ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT:

IMPACTUL GLOBALIZĂRII SERVICIILOR

TURISTICE ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE.
STUDIU DE CAZ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. IOAN BARI

DOCTORAND:
YIANGOU FLORINA

BUCUREŞTI
2007
A.
CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA 1

Capitolul 1 : Locul serviciilor turistice în economia mondială...........................pg.1

1.1. De la călătorie la turism (scurt istoric)...................................................pg.3

1.2. Piaţa serviciilor turistice.........................................................................pg.5
1.2.1. Piaţa turistică – elemente constitutive...................................pg.6
1.2.2. Segmentarea pieţei turistice.................................................pg.11
1.3. Rolul tour – operatorului în derularea serviciilor turistice...................pg.24
1.3.1. Tour – operatorul şi călătoria forfetară................................pg.24
1.3.2. Agenţia de turism – vânzătorul ofertei turistice...................pg.29
1.4. Conţinutul şi structura potenţialului turistic.........................................pg.32
1.5. Rolul şi locul managerului în activitatea de turism..............................pg.37

Capitolul 2 : Rolul turismului în cadrul comerţului internaţional cu servicii

......................................................................................................................pg41

2.1. Comerţul internaţional cu servicii........................................................pg.41

2.2. Specializarea în exportul de turism şi dezvoltarea economică.............pg.52
2.3. Turismul în tranzacţiile internaţionale..................................................pg.60
2.4. Analiza indicatorilor activităţii de turism internaţional........................pg.62
2.5. Fluxuri turistice internaţionale.............................................................pg.65
2.5.1. Perioada 1950 – 2004............................................................pg.65
2.5.2. Sosiri / încasări turistice internaţionale (2005 – 2007)..........pg.67

Capitolul 3: Tendinţe în organizarea şi reglementarea turismului internaţional

....................................................................................................................pg.78

3.1. Nivele de implicare ale statului în reglementarea şi organizarea turismului

.....................................................................................................................pg.79
3.2. Premisele includerii turismului în politica economică.........................pg.88
3.3. Reglementări şi instituţii internaţionale................................................pg.89
3.3.1. Organizaţia Mondială a Turismului.......................................pg.91
3.3.2. Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii (WTTC).........pg.94
3.3.3. Reglementări ale U.E. în domeniul turismului......................pg.95
 3.3.4.Structuri comerciale în lumea turismului internaţional..........pg.96

PARTEA A II-a

Capitolul 4: Impactul turismului internaţional asupra economiei mondiale

...................................................................................................................pg.101

4.1. Implicaţiile turismului în procesul creşterii economice.....................pg.101

4.1.1. Turismul – mijloc de diversificare a structurilor economice şi de
valorificare a resurselor................................................................pg.102
4.1.2. Turismul – creator şi utilizator de venit naţional................pg.103
4.1.3. Turismul – creator de noi locuri de muncă.........................pg.105
4.1.4. Turismul – stimulator al investiţiilor..................................pg.107
4.1.5. Turismul – factor de atenuare a fenomenului inflaţionist...pg.109
4.2. Impactul turismului asupra mediului.................................................pg.111
4.3. Internaţionalizarea serviciilor turistice: factor al creşterii şi dezvoltării
economice contemporane......................................................................................pg.115
4.3.1. Rolul STN în procesul de internaţionalizare a serviciilor turistice
. .......................................................................................................pg.115
4.3.2. Impactul procesului de internaţionalizare a serviciilor turistice
asupra economiei mondiale...................................................................................pg.119
4.4. Rolul turismului internaţional în cadrul economiei mondiale............pg.121

Capitolul 5. Dezvoltarea serviciilor turistice în condiţiile globalizării economiei

..................................................................................................................pg.126

5.1. Globalizarea şi „noua economie”. Caracteristici generale.................pg.126

5.2. Turismul – componentă a procesului de dezvoltare sustenabilă în noua
economie ..............................................................................................................pg.131
5.3. Caracteristici definitorii ale globalizării în turism .............................pg.136
5.4. Tendinţe în turismul internaţional în condiţiile globalizării...............pg.137
5.5. Consecinţe ale creşterii turismului de masă.......................................pg.138
5.6. Activitatea turistică internaţională – activitate prin excelenţă globală
...................................................................................................................pg.141
5.6.1. Sectorul hotelier...................................................................pg.142
5.6.2. Restauraţia...........................................................................pg.144
5.7. Mutaţii majore prezente şi previzibile în viitor. Turismul la orizontul
secolului XXI........................................................................................................pg.145
PARTEA A III –a

STUDIU DE CAZ : Impactul turismului asupra economiei ţărilor mediteraneene

A) Dimensiunea economică a turismului în statele mediteraneene ..............pg.148

A.1. Principalele destinaţii ale turismului mediteranean. Prezentare generală.

...................................................................................................................pg.149
A.2. Potenţialul turistic al ţărilor din Bazinul Mediteranean.....................pg.150

A.2.1. Regiunea Europa Occidentală – Zona Mediteraneană.......pg.150

A.2.2. Ţări africane riverane Mării Mediterane.............................pg.188

A.2.3. Orientul Mijlociu – Regiunea Mării Mediterane................pg.204

B) Relaţia turism mediteranean – mediu înconjurător în condiţiile dezvoltării

durabile................................................................................................................pg.212

B.1. Acţiuni strategice de management în turismul zonei mediteraneene

Implementarea proiectului SMART.....................................................................pg.212
B.1.1. Asemănări şi deosebiri între cele trei zone: Muntele Pelion (Grecia),
Regiunea Etna (Sicilia – Italia), Marina Baixa (Valencia – Spania).....pg.214
B.1.2. Acţiuni pilot în zona Pelion................................................pg.216
B.2. Crearea de noi produse turistice. Implicarea planificării strategice a
turismului mediteranean........................................................................................pg.220
B.3. Proiectul de cooperare Euro-Mediteraneană : STRABON................pg.223

Concluzii

Bibliografie selectivă
B.
CUVINTE CHEIE

Servicii turistice, piaţă turistică, tour-operator, călătorie forfetară, potenţial turistic,

fluxuri turistice internaţionale, internaţionalizarea serviciilor turistice, societăţi
transnaţionale, globalizare, noua economie, dezvoltare sustenabilă, sector hotelier,
restauraţie, turism mediteranean, Proiect SMART, proiect de cooperare Euro-
Mediteraneeană STRABON.

C.
SINTEZE
ale părţilor principale ale tezei de doctorat
În contextul definirii prin analogie cu comerţul internaţional a unor concepte
specifice turismului internaţional şi identificând determinanţii fundamentali ai turismului
internaţional care permit cuantificarea legăturii dintre condiţiile economico-sociale şi
condiţiile specializării în turism, ca factori generatori ai fluxurilor turistice internaţionale,
lucrarea „Impactul globalizării serviciilor turistice asupra economiei mondiale. Studiu
de caz” îşi propune identificarea măsurii în care acest domeniu complex, cel al serviciilor
turistice, determină forţele motrice ale economiei mondiale şi conturează direcţiile prin
care strategiile de dezvoltare turistică se pot constitui în factori de dezvoltare durabilă la
nivel naţional, regional şi global.
În acest sens, lucrarea a fost concepută într-o structură care să faciliteze
înţelegerea fenomenului, abordându-se, pe rând, următoarele aspecte: locul serviciilor
turistice în economia mondială, rolul turismului în cadrul comerţului internaţional cu
servicii, tendinţe în organizarea şi reglementarea turismului internaţional, impactul
turismului internaţional asupra economiei mondiale şi dezvoltarea serviciilor turistice în
condiţiile globalizării economiei. . Abordarea teoretică este completată sugestiv cu
exemple practice, date statistice şi exemple concrete de iniţiative de acţiune, pentru a
valida realismul demersului analitic. În acest sens este adus în atenţie un studiu de caz
structurat pe două componente: „Dimensiunea economică a turismului în statele
mediteraneene” şi „Relaţia turism mediteranean – mediu înconjurător în condiţiile
dezvoltării durabile”.
CAPITOLUL 1 intitulat „Locul serviciilor turistice în economia mondială” se
realizează o complexă prezentare a pieţei serviciilor turistice, a conţinutului şi structurii
potenţialului turistic, cu accent pe rolul tour-operatorului şi al managerului în derularea
serviciilor turistice.
Până nu de mult, segmentarea pieţei turistice nu era necesară, deoarece produsele
turistice propuse erau simple. Diversitatea ofertei a făcut absolut necesară segmentarea
pieţei turistice. Turismul potenţial se află în prezent pus în faţa unei oferte nu numai
bogate, dar şi eterogene. Studiile marketerilor din turism au demonstrat că puţine
destinaţii turistice sunt universal acceptate şi dorite de consumatori. În consecinţă, se
impune ca, în urma segmentării pieţei turistice, să fie selectat segmentul ţintă pentru o
anumită atracţie turistică.
Confruntarea eterogenităţii ofertei turistice cu fiecare din modalităţile de
percepere a componentelor acesteia din punctul de vedere propriu categoriilor de turişti,
determină existenţa unei diversităţi de subpieţe turistice. Astfel, întreaga piaţă turistică
are caracteristicile unei pieţe fragmentate. Fiecare ţară, regiune, staţiune sau agenţie tour-
operatoare caută să ofere produse turistice specifice pentru a permite clientului să le
distingă dintre celelalte. Cu cât oferta depăşeşte mai mult cererea, cu atât ea trebuie să fie
mai diferită, mai nuanţată. Astfel, devine necesară alegerea grupului de consumatori
căruia îi poate fi destinat produsul turistic respectiv.
„Marketerii din domeniul turismului nu ar fi în măsură, având în vedere
diversitatea nevoilor şi dorinţelor turistice, să satisfacă într-un mod optim toate exigenţele
turiştilor efectivi şi potenţiali (cu toate că numeroase oferte turistice publicitare încearcă
să convingă consumatorii de contrariu). Tocmai de aceea, firmele turistice trebuie să
recurgă la segmentarea pieţei turistice, astfel încât să poată apoi să conceapă politici şi
strategii de marketing, corespunzătoare fiecărui segment de piaţă.
Pe plan mondial, cel mai utilizat criteriu de segmentare a pieţei turistice îl
constituie ţara de origine a turismului. Fiecare continent, fiecare stat este considerat ca o
subpiaţă (piaţă parţială) rezultând astfel o multitudine de pieţe turistice naţionale. Această
segmentare geografică este larg răspândită în practică deoarece segmentele de piaţă astfel
identificate se caracterizează prin măsurabilitate şi accesibilitate. În plus, aceasta
corespunde părerii potrivit căreia comportamentul turiştilor variază de la ţară la ţară.
Delimitarea pieţei turistice în funcţie de ţări reprezintă în turism varianta cea mai
simplă şi mai practică, pretându-se foarte bine unei prime localizări generale a pieţelor.
În cazul unei staţiuni turistice, segmentele de piaţă corespunzătoare acesteia sunt
vizitatorii de destinaţi (acei turişti care parcurg distanţe lungi pentru a locul de sejur),
vizitatorii regionali (acei turişti care locuiesc în zone apropiate de staţiune) şi rezidenţii.
Distanţa la care se află turiştii potenţiali faţă de destinaţia turistică este un factor
important deoarece, în general, cu cât aceasta se află mai aproape de segmentul de piaţă
ţintă, cu atât vor fi atraşi un număr mai mare de vizitatori.
În CAPITOLUL AL DOILEA, intitulat „Rolul turismului în cadrul
comerţului internaţional cu servicii ” se prezintă, o analiză cuprinzătoare a indicatorilor
activităţii de turism internaţional, cu accent pe mişcarea fluxurilor turistice internaţionale.
Fluxurile turistice internaţionale se formează pe baza şi pe direcţia impusă de
specializarea internaţională în turism şi evoluează ca urmare a accentuării acesteia. În
acest context, autoarea a extins teoriile care explică specializarea ţărilor în exportul de
bunuri materiale (îndelung studiată de economişti) asupra specializării în exportul de
servicii, pentru ca apoi să le adapteze la explicarea specializării în exportul de turism.
Tratarea respectivelor teorii nu a urmărit ordinea cronologică a apariţiei lor în şcoala
economică, ci importanţa acestora în raport cu fenomenul turistic.
Costul de producţie în turism cuprinde costul transportului, al cazării, al
restaurării şi al altor servicii şi mărfuri oferite în cadrul prestaţiei turistice. Pentru
accentuarea avantajului comparativ, la unele prestaţii turistice, ţările specializate în
domeniul turismului se preocupă de înnoirea permanentă a gamei de produse ce fac
obiectul specializării. La acestea se adaugă măsurile de creştere a productivităţii muncii
prin tehnicizarea unor prestaţii, ceea ce micşorează cheltuielile destul de mari cu forţa de
muncă din ţările dezvoltate. Inovaţiile tehnice şi organizatorice, aplicate în sectorul
turistic, sunt absorbite de infrastructură, activitatea de gestionare, promovare, distribuţie
şi comercializare. Creşterea ştiinţifică, aplicată la crearea de noi produse turistice,
amplifică eforturile de creare sau creştere a unui avantaj comparativ.
 Corelarea avantajului comparativ cu raportul calitate/preţ, pentru produsele
turistice de acelaşi fel, permite explicarea, în bună parte, a repartiţiei şi evoluţiei
fluxurilor turistice internaţionale. În privinţa raportului menţionat, noţiunea de calitate
este mai importantă, uneori la selecţionarea ţării de destinaţie turistică decât noţiunea de
preţ. De aceea ţări cum ar fi, de exemplu, Elveţia, Franţa, Anglia, Austria, reputate pentru
prestaţiile turistice de calitate înaltă, vor ocupa întotdeauna primele locuri în rândul
exportatorilor de turism, chiar dacă oferă prestaţiile turistice la preţuri superioare
concurenţilor. Posibilitatea de a obţine produse turistice de calitate ridicată reprezintă, de
fapt, pentru o ţară turistică, principalul avantaj comparativ, principalul mijloc de a lupta
cu concurenţa.
În CAPITOLUL 3, intitulat ” Tendinţe în organizarea şi reglementarea
turismului internaţional”, sunt prezentate principalele reglementări şi instituţii
internaţionale din domeniul turismului internaţional.
Turismul, la fel ca şi alte activităţi economice, se desfăşoară în interiorul unui
mediu modelat de o multitudine de forţe. Cererea şi mai ales oferta de turism
internaţional, adică localizarea celor două capete ale unui flux turistic internaţional sunt
influenţate de acţiunile şi politicile guvernamentale. Chiar şi cele mai atractive destinaţii
nu au valoare de piaţă decât în condiţiile existenţei unui cadru legal de organizare şi
funcţionare a industriei turistice naţionale, precum şi a condiţiilor adecvate cererii
turistice externe.
O categorie de forţe cu impact major asupra direcţionării circulaţiei turistice
internaţionale cuprinde ansamblul de politici, legi, reglementări şi alte iniţiative şi acţiuni
ale guvernelor care să favorizeze primirea fluxurilor de turişti şi desfăşurarea activităţii
economice.
„Rolul statului în turism trebuie apreciat în funcţie de posibilitatea sa de a obţine,
prelucra şi utiliza informaţiile referitoare la componentele menţionate şi de a le integra în
strategia dezvoltării economiei, în ansamblu”. Nu în ultimul rând, statului îi revine şi
funcţia de finanţator şi principal investitor în infrastructura turistică şi uneori chiar în
structurile materiale care valorifică patrimoniul turistic naţional. Imaginea unei ţări se
confundă, de cele mai multe ori, cu imaginea acesteia în calitate de destinaţie turistică.
De aceea, statul este primul interesat în a construi în jurul industriei turistice un mediu
atractiv, nu numai pentru vizitatori, dar şi pentru investitori şi parteneri politici şi
comerciali.
Un loc important în economia lucrării se acordă părţii a doua a prezentei teze de
doctorat, şi anume capitolelor 4 şi 5. CAPITOLUL 4 , intitulat „ Impactul turismului
internaţional asupra economiei mondiale” arată, în ce măsură turismul reprezintă
astăzi una dintre componentele esenţiale din sectorul terţiar. Apartenenţa turismului la
sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca
mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi
din particularităţile produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul unei armonioase
combinări de servicii cărora le corespund trăsături specifice şi mecanisme proprii de
utilizare. Impactul şi considerentele turismului asupra economiei mondiale evidenţiază
importanţa economică a acestui domeniu sub următoarele aspecte : diversificarea
structurilor economice; valorificarea resurselor; venitul naţional; crearea de noi locuri de
muncă; stimularea investiţiilor; inflaţie. Nevoia de adaptare permanentă a ofertei turistice
la cerinţele turiştilor constituie fundamentul procesului de diversificare a structurii
economiei oricărei ţări.
Implicaţiile economice ale turismului cuprind şi elemente care vizează o
valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activităţii turistice, cum sunt:
peisajul, clima, apele, flora, fauna, sau resursele antropice. Activitatea turistică asigură,
de asemenea, şi dezvoltarea unor zone mai sărace în resurse, prin realizarea unor
amenajări turistice, favorizând utilizarea pe plan local a diverselor resurse, a forţei de
muncă şi creând condiţii de viaţă mai bune rezidenţilor. Se conturează, astfel, rolul
turismului în dezvoltarea economico-culturală a regiunilor respective, determinând chiar
mutaţii în evoluţia acestora.
CAPITOLUL 5, „Dezvoltarea serviciilor turistice în condiţiile globalizării
economiei”, subliniază ideea necesităţii cunoaşterii tendinţelor ce caracterizează astăzi
turismul internaţional. Orice guvern care adoptă o politică în materie de turism şi orice
firmă care doreşte să-şi desfăşoare activitatea pe piaţa turistică internaţională, trebuie să
ţină seama de principalele tendinţe ce caracterizează această industrie , cum ar fi:
concurenţa între destinaţii, concurenţa dintre producătorii şi cea dintre distribuitorii de
produse turistice, numărul societăţilor multinaţionale din industria turistică, noile forme
de turism ce s-au dezvoltat în ultimii ani, etc.
În acest capitol se observă şi o analiză critică a efectelor şi caracteristicilor
definitorii ale globalizării în turism. În condiţiile în care într-o serie de state societatea
începe să recunoască efectele creşterii economice de tip liberal, îndeosebi în materie de
alterare a culturii şi mediului ambiant, este necesar să se ia în calcul şi să se analizeze
necesitatea unei reglementări stricte a sectorului turistic, chiar dacă acest lucru ar implica
limitarea numărului turiştilor sau încetarea extinderii ariilor turistice.
Punând în balanţă efectele imediate, pe termen scurt şi mediu ale dezvoltării
turistice (respectiv profiturile substanţiale) şi cele pe termen lung (degradarea mediului,
alterarea sistemului de valori tradiţionale ale popoarelor), se pare că actualul model de
dezvoltare este axat pe componenta financiară, astfel că este departe de a se caracteriza
prin sustenabilitate. În acest context, este necesar a se aplica modele de dinamizare
endogenă, unde structurile de decizie locale să fie implicate în cadrul proiectelor de
anvergură şi să joace un rol particular. În felul acesta de rezultatele din activitatea
turistică va beneficia populaţia statelor care dezvoltă şi se implică în astfel de activităţi şi
se vor reflecta printr-o creştere a calităţii vieţii, printr-o mai bună distribuţie a rezultatelor
macroeconomice.
Actualul model global de dezvoltare accentuează decalajele între state şi între
clasele sociale, iar turismul, în calitate de componentă a programelor şi strategiilor de
dezvoltare, nu face decât să ajute la concentrarea profiturilor în mâna unor grupuri de
interese. Faptul că anumite ţări sau regiuni sunt atractive din punct de vedere turistic, le-a
dat acestora o şansă în plus în lupta pentru supravieţuire. Poate unul dintre cele mai
importante merite ale turismului este însă promovarea schimburilor culturale, a păcii, a
înţelegerii între popoare şi a ideii de „comunitate globală”. Mulţi văd în turism un mijloc
de salvare a economiei naţionale, ceea ce este o greşeală, căci o economie „sănătoasă” nu
poate depinde doar de un sector economic. Ţările care depind în exclusivitate de turism
sunt considerate medii fragile, şi orice eveniment exterior care influenţează negativ
turismul, poate avea efecte devastatoare asupra lor.
Partea a treia a lucrării, Studiul de caz : Impactul turismului asupra economiei
ţărilor mediteraneene este cel care măsoară capacitatea de punere în practică a
cunoştinţelor teoretice, dar şi a capacităţii de cercetare aplicată. Analiza dimensiunii
economice a turismului în statele mediteraneene este făcută pe parcursul a vreo 70 de
pagini prin aplicarea unora dintre conceptele sau modelele teoretice prezentate anterior şi
cu date la zi. Se remarcă în acest capitol analiza pe regiuni (Europa Occidentală, Ţări
africane sau Orientul Mijlociu) a potenţialului turistic al ţărilor din Bazinului
Mediteranean, din punct de vedere al ponderii indicatorilor T&T în PIB , al exportului
turistic sau al contribuţiei turismului din ţările analizate la creşterea PNB mondial.

La Marea Mediterană, unde diversitatea si comunul coexistă, turismul, ca unul

dintre sectoarele economice de vârf din regiune, a întâmpinat cel de-al treilea mileniu, la
răscrucea unor decizii importante. Pentru a-si menţine şi îmbunătăţi statutul în arena
mondiala a turismului, regiunea mediteraneana trebuie sa-si repozitioneze eficient
sectorul turistic în contextul schimbărilor care apar în lume. Spre acest scop,
restructurarea produsului său turistic, al industriei si pietei in cadrul dezvoltării sustinute
si prin stabilirea de aliante strategice (marketing cooperativ, societati mixte) este cruciala
pentru prosperitatea viitoare a Mediteranei. Pentru ca orice tip de restructurare sa aibă un
succes de durata, regiunea mediteraneana va trebui, de asemenea, sa depăşească
problemele de instabilitate politica, terorism si fundamentalism religios, care au afectat
turismul mediteranean in trecut. Un drum greu, dar stimulant se întinde in fata tarilor
mediteraneene in căutarea acestora a unui loc puternic si de durata in turismul mondial.

Analiza practică se încheie cu câteva exemple privind relaţia turism mediteranean

– mediu înconjurător în condiţiile dezvoltării durabile cu accent pe asemănările şi
deosebirile între cele trei zone: Muntele Pelion (Grecia), Regiunea Etna (Sicilia – Italia),
Marina Baixa (Valencia – Spania) , dar şi pe crearea de noi produse turistice şi pe
implementarea de noi proiecte privind planificarea strategică a turismului mediteranean
(Ex: Proiectul de cooperare Euro-Mediteraneană : STRABON). Prezentarea se
caracterizează din nou prin economie de mijloace şi claritate.
D.
CURRICULUM VITAE

Nume şi prenume : YIANGOU FLORINA

Data şi locul naşterii : 26-06-1964 , Bucureşti

Cetăţenia : Română şi Cipriotă

Stare civilă : Căsătorită , doi copii

Adresa : Str . Bella-Pais , nr . 4 , 4180 Ypsonas , Limassol , Cipru

tel . 00357-25-392031 , 00357-99-409092 , fax : 00357-25-713871
email : florinay@cytanet.com.cy , florina@zeus.com.cy

Studii :

1978-1982 : LICEUL DE MATEMATICĂ-FIZICĂ nr. 4 ,

Bucureşti (Măgurele)

1982-1986 : ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - Bucureşti ,

Facultatea : Comerţ

1988-1989 : THE LONDON CHAMBER OF COMMERCE -

Londra , U.K., Specializare : Contabilitate ,

1994-1995 : THE CHARTERED INSTITUTE OF BANKERS -

Canterbury , Kent , U.K. , Specializare : Contabilitate
Cursuri postuniversitare
1995-1996 : THE CHARTERED INSTITUTE OF BANKERS -
Canterbury , Kent , U.K. , Specializare : Management ,
Cursuri postuniversitare

2004 - ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - Bucureşti ,

Facultatea : Relaţii Economice Internaţionale , Specializare :
Turismul internaţional – Doctorat în curs .

Experienţă : 1 . CONTABIL , Compania Naţională de Panificaţie , 1987-1991 ,

2 . DIRECTOR GENERAL , Societatea comercială Sypal Ltd .

1991-1998 ,

3 . CONTABIL ŞEF , Marlow Navigation Ltd . , German off-shore

company , 1998-2000 ,
 4 . DIRECTOR ECONOMIC , Zeus Travel Ltd. – Tour Operator .
Din anul 2000 şi pînă în prezent .

Alte funcţii :

Preşedinte al asociaţiei PRO-ROMÂNIA , care activează în Cipru şi care

este formată din absolvenţi ai facultăţilor din România ( români şi străini)

Membră a Comisiei de conducere al Asociaţiei Investitorilor în România

(oameni de afaceri ciprioţi).

Iniţiatoare şi membră a colectivului de editare a publicaţiei : Foaie de inimă ,

minte şi literatură , singura publicaţie în limba română din Cipru .

Alte activităţi : Participare la seminarii pe teme economice şi de armonizare la

U.E. , turismul internaţional , publicarea de articole în ziare şi reviste de
specialitate

Alte abilităţi : comunicare , organizare şi conducere a unui grup sau echipe de

oameni , dinamism şi spirit întreprinzător .

Limbi străine cunoscute : Greacă , Engleză , Rusă (scris,citit,vorbit) .

Cunoştinţe calculator : Word , Excell , Advanced Excell for Managers ,

Advanced Unix for Accounting ,