DAVID CONSTANTIN

DOR DE MUNŢI

- 2004 -

1
Această carte conţine o parte din cântecele mele
compuse între anii 1995 – 2004 şi înregistrate pe
CD-uri în volumele nr. 1/2002, nr. 2/2003 şi nr.
3/2004, ale căror texte şi muzică îmi aparţin.
Pentru că unele dintre cântece, de-a lungul
anilor, au fost transmise eronat, dau astfel
posibilitatea celor care îndrăgesc cântecele de
munte să afle cine este autorul şi cum arată ele în
realitate.
Dedic această carte muntelui care m-a inspirat
precum şi tuturor celor care îl iubesc şi lângă care
am trăit clipe minunate şi amintiri frumoase de-a
lungul anilor, celor care mi-au daruit cel mai
frumos dar - PRIETENIA.

DAVID CONSTANTIN
Octo
mbrie 2004

2
DOR DE MUNTI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Când frunze se aştern covor peste pământ

Când şoapte de izvoare, se pierd în adieri de vânt
Când munţii se înalţă cu crestele în nori
Când brazii se trezesc pe cărări de dor

Când trenurile duc în cele patru zări

Când gândurile toate zbor în depărtări
Când gările ne-aşteaptă să revenim mereu
Când pentru noi, au doar un singur traseu

Când aşteptăm fiorii la clipa întâlnirii

Când ne-ntâlnim suntem în culmea fericirii
Când parcă timpul s-a oprit, iar ceasul stă pe loc
Când trenul merge-ncet parcă ar fi un melc

Ne e dor de munţi
Ne e dor de cărări
Ne e dor de cabană
Când soarele răsare
Când freamătă pădurea
Când visele-n zori se destramă

3
ALERGI PRIN ZĂPADĂ

Muzică şi text
DAVI CONSTANTIN
1996

Strâng în mâini încet, un bulgăre de nea

Privind spre tine îl arunc usor
Nu te nimeresc de necaz suspin.
Iar tu fugi de mine în râs cristalin

Încerc să te ajung, dar nu pot să te prind

Deşi eşti aproape nu pot să te ating
Dar aluneci şi cazi te afunzi în zăpadă
Te cuprind în braţe ca pe o pradă

Încerci să te scoli, să te scuturi puţin

Vrei să te ridici dar de mână te ţin
Ne privim în ochi,răsuflarea ţi-e caldă
Şi în sărutări, ne-nvelim în zăpadă

Alergi prin zăpadă, ninsoarea e deasă

Nici nu ştii când ninge, cât eşti de frumoasă
Pe părul tău lung, iarna-şi aşterne
Fulgii de nea în şiraguri de perle

4
CINE NU IUBEŞTE MUNTELE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995
Cine nu iubeşte muntele
Nu va şti niciodată ce e mai frumos
Nu va şti nicicând cei un vis împlinit
Şi toate-i vor părea străine şi fără rost

Cine nu iubeşte muntele

Nu va şti niciodată ce-i dincolo de zare
Nu va simţi fiorul înălţimilor
Nu va fi niciodată mai aproape de soare
Mai aproape de soare

Cine nu iubeşte muntele

Nu va simţi niciodată freamătul brazilor
Nu va urca nicicând tainice cărări
Nu va fi niciodată călător

Cine nu iubeste muntele

Nu va şti niciodată cu adevărat a iubi
Nu va şti nicicând ce-i prietenia
Nu va avea niciodată amintiri
Amintiri

Veniţi acum
Prietenii noştri de drum
Noi toţi ce muntele-l iubim
Veniţi împreună să fim

5
INIMĂ DE MUNŢOMAN

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Toamna e târzie, zilele mă dor

Plouă peste toate cu lacrimi de dor
Frunza-ncet adie şi în vânt se stinge
Mă dor chiar şi brazii, când roua-i atinge
Mă doare şi vântul, soarele-n amurg
Mă dor şi izvoare ce din ochi îmi curg
Mă-ntristează munţii, povestind balade
Mă doare când luna cade în cascade

Mă doare şi noaptea, stelele pe bolţi

Tremur când e ruptă, o floare de colţ
Mă-ntristează norii, când îi văd plângând
Mă dor chiar şi zorii, când păsări-i ating
Mă doare când stânca, s-a îndrăgostit
Şi a-ntrerupt zborul unui alpinist
Mă doare pădurea şi albastre seri
Mă-ntristează iarna ca-ntrerupt cărări

Inimă, inimă de munţoman

Inimă, suflet trecător prin ani
Veşnic călător, obosit de drum
Biet risipitor, în al vieţii fum

6
DAR POATE NU MAI SUNT CUVINTE

DAVID CONSTANTIN
2002

Au trecut anii, timpul zboară

Eram frumoşi, eram tineri
Îmi amintesc a fost o vară
Cea mai frumoasă dintre veri
Ne înâlneam în zori în gară
Gălăgioşi în tren urcam
Nu ne păsa de-nghesuială
Cu gândul doar la munţi eram

Eram prietenoşi şi sinceri

Doar din priviri ne cunoşteam
Iar dacă aveam şi o chitară
Doamne ce fericiţi eram
Daca erai timid sau singur
Ori plictisit dacă erai
Dacă n-aveai nici chef, nici voce
După un rom de toate aveai

Aveam un dor ce nu se stinge

Nici chiar acum când e târziu
Acum când peste tâmple-mi ninge
Aş vrea din nou prin munţi să fiu
Dar când în munţi se lasă seara
Iar soarele e în amurg
Aud parcă şi-acum chitara
Şi cîntecele înca-aud

7
Dar poate nu mai sunt cuvinte
Şi-n noi ubirile-au apus
Dar ne aducem înca-inte
Vroiam să fim pe munte sus

ÎN AMURG

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1998

În amurg, în amurg
În amurg, în amurg, în amurg
Umbrele serii lin se scurg
Lin se scurg, lin se scurg, lin se scurg

În munţi, în munţi
În munţi, în munţi, în munţi
Stele se-aprind prin brazii tăcuţi
Brazi tăcuţi, brazi tăcuţi, brazi tăcuţi

În depărtări, în depărtări
În depărtări, în depărtări, în depărtări
Se sting încet rănite zări
Rănite zări, rănite zări, rănite zări

În amurg , soarele-i stingher

În amurg, cărările se pierd

În amurg, umbre se scurg

Zările pier, soarele-i stingher

8
PAŞII

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2002

Paşii se duc, paşi se întorc

Pe nesfârşitele cărări, sunt veşnic pe drum
Uneori şovăiesc, alteori se opresc
La răscrucea unor drumuri, la răscrucea dintre vieţi

Paşii se duc, paşi se întorc

Rătăcind printre amintiri, printre doruri şi străini
Uneori sunt tăcuţi, alte ori amăgesc
Ca o punte de speranţă, între adio te iubesc

Paşii se duc, paşi se întorc

Se aştern în înfinit, se cern între cer şi abis
Uneori sunt grăbiţi, alteori visători
Vin ca zânele în vis, efemeri ca nişte nori

Paşii se duc, pasi se întorc

Gări târzii de mult uitate, trenuri care nu mai vin
Uneori zâmbitori, alteori fără glas
Aduc cu ei o îmbrăţişare,o lacrimă de bun rămas

Paşii se duc, paşi se întorc

În urma lor rămîn ecouri, în urma lor visele mor
Uneori cunoscuţi, alteori par străini
Ca o umbră trecătoare, între şansă şi destin

9
VINO CU NOI LA MUNTE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1998

Era dimineaţă, pe-un peron banal

Gara parcă era un furnicar
Toţi erau grăbiţi, nu păreau normali
Cărau la bagaje, parcă erau hamali
Se căutau gălăgioşi din priviri
Se-mbrăţişau râzând la întâlniri
Tu te întrebai, oare de n-ai nimerit
Într-un târg de păsări cu mii de colivii

Te-ai sculat devreme şi-ai plecat grabit

Cei cu care plecai nu au mai venit
Singur nu ştiai ce să faci mai întâi
Să te-ntorci acasă sau să rămâi
Te-ai urcat în tren, de-abia ai avut loc
Ţi-ai spus fie ce-o fi, merg la noroc
Era o zi frumoasă, senină de vară
Mergeai la munte pentru prima oară

Trenul a plecat şi-a apărut nasu’

Nu aveai bilet si te-nroşisei ca racu’
Ai început să te bâlbâi, ţi-ai revenit apoi
Când cei din vagon au strigat, si el e cu noi
Te-au luat dupa umeri,te-au chemat lângă ei
Nici nu gîndeai că vor fi prietenii tăi
Erau veseli, cântau, aveau şi-o chitară
Cântece de munte ce le-auzeai prima oară

10
Anii au trecut, acum zâmbeşti
Când vezi câte unul parcă-i pierdut
Aşa ai fost şi tu la început
Te uiţi la el şi îl priveşti
De tine îţi reaminteşti
Te-apropii de el şi îi spui ceva
Când eşti în gară mereu îţi aminteşti
Cuvinte banale ce le-ai auzit cândva

Vino, cu noi la munte

Vino, pe creste cărunte
Nu te gîndi dacă va fi frumos sau bine
Urcă-te-n tren şi totul va veni de la sine
Vino, cu noi în munţi
Vino, freamătul pădurii s-asculţi
Pe cărări ascunse în umbra brazilor
Sus, pe înălţimi vei simţi vraja munţilor

DAR NU-S NORMALI

Muzică si text
DAVID CONSTANTIN
1995
Oriunde te-ai afla, în lumea asta mare
În sat sau la oraş, pe plajă sau cărare
Întri în panică şi te trec fiori
Când auzi adesea, printre trecători

Când ne-ntâlnim în gară, de dimineaţă-n zori

Şi dintr-o dată gara-i, prea mică pentru noi
Se uită toţi la ceas, căci timpul trece greu
Oftând cu nerăbdare, i-auzi spunând mereu

11
Cei ce nu-nţeleg, vraja muntelui
Şi mă-ntreabă adesea, de ce plec hai-hui
Le răspund că-n munţi, soarele-i mai cald
Numai pentru atât, sunt montaniard

Dar nu-s normali, dar nu-s normali

Cară la bagaje,parcă-ar fi hamali
Dar nu-s normali, dar nu-s normali
Când se urcă-n tren, loc nu mai avem

TRENUL DRAGOSTEI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1997
Îmi amintesc, era-ntr-o vară
O dimineaţă,o zi banală
Într-o gară.
Erai grăbită spre peron
Şi aşteptai să urci pe scară
În vagon
Ţin minte că te-am ajutat
Să urci ruxacul ţi l-am luat
Şi ai zâmbit
L-am luat ca pe-un compliment
Din nou,când în compartiment,
Ne-am reîntâlnit
Te-am întrebat,mergi la Predeal
Priveai ca un copil pe geam
N-ai auzit
Pe culoar,geamul coborât
Iar păru-ţi adia în vînt
Lung, despletit

12
Te-am întrebat de mergi cu noi
Mai este un loc,pentru-amîndoi
Dar ai tăcut
Şi în cîntece de chitară,
Amîndoi în aceeaşi gară
Am coborât
Păream un cuplu fericit
Iar verile ni le-am dorit
Fără sfârşit
Credeam că dragostea va fi
Un tren ce nu se va opri
La infinit
Şi ne simţeam tot mai aproape
Şi ne-o doream eternitate
Dragostea
Şi ne doream o gară a noastră
O gară ce să-nsemne acasă
El şi ea
Îmi amintesc zâmbetul şters
Nu a fost greu, am înţeles
Că s-a sfârşit
Şi pentru o clipă am crezut
Că pot tristeţea să-mi ascund
Şi am zâmbit
De atunci în fiecare vară
Aştept doar un peron, o gară
Doar un tren
Un tren ce dragostea îl cere
Un tren ce are-ntârziere
An de an
Când peste ani, ne vom întreba
Dacă nu greşeam, oare cum era
Eram poate şi-acum

13
Poate pe-acelaşi drum
Poate-împreună, eram amîndoi
Atunci pentru noi, n-a existat cedează
Acum e târziu, acum nu mai contează
C-ai fost de vină tu
Sau poate numai eu
Sau trenul care are, alt traseu

DOAR O SECUNDA

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2000

Dacă doar o secundă, numai o secundă

La tine mă gîndesc,simt că-nebunesc
Şi uit de mine

Dar gîndurile tale pentru mine sunt străine

Aş da orice doar oclipă la mine să te gîndeşti
Ştiu că poate nu însemn nimic pentru tine
Sunt doar un nebun ce-în taină te iubesc

Dacă doar o secundă, numai o secundă

Pe stradă te-ntâlnesc,simt că mă rătăcesc
Şi uit de mine

Ce vină ai tu că-mi ieşi mereu în cale

Ce vină au paşii mei ce spre tine vin
Tu treci mereu zâmbind nepăsătoare
Iar eu rămîn trist în urma ta şi suspin

14
Dacă doar o secundă,numai o secundă
În ochi te privesc,simt că ameţesc
Şi uit de mine

Dar drumurile noastre-n taină se întâlnesc mereu

Şi zilele se scurg banale în acelaşi decor
Doar tu zâmbeşti într-una iar trist sunt numai eu
Ce doar când te privesc, mă topesc de dor

NU TE MAI IUBESC

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Nu te mai iubesc, poţi s-o spui oricui

Nu e vina mea, poate a nimănui
Dar dacă crezi
Doar o singură noapte de dragoste
Îţi dă dreptul să-mi calci, sentimentele

Ochii mi-au secat, nu pot să mai plâng

Nu te mai visez, am uitat să mai râd
Dar dacă crezi
Că poţi face din valuri şi nisip
Un castel de granit,te-ai amăgit

Nu te mai cunosc, eşti altcineva

Nu te recunosc, oare ne-am întâlnit cândva
Când prin părul tău
Toamna-şi plângea frunzele moarte trist
Şi pentru tine credeam,că numai eu exist

15
Am simţit târziu că nu mai iubit
A fost doar un joc poate asta-i dorit
Să fii doar o frunză
Ce o leagănă vântul în dor pătimaş
Sărutând pământul,strivită de paşi

LA ŢĂRMUL MĂRII

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1998

La ţărmul mării valurile aduc

Trupuri de scoici ucise şi de alge
Când soarele în flăcări coboară în amurg
Iar pescăruşi ţipă printre catarge.
Şirul de paşi tăcuţi marea încet l-a şters
Speranţe pe nisipul ars de soare
O ultimă amintire, o urmă pe nisip
Deşi valul a şters-o încă, doare

Se lasă înserarea tăcut şi trist alai

Ziua se stinge rănită şi moare
Din larg spre ţărm vin valuri ce par sălbatici cai
Ce ies cu coamele albe din mare
Meduzele par lacrimi ce cad pe-al mării fund
Corăbiile noastre se scufund
Suntem două clepsidre, într-un târziu amurg
Din care ultime lacrimi se scurg.

Şi-mi amintesc de veri pormise

Când ne făceam atâtea vise
Sărutul tău de gust amar şi sare

16
De valul mării înspumat
Ce într-o clipă a destrămat
Un legământ uitat
Pe-un ţărm de mare
Şi-mi amintesc adeseori
Când ne găsea soarele-n zori
Privind în nopţi la stele căzătoare
Eram o singura fiinţă
Şi-aveam o singură dorinţă
Când uneori cădea o stea în mare.

ADORM CU TINE ÎN GÎND

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Dintre atâtea vise ce sau stins

Unul singur arde-n dor aprins
În nopţi când mă-mbrăţişezi
Nu ştiu oare de mă crezi
Plîngând, adorm cu tine-n gând

Toamne trec frunze se pierd în vânt

Speram să te pot scoate din gând
Crede-mă nu mi-e uşor
Amintirile mă dor
Plîngând, adorm cu tine-n gând

Va veni şi clipa când ţi-e greu

Şi ai vrea să plângi la pieptul meu

17
Dar atunci va fi târziu
Lânga tine n-am să fiu
Plângând, adormi cu mine-n gând

NOAPTE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1999

Noapte,
Vis care desparte
Lacrima de dor
Zâmbet de fior

Şoapte,
Ecouri în noapte
Destrămînd în zori
Vise care dor

Noapte,
Rătăcind departe
Şoapte de mister
În amurg stingher

Şoapte,
Amăgiri în noapte
Clipe-n care pier
Sărut efemer

Noaptea e mai uşor

La lumina stelelor
Când te-mbrăţişez

18
Să cred că visez
Noaptea e mai uşor
La lumina stelelor
Când brazii foşnesc
Să-ţi spun te iubesc

PETALE DE NEA

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Când se vor scutura, petalele de nea

Vor cade în zadar, lacrimi de nor hoinar
Imagini ce se pierd, din mersul unui tren
Trec zilele bizar, file în calendar

Când veşnice zăpezi, vor cade peste noi

Şi vom rămâne singuri, doar noi doi
Vom fi ca doi eroi, în final de poveste
Vom fi ca doua urme ce s-au pierdut pe creste
Când viscolul iubirii va spulbera speranţa
De-atâta fericire, vom fi doua văpăi
Vor cade ploi de stele şi cascade de vise
Când soarele iubirii va răsări în noi

Când ceaţa amintirii şi roua dimineţii

Când lacrimi de tristeţe, pe chipuri lin se scurg
Vom fi ca două şoapte care se pierd în noapte
Izvoare care curg, într-un târziu amurg

Acum doar ne privim suntem ca doi străini

Şi tot ce a fost doar vis, e searbăd, vag şi trist

19
Vom trece amîndoi, stingheri doar tu şi eu
Precum două culori, pe-un pod de curcubeu

TE AŞTEPT

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2003
Inima-i un sloi de gheaţă
Sufletul îmi este greu
Paşii mei se pierd în ceaţă
Iar prin munţi sunt numai eu
Vraja nopţilor de vară
Ne îmbrăţişa pe amândoi
Îmi amintesc ultima seară
Când a plecat unul din noi

Paşii mei se pierd în zare

Sunt o umbră în amurg
Printre stele căzătoare
Numai eu şi brazii plâng
Visele încet se sting
Amintiri se risipesc
Rătăcesc ca frunza-n vânt
Doar la tine mă gîndesc
Sus pe creste ce se pierd în nori
Ţi-am spus că te iubesc
Ne sărutam cuprinşi de dulci fiori

Acum când doar o clipă

La tine mă gândesc
Chiar dacă ştiu că n-ai să vii
Eu tot te aştept

20
SĂ NE AMINTIM

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995
Să ne-amintim de munţi cu nostalgie
Să ne-amintim de noi cu melancolie
Eram ca brazii verzi, tăcuţi
Acum suntem doi munţi cărunţi
Să ne-amintim de munţi cu nostalgie

Să ne-amintim de nopţile de vară

Când strânşi în jurul focului priveam
Cum se pierdeau spre cer scântei
Stele sclipeau în ochii tăi
Şi-un cântec de chitară îngânam

Să ne-amintim de serile de iarnă

Când în cabană focul încet trosneşte
De lângă sobă afară priveam
Cum flori de gheaţă cresc în geam
Cum ninge, totu-i alb şi viscoleşte

Să ne-amintim de zările albastre

De lacrimile norilor hoinari
De crestele veşnic cărunte
De visele albe din munte
De şoaptele din inimile noastre

21
IUBITO …PLOUA IAR

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1998

Iubito, plouă iar

Plouă ca-n alte dăţi, ploi repezi de vară
Sau în toamne târzii
Când te aştept să vii
Desculţi amândoi să alergăm prin ploi
Mână de mână, doar noi doi

Iubito, plouă iar

Pentru unii-i bizar, pentru alţii-i normal
Sunt doar banali stropi de ploaie
Lacrimi de nor hoinar care cad în zadar
Se strivesc de asfalt se desprind în culori
În sclipiri de diamant

Iubito plouă iar

E toamnă târzie si vântul adie
Plouă trist şi rar
Vino cu mine dacă te plictiseşti
N-o să-ţi pară rău stiu multe poveşti
Fac totul ca să te scot din casă

Iubito plouă iar

Pune-ţi o dorinţă cum mi-am pus şi eu
Să fim împreună o singură fiinţă
Un singur cuvânt în vise şi gând
Oriunde şi oricând numai tu şi eu
Vino iubita mea doar cu mine să fii

22
Mână de mână vom pluti
Printre stele şi galaxii
Vino iubita mea
Şi-am să-ţi pun stele-n plete
Şi-am să te plimb pe Calea Lactee
Cu Carul Mare tras de comete
Vino iubita mea şi fericiţi să fim
Ne vom alege o stea albastră
Pe care să trăim
Vino iubita mea şi-n loc de vereghetă
Am să-ţi dăruiesc un inel
Alege-ţi tu o planetă
Vino iubita mea

NUNTA IN BUCEGI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

La cabana de pe creastă
Printre brazii cei cărunţi
A-nceput povestea noastră
O poveste depre munţi.
Amândoi cu-aceeaşi taină
Amândoi c-un gând ascuns
El s-a îndrăgostit de-o Doamnă
Ea s- a îndrăgostit de Sfinx

Babele şi cu Bătrâna
Au acum motiv de bârfă
Jepii Mari şi Jepii Mici

23
Trag cu urechea şi le-ascultă
Căci de când cu ştirile
Banale de la radio
Au ocazia să afle
Noutăţi de pe platou.

Numai Omul liniştit

Stă semeţ, privind în zare
Ca o strajă, neclintit
Printre razele de soare
Când aude aşa minune
Pe schiuri el se avântă
Strigînd cât îl ţine gura
„Pârtie sunt naş la nuntă ”
Doar Moraru-i supărat
Nimeni nu ştie ce are
Nici chiar Valea Dorului
Nu-i aduce alinare
Baba Mare îi trimite
Un răvaş în corn de ciută
„Pregăteşte-te iubite
Suntem invitaţi la nuntă ”
Şi călugării din Schit
Aud vestea din Bucegi
Prin troiene au venit
Traşi de-o sanie cu cerbi
Să-i cunune să-i unească
Dacă aşa e voia lor
Căci ei sunt cei ce botează
Toţi copiii munţilor

24
Şi-ntâmplarea cu cabana
De care v-am povestit
Mă-ntrebaţi unde-i morala
Sincer mă întreb uimit
Mă gândesc mă uit la mine
Şi la voi, la noi, la toţi
De sunt ei părinţii noştri
Iar noi toţi copii, nepoţi.

Şi-am fost invitat la nuntă

Chiar cavaler de onoare
Şi-am băut un rom cu Omul
Şi-am dansat cu Baba Mare
Şi-am aflat atunci morala
Cred că-i lesne s-o ghiciţi
Ai să ai copii de piatră
Dacă în munţi te măriţi

Prietenia-i sfântă
Darul cel mai sublim
Oriunde la cabană
Prieteni toţi să fim
Prietenia-i totul
Să ştim s-o preţuim
Să umplem paharul
Să golim paharul
Şi să ne-nveselim.

25
UNEORI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Uneori, uneori sunt singur pe alei

Uneori, uneori aud paşii tăi
Mă opresc în loc, privirea îmi întorc
Şi-al frunzelor covor
Se-aştern sub paşi uşor

Uneori, uneori când noaptea e târzie

Uneori, uneori când vântu-ncet adie
Pe-al mării ţărm pustiu, nisipu-i încă cald
Iar şirul lung de paşi
Îl şterge-al mării val

Uneori, uneori privesc întinsa mare

Uneori, uneori când soarele răsare
Nisipul pare aur iar valul de cleştar
Meduzele par lacrimi
Ce curg dar în zadar

Uneori,uneori când mă trezesc în zori

Uneori,uneori când sunt plin de fiori
Cred că eşti lângă mine spre tine mâna-ntind
Cu ochi-nchişi te caut
Şi-ncerc să te ating

26
DACII

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2002

Din vremuri uitate ce-au apus

Au rămas ecouri peste ani
Se aud venind de sub pamânt
Strigăte de daci

De la greci pân-la romani

Ne-au dat nume de barbari
Nu am fost nomazi în vânt
Am trăit pe-acest pământ
Între Dunare şi fraţi
În leagănul din Carpaţi
Lângă codri cei bătrîni
Şi legende din străbuni

Fluierul şi ciutura ulciorul de lut

Doina şi balada nu s-au pierdut
Veacuri uitate au biruit
Dacii n-au pierit

Cei ce n-au ştiut ce-s dacii

Şi-au călcat acest pământ
Au ştiut ce este teama
Şuierînd prin cap de lup
Au văzut ce e curajul
Să ai inimă de leu
N-au ştiut dacă barbaru-i
Muritor sau Dumnezeu

27
N-au înteles regi, popoare
Peste Dunare trecând
De ce mor dacii râzând
Cu tarâna-n pumni strângând
De ce cad în luptă dacii
Pentr-un petec de pământ
Pentru alţii, munţi şi piatră
Pentru daci pământul sfânt.

Şi prin pulbere şi veacuri

S-au stins regi, imperii mari
Dar n-au înteles vreodată
Care-s daci, care-s barbari

Bucime răsună
Peste muntii-nalţi
Dacii n-au pierit
Dacii sunt în Carpaţi

CÂND PRIVESC ÎN OCHII TĂI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Când privesc în ochii tăi, albaştri ca marea

Parcă-aş fi tăcutul sfinx, visând depărtarea
Mă cuprinde un dor, un tainic fior şi-o speranţă
Pe-al gării peron, sunt singur planton, pentru-o viaţă

28
Când privesc în ochii tăi, albaştri ca marea
Văd şiruri lungi de cocori ce-ntunecă zarea
Văd amurguri de stele şi flori ce cad peste noi
În al vieţii banal decor, suntem simpli eroi.

Când privesc în ochii tăi, albaştri ca marea

Văd cum te strîng la piept cu ardoarea
Soarelui ce-mbrăţişează albastre zări
Şi-a ţărmului pustiu, ce sărută mări.

Când privesc în ochii tăi,albaştri ca marea

Văd cât de tristă şi grea este aşteptarea
Viselor noastre târzii, pierdute cărări
Castele de nisip, risipite-n zări

Când privesc în ochii tăi, albaştri ca marea

Pe coperta vieţii noastre, s-a aşternut uitarea
Frunzelor ce cad grăbite din păr de toamnă
E prea târziu iubio, sunt un om de zăpadă.

Te-aştept să vii iubito, cu razele de soare

Să luminăm cărarea vieţii-n doi
Te-aştept cu nostalgia fulgilor de zăpadă
Şi cu ale verii trecătoare ploi.

ELITE
Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1999

Într-o lume-n care înseamnă ceva

Să fii mare, să fii cineva
Auzi în jur cum cu toţii spun

29
Că este un as, că este cel mai bun
Adesea dorim să fim în locul lor

Nu contează cum, de-i greu, dacă se poate

Deşi mulţi încearcă puţini reusesc
Să-ajungă pe culmi, să-ajungă departe

Visăm uneori cu ochii deschişi

Iar visele noastre parcă prind aripi
Că suntem tari, suntem de neânvins
Iar toate dorinţele devin idealuri
Nu înţelegi, degeaba îţi explic
Ei nu sunt zei, sunt ca noi muritori
Pe când tu stai pe loc şi nu faci nimic
Ei aleargă spre culmi, ascunse-n nori

Elite, elite
Ideal visat de cutezători
Elite, elite
Cunună de lauri pentru învingători.

CONDAMNAŢI CA ÎNDRĂGOSTIŢI
Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Stelele clipesc, noaptea e târzie

Dansăm amândoi ultima melodie
Suntem doar noi doi şi am dori să fie
Noapte şi iubire pentru veşnicie

30
Şi am dori ca noaptea, lungă să ne pară
Ca la Polul Nord, o noapte polară
Şi am dori iubirea să nu se sfârşească
Să rămînem veşnic îndrăgostiţi pe viaţă

Ne iubim într-una mai mult ca acum

Chiar de stelele se vor face scrum
Suntem numai noi în noaptea polară
Singuri,amândoi în emisfera boreală

Condamnaţi pe viaţă ca îndrăgostiţi

Fără nici o şansă de-a fi despărţiţi
Nu vor fi recursuri nu vor fi decrete
Vom fi fericiţi şi făr’de regrete

FABULA – CIINELE SI CALUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Zarvă mare în ogradă, se-aude larma mulţimii

Se ceartă cu mic cu mare, parcă au toţi orbul găinii
Unii fac, alţi stau degeaba, mulţi se plimbă fără rost
Dacă e făcută treaba, nu contează cine-au fost

Zise câinele spre cal :-,,Am un văr la Polul Nord

Trage cât zece ca tine, ah ce mare dobitoc’’
Zâmbind, calul âi răspunse :-,,Însă trage cu folos
Pe când tu, legat de-un lanţ, tragi şi latri ca un prost’’

,,-Pe cine duci tu amice, ca şi mine eşti legat

Şi mai iei şi nişte bice, ce te mână-n lung şi-n lat

31
-Ai dreptate zise calul, dar mă plimb în sus şi-n jos
Pe când tu stai doar în cuşcă şi te guduri pentr-un os’’

Peste toată hărmălaia dintre aceste animale

Încetă deodată cearta câteva vorbe banale

Când o voce din mulţime, spuse c-un glas răguşit

,,Nu mor caii, când vor câinii, ci mor când le e sortit’’

Caii trag, muşc din zăbale şi urnesc greul din loc

Câini latră, latră tare, însă doar atâta pot

STRAINUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2000

Oraşul meu, amicul meu

Prin tine trec mereu
Îngîndurat şi stingher
Cu pasul efemer

De câte ori n-am fost hoinar

Doar cu un vis în buzunar
Purtat de-un dor necunoscut
Plouat încet, bătut de vânt

Şi străzile au murmurat
Şi frunzele au tremurat
Învaluind în nopţi de fum
Ecoul paşilor pe drum

32
Azi când din vis mă trezesc
Nu văd decât golul rămas
Doar nostalgii şi tăceri
Mă însoţesc pas cu pas

Trezind trotuarele sub paşi

Fără a avea un drum anume
Ce umblă noaptea prin oraş
Un anonim cu mii de nume.

FREAMĂTĂ PĂDUREA

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Vântu-adie geana zorilor, zorilor

Şi deschide poarta norilor, norilor
Soarele scânteie
Pod de curcubee peste munţi înalţi
Arc este Carpaţi
Soarele scânteie peste plai divin
Arcul carpatin

Prin pădure merg agale, agale

Frunzele se-aştern în cale, în cale
Pe cărări de dor
În vale la izvor cerbi-ncet cobor
Prinţii pădurilor
În vale la izvor cerbii-ncet cobor
Prinţii pădurilor

33
Noaptea când pe bolţi, când pe bolţi
Răsar flori de colţi, flori de colţi
Se-aude prin stejarii
Prădaţi de frunziş urletul ursoaicei
Cu puii ucişi
Se-aude prin stejari, urletul ursoaicei
Cu puii ucişi

HOINARUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1997

Am adunat cărările de dor

Am strâns la piept munţii adeseori
Cu toamne-n ploi am plâns
Prin ierni am trecut nins
Am strâns în palmă lacrima de nori
Am mângâiat brazii tăcuţi în zori
Amurguri am aprins
Iar nopţi albastre am stins

Am privit noaptea stelele pe bolţi

Cum înfloreau ca florile de colţi
Cerul când se întrista
Când o stea cădea
În nopţi albastre-n adieri de vânt
Am adormit încet cu munţii-n gând
Visind albastre zări
Pierdute pe cărări

34
Un călător ce paşii nu-i ajung
Am strâns în suflet fiecare drum
Între pămînt şi cer
Hoinar pe drum stingher
Un călător din zori pînă-n amurg
Pe drumurile vieţii ce se scurg
Între cer şi pămînt
Hoinar în zări de vînt.

DIHAM

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Dacă vii din Mălăieşti

Dinspre Râşnov sau Predeal
Vei ajunge-ntr-o poiană
La cabana din Diham
Oara, neaGigi, Rodica
Ne aşteaptă să venim
Şi sunt foarte fericiţi
Când de ei ne amintim

Ne invită-apoi la masă
Meniu ca de sărbători
De la clătite cu sfoară
Pîn-la mici cu scobitori
Este cina cea de taină
Pentru apostolii lui Baboş
Să-l vedem acum pe Iuda
Cum se strecoară prin haos

35
Când doresti o îngheţată
Eşti imediat servită
De la masă toţi dispar
De parcă-ar fi dinamită
Te întrebi ce-o fi cu ei
Şi îţi vezi de treaba ta
Apoi te-nroşeşti ca racul
Îngheţata-i cu boia
Totu-i vis şi armonie

Cîntăm şi ne-nveselim
Întristarea-i la plecare
Iaraşi-trebui s-o păţim
De beton avem voinţa
De muştar noi vom scăpa
Ne suim sus pe Bucşoiu
De-acolo vă spunem,,Pa “

Şi-n loc de ,,Bun rămas”,, La revedere”

Să mai veniţi pe la noi
Eşti spălat pe faţă cu muştar
Iar rucsacii-s grei, căci sunt plini degunoi
Nu trebu-i să te superi, asta-i viaţa
Sus, la munte la Diham
N-ajungem bine acasă
Când trenu-n gări ne lasă
Şi ne dorim să ne întoarcem iar

36
DE CE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995
De ce adorm mereu cu tine-n gând
De ce mă lupt în vis, cu mori de vânt
De ce în dimineţi zorii mă trezesc
De ce deşi sunt trist, totuşi zâmbesc

De ce visez mereu cu ochii deschişi

De ce când totu-i alb şi brazii-s ninşi
De ce raze de soare par cocori
De ce culcat în iarbă sunt dincolo de nori

De ce în nopţi de vară, cu cer senin

De ce privind în foc amintiri revin
De ce mi-e sufletul plin de rugăminţi
De ce când stele cad, îmi pun mii de dorinţi

Când simţi vraja munţilor

Când de briza lor ţi-e dor
Ochii să ţi-i scalzi, în mările de brazi
Pe cărări de vis, eşti în paradis.

37
NINGE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Ninge, ninge, ninge este totul alb

Ninge, ninge, ninge este iarnă iar

Când iar începe a ninge

Mă simt de-un dor cuprins
Mă văd pe-un drum departe
Mergînd încet şi nins

Ninge, ninge, ninge prin păduri şi munţi

Ninge,ninge,ninge brazii sunt cărunţi

Când vântul viscoleşte

Cărări pierdute-n ceaţă
Iar gerul în ferestre
Îşi ţese flori de gheaţă

Ninge, ninge, ninge este iarnă iar

Ninge, ninge, ninge frumos şi bizar

Când iar începe a ninge

Mă văd pe-un drum mergând
Când focu-ncet trosneşte
Adorm cu iarna-n gând.

38
NOSTALGIE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Ce-aş putea să simt

Când îţi spun te iubesc
Ce-aş putea să simt
Când munţii îi privesc

Ce-aş putea să simt

Când brazii-ncet foşnesc
Ce-aş putea să simt
Când stelele clipesc

Decât că mi-e dor

Şi bucuria îmi umple inima
Decât că mi-e dor
Când începe-a ninge
Cu fulgi mari de nea
Se aşterne iarăşi iarna
Ca un dor, în inima mea
Mă cuprinde nostalgia
Primilor fulgi de nea

Nesfirşitele cărări
Sub zăpezi se sterg uşor
Rămân pe drum
Doar şirul paşilor

Ce-aş putea să simt

Când îţi spun te iubesc.

39
CIND AI PLECAT

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2003

Când ai plecat, nimic n-ai spus

Deşi eu aşteptam tăcut, doar un cuvânt
Iubirea noastră, a apus
Iar visele s-au risipit, ca frunze-n vânt

Acum însă e prea târziu

Iar timpul trece-n grabă, nu pot să-l opresc
Banal şi straniu, sună acum
Şi ce străin acum îmi pare, te iubesc

Rătăcesc uneori prin munţi

Stingher printre amintiri
Cărările aceleaşi sunt
Doar eu sunt un străin.

40
MUNŢOMANUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1999

Mă scoală un amic, într-o zi cu noaptea-n cap

Hai cu mine la munte ca să te fac bărbat
I-am spus că el mă ştie-s bărbat adevărat
O discotecă întreaga şi-un cartier îl bat
Dar orice-aş fi facut, de el nu am scăpat
Mi-am luat rucsacu-n spate, bocancii m-i i-am luat
Şi alergînd pe scări, am început să-njur
Ieşeau vecinii-n uşi, crezând că-i cutremur

Când am ajuns în gară amicul m-aştepta

Avea un rucsac mare de parcă se muta
Deşi eram mai mare, aveam un rucsac mic
Iar el pe lîngă mine părea doar un pitic
Când ne-am urcat în tren, bagaje toate grele
Stăteam înghesuiţi parcă eram sardele
Apoi a venit naşu’eu zău l-aş fi pocnit
I-a spus ceva amicul că-n dată a zâmbit

Când am ajuns la munte, am oftat uşurat

Când trenul pe-un peron pe toţi ne-a descarcat
Şi coborau într-una în muzică şi antren
De mă-ntrebam cum oare de-au încăput în tren
Mi-am luat iute rucsacul, mai repede s-o şterg
Făcându-mi inventarul dacă mai sunt întreg
Îmi căutam amicul, ce-o luase pe cărare
Părea că-i un rucsac pe doua picioare

41
A fi munţoman i-un lucru mare
A fi munţoman uneori este greu
A fi munţoman nu e doar o-ntâmplare
A fi munţoman este visu’oricui mereu

Aştia suntem noi

Uriaşi cu braţe moi
Aştia suntem noi şi voi
Uriaşi cu braţe moi
Şi ne credem toţi eroi
Oare cine e ca noi.

TOAMNĂ E ÎN NOI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Toamnă e-n sufletul meu

Prin păduri când sunt mereu
Frunze cad lacrimi în vânt
Dezvelind copaci ce plâng

Răsfoind timpul trecut

Imagini dintr-un film mut
Mă privesc dintr-un sertar
Amintiri cu gust amar

Din noianul de fiori

Răscolit adeseori
A rămas doar un gând sters
Şi o lacrimă pe-un vers

42
Şi de-atunci trecut-au anii
Am rămas străini şi goi
De tăcute amintiri
Fuge azi unul din noi

Când pe-ncâlcite cărări

Paşi se pierd în depărtări
În infinitul din noi
Ţipă un cocor în ploi

Toamna e în noi
Zile lin se scurg
Toamna e în noi
Vise în amurg.

LA CEASUL ÎNSERĂRII

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2003

La ceasul înserării când

Noaptea se lasă tristă şi adâncă
Ce rost cuvintele au acum
Când inimile au început să plângă
Când amintirile rănesc
Iubirea ce se zbate într-o aripă
Ce rost mai are te iubesc
Când visul s-a risipit într-o clipă

Am vrut totul să-ţi dăruiesc

Chiar luna de pe cer dacă-ai fi vrut
Inima mea o aveai demult

43
Dar nu te-ai mulţumit numai cu atât
Tristeţea va rămâne sus
Ca o ceaţă pe muntele ascuns
Doar eu rămân tu vei pleca
Iar ochii nu pot să-i opresc din plâns

Tremurau în nopţile albastre stelele pe cer

Luminau iubirea noastră sărut efemer
Va rămâne acolo sus pe stâncă printre nori şi stele
Doar urma adâncă a inimii mele

Plouă iar în munţi, pentru amîndoi

Lacrimi îngheţate, se topesc în noi.

MINCINOSUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Vă spun o întâmplare, cu aşa zişi eroi

Ce-i întâlnim adesea la munte printre noi
N-au ascultat de munţi, ca de ai lor părinţi
Şi de faceţi ca ei, ca ei o s-o păţiţi

Ştiau chiar şi vecini că-s cel mai bun schior

Chiar au rămas uimiţi când mi-am rupt un picior
Le-am spus la toţi-,,Prieteni,s-a întâmplat la Predeal”
Când am alunecat pe-o coaja de cascaval

44
Le spun că-n tinereţe când făceam alpinism
Eram tare ca stânca şi plin de eroism
Când am căzut din coardă miracol :- ,,Am scapat’’
Simplu, căci m-am trezit când am căzut din pat

Am fost o dată-n Delta, la pescuit sportiv

Mi-am luat şi aparatul cu teleobiectiv
Deşi am prins un peşte şi-acela foarte mic
Eu l-am făcut trofeu, să fie Moby Dik

Eram pe o cărare o coadă ca la urs

Pe un marcaj săgeata era-ndreptată-n sus
Şi am rămas uimit şi cu un aer tâmp
Stăteau cu toţi la rând să se urce pe stâlp

Mă-ntreabă un turist pe-al traseului parcurs

Cum procedam de-n cale ne iese acum un urs
Le spun că sunt cu mine, toţi curajoşi să fim
Il alergăm pe urs şi-n brazi toţi ne suim

Şi-acum în încheiere de v-am înveselit

Şi de printre eroi, unii v-aţi regăsit
E doar o întimplare ce ne dă de gândit
Prieteni, cu muntele nu este de glumit
Vă spun la toţi prieteni de sunteti doar turişti
Sau ghizi cu experientă sau chiar mari alpinişti
Morala este una pentru noi toţi cei mulţi
Prieten muntele îti este numai de îl asculţi

Da,da,da,da,da,da esti un mincinos

Da,da,da,da,da,da mai bine stai jos

45
PUNCTE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2000

Ce-am auzit la unii, m-i s-a părut bizar

Că de câştigă puncte devin din ce mai mari
Am alergat prin munţi şi am urcat metru cu metru
Dar n-am crescut deloc, măcar un centimetru
La alţii-am auzit, am zâmbit chiar am râs
Că de câstig-un loc vor intra-n paradis
Dar i-am privit prin munţi în jurul meu, adeseori
Nu s-au schimbat deloc, au rămas muritori

Am câştigat un loc dar nu contează cum

Am ajuns printre primii dar nu chiar cei mai buni
Am uitat de prieteni, adevăr şi noroc
Ne bucurăm naivi pentru un simplu joc
Nu am ajuns nici zei, nici n-am crescut mai mari
Suntem ca la-nceput, suntem prin munţi hoinari
Dar uneori tristeţea doare şi-amintirea ei
Când am uitat de oameni, prieteni şi fayr pleay

Puncte, puncte după ele alergăm

Puncte, puncte trebuie să câştigăm
Nu contează cum că-s zece sau o mie
Uităm chiar de fayr play şi de prietenie
Puncte, puncte dupa ele alergăm
Puncte, puncte chiar de nu le merităm
Nu contează că-i greu, c-avem sau nu dreptate
Trişăm, de e nevoie împingem de la spate

46
CAII SALBATICI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Acolo unde-i ars pământul

Iar viaţa este o speranţă
Acolo unde-i rece vântul
Iar soarele-i stăpân pe viaţă

Acolo unde-i sterp pamîntul

Iar viaţa este grea şi aspră
Trăieşte hanul cel bătrân
În iurta-i veche şi albastră

Cu faţa brăzdată, cu barba căruntă

Cu trupul obosit se aşează lângă cort
Doar ochii sunt ageri, iar gestu-i e blînd
Când trec prin faţa iurtei caii nechezând

Caii sălbatici aleargă-n voia lor

Pe copite iau faţa negrului pământ
Păsări argintii, pete albe de nori
Printre raze de soare, stepă şi vânt

47
MONT- DELT –MAR

Muzică şi text
DAVID CONSTATIN
2004

Visez uneori, când în jur aud

Prietenii povestind.
Amintiri frumoase, întâmplări hazlii
Pe unde au hoinărit.
La munte, la mare în Deltă au fost
Eu nu am fost nicăieri.
Şi mă întreb oare dacă are vreun rost
Să-i cred sau să nu-i cred.

Prietenii îmi spun că nu ştiu ce pierd

Dacă stau mereu acasă.
Ironic zâmbesc şi cred că glumesc
Dar mie nici că-mi pasă.
Dar când îi văd, la gară plecând
Cu rucsacul în spate.
Mă cuprinde un dor, şi-un tainic fior
Dar dacă au dreptate.

Mont-Delt-Mar
Paşi ce mă poartă printre amintiri.
Mont-Delt-Mar
Dor de hoinar dor de înălţimi.

48
VINO SĂ COLINDĂM

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2001

Eram ca doi copii, munţii cutreieram

Cărările parcă, nu ne-ajungeau
Eram voioşi şi tineri, cu pas uşor urcam
Amurgul sus pe creste, ne prindea
Îndrăgostiţi de munţi priveam pierduţi în zări
Cum peste munţi tăcuţi se lasă seara
Întindeam grăbiţi cortul şi adormeam zâmbind
Şi doar prin vis mai auzeam chitara

Te întrebam -,,Tie frig ”tu îmi spuneai că :-,,Da”

Iar eu mai tare-n braţe te strângeam
Priveam pierduţi în foc, cum lemnele trosneau
Din când în când timid te sărutam
Dar anii au trecut zâmbim, parc-a fost ieri
Amintiri ne privesc dintr-un album
Suntem c-altădat, suntem din nou tineri
Suntem aceeaşi însetaţi de drum

Vino să colindăm munţii ca altădat’

Am să-ţi arăt un colţ de paradis
Vino şi ai să vezi nimic nu s-a schimbat
Doar noi puţin am mai încărunţit
Vino să colindăm munţii ca altădat’
Iubito, crede-mă încă mai putem
Deşi anii au trecut iar vremea ne-a schimbat
În inimi înca tineri mai suntem

49
VIAŢA ESTE UN PERSONAL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1997

Am încercat să fiu nepăsător

Să fiu ca orice om un ins normal
Dar din minte nu pot să te scot
Am încercat dar totu-i zadar
Privesc în jur la oamenii ce trec
Sunt doar ca ei un simplu trecător
Şi nu-nţeleg de ce unii zâmbesc
Deşi sunt trişti, deşi rănile-i dor

Căci locuieşti numai la mine-n gând

Şi eşti cu mine-n fiecare vis
Şi în scrisorile ce rând pe rând
Nu le-ai citit, deşi eu ţi le-am scris
Te port cu mine-n fiecare zi
Oriunde aş fi ca pe un talisman
Fotografia pe care ai scris
O zi banală-n fiecare an

Am încercat să fug de amintiri,

Mă urmareau priviri şi ochii tăi
Întorceam capul uneori grăbit
Erau doar urmele paşilor mei
Şi am sperat că rănile-au trecut
Nicicând la tine n-am să mă gândesc
Am încercat de-atâtea ori să uit
Că te-am iubit şi înca te mai iubesc

50
Trec anii rând pe rând, trec toate au rostul lor
Trec, oamenii spun ca-i normal
Trec toamne veri şi ploi, trec paşii pe alei
Trec toate ca un personal
Trec amintiri şi vise, trec timpu-ncet le-a şters
Trec dar să te uit nu pot
Trec tristeţi şi speranţe, trec ca un fapt divers
Trec doar iubirea stă pe loc.

DAR DACĂ CREZI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
2004
Dar dacă crezi, că numai te iubesc
Este de ajuns, să nu te uit
Ce e frumos, ţine doar în poveşti
Nu mai suntem, copii demult

Dar daca pentru tine, sunt acum

Doar un străin, ce-ţi trec prin gînd
Când lacrimi de iubire-n, mine apun
Paşii se-opresc, din când în când

Dar dacă pentru tine, am rămas

Numai un chip, ce se destramă
Când paradisul nostru-i, interzis
Bătem târziu, din poartă-n poartă

Dar între noi, s-a aşternut tăcerea

Iar amintirile-n noi plâng
Tu eşti numai un vis, eu sunt aevea
Şi rătăcim, în al meu gând.

51
FARA TINE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996

Când vin nopţile albastre şi de tine-mi este dor

Când vreau să te strîng în braţe şi sunt cuprins de fiori
Cu ochi-n lacrimi te caut sunt singur şi-mi este frig
Aş vrea să te strâng la piept şi căldura să ţi-o simt

Când afară este toamnă stau tăcut, singur şi trist

Când privesc pe geam afară şi mă-ntreb dacă exist
Frunze cad lacrimi pierdute ce se sting sub paşi usor
Oare dragostea există sau e-un vis amăgitor

Când de tine sunt departe toate-mi par în jur străine

Când în gânduri eu te caut iar în vis eşti lângă mine
Aş dori ca niciodată din vis a nu mă trezi
De mă voi trezi vreodată să îţi pot mărturisi

Simt că fără tine zile-ncet se scurg

Simt că fără tine sunt seri fără amurg
Simt că fără tine nu există noi
Simt că fără tine verile n-au ploi

52
ZIMBEŞTE

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Dacă pierzi autobuzul sau banii la piaţă

Dacă pierzi ultimul tren şi o şansă-n viaţă
Nu uita ca-i trecătoare umbra de pe zid
Şi că soarele răsare iar în zori de zi

Dacă umbre de tristeţe te-au întunecat

Şi corăbiile toate ţ-i sau înecat
Nu uita că viaţa este uneori un loz
De eşti calm şi ai răbdare viaţa va fi roz

Dacă nopţile sunt albe şi de griji n-ai somn

Dacă iar ai dat un chics şi ai ajuns în pom
Dacă gânduri încă dor când amintiri revin
Nu uita că dupa ploaie ceu-i iar senin

Dacă cel ce îl iubeşti te-a părăsit subtil

N-are nici un rost să verşi lacrimi de crocodil
Nu uita că viaţa este o pajişte cu flori
Fluturi sunt pe orice floare uneori chiar doi

De vei sta să te gîndesti de ce-i viaţa aşa

Răspunsul de nu-l vei găsi nu te enerva
Aşa e soarta uneori şi nu o poţi schimba
Dar dacă esti nepăsător oricând vei spune aşa

Zâmbeşte, zâmbeşte, zâmbeşte, zâmbeşte

Şi rănile nu te mai dor

53
Zâmbeşte, zâmbeşte, zâmbeşte, zâmbeşte
Tristeţea trece parcă mai uşor .

DRUMU-I LUNG
Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1999

Vântul viscoleşte, este frig şi ceaţă

Până şi-n mânuşi, mâinile ne-ngheaţă
Bocancii sunt uzi, ruxacii sunt grei
Iarna se aşterne peste munţi şi văi

De câteva zile, nu mai stă ninsoarea

Valuri de zăpadă, troienesc cărarea
Suntem obosiţi, greu înaintăm
De-abia mai mergem, mai mult înotăm

Fulgii mari de nea, sunt grăbiţi să cadă

Ninşi parcă suntem, oameni de zăpadă
Toţi avem iluzii, cu fata morgana
Deşi n-am ajuns, toţi zărim cabana

Drumu-i lung
Iar paşii sunt grei
Parcă-s de plumb

54
SINGURI NU VOM FI

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1996
23.01.1996

Am plecat cîntând de-acasă bucuroşi să ne-ntâlnim

De nimic nu ne mai pasă doar la munte ne gândim
De e vremea rea sau bună suntem pe cărări mereu
Chiar dacă ne strâng bocancii iar rucsacul e prea greu

Necunoscut sau prieten ai să-l vezi după salut

Dacă-i dai un bună ziua îţi răspunde sau e mut
Nu contează de te-aude de-i turist sau pantofar
Dacă muntele îi place nu-ţi va mai părea bizar

Ne-ntrebăm dacă-i zăpadă dacă nori ceaţă sau dus

Dacă-s locuri la cabană dacă viscoleşte sus
Unii vor ca să schieze cei mai mulţi sunt pe traseu
Alţii vor să urce-n coardă pentru unii totu-i greu

Singur dacă pleci în munţi nu-ţi va fi greu

Prieteni pe cărări vei întâlni mereu

55
NEBUNUL

Muzică şi text
DAVID CONSTANTIN
1995

Şi în tot ce spun şi în tot ce fac

Nu îţi intru-n voie nu îţi sunt pe plac
Dacă fac o glumă să te-nveselesc
Spui că-s caraghios şi te plictisesc

Vrei să mergi la teatru sau la cinema

Iar te strîng pantofii strâmtă-i rochia
Dacă-i frig afară cerul e-nnorat
Dacă-ntr-una plouă eu sunt vinovat

Nu ştiu ce-i cu tine ce să mă mai fac

Nu te înteleg sunt exasperat
Toţi mă ocolesc nu mai ştiu ce spun
Vorbesc pe drum singur parcă sunt nebun

Spune-mi, spune-mi oare

Poate eu greşesc
De-ţi cad la picioare
Prea mult te iubesc.

56
 CUPRINS

Dor de munţi................................................pag 1
Alergi prin zăpadă ...................................... pag 2
Cine nu iubeşte muntele............................... pag 3
Inima de munţoman .................................... pag 4
Dar poate nu mai sunt cuvinte .................... pag 5
În amurg ......................................................
pag 6
Paşii .............................................................
pag 7
Vino cu noi la munte .................................. pag 8
Dar nu-s normali .......................................... pag 9
Trenul dragostei .......................................... pag 10
Doar o secundă .............................................pag 12
Nu te mai iubesc ......................................... pag 13
La ţărmul mării ........................................... pag 14
Adorm cu tine-n gând ……………………. pag 15
Noapte …………………………………… pag 16
Petale de nea …………………………….. pag 17
Te aştept …………………………………. pag 18
Să ne amintim ……………………………. pag 19
Iubito, plouă iar …………………………. pag 20
Nuntă în Bucegi ………………………….. pag 21
Uneori ……………………………………. pag 23
Dacii ……………………………………… pag 24
Când privesc în ochii tăi …………………. pag 26
Elite ……………………………………… pag 27
Condamnaţi ca îndrăgostiţi ......................... pag 28
Fabula .........................................................
pag 29
Străinul .............................................. pag 30
Freamăta pădurea ....................................... pag 31
Hoinarul .....................................................
pag 32
Diham .............................................. pag 33

57
De ce ................................................. pag 34
Ninge ............................................... pag 35
Nostalgie .......................................... pag 36
Când ai plecat ................................... pag 37
Munţomanul ................................... pag 38
Toamnă e în noi ................................ pag 39
La ceasul înserării ............................. pag 40
Mincinosul ....................................... pag 41
Puncte .............................................. pag 42
Caii sălbatici ..................................... pag 43
Mont Delt Mar .................................. pag 44
Vino sa colindăm ............................... pag 45
Viaţa e un personal ............................ pag 46
Dar dacă crezi .................................... pag 47
Fără tine ............................................. pag 48
Zâmbeşte ........................................... pag 49
Drumu-îi lung .................................... pag 50
Singuri nu vom fi ............................... pag 51
Nebunul ............................................ pag 52

58