-ati ascuns. evenimentul ca spectacol. in cele din urma. a unor impulsuri constructive cvasidemiurgice. Moartea e descrisa astfel ca un: Joc viclean de batrani. Arghezi face concurenta Demiurgului" nu in imaginatia unor lumi probabile". cu fetite ca tine. chiar si cele mai grave si mai dramatice evenimente ale existentei. pentru care jocul prim al lumii trebuie depasit spre cel secund" al unei geometri-zari spirituale in stare. a cuvan tului ocolit si amanat: Asa e jocul a– incepe cu moarte". prelungind jocul lumii. O sa stau fara cuvant. doar ea. sa-i redea puritatea arhetipala. Autorul Cuinntelor potrivite isi cauta cantecul incapator" in elogiul fapturii niciodata nedemne". creatia sa e tot o natura". bunaoara.ma vor lua si duc departe / Si-mi vor face un fel de inmormantare") si rostirea. a mortii devine cu atat mai tulburatoare in acest univers ingenuu. Adresandu-se copiilor. Chiar cand e de adaos". de flori. in perspectiva ludic-infantila sunt asezate. Joc de pasari. ci re~facand in cuvant un univers solidar cu cel creat". de convergenta dintre fata artizanal-demiurgica si cea copilareasca a creatorului arghezian. intre lucrul migalos din care ies obiecjA£ perfect cizelate si gestul ludic spontan. de cani. tinde sa se exprime dincolo de dificila libertate" pe care o cunoaste si mestesugarul" ca manifestare spontana neingradita. ca un vant. uneori.viclenii". de la sugestia unor situatii cvasiidcntice cu ale jocului: Jocul incepe incet. a unui ca si cum generalizat la scara universala. Spre deosebire de un Ion Barbu. Ceea ce urmeaza e doar trasarea unui itinerar al aduceni-aminte. De pilda langa copac pana la insinuarea mortii intr-un spatiu ambiguu dintre joc sl realitate (. Si fiecare il joaca bine. cu cat cei ce au constiinta ei trebuie sa joace in dublul plan al realitatii dureroase si al conventiei epurate de orice neliniste. poetul arghezian Stie-atat: numai sa faca" iar in acest permanent exercitiu al Genezei spiritualitatea este inclusa ca un dat primordial.clopotel.. adica in calitatea lui de gesticulatie gratuita. Eu o sa rad si o sa tac O sa ma culc la pamant. iar Jocul" sau. din ce in ce mai sters pe masura ce logica realului referat.

lupta: costume. o atitudine de supunere si acceptare. intorc gandul cititorului referat. Ici-colo. Jocul devine astfel. Cine-oleaca-avea de cap Si-1 punea dupa dulap Hu-hu. fara indoiala. El rade. lipsit de consistenta. cate o poezie ca Inscriptie pe un craniu. simbol al lumii. ca de niste grimase sonore. pe fundalul timpului inepuizabil. teatru al lumii. Jocul are. Li-ba. aici. in ultima instanta. poemele fiind un fel de parabole absurde.clopotel. Un catel? E un purcel. insa al unei lumi ce nu mai e decat caricatura ei. in Hora de baieti se rostesc adevaruri grave. Cel ce marturisise cu umilinta in Psalmi ca nu e decat un ceas din vesnicia unei divinitati neinduratoare. Bu-hu. Ce-i alt fel? Tot ce-i la fel. dintre care Hora de baieti si Hora de ucenici sunt. Acest fel de joc nu indica. Jucand in mii de fete. sunt aproape absente din opera argheziana. si. ramane. (Inscriptie pe un craniU) O viziune ludic-caricaturala ofera si cateva dintre Horele argheziene. Cuvantul cel din urma e-al astuia. ca atare.ro 43 . refacerea aceluiasi ciclu. hu-hu intr-o directie similara e orientata si Hora de ucenici suita de intrebari cu raspunsuri impotriva evidentelor. cu implicatii polemice. la un examen al vidului intelectual: Ce e cercul? Un patrat. Doamne Gade. o functie ironica. De altfel. sirul de vieti nu sunt decat un joc de forme. naiv. Perspectiva infantila initiala. poemele care ar putea sugera o interpreta re a lumii ca joc iluzoriu. inca o data. Ca si taranul mioritic". o devalorizare radicala a existentei. Zise presedintele Potrivindu-si dintele Asemenea texte. Sub aparenta unor strigaturi" acompaniate burlesc de zgomotul spectatorilor imaginari. Cum e unghiul? Cracanat. jertfa.va impune copiilor in drum spre maturizare noi probleme si evenimente. cele mai reprezentative. accentuate ironic de inscenarea bufa: intr-o tara care-a fost Era mare cel mai prost. cu ochiul satiricului: Paiata lui se-arata mereu cu alta masca Urzeala comediei sa nu i se cunoasca. acelasi rol in care Mascariciul divin se da de gol. vadind particulara inclinatie spire grotesc a poetului. totusi. sa spus el intelege sa joace jocul. dar evidentiind si pura placere a regiei unei lumi pe dos. Bi ba. deschisa exclusiv spre o lume spectacol. ori Inscriptie pe oglinda mare reia motivul mastii sau al oglinzii. manifesta. Iubire. mai curand. mereu reluat. ba-ba. la-ba. cea adevarata: existenta. la Arghczi. si care merita intampinata. in fond. bu-hu. Sunt acum incredintat: Tanaru-i om invatat.

de un pitoresc frizand sordidul. placerea artistica a combinarilor insolite. Lasa. prevaleaza asupra comunicarii mesajului" dramatic.spre nenumarate alte pagini precedente din opera argheziana. in timp ce ne cutremura. de fapt. CinA). universul construit cu puterile neajutate" al Florilor de mucigai comporta. ne faci de ocara. . ca si gratuita. Asa se intampla. Dilatarea enorma a imprecatiei. estompand motivatia initial serioasa" si concentrand atentia asupra jocului unui discurs ce devine pur exercitiu de virtuozitate. o marc doza de jucausa ironie. ce poarta marca oralitatii: Daca-ncepe ghiontul sa te doara. Scurtul 1-a si muscat De musteata Si a scuipat Sange din ea. ele ne starnesc rasul" observa. cu matreata. imprumutand masca unui spectator" din aceeasi categorie cu a protagonistilor. in acest sens. caracterul ludic al intregii constructii. reliefeaza. Ia randul sau. St. fie ca este vorba de Blestemele din Cuvinte potrivite. autorul este aici in egala masura cel ce pune in scena spectacolul grotesc si cel care.clopotel. grav. unde gravitatea discursului e frecvent deviata ludic. despre Blesteme. Oricat de sumbru in multe din infatisarile sale. gustul deformarii expresive a imaginilor. cu justete.. Ka poate fi definita ca atare si din perspectiva ipostazei simihdemiurgice a poetului cc-si manipuleaza lumea grotesca angajand o intr-un joc care e. bunaoara. in La popice: neobisnuita putere de concretizare a miscarii scenice a protagonistilor.ro 44 . adesea. accentul pus pe culoare si sonoritate tradeaza. fie de atatea personaje" si scene" din Flori de mucigai. un ritual degradat (un exemplu tipic ar fi. a evenimentului". cu pitorescul ei trivial". ma! Veniti incoace! " referat. subtila asociere a gingasiei" cu brutalitatea verbului acuzator. Exista insa destule poeme unde latura spectaculara. Lungule. ba! ca bine-i face! " Puneti mana. cu realismul brutal al descrierii. Augustin Doinas1. mai curand. il si comenteaza" intr-un limbaj el insusi extrem de colorat.

cuvinte puturoase. si afirmatia ca denaturarea. Ar putea fi citata. dubland. Formare si deformare. ce lucreaza intr-o fabrica de jucarii -. in care s-a vazut capodopera acestei arte cu resorturi" si basici care tipa" si o parodie sublima a exorcismului"1. este valabila. intr-un asemenea context. pe de o parte. ori mecanicul. intre truda artizanului care-si framanta mii de saptamani" cuvintele. nu poate fi decat joc"1. prin copilarire". in jocul transfigurarii obiectelor (de limbaJ) impure". ori tese in panza poe mului un tighel de sange-nchegat". frontierele sunt. in intelesul cel mai general. sa demaste" cu umor caracterul ludic al exercitiului verbal desfasurat de poet: Din atata-mparechiere si impreunare.nu se joaca"2.clopotel. venind ca un moment de destindere. / Tu ai iesit talhar de drumul mare. deviind-o spre performantele alchimiei verbale care. subliniaza. sunt atat de prezente actul creator pierde mult. insa muncitoarea. ea este destul de limpede sugerata desi. in laboratorul poetului artizan si magician. si placerea inscenarii si interpretarii unor situatii existentiale in reprezentarea carora regizorul-actor spectator cheltuieste o iesita din comun fantezie combinatorie. fie ea chiar a transmutatiei verbului substantificat. prin contrast. adevarata identitate. libertatea si placerea jocului demiurgic. unde accentul cade iarasi pe pitorescul inscenarii si al limbajului. comicul enorm al situatiei. impingand portretul spre dimensiuni fabuloase. Dincolo de schimbarea registrelor. Ea demonstreaza ca ludicul nu e deloc strain. luminozitatea celeilalte naturi. in fond. dinamica formelor". in gratuitatea" lui. Cum am putut deja remarca. prea putin poetica" a personajului. tocmai prin ambiguitatea ei. a fabricantului de . Revine aici formula naturii de adaos". corespunde perfect autodefinirii anterioare din Ars poetica: am cautat cuvinte virginale. admiram nu atat continutul".jucarii". ori in Fatalaul poem in care descriptia inainteaza progresiv prin acumularea unor atribute din registrul suavitatii si al puritatii. experienta poetica argheziana ramane. varsta ingenuitatii originare si zeiasca omnipotenta si lipsa de griji. aproape exclusiv. Cu observatia. raman insa poemele in care ostenitorul" mestesugar isi uita propriul efort dureros pentru a regasi. al lumii cazute". Oricum. unde povara si suferinta munai. Si. totusi.ro 45 . atentia cititorului. lucrurile in Sici bei. din acelasi ciclu. Asa-numita estetica a uratului" poate fi evocata. aici. construita pe cale artificiala". daca nu totul. cu dexteritatea artizanului (la nivelul jocului plastic"). in intelesul lui autentic. care confectioneaza papusi. cuvinte cu raie: le-am excitat aroma. fragile. cu o latura mai intunecata. din caracterul sau ludic. pentru ca incheierea in ton familiar sa divulge. O asemenea distinctie e necesara. Situate sub semnul jocului. evident. nu o data. insasi substanta semnificantilor. cat reusita spectacolului construit si interpretat. al poetului este dublat. grotesc-spectacular.Finalul in poanta (Si toata pricina / Fusese Gherghina"). Nu altfel stau. de un altul. de vreme ce. mimesis si de-naturare apar astfel ca termeni operativi in intreg spatiul ludic arghezian. cu egal succes. de demiurg-copil (sau de mestesugar copilarit"). ceea ce unifica aceste spatii este extrema libertate a manipularii si (rE) modelarii materiei verbale. trecerea de la natura la arta. in Flori de mucigai. pe de alta. si o poezie precum Munca. ca in cazul unor poeme ca Testament sau Un cantec. desigur. la Arghezi. Copilul care construieste castele de nisip se joaca. de adaos. le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complect"2. deosebit de convingatoare intr-o posibila serie de argumente" in favoarea reabilitarii jocului ca atitudine lirica fundamentala. aceasta ars combinatoria focalizeaza adesea. / Na! tine o tigare". si usurinta. de o referat. Asemenea exemple arata ca jocul inocent. in teritoriul operei argheziene. iar.

clopotel. -confruntarea cu moartea: -Duhovnicească 1927.(Psalmii) O temă bine reprezentată în poezia filozofică este aceea a confruntării omului cu moartea în care distingem trei atitudini: referat. angajand temeiurile cele mai profunde ale existentei.complexa viziune a lumii. Tudor Arghezi B.Poezia socială: -Cuvinte potrivite 1927. -lirica sociogonică: -Cântare omului 1956. -lirica existenţă: -în căutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910. -Portret 1927. regizor.Rugă de seară 1910.Poezia filosofică: -ars poetica: .Poezia filozofică argheziană se adapă din singuratatea. -Flori de mucigai 1931. demiurg si copil. -Testament 1927.Poezia jocului a boabei si a fărâmei: -Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Miţura) -Buruieni -Marţişoare -Prisaca -Cartea cu jucării (proze) 1.Eşecul lui Arghezi de a ajunge la revelaţia divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieţii atâta vreme cât cerul ramâne mut. Poetul acceptă şi refuză succesiv existenţa dumnezeirii. actor si spectator al jocului lumii si al cuvintelor. construind in sensul naturii sau denaturand limbajul. Marile teme ale liricii argheziene 1. 2. Sursa ei se află în permanenta căutare a unui "Dumnezeu" care refuză a se arăta şi care determină o stare sufletească de permanentă pendulare între credinţă şi tăgadă.ro 46 . -De ce-aş fi trist 1961. 4. Artizan. trecând prin cele mai felurite şi contradictorii stări de spirit . -1907-Peizaje 1955. Arghezi se defineste inca o data si mai ales din aceste perspective drept unul dintre cele mai moderne spirite creatoare din poezia romaneasca. 3. ca fiinţa gânditoare a omului pe pământ.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927. -Cântare omului 1956. -De-a v-aţi ascuns 1927. -Versuri de seară 1935.

ro 47 . de neant (Duhovnicească) b) acceptarea ca pe un dat firesc.omul se ilustrează prin realizările şi împlinirile sale (De ce-aş fi trist ?) referat. a mortii (De-a v-aţi ascuns) c) spaima de moarte care este atenuată de gândul că.a) spaima de nefiinţă.clopotel. in sens mioritic. atât cât trăieşte.

3. prospeţime si delicateţe.de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi. Despărţire. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie. a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară. dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare . Căsnicie. de amânare a clipei erotice (Melancolie.măgari. etc) şi patrupedelor casnice (vaci. Mirele ). Femeia devine stapâna acestui univers. . Copilăreşti. în cele mai felurite ipostaze. Marţişoare.în orice caz statornice.clopotel. etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt. ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa. reiese gingăşie. la felurimea păsărilor (cocoşi.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt. în toată bogăţia. iezi. rândunele. referat.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială. Blesteme. de la copil pâna la matur. Caligula. Versuri de seară.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. Buruieni. Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală. al vieţuitoarelor fără cuvânt. atitudinea e de joc. Testament.ro 48 . decât in lumea gravă a oamenilor. Creion (obrajii tăi mi-s dragi). Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura. 1907Peizaje. lăstuni. nu poate lipsi. pisici. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă. vrăbii. inocenţă.2. Prisaca ). 4. purcei. Cartea cu jucării. Belşug. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii. Toamna. Universul e mărunt. Plugule. Cântare omului. de la gâzele minuscule. căţei. varietatea şi splendoarea ei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful