Sunteți pe pagina 1din 3

Secretele cafelei, servite de ultimul

cafegiu în viaţă
http://www.evz.ro/detalii/stiri/secretele-cafelei-servite-de-ultimul-cafegiu-in-viata-
909493.html#close=1
October 20th, 2010

Marţi, 19 Octombrie 2010. 1781 vizualizări, 31 comentarii, 13 voturi

Cafeaua ideală se cumpără de la buticuri specializate, se prepară cu dragoste şi "se


vorbeşte". Drept răsplată, ne face mai fericiţi şi mai deştepţi.

De treci de rondul de la Piaţa Rosetti, pe a doua stradă în stânga, cum vii dinspre
Universitate, vei fi tentat să poposeşti la Delicatese Florescu, ademenit din stradă de
savoarea unei cafele cu parfum interbelic.

De vei cădea pradă instinctelor, vei păşi în Templul Sacru al cafelei, unde eşti luat în
primire de ultimul cafegiu în viaţă, mare orator, mare comerciant. Întâi te îndeamnă să
adulmeci sortimentele în timp ce le trece în revistă, te prinde în mreje şi te transformă în
victimă sigură.

Aşa arată Templul Sacru al Cafelei

O cameră mică, fără a fi neîncăpătoare, chivernistă cu saci de cafea verde, pereţi


tapetaţi cu tablouri, distincţii şi caricaturi deştepte, iar în mijloc maşinăria-minune, unde
boabele verzi prind crustă aurie-maronie şi încep să degaje beţia aromelor. "Dacă bei
cafea Avedis, gândeşti bine", e argumentul suprem al cafegiului Florescu, care mă
provoacă la o discuţie despre ritualul sacru al cafelei.

A furat meserie de la un cafegiu armean

Cafeaua a fost dragoste la prima vedere pentru domnul Florescu: copil fiind îi plăcea să
mestece boabele, pe care le amesteca cu zahăr. Secretele de preparare şi
comercializare le-a furat de la un cafegiu armean, care dă numele celui mai iubit
sortiment de cafea al său, pentru care a intrat în puşcărie, Avedis.

Susţine că cea mai bună cafea este cea preparată la ibric, dar nu respinge noile moduri
de preparare, precum filtrul şi espressorul, atât timp cât cafeaua este naturală, de
calitate. Potrivit maestrului, cafeaua perfectă trebuie să fie aromată, sănătoasă, nici prea
tare, nici prea slabă. 100% Arabica. "Dar pe toate pachetele de cafea scrie Arabica",
ripostez.

"Cafeaua Arabica adevărată este organică sau biologică şi nebiologică. Cafeaua biologică
este invenţia unui fermier columbian, care a observat că arborii de cafea care cresc la
umbra altor copaci dau cafea mai bună, pentru că pământul este îngrăşat natural de
păsările care se adăpostesc la umbra acestuia, păsări care, de asemenea, omoară şi
paraziţii care ar putea afecta cultura de cafea. Trei sferturi din cafeaua mea este
biologică. E foarte aromată, foarte gustoasă şi, evident, mai scumpă", pledează
Florescu.

Urmează desfiinţarea pe scurt a cafelei din supermarket. "În supermarket nu există


altceva în afară de Robusta sau o combinaţie de Arabica şi Robusta, tratată din plin cu
chimicale. Cafeaua adevărată e cea verde, care se prăjeşte în faţa consumatorului şi se
comercializează în cantităţi mici, pentru a-şi menţine prospeţimea", spune el.

Nici ritualul cafelei nu mai e ce a fost odată. Dacă, azi, cafeaua se bea pentru a ţine
pasul cu ritmul alert al vieţii, pentru a rezista orelor în şir petrecute la muncă, pe timpuri,
cafeaua era un mod de socializare. Ceşcuţa mică din porţelan cu farfurioară a fost
înlocuită cu paharul mare din plastic, cu aromă de plastic sau care vine direct de la
aparate industriale.

"Oamenii se grăbesc astăzi, îi înţeleg, însă cred că şi astăzi fiecare îşi poate construi
propriul ritual, poate găsi un moment de răgaz", susţine cafegiul. Deplânge dispariţia
cafenelelor, unde spuma societăţii se aduna, unde se dezbăteau idei, unde "se aflau de
toate", aşa cum era Capşa odată.

"Nu există niciunde maşini de prăjit cafea, vine îmbuteliată. Acolo merg oameni care
habar n-au ce beau", mai spune Florescu, care plănuieşte să-şi deschidă alături o
cafenea literară cu librărie.

"Unde nu s-a băut cafea a fost dictatură"

"Din două milioane de locuitori, cât are Capitala, 10.000 sunt ai mei, unici. Pentru că am
mizat pe calitate, nu pe cantitate", povesteşte el cu însufleţire. "Ştiţi ce cafea se bea la
Cotroceni, la Palatul Victoria, la BNR sau ce cafea îi pregăteşte soţia directorului celei mai
mari bănci din România?", mă întreabă retoric cafegiul. Unde nu s-a consumat cafea a
fost dictatură. "Hitler nu bea cafea, Ceauşescu nu bea cafea. Napoleon, se ştie, era un
mare băutor de cafea", exemplifică Florescu.

Acesta este şi motivul pentru care, în comunism, deşi o bună perioadă de timp cafea s-
a găsit şi pentru plebe, comuniştii le-au răpit românilor plăcerea de a savura o cafea
bună. "Au considerat că, dacă bea cafea, românul se deşteaptă. Dacă eşti prost, nu te
deştepţi de la cafea, tot prost rămâi, dar dacă eşti deştept, mai deştept te faci de la
cafea".

CARTE DE VIZITĂ

Incursiune în viaţa cafegiului Gheorghe Florescu


Deşi se declară tradiţionalist, cafegiul Gheorghe Florescu s-
a adaptat vremurilor: îşi scrie carţile la laptop, are cont de facebook şi are exerciţiul
vorbitului cu presa. La cei 66 de ani ai săi, a trecut prin toate funcţiile comerţului de stat.

În 1971 a preluat de la mentorul său, cafegiul armean Avedis Carbeleian, magazinul de


cafea din bd. Hristo Botev 10, reperul boemei artistice a Bucureştiului. Blocul din Hristo
Botev se prăbuşeşte la cutremurul din ’77, dar el scapă ca prin minune şi-şi deschide
un alt magazin. Lupta pentru aprovizionarea acestuia îl bagă în închisoare. Eliberat după
trei ani, în 1988 se angajează din nou în comerţ şi participă la Revoluţie.

În ’90 suferă un accident cerebral, în urma căruia rămâne cu hemipareză pe partea


dreaptă. Asta nu-l împiedică să înveţe să scrie cu mâna stângă şi să-şi termine
memoriile "Confesiunile unui cafegiu".

A înfiinţat Asociaţia Cafegiilor Independenţi din România, prin care îşi propune să educe
oamenii obişnuiţi. "Vrem să apară cafea de calitate în toate cafenelele bucureştene. În
plus, sunt dispus să ajut pe oricine doreşte să-şi deschidă o astfel de afacere", spune
Florescu.

"Dacă eşti prost, nu te deştepţi de la cafea, tot prost rămâi, dar dacă eşti
deştept, mai deştept te faci de la cafea."
GHEORGHE FLORESCU, cafegiu