ANUL XI, NR.

20
NOIEMBRIE 2009

REVISTĂ DE MATEMATICĂ

Editura LERIS
IAŞI
 REDACŢIA REVISTEI
Gabriel Popa Doru Turbatu Nicu Miron
Lidia Bosâncianu Gheorghe Iurea Gheorghe Timohe

Colaboratori
Petru Asaftei Mihaela Bucătaru Cătălin Budeanu

Silviu Boga Doru Buzac Tamara Culac

Adrian Corduneanu Gheorghe Croitoru Viorica Dobre

Paul Georgescu Mihai Ispas Elena Iurea

Silviana Ionesei Dorel Luchian Manuela Mihăescu

Daniela Munteanu Ionel Nechifor Andrei Nedelcu

Monica Nedelcu Gabriela Popa Claudiu Ştefan Popa

Gabriel Timohe

Redactor:Lidia Bosâncianu
Tehnoredactare: Bogdan Bosâncianu
Coperta: Daniel Andrei
©2009 Editura Leris. Toate drepturile rezervate
ISSN 1582-778x
Aleea Nicolina nr. 4, Iaşi -700221
Telefon/fax 0232-232477; 0232-234272
E-mail: leris@racovita.ro
 CUPRINS

Note matematice.....................................................................................3

Concursuri din alte ţări........................................................................21

Baltic Way Math Contests ........................................................…….…25

Probleme rezolvate...............................................................................29

Probleme propuse....................….………………………………………….…………….45
3

Produsul real a două numere complexe

Mihaela Bucătaru
În prezentul material, vom defini şi vom studia proprietăţile
unei noţiuni ce poate fi utilizată în rezolvarea unor probleme de
geometrie.
Definiţie: Se numeşte produs real al numerelor complexe z şi u
1
numărul real definit prin: z ∗ u = zu + z u .
2
( )
Proprietăţi:
1) z ∗ u ∈ \ , ∀z , u ∈ ^
2) z ∗ z =| z |2 , ∀z ∈ ^
3) z ∗ u = u ∗ z , ∀z , u ∈ ^
4) z ∗ (u + v ) = z ∗ u + z ∗v , ∀z , u ,v ∈ ^
2 2 2
z +u = z +u + 2z ∗ u
5) 2 2 2
, ∀z , u ∈ ^
z −u = z +u − 2z ∗ u
( )
6) z ∗ u =| z | | u | cos(α − β ) , unde α = arg z , β = arg u ( )
Demonstraţie:
1⎡
z ∗u =
2⎣
( )(
| z || u | cos α − i sin α cos β + i sin β + )
( )(
+| z || u | cos α + i sin α cos β − i sin β ⎤⎦ = )
1
( )
= | z || u | 2cos α cos β + 2 sin α sin β =| z || u | cos α − β
2
( )
7) Dacă punctele M(z), N(u) sunt diferite de O( 0 ), OM ⊥ ON
⇔ z ∗u = 0
Demonstraţie:
π
z ∗ u = 0 ⇔ | z || u | cos (α − β ) =0 ⇔ cos (α − β ) = 0 ⇔ α − β = ± ⇔
2
OM ⊥ ON
8) Dacă A(a), B(b), C(c), D(d), AB ⊥ CD ⇔ (b − a ) ∗ (d − c ) = 0
Aplicaţii:
1. Demonstraţi că într-un patrulater convex suma pătratelor a
două laturi opuse este egală cu suma pătratelor celorlalte două
laturi opuse dacă şi numai dacă diagonalele sunt perpendiculare.
 4

Soluţie:
Fie a, b, c, d afixele punctelor A, B, C, respectiv D.
AB 2 + CD 2 = AD 2 + BC 2 ⇔ (b − a ) ∗ (b − a ) + (d − c ) ∗ (d − c ) =
= (d − a ) ∗ (d − a ) + (c − b ) ∗ (c − b ) , unde am folosit proprietatea 2) a
produsului real.
Relaţia de mai sus se rescrie, folosind proprietatea 5), astfel:
| b |2 + | a |2 −2a ∗ b + | d |2 + | c |2 −2c ∗ d =
=| d |2 + | a |2 −2a ∗ d + | c |2 + | b |2 −2b ∗ c ⇔
a ∗ (b − d ) + c ∗ (d − b ) = 0 ⇔ (b − d ) ∗ (a − c ) = 0 ⇔ BD ⊥ AC
conform proprietăţii 8).
2. Notăm cu M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor (AB), (BC),
(CD), (DE), (EF), respectiv (FA) ale unui hexagon ABCDEF.
Arătaţi că MQ ⊥ PS dacă şi numai dacă RN 2 = MQ 2 + PS 2 .
Soluţie :
Notăm A(a), B(b), C(c), D(d), E(e), F(f). Avem:
⎛a +b ⎞ ⎛b +c ⎞ ⎛c +d ⎞ ⎛ d + e ⎞ ⎛ e +f ⎞ ⎛f + a ⎞
M⎜ ⎟ , N⎜ ⎟ , P⎜ ⎟ , Q⎜ ⎟, R⎜ ⎟ , S⎜ ⎟.
⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠
RN 2 = MQ 2 + PS 2
⇔| z N − z R |2 =| zQ − z M |2 + | zS − z P |2 ⇔ (b + c − e − f ) ∗ (b + c − e − f ) =
= (d + e − a − b ) ∗ (d + e − a − b ) + (f + a − c − d ) ∗ (f + a − c − d ) ⇔
(b − e ) ∗ (b − e ) + (c − f ) ∗ (c − f ) + 2(b − e ) ∗ (c − f ) =
= (d − a ) ∗ (d − a ) + (e − b ) ∗ (e − b ) + 2(d − a ) ∗ (e − b ) +
+(f − c ) ∗ (f − c ) + (a − d ) ∗ (a − d ) + 2(f − c ) ∗ (a − d ) ⇔
2(b − e ) ∗ (c − f ) = 2(a − d ) ∗ (a − d ) + 2(d − a ) ∗ (e − b ) +
+2(f − c ) ∗ (a − d ) ⇔ (f − c ) ∗ (e − b − a + d ) + (d − a ) ∗ (b − e − d + a ) = 0
⇔ (e + d − a − b ) ∗ (f + a − c − d ) = 0 ⇔ MQ ⊥ PS
3. Fie ABC şi ADE două triunghiuri dreptunghice cu Bˆ = Dˆ = 900 şi
AB=AD. Fie F proiecţia lui B pe AC şi G proiecţia lui D pe AE. Să
se arate că punctele B, F, E sunt coliniare dacă şi numai dacă
punctele D, G, C sunt coliniare.
Soluţie
B, F, E coliniare dacă şi numai dacă BE ⊥ AC şi D, G, C coliniare dacă
şi numai dacă DC ⊥ AE. Vom arăta echivalenţa BE ⊥ AC ⇔ DC ⊥ AE.
5

Fie un reper cartezian în plan

având originea în A şi b, c, d, e
afixele punctelor B, C, D, E.
AB=AD, deci |b|=|d|.
BE ⊥ AC ⇔ (e − b ) ∗ c = 0 ⇔
⇔ (e − b )c + (e − b )c = 0 ⇔
⇔ bc + bc = ce + ce (1)

DC ⊥ AE ⇔ (c − d ) ∗ e = 0 ⇔ (c − d )e + (c − d )e = 0 ⇔ d e + de = ce + ce (2)
BC ⊥ AB ⇔ (c − b) ∗b = 0 ⇔ (c − b)b + (c − b)b = 0 ⇔ bc + bc = 2bb = 2| b |2 (3)
DE ⊥ AD ⇔(e −d ) ∗d = 0 ⇔(e −d )d + (e −d )d = 0 ⇔de +de = 2dd = 2|d |2 (4)
Egalînd (3) şi (4) obţinem bc + bc = d e + d e , deci (1) şi (2) sunt
relaţii echivalente , de aici rezultând că BE ⊥ AC dacă şi numai dacă
DC ⊥ AE .
4. Fie cercul C(O, R) şi M în interiorul său. Prin M ducem
coardele (AB) şi (CD). Să se arate că:
MA + MB + MC + MD = 4R ⇔ AB ⊥ CD. (Problema lui Arhimede)
2 2 2 2 2

Soluţie:
Fie un reper cartezian în plan
având originea în punctul O,
centrul
cercului dat. Fie a, b, c, d, m
afixele punctelor A, B, C, D
respectiv M. Avem:
M A 2 =| a − m |2 = ( a − m ) ∗ ( a − m ) =| a |2 + | m |2 − 2a ∗ m
şi analoagele.
Adunând, MA 2 + MB 2 + MC 2 + MD 2 = 4R 2
⇔ 4R 2 − 2m ∗ (a + b + c + d ) + 4 | m |2 = 4R 2 ⇔
⇔ 2m ∗ (a + b + c + d ) = 4m ∗ m ⇔ a + b + c + d = 2m
⎛ a + b ⎞ ⎛c +d ⎞
Fie E şi F mijloacele coardelor (AB) şi (CD) , E ⎜ ⎟, F⎜ ⎟ , iar
⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠
 6

a +b c +d
ultima relaţie se rescrie e + f = m , unde e = ,f = . Deci
2 2
OEMF este paralelogram, mai mult, este dreptunghi, deci AB ⊥ CD.
Bibliografie :
1) A. Dragomir, L. Dragomir, O. Bădescu, I. D. Bîrchi – Exerciţii şi
probleme de matematică pentru clasa a X-a, Editura Bîrchi, 2006
2) A. Zanoschi – O problemă… şi opt soluţii, revista Recreaţii
Matematice nr. 2/2003
3) D. Brânzei, S. Aniţa, A. Aniţa – Competenţă şi performanţă în
geometrie, Editura Minied, Iaşi, 1992

PROBLEME CU CAPCANE
„LATURĂ-LATURĂ-UNGHI”
Silviu Boga

Veţi constata că următoarele probleme, deşi aparent simple,

solicită în oarece măsură ingeniozitatea rezolvitorului, aceasta fiindcă
soluţionarea lor prin utilizarea criteriilor de congruenţă sau
asemănare a triunghiurilor obligă la efectuarea unor construcţii
ajutătoare. Este provocatoare şi observaţia că toate se încadrează în
situaţii de tip „latură-latură-unghi”, adesea confundate de
rezolvitorul neexperimentat cu criteriile „latură-unghi-latură”.
1. Se consideră triunghiul ABC cu M ∈ (AB ) încât [AM ] ≡ [AN ] şi
N ∈ (AC ) încât [BN ] ≡ [CM ] . Arătaţi că Δ ABC este triunghi isoscel.
2. Fie triunghiul ABC cu punctele M ∈ (AB ) şi N ∈ (AC ) încât
[BM ] ≡ [CN ] şi m ((BCM ) = m ((CBN ) ≥ 450 . Arătaţi că ABC este
triunghi isoscel.
3. Fie triunghiul ABC cu [AB ] ≡ [AC ] şi m ((BAC ) ≥ 90 0 . Considerând
punctele M ∈ (AB ) şi N ∈ (AC ) încât [BN ] ≡ [CM ] , arătaţi că
[AM ] ≡ [AN ]
4. În triunghiul ABC, M ∈ (AB ) , N ∈ (AC ) şi BN ∩ CM = {O } . Arătaţi
că, dacă [OM ] ≡ [ON ] şi [BM ] ≡ [CN ] , atunci ABC este triunghi
isoscel.
7

5. În triunghiul ABC cu m ((BAC ) ≥ 90 0 , M ∈ (AB ) , N ∈ (AC ) şi

BN ∩ CM = {O } . Arătaţi că dacă [OB ] ≡ [OC ] şi [BM ] ≡ [CN ] atunci
ABC este triunghi isoscel.
6. Fie patrulaterul convex ABCD cu AC ∩ BD = {O } . Arătaţi că, dacă
[AB ] ≡ [DC ] , [BO ] ≡ [OD ] şi m ((DOC ) ≥ 900 , atunci ABCD este
paralelogram.
7. În patrulaterul ABCD, m ((BAD ) = m ((BCD ) ≥ 90 0 şi [AB ] ≡ [CD ] .
Arătaţi că ABCD este paralelogram.
8. Fie patrulaterul convex ABCD cu AC ∩ BD = {O } . Arătaţi că, dacă
[AD ] ≡ [BC ] , [AO ] ≡ [OB ] şi m ((AOD ) ≥ 900 , atunci AB⎟⎟DC.
9. În patrulaterul convex ABCD, AC 2 = AB ⋅ CD şi
n ) = m (CDA
m (BCA n ) >90 . Arătaţi că AB⎟⎟DC.
0

n ) = m (BAC
10. Fie triunghiul ABC cu m (BCA n ) . Dacă M ∈ (AB ) şi
AM MN
N ∈ (AC ) încât = , arătaţi că MN⎟⎟BC.
AB BC
11. Fie triunghiul ABC cu m (ABCn ) ≤ m (BAC
n ) şi punctele M ∈ (AB ) ,
AM MN AM AN
N ∈ (AC ) încât = . Arătaţi că = (MN este
AC BC AC AB
antiparalelă la BC).
12. În triunghiul ABC se consideră punctele D ∈ (BC ) şi M ∈ (AD )
AM AB n ) = m (ACDn ) sau m (AMB n) ,
n ) = m (ADC
încât = . Dacă m (ABM
AD AC
arătaţi că AD este bisectoare a unghiului (BAC .
13. În trapezul ABCD, cu AB⎟⎟DC şi m (BCD n ) ≤ m (CDA
n ) , se consideră
AM BM
M ∈ (BD ) încât = . Arătaţi că punctele A, M şi C sunt
MC MD
coliniare.
14. Arătaţi că un triunghi ABC este dreptunghic în A dacă şi numai
dacă există un punct M ∈ (BC ) cu AM ⋅ AB = BM ⋅ AC şi
AM ⋅ AC = CM ⋅ AB .

Observaţie: După cum am specificat în introducere, fiecare din

problemele enunţate conţine şi câte o „capcană LLU”, adică o pereche
de triunghiuri care verifică o congruenţă sau proporţionalitate LLU.
 8

Înţelegem prin aceasta că triunghiurile

respective au congruenţa de unghiuri nu
încadrată ci opusă la o congruenţă sau
proporţionalitate de laturi. Este de
remarcat însă că ipoteza LLU nu permite
să decidem congruenţa sau asemănarea
triunghiurilor ce o verifică, fapt dovedit
cu uşurinţă de următorul contraexemplu:
În triunghiul ABC (fig.1), D este un punct
pe BC, încât BD ≠ DC. Fig. 1
Se formează astfel triunghiurile ABD şi ACD, care verifică ipoteza
LLU. Dacă, din neatenţie, confundăm ipoteza LLU cu LUL, va rezulta
ΔABD ≡ ΔACD , de fapt, această congruenţă are loc doar dacă D este
mijlocul lui [BC ] .

Teorema 1:
Fie Δ ABC şi Δ A’B’C’ cu [AB ] ≡ [A 'B '] ,
[AC ] ≡ [A 'C '] şi m(ACB n
n ) = m(A'C 'B '). În aceste
condiţii, are loc ΔABC ≡ ΔA 'B 'C ' dacă şi
numai dacă unghiurile ABC n şi A n 'B 'C ' sunt fie
congruente, fie nesuplementare.
Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de
AB (fig.2), considerăm D încât [AD ] ≡ [A 'C ']
şi [BD ] ≡ [B 'C '] , astfel ΔABD ≡ ΔA 'B 'C ' .
Dacă m(ACB n
n ) = m(A'C 'B ') ⇒ ΔABC ≡ ΔABD .
Fig. 2

Dacă m (ACB n
n ) + m (A 'C 'B ') ≠ 1800 , punctele A, C şi D sunt sau
coliniare, sau determină un triunghi isoscel cu [AC ] ≡ [AD ] .
În ambele situaţii datele din enunţ conduc imediat la ΔABC ≡ ΔABD .
Dacă m ((ABC ) + m ((A 'B 'C ') = 1800 şi m ((ACB ) ≠ m ((A 'C 'B ') ,
atunci triunghiurile ABC şi ABD realizează chiar configuraţia din
contraexemplul precedent, ceea ce justifică şi reciproca.
9

AB AC
Teorema 2: Fie triunghiurile ABC şi A’B’C’ cu = şi
A 'B ' A 'C '
m(ACB n
n ) = m(A'C 'B '). . În aceste condiţii, ΔABC ~ ΔA 'B 'C ' dacă şi
n şi A
numai dacă unghiurile ACB n'C 'B ' sunt sau congruente sau
nesuplementare.
Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de AB considerăm D încât
AD BD AB
= = şi astfel, ΔABD ~ ΔA 'B 'C '. Fiind în condiţiile
A 'C ' B 'C ' A 'B '
teoremei anterioare, din congruenţa triunghiurilor ABC şi ABD
rezultă asemănarea triunghiurilor ABC şi A’B’C’. Reciproca este
evidentă.
Concluzie: Cititorul va constata că problemele propuse în prima
secţiune a articolului de faţă admit, cu aplicarea teoremelor
enunţate, soluţii deosebit de elegante prin simplitatea lor. Rămâne
totuşi valabilă provocarea de rezolvare pe căi tradiţionale, prin
realizarea unor construcţii ajutătoare cu scopul de a permite
utilizarea cazurilor de congruenţă sau asemănare a triunghiurilor.
Cum muza micilor matematicieni este adeseori capricioasă, mai ales
atunci când rezolvarea unei probleme impune şi o construcţie
auxiliară, vin în ajutorul celor prinşi într-o astfel de încurcătură cu
următoarea sugestie: localizaţi „capcana LLU” şi construiţi, în
fiecare din cele două triunghiuri buclucaşe, înălţimea
corespunzătoare laturii lipsă din ipoteza LLU. Veţi avea de fiecare
dată revelaţia observării unor noi congruenţe sau proporţionalităţi
care, aplicate succesiv, rezolvă problema. Succes!

Bibliografie
www.mathleague.com/ Math League Contest Books
http://www.geom.uiuc.edu/ The Geometry Forum
http://archives.math.utk.edu/index.html Mathematics Contests and
Competitions
http://www.gogeometry.com/, Go Geometry Step-by-Step
Dorin Andrica şi colab., Teme şi probleme alese de geometrie, editura E+
Arthur Engel, Probleme de matematică – strategii de rezolvare, editura GIL.
 10

Probleme de loc geometric întâlnite în cadrul

olimpiadelor şi a concursurilor şcolare
Cătălin Cristian Budeanu

Încă de la începutul olimpiadelor şi a concursurilor şcolare,

problemele de loc geometric şi-au făcut simţită prezenţa printre
subiectele propuse spre rezolvare elevilor. Datorită complexităţii şi
gradului ridicat de dificultate, nu puţine au fost concursurile şcolare
în care ele au stabilit ierarhia la vârf. Din multitudinea problemelor
de acest gen selectăm câteva spre exemplificare:
Problema 1.
Pe un segment fix AB se ia un punct mobil M şi se
construiesc de aceeaşi parte a segmentului triunghiurile echilaterale
AMC şi MBD . Să se determine locul geometric al centrului de
greutate al Δ DMC .
O.N.M. 1975, V. Matrosenco, C. Ottescu
Rezolvare:
Fie E mijlocul segmentului
CD şi {T } = AC ∩ BD .
În paralelogramul TCMD ,
când punctul M variază, E
descrie linia mijlocie a
triunghiului TAB ,
corespunzătoare laturii AB ,
fără capete. Punctul G fiind
X Y
centrul de greutate al
triunghiului CDM , rezultă
că împarte segmentul EM în
1 EG 1
raportul , adică = .
2 GM 2
GM 1
Ţinând cont că ⎡⎣ME ⎤⎦ ≡ ⎡⎣TE ⎤⎦ rezultă că = , de unde deducem
GT 2
că locul geometric al punctului G este segmentul deschis determinat
11

de o paralelă la AB dusă la o treime de AB şi două treimi de T ,

notat ( XY ) . Reciproc, considerând un punct G pe acest segment şi
intersectând TG cu AB vom obţine punctul M. Construim
triunghiurile echilaterale AMC şi MBD , {E } =TM ∩ CD .
Deoarece MD AC şi MC BD , rezultă că TCMD este paralelogram
MG 1
iar E este mijlocul segmentului TM . Deoarece = şi cum
TG 2
EG 1
⎡⎣TE ⎤⎦ ≡ ⎡⎣ME ⎤⎦ , rezultă că = , prin urmare G este centrul de
GM 2
greutate al triunghiului DMC . Am demonstrat astfel că locul
geometric căutat al punctului G este segmentul deschis XY .
Problema 2.
În triunghiul OAB avem m( O ) = α , α < 90°. Printr-un punct
M oarecare al planului, diferit de O , se construiesc perpendicularele
MP ⊥ OA , P ∈ OA şi MQ ⊥ OB , Q ∈ OB . Fie H ortocentrul
triunghiului OPQ . Să se determine locul geometric al punctelor H în
cazurile când M parcurge segmentul AB .
O.I.M. ediţia a VIII-a
Rezolvare:
Construim AA ′ MQ PP ′ B ′R
şi BB ′ MP QQ ′ A ′S .
AM
Fie =k. Astfel din
MB
asemănarea triunghiurilor
AA B şi MQB rezultă că
′
A ′Q
= k . Ca o consecinţă a
QB
SQ ′ A ′Q
teoremei lui Thales rezultă că = = k şi în mod analog
Q ′B ′ QB
A ′P ′
= k . Demonstrăm că locul geometric al punctelor H este
P ′R
segmentul de dreaptă A ′B ′.
 12

⎛ A ′P ′ ⎞
Prin punctul P ′ al segmentului A ′R ⎜ = k ⎟ se construieşte
⎝ P ′R ⎠
perpendiculara pe acest segment. Δ RB ′A ′ ∼ Δ P ′H1A ′, unde H1 este
intersecţia dintre perpendiculară cu segmentul A ′B ′. În continuare
A ′H1 SQ ′
=k, = k , de unde Δ SA ′B ′ ∼ Δ Q ′H1B ′ (au două perechi de
H1B ′ Q ′B ′
laturi proporţionale, iar unghiurile formate de acestea sunt
congruente). Prin urmare, H1Q ′ coincide cu înălţimea triunghiului
OPQ dusă pe OP , ceea ce însemnă că H ≡ H1 . Am arătat astfel că
A ′H AM
H ∈ ⎡⎣A ′B ′⎤⎦ . Se demonstrează uşor că dacă = k , atunci =k,
HB ′ MB
adică numai punctele segmentului A ′B ′ satisfac această condiţie.
Dacă punctul H este luat în afara segmentului A ′B ′, atunci punctul
M va fi în afara segmentului AB .
În consecinţă, locul geometric al punctului H , când M parcurge
segmentul AB este segmentul A ′B ′, unde A ′ şi B ′ sunt picioarele
înălţimilor din A , respectiv B .
Problema 3.
Să se determine locul geometric al punctelor M din planul unui
romb ABCD pentru care MA ⋅ MC + MB ⋅ MD = AB 2 .
O.N.M. 2003, ∗ ∗ ∗
Rezolvare:
Considerăm un sistem cartezian de
coordonate în care A ( a , 0 ) , B ( 0, b ) ,
C ( −a , 0 ) şi D ( 0, − b ) cu a > 0, b > 0 .
Punctul M (x , y ) aparţine locului
geometric dacă şi numai dacă

(x − a ) (x + a ) + y 2 + x 2 + (y − b ) ⋅ x 2 + (y + b ) = a 2 + b 2.
2 2 2 2
+ y2 ⋅
Conform inegalităţii Cauchy – Buniacovski
– Schwarz, rezultă că
13

(x − a ) + y ⋅ (x + a ) + y + x + ( y − b ) ⋅ x 2 + (y + b ) ≥
2 2 2 2 2 2 2

≥ ( a − x )( x + a ) + y + x + (b − y )(b + y ) = a
2 2 2
+ b2.
Dacă punctul
aparţine locului
a −x y
geometric atunci = şi
a +x y
b −y x
= care conduce la
b +y x
x y = 0.
1) Dacă y = 0, atunci punctul
M (x , 0) aparţine locului
geometric dacă şi numai dacă
x +a ⋅ x −a +x +b = a +b ,
2 2 2 2
adică x 2 − a 2 = a 2 − x 2, sau încă
x ∈ ⎡⎣ −a , a ⎤⎦ , echivalent cu M ∈ ⎡⎣AC ⎤⎦ .
2) Dacă x = 0, atunci punctul M ( 0, y ) aparţine locului geometric

dacă şi numai dacă y 2 + a 2 + y 2 − b 2 = a 2 + b 2 , ceea ce este echivalent

cu y 2 − b 2 = b 2 − y 2 , adică y ∈ ⎡⎣ −b , b ⎤⎦ , deci M ∈ ⎡⎣BD ⎤⎦ . Locul

geometric căutat este inclus în reuniunea segmentelor AC şi BD .
Reciproca este foarte uşoară, considerând un punct M pe una dintre
diagonalele rombului obţinem relaţia din ipoteză. Prin urmare locul
geometric al punctului M este reuniunea diagonalelor rombului.
Problema 4.
⎛ π⎞
Fie XOY de măsură t ∈ ⎜ 0, ⎟ . Pentru M variabil pe (OY
⎝ 2⎠
fie N ∈ (OX astfel încât MN ⊥ OX , P ∈ (OY astfel încât
NP ⊥ OM , Q este mijlocul segmentului ON şi {S } = NP ∩ MQ .
Să se găsească locul geometric al punctului S .
O.N.M. 1994, Dan Brânzei
Rezolvare:
Fie {R } = OS ∩ MN . Aplicând teorema lui Ceva în triunghiul MNO
 14

pentru cevienele concurente MQ ∩ NP ∩ OR = {S } obţinem

OQ NR MP
⋅ ⋅ = 1. Dar cum ⎡⎣OQ ⎤⎦ ≡ ⎡⎣QN ⎤⎦ , relaţia anterioară devine
QN MR OP
PM MR
= (1). Exprimând în funcţie de unghiul XOY obţinem:
OP NR
OP = ON ⋅ cost = OM ⋅ cos2t şi PM = OM − OP = OM − OM ⋅ cos2t = OM ⋅ sin2t .
MR OM ⋅ sin2t
Proporţia (1) devine = = tg 2t . Prin urmare
NR OM ⋅ cos t
2

MR + NR 1 MN 1
= 1 + tg 2t = , de unde = , sau
NR cos2t NR cos2t
NR = MN ⋅ cos2t . De asemenea avem:
RN MN ⋅ cos2 t 1
tg( NOS ) = tg( NOR ) = = = sint ⋅ cost = sin 2t =
ON MN ⋅ ctgt 2
constant. Deci locul geometric al punctului S este semidreapta (OS
⎛1 ⎞
cu m ( NOS ) = arctg ⎜ sin 2t ⎟ .
⎝2 ⎠
Problema 5.
Să se arate că locul
geometric al punctului M din
plan al cărui afix z verifică
relaţia z 2− a2 = 2⋅az + b ,
unde a,b ∈ şi b ≤ 2⋅a2
este reuniunea a două cercuri
ortogonale.
Virgil Nicula, G.M.
2-3/1992,
Rezolvare:
Definiţie: Spunem că două cercuri secante sunt ortogonale dacă
razele corespunzătoare punctelor de tangenţă sunt perpendiculare.
Relaţia din enunţ este echivalentă cu:
(z )( )
− a 2 z 2 − a 2 = (2 ⋅ a z + b )(2 ⋅ a z + b ) Notăm t = z = z ⋅ z . În
2 2

aceste condiţii relaţia de mai sus devine:

15

t 2 − a 2 ⋅ ⎡( z + z ) − 2t ⎤ + a 4 = 4 ⋅ a 2t + 2 ⋅ a b ( z + z ) + b 2 sau încă:
2

⎣⎢ ⎦⎥

(t − a ) = ⎡⎣a (z + z ) + b ⎤⎦ z ⋅ z − a 2 = a ( z + z ) + b (2)
2 2
2
(1) ⇒ sau

z ⋅ z − a 2 = −a ( z + z ) − b (3). Relaţiile (2), (3) sunt echivalente cu

(z − a )(z − a ) = 2 ⋅ a 2 + b , respectiv ( z + a )( z + a ) = 2 ⋅ a 2 − b .
Deoarece b ≤ 2 ⋅ a 2 rezultă că 2 ⋅ a 2 + b ≥ 0 şi 2 ⋅ a 2 − b ≥ 0 . Deci
z − a = 2 ⋅ a 2 + b sau z + a = 2 ⋅ a 2 − b , care reprezintă ecuaţiile a
două cercuri cu centrele O 1 ( a , 0 ) , respectiv O 2 ( −a , 0 ) şi razele

R1 = 2 ⋅ a 2 + b , respectiv R 2 = 2 ⋅ a 2 − b . Cum O 1O 22 = (2 ⋅ a ) = 4 ⋅ a 2
2

şi R 12 + R 22 = 2 ⋅ a 2 + b + 2 ⋅ a 2 − b = 4 ⋅ a 2 rezultă că O 1 O 22 = R 12 + R 22 ,
adică cercurile C 1 O 1 , R1 ( ) ( )
şi C 2 O 2 , R2 sunt ortogonale. Conchidem
că locul geometric al punctelor din plan care verifică condiţiile din
ipoteză este reuniunea a două cercuri
ortogonale.
Problema 6.
Fie punctele A , B fixe pe cercul C (O , R )
şi fie punctul C variabil pe cerc. Să se
determine:
a) locul geometric al ortocentrului Δ ABC ;
b) locul geometric al centrului de greutate
al Δ ABC
Rezolvare:
a) Fie D ∈ C (O , R ) astfel încât AD ⊥ AB .
Cum A , B şi C (O , R ) sunt elemente fixe,
va rezulta că şi punctul D este fix.

Construim AA ′ ⊥ BC , A ′ ∈ BC , CC ′ ⊥ AB , C ′ ∈ AB şi
{H } = AA′ ∩ CC ′. Deoarece DA ⊥ AB şi CH ⊥ AB , rezultă că
AD CH , (1) . Cum m ( DAB ) = 90°, rezultă că ⎡⎣DB ⎤⎦ este diametru
 16

şi atunci şi m ( DCB ) = 90°, deci DC ⊥ BC . Dar cum şi AH ⊥ BC va

rezulta că DC AH , ( 2 ) . Din (1) şi (2) rezultă că ADCH este
paralelogram şi atunci ⎡⎣CH ⎤⎦ ≡ ⎡⎣AD ⎤⎦ . Din această congruenţă rezultă
că H este situat pe cercul rezultat prin translaţia de vector DA a
cercului C (O , R ) .
b) Fie C ′ mijlocul segmentului AB şi G un punct situat pe segmentul
CG
′ 1
CC ′ astfel încât = , adică G este
CC ′ 3
centrul de greutate al triunghiului ABC .
Deoarece A şi B sunt puncte fixe,
atunci şi C ′ va fi un punct fix.
Considerăm omotetia de centru C ′ şi
1
raport . Atunci G va fi omoteticul
3
punctului C în raport cu omotetia de
1
centru C ′ şi raport . Cum punctul C
3
descrie cercul C (O , R ) , atunci şi punctul G va descrie un cerc.
1
Centrul său va fi O1 , omoteticul punctului O , iar raza sa din raza
3
cercului iniţial.
Bibliografie.
1. Andreescu Titu, Bătineţu D.M., Chiriţă Marcel & co, Enunţurile şi
soluţiile problemelor date la etapa judeţeană şi etapa pe ţară a
olimpiadelor de matematică pentru licee din anii 1975 - 1983.
2. Bătineţiu D.M., Eckstein G., Bîrchi I. & co, Olimpiadele naţionale de
matematică 1990 – 2003, Editura Bîrchi, 2004.
3. Cuculescu I., Olimpiade internaţionale de matematică ale elevilor,
Editura Tehnică, 1984.
4. Morozova E.A., Petrakov I.S., Skvorţov V.A., Olimpiade
internaţionale de matematică, Editura Tehnică, 1978.
5. Nicula V., Geometrie plană (sintetică, vectorială, plană), Culegere de
probleme, Editura Gil, 2000.
17

Calculul analitic al distanţei de la un

punct la o dreaptă în spaţiu
Paul Georgescu, Gabriel Popa

Dacă (P ) : ax + by + cz + d = 0 este un plan în spaţiul Oxyz,

distanţa de la un punct M ( x , y , z ) la acest plan
M M M
este dată de
relaţia
ax M + byM + cz M + d
dist ( M , ( P )) = .
a2 + b2 + c2
Nu avem însă o formulă care să permită calculul distanţei de la un
punct la o dreaptă în spaţiu. Vom prezenta în continuare, pe un
exemplu, cinci metode prin care se poate realiza acest calcul.
Problema pe care ne propunem să o rezolvăm este următoarea:

Aflaţi distanţa de la punctul A (2, − 1,5 ) la dreapta de ecuaţie

⎧ x + 2y + 2 = 0
(d ) : ⎨3x − 2z − 6 = 0 .
⎩

Pentru început, să observăm că dreapta (d ) este definită ca

intersecţie a două plane. Putem determina ecuaţiile canonice ale lui
(d ) ; în acest scop, trebuie să găsim coordonatele unui punct situat pe
(d ) , precum şi un vector director al lui (d ) . Iată două metode prin
care putem realiza acest lucru:

Metoda 1. Un vector normal la planul x + 2y + 2 = 0 este N1 = i + 2 j ,

iar un vector normal la planul 3x − 2z − 6 = 0 este N2 = 3i − 2k .
Atunci vectorul N1 × N2 este perpendicular atât pe N1 , cât şi pe N2 ,
prin urmare este paralel atât cu planul (P ) ,
1
cât şi cu planul (P ) .
2

Astfel, N1 × N2 este vector director al dreptei (d ) de intersecţie a

celor două plane, iar
 18

i j k
N1 × N2 = 1 2 0 = −4i + 2 j − 6k .
3 0 −2
1
Vectorul v = − N1 × N2 = 2i − j + 3k este, de asemenea, director
2
pentru dreapta (d ) . Un punct pe dreapta (d ) se obţine, de exemplu,

⎪⎧2y + 2 = 0
pentru x = 0 , când găsim ⎨ , deci B ( 0, −1, −3) ∈ (d ) . În
⎪⎩2z + 6 = 0
concluzie, ecuaţiile canonice ale lui (d ) sunt
y +1
(d ) : x2 = −1
=
z +3
3
.

Metoda 2. Am găsit pe dreapta (d ) punctul B ( 0, −1, −3) . Un alt punct

al dreptei se poate obţine, de exemplu, pentru x = 2 , când
y = −2, z = 0 ; astfel, C (2, −2, 0 ) ∈ (d ) . Atunci BC (2, −1,3) este
vector director al dreptei (d ) şi regăsim ecuaţiile canonice ale
dreptei.
Scriind ecuaţiile dreptei (d ) în formă parametrică, obţinem
coordonatele unui punct curent M pe dreapta (d ) , anume
M (2t , −t − 1,3t − 3) , t ∈ .
Trecem acum la rezolvarea problemei enunţate.
Soluţia 1.Dacă M este un punct curent al dreptei (d ) , pentru a
determina distanţa de la A la (d ) ar trebui să minimizăm lungimea
segmentului AM sau, echivalent, să minimizăm AM 2 . Cum
AM = ( x M − xA ) + ( y M − yA ) + ( z M − z A ) = (2t − 2 ) + ( −t − 1 + 1 ) +
2 2 2 2 2 2

2
+ (3t − 3 − 5 ) = 14t 2 − 56t + 68 , trebuie să găsim minimul funcţiei de
gradul doi f : → , f (t ) = 14t 2 − 56t + 68 . Acesta se atinge pentru
56
t = = 2 şi este egal cu f (2 ) = 12 . În concluzie, distanţa de la A
2 ⋅ 14
la (d ) este 12 = 2 3 şi se atinge când punctul M are coordonatele
19

( 4, − 3,3) , acesta fiind piciorul perpendicularei din A pe (d ) .

Soluţia 2. Fie M (2t , −t − 1,3t − 3) piciorul perpendicularei din A pe

(d ) . Vectorul AM fiind ortogonal pe vectorul director

v = 2i − j + 3k al dreptei (d ) , avem că AM ⋅v = 0 . Cum
AM = (2t − 2 ) i − t j + (3t − 8 ) k , condiţia de perpendicularitate devine
2 (2t − 2 ) + ( −1 ) ⋅ ( −t ) + 3 (3t − 8 ) = 0 , de unde t = 2 . Regăsim coordo-
natele lui M de la soluţia precedentă, M ( 4, −3,3) , iar distanţa de la M

la (d ) va fi AM = 2 3 .

Soluţia 3. Distanţa de la A
la (d ) este egală cu
înălţimea paralelogramului
construit pe vectorii BA şi
v , corespunzătoare laturii
cu direcţia lui v . Cum aria
acestui paralelogram este
BA × v
BA ⋅ v ⋅ sin ⎛⎜ BA ,v ⎞⎟ = BA × v , rezultă că dist A, (d
⎝ ⎠
( )) =
v
.

Deoarece BA = 2i + 8k şi v = 2i − j + 3k ,
i j k
BA ×v = 2 0 8 = 8i − 10 j − 2k .
2 −1 3
Urmează că
82 + ( −10 ) + ( −2 )
2 2
168
(
dist A, (d )) = = = 12 = 2 3.
22 + ( −1 ) + 32 14
2
 20

Soluţia 4. Vectorul director v al dreptei (d ) este vector normal

planului care trece prin A şi este perpendicular pe (d ) . Ecuaţia
acestui plan va fi ( P ) : 2 ( x − 2 ) − ( y + 1 ) + 3 ( z − 5 ) = 0, adică
(P ) : 2x − y + 3z − 20 = 0 . Intersecţia dreptei (d ) cu planul ( P ) va fi
piciorul perpendicularei din A pe (d ) ; această intersecţie se obţine
⎧x + 2y + 2 = 0
⎪
rezolvând sistemul ⎨3x − 2z − 6 = 0 şi este M ( 4, −3,3) . Distanţa
⎪2x − y + 3z − 20 = 0
⎩
căutată este AM = 2 3 .

Soluţia 5. Ecuaţia unui plan oarecare care conţine dreapta (d ) este

(P ) : x + 2y + 2 + a (3x − 2z − 6 ) = 0 . Dacă impunem ca A să aparţină
unui asemenea plan, obţinem că 2 + ( −2 ) + 2 + a (3 ⋅ 2 − 2 ⋅ 5 − 6 ) = 0 ,
1
deci a = . Astfel, ecuaţia planului ( P1 ) care conţine pe A şi (d ) este
5
(P1 ) : 8x + 10y − 2z + 4 = 0 . Distanţa de la A la (d ) va fi distanţa de la
A la planul ( P2 ) care trece prin (d ) şi este perpendicular pe ( P1 ) .
Ecuaţia lui (P )
2
este (P ) : x + 2y + 2 + b (3x − 2z − 6) = 0 , i.e.
2

(P ) : (1 + 3b ) x + 2y − 2bz + 2 − 6b = 0 . Condiţia (P ) ⊥ (P ) conduce la

2 1 2

(1 + 3b ) ⋅ 8 + 2 ⋅ 10 + ( −2b ) ⋅ ( −2) = 0 , de unde b = −1 , prin urmare

ecuaţia lui ( P ) este ( P ) : −2x + 2y + 2z + 8 = 0 . Distanţa căutată va
2 2

−2xA + 2yA + 2z A + 8 12
(
fi dist A, (d ) ) = dist (A, (P ) ) =
2
= =2 3.
( −2) 2 3
2
+ 22 + 22

Bibliografie
Paul Georgescu, Gabriel Popa – Geometrie vectorială, analitică şi diferenţială
– Probleme rezolvate, MatrixRom, Bucureşti (sub tipar)
21

Concursuri din alte ţări

Gabriel Popa, Paul Georgescu

Prezentăm în cele ce urmează câteva probleme de tip evaluare

+ exemplu. Cerinţele acestor probleme sunt de genul: găsiţi numărul
cel mai mic / cel mai mare, care satisface o anumită proprietate.
Rezolvarea lor impune parcurgerea a două etape: determinarea unui
număr cel mult / cel puţin egal cu toate numerele care au respectiva
proprietate, apoi demonstrarea faptului că numărul astfel determinat
are şi el proprietetea dorită. Pentru mai multe aplicaţii, poate fi
consultată lucrarea [1], pp. 16-24.

Problema 1
Un post de radio selectează în fiecare săptămână cele mai
îndrăgite 20 de melodii. Ştim că aceleaşi 20 de cântece nu se află în
aceeaşi ordine în top în două săptămâni consecutive, iar dacă o piesă
începe să coboare în clasament, ea nu-şi va mai putea îmbunătăţi
poziţia niciodată. Determinaţi numărul maxim de săptămâni
consecutive în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top.
(Olimpiadă Estonia, 1994)

Soluţie. Date 20 de piese, numărul total al schimbărilor poziţiilor în

⎛ 20 ⎞
top a câte două melodii vecine este ⎜ ⎟ = 190, deci numărul de
⎝2 ⎠
săptămâni în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top nu poate fi
mai mare decât 190. Să arătăm că acest maxim poate fi efectiv atins.
Numerotăm melodiile cu 1, 2, 3, ..., 20, după poziţia pe care o ocupă în
prima săptămână. În cazul în care 1 coboară poziţie cu poziţie, până
pe ultimul loc (obţinând ordinea 2, 3, ..., 20, 1), apoi 2 coboară poziţie
cu poziţie, până vom avea 3, 4, ..., 20, 2, 1 ş.a.m.d., găsind în final
ordinea 20, 19, ..., 2, 1, vom avea 19 + 18 + ... + 1 = 190 de saptămâni
consecutive cu aceleaşi piese în top.
 22

Problema 2
Pe o tablă 9 × 9 sunt colorate 40 din cele 81 de pătrăţele.
Despre o linie orizontală sau verticală se spune că este bună dacă ea
conţine mai multe pătrăţele colorate decât necolorate. Care este cel
mai mare număr de linii bune (orizontale şi verticale) pe care-l poate
avea tabla?
(Olimpiadă Kazahstan, 2005)

Soluţie. Cum întregul tabel conţine 40 de

pătrăţele colorate şi orice linie (orizontală
sau verticală) are cel puţin 5 pătrăţele
colorate, rezultă că putem avea cel mult 8
linii orizontale bune şi cel mult 8 linii
verticale bune, în total cel mult 16 linii bune.
Alăturat este preyentat un exemplu de
colorare cu 16 linii bune.

Problema 3
Căsuţele unui pătrat 100 × 100 se colorează în alb şi negru,
astfel încât în orice dreptunghi 1 × 2 există cel puţin o căsuţă neagră
şi în orice dreptunghi 1 × 6 există două căsuţe negre vecine. Care
este numărul minim de căsuţe negre ale pătratului?
(Olimpiadă Ucraina, 2000)
Soluţie. Observăm, pentru început, că orice dreptunghi 1 × 5 conţine
cel puţin trei căsuţe negre. Într-adevăr, în caz contrar,
căsuţele negre din dreptunghiurile 1 × 2 de la marginea
dreptunghiului 1 × 5 considerat se vor învecina cu o
căsuţă albă centrală, ca în desenul alăturat.
Astfel, un dreptrunghi 1 × 6 care ar conţine
acest dreptunghi 1 × 5 nu ar mai putea avea două
căsuţe negre vecine, contradicţie.
Deducem că pătratul 100 × 100 conţine cel
3
puţin ⋅ 10000 = 6000 căsuţe negre. Acest minim
5
23

se atinge, de exemplu, pavându-l cu 400 de pătrate 5 × 5 de tipul

celor din figura alăturată.

Problema 4
Într-un şir finit de numere reale, suma oricăror 7 termeni
consecutivi este strict negativă, iar suma oricăror 11 termeni
consecutivi este strict pozitivă. Să se determine numărul maxim de
termeni ai unui astfel de şir.
(O.I.M. 1977)
Această problemă este considerată ca fiind una dintre cele mai
frumoase dintre cele propuse vreodată într-un concurs de
matematică. În lucrarea [2] sunt prezentate patru soluţii ale sale.
Reproducem mai jos două dintre ele:
Soluţia 1. Remarcăm că
( x1 + ... + x7 ) + ( x2 + ... + x8 ) + ... + ( x11 + ... + x17 ) = ( x1 + ... + x11 ) +
+ ( x2 + ... + x12 ) + ... + ( x7 + ... + x17 ) , deoarece în fiecare dintre cei doi
membri x1 apare o dată, x2 de două ori, ..., x 7 , x 8 , ..., x11 de câte
şapte ori, x12 de şase ori, ..., x17 o dată. Cum un număr strict pozitiv
nu poate fi egal cu unul strict negativ, deducem că n ≤ 16. Un exemplu
de secvenţă cu 16 termeni care satisface condiţiile din enunţ este
5, 5, − 13, 5, 5, 5, − 13, 5, 5, − 13, 5, 5, 5, − 13, 5, 5.

Soluţia 2. Considerăm şirul sumelor parţiale asociat şirului iniţial:

s0 = 0, s1 = x1 , s2 = x1 + x2 , ..., sk = x1 + x2 + ... + xk , ... . Ipotezele
problemei arată că sk + 7 − sk < 0, ∀ k = 0, n − 7, iar s k + 11 − s k > 0,
∀k = 0, n − 11. În cazul în care n ≥ 17, am avea că
0 = s0 < s11 < s4 < s15 < s8 < s1 < s12 < s5 < s16 < s9 < s2 < s13 < s6 < s17 < s10 <
< s3 < s14 < s7 < s0 = 0, contradicţie. Deducem că n ≤ 16, iar
s10 < s3 < s14 < s7 < 0 < s11 < s4 < s15 < s8 < s1 < s12 < s5 < s16 < s9 < s2 <
< s13 < s6 . (*)
Dând valori arbitrare numerelor sk , astfel încât să fie verificate
inegalităţile (*), putem construi oricât de multe exemple de şiruri cu
16 termeni care să aibă proprietăţile din enunţ.
 24

O problemă înrudită cu aceasta a fost propusă spre rezolvare

participanţilor la etapa finală a Olimpiadei de Matematică din acest
an, la clasa a X-a. Enunţăm în continuare această problemă şi lăsăm
celor interesaţi plăcerea de a zăbovi asupra ei:

Problema 5
Vom spune că un număr natural n ≥ 4 este neobişnuit dacă se
poate aşeza câte un număr real în fiecare dintre cele n 2 pătrăţele
unitate ale unui pătrat P de latură n, astfel încât suma celor 9 numere
din orice pătrat 3 × 3 conţinut de P să fie strict negativă, iar suma
celor 16 numere din orice pătrat 4 × 4 conţinut de P să fie strict
pozitivă. Determinaţi toate numerele neobişnuite.
M. Bălună
Bibliografie
1. N. Agahanov, O. Podlipsky – Olimpiadele matematice ruseşti –
Moscova 1993-2002, GIL, Zalău, 2004
2. I. Cuculescu – Olimpiadele internaţionale de matematică ale
elevilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984
25

Baltic Way Math Contests

Probleme selectate de Doru Turbatu

Probleme propuse pentru clasele a IX-a si a X-a

1. Fie x , y , z ∈ *
+ , astfel încât xyz=1. Arătaţi că:
⎛ x z y ⎞
(1 + y ) (1 + z )(1 + x ) ≥ 2 ⎜⎜ 1 + 3 + 3 + 3 ⎟.
⎝ z y x ⎟⎠
(2003)
Soluţie
Inegalitatea este echivalentă cu
x y z
1 + x + y + z + xy + xz + yz + xyz ≥ 2 + 2 3 + 23 + 23 ⇔
y z x
1 1 1 ⎛ x y z ⎞
⇔ x +y +z + + + ≥ 2⎜ 3 + 3 + 3 ⎟
x y z ⎜ y z x ⎟⎠
⎝
1 1 1
x+ +1 y+ +1 z+ +1
y x z y x z
Dar ≥3 ; ≥3 ; ≥ 3 şi deci este
3 y 3 z 3 x
suficient să demonstrăm că
⎛ 1
⎜ x + + 1 y + 1 + 1 z + 1 + 1 ⎟⎞
1 1 1 y z x
x +y +z + + + ≥2 ⎜ + + ⎟ ceea ce
x y z ⎜ 3 3 3 ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
1 1 1
este echivalent cu x + + y + + z + ≥ 6 .
x y z
2. Fie şirul ( an )n ≥1 definit astfel: a1 = 2, a2 = 2 şi a n + 1 = a n a n2− 1 ,
pentru ∀n ∈ N , n ≥ 2. Determinaţi a n şi demonstraţi inegalitatea:
(1 + a1 ) (1 + a2 )...(1 + an ) < (2 + 2)a1a2 ...an .
(2003)
Soluţie
1
n −2
Prin inducţie a1 = 2 2 , a2 = 21 , a3 = 22 , a 4 = 2 4 , a5 = 28 , ..., an = 22 .
Inegalitatea devine (1 + a1 ) (1 + a2 )...(1 + an ) < 2(1 + 2)a1a2 ...an .
 26

Ţinând cont că a1 = 2 şi 1 + a1 = 1 + 2 se obţine

(1 + a2 )...(1 + an ) < 2a2 ...an ⇔
(1 + 2 )(1 + 2 ) (1 + 2 ) ... (1 + 2
1 2 4 2n − 2
) < 2 ⋅2 1 + 2 + 4 + ... + 2 n − 2
⇔
n −1 n −1
22 − 1 < 2 2 care este evident adevărată. .
3. Fie α , β , γ măsurile a trei unghiuri astfel încât 0 ≤ α , β , γ < 90 0 şi
3
sin α + sin β + sin γ = 1 . Arătaţi că: tg 2α + tg 2 β + tg 2 γ ≥ .
8
(2005)
Soluţie
1
Deoarece tg 2α = − 1 inegalitatea din enunţ devine
cos2 α
1 1 1 27
+ + ≥ . Din inegalitatea mediilor mh ≤ ma ≤ mp
cos α cos β cos γ
2 2 2
8
3 cos2 α + cos2 β + cos2 γ
rezultă: ≤ =
1 1 1 3
+ +
cos2 α cos2 β cos2 γ
3 − ( sin2 α + sin2 β + sin2 γ ) ⎛ sin α + sin β + sin γ ⎞ 1 8
2

= ≤1−⎜ ⎟ =1− = .
3 ⎝ 3 ⎠ 9 9
1
4. Fie şirul ( an )n ≥1 definit astfel: a1 = 1, a2 = şi
2
1 1
an +2 = an + an +1 + , ∀n ∈ *
. Arătaţi că:
2 4 an an +1
1 1 1 1
+ + + ... + < 4.
a1a 3 a2a 4 a3a 5 an an + 2
(2005)
Soluţie
Evident an > 0, ∀n ∈ ∗
şi din relaţia de recurenţă
1 2 2 1
an +2 > an + an +1 ⇔ − > .
2 an an +1 an +1an + 2 an an +2
Şi în inegalitaea de demonstrat avem:
1 1 1 2 2 2 2 2 2
+ + ... + < − + − + .... + − <
a1a3 a2a4 an an +2 a1a2 a2a3 a2a3 a3a4 an an +1 an +1an +2
2
< = 4.
a1a2
27

Probleme propuse pentru clasele a VII-a şi a VIII-a

1. În dreptunghiul de laturi a, b se consideră patru puncte, fiecare în
interiorul unei laturi. Lungimile laturilor acestui patrulater sunt x, y,
z, t. Arătaţi că: a 2 + b 2 ≤ x 2 + y 2 + z 2 + t 2 ≤ 2(a 2 + b 2 ) .
Soluţie
Notăm cu a 1 , a 2 , b1 , b2 , a 3 , a 4 , b3 , b 4 lungimile segmentelor pe care
cele patru puncte le determină pe laturile de lungime a, respectiv b;
adică a1 + a2 = a3 + a4 = a şi b1 + b2 = b3 + b4 = b . Din teorema lui
Pitagora aplicată în cele patru triunghiuri dreptunghice avem:
x 2 + y 2 + z 2 + t 2 = a12 + a22 + a32 + a42 + b12 + b22 + b32 + b42 ≤
≤ ( a1 + a2 ) + ( a3 + a4 ) + (b1 + b2 ) + (b3 + b4 ) = 2a 2 + 2b 2 .
2 2 2 2

Pentru inegalitatea din stânga folosim inegalitatea mpătratică ≥ maritmetică

a12 + a22 a1 + a2 a a2
≥ = sau a12 + a22 ≥ . Deci, în concluzie:
2 2 2 2
a2 a2 b2 b2
x 2 + y 2 + z 2 +t 2 ≥ + + + = a 2 + b2
2 2 2 2
2. În ∆ABC, o semidreaptă cu originea în A intersectează (BC) în M şi
1 1 4
cercul circumscris în N. Arătaţi că: + ≥ .
AM MN BC
Soluţie
Din inegalitatea mediilor, marmonică ≤ mgeometrică rezultă
1 1 2
+ ≥ . Dar AM ⋅ MN = BM ⋅ MC ( ΔAMB ∼ ΔNMC ) .
AM MN AM ⋅ MN
1 1 2 2 4
Ultima inegalitate devine + ≥ ≥ = .
AM MN BM ⋅ MC BM + MC BC
2
3. Trei cercuri de raze diferite trec prin două puncte A, B. Două
semidrepte, de aceeaşi parte a dreptei AB, cu acceaşi origine B,
intersecteaza cele trei cercuri in M 1 , M 2 , M 3 , respectiv N 1 , N 2 , N 3 .
M 1 M 2 N1 N 2
Arătaţi ca = .
M 2M 3 N2 N3
Soluţie
1
În primul cerc are loc: m AM1B = m AN1B =( ) ( ) 2
( )
m AB . Analog, în al
 28

1
doilea cerc ( ) (
m AM2B = m AN 2B = ) 2
( )
m AB şi deci

M1 M2 AM2
ΔAM1 M2 ∼ Δ AN1N 2 ⇒ = (1 ) .
N1N2 AN 2
MM AM2
Analog ΔAM2M3 ∼ ΔAN2N3 ⇒ 2 3 = (2 ) . Din (1) şi (2) rezultă:
N2N3 AN2
M1 M 2 M M
= 2 3 .
N 1N 2 N 2N 3
Observaţie
Această problemă este un rezultat de tip Thales pentru cercuri.(!)
2a a
4. Fie a , b , c ∈ *+ . Arătaţi că: ∑ 2 ≤∑ .
a bc+ bc
Soluţie
2a 2bc
Înmulţim inegalitatea cu abc > 0 obţinem ∑ a 2 + bc ≤ ∑ a 2 (∗) . Dar
2a 2bc a 2 + bc a 2 bc a 2 b 2 + c 2
mh ≤ mg ≤ ma şi 2 ≤ = + ≤ + . Însumând,
a + bc 2 2 2 2 4
se ajunge la inegalitatea ( ∗) .
29

PROBLEME REZOLVATE
CLASA a V-a

V.1. Arătaţi că numărul N = 34951 + 6702 + 125832 nu este pătrat

perfect.
Viorica Dobre
Soluţie
N = ...85 , deci N se divide cu 5, dar nu se divide cu 25. Rezultă că N
nu este pătrat perfect.

V.2. Albă ca Zăpada culege căpşune. La un moment dat ea are în cele

7 coşuleţe 9, 11, 13, 14, 17, 19, respectiv 22 de căpşune. Ea adaugă în
fiecare coşuleţ câte un număr egal de căpşune. Să se arate că există
un coşuleţ din care se pot servi în mod egal cei 7 pitici înfometaţi.
Doru Buzac
Soluţie
Fie n numărul căpşunelor adăugate în fiecare coşuleţ. Astfel, în cele 7
coşuleţe sunt n + 9, n + 11, n + 13, n + 14, n + 17, n + 19, n + 22 căpşu-
ne. Cum aceste şapte numere dau resturi diferite la împărţirea prin
7, cel puţin unul se împarte exact la 7, de unde concluzia.

V.3. Determinaţi n ∈ , n ≤ 31 , dacă

7 (1 + 2 + 3 + + n ) = (n + 1 ) + (n + 2 ) + + 32 .
Marius Farcaş
Soluţie
Ecuaţia este echivalentă cu:
7 (1 + 2 + ... + n ) + 1 + 2 + ... + n = 1 + 2 + ... + n + (n + 1 ) + (n + 2 ) + ... + 32 ,
n (n + 1 ) 32 ⋅ 33
de unde 8 (1 + 2 + ... + n ) = 1 + 2 + ... + 32 , adică 8 ⋅ = ,
2 2
deci n (n + 1 ) = 4 ⋅ 33 . Rezultă că n = 11 .
 30

V.4. Suma a două numere naturale distincte este cu 10 mai mare

decât diferenţa lor. Aflaţi numerele, ştiind că diferenţa lor este mai
mică decât numărul mai mic.
Gabriel Timohe
Soluţie
Fie a > b numerele căutate. Avem că a + b = 10 + a − b şi a − b < b .
Prin urmare, b = 5 şi a < 10 . Obţinem soluţiile
(a , b ) ∈ {( 6, 5 ) ; ( 7, 5 ) ; (8, 5 ) ; ( 9, 5 )} .

V.5. Aflaţi ultimele trei cifre ale numărului a = 22008 − 22006 − 22003 .
Cătălin Budeanu
Soluţie
( )
Observăm că a = 22003 ⋅ 25 − 23 + 1 = 22003 ⋅ 25 = 22001 ⋅ 100 . Deoarece
22001 are ultima cifră 2, rezultă că a = ...200 .

V.6. Aflaţi suma resturilor împărţirii a 2008 numere naturale

consecutive la 21, ştiind că ultimul se împarte exact la 21.
Cătălin Budeanu
Soluţie
Fie a1 , a2 ,..., a2008 , cele 2008 numere consecutive şi r1 , r2 ,..., r2008
resturile împărţirilor acestora la 21. Atunci r2008 = 0, r2007 = 20, r2006 =
= 19, ... , deoarece numerele ai sunt consecutive. Grupăm resturile în
grupe de câte 21, începând de la sfârşit. Suma resturilor va fi
S = 95 ⋅ ( 0 + 20 + 19 + ... + 2 + 1 ) + ( 0 + 20 + 19 + ... + 10 + 9 ) = 19298 .

CLASA a VI-a

VI.1. Să de determine x , y , z , t , n ∈ , dacă

x
2 ⋅3 ⋅5y 2+z
⋅ 7 = n ! (n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅
t
⋅n ) .
Manuela Mihăescu
Soluţie
Membrul stâng al egalităţii date se divide cu 52 , deci n ≥ 10 , dar nu
se divide cu 11, deci n < 11 . În concluzie , n = 10 . Deoarece
10 ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ 9 ⋅ 10 = 29 ⋅ 34 ⋅ 52 ⋅ 7 , obţinem x = 9, y = 4, z = 0,t = 1 .
31

4910
VI.2. Determinaţi numerele naturale x şi y dacă = 1yy 5 .
21x
Marius Farcaş
Soluţie
Egalitatea dată este echivalentă cu 49 = (25 + 6y ) ⋅ (2x + 1) , x ≥ 3, y ≤ 4 .
Se verifică uşor că nu există x , y care să verifice cerinţele date.

VI.3. În câte zerouri se termină numărul a = 5 ⋅ 10 ⋅ 15 ⋅ 20 ⋅ ⋅ 5000 ?

***
Soluţie
a = ( 5 ⋅ 1 )( 5 ⋅ 2 )( 5 ⋅ 3) ⋅ ... ⋅ ( 5 ⋅ 1000 ) = 51000 ⋅ (1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ 1000 ) . Exponentul
lui 2 din 1000 ! este egal cu 500 + 250 + 125 + 62 + 31 + 15 + 7 + 3 + 1
(deoarece 2 apare în numerele 2, 4, 6, 8,...; 22 apare în numerele 4, 8,
12,...; 23 în numerele 8, 16, 24,...). Deci, a = 51000 ⋅ 2994 ⋅ (număr impar)
= 10994 ⋅ (număr impar). Rezultă că numărul a se termină în 994
zerouri.

VI.4. Considerăm în jurul unui punct n unghiuri n ∈ , care au *

măsurile exprimate prin numere naturale, proporţionale cu 1,2,3, …, n .

Determinaţi n şi măsurile unghiurilor.
Elena Iurea
Soluţie
Fie a 10 , a 20 , ...a n0 măsurile unghiurilor. Avem că a1 , a2 , a3 , ..., an ∈ ,
a a a a
a1 + a2 + a3 + ... + an = 360 0 şi 1 = 2 = 3 = ... = n . Rezultă că
1 2 3 n
a1 + 2a1 + 3a1 + ... + na1 = 360 , deci a1 ⋅ n (n + 1 ) = 720 . Prin urmare,
0 0

n (n + 1 ) divide 720. Deducem că n ∈ {1,2,3, 4,5,8, 9,15} şi, corespun-

zător, găsim a1 , a2 , a3 ,..., an .

VI.5. Fie mulţimile disjuncte de numere naturale A1 = {1} , A2 = {2, 3} ,

A3 = {4, 5, 6, 7 } , A4 = {8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15} , …
a) În ce mulţime se află 2008?
b) Calculaţi suma numerelor impare din A 1 1 .
 32

c) Câte numere divizibile cu 5, dar care nu sunt divizibile cu 10, sunt

în A1 1 ?
Doru Turbatu
Soluţie
Avem: A1 = {20 } , A2 = {21 ,22 − 1} , A3 = {22 ,...,23 − 1} , A4 = {23 ,...,24 − 1} .

{
Deducem că An = 2n −1 ,2n −1 + 1,...,2n − 1 . }
a) Cum 210 < 2008 < 211 − 1 , rezultă că 2008 ∈ A11 .
{ }
b) A11 = 210 ,210 + 1,...,211 − 1 , deci A11 = {1024,1025,1026,...,2047} şi
suma căutată este S = 1025 + 1027 + ... + 2047 = 1 + 3 + 5 + ... + 1023 +
+1025 + ... + 2047 − (1 + 3 + ... + 1023) . Cum 1 + 3 + ... + (2n − 1 ) = n 2 ,
rezultă că S = 10242 − 5122 .
c) Numerele căutate sunt n = 5 ⋅ k , k = 205, 207, 209, ..., 409 , deci
103 numere.

CLASA a VII-a

VII.1. Dacă a , b ∈ *
sunt astfel încât a + b = 23 , demonstraţi că
22 ≤ ab ≤ 132 .
Viorica Dobre
Soluţie
Deoarece a + b = 23 , a , b ∈ ∗
, rezultă că b = 23 − a , a = 1,2,...,22 .
Astfel, ab − 22 = a (23 − a ) − 22 = 23a − a 2 − 22 = ( a − 1 )(22 − a ) ≥ 0 şi
132 − ab = 132 − 23a + a 2 = ( a − 11 )( a − 12 ) ≥ 0 .

VII.2. Să se arate că numărul

2007
⎛ 1004 ⎞
n = ⎜ 2008 − ⎟ : 2007
⎝ 1+3+5+ + 2007 ⎠
este pătrat perfect.
Manuela Mihăescu
Soluţie
Deoarece 1 + 3 + ... + (2n − 1 ) = n 2 , rezultă că 1 + 3 + ... + 2007 = 10042 ,

( )
2007 2
deci a = (2008 − 1 ) : 2007 = 20071003 .
33

VII.3. Să se arate că un paralelogram cu laturi neegale este

dreptunghi, dacă şi numai dacă admite o axă de simetrie care nu este
diagonală.
Petru Asaftei
Soluţie
Considerăm dreptunghiul ABCD cu AB ≠ BC , în acest caz nici o
diagonală nu este axă de simetrie, însă mediatoarea unei laturi este
axă de simetrie.
Reciproc: axa de simetrie trebuie să intersecteze conturul
paralelogramului. Să analizăm cazurile posibile:
I. Axa de simetrie d1 nu este perpendiculară pe niciuna dintre laturile
paralelogramului. Fie că d1 ∩ [AB ] ≠ φ ; atunci cel puţin unul dintre
punctele prd1 A, prd1 B este exterior paralelogramului, deci d1 nu poate
fi axă de simetrie.
II. Axa de simetrie este perpendiculară pe una dintre laturile
paralelogramului, fie aceasta [AB ] , dar nu este mediatoarea acestei
laturi. Fie d2 axa de simetrie şi d2 ∩ AB = {P } . Dacă, de exemplu,
AP > PB , atunci simetricul punctului A faţă de d2 este exterior
paralelogramului, fals.
III. Axa de simetrie d3 este mediatoarea segmentului [AB ] .
Deoarece simetricele punctelor C şi D faţă de d3 sunt pe [CD ] , în mod
necesar d3 este mediatoarea segmentului [CD ] . Rezultă că ARQD

( )
este dreptunghi ( d3 ∩ CD = {R } ), deci m DAB = 900 şi atunci ABCD
este dreptunghi.

VII.4. Fie ABCD un trapez de bază mare AB, E proiecţia lui D pe AB

şi M mijlocul lui (BD ) . Arătaţi că EM AC dacă şi numai dacă ABCD
este trapez isoscel.
Elena Iurea
Soluţie
Fie F punctul punctul în care paralela prin D la AC intersecteză pe AB.
Dacă ME AC , atunci ME FD , deci ME este linie mijlocie în ΔBDF .
 34

FD AC
Obţinem că ME = = şi, cum ME este mediana ipotenuzei în
2 2
BD
triunghiul dreptunghic DEB, ME = . În concluzie, AC = BD , deci
2
trapezul ABCD este isoscel.
Reciproc: Dacă ABCD este trapez isoscel, atunci AC = BD şi Δ DEB
este isoscel, prin urmare E este mijlocul lui (FB ) . Rezultă că ME este
linie mijlocie în ΔBDF , deci ME FD şi de aici ME AC .

VII.5. Fie E mijlocul laturii ⎡⎣CD ⎤⎦ a paralelogramului ABCD. Notăm cu

S şi R punctele de intersecţie ale dreptelor BD şi AE, respectiv cu
CS şi AB. Să se arate că ABCD este dreptunghi dacă şi numai dacă
(DA este bisectoarea unghiului RDB .
Gabriela Popa
Soluţie
EC ES DE
Din triunghiurile asemenea formate, avem că = = şi, cum
AR SA AB
EC = DE , rezultă AR = AB . Dacă ABCD este dreptunghi, atunci
(DA ) este mediană şi înălţime în ΔDRB , deci (DA este şi bisectoarea
unghiului RDB . Reciproc, dacă (DA este bisectoarea unghiului RDB ,
cum (DA ) este mediană şi înălţime în acelaşi triunghi, rezultă că
ΔDRB este isoscel şi atunci DA ⊥ BR , deci ABCD este drptunghi.

CLASA a VIII-a

VIII.1. Fie a , b,c numere raţionale, strict pozitive. Dacă

a = b + c , arătaţi că a, b, c sunt proporţionale cu numere
raţionale.
Viorica Dobre
Soluţie
Avem a − b = c, deci a + b − 2 ab = c , deci
a + b −c a + b −c a −b +c
b = = a⋅ . Similar, c = a ⋅ . Atunci
2 a 2a 2a
35

a b c
= = şi, cum a , b , c ∈ ∗
+ , concluzia se impune.
2a a + b − c a − b + c

VIII.2. Dacă x , y , z , u sunt numere naturale diferite două câte

51
două, atunci xyz + xyu + xzu + yzu ≤ xyzu − 1 .
24
Manuela Mihăescu
Soluţie
Cum x , y , z , u sunt numere naturale nenule distincte două câte două,
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 51
atunci + + + + ≤ + + + + + , de unde
x y z u xyzu 1 2 3 4 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 24
obţinem inegalitatea cerută.

VIII.3. Determinaţi x , y ∈ , dacă 17 x + 41y = 1 şi x + y este

minim.
Cătălin Budeanu
Soluţie
Avem
1 − 41y 1 − 7y 1 − 3a
x= = − 2y ∈ ⇒ 1 − 7y = 17a , a ∈ ⇒y = − 2a ∈
17 17 7
1 −c
⇒ 1 − 3a = 7c , c ∈ ⇒a =
− 2c ∈ şi de aici 1 − c = 3k , k ∈ .
3
Astfel, c = 1 − 3k , k ∈ . Găsim că x = 41k − 12, y = −17k + 5, k ∈ .
Prin urmare, x + y = 24k − 7 şi acest modul este minim pentru
k = 0 . Obţinem că x = −12, y = 5 .

VIII.4. Fie P un punct fix în interiorul diametrului AB al unui cerc

dat şi M un punct variabil pe arc, diferit de A şi B. Arătaţi că
tg MAP
reportul este constant.
tg AMP
***
Soluţie
Deoarece (AB ) este diametru al cercului, rezultă că m AMB = 900 . ( )
Construim PQ MB , Q ∈ (AM ) , prin urmare PQ ⊥ AM . Se obţine că
 36

tg MAP PQ PQ QM BP
= : = = = constant.
tgAMP AQ QM QA PA

VIII.5.Dreptele a şi b nu sunt secante. Se consideră punctele

A, A ′ ∈ a , B , B ′ ∈ b , M , M ′ mijloacele segmentelor [AB ], [A ′B ′] , iar
P , P ′ mijloacele segmentelor [AB ′], [AB ′] . Arătaţi că:
a) PP ′ ⊥ MM ′ ⇔ AA ′ = BB ′ ;
b) PP ′ = MM ′ ⇔ AA ′ = BB ′ şi AA ′ ⊥ BB ′ .
Petru Asaftei
Soluţie
1
Observăm că MP BB ′ P ′M ′ , MP = P ′M ′ = BB ′ şi MP ′ AA ′ PM ′ ,
2
1
MP ′ = PM ′ = AA ′ , deci MPM ′P ′ este paralelogram.
2
a) PP ′ ⊥ MM ′ ⇔ paralelogramul MPM ′P ′ este romb ⇔ MP = MP ′ ⇔
⇔ AA ′ = BB ′ .
b) PP ′ = MM ′ ⇔ paralelogramul MPM ′P ′ este dreptunghi ⇔
( )
⇔ m PMP = 900 ⇔ AA ′ ⊥ BB ′ .

CLASA a IX-a

IX.1. Fie ABC un triunghi şi punctele M, N pe laturile AB respectiv

AM AN
AC. Dacă =k , =p, k, p ∈ , iar {P } = BN ∩ CM ,
MB NC
determinaţi coordonatele vectorului AP în baza AB , AC .{ }
***
Soluţie
Din teorema lui Ceva în triunghiul AMC cu transversala B − P − N ,
P
AM + AC
MP P k +1 k AB + P AC
găsim = . Rezultă că AP = = .
CP k + 1 P k +P +1
1+
k +1
37

IX.2. Considerăm mulţimile A = {2x + 1, x ∈ }, B = {3y + 2, y ∈ },

C = {5z + 4, z ∈ }. Determinaţi o mulţime infinită D astfel încât
D ⊂ A ∩B ∩C .
Viorica Dobre
Soluţie
Determinăm A ∩ B ∩ C . Fie t ∈ A ∩ B ∩ C , deci există x , y , z ∈
astfel încât t = 2x + 1 = 3y + 2 = 5z + 4 , rezultă t + 1 = 2 ( x + 1 ) =
= 3 ( y + 1 ) = 5 ( z + 1 ) , deci t + 1 2,3 şi 5. Deducem că t + 1 = 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ k ,
k∈ *
, de unde t = 30k − 1, k ∈ *
. Rezultă că
A ∩ B ∩ C = 30k − 1, k ∈{ *
}. Putem considera pentru D orice
submulţime infinită a mulţimii A ∩B ∩C . De exemplu
{
D = 60k − 1, k ∈ *
}.
IX.3. Considerăm şirul: 1, 4,10,20,35,56,84, … .
a) determinaţi termenul de pe locul 2008.
b) determinaţi termenul general al şirului.
Petru Asaftei
Soluţia 1
Fie a1 = 1, a2 = 4, a3 = 10, ... . Observăm că b1 = a2 − a1 = 3 ,
b2 = a3 − a2 = 6 , b3 = a4 − a3 = 10 , ... Obţinem şirul
(bn ) : 3, 6, 10, 15, 21, 28, ... Calculăm şirul cn = bn + 1 − bn şi obţinem
3, 4, 5, 6, 7, ... , deci bn +1 − bn = n + 2, n ∈ *
.
Din relaţiile b2 − b1 = 1 + 2 , b3 − b2 = 2 + 2 , ... bn − bn −1 = (n − 1 ) + 2

obţinem bn − b1 = 1 + 2 + ... + (n − 1 ) + 2 (n − 1 ) =
(n − 1)(n + 4 ) şi cum
2
n 2 + 3n + 2
b1 = 3 , deducem bn = .
2
n 2 + 3n + 2
Folosind relaţia an +1 − an = bn = ,n∈ *
deducem
2
n −1 n −1
k 2 + 3k + 2 n (n + 1 )(n + 2 )
an = a1 + ∑ bk = 1 + ∑ = .
k =1 k =1 2 6
 38
Soluţia 2
Observăm că: 1=1
4 = 1 + (1 + 2 )
10 = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3)
20 = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3) + (1 + 2 + 3 + 4 ) + ...
n (n + 1 )(n + 2 )
Deci an = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3) + ... + (1 + 2 + ... + n ) = .
6
⎧ 1 1 1 ⎫
IX.4. Fie A = ⎨1, , , …, ⎬ . Găsiţi o progresie aritmetică
⎩ 2 3 2008 ⎭
( a n )n ∈ * astfel încât A ⊂ C an / n ∈ { *
}.
Gheorghe Iurea
Soluţie
Fie d un divizor comun al numerelor 1, 2, 3, ..., 2008 (de exemplu
⎧ 1 1 ⎫
d = 2008 !). Atunci d ⋅ A = ⎨d ⋅ 1, d ⋅ ,..., d ⋅ ⎬⊂ . Cum
⎩ 2 2008 ⎭
⎧n ⎫ n
= {bn = n , n ∈ } rezultă A ⊂ ⎨ , n ∈ ⎬ . Fie an = , n ∈
*

⎩d ⎭ d
1 d
Într-adevăr = a , k = 1, 2, ..., 2 0 0 8 .
k k

CLASA a X-a

X.1. Într-un sistem xOy fie AA

1 2 … An , n ≥ 3 un poligon regulat, care

are n laturi, vârfurile sunt puncte de coordonate întregi şi laturile

numere naturale. Să se arate că perimetrul poligonului este par.
Doru Buzac
Soluţie
Fie Ai ( x i , y i ) , x i , y i ∈ , i = 1, n .
Presupunem că P = A1 A2 + A2 A3 + ... + An A1 este impar. Rezultă că
Q = A1A2 2 + A2 A3 2 + ... + An A1 2 este număr impar (am folosit faptul că
n 2 − n = par, ∀n ∈ ), contradicţie, deoarece
⎡ n n ⎤
Q = 2 ⎢ ∑ xi 2 + ∑ y i 2 − ∑ ( xi x j + yi y j )⎥⎥ .
⎣⎢ i =1 i =1 i j n
1= < = ⎦
39

Prin urmare perimetrul este număr natural par.

x 2x
⎛ ⎞
X.2. Rezolvaţi ecuaţia: 2008x − 2007 x = 1 + 3 ⎜ 2007 3 + 2007 3 ⎟ .
⎝ ⎠
Nicu Miron
Soluţie
Ecuaţia este echivalentă cu:
3
⎛ x
x
⎞ x x
2008 = ⎜ 2007 3 + 1 ⎟ ⇔ 2008 3 = 2007 3 + 1 .
⎜ ⎟
⎝ ⎠
x x
⎛ 2007 ⎞ 3 ⎛ 1 ⎞ 3
Folosind monotonia funcţiei f : → , f ( x ) = ⎜ ⎟ +⎜ ⎟
⎝ 2008 ⎠ ⎝ 2008 ⎠
stabilim că ecuaţia are soluţie unică x = 3 .
X.3. Fie a , b , c ∈ ( 0, ∞ ) astfel ca abc = 1 . Demonstraţi că
3
1 + ab + 3 1 + ac + 3 1 + bc < a + b + c + 1 .
Mihai Ispas
Soluţie
a +b +c +1
Avem 3
1 + ab = 3 ab (c + 1 ) ≤ cu egalitate pentru
2
a = b = c +1.
a +b +c +1
Analog 3
1 + ac ≤ , egalitate pentru a = c = b + 1 şi
3
a +b +c +1
3
1 + bc ≤ , egalitate pentru a + 1 = b = c . Sumând cele
3
trei inegalităţi obţinem concluzia problemei: inegalitatea este strictă
deoarece cel puţin una dintre inegalităţi este strictă.
X.4. Fie A, B , C puncte necoliniare de afixe z A , z B , respectiv zC şi
AM AN
M ∈ (AB ) , N ∈ (AC ) , =k , = p , k , p > 0 . Determinaţi afixul
MB NC
punctului P de intersecţie a dreptelor BN şi CM.
***
Soluţie
Folosind teorema lui Menelaus în ABC cu transversala B − P − N :
 40

p
p zM + z
BM AN CP PM k +1 C
⋅ ⋅ = 1 . Rezultă = . De aici z p =
BA NC PM CP k + 1 p
1+
k +1
z A + kz B z + k z B + pz C
şi cum z M = rezultă că z p = A .
1+k k + p +1

CLASA a XI-a
⎛ 7 5⎞
XI.1. Fie A = ⎜ ⎟ . Să se arate că B ∈ M2 (C ) comută cu A dacă
⎝ −5 3 ⎠
şi numai dacă comută cu A 2 . Generalizare.
Gheorghe Croitoru
Soluţie
Deoarece A 2 − trA ⋅ A + det A ⋅ I2 = O2 , rezultă că A 2 = 10A − 46I2 .
Deci A 2B − BA 2 = 10 (AB − BA ) şi concluzia se impune.
În general dacaă A ∈ M2 (C ) şi trA ≠ 0 atunci AB = BA dacă şi numai
dacă A 2B = BA 2 .
XI.2. Fie şirurile (x )n n ≥0
, (yn )
n ≥o
care verifică relaţiile

xn +1 = xn + yn 3 , yn +1 = − 3xn + yn , n ∈ . Să se determine xn şi yn
în funcţie de n , x 0 ş i y 0 .
Gheorghe Croitoru
Soluţie
⎛x ⎞ ⎛ 1 3 ⎞ ⎛ xn ⎞ ⎛x ⎞ ⎛ x n −1 ⎞
Avem: ⎜⎜ n +1 ⎟⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ , n ∈ . Deci ⎜ n ⎟ = A ⎜⎜ ⎟⎟ , n ≥ 1 ,
⎜y ⎟ ⎜y ⎟
⎝ yn +1 ⎠ ⎜⎝ − 3 ⎟
1 ⎠⎝ n ⎠ ⎝ n ⎠ ⎝ y n −1 ⎠
⎛ π π ⎞
⎛ 1 3⎞ ⎜ cos sin ⎟
A=⎜ ⎟ = 2⎜ 3 3⎟
⎜− 3 1 ⎟ ⎜ π π⎟
⎝ ⎠ ⎜ − sin cos ⎟
⎝ 3 3⎠
⎛ nπ nπ ⎞
⎛ xn ⎞ ⎛ x ⎞ ⎜ cos sin ⎟⎛x ⎞
3 3
⎜ y ⎟⎟ = A ⎜⎜ y ⎟⎟ = 2 ⎜
n n
Rezultă ⎜ 0
⎜ ⎟⎜ 0 ⎟⎟ ,
⎝ n ⎠ ⎝ 0⎠ n π n π ⎟ ⎜⎝ y 0 ⎠
⎜ − sin cos ⎟
⎝ 3 3 ⎠
41
În concluzie, ∀n ∈ :
⎛ nπ nπ ⎞ ⎛ nπ nπ ⎞
x n = 2n ⎜ x 0 cos − y 0 sin ⎟ şi yn = 2
n
⎜ −x 0 sin + y 0 cos ⎟.
⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3 ⎠
n
XI.3. Fie şirul ( xn ) definit prin xn +1 = xn − , n ≥ 1 cu x1 = 1 .
n ≥1 n +1
Demonstraţi că ( xn ) este divergent.
n ≥1

Paul Georgescu, Gabriel Popa

Soluţie
n
Arătăm prin inducţie că xn < , ∀n ≥ 2 . Într-adevăr, pentru
n +1
1 2 n
n = 2, x2 = < , iar xn < implică
2 2 + 1 n + 1
n n n +1 n
x n +1 = − xn < < . Aşadar x n + 1 = − x n , ∀n ≥ 2 .
n +1 n +1 n +2 n +1
1 1
De aici x n +2 = x n + − şi apoi
n +1 n +2
1 1 1 1 1 1 1 1 1
x 2n = x 2 + − + ... + − = 1 − + − + ... + − .
3 4 2n − 1 2n 2 3 4 2n − 1 2n
n
Prin urmare lim x2n = ln 2 , iar din relaţia xn +1 = − xn rezultă
n →∞ n +1
lim x2n +1 = 1 − ln 2 . Astfel ( xn ) este divergent.
n →∞

XI.4. Fie A, B ∈ Mn ( ) , astfel încât In − A este nilpotentă şi

(
AB = BA . Demonstraţi că det B 2 + A 2k +1 ≥ 0, ∀ k ∈ ) *
.
Paul Georgescu, Gabriel Popa
Soluţie
Mai întâi, este cunoscut că dacă matricea X, este nilpotentă, iar
XY = YX , avem det ( X + Y ) = detY . Se observă că, deoarece In − A
(
este nilpotentă I − A 2k +1 = ( I − H ) I + A + ... + A 2k ) este nilpotentă.

Cum In − A2k +1 comută cu B2, rezultă că

( ) ( )
det B 2 + A 2k + 1 = det B 2 + A 2 k + 1 + I n − A 2 k + 1 = det B 2 + I n ≥ 0 . ( )
 42

⎛a b c d ⎞
⎜ ⎟
b −a d −c ⎟
XI.5. Fie matricea A = ⎜ , A ∈ M4 ( ).
⎜c −d −a b ⎟
⎜⎜ ⎟
⎝d c −b −a ⎟⎠

( ).
2
a)Calculaţi A ⋅ At . b) Arătaţi că det A = a 2 + b 2 + c 2 + d 2
c) Arătaţi că A este inversabilă dacă şi numai dacă A ≠ O4 .
Gheorghe Timohe
Soluţie
a) A ⋅ At = ( a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) ⋅ I 4 .
b) Din det (A ⋅ At ) = det ( a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) ⋅ I 4 , rezultă că

( det A ) = (a )
2 4
2
+ b2 + c2 + d 2 .
c) A este inversabilă dacă şi numai dacă
det A ≠ 0 ⇔ a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ≠ 0 ⇔ A ≠ O4 .

CLASA a XII-a
XII.1. a) Fie f : → , neconstantă, pentru care există k ∈ *

astfel încât f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) − kf ( x )f ( y ) , ∀ x , y ∈ .
Arătaţi că, dacă f este derivabilă într-un punct atunci f este
derivabilă pe .
b) Determinaţi funcţiile derivabile pe care verifică
f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) − kf ( x )f ( y ) , ∀ x , y ∈ .
Manuela Mihăescu
Soluţie
Scriem condiţia dată sub forma
( )(
1 − kf ( x + y ) = 1 − kf ( x ) 1 − kf ( y ) , ) ∀x , y ∈ . Cu notaţia

g ( x ) = 1 − kf ( x ) , obţinem g ( x + y ) = g ( x ) g ( y ) , ∀x , y ∈ , g
neconstantă. Pentru x = y = 0 ⇒ g 2
( 0 ) − g ( 0 ) = 0 deci g ( 0 ) = 0 sau
g ( 0 ) = 1 . Dacă g ( 0 ) = 0 atunci g (x ) = g (x + 0 ) = g (x ) ⋅ g ( 0 ) = 0 ,
deci g este constantă, fals.
În concluzie, g ( 0 ) = 1 . Chiar mai mult, g ( x ) ≠ 0 , ∀x ∈ .
43

⎛x x ⎞ ⎛x ⎞
Cum g ( x ) = g ⎜ + ⎟ = g 2 ⎜ ⎟ > 0 , putem scrie relaţia sub forma
⎝2 2⎠ ⎝2⎠
ln g ( x + y ) = ln g ( x ) + ln g ( y ) , ∀x , y ∈ sau încă
h ( x + y ) = h ( x ) + h ( y ) , ∀x , y ∈ ,h: → ( 0, +∞ ) , h ( x ) = ln g ( x ) .
Am obţinut o ecuaţie de tip Cauchy, în condiţiile date soluţiile sunt
h : → ( 0, +∞ ) h ( x ) = α x , α constantă reală nenulă (h nefiind
constantă).
Obţinem g ( x ) = e α x = a x , a = a α > 0 , a ≠ 1 . În final obţinem soluţiile
1
problemei date fa : → , fa ( x )= k
(1 − a ) ,x
a > 0, a ≠ 1.
dx
XII.2. Calculaţi ∫n , a , b ∈ ( 0, ∞ ) , x ∈ ( a , ∞ ) ,
(x − a ) (x + b )
n −1 n +1

n ∈ , n ≥2.
Gheorghe Croitoru
Soluţie
dx 1 x −a
I =∫ = ∫ ( x − a )( x + b ) n x + b dx cu substituţia
(x − a ) (x + b )
n −1 n +1
n

x −a a +b x +b a +b 1 n x −a
t = ⇔ dt = dx ⇒ I = ∫ ⋅ ⋅ dx =
x +b (x + b )
2
x − a (x + b )
2
a + b x +b
1 n n x −a
= ∫ t (a + b ) n t dt =
a +b
n
t +C ⇒ I =
a +b
n
x +b
+C

XII.3. Fie f : ( 0, ∞ ) → , f ( x ) = e x , iar F o primitivă a funcţiei f.

2

Calculaţi lim F ( x ) .
x →0
x >0

Soluţie
Fie F : ( 0, ∞ ) → o primitivă oarecare a funcţiei f, Deci
F '( x ) = f ( x ) > 0 , rezultă că F este strict crescătoare, prin urmare
1
⎛1⎞ ⎛ 1 ⎞ 1 c2
există lim f ( x ) = L ∈ . Dar F ⎜ ⎟ − F ⎜ ⎟ = Ln ,
x →0
x >0
⎝n ⎠ ⎝ n + 1 ⎠ n (n + 1 )
 44

⎛ 1 1⎞ ⎛ ⎛1⎞ ⎛ 1 ⎞⎞
Cn ∈ ⎜ , ⎟ , ∀n ∈ + . Deducem că lim ⎜⎜ F ⎜ ⎟ − F ⎜ ⎟ ⎟⎟ = ∞ .
⎝n + 1 n ⎠ n →∞
⎝ ⎝n ⎠ ⎝n + 1 ⎠⎠
Dacă L ∈ , se obţine contradicţia L − L = ∞ . Deci L = −∞ sau L = ∞ .
Cum F este crescătoare rezultă că L = −∞ .
XII.4. O matrice A ∈ Mn ( ) se numeşte condiţionat negativă dacă

există H ∈ Mn ( ) o matrice diagonală, H = (hij ) cu

1 ≤i , j ≤n

hij ∈ {± 1} , 1 ≤ i ≤ n şi hij = 0 ∀ i ≠ j astfel ca H ⋅ A ⋅ H să aibă

termeni negativi în afara diagonalei principale. Demonstraţi că
⎛ 1⎞
⎜1 0 0 −
4⎟
⎜ ⎟
⎜1 2 0 −
2⎟
matricea ⎜ 4⎟ nu este condiţionat negativă.
A =⎜2 ⎟
⎜1 2
3
3
− ⎟
⎜3 3 4⎟
⎜1 2 3 ⎟
⎜ 4 ⎟
⎝4 4 4 ⎠
Paul Georgescu, Gabriel Popa
Soluţie
⎛a 0 0 0⎞
⎜ ⎟
0 b 0 0⎟
Dacă H = ⎜ cu a, b, c, d numere reale de modul 1, atunci
⎜0 0 c 0⎟
⎜⎜ ⎟
⎝0 0 0 d ⎟⎠
⎛ 2 ad ⎞
⎜a 0 0 −
4 ⎟⎟
⎜
⎜ ab 2bd ⎟
⎜ 2b 2 0 −
4 ⎟
H ⋅A ⋅H = ⎜ 2 ⎟
⎜ ac 2bc
3c 2 −
3cd ⎟
⎜ 3 3 4 ⎟
⎜ ⎟
⎜⎜ ad 2bd 3cd
4d 2 ⎟⎟
⎝ 4 4 4 ⎠
ad ad
cum − şi nu pot fi simultan negative A nu este condiţionat
4 4
negativă.
45

PROBLEME PROPUSE
CLASA a V-a

V.1. Vom spune că un an este norocos dacă suma cifrelor sale este
10. Aflaţi câţi ani sunt norocoşi în mileniul III.
Silviu Boga
V.2. Arătaţi că oricare ar fi n ∈ , n ≥ 2 , putem alege n numere
naturale nedivizibile cu 5, astfel încât suma lor să se dividă cu 5.
Horaţiu Palaghia, elev
V.3. Pentru n ∈ , considerăm numărul An = 2 2n
+ 3 ⋅ 22n + 3 + 9 ⋅ 22n + x .
Există numere naturale x pentru care A n să fie divizibil cu 169?
Tamara Culac
V.4. Se consideră numerele an = 1 + 5 + 52 + ... + 5n şi bm = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ m ,
unde n , m ∈ ∗ .
a) Calculaţi ( 4 ⋅ a2009 + 1 ) : 52008 .
b) Arătaţi că numărul bm nu se poate termina în exact 30 de zerouri.
c) Aflaţi numerele naturale nenule n şi m pentru care a n = bm .
Andrei Nedelcu, OJM 2009
V.5. Pe tastatura unui telefon celular, cifrele 1, 2, ... ,9 sunt aranjate
crescător în cele nouă căsuţe ale unui pătrat 3 × 3 . Plecând de la o
cifră oarecare de pe tastatură, un copil formează numere de cinci
cifre, astfel încât căsuţa fiecărei cifre a numărului(începând cu cea
de a doua) să aibă un singur vârf în comun cu căsuţa cifrei precedente
a numărului; el poate reveni de mai multe ori la aceeaşi cifră.
a) Câte numere care să conţină atât cifre pare, cât şi cifre impare,
poate forma copilul?
b) Câte numere care conţin numai cifre pare poate forma copilul?
c) Câte numere care conţin numai cifre impare poate forma copilul?
Gabriel Popa, OJM 2009
 46
CLASA a VI-a
VI.1. Fie A = {ab 4c , a , b , c cifre, a ≠ 0} . Câte elemente are mulţimea
A şi câte elemente din mulţimea A sunt divizibile cu 9?
Elena Iurea
VI.2. Numerele a , b , c ∈ verifică simultan condiţiile:
a) ( 2 a + 5 b + 3 c ) 1 7 ; b) ( 9 a − 3 b + 1 2 c ) 1 7 .
Arătaţi că c ⋅ ( a + 11b ) 17 2 .
Gheorghe Timohe
1 1 1 1 1
VI.3. Găsiţi o soluţie a ecuaţiei + + + + = 1, a , b , c , d , e ∈ ,
a b c d e
0 <a <b <c <d <e .
Elena Iurea
VI.4. Preţul unui obiect este a lei, a număr raţional pozitiv. Acest
preţ creşte întâi cu p 0 0 , după care scade cu q 0 0 astfel încât revine
la a lei, p , q ∈ ∗
. a) Demonstraţi că p > q . b) Demonstraţi că
p ⋅ q ( p − q ) . c) Demonstraţi că p = q + p 0
0 ⋅q .
Claudiu Ştefan Popa
VI.5. Cinci unghiuri proprii în jurul unui punct au măsurile(în grade)
exprimate prin numere naturale. Dacă oricare două unghiuri adiacente
au suma măsurilor număr prim, arătaţi că cel puţin două unghiuri sunt
congruente.
Monica Nedelcu
VI. 6. Numerele naturale pare nenule se scriu, pe linii, într-un tablou
triunghiular în felul următor:
2
4 6 8
10 12 14 16 18
... ... ... ... ...
Aflaţi pe ce linie a tabloului se găseşte 2010 şi ce poziţie ocupă pe
linia respectivă.

Doru Turbatu
VI. 7. Determinaţi x , y ∈ astfel încât 17 x + 41y = 1 şi numărul
x + y să fie minim. Petru Asaftei
47

CLASA a VII-a

VII.1. Demonstraţi că există a, b,c ∈ \ astfel încât ab , bc , ca ∈ .

Elena Iurea
VII.2. Aflaţi numerele reale a, b, c pentru care este adevărată
a +b +c
egalitatea: a − 2009 + b + c + 2009 = + 3.
4
Daniela Munteanu
VII.3. Numerele reale x1 , x2 ,..., x 99 sunt direct proporţionale cu
radicalii primelor 99 de numere naturale impare. Dacă
x12 + x22 + ... + x 99
2
= 9 11 , determinaţi numerele şi stabiliţi câte
dintre ele sunt raţionale.
Silviana Ionesei
⎡ 39x ⎤
VII.4. Rezolvaţi ecuaţia ⎢ ⎥ = 5x , unde [a ] reprezintă partea
⎣ 7 ⎦
întreagă a numărului real a, iar x este cifră în sistemul zecimal.
Gheorghe Timohe
VII.5. Un triunghi ABC are aria S. Considerăm punctele
M ∈ [BC ], N ∈ [AC ], P ∈ [AB ] astfel încât 5 ⋅ MB = 3 ⋅ MC , 4 ⋅ AN = 3 ⋅ NC
şi 2 ⋅ AP = 3 ⋅ PB . Determinaţi aria triunghiului MNP în funcţie de S.
Ionel Nechifor
VII.6. 1. Se consideră dreptunghiul ABCD cu laturile AB = a şi
BC = b , în care se poate înscrie triunghiul echilateral ΔAEF cu
E ∈ (BC ) şi F ∈ (CD ).
a) Demonstraţi că inscrierea ΔAEF este posibilă dacă şi numai
3 2 3
dacă b <a < b.
2 3
b) Să se arate că SAEF = SABE + SADF .
Gabriel Timohe
 48

CLASA a VIII-a

VIII.1. Demonstraţi că există o infinitate de pătrate perfecte de

forma pn + 1 , unde p este un număr prim fixat, iar n ∈ ∗ .
Petru Asaftei

VIII.2. Aflaţi x , y ∈ din relaţia

( x + 2y − 2 ) = ( 4x + 3) ( x + 2y − 4 ) .
2

Monica Nedelcu

VIII.3. Determinaţi funcţia liniară f : → , f ( x ) = ax + b dacă

( ) ( )
2
f 2 +1 = 2 + 1 şi graficul funcţiei conţine măcar două puncte
având ambele coordonate întregi.
Tamara Culac

VIII.4. Demonstraţi că planele care conţin două feţe laterale

consecutive ale unei piramide patrulatere regulate nu sunt plane
perpendiculare.
Claudiu Ştefan Popa

a
VIII.5. Numărul a ∈ + are proprietatea că este suma a două
10
a
pătrate de numere raţionale. Arătaţi că are aceeaşi proprietate.
102

VIII.6.Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare, M şi N mijloacele

segmentelor (AB), respectiv (CD), iar G este centrul de greutate al
ΔABC . Arătaţi că :
a) punctele D, M, G, N sunt coplanare;
b) dreapta GN intersectează planul (ABD) într-un punct P;
c) G este centrul de greutate al ΔPCD .
Gabriela Popa
49
CLASA a IX-a

IX.1. Dacă x ∈ [ −1,1] arătaţi că oricare ar fi n ∈ ∗ este adevărată

n (n + 3)
inegalitatea: x − 1 + x − 2 + ... + x − n ≤ .
2
Gheorghe Timohe
1 1 ⎡1 ⎞
IX.2. Fie E ( x ) = x + 4x − 1 + x − 4x − 1, x ∈ ⎢ , +∞ ⎟ .
2 2 ⎣4 ⎠
⎛n2 + 1 ⎞
a) Arătaţi că E ⎜ ⎟ = n , ∀n ∈
∗
.
⎝ 4 ⎠
2
1 (2n +1) +1 ⎛ 1⎞
b) Arătaţi că 2(1+2+... +n) + = şi E ⎜2(1 + 2 + ... + 1003) + ⎟ = 2007 .
2 4 ⎝ 2⎠
(1 + y ) .
2
1
c) Notând 4x − 1 = y , arătaţi că x + 4x − 1 =
2 4
⎛1⎞ ⎛1⎞ ⎡1 1⎤
d) Verificaţi că E ⎜ ⎟ = E ⎜ ⎟ şi arătaţi că funcţia f : ⎢ ; ⎥ → ,
4
⎝ ⎠ 2
⎝ ⎠ ⎣4 2⎦
f ( x ) = E ( x ) , este constantă.
Silviu Boga
IX.3. Determinaţi funcţiile f : → cu proprietăţile:
f (n + 1 ) f (n )
a) f crescătoare; b) f (2 ) = 4 ; c) = , ∀n ≥ 1 .
f (n ) f (n − 1 )
Răzvan Ceucă, elev
IX.4. Demonstraţi că:
a3 b3 c3 a +b +c
+ + ≥ , ∀a , b , c ∈ ∗

a +b b +c c +a
+
2 2 2 2 2 2
2
Doru Buzac
IX.5. Fie ΔMNP şi fie punctele T şi S astfel încât NS = 3MS , iar
PT = 3MT . Notăm {Q } = PS ∩ NT . Demonstraţi că QM = MN + MP .
Dorel Luchian, Gabriel Popa
IX.6. În interiorul unui pătrat cu latura egală cu unitatea se
consideră 2008 puncte. Să se demonstreze că există printre ele trei
puncte care să fie vârfurile unui triunghi (eventual degenerat) cu aria
1
mai mică decât .
2 ⋅ 312
Nicu Miron
 50
CLASA a X-a
X.1. Ecuaţiile (E 1 ) , (E 2 ) , ( E 3 ) au mulţimile de soluţii (S1 ) , (S2 ) ,
respectiv (S3 ) , unde

{
S1 = ( −1 ) ⋅
k π
6
+ kπ /k ∈ } {(
∪ −1 )
k +1
⋅
π
6
+ kπ /k ∈ } ;

S2 = {π
6
+ 2k π / k ∈ } ⎧ 5π
∪⎨
⎩ 6
⎫ ⎧ 7π
+ 2k π / k ∈ ⎬ ∪ ⎨
⎭ ⎩ 6
⎫
+ 2k π / k ∈ ⎬ ∪
⎭
⎧11π ⎫
∪⎨ + 2k π / k ∈ ⎬ ;
⎩ 6 ⎭

S3 = ± {π
6
+ 2k π / k ∈
⎧ 5π
∪ ⎨±
⎩ 6
} ⎫
+ 2k π / k ∈ ⎬
⎭
a) Stabiliţi dacă printre cele trei ecuaţii există perechi de ecuaţii
echivalente.
b) Daţi exemplu de o ecuaţie care să aibă mulţimea soluţiilor (S1 ) .
Gabriel Popa, Concursul Naţional de matematică Aplicată
„Adolf Haimovici”, 2009
1−z
X.2. Fie z ∈ \ şi w = . Dacă numerele z − w şi w 2 sunt reale,
1+z
determinaţi numărul z.
Mihai Ispas
n n
X.3. Fie n ∈ , n ≥ 2 . Demonstraţi că : 1 ≤ x + 2 − x ≤ 2, ∀x ∈ [ 0,2] .
Gheorghe Iurea
X.4. Într-un trapez ABCD cu bazele AB = e şi CD = a se ştie că
e2 −f 2 a + c
AD = d , BC = b , AC = e , BD = f . Să se arate că 2 = .
b −d 2 a −c
Gabriel Timohe
X.5. Reprezentaţi grafic, într-un sistem cartezian de axe, mulţimile:
{
A = M ( x , y ) / x = cos2 t , y = sin2 t , t ∈ };
B = {M ( x , y ) / x = cost , y = sin 2t , t ∈ }.
Paul Georgescu, Gabriel Popa
X.6. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi , atunci:
4 3
≤ .
ab + bc + ac pr
Dan Mihai Mocanu, elev
51

CLASA a XI-a

XI.1. Fie un determinant de ordinul 10. Demonstraţi că, dacă mai

mult de 90 de elemente ale determinantului sunt nule, atunci
determinantul este nul. Generalizare.
Gheorghe Croitoru
⎛ x x3 ⎞
XI.2. Fie F mulţimea matricelor de forma X = ⎜ 2 ⎟ cu x1 , x2 ,
⎝ x1 x 4 ⎠
x3 , x 4 în progresie aritmetică neconstantă şi Fa = {X ∈ F / x2 = a } .
a) Demonstraţi că orice matrice X ∈ F , neinversabilă are forma
⎛ 1 −1 ⎞
X = x2 ⎜ ⎟.
⎝ 3 −3 ⎠

b) Determinaţi a ∈ dacă pentru ∀X ∈ Fa avem det X > 0 .

Ioan Săcăleanu
x
XI.3. Fie şirul ( xn ) definit prin x1 ∈ , xn +1 = xn , n ≥ 1 .
n ≥1
2 n
a) Arătaţi că ( xn ) are limită şi calculaţi lim xn .
n ≥1
n →∞
b) Pentru x1 > 0 calculaţi lim nxn .
n →∞
Gheorghe Iurea
XI.4. Fie şirul (an )n ≥ 0 monoton crescător cu proprietatea:
am 2
+n 2
= an2 + a m2 , ∀ m , n ∈ . Calculaţi lim an .
n →∞

Baltic Way Math Contest

ax + b
XI.5. Considerăm funcţia f : → prin f ( x ) = , în care a şi
x2 +1
b sunt constante pozitive. Fie A ( x1 , y1 ) şi B ( x2 , y2 ) punctele ei de
extrem unde yi = f ( xi ) , i = 1,2 . Notăm cu M mijlocul segmentului
[AB ] . Aflaţi coordonatele punctului M în cazurile:
i) a = 2 (b > 0 ) ; ii) b = 1 ( a > 0 ) ; iii) b = a 2 .
Adrian Corduneanu
 52

CLASA a XII-a

XII.1. Pe mulţimea ( −10,10 ) se defineşte legea de compoziţie

100 ( x + y )
x ∗y = .
100 + xy
a) Cercetaţi dacă (G , ∗) este grup.
t
dx
b) Se defineşte funcţia f (t ) = ∫ 100 − x 2 , ∀t ∈ . Demostraţi că f
0
realizează un izomorfism între (G , ∗) şi ( , + ) .
Gheorghe Croitoru
XII.2. Determinaţi cel mai mare număr natural n pentru care există
{}
un şir de subgrupuri aditive o = H n ≤ H n − 1 ≤ ... ≤ H 1 ≤ H 0 = 12 .
Paul Georgescu, Gabriel Popa

XII.3. Fie f : [ 0, ∞ ) → [ 0, ∞ ) o funcţie continuă. Determinaţi funcţia

x
f, ştiind că lim
x →∞
∫ f (t )dt = 0 .
0
Gheorghe Iurea
2
XII.4. Pe axa parabolei y = x se ia puctul P ( 0, h ) cu h > 0 fixat,
iar prin P se duce o secantă care intersecteză parabola în punctele A
şi B. Determinaţi poziţia secantei pentru care aria cuprinsă între ea şi
parabolă este minimă, precum şi valoarea acestui minim.
Adrian Corduneanu
XII.5. Fie P(x) o funcţie polinomială cu coeficienţi nenegativi.
⎛1⎞
Arătaţi că dacă P ⎜ ⎟ P (x ) ≥ 1 pentru x = 1, atunci, aceeaşi
⎝x ⎠
inegalitate are loc pentru ∀x ∈ *+ .

Baltic Way Math Contest