P. 1
Dictionar geografic

Dictionar geografic

|Views: 1,072|Likes:
Published by bax1991

More info:

Published by: bax1991 on Oct 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

Alpii Centrali (Elve ieni). alimentară). provincie în N-E Fran ei. Constau din Alpii Occidentali (alt.3 mii loc. loc. vi ă de vie. textilă. Vegeta ie montană. XVI). Monumente. Industrie petrolieră şi forestieră. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Suprafa a: 1. Export de copră. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Alt. Trecători. km2. Tunele.2 km2.56 mil. Planta ii de bananieri. 8 mii loc. med. Beluha ).: 200 m. Lungime: 103 km. lan muntos în S-E Australiei. 554 mii loc. Păduri ecuatoriale. Zăcăminte (aur. chimică. Expl. pe teritoriul Italiei. argint. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime).64 mil. Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. 155. petrolieră). Oraş principal: Strasbourg .). 8. Lungime: 1300 km. stat în N-V Braziliei. Capitala: Manaus . Ghe ari. Industrie constructoa-re de maşini. cel mai mare fluviu în America de Sud. Elve iei. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). afluent al Jiului . vf. Pajişti alpine. Suprafa a: 8. rîu în România. Centru economic şi comercial. Catedrală Gotică (sec. trece prin Perú. Industrii (metalurgică. Germaniei şi Austriei.: 4506 m (vf. Regiune agrară (grîu. Ghe ari. component al Cordilierei australiene. Mont Blanc ). Navigabil pe o distan ă de 4300 km. Hr. Fondat în 1887. Monumente istorice. metalurgică. Lă ime: 60-260 km.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). sistem muntos în Europa. Faună bogată. Industrii (constructoare de maşini. Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). Turism. – V d. centru adm. port la golful Osaka. Provincie romană (sec. Muzeu de istorie.: 2228 m. 4810 m. Amazónas . de săruri de potasiu. 54 mii loc. I î. Lungime: 2000 km. 190. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Lungime: 450 km. banane. Popula ia: 1. loc. Izvorăşte din mun ii Anzi. situat la hotarul dintre Kazahstan. Uzine şi fabrici. Lungime: 6400 km. port la Marea Mediterană. cartofi). miniere (cărbune brun). max. max. Mongolia şi China. Alpii Orientali (Austrieci).8 mii loc. Populată în trecut de cel i. Fran ei. sistem muntos în Asia Centrală. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. minereu de fier). chimică. oraş în Japonia (Honshû).Hr. Popula ia: 2.5 mii loc. 7020 km împreună cu Ucayali. Expl. orz. al cantonului Uri . Întreprinderi ale industriei uşoare. max. Alt. Păduri de conifere. Muzee. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . oraş în Elve ia. Rezerva ii naturale.5 mil. textilă. Alt.

km2. America de Sud . Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. tutun. Relief: muntos în V. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. Şantiere navale. Popula ia: 200 loc. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. Dependent de statul Seychelles. max. creoli. Suprafa a: 24. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. 1. aztecii. Izvorăşte din Pamir. At.2 mil. Aeroport. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. alimentară. Produse industriale: textile. fluviu în Asia Centrală. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. englezi. Antilele Mari şi Antilele Mici. Servicii financiare. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. Acoperită în permanen ă de ghe ari. Casa-muzeu Rembrandt .2 mil. Resurse de subsol (petrol. loc. citrice. cafea. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). km2.5 mil. în apropierea Antarctidei. Popula ii băştinaşe: maya. al XVIlea. [amm´aan] capitala Iordaniei. Suprafa a: 21 mil. Popula ia: 803. negri. bauxită. [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. format din America de Nord . la N-E de insula Madagascar . minereu de fier) şi hidroenergetice. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . situat pe fluviul Somme . incaşii ş. km2. Muzee. în 1275. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Suprafa a: 42. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. km 2. loc. unite printr-un istm denumit America Centrală . hîrtie. Fabrici de şlefuit diamante. banane. de chinină. oraş la N-E de Marea Moartă. 1 mil. Popula ia : băştinaşi (indieni. ciment. textilă. Muzeu. portughezi.2 mil. băuturi spirtoase. chimică. Monumente de artă gotică (sec. doc. tutun.: 6193 m) şi în E. partea nordică a continentului american. Universitate. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. igări. de ulei.América continent în emisfera vestică. Suprafa a: 21 mil. de peste 1000 m. partea sudică a continentului american. km 2. cacao. Suprafa a: cca 10 km2. Suprafa a: 1.4 mil. XIII). Colonizată de spanioli. Popula ia: metişi. capitala Olandei. Muzee. Universită i. argint. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). Industrie constructoare de maşini. francezi. eschimoşi) şi colonizatori. Ad. a. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. 155 mii loc. Culturi agricole: trestie de zahăr. loc. cauciuc). cupru. Universitate. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). europeni. Relief muntos în V (alt. începînd cu sec. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. Lungime: 18 mii km (de la N la S). mare în partea sudică a Oceanului Pacific. port legat printr-un canal de Marea Nordului. Márea ~.

Numeroase centre culturale: Londra . cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor.max. Întreprinderi ale industriei alimentare. Suprafa a: 6. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. Industrie minieră (cărbune.7 mil. arhipelagurile Andaman. vi ă de vie. împreună cu Şilka şi Argun. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). loc. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă.5 mii km2. Suprafa a: 602 mii km2. Culturi agricole: orez. Popula ia 47. port pe rîul Maine. apar inînd Indiei. de încăl ăminte. produse lactate. din marea Bering. utilaje industriale. reşedin ă a raionului Anenii Noi. Porturi principale: Blagoveşcensk. Popula ia: 175 mii loc. igări. citrice. la 32 km S de Chişinău. citrice. tutun. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . Ad. Limbi oficiale: catalana. 146. mijloace de transport. Lungime: 1779 km. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. At. Navigabil pe cursul inferior. loc. Monumente istorice (sec. Creşterea animalelor. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . mangan). doc. legume. Importantă regiune economică. textilă. Se produce cărbuni din lemn. în 1731. Suprafa a: 468 km2. Admis în ONU la 28 iulie 1993. arhipelag în Oceanul Indian. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Lungime: 4440 km. Creşterea animalelor (ovine. Habarovsk. 11.6 mii km 2. denumirea păr ii asiatice a Turciei. regiune în S Spaniei.65 mii km2. Industrie constructoare de maşini agricole.6 mii loc. bunuri de larg consum. bovine). Márea ~. Universitate. Oxford . Capitala: Andorra la Vella. stat în S-V Europei.: Port Blair . industrială şi agricolă. Nicobar şi insula Sumatera .situat pe rîul Bîc. tutun. în antichitate –numele Asiei Mici.5 mii loc. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. bumbac. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. spaniola. Suprafa a: 130.3 mii loc.5 mil. parte din Marea Britanie. Oraş principal: Port Blair . Nod feroviar.3 mii km 2. Căi rutiere: 269 km. Exportă cherestea. sfeclă de zahăr. Pescuit. XI-XIII). Culturi agricole: grîu. Popula ia: 66.Amúr fluviu în N-E Asiei. Relief în general muntos (alt. 16. Suprafa a: 8. Lungime: 1145 km. vi ă de vie. Principátul ~.5 mii loc. Turism. cocos. Hidrocentrale. Centru adm. Navigabil în cea mai mare parte. Se cultivă cereale. Importă produse petroliere. : 4200 m. Climă temperat-montană. Popula ia: 69 mii loc. Centru comercial de vinuri. max. Centru economic şi comercial. mică. capitala principatului Andorra. situat între golful Bengal şi marea Andaman . Se varsă în Marea Ohotsk. Turism (95% din venitul na ional). franceza.8 mii km 2. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. 2975 m). Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). Se cultivă orez. Popula ia : 280 mii loc. Suprafa a: 87. Suprafa a: 500 mii km 2. Suprafa a: 276. Popula ia: 9. oraş în V Fran ei (Anjou). Cambridge .

Faună acvatică: balene. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Climă tropicală. Universitate. Exportă cafea. Căi ferate: 2.58 mil. port la Marea Mediterană. Universitate. Regiune agricolă: viticultură. pomicultură. economic şi cultural. trestie de zahăr. Turism. Planta ii de cafea. activitate financiar-bancară. stat în V Africii. Centru adm. aerian). Universitate. de petrol. Relief muntos. Limba oficială: portugheza. uraniu.25 mil. Vestigii antice. tutun.3 mil. bumbac. Suprafa a: 96 km2. Ínsulele ~. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. oraş situat pe rîul Ankara . Vestigii romane şi bizantine. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. Relief muntos. Centru economic şi cultural. Crescătorii de bovine. provincie istorică în N-V Fran ei. oraş în N-E Algeriei. peşti. 68 mii loc. cupru. Importă maşini şi utilaje industriale. petrol şi produse petroliere. Şantiere navale. Conservator.8 mii loc. sisal.97 mil. situat între Republica Democrată Congo. ananaşi. Culturi florale. Academie. trestie de zahăr. Sta iune balneară. Climă subtropicală. Capitala: Luanda . foci. în centrul Podişului Anatoliei. Popula ia: 8 mii loc. mangan. Pescuit. făină de peşte.. minereu de fier. port la Marea Mediterană. Parfumerie. pinguini. arheologic). loc. Se cultivă bumbac. pe coasta de Azur. Suprafa a: 13. Nod de comunica ii (rutier. cu arhipelagurile din această zonă. textile şi alimentare. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. institu ii navale.). Popula ia: 11.8 mii km. arahide. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. port la Marea Mediterană. km 2. Industrie a cimentului. Centru economic şi cultural. Industrie textilă şi alimentară. Ruine din epoca romană. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. Moschee. Expl. Centru adm. 256. situat în centrul regiunii polare Antarctica. [¾´tib] oraş în S Fran ei.Angóla República ~. bumbac. 378. capitala Republicii Madagascar. Muzee (Picasso. oraş în S-V Turciei. a mătăsii. Servicii de transport. capitala Turciei.2 mii loc.6 mii km. Atlantic şi Indian. Climă polară şi subantarctică. 1000 m şi 1500 – 2000 m). Suprafa a: 29 mii km2. Zambia şi Namibia. alimentară. Creşterea animalelor. pe coasta Oceanului Atlantic. Export de produse agricole şi de cherestea. km2. mijloace de transport. loc. loc.: The Waley (2.4 mii loc. continent în emisfera sudică. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. oraş în E SUA. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. Iakutia). Administrat de Marea Britanie. Turism. 1. feroviar. [an´gilja. capitala statului Maryland. Suprafa a: 1. 80 mii loc. bananieri. 2. produse chimice. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes .56 mil. Căi rutiere: 72. Climă polară. cherestea.

Haitti.). petrol. Antigua. sistem muntos în E Americii de Nord. Creşterea vitelor. în N-V Argentinei. Climă subtropicală.). denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. port pe ărmul Oceanului Pacific. Exportă produse chimice. Ínsulele ~. argint. Metalurgia şi exploatarea cuprului. Universitate. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km.). actualmente port la Marea Neagră. Puerto Rico. Turism.2 mil. Importă produse petroliere. sistem muntos în Peninsula Italică. max. Turism. fostă colonie grecească în Turcia (sec. trestie de zahăr. Climă tropicală umedă. Monsterrat.: Willemstad (71. mijloace de transport. Monumente medievale (sec. Alt. Acancagua ). Rafinării de petrol. 6370 m. XIV-XVI). Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Barbuda. cupru. Administrate de Olanda. arbori de cafea. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . Este situat în mun ii Anzi . Corno Grande ). vf. canton în N-E Elve iei.: 3917 m. Capitala: Saint John ´s . a. Limba oficială: engleza. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. constînd din două culmi paralele. 227 mii loc. Pescuit maritim. Suprafa a: 416 km2. Alt. Zăcăminte: bauxită. Culturi agricole: bumbac. Cordiliéra Andínă . teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Se cultivă bumbac. citrice. 467. Centru agricol. 34 mii loc. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. Lungime: 1190 km. Resurse de subsol: cărbune. Planta ii de tutun.: 2037 m (vf. sistem muntos în America de Sud. Constau din Antilele Mari la V (Cuba. Popula ia: 68 mii loc. situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Aeroport. Suprafa a: 800 km2. Anzii Centrali (alt. 6959 m. Relief muntos.2 mii loc. legume. mun i în Turcia asiatică. Universitate. Alt. o continuare a mun ilor Taurus. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . fier. max. fabricarea produselor alimentare (zahăr. peste 6000 m). Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. VI î. Hr. Anzii Sudici (alt. Metalurgia neferoaselor. Popula ia: 66. maşini şi utilaje industriale. 3175 m). Climă tropical-oceanică.: 2914 m (vf.7 mii loc. Centru economic şi comercial. echipament industrial. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. max. bananieri. Centru adm. loc. rom. 6272 m). trestie de zahăr. max. Şantiere navale. Rafinării de petrol. zahăr. marmură. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Dominica ş. Activitate financiar-bancară.2 mii loc. Popula ia: 214 mii loc. cafea. Popula ia: 36. oraş în Chile. Relief muntos (alt. max. Lungime: 9000 km. Alt. situa i de-a lungul Mării Mediterane. bata i. uleiuri vegetale). Suprafa a: 240 mii km2. Suprafa a: 442 km 2. capitala statului Samoa. mărfuri de larg consum. Mitchell ). pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. manioc. arhipelag în Marea Caraibilor. max. Turism. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . trestie de zahăr. max. Căi rutiere: 1161 km.

cupru. Curcubăta Mare ). Hidrocentrale. Popula ia: 1. Căi rutiere: 46 mii km. Yemen. mase plastice.24 mil. At. loc. max. Turism. Bahrain. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . Expl. Alt. Relief de podiş şi cîmpie joasă. loc. Monumente istorice. Este denumită şi Marea Oman . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Monumente istorice. între Marea Roşie. Centru industrial şi agricol. Rafinării de petrol. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. 180. municipiu în România. Saragosa şi Teruel.65 mii km 2. km2.5 mii km 2. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. forestieră. Căi ferate: 1254 km. marmură. legumicultură. pustiuri nisipoase în N. Industrie constructoare de maşini. Expl. Exportă petrol şi produse petroliere. Ad. max. Alt. chihlimbar. Suprafa a: 3. cereale. textile. Reşedin ă: mun. mare în Oceanul Indian.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. ciment. Irak. Expl. Kuwait. sulf. orez. Golful Persic şi Marea Arabiei. Suprafa a: 3 mil. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). regiune autonomă în N-E Spaniei. cupru. de petrol. Porturi: Aralsk .: 5205 m.7 mii km2. Emiratele Arabe Unite. produse siderurgice. Zonă turistică.: Baku . Climă tropicală. doc. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. Muzee. km 2. situat pe rîul Mureş . produse alimentare. textilă. Este acoperit de ghe ari. rodii.7 mil. Regátul Arab Saudít . în E Azerbaidjanului.: 5165 m. produse chimice. Pescuit de perle. Suprafa a: 64. chimică. km2. Suprafa a: 47. sare. Capitala: Saragosa. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. Limba oficială: araba. lac sărat în Asia Centrală. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. golf în N-E Mării Roşii. Suprafa a: 2.5 mii loc. situată între Australia şi insula Noua Guinee. argint.6 mil. Arad . de petrol. Ad. Márea ~. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. cafea.: 3680 m. Universitate. orez. Viticultură. citrice. Oraş pr. Marea Roşie şi Golful Persic. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Suprafa a: 1 mil. Suprafa a: 7. Relief variat: mun i în V. max. Importă mijloace de transport. sorg. argint. max. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. km 2. în 1123. Popula ia: 480 mii loc. Se cultivă grîu. Culturi cerealiere. Muinak . mare în Oceanul Indian.2 mil. minereu de fier. Pescuit. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. stat în S-V Asiei.5 mil. Qatar. Mún ii ~. coral negru. de petrol. Popula ia: 32. Viticultură. porumb. max. Oman. bauxită. alimentară.: 68 m. E şi S-E. gaze naturale. gaze naturale. gaze naturale. cuprinzînd provinciile Huesca. Resurse de subsol: aur. aur. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. minereu de fier. uraniu. Capitala: Riyadh . Suprafa a: 1036 km 2. smochini. situată între peninsula Arabia şi India. Ad. Resurse de subsol: huilă. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. situat între Iordania. jude în V României. Popula ia: 23. gaze naturale. peninsulă în S-V Asiei. Păduri de răşinoase şi foioase. loc.: 1849 m (vf. Măslini. bauxită.

cîmpii în E şi N. regiunea polară de nord a pămîntului. situat în bazinul inferior al rîului Argeş.: 3734 m) şi de podişuri joase. Barents (1594-1597). viticultură). Industrie textilă. floarea-soarelui. Podişul Patagoniei în S. Căi rutiere: 215. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. oraş în S-V Perului. morse. Pescuit. Importă materii prime industriale. Piteşti . şi maritim. alimentară. păsări. km2. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Popula ia: 38 mil. Relief muntos (alt. staniu. Suprafa a: 13. max. de petrol. argint. Muzee.1 mil. oraş în Federa ia Rusă. minereu de fier.8 mii loc. Chile. port fluvial. Explorată de W.8 mii km 2. afluent pe stînga al Dunării. Árgeº Argún Arhánghelsk . bunuri de larg consum. Zonă agricolă productivă (pomicultură. Reşedin ă: mun. Climă tropicală în N. textile. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . Pescuit maritim. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. loc. alimentînd fluviul Amur. ciment. Lungime: 350 km. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. Viticultură. Relief variat: muntos în N. aproape de Marea Albă. Alt. cel mai mic ocean de pe glob. Suprafa a: 2. mijloace de transport. Sta iuni balneare. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. alimentară. Universitate. plante furajere. Paraguay. max. maşini şi utilaje industriale. Bolivia. bumbac. Export de lemn şi de produse din lemn. tutun. Zonă turistică. situat între Oceanul Atlantic. Pescuit. Expl. rîu în Federa ia Rusă şi China. Popula ia: 681. Exportă echipament industrial. între America de Nord şi Eurasia. alimentare. Şantiere navale. forestieră. textile). Se cultivă cereale. pomicultură. Denumirea antică: Ordessos . Vegeta ie de tundră. situat pe Dvina de Nord . Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. produse chimice. Zăcăminte: huilă. gaze naturale. km2. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. Industrii (ener-gie electrică. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. Capitala: Buenos Aires. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. Suprafa a: 6. Limba oficială: spaniola.Aráuca rîu în America de Sud. textilă. metalurgie. situat la 2370 m alt. Fran a şi Luxemburg. orez. Turism. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Climă aspră.: 400–700 m. stat în America de Sud. Lungime: 900 km. de pielărie. sare. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. hîrtiei şi celulozei. Întemeiat în 1540. Suprafa a: 27 mil. Árgeº jude în România. Lungime: 1520 km. afluent al fluviului Orinoco . 422 mii loc. Relief: Mun ii Anzi în V. constructoare de maşini.8 mil. Sistem hidroenergetic. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). Resurse de subsol: petrol. Zăcăminte: cărbune. minereuri de fier. cărbune. 751 mii loc. rîu în România.: 5220 m. Ad. metale neferoase şi rare. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. Industrie chimică. Căi ferate: 34 mii km. Păduri. km2. Industrie a lemnului. Faună: urşi polari. sare. Oceánul ~. vehicule. Brazilia şi Uruguay.6 mii km. República ~. subtropicală şi temperată în S. foci.

Suprafa a: 88 km 2. XIII-XV). între Georgia (Gruzia). Centru comercial şi industrial. vi ă de vie. rîu în SUA. Azerbaidjan. orez. Relief în general muntos (alt.67 mil. oraş în Danemarca (Iutlanda). Climă tropicală. în cuprinsul Podişului Armeniei. Limba oficială: armeana. Centru industrial (siderurgie.8 mii km 2. constructoare de maşini electrice. Centru adm. Relief muntos. XVII–XVIII). Culturi agricole: porumb. República ~. aur. legume. textile. Ínsula ~. Suprafa a: 138 mii km 2. citrice. Creşterea vitelor (ovine.: Oranjestad . Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. Suprafa a: 193 km2. port în golful Arhus . loc. Suprafa a: 295 mii km 2. Monumente arhitectonice din epoca romană. plumb. citrice. aluminiu). Muzee. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. produse chimice. Centru industrial (textile. Muzee. Rafinării de petrol.37 mil. Turism. Capitala: Little Rock . cca 90% din produc ia ării).: Georgetown . activitate financiar-ban-cară. coniac. Agricultură specializată în cereale. legume. 1000-4000 m). Importă materii prime şi semifabricate industriale. Pescuit. bumbac. 272 mii loc. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Monumente arhitectonice (sec. Popula ia: 3. tutun. bazalt). Popula ia: 1. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . marmură.7 mii km. Climă subtropicală. Lungime: 2410 km. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. alimente.8 mil. Servicii de transport. încăl ăminte. legume.8 mii loc. Popula ia: 3. Iran şi Turcia. port la fluviul Ron. mecanică). Monumente arhitectonice (sec. vin. port în golful Arica (Oceanul Pacific). oraş în S Fran ei (Provence). de cupru. alimentară. coniac. Lungime: 248 km. textile. alimentară. Popula ia: 2. a hîrtiei. Centru adm. sudul Transcaucaziei. zinc. Turism. Climă temperat-continentală uscată. Relief muntos. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. Suprafa a: 29. chimică. Întreprinderi producătoare de ciment. 169. produse petroliere. produse chimice. mase plastice. legume).4 mii loc. 43 mii loc. 52. cauciuc sintetic. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . Administrat de Olanda.2 mii loc. afluent al fluviului Mississippi. vehicule. loc. Se cultivă banane. Agricultură irigată (bumbac. ovine). Capitala: Erevan . culturi tehnice. Căi ferate: 823 km. de hîrtie). caprine. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). Turism. stat în centrul SUA. Căi rutiere: 7. Arrás Arúba Ascensión . cocos. forestieră. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Creşterea animalelor (bovine. metalurgică (cupru. Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Admis în ONU la 2 martie 1992. Capitala: Phoenix . stat în Asia de V. Universitate. Industrie metalurgică. de aluminiu. oraş în Chile.Århus [´orhuus] (Aarhus) . Administrat de Marea Britanie. loc. vin. Industrie extractivă (bauxită. Popula ia: 85 mii loc. Expl. conserve. bovine). Creşterea animalelor.

argint. 24 mii loc. Climă variată: arctică. XIII. Centru comercial (icre negre. de petrol. aur. Aeroport. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. Teatre. Centru industrial (maşini agricole. la alt. Expl. piei de astrahan).5 mii loc. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). capitala statului Turkmenistan. mun ii Caucaz.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Universită i. partea occidentală a Asiei. tutun. Caucaz. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . alimentară. Cîmpia Turanică. Universită i. Tibet. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. situat în delta Volgăi.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%).9 mii km 2. de sare şi de săruri de potasiu. 278 mii loc.). bumbac. de 3200 m. 408 mii loc. oraş în Federa ia Rusă.: Oviedo . oraş în Egipt. Institu ii de învă ămînt superior. port pe fluviul Paraguay . Kîrgîzstan. capitala statului Eritreea. Zonă agricolă (cereale).).). loc. Teatre.6 miliarde loc. oraş pe rîul Işim . Tadjikistan. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. Tian-Shan ş. repara ia vagoanelor. Barajul Sadd al-Ali. Cîmpia Chinei de Nord ş.4 mii km2. Oceanul Indian. de la Marea Caspică pînă la China. Resurse de subsol: salpetru. Expl. Turkmenistan. Industrie constructoare de maşini. trestie de zahăr. Industrie textilă. regiune autonomă în N Spaniei. Suprafa a: cca 506 mii km 2. prelucrarea cafelei). Marea Mediterană. Planta ii de ceai. Marea Neagră. Kremlin (sec.a. loc. km 2. Industrie a lemnului. materiale de construc ie. Patria Sf. rîul şi mun ii Ural. situată la S de Marea Neagră. Academie de ştiin e. Şantiere navale. Muzee. [sp. tropicală.a. situat pe malul Nilului. [it. Aeroport interna ional. Muzee. cupru. Muzee. de granit. Expl. Centru adm. de cărbune. continentală. Suprafa a: 78. cel mai mare din lume. minereu de fier. de pielărie. Forme de relief diverse: mun i (Ural. 730 mii loc. situat aproape în întregime în emisfera nordică. Francisco d´Assisi. Popula ia: cca 3. Suprafa a: 6 mil. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). Oceanul Pacific. stat în S Indiei. Port fluvial. produse ale industriei uşoare şi alimentare). Suprafa a: 10. Deccan ş. Marea Roşie. Altai. Formează partea asiatică a Turciei. Suprafa a: 44 mil. Nod feroviar. 374. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. 220 mii loc. Industrie metalurgică. Himalaia. Popula ia: cca 1 mil. Marea Caspică. oraş în E Africii. km2. XIII). alimentară. Centru comercial (export.a. de prelucrare a peştelui. Expl. formează lacul de acumulare Nasser . textilă. podişuri (Anatolia. Popula ia: 22 mil. deşert în Chile. Uzbekistan. Muzee. Universită i. cărbune. cuprinzînd statele Kazahstan. Nod feroviar. Mănăstire din sec. hîrtiei şi celulozei. Capitala: Dispur . musonică. Centru religios şi turistic. import). 512 mii loc. Aeroport. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. electrotehnică. Şantiere navale. între Oceanul Arctic. chimică.

Monumente istorice (sec. fr. regiune muntoasă în Grecia. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. XI–XV). 911 mii loc. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. Servicii bancare. Aeroport interna ional. port la Oceanul Pacific. armata oster´lits] franceză. Suprafa a: 106. continent legendar. Nod feroviar. Centru industrial (metalurgie. 5. confec ii. pentru mobile (din sec. cel mai mare oraş al statului. fluviu în V Canadei. Toubkal ). Universită i. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti.7 mii loc. Şantiere navale. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). situat între America de Nord şi America de Sud (la V). sistem muntos în N-V Africii. siderurgică. [germ. Centru industrial (avioane. textilă. Turism. Rafinării de petrol. cu o lungime de 2000 km. X. (în conurba ie – cca 4 mil.: 4165 m (vf. Algeria şi Tunisia. condusă de Napoleon I. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). max. Industrie mecanică. Lungime: 1231 km. produse chimice). Ad. Cercetări arheologice. Alt. Alt.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului.: 9218 m. comercial şi cultural. Şantiere navale. 415 mii loc. capitala Greciei. oraş în S-E SUA. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. Par ial navigabil. Centru industrial.: ´aust¬rlits. Muzee. Vestigii romane. textile. Universitate. la 2 decembrie 1805. localitate în Fran a (Marche). XVI). km2. pielărie). loc. 265 mii loc.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia).: 2033 m. Muzeu. construc ia maşinilor.). Lungime: 1120 km. Oceánul ~. textile. afluent al Nilului. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. al doilea mare ocean de pe glob. Europa şi Africa (la E). max. Muzeu de tapiserii. max.6 mil. prelucrarea lemnului. cu principalul munte Athos . unde. 775 mii loc. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). hîrtie. Muzee. pe teritoriul statelor Maroc. Opera ii bancare. . capitala statului Georgia. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. Monumente antice. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. Academie de ştiin e. unele datînd din sec.

extractivă. al teritoriului Cook. siderurgică. în partea centrală. materii prime şi semifabricate. produse farmaceutice. 2996 m şi 3797 m). între Italia şi Elve ia. aluminiu. ciment. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. material rulant. Căi ferate: 36. în V Podişul Australiei (alt. maşini agricole. Industrie metalurgică.6 mii km 2. situat pe fluviul Ron . Sta iuni balneare. Popula ia: 8. maşini şi utilaje.7 mii Áustria República ~. cauciuc sintetic. Export de copră şi fructe. aur. centru adm. argint. Turism. Capitala: Canberra. 2234 m). celuloză. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. Întreprinderi producătoare de o eluri. Cîmpii joase. stat în centrul Europei.3 mil.loc.54 mil. chimică. Popula ia 1. 89.Hr. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. Gibson ş. metalurgică. Pescuit maritim şi oceanic.a. îngrăşăminte chimice. minereuri de fier. Suprafa a : 2. Climă temperatcontinentală. por elan. Se produc motoare. maşiniunelte. hîrtie. max. instrumente muzicale. Turism. Suprafa a: 83. Limba oficială: engleza. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. orz. esături din bumbac. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). I î. cupru. încăl ăminte. Importă maşini şi utilaje industriale. uraniu.Austrália Uniúnea Australiánă. Limba oficială: germana. Suprafa a: 7. Prealpii Austrieci . secară. loc. administrat de Noua Zeelandă. metale rare. celuloză. Căi ferate: 5. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. Centru adm. porcine). staniu. cartofi. Popula ia: 19. alimentară. maşini şi utilaje industriale. Fostă reşedin ă papală (1309–1377).6 mii km. Industrie dezvoltată (energetică. zinc. produse alimentare. coloran i. alt. mărfuri prime şi semifabricate.). hîrtie. combustibili. Capitala: Viena . km2. vehicule. situat pe cursul mediu al Dunării. Turism intensiv. Avarúa Avignón [avi¤õ] . energetică. Relief în general muntos (Alpii Orientali . Fostă provincie romană (sec. Centru de vinifica ie. Zăcăminte mari de cărbune. sfeclă de zahăr. Exportă textile. plumb. constructoare de maşini. 11 mii loc. Căi rutiere: 210 mii km. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. Culturi agricole: grîu. ovăz. loc. nave.86 mii km2.2 mil.7 mii loc.7 mil. constructoare de maşini). toate acestea fiind şi exportate în mare parte. : Clermont-Ferrand . sticlărie. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. material rulant. textile. Importă combustibili. max. ciment.

în partea centrală a Moldovei. Ad. de gresie. Caucazul Mic ). conserve. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. cereale. textile.1 mii km. Teatre. între Rusia. Turism. 209 mii loc. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Iran şi Marea Caspică. Suprafa a: 39 mii km2.Azerbaidján República ~. Turism. 52 mii loc. Hidrocentrale. constructoare de maşini. denumită de greci Heliopolis . Căi rutiere: 36. textilă. bere. Turism.: 9–14 m. forestieră. sfeclă de zahăr. minereuri de fier. Industrie metalurgică. Armenia. jude în România. chimică. azi oraş. Muzee. Sericicultură. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. max. Universitate. de petrol. trestie de zahăr. loc. situat pe rîul Bistri a . orez. Pescuit.6 mii km2. alimentară. ceai).: 109 km. în 1408.3 mii loc. At. orez. Centru turistic. Kerci (Ucraina). vehicule. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . brînzeturi). sare.5 m. legume). covoare. sta iune climaterică. alimentară (vin. produse chimice. localitate istorică în Liban. Suprafa a: 87 mii km2. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. confec ii). Ape termale. pielărie-încăl ăminte. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului.: 60 m. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). Lă ime min. Industrii (ciment. Bacău. Expl. Márea ~. Creşterea animalelor. Prahova). sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . Suprafa a: 6.66 mil. ananaşi.24 mii km2. Ad. produse chimice. Pomicultură. cupru. Georgia (Gruzia). min. Sta iune climaterică. Centru adm. Culturi agricole: bumbac. Păstrăvărie. 18. 6 mii loc. energetică. Izvoare minerale şi termale. Exportă maşini şi utilaje industriale. Lungime max. al jud. Viticultură. situat la E de Carpa ii Orientali. Importă minereuri neferoase. ceai. tuf.7 mii km. Porturi: Mariupol . Hidrocentrale şi termocentrale. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. Popula ia: 242 mii loc. chimică. Zonă agricolă (cereale. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. Mari expl. bumbac.: 2292 m. Alt. doc. mare în S Ucrainei. sticlă. .: Bacău . oraş în România (jud. bunuri de larg consum. ulei. Ruine antice.: 26. Centru turistic. calcare. Suprafa a: 2. Pescuit. Turism. Trotuş şi Bistri a. metalurgie. citrice. centrul adm. maşini agricole). Relief muntos în N (Caucazul Mare . maşiniunelte. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. legume. Forme tipice de eroziune a gresiei. Popula ia: 745 mii loc. citrice. textile. Admis în ONU la 2 martie 1992. roci de construc ie. fostă colonie romană. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Căi ferate: 2. Popula ia: 7. gaze naturale. Taganrog (Rusia). Capitala: Baku . ceai. cherestea. Planta ii de vi ă de vie. vîrf de munte în masivul Bucegi (România).

Státul (Şeicátul) ~. Pescuitul de perle. aluminiu. afluent pe dreapta al Jijiei. 3. fabrici de ciment. trestie de zahăr. Ínsula ~. curmali. comercial şi cultural. confec ii. Academie de ştiin e. Relief deşertic. chimică. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Popula ia: 10 mii loc.: Stutgart . orz. minarete. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Industrie constructoare de maşini. Climă tropicală. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. legume. Întreprinderi forestiere. stat insular în Golful Persic. produse chimice. port pe fluviul Tigru . Climă tropicală şi subtropicală. zahăr. Popula ia: 320 mii loc. Suprafa a: 567 mii km2. rafinării petroliere. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. mărfuri de larg consum. Lungime: 110 km. arbori de cafea. minereuri de fier. vechi centru administrativ. Industrie extractivă (petrol. Mausolee.9 mii km2. feroviar. mijloace de transport. legume. forestieră. Suprafa a: 530 mii km2. pescuit. Resurse de subsol: petrol. plumb. capitala Irakului. situat la S-E de Florida. Căi rutiere: 2767 km. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Centru de comunica ii (aerian. Suprafa a: 13. Zăcăminte: cărbune. format din cca 700 insule (21 locuite). produse alimentare. loc. XV–XVII. trestie de zahăr. rîu în E României (Moldova). Suprafa a: 35. Centru adm. Popula ia: 3. gaze naturale). Popula ia: 660 mii loc. planta ii de culturi citrice. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Creşterea animalelor. Limba oficială: engleza. Creşterea animalelor. Uniúnea ~. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Turism. Capitala: Salvador . Culturi agricole: bumbac. mare în N-E Americii de Nord. Suceava). Popula ia: 12 mil. Culturi agricole: bumbac. Relief relativ accidentat (alt. mărfuri de larg consum. pielărie). Importă maşini şi utilaje industriale. Întreprinderi industriale (textile. Culturi agricole: grîu. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. Universită i. tutun. Muzee. nichel.5 mii loc. pe ărmul Oceanului Atlantic. Exportă produse petroliere şi chimice. Viticultură şi pomicultură. max. textilă. Márea (Gólful) ~. orez. Exportă petrol şi produse petroliere. rom. Vestigii arhitectonice din sec. titan. Suprafa a: cca 476 mii km 2. la V de Groenlanda. 120 m). Păduri. electrotehnică. Capitala: Nassau . rutier). banane. farmaceutice. Este populată de eschimoşi. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. max. articole de marochinărie. loc. vi ă de vie. ananaşi.Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. Capitala: Manama . Produc ie de diamante. diamante. citrice. stat insular în Oceanul Atlantic. Limba oficială: araba. Suprafa a: 660 km2. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). moschei (sec. Culturi principale: palmieri. . secară. de produse alimentare. Căi rutiere: 2400 km. XIII–XVI). curmali. minereuri de fier. Rafinării de petrol. Importă mijloace de transport. situat în apropierea ărmului Arabiei. recoltarea bure ilor de mare. Turism.8 mii km 2.87 mil. porumb.: 2414 m. Ad. cu oaze cultivabile.

sistem muntos în Bulgaria.5 mii km 2. Este alimentat de 336 rîuri. Porturi pr. 2. Metrou. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor.77 mil. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. fîne e. XVIII. Export de fosfa i naturali şi copră. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Centru petrolier. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. Suprafa a: 31. la N de lacul Balaton . situat pe cursul inferior al rîului Buzău .: 713 m. Ad. Suprafa a: 505 mii km2.: 470 m. În această peninsulă se află statele: Albania. Pomicultură (măslini). Zăcăminte de cărbune. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Croa ia. Turism. Lă ime: 20–50 km. Lungime: 636 km. Climă mediteraneană. XV–XVIII. Monumente arhitectonice (sec. Aeroport. Alt. bauxită. Grecia. Mici întreprinderi alimentare. reşedin ă a jud. Península ~. masiv muntos în Ungaria. Ad.: Sankt-Petersburg. Copenhaga. max. Letonia. Universitate. max. doc. Alt. ările ~. Riga. Bosnia şi Her egovina. capitala Azerbaidjanului. peninsulă în S Europei. mare în N Europei. Pescuit. Lituania. Păduri. max. Ínsulele ~. XI–XV).: Palma de Mallorca . situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Turism. Cantemir). în sec.3 mii loc. Suprafa a: 380 mii km2. construc ii de maşini. port la Marea Caspică. Academie de ştiin e. Bulgaria. Rafinărie de cupru. Marea Mediterană. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. situat în apropierea mun ilor Bakony . Ad. situat în S-E Siberiei. Monumente arhitectonice din sec. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. în 1327. mangan. 1. Muzee. Márea ~. de prelucrare a lemnului. lac sărat în România. Suprafa a: 5 mii km 2. Resurse hidroenergetice.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Viticultură. Industrie chimică. Expl. Şantiere navale. max. loc. între rîul Timok şi Marea Neagră. Szczecin. Gda ñsk. 151 mii loc. doc. Aeroport. Suprafa a: 596 km2. Stockholm. Ad. lac în S-E Kazahstanului. Navigabil. comună în Republica Moldova (rn. Marea Marmara. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). Lungime: 555 km. Parc na ional. Botev ). max. At. Cel mai adînc lac de pe glob. de utilaj minier). Păduri de foioase. Lungimea: 78 km.: 27 m.: 2376 m (vf. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. de gaze naturale. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. Marea Ionică şi Marea Adriatică.: 11 m. Centru adm. Malmö. Suprafa a: cca 10 km2. capitala statului Kiribati. Tallinn. Relief muntos. păşuni. max. alimentară. Muzee. Universită i. Marea Egee. lac sărat în V Ungariei . Popula ia: 740 mii loc. Maramureş. constructoare de maşini.Báia Máre municipiu în România. At. max.: 4 m. Sta iune balneoclimaterică. Ad. cuprinsă între Marea Neagră. Sta iune balneoclimaterică.

produse textile. Climă mediteraneană şi continentală. Centru industrial. loc. textilă. 2. Nod feroviar. orez. loc. produc ia uleiului de cocos. Centru industrial şi cultural.38 mil. de petrol. Climă tropicală musonică. Turism. nuci de cocos. prelucrarea petrolului. produse alimentare. Aici. bumbac. Cercetări aeronautice şi cosmice. Întemeiat în 1882. Se cultivă iută. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. Popula ia: 1. Păduri de mangrove. marmură. Universitate. capitala statului Mali. tutun. orz. hîrtie. Serbia şi Muntenegru. loc. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). Universitate. República Populáră ~. de conserve. 738 mii loc. comercial şi cultural. (2. Monumente arhitectonice de cult (sec. produse chimice. alimentară. chimică.9 mil. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). Limba oficială: bengali. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. construc ii navale. minereuri de fier. Birmania şi golful Bengal. textile. . de prelucrare a cauciucului. cocotieri. sticlă. Centru de cercetări nucleare. IX – XI).Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). maşini şi utilaje industriale.8 mii km 2. Industrie dezvoltată: siderurgie. port la fluviul Menam . legume. Popula ia: 134 mil. Suprafa a: 21. cupru. tutun. Universită i. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. maritimă (în oraş pe canale. Muzee. centrul adm. Ramuri industriale: siderurgie. fiind locuită de daci. Căi rutiere: 193283 km. port la Oceanul Atlantic. port pe fluviul Niger . Creşterea animalelor (ovine. Aeroport. cromit. sare. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. centrul adm. port la rîul Oubangui . situat între India. construc ii de maşini. 5. Aeroport. esături de iută şi bumbac. feroviară. textilă. fabricarea hîrtiei şi cimentului. 659 mii loc. Carpa ii Meridionali. mangan. Turism. 598 mii loc. plumb. loc. alimentare etc. cărbune. hidroenergie. păşuni şi fîne e. Aeroport. Tisa şi Mureş. Relief predominant de cîmpie plană. grîu. autovehicule. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. utilaj electrotehnic. orez.5 mil. cuprinsă între Dunăre. capitala Thailandei. XIII – XVI). în evul mediu (sec.2 mil. Importă materii prime. ceai. Export de bumbac. Universitate. loc. loc. Şantiere navale. Universitate. Suprafa a: 143 mii km2. Institu ii bancare. al statului Karnataka. Căi ferate: 2. electronică. peşte etc. Academie de ştiin e. 4. cale ferată. Fabrici de cherestea.746 km. Observator astronomic. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. Centru industrial şi cultural. construc ii navale şi de avioane. Prelucrarea lemnului. piei şi articole din piele. Păduri. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Expl.1 mil. Relief reprezentat de zone muntoase. în conurba ie). Comunica ii: aeroport interna ional. al districtului Iava . Turism. Exportă iută. porumb. situat în insula Iava . Zăcăminte: huilă. 71 mii loc. Mare centru industrial şi cultural. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. la grani a cu Ungaria. Muzee. Turism. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. Capitala: Dhâkâ . combustibili. Universitate. stat în Asia de Sud. provincie istorică în S-V României. colinare şi de cîmpie. bovine). Căi de comunica ii: aeriană.

Relief de podiş şi de cîmpie. Suprafa a: 431 km 2. Aeroport interna ional. Şantiere navale. Observator astronomic. Creşterea oilor. loc. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Pînă în 1973 se numea Bathurst . Suprafa a: 1. port la fluviul Gambia. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. constructoare de maşini (vehicule. XIII – XIV). Albă şi Kara. ulei de palmier. Exportă zahăr. Culturi principale: trestie de zahăr. Porturi pr. combustibili. textile. Căi rutiere: 1573 km.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. Export de cauciuc. între arhipelagurile Svalbard. Naviga ie intensă. Limba oficială: engleza. capul nordic al Americii de Nord. aparate electrotehnice. chimice. navigator olandez din sec. 675 mii loc. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. în Alaska. la N-V de insula Victoria. XV. rom. produse petroliere.: 600 m. XVI. chimică. centrul adm. km2. Barents.42 mil.5 mii km2. 918 mii loc. automobile. strunguri). motociclete). al regiunii autonome Catalonia . Universitate. Aeroport interna ional. Aeroport interna ional. chibrituri). Turism. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. Întreprinderi producătoare de zahăr.8 mil. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . Monumente arhitectonice de cult (sec. textile. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. legume. Márea ~. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. Industrie chimică. Universitate din sec. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. arahide. de pielărie. Verde (Norvegia). alimentară. Denumită după numele lui W. Climă subarctică. 1. de prelucrare a lemnului (mobilă. Importă mijloace de transport. Şantiere navale. produse alimentare. max. port pe fluviul Obi . bata i. Industrie metalurgică. Suprafa a: 66. melasă. pe ărmul Oceanului Arctic. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. confec ii. 200 mii loc. maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 276 mii loc. Export de cafea. Pescuit. textilă. max. 762 m). Climă tropicală. Ad. alimentare. electrotehnice. oraş în Federa ia Rusă. port la Marea Caraibilor. Relief colinar (alt. oraş în N Columbiei. Comunică cu mările Norvegiei. manioc. port la Marea Mediterană.: Murmansk (Federa ia Rusă). Capitala: Bridgetown .

În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). Export de curmale. în 1918 se uneşte cu România. Popula ia: 4 mil.Basarábia regiune istorică românească. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. produse chimice. produse petroliere şi chimice). 51 mii loc. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. bauxită. oraş în Irak. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. gaze naturale. loc. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). Moldo-veneşti. Port comercial. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. alimentară. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. cînd îşi declară independen a de stat. al semicantonului Bâleville. cabaline). în partea de S-E a teritoriului european. cafea. care prin votul parlamentului (Sfatul ării). Întreprinderi industriale (maşini. Lă ime: 213 km. Universitate.R. centrul adm. De la 24 august 1940. Centru comercial şi turistic. cacao. textile. fiind denumită oficial Basarabia. Industrie petrolieră. Fortărea ă. República ~. comercial şi industrial (maşini. centrul adm. cartofi. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. max. Se cultivă grîu. Muzee. Ad. Aeroport interna ional. floarea-soarelui. Monumente arhitectonice de cult (sec. alimentare). oraş în Fran a. sfeclă de zahăr. Cetatea Albă şi Ismail). După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. . Nod feroviar şi rutier. port la Marea Tiraniană. Creşterea vitelor (bovine.S. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. dar în 1878 le anexează din nou. Export de bumbac. ceasuri. Suprafa a: 144 mii km2. construită între anii 1370 şi 1382. monument istoric în Paris. zahăr. Aeroport interna ional. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . par ial (fără jude ele Hotin. porcine. Port comercial. parte componentă a statului feudal Moldova.: 94 m. oraş în insula cu acelaşi nume. intră în componen a R. secară. 19 mii loc. fostă fortărea ă. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania.8 mii loc. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. Capitala: Ufa . pînă la începutul sec. 618 mii loc. republică în Federa ia Rusă. pe insula Corsica. situat pe fluviul Rin . 179 mii loc. Important centru bancar. ovăz. Ismail şi Bolgrad.S. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. pînă la 27 august 1991. Export de banane. Universitate. Nod de cale ferată. devenită închisoare de stat (sec. XI–XV). În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. al Guadelupei.S. Popula ia: 18 mii loc. Monumente arhitectonice de cult (sec. 14. ovine. Lungime: 419 km. Turism. cărbune. XVII).S. XV – XVIII). Zăcăminte: petrol. port pe fluviul Shatt al’Arab . copră. băuturi spirtoase.

Sta iune balneară. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Şantiere navale. Suprafa a: 481 mii km2. 42 mii loc. chimie). Catedrală din sec. conserve. situat pe rîul Cerna . în conurba ie. Muzee. Universitate. Palate (sec. XVII). Industrie constructoare de automobile. XIII – XVI). alimentară. Se mai cultivă floarea-soarelui. port la golful Mexic. 6. tutun. electrotehnică. Altitudine: 429. crovuri. petrol. Industrie uşoară (aparate electrotehnice.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. textilă. Nisporeni). Timişoara. între marea Ciukotsk şi insula Banks. de prelucrare a lemnului). Universitate. port pe fluviul Mississippi . 139. 136 mii loc. land în S-E Germaniei. sfeclă de zahăr.2 mii loc. mobilă. Manufactură de tapiserii (încă din sec. cel mai înalt deal din Republica Moldova. la N-V de America de Nord. Mormîntul lui Fr. Catedrală (1785). medievale şi clasice. valea Buzăului. 115 mii loc. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. zonă geografică în E Cîmpiei Române. oraş în Germania (Bavaria).Hr.6 mii km2. Bălăneşti (rn. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. cu numele Ad aquas Herculis sacras . oraş în Israel. XV).: 3750 m. Liszt. Caraş-Severin). cu ape termale. loc. Universitate. vinuri. Culturi cerealiere. Oraş din 1818. oraş în SUA (Texas). Centru industrial (metalurgie. orez. Centru comercial şi cultural. Teatru. afluent pe stînga al Dunării. port la Marea Neagră. electronică. Sta iune balneoclimaterică. Fabrici de sticlă şi por elanuri. grafit. municipiu în Republica Moldova. Deálul ~. port pe fluviul Adour . textile. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Culturi agricole: citrice. Terenuri irigate. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. XIII-–XVI.5 m. de cauciuc sintetic. 160 mii loc. situat la N-E de com. Atestată în anul 153 î. XVIII. oraş în Fran a. Universitate. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. Ad. dune. Muzee. capitala statului Louisiana. al departamentului Oise . Nod de cale ferată. Industrie petrochimică. coniacuri). chimică. centrul adm. 57 mii loc. situat pe fluviul Main. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. Serbia şi Muntenegru. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. . Suprafa a: 70. Muzee. 220 mii loc. blănuri. oraş în Georgia (Gruzia). Popula ia: 12 mil. Zăcăminte (cărbune. oraş în România (jud. cuprinsă între valea Dunării.: München . situat pe rîul Răut. XVI–XVIII). Industrie petrolieră. 74 mii loc. Catedrală gotică (sec. uzine de alumină.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. Pe Bega este situat or. max. sare). capitala Republicii Autonome Adjaria. Pomicultură. Biserică gotică (sec. Creşterea animalelor. Centru adm. Ruine de fortifica ii romane. ceai.5 mii loc. Teatre. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Export de mărfuri industriale şi alimentare. Báyreuth [germ. rîu în România.

nave maritime. aparate radio şi electrotehnice. Căi rutiere: 137 876 km. hîrtie. Luxemburg. textile. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. XIII. Universită i. alimentară. Universită i.5 mil. Exportă produse industriale (metalurgice. Teatre.5 km. Numeroase lacuri şi mlaştini. 1. Căi ferate: 5567 km. fluvial pe Marele Canal ). secară. XIV–XVI). locomotive. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. Teatre. cînepă. fag. confec ii. Popula ia: 10. Fortărea ă din sec. Exportă tractoare. loc. stat federal în Europa Occidentală. cartofi. strunguri. între Fran a. Letonia.16 mil. rusa. Ad. Capitala: Bruxelles . Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Industrie variată: autocamioane. Suprafa a: 30. Rafinării de petrol. gaze naturale. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. port la Marea Irlandei. loc. Cahul). capitala Libanului. tractoare. Muzee. petrol. textile din in) şi comercial.8 mil. Universită i. Importă materii prime. alimentare. textile. Suprafa a: 208 mii km2. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Temple. Muzeu. legume. República ~. chimice. Universitate. mărfuri de larg consum. bel´faast] lac în Republica Moldova. fructe. Parcuri. mijloace de transport. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. vagoane. Lă ime: 5. Creşterea vitelor. franceza (valona). ovăz). conserve. material rulant. pagode (sec. Nod de comunica ii. Lungime: 6 km. Centru industrial (construc ii navale. Moschee (din 1291). gaze naturale.: 3 m. încăl ăminte. petrol. electrochimică. Hidrocentrale şi termocentrale. produse alimentare vegetale. lactate. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. capitala Irlandei de Nord. covoare. doc. Relief reprezentat de cîmpii. germana (local). mănăstiri. construc-toare de maşini.3 mil. oraş în Marea Britanie. Căi rutiere: 49300 km. Export de fructe. Importă combustibili. in. 9. max. în sec. 311 mii loc. Muzee. automobile. Institu ii academice. Păduri de foioase (stejar. situat la S-V de com. port la Marea Mediterană. loc. loc. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. sticlărie. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). cereale. produse chimice. cupru. Important centru economic şi cultural. citrice. situat între Polonia. mesteacăn). textile). capitala ării. Se cultivă sfeclă de zahăr. Nod de comunica ii (feroviar. Lituania. echipamente electrotehnice. televizoare. pomi fructiferi. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. armament. Căi ferate: 3 410 km. energie electrică.5 mii km 2. orz. plumb. aerian. petrolieră. cherestea. in. lînă. Limbi oficiale: belorusa. sfeclă de zahăr. mătase. aluminiu). stat în E Europei. Capitala: Minsk . situat pe rîul Done . plante pomicole. Germania şi Olanda. mijloace de transport. Rusia şi Ucraina. maşiniunelte. Climă maritimă temperată. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. At. Păduri de foioase şi de conifere.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. 325 mii loc. produc ia conservelor de legume şi fructe). cartofi. poligrafică. Văleni (rn. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. Popula ia: 10. . Regátul ~ . XVI. Culturi principale: cereale (grîu. mobilă. Muzee.

Suprafa a: 23 mii km2. max.P. la 20 km de Marea Neagră. între India. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. XIII). Relief de podiş. medie: 2586 m. Popula ia: 103. Expl. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui.: 4506 m. textile. textile. F. loc. Vinni a. Alt.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. Capitala: Belmopan . orez. chimice. centrul adm. Prelucrarea bumbacului. Pişceanka (reg. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). de mobilă. Vestigii şi monumente istorice.3 mii. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. sucuri etc. centrul adm. porumb. produse alimentare. Nod de comunica ii (feroviar. de carton. Popula ia: 6 mil. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. mijloace de transport. Export de copră. combustibili. Muzee. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. Admis în ONU la 25 septembrie 1981.). de construc ie. loc. piscicole. oraş în peninsula Yucatan . insulă în Indonezia. afluent pe stînga al Nistrului. alimentare. vinuri. regiune muntoasă în Asia.). port la Marea Albă. între ara Graham. Muzee. mărfuri de larg consum. de aur. 30 mii loc. 55 mii loc. Limba oficială: engleza. cu masive muntoase.9 mii km2. capitala Serbiei şi Muntenegru. în Iran ş i Pakistan. Pescuit. oraş în Elve ia. Centru industrial i cultural. Exportă materiale şi produse textile. Moncastro (sec. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. Izvorăşte la S-E de or. Universitate. 17. Suprafa a: 530 mii km2. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. Turism. Colonie milesiană – Tyras (sec. Nod de cale ferată. golf în Oceanul Indian. legume. Gólful (Márea) ~. Turism. Nod feroviar.1 mil. Ucraina). Păduri cu arbori de lemn pre ios. VI î. Universitate. Suprafa a: 4. Fabrici de cherestea. Se cultivă trestie de zahăr. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. port la Dunăre. Bellingshausen şi M. 2. stat în America Centrală. loc. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Climă tropicală umedă. banane. capitala statului Minas Gerais. denumită Cetatea Albă (sec.1 mil. 1. al provinciei Compa-nia.2 mii loc. Centru economic şi cultural. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. Lungime: 50 km. km2. Bangladesh şi Birmania. Suprafa a: 2. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. Monumente antice şi medievale. diamante. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Beloci (din rn. 64 mii loc. oraş în S Italiei. capitala statului Belize. între Mexic şi Guatemala. aerian).: 4470 m. oraş în Federa ia Rusă (Karelia).Hr. Ad. port la limanul Nistrului.2 mii loc. piper. Creşterea animalelor. . Rîbni a). loc. în Federa ia Rusă. Importă maşini şi utilaje industriale. lîngă com. XV–XVII). Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. de confec ii. 5. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. Întreprinderi mecanice. al cantonului Ticino. Ad.2 mil. Popula ia: 262 mii loc. a materiei prime agricole. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . Suprafa a: 490 mii km2. Căi rutiere: 2710 km.

oraş în Italia. chimică. aur. loc.3 mil. constructoare de maşini. legume (destinate în mare parte exportului). Admis în ONU la 20 septembrie 1960. textilă. Importă maşini şi utilaje industriale. al cantonului Berna. citrice. financiar şi cultural. poligrafică. titan. Catedrală. între Togo. Lă ime: 35–86 km. Burkina Faso. Bogate resurse de subsol: petrol. XII–XIV). fluvial). At. Lungime: 1400 km. combustibili. aparate şi utilaje electrotehnice. electronică. Exportă bumbac. rîu în V Africii. Căi rutiere: 6 070 km. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Căi ferate: 578 km. Culturi agricole: banane. ulei de palmier. Muzee. Planta ii principale: arbori de palmieri.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. Suprafa a: 113 km2. XV). produse ale meşteşugăritului. Turism. Centru comercial şi industrial. textile. km2. Popula ia: 5. electrotehnice. situată între Asia şi America de Nord. República ~. stat în Africa Occidentală. Insulele ~.4 mii loc.5 mil. Important nod de comunica ii. XIII – XVIII). Centru industrial. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . Industrie puternică: constructoare de maşini. (în conurba ie 155. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. Bază aeronavală a SUA. Nod de comunica ii (aerian. palate (sec. Fortăre e medievale. Teatre. Universitate. pe coasta Angolei. de laminat. min. Meşteşugărit. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. Centru adm. port la Marea Mediterană.9 mil.7 mii loc. Parcuri. optică. mare în partea de N a Oceanului Pacific. doc. Márea ~. cafea. Palate (sec. max. capitala Germaniei. al provinciei Lombardia. comercial şi cultural. Suprafa a: 54 km2. la 960 km E de ărmul Americii de Nord. castele. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. Creşterea animalelor. textile. Turism.: 42 m. centrul adm. bata i. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Popula ia: 75. tutun. Universită i. ciment. loc. 117 mii loc. Pinacoteca Academiei Carrara. capitala Elve iei situată pe rîul Aare .: 4773 m. alimentară. Capitala: Porto-Novo . important centru economic. 45 mii loc. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. Centru industrial. Activitate financiar-bancară.: Hamilton . bumbac. produse chimice. Întreprinderi siderurgice. încăl ăminte. Strîmtoárea ~. Universitate. Niger şi Nigeria. Suprafa a: 2. automobile. în 1244. Aeroport. alimentare). Galerii de pictură. savane. feroviar. Monumente arhitectonice medievale. centrul adm. Administrat de Marea Britanie. Climă tropicală umedă. Biserica Santa Maria Maggiore (sec.). situat la ărmul golfului Benin. comercial şi cultural în Europa. mărfuri de larg consum. Păduri cu arbori de lemn pre ios. 130 mii loc. Muzee.5 mii loc. Relief de cîmpie şi de coline. Climă tropicală şi subtropicală. bananieri. 3. Relief muntos. fosfa i naturali. 485. Întreprinderi de cherestea. Academii. încăl ăminte. cocotieri. afluent al Nigerului. textile. golf în Oceanul Atlantic. Ad. Ad. Limba oficială: franceza. Centru comercial şi cultural. construc ii de maşini. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. minereu de fier. teritoriu insular în Oceanul Atlantic.

autovehicule. produse alimentare. Sta iuni balneoclimaterice. porumb. Important nod de comunica ii (aerian. la grani a dintre Slovacia. Întreprinderi metalurgice. Industrii (metalurgie. insulă în Oceanul Atlantic. Agricultură. Nod de comunica ii. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Expl. constructoare de maşini. bauxită etc. aparate de precizie). Zăcăminte: petrol. s-a născut Isus Hristos. Industrie mecanică (ceasuri.). în apropiere de golful Biscaya . la S de Ierusalim. XII–XIV). alimentare. Sta iune balneoclimaterică. Centru financiar. covoare. Regatul ~. Hidrocentrală. oraş în N Spaniei. Culturi agricole: cafea. în Carpa ii Orientali. între India şi China. bovine. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . cocos. marmură. max. textilă). Capitala: Patna . Zonă turistică. Universitate. Suprafa a: 47 mii km2. Păduri. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. fluvial şi maritim). bumbac.9 mil.5 mii km 2. Suprafa a: 174 mii km 2. rîu în România. Popula ia: 87 mii loc. textile. Industrii (metalurgică. Pînă la alt.5 mii loc. chimică. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. Muzee. Culturi agricole: orez. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Pescuit. Universitate. legumicultură. la grani a cu Ucraina.: 1725 m. Termocentrală. banane. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). cărbune. gresii etc. chimice. Lac de acumulare. Monumente arhitectonice de cult. orez. 24 mii loc. cupru. Creşterea animalelor (ovine. Neam . loc. Mún ii Bihórului . 9. Catedrală romană şi gotică (sec. Întreprinderi de ciment. Lungime: 42 km. Pomicultură. Rezerva ii naturale. Păduri tropicale şi de conifere. produse chimice. de cherestea). feroviar. Popula ia: 631. max. orz. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. Suprafa a: 7. iută. Capitala: Thimphu . grafit. grîu. grîu. Meşteşugărit. siderurgică. trestie de zahăr. afluent pe dreapta al Bistri ei . Alt. potrivit Bibliei . Curcubăta Mare ). cabaline). Regiune muntoasă. Căi rutiere: 2 418 km. obiecte de meşteşugărit. minereuri de fier. Creşterea animalelor. port pe canalul Nervión . stat în Asia de Sud. cherestea. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Centru adm. 370 mii loc. oraş în Cisiordania. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 2 mii km2. textile. siderurgice. Polonia şi Ucraina. Oradea . minereu de cupru. tutun. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. Aici. Alt. de cărbune. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. Biserica Nativită ii. mărfuri de larg consum. masiv muntos în V României. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. mei. Muzee. situat pe rîul Doubs . Culturi agricole: orez.: mun. construc ii de maşini agricole.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). jude în N-V României. Exportă materiale de cherestea.: 1848 m (vf. Limba oficială: tibetana (dzongkha).2 mii loc. electrotehnică. porumb. colinară şi de cîmpie. Popula ia: 100 mii loc. esături de lînă. 120 mii loc. Resurse naturale: cărbune. Popula ia: 1.

Exportă materii prime. nuci de cocos.5 mii loc. animale vii. pietre pre ioase. Muzee. Întreprin-deri metalurgice. Pescuit. Suprafa a: 677 mii km2. Ad. China. 650 mii loc. esături. Bacău ş. Lungime: 279 km. aparataj electric. Universitate. trestie de zahăr. Culturi agricole: orez. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . oraş în SUA (Alabama). a. Suprafa a: 194 mii km2. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. ovine. de confec ii. Laos şi Thailanda. arbori de cauciuc. cărbune. situat pe rîul cu acelaşi nume. în conurba ie. capitala statului Guineea-Bissau. centrul adm. aparate de radio). în zona mun ilor Apalaşi .5 mii loc. India. Centru economic şi comercial. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. Resurse naturale: cărbune. rîu în România. aeroport. XIV–XVII). Trece prin oraşele Vatra Dornei. Limba oficială: birmana. cocotieri. cu ieşire la Golful Bengal. constructoare de maşini şi utilaje textile. Piatra-Neam . mei. staniu.Birmánia Uniúnea ~. lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). porumb. minereu de fier ş. tractoare. 82 mii loc. Industrie de prelucrare a materiei prime. de cafea. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. Climă tropicală musonică. argint. stat federal în Asia de Sud-Est. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . care se prelungesc pînă la marea Andaman . max. municipiu în România. pu in valorificate.5 mii km2. legume. al jud. Culturi agricole: arbori de cacao. Nod feroviar.: New Britain. Industrie constructoare de maşini agricole. Fortifica ii. plumb. New Ireland (dintre cele cca 200). cocotieri. porcine. Nod feroviar. grîu. cupru. ulei de palmier. nichel. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). Bistri a-Nă-săud. porumb. Popula ia: 350 mii loc. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. bubaline. loc. Oraş din 1349. cauciuc sintetic. motociclete. zinc. alimentară. produse alimentare. 88. forestiere. afluent pe dreapta al Siretului. XV – XVI).). port la Oceanul Atlantic. ciment. 127. la ărmul vestic al Europei (Spania. Expl. situat pe rîul Bira . Planta ii de bananieri. cabaline). Zăcăminte: cărbune. Universitate. ruinele unei cetă i (sec. tutun. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. sare). Relief muntos. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . produse chimice etc. Important centru industrial (automobile. tutun. Monumente arhitectonice (sec. Arhipelágul ~. sticlărie. între Bangladesh. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). Fran a). aparate electrotehnice. minereu de fier. ceai. Insule pr. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. Hidrocentrale. Popula ia: 47 mii loc. piei. de savană şi mangrove. bumbac. de cherestea. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). Export de arahide.: 5120 m. Capitala: Yangôn . Plutărit. avioane. a. gaze naturale. Pînă în 1989 – Birmania . soia. Suprafa a : 50. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). textilă. ghips. Centru industrial şi cultural. trestie de zahăr. 1 mil. produse de lemn. Nod de comunica ii. caprine.

Gura Bîcului (rn. de cărbune. chimică. loc. Teatru. 5 mil. apicultură. Rafinării de petrol. capitala statului. Anenii Noi). lîngă com. 632 mii loc. Muzee. 404 mii loc. Muzee. Expl. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. Aeroport interna ional. oraş în Tunisia. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). siderurgic. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). formează teritoriul Republicii Cehia. 22. Turism. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Străşeni. Întreprinderi industriale (de rulmen i. Şantiere navale. Nod feroviar. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . Suprafa a: 5. Universită i. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). rîu în Republica Moldova. Termocentrală. Industrie alimentară. 95 mii loc. de prelucrare a lemnului. Industrii (metalurgică. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). XVIII–XIX). situat pe rîul cu acelaşi nume. Turism. 402 mii loc. Pomicultură. municipiu în România (jud.: mun. Anenii Noi. Şcoala latinească. oraş în Republica Africa de Sud. tipografii (sec. Sta iuni balneoclimaterice. Uzine metalurgice. Muzee. Rezerva ii naturale.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. Chişinău. 77 mii loc. Relief muntos şi de podiş.3 mii km 2. nichel). chimică.). Zăcăminte: cărbune. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. Centru de comunica ii (feroviar. [blæn´tair] oraş în Malawi. municipiu în România (jud. uraniu. din V Cehiei. gaze naturale. Pomicultură. Gheorghe . Viticultură. situat în partea de S a ării. Universitate. Alba). de confec ii. Între anii 1926–1991 denumit Frunze . placaj). Muzee. Serbia şi Muntenegru. maşini electrice etc. Hidrocentrale. Vestigii arheologice. zinc. Industria sticlei. produse de panifica ie). capitala Columbiei. rutier). constructoare de maşini. rîu în România. la o alt. 300 mii loc. vinuri. în special de automobile Opel . port la Marea Mediterană. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României).5 mii loc. Nod feroviar. de peste 2640 m. Centru adm. Industria lemnului (mobilă. alimentare (conserve de carne. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. Turism. Seminarul teologic. Orezării (pe cursul inferior). este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. centrul adm. legumicultură. Centru industrial (metalurgic. Astăzi împreună cu Moravia. Biserica Sf. Lungime: 155 km. textile. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). Institu ii de învă ămînt. wolfram. construc ii de maşini. Important centru comercial şi cultural. produc ia cristalului colorat. Podişul Boemiei. grafit. plumb. Bistri a . alimentare). afluent al Nistrului. Teatru. Muzee. Teatre. Turism. Popula ia: 329 mii loc. Muzeu. provincie istorică în centrul Europei. oraş situat în mun ii Anzi . Important centru economic şi cultural. Universitate. Monumente arhitectonice de cult. textilă. Turism. aerian. al provinciei Orange Free State. minereuri neferoase. textile. oraş în N Kîrgîzstanului. Vaslui). textilă).

de cherestea. 202 mii loc. Soroca). Universitate. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. cereale. gaze naturale. Reactor atomic. loc. capitala statului Mahârâshtra. XI–XII). Grădină zoologică. Odesa). textilă. Exportă minereuri neferoase. chimică. cîmpie joasă. Relief de podiş (alt. 405 mii loc. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. situat între Perú. centrul adm. Monumente arhitectonice de cult (sec. Bolgrad. . petrol. Vestigii arheologice. a bumbacului. Turism. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. afluent pe stînga al Căinarului. rîu în Republica Moldova. turnuri). alimentară). banane. Centru de comunica ii (feroviar. 277 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Casa-muzeu “Beethoven“. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). prelucrătoare de materie primă agricolă. Popula ia: 8. Creşterea animalelor (ovine.45 mil. Industrie constructoare de maşini agricole. XIX). situat pe rîul Rin . Întreprinderi textile. Centru industrial. Port.). argint. Tundră. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. colonie romană (Bononia . Monumente antice şi medievale. al rn. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. cartofi. de prelucrare a petrolului. alimentare). Limbi oficiale: spaniola. oraş în S-V Fran ei. sec II î. Relief: podiş. Suprafa a: 1. trestie de zahăr. Universitate. Studiouri cinematografice. Aeroport. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). cupru. citrice. în conurba ie). Şantiere navale. Muzee. aur. oraş în Ucraina (reg. (570 mii loc. alimentare. grîu. comercial şi cultural. manioc. Industrie extractivă (staniu. Industrii (constructoare de maşini. Hr. Universitate. bovine. Export de vinuri. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. loc. quechua. República ~. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Vechi oraş etrusc ( Felsina ). 11 mil. Argentina şi Chile. de automobile şi de motociclete. stibiu. Lungime: 45 km. Muzee. Muzeu. de pielărie.Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. biserici. Centru industrial.1 mil. Aeroport. produse chimice. prelucrătoare a metalelor. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. plumb. Căi ferate: 3694 km. mun i. numite Tabacu . caprine. cultural şi universitar. km 2. aymara. situată între insulele Victoria şi Baffin. Căi rutiere: 42 438 km. Întreprinderi ale industriei uşoare. în apropierea Oceanului Atlantic. 25 mii loc. 600 m). capitala statului Idaho. Muzee. savane. stat în partea Centrală a Americii de Sud. wolfram. în conurba ie). Se cultivă cereale (porumb. Climă temperatcontinentală şi tropicală. Importă maşini şi utilaje industriale. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. cafea. Brazilia. Căinarii Vechi (rn. Universitate. lîngă com. orez). Păduri tropicale. aerian). Turism. conserve. oraş în V Indiei. gaze naturale). port pe fluviul Garonne. vehicule. max. lame alpaca). chimice. (640 mii loc. 126 mii loc. cafea. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec.

mei.). Zambia. max. zinc. înconjurată de podişuri. Popula ia: 1. cărbune. Exportă diamante. Culturi agricole: porumb. golf situat în N Mării Baltice. confec ii. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. Turism. Universită i (Boston.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. produse alimentare. Admis în ONU la 22 mai 1992. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Kutuzov. rîu în Republica Moldova. Vestigii arheologice. Popula ia: 4 mil. Popula ia: 470 mii loc. afluent pe dreapta al Nistrului. între Europa şi Asia. Zimbabwe şi Africa de Sud. Muzee.: 33 m. setswana (na ională). “George Enescu“ (Liveni). huilă. citrice. floarea-soarelui. legume. Muzee. Climă tropicală şi subtropicală. porumb. Export de petrol. între Croa ia. La 26 august /7 septembrie 1812. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. carne.: Botoşani . Lă ime: 660–3800 m.55 mil. silvicultura. bovine). Se cultivă grîu. Pomicultură. Poduri rutiere. la 124 km V de Moscova. bovine). cereale. Capitala: Gaborone . maşini şi utilaje. Zăcăminte: minereuri de mangan. Culturi cerealiere. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. argint. jude în N-E României (Moldova). Se extrag diamante. între Suedia şi Finlanda. aur. autovehicule. Turism. Prelucrarea lemnului. Lă ime: 240 km. situat între Namibia. aparate electrotehnice. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. electrotehnică. capitala statului Massachusetts. conduse de Napoleon I. Industrie extractivă (cărbune. 574 mii loc. a. minereuri de fier. Vegeta ie forestieră. cauciuc. Suprafa a: 600. lîngă comuna Chi cani (rn. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. loc. port la Oceanul Atlantic. Căuşeni). în conurba ie). Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană.: 290 m. Suprafa a: 51. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică.4 mii km2. . produse alimentare). produse textile şi alimentare. au învins armatele franceze. (4 mil. cupru. Căi rutiere: 21168 km. Vegeta ie preponderent de savană. Industrii (maşini şi utilaje textile. Suprafa a: cca 5 mii km2. loc. Căi rutiere: 19204 km. nichel. Ramuri agricole: viticultura. Muzeu. rezerva ii de vînătoare. Limba oficială: sîrbo-croata. Limbi oficiale: engleza. pomicultura. Harvard). Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. Ad. Parcuri na ionale. legume. plumb) şi producătoare de energie electrică. stat în Africa de Sud. Ad. Lungime: 152 km. Creşterea animalelor (ovine.13 mii km2. Creşterea animalelor (ovine. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). Centru adm. Monumente istorice comemorative. Gólful ~. piei. República ~. carne. stat în Europa. max. mărfuri de larg consum. pielărie şi încăl ăminte etc. loc. Lungime: 30 km. lînă. Monumente arhitectonice. Meşteşugărit. Importă maşini şi utilaje industriale. Creşterea animalelor. trupele ruseşti. textile. Căi ferate: 887 km. în apropiere de Borodino. situată pe rîul Colocea . Ialoveni). conduse de M. esături de bumbac. Centru industrial (şantiere navale. Lungime: 688 km. Căi ferate: 1093 km. Capitala: Sarajevo.

XII). lipsită de vegeta ie. Suprafa a: 59 km2. Muzee. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). cel mai mare lac al Fran ei.). situată în centrul Podişului Brazilian. Zonă montană şi depresionară. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Centru industrial. Important centru industrial: trac. oraş în partea de E a Germaniei. la o alt. foci) şi pescuit. la alt. al jud. Monumente de artă arhitectonică (sec. Muzee. Vestigii arheologice. fructe. Important nod de comunica ii. Vestigii arheologice. Industrie uşoară. fluviu în Asia.toare. 1. Filarmonică.: Braşov . Biserică (sec XV). Popula ia: 129 mii loc. fabrici textile şi de produse alimentare. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. Insula ~. la 226 km S de Paris. Capitală din 1960. Construc ii de maşini. comercial şi cultural. a. pe cursul mijlociu al Oltului. Muzee. Turism. anvelope). Suprafa a: 44 km2. Muzee. legume). Expl. At. Zonă agricolă (cereale. Lungime: 2900 km. cu acelaşi nume. Turism. Boulógne (Boulogne.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. În sec. X – XII). A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. mobilă. construc ii de maşini. Sta iune climaterică. autocamioane. Monumente. 99 mii loc. comercial şi cultural. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. maşini. Suprafa a: 10. alimentară ş. max. Universitate. păduri de conifere şi de foioase. mătase). Fără o popula ie stabilă. Relief muntos. materiale de construc ie etc. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. maşini-unelte. Popula ia: cca 3 mil. doc. de 1200 m. oraş în N Fran ei. Industrii (constructoare de maşini.8 mil. land în E Germaniei cu centrul adm. Teatru. forestiere. jude în România. arbori de cafea şi de cacao. Planta ii de bananieri. Şantiere navale. Turism. Nod feroviar. situat pe rîul Havel . centrul adm. Vegeta ie alpină. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. Resurse de subsol: cositor. Este o insulă de origine vulcanică. Se varsă în Golful Bengal. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. de prelucrare a lemnului. Creşterea animalelor. Catedrală (sec. Siderurgie.: 145 m. Industrii (armament. 323 mii loc. 93 mii loc. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. loc. Braºóv Braºóv . în 1234 ( Corona ). Turism. Suprafa a: 29 mii km 2. Arhitect Oscar Niemeyer. aur.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . în bazinul fluviului Elba . Fabrici textile (lînă. oraş în Fran a (Berry). Administrat de Norvegia. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. Suprafa a: 5 362 km 2. situat în mun ii Alpi. Par ial navigabil. chimică. Universitate. 95. Zonă industrială şi agricolă.8 mii loc. oraş în Marea Britanie (Anglia). XV). Centru industrial. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. municipiu în România. în V Oceanului Pacific. Ad. la Potsdam. textile. de 231 m. Centru adm. Catedrală gotică (sec. produse chimice şi de pielărie. XIII – XV).6 mii km2. Popula ia: 641 mii loc. pe teritoriul statelor China. Universitate. textilă. 483 mii loc. loc. Palat (sec. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. Pomicultură: plante tehnice. port la Marea Mînecii.

alimentară etc. de încăl ăminte. . chimică.: Brăila . în sec. al jud.). Muzee. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. municipiu în România. hîrtie. km. fluvial. doc. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). Teatru. zahăr. bauxită. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). port pe fluviul Dunărea. At. Popula ia: 405 mii loc. Fabrici de încăl ăminte. Centru industrial (siderurgie. arahide. 236 mii loc. República Federatívă ~. Limba oficială: portugheza. Centru adm. stat în centrul şi estul Americii de Sud. Turism. Climă tropicală şi ecuatorială. floarea-soarelui. Universitate. aparate optice. Venezuela. produse chimice. produse siderurgice şi petroliere. textilă. afluent al fluviului Weser . Expl. Perú. chimice. afluent al Niprului. 452 mii loc. Uruguay. vagoane. produse textile. Culturi agricole: porumb. Capitala: Brasilia . Guyana. Paraguay. 500 mii loc. oraş situat pe fluviul Zair. port pe malul stîng al Dunării. 596. Nod de cale ferată. Muzee. Teatru.). km 2. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. porumb. XII. Se cultivă bumbac. Pescuit. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. Întreprinderi de producere a aluminiului. minereuri de fier. Universitate. Columbia. citrice. Argentina. jude în România. Industrii (constructoare de maşini. Fondat în sec. Suprafa a: 7420 ha. nichel. Importă maşini şi utilaje industriale. banane. Filarmonică. Expl. conserve. de mangan. XVII–XVIII). Centru de comunica ii (aerian. legume. rutier). repara ii navale. producerea celulozei şi hîrtiei. produse alimentare. textile. Centru piscicol. feroviar. At. capitala Slovaciei. Monumente arhitectonice de cult (sec. de prelucrare a petrolului. bere etc. Suprafa a: 4 766 km 2. soia. 259 mii loc. pe cursul inferior al Dunării. textile. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. Căi rutiere: 1. Bolivia. IX. chibrituri. de calcare. situat pe rîul Oker . Exportă mijloace de transport. Suprafa a: 8. conserve. tractoare. combustibili. de prelucrare a lemnului.68 mil. Muzee. Popula ia: 176 mil. trestie de zahăr. cacao etc. textile. Centru industrial. XII). cuprins între Surinam. Ad. bovine).5 mil. Căi ferate: 30400 km. Teatru. Catedrală (sec. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. bere. alimentare etc. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. Întreprinderi constructoare de maşini. în 1429. centrul adm. Muzeu. situat pe rîul Desna. medie: 3 m.5 mii loc. construc ii de maşini şi utilaj greu. cu acelaşi nume. prelucrarea lemnului. cîmpii.). Universitate.). confec ii etc. Relief predominant de cîmpie. autogredere. în 1350. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. oraş în Federa ia Rusă. construc ii de maşini. grîu. comercial şi cultural. maşini agricole). Meşteşugărit. alimentară. alimentare. Industrie siderurgică. aur. Academie de ştiin e. Turism intens. de prelucrare a lemnului. grîu.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. metalurgică. Repara ii navale. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. At. orez. doc. Creşterea animalelor. Export de cauciuc. doc. zahăr. diamante. cafea. constructoare de maşini (autovehicule. textilă. Centru industrial (locomotive. Relief variat: podişuri. Orhei). loc. ananaşi. forestiere. Universită i. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. Pescuit. petrochimică.

al landului cu acelaşi nume.. Turism. navală. Arhipelágul ~. 258 mii loc. Industrii (metalurgică. oraş în Italia (Lombardia). port la Oceanul Atlantic. rutier). Sta iune balneară. capitala statului Queensland. Universitate. încăl ăminte). Republica Irlanda. de zahăr. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). Universitate. doc. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Monumente istorice. Suprafa a: 315 mii km2. maritim). oraş în N-V Fran ei (Bretagne). comercial şi cultural. Universitate. Pescuit. 145 mii loc. Centru industrial.). în 1576. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia).5 mil. rom. textile etc. XI–XIII). oraş în E Australiei. Centru de comunica ii (aerian. Monumente arhitectonice edilitare (sec. 550 mii loc. Muzeu. Fondat în 787. Pinacotecă. Turism. Muzee. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. aparate electrotehnice. Industria lemnului şi alimentară. Nod de comunica ii (aerian. Turism. XV–XVII) şi de cult (Domul. port la Oceanul Pacific. arhipelag în N-V Europei. oraş în Belarus. Şantiere navale. Muzee. şantiere navale). Turism. Nod feroviar.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei.8 mii loc. rafinării de petrol. 396. Centru de comunica ii (feroviar. Turism. la 230 km de Chişinău. loc. centrul adm. textile. feroviar. situat pe rîul Bug . Statele cuprinse: Marea Britanie. în apropiere de golful Bristol . Popula ia: 60 mil. oraş în Marea Britanie (Anglia). alimentară. Monumente arhitectonice de cult (sec. Muzee. Zonă agricolă. produse alimentare). alimentară). chimică. fluvial). textilă. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. textile. XIV–XV) şi edilitare (sec. fabrici de hîrtie. 153 mii loc. Hebride. trecătoare în Alpii Orientali. 1.6 mii loc. Turism. sec. alimentare). Întreprinderi industriale (armament. Irlanda. oraş în N Republicii Moldova. între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. situat pe rîul Lopatnic. Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . textilă. Universitate. Important centru industrial (construc ii aeronautice. situat pe rîul Avon . alimentară. Muzeu. Important centru industrial (avioane. de automobile. azbest. loc. şantiere navale. la 1370 m alt. Industrii ( constructoare de maşini. port pe fluviul Weser . Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. XVIII). 197. Pescuit. Export de melasă. Industrie constructoare de maşini. Rafinării de petrol. zahăr. produse chimice. vapoare. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. Muzeu. port la Marea Mînecii. doc. Universitate. chimică. în 1019. At. Principalele insule: Marea Britanie. 121 mii loc. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. automobile. At. Relief muntos. Universitate. reşedin ă a raionului Briceni. locomotive. la grani a dintre Italia şi Austria.

fructe. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. port legat prin canale de Marea Nordului. Centru industrial (metalurgie. 221 mii loc. Biserici. Important centru industrial. arbori de cauciuc.S. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. Ucraina (din 1991 – Ucraina). Limba oficială: malaieza. ~ Darussalám . împreună cu oraşul Cernău i. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. de mobilă. Relief muntos. Capitala: Bandar Seri Begawan . Muzee. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri.S. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. insula Kalimantan. cînd a fost ocupată de Austria. Monument în memoria eroilor extermina i. locomotive. material lemnos. orez. Universită i.S. motoare electrice. legume.S.R. Climă ecuatorială. produse chimice etc. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 58 mii km2. Turism. Nod feroviar şi rutier. produse alimentare. strunguri. Popula ia: 351 mii loc. financiar şi cultural.S. comercial şi cultural. textile. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. rulmen i). partea de N a Moldovei. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. de produse chimice. Institu ii de cercetări ştiin ifice. partea de nord a Bucovinei. Se mai cultivă manioc. cauciuc.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. produse alimentare) şi comercial. XIII–XVIII). XV). Turism.). palate (sec. Căi rutiere: 2 417 km. automobile. intră în componen a R. Expl. Alt. confec ii. Universitate. 391 mii loc. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. A fost anexată în 1940 la U. Creşterea animalelor. textile. Vechi centru al industriei textile (broderii).. în 1243. întreprinderi poligrafice. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). autovehicule. colinar şi de cîmpie. petroliere şi forestiere. Omul ). Căi ferate: 19 km. primărie (sec. chei. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. Parc na ional.R. Muzee. XVIII). At. sagon. prosper în sec. pe ărmul Mării Chinei de Sud. ridicat în 1958.S. gaze naturale. Planta ii întinse de cocotieri. doc.: 2 505 m (vf. stat situat în S-E Asiei. Peşteri. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. cînd a fost din nou anexată la U. clădiri administrative (sec. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. XII–XVI. Bucovína . Păduri luxuriante. alimentare etc. XIII). situată în N-E Carpa ilor Orientali. Monumente arhitectonice medievale.: brü´sel] capitala Belgiei. textile. Exportă petrol şi produse petroliere. Pescuit. regiune istorică în România. În 1947. max. cabane.

după colonizarea lui cu bulgari.). Vestigii arheologice geto-dace şi romane. Popula ia: 12. Cetate. Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. ca sat în 1455. optică. XIII–XV). Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. 329 mii loc. de prelucrare a lemnului. Turism. la S-V de localitatea Zatoka (reg. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). Turism. fluvial). ruşi. elicoptere. Centru economic. ucraineni. fluviu în S-V Ucrainei. (10. Universitate. Export de cafea. de pielărie. Poduri peste Dunăre. în conurba ie). împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. produse chimice şi alimentare etc. Odesa. comercial şi cultural. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. Bugeacul. rn. divizat în 6 sectoare administrative. Parcuri.9 mil. chimică. Centru adm. doc. Din sec. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). Chişinău). XIX a fost dominat de turci. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec.24 mil. Centru industrial (avioane. În sec. Oraş din 1533. în 1459. Suprafa a: 308 mii km 2. chimice. Biblioteci. 1. Comunica ii interna ionale. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. situat pe ambele maluri ale Dunării. electronică şi electrotehnică. XVI pînă la începutul sec. minereuri. Important centru de comunica ii al continentului American. Turism. Principal centru politic. loc. cînd a făcut parte din componen a României. Universită i. constructoare de maşini (locomotive. Muzee. Lungime: 806 km. loc. port în golful La Plata . vagoane. Metrou. Fostă colonie romană. Navigabil (par ial pe cursul inferior). alimentară.Bucuréºti capitala României. Centru de comunica ii (aerian. loc. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. creşterea bovinelor). Muzeu. După 1940. comună în Republica Moldova (mun. cu excep ia anilor 1941–1944. a fost anexat la imperiul Rusiei. autobuze şi troleibuze etc. port principal la Oceanul Pacific. de confec ii. municipiu în S ării. Muzee. BelgorodDnestrovski). Academie de ştiin e. de pielărie şi încăl ăminte. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. alimentare. Grădină zoologică. Hidrocentrale. Institute. Lungime: 15 km. textile. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Universită i. Sta iune balneară. Filarmonică. face parte din teritoriul acestei ări. siderurgie. economic şi cultural. avioane. At. aluminiu. Zonă industrială şi agricolă (cereale. Suprafa a: 226 km 2. Teatre. Odesa). Industrii: siderurgică. constructoare de maşini. loc. textilă. regiune în partea de sud a Basarabiei. provincie în partea central-estică a Argentinei. 167 mii loc. 3 mil. Industrii (chimică. situat pe malul lacului Erie . textilă. Turism. În apropiere se află cascada Niagara . oraş în V Columbiei. Popula ia: 2. Academia Română. Lă ime: 2–3 km. loc. Muzee. alimentară). poligrafică. Teatru Na ional. găgăuzi. Universitate. doc. Operă. At. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici.3 mil. lac în Ucraina. germani. Biblioteci. zahăr. Mari întreprinderi industriale: metalurgie.: La Plata . II–IV).97 mil. capitala Ungariei. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). situat pe ărmul Mării Negre.). farmaceutice. capitala Argentinei. feroviar.

bauxită. textilă). Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. legume. Întreprinderi de prelucrare a lînei. Monumente arhitectonice medievale (sec. IX–X şi XVI–XIX). forestiere. constructoare de maşini. fructe. de produse alimentare (vinuri. textilă. Capitala: Sofia . lignit. trandafir. situată în S Siberiei Orientale. fructe. porcine).Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. industrial. Resurse naturale: molibden. A fost creată la 30 mai 1923. Culturi cerealiere. de celuloză. bumbac. de produse chimice. Relief muntos. Denumirea veche: Usumbura . Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). textile. Centru industrial şi cultural. Căi rutiere: 36 925 km. [´burg¬nlant] provincie în Austria.3 mii km2. mazăre. port pe malul lacului Tanganyika . Teatre. alimentare. Belarus şi Polonia. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. conserve. floareasoarelui. la grani a cu Ungaria. Centru interna ional de comunica ii (aerian. textile. forestieră. 330 mii loc. Burgás Búrgenland Búrgos . tutun. Macedonia. textile. fabrici de covoare. XII–XIII). alimentară. Industria bumbacului şi mătasei. legume. Turism. produse alimentare). peşte. port la Marea Neagră. 212 mii loc. loc. Expl. wolfram. maritim). de mobilă. vagoane. Păduri de foioase (fag. zinc. situat în Peninsula Balcanică. XI–XV. legumicultură. 225 mii loc. sfeclă de zahăr. între România. Popula ia: 1. produse petroliere. situat în valea rîului Zeravşan . Universitate. nichel. Pescuit.8 mil. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. Exportă materii prime minerale. lactate). Importă maşini şi utilaje industriale. bauxită. aur. tutun. loc. stejar) şi conifere. Pescuit. Capitala: Ulan-Ude . afluent al fluviului Duero . oraş în E Bulgariei. Export de tutun. echipamente industriale. crom. Centru adm. Creşterea animalelor (bovine. Navigabil.2 mii loc. mangan. oraş în N Spaniei (Castilia León). alimentare. cărbune. IX). a lemnului.1 mil. Muzeu. Popula ia: 8. mijloace de transport. Naviga ie pe rîurile Selenga. Muzee. republică în componen a Federa iei Ruse. de textile şi confec ii.: Eisenstadt . mănăstire. Industrie variată (construc ii navale. formînd par ial grani a dintre Ucraina. Grecia. Zăcăminte: huilă. Vînatoare. biserici (sec. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. plumb. metale laminate. electrotehnică. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. 162 mii loc. Limba oficială: bulgara. stat în S-E Europei. Angara şi lacul Baikal. siderurgică. Pescuit. Popula ia: 275. Suprafa a: 351. Legumicultură. oraş în Uzbekistan. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Suprafa a: 111 km2. Centru industrial şi cultural. Fondat în 884. ovăz. orz. Industrie forestieră. minereuri de fier. porcine. a peştelui. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. Căi ferate: 6508 km. Suprafa a: 4 mii km2. porcine). Pomicultură. Universitate. păsări). situat pe rîul Arlanson . bovine. petrol. Centru comercial. República ~. Bureátia República ~. cupru. Creşterea animalelor (ovine. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Culturi agricole: grîu. Capitala regatului Castiliei în sec. Turcia şi Marea Neagră. de pielărie. Serbia şi Muntenegru. alimentare. Industrii (energetică. Culturi agricole: cereale. Creşterea animalelor (bovine. Lungime: 772 km.

Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. Căi rutiere: 14 500 km. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. Turism. cartofi. comer . azi regiune administrativă şi economică. de pînă la 750 m). prelucrarea metalelor şi lemnului. Vegeta ie de savană şi pajişti. ovine.: 1500–2600 m). Pescuit. loc. stat în Africa Occidentală. nichel. Hr. Orhei). Parcuri na ionale.: mun. Rwanda şi Tanzania. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. alimentară. autovehicule. manioc. încăl ăminte. Relief de podiş (alt. Provincie franceză din 1477. Popula ia: 12. combustibili. sorg. max. Resurse naturale: petrol. Suprafa a: 28 mii km2.Hr.: 3 m. Ghana şi Côte d’Ivoire. Limba oficială: franceza. bovine). Importă maşini şi utilaje industriale. învecinat cu Republica Democrată Congo. Lă ime: 2 . loc. Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. stat în Africa Centrală. Fabrici de ciment. situat între Mali. viticultură. pe ărmul Mării Negre. produse alimentare. I î. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. arahide. Popula ia: 522 mii loc. Suprafa a: 275 mii km2. tantal. gaze naturale. Exportă cafea. în 1616. Păduri de foioase şi conifere. wolfram. alimentare. cereale. V. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. calcare. străbătut de rîul Buzău . În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . la S de localitatea Tuzla (reg. construc ii de maşini. orez. Se cultivă mei. Niger.6 mil. pescuit. Butucéni comună în Republica Moldova (rn.. Rîmnicul-Vîlcea). textile. bunuri de larg consum. At. de staniu. Popula ia: 6. produse alimentare. Biserica Sf. República ~. Exportă vite. stabili i aici în sec. Zonă industrială (metalurgia feroasă. Suprafa a: cca 6 mii km2. loc. rundi/kirundi. produse chimice. Alte surse economice: creşterea animalelor. Creşterea animalelor (caprine. bumbac. Căi rutiere: 13 120 km. República ~. Popula ia: 1. doc.. Capitala: Ouagadougou . Vegeta ie preponderent de savană. Vîlcea). XVII–XVIII). Buz´ãu . Ad. Climă ecuatorial-musonică. textilă. Capitala: Dijon . bumbac. castru roman şi aşezare civilă din sec. Buzău . Mănăstire rupestră (sec. Limbi oficiale: franceza. II – III. trestie de zahăr. Relief muntos şi colinar subcarpatic. Lungime: 5 km. Togo. porumb. Ocni a (jud. jude în S-E României. Vechi complex monastic.7 mil. Capitala: Bujumbura .5 km 2. mijloace de transport. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. fasole. Benin. rn. arahide. Relief muntos (alt. aur. tutun. Nicolae (1675). Se cultivă sorg. datînd din sec. ceai. d. creşterea animalelor). columbit. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Suprafa a: 31. orez. Căi ferate: 495 km. grîu. Centru adm. ape minerale.6 mil. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. bumbac.3 km. Expl. porumb. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. Climă ecuatorială musonică. peşte. Tatarbunar). Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Odesa.

). Centrul zonei de cultură a orezului. alimentară. Arhanghel Mihail (1850).: 101 m. în 1234. Lă ime max. Vechi centru tipografic. centrul adm. Important centru economic şi cultural. Amfiteatru roman. Zăcăminte de petrol.: 100 m. Monumente arhitectonice de cult.). golf în Oceanul Atlantic. Şantiere navale. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). doc.. XIII). chimică. Industrie metalurgică. bisericile Sf. administrative. max. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). port la Oceanul Atlantic. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. Catedrală (sec. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. oraş în N-V Fran ei (Normandia). în conurba ie. 24 mii loc. 1502 ca sat ( Şcheia ).Buz´ãu municipiu în S-E României. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl .: 107 km. Industrie alimentară. de ciment. At. Nod feroviar. palate). port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Este legat printr-un canal de Marea Mînecii.5 mii loc. iar din 1835 – Cahul . electrotehnică. reşedin ă a raionului Cahul. 173 mii loc. a României (1918–1940. la 173 km de Chişinău. Industrie metalurgică. A fost centru adm. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). în conurba ie. de jude . Dumitru (1899). XVIII). Hasdeu". textilă.P. chimică. Biblioteci. între Dunăre şi Marea Neagră. 242 mii loc. Aeroport. min. Centru vamal de frontieră. Universitate (1432). de prelucrare a lemnului. oraş în S-V Republicii Moldova. cu statut de oraş. port la Oceanul Atlantic. alimentară. fiind denumit apoi Frumoasa . a Principatului Moldova (1856–1878). de mase plastice. Ad. oraş în N Angolei. Teatrul "B. Muzee. Industrie uşoară şi alimentară. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. al jud. Pod peste Prut. În 1940 a fost cedată Bulgariei. între insula Terra Nova şi Cape Breton . Ad. oraş în Luzon. rutier). regiune istorică în S României (Dobrogea). Industrie aeronautică. Muzee. XII). Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. 147 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. biserici. Industrie chimică. de conserve din peşte. edilitare (episcopie. măsline. Export de produse petroliere. Industrie de prelucrare a lemnului. Universită i. tutun. biserică (sec. Lungime: 195 km. Fabrici textile. doc. Muzee. în insula Sardinia.Hr. Turism. alimentară. oraş în Italia. Şantiere navale. Fortifica ii (sec. Existent la 1452 ca aşezare umană. Monumente arhitectonice (sec. V–XI). Monumente istorice. situat în apropierea rîului Buzău. At. Universitate. 308 mii loc. strîmtoare în V Oceanului Atlantic. Catedrala Sf. 183. Teatru. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. XIX). Maree puternice (3 m. cu acelaşi nume. constructoare de maşini. 45 mii loc. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Meşteşuguri. în conurba ie. Export de peşte.

Centru industrial (construc ii de material rulant. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). Babilon. Caíro capitala Egiptului. Dolj).: Catanzaro . alimentare (zahăr. Mare nod de comunica ii. în conurba ie. Cel mai mare oraş din Africa. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. loc. Grădină botanică. încăl ăminte. Industrie metalurgică. Popula ia: 2. chimică. Industrie metalurgică. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. peninsulă muntoasă în N Greciei. Se cultivă măslini. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. de confec ii. Creşterea animalelor. Viticultură. în anii 1844–1849. de petrol şi gaze naturale. municipiu în România (jud. Centru comercial şi financiar interna ional. i-au învins pe turci. Suprafa a: 15. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). Monumentul memorial 1877 .5 mii loc. loc. tractoare. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . maşini-unelte). în apropierea deltei fluviului. minereuri de fier şi de mangan. a orezului. port pe Nil. Culturi de măslini.7 mil. 730 mii loc. alimentară. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). At. Zăcăminte de pirite. Relief muntos cu cîmpii de litoral. de prelucrare a lemnului. între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . Academie de ştiin e. conserve. Aeroport interna ional. hîrtie. Rumean ev. Parc na ional. unt). Relief muntos (vf. Filatură şi esătorie de bumbac. Centru comercial (grîu. Universită i. Expl. vi ă de vie. Întreprinderi de prelucrare a iutei. Pelinei (rn. 3069 m). Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). alimentară. Muzeu. poligrafică. Muzee. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. sticlă. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . Izvoare minerale. care erau mult mai numeroşi. 21. Suprafa a: 144 mii km 2. Hidrocentrale. Industrie poligrafică şi cinematografică. Nod de comunica ii. Cerro de la Encantada . Creşterea caprinelor şi ovinelor. 11. automobile. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. în conurba ie. a bumbacului. Punct de vamă. Oraş pr. Aeroport interna ional. Lungime: 40 km. automobile. lîngă com. Nod de comunica ii. Pe locul luptei.2 mil. strunguri. produse electrotehnice şi chimice. Universită i.1 mii km2. Monumente antice (moschei). Península ~. peninsulă în N-V Mexicului. Universitate. în 1424 ( Vadul Diuliu ). electrotehnice. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. port pe stînga Dunării. Numele antic – Brutium . oraş în N Indiei. doc.Cahúl rîu în Republica Moldova. Lă ime: 50-250 km. Oraş din 1855. vite). Etulia. a cărnii. Lungime: 1200 km. capitala statului Bengalul de Vest. lapte praf. La 21 iulie 1770. în frunte cu contele P. în peninsula cu acelaşi nume. Climă mediteraneană. la poalele Mun ilor Stîncoşi . păstrat pînă astăzi. A. citrice. de mobilă. textilă. Izvorăşte la N de com. chimică. loc. Metrou. citrice. Industrie chimică. construc-toare de maşini (avioane. Muzee. 7 mil. Climă tropicală şi subtropicală. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat.

Căi rutiere: 15 mii km.: 818 m. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Zăcăminte de huilă. prelucrarea peştelui). poligrafică. Suprafa a: 181. XIII). Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase. Universitate. Parcuri na ionale. minereuri de fier şi polimetalice.: 220 km. Universitate. Laos şi Vietnam. la 160 km N de Chişinău.9 mil. Fondat în 1630. Nave de pescuit. med. 570 mii loc. Exportă cauciuc. Mún ii ~. gaze naturale. peşte. porumb. Climă tropicalmu-sonică. de petrol. la 14 km de Lima. Capitala: Phnom-Penh . Industrii (electronică. textilă. Nod de comunica ii. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. produse chimice. rom). chimică. poligrafică. Suprafa a: 424 mii km 2. Snowdon). Boston. Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. Curéntul ~. Nod de comunica ii. Căi ferate: 1400 km. Universitatea Harvard (1636). minereuri de fier. Capela Colegiului regal (sec. Creşterea animalelor (bivoli. Popula ia: 10. oraş în E Cubei. Lă ime max. Lungime: 550–600 km. de confec ii. în conurba ie.9 mil.9 mii km2. în conurba ie. Se cultivă cereale. alimentară (zahăr. Regátul ~. În acest golf. încăl ăminte. Ad. Pomicultură. max. Pescuit. Industrie constructoare de maşini. wolfram. în conurba ie. se produce ciment.: 1085 m (vf. max. pe malul stîng al Nistrului. oraş în Republica Moldova (Transnistria).5 mii loc. oraş în V statului Perú. se varsă fluviul Colorado . metale. cărbune. textile. esături. 285 mii loc. în lungul coastelor de V ale SUA. Turism. situat în sudul peninsulei Indochina. produse chimice. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. nave aerospa iale). Fondat în 1537. Viticultură. Industrie constructoare de maşini. banane. oraş în N-E SUA (Massachusetts). loc. Importă maşini şi utilaje industriale. manioc. magneziu etc. Bază de submarine. Creşterea animalelor (bovine). Lungime: 1240 km. loc. alimentară. cherestea. 120 mii loc. suburbie a or. Pescuit. Suprafa a: cca 180 mii km 2. orez. Culturi agricole: arbori de cafea. arbori de cauciuc. Califórniei Gólful ~. Lungime: cca 150 km. autovehicule.Califórnia stat în S-V SUA. porci). 12. cherestea. Popula ia: 29. Universitate (din sec. în partea de N. minereuri de fier. bumbac. bata i. Sanatoriul “Nistru“. trestie de zahăr. pe ărmul Oceanului Pacific. între peninsula California şi coastele Mexicului. 106 mii loc. V. Economie puternic dezvoltată: expl. orez. iută. Fondat în 1515. tutun. citrice. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Relief de cîmpie cu podişuri (în E. de cherestea.: 3 292 m. combustibili. Thailanda. a cimentului). industrie constructoare de maşini (avioane. aur. Alt. argint. aur. Institut de Tehnologie (1861). Muzee.. cinematografică. iută. XV–XVI). între golful Siam. Centru industrial (metalurgie. cupru. Ad. N) şi mun i (la S). Întreprinderi agroindustriale. Cámbridge Cambriéni Cámenca . Capitala: Sacra-mento . Wales ). port la Oceanul Pacific. stat în S-E Asiei. cafea. golf în Oceanul Pacific. Păduri de foioase şi parcuri naturale. bumbac. masiv muntos în Marea Britanie (pen.

uraniu. loc. a energiei electrice. Include provinciile Avellino . precum şi insulele Newfoundland.: 2 m. alimentară (conserve de carne. fontă. Denumit şi Languedoc . cartofi.97 mil. plumb. tutun. arbori de cauciuc. porcine).: Campeche . porumb. Republica Populară Congo. cauciuc natural. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. între oraşele Toulouse şi S ète. 152 mii loc. Viticultură. Exportă produse petroliere. aparatură electronică. huilă. Suprafa a: 13. Suprafa a: 9. arahide. engleza. port la golful cu acelaşi nume. la Marea Tireniană. sisal. Exportă mijloace de transport.). wolfram. Vestigii ale civiliza iei maya. de cacao.6 mil. Se produce o el. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. citrice. Are 200 ecluze. gaze naturale. Culturi agricole: trestie de zahăr. aur. Centru comercial (bumbac. maşini şi utilaje industriale. materii prime. Popula ia: 614 mii loc. Fondat de spanioli în 1540. Nod de comunica ii. metalurgică. Căi rutiere: 849404 km. Căi ferate: 71 104 km. sfeclă de zahăr. hîrtie. aluminiu. Centru adm. cositor. combustibili. cupru. Canál du Midí . Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. celuloză. textile.. uraniu. Benevento . A fost construit în sec.8 mil. Industrie metalurgică.2 mil. km 2. km2. orz. alimentară. Ycatán . Suprafa a: 50. minereuri de fier. nichel. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. tutun. Climă continental-moderată. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. Suprafa a: 475. Relieful ării reprezintă un podiş întins. Campánia regiune în partea de S a Italiei.Camerún República ~. vînătoare. Importă produse chimice. loc. al statului Campeche. Creşterea animalelor (bovine. între Nigeria. Gabon. Pescuit. nave. aur. Pescuit.4 mii km2. ovine. 4070 m). Limbi oficiale: franceza. Pacific şi Arctic. radiu. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . cafea. Industrie extractivă (petrol. Importă maşini şi utilaje industriale. cobalt. Expl. textile. med. de cafea. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Întreprinderi forestiere. minereuri. Industrie a tutunului. Limbi oficiale: franceza. Popula ia: 31 mil. Se cultivă orez. stat în S-E Mexicului. Pomicultură. în partea de V a pen. Creşterea animalelor. chimică. Turism. sorg. Vancouver ş. Republica Centrafricană.8 mii km2. Se cultivă grîu. titan. azbest. Căi ferate: 1200 km. secară.: Napoli . stat în Africa Centrală. loc. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. Centru adm. centrul adm. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. Ciad. zahăr. hîrtie. Planta ii de bananieri. de ciment. lemn). cereale. molibden. autovehicule. uleiuri vegetale). Caserta . Capitala: Yaoundé . materiale din lemn. engleza. Salerno . bunuri de larg consum. Parcuri na ionale. porumb. mangan etc. manioc. automobile. situat pe ărmul Golfului Guineii.a. cărbuni. zinc. Capitala: Ottawa . avioane. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. Relief de cîmpie. Popula ia: 16. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). bumbac. Pescuit. ovăz. Pomicultură. Ad. de petrol. produse din lemn. Căi rutiere: 67 mii km. de podiş (E) şi de munte (V). Popula ia: 5. platină. Turism. cacao. în nord polară. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. Lungime: 241 km. Culturi agricole: măslini. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. wolfram. XVII.

tutun. la suprafa ă: 110–140 m. XI–XV). Este traversat de 7 poduri. XII–XIII). max. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. Salinitate sporită. Popula ia: 529 mii loc. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. 310 mii loc. Centru adm. bananieri. oraş în S-E Fran ei (Provance). 7 mii loc. Expl. Pescuit. la 100–120 km de ărmul Africii. tutun. de minereuri de fier. mangan. Pico de Teide . porumb.6 mil. Basarabi. a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. oraş în Republica Moldova.4 mil. azbest. Centru adm. Turism. caprine). Tenerife ş. Academie de ştiin e. Întreprinderi agroindustriale. Medgidia. Popula ia: 1. km 2. Industrii (materiale de construc ii. la 125 km S-V de Chişinău. la Cernavodă şi Agigea . Pescuit. Suprafa a: 641. citrice. Suprafa a: 5. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. Culturi: banane. Lă ime la bază: 70 m. Lungime: 64. minereuri radioactive. 2648 m). Şantiere navale. Nod de comunica ii. situată în S-E ării. Sta ie de cale ferată.1 mil.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. Expl.: 3718 m (vlc. cupru. nichel.2 km. Include insulele Gran Canaria. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. regiune autonomă în N Spaniei. situat pe rîul Tigheci. poligrafie. Suprafa a: 7. cartofi. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Întreprinderi forestiere. Agricultură (grîu. Aeroport interna ional. Agigea. Tenerife ). loc. a. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. în apropierea localită ii Cania . Fondat în 1973. Pod peste Prut. Este denumită şi Capul Bunei Speran e. produse alimentare).3 mii km2. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic).5 mii loc. (295. 73 mii loc. în conurba ie. Industrie aeronautică. Universitate. Biserică (sec. Porturi: Cernavodă. la E de Londra. la golful Biscaya . Creşterea animalelor (ovine. cărbuni. reşedin ă a raionului Cantemir.4 mii km2. max.: Las Palmas . Muzeu regal. oraş în S-E Marii Britanii. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913.: Santander . Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. vi ă de vie. Universitate. diamante. în ins. Sta iune balneară şi turistică. în conurba ie). Nod de comunica ii. Are 2 ecluze. (131 mii loc. textilă. XVI). fosforite. în conurba ie).: 7 m. Viticultură. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Climă tropicală. de minereuri de fier. Ad. Lungime: 400–600 km. capitala federală a Australiei. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . siderurgică. citrice. Centru turistic. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. 35 mii loc. cu vitralii medievale engleze (sec. pe ărmul Mării Mediterane.: Cape Town. Este o comunitate autonomă a Spaniei. Fuerteventura. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. Popula ia: 5. alt. loc. Centru adm. ananaşi). Creşterea animalelor. Pomicultură. Parcuri na ionale. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. Catedrală celebră (sec. Alt.

Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). 589 m. minereuri de fier. încăl ăminte. la N-E de peninsula Noua Sco ie . Casa lui Iancu Jianu (sec. Relief muntos în principalele insule. Culturi agricole: trestie de zahăr. Popula ia: 170 mii loc. Nod de comunica ii. Căi rutiere: 2 250 km. situat la 34 °24´ lat. Popula ia: 418 mii loc. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. Peşteri. Două universită i. în SUA. Bază de lansare a rachetelor.. loc. 3. V. cauciuc. XVIII). XVI). Suprafa a: 4 mii km2. Coordonate: 14 °45´ lat. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. lîngă coastele Africii. iar din ocean corali. Oraş pr. anvelope. Carácas . ciment. centrul adm. Suprafa a: 10.4 km2. situat pe insula norvegiană Mageröy . Climă tropicală. punctul cel mai de sud al continentului. textile. la S de golful Napoli . Turism. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. confec ii. produse alimentare.5 mii loc. Catedrală (1614). situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). a. N şi 17°33´ long. insulă italiană în Marea Tireniană. [kar´akas] capitala Venezuelei. diamante. Importă maşini şi utilaje industriale. max. Aeroport interna ional. Monte Solaro ). Muzeu. Nod feroviar. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. Universitate. Aeroport interna ional. N şi 25°48´ long. de huilă.7 mii loc. Nod de comunica ii. Observator astronomic. cap în S Africii. Coordonate: 71°11´ lat. import de petrol ş. Turism. argint. produse farmaceutice. Viticultură. Limba oficială: portugheza. fructe. în conurba ie. în conurba ie. şantiere navale. sticlărie). Se extrage sare. mijloace de transport. S şi la 18°30´ long. Fondat în 1652.). banane. Centru de cercetări spa iale. Popula ia: 12. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e .92 mil. material rulant. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . Centru industrial (montaj de automobile. Relief muntos (alt. vf. Parc na ional. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . 40. oraş situat în N ării. 532 m). 1. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. loc. cereale. adesea secetoasă. cap în N Europei. preparate din peşte. tricotaje. bata i. Fondat în 1567. Planta ii de măslini şi citrice. cap în S Africii. port la Oceanul Atlantic. tutun. Relief muntos (alt. aloe. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. E. conserve din fructe şi legume. Expl. max. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . situat în Oceanul Atlantic. Regiune turistică şi climaterică.: Sydney . Exportă zahăr.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. Olt). Suprafa a: 10. formînd un district federal. sare. produse de panifica ie). al provinciei Cape. cap în V Africii. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian.2 mil. hîrtie. Centru industrial (vagoane de cale ferată. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . brînzeturi. Floricultură. aur. E. Centru industrial (prelucrarea metalelor.3 mii km2. manioc. la 600 km V de Dakar. Pescuit. Vegeta ie: agave. la 950 m alt. Biserica domnească. produse petroliere. bananieri. aur. În apropiere se află capul Almadies . mărfuri de larg consum. Grădină botanică.

doc.: 2384 m.6 mil. Industrii (atomică. Industrie extractivă (cărbune). apicultură. medie: 2491 m. Sector zootehnic. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). a hîrtiei). Centru adm. Aeroport. America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . azbest. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). Se mai numeşte şi Marea Antilelor . Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . Parcuri na ionale. Păduri. Universitate. în 1290 ( Sebeş ). caprine. Reşi a . culme muntoasă în România.4 mii km 2. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. cabaline).. alimentară. Popula ia: 3. cupru. Ad. Sector zootehnic (bovine. Termocentrale. soia. sericicultură. grîu. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). Agricultură (cereale. chimică. mangan. hidrocentrale. textilă. placaje. generatoare pentru termocentrale. Avicultură. Turism. constructoare de maşini (motoare.2 mii loc. a. XI). At. la confluen a Sebeşului cu Timişul . Caraş-Severin). Agricultură (bumbac. Suprafa a: 82. land în S Austriei. Zăcăminte de huilă. secară. Popula ia: 400 mii loc. grîu. metalurgică.9 mii km 2. porumb. în 1585. Oraş cunoscut din epoca romană. zinc. mare în Oceanul Atlantic. Capitala: Columbia . orz. jude în S-V României. pe stînga Dunării.5 mil.78 mil km2. Relief predominant muntos. de prelucrare a lemnului.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. Edine ). Suprafa a: 8503 km 2. macarale-turn). Nod de comunica ii. Monument de forma unei cruci (din o el. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. Muzeu. oraş în România (jud. Popula ia: 6. alimentară (brînzeturi. cărbune brun. Márea ~. Capitala: Raleigh . alimentară. Creşterea animalelor. ovăz. Viticultură. Centru adm. zinc. Şantiere navale.). plumb. lignit. Popovă . Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . Climă temperat-continentală. plumb. cartofi). bumbac. loc. max. dogărie etc. Muzeul ării Galilor. minereuri de fier. Comarnic . Casamuzeu şi monumentul scriitorului.: mun. peşterile Buhui . 300 mii loc (626 mii loc. Se extrag minereuri de fier. tutun). constructoare de maşini (macarale). bere). Suprafa a: 2. loc.: Klagenfurt . Ruinele oraşului roman Tibiscum . Industrie metalurgică. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . ad. a bumbacului. Popula ia: 542 mii loc. Industrie a lemnului (mobilă. porcine. Întreprinderi forestiere.: 7238 m. în conurba ie). Suprafa a: 9. Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. 33 m înăl ime). chimică (hîrtie). magneziu. Liliecilor ş. max. Castel (sec. turbine. cereale. stat în E SUA. Pomicultură. Industria aluminiului. chimică. între America Centrală (la V şi S). Suprafa a: 139. Culturi agricole: porumb. de materiale pentru construc ii. Alt. situată în mun ii Bucegi . Turism. stat în S-E SUA. legume. constructoare de maşini. doc. At.5 mii km 2. huilă. 34. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). Creşterea animalelor. bor.

grîu. 54 mii loc. Mún ii ~. Industrie siderurgică. Industrie alimentară. legume). porumb. Are numeroase insule. vf. Ad. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. Turism. alimentară (zahăr. 700–1000 m). port la Oceanul Atlantic. Carpa ii Centrali (alt.5 km2. max.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Turkmenistan şi Iran. medie: 184 m. Pomicultură. Fondat în 227 î. max. citrice. Pescuit. chimică (hîrtie). mercur. Expl. 564 mii loc. Nivelul său este cu 27. cărbuni. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. Carpa ii Sud-Estici (alt. zinc. Lungime: 1126 km. alimentare). loc. Fondat în 1851.3 mil. Prelucrarea petrolului. Turism. Industrie variată: siderurgică. capitala statului Nevada. mangan. Şantiere navale. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). pe teritoriile statelor Slovacia. banane. Palat ducal (sec. aur. în conurba ie. minereuri de fier. în conurba ie. Agricultură dezvoltată (cereale. România. de pielărie. argint. Hr. Ad. Muzeu. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . prezentîndu-se sub formă de arc. Lucia. Popula ia: 8. mică. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). [port. fabrici. sfeclă de zahăr. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. Centre industriale (metalurgie. forestiere. Industrie chimică. în conurba ie. Pietrosu Rodnei ). loc. Ad. Agricultură (cereale. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Fondat în sec.Carpáþi sistem muntos european. Fostă colonie romană. 176 mii loc. Export de cereale.: ´kastris] capitala statului Sf. în N-V insulei. culturi tehnice. max. Gerlachovka ). grafit. Viticultură. oraş în N-V Columbiei. rom. a cimentului. de confec ii. Rainier ). lînă. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. situat la limita dintre Europa şi Asia. sucuri.: 4392 m (vf. Aeroport interna ional. Extragerea şi prelucrarea marmurii. oraş în Italia centrală (Toscana). Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . Pescuit. bauxită. Numeroşi vulcani stinşi.: 71 m. cacao. sfeclă de zahăr). Turism. Ungaria. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). port la Marea Caraibilor. XIII). Suprafa a: 376 km 2. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Polonia. în apropierea Mării Mediterane. Se mai numeşte Canalul Casiquiare . XVI). construc ii de maşini. Şantiere navale. Catedrală (sec. Universitate (1824). Nod de comunica ii. Fondat în 1533. electrotehnică. textilă.5 mii loc. şantiere navale. Ucraina. max. Export de petrol şi cafea. Zăcăminte de petrol. port la Oceanul Atlantic.9 mil. Industrie extractivă (minereuri argentifere).: 1025 m. cel mai mare lac sărat de pe glob. Acade-mie de arte. de mangan. vf. Lungime: 410 km. alimentară. max. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Lungime: 600 km. fosforite. 2305 m. conserve). în conurba ie. Lungime: cca 1600 km. chimice. Federa ia Rusă. Suprafa a: 138. lan muntos în V SUA şi Canadei. 2. Alt. cupru. oraş în Maroc. textile. Márea ~. XVI. XII–XIV). Climă continentală. 2663 m. Parcuri na ionale. între Azerbaidjan. Dom (sec. port comercial şi militar la Marea Mediterană. Resurse naturale: petrol. 70 mii loc. Export de zahăr. Aeroport interna ional. 40. Aeroport interna ional. de esături.

între Marea Neagră şi Marea Caspică. lîngă com. Lungime: 113 km. Pescuit. materiale lemnoase. Vestigii romane. Elbrus ). Arhanghel Mihail (sec. afluent pe stînga al Răutului. Turism. între localită ile Dubova şi Ogradena. Aeroport. la poalele vulcanului Etna. plumb). format din trei insule ( Grand Caiman . Vegeta ie bogată. Muzee. În noiembrie 1485. 365 mii loc. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. Zonă turistică. Izvoare minerale. în două sectoare). Hr.2 mil. În acest lac se varsă două rîuri. Rezerva ie naturală. cacao. Turism. Cocotieri. Suprafa a: 65 km2. Floreşti). port la Oceanul Atlantic. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Gura Căinarului (rn. al teritoriului Guyana Franceză. oraş în Republica Moldova. Lungime: 1500 km. Insulele ~. prelucrarea petrolului şi a lemnului). alimentară. pe coastele Mării Mediterane. Aici albia fluviului se îngustează. port la Marea Ionică. Turism. XIII). Suprafa a: 31.: 5642 m (vf. rîu în Republica Moldova. Lungime: 9 km. ciment. Universitate (1434). Lă ime: 6 km. Alt. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). Viteza apei: 5 m/s. Activitate bancară. Popula ia: 27 mii loc. Produse alimentare. Turism. XIX). produse chimice. Odesa). vi ă de vie).: George Town . Centru industrial (construc ii de maşini agricole. (552 mii loc. pielărie. Oraş pr.: Barcelona . lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . materiale de construc ie. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Aeroport interna ional. Ocni a). Resurse de subsol: minereuri polimetalice. la 50 km S de Chişinău. Catedrală (sec. avînd pere i verticali stîncoşi. lîngă lacul Catlabug. Little Cayman . Ismail. rîu în Columbia. Nod de comunica ii. 5.Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Climă tropicală. Industria lemnului. Agricultură (grîu. petrol. Lungime: 20 km. Lungime: 1350 km. Centru adm. Alpinism. cartofi. Industrie extractivă (cărbune. centrul adm. Biserica Sf. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i.2 mii loc. Institut de vulcanologie. mangan. Suprafa a: 259 km2. Pia ă agricolă. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. Fondat de greci în 729 î. max. cărbune. pe teritoriile statelor Rusia. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. la N-E de or. 42 mii loc. Creşterea animalelor. Suprafa a: peste 500 mii km2. Azerbaidjan şi Armenia. oraş italian în E Siciliei. Export de aur. XI).9 mii km 2. Nod feroviar. Matee-vici. Casa-muzeu A. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . al provinciei cu acelaşi nume. Limbă de comunicare: catalana. loc. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. în conurba ie). Cayman Brac ). Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Întreprinderi agroindustriale. Castel (sec. Popula ia: 6. Georgia (Gruzia). centrul adm. afluent pe stînga al fluviului Magdalena . Navigabil par ial (pe 600 km.

Un alt rîu Călmă ui . XIX). considerat o veche albie a Buzăului . situat pe rîul Olt . Siderurgie. Sf. Mún ii ~. Hidrocentrală. Muzeu de artă religioasă (icoane. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. zidită în anii 1520–1522. Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei.Ocni a). Şcoală de pictură (sec.: 2130 m (vf. Vestigii daco-romane.: 2100 m ( vf. Alt. afluent pe stînga al Dunării. Nedela ). doc. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . l a S-V de Ploieşti. Piscicultură. în 1432 (1433). XIX. Industrie alimentară (zahăr. 3000 loc. izvorăşte din cîmpia Boianului. XVII). nisipuri. Păduri de molid.8 mii loc. Industrie metalurgică. Ilfov). Turism. de tricotaje şi confec ii. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. tutun. culme muntoasă în România. Zăcăminte: gaze naturale. Sta ie de cale ferată. de ciment. Creşterea animalelor (bovine.Cãlãráºi jude în S-E României. Industrie alimentară. Popula ia: 341 mii loc. Bisericile Sf. de mobilă. 9 mii loc. în N-V Carpa ilor Orientali.: mun. reşedin ă a jud. 78. de celuloză şi hîrtie. Izvoare carbogazoase. Giurgiu). preparate din carne şi lapte. plante furajere. Muzeu. sfeclă de zahăr. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. argile. Cãlãráºi municipiu în România. Grigorescu. Treime (1888. XVIII–XIX). Lungime: 37 km. Combinat de celuloză şi hîrtie. conserve. Mănăstírea ~. Călăraşi . Vestigii romane. Culturi agricole: porumb. Lungime: 144 km. caprine). Mitro-fan (1853). Alexandru Nevski (1885). conac (sec. chimică. max. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . la 50 km N-V de Chişinău. cu acelaşi nume. situat pe rîul Bîc. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. Vîlcea). Lungime: 134 km. reşedin ă a raionului Călăraşi. lactate). oraş în Republica Moldova. mănăstire în România (jud. manuscrise). tablouri. masiv muntos în România. comună în Republica Moldova (rn. Rezerva ie naturală. 6. afluent pe stînga al Dunării. oraş în România (jud. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . XVII (Lichireşti ). în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. alimentară (zahăr. constructoare de maşini (nave fluviale). pe stînga Dunării. doc. grîu. rîu în România. băuturi alcoolice). secară. ovine. comună în România (jud. Peşteri. Muzeu. la grani a cu Bulgaria. 21 mii loc. Mún ii ~. Centru adm. Avicultură. Turism. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . Biserică. Picturi de N. pe o insulă din mijlocul Oltului. At. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. ca sat în sec. Alt. At.9 mii loc. floareasoarelui. Urme de aşezări geto-dacice. max. Pietrosu ). 1992). Suprafa a: 5074 km 2.

alimentară. Creşterea animalelor. Terenuri agricole. în 1470. nuci de cocos.: 1907 m (vf. Edificii din sec. Pomicultură. banane). monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. 22 mii loc. Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . Izvorăşte în apropierea com. sta iunea Durău . textilă. Gheorghe (1903). Culturi agricole: porumb. Relief muntos vulcanic. Bisericile Sf. Chircăieşti (rn. în 1816. Ucraina). Lungime: 120 km. tutun. Muzeu. Sf. Alt. Muzee. la Oceanul Atlantic. At. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). max. Biserica Adormirea Maicii Domnului. alimentară. Sf. Industrie uşoară. copra.42 mil. Capitala: Fortaleza . Fondat în 1469. de produse chimice şi alimentare. Teatre. doc. în N mun ilor Caucaz. port pe Volga . rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Apar ine Greciei. loc. situat pe rîul Botna. Sta ie de cale ferată.1 mii km2. Voicu). Parc na ional. Industrie constructoare de maşini (tractoare). 444 mii loc. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . afluent pe stînga al Cogîlnicului . ridicată de Ştefan cel Mare. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. Popula ia: 32 mii loc. Agricultură (bumbac. manioc. Industrie alimentară. Dumitru (1911). loc. Alpinism. situat între văile Bistri ei (la E). Bisericile Sf. bumbac. Sta ie de cale ferată. capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). Viticultură. Odesa. trestie de zahăr. republică autonomă în Federa ia Rusă. Suprafa a: 1 9. tutun. Străşeni). de cărbune. loc. ca aşezare rurală. Centru adm. cea mai mare dintre Insulele Ionice.). de petrol şi gaze naturale. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Obiective turistice: cascada Duruitoarea . Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). masiv muntos în România.: Cebu (625 mii loc. Nod de comunica ii. Toaca ). 24 mii loc. Capitala: Groznîi . At. Apostoli Petru şi Pavel (1870). Export de copră. XVII–XVIII. Suprafa a: 5. Popula ia: 6. Stanciu. [siar´a] stat în N-E Braziliei. textilă. pe rîul Lunga . orez. zahăr. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). a materialelor de construc ii. la intrarea în golful Patras . oraş în Republica Moldova.2 mil. vi ă de vie. Sf. Fresce murale (zugravi Radul. At. Suprafa a: 148 mii km 2. reşedin ă a raionului Căuşeni. Descoperită de Magellan în 1521. doc. oraş în Federa ia Rusă. Expl. cocos. şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. înainte de 1470. Universitate. electrotehnică. între insulele Negros şi Bohol . în 1420. cafea. Sf.27 mil. Industrie uşoară şi alimentară. doc. în Carpa ii Orientali. XVII–XVIII). la 130 km S de Chişinău. Nicolae (1840). la 83 km S-E de Chişinău. Termocentrală. Popula ia: 1.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. Ateliere meşteşugăreşti. creată la 15 ianuarie 1934. Administrată de SUA. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Turism. Planta ii de măslini. Suprafa a: 781 km2. Popula ia: 2. Împăra i Constantin şi Elena (1829). cabane. Expl. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana .. Anastasie (1867). Culturi cerealiere. Parc na ional.3 mii km2.

max. Slovacia şi Austria. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. afluent pe stînga al Dunării. sorg. materiale de construc ii. situat între Camerun. banane. cîmpii (în centru).8 mii km2. secară. Limbi oficiale: franceza. utilaje. rîu în România. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră.Céhia República ~. port pe dreapta Dunării. tutun. vanadiu. sangho. diamante. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . stat în Europa Centrală. în peninsula Taimîr . Popula ia: 10. Planta ii de bumbac. constructoare de maşini. E. produse alimentare. textile. produse chimice. materii prime şi confec ii. hamei).: 3378 m. 21 mii loc. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. în lungime de 13 660 m. Climă temperat-continentală. masiv muntos în Alpii Savoiei. combustibili. produse chimice şi agroalimentare. N şi 104°20´ long. Industrie extractivă (diamante. arbori de cafea. bumbac. porcine. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. Importă maşini şi utilaje industriale. orz. Păduri tropicale. lemn şi materiale din lemn. Căi rutiere: 40 mii km. Centrală atomoelectrică. pomicultură. Importă materii prime industriale. Pescuit. República ~. fontă. stat în centrul Africii. Limba oficială: ceha. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). rezerva ii naturale. Întreprinderi forestiere. lacuri de baraje. oraş în România (jud. Func ionează din 1871. Relief variat: mun i (în N şi V). la Orşova. ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. Industrie puternic dezvoltată: extractivă.5 mil. Ciad. Celiúskin cap în N Asiei. 1420 m). XVIII). între Germania. producătoare de energie electrică.26 mil. o el. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. legumicultură. Capitala: Bangui . ovine. Suprafa a: 78. Căi rutiere: 55 912 km. porcine). Climă subtropicală. Păduri de foioase şi conifere. max. caprine). Se cultivă arahide. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. Popula ia: 3. Prelucrarea lemnului. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. savane. Numele antic: Axiopolis . [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. loc. mobilă. citrice. Turism. Constan a). Sudan. Căi ferate: 9441 km. mijloace de transport. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . loc. siderurgică. la grani a franco-italiană. Poduri feroviare peste Dunăre. laminate. încăl ăminte. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. din perioada elenistică şi romană. Coordonate: 77°45´ lat. porumb. produse de sticlă şi por elan. mei. Creşterea animalelor (bovine. igname. podişuri (în V). Polonia. Suprafa a: 623 mii km2. Geamie (sec. Complexe hidroener-getice. manioc. produse de sticlă. Parcuri. Capitala: Praga . creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Exportă maşini şi utilaje. Alt. Sta iune polară. Lungime: 84 km. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). Vestigii preistorice. Export de cafea.

culme muntoasă în România. chimică. chimică (hîrtie). 206. aparataj electronic. Mănăstírea ~. Iaşi. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. al provinciei Jilin. pe teritoriul Marocului.2 mii loc. viticolă (sec. loc. loc. XV–XVI). farmaceutice şi alimentare). A fost reintegrat României. provincie istorică în N-E Fran ei. alimentară. la grani a cu Paraguay. mănăstire în România. Cernica). în conurba ie). Capitala : Resistencia. produse alimentare). tractoare. 68 mii loc. doc. Sta ie de cale ferată. Industrie de prelucrare a lemnului. în 1408. Expl. Nicolae (1815). centrul adm. Popula ia: 17 mil. loc. pietre pre ioase. (5. produse chimice şi alimentare. situat pe rîul Desna . în V Carpa ilor Meridionali. aparataj electrotehnic. în lungul văii rîului Cerna . produse din lemn. constructoare de maşini. Muzee. Catedrală. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. Universitate. Pomicultură. textilă. pe Prut. Biserica Sf. în conurba ie. minereu de fier. textile. Zăcăminte: cărbune. oraş în Ucraina. centrul adm. Muzeu de artă religioasă. Culturi cerealiere. situate la 18 km de oraş. mănăstire în România (jud. Creşterea animalelor.Cernãúþi oraş în Ucraina. IX–XIII). Universitate. Renumită reg. Colec ie de artă religioasă. al reg. Mún ii ~. (490 mii loc. max. Mănăstírea ~. Nod de comunica ii. 2524 m). provincie în N Argentinei. pe rîul Sambre . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. a fost cedat Austriei. Termocentrală. orez. oraş în Ucraina. cu acelaşi nume. la S-E de India. Popula ia: 838 mii loc. biserici (sec. în conurba ie). Turism. situată în partea de S a mun. com. centrul adm. metalurgia aluminiului. Sta ie de cale ferată. Zăcăminte de grafit. Construc ii de maşini. Suprafa a: 99. Catedrală (sec. vagoane. Universitate. Alt. alimentară. instrumente muzicale. afluent al Dunării. între 1700 şi 1928 m. Gheorghe (1831–1842). oraş în S-E Fran ei (Savoia). Sf.6 mii km2. port la Marea Mediterană. Industrie siderurgică. Restaurări în 1827–1834. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine.6 mii km2. ciment. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. 306 mii loc. Şantiere navale. Castelul ducilor de Savoia (1232). XVII). trestie de zahăr.7 mil. 2 mil. Muzee. 263 mii loc. ovine). Agricultură (ceai. ilmenit. Bisericile Sf. oraş în N-V Africii. bumbac). Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). Complex turistic. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . Climă musonică. forestiere. Posesiune spaniolă. la E de Lyon. oraş în N-E Chinei. Pescuit. al regiunii cu acelaşi nume. pe rîul Pripet . Muzee. Muzee. În 1775. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . Suprafa a: 65. At. împreună cu Bucovina. 97 mii loc. Relief de podiş şi mun i (alt. insulă în Oceanul Indian. ciment. oraş în S-V Belgiei. Ilfov. Centru industrial (camioane. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului.

loc. 3. produse alimentare. Industrie siderurgică. Centru industrial (automobile. Castel (sec. (8. Industrie metalurgică. 62 mii loc. (450 mii loc. uraniu. 78 mii loc. XV). zahăr. produse alimentare). Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). siderurgie. plumb). pe coasta Oceanului Pacific. în conurba ie. A fost capitala Chinei. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. Universitate. capitala statului Wyoming. aparataj electronic. Fondat în sec. Nod de comunica ii. al provinciei Sichuan . produse chimice (mase plastice. mobilă.. 81 mii loc. în conurba ie). argint. sare). rafinării de petrol. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. în conurba ie).8 mil. construc ii de maşini (vagoane. (511 mii loc. constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. loc. Biserică (sec.6 mil. XI–XIII). confec ii. Construc ii de avioane. petrol. XVIII). Monumente. forestieră.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). oraş în N-E Chinei. cărbune. motoare Diesel). încăl ăminte. Industrie extractivă (aur. la S-V de Paris. chimică. Muzeu de artă. Nod de comunica ii. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). Catedrală gotică (sec. Institu ii financiar-bancare. în conurba ie. 420 mii loc. Centru comercial. loc. cu vitralii şi sculpturi. textile. 302 mii loc. de pielărie. aparataj electronic şi electrotehnic. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). hîrtie. Muzeu. Catedrală (sec. prelucrarea petrolului. a sticlei. Rafinării de petrol. Industrie siderurgică. Muzee. produse chimice şi alimentare). Institut de arte frumoase. 530 mii loc. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . construc-toare de maşini. chimică (îngrăşăminte). XII – XVI). pe rîul Indre . Universită i. oraş în N Mexicului. la S de Orléans. textilă. oraş în N SUA (Illinois). la N-E de Beijing. Turism. în conurba ie. Pelerinaj.4 mil. 75 mii loc. biciclete. Universitate. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. locomotive. Universitate. XII. în conurba ie. la 1432 m alt. hîrtie. oraş în Germania (Saxonia). Centru comercial (lemn. oraş în centrul Fran ei (Berry). 269 mii loc. centrul adm. Poligrafie. textile. în conurba ie). în conurba ie. bumbac. oraş în SUA. al statului Virginia de Vest. alimentară (bere). de prelucrare a lemnului. alimentară. Fondat în 1709. Centru industrial (şantiere navale. prelucrarea orezului). 2. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. port la lacul Michigan. Aeroport. capitala statului cu acelaşi nume. chimică. Export de orez. Fondat în 1670. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. Muzeu. centrul adm. celuloză. oraş în partea de V a SUA. port la Oceanul Atlantic.

Urme ale unei cetă i medievale. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). Popula ia: 15. Marea Galbenă. Relief predominant muntos. caprine. stat în Asia Centrală şi Orientală. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. Creşterea animalelor. Pescuit. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . lame). Odesa). 28. de celuloză. Port fluvial. anvelope. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). hîrtie. Pakistan. plumb. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). cobalt. Chíos [´çios] . Industrie metalurgică (cupru. Importă mijloace de transport. Bogate resurse naturale: cărbune.5 mii loc. cartofi. Suprafa a: 8 mii km2. Zăpezi. Laos. km 2. Climă deşertică (N). Suprafa a: 850 km2.Chíle [´t¿ile] República ~ . Industrie dezvoltată: energie electrică. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). gaolean.: 6227 m. Căi ferate: 10 800 km. Fondat în 1580. porcine. pomi fructiferi. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. Capitala: Santiago . gaze naturale. Vietnam. trestie de zahăr. argint. Culturi agricole: grîu. o el. centrul adm. Creşterea animalelor (bovine. Licostomo . loc. Mongolia. Climă temperat-conti-nentală. în S-V tropicală.6 mil. nichel. crom. Popula ia: 1 274 mil. hîrtie. fosfa i. învecinat cu Argentina. Meşteşuguri (sticlă. cupru. pielărie. vi ă de vie. molibden. petrol. Capitala: Beijing . ciment. zinc. Industrie extractivă (petrol. Relief muntos (alt. de esături şi covoare. Limba oficială: spaniola. cărbune. Viticultură (vinuri celebre). porumb – locul 2 pe glob. Exportă minereuri. textilă. Rusia. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. la N-E de Concepción. Muzeu. wolfram. sare). măslini. plumb. aur. loc. por elanuri). lîngă ărmul de V al Asiei Mici. alimentară. grîu – locul I pe glob. creşterea animalelor). guano (locul I în lume). Kazahstan. Principalele culturi agricole: cereale (orez. nave. República Populáră Chinéză .) şi agricol (pomicultură. Căi rutiere: 79 200 km. învecinat cu Tadjikistan. aur. al raionului cu acelaşi nume. a. ciment. la V de coastele Americii de Sud. aparataj electronic şi electrotehnic. porumb. citrice. fontă. orez. rom. maşini agricole. Pescuit. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. Relief muntos. Întreprinderi agroindustriale. oraş în Ucraina (reg. Suprafa a: 757 mii km 2. bauxită. încăl ăminte. bumbac. Popula ia: 57 mii loc. produse siderurgice. Chilia Nouă . insulă chiliană. Kîrgîzstan. stibiu. viticultură. Denumirile vechi: genov. Escaladat în 1880. Industrie atomică şi aerospa ială. Popula ia: 150 mii loc. vehicule). gaze naturale. Alt. chimică (fosfa i naturali). ghe ari. cositor. Relief muntos.02 mil. cupru (locul I pe glob). vinifica ie etc. constructoare de maşini (tractoare. stat în S-V Americii de Sud. tutu insula grecească în Marea Egee. sare ş. specii de stepă şi de deltă. celuloză. minereuri de fier. India. 159 mii loc. Vestigii ale culturii egeene. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. Nepal. ovine. Afghanistan. Păduri de foioase şi conifere. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. produse chimice. Coreea de Nord. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. esături de lînă şi bumbac. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. echipament electrotehnic şi electronic. stibiu). mangan. Limba oficială: chineza. Bolivia şi Perú. Birmania. Bhutan. floarea-soarelui. 1297 m). Suprafa a: 9. sfeclă de zahăr. minereuri de fier. Nod de comunica ii. Legumicultură. Climă oceanică umedă.

ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864).: 8848 m. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . de esături (covoare). produse farmaceutice şi de parfumerie. capitala Republicii Moldova. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Izvorăşte la N de com. Academie de ştiin e. de materiale de construc ii. maşini de spălat. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad .Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Universitate. Ciad. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. Industrie constructoare de maşini (tractoare. pe teritoriile statelor Nigeria. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. I î. lemnului. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. produse chimice. max. aparataj electronic şi electrotehnic). frigidere. şantiere navale. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. la 240 m alt. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii).: 11 m. dulciuri). Fondat în 1850. Biblioteci. Centru industrial: metalurgie. Şantiere navale. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. max. Universitate. Universită i. ca tîrg de provincie în 1677. doc. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. tipografie. coniacuri. Hr. a. textilă. Pescuit. situat pe rîul Bîc . prelucrarea petrolului. port la Oceanul Pacific. Alt. Denumit şi Everest .5 mil. Ghe ari şi zăpezi. Ad. Fondat în sec. rutier). tricotaje) şi alimentare (vinuri. comună în Republica Moldova (rn. 750 mii loc. Nod de comunica ii. Export de iută şi ceai. loc. bere. hîrtie. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani .6 m înăl ime). 9. alimentară. Camerun şi Niger. feroviar. Muzee. Vestigii arheologice geto-dacice. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Clopotni ă (55. XV–XIX. port la golful Bengal . Teatre. şantiere navale. Odesa). mun. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). Aeroport interna ional. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). Tvardi a (rn. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. ciment. Sf. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. Mucenic Teodor Tiron (1858). 322 mii loc. At. alimentară. 1. port la Marea Japoniei.5 mii loc. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). ca oraş în 1812. 520 mii loc. At. la grani a dintre Nepal şi China. Nod de comunica ii. Lungime: 51 km. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. brînzeturi. Căuşeni). ca aşezare rurală în 1436. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Nod de comunica ii. Cinci biserici. seminar teologic. Sf. doc. Nod de comunica ii (aerian. construc ii de maşini.

lemnului. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). situat pe rîul Cogîlnic. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . Sudan. Vegeta ie: păduri de pin. Relief muntos şi de cîmpie. mei. Creşterea animalelor (ovine. măslini. produse din piele. Căi rutiere: 40 000 km. oraş în Kazahstan. lînă). 400 mii loc. franceza. confec ii. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Creşterea animalelor. Importă mijloace de transport. marmură. reşedin ă a raionului Cimişlia. loc. Libia. Importă autovehicule. Nod de comunica ii. Limbi oficiale: araba. maşini şi utilaje industriale. Meşteşuguri. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. mărfuri de larg consum. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . produse alimentare. de zone ale deşertului Sahara . de podişuri şi cîmpii. Tínos. (2 mil. Suprafa a: 1. Climă subtropicală (mediteraneană).). struguri. Exportă bumbac. produse chimico-farmaceutice. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. Industrie de prelucrare a petrolului. Viticultură şi vinifica ie. Institut pedagogic. produse chimice şi alimentare).Ciad República ~. Relief de mun i. textile. de savană şi de pustiuri. 117 mii loc. Viticultură. sorg. ulei de arahide. Exportă citrice. feroviar). Expl. cămile). carne. Muzee. Republica Centrafricană şi Camerun.1 mil. de confec ii. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). Muzee. Fabrici de zahăr.a. stat în Africa Centrală. bumbac. tutun). XII. porumb. stat în insula cu acelaşi nume. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. la N de Taşkent. măsline. Căi ferate: 35 km. pe rîul Amudaria . Export de zahăr. în conurba ie. arahide. bata i. esături de bumbac. a materialelor de construc ii. Muzeu. alimen-tare (carne. bauxită. format din 211 insule ( Andros. staniu. Niger. de încăl ăminte. în conurba ie). construc ii de maşini. Popula ia: 89 mii loc. Creşterea animalelor (bovine. cartofi. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . produse alimentare). conserve). Culturi agricole: bumbac. Capitala: Nicosia . combustibili. confec ii. cereale. uraniu. Măslini. Pescuit. bumbac. citrice. Căi rutiere: 9200 km. Popula ia: 781 mii loc. 18 mii loc. oraş în Tadjikistan. de minereu de fier. Nod de comunica ii (rutier. Limbi oficiale: greaca. km 2. loc. Atestat în sec. Páros. combustibili. chiparoşi. arhipelag grecesc în Marea Egee. învecinat cu Nigeria. 497 mii loc. materiale de construc ii. Întreprinderi de ciment. port la Marea Caraibilor. încăl ăminte. esături. din estul Mării Mediterane. Pescuit. turca. manioc. fructe. materii prime şi semifabricate. Se cultivă orez. Suprafa a: 2. metalelor. Industrie agroindustrială. conserve de peşte. Teatru. de sare. Thira ş. arahide. textile (mătase. República ~. produse din piele. ciment. legume. maşini şi utilaje industriale. aeronautică. tutun. igarete. cedru. ovine. bauxită. Suprafa a: 9521 km 2. aparatură electrică.57 mii km2. Institu ii de învă ămînt superior. textile. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. caprine.284 mil. caprine). la N-E de Aşhabad. Vegeta ie tropicală. Centru industrial (siderurgie. Capitala: N’Djamena . Náxos. Viticultură. financiar şi comercial. Pescuit. citrice. Industrie uşoară (textile. ulei de măsline. Nod feroviar. Expl. Popula ia: 9. 170 mii loc. oraş în Republica Moldova.

afluent pe stînga al Prutului. Pescuit. Teleneşti). Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Mún ii Ciúcului . Muzee. rîu în Republica Moldova. în S Siberiei.: 14. afluent pe stînga al Ciulucului Mic . afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . lîngă Costeşti (rn. Ad. cel mai estic punct al Asiei. Ad. Suprafa a: 49 mii km2. port pe fluviul Orinoco . de prelucrare a lemnului. lîngă com. Naviga ie. Expl. În S. de cărbune. situat între rîurile Teleajen. Atestat în 1653. între Depresiunea Ciucului (la V). rîu în Republica Moldova. centrul adm. Nod de comunica ii. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn.55 mii km2. Turism. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Turism. Făleşti). între insula Vranghel. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. alimentară. Ciucaş ). max. din apropierea com. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. max. Márea ~. Rîşcani). hornuri. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. din el izvorăşte fluviul Narva . al regiunii Cita. Alt. 720 mii loc. comunică cu Oceanul Pacific. Nod de comunica ii (rutier. Lungime: 90 km. Expl. Atestat în 1764 cu numele Angostura . Lungime: 44 km. alimentară. Industrie constructoare de maşini. Turism. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. Verejeni (rn. Suprafa a: 3. mobilă).: 140 km. max.: 47 km. rîu în Republica Moldova. Făleşti). Alt. Industrie alimentară (spirt. Teleneşti). max. În N-E se află capul Dejnev. Relief muntos.). rîu în Republica Moldova. Lacul se mai numeşte Peispi . peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. coloane. 260 mii loc. Suprafa a: 595 mii km2. în conurba ie. de mobilă. port pe Rio Grande . Pescuit. Vînătoare. Ocni a. turnuri. prin strîmtoarea Bering. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. afluent pe dreapta al Răutului .: 1256 m.6 m. Lă ime max. Şoiu ). Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. Vegeta ie de tundră. centrul adm. al statului Bolívar. Lungime max. feroviar). Termoelectrocentrală. Lungime: 62 km. oraş în N Mexicului (Chihuahua). În lac se varsă rîul Velikaia . Rezerva ii naturale. Creşterea renilor. 372 mii loc. Sărătenii Vechi (rn. Mîndreşti (rn. Industrie a lemnului (cherestea. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S).: 1 954 m (vf. produse lactate şi de panifica ie etc. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . Făleşti ). Lungime: 57 km.: 1565 m (vf. lîngă com. de minereu de fier. Izvorăşte din apropierea or. Buzău (spre E) şi Doftana (spre V).Citá oraş în Federa ia Rusă. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. mare în bazinul Oceanului Arctic. a materialelor de construc ie. Teleneşti). Climă polară.

creată la 21 aprilie 1925. celuloză. cîmpie în S României.: 200–250 m. porcine. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . de ciment. orz). Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. a. sfeclă de zahăr. Irtîş. Suprafa a: 18. tutun. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. Culturi cerealiere (grîu. Ruinele unei biserici romanice (sec. Pomicultură. Popula ia: 1. Enisei ş. situată pe stînga Dunării. Climă continentală. Argeş). cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. între Piemontul Getic. alimentară. Odesa).: 50–300 m. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). 44. municipiu în România (jud.3 mii km2. de încăl ăminte. secară. cîmpie în Europa. electrotehnică. gaze naturale. a materialelor de construc ii (var). păsări). completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. republică în componen a Federa iei Ruse. cu interfluvii relativ plane. km2. ovine. în 1411. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). Vegeta ie de stepă şi silvostepă. Alt. Industrie constructoare de maşini. de blănuri. Suceava). Muzeu etnografic. ovăz. Alt. Odesa (Ucraina).8 mii loc. de cherestea.: 200–250 m. de încăl ăminte.35 mil. XVII). fragmentat de văi largi şi întinse. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. mare cîmpie în Asia Occidentală. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. în depresiunea cu acelaşi nume. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . 23 mii loc. largi şi întinse. Podişul Ciuhurului (la N). a palatului domnesc (sec. Filatură de bumbac. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. chimică. hîrtie). Vegeta ie de stepă. mun ii Altai (la S). motoare). Industrie a lemnului (mobilă. Zăcăminte de petrol. Climă excesiv-continentală. oraş din 1806. Relief de cîmpie joasă vălurată. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. medie: 100 m. Combinat de fibre şi fire sintetice. produse de panifica ie). Cuprinde numeroase crovuri. cuprinsă între marea Kara (la N). energetică. cherestea). Este principala zonă agricolă a României. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. Vegeta ie de tundră. Alt. municipiu în România (jud. Vegeta ie de stepă şi silvostepă.). planta ii de vii şi livezi. Creşterea animalelor (bovine. Relief predominant plan. pe cursul superior al rîului Moldova . alimentară (lapte praf. hamei. de prelucrare a lemnului (mobilă. taiga şi stepă. între Prut (la V). lacuri sărate. loc. Industrie constructoare de maşini (automobile. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. cartofi. Suprafa a: 3 mil. Capitala: Ceboksarî . Muzee. cîmpie în S Republicii Moldova. Tîrg din 1774. în regiunea oraşului Băl i. At. doc. dune de nisip. situat în depresiunea cu acelaşi nume.Ciuváºia República Ciuváşă . Relief relativ plan. Alt. XIV). Reprezintă un complex de forme colinare. fructe etc. pe teritoriul Federa iei Ruse. care include şi S-V reg. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. textilă. Sta iune climaterică. la poalele masivului Rarău . cărbune. Naviga ie pe Volga şi Sura . Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S).

Pomicultură. construc ii de automobile (companiile “Ford“. Industrii: construc ii de maşini. alimentare. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. Lungime: 50km. întreprinderi de pielărie. arhipelag în E Oceanului Indian. XVI–XVIII). por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. construc ii de maşini. Culturi: nuci de cocos. farmaceutice. Tatarbunar (reg. Nod de comunica ii. Basarabeasca .: Cluj-Napoca. Aeroport (Someşeni ). în 1497. prelucrarea metalelor. (2. plante furajere. Nelocuită. Pescuit. cartofi. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. institute academice de cercetare. granit. blănărie. cărbune brun. Institut politehnic. loc.: Turda. Muzee. afluent al Răutului. Lungime: 243 km.2 km2. Aici. tutun. Popula ia: 744 mii loc. Două academii (de arte. Biserica Sf. Întemeiat în 1796. condusă de Ştefan cel Mare. Universită i. oastea moldovenească. Menton. Centru industrial: siderurgie. Monumente. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . Mihail (sec. Zonă de munte. poligrafie. între oraşele Cassis şi Menton. metalurgie feroasă. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Subordonată Polineziei Franceze. centrul ad m.8 mil. copră. Descoperit de William Keeling în 1609. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Orhei). Teatre. nisipuri. forestieră. Suprafa a: 6. Centru adm. Aeroport interna ional. material rulant. grîu. Centru industrial: combinat de utilaj greu. Odesa. rutier). calcare. Vestigii arheologice. jude în N-V României. port la lacul Erie . Industrie extractivă (argint.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. Oraşe pr. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). mobilă. Cimişlia . Zăcăminte: minereu de fier. ciment.2 km2. sfeclă de zahăr. material rulant (feroviar. prelucrarea lemnului. în conurba ie).65 mii km2. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. textile. Două academii. lîngă or. textile şi alimentare. 507 mii loc. gaze naturale. Turism. Monte Carlo. electronică. Administrată de Australia (din 1955). Huedin. Monaco. lîngă com. plumb. Culturi agricole: bumbac. Culturi agricole: porumb. “General Motors“). materiale de construc ii. colegii. Rezina).a. XIV–XV). a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. cărbune). Bursuc (rn. ghips. prelucrarea petrolului. Popula ia: 2 mil. electrotehnică. cuar . secară. de muzică). Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . Nisa ş. produse chimice. Suprafa a: 150 mii km2. Gherla. situat pe rîul Someşul Mic . Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. al jude ului Cluj. Sta iuni balneoclimaterice. Cîmpia Turzii. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. Hidrocentrale. rîu în Republica Moldova. Ucraina). sfeclă de zahăr. Clădiri vechi (sec. încăl ăminte. Suprafa a: 7. Grădină botanică. Universită i. 332 mii loc. Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. Creşterea animalelor. Climă temperat-continentală. Izvorăşte din apropierea com. Lungime: cca 80 km. regiune păduroasă la S de Cernău i.: Saltillo . Popula ia: 625 mii loc. Centru adm. Suprafa a: 14. Nod de comunica ii. Cişmea (rn. loc.

vanadiu. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. minereuri de fier. Palat episcopal (sec. Se cultivă orez. sare. Aeroport interna ional. Întrerprinderi textile. cărbune. Întemeiat în 1517. Brazilia. aur. alimentare. loc. Limba oficială: spaniola. Universitate. Planta ii de arbori de cafea. pe 320 km. molibden. chimică. Agricultură: cartofi. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). Institut de tehnologie. de hîrtie. Centru adm. Navigabil pe cursul inferior (450 km). electrotehnică. Hidrocentrale. argint. Muzeu arheologic. loc. textile. bumbac. manioc. Muzeu. Căi rutiere: 106200 km. banane. în conurba ie). Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. ceai. Centru industrial (echipament electronic. Renumite băuturi alcoolice (coniac). Capitala: Bogotá . Turism. cartofi. gaze naturale. República ~. aur. Monumente din epoca Renaşterii. Industrii: siderurgie. fluviu în Argentina.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. situat pe fluviul Charente . alimentară. construc ii navale. Hidrocentrale. mijloace de transport. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (petrol. Lungime: 1 100 km. de hîrtie. Export de cauciuc. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. 31 mii loc. Marea Caraibilor. Relief muntos (în V şi N). în conurba ie. de ceramică. Suprafa a: 1140 km 2.50 mil. mase plastice. platină. trestie de zahăr. cafea.4 mil. 625 mii loc. Lungime: 2 240 km. alimentare. Suprafa a: 270 mii km2. Navigabil în cursul inferior. sfeclă de zahăr. metalurgică. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. XVI). Navigabil pe 228 km. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. creşterea animalelor. Climă ecuatorială şi subtropicală. textile. Resurse naturale: cărbune. în conurba ie. constructoare de vagoane şi automobile. chimică. gaze naturale). port la Oceanul Indian. Panamá. fluviu în America de Nord. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. Universitate (1537). minereu de fier. Venezuela. (2 mil. Popula ia: 3. întreprinderi de pielărie. Industrie extractivă (huilă. oraş în Portugalia central-vestică. Exportă petrol. cherestea). Muzee. stat în partea central-vestică a SUA. chimică.: Denver . petrol. centrul adm. străbătînd Marele Canion . Creşterea animalelor pentru carne. soia. situat între Oceanul Pacific. Perú şi Ecuador. . cacao. 1. Universită i. maşini şi utilaje industriale. porumb. în SUA şi Mexic. tutun. Catedrală (sec XII–XVI). în S Caucazu-lui. în S-V insulei Ceylon . Popula ia: 43 mil. alimentară. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Muzee. în conurba ie. Pescuit. cărbuni. al statului Carolina de Sud. textilă. al statului Ohio. situat pe fluviul Mondego . cupru. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. sticlărie). centrul adm. de cîmpie (în E). fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Căi ferate: 3 400 km. argint. Industrie forestieră. Lungime: 2 740 km. stat în N-V Americii de Sud. 475 mii loc. 149 mii loc. XVIII). oraş în E SUA. poligrafică. alimentară. Importă produse siderurgice. loc. copră. loc. de cacao. în Canada şi SUA.

zinc. port la Oceanul Atlantic. culmi şi piscuri muntoase. ceai.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). Chişinău). Suprafa a: 2. Se cultivă orez. Limba oficială: franceza. Pescuit. bumbac. Atestat în sec. Relief variat: podişuri (în partea centrală). Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 1. Importă produse industriale (maşini. doc. Export de minereuri de fier. E şi S-E). Sta iune climaterică. arbori de cafea şi cacao. uleiuri vegetale aromate. XIX). Construc ii de automobile. încăl ăminte. 28 mii loc. plante aromatice (vanilie). diamante. República Democrátă ~. porcine. XV). Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). Burundi. Căi rutiere: 765 km. Catedrală (sec. Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. mangrove. cobalt. situat pe rîul Ialpug . cositor. abanoşi. Se mai cultivă: porumb. 800 mii loc. Produse industriale: autoturisme. forestiere. trestie de zahăr. păsări). Pescuit intensiv. parcuri na ionale. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. în conurba ie. Capitala: Kinshasa . Zambia. cărbune. cobalt. caprine. textile şi de confec ii. caprine. mangan. mango. XIV–XVI). Uganda. radiu. situat între Republica Centrafricană. cupru. zahăr. Prelucrarea lemnului. Importă ech . Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . mun i (în N-E. esături. după alte surse). manioc. Muzeu. palmieri. ciment. argint. staniu. cîmpii aluviale (în N-V). condimente. Expl. de cafea şi banane. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. igarete. [´konakri] capitala Republicii Guineea. biciclete. ananaşi. manioc. textile) şi alimentare. Universitate. araba. alimentare (conserve de fructe şi peşte). Popula ia: 676 mii loc. ovine. Nod de comunica ii (feroviar. porumb. bauxită. Limbi oficiale: franceza. República Federálă Islámică a Comórelor . Vegeta ie: păduri de palisandru. conserve. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). trestie de zahăr. XVIII. petrol brut. utilaje. cacao. Tanzania.9 mii km2 (2. rom. Biserica Sf. ovine. Întreprinderi chimice. Creşterea animalelor: bovine. Rwanda.345 mil. uraniu. bata i. portocale. la 105 km S de Chişinău. pneuri. orez. Nicolae (încep. XVIII. rutier). km2. aur. alumină. în conurba ie. băuturi răcoritoare. sec. comoriana. Popula ia: 55. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. Industrie producătoare de ciment. mase plastice. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ).2 mii km2. bata i. stat în Africa Centrală. ulei de palmier. Exportă cupru. cauciuc şi produse de cauciuc. 168 mii loc. manioc. situat pe malul lacului Como. prelucrarea metalului şi lemnului. Turism.24 mil. loc. mijloace de transport. pajişti. minereuri de fier. plumb. Sudan. tutun. At. nuci de cocos. arahide. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. Biserici romane. Fondat în 1884. Aeroport interna ional. Angola şi Republica Populară Congo. petrol). Relief: platouri vulcanice. în 1657 (Condreşti ). situată pe insula Tumbo . Climă tropical-oceanică. la N-V de insula Madagascar . fabricarea mătăsii. Planta ii de bananieri. Industrie uşoară şi agroalimentară. Principalele produse agricole: cafea. Capitala: Moroni . cafea.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

Căi rutiere: 26 930 km. Căi ferate: 2 700 km. produse alimentare. chimice.5 mil. pomicultură. Turism. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. tutun. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei.7 mil. Hr.5 mii km2. Cuánza (Kwanza) . de prelucrare a lemnului. mărfuri de larg consum. petrol. între Slovenia. construc-toare de maşini. 322 mii loc. VII î. viticultură.Criméea peninsulă în S Ucrainei. Protectorat roman (631 î. doc. Industrie extractivă (cărbune. aparataj electrotehnic). apoi de turci (1475). Exportă produse industriale. Importă materii prime. Se cresc bovine. Lungime: 960 km. în 1520. Ataşată Ucrainei în 1954. minereu de fier. constructoare de maşini (nave. porcine. Roman Koš ) şi de platou în interior. afluent pe stînga al Tisei . vf. situat pe malul drept al Nistrului. oraş în Republica Moldova. Aeroport. scăldată de apele Mării Negre. alimentare. 11 mii loc. loc. la S de Luanda. Crişul Negru (144 km). Suprafa a: 27 mii km 2. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). 1545 m. echipament electric. Industrie metalurgică. grîu). stat în Europa. combustibili. Colonizată de greci (sec.). comună în Republica Moldova (rn. Pescuit. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. Cereale. instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. de produse petroliere. At. Nod de comunica ii. Crişul Alb (238 km). Mici întreprinderi agroindustriale. Capitala: Zagreb . Peştera “Emil Racovi ă“. Cucerită de tătari (1430). Popula ia: 4. Suprafa a: 56. Marea Adriatică. loc. maşini şi echipament de transport. Pod peste Nistru. specii ierboase de cîmpie. Pescuit. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Briceni). Popula ia: 2. Minereu de fier. Bosnia şi Her egovina. Relief predominant muntos. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. situat în N-V Peninsulei Balcanice. Admis în ONU la 22 mai 1992. Aluşta . Navigabil pe cursul inferior (258 km). max. la 43 km N-E de Chişinău. la S de Londra.Hr. Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). fluviu în partea centrală a Angolei. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). Floricultură. textile. reşedin ă a raionului Criuleni. Viticultură.). Eupatoria. Anexată la Imperiul Rus în 1783.. Hidrocentrale. Relief muntos în lungul litoralului (alt. At. gaze naturale. Pomicultură. doc. Se varsă în Oceanul Atlantic. în 1607. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . República ~. bauxită. Serbia şi Muntenegru. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. Ungaria. a citricelor şi măslinilor. Muzeu. sare marină).

Biserica Sf. comună în Republica Moldova (rn. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. arbori de cafea. Popula ia: 11. 388. Universitate. combustibili. rîu în Republica Moldova. constructoare de maşini (autovehicule. argint. Praguri. rîu în Republica Moldova.). Importă mijloace de transport. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. Şciusev). în 1437. Vegeta ie tropicală montană şi de savană.18 mil. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. IV–III î. bunuri de larg consum. Navigabil pe cursul inferior. At. comună în România (jud. wolfram. izvoarele lui fiind situate la alt. Floreşti). porcine). utilaje şi aparataj electrotehnic). la grani a cu Angola. manioc. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. bananieri. Hidrocentrală. afluent pe dreapta al Răutului . XVII–XVIII). oraş în S-V Braziliei. În 1957. Formează grani a cu Namibia. Centru minier (aur. cupru.Cúba República ~. Lipnic (rn. porumb. Aeroport. Se varsă în Oceanul Atlantic. 402 mii loc. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Hr. textile. Relief de cîmpie joasă. citrice. conserve. Limba oficială: spaniola. argint. de prelucrare a lemnului. Floreşti). întreprinderi ale materialelor de construc ii. stat în America Centrală. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. siderurgică. mango. afluent pe stînga al Răutului. rîu în Africa central-sudică. Iaşi). Lungime: 66 km. Se pierde în deşertul Kalahari . lîngă com. nichel. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. bauxită). Suprafa a: 111 mii km 2. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Lungime: cca 123 km. cobalt. diamante). Ocni a). situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. Izvorăşte din apropierea com. al statului Mato Crosso. Hr. Exportă produse petroliere. orez. Casele familiei Cantacuzino (sec. IV î. minereuri de nichel. 2000–2560 m). Nezavertailovca. esături. lîngă această localitate. arhitect A. Făleşti). afluent pe stînga al Nistrului . Odesa. igarete. într-un mormînt preistoric. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. doc. îngrăşăminte chimice. loc. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. cascade. Căi ferate: 4 881 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Lungime: cca 100 km. lîngă com. Capitala: Havana . Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . de 132 m (rn. cascade.8 m). Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. centrul adm. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Putineşti (rn. Praguri. alcool. ciment. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. fluviu în Namibia.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). Produce energie electrică. zahăr brut. cupru. Pescuit intensiv. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . XV. Aici. mangan crom. Lungime: 1600 km. Căi rutiere: 46 555 km. Treime (1913–1914. anvelope. bra al Nistrului . produse alimentare. tutun.

oraş în România (jud. localitate în Republica Moldova (rn. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). Centru industrial (întreprinderi mecanice. În timpul lui Decebal (87–106). arahide. Nod de comunica ii. Industrie extractivă (petrol. de mobilă. Argeş). care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români.). ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. Expl. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). Popula ia: 1. Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. Centru industrial (produse textile. Hr. Suprafa a: 50. aparataj electric. situată în N mun ilor Caucaz.). Turism. Rafinării de petrol (importat). 257 mii loc. Biserica Domnească (1352). devine centrul provinciei Dacia Romana . dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. Catedrală (sec. Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. centrul adm. Universitate (1597). Sarmizegetusa. XVII). Hr. Popula ia daco-romană. sub presiunea triburilor barbare. Mănăstirea La Merced (sec. vîrf în mun ii Bihor . ovine). îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). alimentare). capitala statului dac. luptă împotriva bastarnilor (sec. Industrii (mobilă.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. rămasă în locurile de baştină.: 1 849 m. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. At.) Mănăstirea Curchi. Viticultură. Aeroport interna ional. XVIII). gaze naturale). republică autonomă în Federa ia Rusă. Relief cu aspect colinar. Biserici (sec. Pomicultură. obiecte din ceramică şi por elan). ciment. plante tehnice). sorg. Creşterea animalelor (bovine. biserică din 1512–1517. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. pe teritoriul Daciei. portocale.). la 3 650 m alt. Dumitru (1775). Administrată de Olanda. sisal. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. de fosforite. situat pe rîul Argeş . Popula ia: 154 mii loc. XIII–XVIII). forestieră.9 mil. II î. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). în conurba ie. doc. în 1499. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~.3 mii km2. Hr. . alimentară. Alt. Două universită i.Hr. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. aerian). porumb. loc. chimică. de ciment. cherestea. Nod de comunica ii (feroviar. doc. At. Culturi agricole: trestie de zahăr. oraş în S-E Braziliei. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. Suprafa a: 472 km2. loc. Capitala: Mahacikala . Mănăstirea Curtea de Argeş . vestită prin legenda “Meşterul Manole“. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Muzeu. în Marea Caraibilor. 37 mii loc. al statului Paraná. Hr.: Wilemstad .4 mil. în Mun ii Anzi. În 271. de celuloză şi hîrtie.). sub conducerea lui Burebista. complex monastic (sec. Orhei. Oraş pr. În sec I î. chimice.. Fondat în 1654. 1. Culturi agricole (cereale. XVI–XVII). legume. agricol şi comercial. textile. Temple. constructoare de maşini. însuşind limba latină şi civiliza ia romană.

Muzee. Industria bumbacului şi mătăsii. Creşterea animalelor (ovine). Planta ii de măslini şi citrice. obiecte din aur şi argint). 1 mil. alimentară (orez. oraş în N Arabiei Saudite. situată la poalele mun ilor Antiliban . la 22 noiembrie 1963. În acest oraş. a tutunului. Punct de tranzit interna ional. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . Universitate. Au fost descrise de navigatorul englez William D. 215 mii loc. pe rîul Barada .7 mil. 1900 m). Turism. max. Relief muntos (alt. Turism. de formă alungită ( ărm dalmatic). Ad ~. Nod de comunica ii. oraş în Egipt. alimentară). alimentare. 1. Monumente arhitectonice. Acvariu. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. port în Delta Nilului . produse farmaceutice. Planetariu. avînd în apropiere numeroase insule. textilă. Pescuit. Kenedy. de petrol. sticlă. loc. Suprafa a: 544 km 2. loc. situată pe peninsula Capul Verde . în conurba ie. (4. Industrii (chimică. de ciment. marmură. Centru industrial (televizoare. Resurse naturale: bauxită. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Întreprinderi textile. 1. Suprafa a: 5 mii km2. în lungime de 1400 km.F. port în Golful Persic .Dakár capitala Senegalului. Moschee (sec. Industrie constructoare de maşini (avioane. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. la N-E de coastele Australiei. maşini agricole). Mare pia ă a bumbacului. chimică. Muzee. ărmul Dalma iei. Universitate. Pescuit. Centru industrial (ciment. Centru comercial şi de transport. electronică. alimentară. aparatură telefonică). Terminal al conductelor de petrol. este foarte crestat. alimentară (conserve de peşte). 122 mii loc. situat în Delta Nilului .08 mil. produse chimice). hîrtie. XIV). bitum. Institutul Africii Negre.6 mil. între insulele Umboi şi Noua Britanie . Expl. de prelucrare a pielei. Dampier (1652–1715). ulei). Centru financiar-ban-car. utilaj petrolier. Aici. Universitate. de încăl ăminte. Universitate. în conurba ie. Muzeu. Artizanat. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. cărbuni. preşedintele SUA. Artizanat (covoare. loc. a fost asasinat J. Industrie textilă (bumbac). Şantiere navale. se află strîmtoarea Dampier . 600 mii loc. port la Oceanul Atlantic. a lemnului. sticlă. loc. Viticultură. automobile. în conurba ie). Monumente istorice. esături. capitala Siriei. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas).

Nod de comunica ii (aerian. accidentată în urma glacia iei cuaternare. silvicultură. chimico-farmaceu-tică. Turism. port la Oceanul Indian. golf în Marea Caraibilor. loc. max. Izvorăşte din podişul Valdai . centrul adm. Pescuit. vopsele). chimică (îngrăşăminte. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Numele vechi: Port Darwin. Oraş din 1330. max. Palat (sec. oraş în E Tanzaniei. Căi rutiere: 71 mii km. maritim. îmbrăcăminte. mobilă. produse alimentare. constructoare de maşini (locomotive). max. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . secară. Şantiere navale. în conurba ie). port la Marea Timor. Industrie constructoare de maşini. Seacă pe timp secetos. cafea. Se mai cultivă cartofi. flori. sisal. porcine). textilă. Suprafa a: 43 mii km2. Biserică (sec. loc. Lungime: 165 km. Universitate. Popula ia: 5. Pescuit. Lungime: 1020 km. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . Exportă maşini şi echipament pentru transport. Kattegat şi Øresund .3–18. fluviu în Belarus şi Letonia. afluent pe dreapta al fluviului Murray . Terminal petrolier. construc ii navale).Danemárca Regátul ~. combustibili.: 70–200 m. alimentară. sticlă. în sec. Importă materii prime industriale. XII). Primărie (sec. mase plastice). plante decorative. Muzee. în S istmului Panama . oraş în S-V Germaniei (Hessen). rutier). max. Alt. produse chimice (lacuri. Climă temperat-oceanică. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . Fabrici de tutun.5 km. textile. conserve de carne. Aici se varsă fluviul Atrato .3 mil. stat în Europa de V. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. XI.: 153 m. electrotehnică. Se învecinează cu Germania. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. extractivă (petrol. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. Lă ime: 1.: 287 km. încăl ăminte. Ad. 79 mii loc. feroviar. Agricultură intensivă. Nod de comunica ii. gaze naturale). pe peninsula Iutlanda . Capitala: Copenhaga . Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. 173 m). mobilă. 86 mii loc. Industrie siderurgică. Ad. oraş în N Australiei. Industrie a lemnului şi a cărnii. Centru industrial şi comercial. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). Export de copră. At. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. (316 mii loc. Recoltarea perlelor. aparate electrice. bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Ad. Turism. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . ciment. Aeroport interna ional. bumbac. Omme ). în conurba ie. Gudena. XVI). Căi ferate: 2. textilă. XVIII). maşini agricole.5 km. Lungime: 120.9 mii km. Grădină botanică. cultivarea cerealelor (orz. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. rîu în S-E Australiei. poligrafică. Par ial navigabil. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . Relief de cîmpie joasă (alt. Institut politehnic. Lungime: 2740 km. Limba oficială: daneza.: 3088 m. oraş în Marea Britanie (Anglia). ovăz). Lă imea min. alimentară. doc.: 227 m. străbătută de numeroase rîuri (Stora. 2 mil. al Teritoriului de Nord. 138 mii loc. Arhipelagul Danez. Muzeu. sfeclă de zahăr. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. Este folosit în iriga ie.

Industrie a lemnului şi a plantelor textile. la 1550 m alt. farmaceutică. Lungime: 1170 km. Sporturi de iarnă. 9. strîmtoare în Oceanul Atlantic. Lungime: 129 km. Narbada . Fabrici de cherestea. Muzee. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. fluviu în SUA. savane. Turism. med.: 104 m. mistre i. . Muzeu. pelicani etc. Suprafa a: 5.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. Suprafa a: 1 mil. nurci. Creşterea animalelor. 850 mii loc. Zonă piscicolă. XIII.5 km 2. alimentară. Universitate. Muzeu. cablu. Universitate. Sta iune climaterică. i ei. min. oraş în România (jud. grîu. Vestigii arheologice. Institut politehnic. şantiere navale. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. Industrie variată: construc ii de maşini. max. Zăcăminte: cărbuni. tricotaje. Expl. în Alpii Retici . oraş în E Elve iei. Lungime: 660 km. Monumente arhitectonice şi istorice. rogozuri).6 mil. grinduri. Faună variată: berze. 14. rulmen i). Ad. Godavari. Universitate. Centru industrial (construc ii de maşini.4 mii km 2. încăl ăminte. Pomicultură. Bacău). Institut de cercetări nucleare. 700 m). mangan. 8.8 mii loc. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. Capitala: Dover . oraş în E Ungariei.5 mii loc. Cunoscut din 1075. port principal în insulă. stat în SUA. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume.2 mii loc. Aeroport interna ional. Hidrocentrală. în conurba ie. minereu de fier. Relief stîncos (alt. Popula ia: 666. confec ii. Lă ime: 360 km. faian ă). Vegeta ie bogată (stufărişuri. Termocentrală. Nod de comunica ii. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. diamante. textilă. Centru financiar şi comercial. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. Suprafa a: 3. Monumente gotice (sec. Export de copră. Important nod de comunica ii. At. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. lemn. plante oleaginoase. loc. Legumicultură. 216 mii loc. hermine etc. de cărbune brun. orez. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. în teritoriul cu acelaşi nume. cacao. km2. vulpi. orez. ostroave. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Este străbătut de rîurile Mahanadi. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. prelucrarea lemnului. Culturi irigate: bumbac. Krishna. Lă ime: 65 km. Teatre. în conurba ie. poligrafie. Şantiere navale. Muzee. Universitate. lebede. situat în depresiunea cu acelaşi nume. alimentare. Universită i. XIII).. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . maşini agricole. oraş în V Olandei. Păduri rare.2 mii loc. Rezerva ii naturale. Navigabil. oraş în N Indiei. zone inundabile. produse chimice şi farmaceutice. pe rîul Uz . produse chimice şi farmaceutice. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). 11. Rafinărie de petrol. ra e şi gîşte sălbatice.: 107 m). în sec. textile.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

Grădină zoologică. Muzeu. port la Marea Adriatică. în anul 291. pe malul stîng al Nistrului. Se varsă în Oceanul Atlantic. fabrici de produse alimentare. doc. în masivul Monte Rosa . în apropiere de oraşul portughez Porto. situat pe rîul Tîrnava Mare . Alt. Teatre. Catedrală (sec. morărit. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. siderurgie. fluviu în Spania şi Portugalia. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. oraş în Federa ia Rusă. Hidrocentrale. XI–XIII). 36. la grani a dintre Italia şi Elve ia. port pe rîul Ruhr . XVII. expl. produse alimentare). cauciuc. confec ii. construc ii de locomotive şi automobile. Monumente arhitectonice în stil romanic. 9 mii loc. biserici). Mare centru industrial şi cultural. minereu de fier. ca aşezare rurală în 1332. oraş în Croa ia. capitala Irlandei. bere. cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. Hidrocentrală. Export de petrol. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). 6. Navigabil pe cca 200 km. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. 68 mii loc. situat pe fluviul Volga . At. 86 mii loc. în sec. Universitate. în conurba ie). At. materiale de construc ii. Catedrală armenească (sfîrşitul sec. Centru industrial (şantiere navale. Grădină zoologică. Criuleni). VII. Cuvioasa Parascheva (sec. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . sticlărie.5 mii loc. port de mare trafic la Lacul Superior . doc.: 4638 m. hîrtie. 478 mii loc. Universitate. doc. Muzee. grîu. Hidrocentrală. mănăstiri. produse chimice. Industrie locală: prelucrarea lemnului. (240 mii loc. Nod de comunica ii. situată pe malul drept al Nistrului. topitorie de in. port la Marea Irlandei. At. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. de argile. Lungime: 938 km. XIX). confec ii. constructoare de maşini grele şi navale. textile. XVIII). Cunoscut din sec. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. doc.5 mii loc. comună în Republica Moldova (rn. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. Două universită i. În 1908 astrofizicianul N. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Academie de ştiin e şi de artă. Şantiere navale. 50 mii loc. Sibiu). 538 mii loc. Castel (sec. At. de cărbuni. la confluen a cu Rinul. oraş în SUA (Minnesota). Biserica Sf. Uzine metalurgice. în 1702. Fabrici de conserve. Aeroport interna ional. XVI). oraş în România (jud. gotic şi renascentist (palate. Muzeu de artă. la 128 km N de Moscova. Expl. sucuri naturale).

Industrie poligrafică. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). antimoniu. centrul adm.4 mil. Suprafa a: 123. produse chimice. produse de cauciuc. cromit. Nod de comunica ii aeriene. România şi Bulgaria. Giurgiu. în special a bovinelor. Ialomi a. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. III î. 1. zahăr. prelucrarea peştelui. uzine chimice. textilă (iută. Bază pentru vînatul de balene. a lemnului. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Siret. Ungaria. Tisa. Gheorghe). XIV). antimoniu. 117 mii loc. Tulcea. Prut ş. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). in). Prelucrarea petrolului. Centru industrial: şantiere navale. Universitate. sf. Este numit şi Victoria de Durango .Hr. mobilă). aur. Industrie siderurgică. în conurba ie.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Muzeu de istorie naturală. în conurba ie. argint. a. 175 mii loc. Sulina. alimentară (bere). România. Drobeta-Turnu-Se-verin. oraş în V Albaniei. Timiş. port la Marea Adriatică. România şi Republica Moldova. Fondat în 1556. loc. stat în Mexic. Sta iune balneoclimate-rică. Porturi: Ulm. Culturi principale: porumb. Resurse naturale: minereuri de fier. Industrie minieră. Universitate. Sta iune balneoclimaterică. prelucrarea tutunului şi pieilor. zinc. Popula ia: 1. Lungime: 2 860 km. Biserica Sain Mary (sec. aur. Bratislava. maritime. 86 mii loc. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. Capitala: Durango . Linz. port la Marea Nordului. oraş în V Mexicului. textile. petrochimică. Argeş. oraş în N Fran ei (Flandra). încăl ăminte. Muzee de artă. Colonie grecească în sec. mangan. alimentară. Hron. (Epidamos ). VII î.Hr. ulei de măsline. Dúrrës [´dur¬s] . a. oraş roman în sec.2 mil. lînă). Pescuit. Construc ii navale şi de maşini. Călăraşi. 416 mii loc. textilă. în conurba ie. 201 mii loc. Nod de comunica ii. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. Váh.2 km 2. Viena. port la Oceanul Indian. Export de cereale. plumb. ( Dyrrachium ). Industrie a mineritului (minereuri de fier. Drava. Olt. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). fabrici de conserve din peşte. Gala i. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. Slovacia şi Ungaria. chimică. Şantiere navale. Morava. Creşterea animalelor. Sava. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. bumbac. traversează teritoriile ărilor: Germania. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). aparataj electrotehnic. feroviare. port la Marea Nordului. Austria. Belgrad. Aeroport. România şi Serbia şi Muntenegru. Afluen ii principali: Inn. textilă. tutun. Brăila. port la Oceanul Pacific. Budapesta. loc. Jiu. argint). Ucraina). Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. Ismail ş. al statului cu acelaşi nume.

IV–VII). Iriga ii (orezării). fluviu în N-E Spaniei. Muzee. coline. aur. Industrie constructoare de maşini. Grotă în malul stîncos al rîului. Reşedin ă a mitropoliei armene. Nod de comunica ii. Popula ia: 13. loc. alimentară. Academie de ştiin e. Industrii (constructoare de maşini. de materiale de construc ii. Obiectiv turistic. Navigabil în aval de Saragosa. 595 mii loc. în apropiere de Arhanghelsk. argint. Pescuit. stat în N-V Americii de Sud. Căi rutiere: 45 mii km. comună în Republica Moldova (rn. Institu ii financiar-bancare. Suprafa a: 300 m2. de confec ii. de pielărie. Centru sportiv şi turistic. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). XIII–XVIII). situată în valea Ghissara. alimentară. Se cresc animale (bovine. porumb. Înăl ime: 7–10 m. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Industrie extractivă. construc ii de maşini. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . trestie de zahăr.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). situat între Oceanul Pacific. crevete. 90 mii loc. Pescuit. Climă tropicală umedă. podiş şi mun i. bumbac. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). textilă (combinat de bumbac). Duºanbé capitala Tadjikistanului. Resurse naturale: petrol. Căi ferate: 965 km. cafea. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . peşte. Centru industrial şi comercial. electronice. Catedrală (sec. Muzee. Lungime: 750 km. Relief de cîmpie. mase plastice. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Suprafa a: 384 mii km2. Universitate. zinc. Rîşcani). XI. de hîrtie. admis în ONU la 21 decembrie 1945. savane. arbori de cafea şi de cacao. produse petroliere. Exportă petrol. la S de Londra. la 1 200 m alt. Parcuri na ionale. la 20 km de Erevan. Se varsă în Marea Mediterană. Nod de cale ferată. oraş în V Armeniei. Se mai cultivă grîu. întreprinderi textile. Fondat în sec. VII). Uzine siderurgice. Cascadă pe rîul Ciuhur . Aeroport. Navigabil pe cca 525 km. 60 mii loc. traversat de ecuator. Nod de comunica ii. platină. Aero-port interna ional. República ~. pe ărmul Mării Mînecii. cacao. Universitate. Este legat prin canale de fluviul Volga . constructoare de maşini. banane. 578 mii loc. turism. de pielărie. mărfuri de larg consum. Capitala: Quito . chimice. Tîrguri interna ionale. manioc. centrul adm.5 mil. Hidrocentrale. fluviu în Federa ia Rusă. Planta ii de bananieri. Limba oficială: spaniola. Meşteşuguri. ovine. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. de sticlărie. textilă. cupru. Biserici (sec. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. alimentare. lame). alimentară). constructoare de vagoane. Columbia şi Perú. port pe fluviul Rin. oraş în V Germaniei. cartofi. Lungime: 928 km. Sta iune balneară. chimică. Importă maşini şi mijloace de transport. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). orez. al landului Renania de Nord–Westfalia. Lungime: 18 m.

Muzee. Capitala: Cairo . Castelul ducilor de Edinburgh (sec. manioc.: 111 m. produse alimentare. Nod de comunica ii. vanilie. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. repara ii mecanice. la 1913 m alt. Biblioteci. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. prelucrarea cărnii. 260 mii loc. Căi ferate: 8 800 km. pe traseul Băl i–Briceni. al provinciei Alberta . tutun. în 1431. deşerturi. comercial şi cultural. Suprafa a: 191 km2. Pescuit. porumb. grîu. Suprafa a: 2. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). Importă maşini şi utilaje industriale. Édineþ oraş în Republica Moldova. . 635 mii loc. produse alimentare). Turism. XI). Centru industrial: siderurgie.: 2 561 m. loc. Pescuit. Industrie extractivă (grafit. mare la E de Marea Mediterană. conserve de carne etc. în 1785. reşedin a raionului cu acelaşi nume. textile. República Arábă ~. Climă tropical-umedă (în E). Ad. hîrtie). Baze de tratament. bata i. uraniu. sticlărie. bumbac. fasole. km 2. Rafinării de petrol. capitală a Sco iei (1437–1707). bumbac. Popula ia: 70. chimică (îngrăşăminte de fosfa i). învecinat cu Libia. între peninsula Balcanică. doc. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. Centru industrial (siderurgie. At. fier. celuloză. zahăr. Culturi principale: orez. cafea. Grădină botanică. Biblioteci. Pireu . Turism. Institute de cercetări. stat în N-E Africii. At. Catedrală gotică (sec. Aeroport. Nod de comunica ii. Suprafa a: 1 mil. textile. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Asia Mică şi insula Creta . Sanatorii.). Se cresc animale pentru carne. alimentară (ulei. lac tectonic în E Africii. Exportă grafit şi alte minereuri. morărit. Ad. cuişoare. aur. textile. Muzee. Márea ~. la 202 km N-V de Chişinău. zahăr. petrolieră. XII). trestie de zahăr. mărfuri de larg consum. Universitate. Muzee. Parc na ional. 850 mii loc. în conurba ie. max. Centru balneoclimateric. mijloace de transport. doc. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Marea Mediterană şi Marea Roşie.8 mil. max. Naviga ie intensă. Universitate. Căi rutiere: 47387 km. Industrii (materiale de construc ii.15 mii km2. Reşedin ă regală (sec. piper. Turism. prelucrarea lemnului. trestie de zahăr. Muzee. în conurba ie. Sudan. doc. produse din sticlă. centrul adm. în bazinul Nilului .Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Vasile cel Mare (1870). uzine chimice. Vegeta ie săracă. 9 800 loc. ca oraş din 1232. marmură). Israel. aparataj electronic. Aeroport interna ional. prelucrarea lemnului. XI). Limba oficială: araba. 21 mii loc. Biserica Sf. petrol. Izmir. Porturi: Salonic. cîmpii de litoral. oraş în S-E României. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . At. construc ii de maşini.

1. în partea de E a mun ilor Ural . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pînă la 3000 m). Teatre. 110 mii loc. chimice. la S-E de Tirana. Muzeu. Sta iuni meteorologice. Navigabil pe 947 km. material feroviar. Fondat în 1664. de material feroviar). Nod feroviar. turism. loc. vulcan stins. oraş în Albania. Nod de comunica ii.19 mil. Centru industrial: siderurgie. suburbia oraşului New York. situat pe Nipru . Universitate. aparataj electronic. Havel. rîu în E României. rulmen i. electrotehnice. Fondat în 1865. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). pe rîul Iset . fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. întreprinderi de prelucrare a petrolului. cu două cratere la alt.38 mil. Aeroport. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). oraş în S Ucrainei. textile. Muzee. Germania). port la Oceanul Atlantic. Lungime: 1 165 km. Nod de comunica ii. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . şantiere navale. de produse alimentare (ulei de măsline). 1. 93 mii loc. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). la N-V de insula Groenlanda . Observator astronomic la 4250 m alt. mobilă. Saale. Ghe ari. Catedrală. S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). materiale de construc ii. Industrie grea (siderurgie. uşoară şi alimentară. poligrafice. alimentare. afluent pe dreapta al Prutului . construc ii de maşini. mase plastice. Ruinele unei cetă i medievale. fabrică de mobilă. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. Lungime: 68 km. construc ii de maşini grele. Relief muntos (alt. produse alimentare. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. Teatre. XVIII). cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . Aplinism. uzine de materiale de construc ii. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . loc.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. palate neoclasice. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). Elsterul Negru . Muzee. Afluen i: Vltava. de ciment. medicamente. Universitate. Suprafa a: 200. Industria lemnului şi tutunului. oraş în Federa ia Rusă. Mare centru industrial: siderurgie. Întemeiat în 1723. Universitate. 85 mii loc. Muzeu. construc ii de maşini agricole. Palatul Potiomkin (sec.5 mii km2.

porci). Hidrocentrale. mărfuri de larg consum. orez. Căi rutiere: 4360 km. stat în S-E Peninsulei Arabe. mijloace de transport. mei.1 mii km2. Exportă cafea. porumb. între Guatemala. forestiere şi subterane (aur. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. balsam de Perú. sfeclă de zahăr. bumbac. aluminiu. cu o cîmpie îngustă pe litoral. păşuni alpine. stat în America Centrală. Sta iune balneologică. Culturi agricole: cafea. cămile). Popula ia: 6. Construc ii de automobile şi maşini agricole. Păşuni şi fîne e naturale bogate.4 mil. construc ii de maşini (turbine. Turism dezvoltat. producătoare de aluminiu. limitată în E de mun i. Liechtenstein şi Italia. Culturi agricole: citrice. caprine. produse chimice. sfeclă de zahăr. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. loc. material rulant. în deosebi brînzeturi. mărfuri de larg consum. porcine). prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. Activită i financiar-ban-care. pomi fructiferi. Limba oficială: araba. perle. franceza. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. ceasuri.: Bologna. ciment. cartofi. Căi rutiere: 12 539 km. Importă maşini şi utilaje industriale. minereuri neferoase şi de sulf). Suprafa a: 152–200 km2. Suprafa a: 41. în bazinul Volgăi inferioare. produse alimentare. Relief predominant muntos şi de podiş. fibre de bumbac. Creşterea vitelor (bovine. gaze naturale). În oaze se cultivă curmali. mătăsuri. porumb. trestie de zahăr. Sta iuni balneare renumite. legume. Emirátele Arábe Uníte . Creşterea animalelor (ovine.38 mil. îngrăşăminte. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fibre sintetice. porumb. extractivă (petrol. instrumente de precizie). Suprafa a: 83. Recoltarea perlelor. legume. ceasornice. Se cultivă grîu. Centru adm. combustibili. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. tutun. Confederá ia Elve iánă . Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. lapte praf). cereale. retoromana (na ională). grîu. Industrie energetică. Limbi oficiale: germana. piei. Popula ia: 2. centrale termice. Exportă maşini şi utilaje industriale. Limba oficială: spaniola. motoare. stat în Europa centrală. Capitala: Berna . Pescuit. Climă tropicală deşertică. esături de bumbac şi de mătase. Honduras şi Oceanul Pacific. Flotă comercială. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). Izvoare minerale sărate. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. situat între Fran a. suprafa a: 22. măslini. bumbac. produse farmaceutice. produse alimentare. Importă maşini şi utilaje industriale. loc. aparate electronice.3 mii km 2. fibre de agave. lînă. peşte. Germania. autovehicule. Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă.4 mil. Căi ferate: 602 km. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. Exportă produse petroliere. italiana. secară. Suprafa a: 21 mii km2. Austria.6 mii km2. loc.El Salvadór República ~. loc. Relief predominant muntos. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Export intensiv de capital. îngrăşăminte chimice. combustibili. brînzeturi. Vegeta ie deşertică şi de oaze. Climă temperată (montană). susan. zahăr. Ramuri industriale: hidroenergetică. coloran i. Capitala: Abu Dhabi . Întreprinderi textile şi alimentare. Importă materii prime industriale. gaz lichefiat. Popula ia: 7. produse alimentare. orz. aparate de precizie. Climă tropicală. Popula ia: 4 mil. Capitala: San Salvador . Expl.

oraş în E Turciei. construc ie de maşini (maşini-unelte. la 174 m alt. cîmpii (în E şi N-E). IV î. Suprafa a: 25. mei. Catedrală (sec. alimentară. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . bumbac. apoi bizantină în 395 d. Academie de Ştiin e. cabaline. produse petroliere. de hîrtie. institute de învă ămînt superior. Nod de comunica ii. Moschee (sec. Expl. Hr. Se cultivă cafea. Cetate din 782 î. al landului Thuringia. alimentară. Teatre. Căi ferate: 350 km. siderurgică. [´iiri] lac în America de Nord. caprine. Hidrocentrală. araba. XIII). situat pe rîul Gera . Tunguska. nichel. crom. Hr. situat între Sudan. (Erebuni ). la grani a dintre SUA şi Canada. loc. Popula ia: 340 mii loc. Hr. orz. la V de mun ii Pind . constructoare de maşini.7 mii km 2. produse din lemn. XIII). constructoare de maşini (automobile. Universitate. chimică. electronică. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. 1. Lungime: 4 102 km. Universitate. textilă. capitala Armeniei. savane. Suprafa a: 9. oraş situat pe rîul Razdan . Creşterea animalelor (ovine). Zăcăminte de petrol. Centru industrial: metalurgie. generatoare. Industrie extractivă (petrol). Catedrală gotică (sec. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. siderurgie. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. 218 mii loc. platină. 276 mii loc.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Industrie metalurgică. Admis în ONU la 28 mai 1993. Industrie extractivă (minereuri de fier. Relief muntos. Sediu episcopal (742). cămile). centrul adm. doc. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. cereale (porumb. aparataj electrotehnic). motoare. căi rutiere: 1 000 km. At. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). Aeroport interna ional. de încăl ăminte.28 mil. În 148 î. de pielărie. Climă tropicală. Hidrocentrale. locomotive. VI–VII). Nod de comunica ii. Aeroport. Filarmonică. Universitate. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. de prelucrare a lemnului. turbine. Navigabil. esături de mătase. cupru. Capitala: Asmara. Afluen i: Angara.2 mii km2. Nod de comunica ii. sare).: Ianina. Regat în sec. produse de cauciuc sintetic. cereale. de gresii şi calcare. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. chimică. Din 1913 apar ine Greciei. uleiuri vegetale. Biserică (sec. azbest. stat în N-E Africii. Érie Eritréea Erzurúm . aur. pe ărmul Mării Ionice. în 724. Popula ia: 4. Djibouti şi Marea Roşie. A fost ocupată de turci în 1430. de confec ii. mase plastice. Colegii. a devenit provincie romană. mărfuri de larg consum. Importă maşini şi echipamente industriale.5 mil. titan. max. vi ă de vie. Parcuri şi rezerva ii naturale. Străvechea patrie a grecilor.7 mii km2).: 64 m . loc. împreună cu Macedonia. Ad. Navigabil pe 2 870 km. Exportă cafea. grîu). 243 mii loc. produse alimentare. plante oleaginoase. aparataj electrotehnic). în special zebu. Industrie electrometalurgică. Se cresc animale (bovine. Muzee. de instrumente muzicale. Hr. Pescuit. XV). ovăz. ovine. Oraş pr. Etiopia. piei. Limbi oficiale: tigrigna.

îngrăşăminte). stat în E Africii. Turism. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu).14 mil. ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. Catedrală (sec. ciment. Izvorăşte din podişul Armeniei . turbă. Căi rutiere: 28 mii km. 1964 şi 1993. Popula ia: 1. XV). fluviu în S-V Asiei. Suprafa a: 1. Industrie extractivă (minereuri aurifere. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. mijloace de transport. autovehicule. textile. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). produse petroliere. Importă materii prime industriale.5 mil. păduri. cămile. lemn. construc ii de maşini şi armament. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Capitala: Tallinn. porumb. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). loc. utilaj industrial. IX. cai. tricotaje. Diametrul craterului principal: 400 m. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. de pielărie. Navigabil par ial (80 km). de prelucrare a lemnului. Căi ferate: 782 km. Exportă cafea. Culturi agricole: arbori de cafea. în sec. în Golful Persic. materiale din lemn pre ios. Industrie în dezvoltare: energetică. cu particularită i maritime în V. 1200 m).. oi. Relief predominant înalt. îngrăşăminte chimice. Lungime: 1010 km. vulcan activ în N-E Siciliei. Produce ciment. Navigabil. Se cresc vite cornute mari (zebu). mărfuri de larg consum. stat în N-E Europei. cu păduri (pînă la 2000 m). loc. gaze naturale. produse agricole. temperată. Vestigii arheologice. esături. sare de caliu). Vegeta ie: savane. Capitala: Addis–Abeba . Siria. Djibouti. cereale (mei. chimică. Importă maşini şi utilaje industriale. Turism. ovăz. Produce energie electrică. piele şi produse din piele. 2 943 m). e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . Mare centru industrial: metalurgia cositorului. constructoare de maşini (excavatoare. plante oleaginoase. legumicultură. cultivarea cerealelor. 1669. grîu. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. cu podişuri în S-E şi N-V. păşuni alpine. situat la N de ecuator. Pescuit de perle. Iran şi se varsă. textilă. km2. Eritreea. între Federa ia Rusă şi Letonia. traversează Turcia. produse alimentare. trestie de zahăr.7 mil. porcine). Lungime: 3 065 km. At. Căi ferate: 1 030 km. bumbac. între Sudan. 628 mii loc. uleiuri vegetale. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. fosforite. materiale de construc ii. 1928. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . República ~. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. doc. Somalia. aridă). în Italia. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. tantal. produse de larg consum. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Kenya. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. textile. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. împreună cu Tigru . sticlărie. hîrtie. specii de mlaştini. combustibili. de forma unui culuar lung de cca 200 km. 1169. 1950. Limba oficială: estona. alimentară. Parcuri na ionale. Limba oficială: amhara. situat pe litoralul Mării Baltice. Climă temperată.2 mii km2. Pescuit. Întreprinderi textile. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). Iriga ii. 1908. Hr. sorg). turbării. Căi rutiere: 14 820 km. produse chimice (mase plastice. de prelucrare a lemnului. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. Suprafa a: 45. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. Popula ia: 67. platină.

şi de la V spre E. 280 mii loc.5 mil. Temperatura apei: 4–15 °C. alimentare. 9°30´ long. [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). mănăstiri. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. lîngă ărmul de E al Americii de Sud. 56 mii loc. alimentară. încăl ăminte. 71°11´ lat. în peninsula cu acelaşi nume. Catedrală (sec. Nod de comunica ii. 35 mii loc. Centru adm. pe 6 000 km. Industrie extractivă (huilă).2–15 mii km2. 36° lat.: Port Stanley . km2). Suprafa a: 10. Universitate. max. la S-V de Ravenna. de pielărie şi încăl ăminte. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. denumire recentă pentru ansamblul continental. alt. Vegeta ie de tundră. Nod de comunica ii. oraş în N-E Pakistanului. lac sărat în S Australiei. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). în conurba ie.3 mii loc. Este populat de cca 3. Chomolungma. Industrie textilă. Centru agricol. moschee). de produse alimentare (bere). Vestigii romane. produse alimentare). Universitate. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. XIV. produse chimice şi alimentare). uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. care se întinde de la N spre S. format de Europa şi Asia. În cuprinsul ei se află 44 de state. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Viteza: 1–2 km/h. Sta iune balneoclimaterică. 118 mii loc. Izvoare cu ape termale. Pescuit. loc. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. Climă oceanică. Suprafa a: 12. ovine. Catedrală (1474). tutun. port la Marea Mediterană. 1. Administrat de Marea Britanie. Davis în 1592. ocupînd 36. Descoperit de navigatorul englez J. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur .Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). Universitate. 4 807 m. situat pe Ohio . sticlărie. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Centru industrial (metalurgie. port la Marea Neagră. Mont Blanc ). Centru comercial. textile. N). de la Peninsula Iberică (Capul Roca . între continent şi arhipelagul Falkland. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Străvechi centru de ceramică (sec. Pescuit.85 miliarde loc. continent în emisfera nordică. Turism. măsline. Suprafa a: 8. XII–XIV). de hîrtie.2 mii loc. biserici). Popula ia: 2. constructoare de maşini (automobile. de aici denumirea produselor de faian ă). loc. km2. port la Marea Mînecii. Relief variat (alt.2 mil. textile. (cca 3/4 din popula ia globului). mase plastice. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Export de citrice. Vîrful ~.4 mil. Vînătoare de balene. Relief muntos. de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa .2 km2. vf. oraş în E Ciprului. 101. comercial (export de cereale. catedrală. vin. E). mobilă. Muzeu de ceramică (1908). Muzeu etnografic. pe 4 000 km. v. Popula ia: 728 mil. metalurgică (aluminiu). Se cresc bovine.7% din suprafa a uscatului (54. Nod de comunica ii. medie 300 m. 40 mii loc. frigidere) produse chimice. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. în conurba ie. oraş în Portugalia central-sudică.

depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. Pescuit. Hr. port la Marea Neagră. Galeria de artă “I. Universitate (1867). palate. Culturi irigate: bumbac. Vînătoare de balene. Popula ia: 80 mii loc. Climă continentală excesivă. Kîrgîzstan). produse chimice).: 170 km. Moldoveanu . Pescuit. Aivazovski“. Industrie chimică (mase plastice. Nod de comunica ii. vopsele. Suprafa a: 1. Alt. textilă. VI î. 150 mii loc. max. Industrie de prelucrare a metalelor. în bazinul rîului Sîrdaria . Teritoriu danez cu autonomie internă. Viticultură. îngrăşă-minte). de mobilă. Provincie romană din anul 19 î. de pielărie. Braşov). Universitate (din anul 859). Turism. Suprafa a: 2. mare în S-V Oceanului Pacific. VII. păşuni alpine. textile. produse alimentare) şi comercial. Oraş pr.4 mii km2. Muzee.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului.: Sebha . Turism. 86 mii loc. Nod de comunica ii. Andijan. Relief vulcanic. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Păstorit. Pomicultură. cel mai înalt din România). Fondat în sec. Păduri de conifere. Cetate-cas-tel (sec. Alt. alimentară. castel (1385). biserici (sec. Nod de comunica ii. situat pe rîul Cape Fear . 275 mii loc în conurba ie. alimentară (conserve de peşte. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). între Islanda şi Marea Britanie. ocupată de arabi în 665. chimică. mobilă.: 1961 m. a materialelor de construc ii. peşte. XVII–XVIII). Muzeu.max. vin). de parfumuri. Zăcăminte de petrol. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . Centru industrial (construc ii de maşini. Vestigii arheologice. Turism. mase plastice. Hr. de cherestea.5 mii loc. : 6638 m. Centru industrial (mobilă.. XV–XVIII). Muzeu. Lă ime max. la grani a cu Ucraina. Din 1951 administrată de Libia. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. orez. Lungime: cca 300 km. Tadjikistan. încăl ăminte. oraş în N Marocului. aluminiu.: 2 544 m (vf. Mún ii ~. Creşterea ovinelor. sticlărie. Suprafa a: 2000 km2. Universitate (sec. Sta iuni balneare. K. Popula ia: 50 mii loc. Namangan. textile. produse alimentare. Suprafa a: 550 mii km 2.: Fergana. Oraşe pr. 45. Ad. XIV). 550 mii loc. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). Termocentrală. oraş în Ucraina (Crimeea). Noua Caledonie. municipiu în România (jud. oraş în E SUA (Carolina de Nord). Aeroport interna ional. Climă umedă. între arhipelagul Fiji. Hidrocentrală. Catedrală (1135). situat pe fluviul Pad . Export de lînă. [´fid…i] Márea ~. Industrie de prelucrare a metalelor. Noua Zeelandă şi Kermadec . masiv muntos în Carpa ii Meridionali. la V de Kerci. situat pe rîul Olt .6 mii km2. Păşuni alpine. Fondat în sec.

arahide. Climă tropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. tutun. produse din lemn. majoritatea de origine vulcanică. broderii). autovehicule. insula Taiwan şi Filipine. maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 18. crom. mare în V Oceanului Pacific. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. loc. arbori de cauciuc. parcuri na ionale. platină.: 115 m. Industrie extractivă (aur. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. Păduri (70% din teritoriu). fijiana. Capitala: Suva. Rusia şi Estonia. Planta ii mari de trestie de zahăr. engleza. de cafea. producătoare de materiale de construc ii. mobilă. orez. cu cîmpii intramontane şi de litoral. km 2. bata i. care cuprinde cca 800 de insule. bananieri. frigidere. Se mai cultivă sorg. golf la Marea Baltică. Exportă zahăr. Exportă cafea. cereale. Tallinn. ananaşi. lemn şi materiale de lemn. între Finlanda. Capitala: Manila .5 mil. min. rezerva ii naturale.: 10 265 m. Filipíne Fínic Gólful ~. mobilă. mangan). pălării de paie. echipamente electrice şi electronice. zinc.5 mil. Limbi oficiale: engleza. ceai. produse chimice şi alimentare (zahăr. Porturi: Sankt-Petersburg. Limbi oficiale: tagalog (filipineza). Suprafa a: 30 mii km2. cupru. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . lactate). Meşteşugărit (ceramică. Importă petrol. Şantiere navale. aur. banane. de cacao. Helsinki. încăl ăminte. animale. ulei de cocos. Suprafa a: 5. max. între arhipelagul Japoniei. cupru). ciment. Pescuit.: 5 860 m. constructoare de maşini. televizoare. Suprafa a: 300 mii km2. porumb. max. argint. spaniola. de natură vulcanică. zahăr. minereuri de fier şi crom. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 856 mii loc. abaca (cînepă de Manila). Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Ad. Turism. produse chimice. ulei de copră. aur. minereu de fier. Lungime: 400 km. tutun. uleiuri vegetale. Popula ia: 84.3 mii km2. cărbuni. echipamente electronice. Ad. mangan. Rezerva ii naturale. mijloace de transport. conserve de peşte. uleiuri. parcuri na ionale. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu.Fíji República ~. Produce energie electrică. Relief în general muntos. cocotieri. orez. peşte. argint. cu cîmpii aluviale. mercur. Ad. porcine. Industrie extractivă (minereu de fier. stat în S-E Asiei. Pescuit. ovine. în arhipelagul Fiji. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). stat insular în S-V Oceanului Pacific. textile). República ~. . Se cresc bovine. Relief de coline şi mun i.

mobilă. Popula ia: 14 mil. Se cresc bovine. Catedrala Sf. chimice.: Tallahassee. între Suedia. plante tehnice). fabricarea produselor textile.: 5140 m. Este centrul adm. fructe. materiale şi produse lemnoase. Universitate (1321). Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Universitate.) stat în S-E SUA. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. conserve). prelucrarea lemnului. ovăz. oraş în Republica Moldova. rutier). alimentare. Olanda şi Fran a (partea de N). Suprafa a: 152 mii km 2. stat în N Europei. Turism. loc. vanadiu. cartofi. medie: 1 830 m. ciment. 20000 loc. produse chimice. de produse alimentare. Agricultură intensivă (cereale. orz. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . Relief de cîmpie joasă. textile. Suprafa a: 338. Culturi agricole: citrice. utilaje pentru industria forestieră. Este locuită predominant de flamanzi. piei. fabrici de hîrtie. XIII–XVI). Ad. Capitala: Helsinki . Produce echipamente electronice şi electrotehnice. trestie de zahăr. Rezerva ii naturale. sfeclă de zahăr. port la Oceanul Atlantic. la 127 km N de Chişinău. în 1580. constructoare de maşini electrice. cu numeroase lacuri. chimică. de marochinărie. Ramuri industriale: construc ii de maşini. nichel. Export de cereale. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). legume. Agricultură (cereale. Relief de cîmpie. parcuri na ionale (peste 1000). între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). caşcaval). Muzeu. Suprafa a: 3. porcine.5 mii km 2. biblioteci. oraş în S-E Braziliei. aparate de precizie şi electronice. doc. por elan. Ramuri industriale: extractivă (fosforite). tutun. de ceramică şi sticlă. Mitrofan (1853). hidroenergetice. Exportă produse electronice. Turism. blănuri. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. bumbac. Vechiul nume: Destêrro . Industrie agroalimentară. păsări) Se cultivă secară. suedeza.19 mil. al statului Santa Catarena. şantiere navale. XI–XIII). Ad. peninsulă în S-E Americii de Nord. Importă maşini şi utilaje industriale. palate (sec. tutun. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. Important centru industrial (metalurgie. în conurba ie. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. cereale. regiune naturală în V Europei. produse lactate (unt. oraş în N Italiei (Toscana). Pescuit. tutun. 420 mii loc. loc. cobalt. Oraş pr. situat pe rîul Răut. Climă boreală.: Odense. mobilă. Popula ia: 466 mii loc. biserica Sf. Vînătoare. XIII–XV). Biserici (sec. Norvegia. porcine. încăl ăminte). şi de coline. ovine. creşterea animalelor). muzee. hîrtie. Popula ia: 5. Suprafa a: 115 mii km2. în conurba ie.1 mii km2. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Limbi oficiale: finlandeza. At. com insulă daneză în Marea Baltică. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine.Finlánda República ~. Nod de comunica ii (feroviar. Pescuit. crom. Pescuit. max. forestiere. Păduri întinse (72% din teritoriu). Aeroport interna ional. Ierarh Nicolae (1807). Centru adm. Celebră şcoală de artă (în sec. Suprafa a: 115 mii km2. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. automobile. situat pe rîul Arno . cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. Florianópolis Florída (Flórida) Florída . mare în bazinul Oceanului Pacific. reni. Relief relativ neted. Nod de comunica ii. titan. 642 mii loc. Sta iuni balneare. celuloză şi hîrtie. reşedin ă a raionului Floreşti.

Universitate. industrie electronică. al jud. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). de pielărie. Pescuit. Nod de comunica ii. în sec. oraş în N-E Argentinei. textile.Focºáni municipiu în E României. Catedrală (sec. textile. textilă. Industria lemnului. XV). golf la Oceanul Pacific. oraş în N-V insulei Martinica . al statului Kentucky. mecanică. Monumente istorice. XV–XVII). la S de Ravenna. Tîrguri interna ionale. produse chimice şi alimentare). chimică. laminator de sîrmă. port la Marea Caraibilor.4 mil. aparate electrotehnice. în conurba ie. cafea) şi comercial (export de cafea. de mobilă. turnătorie de fontă. oraş în S-E Italiei (Puglia). port pe fluviul Oder . 170 mii loc. At.: 27 m. centru adm. Nod de comunica ii. Porturi: La Unión. zahăr). port pe rîul Paraguay. bumbac. 660 mii loc. XII–XIII). între El Salvador. Lungime: 65 km. Ad. Biserici. Bazilica San Mercuriale (sec. Nod de comunica ii. încăl ăminte. textile. centru adm. tricotaje. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). 1. alimentară. ca tîrg în 1546. (1. Palatul comunal (sec. Turism. al provinciei Formosa. Teatre. Important centru industrial: construc ii de maşini. 101 mii loc. Galerie de pictură. Casa Goethe. Construc ii de utilaj greu. Aeroport interna ional.95 mil. repara ii de maşini agricole. Aeroport interna ional. Muzeu arheologic. Aeroport interna ional. în conurba ie). centrul adm. 110 mii loc. XI. 104 mii loc. situat pe rîul Milcov . alimentară. Universită i. port pe fluviul Main . pe coasta Americii Centrale. Primărie (sec. At. chimico-farmaceutică. de mase plastice. 160 mii loc. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . produse chimice şi alimentare). Pia ă de cereale şi lînă. în conurba ie. încăl ăminte. . a cauciucului. oraş în N-E Braziliei. Centru industrial (aparate electrice. oraş în E păr ii centrale a SUA. Fabrici de încăl ăminte. mobilă. Centru industrial (construc ii de maşini. zahăr. doc. Centru industrial (construc ii de maşini. Monumente istorice. fabrici de confec ii şi tricotaje. alimentară. Colegiu (1886). Muzeu. al statului Ceará. Vrancea. loc. max. zahăr. Muzeu arheologic. centru adm. textilă. Catedrală. loc. Muzee. poligrafică. Universitate. port la Oceanul Atlantic. Teatru. fructe. Academie de artă. conserve. Industrie electronică. 30 mii loc. 88 mii loc. alimentară (whisky). rom. Honduras i Nicaragua. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). Fondat în 1609. Nod de comunica ie. doc. Industria hîrtiei. motoare electrice. XII). Amapala.

format din 187 insule. Belgia. Export de minereu de fier. Parc na ional. al cantonului Fribourg. Popula ia: 59. electrotehnică. Germania. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. vagoane. Popula ia 20 mii loc. 1. capitala statului Tuvalu. 36 mii loc. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. Ultima erup ie: în 1707–1708. metale rare. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V.9 mil. Universitate.5 mii km2. cauciuc).: 3763 m. Lungime: cca 100 km. loc. păşuni alpine. la S-V de Berna. în conurba ie. 260 mii loc. Monaco şi Marea Medite-rană. XVIII). Complex monastic. Acoperit de ghea ă.).Fránþa República ~. locomotive. Ínsulele ~. Industrie extractivă (huilă). XIII–XV). nave. oraş în V Elve iei. a cauciucului. Alt. ară puternic dezvoltată. huilă. port la Oceanul Pacific. vulcan activ în Guate-mala. Catedrală (sec. Nod de comunica ii. centrul adm. aparatură electrotehnică. Suprafa a: 16 mii km2.: 3776 m. Industrie chimică. Lă ime: 50 m. Centru industrial (construc ii de maşini. Prelucrarea metalelor şi lînei. Sta iuni meteorologice. Suprafa a: 480 km 2.). legume). Industrie extractivă (minereuri de fier. Fondat în 1787. elicoptere. Export de copră. pe atolul cu acelaşi nume. Şantiere navale. Luxemburg. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. Turism. Climă temperată. Turism. oraş în Japonia (Kyûshû). Italia. Mun ii Jura în E. Capitala: Paris. constructoare de maşini (automobile. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. Călăraşi). Universitate. a hîrtiei. Oceanul Atlantic. Marea Mînecii. Este considerat munte sacru.8 mii loc. Mun ii Alpi în S-E. alimentară. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. Suprafa a: 551. Limba oficială: franceza. 2. 530 mii loc. Posesiune a Federa iei Ruse. Sta iuni balneare. oceanică şi mediteraneană. oraş în Japonia (Honshû). siderurgică. chimică (fibre sintetice. situat între Spania. prelucrarea pielei. loc. citrice. Turism. Biserică (sec.: 620 m. cărbune. avioane. Produse din mătase naturală şi artificială. în N mării Barents . produse chimice şi alimentare (ciocolată). mase plastice. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. sateli i etc. diamante. constructoare de maşini. Temple.3 mil. textilă. Alt. petrol. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). hîrtie. în S-V ării. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . 228 mii loc. Universitate. port la strîmtoarea Tsushima. Aeroport interna ional. alimentară (ulei de palmier). Elve ia. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). Alt. textilă şi de confec ii. comună în Republica Moldova (rn. Muzee. podişul Ardeni în N şi N-V. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. săruri de potasiu. max. fîne e (25%). în conurba ie. capitala statului Sierra Leone. Ultima erup ie: în 1991. bauxită. port la Oceanul Atlantic. siderurgică. hidroenergetică. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . Muzeu etnografic. stat în V Europei. golf în Marea Mediterană. Pescuit. gaze naturale etc. la N-V de Nagoya. artizanat (por elan). Marea Nordului. cacao. textilă. Universitate. hîrtie. cu zone colinare.

Termocentrală. Suprafa a: 8 mii km2. combustibili. constructoare de maşini (agricole. Parc na ional. Gala i. bata i. de maşini şi utilaje industriale. confec ii. Universitate. uraniu. căruia îi apar ine din 1832. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Aparatură electronică şi electrotehnică. Apicultură. ananaşi. Culturi agricole: manioc. Catedrală.7 mii km2. chimică (lacuri. port la Marea Neagră. Planta ii de trestie de zahăr. unt. oraş în Georgia (Gruzia). Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. produse alimentare. Siret şi Prut (cursurile inferioare). rutier). ovine). Centru adm. Căi rutiere: 7518 km. Creşterea animalelor (bovine. Turism. produse din piele. siderurgică (o el. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. Camerun. Suprafa a: 7. forestieră şi de prelucrare a lemnului. Sta ie de cale ferată.). situat pe rîul Iantra .a. încăl ăminte. . în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). Relief de cîmpie şi de podiş. Pescuit. la grani a cu republica Moldova. Climă ecuatorială. cacao. (1999). Turism. porumb. Gaboróne capitala Botswanei.5 mii loc. feroviar. Santa Cruz ş. Capitala: Libreville . alimentară. Turism. petrol. miniere). aur. legumicultură. fildeş. traversat de ecuator. Industrie extractivă (petrol. Relief vulcanic. Suprafa a: 4466 km2. bananieri. 91 mii loc. Comer intensiv. orez. Zonă agricolă (grîu. 330 mii. gaze naturale). porumb. XVII). vopsele). arahide. mangan. construc ii navale. Aeroport. centru adm. Centru pomicol. Căi ferate: 668 km. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. cacao. Exportă materiale prime industriale. Popula ia: 645 mii loc. al jud. textile. Se produce ciment. Pescuit. loc. Siderurgie. Biserici (sec. floarea-soarelui. cosmetice şi alimentare. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Climă temperat-continentală. Monumente. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). trestie de zahăr. Suprafa a: 267. Grădină zoologică. conserve. Poligrafie. textilă. Nod de comunica ii. loc. Întreprinderi meşteşugăreşti. fontă. Teatre. mobilă. arahide. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei.7 mii km 2. Muzeu. Nod de comunica ii (fluvial. Importă maşini şi utilaje industriale. Piscicultură. bere. Turism. unul dintre principalele oraşe din S ării. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). Popula ia: 1.: mun. Gala i . aur. Universită i. situat în N peninsulei Eyre . Industrie extractivă (minereuri de fier. petrol). 139 mii loc. 27. oraş în Bulgaria.Gabón República Gobonéză. Sta iuni balneoclimaterice. Fernandina. confec ii. între Dunăre. Viticultură. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. Muzee. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. jude în E României. uleiuri. cafea. Popula ia: 10 mii loc. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. port pe stînga Dunării. mijloace de transport. Festival interna ional de umor (anual). Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. stat în V Africii Centrale. produse chimice.3 mil. plante furajere). laminate). Relief de podiş şi mun i (în centru. la 111 m alt. produse alimentare. produse de lemn. textile.

Popula ia: 1.: Comrat. Senegalului şi Gambiei. mijloace de transport. Relief de cîmpie şi coline.4 mii km2.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Oraş pr. cartofi. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. de cupru. secară. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. de prelucrare a petrolului. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. Viticultură. măslini.: Santiago de Compostela . oraş în S SUA (Texas). stat în V Africii. Izvorăşte din mun ii Pirinei. Industrie agroalimentară. sorg. port la golful Mexic. VI de basci. Creşterea animalelor (bovine. provincie istorică în S-V Fran ei. populată în mare parte de găgăuzi. combustibili. mei. plante tehnice. plumb. Capitala: Banjul . mărfuri de larg consum. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. Se varsă în Oceanul Atlantic. loc. Popula ia: 3 mil. regiune istorică în partea centrală a Europei. Căi rutiere: 2 386 km. produse alimentare. forestiere. Limba oficială: engleza. Zonă agricolă (grîu. Izvorăşte din mun ii Himalaya. Industrie metalurgică.: Gaza . fabrici de covoare. Suprafa a: 29. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. Viticultură. Popula ia: 165 mii loc. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. porumb. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. floarea-soarelui.: Auch . formînd o comunitate autonomă. ovine). orez. Suprafa a: 1. Creşterea animalelor (bovine. manioc. Planta ii de cocotieri. Pescuit. ilmenit. între Senegal şi Oceanul Atlantic. pe ărmul Oceanului Atlantic. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. Popula ia: 675 mii loc. ovine). aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Centru adm. Tîrguri anuale de animale (iulie). Considerat rîu sacru. Ucraina). Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Lungime: 1200 km. Centru adm. Importă maşini şi utilaje industriale. Exportă arahide.3 mii km2. Centru adm. porumb. Alt. textilă. Şantiere navale. Universitate. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. Pomicultură. la izvoarele rîului Arieşul Mic . pe teritoriul Guineii. a cimentului. Turism. savane. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. Principat al Rusiei Kievene. Monumente.85 mii km2. ovăz. Populată din sec. Suprafa a: 378 km2. Întreprinderi agroalimentare. fluviu în Africa Occidentală. República ~. Universitate (la Comrat). culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. alimentară. bumbac.: 1 486 m. Muzee. ceară. Pescuit. forestiere. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. formînd estuarul Gironde . loc. Expl. . orz. cereale). Lungime: 650 km. Culturi agricole: grîu. Climă tropicală. Relief de cîmpie. legume). Expl. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). Pescuit.4 mil. XII–XIV). Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). apoi independent (sec. staniu. 64 mii loc. Suprafa a: 11. Zonă agricolă (citrice. nuci de cocos. porumb.

prelucrarea lemnului. catedrală. XIII–XV). Centru industrial (prelucrarea lemnului. Suprafa a: 582 km2. chimică.: Atlanta . Nod de comunica ii. Castel (sec. mare biserică de lemn. max. Industrie alimentară (conserve de peşte). Nod de comunica ii. în conurba ie. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. 232 mii loc. Lungime: 70 km. lac în Mun ii Alpi. Export de cărbune şi cocs. cu vechi tradi ii (bumbac. produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. Centru industrial (siderurgie. Export de produse alimentare. textile. Turism. Monumente de arhitectură. XII–XIII). palate). Construc ii de maşini. catedrală. în special de locomotive. iută). Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). produse alimentare). pe ărmul lacului cu acelaşi nume. de prelucrare a lemnului. petrochimică. Institu ii de învă ămînt superior. Culturi agricole: porumb. capitala Guyanei. Bază militară. VII. Turism. institut de muzică. X. 174 mii loc.Gdañsk oraş în N Poloniei. Catedrală (sec. doc. aparataj electrotehnic. Pescuit. bumbac.92 mil. diamante) şi cultural (universitate. port la Oceanul Atlantic. textile. Ad. mare port în golful Genova. instrumente de precizie. produse chimice. Sta iuni climaterice. Popula ia: 6. Aeroport interna ional. Grădină botanică. Palatul Artushof (sec. port la golful Gdañsk. Universitate. Suprafa a: 153 mii km 2. 469. Turism. în valea Ronului . Nod de comunica ii. loc. grădină botanică). Centru industrial (ceasornice. [´gdinja] oraş în N Poloniei. oraş în S-V Elve iei. 15 mii loc. Şantiere navale. Muzee. în conurba ie. produse chimice şi alimentare. 808 mii loc. Turism. Aeroport interna ional. centrul adm. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. în sec. Turism. At. Industrie textilă.: 309 m. Aeroport. in. tractoare şi nave. Şantiere navale. textilă. în sec. 253 mii loc. muzee. al cantonului Geneva. monumente istorice. cacao. Industrie extractivă (bauxită). XIV). doc. Biserici gotice (sec. Muzee. comercial (export de cafea. arahide. constructoare de maşini şi utilaje. construc ii de maşini. IX–XII). oraş în N-V Italiei (Liguria). [hent] oraş în N-V Belgiei.5 mii loc. Centru adm. cînepă. Nod de comunica ii. a celulozei şi hîrtiei. stat în S-E SUA. At. 200 mii loc. electrotehnică. tutun. orez. a hîrtiei şi postavurilor. zahăr. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă).

ceai. cereale. vinuri. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . Biserici (sec. Viticultură şi vinifica ie. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Ramuri industriale: expl. de mangan. alimentară. Popula ia: 83. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). cu cîmpii depresionare (Colhida. Armenia. maşini electrice). a. Întreprinderi ale industriei textile. Alpii Bavariei ş. Exportă ceai. produse chimice (îngrăşăminte de azot. Climă subtropicală şi temperată. zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. de ciment. esături de lînă. strunguri. pomicultură. plumb. Limba oficială: germana. vopsea. Austria. maşini-unelte. constructoare de maşini (autocamioane. Capitala: Tbilisi .). format dintr-un grup de insule vulcanice.2 mil. Climă oceanică. Geróna . Popula ia: 5. Cehia. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. stat în Europa Centrală. cartofi. produse ale industriei constructoare de maşini. vi ă de vie. situat între Danemarca.7 mii km2. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. citrice. siderurgie. loc. de 1000 m. sericicultura. hîrtie. Catedrală gotică (sec. Capitala: Berlin . mătase şi bumbac. învecinat cu Federa ia Rusă. Belgia. chimice. tricotaje. produse farmaceutice). ovăz). Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. Fără popula ie stabilă. loc. electronice. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). Elve ia. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). ovine) şi produc ia de cereale (grîu. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Relief muntos. hîrtie). primul loc în lume). citrice. energetică. produse alimentare (conserve. energetică (centrale electrice nucleare). República Federálă ~. Rafinării de petrol. XI–XIV). Suprafa a: 69. Importă maşini şi utilaje industriale. legume. Luxemburg. Azerbaidjan. chimică (coloran i. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. Fran a.Geórgia (Gruzia) República ~. combustibili. Muzeu arheologic. de stepă şi subtropicală. Alazan ). Limba oficială: georgiana/gruzina. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. păşuni montane (25%). Marea Baltică. Turcia şi Marea Neagră. sfeclă de zahăr. Cahetia. Administrat de Marea Britanie. avicultura. Cîmpia Germaniei Centrale .). nave). Caucazul Mic ). ovine. porumb. fibre sintetice. Olanda şi Marea Nordului. Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). stat în S-V Asiei. Principalele culturi agricole: ceai. 71 mii loc. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. mase plastice. încăl ăminte.8 mil. mijloace de transport. zinc. Polonia. ape minerale). coniacuri. siderurgică. alimentare. caprine). tutun. Viticultură. textilă. orz. porcine. vinuri. XII–XIV). secară. Suprafa a: 3750 km2. Suprafa a: 357 mii km 2. celuloză. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. chimice. (1996).

Sta iune balneară. por elanuri.25 mil. Creşterea animalelor. Lungime: 65 km. materiale de construc ie. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). două teatre. stat în V Africii Centrale. mei. Climă temperat-continentală. lemn de esen e pre ioase. oraş în N Spaniei (Asturia). mărfuri de larg consum. la grani a cu bulgaria.: 200 m. Nod de comunica ii (feroviar. apicultură. Relief de podiş (alt. Centru industrial (construc ii de maşini. Construc ii de nave fluviale. plante oleaginoase. produse alimentare. Limba oficială: engleza (na ională – akan). Întreprinderi de asamblare a automobilelor. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). loc.5 m. Togo şi Golful Guineii. teatre. igarete). rutier). în 1840–1924 –Aleksandropol . repara ii navale. Burkina Faso. sticlărie. caprine. de laminare a aluminiului. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). Turism. produse alimentare. Petrol. textile. Suprafa a: 3 526 km2. diamante. Universită i. păsări). de diamante. Institu ii de învă ămînt. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . Suprafa a: 238. min. Admis în ONU la 8 martie 1957. Expl. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . porcine. aur. produse petroliere. mangan. textile. oraş în N-V Armeniei. sorg. bananieri. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. galerie de pictură. Palate (sec. Se mai cultivă manioc. arahide. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . ciocolată. pe cursul mediu al rîului Bîc . Climă tropicală. jude în S României. Centru industrial (siderurgie. deşert în V Australiei. Export de copră. bumbac. Creşterea animalelor (bovine. legumicultură. mobilă. monumente istorice. Ad. Ad. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. Popula ia: 303 mii loc. Centru adm. materiale de construc ii. confec ii.5 mii km2. format prin construirea unui baraj în 1963. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. creşterea animalelor). Lă ime: 800 m. minereu de mangan. max. între 300–500 m). ovine. 123 mii loc.: mun. tutun. lîngă com. Capitala: Accra . de ciment. gaze naturale. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). Turism. Relief în mare parte de şes. bauxită. Giurgiu . Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). textile. Suprafa a: 286 km2. Relief de cîmpie. pe ărmul Golfului Guineii.: 9. cereale. Vegeta ie de savană.5 km. Căi rutiere: 40 mii km. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. de prelucrare a lemnului şi pieilor. porumb. în N Dunării. în 1924–1991 – Leninakan . Importă maşini şi utilaje industriale. Posesiune a statului Kiribati. muzee. vestigii arheologice). XIV–XVI). 263 mii loc. Popula ia: 20. max. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). Lungime: 8. Ad. Zonă agricolă (cereale. Pescuit. Căi ferate: 953 km. muzeu etnografic. lac de acumulare în Republica Moldova.Ghána República ~.: 1 180 m. monumente arhitectonice. Lă ime: 14–45 km. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). Popula ia: 68 mii loc. Lácul de acumuláre ~. arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). cu păduri ecuatoriale (în S-E).

Oaze (în V). confec ii. fluviu în India. maşini-unelte. Port. în 1527. textile. Vegeta ie săracă (saxaul. Turism. Par ial navigabil.6 mii km2. calcare. de prelucrare a metalelor şi lemnului. în 1616. doc. Lungime: 1 465 km. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. de suprafa ă (24°–28°C). Relief muntos (în N şi N-V). cca 2 200 m). rutier).: 2 500 m). tricotaje. Pod peste Prut. capitala Republicii Autonome Altai. oraş în Federa ia Rusă. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. oraş în V Republicii Moldova. Resurse naturale: cărbune. situat pe rîul Maima . tamarix). legume. At. Cunoscut din 1513. gaze naturale. Repara ii navale. electrotehnică. Suprafa a: 5. max. 3500 loc. Sector zootehnic. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). port pe rîul Soj . Biserica Sf. Produse industriale: energie electrică. doc. Apicultură.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. confec ii. Climă continentală excesivă. Lă ime: 75–250 km. încăl ăminte. Rar populată. unde. Catedrală gotică (sec. Nod de comunica ii (feroviar. Aeroport interna ional. 14 mii loc. frigidere. China). Pînă în 1932 s-a numit Ulala . Este considerat fluviu sacru. doc. Ocupată de Israel în 1967. centrul adm. Industrie agroalimen-tară. At. 505 mii loc. 688 mii loc. 48 mii loc. Relief de podiş înalt (alt. pînă în 1948 – Oirot-Tura . Centru adm. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Suprafa a: cca 2 mil. Gorj Górno-Altáisk . Institut pedagogic. Climă temperat-continentală. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. petrol. în 1142. Viteza medie: 3–9 km/h. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. aparataj electrotehnic). al regiunii Gomel. textilă. jude în S-V României. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. medie: 900–1200 m. în N Oceanului Atlantic. Universitate (1451). cultură şi artă. conform religiei creştine. Iriga ii. situat pe rîul Glodeanca . oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Centru vamal de frontieră. alt. metalurgie. Cahul). formînd o deltă. situat pe fluviul Clyde . Galerie de artă. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. colină lîngă Ierusalim. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). Direc ia principală: S-V–N-E. regiune în S-V Siriei. Construc ii de maşini (locomotive. la 168 km N-V de Chişinău. Institu ii de învă ămînt. Podiş pietros şi nisipos (alt. oraş în S-E Republicii Belarus. XII–XVI). Popula ia: 398 mii loc. Muzeu etnografic. Mari şantiere navale. Înăl ímile ~. chimică.: Tîrgu-Jiu. izvoare minerale. fructe. Teatre. km2. Culturi agricole: cereale. cherestea. pe cursul de mijloc al Jiului. a fost răstignit Isus Hristos. At. Institu ii de învă ămînt superior. reşedin ă a raionului Glodeni. ciment. mobilă. petrochimică. Grădină botanică. Arhanghel Mihail (1895). alimentară. maşini-unelte).

XIII–XVIII). nichel. 444 mii loc. cărbune. construc ii de automobile (firma "Volvo"). Centru adm. citrice. Industrie cinematografică. Climă temperat-ma-ritimă. loc. Se cultivă cereale. 228 mii loc. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). Institut politehnic. combustibili. marmură. caprine. autovehicule. Centru cultural şi artistic. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). alimentară. plumb. tutun. magnezit). stat în S-E Europei. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). esături.–I d.: Visby . Vechi observator astronomic (1675–1958). Greenwich . Marea Egee. insulă suedeză în Marea Baltică. Grădină botanică. Hunedoara). Rezerva ii naturale. învecinat cu Albania. Grădină botanică. ovine). vi ă de vie. porumb. stafide. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). situat pe rîul Genil . Universitate. cartofi.Hr. chimică. Universitate. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . 135 mii loc. cartofi. Turcia. Marea Ionică şi Marea Mediterană. argint. Metalurgia aluminiului. Universitate.1 mii km2. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. esături. Limba oficială: greaca. de tutun. Păduri de conifere. în apropierea Londrei. în conurba ie). Capitala: Atena . zinc. textilă. economic şi religios al statului dac (sec. textile. chimică. Clădiri gotice (sec. metalurgică. bumbac. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. hîrtie. I î. Turism. Orăştioara de Sus. situat pe fluviul Tamisa . Suprafa a: 132 mii km2. Marea Cretei şi Marea Ionică. conserve.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. la S-E de ărmul Scandinaviei. bumbac. Macedonia. mangan. electroenergetică. 258 mii loc. vinuri. măsline şi ulei de măsline. coniac. Turism. crom. Industrie metalurgică. (716 mii loc. Suprafa a: 3. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). jud. aluminiu. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. Bulgaria. Monumente arhitectonice (sec. Industrie extractivă (lignit. încăl ăminte. petrol. Operă (1859). tutun. principalul centru politic. alimentară (zahăr). Edificii din sec. televizoare. XVII–XVIII). bauxită. Principalele culturi agricole: grîu. Mare centru industrial: şantiere navale.Hr. bovine. Instrumente optice şi aparatură fotografică. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia).). Creşterea animalelor (bovine. Monumente arhitectonice (sec. păşuni (39%). aparataj electric. XV–XVI). orez. Se cresc ovine. Muzee. Parcuri na ionale. sfeclă de zahăr. frigidere. ulei de măsline. Exportă bauxită. Produce o el. textilă. chibrituri. Popula ia: 60 mii loc. XVII–XVIII. port la strîmtoarea Kattegat . Popula ia: 11 mil. Muzee. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). citrice. ară agrar-industrială. Aeroport interna ional. sfeclă de zahăr. Climă tropicală şi mediteraneană. Fondat în 1619. Planta ii de măslini. Pescuit intensiv. cu zone de cîmpie în N. Importă maşini şi utilaje industriale. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. militar.

mijloace de transport. 405 mii loc. nuci de cocos. XV. oraşul a fost distrus în mare parte. pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. de petrol. situat pe rîul Isère . trestie de zahăr. Ad.. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . Par ial navigabil. Expl. încăl ăminte. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). Turism. Capitala: Saint George ´s . cacao. bumbac. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. Ad. oraş în Republica Moldova. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. muzee). bunuri materiale de larg consum. Aeroport.: 4845 m. banane. Exportă nuci de cocos. ovine). acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). Fondat în 1531. km2. fluviu în S Spaniei. grafit. citrice. în special eschimoşi. Întreprinderi agroindustriale. de ciment. Universitate. la N-E de Madrid. al statului Jalisco. esături. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. loc. Vegeta ie: păduri tropicale. 2. aparataj electrotehnic. km2. nucşoară. Climă arctică şi subarctică. 11. în conurba ie. max. zinc. ciment. XVIII). Vegeta ie de tundră. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Nod de comunica ii. Monumente arhitectonice (sec. textile. 401 mii loc. textile. sticlă. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. Căi rutiere: 1 050 km. Palat (sec. centrul adm.2 mil. Hidrocentrale. Pod roman şi apeduct. Pescuit intens. Iriga ii. Produse industriale: chimice. Construc ii de maşini. Centru industrial (construc ii de automobile. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . Universitate (1792). Relief muntos. 63 mii loc.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. combustibili. oraş în Federa ia Rusă. (1996). produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. Centru de cercetări nucleare. Creşterea animalelor (reni. între insulele Groenlanda. Márea ~. Universitate. Popula ia: 100 mii loc. oraş în partea central-vestică a Mexicului. Nod de comunica ii (aerian. Suprafa a: 1. Catedrală (sec.2 mil. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. întreprinderi alimentare. biserică din sec. Zăcăminte de cărbune. Climă oceanică subtropicală. nucşoară. XVI). mare în bazinul Oceanului Arctic. med. cacao-boabe.24 mil. situat pe malul stîng al Nistrului. ceramică.: 1 445 m. Suprafa a: 2. textile. rutier). alimentară. situat pe rîul Henares . Suprafa a: 344 km2. XIII.5 mii loc. În urma opera iunilor militare. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). petrochimie. alimentare). hîrtie. XI–XVI). Popula ia: 55 mii loc. capitala republicii Autonome Cecene. Aeroport. Importă maşini şi utilaje industriale. Lungime: 657 km. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). plumb. Industrie metalurgică. Muzee. Se cultivă banane. hîrtie. criolit. la 60 km E de Chişinău. creolo-portugheza).

Marea Caraibilor. Centru adm. igarete. bananieri. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). Centru industrial (metalurgie. Industrie uşoară (textile. crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Importă combustibili. format de un grup de insule din arhipelagul. Căi rutiere: 1690 km.: Agaña . legume. Belize. Căi rutiere: 13. stat în America Centrală. utilaje industriale. Industrie textilă. zinc. Fabrici de zahăr. Căi ferate: 1 139 km. bananieri.: Basse-Terre . . bunuri de larg consum. lemn şi materiale din lemn pre ios. Centru adm. 218 mii loc. banane. Climă tropicală. loc. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. zahăr. bata i.6 mil. stibiu. Vegeta ie bogată. bumbac. loc. textile. Popula ia: 13. (1998). Capitala: Guatemala . format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . mijloace de transport. biserică (sec. situat între Mexic. Relief de platou. aur. Exportă cafea. cacao. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. Suprafa a: 549 km2. Climă tropicală umedă. Par ial navigabil (93 km). ceasuri) şi alimentară. tricotaje. Pescuit. manioc. bata i. Administrat de SUA. ovine. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. tutun. 1. bumbac. argint. XVI). trestie de zahăr. vanilie. citrice. rom. Popula ia: 145 mii loc. Suprafa a: 109 mii km2. rom. Catedrală. El Salvador şi Oceanul Pacific. Antilele Mici (Marea Caraibilor). Se cresc bovine. Limba oficială: spaniola.: 1780 km2. cafea. Administrată de Fran a. Aeroport interna ional. Culturi agricole: cocotieri. porcine. banane). ciocolată). zahăr. rafinării de petrol. Exportă banane. Vegeta ie silvică şi de savană. orez. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Bază maritimă şi aeriană. ananaşi. Nod de comunica ii. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. República ~.3 mii km. Honduras. Fondat în 1819. manioc. Lungime: 840 km. Turism. wolfram. prelucrarea lemnului. port la Oceanul Pacific. cafea. bananieri. mercur. arbori de cafea şi de cacao. porumb. Relief predominant muntos. Căi rutiere: 2 384 km. porumb. cu subsol vulcanic. alimentară (zahăr. trestie de zahăr. cacao. Popula ia: 440 mii loc. ananaşi. Industrie extractivă (petrol. Supr. cupru. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ).Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic.3 mil. Se cultivă trestie de zahăr. Turism. Iriga ii. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. Portugalia). Universitate (1867). Rafinării de petrol. Fondat în 1530. Pescuit. şi de cîmpie litorală. Climă tropicală.

max. golf al Oceanului Atlantic. bauxită. produse de alumină. tutun. banane. Annobón. Côte d'Ivoire. între Camerun şi Gabon. arbori de cauciuc. loc. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. lemn. max. Se cultivă cacao. cafea. cocotieri. Limba oficială: franceza. bovine. Se cultivă orez. Liberia. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. în special ovine. alt. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. km2. . Senegal. okoumé). produse alimentare. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. Relief variat: regiuni de munte. Economie slab dezvoltată. mobilă. bauxită. stat în V Africii. Capitala: Malabo. Importă maşini şi utilaje industriale.: 1 500 m). Elobey. autovehicule. diamante. bata i. ovine. max. bunuri de larg consum. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. alt. Se cresc animale. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. Căi rutiere: 28. Guinéea-Bissáu República ~. citrice. combustibili. mei. combustibili. Industrie extractivă (minereu de fier. porumb. Limba oficială: spaniola. Mali.9 mii km 2. 3008 m). uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. orez.5 mil. Predomină produc ia de cafea.1 mii km2. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. Suprafa a: 245. stat în Africa de Vest. arahide. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Relief de podiş (în partea continentală. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. citrice.5 mii km. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. bunuri de larg consum. Guineea şi Oceanul Atlantic. Pescuit. Pescuit. Exportă minereu de fier. mijloace de transport. textile. Climă tropicală umedă. caprine. tutun. Importă maşini şi utilaje industriale. 600–900 m. abanos. Popula ia: 498 mii loc. vi ă de vie. Ad. materiale lemnoase. Capitala: Bissau. aur. arahide. manioc. la ărmul Golfului Guineii. Căi ferate: 662 km. orez. peşte. forestiere. mei. Se învecinează cu Senegal. cafea. ulei de palmier. bananieri. utilaje industriale. Popula ia: 7. creşterea animalelor şi opera ii bancare. Căi rutiere: 4 150 km. Capitala: Conakry .78 mil. produse alimentare. păduri de podiş. arbori şi plante de savană.: 6360 m.: 240 m). Căi rutiere: 2 682 km. palmieri. caprine. diamante). Limba oficială: portugheza. orez. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. de ciment şi alimentară. Climă tropicală. produse agroalimentare. max. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). arahide. Expl. nuci de cocos. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. Corisco. bazată pe agricultură. manioc. bananieri. combustibili.35 mil. Guinéii Gólful ~. Suprafa a: 36 125 km2. cafea. Importă mijloace de transport. pe coasta Oceanului Atlantic. Popula ia: 1. Se mai cultivă trestie de zahăr. Se cresc bovine. stat în Africa de Vest. placaje). Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~.Guinéea República ~. banane. Suprafa a: 1. Exportă cacao-boabe. porumb. manioc. Climă ecuatorială umedă. susan. banane. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). învecinat cu Guineea-Bisau. Pescuit. legume. Suprafa a: 28. loc.

300–500 m). ananaşi. palate (sec. extractivă (cupru. prelucrarea lemnului şi petrolului. planta ii de bata i. porumb. cafea. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Fondat în 1652. XIV–XVII). cabluri. în 1097.Gúra Humórului oraş în România (jud. Muzee. At. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). columbit. 447 mii loc. Popula ia: 115 mii loc. rutier). Centru adm. tutun. cacao. Culturi agricole: trestie de zahăr. Muzee. doc. Parfumuri. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. construc ii de maşini. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. 615 mii loc. bananieri. mangan. Aeroport. Ramuri industriale: metalurgie. At. textilă. (686 mii loc. Centru floricol (din sec. citrice. manioc. crevete. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága .). zahăr. lactate). X. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). 17 mii loc. alimentare). Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. a materiei prime agricole (zahăr. de produse farmaceutice. Turism. porumb. Venezuela şi Oceanul Atlantic. Pescuit. construc ii şi repara ii navale. de prelucrare a lemnului. forestiere.: Cayénne . mangan. Teatre. produse chimico-far-maceutice. Produce motoare. situat pe rîul Moldova . Turism. chimică. doc. aur. Suprafa a: 91 mii km2. Suceava). Nod de comunica ii (feroviar. ovine). 152 mii loc. minereuri de fier. poligrafică. aparataj şi echipament electronic. [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. Suprafa a: 215 mii km2. Parc dendrologic. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. în sec. Muzeu etnografic. chimică. rom. Importă maşini. Expl. strunguri. între Brazilia şi Surinam. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. 2 771 m). Limba oficială: engleza. port la Marea Nordului. alimentară). Expl. peşte. XIII–XVII). calcare). Sediul mai multor organisme interna ionale. Relief de podiş colinar (alt. utilaje şi semifabricate industriale. Nod de comunica ii. Monumente arhitectonice vechi (sec. doc. învecinat cu Surinam. orez. stat în N Americii de Sud. Capitala: Georgetown . XIV). Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). de bauxită (locul al treilea în lume). construc ii de maşini de transport. automobile. rom etc. în 1490. Industria lemnului (cherestea. textilă. bunuri de larg consum. orez. Monumente: biserică gotică (sec. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. XVII). Exportă bauxită. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. produse alimentare. în conurba ie). orez. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. combustibili. At. Brazilia. Industrii (metalurgică. teritoriu în N-E Americii de Sud. alimentară (conserve de fructe şi legume. port pe fluviul amur . Oraş din 1905. materiale de construc ii. textile. Administrat de Fran a. [´haarlem] oraş în V Olandei. alimentară. o zonă muntoasă în V (alt. tutun. mobilă). Fabrici de sticlărie. Centru industrial (şantiere navale. Pescuit. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. Climă subtropicală umedă. turbă. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. oraş în V olandei. electronică şi electrotehnică. Popula ia: 857 mii loc. porcine. mobilă etc. diamante. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. planta ii de arbori şi plante tropicale. alumină.

Suprafa a: 61. între Republica Dominicană. Sta iune balneoclimaterică. la 50 km N-V de Leipzig. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice.). Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . Muzeu. bumbac. 1. zahăr. molibden. bananieri. echipamente). port la Oceanul Atlantic. primărie din sec.47 mil. Muzeu maritim. Aeroport. porcine. macarale. Limbi oficiale: franceza. rom. produse chimice. zahăr. încăl ăminte. Monumente arhitectonice (biserică din sec. 88 mii loc. ovine). stat în America Centrală. situat în V insulei Haiti . oraş în S-E Canadei. República ~ (Hakásă) . textilă. cărbune.55 mil. Muzeu. Aeroport. port la strîmtoarea Tsugaru . montaj de automobile. aur.9 mii km2 . aparataj electronic. institut politehnic. porumb. Exportă cafea. XIV–XVI). argint (nevalorificate). Catedrală (1749). Rafinării de petrol. Universitate. montaj de automobile. resurse bogate de cupru. confec ii. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). cacao. esături. Turism. biserică (1750). (1998). orez. Climă tropicală.: Abakan. 332 mii loc. Se cultivă cafea. Industrie alimentară (conserve de peşte). Creşterea animalelor (bovine. Căi rutiere: 4 000 km. automobile şi aeronautice. XIX). port pe fluviul Saale . produse alimentare. Construc ii navale. ară agrară. 320 mii loc. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. Pescuit. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. combustibili. lemn de esen e pre ioase. port în delta fluviului Hong Ha. produse alimentare). Academie de Arte frumoase. plante furajere. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). muzeu maritim etc. Relief: masive muntoase (în S-E). utilaje. Căi ferate: 354 km. oraş în Marea Britanie (Anglia). sticlă. trestie de zahăr. port la Marea Mediterană. Centru adm. Expl. minereuri de fier. Industrie metalurgică. de încăl ăminte. conteinere). doc. construc ii de ma-şini-unelte. bunuri de larg consum. prelucrarea cauciucului. Universită i. filatură de bumbac. Important centru industrial (metalurgie. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. Suprafa a: 27 750 km2. Mici întreprinderi industriale (de alumină. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. aur. republică în Federa ia Rusă. Universitate(1694). Se cultivă grîu.Háifa oraş în N-V Israelului. cacao. loc. Centru industrial (metalurgie. Industrie metalurgică. confec ii. tutun. República ~. Aeroport. de cărbuni. molibden. uleiuri eterice. XV. Importă produse industriale finite (maşini. de prelucrare a petrolului. Pescuit. aparataj electric. Capitala: Port-auPrince. în S-E Siberiei. 115 mii loc. cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). plumb. forestiere. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. 250 mii loc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. cupru. produse chimice şi alimentare. porumb. Pescuit. Centru industrial (metalurgie. constructoare de nave. sticlă) şi cultural (universitate.7% din teritoriu) şi savane. tutun). Nod de comunica ii. ciment. Monumente arhitectonice (sec. constructoare de maşini (vagoane. Popula ia: 586 mii loc. loc. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. fosforite etc. creola haitiană. alimentară.). bata i. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. tricotaje. ceramică. de confec ii. rom. construc ii şi repara ii navale. în 806. rafinării de petrol. Popula ia: 7. textile. At. ciment.

Expl. Catedrale. tractoare. loc. 527 mii loc. locomotive şi vagoane. produse alimentare (alcool. Grădina botanică. loc. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. avioane. lemnului. Monumente arhitectonice (sec. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. Universitate. Industrie metalurgică. prelucrarea metalelor şi a lemnului. XI–XV). port pe rîul Songhua Jiang . Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. suprafa a: 75 mii km2. Miercurea-Ciuc .2 mil. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest).5 mil. Suprafa a: 523 mii km 2. 2. produse chimice şi alimentare). Aeroport. textile. Aeroport. capitala Republicii Zimbabwe. lignit. produse alimentare).8 mil. institute de cercetări. electrotehnică şi electronică. Relief în mare parte muntos. Aeroport. Grădină botanică. monumente arhitectonice din sec. Ad. textile. oraş în N-E Chinei. între insula Halmahera şi Noua Guinee . port pe fluviul Leine . montaj de automobile. grădină zoologică. bere. Nod de comunica ii. financiar (opera ii bancare) şi comercial. marmură. Universitate tehnică. oraş situat pe fluviul Hong Ha . max. centru adm. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. încăl ăminte. Turism. Se cultivă cereale. Muzee. construc ii de automobile. lactate). Popula ia: 1. de autovehicule. Grădină botanică. rafinării de petrol. . Nod de comunica ii.: or.. oraş-land în N Germaniei. al landului Saxonia Inferioară. plumb. cartofi. textile. pagode (sec. XVI–XIX).: 3 225 m. oraş în N Germaniei. Nod de comunica ii. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. produse chimice şi alimentare). Popula ia: 1. construc ii de maşini. port la lacul Ontario . Mureş şi Tîrnave . Expl. Ramuri industriale: metalurgie. produse chimice şi alimentare. Universitate. Expl. loc. de automobile.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. operă. Se produce mobilă. aparataj electrotehnic. medie: 1110 m. Universitate. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. (1998). de huilă. Centru adm. Climă temperat-continentală. rulmen i. Ad. produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. Suprafa a: 755 km2.). plante furajere. prelucrarea lemnului. textile. poligrafie.: mun. Nod de comunica ii. alimentare). Licee. poligrafie. Hantî-Mansíisk . Popula ia: 345 mii loc. fier. capitala Vietnamului. sare gemă. 320 mii loc. 1. în conurba ie). situat pe fluviul Elba . Suprafa a: 6639 km2. cupru. constructoare de maşini grele. 3. Centru adm. muzee. hîrtie. şcoli generale. comer . Mausoleul lui Hô şi Min. Fondat în 1890. Muzee. de petrol şi gaze naturale. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei.7 mil. de aur. avioane. Academie de muzică şi teatru. prelucrarea lemnului. chimicofarmaceutice. mobilă. Aeroport. textile. Zăcăminte de fier. loc. pirite.59 mil. construc ii de maşini. gaze metan. Aeroport. XV–XVIII). cauciucului. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. ceramică. (2.35 mil. Centru industrial (siderurgie. Temple. Nod de comunica ii. tricotaje. pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. maşini-unel-te. Muzee. Aeroport. Mare port interna ional. Creşterea animalelor.

Relief muntos. igarete. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr.: Honolulu. iudaic şi arab. de esături de bumbac. Popula ia: 100 mii loc. Biserici (sec. XVII. Potsdam. construc ii navale şi de automobile. Palatul Ekaterinei (sec. primărie (sec. sisal. Relief muntos vulcanic. produse chimice. ananaşi. în conurba ie. oraş în N-V ării. Resurse naturale: minereuri de fier. rom). produse alimentare (zahăr. 140 mii loc. Universitate (1728). vagoane. constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. Universitate (1386). rutier). XVII). poligrafie. farmaceutice. alimentară. 68 mii loc. avioane. Turism. de tutun. Centru industrial (maşini agricole. Climă subtropicală oceanică. 1. Catedrală (sec. de ceramică. format din cca 500 de insule. loc. cupru. produse textile. utilaj minier. Vestigii arheologice. electronice. chimică. alimentare. Produce mobilă. Pescuit. Se varsă în Marea Laptev. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. cafea. Centru de cercetări atomice. aici se află mormîntul lui Avraam. Biserici (sec. Lungime: 1636 km. al regiunii Harkov. Muzee. Teatre. . feroviar. cafea. Vechi centru religios. Climă temperat-oceanică. Lungime: 341 km. pe rîul Necka. XVIII).2 mil. Turism. Artizanat. Navigabil. cafea. plumb. loc. 100 mii loc. Aeroport interna ional. bumbac). pe rîul Demer. instrumente de precizie. la 29 km S-V de Ierusalim. Observator astronomic. de piele. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . Turism. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. Pescuit.: ´aselt. conserve de fructe. Culturi agricole: trestie de zahăr.6 mii loc. Institut oceanografic. port la strîmtoarea Florida. Trece prin Berlin. port comercial şi pentru călători. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). Suprafa a: 7. capitala Cubei. Construc ii de maşini (vagoane. XIII). strunguri. locomotive. Conform tradi iilor creştine.Hárkov oraş în E Ucrainei. Oraş din 1232. Muzee. centru adm.63 mil. prelucrarea petrolului. Monumente arhitectonice: biserică (sec. textilă. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia).22 mil. Institut de astronomie şi fizică nucleară. Nod de comunica ii. Centru adm. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). XI–XV). XVII). Brandenburg. Suprafa a: 16.5 km 2. 1. orez. afluent pe dreapta al Elbei . întreprinderi electrotehnice. Nod de comunica ii. la S de Oxford. Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. loc.7 mii km2. Grădină botanică. Popula ia: 1. confec ii. aparataj electroteh-nic şi electronic). poligrafică. Industrie constructoare de maşini (tractoare. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. aparataj electrotehnic). încăl ăminte. XVII–XIX). prelucrarea lemnului şi pielei. rafinării de petrol. oraş în Cisiordania. Nod de comunica ii (aerian. alimentare) şi comercial. 2.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). Păstorit. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. oraş în N-V Fran ei (Normandia). Academie de ştiin e. Navigabil. la 68 km E de Bruxelles. Universitate (1805). oraş în N-E Belgiei. de ciment. bananieri. Fondat în sec. flam. Fondat în 1517. metalurgie. Muzee. Pescuit. Ramuri industriale: şantiere navale. Centru industrial (metalurgia neferoaselor.

farmaceutică. în 741. Asachi. alimentară.: Wiesbaden.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. oraş în S Ucrainei. doc. Monumente arhitectonice (sec. la 43 km N de Stuttgart. XIII–XIV)). Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). alimentară. capitala Finlandei. produse alimentare). centru adm. 1776. 178 mii loc. Chomolungma. Muzeu na ional. rafinării de petrol. Centru industrial (şantier naval. Teatre.: 1491 m. doc. chimică. Pia ă pentru oi caracul. în 1408. Aeroport interna ional. construc ii de maşini agricole. Muzeu. 123 mii loc. Institut politehnic. Alt. chimică. Popula ia: 6 mil. Grădină botanică de floră alpină. Cernău i). Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). Centru adm. aparataj electrotehnic). textilă. Fondat în 1778 ca fortărea ă. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. At. Lă ime: 180–350 km. max. cartofi. motoare. hîrtie. Industrie constructoare de maşini (nave.: 7 690 m (vf. porcine). Nod de comunica ii. masiv muntos în Grecia. de aparataj electronic. Culturi agricole: cereale. Nod de comunica ii (aerian. gaze naturale. Aici s-a născut Gh. Metrou. Alt. port în Golful Finic. cupru). Erup ii în 1300. XIII–XV). Creşterea animalelor (bovine. Alt. Centru industrial (o elării. Popula ia: cca 13 mii loc. Fondat în 1550. 525 mii loc. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Biserică (1780). Artizanat.: 8848 m (vf. Catedrală (1786). Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. Oraş din 1281. Alt. max. aparataj electrotehnic). săruri de potasiu. Pakistan şi Bhutan. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. vulcan activ în S-V Islandei. tutun. Lungime: 2 800 km. materiale de construc ii. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. textilă. întreprinderi chimice. Lungime: 800 km. Izvoare termale. China. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. 1947. alimentare). XVIII–XIX). loc. situat în N Indiei şi în Nepal. forestieră. Monumente arhitectonice (sec. de încăl ăminte. At. rutier). 1980. Locul legendar al întîlnirii muzelor. Academii (de arte frumoase. constructoare de maşini (automobile. muzică). al raionului Her a. Lă ime: 50–350 km. Suprafa a: 21.: 1 191 m. covoare). de hîrtie. cel mai înalt sistem muntos de pe glob. vi ă de vie.1 mii km2. textile. Hindukúsh (Hindukuº) . Tirich-Mir ). oraş în Ucraina (reg. 367 mii loc. Nod de comunica ii. situat pe dreapta Prutului. minereuri de fier. Industrie extractivă (cărbune. de confec ii. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. pe rîul Hari Rud . Universitate (1828). denumit şi Everest ).: 1749 m. port fluvial pe Neckar . situat pe fluviul Nipru . Alt. max. Monumente de arhitectură (sec.

la 33 km S-V de Chişinău. Turism. Călăraşi). Simion Stîlpnicul (din a doua jum. port în golful cu acelaşi nume. Muzeul Memorial al Păcii. în 1500. aur. la v ărsarea fluviului Otagawa. Se mai cultivă porumb. At. . petrol. XVIII: un schit de lemn (sec. Climă tropicală umedă. manioc. XVIII. Universitate. XVIII).5 km2. petrol. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. Industrie extractivă (plumb. savane. zinc. Nicaragua. minereuri de plumb. citrice. mănăstire în Republica Moldova. Datează din sec. Par ial navigabil. chimică. zahăr. la izvoarele rîului Cogîlnic . Oceanul Pacific şi El Salvador. învecinat cu Guatemala. Mănăstírea ~.5 mii loc. caprine). Suprafa a: 83. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. zinc. sorg. Capitala: Tegucigalpa . mangan. 1. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. Zăcăminte de cărbuni. Întreprinderi agroindustriale. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. Nisporeni). Relief predominant muntos. 19. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. argint. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. mijloace de transport. Popula ia: 6. fasole. Relief muntos. Localitatea datează documentar din 1730. doc. Nod de comunica ii. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). îngrăşăminte. stat în America Centrală. Importă maşini şi utilaje industriale. Limba oficială: spaniola. reşedin ă a rn. max. trestie de zahăr. Călăraşi). mănăstire în Republica Moldova.1 mii km2.: 2 290 m (vf. Marea Caraibilor. loc. Alt. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. Muzeu de Artă. mănăstire în Republica Moldova (rn. Industrie construc-toare de maşini (camioane. păstorit. Suprafa a: 112. a hîrtiei. Căi rutiere: 18 630 km. Hînceşti. S-a mai numit Ciurova. a sec. minereuri de fier. Mănăstírea ~. textilă. Culturi principale: bananieri. maşiniunelte). situată în codrii Lăpuşnei. Datează din sec. poligrafică. XIX). Creşterea animalelor (bovine. pe rîul Cogîlnic . oraş în Republica Moldova. Biserica Adormirea Maicii Domnului . Lungime: 1 183 km. Se varsă în Marea Chinei de Sud. zidită din piatră în 1828. produse petroliere. arbori de cafea. Şantiere navale.63 mil. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. alimentară.08 mil. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. Mănăstírea ~. Parcuri na ionale. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. automobile. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. crom.3 mii km. loc. după insula Honshû). Muzeu. Aşezămînt monastic din sec. Parcul Păcii.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû).: on´duras] República ~. peşte. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. lemn. orez. carne. Pescuit. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. Căi ferate: 1. tutun. mănăstire în Republica Moldova. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Orhei). ovine. cu vulcani activi. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. XVIII. Mănăstírea ~. Exportă banane. Monument de arhitectură. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. Pescuit. Asahi ) .

Biserici (catolică. situat pe rîul Nistru. peşte) şi comercial. muzee. 820 mii loc. loc. I–II d. de aparataj electric şi electrotehnic. Se cultivă orez. Resurse naturale: minereuri de fier. în partea de S-E a insulei Oahu . Expl. stat independent (din sec. populată în antichitate (sec. textile. cauciuc etc. loc. Climă temperată. Suprafa a: 1. apoi integrat în hotarele Ucrainei. 4. constructoare de nave. s-a aflat în componen a României (1918–1940). şantiere navale. de biciclete. Muzee.).a. petrol. săpun. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. centrul adm. de biciclete. 405 mii loc. flotă comercială. la cca 1800 m alt. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). Universită i. feroviare. loc. Turism. Aeroport. Pescuit. prelucrarea lemnului. loc. Port interna ional. Hidrocentrale. apoi anexat la Rusia. fluviu în SUA. Cetate medievală a Moldovei (sec. A fost cucerit de turci (1713). Hr.12 mii km2. doc. Teatre.). Suprafa a: 231 km 2. cuprinzînd insulele Hong Kong. XVII. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Petru Rareş. al statului Hawaii. 4 mil. poligrafie. alimentară). Cercetări spa iale. financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. Industrii (siderurgică. Se varsă în Oceanul Atlantic. fier. zahăr. în aglomera ie. Hidrocentrale. At. 3 776 m). Suprafa a bazinului: 771 mii km2. uraniu. port pe fluviul Dong Nai . armenească. Centru industrial (şantiere navale. Lungime: 492 km. Iriga ii. Aeroport. Universitate.5 mil. Centru comercial.). IV î. cucerit de Califatul arab (712). Lama ş. de cărbune. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). Turism. Navigabil pe o distan ă de 1600 km. alimentare.) de triburile est-iranieie ale horezmilor.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. Monumente de arhitectură. (cca 230). situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Aeroport. [hon¬´luulu] oraş în SUA. comerciale (pia ă de cereale. Hr. de aparataj electronic. Lungime: 4 845 km. Hr. fructe. fortificată de Alexandru cel Bun. fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). Popula ia: 6. ortodoxă). textilă. Lantau. Popula ia: 100. Hr. wolfram. Universitate. Întreprinderi agroindustriale. Nod de comunica ii. XIV). Relief muntos (alt.1 mil. a fost reanexat la URSS. teatre. important port pe canalul navigabil Houston . cea mai mare insulă japoneză. împreună cu toată Basarabia (1812). max. Satrapie persană (sec. Întemeiat în 1836. Întreprinderi miniere. Ştefan cel Mare. Astrodrom. regiune istorică în asia Centrală. Nod de comunica ii. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. Climă subtropical-mu-sonică.5 mil. feldspat. Aeroport. VI î. Denumirea veche: Nova Lisboa. la 84 km de golful Mexic. Opera ii financiar-bancare. ceai. Industrii: construc ii navale. Relief colinar. Centru adm: Hong Kong (Victoria). oraş în S Vietnamului. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. în sec. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). polimetale. bumbac. Vegeta ie luxuriantă.). animale). chimică. construc ii de utilaj petrolier. conserve de fructe. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. 14 mii loc. oraş în S-V Ucrainei. precum şi o por iune din insula Kówloon . VII î. Huáng He Húdson [´hudsn] . Fondat de portughezi în 1912. forestiere.

confec ii. de echipament aeronautic. Resurse naturale: cărbune brun. pe teritoriul com. Ad. colec ie de icoane. lemn. XIX). XVI–XVII). Muzee. mangan. fibre artificiale).6 mii km2. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. marmură. argintărie. Goian (Transnistria). textile. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). At. afluent pe stînga al Nistrului. calcare. Teatre. în sistemul Marilor Lacuri. Relief predominant muntos. Centru adm. Ad. în 1265. materiale de construc ii. plumb. Centru industrial (siderurgie. hîrtie). de pielărie şi încăl ăminte. de prelucrare a metalelor şi lemnului. oraş în India. pomicultură. Hunedoara). 4. medie: 128 m. cartofi. Castel (sec. ceramică). Căr i vechi. Climă temperat-con-tinentală. Suprafa a: 7 063 km2. Institu ii de învă ămînt superior. Culturi agricole: grîu. Artizanat (în metal. la ărmul Canadei. km 2. Vîlcea).Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. Muzee. Lungime: 73 km. Termocentrală. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. complex monastic în România. schitul Sf. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. de armament. al statului Andhra Pradesh. porumb. XVIII). produse alimentare). loc. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. Suprafa a: 59. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. alimentară. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. situat pe rîul Cerna . produse chimicofarmaceutice. Naviga ie. jude în România central-vestică. Suceava). Lă ime: 115–240 km. municipiu în România (jud. Teatru dramatic şi de estradă. Colec ie de icoane vechi.: Deva . Biserică (1456). Industrie metalurgică. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. minereuri de fier. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. pe cursul inferior al Mureşului . Turism. Facultă i de inginerie. plante textile. Ad. max. Lungime: 826 km. max.35 mil. Ştefan – în 1703. Aeroport interna ional. încăl ăminte. lîngă com. la grani a dintre SUA şi Canada. zinc.: 141–988 m. 81 mii loc. secară. . Turism. Catedrală (sec. Humor (jud. Mănăstírea ~. textile. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. Popula ia: 548 mii loc. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. de pielărie. Fondat în 1590. prelucrarea metalelor şi lemnului.: 867 m. doc. Oraş din 1415. Pescuit. constructoare de maşini. Suprafa a: 1. Nod de comunica ii. de maşini pentru transport. centrul adm. situat pe rîul Musi . Muzee. Ad. Biserică din 1530. Ucraina). Picturi din 1535. mănăstire în România. Universită i. Mănăstírea ~ (Humórului) . Vestigii arheologice.: 228 m. XIV). chimică (mase plastice. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. huilă.23 mil. Odesa.

1 mil. lactate. Odesa). Suprafa a: 122 mii km2. la com. Turism. Legumicultură. Centru adm. Climă temperat-continentală. la 79 km de Simferopol. rutier). băuturi alcoolice şi răcoritoare). Comunică cu lacul Cuhurlui. situat pe rîul Işnovă . cărbune). Suprafa a: 134 km 2. mobilă). floarea-soarelui. afluent pe dreapta al Dunării. Denumirea antică: Naparis . Turism. Climă aspră (polară).09 mil. materiale de construc ii. 14 mii loc. aur. rîu în N Bulgariei. textile. Numeroase lacuri. Centru adm. Iriga ii. Cuvioasa Parascheva (1897). Biserica Sf. Grădină botanică. port la Marea Neagră. Industrie chimică.: Iakutsk . Lă imea max. textilă. capitala Iakutiei. Lă ime: 1–6 km. Animale cu blană pre ioasă. orz. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Popula ia: 1. Javgur (rn. viticol. Lungime: 417 km. produse alimentare. Lungime: 286 km. oraş în Republica Moldova. licee. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . Creşterea animalelor (reni). Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. Muzee (“A. Teatre. Ad. Culturi agricole: porumb. în 1502. port pe fluviul Lena . biserică din 1852 etc. Odesa. lac în Ucraina. de arte ş. secară. Apicultură. Cehov“. Ucraina). Lungime: 700 km. în partea de N a Federa iei Ruse. la S de oraşul Bolgrad (reg. Fondat în 1632. tricotaje. peninsulă în N-V Siberiei.Iakútia República Sahá . Lungime: 42 km. Culturi cerealiere (grîu. a materialelor de construc ii. rîu în România.). Sta iune balneoclimaterică. pe stînga Dunării.: 240 km. Aici. 700 mii loc. km2. oraş în S Ucrainei. prelucrarea pielei. mănăstire din 1604. republică în Federa ia Rusă.a. Suprafa a: 4 450 km2. în 1945 (4–11 februarie). Izvorăşte la N de com.P. Centru industrial (mobilă. Şcoli generale. cositor. Hidrocentrale. loc. Sector zootehnic. jude în S-E României. Hidrocentrale. ovăz). Lungime: 142 km. Popula ia: 304 800 loc. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Suprafa a: 3. Fabrici de confec ii. Centru pomicol. afluent pe stînga al Dunării . comercial (blănuri) şi cultural (universitate. în aval de Sviştov. legume. doc. alimentare (vinuri Xeres ). la 13 km S-V de Chişinău. alimentară. Limanuri. reşedin ă a raionului Ialoveni. în peninsula Crimeea. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. hidrocentrală). At. confec ii. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . pe cursul inferior al rîului Ialomi a . Industrie extractivă (diamante. grîu.: 6 m. feroviar. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). Izvorăşte din masivul Stara Planina . Giurgeni. plante furajere. forestieră (cherestea. max. în Cîmpia Bărăganului. oraş în E Federa iei Ruse. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. Iriga ii. Biserica Aleksandr Nevski (1890). teatre.). Nod de comunica ii (aerian.: Slobozia . sfeclă de zahăr.

biserici. XVII). Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. orz. XII). Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . frigidere. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. 635 mii loc. Portugalia şi Andorra. ziare. fibre sintetice. constructoare de maşini (material rulant feroviar. Aici scriitorul s-a născut (1828). Tolstoi“. licee. rutier). case memoriale). Izvorăşte din apropierea com. Universitate (1860).: mun. cu masive muntoase şi cîmpii. peninsulă în extremitatea de S. Centru industrial (nave fluviale. lan muntos în N-E Spaniei.). confec ii. Ruinele unui palat arab din sec. textile. textilă. de încăl ăminte. feroviar. Edituri. Păduri de foioase. Cuprinde teritoriile statelor Spania. catedrală (sec. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). Relief de podiş. lîngă com. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). Nod de comunica ii (aerian. Suprafa a: 5 746 km2. Muzee. Se editează reviste. Coşerni a (rn. Filiala Academiei Române. Turism. Península ~. situat pe Bahlui . Criuleni). la 23 km N-E de Ierusalim. Universitate. biserici (sec. grîu. a mobilei şi pielei. şcoli generale şi profesionale. Mănăstire (sec. Radioteleviziune. Relief de coline şi văi largi. la N-V de Moscova. aparate electrotehnice şi de radio). Mînzăteşti (rn. afluent pe dreapta al Nistrului. secară. alimentare). Alt. aparate radio. Suprafa a: 594. Climă temperat-conti-nentală. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). ştiin e naturale). Agricultură: cereale (porumb. Centru adm. aparataj electrotehnic şi de radio. Produse industriale: maşini agricole. creşterea animalelor. Teatre. Vestigii arheologice. tipografii. Nod de comunica ii (aerian.7 mii km2. chimică (mase plastice. Centru turistic. între Oceanul Atlantic. 13 mii loc. Muzeu de arte. fibre sintetice). N. Lungime: 100 km. Muzee (de artă. al jud. sfeclă de zahăr. fluvial. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. Teatre. Mún ii ~. Ungheni). produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne.). feroviar. Fondat în 1010. catedrală. strunguri. Filarmonică. Iaşi. Industrie metalurgică. localitate în Israel. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. la 14 km de ora. legumicultură. Grădina publică “Copou“. VII î. preparate din carne şi lapte. soia). jude în N-E României (Moldova). VIII. mănăstiri. Minereu de fier. golful Biscaya şi Marea Mediterană. istorie. alimentară. laminate. 349 550 loc.V a Europei. pomicultură. esături. rîu în Republica Moldova. rutier). Monumente de arhitectură şi istorie (palate. max. motoare.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. Hr. Popula ia: 826 310 loc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. unde se află muzeul-conac “L. floarea-soarelui. Teatre.: 2393 m. la grani a cu Republica Moldova. port pe Volga. produse chimice. mobilă. XVIII).şul Tula. mase plastice. viticultură. Iaşi . Rezerva ie paleontologică. centrul adm.

poligrafică. Se produce energie electrică. lac în V Olandei. evrei şi musulmani. conserve de legume şi fructe. Iriga ii. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. Industrie electrotehnică. Pescuit. feroviar). Pescuit. locuri legate de via a lui Isus Hristos). automobile. Nod de comunica ii. Lungime: 45 km. pe teritoriul statelor China. Cascade. materiale de construc ii. situat la vărsarea rîului Ijssel . Suprafa a: 12 mii km2. Monumente de arhitectură cultă (biserici. 579 mii loc. Muzee. provincie în partea de N a Fran ei. strunguri. de cultură şi artă. Suprafa a bazinului: 1. Sector zootehnic. Pomicultură. mobilă. Navigabil. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . jude în S României. legumicultură. utilaje pentru transport.: mun. Popula ia: 11 mil. moschei. armament. alimentară. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. băuturi alcoolice şi răcoritoare. Centru industrial: metalurgie.Ierusalím oraş în Israel. Teatre. situat pe rîul Ij . Ind . Pomicultură. afluent pe stînga al fluviului Paraná . construc ii de maşini. Lă ime: 35 km. grîu.16 mil. Turism. Universitate. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. Hidrocentrale. catedrale. Baraje. Centru turistic. India. Culturi agricole: porumb. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. pielărie şi încăl ăminte. Termocentrală. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Suprafa a: 3. Lungimea: 1320 km. loc. Parcuri na ionale.: 10 m. produse alimentare. secară. tricotaje. max. Vestigii arheologice. motociclete. fluviu în Asia de Sud. Suprafa a: 1 593 km 2. oraş în Federa ia Rusă. confec ii. Muzee. aparate şi instrumente de măsurat. cherestea. capitala statului Israel. Pakistan.4 mii km2. Bucureşti. Centru adm. Teatre. Oraş sfînt pentru creştini. Iriga ii. Nod de comunica ii (aerian. Zonă agrarindustrială. Ad. Climă temperat-conti-nentală. Novgorod. Pe Ilmen este situat or. Institu ii de învă ămînt superior. esături. legumicultură. Relief de cîmpie. km 2. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. Meşteşuguri. aparate radio. Lungime: 2 900 km. viticultură. materiale de construc ie. Popula ia: 300 400 loc. Monumente de arhitectură. de sticlărie. Leagănul constituirii statului francez. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. capitala Udmurtiei. Cereale. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. Universitate. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Turism.

Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). utilaj energetic. Myanmar. loc. Indochína .4 mil. Meşteşuguri. igarete. bauxită etc. a orezului (locul 2 pe glob). coloran i. jungle. Suprafa a: 3. de mătase şi iută. max. situat pe White River. ocean între Africa (în V). monumente de arhitectură). Se varsă în Marea Siberiei Orientale.). farmaceutice şi alimentare). Relief variat: lan uri montane. încăl ăminte. Asia (în N). al statului Indiana. deşerturi. Planta ii de orez. magneziu. de prelucrare a pielei şi a lemnului. Aici se află situate statele Birmania. cîmpii întinse. arbori de cauciuc. Zăcăminte de staniu. Nepal. aur. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. biciclete. Australia (în E) şi Antarctica (în S). marea Andaman şi Golful Bengal. mangan. construc ii aeronautice. Lungime: 1726 km. cîne Oceánul ~. unt. între Marea Chinei de Sud. prelucrarea lemnului. autoturisme. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. a ceaiului (locul 1 pe glob). aparate radio etc. constructoare de maşini (şantiere navale. Aeroport. strîmtoarea Malacca.27 mil. chimică (mase plastice. situat între Pakistan. cupru. printr-o deltă. Cambodgea. tractoare. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. Se mai cultivă bumbac. avioane. Marea Arabiei). celuloză. diamante. Vietnam şi Malaysia. Nod de comunica ii. produse electronice. in.2 mil. Se produc esături de bumbac şi lînă. argint. Uniúnea Indiána . textile. motociclete. Climă subecuatorialămusonică. Bhutan. cupru). mei. podişuri colinare. conserve. Limba oficială: hindi. Thailanda. îngrăşăminte). Industrie diversificată: extractivă (huilă. mobilă. ulei. metalurgică (aluminiu. cărbune brun. televizoare. echipament şi utilaje de transport. Sporturi. sorg. peninsulă în S-E Asiei. uraniu. de automobile. de podiş şi de cîmpie. Suprafa a: 2. petrol. ara agrar-industrială. oraş în N SUA. Relief muntos. maşini agricole. minereuri de fier.05 mil. Ad. Capitala: New Delhi . cartofi. km2. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). Popula ia: 1 miliard loc. Climă tropical-musonică. Fondat în 1820. Vegeta ie: păduri dese. muzee. alimentară.: 7 450 m. bere. de ciment. Suprafa a: 73. km2. 1. stat în Asia de Sud. plumb. Centru industrial (metalurgie. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. savane. Păduri tropicale. China. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. wolfram. km 2. savane. zahăr. Laos. zinc. Navigabil pe o distan ă de 1154 km.).Índia República ~. jungle. hîrtie. centru adm.

ulei de palmier República ~. max. 3 764 m) şi de cîmpie. Turism. loc. Limba oficială: bahasa indoneziană. 1976). cartofi. 119 mii loc. Suprafa a: 3. Turism. Relief muntos. gaze naturale lichefiate. măslini. Germania). lemn şi produse din lemn. ulei. poligrafică. fluviu în Orientul Apropiat. [´insbruk] oraş în V Austriei. Suprafa a: 114. situat pe rîul Inn. ciment. Universitate. Israel şi Iordania. ovine. Nod de comunica ii. Popula ia: 193 mii loc. Jocuri Olimpice (1964. alimentară. nave. de tricotaje. Aeroport. arhipelag grecesc în Marea Ionică. Grecia şi Albania. Exportă petrol şi produse petroliere. Parcuri na ionale. Industrie extractivă (petrol. Austria. savane. arbori de cauciuc. zahăr. chimică. conserve. Pescuit. bauxită. Industrie extractivă (petrol). de cafea şi de cacao.3 mil. Lungime: 252 km. de prelucrare a materiei prime agricole. Relief muntos (alt. cupru. sfeclă de zahăr. 2 796 m).: Nazran. la Passau. ceai. orez. aur. partea de E a Mării Mediterane. centrul adm. Hidroenergie. Pescuit. a hîrtiei. de podiş şi de cîmpie. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . rezerva ii naturale. Popula ia: 2. cositor. mirodenii. sfeclă de zahăr. legumicultură. porcine). Gheizere. în lungul coastelor de V ale Greciei. motociclete. Popula ia: 316 mii loc. porumb. Popula ia: 882 mii loc. măslini. Monumente de arhitectură (palate.92 mil. Suprafa a: 250 mii km2. floarea-soarelui. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Centru adm. Lacuri. Turism. citrice. Lacuri. Siria. Potrivit Bibliei . Se varsă în Marea Moartă. pe teritoriul statelor Liban.7 mii km 2. Popula ia: 230. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. Numele antic: Aenus. Climă ecuatorială. alimentară. mangrove. cabaline). Hidrocentrale. Suprafa a: 2. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. situată în partea centrală a Caucazului. Capitala: Jakarta . farmaceutică. insulă în Marea Neagră. peşte. Parcuri na ionale. sorg). Fondat în 1180. teck). santal. km2. orz.3 mii km2. 1 628 m. Pînă în 1945 a apar inut României. nichel. planta ii de bananieri. Lungime: 517 km. Relief muntos vulcanic (alt. textile. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. televizoare. max. biserici). cuprinsă între Italia. bubaline. stat în S-E Asiei. aparate radio. Parcuri na ionale. Márea ~. Industrie electrotehnică. argint. Ínsulele ~. Cefalonia ).).9 mii km2. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. Se cultivă vi ă de vie.: 5 121 m. max. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . Relief muntos (alt. Ad. cauciuc natural. Produce energie electrică. gaze naturale. cafea. diamante etc. Se cultivă cereale. Iriga ii. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. Se cresc animale (bovine. Suprafa a: 1. îngrăşăminte chimice. de ceai. Creşterea animalelor. forestieră (mahon. autoturisme. huilă. pomicultură. Pescuit. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. caprine. cămile. Grădină botanică. zahăr.Indonézia República ~. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. republică în Federa ia Rusă. pe ins. viticultură. bauxită. Muzeu de artă. al landului Tirol. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. acumulatoare. Vînătoare. afluent pe dreapta al Dunării. minereuri de mangan. pe insulele Arhipelagului Malaez.2 mii km2. max.6 mil. Pescuit. loc. Suprafa a: 153.

de covoare. bumbac. autovehicule. Zăcăminte de gaze naturale. tractoare. situat pe rîul Kokşaga . păduri dese în mun i. televizoare. o el. huilă. trestie de zahăr. tractoare. hîrtie. săruri de potasiu. crom.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . Limba oficială: araba. sisal. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. produse chimice şi alimentare. Turkmenistan. metalurgică (o el. Turcia. de ciment. crom.3 mil. oraş în Federa ia Rusă.45 mil. ghips. ciment. îngrăşăminte chimice. orz. carne. autovehicule. fier. măslini. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. televizoare. 1 734 m). bovine. Importă echipamente.9 mii km. lînă. nichel. Capitala: Teheran. citrice. Căi rutiere: 25. loc. Climă subtropicală uscată. plumb. situat între Israel. Importă maşini şi echipamente industriale. floarea-soa-relui. Golful Persic şi Kuwait. Irak şi Turcia.7 mii km2. gaze naturale. măslini. rutier). de prelucrare a pielei. Iordania. Produce electricitate. Relief variat: masive muntoase (în N-E). bere etc. situat între Arabia Saudită. curmale. fontă. feroviar. citrice. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. caprine. citrice. Exportă petrol şi produse petroliere. Se mai cultivă bumbac. bumbac. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. Golful Persic. orz. minereuri de mangan. cupru. săruri de potasiu. curmale. mijloace de transport. mărfuri de larg consum. tutun. covoare. chimică. cîmpie (în partea centrală). de frigidere. Pescuit (peşte. piei. Nod de comunica ii (aerian. sare. Popula ia: 24. loc. constructoare de maşini (autovehicule. Popula ia: 68. textilă ( esături de bumbac. a esăturilor de bumbac şi lînă. Creşterea animalelor (ovine. Siria. vi ă de vie. Suprafa a: 97. al Republicii Mari. Pakistan. loc. mătase şi in).). Ioºkár-Olá Irák República ~. stat în S-V Asiei. îngrăşăminte chimice. porumb. zinc. Industrie extractivă (petrol. lactate. Popula ia: 6. zone colinare (în V şi S-V). piei. maşini şi utilaje industriale. chimică. Limba oficială: persana. Exportă fosfa i. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). ulei de măsline. Universitate. mazăre. cu deşerturi întinse. porumb. alimentară (zahăr. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). băuturi alcoolice. smochini. învecinat cu Armenia. sare gemă. Climă subtropicală şi continentală. Turism.64 mil. alimentară (ulei de măsline. păsări). max. fasole. sfeclă de zahăr. tutun etc. carne. mei. 250 mii loc. Kuwait. perle). fructe. farmaceutică. minereuri de fier. Suprafa a: 435 mii km2. Meşteşuguri (covoare persane. Fondat în 1584. legume. lînă. Suprafa a: 1. Vegeta ie de deşert şi semideşert. legume. tutun. gaze naturale. frigidere. Turism. Se cresc ovine. vi ă de vie. Capitala: Bagdad. soia. porumb. Siria. ceramică). sfeclă de zahăr. caprine. Industrie extractivă. Limba oficială: araba. combustibili. Căi rutiere: 6. Muzeu de artă. medicamente. Iran. trestie de zahăr. cămile. centrul adm. argint. Afghanistan. laminate). Importă maşini şi utilaje industriale. Relief de podiş. citrice.48 mil. cupru. sare gemă. lînă. pielărie. Principalele culturi agricole: grîu. orez. Capitala: Amman . Resurse naturale: petrol. calculatoare. stat în S-V Asiei. Vegeta ie de deşert şi de stepă. Culturi agricole: grîu. cereale. cupru. ciment. Exportă petrol.5 Irán República Islámică ~. aluminiu. piei. Vegeta ie de stepă şi deşert. Azerbaidjan. dominat de culmi înalte (alt. mangan). Marea Arabiei. azbest. aparate radio). de confec ii. cupru. Irak. aparate radio.). Arabia Saudită şi Marea Roşie.). b . km2. fasole. lactate etc. mărfuri de larg consum. măslini. fosfa i. mijloace de transport. Căi ferate: 619 km. tutun. de ciment. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. alimentară. curmali. Căi ferate: 2 403 km. vi a de vie. metalurgică (o el). Relief în cea mai mare parte muntos. de prelucrare a pielei.

cupru. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. Iriga ii. Suprafa a: 47 mii km 2. cartofi. grîu. Universitate. institut de cercetări nucleare) şi comercial. Comer cu piei şi blănuri. cauciuc. Nod de comunica ii.: 99 m. Muzee. km2. afluent pe stînga al fluviului Obi . echipament electronic şi electrotehnic. stat în N Europei Occidentale. ceapă. 2 119 m). Vegeta ie: păduri. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). avicultură. Centru cultural (universitate. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. mase plastice. din 1968. Pescuit. Suprafa a: 70 285 km 2. Turism dezvoltat. lactate etc. plumb. 204 mii loc. chimice şi alimentare). max. minereuri de zinc. ovine). produse alimentare (zahăr. Capitala: Dublin. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). Márea ~. se cultivă cereale. turbă. mercur. prelucrarea lemnului. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. care produc energie electrică. Lungime: 410 km. argint. capitala Pakistanului (din 1967). Climă temperată oceanică. nave. s-a declanşat o criză social-politică. fiind situată între Marea Britanie. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. porcine. Sofia. capitala Bulgariei.93 mil. Suprafa a: 14. plante furajere). Hidrocentrale. Irlánda República ~. Între comunită ile religioase. bere. max.: Belfast. Ad. Lungime: 4 248 km. păşuni. Limbi oficiale: irlandeza. mare în Oceanul Atlantic. Iriga ii. automobile. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. la S-E de Groenlanda . situată în N insulei Irlanda . construc ii de maşini. rutier). între insula Irlanda şi Marea Britanie. medicamente. orz). maşini agricole. aluminiu. 635 mii loc. Se extrag cărbuni. Centru adm. confec ii. rîu în Bulgaria. Popula ia: 3. conserve de peşte. Nod de comunica ii (aerian. Ad. tomate). Suprafa a: 102. produse textile. ciment.).1 mii km2. echipament de calcul. cultivarea cerealelor (ovăz. max. feroviar. afluent pe dreapta al Dunării. la S de peninsula Asia Mică. golf la Marea Mediterană. Suprafa a bazinului: 1. Pescuit. Lungime max. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. fîne e. o el. Centru industrial (metalurgie. Exportă echipamente industriale. rîu în Asia Centrală. catolică şi protestantă. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . Popula ia: 1. la 550 m alt.: 272 m. Func ionează întreprinderi mari. produse chimice. Teatre. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. engleza. insulă în N Oceanului Atlantic. Hidrocentrale. Pescuit. in. textile. farmaceutice şi alimentare. loc. pirite.8 mii km2. textile.64 mil. situat pe rîul Angara . Vegeta ie de tundră. îngrăşăminte. Ghe ari. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. situată în N-E ării. În lunca rîului este situat or. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. dar şi păşuni bogate). legumicultură (cartofi.6 mil. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt.: 46 km. loc.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă.

cu gheizere şi izvoare termale. domn al ării Româneşti. cu ghe ari masivi. Issîk-Kul . mijloace de transport. îngrăşăminte. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 103 mii km2. influen ată de curentul cald Golfstrom . brom). stat în S-V Asiei. lînă. uzina de prelucrare a metalelor. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. cupru. Vînătoare. produse agricole. creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. Sf. o el. vin.). Siria. Nicolae (sec. Nod de comunica ii (feroviar. produce ciment. Capitala: Reykjavik. orz). Popula ia: 6. Lă ime max. fosfa i. Suprafa a: 6. de produse alimentare (conserve de peşte. păduri de conifere. lactate. săruri de potasiu. fabrici de cărămizi şi igle. ceramică. centrale geotermice). automobile asamblate. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). port pe malul stîng al bra ului Chilia. ulei de balenă. citrice. Exportă peşte şi produse din peşte. Fondat în 1863. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. Relief: podişuri bazaltice. Turism de amploare. Pescuit intens. vi ă de vie. Státul ~. oraş în S-V Ucrainei (reg.3 mii km. bovine) şi pentru blănuri. păsări de curte). la 1608 m alt. cu numeroşi vulcani şi piscuri. gaze naturale. de confec ii. Cruce (fosta geamie turcească).: 668 m.3 mil. Centru industrial (construc ii de maşini. confec ii. legume. bumbac. Nod de comunica ii. porcine.24 mii km2. mase plastice. Turism. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). maşini şi utilaje industriale. aparate radio). A făcut parte din componen a Moldovei. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . piei şi blănuri. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. Liban. port la Canalul Suez . centru adm. minereuri de fier.Port fluvial. Flotă comercială maritimă. mase plastice. ovine. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. fructe şi legume. anvelope. Vegeta ie de stepă şi deşert. Suprafa a: 21 mii km2. al raionului Ismail. Şantier de repara ii navale.5 mii loc. textile. Importă echipamente. max. industria energetică. Climă temperat-oceanică. esături de lînă şi bumbac. Odesa). Marea Roşie şi Egipt. doc. Relief format de un podiş central. tutun. Bisericile Sf. 95. Vegeta ie de tundră. produse chimice şi alimentare) şi comercial. combustibili. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. petrol. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. Pescuit. aluminiu. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. fructe. Căi rutiere: 12. bere). combinat de celuloză şi carton. la 80 km V de Marea Neagră. Institut pedagogic. loc. stat în N-V Europei Occidentale. combustibili. lactate. legume. ciment. At. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. constructoare de maşini (avioane. Construieşte nave. Capitala: Ierusalim. XVII). conserve etc. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. magneziu.: 60 km. motoare electrice. bunuri de larg consum. Ad. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. Exportă diamante prelucrate. Se practică legumicultura în sere. hîrtie. conserve din carne şi peşte). Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. Lungime: 178 km. Popula ia: 279 mii loc. banane. produse alimentare (carne. arahide. conserve. fontă. afluient al Dunării. producătoare de deriva i petrolieri. conserve. Importă materii prime. Limba oficială: islandeza. cupru. echipament electric. curmali. 1688–1714).Islánda República ~. situat între Marea Mediterană. caprine. rutier). 260 mii loc. vinuri. aparate radio şi televizoare. XV–XVI. Climă mediteraneană şi subtropicală. Se mai cultivă măsline. Rezerva ii naturale. îngrăşăminte chimice. Iordania. industria metalurgică (pentru neferoase).

Elve ia. instrumente şi aparatură de precizie). stejar. motoare. Austria.91 mil. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. plumb. Universită i. fructelor (măsline. a pielei şi încăl ămintei. a vinului. Marea Mediterană şi Marea Ligurică.7 mil. secară. afluent pe dreapta al Bîcului . ceramică. avioane. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. República ~. Lungime: 59 km. Suprafa a: 149 mii km2. loc.Hr. Popula ia: 57. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Se cultivă grîu. castani. peninsulă în S Europei. ocupînd Peninsula Italică. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. Străşeni).a. Important centru economic. chimică. alimentară. Teatre. cu podişuri. Turism. tractoare. Căpriana (rn. mangan. între mările Tireniană. aluminiu). Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. bauxită. metalurgică şi siderurgică (o el. energetică. provincie a Imperiului German (sec. la limita dintre Europa şi Asia. Colonie romană (sec. între Marea Baltică şi Marea Nordului. la E de Carpa i. X). păşuni alpine. insulele Sardinia. comercial şi cultural. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. nave maritime. mercur. II î. dominată de Vene ia (sec. XV–XVIII). Se produc maşini de scris şi de calcul. anexată la Italia (1920). sfeclă de zahăr. textile. Moschei. Elba ş. Muzee. Planta ii de măslini. Opatija ). încăl ăminte. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. de prelucrare a lemnului. Península ~. aparatură electrotehnică). Slovenia. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . Formează o mare parte a teritoriului Italiei. oraş în S-V Ucrainei.5 mii km2. Industrie constructoare de maşini. Se învecinează cu Fran a. Izvorăşte în apropierea com. Turism. situat pe malurile Bosforului. Suprafa a: 39. Se cresc animale pentru carne şi lapte. frigidere). Ionică şi Adriatică. Construc ii de maşini (automobile. rîu în Republica Moldova.). Clima mediteraneană. Teatre. mobilă. Suprafa a: 301. medicamente. biciclete. Relief de coline. Lungime: 2450 km. afluent pe stînga al rîului Irtîş . Chişinău). Suprafa a: 3. loc. Este străbătută de mun ii Apenini.9 mii km2. stat în S Europei. de mobilă. lîngă localitatea Sîngera (mun. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. extractivă (minereuri de fier. păduri de fag. ovăz. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. Fondat în 1662. Se cultivă bumbac. Relief predominant muntos. gaze naturale).3 mii km2. Sicilia. Slovenia). 7. electronică şi electrotehnică (televizoare. coloran i. cauciuc sintetic. laminate. aparate radio. Marea Adriatică. cedată Austriei (1797). petrochimică. sulf. peninsulă în N Europei Centrale. Capitala: Roma. cea medievală – Constantinopol . a materialelor de construc ii. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. orz. poligrafice. Fortărea ă din 1695. citrice) şi legumelor. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Nod de comunica ii. produse din sticlă şi por elan. maşini agricole. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). Monumente bizantine. textilă.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. Limba oficială: italiana. zinc. Denumirea antică – Bizantion . Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). Relief de podiş. Muzee. fontă. între golfurile Triest şi Rijeka . Climă maritimă umedă. 238 mii loc. întreprinderi chimice. alimentară. petrol. Marea Ionică.

poligrafie. Parcuri. planta ii de citrice).. 130 mii loc. stat în V Mexicului. Nod de comunica ii.2 mil. Nod de comunica ii (feroviar. textilă. smochine. Universitate. oraş în S SUA. oraş în E Afghanistanului. chimică. Nod de comunica ii. Pia ă pentru lemn. Aeroport. centru adm. tutun. feroviar). al statului Mississippi. muzee). purtînd numele Aeolians . de sticlă şi ceramică). Pescuit. produse chimice şi alimentare). la S-V de Delhi. Observator astronomic (sec. Turism. II î. de cherestea. de bauxită. Turism. comercial (lemn. 9. metalurgie. Turism. Culturi agricole: cereale. Popula ia: 5. mobilă) şi cultural (universitate. institut de oceanografie. alimentare. strunguri). Universitate. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java).Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. loc. 890 mii loc.8 mii km 2. construc ii navale şi asamblarea automobilelor. situat pe rîul Narmada . covoare. legume. Important centru industrial (siderurgie. 69 mii loc. Muzeu de artă. forestieră. Institu ii financiar-bancare şi comerciale.Hr. constructoare de maşini (macarale. de prelucrare a metalelor. Creşterea animalelor. universitate etc. Suprafa a: 80. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . Fondat în 1819.1 mil. 1. Nod de comunica ii. 478 mii loc. Fondat în 1560. bumbac. Fondat ca oraş în 1727. Industrie extractivă (metale pre ioase. capitala Indoneziei. Localitate istorică. alimentară. textile. port la golful Izmir (Marea Egee). bumbac. fluvial. Export de tutun. Universitate. construc ii de maşini. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). oraş în Israel. oraş în V Turciei.4 mil. trestie de zahăr. electrotehnică. Filarmonică. oraş în India. Centru industrial (şantiere navale. loc. [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. produse chimice. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. Muzeu de arheologie. a sticlei. textilă. Pescuit. Teatre. Industria bumbacului şi mătăsii. de prelucrare a lemnului (mobilă). cultural (academie de ştiin e. întreprinderi petrochimice. loc. Universitate (1877). 198 mii loc. chimică (vopsele). centrul adm. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. Nod de comunica ii. bumbac. XVI–XVII). a hîrtiei. Nod de comunica ii. cărbuni.). XVIII). de confec ii. citrice. textile. alimentară. rutier). Artizanat (produse de esătorie manuală). port la strîmtoarea Palk . XI î. Universitate. struguri. port pe rîul Peari River . situat pe rîul Uvodi . sticlei şi ceramicii. Aeroport. la 318 km N-E de Moscova.5 mil. pe coasta Oceanului Pacific. Pescuit. 2. la confluen a rîului Kabul cu Chitral . Industrie extractivă (marmură). al statului Râjâsthân . Moschei (sec. cafea. Centru adm. alimentare). Aeroport. mercur). textilă.Hr. institu ii de învă ămînt profesional. fructe. Centru industrial (expl. de prelucrare a pielei.) şi comercial. Fondat de greci în sec. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . Nod de comunica ii (aerian. oraş în N-V insulei Iava . prelucrarea cauciucului şi a lemnului. alimentară. Sta iune balneară. Industrie electronică. de prelucrare a lemnului. Centrul unei zone agricole (orez. loc. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. a materialelor de construc ie. Muzee. care desparte teritoriul insular al ării de India.: Guadalajara .

aşezămînt monastic din sec. km 2. de huilă. Suprafa a: 373. mangan. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). chiparoşi. alumină. anvelope. Parcuri na ionale. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. încăl ăminte. Ínsula ~. tra Japóniei Jarvs Márea ~. hîrtie şi carton. Capitala: Kingston .7 mii km2. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. zahăr.a. Cruci . biciclete. bananieri. Căi rutiere: 16 635 km. textile. Naviga ie intensă.: pînă la 100 m. metale colorate. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. arbori de camfor. Moose. a. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Climă maritimă. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . cafea. sare. rom. banane. mangan. cupru. maşini şi utilaje industriale. Exportă bauxită. Suprafa a: 11. planta ii de magnolii. o el. Relief: podiş calcaros. terestre. Climă tropicală. între ărmul de E al Asiei. fructe. porcine. aparate foto. Pescuit. Importă combustibili. locul 2 – cupru brut şi rafinat.. gaze naturale. Honshû. minereuri de fier. sulf. mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. Japónia stat în E Asiei. uraniu. cauciuc sintetic. Administrat de Statele Unite ale Americii. loc. a. Nottaway ş. Relief muntos şi de podiş. Expl. ciment. Fără o popula ie permanentă. teritoriu dependent. zinc.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. molibden. Popula ia: 126. de cafea. argint. aur. Ad. Pescuit intens. Vegeta ie bogată. de cacao. cocotieri. Suprafa a: 4. locul 3 – fontă şi feroaliaje. Expl. Shikoku . XVIII.. ghips. ară industrială puternic dezvoltată. aluminiu. Relief muntos şi colinar. Capitala: Tokio . Căi ferate: 400 km. lignit. conserve. Kyûshû . Expl. max. Mihail (1849). legume. aur. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. Suprafa a: 132. nave. esături de bumbac. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. televizoare. anvelope. rom etc. benzină. Creşterea animalelor (bovine. produse chimice. Vegeta ie montană şi de savană. Suprafa a: 1 mil. trestie de zahăr. şi numeroşi vulcani activi. Ad.3% din teritoriu). ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. crom. Limba oficială: japoneza (nipona).7 mil. orez. X – XIII). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. În el se varsă rîurile Ekwan. prelungirea spre S a golfului Hudson . mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V).: 3 742 m. minereuri de fier. zahăr. Soroca). situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). comună în Republica Moldova (rn. de bauxită (locul 3 în lume). Se mai cultivă porumb.5 mii km2. Climă ecuatorial-musonică. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. Rezerva ii naturale. ceai. rupestră (sec. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. mangan. fibre sintetice ş. după SUA. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. motociclete ş.5 mil. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. Ad. plumb. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. staniu. petrol. Arbori de cauciuc. Jáva . derivate petroliere. loc. Popula ia: 108 mii loc. Se produc energie electrică. Albany.2 mii km2. medie: 1 752 m. materii prime. de petrol. calcare. Popula ia: 2. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca.1 km 2. caprine).

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Nod de comunica ii. ciment. Limbi oficiale: swahili. produse alimentare) şi cultural. Pescuit. XVII). Climă subpolară. Catedrală (sec. bananieri. Muzee. V. engleza. cupru. Se mai cultivă porumb. a cimentului. Universitate. loc. Ioan Botezătorul (sec. Nod de comunica ii. bumbac. oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru.. mătase. Nod de comunica ii (aerian. VI î. Pescuit. citrice. constructoare de maşini.Kénya República ~. 350 mii loc. palate. Export de cafea. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. 180 mii loc. cafea. Industrie de prelucrare a metalelor. trestie de zahăr). alimentară (ulei vegetal. Climă tropicală. derivate petroliere. Ad. la N-E de Noua Zeelandă. Ghe ari. Hr. Fondat în sec. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. încăl ăminte. grafit. arahide. XI–XIV). clădiri vechi (sec. max. metalurgică. Suprafa a: 33. produse farmaceutice şi alimentare). XVIII). XII). textilă. în 860. port la strîmtoarea cu acelaşi nume. ovine. argint. siderurgică. loc. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). îngrăşăminte chimice. conserve de peşte). textile. XV – XVIII).: 10 047 m. covoare. Relief de podiş. Industrie extractivă (cupru. Nepopulat. port pe fluviul Nipru. Baze de cercetări ştiin ifice. Nod de comunica ii. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. Moschei (sec. Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. alimentară. siderurgică. Alte institu ii de învă ămînt superior. combustibili. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. (1 mil. Sudan. Studiouri cinematografice. produse petroliere. Academie de ştiin e. încăl ăminte. televizoare. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. III d. aur. şcoli profesionale şi de cultură generală. cămile. sisal. Etiopia. poligrafic. Catedrale (sec. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. At. Biserica Sf. produse alimentare. Teatru. biserici. capitala Ucrainei. Palat episcopal (sec. Rezerva ia Masai Mara .7 km2. magnezit. Planta ii de ananaşi. carne. ciment. Şantiere navale. situat între Tanzania. X–XIII). citadelă (sec. prelucrarea lemnului. feroviar. Administrat de Fran a. textile. ceai.64 mil. Căi ferate: 3 000 km. covoare). caprine. plumb. Fondat de milesieni în sec. Fondat în sec. XI –XII). bunuri de larg consum. Universitate. Suprafa a: 7 mii km2. de asamblare a mijloacelor de transport. fluvial. Somalia şi Oceanul Indian. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). în conurba ie). capitala Sudanului. Parcuri na ionale. bumbac. Aeroport interna ional.Hr. marmură). Uganda. Teatre. 930 mii loc. Suprafa a: 583 mii km2. hîrtie. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. sorg. stat în Africa de Est ecuatorială. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. electrotehnică. 214 mii loc. loc. Muzee. oraş în Polonia. Fondat în 1173. Administrat de Noua Zeelandă. doc. la S de Varşovia. Climă ecuatorială musonică. Se produc electricitate. chimică. sare. Industrie extractivă (minereu de fier). Capitala: Nairobi . Monumente istorice şi de arhitectură. cherestea. alimentară. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). oraş în partea central-sudică a Iranului. purtînd numele Panticapaion. Popula ia: 31 mil. poligrafie. rutier). Vînătoare. Vegeta ie de savană şi de semideşert. Vînătoare de balene şi de foci. comercial şi financiar-bancar. 2. Muzeu istorico-arheologic. Export de lînă. Bogate resurse de materii prime: aur. cocotieri.

Fondat în 1871. Căi rutiere: 640 km. 158 mii loc. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. stat insular în Oceania (Pacificul Central). Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . Phoenix. materiale de construc ii. tutun. 80 m). port la Marea Caraibilor. Escaladat pentru prima dată în 1889. cherestea. 633 mii loc. produse agroalimentare. Popula ia: 96 mii loc. engleza. Mawenzi (5150 m). Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). Catedrală. Importă maşini şi utilaje industriale. Nod de comunica ii. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. Materiale de construc ii (ciment. Universitate. Pia ă pentru cafea şi animale. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. Shira (4006 m). savane (pînă la 2 000 m). arbori de pîine. Nod de comunica ii. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. Cel mai înalt de pe continent. max. Aeroport. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. Fondat în 1693. lînă. petrolului. capitala Jamaicăi. Climă ecuatorială. Limbi oficiale: gilbertana. Grădină botanică. capitala Republicii Democratice Congo. Universitate. bunuri de larg consum. de locomotive şi motoare Diesel. Prelucrarea coprei. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . alimentare. Întreprinderi de prelucrare a pielei. 156 mii loc. Expl. mobilă. 420 mii loc. loc. Artizanat (olărit. Pia ă pentru cereale (grîu). Muzee. Aeroport. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Oraş fondat în 1861. de ciment. port pe fluviul Congo (Zair). zăpezi (la peste 5 300 m). şi prelucrarea petrolului. produse alimentare. Capitală din 1962. Fabrici de ciment. mobilă. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). format din trei conuri: Kibo (5 895 m). taro. turism şi agricultură. Suprafa a: 861 km2. Vincen iu (Antilele Mici). Academie de arte plastice. oraş în S-E Canadei (Ontario). în partea de N-E a Tanzaniei. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. Aeroport. Industrie metalurgică (o el). în S-V insulei Sf. Capitala: Bairiki . la N-E de Tuvalu. 3. de produse alimentare. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. peşte. Teatru. pescuit. produse alimentare. la 1540 m alt. Aeroport. de confec ii. Se cresc porcine. Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. XVII–XVIII).9 mil. República ~. Ghe ari. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. textilă. Monumente arhitectonice (sec. 30 mii loc. produse chimice şi farmaceutice. la poalele mun ilor Zagros . cărămizi). Line şi al insulei Banaba (Ocean) . Export de bauxită. Universitate. Muzee. lemnului. de pielărie şi încăl ăminte.). Aeroport interna ional. Colegiu regal militar. de prelucrare a metalelor. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. Planta ii de cocotieri. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. Grădină botanică. bananieri. oraş situat în partea central-estică a ării. Centru industrial (construc ii navale. 107 mii loc. Catedrală romano-catolică. Nod de comunica ii. Universitate. Turism. construc ii navale. papaya. de încăl ăminte. Aeroport. de confec ii. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus).Kigáli capitala Rwandei. alimentară. Exportă copră. ceramică).

Centru industrial şi comercial. Zăcăminte de cărbune. porumb). doc. afluent pe stînga al rîului Oka . Industrie diversificată: extractivă. China. mijloace de transport. de mobilă. produse chimice. electronică. de produse chimice şi alimentare. de prelucrare a lemnului. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. port la confluen a Rinului cu Moselle . vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . în mun ii Ogilvie . plante ierboase. textile (din bumbac şi lînă). cărbune). plante aromate. XVIII).69 mii km2. farmaceutică. sfeclă de zahăr. Întreprinderi de materiale de construc ii.: Dawson. la 24 km N-V de Praga. Relief predominant muntos. carne. Se mai cultivă bumbac. Kovrov. Vegeta ie sărăcăcioasă. Centru pr. oraş în S-V Federa iei Ruse. Dune. Sta iune balneoclimaterică. textilă. siderurgică (laminate). Trece prin oraşele OrehovoZuevo. creşterea animalelor (ovine. rîu în Federa ia Rusă. Suprafa a: 2100 km2. floarea-soarelui. Fabrici de mobilă. Muzee. At. Centru de vinifica ie. mărfuri de larg consum. lactate). Hidrocentrală. max. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . max. siderurgică. tutun. chimică. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. legumicultura. Limba oficială: kirghiza. Kazahstan). Lipsa vie uitoarelor. Industrie extractivă (minereu de fier. la 1460 m alt. a sticlei. 73 mii loc. de confec ii şi textile. mătase. loc. sericicultura. 114 mii loc. Exportă bumbac. Suprafa a: cca 300 mii km2.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. metalurgică (o eluri). biserica iezui ilor (sec. porcine). plumb. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. petrol. bere. Nod de comunica ii. în 1803.: 496 m. 120 mii loc. situat între Kazahstan. de produse alimentare. la 800–1 200 m alt. Fondat în 1872. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Suprafa a: 199 mii km2. port pe fluviul Congo . bovine. tutun. produse de pielărie. Turism. XVII). Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . pe rîul Klondike . între Amudaria şi Sîrdaria. stat în N-E Asiei Centrale. ară agrar-in-dustrială. Castel (sec. Suprafa a: 2. lînă. ciment. zinc. Popula ia: 4. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. oraş în Cehia. energetică. de pielărie. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. Climă continentală. XII–XV). Capitala: Bişkek . Universitate. Importă maşini şi utilaje industriale. Vladimir. Izvoare cu apă minerală. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). Primele descoperiri în anii 1894–1896. minereuri de cupru. caprine. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. Căi ferate: 376 km. Admis în ONU la 2 martie 1992. 355 mii loc.83 mil. alimentară. Ad. produse alimentare (zahăr. fructe. Aeroport interna ional. port la Oceanul Indian. República ~. textile.: 4 750 m. Tadjikistan şi Uzbekistan. căi rutiere: 28 400 km. constructoare de utilaje. Nod de comunica ii. Lungime: 686 km. Muzee. Catedrală (sec. lac tectonic în Africa Orientală. 73 mii loc. gaze naturale. pomicultura. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. Alt. metalurgică. Industrie constructoare de maşini (avioane). Ultima erup ie în anii 1972–1974. Oraş din 1254. alimentară.

Muzeu de artă. electrotehnică. Suprafa a: 415. Relief vulcanic. Vegeta ie de tundră. Zăcăminte: cărbune.: 2942 (vf. (în majoritate eschimoşi). Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). chimică. oraş în Estonia. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. Materiale de construc ii. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . textile. Industrie extractivă. Nod de comunica ii. la E de peninsula Kamceatka . automobile ale firmei “Ford“). At. textilă şi alimentară. Centru industrial (metalurgie. defilee. Vînătoare. fier. Bază navală şi aeriană. Relief de dealuri şi mun i. Pescuit. Rîzeh ). orz. la 150 km E de Tallinn. izvoare cu ape minerale. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Oraşe pr. pe rîul Karasu . constructoare de maşini (locomotive. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. nichel. tractoare. cu cascade. 75 mii loc. textilă. farmaceutică. străbătută de rîul Kolîma . Monumente istorice şi arhitectonice. 1460 m). produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). cupru. lan muntos în Asia Centrală. Relief muntos (în V). petrol. în N-E Siberiei. textilă şi de confec ii. Pia ă agricolă. Climă aspră. Conservator. Alt. pe ărmul Golfului Finic. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. în N-V mun ilor Ural . diferite specii de animale. la S de lacul Ohrida. gaze naturale. max. Baze militare. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). nisipuri. deluros (în centru) şi vălurat (în S). la V de valea Nilului Alb . silvotundră şi de conifere. X. alimentară. Centru adm.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Suprafa a: 14 mii km2.9 mii km2. Zăcăminte: apatite. Se cultivă secară. Suprafa a: 435 km 2. alebastru. bovine. Pescuit (somn). prelucrarea metalelor. electrotehnică. republică autonomă în Federa ia Rusă. Severomorsk . poligrafică. max. Aeroport interna ional. vagoane. Expl. Popula ia: 1. Muzee. 965 mii loc. grîu. República ~. Teatre. Suprafa a: 1 848 km2. Hr. Fondat în anul 38 d. între Marea Albă şi marea Barents. vînătoare. Înăl imi stîncoase (alt. ovăz. păduri. în depresiunea Fergana . În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. Popula ia: 5 mii loc. a pielăriei. 68 mii loc. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km).: Sîktîvkar . Lungime: 450 km. oraş în S-E Albaniei. Suprafa a: 170 mii km2. Suprafa a: 100 mii km2. Creşterea animalelor (reni. de cherestea şi mobilă. Universitate. siderurgică. doc. legume. port pe fluviul Rin . Lă ime: 40 km. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). Institu ii financiar-ban-care.: Murmansk. Industrie petrochimică. Industrie extractivă (cărbune brun). în sec. 178 mii loc. porcine). Nod de comunica ii. Grădină botanică. oraş în Uzbekistan. Apar ine Federa iei Ruse. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . la sud de peninsula Alaska . sticlei şi tutunului. oraş în V Germaniei. forestiere.4 mil. alimentară. loc. cîmpie în Federa ia Rusă.

Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . Hidrocentrală. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. ciment. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. catifea). alimentară. Se produc televizoare.5 mii loc. Pescuit. Nod de comunica ii (feroviar. XIV). arbuşti. Climă subarctică. produse alimentare. mobilă. institute). Suprafa a: 16 km2.5 km2. Institu ii de învă ămînt superior (universită i.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). Filarmonică. siderurgie (uzină de aluminiu). de cărbune. port pe fluviul Rin . Se varsă în golful Bengal. Cereale. Universitate. de esături şi confec ii. construc ii de maşini şi aparatură electronică. Navigabil pe cursul inferior. Expl. în sec. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. situat pe rîul Hernád . Iriga ii. hîrtie. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). 241 mii loc.: Priština . Pomicultură. textilă. max. de prelucrare a lemnului. Sporturi de iarnă. celuloză. XII). Zăcăminte: lignit. Suprafa a: 10. situat pe fluviul Enisei . Industrie metalurgică. Ruinele unei cetă i din sec. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . XV. Centru adm. oraş în E Slovaciei. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . chimică. rutier). Nod de comunica ii (aerian. doc. situat pe rîul Kuban . fluvial. oraş în S-E Finlandei.7 mil. Teatre. rutier). Fondat în 1878. în 1241. Muzee. de încăl ăminte. Catedrală (sec. oraş în S-V Federa iei Ruse. Muzeul tehnicii. Industrie petrolieră. At. loc. textile. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . Castel de apă (sec. hîrtie. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Lungime: 1 285 km. textilă. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). constructoare de maşini (strunguri.5 mii km2. Fabrici de cherestea. situat pe o mică insulă din Golful Finic. Vegeta ie de tundră. Nod de comunica ii. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. păşuni alpine. prelucrarea peştelui. Creşterea ovinelor. de prelucrare a lemnului şi pielei. Mare centru industrial: metalurgie. Teatre. textile (mătase.: Palana . Important centru economic şi cultural. Centru adm. în partea de sud a Siberiei de Est. a por elanului. minereuri de plumb. aparate radio şi electrotehnice. Păduri de eucalipt. feroviar.9 mii km2.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). construc ii navale. Suprafa a: 10. oraş în Federa ia Rusă. XII. farmaceutică. Fondat în 1628. Vînătoare. district în Federa ia Rusă. siderurgie. Industrie siderurgică. At. Centru industrial: şantiere navale. de măsurat. doc. Popula ia: 1. 639 mii loc. Conflict interetnic declanşat în 1997. construită în 1703. între insulele Yava şi Sumatera . poligrafie. Nod de comunica ii (feroviar. produse alimentare. 920 mii loc. zinc. compresoare). 56. confec ii. Relief muntos. Denumirea veche: Kistnâ . Suprafa a: 301. Fondat în 1793. alimentară. Muzee. Universită i. de maşini agricole şi utilaj greu. produse chimice. Popula ia: 39 mii loc. Administrată de Federa ia Rusă. în N peninsulei Kamceatka . rutier). alimentară (vinuri). Alt. Biserica Buna-Vestire (1804–1812). Creşterea renilor. 250 mii loc. Muzeu de artă contemporană.

loc. Lungime: 907 km. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. Zăcăminte de cărbune. în preajma vîrfului Elbrus . Construc ii de maşini (automobile asamblate). vînătoare. capitala Malaysiei. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Repara ii ale materialului rulant. max. fabrici textile. la 8 septembrie 1380. sistem muntos în Asia Centrală. Relief muntos. de 3500–3800 m). Muztag ). Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. în urma războiului din 1768–1774. oştirile ruseşti. Iriga ii.2 mii loc. sistem muntos în S-V Asiei. Construc ii de avioane. Moschee (1873). Alt. printr-o deltă. Nod de comunica ii. Vulcani. minereuri de fier. alimentare. situat pe fluviul Shira . Alt. localitate în N-E Bulgariei. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. arhipelag format din 56 de insule. Pelerinaj budist. Universitate. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Nod de comunica ii. cu direc ia N-E. între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). Pescuit. cîmpie în S-V Rusiei europene. trece prin oraşele Gori. petrol. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. curent marin cald în Oceanul Pacific. Zăcăminte de cărbune. argint. la 10/21 iulie 1774. fluviu în S-V Federa iei Ruse. Lă ime: 170 km. Hidrocentrale. Ghe ari. Climă subtropicală. Iriga ii în cursul inferior. mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. chimice (îngrăşăminte). pe teritoriul Chinei. Lungime: 1200 km. XVI). Viteză: 2–6 km/h. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . Muzeu. Navigabil pe cursul inferior. XVI. 1. 631. Păşuni alpine (pînă la alt.: 4168 m (vf. Djilo ). Fabrici de cherestea. Lungime: 2700 km.: 7723 m (vf. apar inînd Federa iei Ruse.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . fluviu pe teritoriul statelor Turcia. textile. Fondat în 1857. cupru şi aur. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. limita de N şi de S a podişului Tibet . Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. Insulele ~. Climă temperată musonică. max. situat în N-V Oceanului Pacific. Fondat în sec.1 mil. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. industria por elanului.6 mii km2. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. oraş în Japonia (Ky-ush-u). Aici. alimentare. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. Aerodrom interna ional. unde. Lungime: 1515 km. Suprafa a: 15. Castel (sec. Universită i.

textile. de confec ii. confec ii. sanctuare). la 536 km S de Moscova. perle. Industrie extractivă (minereu de fier). Importă maşini. Fondat în 788. chimică. prelucrarea pieilor. XVIII). de mobilă. mărfuri de larg consum. utilaj minier). în partea de S-V a Siberiei. de ciment. sticlărie. de cărbune. Vestigii arheologice. caprine. Catedrală în ruine (sec. Pia ă pentru cereale. Pescuit intens (peşte. curmali. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. Turism. bovine. Muzee. 239 mii loc. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). Aeroport interna ional. Pescuit (peşte. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . At. produse chimice. Capitala Kuwait . Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). zahăr.5 mil. Fondat în sec. temple. siderurgică. tractoare. produse agro-alimentare. Industrie chimică. Centrală atomoelectrică. asamblarea automobilelor. XI). situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. Muzee.: Kemerovo. Catedrală (sec. XVII. frigiderelor şi televizoarelor. localizată în regiunile cu oaze. în 1032. Dispune de rezerve mari de gaze naturale.Kursk oraş în Federa ia Rusă. la 274 km E de Magnitogorsk. loc. Treime (sec.7 mii km2. utilaje şi echipament industrial. Relief de podiş deşertic (în V). mijloace de transport. alimentară. Novokuzne k. alimentară. Limba oficială: araba. uzine electrotehnice şi chimice. igări. mătase) şi de produse alimentare. Climă tropical-de-şertică. Străvechi monumente de arhitectură (palate. (900 mii loc. Prokopievsk ş. fabrici textile. oraş în Georgia (Gruzia). Oraşe pr. port la Golful Persic. Institu ii de învă ămînt superior. cămile. Nod de comunica ii. situat pe rîul Seim .11 mil. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. piei. între Irak şi Arabia Saudită. Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. alimentară. stat în Asia de S-V. Státul ~ . Nod de comunica ii. situat pe rîul Tobol . fabrici textile (bumbac. în conurba ie). Exportă petrol şi produse petroliere. aparatură electrotehnică. Popula ia: 2. a. doc. Sta ie de cale ferată. de desalinizare a apei de mare. fabrici de produse alimentare. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. perle). artizanat (obiecte din bronz. siderurgie. de produse alimentare. Universitate. loc. fabrici de desalinizare a apei de mare. Aeroport. Important centru economic şi cultural. o el. acumulatoare. Vegeta ie săracă. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. V–VI. capitala statului Kuwait. gaze lichefiate. 30 mii loc. Suprafa a: 17. Teatre. por elanuri). Mănăstirea Sf. Flotă comercială maritimă. farmaceutică. Industrie extractivă (aur). Fondat în 1879. de cărbune. 1. la N-E de –Osaka. Se cresc ovine. electrotehnică. 440 mii loc.7 mii km. constructoare de maşini (utilaj minier. Expl. Muzee. situat pe rîul Rioni . lînă. cu cîmpii litorale (în restul teritoriului).82 mii km2. de prelucrare a metalelor şi pielei. aparataj electrotehnic). construc ii de maşini. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. Suprafa a: 26. . Importantă zonă industrială: expl. crevete). fontă. tutun. Nod feroviar. legume. 235 mii loc. Căi rutiere: 4.

Márea ~.3 mii km 2. Sta ie de cale ferată. între golfurile Hudson şi Sf. Suprafa a: 30. Institut pedagogic. lac în America de Nord. max. de încăl ăminte şi textile. Muzeu de istorie şi etnografie.: Nagasaki. Din el izvorăşte rîul Neva . Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume. max.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. Zăcăminte de cărbune. Ad. Alt. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. Oraşe pr. la E de Sankt-Petersburg. Vînatul animalelor de blană. situat pe rîul Ravi .). afluent al rîului Murrumbidgee . moschee. Zăcăminte: minereuri de fier.: 1676 m. Străbate cîmpia Murray . rîu în S-E Australiei. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei.: 350 m. prelucrarea metalelor. Fukuoka. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. Centru industrial: metalurgie. Vegeta ie de tundră (în N). Relief deluros (200 – 800 m alt. Ad. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. Ad. max. Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. oraş în Kazahstan. Lungime: 1 500 km. în mun ii Adirondack. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu .1 mil. Nod de comunica ii.: 4 316 m. cupru. Suprafa a: 1. Ad. Suprafa a: 6. Fondat în 1820. ceai. pînă în 1925 – Petrovsk . km2. XVII). max. 167 mii loc. pe ărmul lacului Placid. 3.: 397 m. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . centrul sporturilor de iarnă. Lake Placid [´lejk´plæsid] .07 mil. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. trestie de zahăr. Suprafa a: 17. max.6 km2. 1787 m pe vf. păduri de conifere (în rest). Suprafa a: 42. Kumamoto . max. fabrici de celuloză şi hîrtie.7 mii km 2. Centru industrial: materiale de construc ie. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. Popula ia: 13.: 140 m. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . km2.7 mii km 2. insula ara lui Baffin şi Groenlanda .3 mii km 2. mare în N-V Oceanului Atlantic. Pescuit. nichel. max. Grădina Châlimar Bâgh (sec.: 230 m. de produse alimentare. Universitate. Culturi agricole: orez. loc. la grani a dintre SUA şi Canada. Ad. Suprafa a: 1. Este cel mai mare lac din Europa. Turism. Alt. Lauren iu . Relief muntos (alt. Vegeta ie abundentă. artizanat. situată în partea de S a acestuia.4 mii loc.4 mil. pe cursul superior al rîului Bicaz . sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). electrotehnică. peninsulă în N-E Americii de Nord. pe teritoriul Canadei. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie . Suprafa a: 31. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). între peninsula Labrador . situat pe rîul Sîrdaria . Climă subtropicală musonică. textile. Pia ă agricolă. Kujû ).: 137 m.1 mii km 2. Suprafa a: 82. mauzolee). lac în N-V Federa iei Ruse. lac de baraj natural în România.

Márea ~.: 43 km. Suprafa a: 660 mii km2. Creşterea animalelor. 560 mii loc. În marea Laptev se varsă fluviul Lena . Se cultivă orez. Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. Meşteşugărit. fabrici textile şi de încăl ăminte. porcine).2 mii km. pietre scumpe. sticlărie. staniu. produse alimentare. bumbac. Lapónia Láptev . Cambodgia. Muzee. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.: 520 m. alimentară. cupru. stat în Asia de S-E. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). export de cereale. Statut de provincie a ării: din sec.76 mil. Limba oficială: lao. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. 1. max. Popula ia: 5. Vînătoare. Thailanda şi Birmania. al provinciei Buenos Aires. max. Căi rutiere: 18.: Arrecife . Centru adm. Suprafa a: 973 km2. Pescuit. Popula ia: cca 2. Suprafa a: 236. Centru industrial: rafinării de petrol. Poten ial hidroenergetic. Suprafa a: 42. República Democrátică Populară ~. viticultură. loc. piei. Pomicultură. Universitate. arahide. cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . apatită. Lă ime max. Exportă orez. Turism. prelucrarea lemnului. port la Oceanul Atlantic.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei.: Toulouse . Relief muntos şi de podiş. în sud păduri de conifere. lînă. Climă tropicală. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . Climă tropicală musonică. în special a oilor. între China. Resurse naturale: minereuri de fier. forestieră. Climă arctică. nichel. Suedia. alimentare (prepararea cărnii). materiale şi produse din lemn. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. Creşterea animalelor (bovine. Industrie extractivă (bauxită. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. aur. oraş în E Argentinei. centrul adm. cafea. pe teritoriul statelor Norvegia. ghips. fabrici textile şi de produse alimentare.: 50–118 m. Suprafa a: 400 mii km2. 670 m). construc ii navale.: 3385 m. citrice. tutun. situat pe fluviul Huanghe .: 100 km. Oraş pr. situat în peninsula Indochina. Lungime max. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Relief muntos vulcanic (alt. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Relief predominant muntos. huilă. petrochimie. plumb). Vegeta ie de tundră.5 mil. combustibili. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . bivoli. carne. mare în bazinul Oceanului Arctic. Capitala: Vientiane . porumb.1 mii km 2. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. Expl.5 mil.8 mii km2. 88% din teritoriu). bumbac. electrotehnică. Ad. regiune în N Europei. mahon. Popula ia: 45 mii loc. Centrală nucleară. bunuri de larg consum. insulă în V arhipelagului Canare . med. Pomicultură. Nod de comunica ii. Aeroport. centrul adm. loc. Popula ia: 44 mii loc. Ad. forestiere. Ad. Importă maşini şi utilaje industriale. sericicultură. Creşterea animalelor. XIII pînă în 1790. ovine. Numeroase lacuri şi mlaştini. loc. al provinciei Gansu . Nod de comunica ii.

Hînceşti). loc. textilă ( esături de mătase). Nod de comunica ii (rutier. Laptev (1701–1767). Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. alimentară (vinuri.Láptev Strîmtoárea ~. Sta iune balneoclimate-rică. ulei vegetal etc. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. La 2 iulie 1770. situat pe malul lacului Geneva. Ad. Muzeu arheologic. oraş în Spania. Universitate. în 1430 (1431). Rumean ev. aparatură electrotehnică). Vărzăreşti (rn. Străveche aşezare romană (Lausonna). XII–XIII). i-au învins pe turci. conserve). Turism. medie: 11–16 m. 202 mii loc. în f runte cu mareşalul P. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . Universitate. A. vi ă de vie. Lă ime: 50–62 km. rîu în Republica Moldova. XV). alimentară. bazilică (1548). centrul adm. Monumente de arhitectură: biserică (1180). feroviar. pomi fructiferi). Centru comercial (trafic de mărfuri). Catedrală (sec. Sta iune balneoclimaterică. oraş în S-E Italiei (Puglia). Lungime: 263 km. situat pe rîul Piniós . citrice. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. Ruinele unui amfiteatru roman. punct vamal. I. măslini. fluvial. în conurba ie). afluent al Dunării. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. comercial şi turistic. Tîrguri agricole anuale. afluent pe stînga al Prutului. În sec. centru adm. Universitate. Centru comercial şi turistic. port la Marea Mediterană. al inutului Lăpuşna. 361 mii loc. Muzee. Industrie electrotehnică. Universitate. farmaceutică. de prelucrare a lemnului. alimentară (conserve de fructe). Lungime: 30 km. Popula ia: 5 mil. alimentară (ulei de măsline. Sta iune balneoclimaterică. Catedrală (sec. Industrie textilă. regiune în partea centrală a Italiei. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . Centru adm. a hîrtiei. oştirile ruseşti. Ungheni). strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . Suprafa a: 17. oraş în V Siriei. aerian). Industrie uşoară. Aeroport interna ional. rîu în Europa Centrală. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. textilă. oraş în V SUA (Nevada). al cantonu-lui Vaud. Centru financiarbancar. Lungime: 70 km. Izvorăşte la E de com. port în N insulei. 139 mii loc. Cantemir). XIV–XVI: tîrg. Lungime: 1154 km. produse din ceramică. pe rîul Larga. rîu în Republica Moldova. Industrie textilă. Industrie constructoare de maşini. Castel episcopal (sec. Ruine antice. Cercetări nucleare. alimentară. 115 mii loc. doc. Muzeu. în Austria şi Germania. 197 mii loc. Zonă industrială şi agricolă (cereale. Hidrocentrale. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). Izvorăşte în apropierea com. palat episcopal (1420–1428). de prelucrare a metalelor. Repara ii navale. XV–XVIII). a materialelor de construc ie.). Izvorăşte din Alpii Austriei. afluent pe stînga al Prutului. 101 mii loc. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. comună în Republica Moldova (rn. Lărgu a (rn. Centru comercial (export de tutun).: Roma .2 mii km 2. de încăl ăminte. (252 mii loc. At. alimentară.

situat pe fluviul Weisse . textile. pe teritoriul statelor Guatemala. Pescuit.). Universitate (1904). Academii (de ştiin e. XVI–XVII). Muzeu. sec. Industrie extractivă (antracit). Poten ial hidroenergetic. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). motoare pentru avioane etc. oraş în E Germaniei (Sachsen). Castel (1250. Monumente istorice şi de arhitectură. Centru industrial (mase plastice. vi ă de vie. Fondat în sec. XII). Catedrală (sec. XVI). Vitim. Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. aerian). “Rembrandt“. port în delta Rinului . feroviar. 89 mii loc. fabrici de produse chimice. Universitate. doc. Biserica Sf. clădiri vechi). Honduras. km2. produse chimice. textile. hîrtie.5 mil. încăl ăminte. Biserici (sec. centrul adm. Muzee: etnografic. Biserică (1518–1529). în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. poligrafie. textilă. 530 mii loc. oraş în N-V Spaniei. instrumente muzicale. în 1489. Lungime: 325 km. reşedin ă a raionului Leova. Navigabil pe cursul inferior. Mănăstire (sec.1 mil. la 97 km S-V de Chişinău. produse alimentare. Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . (2. 1158 m). Castel (sec. Aeroport. Suprafa a: 303 km 2. loc. a lemnului şi a pielei. oraş în S-V Olandei. Muzee. Afluen i: Kirenga. Nod de comunica ii (feroviar. mobilă şi hîrtie. XVII–XIX). doc. prelucrarea lemnului. mase plastice. Aldan. produse alimentare). Cuvioasa Parascheva (1818). Important centru industrial. Industrie uşoară. citrice. 495 mii loc. 146 mii loc. automobile. comercial şi cultural. Fondat în 882. Resurse hidroenergetice. de pielărie. Observator astronomic. mobilă. X. Biserică (sec. Centru industrial: metalurgie. situat pe malul Prutului. încăl ăminte. aparatură electrotehnică. Turism. XI–XII). El Salvador. Universitate. poligrafică. Oraş pr. industrie electrotehnică. Relief muntos (alt. Şantiere navale. Muna . Viliui. primărie (sec. textilă. chimică. Lungime: 4 400 km. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). situat pe canalul Aire . Tîrguri interna ionale. al provinciei Friesland . oraş în N Olandei. Se varsă în Oceanul Pacific. 120 mii loc. max. militar. la 15 km de Haaga. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. Fabrici alimentare. 13 mii loc. locomotive. Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. At. XIX). Aeroport. metalurgică. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. Suprafa a bazinului: 2. At. insulă grecească în Marea Ionică. alimentară. Nod de comunica ii (rutier. Popuila ia: 25 mii loc. Monumente de arhitectură (primărie. oraş în Republica Moldova. farmaceutică. textile. XI. fluviu în America Centrală. Aeroport. Nod de comunica ii. hîrtie.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia).: Lefkás . alimentare. 55 mii loc. ca oraş ( Lipsk ) în sec. XIII–XIV). situat pe rîul Se . biserici (sec. în conurba ie). de arte grafice). primărie (sec. rutier). de prelucrare a metalelor. XVI–XVI). Pescuit. XII). alimentară. Vechi centru tipografic. Măslini. Templul lui Apolo în ruine.

XVII). Planta ii de citrice. Oraş pr. de telefon. legume. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. chimică. castorul. lînă.35 mii km2. mobilă. de televiziune. roci de construc ie. alimentară (carne. VII î. 114 mii loc. max. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. loc. energetică. străbătute de şosele şi căi ferate. plante furajere. Se practică apicultura. sfeclă de zahăr. produse petroliere. situat între Estonia. Căi rutiere: 5 324 km. de aparate electronice şi electrotehnice. de mobilă şi încăl ăminte. la grani a Italiei cu Elve ia. marmoră. Culturi agricole: grîu. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. turbării. Turism. chimică. Hr. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. Relief predominant muntos. Fondat în sec.2 mil. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). Exportă maşini şi utilaje industriale. secară).6 mil. plumb. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Popula ia: 116 mii loc. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. Relief deluros (alt. măslini. frigidere. de încăl ăminte şi textile. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. bovine. încăl ăminte. Climă mediteraneană. roci de construc ie). de hîrtie. Parc din sec. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. produse industriale şi alimentare. porumb. . loc. Capitala Masseru .6 km. Belarus şi Lituania. legume. Suprafa a: 64. vagoane. picturi rupestre din milen.Lepontíni Mún ii ~. Suprafa a: 30. Importă mijloace de transport.6 mii km2. XV). sorg. cabaline. lîngă ărmurile Turciei. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. Centrale termoelectrice. Culturi de măslini şi vi ă de vie. max. Lungime: 130 km. 968 m). 150–300 m). la ărmul Mării Baltice. Suprafa a: 1. aparate de radio. Dispune de materii prime (dolomit. Rusia. biserici (sec. alimentară). Regátul ~. Exportă confec ii. Culturi agricole: cereale (orz. stat în N-E Europei Centrale. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~.: 3570 m. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. Industrie extractivă (diamante. max. de tricotaje. turbă. Izvoare termale. IX. cartofi. ursul brun. Popula ia: 2. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. fructe. tutun. mohair. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. piei. Pescuit intens. crom. Apar ine Greciei. de produse chimice. Vegeta ie predominant de stepă. culme muntoasă în mun ii Alpi . engleza. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. situat pe rîul Dyle . în special se cresc caprine. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. vite. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). grîu. situat în S Africii. Limbi oficiale: sotho. ghips. Pescuit. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . diamante. lapte). Viticultură. Faună relativ săracă.: Mytilene . Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . Relief format de podişul Basuto (alt. ondatra. Pescuit. Popula ia: 2. Capitala: Riga . calcar. Alt. Universitate.61 mii km2. Limba oficială: letona. Zăcăminte de magneziu. motoare electrice. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Căi ferate: 2. Este dezvoltată creşterea animalelor. Faună variată: zimbrul. porcine). de produse alimentare. XVI–XVIII. mijloace de transport. lemn). de mobilă. 3482 m) în E şi S.

Păduri tropicale. alimentare). zahăr. la 12 km N de Köln .4 mii km2. viticultura.3 mii km. între Sierra Leone. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). exploatări forestiere. cauciuc natural. minereuri de fier.: Stornoway . port pe fluviul Rin .5 mil.3 mii km2. mobilă. alimentară. Turism. metalurgică. Capitala: Beirut . hipopotami. Oraş pr. Popula ia: 3. cimpanzei. creşterea animalelor (ovine. palmieri. Exportă animale vii. minereu de fier. Capitala: Monrovia . cafea. batate). 1349 m). manioc. datorită taxelor mici). Climă mediteraneană. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. antilope. Popula ia: 28 mii loc. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. stat în Africa de Vest. orz. max. combustibili. Turism intens. stat în Asia de Sud-Vest. Suprafa a: 2. bananieri. Climă oceanică. de cafea şi de cacao. banane. Divizat în 13 comitate. uleiuri vegetale. citrice. Dispune de resurse naturale: cărbune. mare producător de vopsea. Parcuri na ionale. porumb. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt.: Tacloban . Pescuit. ghips. pescuitul. Creşterea animalelor (caprine. sare. legumicultura. alt. Faună bogată: leoparzi. Climă subecuatorială. 2814 m) în E. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Exportă cauciuc. trestie de zahăr. ovăz. între Siria şi Israel. Planta ii de cocotieri. Meşteşugărit. Relief vulcanic (alt. Căi ferate: 493 km. textilă. Suprafa a: 11. lemn şi produse din lemn. Importă maşini şi utilaje industriale. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. 400–600 m). Relief de podiş (alt. filme fotografice). rezerva ii naturale. Pescuit. uraniu. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. agricultura (arbori de cauciuc. industria uşoară (de ciment. Creşterea animalelor. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). lînă. aur.4 mii km2. citrice. 1752 m). Rafinării de petrol. caprine. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. Relief muntos. Faună relativ săracă. 168 mii loc. Guineea şi Côte d’Ivoire. diamante. max. mangan. A . Limba oficială: araba.9 mil. loc. diamante. titan. produse lactate). din N-E Oceanului Atlantic. citrice. (2000). bovine). orez. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . Suprafa a: 10. porumb). Popula ia: 1. Ramuri agricole: pomicultura. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. metale şi produse din me Libéria República ~. Vegeta ie montană (păduri de cedru. produc ia de cereale (grîu. loc. Pescuit şi recoltarea de bure i. măsline. 9% din teritoriul ării). produse chimice şi alimentare. şi de stepă. max. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . mangan. loc. Oraş pr. Importă maşini şi echipamente de transport. Suprafa a: 8 mii km2. opera ii financiare. porcine). roci de construc ie. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . Climă tropicalmusonică. Limba oficială: engleza. mijloace de transport.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). ovine. Căi rutiere: 10. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . textile. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. constructoare de maşini. turism şi comer . grafit. încăl ăminte. max.3 mil. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . Popula ia: 3. aur). insulă în E arhipelagului Filipine.

ovăz). îngrăşăminte azotoase.3% din teritoriu). oraş situat în V ării. Viticultură. aparate electronice şi optice. Observator astronomic. At. Fondat în 1849. Suprafa a: 5. Muzeu memorial. în mun ii Alpi. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). Centru adm. chimice. localitate în N-V Republicii Cehe. cacao. produse agricole. Rezerva ii naturale. Produce cabluri electrice. Climă temperat-con-tinentală. Bogate resurse în subsol: petrol. cu zone de podiş pietros în V. 2599 m). Principátul ~. Muzee (arheologic. colinare şi de cîmpie în N-E. bunuri de larg consum. curmali. Căi rutiere: 323 km. arahide. Capitala: Tripoli . esături şi confec ii. Ligúria . gaze naturale. Popula ia: 5. sare. alimentare). siderurgică. rutier. cafea. max. produse electrotehnice. alt. învecinat cu Egipt. produse chimice. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. maşini-unelte. Metalurgie. chimică. păşuni alpine (30%). legume. caprine. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. Căi navigabile interne. alimentară. Ciad. Industrie siderurgică. Turism. migdali. km2. alimentară. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. textile. combustibili. 420 mii loc. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. cu masive muntoase în N-V (alt. Industrie extractivă. cămile. măslini. Limba oficială: germana. tutun. Suprafa a: 160 km 2. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. 400–600 m). Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. păduri mici (0. de ciment. Monumente (catedrală. la ărmul golfului Genova .4 mii km2. 2 286 m). Algeria şi Tunisia. produse din metal şi chimice. Limba oficială: araba. stat în partea central-sudică a Europei. în 721. loc. fluvial). port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). Niger. max. Universitate. construc ii navale. textile şi alimentare.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . Se cresc animale pentru lapte şi carne. doc. loc. ghips. Relief de pustiuri şi semipustiuri. hîrtie. Căi ferate: 19 km. sulf. batate. Prin port se exportă lemn. textilă. la 16 km N-V de Praga. situat la ărmul Mării Mediterane. Este dezvoltat meşteşugăritul. minereu de fier. situat pe stînga fluviului Meuse . Nod de comunica ii (feroviar. arahide. Vegeta ie semideşertică: păşuni. Aeroport. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Se cresc ovine. Importă maşini şi echipamente industriale. textilă.98 mil. învecinat cu Elve ia şi Austria. al prvinciei Liége . de artă). alimentară. biserici. încăl ăminte. lînă şi covoare. produse alimentare. în oaze – citrice. centru adm. 212 mii loc. Capitala: Vaduz . Popula ia: 1.9 mil. Industrie de prelucrare a metalelor. regiune în N-V Italiei.: Genova . Popula ia: 33 mii loc. Culturi agricole: măslini. bovine. vi ă de vie. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . palat episcopal). Universitate (1970). stat în N Africii. precum şi muntos în E (alt. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. uraniu. calcar. Este divizat în 11 comune. constructoare de maşini (automobile. Exportă maşini şi mijloace de transport.7 mil. vi ă de vie. bumbac. materiale de construc ie. citrice. chimică. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. electrotehnică. textilă. Sudan. Centru financiar mondial. cu Deşertul Libiei în E şi reg. Centru carbonifer. lemnului şi tutunului. Suprafa a: 1. chimică. Se practică apicultura. biciclete).

Aeroport. Navigabil pe aproximativ 130 km. At. chimică. situată pe rîul Rimac . la 218 km de Paris. Industrie metalurgică. electrotehnică. Industrie metalurgică. Turism. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. Lungime: 93 km. 6. biserici (sec.: Lipari. igarete) şi cultural (muzee. XVIII). Nod de comunica ii. lîngă Lipnic. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Metalurgie. Academie. capitala statului Malawi (din 1975). Academie de ştiin e. textile. Ínsulele ~. parfumuri. Ad. Planta ii de măslini şi smochini. în sec. Biserici (sec. Suprafa a: 30 mii km2. XV–XVIII). prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . Lă ime (la intrare): 245 km. Viena). confec iilor şi produselor alimentare. Fondat în sec. Salina. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. de produse alimentare (conserve de peşte). de prelucrare a lemnului. Fortifica ii (sec. Vulcano . port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. XVII). Centru industrial (pielărie. Nod de comunica ii (aerian. situată pe rîul cu acelaşi nume. Ad. Universită i (cea mai veche din 1551). Monumente de arhitectură (catedrală. Iriga ii pe cursul inferior. Ocni a). Monumente: castel (sec. chimică. Suprafa a: 115 km 2. Briceni). port în golful Akrotiri . Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . pe coasta de S a Fran ei. capitala statului Perú. Iaşi. biserici). Insule pr. Festivalul vinului. mobilei. Fondată în 1535.Ligúricã Lille [lil] Márea ~. oraş în S insulei Cipru. Moscova. 250 mii loc. doc. Universitate.: 2 650 m. capitala Portugaliei. Universită i (cea mai veche din 1288). XVII). Aeroport. Paris. XIV–XVI). a celulozei. hîrtiei şi sticlăriei. Pescuit. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Academie de ştiin e (din 1779). Lungime: 1600 km. Aeroport. alimentară. alimentară. localitate în Republica Moldova (rn. Se mai numesc Insulele Eoliene . catedrală (sec. autor de studii militare. golf al Mării Mediterane. 180 mii loc. Parcuri. constructoare de nave şi vagoane. XII). Muzee. Castel (sec. la S de oraşul Xai-Xai . 144 mii loc. Muzee.: peste 1000 m. Muzee. Roma. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. prelucrarea lemnului (mobilă). Pod peste Prut. turism).5 mil. oraş în N Fran ei. Centru vamal de frontieră. Eugen Adamovici (1876–?). XV. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. XIV –XIX). pod suspendat (în lungime de 2770 m). oraş în Republica Moldova (rn. Odesa. Muzee. construc ii de maşini. Viticultură. XI. Se varsă în Oceanul Indian. Rafinării de petrol. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. max. 820 mii loc. Palatul Regal (sec. pilot român. textilă. Industria tutunului. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. La 20 august 1470. tenor. fluvial). apar inînd Italiei. mare în bazinul mediteranean. Grădină botanică. catedrală (1147). Biblioteca Na ională. loc. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. de textile şi confec ii. fluviu în S-E Africii. între ărmurile Italiei.

rutier. biserici (sec. loc. textile. X). textilă. monumente) şi industrial (metalurgie. Este divizat în 10 provincii. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. echipament electric. capitala Sloveniei. Exportă maşini şi utilaje industriale. cretă). At. Se mai cultivă sfeclă de zahăr. cînepă) şi furajere. Limba oficială: lituaniana. fructe). Construc ii de turbine şi maşini grele. Turism. alimentară (conserve. aparate electrotehnice. televizoare). Turbării. motoare Diesel şi pentru avioane. cartofi. produse lactate). Teatre. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. textilă. Pescuit intens. stat în N-E Europei Centrale. aerian). Lobámba Locárno Lód´z . Academie de ştiin e şi de arte. XV–XVI. frigidere. Aeroport. Monumente. cultural (galerii. At. teatre. Numeroase rîuri şi lacuri. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. 16 mii loc. plante textile (in. Nod de comunica ii (feroviar. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. pe malul de N al lacului Maggiore . Important centru comercial (bumbac. textile şi alimentare). hîrtie. Universitate. situată în partea central-vestică a ării. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. prin golful Biscaya . sub 300 m). Centru cultural comercial şi industrial. ghips. secară). nave. X. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. Cercetări nucleare. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. doc. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. Industria lemnului (mobilă). Muzee. Monumente: cetate (sec.3 mii km2. XV–XVIII). construc ii de maşini. la peste 1100 m alt. la 120 km S-V de Varşovia. primărie (1718). biserici (sec. poligrafică. Fondat în sec. de încăl ăminte. lemn. în 1144. situat între Letonia. Universitate. muzee). dolomită. (1. a celulozei şi hîrtiei. şantiere navale. Climă temperată cu nuan e maritime în V. la 290 m alt. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. 852 mii loc. 12 mii loc. încăl ăminte. oraş în S-E Elve iei (Ticino). alimentară. chimică. de ciment. XII). în 789. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. produse chimice. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). rafinării de petrol. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. a încăl ămintei. Oraş din 1207.8 mil. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. produse animaliere. produse chimice şi alimentare). Belarus. castel (1342). Popula ia: 3.Lituánia República ~.3 mil. Economie bazată pe industrie şi agricultură. aparataj electrotehnic. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. zahăr. filarmonică. Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. Polonia. oraş situat pe rîul Sava . Centru industrial (construc ii de maşini textile. 335 mii loc. 492 mii loc. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. Muzeu Na ional. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. Lungime: 1 020 km. XVII–XVIII). Capitala: Vilnius . Este legat prin canale cu Sena şi Saône . în conurba ie). capitala legislativă a statului Swaziland. grîu. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. Sta iune climaterică şi turistică. doc. loc. cereale. Suprafa a: 65. transformatoare. în produc ia cerealelor (orz. muzee. de automobile şi de aparatură electrotehnică. Muzee. Universitate. Monumente: castel (sec.5% din teritoriul ării). chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). aparate de filmat.

construc ii de avioane. motoare electrice. Lungime: 965 km. în conurba ie. fructe. Fondat de spanioli în 1781. Edine ). Aeroporturi. Popula ia: 375 loc. de produse alimentare. maritim. În sec. cosmetice şi parfumuri. în mare parte. XVII). Termocentrală. Populată în antichitate de cel i. cucerită de romani. din sec. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. apoi. coloran i. şantiere de repara ii navale: produse chimice. revenind Fran ei în 1919. la Germania în 1871. Sectoare mlăştinoase. instrumente de măsurat. loc. Zonă industrială (metalurgie. capitala Marii Britanii (Anglia). Centru comercial (pentru marmură. automobile. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. cunoscut cu numele latin Londinium . alimentară. cauciuc. orez. afluent pe stînga al Prutului. minereu de fier. textilă. lîngă comuna Lopatnic (rn. Monumente: Turnul Londrei (sec. medicamente. Suprafa a: 17 km2. Anexată la Fran a în 1648. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. Observator astronomic.: Metz. Administrat de Australia. palate (sec. afluent de stînga al rîului Chari . Navigabil în sezonul ploios. Hr. Universitate. port la golful Benin . Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. XV–XIX). de textile şi confec ii. Brescia . provincie istorică în N-E Fran ei. regiune în N Italiei. textilă. [lo´mee] capitala statului Togo. XI). alimentară. aparate de radio şi televiziune. loc. suburbii şi oraşe-satelit.9 mii km2. clădiri vechi. I d. În antichitate a existat ca aşezare celtică. vopsele şi lacuri. Mare centru industrial (siderurgie. cărbuni. construc ii de avioane. Se cresc animale pentru carne şi lapte. cafea. Briceni). Parcuri celebre. . confec ii. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). Universitate. XII – capitala Angliei.: Milano. chimică. port pe Tamisa . Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). apoi de franci. mobilă. produse alimentare. Industrie poligrafică şi cinematografică. VII – centru al regatului anglo-saxon.1 mil. Rafinării de petrol. textile şi alimentare). biserici (sec. 368 mii loc. Ínsula ~. Rafinării de petrol. în sec. teritoriu dependent. cacao.Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). Muzee. Lungime: 57 km. Industrie metalurgică. aerian). Popula ia: 9 mil. Culturi cerealiere. ulei de palmier). Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. esături de lînă şi bumbac. 7. fabrici de ciment. rîu în Republica Moldova. aparate optice. catedrală (sec. Universitate. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. prelucrarea şi chimizarea petrolului. Se cultivă grîu. Bergamo. bumbac. 10 mil. loc. a încăl ămintei. maşini-unelte. Resurse naturale: forestiere. Mare centru ştiin ific şi cultural. Muzee. maşini agricole. Nod de comunica ii (rutier. Pomicultură. Aeroporturi. Cercetări spa iale. Oraş pr. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. constructoare de maşini. Oraşe pr. Teatre. produse chimice. Sta iuni balneare. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. Suprafa a: 23. Creşterea animalelor. lemnului şi bumbacului. XII–XVIII). a devenit centrul provinciei romane Britannia . locomotive şi vagoane. Industrie de prelucrare a marmurei.

XIII–XIV). oraş în E SUA (Kentucky). produse chimice. încăl ăminte. situat pe rîul Bystrzyca . Centru industrial (autocamioane. XIV–XVII). Universitate. Se exportă bumbac. poligrafică. capitala Angolei. textilă. Industrie metalurgică (cupru). Teatre.8 mil. Institu ii comerciale. Centru industrial: metalurgie. Fondat în sec. biserici (sec. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. pe cursul Oltului . primărie. Por elanuri. ára Lóviştei . cafea. port pe rîul Ohio . sare gemă. electrotehnică. loc. IX. prelucrarea lemnului. constructoare de maşini-unelte. produse textile şi alimentare). situat la golful Mexic . 264 mii loc. pe rîul Gomati.: Baton Rouge . automobile şi tractoare. Forma iune statală românască în sec. Universitate. palate). construc ii de avioane. hîrtie. Aeroport. centrul adm. loc. în 1233. şantiere navale. Lúdwigsburg . maşini agricole. textile. produse chimice. ciment. biserici (sec. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. At. centrul adm.5 mil. Universitate. Nod de comunica ii. prelucrarea lemnului. prelucrarea lemnului şi sticlei. situat pe rîul Neckar . 1. electrotehnică. chimică. Popula ia: 4. 85 mii loc. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. Aeroport. textilă. prelucrarea lemnului. XVI. aparatură electrotehnică. oraş în E Poloniei. Vi ă de vie. la 56 km N-E de Hamburg. trestie de zahăr. XII–XVII). palate. Muzee. Fondat în sec. constructoare de maşini. 150 mii loc. Fondat în 1779. aparataj electrotehnic. doc. ghips. Suprafa a: 135 km2. 243 mii loc. instrumente muzicale. Muzeu arheologic. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). spital (sec. Resurse naturale: petrol. Nod de comunica ii. poduri (sec. construc ii de automobile şi maşini electrice. primărie (1389). situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . soia. XIII–XIV). oraş în S-V Germaniei. Oraş din 1178. alimentară. Aeroporturi. Muzee. Construc ii de maşini şi utilaje de transport. castel (sec. Fondat de portughezi în 1576. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. produse chimice şi alimentare). produse alimentare. Monumente: castel regal (1704–1733). al cantonului Lucerna . Sta iune turistică. Suprafa a: 134 mii km2. Fondat în 1704. Nod de comunica ii. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. la 160 km S-E de Varşovia. gaze naturale. Muzee. mănăstire (sec. textile şi alimentare). oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). Fondat în 1143. Centru adm. Universitate.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. de încăl ăminte. textile şi alimentare. Se cultivă bumbac. 700 mii loc. 362 mii loc. Centru industrial: metalurgie. Nod de comunica ii. XVI). Se cresc animale pentru carne şi lapte. al statului Uttar Pradesh . reconstruită şi transformată). Muzee. minereu de fier. X–XIII. XVIII). construc ii de maşini. Industrie metalurgică. alimentară. Fondat în sec. Monumente: biserici (sec. Centru industrial (metalurgie. oraş în Elve ia central-nordică. pomi fructiferi. produse chimice şi alimentare. XIV). chimică. Monumente (moschee. VIII.

Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. oraş situat în S ării. Nod de comunica ii.6 mii loc. capitala statului Luxemburg. Basarabeasca). 220 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Nod feroviar. doc. textilă. la 1300 m alt. mase plastice. oraş în N-V Ucrainei. produse chimice. Aeroport. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . At. ceramică. în apropiere de grani a cu Polonia. rîu în Republica Moldova. loc. Corten (rn. pe rîurile Alzette şi Pétrusse. 78. lîngă com. doc. Lungime: 60 km. igarete. Castel (1702–1706). Muzeu. produse alimentare) şi comercial. produse alimentare). catedrală. rutier). At. esătorii de bumbac. Filatură de mătase. Cimişlia). hîrtie. Teatre.8 mii loc. Universitate. de încăl ăminte. palate. Muzee (istoric. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. Fondat în 1020. 5 mii loc. utilaje pentru transport). Aluatu (rn. Tradi ii militare istorice. afluent pe stînga al Ialpugului . oraş în N-E Fran ei (Lorena). electrotehnică. în 1334. Taraclia). Centru industrial: automobile. fabrici textile. Universitate. cupru). 25 mii loc. la S-V de Leipzig. 1 mil. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. alimentară. la 2 aprilie 1711. metalurgică (aluminiu. rîu în Republica Moldova. situat pe rîul Lippe . produse de pielărie şi alimentare. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). Produce faian ă. capitala Zambiei. de aparate electrice. Teatru. Universitate (1668). [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. Institut etnografic. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. Lungime: 85 km. fabrici de ciment. chimico-farmaceutică. Teatru. 49. oraş în S-V Suediei. Timiş). mobilă. al faian ei). textilă. Muzee. Biserica Sankt Georg (1360–1366). Catedrală anglicană. dantelării. aparate electrice. 97 mii loc. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. Fondat în 1905. tricotaje. afluent pe dreapta al rîului Lunga . de încăl ăminte. Industrie extractivă (cărbune). Muzeul Na ional. Oraş din 1210. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). remorci. în 963. textile şi alimentare). Monumente: biserici. lîngă com. Centru industrial (textile. mase plastice. Industrie constructoare de maşini (caroserii. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. Taraclia). mobilă. la 17 km N-E de Malmö. jucării. mobilă. 85 mii loc. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie.Lúgoj municipiu în România (jud. situat pe valea rîului Timiş . produse alimentare. situat pe rîul Meurthe . încăl ăminte. Oraş din 1244. alimentară. Centru industrial (o elării. oraş situat în S ării. Aici. Muzeu de istorie.

vopsele. stat antic în N Greciei. Macaréna Macedónia . produse alimentare. Hr. Două universită i (1809. Capitala: Luxemburg . Nod de comunica ii (feroviar. Populat de slavi în sec. aur. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu).: Manila. minereu de fier. Relief muntos vulcanic (alt. maşini textile. Alt. Palatul Artelor (muzeu. 160 mii loc. tutun. la 674 km S-E de Cairo. minereu de fier. cărbune. 221 mii loc.). XVIII). produse alimentare (carne. Păduri şi savane. Industria lemnului. Cunoscut din sec. Expl. Aeroport. Aeroport. XVII). 1875). confec ii. Centru industrial: automobile. Căi ferate: 275 km. Limbi oficiale: franceza. hîrtie. Transformat în provincie romană. situat pe fluviul Nil . materiale plastice. max. Hr. gaze naturale. şi cunoscut cu numele Lugdunum . XII–XIII). crom. Suprafa a: 108 mii km2. aparate electrotehnice. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. automobile. biserici (sec. 2928 m). ovăz). Parc na ional. cu regiuni colinare (Gutland ). Mare centru industrial: metalurgie. oraş în V Ucrainei. devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. orz. 811 mii loc. produse alimentare. Baguio. loc.. fluvial). produse chimice. încăl ăminte. Popula ia: 35 mii loc. vin. porumb. Vestigiile templului Amon (sec. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. tutun. XVII–XVIII). Nod de comunica ii (feroviar. situat între Fran a. produse textile şi alimentare. vi ă de vie. At. Centru comercial pentru produse agricole. produse petroliere. germana. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. vopsele. tricotaje. în 1256. XIII–XVII). cărbune. Suprafa a: 2 586 km 2. de cupru. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). Centrul unei zone agricole. Guejar şi Guayabero . Floricultură. cauciuc. hîrtie. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). bazată pe industrie şi opera ii bancare. Importă materii prime minerale. Universitate. conserve). petrol. Turism. rutier. sec. sticlărie. Expl. Culturi: trestie de zahăr. de mangan. Exportă maşini şi echipament de transport. V–IV î. Culturi agricole: cereale (grîu. plante furajere. la 460 km S-E de Paris. roci de construc ii. Aeroport. energie electrică. Întemeiat de romani în anul 43 î. aerian). Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. cabluri. Popula ia: 428 mii loc. lemn. Muzee. a. Siderurgie. XVII). mangan. Climă subecuatorială.1. rutier. instru-mente medicale. Hr. Turism intens. 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . catedrală (sec. Căi navigabile interne. Relief format în N de podişul Ardeni (alt.Luxembúrg stat în Europa de Vest. mangan. Fondat în 1752. Hr. primărie (sec. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Monumente: biserici (sec. Silvicultură.). catedrală dominicană (sec. cauciuc sintetic. lan muntos în Columbia central-sudică. Vechea denumire românească: Liov . Economie dezvoltată. teatru (sec. VI–VII. situat pe fluviul Ron . [´luksor] oraş în S-E Egiptului. cartofi. mobilă. lapte. între rîurile Duda. port în delta Amazonului.26 mil. medicamente. de ghips. construc ii de maşini. Căi rutiere: 5 160 km. XIX). Oraşe pr. clădiri în stil baroc (sec. prelucrarea lemnului. mase plastice. Expl. cu nuan e maritime. Climă temperată. max. ciment. Belgia şi Germania. cocotieri. doc. XIV–XIII î. XII). XII–XIX). Lucena ş.: 3 050 m. Muzee. maşini agricole. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. anvelope.

porcine. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). esături. VIII). grafit. Popula ia: 2. oraş în S-E Indiei. Climă subtropicală. Centru adm. zinc. orz). cromite. cartofi. cărbune. al statului Tamil Nadu. porumb. uraniu. stat în S Europei. pietre pre ioase. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). Industrie textilă. ovine. caprine. cacao. Madéira Madiun Madrás . minereu de fier. catedrale (sec. oraş în Indonezia. minereu de fier. situat pe insula Java. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Resurse subterane: lignit. port la Oceanul Indian. porumb. păşuni montane. zahăr. după Mississippi . Muzee. Faună bogată. mică. Suprafa a: 797 km 2. Suprafa a: 587 mii km2.4 mil. banane. Se practică meşteşugăritul. Centru industrial (construc ii de vagoane. bere). Lungime: 4 600 km. Exportă maşini şi utilaj de transport.: Funchal . fluviu în N-V Canadei. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. lîngă coasta de N-V a Africii. marmură. Este organizat în 6 provincii. la cca 150 km S–V de Surabaya. Pescuit în lacuri. tutun. Universitate. bumbac). Importă maşini. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. constructoare de maşini. Repara ii feroviare. beriliu. Conservator. vanilie. Limba oficială: macedoneană. Industrie extractivă. XVI–XIX). bumbac. metale. Creşterea animalelor (bovine. textilă. montaj de automobile. Industrie metalurgică. de ciment şi hîrtie. nichel. mangan. pielărie. Bulgaria şi Grecia. arbori de cafea. Capitala: Skopje . República ~. Relief format de un platou central (alt. mirodenii. Climă tropicală umedă. Se cresc animale: bovine. bata i. ovine). porcine. loc. max. Trestie de zahăr. viticultură. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). columbit. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. sodă caustică). cartofi. de prelucrare a tutunului. citrice. Muzee. Teatru. 5. franceza. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. Pescuit intens. Popula ia: 16. Pomicultură. cu zone muntoase (alt. piei. Pia ă agricolă (pentru cafea. Căi ferate: 1095 km. de pielărie. cafea. tutun. manioc. textile şi confec ii. combustibili. mei. forestieră. Suprafa a. conserve de carne şi peşte). crom. vin. bananieri. santal) şi de savană.Macedónia República ~. produse chimice şi manufacturiere. mijloace de transport. Se cultivă cereale (în special grîu. aur. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. XVII). orez. loc. orez. zahăr. sorg. Limbi oficiale: malgaşa. Se mai cultivă orez. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. mangotieri. siderurgică. poligrafie. arahide. produse alimentare). Divizat în 30 de districte. 2 251 m). cu varia ii în regiunile montane. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Aeroport. motociclete. 100–1 500 m). loc. între Albania. de produse alimentare (zahăr. Teatre. bumbac.5 mil. max. alimentară (ulei.7 mii km 2. utilaje şi echipamente industriale. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . Capitala: Antananarivo . Popula ia: 265 mii loc. Exportă minereuri de grafit. biserici (sec. ghips. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. al doilea ca lungime din America de Nord. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. energetică. situat în N Peninsulei Balcanice. sfeclă de zahăr. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. Nod de comunica ii. Serbia şi Muntenegru. 25. alimentară şi de prelucrare a tutunului. Popula ia: 108 mii loc. Suprafa a: 648 km 2. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. Sta iuni balneoclimaterice. centru adm. stat în V Oceanului Indian.01 mil. Economie predominant agrară.

palate. loc. Pescuit. în 932. Turism. Lágo ~. moschee. Fondat în 1857. Teatre. Climă ecuatorială musonică. pagode. loc. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. Popula ia: 1. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. Lungime: 563 km. celuloză. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. loc. Expl. centru adm. produse chimice şi farmaceutice. port pe Elba . Numele vechi: Verbano . tutun. Important centru comercial. Fabrici de încăl ăminte. catedrală (sec. afluent pe dreapta al Rinului . XVIII). hîrtie. aparate de precizie. Metalurgie. studiouri cinematografice. produse alimentare. situată în partea de S a mării Java . Păduri ecuatoriale şi de savană.: 372 m. de instala ii şi utilaje industriale. porumb. confec ii. Centru industrial şi cultural. Aeroport. Catedrală gotică (1220–1240). de pielărie şi încăl ăminte. statui ecvestre. Ad. construc ii de utilaje petroliere. siderurgică. pe rîul Belaia . în conurba ie. 471 m). situat pe fluviul Ural . Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). situată pe rîul Manzanares .02 mil.: 1170 m. max. 288. Institut politehnic. Creşterea animalelor (bovine). Metalurgie. 445 mii loc. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . Suprafa a: 92 mii km2.1 mil. 3. industrial şi cultural.9 mil. palate. prelucrarea lemnului. At. XVIII) etc. Popula ia: 1. Monumente: templu. Construc ii de automobile. Port pr. Arcul de Triumf (sec. textile. prelucrarea lemnului.: Angusta . oraş în Germania (Saxonia Superioară). At. oraş în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (magnetită). Turism.: Sumenep. produse alimentare. avioane. constructoare de utilaje miniere şi de transport. la 435 km S de Madras . aparataj electronic şi optic. 168 mii loc. al regiunii cu acelaşi nume. la 194 m alt. Institu ii de învă ămînt superior. în 805. Relief colinar (alt. Muzee. de petrol. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. loc. Se cultivă cereale. Aeroport. sticlărie. Izvoare minerale. pomi fructiferi. Lă ime: 38–1170 km. tipografii. Şantiere navale.5 mii km2. Nod feroviar. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). Universitate. Bangkalan . produse textile şi alimentare. construc ii de maşini grele. Universitate (1508). doc. Se cultivă orez. XI). Suprafa a: 212 km 2. Produce ciment. Muzeu. al Republicii Adîghee. produse alimentare. Turism. 1. Industrie forestieră. produse farmaceutice şi alimentare. Suprafa a: 5.Madríd capitala Spaniei. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. încăl ăminte. cartofi. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . Lungime: 524 km. [mejn] stat în N-E SUA. max. manioc. Ad. Teatre. Pescuit. Oraşe pr. doc. Nod feroviar. cocsochimică. centrul adm. sticlă.: Punta Arenas .5 mii loc. Turism. oraş în Federa ia Rusă. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). Filarmonică. Avicultură. minaret. biserici (sec. Centru adm. max. textile şi alimentare. locomotive. Muzee. vi ă de vie.25 mil. la 131 km S-V de Berlin. XVII). Nod de comunica ii.

medicamente. bazată pe agricultură. 555 mii loc. Aeroport. format de cca 10 mii de insule. Căi navigabile interne. Suprafa a: 118. fortărea ă maură (sec. bovine. max. arahide. cocotieri. Economie slab dezvoltată. alimentară. vin. IX–XI). situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. de fructe şi cherestea. Fondat în 1827.5 mii km2. Numărul popula iei este variabil. Denumirea anterioară: Nyassaland . ceai. stat în S-E Africii. porumb. situat între Zambia. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . Relief predominant de podiş înalt (alt. Pia ă pentru vinuri. Exportă tutun. bere). Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole.5 mil. ceai.Maquarie Insula ~. Turism. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Pescuit în lacul Malawi. ovine. cel mai mare de pe glob. 3 003 m). XIII–XIV). bauxită. bumbac. Lungime: 800 km. confec ii. capitala Guineii Ecuatoriale. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia).: 200 m. Planta ii de orez. Importă mijloace de transport. Aeroport. Arhipelágul ~. bauxită. Suprafa a: 176 km 2. Este organizat în 3 provincii. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. Administrat de Australia. combustibili. max. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. bunuri de larg consum. port la Marea Mediterană. Tanzania şi Mozambic. arhipelag în V Oceanului Pacific. zahăr. teritoriu dependent. Căi ferate: 789 km. Resurse de subsol: staniu. Căi rutiere: 27 880 km. la S–E de insula Tasmania. porcine). energetică. Climă ecuatorială. chichewa. lemn. Capitala: Lilongwe . situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. divizate în 24 de districte. arbori de cauciuc. castel (sec. pietre pre ioase). km2. forestieră. Suprafa a: 237 mii km 2. Industrie extractivă (cărbune. max. piei. Popula ia: 10. Capitală din 1968. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. Ad. situat între Asia şi Australia. Sta iune balneară. Universitate. República ~. Relief muntos (alt. 330 vulcani. Climă tropicală. 2 190 m). port în golful Guineea. Centru industrial: siderurgie. biserică (sec. arahide). wolfram. peninsulă în S-E Asiei. 60 mii loc. loc. bumbac. Limbi oficiale: engleza. 5 030 m). Creşterea animalelor (caprine. geologice). şantier naval. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. max. produse alimentare (ulei. extremitatea de S a peninsulei Indochina.7 mil. Climă ecuatorială şi subecuatorială. Suprafa a: 2. XVII). măsline. Lă ime: 64–480 km. Relief muntos (alt. Export de cacao şi cafea. minereu de fier. uraniu. materiale de construc ii.

Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. loc. República ~. Culturi agricole: arbori de hevea. de ciment. de cacao şi de cafea. Pescuit. soia.Maláysia Federá ia ~. caprine. minereuri de fier. textile şi de produse alimentare (zahăr. tutun. Resurse de subsol: aur. servicii balneocurative. mangan. arbori de pîine). Limba oficială: divehi. Popula ia: 11. avînd alt. diamante. textile. Căi ferate: 2 200 km. 500–1000 m). Vegeta ie tropicală bogată. legume. Suprafa a: 1. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. unt. Mále Malí capitala Republicii Maldive. porcine. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. Limba oficială: malaeza. orez. ulei de arahide. lapte). ca . confec ii. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. ovine. cocotieri. mangan. trestie de zahăr. Produce cauciuc natural. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. carne. manioc. Capitala: Bamako. Climă ecuatorială musonică. produse agricole. citrice.2 mii km. manioc. Exportă maşini şi utilaje de transport. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. Relief predominant muntos. Senegal şi Mauritania. copra. Importă mijloace de transport. plante citrice. legume. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. sorg. Exportă peşte şi produse din peşte. uleiuri. Pescuit dezvoltat. Suprafa a: 332 mii km2. fructe. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. fosforite. Aeroport. Se cultivă mei. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. alimentară. produse alimentare (conserve de peşte). situat între Algeria. Se mai cultivă mei. Turism dezvoltat. bubaline. port la Oceanul Indian. Limba oficială: franceza. cherestea. pescuit. Vegeta ie tropicală exotică. gaze naturale). de conserve de fructe. Côte d'Ivoire. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. ulei de palmier. taro. de produse meşteşugăreşti.25 mil. stat federal în S-E Asiei. stat în sudul Asiei. 65 mii loc. loc. bauxită. Burkina Faso. cămile ş. km2. Produce energie electrică. stat în Africa de Vest. Se cresc bovine. Importă produse industriale. bumbac. anvelope. cositor. Capitala: Kuala Lumpur .85 mil. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. cu păduri în valea Nigerului. mirodenii. caprine. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. forestieră. Industrie producătoare de energie electrică. Economie bazată pe turism. ciment. ovine. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. porumb. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). situată pe insula Male . zahăr. grîu. componente electronice. Popula ia: 320 mii loc. aparate de radio. Climă ecuatorial-musonică. combustibili.4 mil. petrol. maşini şi echipament de transport. de ulei de cocos. minereu de fier. arahide. încăl ăminte. fructe exotice. Turism. produse chimice şi alimentare. cauciuc. sector al deşertului Sahara. a. Niger. cea mai joasă de pe glob – 2 m. orez. Guineea. Popula ia: 22. bauxită. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). artizanat. Faună bogată: maimu e. bananieri. Maldíve República ~. Capitala: Male . componente electronice. Industrie energetică. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). lemn. Flotă comercială maritimă. Suprafa a: 302 km2. Se cresc animale (bovine. sare. Căi rutiere: 94.

Fondat în sec. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Rafinărie de petrol. Plajă în lungime de 10 km. ciment. Căi rutiere: 1600 km. produse chimice şi alimentare. Export de petrol adus din Arabia Saudită. hîrtie. Fondat în sec. al statului Amazonas . Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Gozo. primărie (sec. Muzeu. legume. port la strîmtoarea Øresund . capitala statului Bahrain. Suprafa a: 572 km2. ciment. se produce textile. 150 mii loc.: Palma de Mallorca . insulă în Arhipelagul Britanic. conserve de peşte). Suprafa a: 316 km2. Importă materii prime. Ramuri industriale: construc ii navale. loc. Relief de podiş calcaros. Turism dezvoltat. Oraş pr.6 mii km2. centrul adm. plante cultivate. Catedrală (sec. Aeroport. la cca 50 km V de ărmul Angliei. oraş în S Suediei. Naviga ie maritimă. Prelucrarea petrolului. zinc. Fabrici de încăl ăminte. produse chimice. Aeroport. porcine). Capitala: La Valletta . 1. produc ia aparatajului electric şi electronic.2 mil. Limbi oficiale: malteza. Iriga ii.: Douglas . Universitate. loc. Postul de radio local “Radio Vacan a“. Fondat în 1660. XVI). port pe Rio Negro . Aeroport. fragmentat de văi şi coline. mase plastice. Vegeta ie: smochini. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Popula ia: 73 mii loc. República ~. textile. Posesiune spaniolă. Turism. port la Golful Persic . engleza. XIV). măslini. Popula ia: 398 mii loc. legume. roşcovi. situată în partea de V a Mării Mediterane. mobilă. produse alimentare. Oraş din 1846. Pescuit. Popula ia: 600 mii loc. citrice. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). Aeroport. Comino. Pescuit. confec ii. animale vii. Monumente: biserică în stil gotic (sec. Pescuit. castel-muzeu (sec. produse chimice. Pescuit de perle. situată pe ărmul lacului Managua. Statut de autonomie. ovine. sta iune balneoclimaterică în România. Climă subtropicală şi mediteraneană. Rafinărie de petrol. Pescuit. oraş în N-V Braziliei. Culturi: ovăz. cauciucului. Se cresc ovine. Oraş pr. capitala statului Nicaragua. Turism. Grădină botanică. tutun.Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. caprine. XX). alimentare. plumb. Termocentrală. Festival anual de muzică uşoară românească. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. pielei şi iutei. carne. bovine. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. Filfla ) din Marea Mediterană. Se produce aluminiu. bumbac. Turism. Relief deluros. situată pe litoralul Mării Negre. XV–XVI). produse alimentare (vin. maşini şi semifabricate industriale. 1 mil. centru de turism. Suprafa a: 3. Este divizat în 6 regiuni. Exportă vehicule. Creşterea animalelor. textile şi alimentare. Zăcăminte de fier. XII. Creşterea animalelor (bovine. cartofi. tutun. asamblarea mijloacelor de transport. ciment. Universitate. XVI. în Marea Irlandei. situată pe insula Bahrain . Relief muntos şi de cîmpie. fructe. stat în S Europei. Climă temperat-oceanică. 250 mii loc. Centru industrial: şantiere navale. Teatre. lemnului. piei.

de încăl ăminte. constructoare de maşini agricole. fabrici de produse textile (bumbac. Industrie siderurgică. Repara ii navale. tutun. 1. loc. alimentare (cafea. Muzee. produse alimentare. Aeroport. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. Universitate. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Fondat în sec. Aeroport. prelucrarea petrolului şi a lemnului. situată în partea de S-V a insulei Luzon . farmaceutică. XVI). de aparataj electrotehnic şi de precizie. situat la confluen a Rinului cu Neckar . repara ii navale. Pescuit. textilă. şantiere navale. Nod de comunica ii. ulei). Neptun. de produse textile şi alimentare. oraş în S-V Germaniei. municipiu în România (jud. Muzee. 45 mii loc. Monumente: catedrală (sec. Fondat în 1857. Monumente. centrul adm. pe rîul Pasig . produse chimice. cauciuc. Nod de comunica ii (rutier. Turism. Port maritim. de ciment. alimentară. de cosmetică. textile. a. Universită i. cacao.5 mil. 1. VI î. Produce ciment. Constan a). Aeroport. capitala Republicii Filipine. Festivaluri folclorice anuale. Muzee. capitala statului Mozambic. 305 mii loc. Centru industrial: construc ii de maşini. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . centrul adm. de produse alimentare. Universitate. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. Centru turistic. uleiuri vegetale). Lungime: 225 km. lac în S Canadei. Centru religios (mănăstiri. 318 mii loc. încăl ăminte. Teatre. orez decorticat. Universitate. lînă) şi alimentare. XV). de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. Fondat în 1571. construc ii de maşini (automobile). Fondat în sec. Universitate. Şantier naval. locomotive. Localitate fondată în 1571. conserve de peşte. Catedrală (sec. al statului Aragua . electrotehnică. zahăr. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. oraş în N-V Venezuelei. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Important centru industrial: construc ii de avioane. biserici (sec. Servicii financiare şi comerciale. al statului Zulia . Muzeu. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). textile (cînepă). Metalurgie. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . textilă. situat pe rîul Maracay . hîrtie.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). Industrie constructoare de nave. 2 mil. fabrici de textile şi confec ii. Aeroport. chimică. poligrafie. 535 mii loc. alimentară. Venus. Universitate. temple budiste). Pescuit. încăl ăminte. textile. primărie (1877). utilaje miniere şi textile. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă).73 mil. produse chimice. XVI–XVII). Pia ă agricolă pentru cafea. Teatre. automobile. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. 923 mii loc. Fondat în 1596. Jupiter. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). oraş în N Venezuelei. XVII. hîrtie. port la Marea Neagră. Hr. XVIII). igarete. Olimp ş. centrul adm. de celuloză şi hîrtie. de încăl ăminte. loc. Port fluvial. Aeroport. alimentare (zahăr. aerian). biserică (1709). al districtului Mandalay . port pe fluviul Ýrrawaddy. 450 mii loc. Aeroport. loc.

argint. med. medie: 349 m. condusă de Miltiade. 22 de districte unitare în Walles.: 350 m. rîul Neva şi un canal navigabil. avînd distan a de 42. trestie de zahăr. Se cultivă porumb. max.Maramúreº jude în N-V României.: Săo Luis .25 mil. mare în bazinul Oceanului Arctic. Ad. Sta iuni balneoclimaterice. gresie. Pomicultură. Marea Irlandei şi Marea Nordului. Relief predominant muntos. a căzut mort. Ad. păduri de foioase. Monumente şi locuri istorice. Suprafa a: 6300 km 2. Popula ia: 535 mii loc. Industrie constructoare de maşini agricole. siderurgie. plumb. avioane. orz. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). fiind răpus de oboseală. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. grîu. Márea Chínei de Est . Teatru. cu zone de dealuri şi podişuri. manioc. În apropiere de Maraton. porcine. la grani a cu Ucraina. centrale atomice.. De aici denumirea probei olimpice de alergare. gaze naturale. ovine). [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. Centru adm. plumb. Bogate resurse de cărbune. Zone naturale ocrotite. cacao. potasiu. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. bovine). doc.2 mil. Suprafa a: 1. Hr. Centru adm. Apicultură. localitate în N Aticii (Grecia). cupru. de marmură. în 1199. Ad. ghips. Suprafa a: 244 mii km2. Popula ia: 5.: 2 717 m. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . conserve de legume şi fructe). cafea. la 42. am învins". Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. Zăcăminte: aur. km2. Climă temperat-oceanică. Viticultură. palmieri de ulei. Suprafa a: 90 mii km2. minereuri de fier. autovehicule. Pescuit intens. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. Izvoare cu ape minerale. Se cultivă bumbac. cartofi. Economie puternic dezvoltată. Pescuit. materiale de construc ie. Creşterea animalelor (bovine.: 67 m. petrol. cositor. loc. Vegeta ie: păşuni. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. între peninsulele Kola şi Kanin . bazată în fond pe industrie. Expl. caprine. utilaje miniere. sare. pentru a anun a victoria. Produce celuloză şi hîrtie. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. Principalele ramuri industriale: metalurgie. Popula ia: 60 mil. Ad. de prelucrare a lemnului. de podiş. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. prelucrarea lemnului. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . mică. maşini agricole. aparate electrice şi optice). Climă temperatcontinentală. Limba oficială: engleza. alimentară. Se cresc animale (ovine. de cîmpii litorale. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . Suprafa a: 333 mii km 2. arahide. calcar. textilă. şi. dar şi pe comer . a învins oştirile persane ale lui Darius. stat în Europa Occidentală. Este divizat în 35 de comitate.2 km. în anul 490 î. Veche provincie românească.: Baia Mare . Industrie extractivă (petrol). produse chimice. staniu. zinc. construc ii de maşini (nave. opera ii bancare. Parcuri na ionale. de încăl ăminte. Planta ii de castan comestibil. Turism. Capitala: Londra . loc. 27 districte unitare. prelucrătoare a materiei prime agricole. textile mare în V Oceanului Pacific.2 km N-E de Atena. At. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. porumb. Înghea ă în perioada septembrie–mai. Filarmonică. max. turism.

Ad. 1 160 m). Ad. Pescuit de perle. mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică.: 2 245 m. Suprafa a: 484 mii km2. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei.: 172 m. Expl. între Africa şi peninsula Arabia . Dune. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei.: 16 m. golf al Oceanului Indian. Climă subecuatorială. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor .5 mii km 2.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific. max. în S Australiei. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Rusiei.: 720 m. Ad. Ad. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. cale maritimă navigabilă. Relief muntos (alt. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Suprafa a: 1 072 km2. max. Ad. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. medie: 86 m. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . Ad. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . Comunică cu Marea Norvegiei.: 1 800 m. Depuneri de sare. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). medie: 40 m. max. max. canion în SUA (Arizona). cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . Denumirea antică: Pontus Euxinus . Turism. Ad. Turciei şi Bulgariei. de săruri de potasiu. Ad.7–5. între Arhipelagul Britanic. Suprafa a: 300 mii km2. Suprafa a: 413. km2. Suprafa a: 3.: 810 m.54 mil. Scandinavia. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. Ad. Ucrainei. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . Ad. scaldă ărmurile României. mare în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 78 mii km2. medie: 94 m. Ad. lac în V SUA.: 5420 m.: 140 m.9 mii km 2. insula Borneo . Marea Baltică şi Marea Mînecii. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). medie: 1140 m. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. mare în bazinul Oceanului Atlantic.: 5080 m. Ad. Ad. max. Este declarat monument al naturii. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . max. apar inînd Venezuelei. Suprafa a: 2. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Ad. Lă ime: 6–29 km. max. Ad. Suprafa a: 417 mii km2. Suprafa a: 450 mii km2. lac sărat între Israel şi Iordania. Suprafa a: 575 mii km2.: 2 039 m. medie: 1 282 m. peninsula Malacca . medie: 491 m. Ad. max. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). max. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. max. Parc na ional. deşert în S-V Australiei. între ărmul de S-E al Asiei. Georgiei. Pescuit. Suprafa a: 1020 km2. max. în 1984–1994. Sta iuni balneoclimaterice. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Pe sub această mare.

citrice. Biserica Sf. mangan. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse.5 mii km2. Capitala: Rabat . afluent pe dreapta al Senei . despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . oraş în V Cehiei. Aeroport. curmale. Márea ~. forestiere. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. . igarete şi tutun. carne. Prin fluviul Sf. Păduri tropicale şi savane. Suprafa a: 245. conserve de peşte şi legume). hîrtie. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică.: 1 355 m. Monumente: mausolee. trestie de zahăr. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . Suprafa a: 1018 km2. îngrăşăminte azotoase. in. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. măslini. în N-V Microneziei. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. grup de cinci lacuri (Superior. Limba oficială: araba. esături de lînă şi bumbac. minereuri de fier. articole din mătase naturală. prelucrarea lemnului. Lungime: 720 km. bumbac. Climă oceanică. cherestea. cupru. ciment. Întreprinderi de prelucrare a lemnului.3 mii km2. petrol. Muzeu. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. alimentare. gaze naturale. populată de etnicii marí. palat. Izvorăşte din podişul Langres . Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Lungime: 525 km. Ínsulele ~. Maria (sec. Se varsă în Oceanul Atlantic.2 mii km 2. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. cînepă. 746 mii loc. Ad. Relief variat. max. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. mase plastice. Ontario ) în E Americii de Nord. Denumirea antică: Hebrus . Huron. Aeroport. Lungime: 490 km. celuloză. textile. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône .2 mil. Capitala: Ioşkar-Ola . Se cultivă porumb. XIX). Popula ia: 31. Popula ia: 768 mii loc. oraş în partea central-vestică a Marocului. Pescuit. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. Expl. republică în Federa ia Rusă. Michigan. de pielărie. Pescuit. Ad. Regátul ~. Erie. cartofi. alcaline). Cuprinde 16 regiuni. subtropicală mediteraneană şi deşertică. la grani a dintre SUA şi Canada. produc ie de covoare. porumb. arhipelag în V Oceanului Pacific. plumb. banane. moschei. Suprafa a: 459 mii km2. cartofi. între Algeria şi Sahara Occidentală. anvelope. sfeclă de zahăr. loc. Popula ia: 18 mii loc. produse alimentare. pirite. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. sorg. Creşterea animalelor (bovine. nichel. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. Climă tropical-ocea-nică. zinc. staniu.Marí República ~. covoare. porcine). Naviga ie intensă. ovăz. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. secară. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. medie: 357 m. Fondat în 1062. Viticultură. Suprafa a: 11. Culturi agricole: grîu. arahide. Prelucrarea lemnului şi a pielei. Suprafa a: 23. asamblare de autovehicule. stat în N-V Africii. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson .

trestie de zahăr. Meşteşuguri. chimică. Ínsulele ~. Produc ie de cereale. Suprafa a: 32 mii km2. pe coasta Oceanului Atlantic. copra. la E de insula Madagascar . loc. în conurba ie).1 mii km2.: Annapolis . Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. legume. în conurba ie).2 mil. Pomicultură. Nod caravanier. Monumente: biserici (sec. Arbori de cafea. Pia ă pentru vinuri. XVII). Pescuit. Popula ia: 5. fructe. Importă maşini şi utilaje de transport. vanilie. în conurba ie). Climă tropicală umedă. Port şi aeroport pe atolul Majuro. Legumicultură. Păduri (24% din teritoriu). Aeroport. capitala sultanatului Oman. legume. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Suprafa a: 200. ulei de cocos. de fosfa i naturali. în S-E peninsulei Arabia. Metalurgie (cupru. servicii bancare). la N de ecuator.6 mii km2. Export de curmale. Popula ia: cca 1 mil. capitala statului african Lesotho. legume şi fructe. agricultură. Suprafa a: 1. Centru adm. dom.: Fort-de-France . Se cresc bovine. Creşterea animalelor (porcine). Creşterea animalelor. 30 mii loc.Marsála Márshall oraş în Italia. Academie de ştiin e. metalurgică. de cafea. Produce zahăr. primărie (sec. Fondat în sec. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . castel (sec. Climă tropicală umedă. Monumente: ruinele unor edificii termale. Expl. Centru adm. marshalleza. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. Nod de comunica ii. Metrou. insulă în arhipelagul Antilele Mici . bananieri. Important centru industrial. Fondat în 1868. financiar şi comercial. (380 mii loc. situată pe rîul Caledon . Popula ia: 399 mii loc. Economie slab dezvoltată. fructe. Hr. Viticultură. oraş în S Fran ei (Provence). fructe. Vestigii romane. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Limbi oficiale: engleza. Produc ie meşteşugărească. Se cultivă bata i. peşte uscat. Muzee. rom. XII–XIII. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. şantiere navale. loc. (298 mii loc. 110 mii loc. Este divizat în 26 de districte. Exportă peşte. Universitate. XVIII). situat în V insulei Sicilia . Planta ii de ceai. prelucrarea petrolului. arbori de cafea şi de piper. XIX). Prelucrarea diamantelor. manioc. Popula ia: 63 mii loc. port pe ărmul golfului Oman . Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). República ínsulelor Márshall . 808 mii loc.. 1397 m). XVI). aluminiu). loc. port la Marea Mediterană. Aeroport. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). Turism. Fondat în sec. Ínsulele ~. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. Oraş pr. Aeroport. Relief vulcanic (alt. bananieri. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. IV î. Produse textile şi alimentare. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Turism. (1. trestie de zahăr.2 mil.5 km 2. Suprafa a: 4.: Port Louis (pe insula Mauritius ). max. Industrie extractivă (cărbune). turism. la S-V de arhipelagul Hawaii. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. electrotehnică. Pescuit. XV. alimentară. biserică (sec. Climă ecuatorială. 81 mii loc. produse manufacturate şi alimentare. departament al Fran ei.

la E de Madagascar . Admis în ONU la 24 aprilie 1968. zahăr. Creşterea animalelor. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). confec ii. îngrăşăminte azotoase. Căi ferate: 705 km.9 mil. carne. prelucrătoare a petrolului. Căi rutiere: 1. bovine. Legumicultură. produse chimice şi alimentare. bunuri de larg consum. doc. Pescuit. Pescuit intens. bunuri de larg consum. Mauritánia República Islámică ~. Turism. situat în V Oceanului Indian. At. aparate optice. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. ovine. igname. bovine. Suprafa a: 21. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. combustibili. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). curmale.4 mil. Exportă zahăr. Suprafa a: 907 mii km 2. Căi rutiere: 7 635 km. fabrici de hîrtie. legume. igarete). cabaline).08 mil. curmali. alimentară. pe agricultură (trestie de zahăr. produse alimentare. bata i. de încăl ăminte. Aeroport. Mali şi Senegal. în 1550. tutun. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). bata i. port la Marea Japoniei.4 mii km2. loc. Culturi agricole: porumb. diamante. wolfram. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). în podişul cu acelaşi nume. manioc. Climă subtropicală musonică. construc ii de maşini agricole. brînzeturilor. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . loc. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. Limba oficială: engleza. cafea. Monumente. Turism. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Algeria. Centru adm. pe coasta Oceanului Atlantic. energetică. piei. sorg. Popula ia: 6. la ărmul estic al Oceanului Atlantic. km2. ceasuri. Exportă minereu de fier. gumă arabică. comună în Republica Moldova (rn. Flotă comercială maritimă. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. covoarelor. Produc ie de cereale. fosfa i naturali. piei. 200–500 m). trestie de zahăr. ghips. metalelor şi pielei. sec. dominat de platouri nu prea înalte (alt. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). rom. de produse textile şi alimentare. Se recoltează guma arabică. Maurítius . Flotă comercială maritimă. Importă maşini şi utilaje industriale. Capitala: Port Louis . Importă mijloace şi utilaj de transport. ceai. Culturi agricole: orez. zahărului.15 mil. Rezina). stat în N-V Africii. de produc ie a cimentului. Creşterea animalelor (ovine.1 mil. orez. peşte sărat şi conservat.: Boston. cafea. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. Admis în ONU la 27 República ~. coborînd în trepte spre N. între Sahara Occidentală. Include 9 districte şi 2 municipalită i. Popula ia: 2. Pomicultură. Climă tropicală aridă. manioc. porumb. Hr. combustibili. loc. Pescuit. arahide. caprine. stat în S-E Africii. diamante. loc. textilelor.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. porcine). Industrie extractivă (minereuri de fier. Centru adm. cămile.9 mii km.: Cuiaba . mei. arahide. Vegeta ie de deşert. orez. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. textile. rom. vite. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. legume. poligrafică. ceai. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. Centru industrial (metalurgie. de aparatură electronică. fire şi fibre textile. Popula ia: 1. rafinării de petrol. cupru. sare). tutun. de stepă şi de savană. ilmenit. IV–III î. copra. Capitala: Nouakchott . 469 mii loc. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). Muzeu. Meşteşugărit. tutun. Popula ia: 2.). S uprafa a: 1. porumb. Economie în dezvoltare. Suprafa a: 2040 km2. copra.

municipiu în România (jud. situată în N-V ării. mun. azbest).Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. 966 mii loc. bauxită. Expl. de ciment. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. în 1455. de aparate pentru uz casnic. la 1 500 m alt. din 1995). Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. Popula ia: 132 mii loc. brînzeturi). Nod de comunica ii (feroviar. cultural şi religios. Pescuit. Important centru comercial (cafea. chimică. siderurgie. Agricultură (trestie de zahăr. Oraş din 1908. drojdie. Centru comercial şi turistic. vopsele. Turism. produse de pielărie. situat pe Rio Porce . Universitate. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Vrancea).2 mii loc. Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. Se cultivă secară. Industrie extractivă (aur. Aeroport. construc ii de remorci. alimentară (zahăr. chimice şi alimentare. fluvial-maritim). situat pe valea rîului Siret . a sticlăriei şi ceramicii. Muzeu de artă. biserici. XI. îngrăşăminte. 76 mii loc. în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. argint). arahide. Suprafa a: 375 km2. textilă. rutier. XIII–XV). biserică (sec. deal în Republica Moldova (rn. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport. 2. Muzee. doc. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . a hîrtiei. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. Este administrată de Fran a. avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. oraş în N-V Columbiei. port pe rîul Dyle . Biserică. Arhiepiscopie. Centru adm. Oraş din 1968. Monumente: catedrală (sec. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. Centru industrial (metalurgie. Vrancea). capitala statului Swaziland. alimentară.4 mil. cocotieri). la 70 km E de ărmul Mării Roşii. Fondat în sec. metalurgică. At. palat (sec. de maşini agricole. la 1150 m alt. Constan a). Hidrocentrală (la Călimăneşti. regiune geografică în N-E Poloniei. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). produc ie de alcool. Lac de acumulare. loc. XVI). detergen i). conserve de fructe). XVI). mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. Pomicultură. 47 mii loc. Făleşti). material rulant. prelucrarea lemnului şi a tutunului. maşini de transport. poligrafică. arbori de vanilie. oraş în România (jud. Nod de comunica ie (feroviar. animale. Ansamblu comemorativ. din 1994. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. financiar. forestiere. Numeroase lacuri (cca 2 700). Geamie.: Dzaoudzi . ulei. Centru industrial (metalurgie. Centru comercial. rutier). Repara ii feroviare. 13. constructoare de maşini. viticultură. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. Aici. cartofi şi se cresc animale. piei) şi religios islamic (pelerinaj). 52 mii loc.

Se cultivă porumb. Centru industrial (şantiere navale. 5030 m). în special pe Coasta de Azur . bananieri. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. Mari a ş. max. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. transformatoare electrice. loc. Comunică cu Oceanul Atlantic. Popula ia: cca 300 loc. XVII). Par ial navigabil. Márea ~. de podiş şi cîmpie. curmale. 607 mii loc. de sticlărie şi de produse alimentare). mun. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. rafinării de petrol. Ronul. XVI–XVII). Climă ecuatorială şi tropicală. Solomon. granit. Obiective turistice. Zăcăminte: huilă. financiar. Noua Caledonie. 200–250 m). ovăz. centru adm.: 5120 m. la grani a cu Bulgaria. remorci. Climă temperat-con-tinentală. Expl. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Oraş din 1319. Iriga ii.a. Suprafa a: 4933 km 2. caprine. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). Mélbourne Mélville [´melvil] . grîu. construc ii de automobile. aparate de măsurat). În ea se varsă Nilul. 62 mii loc. a. comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. Suprafa a: 63 mii km2. azbest. în peninsula Labrador (2930 km2). material rulant. Vanuatu. Serbia şi Muntenegru. cabaline). primărie (sec. între golfurile Foxe şi Committee . Produc ie de cereale. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. Ad. medie: 1498 m. din 1968. Centru adm. Conservator. Muzeu. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. Pescuit şi naviga ie intensă. de cherestea şi mobilă. Santa Cruz ş. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . Căi rutiere: 1 874 km. alimentare. Viticultură şi pomicultură. pirite. Muzee. Vegeta ie tropicală (cocotieri. Căi ferate: 129 km. textilă. Relief colinar (alt. Ad. Avicultură şi apicultură. Sta iuni balneoclimaterice.). secară. doc. Ebrul. Tibrul. At. km 2.4 mii km2). Sector zootehnic (bovine. maşini-unelte. Suprafa a: 967 mii km2. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Fiji.Médiaº municipiu în România (jud. al statului Victoria . XIV–XV). de gaze naturale. Aeroport. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. max. la 800 m alt. Popula ia: cca 4 mil. Africa şi Asia. floarea-soarelui. Aeroport. calcare. Nod feroviar. oraş în V Arabiei Saudite. a celulozei şi hîrtiei. situat pe rîul Tîrnava Mare . Drobeta-Turnu-Severin . alimentară. arbori de cauciuc). peninsulă în N Canadei. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. cartofi. Centru turistic şi de pelerinaj. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. de produse alimentare. Pescuit. Relief predominant muntos (alt. ovine. Fabrici de textile. Lungime: 4 500 km. Suprafa a: 2. argile. Universitate. Marea Moschee (sec. furgonete). Port pe ărmul golfului Port Phillip .: mun. Sibiu). produc ie de pielărie şi încăl ăminte. Pia ă agricolă. fructe. de ceramică. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. clădiri vechi (sec.5 mil. maşini agricole. mare intercontinentală situată între Europa. în 1267. porcine. Universită i. orz. Vestigii romane. de esături şi confec ii. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. jude în S-V României. motoare. de pielărie şi încăl ăminte. Popula ia: 322 mii loc. Relief muntos.

Imperiu Seleucid (anul 321 î. produse textile şi alimentare (conserve. Metalurgie. Vestigii romane. rîu în V Europei. regiune în V şi S-V Asiei. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). Turism. oraş în S-E Mexicului. aparataj electrotehnic). port la strîmtoarea Messina . pe teritoriul statelor Fran a. chimică. Industrie extractivă (minereu de fier). Universitate. Universitate. staniu. textile. constructoare de maşini (automobile. dopuri de plută. al statului Yucatán . chimică. zone joase inundabile. Lungime: 950 km. Catedrală (sec. pieilor şi a tutunului. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. zinc. a intrat în componen a Rusiei. în conurba ie. a încăl ămintei. siderurgică. animale). 600 mii loc. Centru industrial (şantiere navale. 124 mii loc. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). Hr. Se produce ciment. În sec. Monumente: catedrală (sec. Fondat în 1542. XII). 50 mii loc. Babilon. wolfram. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Nod feroviar. Aeroport. Nod de comunica ie. alimentară. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Hr. Lungime: 129 km. alimentară.Hr. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Aeroport. Fondat în sec.: 1 244 m. rutiere). pielărie. Colonie romană în anul 25 î. În 1829 o parte a reg. Muzeu. Civiliza ie umană în milen. Hr. textile. Institut de biologie marină. 273 mii loc. plumb. Relief predominant muntos (alt. Institu ii financiar-ban-care. Hr. a cimentului. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . ( Summer. port pe rîul Moselle . biserică (sec. Lungime: 1 200 km. Relief: masive muntoase. Alt. oraş în Spania. Provincie romană (anul 117 d. Prelucrarea lemnului. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. V î. al statului Mérida . max. produse chimi-co-farmaceutice. VII). Forma iuni statale în milen. Tunele pe sub fluviu (feroviar. Păduri de foioase şi conifere.Hr. prelucrarea bumbacului.Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). alimen-tare). port pe fluviul Mississippi . Belgia şi Olanda. Universitate. 612 mii loc. situat pe fluviul Guadiana . IV î.). cafea). XVI a fost cucerită de turci. ciment. produse alimentare. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). centrul adm. Fondat în 1558.). la 1 640 m alt. uraniu. Asiria ). Par ial navigabil (pe 400–750 km). Aeroport. Teatru de balet. XIII–XVI). 1. cînepă. centrul adm. VIII î. centru adm. 2859 m). II î. oraş în N-V Venezuelei. al provinciei Estremadura . la grani a Cehiei cu Germania. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. oraş în Italia (Sicilia).Hr. XIII). produse alimentare). loc. Zăcăminte: minereuri de fier. Universitate. cucerită de arabi (sec. Populată de triburi semitice în milen. Pia ă agricolă (zahăr. între Tigru şi Eufrat . max. Meuse [mœœz] . Iriga ii. Aeroport. Muzeu.06 mil. Mún ii ~. fluviu în Thailanda. Turism. Turism. Lungime: 1 000 km. Lă ime: cca 200 km.

electrotehnică. (20. biciclete. Aeroport interna ional. aparate de radio şi televizoare. hîrtie. Suprafa a: 250. max. Golful Mexic. ghips. la 2200 m alt. km2. Sta iuni balneoclimaterice. cauciuc sintetic. max. situat între SUA. Metalurgie. Nod de comunica ii. mangan.25 mil. loc.: 282 m. zahăr. Muzee. Produce anvelope. golf al Oceanului Atlantic. siderurgie. Guatemala şi Oceanul Pacific. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). talc. stat în sudul Americii de Nord. aparatură electrotehnică. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . la 178 m alt. loc. Produse chimice şi alimentare. tractoare. energetică. marmură). cupru. în peninsula Lower . Teatre. Parcuri na ionale. bazată pe industrie. México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). A capitala Mexicului. constructoare de maşini (automobile). produse chimice şi alimentare etc.5 mii km2. Vegeta ie: păduri tropicale. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. vagoane. Pescuit. alimentară. Rezerva ii naturale. Universită i. Teatre. Fondat de spanioli în 1567. în conurba ie). Limba oficială: spaniola. montaj de automobile. siderurgică. Legumicultură. petrol. pescuit. minereuri de fier. Ad. (3. chimică. construc ii de maşini (automobile. Belize. Suprafa a: 1. prelucrarea petrolului. sare. Popula ia: 9. alimentară. Centru adm. sfeclă de zahăr. cupru. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. în conurba ie). Mexic şi Arhipelagul Antilelor. 175 mii loc. ciment. petrochimică. sare). Climă temperată tropicală şi subtropicală. Expl. Muzee. Catedrală (sec. textilă. forestieră. Academie de ştiin e (1884). 9. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. Centru comercial şi financiar-bancar. loc. Economie dezvoltată. gaze naturale. Marea Caraibilor.: 4 375 m. aparatură electrotehnică). Méxic Státele Uníte Mexicáne . Industrie electronică. lac în America de Nord. cu cîmpii în zonele de litoral.5 mil. comer . ciment. de petrol. avioane.Méxic Golful ~. care cuprind în interior Podişul Mexican . maşini agricole.: Lansing . Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . Popula ia: 103 mil.97 mil. 360 mii loc. argint. textile. Pescuit. vin. situată în partea centrală a ării. oraş în Federa ia Rusă. Turism. metalurgică. Industrie variată: extractivă (huilă. Muzeu de mineralogie. Aeroport. stat în N-E SUA. agricultură. constructoare de maşini şi agregate (automobile. XVI–XIX). loc. Cereale. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. la E de mun ii Ural . aur. Capitala: Mexico . uraniu. frigidere. igarete. Turism. Ad. specii de ierburi de stepă şi de savană. între SUA.85 mil. mercur. gaze naturale. plumb. sulf. km2. încăl ăminte. ghips. carne. Pomicultură. Importantă zonă industrială. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). Suprafa a: 58 mii km2. Important centru de comunica ii. Opt universită i (cea mai veche din 1551). Suprafa a: 1.8 mil. zinc. de prelucrare a lemnului. maşini de spălat). Al doilea mare oraş din lume. celuloză. loc. Industrie extractivă (aur. minereuri de fier.5 mil. în sistemul Marilor Lacuri (SUA).

Culturi agricole: grîu. prelucrarea lemnului. V–IV î. Relief muntos (alt. Muzeu. Importă produse industriale (maşini. Suprafa a: 707. ananas. grup de insule în Oceanul Pacific. 42 mii loc. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. Este divizat în 4 state. Teatrul de operă La Scala . max. biserici (sec. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . Climă subecuatorială. bărci de pescuit. cu vulcani activi (alt.4 mil. stat insular în V Oceanului Pacific. At. asisten ă financiară. alimentare.2 km2. Suprafa a: 9. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. fier. Aeroport. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . Important centru industrial: metalurgie. 2 965 m). siderurgie. Industrie extractivă (aur. la S-V de insula Luzon . trestie de zahăr. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. păsări). al jud. Popula ia: 110 mii loc. Administrat de SUA. copra. XIV–XIX). Existent din sec. utilaje) şi alimentare. măslini. motoare. în depresiunea Ciuc. loc. combustibili. Pinacoteci. Popula ia: 5 mii loc.5 mii loc. de aur. centru adm. Metalurgie. avînd un relief predominant muntos. Climă tropical-oceanică. arbori de piper. Relief muntos. biciclete. produc ia micilor întreprinderi industriale. insulă în S arhipelagului Filipine . motociclete. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. confec ii. construc ii de maşini (automobile. poligrafie. porumb. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: 99 km2. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. Monumente: Domul (sec. 1. Orez. avioane. Economie slab dezvoltată. platină. Galerie de artă modernă. Hr. Muzee. Suprafa a: 158 km2. Lungime: 68 km. banane. Pescuit. 2585 m). Aeroport. Creşterea animalelor (porcine. palate (sec. tractoare. Relief muntos. tricotaje. la 800 km E de arhipelagul Filipine . esături. de la 720 m alt. Suprafa a: 5. bananieri. insulă grecească în Marea Egee. din 1979. Izvoare termale.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . doc. produse chimice. al regiunii Lombardia. afluent pe dreapta al rîului Putna . confec ii. cupru. pescuit. construc ii de tractoare. peşte. insulă în arhipelagul Filipine . loc. Climă mediteraneană. Industria lemnului. Căi rutiere: 226 km. Sta iuni balneoclimaterice. Academie de ştiin e. Produce energie electrică. Universită i. IV–XV). Mílos Mindanáo Mindóro . Se cultivă cocotieri. porumb. Popula ia: 475 mii loc. Exportă produse textile şi confec ii. piper. Mun. îmbutelierea apelor minerale. Vegeta ie bogată: palmieri. Expl. poligrafie. cînepă de Manila. produse alimentare. bata i. Harghita. cărbune). bazată pe agricultură. porumb. articole artizanale. max. ulei de palmier. Pescuit. centru adm. Popula ia: 2. cacao. Culturi agricole: orez. în arhipelagul Ciclade . oraş în N Italiei. XVI). Popula ia: 14 mil. 5 km2. Monumente istorice şi arhitectonice. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). textile. aparataj electrotehnic). cupru.7 mii km2. pe partea stîngă a Oltului. trestie de zahăr. Nod de comunica ie. orez. banane. în 1427. Pescuit. municipiu în România. Nu are căi ferate.

Parc na ional. sfeclă de zahăr. bumbac. gaze naturale). cărbuni. oraş în N SUA (Minnesota). Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . soia). Suprafa a: 180. Industrie extractivă (petrol. Universitate. Universitate. loc. Hidrocentrale. textilă. Suprafa a: 125. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . pajişti alpine pe culmi. Creşterea animalelor (bovine. poligrafică. motociclete. cultural şi comercial. forestieră. în America de Nord. situat pe fluviul Enisei. 1. Teatre. a hîrtiei. tractoare. textilă. 138 mii loc. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. doc. loc. 78 mii loc. Descoperit în 1672. Industrie extractivă (minereu de fier). loc. bata i.: Jefferson City . stat în S SUA. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . porumb. fluviu în SUA. Popula ia: 2.2 mii km2. centrul adm. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. Important centru economic. la grani a cu Canada. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . între fluviul Mississippi şi golful Mexic . Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb.: Saint Paul . Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . Provoacă mari inunda ii.8 mil.7 mil. stat în partea centrală a SUA. Fondat în 1739. Monumente. alimentară. afluent al Berezinei . Lungime: 4 740 km. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Industrie constructoare de automobile. Aeroport. loc.6 mil. în conurba ie cu Saint Paul . Păduri pe pante. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Industrie forestieră. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. porumb. arahide). grîu. Pia ă agricolă (pentru bumbac. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. aparatură electrotehnică). port pe fluviul Mississippi .7 mil. de produse chimice. Suprafa a: 225. chimică. Studiou cinematografic. Popula ia: 5. Popula ia: 4. creşterea animalelor.4 mii km2. alimentară. Suprafa a: 2 176 km 2. soia. Navigabil. de utilaje electrotehnice. cel mai înalt vîrf (alt. Academie de ştiin e. constructoare de maşini. avicultură). Aeroport. Muzee. de prelucrare a lemnului. situată pe rîul Svisloci . Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. Nod de comunica ie. porumb. Teatre. a celulozei şi hîrtiei. loc. în 1067. Se cultivă bumbac. Muzeu. forestieră. de ciment. orez. alimentară. Zonă agricolă (grîu. al statului Niger . Centru adm.5 mii km 2. At. a încăl ămintei. poligrafică. lac în S-E Canadei (Québec). [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. chimico-farmaceutică. Parcuri na ionale. ovăz. Muntele ~. porcine). Se varsă în golful James prin rîul Rupert . 2. a instrumentelor de precizie. Zonă agricolă (grîu. Este legat prin canale de Marile Lacuri .45 mil. Centru adm. Capitala: Jackson . aparate electronice şi de precizie (ceasuri). textile şi alimentare. Nod de comunica ie. Turism. Creşterea animalelor. petrol). de la 1 220 m alt. alimentară. capitala Republicii Belarus.

loc. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . 210 mii loc. Nod de comunica ii.). de celuloză şi hîrtie. de produse chimice. cultivate cu cereale (grîu. (477 mii loc. regiune deşertică în S-V SUA (California). Teatru. situat pe fluviul Nipru. de ciment. Principalele produse industriale: televizoare. capitala statului Somalia. animale. chimică. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. Vegeta ie de specii xerofite. 171 mii loc. Popula ia: 4. zahăr. tei) şi de luncă (salcie. oraş în N-V Marocului. potasiu. de pielărie şi încăl ăminte. fabrici textile. igări. Viticultură. de prelucrare a petrolului şi lemnului. Industrie metalurgică (aluminiu). conserve din legume şi fructe. port la Marea Roşie. produc ie de ciment. metalurgie. peşte. mobilă. ciment. 22 mii loc. electrotehnică. I d. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . Universitate. Rafinării de petrol. XIII). Resurse de subsol destinate construc iei (argile. ulm. port la Oceanul Indian. Pia ă agricolă (cereale. Suprafa a: 33840 km2. legume. de sub vîrful Lucina (Carpa i). alimentară. motoare şi aparataj electric. nisip. Suha . Aeroport. Turism. Pomicultură. Humor. devenită provincie romană (sec. Răut . palatul sultanilor (sec. Lungime: 216 km. alimentară. ovine). Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. Capitala: Chişinău . ulei vegetal. confec ii. Muzeu. Zăcăminte: aur.a. încăl ăminte. sare. Monumente: moschee (sec. stat în S-E Europei Centrale. Denumirea veche: Fédala .45 mil. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. constructoare de maşini. Pescuit. materiale de construc ii. Fondat în sec. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. în conurba ie). textilă. Sta iune balneoclimaterică. fluvial). de gaze naturale (Baimaclia). Fondat în 1267. Creşterea animalelor (bovine. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. afluent pe dreapta al Siretului. Izvorăşte de la 1200 m alt. Construc ii de maşini agricole. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. Rîuri: Prut. Muzee. produse lactate. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . Avicultură. loc. República ~. 368 mii loc. frigidere. Centru industrial (rafinării de petrol.. calcare). argint. maşini de spălat. fabrici textile şi de produse alimentare. de plăci fibro-lemnoase. fructe). Expl. învecinat cu România şi Ucraina. XIX). de pielărie şi cherestea. chimică. Centru comercial (cunoscut încă din sec. Se produc: vinuri. bumbac. Nistru. Industrie metalurgică. frasin. Aeroport. la 23 km N de Casablanca. constructoare de maşini (nave). Hr. de produse alimentare. pompe submersibile. Nod rutier. XVI). populată în antichitate de moesi. tractoare. Dispune de suprafe e agricole însemnate. fag. Port. Afluen i: Moldovi a.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). Economie bazată pe agricultură şi industrie. prelucrarea lemnului. oraş în S-V Republicii Yemen. orz. prelucrarea metalelor. port pe Dunăre. Universitate. sfeclă de zahăr. rîu în România. 10 mii loc. zone colinare şi cîmpii. Relief constituit din podişuri. X. ovăz. porumb). Suprafa a: 64. textile. banane). port la Oceanul Atlantic. chimică. covoare. Export de cafea (“Mocca“). plop). tutun. 1 mil.8 mii km2. Climă temperat-continentală. Limba oficială: româna. Topli a ş. Nod de comunica ii (rutier. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. floarea-soarelui.

Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. Oraşe pr.Molúce Ínsulele ~. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . 600 mii loc. încăl ăminte. Căi rutiere: 50 km. km2. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. orz. sare. loc. cabaline. Zonă vulcanică activă. culani. alimentară (lactate. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. brînzeturi. servicii comerciale. Popula ia: 2. Importă combustibili. de covoare şi esături. Industrie extractivă. opera ii bancare. zinc.). aur. ovăz. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. de pielărie şi încăl ăminte. repara ii navale. ciment. pe Coasta de Azur . a materialelor de construc ie. produse alimentare. uraniu. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. farmaceutică. de cosmetică. Se cultivă grîu. Suprafa a: 83. port la Oceanul Atlantic. cocotieri. Admis în ONU la 28 mai 1993. 1 mil. emisiuni de timbre. materiale de construc ie. Muzeu oceanografic. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. XIII–XVII). Palat princiar (sec. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. aparate electronice. alimentare. Fondat în 1822. plante furajere. Este divizat în 21 de reg.7 km. arbori de cuişoare şi de piper. chimică. Climă excesiv continentală. Suprafa a: 2. pe insula Mombasa . Exportă medicamente. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). Centru financiar şi turistic. prin deşertul Gobi (alt. Suprafa a: 1. oraş situat în N-V ării. molibden. Este organizat în 4 districte. Nod de comunica ii. Aeroport. biserici. şi municipalitatea capitalei. muzeu oceanografic). Sta iune balneară. Principalele surse de venit: turism. Centru comercial (export de cafea.2 km2. capitala statului cu acelaşi nume.62 mil. ghips. ceai. construc ii navale. Relief muntos (alt. a cimentului şi hîrtiei. Bogat poten ial hidroenergetic. Climă ecuatorială. Principátul ~. loc. Căi ferate: 1. textilă. port la Oceanul Indian. Weda. Produse chimico-farmaceu-tice. dar insuficient valorificate. petrol. Culturi agricole: orez. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. cu ierni calde şi veri însorite. conserve de carne etc. 4 374 m) şi Hangai (alt. energie electrică. abanos). Aeroport.57 mil. lemn. Popula ia: 2. antilope. Artizanat. oraş în S-E Kenyei. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei.7 mii km2. Metalurgie. caprine. 4031 m). Produc ie de aluminiu. de cosmetică. Capitala: Ulan-Bator . cupru. Limba oficială: mongola. produse de sticlărie. Sta iune balneoclimaterică. Popula ia: 32 mii loc. Fondat în sec. parfumuri. lignit. Industrie electronică. Şantiere navale. Capitala: Monaco . moschee. minereu de fier. Dispune de variate resurse naturale. flori. pînă la 3 000 m). max. produse farmaceutice şi alimentare). ovine. 4 mii loc. Rafinării de petrol. alimentară. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. bumbac). Monróvia . huilă.: Ambon. Zăcăminte: fluorite. Universitate. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . XVI). Faună: dropii. forestiere (lemn roşu. stat în S Europei. situat între Federa ia Rusă şi China. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). cartofi. loc. Exportă materii capitala Liberiei. Namela . max. Limba oficială: franceza. Expl. textile. de prelucrare a metalelor şi petrolului. fazani. XI. Monumente: fort (sec. cămile etc. cămile). produc ie de ciment. hîrtie. Climă subtropicală.1 mil. materii prime. Muzeu de antichită i. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. chimice şi alimentare. Vegeta ie: păduri de conifere.

Climă tropical-oceanică. Muzeu. alimentară. ciment. în conurba ie). Produc ie de mobilă. de prelucrare şi chimizare a petrolului. Fondat în 1726. Muzee. masiv muntos în Alpii Pennini . granit). Suprafa a 380. Universitate. Raliu automobilistic. la S de insula Elba . Aeroport. oraş în Principatul Monaco. VIII. Nod de comunica ii. Produc ie industrială. Navigabil pe distan a de 125 km. la 15 km de Nisa . cel mai înalt din Europa (alt. loc. textile. sticlărie. mangan. siderurgie. Universitate. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. 16 mii loc. la 124 km de Marsilia. Izvorăşte din mun ii Sude i . alimentară.5 mii loc. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Culturi agricole: grîu. afluent pe stînga al Dunării.9 mil. alimentară etc. biserică (sec. loc. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. centrul adm. crom. trestie de zahăr.5 mil. tractoare. Monumente: catedrală (1364). Fondat în sec. gaze naturale). plumb. engl. la grani a dintre Italia şi Elve ia. XVII). între Fran a şi Italia. 4 807 m). stat în N-V SUA. loc. XV–XVIII). carne).5 km2. grădini publice. clădiri (sec. Monumente: catedrală. Lungime: 358 km. Planta ii de arbori de cafea. Teatre. hîrtie. avioane. Turism. Fondat în 1579. Popula ia: 879 mii loc. XIX). Turism. [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). textile. Alpinism. 1. asamblare de automobile. secară. Universită i. situat pe Coasta de Azur . textilă. Lauren iu . Rafinării de petrol. Ghe arul Gorner . Aeroporturi. produse chimice şi alimentare (vinuri. rîu. Turism. 8.5 mil. 282 mii loc. Sta iune balneoclimaterică. Nod de comunica ii. palat.: 4 634 m. Fondat în 1642. de faian ă. confec ii. Suprafa a: 104 km2. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (nave. Capitoliu.: Helena . alimentare (vinuri). al statului Vermont . port pe fluviul Sf. Alt. bananieri.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. al statului Nuevo-León . Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. de prelucrare a lemnului. produse alimentare). Renumit centru turistic. Fondat în 1781. vagoane). zinc. Tunel rutier între Fran a şi Italia. Parcuri. Centru adm. Industrie extractivă (fosfa i. max. 2. fier. bumbac. 1 mil. electrotehnică. Nod de comunica ii. Important centru industrial (metalurgie. Popula ia: 15 mii loc. Acoperit de ghe ari. oraş în S-E Canadei (Québec). Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. Monumente: catedrală (sec.: mõtri´ool] Moráva . Turism.8 mii km 2. oraş în N-E Mexicului. petrol. porumb. port pe ărmul estuarului La Plata . sfeclă de zahăr. loc. Aeroport. Monumente. Suprafa a: 10. apar inînd Italiei. produse chimice. oraş în N-E SUA. centru adm. Universitate. Aparataj electronic. metalurgică (a neferoaselor). produc ie de mase plastice. capitala Urugu-ayului. (3. Aeroport.: mõre´aal.: Plymouth . ceramică. Industrie extractivă (minereuri de cupru. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . Observator astronomic şi meteorologic. încăl ăminte. max. Centru adm. insulă în Marea Tiraniană. chimică. încăl ăminte. Grădină botanică. aparate electrotehnice şi electronice. ciment. locomotive.

palate. biserici (sec. de mobilă. Muzee (75). oraş în N Irakului. doc. port la Marea Mediterană. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. biserici. 127 mii loc. Luxemburg. Pelerinaj. Industrie electro-nică. Men ionat în 1147. nave fluviale. 1. At. animale şi fructe. Pescuit. Lă ime max. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. în conurba ie. República ~. electrotehnică. Lungime: 1 670 km. Lungime: 502 km.: 1 000 km. Izvorăşte din mun ii Vosgi . Nod de comunica ii. Monumente: moschee. port pe fluviul Tigru . de pielărie şi încăl ăminte. hîrtie. catedrale (sec. sfeclă de zahăr. Slovacia). loc. de ceasuri şi instrumente muzicale. XIII). situat pe rîul Neretva . maşini-unelte.R.: 2 000–3 000 m. Popula ia: 965 mii loc. Nod de comunica ii. de textile şi confec ii. Universitate. poligrafică. Mare centru industrial. Muzeu. ciment. 8. de ciment. Aeroport.2 mii km2. XVI).S. cafea. de pielărie şi încăl ăminte. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . Aeroport. rîu în V Europei (Fran a. Universită i (13). Ostrava . Hidrocentrale. Fondat în sec. Construc ii de maşini (automobile. Aeroport. Capitală a R. comercial şi cultural. Mosúl Mozambíc . Centru comercial (vanilie. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. textilă. XVI–XVII). Turism. cartofi. cartofi). loc. Este străbătut de curentul Mozambic . Industrie siderurgică. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328).Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. Turism. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. de prelucrare a lemnului şi tutunului. în 1452. tutun. Culturi agricole: grîu. Navigabil (14 ecluze). traversată de rîul Morava. fructe).F. Agricultură (cereale. capitala statului Comore. textilă.S. tutun. aparataj electrotehnic). Pia ă pentru cereale. Studioul cinematografic “Mosfilm“. Germania). Canálul ~. afluent pe stînga al Rinului . Creşterea animalelor.S.S. palat. 32 mii loc. Centru industrial: rafinării de petrol.3 mil. cereale. Legat cu Volga prin canalul Moscova . industrie textilă (covoare). Capitala: Saransk. alimentară.: Brno. din 1922. a Federa iei Ruse din 1991. chimico-farmaceutică. mănăstiri (sec. alimentară. Lungime: 550 km. Ad. alimentară. republică în Federa ia Rusă. porumb. capitala Federa iei Ruse. Oraşe pr. Centru industrial (aparataj electro-tehnic. fructe. Academie de ştiin e. Monumente: Kremlinul. 115 mii loc. de produse alimentare. secară. Ruse din 1918. Suprafa a: 26. Suprafa a: 26 mii km2. Popula ia: 4 mil. Navigabil. Biblioteci (20). Aeroport. Industrie extractivă (bauxită).9 mil. situată pe rîul Moscova. XI. Nucleul cnezatului moscovit (sec. oraş în N-V Algeriei. loc. a U. XV). oraş în Bosnia şi Her egovina. la 80 km S-V de Sarajevo. a cimentului. chimică. siderurgică. Teatre (60). afluent pe stînga al rîului Oka . Pia ă de fructe şi vinuri. chimică. avioane. cacao). sfeclă de zahăr.

XVIII). Popula ia: 112 mii loc. Castel în ruine (sec. de prelucrare a lemnului şi pielei. mahon. doc. citrice. Hidrocentrală. XII–XIV). tutun. bere. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. Capitala: Maputo . Monumente: Domul (sec.Mozambíc República ~. a materialelor de construc ii. afluent pe stînga al Elbei . orez. ceai. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. Poten ial hidroenergetic bogat. Aeroport. max. Oraş din 1273. XIII). cartofi. palat episcopal (sec. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. sisal. Teatru Na ional. alimentară. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. mei. de ciment. de cherestea şi hîrtie. Turism. Turism. textilă. Culturi agricole: măslini. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). XIX). Se mai produce esături de bumbac. Capitala: Podgorica . floarea-soarelui. Suprafa a: 812 mii km2. de hîrtie. staniu. hîrtie.8 mii km 2.3 mil. port pe canalul dintre Rin şi Ron . loc. trestie de zahăr. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. bumbac. siderurgică. Culturi agricole: porumb. Climă mediteraneană. Relief muntos (alt. aur. produse petroliere şi alimentare. 1. poligrafie. plumb). Popula ia: 645 mii loc. Muzee. lemn. Studiouri cinematografice. 273 mii loc. loc. Căi ferate: 3130 km. energetică. Malawi şi Tanzania. bananieri. citrice. port pe canalul Dortmund-Ems. biserici (sec. cupru. bumbac. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. Zăcăminte: minereu de fier. Muzee. nuci de cocos. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . în sec. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. autovehicule asamblate. Universitate. sorg. podişul Matabele în V. chimică. alimentare. Institute de cercetări. Industrie extractivă. Climă tropicală şi subecuatorială.3 mil. Aeroport. constructoare de maşini (vagoane. Nod de comunica ii. fabrici textile. Nod de comunica ii. XIII). Monumente: Domul (sec. XV). Universitate. centrul adm. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). bauxită. Exportă crevete. arahide. Industrie extractivă (bauxită. beriliu. Importă maşini şi echipament de transport. biserica Saint étienne (sec. Fondat în 1158. Limba oficială: portugheza. învecinat cu Africa de Sud. Plutărit. At. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). arahide. Suprafa a: 13. situat pe rîul Isar . VIII. textilă. C rîu în Germania. de aparataj electrotehnic şi de optică. caprine). Popula ia: 19. dominat de culmi muntoase spre S. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). pielărie şi încăl ăminte. biciclete). republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. 2 522 m). Metrou. Muzeu de arte frumoase. vi ă de vie. stat în S-E Africii. XIII. primărie (1551). XIX). oraş în S-E Germaniei. chimice. Zimbabwe. copra. de mobilă. specii de savană şi de stepă. abanos). al landului Bavaria. Se cresc animale (ovine. Zambia. Lungime: 124 km. XVI–XVII). Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. uraniu. alimentară. alimentară. zahăr. cu ieşire la Oceanul Indian. igarete. Tipografii. Planta ii: cocotieri. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. podişul Mozambic în N. primărie (sec. ceai. petre pre ioase. tantalit. biserici (sec.

de mobilă. de maşini şi aparataj electronic. 445 mii loc. Universită i. motoare Diesel). chimizarea petrolului. afluent pe stînga al Tisei . Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). Serbia şi Muntenegru). ovăz. alimentară. Centrul catolicismului japonez. instrumente muzicale. fabrici de frigidere. Aeroport. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. prelucrarea lemnului. oraş în Federa ia Rusă. instrumente muzicale. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. Pescuit. 535 mii loc. 360 mii loc. produse alimentare) şi comercial.: 26 m. Universitate. oraş în Japonia (Honshû). caprine). Aeroport. Turism. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. porcine.Múreº jude în partea central-nordică a României. situat pe partea stîngă a rîului Kama . produse alimentare. 469 mii loc. a materialelor de construc ii. Turkmenistan). în bazinul superior al rîului Mureş . Suprafa a: 4 920 km2. Insule ( Kilwa ). Mlaştini (în S). Artizanat. între Republica Congo şi Zambia. diamante). produse chimice şi alimentare) şi comercial. max. port la lacul Victoria . Prelucrarea lemnului. Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). legume. Industrie extractivă (aur. plante textile şi furajere. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . camioane. port la Marea Chinei de Est. încăl ăminte. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. Port în golful Kola (marea Barents). Rafinării de petrol. Ungaria. Culturi agricole: porumb. Institu ii de învă ămînt superior. produc ie de confec ii. 225 mii loc. păduri. de pielărie şi sticlărie. electrotehnică. textilă. a materialelor de construc ie. în peninsula Kola . Denumirea antică: Maris (Marisia) . Universitate. Resurse naturale: gaze naturale. Centru industrial (maşini-unelte. Prelucrarea lemnului. Relief de coline. situat în mun ii Mitumba . constructoare de nave. Apicultură. Se cresc animale (bovine. ape minerale. Industrie metalurgică. tutun. Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . mobilă. în V insulei Kyûshû . fructe. la 160 km N-V de Tokio . Centru adm. roci de construc ie.: Tîrgu-Mureş . de prelucrare a lemnului. Lungime: 978 km. Popula ia: 602 mii loc. Climă temperatcontinentală. orz. alimentară. Pescuit. grîu. ovine. Fondat în 1916. Múreº rîu în Europa Centrală (România. secară. lac în Africa Centrală. Industrie grea (automobile. Aeroport. Teatru. Hidrocentrală. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . Muzee. Ad. materiale de construc ii. Teatre. Tipografii. Reconstruit în deceniile următoare. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). alimentară. Iriga ii. oraş în Japonia. utilaje de pescuit. Suprafa a: 6 714 km2. Centru industrial (şantiere navale. dealuri şi podişuri.

mobilă. oraş în Uzbekistan. materiale de construc ie. repara ii navale. Parc na ional. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). la grani a cu Turcia.5 mil. sulf. bumbacului. pomicultură). molibden. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán .4 mii km 2. automobile. tutun. Industrie chimică (îngrăşăminte). XV. electrotehnică. textile. Centru comercial. ceramică. Temple.5 mii loc. alimentară. castel (sec. plumb. Suprafa a: 5. Sta ie de cale ferată. biciclete. Principal centru industrial (metalurgie. ciment. oraş în Federa ia Rusă. Centru adm. Popula ia: 194. maşini unelte. Aeroport interna ional. textilă. material feroviar. produse chimice. la 1 675 m alt. tutun.5 mii km2. textile şi alimentare. Muzeu. tutunului şi cafelei. oraş situat pe platoul Athi. electrotehnică. 363 mii loc. Universitate. Institut politehnic. prelucrarea lemnului. Capitală din 1964. oraş în Japonia (Honshû). Centru industrial (metalurgie. Capitala: Nahicevan . bumbac. 2. Expl. manufactură. produse alimentare). Creşterea animalelor. Fondat în 1817. încăl ăminte. Prelucrarea metalelor. construc ii de maşini. situat la 1 860 m alt. 166 mii loc. Agricultură (cereale. Catedrală. port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). vi ă de vie. prelucrarea lemnului. textile. situat în N depresiunii Fergana . produse alimentare. Expl. Muzee.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. forestiere. republică în Azerbaidjan. avioane. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). República Autonómă ~. bumbacului. textile. lemnului. XVIII). Industria lemnului. sticlărie. Aeroport. Teatre. A fost creată în 1923 (80% armeni).: Stepanakert . XVII). oraş în V Kenyei. Fondat în 1899. Universitate. loc. Suprafa a: 4. Mausoleu (sec. Construc ii mecanice. mobilă. produse alimentare). Popula ia 306. textile. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. Zăcăminte: sare. la 120 km N-E de Kyôto . mătăsii. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. Turism. Pescuit. Fondat în sec. 243 mii loc. confec ii. bumbac. Creşterea animalelor (ovine. capitala Kenyei. Mare centru industrial (metalurgie.5 mii loc. Culturi agricole: cereale. produse chimice şi alimentare).4 mil. pielei. materiale de construc ii. produse alimentare. şantiere navale. Turism. 1. Universitate. a materialelor de construc ii. 125 mii loc. viticultură. petroliere şi forestiere. bovine). loc. zinc. Asamblare de automobile.

electrotehnică. At. produse textile. Universitate. al Districtului Na ional Nene k.Hr. constructoare de maşini. al regiunii Campania . alimentare etc. Palatul ducal (sec. loc. Port fluvio-ma-ritim. Cluj-Napo-ca de azi (România). mobilă. palate. de prelucrare a petrolului. Exportă materii prime industriale. aur. Relief format de platouri tectonice. textile. în 947. Universitate (1224). centrul adm. argint. aerian). oraş în S Italiei.: 6 346 m. clădiri (sec. biserici. doc. XV). ora în V Fran ei (Bretagne). alimentară. port pe canalul Marna–Rin . oraş în Dacia romană. Reşedin ă a procuratorului Daciei. Monumente. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. Aeroport. chimică (îngrăşăminte). Este organizat în 13 regiuni. centrul adm. situat pe rîul Peciora . plante erbacee de savană şi de stepă. max. XVII–XVIII). poligrafică. Botswana şi Africa de Sud. port la golful Napoli . Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). Universitate. a cimentului. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. Aeroport. Se cultivă mei. feroviar. catedrală (sec. Rafinării de petrol. situat pe teritoriul mun. 22 mii loc.Namíbia República ~. de ciment. Se extrag zinc. aparataj electrotehnic). Capitala: Windhoek. de confec ii. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. XVI). stat în S-V Africii. produse chimice şi alimentare).75 mil. al provinciei Jiangsu. Expl. Hr. Muzee. Industrie siderurgică. Climă tropicală. bazilici. prelucrarea petrolului. cupru. lactate). XV). Turism intens. Pescuit. alimentare (carne. construc ii de maşini-unelte. Importă echipamente industriale şi de transport. Meşteşugărit. Nod de comunica ii. 103 mii loc. centrul adm. constructoare de maşini (autocamioane. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. uraniu (locul 5 pe glob). Industrie metalurgică. legume. Centru industrial (metalurgie. bovine). Muzee. Lungime: 1000 km.6 mil. loc. chimică. porumb. Catedrală (sec. Mănăstiri. XIII. între Angola. Suprafa a: 825 mii km2. 2. şantiere navale. prelucrarea peştelui. sorg. aparate electrotehnice. Zăpezi. constructoare de maşini (nave. produse alimentare. blănuri de caracul. peşte. de produse chimice. diamante. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. XVIII). ghe ari. încăl ăminte. Biserică (sec. fluvio-maritim. Universitate. predominant semiaridă.15 mil. Popula ia: 1. Muzeu. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). metalurgia neferoaselor. Observator astronomic. Alt. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. oraş în Federa ia Rusă. cu ieşire la Oceanul Atlantic. tractoare. oraş în E Chinei. plumb. Lă ime: 250–400 km. Fondat în anul 600 î. loc. Monumente istorice şi de arhitec-tură. 254 mii loc. diamante. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . automobile. Fabrici de cherestea. fructe. aparataj electrotehnic). de produse alimentare. Industrie metalurgică. forestiere. castele. Pescuit intens. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. 1. produse petroliere şi chimice. Nod de comunica ii (rutier. maşini de transport. Fondat în 472 î. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . locomotive. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. germaniu (50% din rezervele mondiale). mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). castel (sec. alimentară. XVI). Muzee. de mobilă.

Popula ia: 12 mii loc. Institu ii financiare şi turistice. Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Oraş din 1729. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. 175 mii loc. Industrie textilă şi alimentară. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Fondat în 1223. conserve de peşte). República ~. Fondat în 1779. maşini şi utilaje pentru industria forestieră. Biserica Buna-Vestire (1730). Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Hidrocentrale. Se practică creşterea vitelor (porcine. Fabrici de prelucrare a bumbacului. inului. ananaşi. Căi ferate: 5 km. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. Iriga ii. 50 mii loc. nuci de cocos. max. Industrie alimentară (zahăr. Relief format de un platou (alt. conserve). poligrafică. bovine). capitala statului Bahamas. 85 mii loc. XVII–XVIII. Exportă fosfa i. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). a sticlăriei şi materialelor de construc ie. bananieri.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. turistic şi cultural. port la Oceanul Atlantic. centrul adm. de produse alimentare. Suprafa a: 21. Importă produse alimentare. de produse alimentare (în special. 56 mii loc. comer . Aeroport. oraş în N Israelului (Galileea). Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. chimică. Centru comercial. situat pe rîul Cumberland . Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. Şantiere navale. situată în N-E insulei New Providence . Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. Aeroport. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). Lungime: 1 289 km. la N-E de Papua-Noua Guinee. constructoare de avioane. de mobilă. oraş în N-E Estoniei. a materialelor de construc ii. textilă. Prelucrarea lemnului. Regat autonom în sec. mijloace de transport. Pescuit. lînei. locuit de basci. stat insular în vestul Oceanului Pacific. nauruana. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). Este divizat în 14 districte. 60 m) înconjurat de înăl imi. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Alt. de pielărie şi încăl ăminte. IX. Drenează depresiunea Fergana . Navigabil pe cursul inferior. al statului Tennessee. dar şi a francilor. apă potabilă. 512 mii loc. Planta ii de palmieri. Se cultivă legume.3 km2. fluviu în India. Monumente istorice şi arhitectonice. Universită i. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . combustibili. Iriga ii. Industria laminatelor. [´næ¿vil] oraş în SUA. materiale de construc ii. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). Sta iune balneară. servicii în turism.: 1 895 m. Forturi din sec. Climă ecuatorială umedă. port la Marea Norvegiei. Căi rutiere: 28 km. rom. Sta iune balneară. oraş în partea de N a Norvegiei. Nazarét . în partea de N a peninsulei Hindustan . Capitala: Yeren . Lungime: 807 km. Este considerat fluviu sacru. Limbi oficiale: engleza. pescuit. port pe fluviul Narva . Uzbekistan). Hidrocentrale. Planta ii de măslini şi mandarini.

porcine. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. Cetatea Neam ului . ovine). Climă temperat-continentală. Hidrocentrală. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. Piatra-Neam . Relief: zone montane subcarpatice. mănăstirile Neam . capitala Republicii Ciad. Sihăstria. Muzeu. esături. pomi fructiferi. Canalizat. situat pe Someşul Mare . produse alimentare. Izvorăşte din apropierea or. Suprafa a: 200. porcine). Suprafa a: 177 mii km2. Este legat prin canale de Nipru. rîu în S-V Germaniei. Obiective turistice: Cheile Bicazului . Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 5 895 km2. muntele Ceahlău . mobilă.: mun. At. secară. rîu în Belarus şi Lituania. de gaze naturale. Vistula şi Pripet. Bistri a-Năsăud). Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Industrie extractivă (petrol. 90 mii loc. încăl ăminte. Popula ia: 586 mii loc. a. Par ial navigabil. Fondat în 1900. Pădurea de Argint . gaze naturale.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. Centru adm. Universitate. Navigabil pe cursul inferior.: 2 535 m. Vînătoare. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică).75 mil. argile. port la confluen a rîului Chari cu Logone . biblioteci. gresie. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). Catedrală catolică. stat în partea central-nordică a SUA. Agricultură (cereale. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Expl. ca sat în 1264. Agapia. licee. produc ie de celuloză şi hîrtie. de tricotaje şi produse alimentare.: Lincoln . Popula ia: 54 mii loc. Lungime: 370 km. district autonom în Federa ia Rusă. Alt. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. Hidrocentrale. pentru industria forestieră. Şcoli generale şi profesionale. Secu. oraş în România (jud. gaze naturale).4 km 2. Industrie uşoară (mobilă. produse alimentare). covoare. 595 mii loc. capitala Inguşetiei. Navigabil. bovine). Muzeu na ional. jude în România. covoare. mase plastice. Lungime: 256 km. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). Culturi agricole: grîu. Pescuit. Creşterea animalelor (reni. Metalurgie. Aeroport. în partea central-nordică a Moldovei. Muzeu. orz. Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). cămine culturale. Apicultură. plante furajere. Popula ia: 1. în partea de N a bazinului Peciora . Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. Filatură de bumbac. podiş în trepte de la V spre E. în bazinele rîurilor Bistri a. tricotaje. Lungime: 938 km. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. 12 mii loc. sfeclă de zahăr. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. loc. sfeclă de zahăr. Industrie extractivă (petrol). repara ii şi prelucrarea metalelor. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . doc. Bistri a. textile. Zăcăminte: săruri de potasiu. Hidrocentrală. moschee. Văratec . izvoare cu ape minerale. afluent pe dreapta al Rinului . ciment. legume). confec ii. Centru adm. afluent pe stînga al Odrei . porumb. produse alimentare. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. cartofi.: Narian-Mar . Centru adm. materiale de construc ii. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. Siret şi Moldova . cherestea. 21 mii loc. vi ă de vie.

constructoare de nave şi de automobile. oraş în V Germaniei. Universitate. Relief predominant muntos. Capitala: Kâthmându . situat pe partea stîngă a fluviului Rin . la frontiera Austriei cu Ungaria. XVI–XVIII). Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). de textile. loc. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Suprafa a: 147 mii km 2. al cantonului cu acelaşi nume. ceai. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. de prelucrare a lemnului. Industrie constructoare de maşini agricole. Muzeu de artă. cupru. secară. Fondat în sec. Ruinele unor fortifica ii. Se cultivă orez. Lungime: 37 km. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg.4 mii km 2. Sticlărie. A fost construit în 1873–1895. Se cresc animale (bovine. cărbune. 150 mii loc. oraş în V Lituaniei. argint. textilă. wolfram. lac tectonic în Europa Centrală. plante furajere. Industrie extractivă (aur. Universitate. Lungime: 36 km. Biserică (sec. mecanică de precizie (ceasornice). iută. Edificii (sec. Popula ia. port la Oceanul Pacific.Nepál Regátul ~. Se cresc şi bovine (bivoli). Lungime: 74 km. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . alimentare. XII–XVI).: 4 m. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. situat între China şi India. oraş în V Elve iei. Industrie siderurgică. tutun. XII. Suprafa a: 286. legume). max. orz. Statut de oraş din 1214. Castel (sec. ovine). XVIII). 1. plumb. sulf). Aparataj electronic. Biserică (sec. Popula ia: 25. Turism. Ad. Ad. centrul adm. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). 467 mii loc.. chimică. Turism. Agricultură (cereale. Limba oficială: nepaleza. de cherestea.4 km2. de ciment. XIII.75 mil.: Carson City . textilă. produse alimentare. zinc. Lac de acumulare. Include 5 regiuni. în depresiunea Glen More . Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. Fondat în 1801. stat în partea central-sudică a Asiei. Sta iune balneară. lac în N-V Sco iei. loc. cupru. chimică. Centru adm. grafit. XV). cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . alimentară. grîu. trestie de zahăr. oraş în S-E Australiei. mangan. metalurgică (pentru neferoase). iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . caprine). Fabrici de hîrtie. chimică. situat pe ărmul nordic al lacului omonim.9 mil. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. max. Dom în stil baroc (sec. mercur). Pescuit. XII. alimentară. stat în V SUA. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. cartofi.: 230 m. Climă temperată şi rece în N. Pescuit. Turism intens. Suprafa a: 320–356 km 2. Suprafa a: 56. cu 14 zone administrative. aur. parte din vasta Cîmpie a Gangului . Lungime: 218 km. 32 mii loc. XIII). fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. Hidrocentrală. Păstorit transhumant (ovine. porumb. alimentară.

Fondat în 1718. Turism dezvoltat. Construc ii aeronautice navale. Fabrică de ceasuri. Observator astronomic. Centru adm. produc ie de textile. Universită i. argint. 7. Agricultură (grîu. loc. Creşterea animalelor (bovine. Aeroporturi.2 mii km 2. Muzeu. Hidrocentrale. zinc). constructoare de maşini (automobile. poligrafie. prelucrarea petrolului. capitala statului Niger. oraş în S-E SUA (Louisiana). de hîrtie. Industrie extractivă (minereu de fier. Universitate (1701). 477 mii loc.2 mil. stat în S-V SUA. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. utilaje. produse de sticlărie. zinc). Muzee. Lungime: 56 km. Popula ia: 1. mobilă. Aeroport. Suprafa a: 9. stat în N-E SUA.8 mil. metalurgică. Suprafa a: 315 mii km 2.: Trenton . alimentare etc. Universită i. produse chimice. Turism. Monumente. Centru adm. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). chimică. aur. aparate electrotehnice. Palat preziden ial. produse alimentare (zahăr). chimică. Oraş fondat în 1931. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. port la Oceanul Atlantic. Muzeu na ional. situat pe dreapta rîului Yamuna . secară. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. loc. Culturi agricole: porumb. de pielărie. chimi-co-farmaceutică. Fondat în 1626. porumb. Climă ecuatorială.New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). Suprafa a: 21. Pescuit. creşterea animalelor). produse chimice. legume. cupru. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. hîrtie. Întreprinderi ale industriei textile. textilă. aparate electrotehnice). de automobile. în conurba ia Delhi . textile. 425 mii loc. de pielărie. 302 mii loc.6 km2.: Santa Fe . palate. bumbac. Catedrală. alimentare. porcine). motoare. Niaméy [nja´me] . moschee. Edificii monumentale: catedrală. textile. alimentară. alimentare. aparate electrotehnice. Relief muntos (alt. Universitate. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . Teatru. Popula ia: 8. în componen a statului Papua-Noua Guinee. oraş în N-E SUA (Connecticut).5 mil. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . loc. Materiale de construc ii. Aeroport. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey).: 2399 m). metalurgie. alimentară. navale. biserici. Popula ia: 66 mii loc. gaze naturale. prelucrarea lemnului şi a petrolului. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 128 mii loc. plumb. max. pomi fructiferi. port pe fluviul Niger . Aeroport. la frontiera dintre SUA şi Canada. Industrie constructoare de maşini. Sediul ONU.

Burkina Faso şi Mali. arhipelag indian în S golfului Bengal . Climă tropicală.27 mil. Climă tropicală de deşert. argint. textile. Limba oficială: spaniola. în N şi în partea centrală. Libia. Aeroport. loc. învecinat cu El Salvador. pe agricultură. porcine). caprine. învecinat cu Algeria. Ciad. iguane. Vestigii arheologice. Popula ia: 5 mil. Culturi agricole destinate exportului (cafea. întreprinderi alimentare. carne. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. cherestea. Se cultivă arahide. în special pe creşterea animalelor (ovine. Exportă vite. păsări ş. Nigeria. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Bogate resurse de subsol. Suprafa a: 1. manioc. textile ş. minereuri de fier. a. max. Căi ferate: 300 km. o cîmpie joasă litorală în E. Pescuit în lacul Ciad . Creşterea animalelor pentru carne (bovine. Suprafa a: 148 mii km2. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. în V şi S-V. Culturi agricole: orez. de covoare. piei. Produce textile. Economie bazată pe exportul de uraniu. a. fibre de bumbac. Muzeu. bumbac. km2. carne. trestie de zahăr. arahide. Ruinele unor fortifica ii. Suprafa a: 1. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. Turism. zahăr. cacao. Este format din 19 insule (Great Nicobar. oraş în N Bulgariei. Relief vulcanic. aur. Limba oficială: franceza. Climă tropicală umedă. sare). Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. Centru comercial şi cultural. Oraş roman fondat de Traian (102). iaguari. fabrici de ciment. trestie de zahăr. 17 mii loc. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. Resurse naturale reduse (aur. lemn şi materiale lemnoase. situat pe dreapta Dunării. Vegeta ie: păduri întinse. Capitala: Managua . Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. stat în Africa Occidentală. 2 000 m). Faună bogată: crocodili. de stepă şi de savană. fasole. alimentare. Ahzar ). Popula ia: 14. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . sorg. wolfram. de încăl ăminte. produse de carne. Prelucrarea lemnului. sorg. o depresiune tectonică. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. staniu. plumb. 2 107 m). a. Honduras şi Costa Rica. banane. pume. Hidrocentrale. caldă şi umedă. bunuri de larg consum. susan. Exportă uraniu.6 mii loc. 182 mii loc.7 mil. orez). 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna.6 mii km2. Benin. cocotieri.). manioc. Importă echipament te . Camorta. peşte. Importă materii prime industriale. bumbac) şi consumului intern (porumb. Popula ia: 10. mei. cămile. fabrici de ciment. fosfa i. Capitala Niamey . cupru. hîrtie. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. produse petroliere. între insulele Andaman şi Sumatera .). cu vulcani activi. ciment. pielei şi tutunului. sare). loc. bata i. veşnic verzi. vite. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. Katchall ş. max. Pescuit. Vegeta ie de deşert. bumbac. în N insulei Cipru .Nicarágua República ~. stat în America Centrală. maşini şi utilaje. Monumente. República ~. carne. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. piei.

Vegeta ie variată: tropicală. Pelerinaj. Limba oficială: engleza. VIII). mei. constructoare de maşini (macarale electrice). lacuri de acumulare. electrotehnică. Economie bazată pe industrie (grea. rîu în Etiopia şi Sudan. fluviu în E şi N-E Africii. minereu de fier. aur. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . XIII). Kremlin (sec. Rafinării de petrol. maşini agricole). Teatre. mase plastice. taro. automobile. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Universită i. de ciment. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. bumbac. alimentară. Fondat în 1788. nuci de cocos. oraş în S Ucrainei. Parc na ional. Albert Nil. Siderurgie. aur. la N-V de Tokio. de staniu. În anii 1932–1990 se numea Gorki . Lungime: 1368 km. zinc. Expl. Cursul superior poartă denumirea Abay . avioane. produse alimentare. wolfram. minereu de fier. sorg. cacao. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . Muzeu. situat la ărmul Golfului Guineii. între Benin. textile. Sta iune climaterică. Construc ii de maşini (nave fluviale. metalurgie. uşoară. stat în V Africii Centrale.Nigéria República Federálă a Nigériei . pielărie. chimică. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . orez. arahide. Prelucrarea metalelor şi a lemnului.5 mil. confec ii. Ciad şi Camerun. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). Fondat în 1630. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). constructoare de maşini. Aeroport. Statut de oraş din 1917. plumb. Pentru uz intern se cultivă porumb. 24 mii loc. alimentară. cupru. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . încăl ăminte. materiale de construc ii. Nilul Alb şi Nil . textilă. Capitala: Abuja . Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). în N. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. 1. Hidrocentrală. Mausolee. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. produc ie de mobilă. de peste 2 000 m). oraş în S-E Ucrainei. Muzeul “M. material feroviar. cărbune. loc. Biserici (sec. Industrie extractivă (minereu de mangan). În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . Nod de comunica ii. Lungime: 957 km. XIV–XVI). 158 mii loc. Bahr el-Jabal. Port fluvial. petrol. textilă. esături. Zăcăminte: huilă. Gorki“. mănăstire (sec. Popula ia: 130. Par ial navigabil (pe por iuni). Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. extractivă) şi pe agricultură. Baraje. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. oraş în Federa ia Rusă.9 mil. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. cu precipita ii mai reduse. argint. de savană şi de stepă. textilă. loc. metalurgică (laminate). 514 mii loc. Niger. Victoria Nil. în S mun ilor Ural . produse alimentare. termocentrale. Iriga ii. cel mai lung din lume – 6 671 km. alimentară. Agricultură pentru export: cauciuc natural. oraş în Japonia (Honshû). Muzee. Navigabil pe 500 km. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . de încăl ăminte. Turism. Fondat în 1721. Mănăstire budistă (sec. Suprafa a: 924 mii km2. manioc. Industrie metalurgică. 410 mii loc. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. XVII). prelucrarea petrolului şi a lemnului. forestieră. de prelucrare a lemnului. Teatre. mase plastice. produse alimentare. Fondat în 1221.

Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Industrie alimentară. alimentară. banane. Soroca. Catedrală (sec. Popula ia: 3 mii loc. Popula ia: 2. taro. 1901). cauciuc sintetic. Rîbni a. cosmetică (parfumuri). cocotieri. citrice. Construc ii de maşini. oraş în Republica Moldova. combustibili. Centru viticol. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. Guernsey. Muzeu. flori. produse alimentare. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Par ial navigabil. Culturi: bananieri. Ínsulele ~. 168 mii loc. Afluen i pr. Observator astronomic. la 70 km N-V de Chişinău. Botna. port la Marea Mediterană. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. Legat prin canale cu Dvina de Vest. Moghiliov-Podolski. cobalt. de prelucrare a metalelor. 16 mii loc. XVII).: Saint Helier . Navigabil pe 1 677 km. Pescuit. Slobozia ş. textile. a materialelor de construc ii. Camenca. autovehicule. Creşterea animalelor. Universitate. Sisteme de iriga ie.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. Tiraspol. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Otaci. Lungime: 1352 km. situat pe rîul Nîrnova . Aeroport. Rezina. nuci de cocos. Cafea. At. Agricultură. la 655 km de Samoa. Conductă de gaze naturale. citrice. Bistri a. opera ii bancare. metalurgică. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Cereale. Denumirea latină: Nicaia. E. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. în 1618. apicultură.5 mii loc. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). 160 mii loc. Turism. Grigoriopol. biserică (sec. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. cel mai nordic punct al continentului Europa. Hidrocentrale. Bîc. Centru adm. cupru.: Alofi . Importă maşini şi utilaje industriale. Criuleni. Produse de export: miere. Centru adm. doc. Răut. Administrat de Noua Zeelandă. manioc. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. Industrie extractivă (nichel. Camenca. Administrată de Australia (din 1914). Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. Ichel. Ocni a. reşedin ă a raionului Nisporeni. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Suprafa a: 263 km2. pescuit. Rîbni a. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Coordonate: 71°08´01" lat. Beloci. format de patru insule mai mari ( Jersey. Suprafa a: 36 km2. legume. Norílsk Normánde . Biblioteci. Tighina (Bender). în Norvegia.: Kingston . arhipelag în S Mării Mînecii. Sta iune balneoclimaterică. Dubăsari. Svicea. electronică. Iagorlîc. oraş în Federa ia Rusă. oraş în S-E Fran ei. 346 mii loc. N şi 27°45´ long. Centru adm. Pescuit. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. XVII). pomicol. a. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . Climă tropicală oceanică.: Strîi. Sta iuni balneare. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. bata i. Lomni a. Biserica Sf. situat între insulele Tonga şi Cook . Suprafa a: 195 km2. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Teatre. Belarus şi Ucraina. cărbuni). Cuciurgan . produse alimentare. Neman şi Bugul de Vest. după Volga şi Dunăre). Muzee.

Galdhopinggen) . parcuri na ionale. Aeroport. XII (la 1155). manioc. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase).: Nouméa . Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă.2 mii km2. Finlanda şi Suedia. orez. oraş în Marea Britanie (Anglia). cu piscuri înalte (alt. Centru adm. de mobilă şi încăl ăminte. Oraş pr. Zăcăminte: petrol. doc. vlc. mare insulă în V Oceanului Pacific. Fondat în sec. caprine. Expl. separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . aur. mare în bazinul Oceanului Arctic. km2. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. Este divizat în 19 districte. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. 4. Partea occidentală apar ine Indoneziei. IX. 299. Mont Panié ). Industrie extractivă (minereu de fier). Federa ia Rusă. uzine de desalinizare a apei de mare. în S-V. chimico-farmaceu-tică. textilă. nichel. max. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). Păduri ecuatoriale şi savane.2 mii loc. trestie de zahăr. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. alimentară. cupru. Vegeta ie forestieră şi de savană. pomi fructiferi. Pescuit. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei .: Rouen . fabrici de produse chimice şi alimentare. 19 mii km2. Dispune de boga Márea ~. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse.8 mii km2. Suprafa a: 1. situat pe rîul Trent . Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). taro. cupru. Centru comercial (pia ă agricolă). cobalt. 5 030 m). formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. minereu de fier. Popula ia: 4. max. bazată pe industrie diversificată. [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. XV). Feroe. şantiere navale. bananieri. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. Numeroase lacuri: Mjosa. 201 mii loc. de crom. loc. cărbune. la N de Australia. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . cîmpie mlăştinoasă în S. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. dominate de culmi muntoase. porumb. loc. porumb).3 mil. Limba oficială: norvegiana. Islanda şi Jan Mayen . Norvégia Regátul Norvégiei . Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Căi rutiere: 5 762 km. Relief muntos (alt.: 3 970 m. 1 628 m. pe servicii în transporturi şi comer . Universitate. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. Culturi agricole (grîu. Suprafa a: 324.Culmi muntoase (alt. Capitala: Oslo . stat în Europa de Nord. metalurgică. Muzeu de artă. 736 mii loc. mun i vechi. sorg. după Groenlanda – 884. at. XIV). Castel (sec.4 mil. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). în mare parte eroda i. Ad. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. biserică (sec. 2 469 m. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Este străbătută de Curentul Norvegiei . puternic accidentate de văi adînci. max. în sec. cu aspect de platouri în zona centrală. max. cocotieri. Administrat de Fran a.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. cabaline. ară cu economie puternic dezvoltată. Creşterea animalelor. Culturi agricole: bumbac. porcine). Femunden. arbori de cafea. Climă tropicală umedă. segment al curentului Gulf Stream .54 mil. mangan. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). Fondat în 1903. argint. capitala Mauritaniei. ovine. vf. Teatru.

gheizere. oraş în Federa ia Rusă. Ghe ari. loc. alimentară.: Monterrey . constructoare de maşini (maşini agricole. port la Marea Neagră. Muzeu. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă. deşert în N-E Africii (Sudan. completat în E de cîmpia litorală Canterbury . 180 mii loc. alimentară. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . Muzee. porcine. Industrie forestieră. 1. Egipt).Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. aparate electrotehnice). Muzee. textilă. forestieră. Relief colinar (alt. Fondat în 1893 (Gusevka ). 2989 m. produse farmaceutice şi alimentare. Universitate. ovine – locul 4 pe glob). Industrie extractivă (cărbune).9 mii km 2. 350–1000 m). Popula ia: 3. constructoare de maşini (utilaj minier). încăl ăminte. port pe fluviul Obi . de pielărie şi încăl ăminte. citrice. Suprafa a: 64. por elanuri. chimică. Centru adm. Teatre. Muzee. Se cultivă cereale (grîu. centrul adm. Centru industrial. hidroenergetică. Fondat în 1838.44 mil. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . Creşterea animalelor. medie 200 m). Vegeta ie de tundră. al reg. Agricultură: cereale (grîu. între marea Kara şi marea Barents . Industrie metalurgică (cositor).5 mii km2. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . Popula ia: 3. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . Lungime: 605 km. construc ii de maşini (avioane. Pescuit. 3 764 m). lignit. Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Relief muntos. cratere. Vojvodina . Teatre. Suprafa a: 82. material rulant.65 mil. oraş în Federa ia Rusă. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Relief de podiş (alt. metalurgică (aluminiu). Economie de tip agro-industrial. Universitate. citrice. 600 mii loc. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. specii de stepă (Insula Sudică). Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). Şantiere navale. plante furajere. Agricultură irigată în valea Nilului. metalelor şi lemnului. Suprafa a: 270. orz. cultural şi ştiin ific. porumb). oraş în N Serbia şi Muntenegru. Şantiere navale. Se extrage petrol. chimică. Zone protejate de stat. maşini-unelte.2 mii km2. Academie marină. cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. minereu de fier. Divizat în 16 districte. Păduri. port pe Dunăre. argint.93 mil. Climă arctică. pomi fructiferi. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Insula Nordică. şantiere navale. mobilă. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. unelte agricole). produse alimentare. tex arhipelag în Oceanul Arctic. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. Capitala: Wellington . Fondat în 1618. vlc. ciment. pielărie. loc. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). Climă temperat-oceanică. Lă ime: 80–160 km. Suprafa a: 44 mii km 2. prelucrarea petrolului. gaze naturale. creşterea animalelor. textile. max. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. doc. At. 203 mii loc. utilaj minier). a materialelor de construc ii. chimică. aur. Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . în 1526. max. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). porumb). loc. maşini agricole. alt. cartofi. maşini agricole.

banane). şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Muzee. 187 mii loc. Navigabil. Ad. în bazinul carbonifer Ruhr . în Siberia de Vest . loc. sticlărie. situat pe rîul Pegnitz . Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). construc ii de maşini. oraş situat în insula Tongatapu . Industrie constructoare de maşini. 869 m. printr-un estuar denumit golful Obi . Turism. Relief muntos (alt. alimentară. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ).: Honolulu . Centrală atomoelectrică. Lungime: 580 km. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. Cercetări ştiin ifice. Pescuit. stat în Mexic. vanilie. oraş în S Germaniei (Bavaria). Industrie extractivă (antimoniu. Siderurgie. Fortărea ă (sec. oraş în Uzbekistan. Artizanat. Hidrocentrală (la Novosibirsk). Centru comercial (pentru copră. Fabrici de mobilă. Vîrful Obîrşiei ). 373 mii loc.Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . între Malawi. fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . capitala Republicii Karakalpakstan. Izvoare cu ape minerale. Mún ii Oáşului . textilă. trestie de zahăr. Turism.: 80 km. în sec. Suprafa a: 1. pe valea Turului . insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Pescuit. XIX). fluviu în Federa ia Rusă. Lă ime max. max. situat pe rîul Protva . argint. la 472 m alt. cu capitala Oaxaca . oraş în Federa ia Rusă. doc. textilă. Utilaje şi aparataj industrial. Muzeu. prelucrarea petrolului. Universitate. Suprafa a: 29. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . culme muntoasă joasă (alt. de jucării. Teatre. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. vf. produse chimice şi alimentare.: 704 m. Aeroport. Universitate.05 mil. confec ii şi produse alimentare. 36 mii loc. Oraş pr. Vestigii ale vechii culturi aztece. 1233 m). 493 mii loc. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). max. 250 mii loc. Aeroport. Minereuri neferoase. At. Sta ie de cale ferată. 108 mii loc. sare). Industrie constructoare de maşini (autocamioane.6 mii km2. Monumente istorice şi arhitectonice. aparataj electro-tehnic). maşini-unelte. Monumente. Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). Turism. alimentară. Şantiere navale. Popula ia: 3. Institu ii de învă ămînt superior. Navigabil. Muzee. XIV). XVIII. forestieră.4 mii km2. lac tectonic în S-E Africii. e situată Depresiunea Oaş . chimico-farmaceutică. Tanzania şi Mozambic. Port pe canalul RinHerne . Izvorăşte din mun ii Altai. alimentară. Popula ia: 837 mii loc. situată pe dreapta fluviului Amudaria . Pescuit. Suprafa a: 95. aur. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Planta ii de ananaşi. Palat regal (sec. Fabrică de creioane. max. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi .6 mii km2. în componen a arhipelagului Hawaii . motoare navale. chimică.

. doc.Oceákov oraş în S Ucrainei. Lungime: 912 km. textilă. Operă. loc. fabrici de produse alimentare). Vrancea). Biserici (romanică din sec. Şantiere navale. strunguri. Suprafa a insulelor: 1. Navigabil. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. coraligen sau vulcanic. Polinezia (în centru şi în E). At. biserica Mănăstirea (sec. km2). constructoare de maşini (maşini grele.3 mil. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . XIII). Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. bananieri. la 232 km N-V de Chişinău. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. Faună săracă. situat pe ărmul Mării Negre. reşedin ă a raionului Ocni a. fluviu în Europa Centrală. loc. Monumente din sec. Industrie alimentară. Aeroport. Industrie siderurgică. Relief în general muntos. În sec. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). de unde rom. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . 8. ferigi arborescente). alimentară ş. Micronezia (în NV).5 mii loc. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. Renumit centru viticol. 20 mii loc. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). coloran i). Şantiere navale. şi Noua Zeelandă (în S-V). XII şi gotică din sec. Biserica Sf. Rafinării petroliere. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. Monumente. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). 1. Teatre. XIX). Casa memorială “H. în insula Fionia . Climă caldă şi umedă. servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. Izvorăşte din Cehia (Moravia). XVIII). la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . Vozia . se varsă în Marea Baltică. a. At. beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. km2. Nod de comunica ii (feroviar. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . alimentară. oraş în S Ucrainei. rutier). Centru industrial. savane (în V Oceaniei). Muzee. Port. Edificii în stil neoclasic. textilă. în 1897. a cauciucului. situat pe rîul Milcov . Industrii (utilaj tehnologic. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. port la limanul Niprului. XV). materiale de construc ii. doc. apoi Aci-Kale ). Muzee. Industrie siderurgică. mase plastice. Andersen“. 171 mii loc. cultural şi turistic. Stamati. XII–XIV. Monumentul scriitorului C. Centru pomicol. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi.11 mil. chimică (îngrăşăminte. utilaj frigoriferic). Popula ia: cca 11 mil. englezul Cook şi francezul La Pérouse. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. denumită şi Ozu . Ch. poligrafică. în 1288. Gheorghe (sec. la 10 km N-V de Focşani. 12 mii loc. bambus. electrotehnică. după confluen a cu rîul Neisse . Universitate.

citrice. curent marin rece în Oceanul Pacific. Suprafa a: 116. între rîul Ohio şi lacul Erie. între ărmul N-E al Asiei. Resurse naturale: petrol. Centru adm. Relief de cîmpie şi dealuri. insulele Kurile.3 mii km2. alimentară. chimică. rîu în partea europeană a Rusiei. Centru de artizanat (ceramică. podişuri. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. 596 mii loc. Pescuit de corali şi perle. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . situată la 875 m alt. grîu. Fabrici textile. trecătoare în Carpa ii orientali. porcine). cu direc ia de la N spre S. Lungime: 1 480 km. bata i. km2. Creşterea animalelor (bovine). În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . alimentară.34 mil. Pescuit.: 285 m. mare în bazinul Oceanului Pacific. Navigabil. peninsula Kamceatka . 265 mii loc. Ad. medie: 850 m. Hokkaido şi Sahalin . aparataj electrotehnic ş. Expl. max. loc.: 3 521 m. cărbune. Ohótsk Márea ~. Popula ia: 1.6 mil. gaze naturale. loc. minereu de zinc şi de plumb. Ad. de prelucrare a petrolului. Suprafa a: 181 mii km2. de cărbune. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov).2 mil. esături). loc. Aeroport.24 mil. Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). Universitate. constructoare de maşini (automobile. Parcuri. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). Relief: cîmpii. afluent pe dreapta al fluviului Volga . Industrie constructoare de maşini (avioane. utilaj petrolier). Oraş pr. minereu de fier. avioane.). cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . Ad. trestie de zahăr. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. Agricultură (porumb.1 km2. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est.: Columbus . culmi muntoase. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Popula ia: 3. max.: Oklahoma City . Sta iune climaterică. oraş în N Japoniei (Honshû). Turism. Creşterea animalelor (bovine. Climă subtropicală musonică. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . alimentare. legume. Suprafa a: 1. Suprafa a: 1. Industrie siderurgică. sare. XVIII). Parc na ional (sec. la grani a dintre Albania şi Macedonia. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . Din lac izvorăşte Drinul Negru . Culturi: orez. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . Port pr.: Magadan . Suprafa a: 350 km2. Centru adm.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. Cereale.: Naha . fructe). Popula ia: 11. chimică. a hîrtiei. rezerva ii naturale. bumbac. petrol. a.

Sta iuni balneoclimaterice. În antichitate – Alutus . pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). basoreliefuri. Este organizat în 12 pro-vincii. Integrată în ara Românească. Monumente. Centru adm. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). Construc ii de maşini (avioane.). plante floricole. Faună: bîtlanul purpuriu. Predomină industria metalurgică. Centru industrial. Sta iuni balneoclimaterice. grîu. Suprafa a: 41. situat pe fluviul Missouri . cormoranul. provincie istorică în România. popular – Aluta . Produc ie de cereale. constructoare de maşini (nave.: 2 918 m. străbătute de canale de desecare. XIII). petrochimică. Turism. în bazinul rîului Olt . fabrici textile. loc. XIV). obiecte din bronz. prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. Pomicultură. Nod feroviar. Popula ia: 16. Parcuri. sfeclă de zahăr. Se cultivă cartofi. turbării. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). materiale de construc ii. Rezerva ii naturale. Aici se desfăşurau. ovine. afluent pe stînga al Dunării. Suprafa a: 5. în cinstea lui Zeus Olimpianul. Metalurgia neferoaselor. Hr. Universitate. Jocurile Olimpice. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. statui. Popula ia: 520 mii loc. biciclete). constructoare de maşini agricole. situat în depresiunea Tesalia . IV î. 39 mii loc. Olt şi Carpa ii Meridionali. Industria aluminiului şi a lemnului. porcine. Rafinării de petrol. 619 mii loc.5 mii km2. Muzee. Limba oficială: olandeza. orz.1 mil. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. max. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . situată între Dunăre. centrul adm. Lungime: 615 km. pînă la 50 m). bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. Capitala: Amsterdam . Climă temperat-continentală. la 29 noiembrie 1850. alimentară. Monumente. şi de podiş în S ării (alt. siderurgie. max. rîu în România. Export de animale. Teritoriu intens colonizat de romani. de produse chimice şi alimentare. Viticultură. rom. alimentară. porcine). situat la ărmul Mării Nordului. Turism. păsări).53 mii km2. jude în România. Vestigii arheologice: stadion (sec. Aeroport. autovehicule. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. Turism dezvoltat. lopătarul. produse alimentare. legume. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Pescuit intens. 106 mii loc. poligrafică. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). Economie în plină ascensiune. electrotehnică. Zone cu umiditate excesivă. Luxemburg şi Belgia. Alt. port la Oceanul Pacific. cultural şi comercial. 321 m). al statului Washington. Pescuit. între Germania. cnezate (sec. Aici. oraş în SUA (Nebraska). Vestigii arheologice. produse chimice şi alimentare. din patru în patru ani. petrolieră. textilă. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. maşini-unelte). avioane. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. oraş antic în Grecia. Aeroport. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Universitate. Creşterea animalelor (bovine.: Slatina . inscrip ii. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. era condusă de un ban (sec. Climă temperat-oceanică. tutun.Olánda stat în Europa de Vest. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA.

Nod feroviar. Praguri. Popula ia: 2.: 115 m. de blănărie şi confec ii de blănuri. mărfuri de larg consum. Centru industrial şi cultural. lac în Federa ia Rusă. la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . Face parte din conurba ia Khartoum . între Yemen.61 mii km 2. Construc ii de maşini (maşini agricole. situat în S-E peninsulei Arabia . încăl ăminte. 3 353 m). 1. 664 mii loc. fructe. mango. Căi rutiere: 26 349 km. Rochester. Oswego (SUA). cu rîurile Hudson şi Ottawa .16 mil. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. textilă. max. Muzee. prelucrarea petrolului. grîu. XVIII). Culturi pr. În oaze cresc curmali. Muzee. centrul adm. al jud.). loc. Limba oficială: araba. argint. situat pe Crişul Repede . Pia ă agricolă. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). între Canada şi SUA. Turism.Omán Sultanátul ~. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. Teatre. fabrici de produse chimice. textilă. chimică. Aeroport. caprine. Vegeta ie săracă deşertică. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. Bihor . lac în America de Nord. după Alger. Faună săracă. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . situat pe malul stîng al Nilului Alb . 224 mii loc. situat pe rîul Irtîş . al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. Teatre. Ad max. 527 mii loc. produse din cauciuc sintetic. fabrici de produse alimentare. stat în Asia. loc. Export de minereuri. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. aparataj electrotehnic ş. maşini şi aparate electrotehnice. tutun. Iriga ii. la confluen a cu Nilul Albastru . Suprafa a: 9. Fondat în 903. alimentară. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. max. vite.75 mil. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. Hidrocentrală. aur. Suprafa a: 312 mii km2. cu lacul Ladoga. Monumente de arhitectură. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). produse alimentare. Lungime: 2 250 km. Pielărie. [´oorand…] fluviu în S Africii. banane. metale şi aliaje. Şantiere navale. Fortărea ă (sec. Admis în O oraş în Sudan. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. a. textile. port la Marea Mediterană. Navigabil. Universitate. mei. Climă tropicală aridă. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). bumbac. Monumente de arhitectură. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. Ad. Prelucrarea metalelor. Capitala: Mascat . lînă. Nu este navigabil. Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. municipiu în N-V României. textile şi alimentare. vinuri. trestie de zahăr. Creşterea animalelor (ovine. Suprafa a: 18 965 km 2. chimică. Turism. Universitate. Este organizat în 7 districte şi o provincie.: citrice. oraş în N-V Algeriei. cămile). bovine. Aeroport. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. textile şi alimentare.: 237 m. sorg. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. alimentară. palmieri. de pielărie şi încăl ăminte. Pescuit. legume. legume. cereale. Exportă petrol şi produse petroliere. de masive muntoase în N şi S-V (alt. Hamilton (Canada). Aeroport. Se mai extrage cupru. Importă mijloace de transport. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. de prelucrare a lemnului. Port. animale. carne. Muzeu.

construc ii de maşini. oraş în Federa ia Rusă. legume. Centru adm. arme şi podoabe. În comuna Butuceni. Institu ii de învă ămînt superior. cupru. de blănărie. funda iile a două biserici ortodoxe. Şcoli. At. XIV). pe rîul Răut. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . Păduri extinse. 1880) şi Sf. Distrus de tătari în sec. în 1437. XIV–XVI). Pescuit. a fost creat un muzeu. 320 mii loc. la 48 km N de Chişinău. sticlărie. Aici pe locul numit Peştera . Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. Pînă la mijlocul sec. 38 mii loc. ovine). situat pe rîul Oka . oraş în Federa ia Rusă. Turism. mercur. Fondat ca cetate în 1566. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). situat pe dreapta Răutului. de gaze naturale. Muzee. Hunedoara). Cetatea Orăştiei (sec. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. pomi fructiferi. Industrie a lemnului. pe teritoriul Orheiului Vechi . Muzeu. At. alimentară. coloran i). pielărie şi încăl ăminte. doc. Construc ii de maşiniunelte. XVI se afla situat pe Răut. Suprafa a: 254. XVI. XIV–XV). oraş în Republica Moldova. epoca de bronz). Orhei). Se cultivă grîu. stat în N-V SUA. la ărmul Oceanului Pacific. Ierarh Nicolae (1793. Zăcăminte: aur. Dumitru (1632). Bisericile Sf. la 35 km S-E de actualul oraş. argint.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. loc. colegii. Creşterea animalelor (bovine. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. 547 mii loc. Alt. Oriól Orizába . cel mai înalt vîrf din Mexic. siderurgie. pe baza materialelor arheologice descoperite. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. Ultima erup ie a avut loc în 1941. între localită ile Trebujeni şi Butuceni. O elării. Muzeu. monede emise în sec. în 1224.: 5748 m. doc. a lemnului. încăl ăminte. celulozei şi hîrtiei. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). Industrie alimentară. ctitorie a domnului Vasile Lupu. produse alimentare. de calcare. un oraş medieval moldovenesc (sec. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). Expl.: Salem . au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. Lungime: 2 750 km. A fost centru de inut (sec. textile. Expl. Biserică fortificată (sec. XV–XIX) şi de jude (din 1835). vestigii ale culturii materiale getice. Mare centru industrial. obiecte de uz casnic. alimentară. pe fluviul Ural . Catedrala Sf. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. Licee.3 mil. 25 mii loc. unelte agricole. metalurgică (aluminiu). XIV). sfeclă de zahăr. în fa a insulei Trinidad . Orinóco fluviu în America de Sud. produse alimentare. Popula ia: 3. Par ial navigabil. chimică (vopsele. Monumente. Industria energiei electrice. situat pe valea rîului Grădişte . textile. tripolie. XV–XVI. Născătoare de Dumnezeu (1903).2 mii km 2.

Rezerva ie naturală. Port. Mehedin i). Palatul regal (sec. Cuprinde cca 90 de insule. situată în S-E ării. capitala Norvegiei. castel (sec. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. orz. Oraş vechi. Aeroport. Mare centru economic şi cultural. Sta iuni balneoclimaterice. situat pe malul drept al rîului Drava . fabrici de produse alimentare. produse alimentare. XIV–XV). Universitate. textile. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. al naviga iei. 166 mii loc.9 mii km 2. XIX). în conurba ie). etnografic). la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . electrotehnică. oraş în Japonia. Universitate. regiune în Republica Georgia (Gruzia). XV).Órkney Insulele Orkney . construc ii de maşini (navale. prelucrarea lemnului. 695 mii loc.: 71 m. case memoriale. Suprafa a: 3. Monumente valoroase: catedrală (sec. Muzee (de artă. Monumente de arhitectură: biserică (sec. aparataj electrotehnic). Industrie uşoară. Climă temperat-continentală. Nod feroviar. Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I .: hinvali . fabrici de produse alimentare. Aeroport. Suprafa a: 800 mii km 2. Popula ia: 20 mii loc. República ~. produse chimice. Academie. fabrici de produse chimice. legume. Sporturi de iarnă. textile şi alimentare. pe Loara. Muzee. Creşterea animalelor.7 mil. Muzee. (6 mil. Culturi agricole: cereale (grîu. miniere (neferoase) şi forestiere. Lă ime min. Monumente. fortărea ă (sec. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. Lungime: 150 km. Sta iune de cercetări geografice. Teatre. Construc ii şi repara ii navale.6 mii loc. Relief muntos. Monumente arhitectonice în stil baroc. Climă temperat-oceanică. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Pescuit. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). Cetate medievală. Universitate. loc. . Muzee. confec ii. casa Janna d’Arc. Ad. Relief muntos. Teatre. 108 mii loc. Climă temperat-continentală. Vestigii romane. textile. esătorie de bumbac. min. XIII–XVIII). Popula ia: 99. uzine mecanice. Pomicultură. Port la Dunăre. oraş în România (jud. XII). Viticultură. republică în S-V Federa iei Ruse. Centru adm. Regiúnea Autonómă ~. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . la N de Sco ia. fabrici de confec ii şi de produse alimentare. cunoscut cu numele Naniwa . XV–XVI). Construc ii de maşini agricole. de transport). Centru industrial şi comercial. Denumirea istorică Alania . fabrici textile şi alimentare. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Popula ia: 655 mii loc. utilaj energetic. Strîmtoarea ~. sfeclă de zahăr. loc. 2. alimentare. Import de materii prime. produse textile şi alimentare. biserici (sec. la S de Paris. Nod de comunica ii. 16 mii loc. Teatre. Suprafa a: 975 km2. Universitate. Capitala: Vladikavkaz . arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. porumb). prelucrarea metalelor. Construc ii de maşini. situat în S insulei Honshû . Academie de ştiin e. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului.: 56 km. Expl. siderurgie. Export de maşini. materiale de construc ii. Turism. Creşterea animalelor (ovine).

Adesea provoacă mari inunda ii. km2. Navigabil. Centru religios. Lă ime: 75 km. Colegii. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. max. poligrafie. Institu ii financiare. XV–XVIII). Antarctida la S. Iriga ii. XII). prelucrarea metalelor. Lauren iu . care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. poligrafică. Metalurgie. fluviu în N Italiei. pe fluviul Tamisa . alimentare. afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). Lungime: 105 km. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). chimică. alimentară. Teatre. mănăstire (sec. cocsochimică. Oraş din 1267. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . metalurgică. XII). Sta iune balneoclimaterică. situat la N-V de Londra. Meşteşugărit.2 mil. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. Ad. Ad. rîu în Africa Ecuatorială. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. textilă. a materialelor de construc ii. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . biserici (sec. Aeroport. rîu în Canada. Suprafa a: 165. Importante căi de naviga ie. Universitate (sec. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice.: 567 m. 203 mii loc. XIV–XV). Muzee. Pescuit intens. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. Industrie extractivă (cărbune). strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. Universitate. la Montreal. Par ial navigabil. Este străbătut de puternici curen i oceanici. celulozei şi a hîrtiei. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. Muzee. Oceánul ~. situată pe rîul Ottava . Izvorăşte din apropierea lacului Albert . capitala federală a Canadei (Ontario). Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. capitala ării. Nod de comunica ii. XII–XVI). Industrie mecanică. 69 mii loc. medie: 4282 m. oraş în N Spaniei (Asturia). delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N.: 11 034 m. Aeroport. aparataj electrotehnic). constructoare de maşini. la poalele Mun ilor Cantabrici . oraş în Republica Burkina Faso. Universită i. Lungime: 1 160 km. Universitate (din 1608). Catedrală gotică (sec. Biblioteci. Muzee. fabrici de hîrtie. 442 mii loc. Hidrocentrale. oraş în Cehia (Moravia de Nord). Muzee. situat pe Oder (Odra). Lungime: 1 120 km. America la E şi Asia şi Australia la V. iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. alimentară. alimentară. Monumente istorice. textilă. Lungime: 652 km. Fondat în 1800. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Industrie constructoare de maşini (automobile). Aeroport. Turism. Navigabil par ial (650 km). Port pescăresc la Marea Nordului. 333 mii loc. afluent pe stînga al fluviului Sf. Turism. construc ii de maşini (autovehicule. 120 mii loc.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). textile. Industria lemnului. textilă. separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. 315 mii loc. alimentară. Capitala statului din 1867. Ad. min.

produse manufacturiere. textilă. bata i. 11 mii loc. legume. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. Aeroport interna ional. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. catedrală (sec. cînepă. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). Grădină botanică (cea mai veche din Europa. Capitala: Coror . curmali) şi pentru consum intern (grîu.8 mil. Economie bazată pe agricultură. Industrie de prelucrare a produselor agricole. Relief muntos (alt. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. cromit. bovine. situat la ărmul Mării Arabiei. chimică. Vegeta ie: păduri. ovine. cupru. alimentară. Importă echipamente industriale şi de transport. stat insular în Oceanul Pacific. de petrol. XIII–XVI). Climă tropicală uscată. Popula ia: 15 mii loc. cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. nichel. Se practică artizanatul. Suprafa a: 487 km 2. Culturi de orez.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). Industrie extractivă. mango. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. XIV).). la V de Vene ia. Capitala: Islamabad. Se cultivă manioc. engleza. 225 mii loc. XIII–XVI). oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). arhipelag în V Oceanului Pacific. Muzee. Ştefan-Vodă). Popula ia: 147. Turism. Suprafa a: 803. Căi rutiere: 64 km. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. Expl. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Universitate (din 1222). Pescuit intens. Climă ecuatorială. trestie de zahăr. sare. Centru comercial şi cultural. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). Suprafa a: 498 km2. Afgha-nistan şi India. caprine). loc. Vegeta ie de stepă şi deşert. República Islámică ~. Limba oficială: urdu. 2 084 m). Exportă materii prime agricole. energetică. Limbi oficiale: palauana. a hîrtiei. a lemnului. textilă. situată pe malul drept al Nistrului. República ~. 1545). situat la nord de Australia. max. textilă. capelă (sec. de prelucrare a metalelor. dintre care cea mai mare este Babelthuap . centrul adm. care în sec. Popula ia: 20 mii loc. Suprafa a: 14 mii km2. Faună bogată în partea de nord. 11 mii loc. . de produc ie a cimentului.94 mii km2. al teritoriului Samoa Americană. fosfa i. Păduri tropicale. arbori de pîine. păşuni. Se extrage bauxită. una dintre cele mai mari din lume). Turism dezvoltat. cu păduri montane în N. Se extrage bauxită. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. Monumente arhitectonice: biserică (sec. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . în apropiere de ărmul Mării Adriatice. stat în Asia de Sud. combustibili. alimentară. format de cca 100 de insule. mărfuri de larg consum. Culturi: cocotieri. nuci de cocos. chimică. între Iran. iută. produse alimentare. energetică (hidrocentrala Tarbela.

Monumente de valoare: biserici (sec. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . legume. Capitala: Panamá City . tutun.5 m. banane. Construit în anii 1904–1914. Exportă produse petroliere. Hr. În trecut – provincie romană. XV). crom. Oraş pr. XII. Culturi: orez. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. agricultură. construc ii de maşini. slavi (sec. Popula ia: 2. avari. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. turism. Universitate. Lă ime: 91–300 m. limitată de Marea Mediterană la V. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. loc. comercial şi balneoclimateric. XVII). servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . întreprinderi ale industriei uşoare. Turism. între Costa Rica. situat în insula Mallorca . cocotieri. Liban la N. mangan. 3478 m). Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. Planta ii mari de bananieri. IX–X). pe teritoriul Ungariei. stat în America Centrală. Suprafa a: 2. cafea. situat pe coasta nordică a Siciliei . Ad. Cunoscută din milen. cupru. Şantiere navale. Hr. Ramuri economice: opera ii bancare.91 mil. a lemnului. pescuit. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. IV–VIII). Lungime: 79. este ocupată apoi de huni. – I d. Zăcăminte: aur. combustibili. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. min. 309 mii loc. Muzee. Fără popula ie. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. catedrală (sec. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. zahăr. Căi ferate: 354 km. max. Muzee.5 mii km2. la S-V de arhipelagul Hawaii . Afghanistan).6 km. Alt. canal pe teritoriul statului Panamá. China. palate (sec. IV–III î. situat pe istmul Panamá . Rafinării de petrol. locuită de triburile ilirice şi celtice. XV–XVIII). Aeroport interna ional. produse alimentare. Popula ia: 1. reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. 1829 m). Climă subecuatorială umedă.Palérmo oraş în Italia. port la Marea Tireniană. Cîmpía Panónică . palate (sec. Monumente: biserică (sec. Centru turistic şi balneoclimateric. arbori de cacao şi de cafea.6 mil.: 7719 m (vf. Aeroport.). Importă produse industriale. Păduri tropicale. port la Marea Mediterană. I î. cacao. trestie de zahăr. porumb. Serbiei şi Muntenegru şi României. Suprafa a: 76 mii km2. Ghe ari. Columbia şi Oceanul Pacific. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. crevete.: 12. Limba oficială: spaniola. Karakorum. specii de plante de stepă şi de semideşert. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . loc. Climă continentală rece şi foarte aridă. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. între mun ii Hindukush. Căi rutiere: 10146 km. Hr.: Iloilo . podiş muntos în Asia Centrală. max. Administrată de SUA. Popula ie rară. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. República ~. fructe. trestie de zahăr. Marea Caraibilor. de cîmpie joasă litorală. unguri (sec.6 km2. mijloace de transport. Universitate. Suprafa a: 12. Vegeta ie: păşuni alpine. a petrolului importat. Romanizată (sec. boboase. Se mai cultivă orez. Kongur Tagh ). Centru industrial. 732 mii loc. Relief muntos. XIV). Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Şantiere navale. Encluze. regiune istorică în Orientul Apropiat. cînepă de Manila. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. Relief muntos. XII–XIII).

columbit. manioc. ovine). în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. loc. cu păduri ecuatoriale. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . Lungime: 2500 km. Limba oficială: engleza. Popula ia: 5. învecinat cu Bolivia. ghips). Centru adm. copră. Suprafa a: 1. ovine).25 mil. Hr. Capitala: Asunción .4 mil. oraş situat în N insulei Tahiti . orez. citrice. Creşterea animalelor. forestieră. Se cresc bovine. Economia ării este bazată pe agricultură. Căi rutiere: 19736 km. alimentară. Limbi oficiale: spaniola. şi un podiş deluros (alt. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . loc. cafea. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. Zăcăminte: minereuri de cupru. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. al Polineziei Franceze. km 2. Admis în ONU la 10 octombrie 1975. orez. trestie de zahăr. crom. forestieră. Suprafa a: 462.8 mii km2. cu pu ină vegeta ie. Importă maşini şi utilaje industriale. grîu. loc. porumb. beril.75 mii km 2. VI î. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. bumbac. cacao. Se cultivă trestie de zahăr. .: Joâo Pessoa . bumbac. arbori de cafea. República ~. tutun. stat în America de Sud. argint. manioc. Popula ia: 5. Turism. Exportă cupru.3 mii loc. 4694 m). cărbune. exploatări forestiere şi comer . cobalt. Brazilia şi Argentina. arbori de cauciuc. tutun. Se cresc animale (bovine. Centru adm. de cacao. rîu în Brazilia şi Paraguay. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. Culturi: trestie de zahăr. energetică. Bogate resurse de subsol: cupru. aur. caprine. Export de cafea. sisal. Azi Kerci . max. Capitala: Port Moresby . Industrie extractivă (minereu de fier). max. energetică (două mari hidrocentrale. Industrie extractivă (petrol. Creşterea animalelor (bovine. tutun şi. mangan. Port. 680 m). străbătută de fluviul Paraguay . Suprafa a: 56. porumb. Climă ecuatorială.7 mil. Industrie extractivă. ovine. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). 12 600 MW). copră. Bază aeronavală. Pescuit.7 mil. întemeiată de milesieni în sec. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. Popula ia: 5. Popula ia: 3. Pescuit de perle. ceai. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei. cacao. Se cultivă orez. Vînătoare. guarani. trestie de zahăr. Bougainville ). Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. Par ial navigabil. 79 mii loc. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . Suprafa a: 406. caolin. autovehicule. bumbac şi soia (locul 1 în lume). partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. zinc. wolfram. arahide. la ărmul Oceanului Atlantic. trestie de zahăr. porcine. nichel. petrol. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. Planta ii de cocotieri. centrul adm. cauciuc. bumbac.37 mii km2. stat insular în Oceanul Pacific. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. uraniu. mai cu seamă. oraş în Federa ia Rusă. de cauciuc. banane. produse de larg consum. Pescuit intens. prelucrătoare de materii prime agricole. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre.: Belém .

loc. max. trestie de zahăr. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . arbori de cafea. chimică (mase plastice.). Institu ii financiar-bancare. fasole. stat în S Braziliei. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Muzee.18 mil. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului.: 2 457 m. XII–XIII). Zăcăminte bogate în aur. de bijuterii şi de articole de lux. forestiere. Creşterea animalelor (bovine. Aeroport. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . Biblioteci. argint. XV–XVI). Lungime: 4 700 km. Centru adm. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). comercial şi cultural al ării. Climă montană cu precipita ii abundente. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. medicamente. Par ial navigabil. în apropiere de confluen a cu Marna .).Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. Suprafa a: 100 mii km2. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Alt. diamante. în conurba ie). Prelucrarea lemnului. afluent pe dreapta al Padului . textilă. Île-deFrance . Naviga ie intensă. Vegeta ie: păduri tropicale. loc.: 29 km. Muzee. oraş în N-E Italiei. de confec ii. 175 mii loc. porcine). porumb). Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. orez. XVI). port pe fluviul Sena . palate. Universitate. de prelucrare a lemnului. Industrie petrolieră. Parîngul Mare sau Mîndra ). mănăstire.: Curitiba . soia. Paraná París capitala Fran ei. loc. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. al reg. 152 mii loc. max. chimică. Cel mai mare centru economic. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Port. Monumente: catedrale (sec. situat pe rîul Parma . Observator astronomic. Parîng Párma Mún ii Par´îngului . Muzee. bumbac. alimentară. Centru comercial (pentru bauxită. păduri de conifere şi fag. produse cosmetice etc. Aşezare etruscă şi romană. alimentară. lemn. Popula ie rară. constructoare de maşini. palate (sec. (9. Aerodromuri. a cimentului şi sticlei. cacao. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. Păşuni alpine. capitala ării. Expl. zahăr. de servicii în transport şi turism. de parfumuri. masiv muntos în S-E Greciei. Lă ime min. Relief de podiş. stepe. Universitate. Lungime: 185 km. biserici (sec. biserici gotice (sec. rom etc.5 mii km2. Popula ia: 8.: 24–64 m. centrul adm. arhipelag în Arctica canadiană. Universită i. 2519 m (vf. cafea. Relief muntos şi deluros. care l-a descoperit în anul 1818. XII). maşini de precizie etc. 2. rom). Alt. Climă arctică. Parcuri şi grădini. Se cultivă cereale (grîu. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). avioane. aparataj electronic. fabrici alimentare (zahăr. Turism. coloran i. străbate S Braziliei. Suprafa a: 199. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. XVI–XVII). tractoare.75 mil. fluviu în America de Sud.).32 mil. poligrafică. manioc. Academii. Ad.

Creşterea animalelor. petrol. compresoare. Teatre. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Mún ii ~. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. Suprafa a: 22. metalurgie. chimică. Castélul ~. Industrie constructoare de maşini. materiale de construc ie. alimentare. regiune în S Americii de Sud (Argentina. maşini de calculat. conacul Cantacuzino (sec. textilă. XVII). Alt. loc. ceasuri. măslini. Fabrici de produse chimice. pe teritoriul Italiei şi Elve iei. avînd direc ia de la V la E. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. prin rîurile Brigach şi Brege . Pomicultură. Centru adm. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Alt. mobilă. în 1419. medicamente. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). Alt. energetică. Climă mediteraneană. Fondat în 1760. Legumicultură. peninsulă în S Greciei. de confec ii. Creşterea vitelor (ovine). Navigabil. doc. Suprafa a: 785 mii km2. Fondat în 1681. alimentară. Alt.: 1 004 m. castel în stil renascentist în România (or. Mecanică. Universitate. textile. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Construc ii de maşini. Turism. Chile). Suprafa a: 117. Zăcăminte: minereuri de fier. Peşteri. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . Nod de comunica ii. Turism. Bogate zăcăminte de bauxită.4 mii km 2. Culturi agricole: cereale. Predeal). fabrici textile. biciclete. Turism. max. culme muntoasă în Alpii de vest. Relief predominant muntos. piane. Acoperi i cu păduri în mare parte. . vi ă de vie. Produc ie de cereale. produse chimice şi alimentare. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Acoperită cu ghe ari. Lungime: 1 809 km. Produce motoare.: 4 634 m. 555 mii loc. Construc ii de maşini. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. de prelucrare a lemnului.2 mii km2. Popula ia: 600 mii loc.04 mil. Importante resurse energetice. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. max. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă.: 1 495 m (vf. citrice. 46 mii loc. alimentare. Industrie puternic dezvoltată. prelucrarea petrolului şi a lemnului. max. max. Fondat ca cetate în 1663. Álpii ~. hîrtie. Relief muntos. electrotehnică. 1.: 2 404 m. Expl. electrotehnică şi electronică. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. loc. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. de cărbuni. Iaşi).: Harrisburg . max. situat pe rîul Sura . cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. gaze naturale.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. Popula ia: 11. Climă temperată aridă. aşezare dacă şi castru roman. stat în N-E SUA. Muzeu. situate în antichitate pe locul actualului mun. situat pe valea Siretului . Suprafa a bazinului: 322 mii km2. Feldberg ). cărbune. Pescuit. Astăzi muzeu. At. petrol. Voievozi (1664). Muzee. situat pe rîul Kama . Repara ii de locomotive şi vagoane. Perm oraş în Federa ia Rusă.: 1457 m. Alt.88 mil. Grădină botanică. Lungime: 80 km. Craiova (România). mun i în S-V Germaniei. Institu ii de învă ămînt superior.

localizată în N Moldovei (Româ-nia). loc. Activitate comercială. Siderurgie. alimentară. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. ce reprezintă platouri înalte (punas). fabrici textile şi alimentare. mai mari de 4 000 m. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. Universitate. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. în conurba ie). Columbia. situată pe fluviul Mekong . 2. desparte peninsula Arabia de Iran. textilă. chimică. centrul adm. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Academie de ştiin e. de automobile). al statului Arizona. alimentară. fabrici de produse textile şi alimentare. vf. Turism. XIV). Climă ecuatorială în cîmpiile din E. tropicală aridă în regiunile de coastă. în apropiere de lacul Trasimene . Lă ime: 180–230 km. Universitate. loc. XII. Muzeu de artă khmeră.85 mil. 994 mii loc.64 mil. În extremitatea de S. loc. Port fluvio-maritim. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. Activitate artizanală. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. deşertică şi semideşertică. X–XVI). Cerro de Huascaran. km2. în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). Popula ia: 28.: 25–104 m. Rafinării de petrol. Suprafa a: 1.15 mil. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. 149 mii loc. capitala Cambodgiei. Aeroport. 1. República ~.23 mil. 985 mii loc. Vechi centru comercial. Universitate. Limbi oficiale: spaniola. cu alt. aymará. Institu ii financiare şi comerciale. Universită i (sec. Brazilia. la grani a cu Bolivia. capitala Coreii de Nord. Muzee. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. situat pe rîul Delaware . navale.285 mil. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). textilă. aşezare dacă. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . Meşteşugărit. Muzee. Muzee. Centru industrial. financiar. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. Sta iune climaterică de iarnă. Palatul Comunal (sec. VI–VII. situat pe rîul Salt .3 mil. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. Lungime: 926 km. centrul adm. Bolivia şi Chile.Pérsic Perú Gólful ~. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. al regiunii Umbria . golf în N-V Oceanului Indian. Monumente istorice şi arhitectonice. Capitala: Lima. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. farmaceutică. Vestigii etrusce şi romane. Ad. Turism. 1. oraş în SUA. situată pe valea fluviului Tedongan . max. Teatre. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu). comercial şi turistic. quecha. Moschee (1630). Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. Port. poligrafică. construc ii de maşini (aparataj electronic). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XIII–XVI). (2. loc. la N de Roma. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. 6768 m. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. Vegeta ie ecuatorială. loc. între Ecuador. Galerie na ională. stat în V Americii de Sud. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon.

Vestigii geto-dacice. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). Alt. 170 mii loc. alimentară.8 mil. textile. de prelucrare a lemnului (cherestea.: Amiens . cartofi. produc ia materialelor de construc ii (ciment. a celulozei şi hîrtiei. Alpinism. Vegeta ie: păduri. alimentare. Lungime: 798 km. Monumente arhitectonice. 128 mii loc. sfeclă de zahăr. Stavropol). loc. oraş în S Greciei. Muzeu. Este cel mai important port al ării. provincie în N Fran ei. construc ii de maşini. 135 mii loc. vîrf în Mun ii Rodnei (România). Ioan (sec. Se cultivă cereale. jud. textilă. România). alimentară. Turism. IV–II î. Muzeu. Casa memorială "M. aşezare geto-dacă. Nod feroviar.: 2 303 m. Păduri conifere. La Om ).Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. mun i în V Greciei. Climă montană temperată. în conurba ia Atenei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. sistem muntos în S-V Europei. biserică (sec. [´pi¬r] oraş în SUA. care datează din sec. Domul (sec. situat pe rîul Missouri . a. între golful Biskaya şi Marea Mediterană .: 3 404 m. Alt. cobalt. Metalurgie. 13 mii loc. oraş în Italia (Toscana). XI–XIV). fabrici de produse textile şi alimentare. Izvoare minerale (mai cu seamă în N). Gala i. mobilă). păşuni alpine. Monumente: biserica Sf. Universitate (1338–1343). a materialelor de construc ii. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Zăcăminte: minereuri de fier. textilă. 105 mii loc. Rezerva ie ştiin ifică. XV).4 mii km 2. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . Popula ia: 1. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ).Hogaş".: 2 650 m. bauxită. Hr. Muzee. Turism. chimică. XIV) ş. Mún ii ~. nichel. max. mangan. Neam . Centru comercial. max. Casa memorială "C. Industrie constructoare de maşini (aeronave).: 2 239 m (vf. Lă ime: 50 km. Mún ii Píndului . XI–XII). Muzee. Lungime: 435 km. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). situat pe valea Bistri ei . situat pe rîul Arno. la grani a dintre Fran a şi Spania. a sticlei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Sta iune balneoclimaterică. Iu. Lermontov". Turnul-clopotni ă (1499). Nod feroviar. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. marmură. sticlărie. max. reşedin a jud. farmaceutică. Teatru. Alt. situată pe Siret. Institu ii de învă ămînt. Institu ii de învă ămînt superior. por elanului şi ceramicii. centrul adm. Oraş pr. al statului Dakota de Sud. Alt. Nicoreşti. municipiu în România. floristică şi faunistică (capre negre). identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. Suprafa a: 19. clădiri vechi. Sta ie meteorologică de altitudine. fabrici chimice. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. sticlă). export de mărfuri industriale şi alimentare. Turism.

XVI–XVII). XV). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. Industrie constructoare de maşini (“škoda“. 254 mii loc. L. Monumente istorice şi arhitectonice. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. Universitate. Centrală atomoelectrică. de încăl ăminte. Caragiale ş. Muzee. chimică. alimentare. în sec. oraş în partea de S a Bulgariei. Universitate. Nod de comunica ii. aceasta avînd suprafa a de cca 4. oraş în Serbia şi Muntenegru. Aeroport. Grădină zoologică. Curtea Voievodală (în ruine. locomotive electrice. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre.25 mil. regiune istorică în V Ucrainei. XVII).5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. iar partea de E Rusiei (din 1793). textile. Vestigii dacice şi vechi româneşti. I.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. alimentară. al jud. construc ii de automobile (Dacia ). XV–XVIII). At. Aeroport. 375 mii loc. situat în S-V statului Pennsylvania. în 1503. a sticlei. Teatru. centrul adm. XVIII). regiune istorică în V Ucrainei. case vechi. Institu ii de învă ămînt superior. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. Prahova. X. clădiri vechi. Climă tropicală. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. Suprafa a: 37. în jurul cetă ii Halici. Turciei (sec. centrul adm. a sticlei şi ceramicii. Teatru. la 22 km S de Gagra . de fibre şi esături de bumbac. alimentară. XV). Muzee. maşini textile). Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . Tîrg interna ional de mostre. electrotehnică.4 km 2. la S-V de Praga. Monumente arhitectonice (sec. Turism. Monumente de arhitectură. constructoare de maşini. 2. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). situat pe valea Argeşului . capitala Republicii Muntenegru. Prelucrarea tutunului. clădiri vechi. alimentară (bere). loc. statuile lui Mihai Viteazul. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. Teatru. fabrici de cherestea. de produse alimentare. port pe canalul Ohio . Monumente: moschee (sec. 12 mii loc. 175 mii loc. sec. Metalurgie. Industrie siderurgică. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). At. fabrici de mobilă. Vestigii tracice şi romane. siderurgică. 186 mii loc. Institute de învă ă-mînt superior. municipiu în România. Muzeu regional. situat pe fluviul Mari a . Nod de comunica ii. 120 mii loc. prelucrarea tutunului. Aeroport. constructoare de maşini. al jud. Centru industrial şi cultural. textilă. a. Monumente: biserici (sec. partea de V Prusiei (1772). grup de insule în S Oceanului Pacific. XVI–XVII). doc. Biblioteci. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. XIV). Universită i. municipiu în România. vestigii greceşti. Stăpînită de Petru Muşat (sec. utilaj industrial şi minier). Celelalte insule sînt nelocuite. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. situată în N interfluviului bugonistrean. Rezerva ie naturală de pini. A apar inut Polo-niei (sec. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. Muzee. Muzee. Argeş. situat în Cîmpia Ploieştiului. de pielărie şi hîrtie. restituită Poloniei în 1436. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. chimică. doc. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn .

citrice.: Papeete . Recoltarea perlelor negre. Ucraina. gaze naturale. Germania şi Marea Baltică. Constuc ii de maşini. carne.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. max. Metalurgie. maşini de cusut). Insule vulcanice şi coraligene. a. 210 mii loc. Pescuit. orientată spre cea de pia ă. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). situată la poalele masivului Postăvarul . Muzeu. Divizat în 16 voievodate. sta iune climaterică în România (jud. conserve de peşte). Administrat de Fran a. Cocotieri. bananieri. inclusiv 3 de tip urban. europeni. Polinezieni. Carpa i. Muzee. Suprafa a: 4 mii km 2. sticlărie. Pomeránia . sulf (1/5 din rezervele mondiale. Popula ia: 38. Industrie textilă. Tonga ş. 2499 m) şi de podişuri în N-V. construc ii de maşini (acumulatoare. arbori de pîine. 320 mii loc. Braşov). petrol. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. catolici. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. textile şi alimentare. pajişti alpine.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. stat în N Europei Centrale. Aeroport. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. vile. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). În ascen Poltáva oraş în Ucraina. Belarus. Pescuit. în 1709. trestie de zahăr. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. alt. sare. Hoteluri. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). locul 2 pe glob ca producător). situat pe rîul Vorskla . Căi rutiere: 792 km. rezerva ii naturale. Creştinism (protestan i. por elanuri. Lituania. asiatici. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. Limba oficială: poloneza. cabane. Turism. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. produse chimice. situat între Rusia. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). cu zone montane în S (Sude i. Economie dinamică. Relief predominant de cîmpie relativ plană. Centru adm. colinar şi de cîmpie. materiale de construc ii (ciment). Climă tropicală. alimentară (ulei de cocos. zahăr.7 mil. Cehia. Teatre. Suprafa a: 312 685 km2. ovine). Samoa. situat pe rîul Pahra . manioc. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. loc. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. Popula ia: 227 mii loc. Vegeta ie bogată şi variată. Institu ii de învă ămînt superior. La Poltava. condusă de Carol al XII-lea. Slovacia. încăl ăminte. la S-V de Harkov. mormoni). bumbac. la 1 030 m alt. bazată pe industrie şi agricultură. bata i. Relief muntos. Turism. Sporturi de iarnă. instrumente muzicale. Capitala: Varşovia. Creşterea animalelor (bovine. grup de arhipelaguri ( Hawaii. Cocotieri. Zone ocrotite: parcuri na ionale. maşini agricole. Vegeta ie de păduri montane (pini).

chimică. Universitate. obiecte de artă decorativă etc. Alt. constructoare de maşini (navale). 195 mii loc. 384 mii loc.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). Mún ii ~. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. Centru comercial pentru vinurile de Porto. port la Oceanul Atlantic. 440 mii loc. Grădină botanică. loc. Construc ii de avioane. Universitate. Muzeu. port la Marea Mediterană. Muzee. 160 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. capitala statului Mauritius. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. Rafinării de petrol. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. capitala Republicii Benin. prelucrarea lemnului (cherestea. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. Universitate. cauciucului şi lemnului. palat episcopal în stil baroc. În 79 î. alimentare. 337 mii loc. cafea. oraş în N-V SUA (Oregon). Muzee. rom. [porto´pres] capitala statului Haiti. mobilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. textilă. oraş în S-E Braziliei. situată în N-V insulei Trinidad . terme. al statului Rio Grande do Sul. Mare port de tranzit. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.Hr. împreună cu Herculanum şi Stabiae . Turism. la golful cu acelaşi nume. temple. Aeroport. capitala statului Papua-Noua Guinee. Aeroport. comercial (export de zahăr. a fost acoperit de lavă. a hîrtiei. cacao. centrul adm.: 3 937 m.1 mil. 185 mii loc. Industrie metalurgică. Industrie petrochimică. Export de copra. 1. constructoare de maşini. Lungime: 1000 km. Vegeta ie montană. arahide. Export de zahăr. loc. electronică. ulei de palmier. situat pe fluviul Douro. oraş în N-V Portugaliei. bazilică. Port la Marea Caraibilor.2 mil. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . Universitate. XII–XIII). Aeroport. Sta iuni balneare. Metalurgia aluminiului. Centru comercial (export de cauciuc. fabrici de produse chimice şi alimentare. copra). locuin e). alimentară. 220 mii loc. de prelucrare a petrolului. cacao. cărbune. oraş în N-E Egiptului. Fondat în 1749. 180 mii loc. Sta iune balneară.1 mil. Industrie metalurgică. hîrtie). oraş în Marea Britanie. 1. şantiere navale. de confec ii. Teatre. Fondat de romani în 138 d. textilă. port pe fluviul Columbia . Aeroport. în lungul coastei de S a Mării Negre. max. Aeroport. Turism. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. bumbac. cafea. fabrici textile. Aeroport. port la Marea Mînecii. lan muntos în partea asiatică a Turciei. Centru industrial (prelucrarea lemnului). construc ii navale. şantiere navale. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. port la Oceanul Atlantic. Lă ime: 130 km. alimentară. de prelucrare a lemnului. Se extrag polimetale. Muzee. Aeroport. Aeroport. (1. în conurba ie). statui. artizanat. loc. Hr. port la Oceanul Indian. Universitate. Universitate. Port la Marea Caraibilor.

Centru industrial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. XV–XVII). a. alimentară (conserve). Important centru industrial: metalurgie. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Popula ia: 10. electrotehnică. teleferic. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). ulei de balenă.3 mil. Teatre. Navigabil. Capitala: Lisabona . Serra de Marăo . Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. strunguri. construc ii de maşini (motoare. Industrie constructoare de maşini (locomotive. oraş în Germania. Alt. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . Platourile constituie forma principală de relief al ării. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. al arhipelagului Falkland . staniu. pîrtii de schi). în special pe insulele Azore . caolin. Postăvarul ). păşuni naturale (16%). loc. Guadiana . Tejo. fluviu în N-E SUA. XVI). poligrafică. situat pe rîul Warta . cărbuni. Lungime: 459 km. 1. 1991 m). poligrafie. Export de lînă. Portugália República Portughéză . pe rîul Havel . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Limba oficială: portugheza. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. situat între Spania şi Oceanul Atlantic. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. . Muzee. de produse chimice. zinc. Universitate. Comer extern. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Port fluvial. primăria (sec. argint. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. loc. vagoane).Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . Muzee. farmaceutice şi alimentare. cabane. situat pe insula Efate (Vaté ). istoric şi cultural. Turism. material rulant. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. situat la S-V de Berlin. Aeroport. max. uraniu. Suprafa a: 92 389 km2.: 1 799 m. făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). 143 mii loc. Noul Palat (1763). XVIII).1 mil. stat în Europa Occidentală. Palatul de Marmură ş. port la Oceanul Pacific. centrul adm. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . Dispune de zăcăminte de wolfram. Serra de Caramulo . maşini agricole). prelucrarea cauciucului. ocupînd S-V Penisulei Iberice. fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. chimică. (vf. max. autonome. fabrici de confec ii. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. Importantă bază turistică. textilă. biserici (în stil gotic şi baroc). Aeroport. Monumente: castel (sec. 590 mii loc. pirite. În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. aur. Sporturi de iarnă (hoteluri. Nod rutier şi port fluvial. Repara ii navale. Climă temperat-oceanică. 20 mii loc. Palatul reziden ial.

Sta iune climaterică. Turism. lignit. alimentară. Pescuit intens. Universitate. statui. situată între insulele Somerset şi Victoria . 1. electrotehnică şi radioelectronică. Produc ie de cereale. a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. situată în partea de S a ării. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Zăcăminte: petrol. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. utilaj minier. 250 mii loc. aerian). în bazinul superior al rîului Prahova .6 mii km2. XIII). XIX). Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. Academie de ştiin e. XIII). Industrie siderurgică. pe rîul Vltava . Teatre. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. Lipsit de popula ie permanentă. petrochimică şi chimică. Práhova jude în partea central-sudică a României. feroviar. gaze naturale. al regiunii autonome Kosovo . 65 mii loc. 7 mii loc. a materialelor de construc ii. XIV). situată la N-E de Capul Bunei Speran e .a. Export de produse tropicale (citrice. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). Nelocuită. Sporturi de iarnă. utilaje. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. loc. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. cafea etc. Relief de mun i. Institu ii de cercetări ştiin ifice. capitala Republicii Capul Verde. Climă aspră subpolară. Biserică (sec. doc. la N-V de Floren a. Castelul Peleş (Sinaia). edificii vechi. chimică. Industrie textilă. palate. constructoare de maşini (automobile. podul Carol. coline şi cîmpie. Creşterea animalelor. Viticultură. 825 mii loc. Relief muntos.7 mii km2. Muzeu geologic. Administrat de Africa de Sud. Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . sare. Universitate (1348). XV) ş. XIII–XV). constructoare de maşini (asamblare de automobile. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian.: mun. Breb). aparate de precizie). Monumente: castel (sec.). textilă. constructoare de maşini (utilaj petrolier). Industrie dezvoltată: siderurgică. Muzee. biserică (sec. Teatre. Suprafa a: 4. Pomicultură. a cimentului şi sticlei. poligrafică. catedrală romano-gotică (sec. oraş în România (jud. Ploieşti . 166 mii loc.Prága capitala Republicii Cehia. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). Centru adm. Turism. situată în partea centrală a ării. teritoriu insular în Oceanul Indian.2 mil. catedrală (sec. centrul adm. a Republicii Africa de Sud. ghips. Suprafa a: 35. Aeroport. Numeroase monumente: Domul (sec. oraş în Serbia şi Muntenegru. alimentară. aparataj electrotehnic). Mănăstirea Predeal . X). Sta iuni climaterice. în 1805. At. port în insula Săo Tiago . Operă. Studiouri cinematografice. Nod interna ional de comunica ii (rutier. Păduri. Braşov). poligrafică. situat la trecătoarea Predeal . textilă. biserică (1703). oraş în Italia (Toscana). Suprafa a: 47 km2. Fondat în 1855. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. capitala adm. muzee memoriale. Popula ia: 870 mii loc. Monumente: mănăstiri. textilă. bazilică (sec. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. Pia ă agricolă. Galerie na ională. alimentară.

Aeroport. Din 1481 apar ine Fran ei. biserici în stil baroc (sec. fabrici textile. ceasuri). com. teritoriu insular în America Centrală. afluent pe stînga al Dunării. Hr. Creoli (majoritatea). Vrancea. în N-V Cîmpiei Ruse. situat între Vistula şi Niemen. constructoare de maşini (maşini-unelte. VI î. mănăstire în România. Pútna Pútna rîu în România. Popula ia: 3. 210 mii loc. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. Academie teologică (1759–1779). A fost desfiin at în 1947. Sisteme de iriga ie. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. materiale de construc ii. în jud. Dolhasca). petrochimică. Centru industrial: metalurgie. de produse textile (bumbac) şi alimentare. Muzee. orez. produc ie de bijuterii. în 903. Universitate (1764). Căi rutiere: 22 588 km.: San Juan . cel i. Vegeta ie tropicală silvică. Turism. Construc ii de automobile. Institu ii de învă ămînt. situat în S podişului Mexican.Próbota Mănăstírea ~. Creştinism (catolici). Culturi agricole: trestie de zahăr. chimică. electrotehnică. Administrat de SUA. Rafinării de petrol. numele vechiului stat în Germania de Nord. fabrici de ciment. Turism. mănăstire în România. Vame de frontiere. cu capitala Berlin . Industrie de prelucrare a petrolului. legume. industrie electronică. Ucraina şi Republica Moldova. Suprafa a: 9 mii km2. Denumirea antică: Pyretus . Lungime: 967 km. Suceava (com.13 mil. [pu´eebla] oraş în Mexic. ceramică). negri. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). albi. al statului Rhode Island. broderii şi obiecte de cult.83 mil. Muzeu de manuscrise. capitala statului Puebla. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. alimentară. de prelucrare a pielei. argintărie. XVII–XVIII). mulatri. port la Oceanul Atlantic. Universită i. liguri. ananas. Centru industrial şi comercial. Căi ferate: 96 km. Lungime: 144 km. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). Putna). Mănăstírea ~. pe teritoriul jud. sticlărie. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). loc. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. meşteşugărit (obiecte din piele. Suceava (s. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. fluviu. Probota. Relief muntos şi de cîmpie litorală. citrice. situat pe rîul Velikaia . de produse alimentare. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. textilă. de confec ii. 1. banane. alimentară. Monumente: catedrală (sec. XVI–XVII). Centre piscicole. A fost locuită de foceeni (sec. construc ii de maşini. Climă tropicală oceanică. oraş în N-E SUA. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. loc. afluent pe dreapta al Siretului. doc. At. Monumente medievale. Centru adm.). Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . în jud. centrul adm. . Teatru. Marchează grani a dintre România. 180 mii loc. Biserică construită în anii 1466–1469.

Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. precum şi de cărbune. ovine. al provinciei Belucistan . Sta iune balneară. de prelucrare a cauciucului. oraş în E Chinei. Industrie petrolieră şi chimică. porcine. Muzee. fabrici textile. confec ii. mei. Exportă petrol şi produse petroliere. At. chimice şi de produse alimentare. Navigabil în cursul inferior. Pescuit intens. afluent pe dreapta al Dunării. Lă ime max. XVIII). rîu în Europa Centrală.4 mii km2. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. Lungime: 1580 km. de fosforite (în apropiere). Suprafa a: 11. situat pe ărmul estuarului Sf. pe teritoriul statelor Columbia. loc. păsări). pescuitul în golf. oraş în Filipine. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). loc.: 88 km. afluent pe stînga al Amazonului.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . stat în Asia. Suprafa a: 11 437 km 2.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. Relief predominant de cîmpie (cu dune). Artizanat. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. Arabia Saudită şi Golful Persic. cocos. 1. situat pe fluviul Nil . Ecuador. fr. oraş situat în mun ii Anzi. XVII–XIX). prelucrarea lemnului. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). maşini şi utilaje. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). Universită i. alimentare. situat în insula Luzon .5 mil. Export de cereale şi lemn.12 mil. Universită i. al provinciei cu acelaşi nume. Capitala: Doha . X. piscicolă. peşte. produse alimentare. 180 mii loc. capitala Ecuadorului. Navigabil în cursul inferior. în sec. Este divizat în 9 municipalită i. 140 mii loc. Universitate. doc. Limba oficială: araba. Se practică recoltarea perlelor. Tranzit de mărfuri. centrul adm. situat în E peninsulei Arabia. gaze naturale. Fabrici textile. oraş în V Pakistanului. între Emiratele Arabe Unite. prelucrătoare a produc iei agricole. Prelucrarea metalelor. porumb. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. ghips. produse chimice şi alimentare). Státul ~. la 2 890 m alt. Universitate. port la Marea Galbenă. Perú şi Brazilia.66 mil. textilă. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. oraş în S-E Canadei. Climă tropicală aridă. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . Lungime: 186 km. 1. cocotieri). textilă. Se cultivă curmali. Monumente arhitectonice (sec. Importă materii prime şi semifabricate. Expl. cu oaze rare în zona de litoral. Vegeta ie săracă (curmali. Turism. centrul adm.: kwi'bek. alimentară. Centru comercial. curmale. specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Lauren iu . Muzee. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. Centru industrial: metalurgie. Popula ia: 793 mii loc. 1. Observator astronomic. Crescătorii de gazele ( oryx . alimentare. loc. construc ii navale. Teatre. Monumente istorice (sec. textile. fabrici de hîrtie. Centru industrial (textile. meşteşugărit. 286 mii loc. Meşteşugărit. chimică (fabrici de chibrituri). singura crescătorie de gazele din lume). Izvorăşte din Alpii Stiriei . Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. Institu ii de cercetări marine. Lungime: 400 km. mijloace de transport. de pielărie. sulfuri. perle.

17 mii loc. Muzee. argint). fabrici de prelucrare a tutunului. Monumente arabe (sec. Centru minier (cupru). Libertador . în Pacificul de Sud. Hr. al districtului omonim. centrul adm. loc. Institu ii de învă ământ. de pielărie şi încăl ăminte. textilă. XVIII. Călăraşi). alimentară. Universită i. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . XVII şi reconstruită în 1742–1740. Creşterea animalelor. 522 mii loc. fabrici de sticlărie şi por elanuri. Mănăstírea ~. Centru adm.29 mil. Muzee. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. Fabrici de carton. Tursim. oraş în V Ucrainei. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în conurba ie). a materialelor de construc ii. rîu în Republica Moldova. Turism. bizantine ş. Centru industrial (radiotehnică. Industrie extractivă (petrol. Aeroport. cărbuni.2 mii km 2. Suprafa a: 342. Arhiepiscopie. Alt. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. de produse farmaceutice. Sta iune balneară. bumbac. zinc. textilă. XVI–XVIII). stat în N-V Indiei. Aeroport interna ional. 237 mii loc. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. 136 mii loc. alimentare.Rabát capitala Marocului. Popula ia: 44 mil.2 mii loc. cocotieri. citrice. Universitate. aşezămînt monastic în Republica Moldova. Cernău i. Planta ii de bananieri. (1. port la Oceanul Atlantic. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. alimentară. Păşuni întinse în zona alpină. trestie de zahăr. Turism. de confec ii. Catedrala romano-catolică Sf. alimentare) şi comercial. situat pe teritoriul com. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . Culturi agricole: cereale. Industrie chimică. alimentară. Turism.). Monument al naturii: Pietrele Doamnei . la E de Tel Aviv-(Jaffa). Turism.1 km2. Sta iune climaterică. a. XII–XIV). masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). de produse alimentare.: 1 651 m (vf. Sta iune meteorologică de altitudine. textile. oraş în Israel. IV–III î.: Avarua . chimică. Turism. oraş în N-E Bulgariei. fabrici textile. Popula ia: 9. 194 mii loc. Monumente. Prelucrarea lemnului. Universitate. Lungime: 68 km. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . Prelucrarea metalelor. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Caetan . Suprafa a: 67. textilă. al statului Carolina de Nord. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. de confec ii. cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. oraş în S-E SUA. Aeroport interna ional. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . loc. chimice. la S-E de oraşul Ruse . situat pe rîul Tisa . afluent pe stînga al Prutului. 52 mii loc. Muzee. Fondat în 1150. Capitala: Jaipur . Datează din sec. al reg. 120 mii loc. max. XIX. Construc ii de maşini. centrul adm.Muzee. Prelucrarea metalelor. sta iuni paleontologice. centrul adm. Moschee (1614). Ucraina). Răciula (rn. grădişte getică (sec. Rarău ). plumb. oraş în partea centrală a statului Chile. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. Numeroase monumente romane. comună în Republica Moldova (UATSN).

Nod de comunica ii (feroviar. Izvorăşte la S-E de com. loc. prelucrarea petrolului. publicist. în provincia istorică Champagne. în bazinul Ruhr . animator al vie ii publice din Basarabia. Centru viticol şi de vinifica ie. XVII–XVIII). Academie. 2. doc. Hidrocentrale. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. utilaj pentru automobile. maşini de calcul. alimentare). Monumente arhitectonice (sec. textilă. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. chimică. comună în România (jud. primul preşedinte al Sfatului ării. maşini-unelte. Relief muntos (alt. Dubăsari).9 mil. Turism. Sta iuni termale. Universitate. Pescuit. Turism. textile. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. 32. arhipelag în Oceanul Pacific. la Ustia (rn. situat pe valea rîului Oka . alimentară. Legumicultură.5 mii loc. Ioan Pelivan (1876–1954). Iriga ii. pomicultură. Teatre. aparate electrotehnice). Neam ). de-a lungul coastelor canadiene. port la Oceanul Atlantic. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . produse alimentare). Produc ie de cereale. Suprafa a: 10. automobile. XVII–XVIII). chimice. Relief predominant de cîmpie. Rediul Mare (rn.1 mii km2.3 mii km 2. 535 mii loc. Universitate. At. miniere (cărbuni. Numeroase monumente arhitectonice. Nicolae (1359–1365).: Düsseldorf . alimentare. clădiri vechi (sec. Aeroport. Muzeu etnografic. comună în Republica Moldova (rn. Construc ii de maşini (aeronautice. rîu în S SUA. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Biserica Sf. aparatură electronică). Muzee. Centru industrial (construc ii de maşini. În 1476. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. minereuri de fier şi neferoase). Donduşeni). Navigabil pe cursul inferior (560 km). aparataj electric). max. port pe Aisne-Marna . fabrici de ciment. în 1484/1485. fluvial. rutier). land în V Germaniei. XVIII–XIX). rîu în Republica Moldova. Popula ia: 2. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . fabrici de produse textile şi alimentare.Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. în conurba ie. Prelucrarea lemnului (mobilă). situat pe rîul Topli a . Industrie siderurgică. textile. Creşterea animalelor (bovine. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Expl. artizanat. Ialoveni). Centru adm. Suceava).5 mii loc. la Valea Albă. Lacuri de acumulare. forestiere şi de cărbuni. fabrici de produse chimice. biserici (sec. Lungime: 1 640 km. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Expl. om politic. afluent pe dreapta al Nistrului. XVII). automobile. mici întreprinderi industriale (confec ii. Popula ia: 17 mil. oraş în N-E Fran ei. 1202 m). Termocentrală. 185 mii loc. loc. Suprafa a: 34. ovine). om politic. oraş în Federa ia Rusă. pierdută de Ştefan cel Mare. Muzee. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Mari zăcăminte de cărbuni. membru al Academiei Române (1919). constructoare de maşini (nave. ctitorită de marele voievod. Lungime: 286 km. lîngă Războieni. Insulele ~. Institu ii de învă ămînt superior. şampanie). Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940).

Turism. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XVI. Se cultivă cereale (secară. Peleaga ). Suprafa a: 19. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). ovăz). oraş în Republica Moldova. loc. Monumente arhitectonice (sec. produse alimentare. situat pe rîul Bîrzava . oraş în S-V ării.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. situat pe rîul James. zahăr). Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. doc. rom. Piscuri: Fournaise (2 366 m). textile. sfeclă de zahăr. Universită i. Se cultivă trestie de zahăr. Căi rutiere: 2 710 km. Centru bancar şi comercial. vanilie. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. constructoare de maşini (turbine. o el. legume. de prelucrare a lemnului. Altitudini: 2 509 m (vf. chimică. Odesa). At. tutun. la 101 km N de Chişinău. Relief muntos şi de cîmpie litorală. produse alimen-tare). material rulant). Muzee. Industria tutunului. Alte oraşe: Le Port. centrul adm. Muzee. utilaj petrolier. Industrie siderurgică (fontă. chimică. capitala statului Virginia. At. Teatre. în conurba ie. Important nod orohidrografic. calcare). de calcare. porumb. 15 mii loc. Expl. Centru adm. Popula ia: 3. Pescuit. Climă tropicală maritimă. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). în 1470. Fondat în 874. Transporturi auto. doc. masiv în V Carpa ilor Meridionali. Zănoaga ş. întreprinderi industriale (ciment. tutun.8 mii km2. al raionului cu acelaşi nume. Creşterea animalelor (bovine. port la Oceanul Atlantic. Aeroport. al jud. Şantiere navale. alimentară. centrul adm. manioc. municipiu în România. alimentară. Industrii (confec ii. Le Tampon. mirodenii). ovine). Saint-André. pomi fructiferi. Repara ii navale. Lacuri glaciare (Bucura.8 mil. textilă. Parc na ional. Suprafa a: 2512 km2. Administrat de Fran a. Vegeta ie: păşuni alpine. Tăul Negru. textile. Neiges (3069 m). păduri de conifere şi de fag. miniere (huilă. situat pe malul stîng al Dunării . Turism. Termocentrală. Universitate. Capitală din 1944. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. Industrie constructoare de maşini. Faună: zimbrul. reşedin ă a raionului Rezina. caprele negre. oraş în Ucraina (reg. alimentară (vin. Expl. 917 mii loc. a. Retezat ) ş. 122 mii loc. încăl ăminte. Păpuşa ). a pielei (încăl ăminte). 2 484 m (vf. 2 500 m (vf. textilă. savane. Centru adm.: Mainz . a. Popula ia: 685 mii loc. Vegeta ie: păduri tropicale. plante aromate. situat pe malul drept al Nistrului.: Saint-Denis. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. . în sec. Saint-Pierre. Institu ii de învă ămînt superior. 97 mii loc. îndeosebi conserve de peşte).). Muzee. XVI–XVIII). Fabrici de ciment. minereu de fier. chimică. Mún ii ~. laminate). Port fluvial. arbori de cafea. 30 mii loc. Caraş-Severin . la V de lacul Cahul . Relief în cea mai mare parte muntos.

5 km2. Cascade (în cursul superior). Sta iune balneară. port la Marea Adriatică. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). afluent pe stînga al Amazonului. Grădină botanică. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . de prelucrare a lemnului. între Letonia şi Estonia. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). Centru financiar interna ional. Rapallo. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. Turism. Ad. Aeroport. Este legat prin canale cu Dunărea. Valoroase monumente vechi: castel. carne. Muzee. XIV–XVII). formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. construc ii de maşini. Vechea denumire: Fiume .Ríga capitala Letoniei. Imperia etc. Suprafa a: 18 mii km 2. în conurba ie). 918 mii loc. primărie (sec. Par ial navigabil. Marna. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. mangan. produse chimice. biserici (sec. Universitate. Muzee. C onstruc ii moderne. Navigabil în aval de Presidio.). la 950 m alt. Turism. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. capitala statului Rio de Janeiro. chimică. Elba . produc ie de hîrtie. Import de petrol şi produse petroliere. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. Academie de ştiin e. textile şi alimentare. Centru industrial: şantiere navale. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. rîu în America de Sud.). 167 mii loc. clădiri. pe teritoriul Elve iei. Lungime: 2300 km. Cascade. max. catedrală (sec. Par ial navigabil (1000 km). Teatre. petrochimie. Climă mediteraneană.: 116 m. loc.). Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. Hidrocentrale. Ad. minereu de fier. golf la Mării Baltice. lac în vestul Caucazului. textile. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . XIV). biserici. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Monumente: catedrală (sec. Export de cafea. Nisa. Ronul. Turism. palate). oraş în Croa ia. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . loc. max. port pe fluviul Daugava . a lemnului. alimentară. XVI). port la Oceanul Atlantic. Lungime: 3060 km. Lungime: 1 320 km. iriga ii (în cursul inferior). Hidrocentrale. San Remo. oraş în S-E Braziliei. Vegeta ie abundentă (măslini. (11 mil. Turism intens. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. fluviu în V Europei.: 64 m. Teatre. Vestigii romane. Germaniei şi Olandei. prelucrarea petrolului. Aeroport. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. palate. produse alimentare. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. aparataj electronic şi electrotehnic etc.7 mil. XIII). Navigabil de la Basel în aval (886 km). Fran ei. Suprafa a: 1. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). 5. bumbac. citrice. Monumente arhitectonice (mănăstire. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. vi ă de vie etc. a pielei. Lungime: 1 000 km.

Prelucrarea petrolului (uleiuri. Fondat în 1834. alimentară). la 104 km N de Chişinău. de prelucrare a lemnului (mobilă. păstrăvi. crom. strunguri). cu precipita ii abundente. Muzeu. petrochimie.: 2 303 m (vf.ie: păşuni alpine (în E masivului). XVIII–XIX). 255 mii loc. forestiere. Odesa. în 1657. Mún ii Ródnei . Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). Centru industrial: construc ii de maşini (nave. Centru comercial. Centru piscicol. furnire). Muzeu. Buzău). max. Universitate. cocoşi-de-munte. centrul adm. Vestigii arheologice. Ucraina). de confec ii. alimentare. Muzee. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . la 166 km N-V de Chişinău. 62 mii loc. Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . 2. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. în 1574. loc. prelucrarea lemnului (mobilă. Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. Faună bogată: cerbi. de igarete. cel mai mare oraş al ării. utilaje mecanice şi optice). de confec ii. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Goljam Perelik ). S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). Centru pomicol şi viticol.: 2 191 m (vf. Aeroport. oraş în Republica Moldova. vi ă de vie (pînă la alt. doc. Sta iune meteorologică de altitudine. lîngă oraşul Rîbni a . Industrii: rafinării de petrol. Zăcăminte: minereuri de plumb. afluent pe stînga al Nistrului. At. a cimentului. Teatre.7 mil. Centru comercial. Alt. Pietrosul Mare ). municipiu în România (jud. municipiu în România. situat pe rîul Rîmnic . urşi. At. Parcul Zăvoi . Industrii (metalurgică. Muzee. Climă montană. 43 mii loc. Turism. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Şcerbakov (1946–1957). de pielărie şi încăl ăminte. la N de Moscova. situat pe rîul Copăceanca . păduri subalpine. Pescuit. Vîlcea. doc. Expl. textilă. chibrituri). chimică. oraş în Federa ia Rusă. Alt. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Institu ii de învă ămînt superior. 19 mii loc. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). situat pe valea Oltului . Institu ii de învă ămînt. Turism. 145 mii loc. placaje. fabrici textile. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . în 1602. parafine). max. zinc. motoare. de prelucrare a lemnului (mobilă). pe fluviul Volga . XVII). At. a hîrtiei etc. Turism. doc. reşedin ă a raionului Rîşcani. Andropov (1984–1989). fabrici de confec ii şi produse alimentare. poligrafie. în 1388.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. Teatru. masiv muntos în Peninsula Balcanică. 600–700 m). clădiri vechi). Monumente arhitectonice (sec. situat pe malul stîng al Nistrului. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. la confluen a cu rîul Rîbni a . Culturi agricole: tutun. textile. alimentară. Biserici (sec. Lungime: 45 km. strunguri. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vegeta. 119 mii loc. Rezerva ie ştiin ifică. de confec ii. doc. Mún ii ~. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. alimentară. At. Industrie chimică. al jud.

Sta iuni balneoclimaterice. Popula ia: 22. produc ie a materialelor de construc ii. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. Creşterea animalelor (ovine. Conservator (din 1570). Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). construc ii de maşini. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . Vestigii arheologice (temple. Suprafa a: 238. Principalul oraş-port: Rodos . În sec. Vestigii antice. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. Bulgaria. Institu ii de învă ămînt. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . cîmpii. Popula ia: 94 mii loc. Mare centru politic. Podişul Moldovei. statui etc. panteon. Limba oficială: româna. terme. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. Relief deluros. a fost întemeiat în 753 î. Neam ). produse alimentare.). max. 2 307 m – vf. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. Potrivit legendei. max. Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. Climă mediteraneană. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. Carpa ii Meridionali (alt. Pietrosul). Centru industrial: siderurgie (laminor de evi).Hr. în conurba ie. edificii vechi. Muzee. 2. palate. 1 848 m – vf. România). Românía stat în S-E Europei. Se cultivă cereale. arcuri de triumf. podişuri. edificii publice. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . La vărsarea sa în Marea Neagră. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . prelucrarea metalelor. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . Popula ia: 83 mii loc. Hr. Academie de ştiin e. Hr. loc. fabrici chimice. hanul Vi i ). Podişul Transilvaniei. Universită i. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. Suprafa a: 1. al regiunii Lazio . chiparos. textile. Vegeta ie: păduri de pin. stejar.4 mii km2. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. 2 544 m – vf. Biblioteci. Capitala: Bucureşti . de confec ii.4 mii km 2. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . comercial. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. Moldoveanul ).Ródos insulă grecească în Marea Egee. citrice. II–III d. Dobrosloveni. dealuri. Carpa ii Occidentali . max. Teatre. terme. financiar şi cultural. textile şi confec ii. caprine. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . alimentare. construc ii de maşini.). Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. I î. măslini. capitala Italiei şi centrul adm. tutun. bovine).4 mil. iar în V Cîmpia de Vest . Republica Moldova. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. de Romulus şi Remus . un sector al marii Cîmpii Panonice . Marea Neagră. pielărie (încăl ăminte). Aeroporturi. devine capitala Imperiului Roman. radiotehnică. loc. situat între Ucraina. a. .72 mil. bazilici. Industrie cinematografică. inscrip ii ş. case vechi. Róma Róman municipiu în România (jud. prelucrarea metalelor. fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . vi ă de vie. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie.

: 2 810 m. Cunoscut din sec. Hidrocentrale. Guyana şi Venezuela. Administrat de Noua Zeelandă. Teatru. Şantiere navale. Port pentru mărfuri de tranzit. Culturi legumicole. Climă tropicală. Ad. Aeroport. Vînătoare. Muzee. 4 023 m) şi Terror (alt. Aeroport. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. în America de Sud. cetate etc. confec ii. Denumirea veche: Charlotte . Fără popula ie stabilă. mobilă. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. Mare trafic de mărfuri. Creşterea animalelor (cămile). Teatre. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. Centru comercial. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Navigabil. electrotehnică. Márea ~. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). palate. încăl ăminte. trădat de boieri. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. de faian ă şi de por elanuri. max. Ceramică. Lungime: cca 1 200 km. Aeroport. Viticultură. Climă aspră. C. engl. Este legat prin canale de Rin. Aici voievodul. Expl. construc ii navale. Institu ii financiar-bancare. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. la ărmul Antarcticii.Ron fluviu în V Europei. Universitate. prelucrarea petrolului. Relief muntos. materiale de construc ii. situat pe cursul inferior al Senei . Expl. Cîmpie cu alt. Turism. rafinării de petrol. Monumente arhitectonice. Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. loc. Turism. licheni). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). 3 277 m).: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ .5 mii loc. cu vulcanii activi Erebus (alt. 15. Centru industrial: metalurgie. mecanică. 16. la grani a dintre Brazilia. forestiere şi de minereu de fier. unde. Siderurgie. Moselle. pustiu în S-E peninsulei Arabia . biserici (sec. Centru comercial şi industrial. Şlefuirea diamantelor. 1 mil. Aeroport. XIII–XVI). Muzee. Descoperită în 1841 de J. teritoriu insular dependent în Antarctica. Suprafa a: 650 mii km2. la 30 km de Marea Nordului. [´rœn¬] oraş în Danemarca. Muzee. situat în delta Rinului. Aeroport. în insula Bornholm. produse alimentare. oraş în S-V Olandei. Teatre. Vegeta ie de pustiu. Suprafa a: 960 mii km 2. petroliere. V d. Ross. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). Port fluvialmaritim. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Alt. între 500 şi 1000 m. fabrici textile şi alimentare. 730 000 km2. mare în Oceanul Pacific. în 1574. 106 mii loc. situat pe rîul Don . în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. acoperit de ghe ari. Loara . Hr. oraş în Federa ia Rusă. a fost ucis de turci.: 2 972 m. max. Rønne Roráima Roseau [rou´zou.2 mii loc. XIV–XVII). oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. alimentare. construc ii de maşini. chimice. construc ii de maşini (în special agricole). capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). Lă ime: pînă la 500 km. 590 mii loc.

. Ciuvaşia (Ceboksarî). Başkiria (Ufa). 10 districte autonome. II–III d. Marea Japoniei). electrotehnică. Tătaria (Kazan). Udmurtia (Ijevsk). Suprafa a: 17 075 mil. Kabardino-Balkaria (Nalcik). alimentare. maşini agricole). [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Federa ia Rusă . situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. Construc ii de maşini (navale. Treime . Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. masiv muntos în E Africii. 49 de regiuni. La alt. mănăstire în Republica Moldova. Soroca). aşezări getice din sec. Inguşetia (Nazran). Suprafa a: 6.. Farfuria Turcească . fabrici de pielărie. Daghestan (Mahacikala). Iakutia (Iakutsk). Centru comercial. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering.2 mii km2. cocsochimică. doc. Marea Caspică şi Marea Neagră. Mordovia (Saransk). Complex de monumente arheologice: Grădiştea . 193 mii loc. Institu ii de învă ământ. X–XIII. Este învecinată cu Belarus. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Finlanda. Kazahstan. Parcul Na ional Albert. marea Kara. . Aeroport. Osetia de Nord (Vladikavkaz). mecanică. Parcuri. construită în stil vechi moldovenesc (1777). SanktPetersburg). marea Ohotsk. Hakasia (Abakan). 6 inuturi. Include 20 de republici autonome. Localitate at. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Teatre. situat în bazinul rîurilor Ruhr . Cecenia (Groznîi). Muzee. port la Dunăre. constructoare de maşini.Hr. Komi (Sîktîvkar). Lituania. chimică etc. marea Laptev. Stanley ). Hr.: 5 119 m (vf. o regiune autonomă. Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. Are ieşire la Marea Baltică.Rúdi Mănăstirea ~. Kalmîkia (Elista). Azerbaidjan. savane şi păduri rare (pe versan ii estici). Mongolia. Altai (Gorno-Altaisk). Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). textile. de peste 4 600 m. China. XV. Tuva (Kîzîl). Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Mari (Ioşkar-Ola). Estonia. situată în apropierea comunei Rudi (rn. siderurgică. max. Norvegia. Emscher şi Lippe . în sec. feroviare. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. 2 oraşe de rang federal (Moscova. Alt. Bureatia (Ulan-Ude). VII–V şi IV–III î. Georgia. Universită i. Marea Siberiei de Est. Vîlcea). ştiin ifice şi de cultură. Biserica Sf. rafinării de petrol. ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. Ucraina şi Polonia. Denumirea veche: Rusciuc . Letonia. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. oraş în N Bulgariei. Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk).

Oraş pr. Administrată de Federa ia Rusă. de pielărie. rîu în Europa Occidentală. cartofi. wolfram. aur. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). constituit din 73 de insule. arhipelag în Marea Baltică. Planta ii de bumbac. Pescuit. Exportă ceai. combustibili. culturi de orez. rinoceri. învecinat cu Uganda. Suprafa a: 26 338 km 2. Turism. Relief predominant muntos.7 mii km 2. păduri pe teritorii restrânse. manioc. Vegeta ie: molid. Pia ă de legume şi fructe. 370 mii loc. Centru adm. alimentară. porcine). ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). Popula ia: 1000 loc.1 mii km2. Izvorăşte la N de com. Creşterea animalelor. sorg. gaze naturale). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Lungime: 427 km. brad. Faună: lei. Aeroport. Alte oraşe: Butare. Tanzania. arbori de cafea. Industrie constructoare de maşini. banane ş. Saar . a. Creşterea animalelor extensivă (bovine. trestie de zahăr. zadă. Climă ecuatorială musonică. afluent pe stînga al Elbei. Izvorăşte din masivul Donon . Expl. situată între Strîmtoarea Tătară . Gisenyi . textilă. Muzeu de artă. Izvorăşte din mun ii Fichtel . apar ine Estoniei.: Kingisepp .4 mil. Popula ia: 40 mii loc. Administrată de Olanda. ananas. Odesa). Cimişlia). 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. Burundi şi Republica Democrată Congo. de materiale de construc ii. zahăr). Vegeta ie de savană. al statului California . Turism. petrol. Port fluvial. Suprafa a: 87. beriliu. ovine. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. Relief în general deluros. trestie de zahăr. piei. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Suprafa a: 2250 km2. Popula ia: 8160 000 loc. Se cultivă bata i. oraş în V SUA. leoparzi. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu .: Naha (în insula Okinawa ). Par ial navigabil (120 km). Batîr (rn. Există planta ii de ceai. tutun. Relief de podiş înalt (alt. Este organizat în 11 prefecturi. înşirate pe 1 200 km.Rwánda República ~. minereuri. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Climă musonică. Parcuri na ionale. de cărbuni. Pescuit. Sta iuni balneoclimaterice. între Kyûshû şi Taiwan. fasole. Par ial navigabil (175 km). insulă în Oceanul Pacific. Lungime: 52 km. Ruhengeri. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . Căi rutiere: 13 173 km. centrul adm. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. Industrie extractivă (minereuri de staniu. vite. Lungime: 246 km. afluent pe dreapta al Mosellei . max. produse alimentare. Alt. de ciment. loc. străbate reg. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). situat pe fluviul cu acelaşi nume. Suprafa a: 13 km2. echipamente de transport. bata i. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. Capitala: Kigali . pînă la 50 m. Popula ia: 1. textilă. zebre. Vegeta ie: păduri tropicale. Importă maşini şi utilaje industriale. stat în Africa Centrală. alimentară (conserve. grîu. Suprafa a: 2. porumb. Terase litorale. cafea.

38 mii loc. Turism. Aeroport interna ional. Tunel feroviar (15 km). al statului Minnesota. Faună săracă (specii rare: antilope. Saharna (rn. Alt. hiene. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. gazele. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical .. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . Climă continentală rece. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard. Rotondo ). Suprafa a: 266 mii km 2. conserve de carne). Lungime: 825 km. Mănăstirea ~. Muzee. Turism. port pe fluviul Mississippi. de cărbuni. Iriga ii. Sta iune balneoclimaterică. Exploatări de fosfa i. alimentară. sare marină. poligrafie. Relief muntos în centru şi în N.8 mii loc. fabrici de produse alimentare (morărit. Relief glaciar. Hidrocentrală. Monumente. Alt. tunel rutier (16.: 3 491 m. km 2. 353 mii loc. Suprafa a: 8. Muzee. masiv muntos. oraş în N SUA.). minereu de fier. 202 mii loc. centrul adm. Baimaclia (rn. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. minereu de fier. Centru comercial (produse agricole). Turism. teritoriu în N-V Africii. capitala statului Antigua şi Barbuda. Format din două lan uri muntoase. în conurba ie). Păstorit nomad. reptile). Prelucrarea peştelui. XIII–XIV). rîu în Republica Moldova. Aeroport.). Climă tropicală aridă. Universitate. rom). pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. de confec ii etc. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). oraş în Spania. Cantemir). zadă etc. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . Lungime: 53 km. Universitate. Vegeta ie xerofită. afluent de dreapta al Ialpugului .9 km). molid. Alte oraşe: Dakhla . bisericile Sf. Centru adm.: 3196 m (vf. creşterea ovinelor. Vegeta ie: păduri de cedru siberian. max. port la Marea Caraibilor. Climă tropicală deşertică. Industrie de pielărie. fluviu în partea de N-V a Turciei. fosfa i. pe teritoriul com. Muzee. alimentare (zahăr. textile. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). Popula ia: 240. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. complex monastic în Republica Moldova. prelucrarea metalelor. 32 mii loc. bovinelor. As-Smava . Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . Construc ii de maşini. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. (300 mii loc. situat pe rîul Tormes . de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. gaze naturale. utilaje de cale ferată etc. capitala statului Grenada. Zăcăminte: petrol. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. caprinelor. afluent al fluviului Duero . 273 mii loc. cu podişuri pietroase şi nisipoase. Universitate. situat în Masivul Central . Izvorăşte lîngă com. chimică. max. Rezina). port la Marea Caraibilor. sistem muntos în Asia. Administrat de Maroc şi Mauritania. pe litoral moderată. Industrii (alimentară. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). Expl. pe teritoriul Federa iei Ruse. Monumente arhitectonice. Universitate. uraniu.: ElAaiún /Lâayoun . Produse petroliere.5 mil. Relief colinar deşertic.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Vegeta ie săracă de pustiu. O autostradă (la alt. textilă. oraş în insula Antigua.

Muzee. Vegeta ie bogată şi variată. Teatre. format din 16 insule vulcanice. XII–XIII. jambu. Industrii: şantiere navale. Universitate. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. textile. Expl. Aeroport. palate (sec. al landului cu acelaşi nume. textilă. situat pe rîul Salzach . 2 mil. centrul adm. Pe teritoriul de V al arhipelagului. situat pe valea rîului Zeravşan . Tîrguri anuale de mostre. port la Oceanul Atlantic. biserici (sec. Climă tropicală oceanică. Monumente: fortărea ă (sec. Muzee. textilă. catedrală (sec. în conurba ie). Universitate. s-a constituit statul Samoa de Vest . Industrie a hîrtiei. Relief în general muntos. (740 mii loc. XVII–XVIII). esături. Sta iune balneară. Suprafa a: 3 mii km 2. citrice. petrol. diamante etc. Centru industrial: şantiere navale. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. manioc. XI–XVI). a instrumentelor muzicale. confec ii) şi alimentare. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . Export de cacao. situate în E arhipelagului Samoa . XVII). întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. cu cîmpii litorale înguste. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. tutun. Turism. Monumente: moschee. Universitate (1842). biserici (sec. loc. Aeroport. prelucrarea lemnului (mobilă). situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . Suprafa a: 197 km2. alimentară. situat pe rîul Willamette . oraş în S Italiei (Campania). Muzeu. Relief colinar. Centru comercial (pia ă agricolă). XVI–XVIII). frigidere. Teatre.: Pago Pago . alimentară. de confec ii. Muzee (Casa Mozart). de prelucrare a lemnului. în 1962. Muzee. fabrici de încăl ăminte. constructoare de maşini. oraş în E Uzbekistanului. de diamante. zahăr. al statului Bahia . port la Marea Egee. 378 mii loc. Universitate. bananieri. gaze naturale. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. XVI). chimică. format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. Pescuit intens. Muzee. Fortifica ii (sec. televizoare. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. Administrat de SUA. Construc ii de maşini (ascensoare. centrul adm. al statului Oregon . iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . Industrie constructoare de maşini. arhipelag în Oceanul Pacific. Centru adm. medrese etc. 154 mii loc. aparate cinematografice). 108 mii loc. alimentară. cafea. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Teatre. Culturi agricole: cocotieri. Aeroport. XVIII). Vegeta ie: păduri tropicale. alimentare.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. Industrie metalurgică. 144 mii loc. port la Marea Tireniană. centrul adm. Popula ia: 65 mii loc. în Polinezia. taro. construc ii de maşini. mormîntul lui Timur Lenk. Universitate. oraş în N Greciei (Macedonia). 397 mii loc. oraş în E Braziliei. Climă subecuatorială şi tropicală umedă.

Muzeu. Suprafa a: 2 842 km2. în Polinezia. Se cultivă taro. Sta iune climaterică. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Upolu (alt. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Este dezvoltată industria de tip artizanal. oraş în S SUA (Texas).25 mil. loc. din care 4 locuite: Savaii (alt. al insulei Puerto Rico . Exportă copră. nuci de cocos. Climă tropicală. Capitala: Apia. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. textile. porcine. Centru comercial. Popula ia: 179 mii loc. centrul adm. 725 mii loc. alimentare. Aeroport. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. situată într-o zonă muntoasă.). Climă subpolară. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. vf. Universită i. Limbi oficiale: samoana. cabaline) şi pescuitul. Aeroporturi. chimice. Muzee. constituit din 11 insule vulcanice. Academie de ştiin e. vf. oraş în V SUA (California). Rafinării de petrol. rom). cu relief în mare parte muntos. păşuni (2%). max. Turism. Se practică creşterea animalelor (bovine. 43. textile. Ínsulele ~. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Capitală din 1918. trestie de zahăr. max. oraş situat într-un podiş. Faună bogată (pinguini. în conurba ie). (3. Centru industrial: rafinării de petrol. Lipsit de popula ie permanentă. XVI–XVII). în conurba ie). industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. Suprafa a: 311 km2. şi utilaje electronice. port la golful cu acelaşi nume. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. Fito). Mici întreprinderi de pielărie. leoparzi de mare). XVII–XVIII). la 2 400 m alt. Aeroport interna ional.5 mii loc. tutun etc. Export de zahăr. Relief stîncos. foci. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. cîmpii litorale joase şi plane. Este organizat în 11 districte. 500 mii loc. nave etc. cacao. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. Apolime. la 1 169 m alt. alimentare. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. Universitate. 927 mii loc. Universitate. Administrat de Marea Britanie. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. (900 mii loc. Monumente: catedrală (sec. Principalele ramuri economice: agricultura. port la Oceanul Atlantic. Mauga). Universită i. Capitală din 1821. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . pe teritoriul statului Nicaragua. Manono. construc ii de maşini (aparatură. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. banane. XVIII). oraş în America Centrală. Aeroport. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. fluviu în America Centrală. Fondat în 1776. mici rîuri cu izvoare în mun i. 936 mii loc. taro.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. fortărea ă (sec. Centru comercial. în conurba ie. 1858 m. turismul. Turism. Lungime: 225 km. engleza. întreprinderi poligrafice. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. Moschee. 1100 m. Catedrală (sec. Întreprinderi meşteşugăreşti. cafea. arbori de pîine (50% din suprafa ă). cacao. Aeroport. Meşteşugărit. situate la S-E de Georgia de Sud. Fondat în 1736.

mobilă. a cimentului. textilă. 738 m). Sta iune balneară. agricultură. citrice. Muzee: Ermitaj. Vestită sta iune balneară. Principalele culturi: cereale (grîu. Nod feroviar. Din 1862 – protectorat al Italiei. port pe Neva. Se practică artizanatul (obiecte din metal. Industrie textilă. 5 mii loc. porcine). stat în S Europei. Petrograd (1914–1924). capitala statului El Salvador. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. Festival anual de muzică uşoară. Centru comercial (pentru cereale. 60 mii loc. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). Climă mediteraneană. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. Fondat în 1689. Monumente: catedrală (sec. 195 mii loc. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Florentino Domagnano . Administrat de statul Solomon. Industrie constructoare de maşini.2 mil. centrul adm. Metrou. Muzeul Rus etc. roci de construc ie. textilă. Universitate. Capitala: San Marino . industrie chimică. Aeroport. alimentară. pielărie. 1 mil. fabrici de produse chimice. biserici. sticlă. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . Institu ii de cercetări ştiin ifice. în ara bascilor. Exportă vin. XII–XIII). Monumente: fortifica ii (sec. orz. Limba oficială: italiana. Devine stat independent în 1263. situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. Universită i. oraş în Cuba. esături din lînă. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. Capitală din 1821.57 km 2. a pieilor.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. loc. alimentare. Universită i. centrul adm. piatră pentru construc ii. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). chimică. loc. Mănăstire (sec. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. Popula ia cca 6 mii loc. Leningrad (1924–1991). a hîrtiei. Suprafa a: 938 km 2. Alte oraşe: Serravalle. lemn. vi ă de vie. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 174 mii loc. max. majolică. tutun). por elanuri. Prelucrarea lemnului. Muzee. fabrici textile (bumbac). Monumente arhitectonice. porumb). al provinciei Villa Clara . emisiuni de timbre poştale. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. alimentară. Aeroport interna ional. marmură). Turism. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. textile. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. cuprins în interiorul Italiei.). XIII–XVI). a tutunului. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. Construc ii de maşini. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. la S-V de Genova. Muzeu. [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. Func ionează întreprinderi de ciment. poligrafie. Fondat în 1524. Mănăstire fondată în 301. Artizanat. Suprafa a: 60. XVI). capitala Republicii San Marino. Centru comercial (pentru produse agricole). pe Riviera . Muzee. Muzee. alimentară. Turism. Include 9 districte comunale (castelli). alimentare. carne. Port la Marea Mediterană. produs oraş în N Italiei (Liguria). între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. Borgo Maggiore. măslini. metalurgie. 5. cauciuc. exploatări de cărbune. Muzeu. de confec ii. oraş în N-V Federa iei Ruse. al cantonului cu acelaşi nume. Numeroase cutremure. A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. textile. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). alimentare (conserve de fructe). 76 mii loc. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . în conurba ie. dominat de Monte Titano (alt. Popula ia: 27 mii loc.

clădiri în stil colonial spaniol. Fondat în 1554. de fabricare a hîrtiei. de produse chimice. afluent al Ronului . Citrice. Se cultivă porumb. Limba oficială: portugheza. Lungime: 480 km. loc. . 1. Aeroport. XVI. alimentare. în conurba ie). cafea. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). 2. de cherestea. Suprafa a: 1000 km2. meşteşugurile. caprine. Construc ii de maşini (nave). Sporturi de iarnă. loc. în conurba ie.67 mil. Universită i. maimu e. Este divizat în 2 dis-tricte. porcine. Capitala: Săo Tomé. Ramuri industriale: construc ii de maşini. oraş în S-E Cubei. alimentare. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Muzee. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. ciocolată. 6 mil. Sena. Centru comercial. conserve. 365 mii loc. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Comunică prin canale cu Rinul. de 2 024 m şi sub 1 000 m). Aeroport interna ional. loc. Faună: reptile. uleiuri vegetale. cu mormîntul lui Cristofor Columb). Popula ia: 175 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. loc. Sta iune balneară. Popula ia: 150 mii loc.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. bere). rom. (18. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Climă ecuatorială. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. rafinării de petrol. Şantiere navale. Monumente arhitectonice: catedrală. XVI). Loara ş. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. alimentare. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. Pia ă mondială a cafelei. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). plante leguminoase. ovine. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. de prelucrare a tutunului.2 mil. Muzee. de confec ii. păsări exotice. mătase). Suprafa a: 747 km 2. băuturi alcoolice). port la Marea Caraibilor. manioc. de cafea. Moselle. XVI–XVII). materiale de construc ii. chimice. capitala statului Săo Paulo. Muzee. Prelucrarea lemnului. Teatre. textile (bumbac. Turism. biserici (sec. Universitate. situată la poalele Anzilor. conserve). stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Universitate. Universită i. Vegeta ie forestieră bogată. República Democrátică ~. Cresc bovine. Par ial navigabil (de la vărsare). esături) şi alimentare (morărit. a. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. oraş în S-E Braziliei. copră. Aeroporturi. textile. capitala Republicii Dominicane. metalurgie (aluminiu). de transport). rîu în Fran a. Teatre. Se practică pescuitul. Izvoare termale şi minerale. port la Marea Caraibilor. Aeroport interna ional. cocotieri. textile. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Universitate. Există planta ii de arbori de cacao. lînă. 9. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). bananieri.13 mil. biserici.5 mil.

forestieră. Se cultivă cereale. Suprafa a: 8. caprine. centrul politic. Lungime: 945 km. în bazinul rîurilor Spree Mulde. Vestigii arheologice. Slovenia. 615 mii loc. sfeclă de zahăr. porcine). textilă. Márea ~. alimentară. utilaje). Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. Relief de cîmpie. vagoane. afluent pe dreapta al Dunării. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . metalurgică. 448 mii loc. Suprafa a: 24 mii km 2.65 mii loc. zinc. Este bogată în peşte. plumb. alimentară. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . minereuri de plumb şi zinc. Izvorăşte din Alpii Julieni. Industrie extractivă.50 mil. argint. rîu în S Europei. Industrii (constructoare de maşini. textilă.: Hanovra . aparatură electrotehnică). Universitate. mare în Oceanul Atlantic. Monumente istorice şi ahitectonice. Zăcăminte: cărbuni. Suprafa a: 47. Croa ia. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Artizanat. măslini. Relief muntos în E. a hîrtiei. economic. loc.). cereale). insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. localitate în România (jud. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. zinc. Construc ii de maşini (avioane. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. vi ă de vie. Turism. Creşterea animalelor (bovine. miniere (argint. XVI–XVII). legume. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). de prelucrare a lemnului. XVII) ş. porcine).Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). sare etc. Centru adm. sfeclă de zahăr. ovine. Relief muntos. automobile). Industrie metalurgică. pomi fructiferi. Rezerva ii naturale. ovine. creşterea animalelor. Zonă etnografică: ara Oaşului . Popula ia: cca 6 mil. Lungime: 725 km. Suprafa a: 6–7 mil. Universitate.Hr. jude în N-V României. I d. Oraş pr.5 mii km2. material feroviar. de produse textile şi alimentare. catedrală (sec. andezit. Resurse: petrol. aur. Muzee. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. Expl. km2. fier). a tutunului.4 mii km2. Turism. Muzee.: Satu-Mare . Turism. plumb.: Cagliari . Navigabil pe 600 km. petrochimică. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. Hidrocentrale.). Aeroport. fabrici de covoare. prelucrarea lemnului şi a plutei. betonite. Zăcăminte: minereuri de fier. Climă mediteraneană secetoasă. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. XII–XVI). Creşterea animalelor (bovine. Navigabil. Centru adm. oraş întemeiat de romani (108–110). Popula ia: 7. Popula ia: 1. Aeroport. Hidrocentrale.a. Construc ii de maşini (automobile. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). bazilică (sec. troleibuze. Hunedoara). Centru comercial (vinuri. fabrici de produse chimice. textilă etc. regiune istorică în E Germaniei. Saale şi al fluviului Elba . XI.4 mii km 2. Popula ia: 396 mii loc. vi ă de vie. alimentare. land în N-V Germaniei. loc. constructoare de maşini. gaze naturale. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. textile. Suprafa a: 4. Culturi: cereale. Agricultură: cereale. citrice. situat pe fluviul Ebru . militar şi religios al statului dac (sec.

catedrală. orz. Nod feroviar. Ungheni). Popula ia: 263 mii loc. bovinelor. Pod peste Prut. materiale de construc ie.8 mii km2. Izvorăşte la N de com. port la Oceanul Pacific. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei. At. Se cresc bovine. 350 mii loc. andezit. situat pe fluviul Rin . Semeníc Semipalátinsk . textile. Casa memorială "F. al cantonului cu acelaşi nume. Turism. Cascada de pe Rin. Climă temperată.6 mil. de podiş deluros şi cîmpii în rest. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Şantiere navale. Lacuri glaciare şi tectonice. Mún ii Semenícului. primărie). Dostoevski". Zăcăminte: cărbuni. Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. prelucrarea lemnului. 35 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Relief muntos în S-V. max. Turism. cuprinsă între Marea Baltică. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. Se produc ceasuri de mare precizie. pajişti pe înăl imi. Lipoveni (rn. (2. Creşterea ovinelor. Centru vamal de frontieră. Popula ia: 5. Aeroport. cărbune brun. alimentare (conserve. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. podişul Småland (în S). oraş în N-V SUA (Washington). Lungime: 75 km. plumb.: Edinburgh . Centru agricol. Brezoaia (rn. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . metalurgică. oraş în Kazahstan. Marea Nordului. port pe rîul Irtîş . vi ă de vie. Climă temperat-oceanică. Izvorăşte din apropierea com. Vestigii arheologice. Culturi: cereale. fabrici de produse chimice. situată în N insulei britanice. construc ii de maşini (în aeronautică). Versan i împăduri i. porcine. Şantiere navale. peninsulă în N-E Europei. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic.: Zalău . Industrie extractivă. Cetate (1776). 1892). prelucrarea metalelor. plante tehnice. rîu în Republica Moldova. Nod feroviar. Zăcăminte: lignit. Lungime: 59 km. Construc ii de maşini. Teatre.13 mil. Hînceşti). cartofi. avînd orientarea de la N la S. 517 mii loc. textilă şi de confec ii. Legumicultură. Suprafa a: 78. Fondat în 1718. Lungime: 54 km. alabastru. M. Suprafa a: 3. Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. doc. Vegeta ie: păduri de conifere. cupru. Muzee. Centru adm. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). afluent pe stânga al Cogîlnicului. tundră (în N). siderurgie. cartofi. lactate). afluent pe stânga al Prutului. Alt. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. loc. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Suedia şi Finlanda (par ial). centrul adm. Pescuit. de confec ii şi alimentare. produse textile şi de confec ii. ghips. alimentară. sfeclă de zahăr.: 1 445 m. ovine. Hidrocentrală. rîu în Republica Moldova. în conurba ie). porumb. Ştefan-Vodă).Sãláj jude în N-V României. Pescuit. Pomicultură. Muzee.85 mii km 2. Se cultivă grîu. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). parte din teritoriul Marii Britanii. Turism. zone de cîmpie. Institu ii de învă ământ superior. Centru adm. Universită i (1861. Cimişlia). minereuri de fier. în 1437 (Şendreni ).

Ungaria. şi Vojevodina . Suprafa a: 196. fabricarea hîrtiei. Faună: lei. Alt. capitala Coreii de Sud.8 mil. Sérra da Estréla Seúl . chimică. plumb. păşuni. Capitala: Belgrad . Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Bulgaria. bumbac. metalurgică. situat în N-E insulei Honshû . orez. palmieri. stibiu. Gambia. reg. a. cocotieri. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. fosfa i ş. Izvorăşte din platoul Langres . nave. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. a produselor textile. ulei de arahide.). Limba oficială: sîrba. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. din care suficient valorificate sunt fosforitele. maşini agricole. îngrăşăminte chimice.8 mil. sare. Mali. bauxită). Estrela . pielărie. Climă subecuatorială musonică. Saône şi Loara . max. cabaline). Sunt dezvoltate pescuitul. motociclete.Séna fluviu în Fran a. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. Muzee. în conurba ie. antilope. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . Institu ii financiare. celuloză. porumb. hîrtie). port pe fluviul Hangang . textilă. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. ulei de arahide. Navigabil. loc. articole manufactu-riere. de confec ii şi alimentare. de ciment. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. vinuri. Relief predominant de cîmpie (alt. medie 450 m). crocodili. încăl ăminte. Monumente arhitectonice (sec. textilă şi de confec ii. 5 mii loc. păşuni. República ~. forestieră şi de cherestea.7 mii km2. produse petroliere. zinc.: 1991 m (vf. Universitate. ovine. Macedonia. Vegeta ie de stepă. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. parcuri na ionale. loc. uleiuri vegetale. sub 150 m). Parc natural. România. Industria Serbiei: minieră. Este situat în S Europei. de pielărie şi încăl ăminte. echipamente industriale etc. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. Exportă arahide. Păduri. mun i puternic accidenta i în S. trestie de zahăr. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. parcuri na ionale. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. în N-V peninsulei Balcanice. învecinat cu Mauritania. Aeroport. Se cultivă mei. fosfa i.). cel mai înalt din ară). mercur. Lungime: 776 km. mai umedă în S şi mai uscată în N. autocare. Zăcăminte de wolfram. cărbune. alimentară (zahăr. Croa ia. Albania şi Marea Adriatică. Rezerve importante de cărbune şi petrol. caprine. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Culmi şi vîrfuri netezite. Popula ia: 10. Este împăr it în 10 regiuni. Muzeu. peşte. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. turbine. conserve din carne şi peşte). Teatre. În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. alimentară. Sendái Sénegal oraş în Japonia. autoturisme. hipopotami. Suprafa a: 102 200 km2. porcine. Capitala: Dakar . XIV–XV). constructoare de maşini (tractoare. versan i abrup i. creşterea animalelor (bovine. Rezerva ii naturale. Guineea. de savană. Aeroport. arahide. Popula ia: 11. Rezerva ii naturale. stat în Africa Occidentală. XVII). Industrie metalurgică. 918. de podişuri deluroase interfluviale. chimică (coloran i. între Bosnia şi Her egovina. 10. conserve etc. poligrafie. esături. loc. electrotehnică. Guineea-Bisau. Universitate.1 mil. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier.). păşuni montane.

Pia ă agricolă. max. Industrie militară.estoase. 250 mii loc. Nod de comunica ii (rutier. dugongi. XV–XVI). mobilă. prelucrarea lemnului. Ad. catedrală (sec. constructoare de maşini (aeronautice. Construc ia oraşului modern a început în 1783. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. 744 m). Industrie de prelucrare a produselor agricole. de prelucrare a tutunului. combustibili. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). Institu ii de cercetări biologice marine. Parcul natural Sevan .: 99 m. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). textilă (iută. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. 550–600 m). Muzeu. Praslin. devenită proprietate regală. 368 mii loc. Importă produse industriale (maşini. Hidrocentrală. piese de schimb). forestieră. cocotieri. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. Şantiere navale. Teatre.41 mii km2. oraş în Federa ia Rusă.6 mii km2. arhipelag în Oceanul Arctic. Relieful lor este accidentat. Industrie metalurgică. bumbac). Climă arctică. Port din 1804. 22 mii loc. vanilie. maimu e. [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. Muzee. Alt. Turism. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. chimică. Apar ine Federa iei Ruse. fabrici de produse alimentare. Limbi oficiale: creola. Curieuse (alt. engleza. situat pe fluviul Guadalquivir . situat la 1 903 m alt. prelucrarea lemnului. port la Marea Albă. Căi rutiere: 323 . franceza. 679 mii loc. Climă ecuatorială oceanică. Universitate. scor işoară. Suprafa a: 455 km2. port la Marea Neagră. tutun) şi creşterea animalelor (bovine. agricultură şi pescuit. pe rîul Sena . XIII–XVIII).: 965 m. Teatru. Economie bazată pe turism. palate (sec. stat insular în Oceanul Indian. Capitala: Victoria . Artizanat. Institu ii de învă ămînt. navale). porcine). între marea Kara şi marea Laptev . maritim). bunuri de larg consum. Aeroport. Numele antic: Hispalis . trestie de zahăr. XV–XVII). max. Sta iune balneară. conserve de peşte. Acumulează apele a 30 de rîuri. uleiuri). Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). în conurba ia Parisului. max. mirodenii. Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Exportă copră. ferigi arbores-cente). Faună: broaşte. textilă. 912 m). alimentară (conserve. Popula ia: 80 mii loc. oraş în Fran a. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. Ruinele cetă ii Chersones . Muzeu na ional de ceramică. Suprafa a: 1. Teatre. utilaje. Muzee. biserici (sec. oraş în Ucraina (Crimeea). Silhouette (alt. Celebre monumente arhitectonice: moschei.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). Suprafa a: 37.

Admis în ONU la 18 septembrie 1979. eucalip i ş. Cristofor . municipiu în partea centrală a României. Se mai cultivă arbori de cafea. vlc. Exportă zahăr. aparate electronice. ulei de cocos rafinat. Se practică pescuitul. Lungime: 109 km. rom. produse alimentare. produse manufacturiere. Produce hîrtie. articole de tutungerie. caprine. Este organizat în 10 de. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. bata i. Climă tropicală oceanică. Economia ării este bazată pe agricultură. melasă. Popula ia: 48. serviciile de turism. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. bovine. centrul adm. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. Exportă zahăr. Capitala: Castries . Navigabil pentru vase mici. îmbrăcăminte. Climă subtropicală şi tropicală moderată.5 mii loc. bananieri. Principalele culturi: trestie de zahăr. max. Newcastle . electronică. Soufrière ) în S. ovine. cartofi. Charlestown. reprezentat de o insulă vulcanică. Monumente.). bovine). Insulă de origine vulcanică. a. caprine. Popula ia: 6 800 loc. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. bananieri. 68 mii loc. Se cresc bovine. uleiuri vegetale.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. mijloace de transport. porumb) şi de legume.partamente. Importă maşini şi utilaje industriale. Pitons (alt. Căi rutiere: 805 km. tutun. Turism. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. alimentară. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. ananaşi. Suprafa a: 122 km 2. mai numeroase fiind păsările marine. manufacturiere. Teatre. max. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . Limba oficială: engleza. prelucrarea lemnului (mobilă). industria uşoară. 1 156 m. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. fabrici textile. cocotieri. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. pescuitul maritim. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. Suprafa a: 269. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Relief colinar. Nevis şi Sombrero .: Jamestown . Principalele ramuri ale economiei: agricultura.6 km2. 738 m) în S-V. Climă tropical-oceanică. Capitala: Basseterre . combustibili. Administrat de Marea Britanie. al jud. alt. Muzee. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. Centru adm. Popula ia: 160 mii loc. legume. Importă maşini şi utilaje. cedri. mijloace de transport. de igarete. cereale. de confec ii. Vegeta ie abundentă (bambuşi. . Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. porcine. copră. Faună săracă. Se practică creşterea animalelor (ovine. Este divizat în 2 state. Covasna. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Construc ii de maşini. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. cocotieri. forestieră. Alte oraşe: Sandy Point Town. Exploatări forestiere. alimentare. ale industriei electronice. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. Muntele Misery ). banane. Suprafa a: 617 km2. comer şi transport. combustibili. 786 m. Cresc ovine. industria uşoară şi turism. situată la 1850 km V de ărmul Africii. hîrtie. îmbrăcăminte. Se cultivă trestie de zahăr. Artizanat. de produse alimentare. situat pe valea Oltului . max. 1 200 m. Faună: diverse specii de păsări.

XV). de pielărie. Ad. turismul. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. Pescuit. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. electrotehnice). nuci de cocos. ovine).Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord.3 km2. 531 mii loc. Pajişti. laminate). ulei de cocos. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. max. bunuri de larg consum. oraş în N Albaniei. arahide. alt. 1165 m). cacao. Suprafa a: 250–375 km2. banane. lînă) şi turistic. Exportă produse ale industriei uşoare.: 65–1 000 m. Pescuit maritim. a. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû.: 4 317 m. Relief în cea mai mare parte muntos. Industrie extractivă (cărbune). insulă în S-E Arhipelagului Japonez. Galerii de artă. Suprafa a: 263 mii km2. Navigabil. Universitate.: 1 981 m. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . tutun. Popula ia: 125 mii loc.8 mii km2. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. maşini şi utilaje miniere. nuci de cocos. textilă. Pescuit. oraş în Marea Britanie. Oraş pr. arhipelag în Oceanul Atlantic. alimentară. de minereuri de cupru. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. textile. Importă mijloace de transport. Aeroport. Creşterea animalelor (cabaline. constructoare de maşini (maşini grele. igarete. Centru comercial (tutun. Climă tropicală cu precipita ii abundente. industria uşoară. Monumente medievale. Expl. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. Pescuit. Principalele surse economice: agricultura. stat insular în America Centrală. Popula ia: 4.25 mii loc.4 mii km2. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. Suprafa a: 1. Alt. Encluze. Ad. în Mun ii Cascadelor . golf al Ocenului Atlantic. rom. max. alimentară. Climă subtropicală musonică. XII. Cursuri de apă mici. maşini agricole. Faună: diverse specii de păsări. Climă temperată umedă. Aeroport. Se produce zahăr. 82 mii loc. max. Se cultivă banane. Limba oficială: engleza. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . Păduri de stejar. textilă. textile. Oraş pr. Fondat la începutul sec. aparate electrice. catedrală. Suprafa a: 389. zahăr. format de peste 100 de insule. brad alb ş. situat pe malul sudic al lacului omonim. Popula ia: 25 mii loc. Monumente: cetate (sec. chimică. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . îmbrăcăminte. produse alimentare.: 42 m. umedă. Navigabil.: Kôchi . trestie de zahăr. Industrii: de ciment. Căi rutiere: 943 km. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. Capitala: Kingstown .: Lerwick . toate de origine vulcanică. Comer extern cu Marea Britanie. cîmpii litorale. situat în partea de N-E a Marii Britanii. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. siderurgică (o eluri superioare. băuturi din fructe. dar numeroase. a. Lungime 1224 km. SUA. mlaştini. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. forestiere. situat în N Angliei. Alt. Suprafa a: 18. Muzee.

3 340 m. Cîmpiile ocupă zonele litorale. Aeroport.: mun. textile. Muzee. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 25. Viticultură. activ Etna ). sulf. gaze naturale. minereu de fier. XIV–XV). km 2. 70 mii loc. porcine). migdale. chimică. Teatru. al jud. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Rîuri: Obi. . Este una din primele colonii germane din Transilvania. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Siberia Orientală. temperată (în S). max. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . XII–XIV). Amur. Popula ia: 5. Villa Germani ). cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E).4 mii km 2. mare în bazinul Oceanului Arctic. Pomicultură. a. At. pomi fructiferi. păşuni alpine. diamante. Irtîş. de prelucrare a metalelor. a sticlei. Culturi agricole: cereale. Universită i. Suprafa a: 936 mii km2. jude în partea centrală a României. ovine. XVIII) etc. vlc. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). instrumente muzicale. măslini. Centru adm. loc.: 160 m. centrul adm. Sibiu. XIII–XV) ş. Vulcani noroioşi. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Filarmonică. Străveche şcoală de pictură (sec. Nod de comunica ii. de gaze naturale şi de marmură. tricotaje. vi ă de vie. ovine. în 1192–1196 ( Cibinium. Grădină zoologică. citrice. palate (sec. XIII–XIV). plante tehnice.7 mii km2. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). Muzee. forestiere. Ad. Industrie extractivă (marmură). Păduri. porcine). sare etc. Suprafa a: 13 mil. doc. zonă depresionară (în N). Resurse: petrol. situat pe rîul Cibin . Márea ~. municipiu în România. mobilă etc. aparate de măsurat. Zăcăminte: cărbune. por elanului şi faian ei. metale pre ioase. Parcul natural “Dumbrava“. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. Taiga (70% din suprafa ă).2 mil. Extremul Orient . textilă. Lena . Enisei. cartofi. Filarmonică. max. Creşterea animalelor (bovine. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. XV). Suprafa a: 5. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. Muzee. în Federa ia Rusă. Sibiu . Monumente istorice şi arhitectonice. constructoare de maşini şi utilaje. la S de Floren a. Expl. Izvoare termice. Universitate. catedrală ortodoxă (sec. biserici (sec. Relief: mun i (în S). Universită i. 172 mii loc. XIV–XVI).Sibéria regiune în partea de N a Asiei. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . alimentară (vinuri). Popula ia: 447 mii loc. Teatru. Climă mediteraneană. petrol. Se cultivă cereale. turnuri (sec.

trestie de zahăr. situat pe rîul Tîrnava Mare . Se practică pescuitul.Siérra Leóne República ~. pe teritoriul statelor Polonia. bauxită. parte din mun ii Carpa i. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. case (sec. Climă ecuatorială. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . cafea. loc. Monumente: biserici (sec. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. Prelucrarea lemnului (mobilă. mănăstire (sec. arbori de cafea. Există planta ii mari de cocotieri. polimetale. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . covoare) şi alimentare. XVIII). Vulcani noroioşi. cherestea). arahide. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. X. cu seismicitate ridicată.699 mil. utilaje şi piese de schimb. 37 mii loc. Lungime: 750 km. mijloace de transport. cacao. max. Suprafa a: 71 740 km 2. Capitala: Freetown . XVIII). aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. materiale de construc ii. trestie de zahăr. Alt. manioc. Reg. Alt. XIV–XVII). Culturi: măslini. Mureş). XIV. Mulhacén . Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Lungime: 1 200 km. industria sticlei şi por elanului. porumb. Bintimane .: 4 418 m. Este divizat în 13 districte şi Western Area. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. punctul culminant al Africii Occidentale ). diamante. bauxită. o zonă deluroasă (în E şi N-E). Rezerva ii naturale. Păduri de foioase şi conifere (în V). Construc ii de maşini. Se mai cultivă orez. sorg. mercur. vf. produse textile (tricotaje. municipiu în România (jud. Exportă diamante. Whitney . în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). cu bogate precipita ii vara. Vestigii arheologice. municipiu în România (jud. XVII–XVIII). minereuri brute. At. pomi fructiferi. cromite. 45. XIII–XV). Climă de tip mediteranean-mon-tan. Importă petrol şi derivate petroliere. între Guineea şi Liberia. Căi ferat lan muntos în V SUA. Popula ia: 5. Limba oficială: engleza. Func ionează mici întreprinderi alimentare. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). meşteşugurile. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. max. Muzee. bunuri de larg consum. doc. mei. biserici (sec. cu mai multe vîrfuri ascu ite. clădiri în stil baroc (sec. forestiere. vf.5 mii loc. Muzee. cu precipita ii iarna. masiv muntos în Federa ia Rusă. Cehia şi Germania. Turism. masiv muntos în S Spaniei.: 2 078 m. minereu de fier. Maramureş). izvoare termale. vi ă de vie. At. Vechi centru cultural. max. max. de cacao. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. Alt.: 1948 m. Cunoscută din sec. Lungime: 150 km. Mari zăcăminte de huilă. lignit. de şlefuire a diamantelor. doc. sare gemă. în 1329. regiune istorică în Europa Centrală.: 3 478 m. situat pe valea Tisei . Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. stat în Africa Occidentală. vf. textilă şi alimentară. XVII–XVIII). legume. Sude i (în S şi S-V). situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. textile. Zăcăminte: pirite. păduri rare de pin (în E).

situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Africa şi America. XV–XVIII). de coloniştii din Milet. Pelişor şi Foişor . Nod de comunica ii. Popula ia: 4. Sta iune climaterică. produse textile (tricotaje. Crescătorii de porci şi păsări. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. unde. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. Exportă cauciuc. port la Marea Neagră. Electrotehnică. peninsulă în V Asiei. de parfumerie şi cosmetică. covoare) şi alimentare. Port la strâmtoarea Singapore . situat pe rîul Salghir . Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. 26 mii loc. repara ii navale. minereuri. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). Căi rutiere: 2989 km. Agricultură în zonele de oaze. doc. chineza. produse petroliere. mobilă). se afla reşedin a suveranului David. textile şi alimentare (conserve. Limbi oficiale: malaieza. VIII î.98 mil. electronică şi electrotehnică. Múntele Sión (Siónului) . de construc ii şi repara ii navale. Relief de podiş (în N). colină fortificată în vechiul Ierusalim. a. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. plante legumicole şi floricole. textilă. Sporturi de iarnă. servicii de transporturi şi retransport interna ional. 355 mii loc. Universită i. Industrie uşoară şi alimentară. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. potrivit Bibliei. arbori de cauciuc. Climă tropicală uscată. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). oraş în România (jud. de încăl ăminte. al provinciei cu acelaşi nume. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. alt. Suprafa a: 60. Întemeiat în sec. Zăcăminte: petrol. situat pe valea rîului Prahova . vinuri). de cherestea. Castelele Peleş. mirodenii. Aeroport. cu o depresiune în centru. Prahova). produse industriale. medie 60 m.: 2 637 m. Construc ii de maşini şi utilaje. stat în Asia de Sud. Importă petrol brut.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). mangan ş. Şantiere navale. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. 177 m). petrol. loc. Parcuri. Climă ecuatorială. Marea Roşie . Mănăstirea Sinaia . tutun. Turism. staniu). Teatru. Planta ii de cocotieri. Grădină botanică. Rafinării. Pescuit intens. centrul adm. montan (în S). Suprafa a: 693 km2. Universitate. utilaje şi aparate de precizie. situată între golful şi canalul Suez. ca sat (Izvorul ) în 1690.4 mil. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. loc. pomi fructiferi. vf. Economie dezvoltată bazată pe industrie. Complex muzeistic. golful Aqaba şi Marea Mediterană . Alt. Fondat în 1819. Hr. Katherina . Rezerva ia Ariniş . Căi ferate: 67 km. engleza şi tamil. Sión . Industrie constructoare de maşini şi utilaje. caprine). capitala statului Singapore.7 mii km2. At. Capitala: Singapore . Creşterea animalelor (ovine. 16 mii loc. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. Aeroport. 2. max. la poalele mun ilor Bucegi . Muzeu. metale. Teleferic. de produse chimice. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. max.

O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. Centru de pomicultură. 127 mii loc. Israel şi Liban. Suprafa a: 185 180 km2. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. oraş în Republica Moldova. a materialelor de construc ii. mănăstire. Hidrocentrale. Sf.. Ad. textilă (covoare). Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . Bacău . Hr. chimică. 2 814 m). orz. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. la 108 km N-V de Chişinău. XVII). Biserica Sf. Treime (sec. Capitala: Damasc . Monumente: cetate. Popula ia: 17. Cunoscut din 1586. industria cimentului. 1 387 m). amfiteatru roman. Ion (sec. XIV). Licee. Vegeta ie de stepă şi deşertică. alimentară. Hr. Muzee. moschei. At. doc. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. sfeclă de zahăr. electrotehnică) şi alimentare.9 mii loc. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. 244 mii loc. bovine. căprioara. XVI–XV î. prelucrarea lemnului. caprine. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. reşedin ă a raionului Sîngerei. Denumirea antică: Seretos . tricotaje) şi alimentară. capitala Republicii Macedonia. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. a. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt.Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). Construc ii de maşini şi utilaje. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. XIII–XIV). În ascensiune industria petrolieră. şcoli. grîu. cămile). Iordania.9 km2). Muzee. Iriga ii. Muzee. Sirét Sirét Síria rîu în România. Industrie uşoară (covoare.). Nod feroviar. fosfa i. stat în S-V Asiei. Irak. At. cetate domnească (sec. cărbune brun. fluviu în Asia Centrală. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . Prelucrarea lemnului. max. port la Marea Ionică. Aeroport. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. Limba oficială: araba. Castel. Şantiere navale. Fondat în sec. temple (sec. oraş situat pe fluviul Vardar . legume. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca).333 mil. max. Roman. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. Par ial navigabil. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. prelucrarea petrolului. alimentară. doc. ghips). República Arábă Siriánă . Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. între Turcia. pe alocuri silvică.. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. strîmtoare în N Europei. 15 mii loc. constructoare oraş în Federa ia Rusă. poligrafică. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). Hr. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. Gheorghe (1870). Turism. în 1586. Suceava). ară industrial-agrară. cereale.: 800 m.). Faună: jderul. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. metalurgică. Universitate. 1 803 m). palate (sec. în 1340. oraş în România (jud. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Teatre. max. loc. pisica sălbatică. situat pe rîul Ciulucul Mare . Turism. în depresiunea Fergana . Lungime: 300 km. pe valea Siretului superior. Lă ime: 130–145 km. păsări migratoare. V î. situat pe rîul Sîsola . XIV) ş. Muzeu. cabaline. capitala Republicii Komi. VIII î. 508 mii loc. Industrie metalurgică. 9.

Nitra. Sanatorii. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. Drava. situat pe rîul Slănic . plumb. Limba oficială: slovena. Limba oficială: slovaca. kremlin (sec. Prešov. oraş în România (jud. vf. Prahova). 2 043 m.) şi Tisei (Horuad. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. Austria. Parcul Na ional Triglav .). Principalele culturi agricole: cereale (grîu. Gerlachovka ). vi ă de vie. situat între Italia. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. max. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. în 1757. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Nitra. 1 181 m). situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. catedrală (sec. com oraş în Federa ia Rusă. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. a. detergen i. situat pe valea Slănicului .Slãníc oraş în România (jud. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). în cîmpia Tundja . de prelucrare a lemnului. Veliki Triglav ). Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 20 256 km2. Hron ş. Smolénsk Sóci . 7. de sare. Popula ia: 2 mil. doc. Polonia. At. Muzee. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Industrie textilă. a.). cupru. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Sta iune balneoclimaterică. Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. stat în Europa Centrală. 1 000 m). Turism de amploare. grafit ş. Ape minerale. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . păsări. utilaje şi aparataj electrotehnic. pomi fructiferi (mai ales meri. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. vf. forestieră. stat în sudul Europei. la poalele mun ilor Nemira . loc. cu vestita peşteră Postojna . Capitala: Ljubljana. mercur. Climă temperat-con-tinentală moderată. ovine. chimică (în special farmaceutică). industrie alimentară.). Alte oraşe: Košice. a. Cunoscut din 862. de mobilă). păşuni alpine. port la Marea Neagră. congelatoare ş. 2864 m. Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. electronic şi microelectronic. în apropierea frontierei cu Belarus. Muzee. constructoare de maşini. vf. 354 mii loc. Ungaria şi Austria. Mur . Capitala: Bratislava . porumb. aparatură electrotehnică etc. de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. chimică. XVI–XVII). textile. Trnava . Aeroport. Croa ia şi Marea Mediterană. Popula ia: 5. Ungaria. Văile afluen ilor Dunării (Vah. mobilă. Teatre. 2 655 m. Expl. alimentară. Zilina.8 mii loc. calculatoare. minereuri de fier. situat pe fluviul Nipru . XII). Bacău). Parcul Na ional Tatra . prelucrarea lemnului. max. învecinat cu Republica Cehă. oraş în E Bulgariei. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. sfeclă de zahăr. Turism. aparate de precizie.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. Banská. loc.43 mil. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. Ucraina. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. 355 mii loc. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. Importă echipament industrial şi de transport. prelucrătoare (siderurgică. în Subcarpa ii de Curbură. stibiu. bauxită. Turism. cartofi. Exportă produse din metal. Creşterea animalelor: porcine. Suprafa a: 49 mii km2. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. forestieră) şi uşoară (textilă. Laborec ş. de pielărie. foioase). XVII–XVIII). Muzeul sării. Sta iune balneoclimaterică. orz). Universită i. 123 mii loc. 6 mii loc. a. În agricult Slovénia República ~. zinc. Vegeta ie silvică bogată (conifere. de pielărie. a sticlei. mangan. În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . pruni).

zahăr. Se cultivă taro. articole manufacturiere. VI). tutun. cocotieri. Se mai cultivă porumb. Vella Lavella ş. bata i. Cresc porcine. tutun. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. în depresiunea Sofia. Djibouti. Suprafa a: 30 mii km2. peşte. Climă tropicală uscată. de prelucrare a cauciucului. Există planta ii de bananieri. Popula ia: 10. În subsol bogate resurse minerale (aur. Vegeta ie de semideşert. de mobilă. bovine.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. pomi fructiferi. Admis în ONU . golful Aden şi Oceanul Indian. 1. Capitala: Mogadishu . max. păsări exotice. tămîie. Se colectează răşini aromatice (smirnă. Pescuit de peşte şi perle.6 mii km2. zebre. max. clei vegetal). Relief muntos (alt. cacao. loc. fosfa i. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. Capitala: Honiara . dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. zimbri. Santa Isabel. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. New Georgia.5% din teritoriu). agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. Encluze. grădini. bananieri. Muzee. mei. 500–1500 m). unele însă nevalorificate. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). susan. electrotehnică. de origine vulcanică. produse alimentare. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Limba oficială: engleza. bauxită. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). cupru. Exportă lemn şi produse din lemn. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. Suprafa a: 3. orez. XIX) ş. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. 2515 m). biserici (sec. Limbi oficiale: araba. situat la E de Noua Guinee.15 mil. Importă maşini şi utilaje. Parcuri. Exploatări forestiere. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. Relief format de podişuri relativ joase (alt. bumbac. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. rinoceri. produse petroliere. Popula ia: 17 mii loc. Vestigii romane. a. între Kenya. Faună: crocodili. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). sorg. Economie slab dezvoltată. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. somaleza. ovine. Creşterea animalelor. de tricotaje şi confec ii. trestie de zahăr. Suprafa a: 638 mii km2. afluent pe dreapta al Niprului. VIII î. Popula ia: 496 mii loc. Universitate. Industrie variată: constructoare de maşini. de încăl ăminte. tutun. XIII–XVI). Studii cinematografice. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. situat în peninsula Somalia. combustibili. Climă tropicală. catedrală (sec. 2 331 m). hipopotami. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . mistre i. Hr. Etiopia. conserve din carne şi peşte. oraş situat în partea central-vestică a ării. în S peninsulei Arabia . San Cristóbal. loc. stat în Africa de Est. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Face parte din Republica Yemen. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. chimică. Academie de ştiin e. alimentară. cacao.68 mil. ulei de palmier. Aeroport. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. Ínsulele ~. Este împăr it în 16 regiuni. Pescuit dezvoltat. Exportă banane. plante legumicole. Climă subecuatorială. Cresc bovine. Lungime: 648 km. foarte umedă. textilă. cu cicloni. Teatre. Turism. Culturi: curmali. mijloace de transport. Economie slab dezvoltată. capitala Bulgariei. Importă echipamente industriale şi de transport. a. a bumbacului şi mătăsii. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. copra. argint. cele mai mari. azbest). pînă la 1 505 m). igname. Faună: lei. bazată pe agricultură. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. Malaita.

Denumirea antică: Samus . Capitala: Madrid . Sierra Morena.a. cereale. Limba oficială: spaniola. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . Include 50 de provincii. plante ierboase de păşune şi de stepă. Festival interna ional anual de muzică uşoară. arhipelag grecesc în Marea Egee. la 161 km N de Chişinău. colegii. Relief muntos. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. Andaluziei. Relief în general muntos. Licee. XVI). Muzee. Suprafa a: 505 mii km2. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. Climă mediteraneană. în Arhipelagul Malajez. Cuprinde şi Insulele Baleare . Formează numeroase bra e şi lacuri. Cataloniei. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Pescuit. XIX–XX). Lungime: 403 km. situat pe malul drept al Nistrului. în Peninsula Iberică. Industrie uşoară şi alimentară. XIX). Cordillera Subetica. Sierra de Guadarrama. Cordillera Ibérica (alt. ziduri în ruine.: Longyearbyen . vf. 2 613 m) în N. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). arhipelag în V Oceanului Pacific. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. 600–1 000 m). 52 mii loc. Se împarte în Sondele Mari . 3 404 m.: 26 km. 2 592 m).5 mil km2. între Fran a. oraş în N Poloniei. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. Pescuit. biserici etc. temperat-continentală şi mediteraneană. Lă ime med. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. catedrală (1842). a. Citrice. care cuprinde insulele Bali. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. 3 478. Suprafa a totală: 543. Climă maritimă arctică. tutun. Flores. cu n oraş în Grecia (Pelopones). Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . Navigabil pe cca 100 km. în 1499. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). tricotaje. 12 mii loc. Kalimantan şi Sulavesi . Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Popula ia: 4. At. biserici (sec.5 mii loc. Toledo. vf. Unit printr-un canal cu Oder . sinagogă (începutul sec. Turism. León. loc.5 mii km2. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . în apropiere de Gda ñsk.78 mil. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . care cuprinde insulele Sumatera. Centrul adm. 43 mii loc. doc. Strîmtoárea ~. produse alimentare. Faună diversă. Sumbava. Climă temperat-oceanică. Lombok. Relief de platou acoperit cu ghea ă. confec ii. Industrii: aparatură electrotehnică.Sómeº Sónde rîu în România. Timor ş. Centru comercial (pia ă pentru cereale). format de podişul central Meseta (alt. Suprafa a: 65 mii km 2. Sierra de Gredos ş. Monumente: Cetatea Soroca (sec. grupate în 17 reg. al raionului Soroca. trecînd prin Berlin. Popula ia: 39. Suprafa a: 1. [´¿pree] rîu în E Germaniei. Andorra şi Portugalia. Pico d’Aneto ) în N-V. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. Monumente vechi: templu. oraş în Republica Moldova. afluent pe stînga al Tisei . Mulhacén ) în S-E. Vestigii arheologice. Cordillera Betica (alt. Java. Popula ia totală: 200 mii loc. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Vînătoare. centrul adm. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). şi Sondele Mici . Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). Arhipelágul ~. stat în S-V Europei. 2313 m) şi Pirinei (alt.

alimentară. Zăcăminte: aur. petrol). aparataj electrotehnic etc. 163 mii loc. Faună: urşi. manioc. poligrafie. conserve din peşte. topaz ş. 335 mii loc. materiale feroviare. Muzee. Este divizat în 9 provincii. Muzee. tutun. culminat de mun i riziduali (alt. chimică. macarale.).Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. cacao. safir. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. Gole -Skalistîi . sare. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. Universitate. cafea. textilă (covoare. situat la poalele Caucazului de Nord. conserve de carne. stat în Asia de Sud. Pidurutala-gala ). Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. instrumente. elefan i. a mobilei. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice.66 mil. [´stokholm] capitala Suediei. loc. esături de mătase. Centru comercial. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. la Marea Baltică. oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . trestie de zahăr. Fondat în 1252. max. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. de pielărie şi încăl ăminte. aparatură electrotehnică etc. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. leoparzi. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. cărbune. ceai. Aeroport interna ional. Institu ii de învă ă-mînt superior. caprine).). lactate). zahăr. a. bata i. întreprinderi de sticlărie. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. uleiuri vegetale etc. Suprafa a: 66 mii km2. Capitala: Colombo . minereuri de metale rare. palate etc. numeroase specii de păsări. tamila. Centru comercial. alimentară (vinuri. 743 mii loc. Popula ia: 18. financiar. Economie bazată pe agricultură. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . situat în Siberia Orientală. Nod feroviar. comercial şi cultural. Teatre. Limbi oficiale: singhaleza. tutun. sistem muntos în Federa ia Rusă. centrul adm. vf. Se cresc animale (bovine.). întreprinderi care produc ciment. oraş în Federa ia Rusă. Industrie chimică. fibre şi esături de bumbac. Climă subecuatorială musonică. oraş în Azerbaid-jan. constructoare de maşini (strunguri. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . textilă. 2 524 m.: 2 412 m. vf.). Func ionează rafinării de petrol. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . Principalele culturi: orez. arahide. Centru industrial. textilă. Teatre. pielărie. Alt. aparataj electrotehnic şi electronic). uleiuri vegetale. max. alimentară (carne. şantiere navale. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. a materialelor de construc ii. porcine. Pescuit int Mún ii ~. arbori de cauciuc. Nod feroviar. oraş în centrul Bulgariei. pietre pre ioase (rubin. Industrie extractivă (gaze naturale. Se extrag grafit. petrochimie. 55 mii loc. de produse alimentare etc. Lungime: cca 700 km. minereu de fier. confec ii). mahon). Pînă în 1972 se numea Ceylon . biserici. nuci de cocos. Vestigii romane. Construc ii de maşini (aparate de precizie.). la S de peninsula Industan. Muzeu na ional.

592 mii loc. Vestigii romane. calcare. Kentucky. Elbert). al landului Baden-Würt-temberg. Culturi agricole: cereale. vf. biserici. Delaware. situat în partea centrală a continentului. ale industriei uşoare şi alimentare. poduri.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. prefectură. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. Tennessee. Illinois. Virginia de Vest. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). Arizona. Michigan. Louisiana. la frontiera cu Ucraina. Maryland. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec.. castel (sec. Idaho. Viticultură. Produse de faian ă. case vechi etc. Kansas. sare. Massachusetts. rafinării de petrol.6 mii km 2. Hawaii. Vermont. Aeroport. Minnesota. Muzee.2 mii loc. Virginia. Nod feroviar. Carolina de Nord. vagoane. alimentare. palat (sec. pirită. 4 329 m. Connecticut. Muzee. Státele Uníte ale Américii. Oregon. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Carolina de Sud. cartofi. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . hîrtie. statui). Teatre. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. Popula ia: 710 mii loc. . XIII–XV). Turism. rîu în Peninsula Balcanică. Ohio. port pe fluviul Rin . vf. max. stat federal în America de Nord. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Muzee. Universitate. [´¿tutgart] oraş în Germania. primărie. New Mexico. Rhode Island. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . maşini-unelte. New Hampshire. New Jersey. California. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Zăcăminte: minereuri de mangan.A. Academie de arte frumoase.). a produselor chimice. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. (Alsacia). Suprafa a: 12. Missouri. optice şi electrotehnice). Dakota de Sud. Arkansas. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. biserici (sec. Centru adm. industria hîrtiei şi poligrafiei. Izvoare minerale. Alabama. XIII–XVI). Iowa. aparate de precizie. Pomicultură. Texas. case memoriale. Washington. 264 mii loc. situat pe rîul Neckar . întreprinderi textile. Wyoming. cînepă. Mississippi.: Suceava . Georgia.6 km2. S. Centru industrial: metalurgie. Whitney ). Institu ii bancare şi comerciale. Teatre. Oklahoma. centrul adm. care încadrează Podişul Columbiei . sfeclă de zahăr. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Universită i. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . mănăstiri. şantiere navale. Monumente istorice (cetă i. erupe la intervale de 20 de minute). Wisconsin. nave fluviale etc. Studiouri cinematografice. Colorado. Pennsylvania. textile şi alimentare. Montana. State: Maine. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). Indiana. XIII–XV). max. Creşterea animalelor. învecinat cu Canada şi Mexic. New York.U. Nevada. Nebraska. Turism. Pomicultură. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Lungime: 430 km. Utah. 4 418 m. Dakota de Nord. Suprafa a: 8. XII–XIII). Popula ia: 1. Florida. XVIII) etc. Alaska. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. palate. Aeroport interna ional. mobilă).

Podişul Etiopean (alt. Nod de comunica ie (rutier. Republica Democrată Congo. Poloniei şi Germaniei. At. Lungime: 300 km. un pod peste Dunăre. maimu e. Suceava. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . lignit ş. în com. grîu. Vegeta ie: păduri tropicale. Mormintele familiei Movileştilor. antilope. mănăstire. situat între Egipt. celuloză. Ciad. Uganda. Climă temperată montană. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. a. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. crocodili ş. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Păduri de foioase şi conifere. km2. Kenya. Sucevi a (jud. Libia. arahide. biserici. vf. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. Universitate. stat în N-E Africii. sorg. Incintă fortificată. Suceava). porumb.5 mil. mango masiv muntos în E Europei Centrale. Aeroport. domnii Ieremia şi Simion Movilă. produse de pielărie. Bahr el-Ghazal. Olt). la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . Etiopia şi Marea Roşie. Suprafa a: 2. afluent pe dreapta al Siretului . centrul adm. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. Muzee. Sn¸¿ka ).Suceáva municipiu în N-E României (jud. feroviar). cu industrie în dezvoltare. ocupă locul 2 între ările din Africa). situat pe rîul cu acelaşi nume. Produse industriale: maşini şi utilaje. doc. orez. aşezare geto-dacă. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Labal Marrah ). Picturi. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. pe teritoriul Cehiei. de stepă şi deşertice în N.). 3088 m. Suceava. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Păşuni alpine. Alt. Lungime: 170 km. han. hipopotami. loc.a. a. max. hîrtie. Faună: lei. în 1388. rîu în România. Suceava). 3 187 m. Jur. Lol. Pe terenuri irigate (2 mil. Popula ia: 37 mil. nichel. Sobat ş. aparate de măsurat. susan. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. mei. Turism. Sudéþi . A fost construită în 1581–1606. Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . 118 mii loc. alt. Atelier de covoare şi broderii. vf. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. Kenyeti ) şi reg. Limba oficială: araba. textile şi alimentare. Capitala: Khartoum . bata i. Republica Centrafricană. case vechi. max. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud.: 1 603 m (vf. Turism. Zăcăminte: aur. Aici a existat o cetate. mănăstire în N-E României. Mănăstírea ~. al jud.

Relief muntos. Muzee. loc. Vîrfuri: Sarek (2090 m). Institu ii de învă ămînt superior. loc. Popula ia: 13 mii loc. apar ine Indoneziei. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Ad. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. zinc. Pescuit. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . vf. 377 m) şi de cîmpia Skania . situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . Ad. metalurgică (fontă. Păduri tropicale.). aluminiu ş. Economie bazată pe industrie şi servicii. Lungime: 83. Construc ii de maşini (aparate de precizie). la S-V de insula Flores . Climă ecuatorială. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier.5 mii km2.: Waingapu .8 km. Suprafa a: 450 mii km2. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). aur. aur.: 1590–5575 m. wolfram. bumbac. Capitala: Stockholm . în E cîmpii înguste de litoral. cafea. Turism. Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. Popula ia: 352 mii loc. o el. Suprafa a: 473. Culturi: cafea. Ad. Suprafa a: 348 mii km2. mangan. medie 500 m). porumb. cauciuc. Márea ~. canal navigabil pe istmul Suez. Climă subecuatorială maritimă. stat în N Europei.a. bra ul central al Dunării. Se cultivă orez. de petrol. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România).). Limba oficială: suedeza. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Relief preponderent muntos (alt. capitala Republicii Autonome Abhazia. mare în Oceanul Pacific. vinuri). nichel. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Întreprinderi forestiere.89 mil. trestie de zahăr. oraş în Georgia (Gruzia). Climă ecuatorială. argint. plumb. Grădină botanică. Oraş pr. cărbuni. plante de tundră montană. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland.6 mii km2. 125 mii loc. uraniu. max. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. öland ş. Sta iune balneoclimaterică. gaze naturale. Lungime: 162 km. Suprafa a: 11. Zăcăminte: petrol. cons Canálul ~. orez. între insulele Kalimantan. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). mare în Oceanul Pacific. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic).Suédia Regátul Suédiei . tutun. în deltă.: 3645–8547 m. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. Industrie avansată: extractivă. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. situată la S-V de peninsula Malacca . în partea centrală zone colinare (alt. Teatre. Expl.: 20 m. Descoperită în 1667. cupru. a. max. Culturi: orez. tutun ş. [´s¬leb¬s] Ínsula ~. Supra-fa a: 189 mii km2. ceai. cărbuni. Suprafa a: 435 mii km2. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Relief predominat de platou şi de cîmpie. fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). urmată de podişul Smoland (alt. Popula ia: 8. porumb. Este divizat în 24 de provincii. de prelucrare a tutunului. la E de insula Kaliman-tan . insulă în Arhipelagul Malaiez. Márea ~. zinc. Creşterea animalelor. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . port la Marea Neagră. 2 117 m. a. Popula ia: cca 37 mil. tutun. 1 225 m). Sulitjelma (1 914). învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Lă ime: 180 m. Kebnecajse ).

Popula ia: 720 mii loc. Exportă bauxită. oraş situat pe insula Viti Levu . diamante. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. oraş în Indonezia. ovine. Universitate. Popula ia: 4 200 loc. rafinării de petrol. Lan urile muntoase (alt. banane. pînă în cîmpia Mozambic. textile. max. combustibili. ciment. produse chimice. porcine. nuci de cocos. Organizat în 10 districte.: Longyearbyen . agricultura. Importă cereale. zahăr. bumbac. pescuitul.4 mii km2. max. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. medie 1200 m. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. Aeroport. Climă arctică. aluminiu. Swáziland Regátul ~. copră. cu unele culmi muntoase (alt. legume. Brazilia şi Guyana Franceză. trestie de zahăr. Importă echipamente şi utilaje industriale. Suprafa a: 62 900 km2. Usuti. Norvegieni. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fabrici de produse chimice. textile. stat în S Africii. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). Relief muntos (alt. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Universitate. Limba oficială: swazi şi engleza. Suprafa a: 17 363 km2. Suprafa a: 163 mii km 2. diamante). esături de bumbac şi de lînă. articole din lemn. situat în N-E insulei Java . minereu de fier. loc. Raba . Exportă zahăr. República ~. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. Turism. la strîmtoarea Surabaja . Căi ferate: 301 km. azbest. carne. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. cupru. Capitala administrativă: Mbabane . savane. uleiuri vegetale. vite. caprine. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. Relief de podiş. Export de zahăr. citrice. Ny Alesund . Se cresc animale. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. a. 1280 m) în S-V. Şantiere navale. orez. Relief format de un podiş deluros. păsări. cărbune ş. 2 851 m.a. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. de minereu de fier. Vegeta ie de savană. legume. citrice. Oraş pr. max. la V de insula Flores . alimentare. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Barentsburg. stat în N-E Americii de Sud. materiale de construc ii. bata i. produse alimentare. banane. lemn şi produse din lemn. Este divizat în 4 districte. alt. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. sorg. Limba oficială: olandeza. îmbrăcăminte. Expl. Muzee. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Tambora ). Produce zahăr. bumbac. cocotieri. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. între Guyana. Căi rutiere: 9 153 km.4 mil. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. 2. Se cultivă orez. Planta ii de cafea. vlc. trestie de zahăr. Relief de platou. Pescuit. Vegeta ie de savană. azbest. orez. lemn şi produse din lemn. Popula ia: 980 mii loc. Popula ia: 440 mii loc. capitala statului Fiji. Piramiden. fructe tropicale. Ngwavuna. Centru adm. Komati. porumb. Climă subtropicală şi temperată. echipamente industriale. aur. Capitala: Paramaribo . combustibili . minereuri. alumină. vînătoare. Climă subecuatorială maritimă. păduri şi păşuni montane. Se cresc bovine. Păduri tropicale. Suprafa a: 15. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. Administrat de Norvegia. mijloace de transport. Climă ecuatorială. Alte oraşe. 71 mii loc. Aeroport. Usushwana ş. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. zinc. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). dominat de culmi muntoase.

În 1877. Odesa. construc ii de maşini. textilă. doc. cucerind astfel Transilvania. textile. Nod de comunica ie (feroviar. Denumirea veche: Cîzîl . Universită i. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. uşoară (încăl ăminte. Hidrocentrale. utilaje. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng .Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. 230 mii loc. constructoare de maşini. Biserica Sf. la 116 km S-E de Chişinău. Centru industrial: şantiere navale. XIV–XV) etc. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . siderurgică. în 1573. textile. Arhanghel Mihail (1879). fructe etc. chimică (superfosfa i). în bazinul carbonifer Done k . Sibiu. chimice. Port la Marea Baltică. rn. Fabrică a materialelor de construc ii. oraş în N-V Poloniei. Par. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . oraş în Federa ia Rusă (reg. At. material rulant). Turism. Industrie siderurgică. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. străbate Podişul Sucevei . Lungime: 11 km. castel (sec. 9 mii loc. com-binat de fermentare a tutunului. Iriga ii. loc. medie: 2 m. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. afluent pe dreapta al Siretului . Monumente arhitectonice. Gheorghe (1873). Industrie uşoară şi alimentară. Mún ii ~. Rostov). 4 mil. At. Teatru. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. XVI). alimentară. Aeroport. la 1330 m alt. palate (sec. constructoare de maşini (nave. Lungime: 195 km. mobilă) şi alimentară. 10 mii loc.). lac în Ucraina. oraş în Republica Moldova. Muzee. XIV–XV). pe teritoriul Bulgariei. confec ii. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. motoare electrice. Ad. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. principele Transilvaniei. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. oraş în Republica Moldova.: 2 130 m (vf. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Nod de comunica ie. Lungime: 51 km.ial navigabil. situat pe fluviul Odra . Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . Muzeu. fluviu în Irak. situat în bazinul Dunării inferioare. Centru comercial (export de grîu. piei. localitate subordonată mun. maşini agricole. format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Lă ime: 8 km. alimentare. trece prin Fălticeni . situat pe malul drept al rîului Ciorna . la 118 km N de Chişinău. trecătoare în mun ii Balcani. întreprinderi ale materialelor de construc ii. în sec. metalurgie. Se varsă în Golful Persic . situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. Teatru. doc. max. Alt. 415 mii loc. Tatarbunar). Biserica Sf. rîu în România. lînă. Industrie extractivă (huilă). Muzee. în centrul României. Teatre. de pielărie. Institu ii de învă ămînt superior. carne. Centru silvic. Vîrful lui Pătru ). rutier). XIX. reşedin ă a raionului Şoldăneşti.

Important centru industrial (metalurgie. construc ii navale. caprine. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). 4 000–5 000 m) ş. Lungime: 68 km. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). valea Zeravşan (în partea central-vestică). vanilie etc. Orohena ). constructoare de maşini. Surhandaria. Popula ia: 132 mii loc. alimentare.3 mii km 2. Se cultivă bumbac. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). între marea Kara şi marea Laptev. a. Aeroport interna ional. wolfram. textilă.: thaip´ei] Taimîr . Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Relief muntos (alt. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). textile. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . Taegú Tahiti [tai´iti. bovine. trestie de zahăr. Muzeu de artă. Pamir în S (alt. China şi Afghanistan. cafea. Include 3 provincii. loc. în conurba ie). Turism. alimentară. Kafirnigan ). Izvorăşte din Mun ii Vrancei . de hîrtie. 7495 m). petrol. fazani ş. Turism. Capitala: Duşanbe . Suprafa a: 143. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. Faună: lupi. a camforului. produse de pielărie) şi alimentare. Pescuit.: tai´ti] Taibéi [chin. 2. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. max. prelucrarea lemnului. stat în Asia Centrală.1 mii km2.şi radiotehnică). 972 mii loc. Vestigii arheologice.3 mil. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Turkestan. Popula ia: 1. Suprafa a: 1 042 km2. Centru comercial. o republică autonomă şi capitala. la S de Mărăşeşti. Capitala: Villa Hermosa . Universitate. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. insulă în Oceanul Pacific. Se cresc ovine. max. aparatură electro. Universitate. loc. Ghe ari. Kîrgîzstan. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. fr. 1. Piandj. (Taipei) . Climă aspră. Aeroport. Exploatări de cărbune. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. Numele antic: Tauris . loc. făcînd parte din Polinezia Franceză . max. República ~. 2 237 m. minereuri neferoase. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. fabrici de ciment. stat în S-E Mexicului. dropii. loc. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. Aeroport. şacali. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă).6 mil. capre de munte.: Papeete . banane. Popula ia: 6. textile. de încăl ăminte. Centru miner: cupru. Limba oficială: tadjika. Climă tropicală umedă.8 mil. 7134 m). Suprafa a: 400 mii km 2. Meşteşugărit. al provinciei Taiwan (China). peninsulă în Federa ia Rusă. centrul adm. Tundră. Vara adesea seacă. Pia ă agricolă. Suprafa a: 25. situat între Uzbekistan. Nod de comunica ii. loc. vf.5 mil. (5 mil.ªuºíþa Tabásco rîu în România. Centru adm. afluent pe dreapta al Siretului . a. cocotieri.

alimentară. chimică. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. al provinciei Shanxi . Muzee. apoi colonie romană. max. Oraş pr. Suprafa a: 345 mii km2. loc. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Conservator. Navigabil. Monumente arhitectonice: biserici (sec. constructoare de maşini. barcane. alimentară. a materialelor de construc ii.Taiwán insulă a Chinei.: Taibei . petrol. bananieri. fluviu în V Europei. [t¾´…e] oraş în N Marocului.: 1435 m. Zăcăminte: cărbuni. Suprafa a: 31. siderurgică. textile. Universitate. Industrie minieră. Burundi. în V Oceanului Pacific. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. centrul adm. Denumirea veche: Formosa . Támpere Tanganyika Tangér . Tanzania şi Zambia. Aeroport.9 mil.). 3 997 m). produse alimentare). cetate (sec. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. citrice. situat între Republica Democrată Congo. de încăl ăminte. cabluri ş. Pescuit. textilă. oraş în E Chinei. a celulozei şi hîrtiei. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . confec ii. în depresiunea Kaşgaria . Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. Aeroport. 219 mii loc. Aeroport. Străveche aşezare cartagineză. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. alimentară. Lungime: 1 120 km. Industrie constructoare de maşini (locomotive). Muzee. Ad. Navigabil. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . chimică. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Monumente arhitectonice (moschee. Altitudini între 800 şi 1 500 m. lac tectonic în Africa de Est. Lungime: 338 km. Suprafa a: 36. a. Teatre. Sporturi de iarnă. X. de pielărie şi încăl ăminte. Academie de ştiin e. Dune. textilă. Universitate. Pescuit. în partea de S a Angliei. Naviga ie. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. a. palate). XII–XV). deşert nisipos în V Chinei. port la Golful Finic (Marea Baltică). 1. (XIV–XVI). aparate de radio. de pielărie. Climă continentală uscată. cocotieri. maşini şi utilaje electrice. max. Nod feroviar. Port. Popula ia: cca 21 mil. aur. cupru ş.1 mii km2. Relief predominant muntos (alt. oraş în S-V Finlandei. Fondat în sec. 394 mii loc. Vegeta ie tropicală. capitala Estoniei. Se cultivă trestie de zahăr. gaze naturale.9 mii km2. Numele vechi: Reval (Revel). loc. Climă tropical-musonică umedă. a celulozei şi hîrtiei. de textile şi confec ii. Hidrocentrale. Aeroport. de prelucrare a lemnului (mobilă). 485 mii loc. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. Universitate. Monumente.

16 mii loc. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. piscul Kilimanjaro . uraniu). a. Pentru export produce bumbac. Burundi. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. Muzee. Zambia. catedrală (sec. Industrie uşoară şi alimentară. masiv muntos în Carpa ii Orientali. wolfram. cărbune.2 mil. oraş în S Italiei (Puglia). Academie agricolă. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . mare în S-V Oceanului Pacific.). XI. poligrafie. Culmi împădurite. Limba oficială: swahili. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . Nod feroviar. Uganda şi Kenya. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). 245 mii loc. unele însă pu in valorificate. Muzee. de produse alimentare (conserve). Suprafa a: 945. XII–XIII). oraş în Estonia. Nod de comunica ii. Este divizat în 25 de regiuni. de gresie. situat la ărmul Oceanului Indian. centrul adm. Alt. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. Numele vechi: Iuriev. Centru industrial şi cultural.7 mii loc. între Mozambic. Rwanda. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. situat la 162 km S-V de Chişinău.: 5 604 m. Relieful este format de un podiş central (alt. a lemnului. întreprinderi petrochimice. Lungime: 2200 km. aur. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . textile şi alimentare (ulei de măsline). oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Pescuit marin. Prelucra-rea petrolului. tutun. Mănăstire (sec. Cascade. stat în E Africii. situate în N-V. loc. clădiri vechi. Numele antic: Tarent . ară agrară în curs de dezvoltare. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Grinduşul ). staniu. a. şi mun ii Livingstone în sud (alt. construc ii de maşini şi utilaje. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. siderurgie. Tanganyuka şi Malawi . a. Ad. antilope. Dorpat . de fabricare a hîrtiei.1 mii km2. Şantiere navale. Malawi. vulcan activ mereu. Climă ecuatorială musonică. încăl ăminte. Pescuit. Republica Democrată Congo. elefan i. Port comercial. Márea ~. plumb. doc. Biserica Sf. Vestigii arheologice. Faună: lei. Navigabil pe cursul inferior (280 km). XII–XIV). max. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. prelucrarea metalelor. în 1811. Pemba ş. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). max. Mún ii Tarcăului . Dispune de variate resurse naturale (diamante. Gheorghe (1874). port la Marea Mediterană. textile. al raionului Taraclia. de igarete. Lungime: 2180 km. Monumente arhitectonice. Construc ii de maşini (maşini agricole. crocodili. Popula ia: 38. oraş în Republica Moldova. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Observator astronomic. 112. cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Vestigii arheologice romane. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar.: 1664 m (vf. 3175 m). în N (5 895 m. între Australia. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. cafea. Teatre.Tanzánia República Unítă ~. Expl. At. produse chimice. rinoceri. Cunoscut din sec. Universitate.). Centru industrial şi comercial. cel mai mare rîu din Asia Centrală. insula Tasmania. 116 mii loc. 1 000–1 500 m).

de fructe şi de carne. vf. a. vf. Muzee. ceai. Popula ia: 459 mii loc. 1.3 mil. oraş situat pe fluviul Kura . República Tatarstán . cărbune. 2 663 m. a.). Hidro-centrală. Climă subtropicală în N şi temperată în S. Universită i. VI–VII). stepe montane. la poalele mun ilor Tian-Şhan . constructoare de maşini (automobile. loc.: 3 734 m. Zăcăminte: crom.). Academie de ştiin e. Aeroport. 2 045 m. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. plumb.a. Monumente arhitectonice (mausoleu. energetică. Muzee. Parc na ional. strunguri ş. Capitala: Kazan. savane. Repara ii metalice. de încăl ăminte.). Gerlachovka ). poligrafie. Alt. Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. loc. textile şi de confec ii. Studiouri cinematografice. zinc. IV. bazilică (sec. şi Tatra Joasă . capitala Uzbekistanului. Tasman în 1642. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. plante furajere. max. 48 mii loc. Construc ii de maşini (locomotive electrice. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. Popula ia: 3. separată de continent prin strîmtoarea Bass . 1 617 m). Muzeu. Zăcăminte: cupru. vin etc. în sec. Climă mediteraneană. Industrie extractivă (petrol. Din 1901 apar ine Australiei. zinc. a pielei şi a tutunului. Păduri de conifere. chimică şi chimico-farmaceu-tică. Nod feroviar şi rutier. prelucrarea lemnului. Nod de comunica ii (feroviar. Nod de comunica ii (feroviar. plumb. capitala Georgiei (Gruziei). Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. . max. Muzee. Suprafa a: 68 mii km2. Suprafa a: 68 mii km2. Academie de ştiin e. Agricultură (cereale. Descoperită de navigatorul olandez A. de produse alimentare (conserve de legume. şampanie. Teatre. max. constînd din Tatra Înaltă . vf. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). creşterea bovinelor şi ovinelor).). Centru adm. situat pe valea Bîrladului . nichel.: Hobart.). rutier). biserici. Aeroport. Gala i). Galerie de artă plastică. VI). Relief de podişuri vulcanice (alt. Institu ii de învă ămînt. Dumbier ). Capitala Gruziei din sec. Universitate. XIII). loc. de confec ii. pe teritoriul Slovaciei (alt. XII. de por elanuri şi faian ă. farmaceutice. legume. Turism.8 mil. medresa Barak-Han ş. ulei. max. Universită i. Păduri veşnic verzi. cupru. textilă şi de confec ii. zahăr. cartofi. Conservator. Teatre. aparatură electronică şi electrotehnică ş.13 mil. fabrici de mobilă. alimentară. rutier). Ala Dað . Centru comercial. oraş situat pe valea rîului Circik . doc. semipustiuri. excavatoare. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. maşini-unelte. republică în Federa ia Rusă. 2. alimentare (ulei. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. în cuprinsul Podişului Anatoliei . gaze naturale). industrial şi cultural. în bazinul mijlociu al Volgăi . maşini agricole.). moschee etc. întreprinderi chimice. Grădină botanică. catedrală (sec. At. vinuri etc. aparatură şi utilaje electrotehnice etc. sistem muntos în Turcia.

întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). Teatre. de podiş în centru şi de cîmpie în V. Export de citrice. Turism. Prelucrarea metalelor. Expl. Turism.9 mil. XIII–XIX). alimentară. alimentară. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Universitate.: Santa Cruz de Tenerife . Relief predominant muntos (alt. feroaliaje). Creşterea animalelor (bovine. sfeclă de zahăr. Planta ii de bumbac. textile (covoare persane. pomi fructiferi. subpolară. chimică. Aeroport. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Popula ia: 4. Floră săracă (muşchi. rutier). Muzee. textilă. vi ă de vie. Relief în cea mai mare parte muntos. esături din lînă şi bumbac).Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. miniere (cărbune. XII. Aeroport interna ional. Fondat în 1909. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . bere. la grani a cu Bulgaria. Industrie extractivă (aur.75 mil. max. Nod de Comunica ii (feroviar. Suprafa a: 396 117 km2. Aeroporturi. capitala Iranului. Fostă capitală a ării. Teatre. . Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. poligrafică. 535 mii loc. minereuri de fier şi de zinc. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. Se cultivă cereale (grîu. Teatre. de pielărie şi încăl ăminte. Important centru industrial. ambasade. textilă.: Alexandria . clădiri vechi (sec. Industrie metalurgică (aluminiu. Pomicultură. floarea-soarelui. chimică şi chimico-farmaceutică. Suprafa a: 2. Capitala: Nashville-Davidson. electrică. conserve). port la Marea Mediteraneană. legume. Culturi: cereale. jude în S României. textilă. vlc. oraş situat la 1100 m alt. Administrată de Spania. licheni). Avicultură. Administrat de Fran a. loc. Palatul soarelui (sec. a tutunului. XVIII). Climă temperat-oceanică. Universitate. Popula ia: 625 mii loc. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). a sticlei. Transport fluvial şi rutier. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. activ Pico de Teyde ).25 mil. Muzee. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . în conurba ie. alimentară. Universită i. Centru comercial. Suprafa a: 5 760 km 2. Suprafa a: 109 mii km2. Grădini publice. loc. Viticultură. de mobilă. secară. 7. chimică. Capitală (a Persiei) din 1788. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA.1 mii km2. doc. Turism. Se cultivă tutun. 1. fosfa i). alimentare (zahăr. Muzee. porumb. alimentară (ulei. de şlefuire a diaman-telor. în sec. Centru adm. argint). Muzee. orz). Teatre. Turism. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. legume. Ghe ari veşnici. Fără popula ie permanentă. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 475 mii loc. 3718 m. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). a pieilor. alcool. loc. At. Centru adm. Industrie de prelucrare a metalelor. gaze naturale). Fondat de spanioli în 1579. XVIII–XIX). constructoare de maşini şi utilaje. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. ovine). în care au rămas sediile multor institu ii de stat. bere).. comercial şi cultural al ării. Climă tropicală uscată. energetică. constructoare de maşini şi utilaje.

În agricultură sunt a Deşértul ~. podişul Korat în N-E (alt. Climă tropicală uscată. [´tekses] stat în S SUA. legume. Vegeta ie bogată (cocotieri. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~.). Popula ia: 3000 loc. metalurgică. Popula ia: 17 mil. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). exploatarea lemnului. cărbuni ş. a Serbiei. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Suprafa a: 60 km2. Popula ia: 735 mii loc. Suprafa a: 382 500 km2. Climă tropicală. Iriga ii din apele Indului. deşert în India şi Pakistan. Limba oficială: thai. crocodili. bizantină (pînă în 1348). leoparzi. Lipsit de popula ie permanentă. 3 000–4 000 m). textilă. de prelucrare primară a produselor agricole. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. Fără popula ie permanentă. gaze naturale.Hr. porumb. chimică. alimentară. acesta situat la S de insulele Maldive . care include sectoarele continentale ara lui Graham.9 mii km2. plumb. elefan i.). savane. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. electronică. între Birmania. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . de ciment. Climă tropicală musonică. Administrat de Australia. alimentară. a. teritoriu insular în V Oceanului Indian. Faună: tigri. Reg. Se cultivă bumbac. maimu e. Laos. romană (sec. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. Climă subpolară. Altitudini între 100 şi 200 m.1 mii km 2.4 mil. 2 576 m). 1 793 m). Creşterea nomadă a vitelor (ovine. Malaysia şi marea Andaman.). Creşterea animalelor. caprine. textilă. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. turismul. Thar . Administrat de Marea Britanie. Suprafa a: 692. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. pescuitul. Relief muntos. loc. orez. forestieră. s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. A fost invadată de dorieni (sf.). Suprafa a: 250 mii km2. loc. Capitala: Austin . II î.4 mil. max. Suprafa a: 13. km 2. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. agricultura. Industrie extractivă (petrol. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. Capitala: Bangkok . fier. electrică. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. Popula ia: 62. de prelucrare a petrolului. Suprafa a: 6. stat în S-E Asiei. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. la S de mun ii Olimp . diverse specii de păsări.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. Industrie extractivă. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. de produc ie a cauciucului sintetic. păşuni. Administrat de Marea Britanie. Dune de nisip. de asamblare a automobilelor. milen. arahide. Ghe ari veşnici. pomi fructiferi. pînă la 2000 m). e. Shetland de Sus şi insulele Orkney. În 1881 a revenit Greciei. wolfram. acoperit de ghea ă şi zăpadă. Cambodgia. magneziu. bananieri). Suprafa a: 514 mii km2. golful Siam. cărbune. Păduri de acacia. petrol. grîu. regiune în Grecia. ierburi xerofite. Relief de platou şi muntos (alt. a Imperiului Otoman.). teritoriu în Antarctica. a. Hr. utilaj petrolier ş. săruri de brom. cămile). Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. II î. constructoare de maşini (avioane. n. Lacuri sărate.

: Lhasa . de aur. În depresiuni se cultivă orz.a. cu precipita ii reduse. Vîrful Victoriei . land în Germania. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. Nod de comunica ii (feroviar. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Predomină vegeta ia erbacee. 1203 m). Vegeta ie de pustiu. Zăpezi permanente. municipiu în Republica Moldova. Lacuri şi izvoare termale. Popula ia: 2. Muzee. Lungime: 2 500 km.: 7 439 m. minereu de fier. Climă continentală aspră. de artizanat. Prelucrarea metalelor. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari. km2. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . Centru adm. Relief de mun i şi podişuri înalte. Alt max. bovine. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) .22 mil. textile) şi alimentare.62 mil. masiv muntos în Sahara. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. cupru ş. de minereuri de fier.25 km 2. Huanghe ş. Climă deşertică. de pielărie. Suprafa a: 1. km2. trecînd prin Roma. cartofi. întreprinderi de repara ii auto. Prelucrarea lemnului. afluent pe stînga al Prutului. doc. Adormirea Maicii Domnului. loc. 132 mii loc. VII. Zăcăminte: minereuri de fier. pomi fructiferi. de semipustiu şi de stepă montană. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Centru comercial şi meşteşugăresc. Alt. doc. Expl. în S-E mai temperată. vi ă de vie. capitala regatului Bhutan. străbate Cîmpia Romei . Navigabil în cursul inferior. la 58 km S-E de Chişinău. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. regiune în S-V Chinei. Climă aspră şi uscată. Leova). Brahmaputra. la N de mun ii Himalaya . Reşedin ă regală. Popula ia: cca 18 mii loc. Băiuş (rn. iaci). 22 mii loc. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. a. sare. cel mai înalt podiş din lume. întreprinderi ale industriei alimentare. petrol. Vegeta ie săracă. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. De aici izvorăsc fluviile Ind. fluviu în Peninsula Italică. XIX). Lungime: 405 km. Planta ii de măslini. At. doc. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. XV (Chigheci ).Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. Alt. separată de continent prin strîmtoarea Thasos . rîu în Republica Moldova. legume. în sec. păşuni alpine.: 3 415 m. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. Suprafa a: 398 km2.: Erfurt . Suprafa a: 2 mil. în sec. Podíşul ~. Zăcăminte: cărbuni. Ierarh Nicolae (1825). max. Lungime: 35 km. Climă aspră şi uscată.4 mil. Administrată de Grecia. Izvorăşte în apropierea com. Popula ia: 2. repara ii navale. a. Construc ii de maşini şi utilaje. At. Numeroşi ghe ari. Creşterea animalelor (ovine. sare ş.a. loc. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. caprine. rutier). Centru adm. Păduri de conifere. cărbuni ş. Relief muntos (alt. Climă mediteraneană. încăl ăminte. Sf. At. Suprafa a: 16. sistem muntos în Asia Centrală. max.

întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. catedrala sîrbească (sec. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. tutun. de agronomie. Timór Timór . material rulant. medie: 406 m. loc.2 mii km 2. mare în E Oceanului Indian. orz. Izvorăşte din mun ii Balcani. afluent pe dreapta al Dunării. Centru adm. manioc. Observator astronomic. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. în 1212. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. At. Vestigii arheologice.: Timişoara . de confec ii etc. Popula ia: 1. de cazacii zaporojeni. încăl ăminte. de marochinărie. confec ii. situat pe malurile canalului Bega . Pomicultură. Ad. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Siria şi Irak. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Popula ia: 694 mii loc. lignit. tramvaie. Lungime: 183 km.Tighína Cetátea ~. Creşterea animalelor (bovine. Apicultură. poligrafie. Administrată de Indonezia. motoare Diesel ş. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . max. ape minerale. jude în V României. Operă. atestat în 1408. Teaghinea cheaci . a. Numele antice: Tibiscus. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. al jud. Aeroport interna ional. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. Suprafa a: 615 mii km2. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. autoturisme. Universitate. Comunică cu marea Arafura. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. de armatele ruseşti. textile. institutele de medicină. Construc ii de maşini şi utilaje. Creşterea animalelor. arbori de cauciuc ş. Zăcăminte: petrol. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . XVIII). 335 mii loc. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. mobilă. Muzee. Climă subecuatorială. a. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . legume. de material rulant. politehnic ş. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. Denumită de turci Bender (“chei. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. Se cultivă: orez. XIV–XV). catedrala catolică (sec. în aval de Belgrad. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. secară). cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. Culturi cereale (grîu. pe teritoriul statelor Turcia. municipiu în S-V României. insulă în E Arhipelagului Malaiez. Muzee. Suprafa a: 8 692 km 2. Relief de cîmpie. Tígru fluviu în Asia. a. monument medieval de arhitectură militară. situat la E de insulele Flores şi Sumba.9 mil. Operă. Suprafa a: 33. oraş fluvial“). după ce se uneşte cu Eufratul .) şi alimentare. doc. Teatre. afluent pe dreapta al Dunării. Monumente istorice şi arhitectonice. plante uleioase. port. XIV–XV). catedrala ortodoxă (sec.a. Filarmonică. Monumente arhitectonice: castel (sec. produse chimice. porcine). Viticultură. Filarmonică. centrul adm. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Timeses . sfeclă de zahăr. maşini agricole.). Relief muntos (alt. Vegeta ie de savană. se varsă în Golful Persic . 2960 m). numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . Teatre. XVIII). minereu de fier. Lungime: 1 950 km. XX) ş. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. Timiş.

rîu. Aeroport. fabrici de mobilă. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. aparate de măsurat. în sec. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). Relief muntos (alt. a lemnului. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. strunguri. Climă tropicală musonică. alimentară. max. municipiu în Republica Moldova. 925 618 loc. XVIII. porcine. cocotier). Laclo. Bancau. mistre i. XVI. Universitate.a. Capitală din 1920. Se cresc bovine. cabaline. Sardinia şi Corsica. vf. utilaje electrotehnice etc. bumbac. XV. teck. puternic accidentat. de conserve. Karau ş. Alte oraşe: Aileu. Aeroport. Muzeu de artă religioasă. Tismana). ovine. situat în partea de răsărit a insulei Timor . de aparate electrice. Mănăstírea ~. com. Important centru industrial şi cultural. parte a Mării Mediterane. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Institu ii de învă ămînt superior. Fresce din sec. 2 936 m. Iriga ii. Lungime: 960 km. At. Este divizat în 13 districte administrative. Muzee.: 364 m. 238 mii loc. Bogat în peşte. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. de pielărie şi încăl ăminte. Edificii moderne. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . Suprafa a: 15 007 km2. Rîuri scurte şi repezi: Lois. textilă.: 2630 m. porumb. situat pe malul stîng al Nistrului. Teatre. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . Gorj. Faună: maimu e. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. administrat de Indonezia. Muzee. Hidrocentrală. doc. Ainaro. Porturi: Neapole. şerpi ş. crocodili. situată în partea centrală a ării. Nod de comunica ii. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. 496 mii loc. Fondat în 1792. cartofi. Teatru. Monumente istorice. Studiouri cinematografice. Pescuit intens. Popula ia:. Ermera.). Teatre. Ad. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. tutun. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. oraş în Federa ia Rusă. Se cultivă orez. Dilor. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). alimentară. de prelucrare a metalelor. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. Palermo . santal. max. la 71 km S-E de Chişinău. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . max. Monumente arhitectonice. mănăstire în România (jud. a. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. chimică. cunoscută din sec. de vinuri şi coniacuri etc. picturi din sec. XIX). Ad. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco .Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . ceai. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. Muzee. afluent pe dreapta al Dunării. pe litoral – cîmpii înguste. a. anterior fiind un teritoriu dependent. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). textilă şi de confec ii. Capitala: Dili . lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . cafea. de esături din bumbac şi de confec ii. Planta ii de arbori de cauciuc. Construită din lemn de tisă (1375–1378). situat pe rîul Tura . formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. Aeroport. stat insular în Oceania. la 3812 m alt. Renovată de mai multe ori. Tata Mailau ). cerbi. XIV. Navigabil. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. Manatuto ş. Universitate. 183 mii loc.

sorg. industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). palate. Cetatea Neam (în ruine. Poarta sărutului. poligrafică. realizat de C. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. Mureş. petrol. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. Universitate. fluviu în Brazilia. grafit. situat la ărmul Golfului Guineii. placaje. cafea. al jud. Exportă fosfa i. bauxită. Principalele ramuri economice: agricultura. al jud. XI. doc. municipiu în S-V României. bumbac. XIV). Universită i.). XVI). Suprafa a: 56 785 km2. stat în vestul Africii. între Ghana. situat pe valea rîului Neam . Muzee. XV–XVII). Monumente: cetate (sec. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. în 1332. minereuri de fier. cafea. centrul adm. Filarmonică. sec. ovine. porcine. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. centrul adm. 168 mii loc. în ruine). Teatre. biserici. igname. At. a materialelor de construc ie. C . Fostă aşezare dacică. fabrici de produse chimice şi alimentare. Turism. mei. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. 1 020 m) şi Atakora . Cascade. 25 mii loc. a materialelor de construc ie. Pescuit maritim. Rafinării de petrol. case vechi. utilaje industriale. jambu. Popula ia: 45 mii loc. textilă. Neam ). Grădină zoologică. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. alimentară. Burkina Faso şi Benin. arahide. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). Supra-fa a: 301 km2. copră. al jud. Vestigii arheologice. orez. prelucrarea lemnului. Dîmbovi a. situat pe valea Mureşului. At. Popula ia: 5. Sector zootehnic productiv (bivoli. iar pentru consumul intern porumb. cromite. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. cu 21 de prefecturi. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. de pielărie. caprine. Func ionează întreprinderi de cherestea. Muzee. ciment. At. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). produse petroliere. în 1406. Se cultivă pentru export cacao. Aeroport. cocotieri. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). ciment. Muzee. Este divizat în 5 regiuni. în N-E insulei Trinidad. Monumente: ansamblul monumental. Industrie constructoare de maşini. repara ii auto. Hidrocentrale. Zăcăminte: fosforite. Capitala: Lomé . alimentare.3 mil. Relief de podiş. 98. materiale de construc ie. alimentară. XIV–XVII. bunuri de larg consum. textilă. Tocantíns Tógo República Togoléză . Turnul Chindiei (sec. max. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. situat pe rîul Ialomi a . cherestea etc. Lungime: 2 850 km. Universitate. clădiri vechi.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. loc.8 mii loc. în sec. doc. 99. manioc. XV). transporturile de tranzit. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. biserici. Turism. textile.8 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. centrul adm. de prelucrare a lemnului. ateliere de meşteşugărit. Masa tăcerii ). Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. păsări). Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. Gorj. Biserica Domnească (sec. Muzee. doc. biserici. cacao. case vechi.

XV–XVI). biserici (sec. textilă. a. Nod caravanier. Teatre. Denumirea veche. loc. XI. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). nave. cocotieri. situat pe Tisa . Relief cu altitudini reduse. la 516 m alt. utilaje electrotehnice ş. Turism. Muzee. Muzee. XVI). Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). Ínsulele ~. Aeroport. Pescuit dezvoltat. de prelucrare a lemnului. alimentară. Stavropol . Monumente: palat imperial. 665 mii loc. Industrie siderurgică.). aparatură electronică.: Fakaofo . a materialelor de construc ie. 11. Universitate. XVIII–XIX). Renumitele vinuri de Tokaj. citrice. artizanat (ceramică). Climă tropicală. de prelucrare a lemnului. Artizanat. utilaj electrotehnic. cinematografică. (30 mil. 333 mii loc.). Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. capitala Japoniei. 7. automobile. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. Universită i.). Centru adm. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. de sticlărie. doc. în sec. Muzee. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. aparataj electric etc. Institu ii de cercetări ştiin ifice. 506 mii loc. situat pe fluviul Tajo . fabrici de produse chimice. sinagogi.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. textile şi alimentare. de prelucrare a petrolului. At. afluent al fluviului Obi . Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). XII. Centru comercial. 64 mii loc. Hidrocentrală.8 mii loc. Parcuri. sanctuare. Teatru. clădiri (sec. Grădină zoologică. Viticultură şi vinifica ie. prelucrarea metalelor. oraş în Federa ia Rusă. situat în valea fluviului Niger . format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. de ciment.8 mil. Culturi agricole: bananieri. sare. Administrat de Noua Zeelandă. de pînă la 1964. . Aeroport. loc. Fondat în sec. Suprafa a: 210 km2. chimică. Vestigii romane. Academie de ştiin e. XIII–XVIII). Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. alimentară. situat pe rîul Tom . chimică. port pe ărmul S-V al lacului Erie . în conurba ie). port la golful Tokio (Oceanul Pacific). 35 mii loc. XIX). Popula ia: 1870 loc. Universitate. situat pe Volga. aparate de măsurat şi de control. Centru comercial (pia ă pentru grîne. Turism. alimentară. situată în E insulei Honshû . pagode. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). Monumente arhitectonice: biserici (sec. moschei etc. catedrală gotică (sec. Artizanat. temple. mecanică fină etc. oraş în SUA (Ohio). poligrafică. textilă şi de confec ii. metalurgică. constructoare de maşini (avioane. Aeroporturi. tutun).

Suprafa a: 750 km2. situat în arhipelagul Tonga .. Climă tropicală oceanică. Tórres . Întreprinderi constructoare de maşini (navale. Muzee. Proclamarea independen. Eua ş. Limba oficială: engleza şi tongana. al reg. Centru industrial. Capitala: Nuku´alofa . catedrală (sec. Vestigii romane. material feroviar. cocotieri. Institut politehnic (1859). biserici. Baza economiei o constituie agricultura. legume. avînd ca surse complementare industria. Fondat de francezi în 1720. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. cu numeroşi vulcani activi (alt. max. aeronautice. situat pe valea rîului Pad . Centru comercial (cereale. Industrie extractivă (cărbuni). automobile. V. citrice. 3. Conservator. textile şi alimentare. Academie de arte. făcînd parte din arhipelagul Tonga . Exportă copră. Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. case vechi. maşini agricole. citrice. ajutoarele externe. plante aromatice. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. al provinciei Ontario . Pescuit de perle. turismul. max. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. loc. XV–XVI). stat în S-V Oceanului Pacific. cocotieri. Vegeta ia: planta ii de bananieri. alimentară. fabrici de produse chimice.: 9 m. Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). vanilie.9 mil. Lă ime: 85–160 km. Piemonte . oraş în partea centrală a SUA. Ad. aparatură electronică şi optică etc.ei: 4 iunie 1970. a.Tónga Regátul ~. Universitate (1404). capitala statului Kansas . Pescuit maritim. Cuprinde cca 170 de insule. Climă tropicală. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). Muzee. 120 mii loc. cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. Relief muntos. Aeroport. XII–XVII). fructe tropicale. Teatre. Aeroport.). combustibili.4 mil. textile. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). de Torres.). strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . Oraş pr. utilaje) şi alimentare. Popula ia: 106 mii loc. Organizat în 23 de districte. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . animale). vize şi comer . Teatru. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. Universită i. Universitate. avioane. cu precipita ii abundente şi uragane puternice. serviciile de transport. maşini-unelte ş. Denumirea antică: Taurasia . alimentare. bananieri. oraş în N-V Italiei. Importă produse industriale (maşini.). loc. constructoare de maşini şi utilaje. Fondat în 1854. în insula Kao ). Vava´u. poligrafie. Institu ii financiare şi bancare. textilă. Căi rutiere: 675 km. Suprafa a: 257 km2. centrul adm. metalurgice (aluminiu). 1. Transport naval şi aerian. capitala statului Tonga: Nuku´alofa . tractoare. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. chimice. centrul adm. a. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). 1 033 m. Aeroport. produse electrotehnice şi radiotehnice. Pescuit. pe lîngă fortul Toronto. comercial şi cultural.

Pomicultură. Macedonia şi Marea Egee. situat pe flu-viul Garonne . textilă. Muzee. arbori de cafea şi de vanilie. Şantiere navale. situat pe malul drept al Loarei . alimentare. catedrală (sec. XVII) ş. pr. care se învecina cu Marea Neagră. prelucrarea metalelor. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Turism. a. biserici (sec. Monumente: mănăstire rupestră. Suprafa a: 164 km 2. loc. marmură). catedrală (sec. În antichitate a fost colonie greacă. produse textile şi alimentare. Universitate (1229). 168 mii loc. catedrală (sec. XII–XVII). obiecte de artizanat.: Floren a . Denumirile vechi: Trapezunt. Cocotieri. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Pescuit. XIII). ovine). prefectură ş. [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. Monumente istorice şi arhitectonice. oraş în S-E Fran ei. Monumente: biserici (sec. Suprafa a: 915 km2. arbori de cafea şi vanilie. oraş în N-E Turciei. devenit în anul 46 d. construc ii de maşini. textile. a. XII–XIII). Cocotieri. Şantiere navale. în special vinuri). Aeroport. palate (sec. făcînd parte din Polinezia Franceză. XI–XIII). ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. metale neferoase. la E de insula Tahiti . Trebizond . Pia ă agricolă (produse agricole. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. 435 m). alimentară. Relief vulcanic (alt.Toscána regiune în Italia. Aeroport. Port fluvial. XVII–XVIII) ş. Climă tropicală umedă. Industrie extractivă (petrol. situată în partea central-vestică a ării. port la Marea Neagră. 130 mii loc. întreprinderi producătoare de ciment. primărie (sec. XIII–XVI).5 mil. Industrie constructoare de maşini (material rulant). Creşterea animalelor (bovine. fabrici de mobilă. Turism. mercur. max. chimică. 359 mii loc. port la Marea Mediterană. de hîrtie. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). oraş în S-V Fran ei (Languedoc). XIII) ş. provincie romană. 145 mii loc. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Popula ia: 1. Vestigii romane şi bizantine. Vestigii romane. Suprafa a: 23 mii km2. Culturi cerealiere. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. Construc ii de avioane. XIII). la V de strîm-toarea Gibraltar . Muzee. a. de produse chimice şi alimentare. Muzee. Institut politehnic. Oraş. palate.8 mii loc. metalurgie. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). Hr. Popula ia: 3. Trafalgár . întreprinderi chimice. Monumente: biserici (sec. Pescuit. Viticultură. provincia Moesia. Popula ia: 12 mii loc. a. Centru comercial. Este administrată de Polinezia Franceză. Turism.

Moldovenească.A. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R.. At. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. poligrafică.R. Colonie romană ( Tergeste ). Sta iune balneară. Aici. Menumorut . XVI–XVIII. alimentară. castel (sec. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. tirage i). Hr. XVIII şi în cursul sec.Transilvánia provincie istorică în România. a. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. pe care U. În sec. oraş în N-E Italiei. XI–XIV). de ciment. avari. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională. în anul 217 î. Moldoveneşti. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). Triéste (Triést) . bulgari. pecenegi. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. a. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. XVII). cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . XI–XIII). la 259 m alt. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. Vestigii romane.S. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. Suprafa a: 128 km 2. în 52 î. în componen a R.).S. biserici (sec. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. Hr.S. IX–XV.S. Universitate. cumani ş. Transnístria Trasiméne Lácul ~. regiune istorică la E de Nistru. unguri. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. Glad. XV–XVII). o include. huni. în Republica Moldova. ucrai-neni.S. Industrie de prelucrare a petrolului. apoi anexată Imperiului Habsburgic. limba. constructoare de maşini. Aeroport. textilă. colonizată cu saşi şi secui (sec.S. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. Teatru. port la golful Trieste (Marea Adriatică). A fost nucleul statului geto-dac Dacia . La sfârşitul sec. XIII). X–XI. chimică. germani ş. la 2 au-gust 1940. Ocupată de unguri (sec. Muzee. doc. 245 mii loc. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali.

metalurgică. vlc. Muzeu polar. Trinidad şi 576 m. clădiri în stil colonial. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Chişinău. a obiectelor de artizanat. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Universitate. XVIII). port la Oceanul Atlantic. prozator. Exploatări de petrol şi gaze naturale. de prelucrare a lemnului. 54 mii loc.). Capitala: Port of Spain . Climă oceanică musonică. Aeroport. folclorist. Aeroport. Centru adm. 3239 m. Popula ia: 60 mii loc. Popula ia: 400 loc. At. max.: Edinburg . Fondat în 997. (după unele izvoare – 104 km2). port pe ărmul insulei Tromsø . Industrie extractivă (pirite. albatroşi etc. oraş în N Libanului. Exportă produse petroliere. minereuri).5 mil. produse alimentare. Aeroport. 1. Tobago ). Vestigii romane. alimentară. banane. citrice. legume. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Muzee. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. XVI. Administrat de Marea Britanie. XVII). Catedrală gotică (sec. oraş în Perú. Rafinării de petrol. Cresc bovine. Monumente: catedrală (sec. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. tutun. important port la Marea Mediterană. păşuni. chimică. IV î. în sec. Suprafa a: 5 128 km2. maşini şi utilaje industriale. situat între Coreea şi Japonia. ovine. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. Popula ia: 1 365 000 loc. cacao. stat în America Centrală. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. A fost locuit de finicieni (sec. Observator. textilă. activ Eons). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. în ins. Climă tropicală oceani-că. ară industrial-agrară. chimico-farmaceutică. textilă. viticol şi de vinifica ie. 245 mii loc. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. păsări. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Se cultivă secară. bananieri. Denumirea veche: Nidaros . orez. loc. Muzee. în curs de dezvoltare. savane. capitala Libiei. Suprafa a: 709 km2. Centru pomicol. alimentară. mamifere marine. Turism în proces de reorganizare. alimentare. Construc ii navale.). max. Importă petrol. oraş în V Norvegiei. Relief muntos (alt. comună suburbană a mun. biserici baroce (sec. în ins. XII–XIV). 140 mii loc. Universitate (1824). doc. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. Institu ii de cercetări. format din cinci insule. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). arbori de cafea şi de cacao. constructoare de maşini. Căi rutiere: 8 000 km. Fondat în 1534. 940 m. 532 mii loc. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 209 km2. citrice. Pescuit. Faună bogată (îndeosebi păsări). Universitate. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . textile. forestieră. zahăr. Punct terminus al unei conducte de petrol. ovăz. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. Faună: păsări (pinguini. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. Pescuit maritim intens. încăl ăminte) şi alimentare. alimentară (conserve de peşte). animator al vie ii publice din Basarabia. Hr. Monumente. a materialelor de construc ii. situat la S-V de insula Sfînta Elena . cocotieri.Trinidád-Tobágo República ~. port la Marea Mediterană. în Republica Moldova.

Capitala: Tunis . textilă. Relief de deal şi de munte. textile. porumb.4 mil. de legume şi fructe. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. palate etc. instrumente muzicale. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. de uleiuri vegetale. arme ş. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. Popula ia: 9. industria extractivă (fosfa i. minaret (sec. vi ă de vie. Universitate. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). fabrici de ciment. alimentară. centrul adm. comer . legumicultură. plumb. vin. Mare centru industrial. Vestigii arheologice. secară). zinc. legume. stejar. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. biserică şi primărie (sec. în partea centrală stepă deluroasă (alt. 542 mii loc. citrice. Suprafa a: 164 mii km 2. XI–XVI). Se recoltează bure i de mare. Vestigii arheologice. produse alimentare (conserve de peşte. XIII). Aeroport. oraş în S-V Germaniei. afluent al rîului Oka . poligrafică. chimică. sorg. Muzee. Principalele ramuri economice: agricultura. Limba oficială: araba. caprine.a. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. sub 500 m). 1544 m). Aeroport interna ional. 82 mii loc. întreprinderi care produc materiale de construc ii. At. Institu ii de cercetări ştiin ifice. în 1657 (Tulcea ). Aici. Suprafa a: 8.1 mil. stat în N Africii. chimice.: mun. Şantiere navale. cărbune brun. 98 mii loc. situat pe rîul Upa . Cunoscut din sec. Industrie metalurgică (feroase). pescuit. situat pe ărmul Mării Mediterane.). capitala Tunisiei.).Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . turism. produc ie de cereale (porumb. alimentare. Hr. condusă de amiralul Tôgô. X î. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. Muzeu. Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. situat pe fluviul Neckar . de instrumente muzicale. XV). Func ionează o uzină metalurgică. creşterea animalelor. Include 23 de guvernorate. construc ii de maşini (maşini agricole. IX). în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. la 27–28 mai 1905. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. Cerealele (grîu. XVI). textile. municipiu în România (Dobrogea). jude în S-E României. Turism. confec ii. alimentară. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Popula ia: 270 mii loc. plută (6% din teritoriu). ulei etc. Centru industrial: metalurgie. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . cu întreprinderi metalurgice. minereuri de fier. Tulcea . Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. produse chimice şi alimentare. loc.4 mii km 2. Universitate. Zonă agricolă: viticultură. Se mai cultivă curmali. port la golful cu acelaşi nume. curmali. Lacuri fluviale şi de litoral. maşini şi utilaje de transport. Cetate (sec. Centru adm. Exportă fosforite. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. Bibliotecă bogată de literatură arabă. orz. Tulcea. al jud. 1. între Algeria şi Libia. textile. tutun. Valoroase monumente: moschee (sec. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. motociclete. Piscicultură. grîu. cămile). plante ierboase de stepă şi de deşert. În antichitate s-a numit Aegussus . de zahăr. mobilă. oraş în Federa ia Rusă. ovine. Universitate (1477). mausolee. Fondat în sec. în S un sector al deşertului Sahara . XII (anul 1146). Lă ime: 130 km. pe ărmul Mării Mediterane. pomicultură. Materiale de construc ii. doc. măsline. uleiuri vegetale. loc. in. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). citrice. Im . Muzee.

Rezerva ie naturală. ciment. apoi oraş roman (Potaissa ). max. Sta iune balneară. textilă.: Kîrgîzstan. fazani. alt. arharul. biserici (sec. minereuri de fier. cupr municipiu în România (jud. medie 900 m). 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . Faună bogată. 63 mii loc. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Uzbekistan. căprioara. au fost reorganizate în patru republici ale U. alt. At. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). max. situat pe valea Argeşului . fosforite. max. agricultura. industria energetică şi constructoare de maşini. Tadjikistan şi Turkmenistan . Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. afluent al Tobolului . blănărie.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). Suprafa a: 780 mii km 2. Siria. avînd un teritoriu cu aspect peninsular. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. alt. metalurgică. cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . În anii 1924–1925. Irak. mirabilit. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Termocentrală.1 mii km2. XV–XVIII) ş.S. Uzbekistan. în 1197. Ararat (5 165 m. Armenia.5 mil. Monumente: Palatul voievodal (sec. stat în V Asiei Centrale. Capitala: Ankara . Vegeta ie: păduri de foioase. Marea Egee şi Marea Mediterană. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) .3 mil. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . XV–XVI). doc. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. sare gemă. Func ionează întreprinderi de produse chimice. chimică. Exploatări de petrol. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. a sticlei. bentonit ş. plante de stepă. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). Industrie extractivă (ghips. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). Lungime: 1 042 km. Capitala: Aşhabad . dropii. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). alimentară. 980 m). max. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). partea sa vestică. loc. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. extremitatea estică a Peninsulei Balcanice.S. Cluj). lan ul Pontic din N (alt. păşuni montane. care se desprind în E de Podişul Armeniei . max. Suprafa a: 488. loc. Iran. Popula ia: 5. Include 76 de departamente (provincii).R. marne). Popula ia: 67. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. alimentare. a materialelor de construc ii. Climă continentală aridă. Aşezare dacică. max. por elanului şi faian ei. República ~. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . 3 756 m) şi Antitaurus (alt. textile. Afghanistan. pielărie. a. Partea europeană a Turciei. Faună: jderul. înconjurat de Marea Neagră. Limba oficială: turkmena. Cel mai înalt vîrf. Limba oficială: turca. Grecia şi Bulgaria. Iran şi Marea Caspică. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. 3 917 m) din S. a. în E ării). gaze naturale. afluent al Mari ei . învecinat cu Kazahstan. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. calcare. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia.

afectată de cicloane (uragane). cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. porumb. republică în Federa ia Rusă. ovine). situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). Odesa. Túrku oraş în S-V Finlandei. motoare. castel (sec. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. Climă tropicală oceanică. Teleorman). stat insular în S-V Oceanului Pacific.: Cockburn Town . manioc. Muzee. Industrie siderurgică. Industrie extractivă (azbest. sisal.). Vînătoare. municipiu în România (jud. citrice. cu excep ia păsărilor şi peştilor. Universitate. Climă ecuatorială oceanică. stîncos. Capitala: Vaiacu . Suprafa a: 430 km2. Activitate financiarbancară. Ruinele cetă ii Turnu . Se separă de acesta la S de com. mercur ş. chimică. servicii de transport. cărbuni. ananaşi. situat pe ărmul golfului Botnic . textilă. Exploatări de sare (din apa mării). XIII–XV). Popula ia: 17 mii loc. bananieri ş. a. produse alimentare.a. Turism. A fost capitala ării pînă în 1812. Port la Marea Baltică. Suprafa a: 170. textilă. taro.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. Centru adm. constructoare de maşini (nave. de materiale pentru construc ii. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. Func ionează mici întreprinderi textile. Se cultivă bananieri. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. legume. Principalele surse de venituri: pescuitul. jambu.a. 206 mii loc. avînd relief de cîmpie joasă (alt. alimentară. Aeroport.). bra pe stînga al Nistrului. Pescuit. Lungime: 58 km. a. situat pe malul stîng al Dunării. biciclete). Pînă în 1975 s-a numit Elleice. rîu în Republica Moldova. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . nisipuri. 38 mii loc. Centru industrial şi cultural. Importă maşini şi utilaje industriale. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). forestieră. alimentară. Nanumanga ş. port fluvial. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. combustibili. planta ii de cocotieri. max. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Popula ia: 11 mii loc. XIII–XVII) ş. Căi rutiere: 8 km. cobalt. Faună săracă. Ucraina). a materialelor de construc ii. alimentare. emisiunile de mărci filatelice. impozite. Relief variat: accidentat. Suprafa a: 25 mii km2. República ~. Se cultivă cocos. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). Centru adm. de pielărie şi încăl ăminte. colectări de bure i de mare. Vegeta ie: păduri de palmieri.tare.5 mii km2. de prelucrare a metalelor. Exportă copră. fructe. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. Administrat de Marea Britanie. peşte şi produse din peşte. Popula ia: cca 314 mii loc. Teatru. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. de cîmpie litorală. de prelucrare a lemnului. trestie de zahăr. a cimentului. Creşterea animalelor (bovine. 25 m). Turism de amploa-re. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris .: Kîzîl . banane. bunuri de larg consum. Niutao.

avînd ca oraş de scaun Suceava. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . avîndu-şi reşedin a la Vaslui. Vegeta ie de deşert şi sărătură. constructoare de maşini. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. II–III). Climă subpolară.Tver oraş în Federa ia Rusă. pe teritoriul Chinei. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ).: Vitoria . precum şi al unui oraş grecesc. aparatură electrotehnică etc. Siret şi Milcov. Creşterea vitelor. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. numele antic al Nistrului . Tîrgovişte. s-a mai numit Maurocastron . metalurgică. Relief de platou şi masive muntoase (alt. fiul lui Alexandru cel Bun. Descoperit de Magellan în 1520. a materialelor de construc ii. Cunoscut din sec.6 mii km 2. Galerie de arte plastice. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. excavatoare. XVIII. Lungime: 700 km. Lipsit de popula ie permanentă. situat pe Volga. alimentară. arhipelag în S Americii de Sud. Turism. Cărbuni. stăpînită din 1436 de Iliaş. Argeş (Curtea de Argeş). separată de continent prin strîmtoarea Magellan. 2704 m). Lă ime: 300 km. sărături. întemeiat la începutul sec. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . textilă. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. constituit la începutul sec. Muzee. denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. stat feudal românesc. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. sare. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei.). Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). apoi Cetatea Albă. Administrat de Norvegia. . Hr. de tundră şi silvică montană. azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Suprafa a: 7. comunitate autonomă în N Spaniei. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . semideşerturi. Suprafa a: 72 mii km2. Centrul adm. VI î. Climă temperat-continentală uscată. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). Industrie extractivă (minereu de fier. iar cea de E Argentinei. Port fluvial. marmură). la N-V de Moscova. cu vînturi puternice. 3630 m. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. Deşerturi nisipoase. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. Centru industrial şi cultural. Popula ia: 2.). chimică. Pescuit. Hr. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Resurse naturale. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). Industrie constructoare de maşini (vagoane. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. Vegeta ie de stepă. XII. minereuri de aur şi argint. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. loc. Teatre. Climă temperată oceanică rece. locuită de basci. 462 mii loc. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung.5 mil. teritoriu în Antarctica. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. Oraşul medieval. Centrală nucleară. Dunăre. petrol. Belgorod . alimentară.

chimică. cu alt. unul din izvoarele fluviului Amazon . Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. cerbul. hrişcă. denumirea istorică a regiunii europene. alimentară. Aici. stepă şi silvostepă. care alternează cu reg. Lungime: 1650 km. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). de confec ii. dropii. Faună: lupul. Capitala: Kiev . sub 200 m. in. rîu în Perú. secară. comună în Republica Moldova (rn. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. minereu de fier). Fondat în 1708. Industrie extractivă (cupru. vulpea. Palate. At. textilă. situată în apropiere de Cernău i. constructoare de maşini (automobile. Culturi agricole: grîu.: Ijevsk . unul dintre izvoarele rîului Oubangui .66 mil. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. Pe teritoriul com. a. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. cetate în ruine. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. Sericicultură. mistre ul. aparatură electrotehnică etc. cu industrie şi agricultură avansate. Colinele Done ului ş. situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . de la V de lacul Albert . Popula ia: 1. Cîmpia Niprului. Podişul Podoliei. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . Slovacia. Lungime: 1 300 km. . 1545 m. Centru adm. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. doc. porcine). At. pe Kama . Vegeta ie de pădure. un segment al Cîmpiei Panonice . rezerva ii naturale. Climă temperat-conti-nentală. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). Cîmpia Mării Negre ) cu alt. alimentară. XVIII. Suprafa a: 42. motociclete. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). max. Polonia şi Belarus. Roman Koş ). doc.). cu clopotni ă veche. Este divizat în 24 de regiuni. Ungaria. comună în România (jud. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). în S Mun ii Crimeii (alt. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. a petrolului. Expl. în V Uralului . 2 teritorii metropolitane (Kiev. Suprafa a: 603. Navigabil pe cursul inferior. la E de masivul Coropuna . Avicultură. în 1746. Popula ia: 53 mil. de jucării. Olanda. loc. de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. 98 mii loc. Limba oficială: ucraineana.1 km2. în 1395. ară cu bogate resurse naturale. pe teritoriul Republicii Democrate Congo. Rezina). 2061 m. rîsul. Cetátea ~. Hoverla ). situat între Rusia.7 mii km2. de cărbuni. în 1587. metalurgică. în Ucraina. max. Creşterea animalelor (bovine.). alt. începînd din a doua jumătate a sec. ursul. România. vf. condusă de Petru Şchiopul. parcuri. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). loc. strunguri. oastea moldoveană. coborîte (sub 500 m). XIII). republică în Federa ia Rusă. a. a ob inut o victorie asupra cazacilor.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. legume ş. de prelucrare a lemnului. Moldova. se află Mănăstirea ipova . Parcuri na ionale. Iaşi). vf.

Muzee. bananieri. max. Aeroport. utilaje petroliere etc. maşini-unelte. wolfram. alimentară. Fondat în 1574. de produse textile şi alimentare. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt.Ufá oraş în Federa ia Rusă. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. George. bumbac. rutier). 4321 m). cobalt. Pentru export se cultivă arbori de cafea. mei. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. Edward. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . de încăl ăminte. a materialelor de construc ii. Popula ia: 828 mii loc. capitala Mongoliei. iar pentru consumul intern manioc.). alimentară. Universitate. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . a lemnului. Institu ii de învă ămînt superior. 5119 m. 692 mii loc. Universitate. esături.: Perugia . între Republica Democrată Congo. Aerodrom. 4260 m). porumb. de sticlărie. Rezerva ii naturale. pomicultură. sorg. stat în partea central-estică a Africii. Capitala: Kampala . 1. motoare. oraş în Federa ia Rusă. Teatre. Căi rutiere: 28 660 km. Predomină exportul de cafea. max. Rwanda. situat pe valea rîului Tola . Aeroport. creşterea animalelor (ovine. Tanzania. loc. Albert . cartofi). Suprafa a: 241 mii km2. 1000–15000 m). în Uralul de Mijloc. la 1300 m alt. situat la ecuator. loc. staniu. bovine). Fondat în 1666. grupate în 4 pro-vincii. a materialelor de construc ii. capitala Başkiriei. regiune în partea centrală a Italiei. Teatre. textile şi confec ii. República ~. Muzee. apatite). Industrie constructoare de maşini (automobile. Limbi oficiale: engleza şi swahili. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Muntele Margherita ).5 mii km2. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. întreprinderi ale materialelor de construc ii. Fondat în 1639. Nod feroviar. Hidrocentrală. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. Sudan. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior.09 mil. Hidrocentrale. Aeroport interna ional. alimentară. Muzee.). Căi ferate: 1241 km. Nod de comunica ii (feroviar. străbătută de fluviul Tibru . Este divizat în 39 de districte. Centru adm. Kenya. de prelucrare a lemnului. viticultură. textilă. dar insuficient valorificate. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . aparate electrice etc. orz. capitala Bureatiei. prelucrarea petrolului. Fondat în 1648. Popula ia: 24. vagoane.82 mil. Industrie constructoare de maşini (locomotive. vulcanul Elgon în E (alt. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). trestie de zahăr. Se importă echipamente şi utilaje industriale. cel mai mare oraş al ării. 370 mii loc. situat pe fluviul Volga . Zonă agricolă (grîu. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. utilaje şi aparate electrice. Port fluvial. chimică. bata i. industrie chimică. 684 mii loc. textilă. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. Teatre. mun ii Virunga în S-V (alt. fasole. pe rîul Selenga .). Economie axată în fond pe agricultură. Suprafa a: 8. Teatre. nave fluviale etc. Climă ecuatorială şi subecuatorială. ceai.

Muzee. de repara ii navale. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. 705 m). cea uşoară şi constructoare de maşini. Institu ii de învă ămînt superior. refrigeratoare. limită geografică între Europa şi Asia. produse alimentare. Climă temperat-continen-tală moderată. aluminiu. huilă. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). În proces de revigorare se află industria metalurgică. Lungime: 2428 km. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. Nod de comunica ii (feroviar. Suprafa a: 93 mii km2. Alexandru Nevski (1905). vf. textilă. Ucraina. Muzee. At. stat în Europa Centrală. economic. doc. alimentară. cultural şi religios. rutier). ciment.a. Navigabil pe cursul inferior. situat pe malul stîng al Prutului. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . reşedin a raionului Ungheni. Balaton din S mun ilor Bakony. constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. Fondat în 1584. cupru. Aeroport. Alt. maşini-unelte ş. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. sistem muntos în federa ia Rusă. max.Ungária República Ungáră . mun ii Bakony în V (alt. minereuri de mangan. mobilă. 185 mii loc. textile şi de confec ie. încăl ăminte din piele naturală. Urál Urálsk Uruguáy . situat între Slovacia. lignit. oraş în Kazahstan. Muzeu etnografic. Narodnaia . 5 oraşe autonome şi capitala. castel (sec. Croa ia. Navigabil pe cursul inferior. XIII–XV). Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. XVI–XVII) ş. Bogate resurse de subsol: cărbuni. 1015 m. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. Teatru. Monumente: catedrală gotică (sec. chimice. Slovenia şi Austria. Pînă în 1775 s-a numit Yaík .). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. reg. vf. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. chimică. Popula ia: 10. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . fluviu în America de Sud. secară). de fier. Sf. Capitala: Budapesta . minereuri de fier. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia).: 1894 m. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. Lungime: 1 580 km. 216 mii loc. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). Include 19 comitate. 43 mii loc. Nod de comunica ii. a. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. Vechi centru politic. petrol. Uni-versitate (1477). gaze naturale. fontă. în 1430. îngrăşăminte minerale. bauxită ş. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. situat pe fluviul Ural . o el laminat şi brut. Licee. alimentare. loc. Kékes ). România.7 mil. mangan. esături de bumbac. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. Biblioteca "Carolina rediviva". vagoane. Bisericile Sf. a. porumb. şcoli de cultură generală. poligrafice. Faună tipică Europei Centrale. orz. Ierarh Nicolae (1882).

Formează un segment al grani ei cu China. Suprafa a: cca 200 mii km2. combustibili. chimică. XIII–XVII). argint ş. între Argentina şi Brazilia. pe teritoriul Federa iei Ruse. carne şi produse din carne. NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). Teatru. Limba oficială: spaniola. 1. zinc. Relief cu altitudini mici. al provinciei Utrecht . pomi fructiferi. de ciment. Suprafa a: 177. 235 mii loc. constructoare de maşini. alimentară. Capitala: Montevideo . Creşterea animalelor (bovine. Muzee. chimice. aur. Se modernizează căile de comunica ii. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . 115 mii loc. stat în S-E Americii de Sud. max.). a. ovine. Irkutsk). situat pe valea rîului ürümqi . XIV). Nod de comunica ii. floarea-soarelui. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). rîu în Asia. automobile. situat în delta Rinului . situat pe rîul Razdolnaia . Aeroport. de pielărie. lînă. orz. afluent al fluviului Uruguay . străbătută de rîul Rio Negro . constructoare de maşini. alimentară. de zahăr. biserică romanică (sec. plumb. Universitate. de cărbune. Industrie siderurgică. Se cultivă grîu. Suprafa a: 220 mii km2.42 mil. de prelucrare a lînii. gaze naturale. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). constructoare de maşini. podiş în Asia.2 mil. Muzeu. afluent pe dreapta al Amurului . pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. oraş în Federa ia Rusă (reg. caprine). petrol. loc. fortărea ă (anul 48 î. textile ş. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin .Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. sfeclă de zahăr. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. Complex silvic. Oraş antic. ară agrară. Importă materii prime. minereuri de cupru. chimică. situat pe rîul Angara .74 mil. Popula ia: 1. lînă şi lapte: bovine. 164 mii loc. Aeroport. Capitala: Salt Lake City . Universitate (1636). Industrie extractivă (cărbune). Monumente: catedrală gotică (sec. constructoare de maşini. textilă. alimentară. oraş în Olanda. Este divizat în 19 depar-tamente. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. Lungime: 897 km. a. legume. textilă. 513 m). chimică. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). între Marea Caspică şi lacul Aral. vi ă de vie. esături. Vegeta ie deşertică. Fondat în 1866. ulei. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. Nod feroviar. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. de congelare şi conservare a cărnii. în Extremul Orient. metalurgică. centrul adm. Culturi agricole: cereale. loc. Pescuit maritim. de uleiuri vegetale. Exportă piei. Climă continentală excesivă. legume. Popula ia: 3. Hr. Nod feroviar. in. Hidrocentrală. stat în partea central-vestică a SUA. în Mun ii Stîncoşi . porcine). Expl. Nikolsk (pînă în 1926). Zăcăminte: petrol. textilă. Climă subtropicală oceanică. Industrie extractivă (cărbune). porumb. echipamente şi utilaje industriale. Institu ii de învă ămînt superior.5 mii km2. Vegeta ie ierboasă de păşune. alimentară. Industrie metalurgică. situat la ărmul Oceanului Atlantic. loc.

Fără popula ie stabilă.). băl i. cărbune. comună în Republica Moldova (rn. şacali. agricolă (cereale. medie: 343 m. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. situat la poalele mun ilor Himalaia . capitala statului Liechtenstein. textilă şi de confec ii. alimentară. sucuri ş. la izvoarele Volgăi. orez. de prelucrare a lemnului. Tadjikistan. Institu ii financiare. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). situat pe fluviul Rin . Suprafa a: 447 400 km2. de pielărie şi încăl ăminte. Industrie constructoare de maşini. Relief deluros (alt. arahide etc. Exploatări de petrol. textilă. mangan ş. porumb. constructoare de maşini. minereuri de cupru. antilope. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). Artizanat. Universită i. Lacuri. dropii. Niprului şi Dvinei de Vest. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. Posesiune a Federa iei Ruse. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . Alt. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. XV–XVI). de prelucrare a lemnului. Climă aspră. textilă.5 mil. 778 mii loc. Popula ia: 25. podişul deşertic Ustiurt .). plumb. învecinat cu Kazahstan. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. Repara ii navale. păşuni alpine. insulă în Oceanul Arctic. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. 5 mii loc. bumbac. Capitala: Taşkent . Numeroase lacuri. alimentară (conserve de legume şi fructe. XVI). podiş în Federa ia Rusă. chimică.4 mii km2. medie 150 m). a. Institu ii de învă ămînt superior. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . fluoritice. Kîrgîzstan. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. Uzbekistán República ~. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. castel (sec. Popula ia: 140 mii loc. Port. Industrie mecanică. Turism. alimentară. oraş în E Spaniei. trestie de zahăr. textilă şi de confec ii. Muzeu de arte. loc. Centrul unei regiuni viticole. Industrie alimentară. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). port la golful Botnic. Păduri de conifere. maşini-unelte ş. orez). alimentară (conserve. gaze naturale.). zinc. a. chimică. textilă. Muzeu. palat etc. Reg. fazani. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Vegeta ie de tundră. Climă continentală uscată. pomicole. Suprafa a: 3. muzeul poştei (de mărci).). Cahul). Faună: urşi. a hîrtiei. porumb. aur. a hîrtiei. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. Turism. Suprafa a: 295 mii km2. Capitala: Lucknow . 57 mii loc. Galerii de tablouri. 2000–5000 m) (în E şi S-E). a. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Nod feroviar. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. cerealiere (grîu. în cîmpia Gangelui . chimică. situat în N-V Cîmpiei Ruse . Limba oficială: uzbeka. situată pe malul stîng al Prutului. a materialelor de construc ie. stat în Asia Centrală. Aerodrom. Meşteşugărit. Afghanistan şi Turkmenistan. vinuri). orz. Industrie constructoare de maşini agricole. viticole. chimică.

Oraş pr. Oraşe pr. Climă temperată maritimă umedă. citrice.3 mii km2. Valul lui Traian din România. în conurba ie). max. bumbac. Popula ia: 3.59 mii km2. max. Leova. (600 mii loc. clădiri). construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Port. în conurba ie). (1. în lungime de cca 235 km. Muzeu arheologic. conserve de carne. oraş în Chile. construc ii de maşini. în apropierea ărmului nord-american. Odesa. Victoria ). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. forestiere. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . prelucrarea lemnului. legume. Castellón de la Plana .Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. cînd romanii au părăsit Dacia. produse alimentare: zahăr. Aeroport. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. 2200 m. Teleorman). vi ă de vie. Relief muntos (alt.: Victoria . Expl. biserici. port la Marea Mediterană. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. La ~.: 98 m. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. metalurgia cuprului. a hîrtiei. Bază militară maritimă.Cimişlia. oraş în S-V Canadei. Cf. Zăcăminte de cărbuni. Ad. Universitate. Muzee. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. situat într-un golf al oceanului Pacific.9 mil. de peşte.: Valencia. Sta iune climaterică. Culturi agricole: cereale. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Păduri. Universită i. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Capitală din 1570. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Centru comercial şi turistic. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). Suprafa a: 5. Alicante. 280 mii loc. Port maritim. Sta iune balneoclimaterică. Fondat în 1536. Popula ia: 400 mii loc. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . capitala statului Malta. loc. loc. Turism. Căuşeni). măslini. Şantiere navale. prelucrarea lemnului. Aeroport. de fructe şi legume. rafinării de petrol. Suprafa a: 34 mii km2. Cahul şi în reg. Turism. vf. rafinării de petrol.5 mil. Suprafa a: 23. 473 mii loc. Şi-au pierdut importan a militară după 246. 16 mii loc.

Muzee. XVII–XVIII). Erromango. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Capitala: Port Vila . Divizat în 6 districte. şerpi. At.67 mil. . 1879 m. textile şi de confec ii. diamante).a. chimică. farmaceutică. 312 mii loc. aparatură fină şi optică etc. Vestigii antice. porcine. bananieri. Exportă copră. de artizanat). Popula ia: 197 mii loc. alimentare. XIII–XVIII). arahide. Şantiere navale. Locuri istorice (Podul Înalt ).. oraş în N-E Bulgariei. Centru religios al hinduşilor (temple. Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Santo ). cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. prelucrarea metalelor şi a lemnului. palate). cafea-boabe. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (automobile). Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. castel regal (sec. Biblioteci. éfaté ş. cocotieri. ovine). Admis în ONU la 15 septembrie 1981. Vaslui. Aeroport interna ional. alimentare. Căi rutiere: 1 130 km. sfeclă de zahăr. format din culmi şi piscuri înalte (alt. servicii de turism. Se cultivă cereale. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). Pînă în 1957 s-a numit Benares . Turism. aur. porumb. creşterea animalelor (bovine. Rezerva ii naturale. Centru adm. Aeroport. Fostă colonie gre-cească Odessos . Malalkula. în sec. XIII.3 mii km2. Port fluvial. arbori de cafea. fluviu în Peninsula Balcanică. Academie de ştiin e. poligrafică. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. moschei. Faună: crocodili. Universită i. arbori de cacao. Popula ia: 465 mii loc. argint. produse chimice. băuturi. edificii vechi şi noi. din care 12 sunt mai mari: Santo. loc. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). doc. pomi fructiferi. situat pe malul stîng al Gangelui.: mun. produse electrotehnice şi radiotehnice. Centru comercial şi industrial (produse textile. stat insular în S-V Oceanului Pacific. vi ă de vie.Vanuátu República ~. diverse specii de păsări. pescuit. copră. XIV). Se cultivă fructe. situat la N-E de Australia. Economie bazată pe agricultură. Lungime: 420 km. alimentară.1 mil. de tricotaje şi confec ii. Tabwemasana. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). 1. floarea-soarelui. Muzee. Climă tropicală umedă. Pescuit. biserici (sec. oraş situat pe Vistula . Teatre. de sticlărie. 1. alimentară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. loc. Relief de dealuri şi coline. textilă. Creşterea animalelor (bovine. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. Universitate. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . legume. întreprinderi de produse chimice. Nod feroviar şi rutier. max. combustibili. Sta iune balneară interna ională. Suprafa a: 5. Trece prin Skopje . carne. pe ins. situat pe ărmul Mării Negre. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). economic şi cultural. Mare centru politic. textilă. Suprafa a: 14760 km2. Port maritim. Universitate. capitala Poloniei. Centru turistic. palate. Climă continentală. ovine).

Palatul Vatican. doc. [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. nămol de turbă). Nisporeni. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. centrul administrativ al jud. la 76 m alt. Podul Înalt (la S de Vaslui). obiecte de valoare. XVIII–XIX). broderii (sec. Mormîntul Veronicăi Micle. Stat independent. încheiate la 11 februarie 1929. mănăstire în România. Turism. max. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. XV. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. Turism. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. Teatru. la confluen a cu rîul Vaslui .: 119 m. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. ale industriei uşoare şi alimentare. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. Lungime: 66 km. Capitala: Vatican . Popula ia 1000 loc. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Creşterea animalelor (bovine. Neam ). Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. Limbi oficiale: latina şi italiana. Zonă agricolă (viticultură). rn. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. Muzee. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). mănăstire în Republica Moldova. At. în com.9 km2. Local numit şi Vasluie . pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. Státul ~. Agapia. Vaslui. Ion . XVIII). 82 mii loc. Întemeiată în sec. Atelier pentru esut covoare.2 mii km2. Fondat în 1803. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. edificii administrative. Biserici (sec. de prelucrare a lemnului (mobilă). Popula ia: 602 mii loc. în 1375. bazilica San Pietro. porcine). unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. Vaslúi Vaticán rîu în România. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. Mănăstírea ~. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Suprafa a: 0. a. jud. situat pe valea Bîrladului . vechi centru adm. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. 20 mii loc.). Mănăstírea ~. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. Suprafa a: 1. canton în S-V Elve iei. XVI–XVIII). Suceava). textile şi de confec ii. Cuprinde pia a San Pietro. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. A luat fiin ă în sec. de inut şi de jude . Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. Institu ii de învă ămînt superior. Centru adm. produse lactate şi de panifica ie ş. situat pe valea Bistri ei .44 km2. Suprafa a: 3. căzu i la Plevna în 1877. Fondată în 1785. situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). Biserica Naşterea Maicii Domnului . stat în S Europei. Ad. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti .Vaslúi municipiu în E României. Muzeu: icoane argintate (sec. cîteva muzee. afluent pe stînga al Bîrladului . pe teritoriul satului Văratec (com.: Lausanne . Vărzăreşti. fiind amplasat pe colina Vatican . al VIII-lea. Muzeu. alimentare (uleiuri vegetale. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf.

cacao. textilă. siderurgică. de sticlărie. tutun. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . 2 teritorii federale. loc. XIII). textilă şi de confec ii. clădiri vechi (sec. banane. Muzee. Industrie constructoare de maşini (strunguri. cafea. Include 22 de state. în reg. forestieră. trestie de zahăr. rutier). Muzeu arheologic. bumbac. Muzee. textilă. între Guyana. Turism. XVII). 78 mii loc. Capitala: Caracas . de prelucrare a inului. chimică. electrotehnică şi electronică. Muzee. stat în N Americii de Sud. por elanuri şi din lemn încrustat. Monumente: catedrală (sec. Popula ia: 24. XIV–XVII). în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. textilă. Cunoscut din 1239. Monumente: cetate în ruine (sec. concentrate în Canal Grande . cafea. 340 mii loc. afluent pe stînga al Niprului . la N-E de Smolensk. din metale. Catedrală (sec. Faună bogată. alimentară. palat regal (sec. instrumente electrotehnice. Numeroase poduri (cca 400). Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). Vegeta ie de pădure şi de savană. orez. alimentară. Construc ii de maşini. vf. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Caura. Limba oficială: spaniola. 5 007 m. farmaceutică. Industrie constructoare de maşini. Lungime: 1 367 km. a hîrtiei. Murano. 2772 m. a petrolului. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . rîu în Federa ia Rusă. Lacul principal – Maracaibo . XII–XIV). Nod de comunica ii (feroviar. 62 mii loc. Se cresc animale pentru carne şi lapte. case de locuit ş. faian ă şi por elanuri. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. Trece prin oraşul Veatka . bauxită. manioc. cacao. Port fluvial. 495 mii loc.Veátka oraş în Federa ia Rusă. Teatre.7 mil. Teatre. minereu de fier. Lungime: 147 km. de prelucrare a metalelor. Nod de comunica ii (feroviar.). alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Industrie metalurgică (neferoase). Principalele culturi agricole: porumb. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Centru comercial. oraş în Federa ia Rusă. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. Mestre. minereuri de fier. maritim). chimică. dantele. oraş în N-E Italiei. vf. a. Cartiere urbane: Marghera. alimentară. textile. situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. constructoare de maşini. Apure. situat pe fluviul Iantra . alimentare. Burano ş. Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. rutier. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. Meta ş. esături etc. aparate radio şi electronice). situat pe rîul cu acelaşi nume. Bolivar ). Roraima ). Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). afluent pe dreapta al Kamei . biserici. Exportă petrol şi produse petroliere. de prelucrare a lemnului. a materialelor de construc ie. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. Importă maşini şi util .). Suprafa a: 917 mii km2. a construc iilor navale. Ceramică artistică. biserici (sec. max. Universitate. XVIII–XIX). aluminiu. situat pe rîul cu acelaşi nume. Ansambluri arhitecturale: bazilici. 1 district federal. Pescuit maritim. a. de prelucrare a lemnului. max. Brazilia. Smolensk. Sta iune balneară (Lido ). oraş în N Bulgariei. a. Academie de arte. palate. Cunoscut din 1374. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. Turism. Canale (în loc de străzi). Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. XVII). Institu ii de învă ămînt superior. Columbia şi Marea Caraibilor.

Sta iune balneară. Vestigii romane. biserici. port la golful Mexic .: Connecticut . Observator permanent. Fondat în 1519. primărie (sec. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. pie e. pomi fructiferi. Fondat în 1638. clădiri în stil baroc etc. situat pe rîul Meuse . alimentară. prelucrarea lemnului. 270 mii loc. catedrală (sec. Centru comercial şi turistic. Suprafa a: 25 mii km 2.: 1277 m. porumb. castel (sec. situat pe rîul Adige . catedrală (sec. XVI–XVIII). [v¬r´mant] stat în N-E SUA. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). în N-E Siberiei. aparatură electrotehnică). Industrie metalurgică (aluminiu). Expl. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. ovine). azi muzeu de artă). oraş în N-E Fran ei (Lorena). azbest. XIV). Hr. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. a tutunului.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. automobile asamblate. 470 mii loc. 30 mii loc. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. prin care se pune capăt primului război mondial. Pompei şi Stabiae . Construc ii de maşini. Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . Export de zahăr. plante furajere. din 1783. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. bumbac. Fostă reşedin ă regală. fabrici textile. constructoare de maşini (nave. la 15 km S-V de Paris. VIII). catedrală. Alt. XIV. . utilaje). Turism. aerian). Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii. alimentară. petrochimică. Muzee. Zăcăminte: roci de construc ie. cafea. banane etc. Construc ii de maşini (maşini-unelte. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. Rîu pr. chimică. de hîrtie. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . care a produs modificări în configura ia conului. Academie. textilă şi de confec ii. Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). prelucrarea lemnului. max. porcine. făcînd parte din conurba ia capitalei. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. alt. [ver´saai] oraş în Fran a. a articolelor de textile şi confec ii. Stat federal din 1791.. conserve). Capitala: Montpelier. max. în 1906. forestiere. Tratatul de pace de la ~. Monumente de arhitectură (sec. talc. Aeroport. pe ărmul golfului Napoli . maşini-unelte. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. Numeroase lacuri (cca 400). cartofi. sucuri. Culturi agricole: grîu. în Italia meridională. de prelucrare a petrolului. Nod de comunica ii (feroviar. Centru comercial. 1 340 m). produse alimentare (lactate. textilă şi de confec ii. teatre etc. Valoroase monumente arhitectonice: palate. a hîrtiei. Industrie constructoare de maşini.5 mii loc. XVII) ş. 2. Popula ia: 563 mii loc. XI–XII). de dealuri în V şi de podiş în E. palate. a. I). Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. de produse chimice şi alimentare. cu vîrfuri muntoase izolate. din 1919. situat pe rîul Iana . Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. 96 mii loc. produc ia materialelor de construc ie. Centru religios şi turistic. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C).

Industrie metalurgică.5 mii km 2. de pielărie şi încăl ăminte. Climă subarcti-că. Muzee. poligrafică. Navigabil. oraş în Canada. 26 mii loc. XIII–XIV). Port fluvial. capitala Austriei. Industrie cinematografică. Pescuit. Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. 112 mii loc. utilaje şi aparataj electrotehnic. palate (sec. textilă şi de confec ii. Tanzania şi Uganda. alimentare (decorticării de orez).64 mil. Institu ii financiar-bancare interna ionale. Produse de artizanat. în S-E insulei Vancouver . Industrie constructoare de maşini (locomotive. Relief deluros (alt. Hidrocentrală. Opera din Viena. Aeroport interna ional. Universitate (1365). insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. într-o cîmpie din apropierea Alpilor . pe fluviul Zambezi . de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). rutier). a hîrtiei. apeduct). Nod de comunica ii. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. între insulele Banks şi Prin ul Wales . loc. Academia de arte. Suprafa a: 217. 101 mii loc. situat în insula Mahoré . Parcuri. Aeroport. alimentară. 443 mii loc. XVI). textile ( esături din bumbac şi din lînă. max. Universitate.1 mii loc. max. de instrumente muzicale. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Întreprinderi de pielărie. Capitala Republicii Laos din 1975. Posesiune canadiană. castele. chimică. biserici. mare cascadă în S Africii. situată pe fluviul Mekong . (eschimoşi). Turism. Turism. Nod de comunica ii (feroviar. Este bîntuit de furtuni. Mare centru economic şi cultural. port la Oceanul Indian. Universitate. situată pe Dunăre. Nod feroviar şi rutier. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. lac în Africa Ecuatorială. Vegeta ie de tundră.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). Este cel mai mare lac din Africa. Centru comercial. Parc na ional. catedrală. alimentară. Pescuit. Academie de ştiin e. . Popula ia: 1. capitala Republicii Seychelles. Ad. XIV–XVI). automobile. Teatre. Fondat în 1843. Port fluvial. de prelucrare a lemnului. Aeroport. Turnul de televiziune (cca 300 m). Vestigii romane. Denumirea antică (latină): Vindobona . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. aparatură medicală şi optică). Înăl ime: 122 m. şaluri). constructoare de maşini. Centru comercial. Turism. Turism. Lă ime: cca 1800 m. pe teritoriul statelor Kenya. 600 m). Industrie uşoară. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. Monumente arhitectonice: Domul (sec. biserică gotică (sec. Monumente arhitectonice (pagode. Suprafa a: 69. textilă şi de confec ii. Denumit după regina Angliei. Port. 1. de prelucrare a cauciucului. alimentară.2 mii km2. temple).: 80 m.

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

Nod feroviar şi rutier. centrul adm. între Lacul Superior. oraş în S-V Poloniei. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. oraş în Germania (Renania – Palatinat). al provinciei Monitoba . alimentară. rutier). a. Turism. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. biserici (sec. 382 mii loc. legume.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. de confec ii. mecanică. Popula ia: 5 mil. plante furajere. Industrie textilă şi de confec ii. Mun ii Stîncoşi ). XIII-XIV). maşini şi aparate electronice). Teatre. XI–XIV).: 28 m. oraş în S Canadei. 76 mii loc. Centru comercial. primărie (sec. utilaje şi aparate electronice ş. Industrie extractivă (minereuri de fier. chimică. Aeroport. Stat federal din 1890. alimentară. Navigabil. Relief deluros şi de cîmpie. constructoare de maşini (mijloace de transport. . Centru comercial (pentru grîu). loc. tutun. rutier). Muzeu. biserici (sec. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Aeroport. alimentară. Ad. 645 mii loc. alimentară. motoare. aur. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . de prelucrare a lemnului. port pe fluviul Rin. preparate din carne ş. Pescuit. Centru comercial. Industrie constructoare de maşini. a. Turism. constructoare de maşini (locomotive. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. textilă. Creşterea animalelor (bovine. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . maşini agricole. Centru adm. Teatru. alimentară. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). gaze naturale. porcine). a materialelor de construc ii. Domul. vagoane. alimentară. textilă (lînă). Creşterea animalelor (bovine. poligrafică. sinagogă (sec. chimico-farmaceutecă. Turism.: Cheynne . Industrie metalurgică. de prelucrare a petrolului şi a lemnului. situat pe valea rîului Wupper . electromotoare. max. cupru. Universită i. Capitala: Madison . Industrie extractivă.7 mii km2. cînd Namibia şi-a declarat independen a. Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Centru comercial. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală.6 mii km2. Muzeu.). minereuri de fier.). afluent al Rinului . Suprafa a: 169. Suprafa a: 24. [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). sfeclă de zahăr. porcine). Monumentul lui Luther (1868). textilă şi de confec ii. rutier). a. Suprafa a: 253. Universitate. Muzeu. 38 mii loc. XII–XIII). politehnic). de pielărie. a hîrtiei. Capitala statului Africa de Sud (1892). fructe. Nod de comunica ii. Culturi agricole: porumb. a. 618 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Zăcăminte: petrol. Nod de comunica ii (feroviar. Aeroport interna ional. Nod de comunica ii (feroviar. bauxită ş.). alimentară (zahăr. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. financiar şi cultural. ovăz. Teatre. în bazinul Sileziei . situat pe Oder (Odra). Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. Turism. aparate de radio s. legume). Fondat de germani în 1890. Muzee. Port pe Oder. Popula ia: cca 500 mii loc. XIV–XVI). Industrie textilă (lînă). administrat de acest stat pînă în 1990. textilă. zinc). 127 mii loc.6 mii km2. XI).

capitala Republicii Nauru. Rafinării de petrol. rîu în N-V SUA. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra.ie. lemn. Fondat în 1895. 292 mii loc. Lungime: 813 km. textile. 238 mii loc. la N-E de Nügata . rîu în India. Monumente arhitectonice (pagode. textilă. afluient pe dreapta al Amazonului . chimice. Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . loc. întreprinderi textile şi alimentare. 302 mii loc. Universitate. uleiuri vegetale. IV î. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . port în delta fluviului Irrawaddi . afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Centru comercial (export de orez. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . Centru comercial. Par ial navigabil.). port la strîmtoarea Taiwan . Cascade. 4 mil. lupi albi. Muzee. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. bumbac. urşi negri. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. situată în S-V insulei omonime. oraş în Japonia (Honshû). capitala Birmaniei. la grani a dintre China şi Córeea. centrul adm. Nod feroviar şi rutier. Lungimea: 1 370 km. de produse textile şi alimentare (decorticări. Aeroport. Artizanat. Hr. fluviu în Asia Orientală. textile şi de confec ii. apoi – Dagon . anterior – Okkala (pînă în 1955). Aeroport interna ional. de prelucrare a lemnului. Păduri întinse. oraş în China. Fluviul Albástru ) . loc. platou vulcanic în N-V SUA. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). Întreprinderi siderurgice. capitala Republicii Camerun. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. centrul adm. oraş în N-V insulei Taiwan . rîu în Brazilia. al provinciei Shaanxi . Popula ia: cca 700 loc. Centru comercial. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi.8 mil. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Nod feroviar şi rutier.). moschee). Muzeu. Lungime: 1 980 km. Pescuit. Port fluvio-maritim. zinc ş.a. Parc na ional. afluent pe dreapta al Gangelui. Centru comercial. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . chimică. alimentare. Lungime: 1080 km. Faună bogată: bizoni. Universitate. în conurba. 2. Izvorăşte din Serra do Roncador . castori etc. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. Par ial navigabil. temple. 800 mii loc. preparate din carne ş. al provinciei Qinghai . Cascade. Aeroport interna ional. port la Marele Canal Chinez . Industrie metalurgică. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Canion. fluviu în China. Monumente: pagode. Fondat în sec. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. alimentare. 315 mii loc. Suprafa a: cca 8850 km2. Export de fosfa i. Întreprinderi de repara ii navale.Xi´án (Sián) oraş în China. berbeci sălbatici. alimentară. a. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. la 2500 m alt. Universitate.

Zonă agricolă. Principalele culturi: mei. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. fructe. Industrie extractivă (cărbune. financiar şi cultural. zinc. alimentară. cafea. siderurgie. Mare centru industrial: şantiere navale. Păşuni. Vegeta ie deşertică. oaze. Suprafa a: 483. sorg. a. provincie în S Chinei. Relief muntos. Aeroport. Climă tropicală. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . bauxită ş. păsări migratoare. sunt valorificate în parte cele de petrol. Relief muntos şi de cîmpie. situat în S-V peninsulei Arabia. metalurgică. Zăcăminte: aur. orz. cămile). pe suprafe e reduse. Lă ime: 200–220 km. Popula ie rară. loc. cupru. S şi 142°32´ long. loc.8 mil. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . caprine. peninsulă în N Americii Centrale. Climă tropicală uscată. Popula ia: 32 mii loc. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. de gaze naturale. 3760 m). pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska).: White horse . Biblioteca “Kanzawa“ (1275). produse din sticlă şi ceramică. Vegeta ie xerofită. zinc. alimentare. Este divizat în 17 provincii. Suprafa a: 436. între Arabia Saudită. Situri arheologice (cultura maya). Popula ia: 18. hiene. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. minereu de fier). Lungime: 3 185 km. E). aur). plumb. Centru adm. Păduri la altitudini nu prea mari. pe coasta Oceanului Atlantic. Centru adm. maimu e. trestie de zahăr. bumbac. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). cai arabi.2 mii km 2. Oman şi Marea Roşie. textile. Capitala: Sanaa . şerpi. Resurse de subsol: aur. Include şi insulele Perim. legume. în N deşertul Rub-alKhâlî . Relief de cîmpie joasă. situat în insula Honshû . Principal port al Japoniei. Ad.: Kunming . material rulant. Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. cărbune.: 90–1 270 m. Limba oficială: araba. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). plumb. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . Faună: şacali. argint. Turism. fluviu în America de Nord. plumb. construc ii de automobile. teritoriu în N-V Canadei. stat în Asia de Sud-Vest. precum şi p oraş în Japonia. molibden.Yémen República Arabă ~. 3. Universită i. textilă şi de confec ii. Dispune de variate zăcăminte (cupru. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Popula ia: 41 mil loc. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Pescuit intens. Suprafa a: cca 180 mii km2. în E podişul Hadramaut .5 mii km2. ovine. petrochimie. Suprafa a: 555 mii km2. la grani a cu SUA (Alaska). Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . de savană şi silvică în mun i. Climă tropicală de altitudine. max. vulturi. Economie în dezvoltare.2 mil. pe ărmul vestic al golfului Tokio . Centru comercial. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . cu multe ramuri tradi ionale. grîu. Monumente. Climă tropicală secetoasă. utilaj electroener-getic.

s. 78 mii loc. Construc ii de maşini. uraniu. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. Cocotieri. doc. Construc ia maşinilor de transport. fluviu în S-E Africii. Par ial navigabil. cobalt. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Tanzania. XIII–XV) ş. República ~. Climă subtropicală continentală. Popula ia: 662 mii loc. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. arbori de cuişoare. Turism. citrice. Teatre.: Zanzibar . Zambiei şi Mozambicului. .: 4 548 m. rutier). situat pe ărmul Mării Adriatice. situat între Republica Democrată Congo. caprine. Alte denumiri: Congo. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . Namibia şi Angola. chimică. de asamblare a vehiculelor. Parcuri na ionale: Luangwa. soia. întreprinderi textile şi de confec ii. 2 100 m – mun ii Muchinga ). pe teritoriul Angolei. Hidrocentrală (Kariba ). Cascada Victoria . textile. arahide. Grădină botanică. al districtului cu acelaşi nume. Navigabil. Include 9 provincii. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. a sticlei. Sioma Ngwesi. vestigii romane. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. alimentare. Botswana. în 1094. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Aeroport. capitala Croa iei. sorg). loc. a hîrtiei. Fortifica ii din sec. Malawi. Suprafa a: 1. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. Mozambic.a. 53 mii loc. Se extrag minereuri de cupru. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. XIII). cu deosebire în E ării (alt. Sta iune turistică. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. At. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. Se practică creşterea animalelor (bovine. Climă ecuatorială. km2. stat în S Africii. porcine. zinc. aur. 868 mii loc. material feroviar). Oraş pr. Func ionează întreprin-deri metalurgice. Lungime: 2 660 km. tutun. IX–XI). biserici (sec. de produse alimentare (vinuri. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. cu bogate precipita ii. max. Muzee. Monumente medievale: biserică (sec. Academie de ştiin e şi de arte. centrul adm. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. textilă.Zádar oraş în Croa ia. Suprafa a: 752 mii km2. Port maritim. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. trestie de zahăr. Se dezvoltă turismul. păsări). izolat păduri de foioase. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). Zimbabwe. Climă tropicală. Universitate (1669). întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 4 700 km. XVI. Relief de cîmpie joasă. Pescuit. huilă.7 mil.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. fluviu în Africa Ecuatorială. de prelucrare a lemnului. alimentară. argint. Lualaba (pînă la Kisangani ). în apropierea coastei de E a Africii. de ciment. aparataj electric. XIII). conserve de peşte). Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. Tîrguri interna ionale de mostre. forestiere. max. Nod de comunica ii (feroviar. catedrală (sec. Popula ia: 10 mil. Muzeu. bumbac. Aeroport interna ional. Alt. plumb. Lungime: cca 1800 km. prelucrarea lemnului (mobilă). Capitala: Lusaka . porumb. Fondat în 1579. de pielărie.

Industrie extractivă (cărbuni. huilă. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. Zonă agricolă: legumicultură. Fondat în 1770. Nod feroviar. argint. caprine. Hidrocentrală. În ascensiune industria metalurgică. bumbac. pe ărmul Mării Negre. antilope.). alimentară. ceai. rutier). minereu de fier. Port comercial. Mozambic. Popula ia: 12 mil. constructoare de maşini (automobile. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. Suprafa a: 1. energetică. Port fluvial. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. fosfa i ş. bauxită. rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Faună: zebre. Hidrocentrală. Suprafa a: 390 757 km2. ciment. situat pe fluviul Nipru . 15 mii loc. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. Industrie alimentară. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. 148 mii loc. nichel. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). Capitala: Harare . trestie de zahăr. alimentară. vf. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. soia. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cupru.: 860 m. Sta iune balneară interna ională. Centru adm. Highiş . uşoară. grîu. Praguri. parcuri na ionale. Produce o el. Alt. loc. în România (Moldova). Export de copră. Muzee. alimentară. Centru comercial şi cultural. situat pe rîul Váh . agregate electroenergetice ş. [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina.8 mii km 2. Institu ii de învă ămînt. Turism. Turism intens. Zlátni Pjásãci . păşuni. afluent pe dreapta al Amurului . Se cultivă tutun. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. porumb. max. max. Se cresc bovine. fontă. Mún ii ~. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. chimică. Monumente. Negri (jud. Teatre. Rezerva ii naturale. oraş în S-E Ucrainei. sorg. Aeroport. Păduri de foioase. la N-V de Varna. elefan i. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. chimică şi cocsochimică. azbest. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . 86 mii loc. ară agrar-industrială în dezvoltare. wolfram. mangan). rinoceri negri. oraş în N-V Slovaciei. aur. Institu ii de învă ămînt superior. 160 mii loc. Climă tropicală. a. staniu. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . Republica Africa de Sud şi Botswana.Zanzibár oraş în Tanzania. Lungime: 1242 km. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . provincie în S-V Olandei. îngrăşăminte de azot. alimentară. a. în România. banane. textilă şi de confec ii.: Middelburg . Popula ia: 360 mii loc. creşterea animalelor. electronică.). 898 mii loc. situat între Zambia. de celuloză şi hîrtie. 2593 m – mun ii Jnvanga ). arahide. probabil lîngă com. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . Limba oficială: engleza. zahăr. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. stat în S Africii. Bacău). din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. siderurgică. Navigabil pe cursul inferior. Muzeul mijloacelor de transport. cocsochimică. chimică. situat pe rîul Bosna . Nod de comunica ii (feroviar. Pescuit. minereu de fier.. Industrie siderurgică.

Universitate (1833). edificii urbane (sec. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat .: 143 m. la 410 m alt. primărie (sec. alimentară. port pe rîul Ijssel . ceasuri etc. produse chimice. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. Aeroport. Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. Muzeu. XI–XIII). Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). poligrafie. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). Muzeul Schumann . pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . 345 mii loc. al c antonului cu acelaşi nume. Pescuit. situat pe rîul Mulde . primărie (sec. Muzee. Nod de comunica ii (feroviar. 124 mii loc. alimentare. XVII). Nod feroviar. XVIII–XIX). XV). în Podişul Elve ian . textilă (mătase). max.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. capitala constitu ională a Olandei. în S Uralului. instrumente şi aparate de precizie. afluent al Elbei . de faian ă şi por elanuri. XV). constructoare de maşini (construc ii metalice. XVI). prelucrarea lemnului. situat în depresiunea Colhida . Artizanat. lac glaciar în partea de N a Elve iei. Fondat în 1754. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. oraş în Georgia (Gruzia). XVI–XIX). maşini-unelte. 55 mii loc. Suprafa a: 88. XV–XVI). Muzeu etnografic. textile. Industrie extractivă (cărbune). case de locuit (sec. în conurba ie). Institu ii de învă ămînt. rutier). Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. Canale navigabile. alimentară. Institu ii financiar-bancare. . textile şi alimentare. Teatru. constructoare de maşini (automobile. Industrie metalurgică (o eluri superioare). Nod de comunica ii (feroviar. (940 mii loc. centrul adm. la 160 km V de Celeabinsk. oraş în N Elve iei. 97 mii loc. aparate de precizie).5 km2. Ad. Teatru. Grădină botanică. tractoare. 210 mii loc. Aeroport. palat (sec. Industrie a celulozei şi hîrtiei. XIII–XV). Muzeu. a produselor de ceramică.). rutier). primărie (sec. al provinciei Overijssel . textilă. centrul adm. chimică. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->