P. 1
rev ler nr 20

rev ler nr 20

|Views: 237|Likes:
Published by dan_artene3558

More info:

Published by: dan_artene3558 on Oct 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2013

pdf

text

original

Sections

  • Concursuri din alte ţări
  • Baltic Way Math Contests
  • PROBLEME REZOLVATE
  • PROBLEME PROPUSE

REVISTĂ DE MATEMATICĂ

Editura LERIS
IAŞI




ANUL XI, NR. 20
NOIEMBRIE 2009


REDACŢIA REVISTEI
Gabriel Popa Doru Turbatu Nicu Miron
Lidia Bosâncianu Gheorghe Iurea Gheorghe Timohe

Colaboratori

Petru Asaftei Mihaela Bucătaru Cătălin Budeanu
Silviu Boga Doru Buzac Tamara Culac
Adrian Corduneanu Gheorghe Croitoru Viorica Dobre
Paul Georgescu Mihai Ispas Elena Iurea
Silviana Ionesei Dorel Luchian Manuela Mihăescu
Daniela Munteanu Ionel Nechifor Andrei Nedelcu
Monica Nedelcu Gabriela Popa Claudiu Ştefan Popa

Gabriel Timohe


Redactor:Lidia Bosâncianu

Tehnoredactare: Bogdan Bosâncianu
Coperta: Daniel Andrei
©2009 Editura Leris. Toate drepturile rezervate
ISSN 1582-778x
Aleea Nicolina nr. 4, Iaşi -700221
Telefon/fax 0232-232477; 0232-234272
E-mail: leris@racovita.ro







CUPRINS



Note matematice.....................................................................................3


Concursuri din alte ţări........................................................................21


Baltic Way Math Contests ........................................................…….…25


Probleme rezolvate...............................................................................29


Probleme propuse....................….………………………………………….…………….45

3


Produsul real a două numere complexe
Mihaela Bucătaru
În prezentul material, vom defini şi vom studia proprietăţile
unei noţiuni ce poate fi utilizată în rezolvarea unor probleme de
geometrie.
Definiţie: Se numeşte produs real al numerelor complexe z şi u
numărul real definit prin:
( )
1
2
z u zu zu ∗ = + .
Proprietăţi:
1) z u ∗ ∈\, , z u ∀ ∈^
2) z z ∗
2
| | z = , z ∀ ∈^
3) z u u z ∗ = ∗ , , z u ∀ ∈^
4) ( ) z u v z u z v ∗ + = ∗ + ∗ , , , z u v ∀ ∈^
5)
2 2 2
2 2 2
2
2
z u z u z u
z u z u z u
+ = + + ∗
− = + − ∗
, , z u ∀ ∈^
6) | | z u z ∗ = | | cos( ) u α β − , unde
( ) ( )
arg , arg z u α β = =
Demonstraţie:
( ) ( )
α α β β

∗ = − + +

1
| || | cos sin cos sin
2
z u z u i i
( ) ( )
α α β β

+ + − =

| || | cos sin cos sin z u i i
( ) ( )
α β α β α β = + = −
1
| || | 2cos cos 2sin sin | || | cos
2
z u z u
7) Dacă punctele M(z), N(u) sunt diferite de O( 0), OM⊥ON
⇔ 0 z u ∗ =
Demonstraţie:
0 z u ∗ = ⇔
( )
| || | cos z u α β − =0
( )
cos 0
2
π
α β α β ⇔ − = ⇔ − = ± ⇔
OM⊥ON
8) Dacă A(a), B(b), C(c), D(d), AB⊥CD ⇔ ( ) ( ) 0 b a d c − ∗ − =
Aplicaţii:
1. Demonstraţi că într-un patrulater convex suma pătratelor a
două laturi opuse este egală cu suma pătratelor celorlalte două
laturi opuse dacă şi numai dacă diagonalele sunt perpendiculare.
4


Soluţie:
Fie a, b, c, d afixele punctelor A, B, C, respectiv D.
+ = + ⇔ − ∗ − + − ∗ − =
2 2 2 2
( ) ( ) ( ) ( ) AB CD AD BC b a b a d c d c
= − ∗ − + − ∗ − ( ) ( ) ( ) ( ) d a d a c b c b , unde am folosit proprietatea 2) a
produsului real.
Relaţia de mai sus se rescrie, folosind proprietatea 5), astfel:
+ − ∗ + + − ∗ =
2 2 2 2
| | | | 2 | | | | 2 b a a b d c c d
= + − ∗ + + − ∗ ⇔
2 2 2 2
| | | | 2 | | | | 2 d a a d c b b c
∗ − + ∗ − = ⇔ − ∗ − = ⇔ ⊥ ( ) ( ) 0 ( ) ( ) 0 a b d c d b b d a c BD AC
conform proprietăţii 8).
2. Notăm cu M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor (AB), (BC),
(CD), (DE), (EF), respectiv (FA) ale unui hexagon ABCDEF.
Arătaţi că MQ⊥PS dacă şi numai dacă
2 2 2
= + RN MQ PS .
Soluţie :
Notăm A(a), B(b), C(c), D(d), E(e), F(f). Avem:
M
2
a b ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, N
2
b c ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, P
2
c d ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, Q ⎟




⎛ +
2
e d
, R
2
e f ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, S
2
f a ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
2 2 2
RN MQ PS = +
⇔ − = − + − ⇔ + − − ∗ + − − =
2 2 2
| | | | | | ( ) ( )
N R Q M S P
z z z z z z b c e f b c e f
= + − − ∗ + − − + + − − ∗ + − − ⇔ ( ) ( ) ( ) ( ) d e a b d e a b f a c d f a c d
− ∗ − + − ∗ − + − ∗ − = ( ) ( ) ( ) ( ) 2( ) ( ) b e b e c f c f b e c f
= − ∗ − + − ∗ − + − ∗ − + ( ) ( ) ( ) ( ) 2( ) ( ) d a d a e b e b d a e b
+ − ∗ − + − ∗ − + − ∗ − ⇔ ( ) ( ) ( ) ( ) 2( ) ( ) f c f c a d a d f c a d
− ∗ − = − ∗ − + − ∗ − + 2( ) ( ) 2( ) ( ) 2( ) ( ) b e c f a d a d d a e b
+ − ∗ − ⇔ − ∗ − − + + − ∗ − − + = 2( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 0 f c a d f c e b a d d a b e d a
⇔ + − − ∗ + − − = ⇔ ⊥ ( ) ( ) 0 e d a b f a c d MQ PS
3. Fie ABC şi ADE două triunghiuri dreptunghice cu
0
ˆ ˆ
90 = = B D şi
AB=AD. Fie F proiecţia lui B pe AC şi G proiecţia lui D pe AE. Să
se arate că punctele B, F, E sunt coliniare dacă şi numai dacă
punctele D, G, C sunt coliniare.
Soluţie
B, F, E coliniare dacă şi numai dacă BE ⊥ AC şi D, G, C coliniare dacă
şi numai dacă DC⊥AE. Vom arăta echivalenţa BE ⊥ AC⇔ DC⊥AE.
5



Fie un reper cartezian în plan
având originea în A şi b, c, d, e
afixele punctelor B, C, D, E.
AB=AD, deci |b|=|d|.
BE⊥AC⇔ ( ) 0 e b c − ∗ = ⇔
( ) ( ) 0 e b c e b c ⇔ − + − = ⇔
bc bc ce ce ⇔ + = + (1)

DC⊥AE ( ) 0 ( ) ( ) 0 c d e c d e c d e de de ce ce ⇔ − ∗ = ⇔ − + − = ⇔ + = + (2)
BC⊥AB
2
( ) 0 ( ) ( ) 0 2 2| | c b b c b b c b b bc bc bb b ⇔ − ∗ = ⇔ − + − = ⇔ + = = (3)
DE⊥AD
2
( ) 0 ( ) ( ) 0 2 2| | e d d e d d e d d de de dd d ⇔ − ∗ = ⇔ − + − = ⇔ + = = (4)
Egalînd (3) şi (4) obţinem bc bc d e de + = + , deci (1) şi (2) sunt
relaţii echivalente , de aici rezultând că BE⊥AC dacă şi numai dacă
DC⊥AE .
4. Fie cercul C(O, R) şi M în interiorul său. Prin M ducem
coardele (AB) şi (CD). Să se arate că:
2 2 2 2 2
4 + + + = MA MB MC MD R ⇔AB⊥CD. (Problema lui Arhimede)

Soluţie:
Fie un reper cartezian în plan
având originea în punctul O,
centrul
cercului dat. Fie a, b, c, d, m
afixele punctelor A, B, C, D
respectiv M. Avem:
2 2 2 2
| | ( ) ( ) | | | | 2 MA a m a m a m a m a m = − = − ∗ − = + − ∗
şi analoagele.
Adunând,
2 2 2 2 2
4 MA MB MC MD R + + + =
⇔ − ∗ + + + + = ⇔
2 2 2
4 2 ( ) 4| | 4 R m a b c d m R
⇔ ∗ + + + = ∗ ⇔ + + + = 2 ( ) 4 2 m a b c d m m a b c d m
Fie E şi F mijloacele coardelor (AB) şi (CD) , E
2
a b ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, F
2
c d ⎛ ⎞ +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
, iar
6


ultima relaţie se rescrie e f m + = , unde ,
2 2
a b c d
e f
+ +
= = . Deci
OEMF este paralelogram, mai mult, este dreptunghi, deci AB⊥CD.
Bibliografie :
1) A. Dragomir, L. Dragomir, O. Bădescu, I. D. Bîrchi – Exerciţii şi
probleme de matematică pentru clasa a X-a, Editura Bîrchi, 2006
2) A. Zanoschi – O problemă… şi opt soluţii, revista Recreaţii
Matematice nr. 2/2003
3) D. Brânzei, S. Aniţa, A. Aniţa – Competenţă şi performanţă în
geometrie, Editura Minied, Iaşi, 1992

PROBLEME CU CAPCANE
„LATURĂ-LATURĂ-UNGHI”
Silviu Boga

Veţi constata că următoarele probleme, deşi aparent simple,
solicită în oarece măsură ingeniozitatea rezolvitorului, aceasta fiindcă
soluţionarea lor prin utilizarea criteriilor de congruenţă sau
asemănare a triunghiurilor obligă la efectuarea unor construcţii
ajutătoare. Este provocatoare şi observaţia că toate se încadrează în
situaţii de tip „latură-latură-unghi”, adesea confundate de
rezolvitorul neexperimentat cu criteriile „latură-unghi-latură”.
1. Se consideră triunghiul ABC cu ( ) M AB ∈ încât [ ] [ ] AM AN ≡ şi
( ) N AC ∈ încât [ ] [ ] BN CM ≡ . Arătaţi că Δ ABC este triunghi isoscel.
2. Fie triunghiul ABC cu punctele ( ) M AB ∈ şi ( ) N AC ∈ încât
[ ] [ ] BM CN ≡ şi
0
( ) ( ) 45 m BCM m CBN = ≥ ( ( . Arătaţi că ABC este
triunghi isoscel.
3. Fie triunghiul ABC cu [ ] [ ] AB AC ≡ şi
0
( ) 90 m BAC ≥ ( . Considerând
punctele ( ) M AB ∈ şi ( ) N AC ∈ încât [ ] [ ] BN CM ≡ , arătaţi că
[ ] [ ] AM AN ≡
4. În triunghiul ABC, ( ) M AB ∈ , ( ) N AC ∈ şi { } BN CM O ∩ = . Arătaţi
că, dacă [ ] [ ] OM ON ≡ şi [ ] [ ] BM CN ≡ , atunci ABC este triunghi
isoscel.

7


5. În triunghiul ABC cu
0
( ) 90 m BAC ≥ ( , ( ) M AB ∈ , ( ) N AC ∈ şi
{ } BN CM O ∩ = . Arătaţi că dacă [ ] [ ] OB OC ≡ şi [ ] [ ] BM CN ≡ atunci
ABC este triunghi isoscel.
6. Fie patrulaterul convex ABCD cu { } AC BD O ∩ = . Arătaţi că, dacă
[ ] [ ] AB DC ≡ , [ ] [ ] BO OD ≡ şi
0
( ) 90 m DOC ≥ ( , atunci ABCD este
paralelogram.
7. În patrulaterul ABCD,
0
( ) ( ) 90 m BAD m BCD = ≥ ( ( şi [ ] [ ] AB CD ≡ .
Arătaţi că ABCD este paralelogram.
8. Fie patrulaterul convex ABCD cu { } AC BD O ∩ = . Arătaţi că, dacă
[ ] [ ] AD BC ≡ , [ ] [ ] AO OB ≡ şi
0
( ) 90 m AOD ≥ ( , atunci AB⎟⎟DC.
9. În patrulaterul convex ABCD,
2
AC AB CD = ⋅ şi
n n
( ) ( ) m BCA m CDA = >90
0
. Arătaţi că AB⎟⎟DC.
10. Fie triunghiul ABC cu
n n
( ) ( ) m BCA m BAC = . Dacă ( ) M AB ∈ şi
( ) N AC ∈ încât
AM MN
AB BC
= , arătaţi că MN⎟⎟BC.
11. Fie triunghiul ABC cu
n n
( ) ( ) m ABC m BAC ≤ şi punctele ( ) M AB ∈ ,
( ) N AC ∈ încât
AM MN
AC BC
= . Arătaţi că
AM AN
AC AB
= (MN este
antiparalelă la BC).
12. În triunghiul ABC se consideră punctele ( ) D BC ∈ şi ( ) M AD ∈
încât
AM AB
AD AC
= . Dacă
n n
( ) ( ) m ABM m ACD = sau
n n
( ) ( ) m AMB m ADC = ,
arătaţi că AD este bisectoare a unghiului BAC ( .
13. În trapezul ABCD, cu AB⎟⎟DC şi
n n
( ) ( ) m BCD m CDA ≤ , se consideră
( ) M BD ∈ încât
AM BM
MC MD
= . Arătaţi că punctele A, M şi C sunt
coliniare.
14. Arătaţi că un triunghi ABC este dreptunghic în A dacă şi numai
dacă există un punct ( ) M BC ∈ cu AM AB BM AC ⋅ = ⋅ şi
AM AC CM AB ⋅ = ⋅ .

Observaţie: După cum am specificat în introducere, fiecare din
problemele enunţate conţine şi câte o „capcană LLU”, adică o pereche
de triunghiuri care verifică o congruenţă sau proporţionalitate LLU.
8


Înţelegem prin aceasta că triunghiurile
respective au congruenţa de unghiuri nu
încadrată ci opusă la o congruenţă sau
proporţionalitate de laturi. Este de
remarcat însă că ipoteza LLU nu permite
să decidem congruenţa sau asemănarea
triunghiurilor ce o verifică, fapt dovedit
cu uşurinţă de următorul contraexemplu:
În triunghiul ABC (fig.1), D este un punct
pe BC, încât BD ≠ DC. Fig. 1
Se formează astfel triunghiurile ABD şi ACD, care verifică ipoteza
LLU. Dacă, din neatenţie, confundăm ipoteza LLU cu LUL, va rezulta
ABD ACD Δ ≡ Δ , de fapt, această congruenţă are loc doar dacă D este
mijlocul lui [ ] BC .

Teorema 1:
Fie Δ ABC şi Δ A’B’C’ cu [ ] [ ' '] AB A B ≡ ,
[ ] [ ' '] AC A C ≡ şi
n n
( ) ( ' ' '). m ACB m A C B = În aceste
condiţii, are loc ' ' ' ABC A B C Δ ≡ Δ dacă şi
numai dacă unghiurile
n
ABC şi
n
' ' ' A B C sunt fie
congruente, fie nesuplementare.
Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de
AB (fig.2), considerăm D încât [ ] [ ' '] AD A C ≡
şi [ ] [ ' '] BD B C ≡ , astfel ' ' ' ABD A B C Δ ≡ Δ .
Dacă
n n
( ) ( ' ' ') m ACB m A C B = ⇒ ABC ABD Δ ≡ Δ .
Fig. 2

Dacă
n n 0
( ) ( ' ' ') 180 m ACB m A C B + ≠ , punctele A, C şi D sunt sau
coliniare, sau determină un triunghi isoscel cu [ ] [ ] AC AD ≡ .
În ambele situaţii datele din enunţ conduc imediat la ABC ABD Δ ≡ Δ .
Dacă
0
( ) ( ' ' ') 180 m ABC m A B C + = ( ( şi ( ) ( ' ' ') m ACB m A C B ≠ ( ( ,
atunci triunghiurile ABC şi ABD realizează chiar configuraţia din
contraexemplul precedent, ceea ce justifică şi reciproca.

9


Teorema 2: Fie triunghiurile ABC şi A’B’C’ cu
' ' ' '
AB AC
A B A C
= şi
n n
( ) ( ' ' '). m ACB m A C B = . În aceste condiţii, ~ ' ' ' ABC A B C Δ Δ dacă şi
numai dacă unghiurile
n
ACB şi
n
' ' ' A C B sunt sau congruente sau
nesuplementare.
Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de AB considerăm D încât
' ' ' ' ' '
AD BD AB
A C B C A B
= = şi astfel, ~ ' ' ' ABD A B C Δ Δ . Fiind în condiţiile
teoremei anterioare, din congruenţa triunghiurilor ABC şi ABD
rezultă asemănarea triunghiurilor ABC şi A’B’C’. Reciproca este
evidentă.
Concluzie: Cititorul va constata că problemele propuse în prima
secţiune a articolului de faţă admit, cu aplicarea teoremelor
enunţate, soluţii deosebit de elegante prin simplitatea lor. Rămâne
totuşi valabilă provocarea de rezolvare pe căi tradiţionale, prin
realizarea unor construcţii ajutătoare cu scopul de a permite
utilizarea cazurilor de congruenţă sau asemănare a triunghiurilor.
Cum muza micilor matematicieni este adeseori capricioasă, mai ales
atunci când rezolvarea unei probleme impune şi o construcţie
auxiliară, vin în ajutorul celor prinşi într-o astfel de încurcătură cu
următoarea sugestie: localizaţi „capcana LLU” şi construiţi, în
fiecare din cele două triunghiuri buclucaşe, înălţimea
corespunzătoare laturii lipsă din ipoteza LLU. Veţi avea de fiecare
dată revelaţia observării unor noi congruenţe sau proporţionalităţi
care, aplicate succesiv, rezolvă problema. Succes!

Bibliografie
www.mathleague.com/ Math League Contest Books
http://www.geom.uiuc.edu/ The Geometry Forum
http://archives.math.utk.edu/index.html Mathematics Contests and
Competitions
http://www.gogeometry.com/, Go Geometry Step-by-Step
Dorin Andrica şi colab., Teme şi probleme alese de geometrie, editura E+
Arthur Engel, Probleme de matematică – strategii de rezolvare, editura GIL.
10


Probleme de loc geometric întâlnite în cadrul
olimpiadelor şi a concursurilor şcolare
Cătălin Cristian Budeanu

Încă de la începutul olimpiadelor şi a concursurilor şcolare,
problemele de loc geometric şi-au făcut simţită prezenţa printre
subiectele propuse spre rezolvare elevilor. Datorită complexităţii şi
gradului ridicat de dificultate, nu puţine au fost concursurile şcolare
în care ele au stabilit ierarhia la vârf. Din multitudinea problemelor
de acest gen selectăm câteva spre exemplificare:
Problema 1.
Pe un segment fix AB se ia un punct mobil M şi se
construiesc de aceeaşi parte a segmentului triunghiurile echilaterale
AMC şi . MBD Să se determine locul geometric al centrului de
greutate al . DMC Δ
O.N.M. 1975, V. Matrosenco, C. Ottescu
Rezolvare:
Fie E mijlocul segmentului
CD şi
{ }
. T AC BD = ∩
În paralelogramul , TCMD
când punctul M variază, E
descrie linia mijlocie a
triunghiului , TAB
corespunzătoare laturii , AB
fără capete. Punctul G fiind
centrul de greutate al
triunghiului , CDM rezultă
că împarte segmentul EM în
raportul
1
,
2
adică
1
.
2
EG
GM
=
Ţinând cont că ME TE ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ≡
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
rezultă că
1
,
2
GM
GT
= de unde deducem
că locul geometric al punctului G este segmentul deschis determinat
X Y
11


de o paralelă la AB dusă la o treime de AB şi două treimi de , T
notat ( ). XY Reciproc, considerând un punct G pe acest segment şi
intersectând TG cu AB vom obţine punctul . M Construim
triunghiurile echilaterale AMC şi , MBD
{ }
. E TM CD = ∩
Deoarece MD AC şi , MC BD rezultă că TCMD este paralelogram
iar E este mijlocul segmentului . TM Deoarece
1
2
MG
TG
= şi cum
, TE ME ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ≡
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
rezultă că
1
,
2
EG
GM
= prin urmare G este centrul de
greutate al triunghiului . DMC Am demonstrat astfel că locul
geometric căutat al punctului G este segmentul deschis . XY
Problema 2.
În triunghiul OAB avem
( )
m , O α = 90 . α < ° Printr-un punct
M oarecare al planului, diferit de , O se construiesc perpendicularele
, MP OA ⊥ P OA ∈ şi , MQ OB ⊥ . Q OB ∈ Fie H ortocentrul
triunghiului . OPQ Să se determine locul geometric al punctelor H în
cazurile când M parcurge segmentul . AB
O.I.M. ediţia a VIII-a
Rezolvare:
Construim AA MQ PP B R ′ ′ ′
şi . BB MP QQ A S ′ ′ ′
Fie .
AM
k
MB
= Astfel din
asemănarea triunghiurilor
AA B ′ şi MQB rezultă că
.
A Q
k
QB

= Ca o consecinţă a
teoremei lui Thales rezultă că
SQ A Q
k
QB QB
′ ′
= =
′ ′
şi în mod analog
.
A P
k
P R
′ ′
=

Demonstrăm că locul geometric al punctelor H este
segmentul de dreaptă . A B ′ ′
12


Prin punctul P ′ al segmentului A R ′
A P
k
P R
′ ′ ⎛ ⎞
=
⎜ ⎟

⎝ ⎠
se construieşte
perpendiculara pe acest segment.
1
, RB A P H A ′ ′ ′ ′ Δ Δ ∼ unde
1
H este
intersecţia dintre perpendiculară cu segmentul . A B ′ ′ În continuare
1
1
,
A H
k
H B

=

,
SQ
k
QB

=
′ ′
de unde
1
SA B QH B ′ ′ ′ ′ Δ Δ ∼ (au două perechi de
laturi proporţionale, iar unghiurile formate de acestea sunt
congruente). Prin urmare,
1
HQ′ coincide cu înălţimea triunghiului
OPQ dusă pe , OP ceea ce însemnă că
1
. H H ≡ Am arătat astfel că
. H A B ′ ′ ⎡ ⎤ ∈
⎣ ⎦
Se demonstrează uşor că dacă ,
A H
k
HB

=

atunci ,
AM
k
MB
=
adică numai punctele segmentului A B ′ ′ satisfac această condiţie.
Dacă punctul H este luat în afara segmentului , A B ′ ′ atunci punctul
M va fi în afara segmentului . AB
În consecinţă, locul geometric al punctului , H când M parcurge
segmentul AB este segmentul , A B ′ ′ unde A′ şi B′ sunt picioarele
înălţimilor din , A respectiv . B
Problema 3.
Să se determine locul geometric al punctelor M din planul unui
romb ABCD pentru care
2
. MA MC MB MD AB ⋅ + ⋅ =
O.N.M. 2003, ∗∗∗
Rezolvare:
Considerăm un sistem cartezian de
coordonate în care
( )
, 0 , A a
( )
0, , B b
( )
, 0 C a − şi
( )
0, D b − cu 0, a > 0. b >
Punctul
( )
, M x y aparţine locului
geometric dacă şi numai dacă
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
. x a y x a y x y b x y b a b − + ⋅ + + + + − ⋅ + + = +
Conform inegalităţii Cauchy – Buniacovski
– Schwarz, rezultă că

13


( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 2 2
x a y x a y x y b x y b − + ⋅ + + + + − ⋅ + + ≥
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
. a x x a y x b y b y a b ≥ − + + + + − + = +
Dacă punctul aparţine locului
geometric atunci
y a x
a x y

=
+
şi
b y x
b y x

=
+
care conduce la
0. x y =
1) Dacă 0, y = atunci punctul
( )
, 0 M x aparţine locului
geometric dacă şi numai dacă
2 2 2 2
, x a x a x b a b + ⋅ − + + = + adică
2 2 2 2
, x a a x − = − sau încă
, , x a a ⎡ ⎤ ∈ −
⎣ ⎦
echivalent cu . M AC ⎡ ⎤ ∈
⎣ ⎦

2) Dacă 0, x = atunci punctul
( )
0, M y aparţine locului geometric
dacă şi numai dacă
2 2 2 2 2 2
, y a y b a b + + − = + ceea ce este echivalent
cu
2 2 2 2
, y b b y − = − adică , , y b b ⎡ ⎤ ∈ −
⎣ ⎦
deci . M BD ⎡ ⎤ ∈
⎣ ⎦
Locul
geometric căutat este inclus în reuniunea segmentelor AC şi . BD
Reciproca este foarte uşoară, considerând un punct M pe una dintre
diagonalele rombului obţinem relaţia din ipoteză. Prin urmare locul
geometric al punctului M este reuniunea diagonalelor rombului.
Problema 4.
Fie XOY de măsură 0, .
2
t
π ⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎝ ⎠
Pentru M variabil pe
(
OY
fie
(
N OX ∈ astfel încât , MN OX ⊥
(
P OY ∈ astfel încât
, NP OM ⊥ Q este mijlocul segmentului ON şi
{ }
. S NP MQ = ∩
Să se găsească locul geometric al punctului . S
O.N.M. 1994, Dan Brânzei
Rezolvare:
Fie
{ }
. R OS MN = ∩ Aplicând teorema lui Ceva în triunghiul MNO

14


pentru cevienele concurente
{ }
MQ NP OR S = ∩ ∩ obţinem
1.
OQ NR MP
QN MR OP
⋅ ⋅ = Dar cum , OQ QN ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ≡
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
relaţia anterioară devine
PM MR
OP NR
= (1). Exprimând în funcţie de unghiul XOY obţinem:
2
cos cos OP ON t OM t = ⋅ = ⋅ şi
2 2
cos sin . PM OM OP OM OM t OM t = − = − ⋅ = ⋅
Proporţia (1) devine
2
tg
2
2
sin
.
cos
OM t MR
t
NR OM t

= =

Prin urmare
2
tg
2
1
1 ,
cos
MR NR
t
NR t
+
= + = de unde
2
1
,
cos
MN
NR t
= sau
2
cos . NR MN t = ⋅ De asemenea avem:
( ) ( )
tg tg
ctg
2
cos 1
sin cos sin2
2
RN MN t
NOS NOR t t t
ON MN t

= = = = ⋅ = =


constant. Deci locul geometric al punctului S este semidreapta
(
OS
cu
( )
m arctg
1
sin2 .
2
NOS t
⎛ ⎞
=
⎜ ⎟
⎝ ⎠

Problema 5.
Să se arate că locul
geometric al punctului M din
plan al cărui afix z verifică
relaţia
2 2
2 , z a az b − = ⋅ +
unde , a b ∈ şi
2
2 b a ≤ ⋅
este reuniunea a două cercuri
ortogonale.
Virgil Nicula, G.M.
2-3/1992,
Rezolvare:
Definiţie: Spunem că două cercuri secante sunt ortogonale dacă
razele corespunzătoare punctelor de tangenţă sunt perpendiculare.
Relaţia din enunţ este echivalentă cu:
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 z a z a az b az b − − = ⋅ + ⋅ + Notăm
2
. t z z z = = ⋅ În
aceste condiţii relaţia de mai sus devine:
15


( ) ( )
2
2 2 4 2 2
2 4 2 t a z z t a a t ab z z b
⎡ ⎤
− ⋅ + − + = ⋅ + ⋅ + +
⎢ ⎥
⎣ ⎦
sau încă:
( ) ( )
2 2
2
t a a z z b
⎡ ⎤
− = + +
⎣ ⎦
(1) ⇒
( )
2
z z a a z z b ⋅ − = + + (2) sau
( )
2
z z a a z z b ⋅ − = − + − (3). Relaţiile (2), (3) sunt echivalente cu
( ) ( )
2
2 , z a z a a b − − = ⋅ + respectiv
( ) ( )
2
2 . z a z a a b + + = ⋅ −
Deoarece
2
2 b a ≤ ⋅ rezultă că
2
2 0 a b ⋅ + ≥ şi
2
2 0. a b ⋅ − ≥ Deci
2
2 z a a b − = ⋅ + sau
2
2 , z a a b + = ⋅ − care reprezintă ecuaţiile a
două cercuri cu centrele
( )
1
, 0 , O a respectiv
( )
2
, 0 O a − şi razele
2
1
2 , R a b = ⋅ + respectiv
2
2
2 . R a b = ⋅ − Cum
( )
2
2 2
1 2
2 4 OO a a = ⋅ = ⋅
şi
2 2 2 2 2
1 2
2 2 4 R R a b a b a + = ⋅ + + ⋅ − = ⋅ rezultă că
2 2 2
1 2 1 2
, O O R R = +
adică cercurile
( )
1 1 1
, O R C şi
( )
2 2 2
, O R C sunt ortogonale. Conchidem
că locul geometric al punctelor din plan care verifică condiţiile din
ipoteză este reuniunea a două cercuri
ortogonale.
Problema 6.
Fie punctele , A B fixe pe cercul
( )
, O R C
şi fie punctul C variabil pe cerc. Să se
determine:
a) locul geometric al ortocentrului Δ ; ABC
b) locul geometric al centrului de greutate
al Δ ABC
Rezolvare:
a) Fie
( )
, D O R ∈C astfel încât AD AB ⊥ .
Cum , A B şi
( )
, O R C sunt elemente fixe,
va rezulta că şi punctul D este fix.

Construim , AA BC ′ ⊥ , A BC ′ ∈ , CC AB ′ ⊥ C AB ′ ∈ şi
{ }
. H AA CC ′ ′ = ∩ Deoarece DA AB ⊥ şi , CH AB ⊥ rezultă că
( )
, . AD CH 1 Cum
( )
m 90 , DAB = ° rezultă că DB ⎡ ⎤
⎣ ⎦
este diametru
16


şi atunci şi
( )
m 90 , DCB = ° deci . DC BC ⊥ Dar cum şi AH BC ⊥ va
rezulta că
( )
, . DC AH 2 Din (1) şi (2) rezultă că ADCH este
paralelogram şi atunci . CH AD ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ≡
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
Din această congruenţă rezultă
că H este situat pe cercul rezultat prin translaţia de vector DA

a
cercului
( )
, . O R C
b) Fie C ′ mijlocul segmentului AB şi G un punct situat pe segmentul
CC ′ astfel încât
1
,
3
C G
CC

=

adică G este
centrul de greutate al triunghiului . ABC
Deoarece A şi B sunt puncte fixe,
atunci şi C ′ va fi un punct fix.
Considerăm omotetia de centru C ′ şi
raport
1
.
3
Atunci G va fi omoteticul
punctului C în raport cu omotetia de
centru C ′ şi raport
1
.
3
Cum punctul C
descrie cercul
( )
, , O R C atunci şi punctul G va descrie un cerc.
Centrul său va fi
1
, O omoteticul punctului , O iar raza sa
1
3
din raza
cercului iniţial.
Bibliografie.
1. Andreescu Titu, Bătineţu D.M., Chiriţă Marcel & co, Enunţurile şi
soluţiile problemelor date la etapa judeţeană şi etapa pe ţară a
olimpiadelor de matematică pentru licee din anii 1975 - 1983.
2. Bătineţiu D.M., Eckstein G., Bîrchi I. & co, Olimpiadele naţionale de
matematică 1990 – 2003, Editura Bîrchi, 2004.
3. Cuculescu I., Olimpiade internaţionale de matematică ale elevilor,
Editura Tehnică, 1984.
4. Morozova E.A., Petrakov I.S., Skvorţov V.A., Olimpiade
internaţionale de matematică, Editura Tehnică, 1978.
5. Nicula V., Geometrie plană (sintetică, vectorială, plană), Culegere de
probleme, Editura Gil, 2000.
17


Calculul analitic al distanţei de la un
punct la o dreaptă în spaţiu
Paul Georgescu, Gabriel Popa

Dacă
( )
: 0 P ax by cz d + + + = este un plan în spaţiul Oxyz,
distanţa de la un punct
( )
, ,
M M M
M x y z la acest plan este dată de
relaţia
dist ( ) ( )
2 2 2
,
M M M
a x b y c z d
M P
a b c
+ + +
=
+ +
.
Nu avem însă o formulă care să permită calculul distanţei de la un
punct la o dreaptă în spaţiu. Vom prezenta în continuare, pe un
exemplu, cinci metode prin care se poate realiza acest calcul.
Problema pe care ne propunem să o rezolvăm este următoarea:

Aflaţi distanţa de la punctul
( )
2, 1, 5 A − la dreapta de ecuaţie
( )
2 2 0
:
3 2 6 0
x y
d
x z
+ + = ⎧

− − =

.

Pentru început, să observăm că dreapta
( )
d este definită ca
intersecţie a două plane. Putem determina ecuaţiile canonice ale lui
( )
d ; în acest scop, trebuie să găsim coordonatele unui punct situat pe
( )
d , precum şi un vector director al lui
( )
d . Iată două metode prin
care putem realiza acest lucru:

Metoda 1. Un vector normal la planul 2 2 0 x y + + = este
1
2 N i j = +

,
iar un vector normal la planul 3 2 6 0 x z − − = este
2
3 2 N i k = −

.
Atunci vectorul
1 2
N N ×

este perpendicular atât pe
1
N

, cât şi pe
2
N

,
prin urmare este paralel atât cu planul
( )
1
P , cât şi cu planul
( )
2
P .
Astfel,
1 2
N N ×

este vector director al dreptei
( )
d de intersecţie a
celor două plane, iar
18


1 2
1 2 0 4 2 6
3 0 2
i j k
N N i j k × = = − + −



.
Vectorul
1 2
1
2 3
2
v N N i j k = − × = − +

este, de asemenea, director
pentru dreapta
( )
d . Un punct pe dreapta
( )
d se obţine, de exemplu,
pentru 0 x = , când găsim
2 2 0
2 6 0
y
z
⎧ + =


+ =


, deci
( ) ( )
0, 1, 3 B d − − ∈ . În
concluzie, ecuaţiile canonice ale lui
( )
d sunt
( )
1 3
:
2 1 3
y x z
d
+ +
= =

.
Metoda 2. Am găsit pe dreapta
( )
d punctul
( )
0, 1, 3 B − − . Un alt punct
al dreptei se poate obţine, de exemplu, pentru 2 x = , când
2, 0 y z = − = ; astfel,
( ) ( )
2, 2, 0 C d − ∈ . Atunci
( )
2, 1,3 BC −

este
vector director al dreptei
( )
d şi regăsim ecuaţiile canonice ale
dreptei.
Scriind ecuaţiile dreptei
( )
d în formă parametrică, obţinem
coordonatele unui punct curent M pe dreapta ( ) d , anume
( ) 2 , 1,3 3 , M t t t t − − − ∈.
Trecem acum la rezolvarea problemei enunţate.
Soluţia 1.Dacă M este un punct curent al dreptei
( )
d , pentru a
determina distanţa de la A la
( )
d ar trebui să minimizăm lungimea
segmentului AM sau, echivalent, să minimizăm
2
AM . Cum
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2
2
2 2 1 1
M A M A M A
AM x x y y z z t t = − + − + − = − + − − + +
( )
2
2
3 3 5 14 56 68 t t t + − − = − + , trebuie să găsim minimul funcţiei de
gradul doi : f → ,
( )
2
14 56 68 f t t t = − + . Acesta se atinge pentru
56
2
2 14
t = =

şi este egal cu
( )
2 12 f = . În concluzie, distanţa de la A
la
( )
d este 12 2 3 = şi se atinge când punctul M are coordonatele
19


( )
4, 3,3 − , acesta fiind piciorul perpendicularei din A pe
( )
d .
Soluţia 2. Fie
( )
2 , 1,3 3 M t t t − − − piciorul perpendicularei din A pe
( )
d . Vectorul AM

fiind ortogonal pe vectorul director
2 3 v i j k = − +

al dreptei
( )
d , avem că 0 AM v ⋅ =

. Cum
( ) ( )
2 2 3 8 AM t i t j t k = − − + −

, condiţia de perpendicularitate devine
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 1 3 3 8 0 t t t − + − ⋅ − + − = , de unde 2 t = . Regăsim coordo-
natele lui M de la soluţia precedentă,
( )
4, 3,3 M − , iar distanţa de la M
la
( )
d va fi 2 3 AM = .

Soluţia 3. Distanţa de la A
la
( )
d este egală cu
înălţimea paralelogramului
construit pe vectorii BA

şi
v

, corespunzătoare laturii
cu direcţia lui v

. Cum aria
acestui paralelogram este

sin , BA v BA v BA v
⎛ ⎞
⋅ ⋅ = ×
⎜ ⎟
⎝ ⎠

, rezultă că dist
( ) ( )
,
BA v
A d
v
×
=

.
Deoarece 2 8 BA i k = +

şi 2 3 v i j k = − +

,
2 0 8 8 10 2
2 1 3
i j k
BA v i j k × = = − −



.
Urmează că
dist
( ) ( )
( ) ( )
( )
2 2
2
2
2 2
8 10 2
168
, 12 2 3.
14
2 1 3
A d
+ − + −
= = = =
+ − +




20


Soluţia 4. Vectorul director v

al dreptei
( )
d este vector normal
planului care trece prin A şi este perpendicular pe
( )
d . Ecuaţia
acestui plan va fi ( ) ( ) ( ) ( ) : 2 2 1 3 5 0, P x y z − − + + − = adică
( ) : 2 3 20 0 P x y z − + − = . Intersecţia dreptei
( )
d cu planul ( ) P va fi
piciorul perpendicularei din A pe
( )
d ; această intersecţie se obţine
rezolvând sistemul
2 2 0
3 2 6 0
2 3 20 0
x y
x z
x y z
⎧ + + =

− − =


− + − =

şi este
( )
4, 3,3 M − . Distanţa
căutată este 2 3 AM = .

Soluţia 5. Ecuaţia unui plan oarecare care conţine dreapta
( )
d este
( ) ( ) : 2 2 3 2 6 0 P x y a x z + + + − − = . Dacă impunem ca A să aparţină
unui asemenea plan, obţinem că
( ) ( )
2 2 2 3 2 2 5 6 0 a + − + + ⋅ − ⋅ − = ,
deci
1
5
a = . Astfel, ecuaţia planului
( )
1
P care conţine pe A şi
( )
d este
( )
1
: 8 10 2 4 0 P x y z + − + = . Distanţa de la A la
( )
d va fi distanţa de la
A la planul
( )
2
P care trece prin
( )
d şi este perpendicular pe
( )
1
P .
Ecuaţia lui
( )
2
P este
( ) ( )
2
: 2 2 3 2 6 0 P x y b x z + + + − − = , i.e.
( ) ( )
2
: 1 3 2 2 2 6 0 P b x y bz b + + − + − = . Condiţia
( ) ( )
1 2
P P ⊥ conduce la
( ) ( ) ( )
1 3 8 2 10 2 2 0 b b + ⋅ + ⋅ + − ⋅ − = , de unde 1 b = − , prin urmare
ecuaţia lui
( )
2
P este
( )
2
: 2 2 2 8 0 P x y z − + + + = . Distanţa căutată va
fi
( ) ( ) ( ) ( )
( )
2
2
2 2
2 2 2 8
12
, , 2 3
2 3
2 2 2
A A A
x y z
dist A d dist A P
− + + +
= = = =
− + +
.

Bibliografie
Paul Georgescu, Gabriel Popa – Geometrie vectorială, analitică şi diferenţială
– Probleme rezolvate, MatrixRom, Bucureşti (sub tipar)

21



Concursuri din alte ţări
Gabriel Popa, Paul Georgescu

Prezentăm în cele ce urmează câteva probleme de tip evaluare
+ exemplu. Cerinţele acestor probleme sunt de genul: găsiţi numărul
cel mai mic / cel mai mare, care satisface o anumită proprietate.
Rezolvarea lor impune parcurgerea a două etape: determinarea unui
număr cel mult / cel puţin egal cu toate numerele care au respectiva
proprietate, apoi demonstrarea faptului că numărul astfel determinat
are şi el proprietetea dorită. Pentru mai multe aplicaţii, poate fi
consultată lucrarea [1], pp. 16-24.

Problema 1
Un post de radio selectează în fiecare săptămână cele mai
îndrăgite 20 de melodii. Ştim că aceleaşi 20 de cântece nu se află în
aceeaşi ordine în top în două săptămâni consecutive, iar dacă o piesă
începe să coboare în clasament, ea nu-şi va mai putea îmbunătăţi
poziţia niciodată. Determinaţi numărul maxim de săptămâni
consecutive în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top.
(Olimpiadă Estonia, 1994)

Soluţie. Date 20 de piese, numărul total al schimbărilor poziţiilor în
top a câte două melodii vecine este
20
190,
2
⎛ ⎞
=
⎜ ⎟
⎝ ⎠
deci numărul de
săptămâni în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top nu poate fi
mai mare decât 190. Să arătăm că acest maxim poate fi efectiv atins.
Numerotăm melodiile cu 1, 2, 3, ..., 20, după poziţia pe care o ocupă în
prima săptămână. În cazul în care 1 coboară poziţie cu poziţie, până
pe ultimul loc (obţinând ordinea 2, 3, ..., 20, 1), apoi 2 coboară poziţie
cu poziţie, până vom avea 3, 4, ..., 20, 2, 1 ş.a.m.d., găsind în final
ordinea 20, 19, ..., 2, 1, vom avea 19 + 18 + ... + 1 = 190 de saptămâni
consecutive cu aceleaşi piese în top.


22


Problema 2
Pe o tablă 9 9 × sunt colorate 40 din cele 81 de pătrăţele.
Despre o linie orizontală sau verticală se spune că este bună dacă ea
conţine mai multe pătrăţele colorate decât necolorate. Care este cel
mai mare număr de linii bune (orizontale şi verticale) pe care-l poate
avea tabla?
(Olimpiadă Kazahstan, 2005)

Soluţie. Cum întregul tabel conţine 40 de
pătrăţele colorate şi orice linie (orizontală
sau verticală) are cel puţin 5 pătrăţele
colorate, rezultă că putem avea cel mult 8
linii orizontale bune şi cel mult 8 linii
verticale bune, în total cel mult 16 linii bune.
Alăturat este preyentat un exemplu de
colorare cu 16 linii bune.

Problema 3
Căsuţele unui pătrat 100 100 × se colorează în alb şi negru,
astfel încât în orice dreptunghi 1 2 × există cel puţin o căsuţă neagră
şi în orice dreptunghi 1 6 × există două căsuţe negre vecine. Care
este numărul minim de căsuţe negre ale pătratului?
(Olimpiadă Ucraina, 2000)
Soluţie. Observăm, pentru început, că orice dreptunghi 1 5 × conţine
cel puţin trei căsuţe negre. Într-adevăr, în caz contrar,
căsuţele negre din dreptunghiurile 1 2 × de la marginea
dreptunghiului 1 5 × considerat se vor învecina cu o
căsuţă albă centrală, ca în desenul alăturat.
Astfel, un dreptrunghi 1 6 × care ar conţine
acest dreptunghi 1 5 × nu ar mai putea avea două
căsuţe negre vecine, contradicţie.
Deducem că pătratul 100 100 × conţine cel
puţin
3
10000 6000
5
⋅ = căsuţe negre. Acest minim

















23


se atinge, de exemplu, pavându-l cu 400 de pătrate 5 5 × de tipul
celor din figura alăturată.

Problema 4
Într-un şir finit de numere reale, suma oricăror 7 termeni
consecutivi este strict negativă, iar suma oricăror 11 termeni
consecutivi este strict pozitivă. Să se determine numărul maxim de
termeni ai unui astfel de şir.
(O.I.M. 1977)
Această problemă este considerată ca fiind una dintre cele mai
frumoase dintre cele propuse vreodată într-un concurs de
matematică. În lucrarea [2] sunt prezentate patru soluţii ale sale.
Reproducem mai jos două dintre ele:
Soluţia 1. Remarcăm că
( ) ( ) ( ) ( )
1 7 2 8 11 17 1 11
... ... ... ... ... x x x x x x x x + + + + + + + + + = + + +
( ) ( )
2 12 7 17
... ... ... , x x x x + + + + + + + deoarece în fiecare dintre cei doi
membri
1
x apare o dată,
2
x de două ori, ...,
7 8 11
, , ..., x x x de câte
şapte ori,
12
x de şase ori, ...,
17
x o dată. Cum un număr strict pozitiv
nu poate fi egal cu unul strict negativ, deducem că 16. n ≤ Un exemplu
de secvenţă cu 16 termeni care satisface condiţiile din enunţ este
5, 5, 13, 5, 5, 5, 13, 5, 5, 13, 5, 5, 5, 13, 5, 5. − − − −

Soluţia 2. Considerăm şirul sumelor parţiale asociat şirului iniţial:
0 1 1
0, , s s x = =
2 1 2
, s x x = + ...,
1 2
... , ...
k k
s x x x = + + + . Ipotezele
problemei arată că
7
0, 0, 7,
k k
s s k n
+
− < ∀ = − iar
11
0,
k k
s s
+
− >
0, 11. k n ∀ = − În cazul în care 17, n ≥ am avea că
0 11 15 8 1 12 5 16 9 2 13 6 17 10 4
0 s s s s s s s s s s s s s s s = < < < < < < < < < < < < < < <
3 14 7 0
s s s s 0, < < < < = contradicţie. Deducem că n 16, ≤ iar
10 3 7 11 15 8 1 12 5 16 9 2 14 4
s s s s 0 s s s s s s s s s s < < < < < < < < < < < < < < <
13 6
s s . < < (*)
Dând valori arbitrare numerelor ,
k
s astfel încât să fie verificate
inegalităţile (*), putem construi oricât de multe exemple de şiruri cu
16 termeni care să aibă proprietăţile din enunţ.

24


O problemă înrudită cu aceasta a fost propusă spre rezolvare
participanţilor la etapa finală a Olimpiadei de Matematică din acest
an, la clasa a X-a. Enunţăm în continuare această problemă şi lăsăm
celor interesaţi plăcerea de a zăbovi asupra ei:

Problema 5
Vom spune că un număr natural 4 n ≥ este neobişnuit dacă se
poate aşeza câte un număr real în fiecare dintre cele
2
n pătrăţele
unitate ale unui pătrat P de latură n, astfel încât suma celor 9 numere
din orice pătrat 3 3 × conţinut de P să fie strict negativă, iar suma
celor 16 numere din orice pătrat 4 4 × conţinut de P să fie strict
pozitivă. Determinaţi toate numerele neobişnuite.
M. Bălună
Bibliografie
1. N. Agahanov, O. Podlipsky – Olimpiadele matematice ruseşti –
Moscova 1993-2002, GIL, Zalău, 2004
2. I. Cuculescu – Olimpiadele internaţionale de matematică ale
elevilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

25


Baltic Way Math Contests
Probleme selectate de Doru Turbatu

Probleme propuse pentru clasele a IX-a si a X-a
1. Fie
*
, , , x y z
+
∈ astfel încât xyz=1. Arătaţi că:
( ) ( ) ( )
3 3
3 1 1 1 2 1 .
y x z
y z x
z y x
⎛ ⎞
+ + + ≥ + + +
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠

(2003)
Soluţie
Inegalitatea este echivalentă cu
3 3
3 1 2 2 2 2
y x z
x y z xy xz yz xyz
y z x
+ + + + + + + ≥ + + + ⇔
3 3
3
1 1 1
2
y x z
x y z
x y z y z x
⎛ ⎞
⇔ + + + + + ≥ + +
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠

Dar
3 3
3
1
1 1
1
1 1
; ;
3 3 3
x
y z
y y x z
z x
y z x
+ +
+ + + +
≥ ≥ ≥ şi deci este
suficient să demonstrăm că
1 1 1
2 x y z
x y z
+ + + + + ≥
1
1 1
1
1 1
3 3 3
x
y z
y
z x
⎛ ⎞
+ +
+ + + +
⎜ ⎟
⎜ ⎟
+ +
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
ceea ce
este echivalent cu
1 1 1
6 x y z
x y z
+ + + + + ≥ .
2. Fie şirul ( )
1
n
n
a

definit astfel:
1
2, a =
2
2 a = şi
2
1 1
,
n n n
a a a
+ −
=
pentru , 2. n N n ∀ ∈ ≥ Determinaţi
n
a şi demonstraţi inegalitatea:
( )
1 2 1 2
1 (1 )...(1 ) (2 2) ...
n n
a a a a a a + + + < + .
(2003)
Soluţie
Prin inducţie
2
1
1 2 4 8 2
2
1 2 3 5 4
2 , 2 , 2 , 2 , 2 , ..., 2 .
n
n
a a a a a a

= = = = = =
Inegalitatea devine ( )
1 2 1 2
1 (1 )...(1 ) 2(1 2) ...
n n
a a a a a a + + + < + .
26


Ţinând cont că
1
2 a = şi
1
1 1 2 a + = + se obţine
2 2
(1 )...(1 ) 2 ...
n n
a a a a + + < ⇔
( ) ( ) ( ) ( )
2 2
1 2 4 2 1 2 4 ... 2
1 2 1 2 1 2 ... 1 2 2 2
n n − −
+ + + +
+ + + + < ⋅ ⇔
1 1
2 2
2 1 2
n n − −
− < care este evident adevărată. .
3. Fie , , α β γ măsurile a trei unghiuri astfel încât
0
0 , , 90 α β γ ≤ < şi
sin sin sin 1 α β γ + + = . Arătaţi că:
2 2 2
3
.
8
tg tg tg α β γ + + ≥
(2005)
Soluţie
Deoarece
2
2
1
1
cos
tg = − α
α
inegalitatea din enunţ devine
2 2 2
1 1 1 27
cos cos cos 8 α β γ
+ + ≥ . Din inegalitatea mediilor
a p h
m m m ≤ ≤
rezultă:
2 2 2
3
1 1 1
cos cos cos α β γ
+ +
2 2 2
cos cos cos
3
α β γ + +
≤ =
( )
2 2 2
2
3 sin sin sin
sin sin sin 1 8
1 1
3 3 9 9
α β γ
α β γ
− + +
+ +
⎛ ⎞
= ≤ − = − =
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
4. Fie şirul ( )
1
n
n
a

definit astfel:
1
1, a =
2
1
2
a = şi
2 1
1
1 1
,
2 4
n n n
n n
a a a
a a
+ +
+
= + +
*
. n ∀ ∈ Arătaţi că:

1 3 2 3 5 2 4
1 1 1 1
... 4.
n n
a a a a a a a a
+
+ + + + <
(2005)
Soluţie
Evident 0,
n
a n

> ∀ ∈ şi din relaţia de recurenţă
2 1
1 1 2 2
1 2 2 1
2
n n n
n n n n n n
a a a
a a a a a a
+ +
+ + + +
> + ⇔ − > .
Şi în inegalitaea de demonstrat avem:
1 3 2 2 1 2 2 3 2 3 3 1 1 2 4 4
1 1 1 2 2 2 2 2 2
... ....
+ + + +
+ + + < − + − + + − <
n n n n n n
a a a a a a a a a a a a a a a a a a
1 2
2
4
a a
< = .
27


Probleme propuse pentru clasele a VII-a şi a VIII-a
1. În dreptunghiul de laturi a, b se consideră patru puncte, fiecare în
interiorul unei laturi. Lungimile laturilor acestui patrulater sunt x, y,
z, t. Arătaţi că:
2 2 2 2 2 2 2 2
2( ) a b x y z t a b + ≤ + + + ≤ + .
Soluţie
Notăm cu
1 2 1 2 3 3 4 4
, , , , , , , a a b b a a b b lungimile segmentelor pe care
cele patru puncte le determină pe laturile de lungime a, respectiv b;
adică
1 2 3 4
a a a a a + = + = şi
1 2 3 4
b b b b b + = + = . Din teorema lui
Pitagora aplicată în cele patru triunghiuri dreptunghice avem:
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 2 3 1 2 3 4 4
x y z t a a a a b b b b + + + = + + + + + + + ≤
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2
1 2 3 1 2 3 4 4
2 2 a a a a b b b b a b ≤ + + + + + + + = + .
Pentru inegalitatea din stânga folosim inegalitatea
pătratică aritmetică
m m ≥
2 2
1 2 1 2
2 2 2
a a a a a + +
≥ = sau
2
2 2
1 2
2
a
a a + ≥ . Deci, în concluzie:
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
a a b b
x y z t a b + + + ≥ + + + = +
2. În ∆ABC, o semidreaptă cu originea în A intersectează (BC) în M şi
cercul circumscris în N. Arătaţi că:
1 1 4
.
AM MN BC
+ ≥
Soluţie
Din inegalitatea mediilor,
armonică geometrică
m m ≤ rezultă
1 1 2
AM MN AM MN
+ ≥

. Dar ( ) AM MN BM MC AMB NMC ⋅ = ⋅ Δ Δ ∼ .
Ultima inegalitate devine
1 1 2
AM MN BM MC
+ ≥ ≥

2 4
2
BM MC
BC
=
+
.
3. Trei cercuri de raze diferite trec prin două puncte A, B. Două
semidrepte, de aceeaşi parte a dreptei AB, cu acceaşi origine B,
intersecteaza cele trei cercuri in
3 2 1
, , M M M , respectiv . , ,
3 2 1
N N N
Arătaţi ca .
3 2
2 1
3 2
2 1
N N
N N
M M
M M
=
Soluţie
În primul cerc are loc:

( )

( )

( ) 1 1
1
2
m AMB m ANB m AB = = . Analog, în al
28

















doilea cerc

( )

( )

( ) 2 2
1
2
m AM B m AN B m AB = = şi deci
( )
1 2 2
1 2 1 2
1 2 2
1
MM AM
AMM AN N
N N AN
Δ Δ ⇒ = ∼ .
Analog ( )
2 3 2
2 3 2 3
2 3 2
2
M M AM
AM M AN N
N N AN
Δ Δ ⇒ = ∼ . Din (1) şi (2) rezultă:
2 3 1 2
1 2 2 3
M M M M
N N N N
= .
Observaţie
Această problemă este un rezultat de tip Thales pentru cercuri.(!)
4. Fie
*
, , a b c
+
∈ . Arătaţi că:
2
2
.
a a
a bc bc

+
∑ ∑

Soluţie
Înmulţim inegalitatea cu 0 abc > obţinem
2
2
2
2a bc
a
a bc

+
∑ ∑
( ) ∗ . Dar
g a h
m m m ≤ ≤ şi
2 2 2 2 2 2
2
2
2 2 2 2 4
a bc a bc a bc a b c
a bc
+ +
≤ = + ≤ +
+
. Însumând,
se ajunge la inegalitatea ( ) ∗ .

29


PROBLEME REZOLVATE
CLASA a V-a

V.1. Arătaţi că numărul = + + 34951 6702 125832 N nu este pătrat
perfect.
Viorica Dobre
Soluţie
...85 N = , deci N se divide cu 5, dar nu se divide cu 25. Rezultă că N
nu este pătrat perfect.

V.2. Albă ca Zăpada culege căpşune. La un moment dat ea are în cele
7 coşuleţe 9, 11, 13, 14, 17, 19, respectiv 22 de căpşune. Ea adaugă în
fiecare coşuleţ câte un număr egal de căpşune. Să se arate că există
un coşuleţ din care se pot servi în mod egal cei 7 pitici înfometaţi.
Doru Buzac
Soluţie
Fie n numărul căpşunelor adăugate în fiecare coşuleţ. Astfel, în cele 7
coşuleţe sunt 9, 11, 13, 14, 17, 19, 22 n n n n n n n + + + + + + + căpşu-
ne. Cum aceste şapte numere dau resturi diferite la împărţirea prin
7, cel puţin unul se împarte exact la 7, de unde concluzia.

V.3. Determinaţi ∈ ≤ N, 31 n n , dacă
( ) ( ) ( )
+ + + + = + + + + + 7 1 2 3 1 2 32 n n n .
Marius Farcaş
Soluţie
Ecuaţia este echivalentă cu:
( ) ( ) ( ) 7 1 2 ... 1 2 ... 1 2 ... 1 2 ... 32 n n n n n + + + + + + + = + + + + + + + + + ,
de unde ( ) 8 1 2 ... 1 2 ... 32 n + + + = + + + , adică
( ) 1 32 33
8
2 2
n n + ⋅
⋅ = ,
deci ( ) 1 4 33 n n + = ⋅ . Rezultă că 11 n = .



30


V.4. Suma a două numere naturale distincte este cu 10 mai mare
decât diferenţa lor. Aflaţi numerele, ştiind că diferenţa lor este mai
mică decât numărul mai mic.
Gabriel Timohe
Soluţie
Fie a b > numerele căutate. Avem că 10 a b a b + = + − şi a b b − < .
Prin urmare, 5 b = şi 10 a < . Obţinem soluţiile
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }
, 6, 5 ; 7, 5 ; 8, 5 ; 9, 5 a b ∈ .

V.5. Aflaţi ultimele trei cifre ale numărului = − −
2008 2006 2003
2 2 2 a .
Cătălin Budeanu
Soluţie
Observăm că
( )
2003 5 3 2003 2001
2 2 2 1 2 25 2 100 a = ⋅ − + = ⋅ = ⋅ . Deoarece
2001
2 are ultima cifră 2, rezultă că ...200 a = .

V.6. Aflaţi suma resturilor împărţirii a 2008 numere naturale
consecutive la 21, ştiind că ultimul se împarte exact la 21.
Cătălin Budeanu
Soluţie
Fie
1 2 2008
, , ..., a a a , cele 2008 numere consecutive şi
1 2 2008
, , ..., r r r
resturile împărţirilor acestora la 21. Atunci
2008 2007 2006
0, 20, r r r = = =
= 19, ... , deoarece numerele
i
a sunt consecutive. Grupăm resturile în
grupe de câte 21, începând de la sfârşit. Suma resturilor va fi
S = ( ) ( ) 95 0 20 19 ... 2 1 0 20 19 ... 10 9 19298 ⋅ + + + + + + + + + + + = .

CLASA a VI-a

VI.1. Să de determine , , , , x y z t n ∈N, dacă
+
⋅ ⋅ ⋅ =
2
2 3 5 7 !
y x z t
n
( )
= ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ! 1 2 3 n n .
Manuela Mihăescu
Soluţie
Membrul stâng al egalităţii date se divide cu
2
5 , deci 10 n ≥ , dar nu
se divide cu 11, deci 11 n < . În concluzie , 10 n = . Deoarece
9 4 2
10! 1 2 3 ... 9 10 2 3 5 7 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ , obţinem 9, 4, 0, 1 x y z t = = = = .
31


VI.2. Determinaţi numerele naturale x şi y dacă =
10
5
49
1
21x
yy .
Marius Farcaş
Soluţie
Egalitatea dată este echivalentă cu ( ) ( ) 49 25 6 2 1 , 3, 4 y x x y = + ⋅ + ≥ ≤ .
Se verifică uşor că nu există , x y care să verifice cerinţele date.

VI.3. În câte zerouri se termină numărul = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 5 10 15 20 5000 a ?
***
Soluţie
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1000
5 1 5 2 5 3 ... 5 1000 5 1 2 3 ... 1000 a = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ . Exponentul
lui 2 din 1000! este egal cu 500 250 125 62 31 15 7 3 1 + + + + + + + +
(deoarece 2 apare în numerele 2, 4, 6, 8,...;
2
2 apare în numerele 4, 8,
12,...;
3
2 în numerele 8, 16, 24,...). Deci,
1000 994
5 2 a = ⋅ ⋅ (număr impar)
994
10 = ⋅ (număr impar). Rezultă că numărul a se termină în 994
zerouri.

VI.4. Considerăm în jurul unui punct n unghiuri ∈N
*
n , care au
măsurile exprimate prin numere naturale, proporţionale cu … 1,2,3, ,n .
Determinaţi n şi măsurile unghiurilor.
Elena Iurea
Soluţie
Fie
0 0 0
1 2
, , ...
n
a a a măsurile unghiurilor. Avem că
1 2 3
, , , ..., ,
n
a a a a ∈ N
0
1 2 3
... 360
n
a a a a + + + + = şi
3 1 2
...
1 2 3
n
a a a a
n
= = = = . Rezultă că
0
1 1 1 1
2 3 ... 360 a a a na + + + + = , deci ( )
0
1
1 720 a n n ⋅ + = . Prin urmare,
( ) 1 n n + divide 720. Deducem că { } 1,2,3, 4, 5, 8, 9,15 n ∈ şi, corespun-
zător, găsim
1 2 3
, , , ...,
n
a a a a .

VI.5. Fie mulţimile disjuncte de numere naturale { } { }
1 2
1 , 2, 3 , A A = =
{ } { }
= = …
3 4
4, 5, 6, 7 , 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 , A A
a) În ce mulţime se află 2008?
b) Calculaţi suma numerelor impare din
1 1
A .
32


c) Câte numere divizibile cu 5, dar care nu sunt divizibile cu 10, sunt
în
1 1
A ?
Doru Turbatu
Soluţie
Avem:
{ } { } { }
0 1 2 2 3
1 2 3
2 , 2 , 2 1 , 2 , ...,2 1 , A A A = = − = −
{ }
3 4
4
2 , ...,2 1 A = − .
Deducem că
{ }
1 1
2 , 2 1, ...,2 1
n n n
n
A
− −
= + − .
a) Cum
10 11
2 2008 2 1 < < − , rezultă că
11
2008 A ∈ .
b)
{ }
10 10 11
11
2 ,2 1, ...,2 1 A = + − , deci { }
11
1024,1025,1026, ...,2047 A = şi
suma căutată este 1025 1027 ... 2047 1 3 5 ... 1023 S = + + + = + + + + +
( ) 1025 ... 2047 1 3 ... 1023 + + + − + + + . Cum ( )
2
1 3 ... 2 1 n n + + + − = ,
rezultă că
2 2
1024 512 S = − .
c) Numerele căutate sunt n = 5 , 205, 207, 209, ..., 409 k k ⋅ = , deci
103 numere.

CLASA a VII-a

VII.1. Dacă
*
, a b ∈N sunt astfel încât + = 23 a b , demonstraţi că
≤ ≤ 22 132 ab .
Viorica Dobre
Soluţie
Deoarece 23 a b + = , , a b

∈N , rezultă că 23 , 1,2, ..., 22 b a a = − = .
Astfel, ( ) ( ) ( )
2
22 23 22 23 22 1 22 0 ab a a a a a a − = − − = − − = − − ≥ şi
( ) ( )
2
132 132 23 11 12 0 ab a a a a − = − + = − − ≥ .

VII.2. Să se arate că numărul
⎛ ⎞
= −
⎜ ⎟
+ + + + ⎝ ⎠
2007
1004
2008 : 2007
1 3 5 2007
n
este pătrat perfect.
Manuela Mihăescu
Soluţie
Deoarece ( )
2
1 3 ... 2 1 n n + + + − = , rezultă că
2
1 3 ... 2007 1004 + + + = ,
deci ( ) ( )
2
2007
1003
2008 1 : 2007 2007 a = − = .
33


VII.3. Să se arate că un paralelogram cu laturi neegale este
dreptunghi, dacă şi numai dacă admite o axă de simetrie care nu este
diagonală.
Petru Asaftei
Soluţie
Considerăm dreptunghiul ABCD cu AB BC ≠ , în acest caz nici o
diagonală nu este axă de simetrie, însă mediatoarea unei laturi este
axă de simetrie.
Reciproc: axa de simetrie trebuie să intersecteze conturul
paralelogramului. Să analizăm cazurile posibile:
I. Axa de simetrie
1
d nu este perpendiculară pe niciuna dintre laturile
paralelogramului. Fie că [ ]
1
d AB φ ≠ ∩ ; atunci cel puţin unul dintre
punctele
1 1
,
d d
pr A pr B este exterior paralelogramului, deci
1
d nu poate
fi axă de simetrie.
II. Axa de simetrie este perpendiculară pe una dintre laturile
paralelogramului, fie aceasta [ ] AB , dar nu este mediatoarea acestei
laturi. Fie
2
d axa de simetrie şi { }
2
d AB P = ∩ . Dacă, de exemplu,
AP PB > , atunci simetricul punctului A faţă de
2
d este exterior
paralelogramului, fals.
III. Axa de simetrie
3
d este mediatoarea segmentului [ ] AB .
Deoarece simetricele punctelor C şi D faţă de
3
d sunt pe [ ] CD , în mod
necesar
3
d este mediatoarea segmentului [ ] CD . Rezultă că ARQD
este dreptunghi ( { }
3
d CD R = ∩ ), deci

( )
0
90 m DAB = şi atunci ABCD
este dreptunghi.

VII.4. Fie ABCD un trapez de bază mare AB, E proiecţia lui D pe AB
şi M mijlocul lui
( )
BD . Arătaţi că | EM AC dacă şi numai dacă ABCD
este trapez isoscel.
Elena Iurea
Soluţie
Fie F punctul punctul în care paralela prin D la AC intersecteză pe AB.
Dacă ME AC , atunci ME FD , deci ME este linie mijlocie în BDF Δ .

34


Obţinem că
2 2
FD AC
ME = = şi, cum ME este mediana ipotenuzei în
triunghiul dreptunghic DEB,
2
BD
ME = . În concluzie, AC BD = , deci
trapezul ABCD este isoscel.
Reciproc: Dacă ABCD este trapez isoscel, atunci AC BD = şi Δ DEB
este isoscel, prin urmare E este mijlocul lui ( ) FB . Rezultă că ME este
linie mijlocie în BDF Δ , deci ME FD şi de aici ME AC .

VII.5. Fie E mijlocul laturii ⎡ ⎤
⎣ ⎦
CD a paralelogramului ABCD. Notăm cu
S şi R punctele de intersecţie ale dreptelor BD şi AE, respectiv cu
CS şi AB. Să se arate că ABCD este dreptunghi dacă şi numai dacă
(DA este bisectoarea unghiului

RDB .
Gabriela Popa
Soluţie
Din triunghiurile asemenea formate, avem că
EC ES DE
AR SA AB
= = şi, cum
EC DE = , rezultă AR AB = . Dacă ABCD este dreptunghi, atunci
( ) DA este mediană şi înălţime în DRB Δ , deci (DAeste şi bisectoarea
unghiului

RDB . Reciproc, dacă (DA este bisectoarea unghiului

RDB ,
cum ( ) DA este mediană şi înălţime în acelaşi triunghi, rezultă că
DRB Δ este isoscel şi atunci DA BR ⊥ , deci ABCD este drptunghi.

CLASA a VIII-a

VIII.1. Fie , , a b c numere raţionale, strict pozitive. Dacă
= + a b c , arătaţi că , , a b c sunt proporţionale cu numere
raţionale.
Viorica Dobre
Soluţie
Avem a b c − = , deci 2 a b ab c + − = , deci
2 2
a b c a b c
b a
a a
+ − + −
= = ⋅ . Similar,
2
a b c
c a
a
− +
= ⋅ . Atunci

35


2
a b c
a a b c a b c
= =
+ − − +
şi, cum , , a b c

+
∈Q , concluzia se impune.

VIII.2. Dacă , , , x y z u sunt numere naturale diferite două câte
două, atunci
51
1
24
xyz xyu xzu yzu xyzu + + + ≤ − .
Manuela Mihăescu
Soluţie
Cum , , , x y z u sunt numere naturale nenule distincte două câte două,
atunci
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 51
1 2 3 4 1 2 3 4 24 x y z u xyzu
+ + + + ≤ + + + + +
⋅ ⋅ ⋅
, de unde
obţinem inegalitatea cerută.

VIII.3. Determinaţi , x y ∈Z, dacă 17 41 1 x y + = şi + x y este
minim.
Cătălin Budeanu
Soluţie
Avem
1 41 1 7 1 3
2 1 7 17 , 2
17 17 7
y y a
x y y a a y a
− − −
= = − ∈ ⇒ − = ∈ ⇒ = − ∈ Z Z Z
1 3 7 , a c c ⇒ − = ∈ ⇒ Z
1
2
3
c
a c

= − ∈Z şi de aici 1 3 , c k k − = ∈Z.
Astfel, 1 3 , c k k = − ∈Z. Găsim că 41 12, 17 5, x k y k k = − = − + ∈Z.
Prin urmare, 24 7 x y k + = − şi acest modul este minim pentru
0 k = . Obţinem că 12, 5 x y = − = .

VIII.4. Fie P un punct fix în interiorul diametrului AB al unui cerc
dat şi M un punct variabil pe arc, diferit de A şi B. Arătaţi că
reportul

tg
tg
MAP
AMP
este constant.
***
Soluţie
Deoarece ( ) AB este diametru al cercului, rezultă că

( )
0
90 m AMB = .
Construim ( ) , PQ MB Q AM ∈ , prin urmare PQ AM ⊥ . Se obţine că
36

:
tgMAP PQ PQ QM BP
AQ QM QA PA
tgAMP
= = = = constant.

VIII.5.Dreptele a şi b nu sunt secante. Se consideră punctele
, , , , , A A a B B b M M ′ ′ ′ ∈ ∈ mijloacele segmentelor [ ] [ ] , AB A B ′ ′ , iar
, P P ′ mijloacele segmentelor [ ] [ ] , AB AB ′ ′ . Arătaţi că:
a) PP MM AA BB ′ ′ ′ ′ ⊥ ⇔ = ;
b) PP MM AA BB ′ ′ ′ ′ = ⇔ = şi AA BB ′ ′ ⊥ .
Petru Asaftei
Soluţie
Observăm că MP BB P M ′ ′ ′ ,
1
2
MP P M BB ′ ′ ′ = = şi MP AA PM ′ ′ ′ ,
1
2
MP PM AA ′ ′ ′ = = , deci MPMP ′ ′ este paralelogram.
a) PP MM ′ ′ ⊥ ⇔paralelogramul MPMP ′ ′ este romb MP MP ′ ⇔ = ⇔
AA BB ′ ′ ⇔ = .
b) PP MM ′ ′ = ⇔paralelogramul MPMP ′ ′ este dreptunghi ⇔

( )
0
90 m PMP AA BB ′ ′ ⇔ = ⇔ ⊥ .

CLASA a IX-a

IX.1. Fie ABC un triunghi şi punctele M, N pe laturile AB respectiv
AC. Dacă =
AM
k
MB
, =
AN
p
NC
, , k p ∈R, iar { } P BN CM = ∩ ,
determinaţi coordonatele vectorului

AP în baza
{ }

, AB AC .
***
Soluţie
Din teorema lui Ceva în triunghiul AMC cu transversala B P N − − ,
găsim
1
MP P
CP k
=
+
. Rezultă că
1
1
1
1
P
AM AC
kAB PAC
k
AP
P k P
k
+
+
+
= =
+ +
+
+

.


37


IX.2. Considerăm mulţimile
{ }
= + ∈ 2 1, A x x ,
{ }
= + ∈ 3 2, B y y ,
{ }
= + ∈ 5 4, C z z . Determinaţi o mulţime infinită D astfel încât
⊂ ∩ ∩ D A B C .
Viorica Dobre
Soluţie
Determinăm A B C ∩ ∩ . Fie t A B C ∈ ∩ ∩ , deci există , , x y z ∈
astfel încât 2 1 3 2 5 4 t x y z = + = + = + , rezultă 1 t + = ( ) 2 1 x + =
( ) ( ) 3 1 5 1 y z = + = + , deci 1 2,3 t + şi 5. Deducem că 1 2 3 5 , t k + = ⋅ ⋅ ⋅
*
k ∈ , de unde
*
30 1, t k k = − ∈ . Rezultă că
{ }
*
30 1, A B C k k = − ∈ ∩ ∩ . Putem considera pentru D orice
submulţime infinită a mulţimii A B C ∩ ∩ . De exemplu
{ }
*
60 1, D k k = − ∈ .
IX.3. Considerăm şirul: 1, 4,10, 20, 35, 56, 84,….
a) determinaţi termenul de pe locul 2008.
b) determinaţi termenul general al şirului.
Petru Asaftei
Soluţia 1
Fie
1 2 3
1, 4, 10, ... a a a = = = . Observăm că
1 2 1
3 b a a = − = ,
2 3 2
6 b a a = − = ,
3 4 3
10 b a a = − = , ... Obţinem şirul
( ) : 3, 6, 10, 15, 21, 28, ...
n
b Calculăm şirul
1 n n n
c b b
+
= − şi obţinem
3, 4, 5, 6, 7, ... , deci
*
1
2,
n n
b b n n
+
− = + ∈ .
Din relaţiile
2 1
1 2 b b − = + ,
3 2
2 2 b b − = + , ...
( )
1
1 2
n n
b b n

− = − +
obţinem
( ) ( )
( ) ( )
1
1 4
1 2 ... 1 2 1
2
n
n n
b b n n
− +
− = + + + − + − = şi cum
1
3 b = , deducem
2
3 2
2
n
n n
b
+ +
= .
Folosind relaţia
2
*
1
3 2
,
2
n n n
n n
a a b n
+
+ +
− = = ∈ deducem
( ) ( )
2 1 1
1
1 1
1 2
3 2
1
2 6
n n
n k
k k
n n n
k k
a a b
− −
= =
+ +
+ +
= + = + =
∑ ∑
.

38

Soluţia 2
Observăm că: 1 1 =

( )
4 1 1 2 = + +

( ) ( )
10 1 1 2 1 2 3 = + + + + +

( ) ( ) ( )
20 1 1 2 1 2 3 1 2 3 4 ... = + + + + + + + + + +
Deci
( ) ( ) ( )
( ) ( )
1 2
1 1 2 1 2 3 ... 1 2 ...
6
n
n n n
a n
+ +
= + + + + + + + + + + = .
IX.4. Fie
1 1 1
1, , , ,
2 3 2008
A
⎧ ⎫
=
⎨ ⎬
⎩ ⎭
… . Găsiţi o progresie aritmetică
( ) *
n
n
a

astfel încât
{ }
⊂ ∈
*
/
n
A C a n .
Gheorghe Iurea
Soluţie
Fie d un divizor comun al numerelor 1, 2, 3, ..., 2008 (de exemplu
2008 d = !). Atunci
1 1
1, , ...,
2 2008
d A d d d
⎧ ⎫
⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ ⊂
⎨ ⎬
⎩ ⎭
. Cum
{ }
,
n
b n n = = ∈ rezultă ,
n
A n
d
⎧ ⎫
⊂ ∈
⎨ ⎬
⎩ ⎭
. Fie
*
,
n
n
a n
d
= ∈
Într-adevăr
1 d
a
k k
= , 1, 2, ..., 2008 k = .

CLASA a X-a

X.1. Într-un sistem xOy fie
1 2
, 3
n
AA A n ≥ … un poligon regulat, care
are n laturi, vârfurile sunt puncte de coordonate întregi şi laturile
numere naturale. Să se arate că perimetrul poligonului este par.
Doru Buzac
Soluţie
Fie
( )
, , , , 1,
i i i i i
A x y x y i n ∈ = .
Presupunem că
1 2 2 3 1
...
n
P A A A A A A = + + + este impar. Rezultă că
2 2 2
1 2 2 3 1
...
n
Q AA A A A A = + + + este număr impar (am folosit faptul că
2
par, n n n − = ∀ ∈), contradicţie, deoarece
( )
2 2
1 1 1
2
n n
i i i j i j
i i i j n
Q x y x x y y
= = = < =
⎡ ⎤
= + − +
⎢ ⎥
⎢ ⎥
⎣ ⎦
∑ ∑ ∑
.
39


Prin urmare perimetrul este număr natural par.
X.2. Rezolvaţi ecuaţia:
2
3 3
2008 2007 1 3 2007 2007
x x
x x
⎛ ⎞
− = + +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
Nicu Miron
Soluţie
Ecuaţia este echivalentă cu:

3
3
2008 2007 1
x
x
⎛ ⎞
= +
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠

3 3
2008 2007 1
x x
= + .
Folosind monotonia funcţiei : f → ,
( )
3 3
2007 1
2008 2008
x x
f x
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
= +
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠

stabilim că ecuaţia are soluţie unică 3 x = .
X.3. Fie ( ) , , 0, a b c ∈ ∞ astfel ca = 1 abc . Demonstraţi că
+ + + + + < + + +
3 3 3
1 1 1 1 ab ac bc a b c .
Mihai Ispas
Soluţie
Avem
( )
3
3
1
1 1
2
a b c
ab ab c
+ + +
+ = + ≤ cu egalitate pentru
1 a b c = = + .
Analog
3
1
1
3
a b c
ac
+ + +
+ ≤ , egalitate pentru 1 a c b = = + şi
3
1
1
3
a b c
bc
+ + +
+ ≤ , egalitate pentru 1 a b c + = = . Sumând cele
trei inegalităţi obţinem concluzia problemei: inegalitatea este strictă
deoarece cel puţin una dintre inegalităţi este strictă.
X.4. Fie , , A B C puncte necoliniare de afixe , ,
A B
z z respectiv
C
z şi
( )
∈ M AB ,
( )
∈ N AC , =
AM
k
MB
, =
AN
p
NC
, > , 0 k p . Determinaţi afixul
punctului P de intersecţie a dreptelor BN şi CM.
***
Soluţie
Folosind teorema lui Menelaus în ABC cu transversala B P N − − :


40


1
BM AN CP
BA NC PM
⋅ ⋅ = . Rezultă
1
p PM
CP k
=
+
. De aici
1
1
1
M C
p
p
z z
k
z
p
k
+
+
=
+
+

şi cum
1
A B
M
z kz
z
k
+
=
+
rezultă că
1
A B C
p
z kz pz
z
k p
+ +
=
+ +
.

CLASA a XI-a
XI.1. Fie
⎛ ⎞
=
⎜ ⎟

⎝ ⎠
7 5
5 3
A . Să se arate că
( )

2
B M C comută cu A dacă
şi numai dacă comută cu
2
A . Generalizare.
Gheorghe Croitoru
Soluţie
Deoarece
2
2 2
det A trA A A I O − ⋅ + ⋅ = , rezultă că
2
2
10 46 A A I = − .
Deci
( )
2 2
10 A B BA AB BA − = − şi concluzia se impune.
În general dacaă
( )
2
A M C ∈ şi 0 trA ≠ atunci AB BA = dacă şi numai
dacă
2 2
A B BA = .
XI.2. Fie şirurile
( ) ( )
≥ ≥ 0
,
n n
n n o
x y care verifică relaţiile
+
= +
1
3
n n n
x x y ,
+
= − +
1
3
n n n
y x y , ∈ n . Să se determine
n
x şi
n
y
în funcţie de
0 0
, şi n x y .
Gheorghe Croitoru
Soluţie
Avem:
1
1
1 3
3 1
n n
n n
x x
y y
+
+
⎛ ⎞
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
⎜ ⎟ =
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟

⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎝ ⎠
, n ∈. Deci
1
1
n n
n n
x x
A
y y


⎛ ⎞ ⎛ ⎞
=
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
, 1 n ≥ ,

cos sin
1 3
3 3
2
3 1
sin cos
3 3
A
π π
π π
⎛ ⎞
⎜ ⎟ ⎛ ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ = =
⎜ ⎟
⎜ ⎟ −
⎝ ⎠

⎜ ⎟
⎝ ⎠

Rezultă
0 0
0 0
cos sin
3 3
2
sin cos
3 3
n n n
n
n n
x x x
A
y y y n n
π π
π π
⎛ ⎞
⎜ ⎟
⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
⎜ ⎟ = =
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠

⎜ ⎟
⎝ ⎠
,

41

În concluzie, n ∀ ∈:
0 0
2 cos sin
3 3
n
n
n n
x x y
π π ⎛ ⎞
= −
⎜ ⎟
⎝ ⎠
şi
0 0
2 sin cos
3 3
n
n
n n
y x y
π π ⎛ ⎞
= − +
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
XI.3. Fie şirul
( )
≥1
n
n
x definit prin
+
= −
+
1
1
n n
n
x x
n
, ≥ 1 n cu =
1
1 x .
Demonstraţi că
( )
≥1
n
n
x este divergent.
Paul Georgescu, Gabriel Popa
Soluţie
Arătăm prin inducţie că
1
n
n
x
n
<
+
, 2 n ∀ ≥ . Într-adevăr, pentru
2 n = ,
2
1 2
2 2 1
x = <
+
, iar
1
n
n
x
n
<
+
implică
1
1
1 1 2
n n
n n n
x x
n n n
+
+
= − < <
+ + +
. Aşadar
1
1
n n
n
x x
n
+
= −
+
, 2 n ∀ ≥ .
De aici
2
1 1
1 2
n n
x x
n n
+
= + −
+ +
şi apoi
2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1
... 1 ...
3 4 2 1 2 2 3 4 2 1 2
n
x x
n n n n
= + − + + − = − + − + + −
− −
.
Prin urmare
2
lim ln2
n
n
x
→∞
= , iar din relaţia
1
1
n n
n
x x
n
+
= −
+
rezultă
2 1
lim 1 ln2
n
n
x
+
→∞
= − . Astfel
( )
n
x este divergent.

XI.4. Fie ( ) ,
n
A B M ∈ , astfel încât −
n
I A este nilpotentă şi
= AB BA . Demonstraţi că det
( )
+
+ ≥ ∀ ∈
2 2 1 *
0,
k
B A k .
Paul Georgescu, Gabriel Popa
Soluţie
Mai întâi, este cunoscut că dacă matricea X, este nilpotentă, iar
XY YX = , avem ( ) det det X Y Y + = . Se observă că, deoarece
n
I A −
este nilpotentă
( ) ( )
2 1 2
...
k k
I A I H I A A
+
− = − + + + este nilpotentă.
Cum
2 1 k
n
I A
+
− comută cu
2
B , rezultă că
( ) ( ) ( )
2 2 1 2 2 1 2 1 2
det det det 0
k k k
n n
B A B A I A B I
+ + +
+ = + + − = + ≥ .


42


XI.5. Fie matricea
a b c d
b a d c
A
c d a b
d c b a
⎛ ⎞
⎜ ⎟
− −
⎜ ⎟
=
⎜ ⎟
− −
⎜ ⎟
⎜ ⎟
− −
⎝ ⎠
,
( )
4
A M ∈ .
a)Calculaţi
t
A A ⋅ . b) Arătaţi că
( )
2
2 2 2 2
detA a b c d = + + + .
c) Arătaţi că A este inversabilă dacă şi numai dacă
4
A O ≠ .
Gheorghe Timohe
Soluţie
a)
( )
2 2 2 2
4
t
A A a b c d I ⋅ = + + + ⋅ .
b) Din
( ) ( )
2 2 2 2
4
det det
t
A A a b c d I ⋅ = + + + ⋅ , rezultă că

( ) ( )
4 2
2 2 2 2
detA a b c d = + + + .
c) A este inversabilă dacă şi numai dacă

2 2 2 2
4
det 0 0 A a b c d A O ≠ ⇔ + + + ≠ ⇔ ≠ .

CLASA a XII-a
XII.1. a) Fie → : f , neconstantă, pentru care există ∈
*
k
astfel încât ( ) ( ) ( ) ( ) ( ), , f x y f x f y kf x f y x y + = + − ∀ ∈ .
Arătaţi că, dacă f este derivabilă într-un punct atunci f este
derivabilă pe .
b) Determinaţi funcţiile derivabile pe care verifică
( ) ( ) ( ) ( ) ( ), , f x y f x f y kf x f y x y + = + − ∀ ∈ .
Manuela Mihăescu
Soluţie
Scriem condiţia dată sub forma
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 kf x y kf x kf y − + = − − , , x y ∀ ∈. Cu notaţia
( ) ( )
1 g x kf x = − , obţinem
( ) ( ) ( )
g x y g x g y + = , , x y ∀ ∈, g
neconstantă. Pentru
( ) ( )
2
0 0 0 0 x y g g = = ⇒ − = deci
( )
0 0 g = sau
( )
0 1 g = . Dacă
( )
0 0 g = atunci
( ) ( ) ( ) ( )
0 0 0 g x g x g x g = + = ⋅ = ,
deci g este constantă, fals.
În concluzie,
( )
0 1 g = . Chiar mai mult,
( )
0 g x ≠ , x ∀ ∈ .
43


Cum
( )
2
0
2 2 2
x x x
g x g g
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
= + = >
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
, putem scrie relaţia sub forma
( ) ( ) ( )
ln ln ln g x y g x g y + = + , , x y ∀ ∈ sau încă
( ) ( ) ( )
h x y h x h y + = + , , x y ∀ ∈,
( )
: 0, h → +∞ ,
( ) ( )
ln h x g x = .
Am obţinut o ecuaţie de tip Cauchy, în condiţiile date soluţiile sunt
( )
: 0, h → +∞
( )
h x x α = , α constantă reală nenulă (h nefiind
constantă).
Obţinem
( )
x x
g x e a
α
= = , 0 a a
α
= > , 1 a ≠ . În final obţinem soluţiile
problemei date :
a
f → ,
( ) ( )
1
1
x
a
f x a
k
= − , 0 a > , 1 a ≠ .
XII.2. Calculaţi
( ) ( )
− +
− +

1 1 n n
n
dx
x a x b
, ( ) , 0, a b ∈ ∞ ,
( )
∈ ∞ , x a ,
, 2 n n ∈ ≥ .
Gheorghe Croitoru
Soluţie
( ) ( )
( ) ( )
1 1
1
n
n n
n
dx x a
I dx
x b x a x b
x a x b
− +

= =
+ − +
− +
∫ ∫
cu substituţia
x a
t
x b

=
+
( )
2
a b
dt dx
x b
+
⇔ =
+

( )
2
1
n
x b a b x a
I dx
x a a b x b
x b
+ + −
= ⋅ ⋅ =
− + +
+

( )
1
n n
n
tdt t C
t a b a b
= = +
+ +


n
n x a
I C
a b x b

= +
+ +

XII.3. Fie
( )
∞ → : 0, f ,
( )
=
2
1
x
f x e , iar F o primitivă a funcţiei f.
Calculaţi
( )

>
0
0
lim
x
x
F x .
Soluţie
Fie
( )
: 0, F ∞ → o primitivă oarecare a funcţiei f, Deci
( ) ( )
' 0 F x f x = > , rezultă că F este strict crescătoare, prin urmare
există ( )
0
0
lim
x
x
f x L

>
= ∈ . Dar
( )
2
1
1 1 1
1 1
n
c
F F L
n n n n
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
− =
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
+ +
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
,
44


1 1
,
1
n
C
n n
⎛ ⎞

⎜ ⎟
+
⎝ ⎠
, n
+
∀ ∈ . Deducem că
1 1
lim
1
n
F F
n n
→∞
⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
− = ∞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟
+
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
.
Dacă L ∈, se obţine contradicţia L L − = ∞. Deci L = −∞ sau L = ∞.
Cum F este crescătoare rezultă că L = −∞.
XII.4. O matrice
( )

n
A M se numeşte condiţionat negativă dacă
există
( )

n
H M o matrice diagonală,
( )
1 ,
ij
i j n
H h
≤ ≤
= cu
{ } 1 , 1
ij
h i n ∈ ± ≤ ≤ şi = ∀ ≠ 0
ij
h i j astfel ca H A H ⋅ ⋅ să aibă
termeni negativi în afara diagonalei principale. Demonstraţi că



matricea nu este condiţionat negativă.




Paul Georgescu, Gabriel Popa
Soluţie
Dacă
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
a
b
H
c
d
⎛ ⎞
⎜ ⎟
⎜ ⎟
=
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
cu a, b, c, d numere reale de modul 1, atunci

2
2
2
2
0 0
4
2
2 0
2 4
2 3
3
3 3 4
2 3
4
4 4 4
ad
a
ab bd
b
H A H
ac bc cd
c
ad bd cd
d
⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟

⎜ ⎟
⋅ ⋅ =
⎜ ⎟
⎜ ⎟

⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠

cum
4
ad
− şi
4
ad
nu pot fi simultan negative A nu este condiţionat
negativă.
1
1 0 0
4
1 2
2 0
2 4
1 2 3
3
3 3 4
1 2 3
4
4 4 4
A
⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟

⎜ ⎟
=
⎜ ⎟
⎜ ⎟

⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
45


PROBLEME PROPUSE
CLASA a V-a

V.1. Vom spune că un an este norocos dacă suma cifrelor sale este
10. Aflaţi câţi ani sunt norocoşi în mileniul III.
Silviu Boga
V.2. Arătaţi că oricare ar fi , 2 n n ∈ ≥ N , putem alege n numere
naturale nedivizibile cu 5, astfel încât suma lor să se dividă cu 5.
Horaţiu Palaghia, elev
V.3. Pentru n ∈N, considerăm numărul
2 2 3 2
2 3 2 9 2
n n n x
n
A
+ +
= + ⋅ + ⋅ .
Există numere naturale x pentru care
n
A să fie divizibil cu 169?
Tamara Culac
V.4. Se consideră numerele
2
1 5 5 ... 5
n
n
a = + + + + şi 1 2 3 ...
m
b m = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ,
unde , n m

∈N .
a) Calculaţi ( )
2008
2009
4 1 : 5 a ⋅ + .
b) Arătaţi că numărul
m
b nu se poate termina în exact 30 de zerouri.
c) Aflaţi numerele naturale nenule n şi m pentru care
n m
a b = .
Andrei Nedelcu, OJM 2009
V.5. Pe tastatura unui telefon celular, cifrele 1, 2, ... ,9 sunt aranjate
crescător în cele nouă căsuţe ale unui pătrat 3 3 × . Plecând de la o
cifră oarecare de pe tastatură, un copil formează numere de cinci
cifre, astfel încât căsuţa fiecărei cifre a numărului(începând cu cea
de a doua) să aibă un singur vârf în comun cu căsuţa cifrei precedente
a numărului; el poate reveni de mai multe ori la aceeaşi cifră.
a) Câte numere care să conţină atât cifre pare, cât şi cifre impare,
poate forma copilul?
b) Câte numere care conţin numai cifre pare poate forma copilul?
c) Câte numere care conţin numai cifre impare poate forma copilul?
Gabriel Popa, OJM 2009




46

CLASA a VI-a
VI.1. Fie
{ }
4 , , , cifre, 0 A ab c a b c a = ≠ . Câte elemente are mulţimea
A şi câte elemente din mulţimea A sunt divizibile cu 9?
Elena Iurea
VI.2. Numerele , , a b c ∈N verifică simultan condiţiile:
a) ( ) 2 5 3 17 a b c + + . ; b) ( ) 9 3 1 2 1 7 a b c − + . .
Arătaţi că ( )
2
11 17 c a b ⋅ + . .
Gheorghe Timohe
VI.3. Găsiţi o soluţie a ecuaţiei
1 1 1 1 1
1, , , , , a b c d e
a b c d e
+ + + + = ∈ N ,
0 a b c d e < < < < < .
Elena Iurea
VI.4. Preţul unui obiect este a lei, a număr raţional pozitiv. Acest
preţ creşte întâi cu
0
0
p , după care scade cu
0
0
q astfel încât revine
la a lei, , p q

∈N . a) Demonstraţi că p q > . b) Demonstraţi că
( ) p q p q ⋅ − . . c) Demonstraţi că
0
0
p q p q = + ⋅ .
Claudiu Ştefan Popa
VI.5. Cinci unghiuri proprii în jurul unui punct au măsurile(în grade)
exprimate prin numere naturale. Dacă oricare două unghiuri adiacente
au suma măsurilor număr prim, arătaţi că cel puţin două unghiuri sunt
congruente.
Monica Nedelcu
VI. 6. Numerele naturale pare nenule se scriu, pe linii, într-un tablou
triunghiular în felul următor:
2
4 6 8
10 12 14 16 18
... ... ... ... ...
Aflaţi pe ce linie a tabloului se găseşte 2010 şi ce poziţie ocupă pe
linia respectivă.
Doru Turbatu
VI. 7. Determinaţi , x y ∈ Z astfel încât 17 41 1 x y + = şi numărul
x y + să fie minim. Petru Asaftei
47



CLASA a VII-a

VII.1. Demonstraţi că există , , \ a b c ∈Q Z astfel încât , , ab bc ca ∈Z .
Elena Iurea
VII.2. Aflaţi numerele reale a, b, c pentru care este adevărată
egalitatea: 2009 2009 3
4
a b c
a b c
+ +
− + + + = + .
Daniela Munteanu
VII.3. Numerele reale
1 2 99
, , ..., x x x sunt direct proporţionale cu
radicalii primelor 99 de numere naturale impare. Dacă
2 2 2
1 2 99
... 9 11 x x x + + + = , determinaţi numerele şi stabiliţi câte
dintre ele sunt raţionale.
Silviana Ionesei
VII.4. Rezolvaţi ecuaţia
39
5
7
x
x
⎡ ⎤
=
⎢ ⎥
⎣ ⎦
, unde [ ] a reprezintă partea
întreagă a numărului real a, iar x este cifră în sistemul zecimal.
Gheorghe Timohe
VII.5. Un triunghi ABC are aria S. Considerăm punctele
[ ] [ ] [ ] , , M BC N AC P AB ∈ ∈ ∈ astfel încât 5 3 , 4 3 MB MC AN NC ⋅ = ⋅ ⋅ = ⋅
şi 2 3 AP PB ⋅ = ⋅ . Determinaţi aria triunghiului MNP în funcţie de S.
Ionel Nechifor
VII.6. 1. Se consideră dreptunghiul ABCD cu laturile AB a = şi
BC b = , în care se poate înscrie triunghiul echilateral AEF Δ cu
( ) E BC ∈ şi ( ). F CD ∈
a) Demonstraţi că inscrierea AEF Δ este posibilă dacă şi numai
dacă
3 2 3
2 3
b a b < < .
b) Să se arate că
ADF AEF ABE
S S S = + .
Gabriel Timohe



48



CLASA a VIII-a

VIII.1. Demonstraţi că există o infinitate de pătrate perfecte de
forma 1 pn + , unde p este un număr prim fixat, iar n

∈N .
Petru Asaftei

VIII.2. Aflaţi , x y ∈Z din relaţia
( ) ( ) ( )
2
2 2 4 3 2 4 x y x x y + − = + + − .
Monica Nedelcu

VIII.3. Determinaţi funcţia liniară ( ) : , f f x ax b → = + R R dacă
( ) ( )
2
2 1 2 1 f + = + şi graficul funcţiei conţine măcar două puncte
având ambele coordonate întregi.
Tamara Culac

VIII.4. Demonstraţi că planele care conţin două feţe laterale
consecutive ale unei piramide patrulatere regulate nu sunt plane
perpendiculare.
Claudiu Ştefan Popa

VIII.5. Numărul a
+
∈Q are proprietatea că
10
a
este suma a două
pătrate de numere raţionale. Arătaţi că
2
10
a
are aceeaşi proprietate.

VIII.6.Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare, M şi N mijloacele
segmentelor (AB), respectiv (CD), iar G este centrul de greutate al
ABC Δ . Arătaţi că :
a) punctele D, M, G, N sunt coplanare;
b) dreapta GN intersectează planul (ABD) într-un punct P;
c) G este centrul de greutate al PCD Δ .
Gabriela Popa

49

CLASA a IX-a

IX.1. Dacă [ ] 1,1 x ∈ − arătaţi că oricare ar fi n

∈N este adevărată
inegalitatea:
( ) 3
1 2 ...
2
n n
x x x n
+
− + − + + − ≤ .
Gheorghe Timohe
IX.2. Fie ( )
1 1 1
4 1 4 1, ,
2 2 4
E x x x x x x
⎡ ⎞
= + − + − − ∈ +∞


⎣ ⎠
.
a) Arătaţi că
2
1
,
4
n
E n n

⎛ ⎞ +
= ∀ ∈
⎜ ⎟
⎝ ⎠
N .
b) Arătaţi că ( )
( )
2
2 1 1 1
21 2 ...
2 4
n
n
+ +
+ + + + = şi ( )
1
2 1 2 ... 1003 2007
2
E
⎛ ⎞
+ + + + =
⎜ ⎟
⎝ ⎠
.
c) Notând 4 1 x y − = , arătaţi că
( )
2
1
1
4 1
2 4
y
x x
+
+ − = .
d) Verificaţi că
1 1
4 2
E E
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
=
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
şi arătaţi că funcţia
1 1
: ;
4 2
f
⎡ ⎤

⎢ ⎥
⎣ ⎦
R,
( ) ( ) f x E x = , este constantă.
Silviu Boga
IX.3. Determinaţi funcţiile : f → N Ncu proprietăţile:
a) f crescătoare; b) ( ) 2 4 f = ; c)
( )
( )
( )
( )
1
, 1
1
f n f n
n
f n f n
+
= ∀ ≥

.
Răzvan Ceucă, elev
IX.4. Demonstraţi că:
3 3 3
2 2 2 2 2 2
, , ,
2
a b c a b c
a b c
a b b c c a

+
+ +
+ + ≥ ∀ ∈
+ + +
R
Doru Buzac
IX.5. Fie MNP Δ şi fie punctele T şi S astfel încât 3 NS MS =

, iar
3 PT MT =

. Notăm { } Q PS NT = ∩ . Demonstraţi că QM MN MP = +

.
Dorel Luchian, Gabriel Popa
IX.6. În interiorul unui pătrat cu latura egală cu unitatea se
consideră 2008 puncte. Să se demonstreze că există printre ele trei
puncte care să fie vârfurile unui triunghi (eventual degenerat) cu aria
mai mică decât
2
1
2 31 ⋅
.
Nicu Miron
50

CLASA a X-a

X.1. Ecuaţiile ( )
1
E , ( )
2
E , ( )
3
E au mulţimile de soluţii ( )
1
S , ( )
2
S ,
respectiv ( )
3
S , unde
( )
{ }
( )
{ }
1
1
1 / 1 /
6 6
k k
S k k k k
π π
π π
+
= − ⋅ + ∈ − ⋅ + ∈ Z ∪ Z ;
{ }
2
5 7
2 / 2 / 2 /
6 6 6
S k k k k k k
π π π
π π π
⎧ ⎫ ⎧ ⎫
= + ∈ + ∈ + ∈
⎨ ⎬ ⎨ ⎬
⎩ ⎭ ⎩ ⎭
Z ∪ Z ∪ Z ∪
11
2 /
6
k k
π
π
⎧ ⎫
+ ∈
⎨ ⎬
⎩ ⎭
∪ Z ;
{ }
3
5
2 / 2 /
6 6
S k k k k
π π
π π
⎧ ⎫
= ± + ∈ ± + ∈
⎨ ⎬
⎩ ⎭
Z ∪ Z
a) Stabiliţi dacă printre cele trei ecuaţii există perechi de ecuaţii
echivalente.
b) Daţi exemplu de o ecuaţie care să aibă mulţimea soluţiilor ( )
1
S .
Gabriel Popa, Concursul Naţional de matematică Aplicată
„Adolf Haimovici”, 2009
X.2. Fie \ z ∈C R şi
1
1
z
w
z

=
+
. Dacă numerele z w − şi
2
w sunt reale,
determinaţi numărul z.
Mihai Ispas
X.3. Fie , 2 n n ∈ ≥ N . Demonstraţi că : [ ] 1 2 2, 0,2
n n
x x x ≤ + − ≤ ∀ ∈ .
Gheorghe Iurea
X.4. Într-un trapez ABCD cu bazeleAB e = şi CD a = se ştie că
AD d = , BC b = , AC e = , BD f = . Să se arate că
2 2
2 2
e f a c
b d a c
− +
=
− −
.
Gabriel Timohe
X.5. Reprezentaţi grafic, într-un sistem cartezian de axe, mulţimile:
( )
{ }
2 2
, / cos , sin , A M x y x t y t t = = = ∈R ;
( ) { }
, / cos , sin2 , B M x y x t y t t = = = ∈R .
Paul Georgescu, Gabriel Popa
X.6. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi , atunci:

4 3
ab bc ac pr

+ +
.
Dan Mihai Mocanu, elev

51



CLASA a XI-a

XI.1. Fie un determinant de ordinul 10. Demonstraţi că, dacă mai
mult de 90 de elemente ale determinantului sunt nule, atunci
determinantul este nul. Generalizare.
Gheorghe Croitoru
XI.2. Fie F mulţimea matricelor de forma
2 3
1 4
x x
X
x x
⎛ ⎞
=
⎜ ⎟
⎝ ⎠
cu
1
x ,
2
x ,
3
x ,
4
x în progresie aritmetică neconstantă şi { }
2
/
a
F X F x a = ∈ = .
a) Demonstraţi că orice matrice X F ∈ , neinversabilă are forma
2
1 1
3 3
X x
− ⎛ ⎞
=
⎜ ⎟

⎝ ⎠
.

b) Determinaţi a ∈R dacă pentru
a
X F ∀ ∈ avem det 0 X > .
Ioan Săcăleanu
XI.3. Fie şirul
( )
≥1
n
n
x definit prin
1 1
, , 1
2
n
n
n
x
x
x x n
+
∈ = ≥ R .
a) Arătaţi că
( )
≥1
n
n
x are limită şi calculaţi lim
n
n
x
→∞
.
b) Pentru
1
0 x > calculaţi lim
n
n
nx
→∞
.
Gheorghe Iurea
XI.4. Fie şirul
0
( )
n n
a

monoton crescător cu proprietatea:
2 2
2 2
, ,
n m
m n
a a a m n
+
= + ∀ ∈ N . Calculaţi lim .
n
n
a
→∞

Baltic Way Math Contest
XI.5. Considerăm funcţia : f → R R prin ( )
2
1
ax b
f x
x
+
=
+
, în care a şi
b sunt constante pozitive. Fie A( )
1 1
, x y şi B( )
2 2
, x y punctele ei de
extrem unde ( ), 1, 2
i i
y f x i = = . Notăm cu M mijlocul segmentului
[ ] AB . Aflaţi coordonatele punctului M în cazurile:
i) ( ) 2 0 a b = > ; ii) ( ) 1 0 b a = > ; iii)
2
b a = .
Adrian Corduneanu

52



CLASA a XII-a

XII.1. Pe mulţimea ( ) 10,10 − se defineşte legea de compoziţie

( ) 100
100
x y
x y
xy
+
∗ =
+
.
a) Cercetaţi dacă ( ) , G ∗ este grup.
b) Se defineşte funcţia ( )
2
0
,
100
t
dx
f t t
x
= ∀ ∈


R . Demostraţi că f
realizează un izomorfism între ( ) , G ∗ şi ( ) , + R .
Gheorghe Croitoru
XII.2. Determinaţi cel mai mare număr natural n pentru care există
un şir de subgrupuri aditive
`
{ } 1 1 0 12
...
n n
o H H H H

= ≤ ≤ ≤ ≤ = Z .
Paul Georgescu, Gabriel Popa

XII.3. Fie [ ) [ ) : 0, 0, f ∞ → ∞ o funcţie continuă. Determinaţi funcţia
f, ştiind că ( )
0
lim 0
x
x
f t dt
→∞
=

.
Gheorghe Iurea
XII.4. Pe axa parabolei
2
y x = se ia puctul ( ) 0, P h cu 0 h > fixat,
iar prin P se duce o secantă care intersecteză parabola în punctele A
şi B. Determinaţi poziţia secantei pentru care aria cuprinsă între ea şi
parabolă este minimă, precum şi valoarea acestui minim.
Adrian Corduneanu
XII.5. Fie P(x) o funcţie polinomială cu coeficienţi nenegativi.
Arătaţi că dacă
1
( ) 1 P P x
x
⎛ ⎞

⎜ ⎟
⎝ ⎠
pentru x = 1, atunci, aceeaşi
inegalitate are loc pentru
*
. x
+
∀ ∈R

Baltic Way Math Contest

ANUL XI, NR. 20 NOIEMBRIE 2009

REVISTĂ DE MATEMATICĂ

Editura LERIS
IAŞI

REDACŢIA REVISTEI
Gabriel Popa Doru Turbatu Nicu Miron Lidia Bosâncianu Gheorghe Iurea Gheorghe Timohe

Colaboratori
Petru Asaftei Silviu Boga Mihaela Bucătaru Doru Buzac Cătălin Budeanu Tamara Culac Viorica Dobre Elena Iurea Manuela Mihăescu Andrei Nedelcu Claudiu Ştefan Popa

Adrian Corduneanu Gheorghe Croitoru Paul Georgescu Silviana Ionesei Daniela Munteanu Monica Nedelcu Mihai Ispas Dorel Luchian Ionel Nechifor Gabriela Popa
Gabriel Timohe

Redactor:Lidia Bosâncianu
Tehnoredactare: Bogdan Bosâncianu Coperta: Daniel Andrei

©2009 Editura Leris. Toate drepturile rezervate
ISSN 1582-778x Aleea Nicolina nr. 4, Iaşi -700221 Telefon/fax 0232-232477; 0232-234272 E-mail: leris@racovita.ro

CUPRINS

Note matematice.....................................................................................3

Concursuri din alte ţări........................................................................21

Baltic Way Math Contests ........................................................…….…25

Probleme rezolvate...............................................................................29

Probleme propuse....................….………………………………………….…………….45

3

Produsul real a două numere complexe

În prezentul material, vom defini şi vom studia proprietăţile unei noţiuni ce poate fi utilizată în rezolvarea unor probleme de geometrie. Definiţie: Se numeşte produs real al numerelor complexe z şi u 1 numărul real definit prin: z ∗ u = zu + z u . 2 Proprietăţi: 1) z ∗ u ∈ , ∀z , u ∈

Mihaela Bucătaru

(

)

2) z ∗ z =| z |2 , ∀z ∈ 3) z ∗ u = u ∗ z , ∀z , u ∈ 4) z ∗ (u + v ) = z ∗ u + z ∗v , ∀z , u ,v ∈
5)

z +u z −u

2 2

= z = z

2 2

+u +u

2 2

+ 2z ∗ u − 2z ∗ u

, ∀z , u ∈

6) z ∗ u =| z | | u | cos(α − β ) , unde α = arg z , β = arg u

( )

( )

1⎡ | z || u | cos α − i sin α cos β + i sin β + 2⎣ +| z || u | cos α + i sin α cos β − i sin β ⎤ = ⎦ 1 = | z || u | 2cos α cos β + 2 sin α sin β =| z || u | cos α − β 2 7) Dacă punctele M(z), N(u) sunt diferite de O( 0 ), OM ⊥ ON ⇔ z ∗u = 0 Demonstraţie:

Demonstraţie:

z ∗u =

(

)(

)

(

)(

)

(

)

(

)

z ∗ u = 0 ⇔ | z || u | cos (α − β ) =0 ⇔ cos (α − β ) = 0 ⇔ α − β = ±

π
2

OM ⊥ ON 8) Dacă A(a), B(b), C(c), D(d), AB ⊥ CD ⇔ (b − a ) ∗ (d − c ) = 0

Aplicaţii: 1. Demonstraţi că într-un patrulater convex suma pătratelor a două laturi opuse este egală cu suma pătratelor celorlalte două laturi opuse dacă şi numai dacă diagonalele sunt perpendiculare.

C sunt coliniare. Q⎜ ⎟ . c. Fie ABC şi ADE două triunghiuri dreptunghice cu B = D = 900 şi AB=AD. F. E coliniare dacă şi numai dacă BE ⊥ AC şi D. (CD). E(e). D(d). astfel: | b |2 + | a |2 −2a ∗ b + | d |2 + | c |2 −2c ∗ d = =| d |2 + | a |2 −2a ∗ d + | c |2 + | b |2 −2b ∗ c ⇔ a ∗ (b − d ) + c ∗ (d − b ) = 0 ⇔ (b − d ) ∗ (a − c ) = 0 ⇔ BD ⊥ AC conform proprietăţii 8). C(c). ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ RN 2 = MQ 2 + PS 2 ⇔| z N − z R |2 =| zQ − z M |2 + | zS − z P |2 ⇔ (b + c − e − f ) ∗ (b + c − e − f ) = = (d + e − a − b ) ∗ (d + e − a − b ) + (f + a − c − d ) ∗ (f + a − c − d ) ⇔ (b − e ) ∗ (b − e ) + (c − f ) ∗ (c − f ) + 2(b − e ) ∗ (c − f ) = = (d − a ) ∗ (d − a ) + (e − b ) ∗ (e − b ) + 2(d − a ) ∗ (e − b ) + +(f − c ) ∗ (f − c ) + (a − d ) ∗ (a − d ) + 2(f − c ) ∗ (a − d ) ⇔ 2(b − e ) ∗ (c − f ) = 2(a − d ) ∗ (a − d ) + 2(d − a ) ∗ (e − b ) + +2(f − c ) ∗ (a − d ) ⇔ (f − c ) ∗ (e − b − a + d ) + (d − a ) ∗ (b − e − d + a ) = 0 ⇔ (e + d − a − b ) ∗ (f + a − c − d ) = 0 ⇔ MQ ⊥ PS ˆ ˆ 3. Arătaţi că MQ ⊥ PS dacă şi numai dacă RN 2 = MQ 2 + PS 2 . 2. G. Avem: ⎛a +b ⎞ ⎛b +c ⎞ ⎛c +d ⎞ ⎛ d + e ⎞ ⎛ e +f ⎞ ⎛f + a ⎞ M⎜ ⎟. respectiv D. R. C. G. Să se arate că punctele B. S mijloacele laturilor (AB). Soluţie : Notăm A(a). P⎜ ⎟ . C coliniare dacă şi numai dacă DC ⊥ AE. respectiv (FA) ale unui hexagon ABCDEF. F. b. Fie F proiecţia lui B pe AC şi G proiecţia lui D pe AE. folosind proprietatea 5). (DE). S⎜ ⎟. F(f). d afixele punctelor A. (EF). (BC). . N⎜ ⎟ . Q. R⎜ ⎟ . P. Notăm cu M. N. E sunt coliniare dacă şi numai dacă punctele D. Soluţie B. B. B(b). AB 2 + CD 2 = AD 2 + BC 2 ⇔ (b − a ) ∗ (b − a ) + (d − c ) ∗ (d − c ) = = (d − a ) ∗ (d − a ) + (c − b ) ∗ (c − b ) . unde am folosit proprietatea 2) a produsului real.4 Soluţie: Fie a. Relaţia de mai sus se rescrie. Vom arăta echivalenţa BE ⊥ AC ⇔ DC ⊥ AE.

E ⎜ ⎟. centrul cercului dat. Adunând. deci |b|=|d|. MA 2 + MB 2 + MC 2 + MD 2 = 4R 2 ⇔ 4R 2 − 2m ∗ (a + b + c + d ) + 4 | m |2 = 4R 2 ⇔ ⇔ 2m ∗ (a + b + c + d ) = 4m ∗ m ⇔ a + b + c + d = 2m ⎛ a + b ⎞ ⎛c +d ⎞ Fie E şi F mijloacele coardelor (AB) şi (CD) . c. F⎜ ⎟ . b. AB=AD. e afixele punctelor B. m afixele punctelor A. de aici rezultând că BE ⊥ AC dacă şi numai dacă DC ⊥ AE . C. Fie cercul C(O. D respectiv M. BE ⊥ AC ⇔ (e − b ) ∗ c = 0 ⇔ ⇔ (e − b )c + (e − b )c = 0 ⇔ ⇔ bc + bc = ce + ce (1) DC ⊥ AE ⇔ (c − d ) ∗ e = 0 ⇔ (c − d )e + (c − d )e = 0 ⇔ d e + de = ce + ce (2) BC ⊥ AB ⇔ (c − b) ∗b = 0 ⇔ (c − b)b + (c − b)b = 0 ⇔ bc + bc = 2bb = 2| b |2 (3) DE ⊥ AD ⇔(e −d ) ∗d = 0 ⇔(e −d )d + (e −d )d = 0 ⇔de +de = 2dd = 2|d |2 (4) Egalînd (3) şi (4) obţinem bc + bc = d e + d e . D. d. deci (1) şi (2) sunt relaţii echivalente . Avem: Soluţie: M A 2 =| a − m |2 = ( a − m ) ∗ ( a − m ) =| a |2 + | m |2 − 2a ∗ m şi analoagele. Prin M ducem coardele (AB) şi (CD). d. iar ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ . C. (Problema lui Arhimede) Fie un reper cartezian în plan având originea în punctul O. E. Fie a. B. R) şi M în interiorul său. c. 4.5 Fie un reper cartezian în plan având originea în A şi b. Să se arate că: 2 2 2 2 2 MA + MB + MC + MD = 4R ⇔ AB ⊥ CD.

2006 A. Bădescu.6 . I. Arătaţi că ABC este triunghi isoscel. dacă [OM ] ≡ [ON ] şi [BM ] ≡ [CN ] . Este provocatoare şi observaţia că toate se încadrează în situaţii de tip „latură-latură-unghi”. aceasta fiindcă soluţionarea lor prin utilizarea criteriilor de congruenţă sau asemănare a triunghiurilor obligă la efectuarea unor construcţii ajutătoare. D. Editura Minied. unde e = a +b . Iaşi. deci AB ⊥ CD. 2. Bîrchi – Exerciţii şi 1) ultima relaţie se rescrie e + f = m . Aniţa. Deci 2 2 OEMF este paralelogram. 1. S. 3. deşi aparent simple. N ∈ (AC ) şi BN ∩ CM = {O } . . Dragomir. arătaţi că [AM ] ≡ [AN ] 4. revista Recreaţii 2) Matematice nr. Fie triunghiul ABC cu punctele M ∈ (AB ) şi N ∈ (AC ) încât [BM ] ≡ [CN ] şi m ( BCM ) = m ( CBN ) ≥ 450 . este dreptunghi. Arătaţi că. mai mult. Considerând punctele M ∈ (AB ) şi N ∈ (AC ) încât [BN ] ≡ [CM ] . Fie triunghiul ABC cu [AB ] ≡ [AC ] şi m ( BAC ) ≥ 90 0 . În triunghiul ABC. O. M ∈ (AB ) . adesea confundate de rezolvitorul neexperimentat cu criteriile „latură-unghi-latură”. 2/2003 D. atunci ABC este triunghi isoscel. A. Brânzei. L. Dragomir. Arătaţi că Δ ABC este triunghi isoscel. solicită în oarece măsură ingeniozitatea rezolvitorului. 1992 PROBLEME CU CAPCANE „LATURĂ-LATURĂ-UNGHI” Silviu Boga Veţi constata că următoarele probleme.f = c +d probleme de matematică pentru clasa a X-a. Se consideră triunghiul ABC cu M ∈ (AB ) încât [AM ] ≡ [AN ] şi N ∈ (AC ) încât [BN ] ≡ [CM ] . Editura Bîrchi. Zanoschi – O problemă… şi opt soluţii. Aniţa – Competenţă şi performanţă în 3) geometrie. Bibliografie : A.

[BO ] ≡ [OD ] şi m ( DOC ) ≥ 900 . Arătaţi că AB⎟⎟DC. = AD AC arătaţi că AD este bisectoare a unghiului BAC . Fie triunghiul ABC cu m (ABC ) ≤ m (BAC ) şi punctele M ∈ (AB ) . M ∈ (AB ) . 7. . Arătaţi că punctele A. m ( BAD ) = m ( BCD ) ≥ 90 0 şi [AB ] ≡ [CD ] . se consideră AM BM M ∈ (BD ) încât = . AM MN AM AN N ∈ (AC ) încât = . 14. arătaţi că MN⎟⎟BC. Dacă m (ABM ) = m (ACD ) sau m (AMB ) = m (ADC ) . În trapezul ABCD. Fie triunghiul ABC cu m (BCA ) = m (BAC ) . atunci AB⎟⎟DC. N ∈ (AC ) şi BN ∩ CM = {O } . În patrulaterul ABCD. Arătaţi că un triunghi ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă există un punct M ∈ (BC ) cu AM ⋅ AB = BM ⋅ AC şi AM ⋅ AC = CM ⋅ AB . 9. cu AB⎟⎟DC şi m (BCD ) ≤ m (CDA) . 8. În triunghiul ABC se consideră punctele D ∈ (BC ) şi M ∈ (AD ) AM AB încât . Arătaţi că ABCD este paralelogram. atunci ABCD este paralelogram. AB BC 11.7 5. adică o pereche de triunghiuri care verifică o congruenţă sau proporţionalitate LLU. 13. Dacă M ∈ (AB ) şi AM MN = . dacă [AB ] ≡ [DC ] . 0 m (BCA ) = m (CDA ) >90 . 12. ABCD. Arătaţi că = (MN este AC BC AC AB antiparalelă la BC). Arătaţi că. Arătaţi că dacă [OB ] ≡ [OC ] şi [BM ] ≡ [CN ] atunci ABC este triunghi isoscel. În patrulaterul convex AC 2 = AB ⋅ CD şi 10. [AO ] ≡ [OB ] şi m ( AOD ) ≥ 900 . dacă [AD ] ≡ [BC ] . Arătaţi că. 6. Fie patrulaterul convex ABCD cu AC ∩ BD = {O } . Observaţie: După cum am specificat în introducere. Fie patrulaterul convex ABCD cu AC ∩ BD = {O } . M şi C sunt MC MD N ∈ (AC ) încât coliniare. fiecare din problemele enunţate conţine şi câte o „capcană LLU”. În triunghiul ABC cu m ( BAC ) ≥ 90 0 .

care verifică ipoteza LLU. Dacă.8 Înţelegem prin aceasta că triunghiurile respective au congruenţa de unghiuri nu încadrată ci opusă la o congruenţă sau proporţionalitate de laturi. fie nesuplementare. . Teorema 1: Fie Δ ABC şi Δ A’B’C’ cu [AB ] ≡ [A 'B '] . 2 Dacă m (ACB ) + m (A 'C 'B ') ≠ 1800 . de fapt. Fig. confundăm ipoteza LLU cu LUL. 1 pe BC. fapt dovedit cu uşurinţă de următorul contraexemplu: În triunghiul ABC (fig. Dacă m(ACB ) = m(A'C 'B ') ⇒ ΔABC ≡ ΔABD . punctele A. din neatenţie. Este de remarcat însă că ipoteza LLU nu permite să decidem congruenţa sau asemănarea triunghiurilor ce o verifică. Se formează astfel triunghiurile ABD şi ACD. ceea ce justifică şi reciproca. atunci triunghiurile ABC şi ABD realizează chiar configuraţia din contraexemplul precedent. În aceste condiţii. [AC ] ≡ [A 'C '] şi m(ACB ) = m(A'C 'B '). Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de AB (fig. În ambele situaţii datele din enunţ conduc imediat la ΔABC ≡ ΔABD .1). Dacă m ( ABC ) + m ( A 'B 'C ') = 1800 şi m ( ACB ) ≠ m ( A 'C 'B ') . considerăm D încât [AD ] ≡ [A 'C '] şi [BD ] ≡ [B 'C '] . această congruenţă are loc doar dacă D este mijlocul lui [BC ] . are loc ΔABC ≡ ΔA 'B 'C ' dacă şi numai dacă unghiurile ABC şi A'B 'C ' sunt fie congruente.2). C şi D sunt sau coliniare. sau determină un triunghi isoscel cu [AC ] ≡ [AD ] . D este un punct Fig. astfel ΔABD ≡ ΔA 'B 'C ' . încât BD ≠ DC. va rezulta ΔABD ≡ ΔACD .

soluţii deosebit de elegante prin simplitatea lor. Teme şi probleme alese de geometrie. înălţimea corespunzătoare laturii lipsă din ipoteza LLU.uiuc. Succes! www. În aceste condiţii. Concluzie: Cititorul va constata că problemele propuse în prima secţiune a articolului de faţă admit. prin realizarea unor construcţii ajutătoare cu scopul de a permite utilizarea cazurilor de congruenţă sau asemănare a triunghiurilor. ΔABC ~ ΔA 'B 'C ' dacă şi fiecare din cele două triunghiuri buclucaşe.math. Go Geometry Step-by-Step Dorin Andrica şi colab. Bibliografie .mathleague. rezolvă problema. aplicate succesiv. din congruenţa triunghiurilor ABC şi ABD rezultă asemănarea triunghiurilor ABC şi A’B’C’..html Mathematics Contests and Competitions http://www.edu/index. editura E+ Arthur Engel.com/ Math League Contest Books http://www. Fiind în condiţiile A 'C ' B 'C ' A 'B ' teoremei anterioare. Demonstraţie: În semiplanul opus lui C faţă de AB considerăm D încât AD BD AB = = şi astfel. Reciproca este dată revelaţia observării unor noi congruenţe sau proporţionalităţi care.geom.utk. mai ales atunci când rezolvarea unei probleme impune şi o construcţie auxiliară.9 Teorema 2: Fie triunghiurile ABC şi A’B’C’ cu AB AC = şi A 'B ' A 'C ' m(ACB ) = m(A'C 'B '). Rămâne totuşi valabilă provocarea de rezolvare pe căi tradiţionale. vin în ajutorul celor prinşi într-o astfel de încurcătură cu următoarea sugestie: localizaţi „capcana LLU” şi construiţi.gogeometry. . cu aplicarea teoremelor enunţate. ΔABD ~ ΔA 'B 'C '. Probleme de matematică – strategii de rezolvare. în numai dacă unghiurile ACB şi A'C 'B ' sunt sau congruente sau nesuplementare. Cum muza micilor matematicieni este adeseori capricioasă.edu/ The Geometry Forum http://archives. editura GIL. Veţi avea de fiecare evidentă.com/.

10 Probleme de loc geometric întâlnite în cadrul olimpiadelor şi a concursurilor şcolare Cătălin Cristian Budeanu Încă de la începutul olimpiadelor şi a concursurilor şcolare. Datorită complexităţii şi gradului ridicat de dificultate. 2 GM 2 X Y GM 1 Ţinând cont că ⎡ME ⎤ ≡ ⎡ ⎤ rezultă că TE = . 1975. corespunzătoare laturii AB . când punctul M variază. fără capete. adică = . E descrie linia mijlocie a triunghiului TAB . Ottescu În paralelogramul TCMD . de unde deducem ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ GT 2 că locul geometric al punctului G este segmentul deschis determinat . Rezolvare: Fie E mijlocul segmentului CD şi { } = AC ∩ BD . Punctul G fiind centrul de greutate al triunghiului CDM . nu puţine au fost concursurile şcolare în care ele au stabilit ierarhia la vârf.N. Să se determine locul geometric al centrului de greutate al Δ DMC . C. T O.M. rezultă că împarte segmentul EM în 1 EG 1 raportul . Pe un segment fix AB se ia un punct mobil M şi se construiesc de aceeaşi parte a segmentului triunghiurile echilaterale AMC şi MBD . Din multitudinea problemelor de acest gen selectăm câteva spre exemplificare: Problema 1. problemele de loc geometric şi-au făcut simţită prezenţa printre subiectele propuse spre rezolvare elevilor. V. Matrosenco.

Problema 2. Printr-un punct M oarecare al planului. Construim BD . În triunghiul OAB avem m( O ) = α . Am demonstrat astfel că locul geometric căutat al punctului G este segmentul deschis XY . Demonstrăm că locul geometric al punctelor H este P′ R segmentul de dreaptă A ′B ′. notat ( XY ) . P ∈ OA şi MQ ⊥ OB . Reciproc. rezultă că TE = . asemănarea triunghiurilor ′B şi MQB rezultă că AA A ′Q = k . prin urmare G este centrul de ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ GM 2 greutate al triunghiului DMC . O. Rezolvare: Construim AA ′ MQ PP ′ B ′R şi BB ′ MP QQ ′ A ′S . ediţia a VIII-a Fie QB SQ ′ A ′Q = = k şi în mod analog teoremei lui Thales rezultă că Q ′B ′ QB A ′P ′ = k . MB Astfel din . Q ∈ OB . {E } =TM ∩ CD . considerând un punct G pe acest segment şi triunghiurile echilaterale AMC şi MBD . Fie H ortocentrul triunghiului OPQ .M. Deoarece MD AC şi MC iar E este mijlocul segmentului TM . se construiesc perpendicularele MP ⊥ OA . diferit de O . α < 90°.I. Ca o consecinţă a AM =k. Să se determine locul geometric al punctelor H în cazurile când M parcurge segmentul AB . Deoarece intersectând TG cu AB vom obţine punctul M.11 de o paralelă la AB dusă la o treime de AB şi două treimi de T . rezultă că TCMD este paralelogram MG 1 = şi cum 2 TG EG 1 ⎡ ⎤ ≡ ⎡ME ⎤ .

0 ) şi D ( 0. H1Q ′ coincide cu înălţimea triunghiului A ′H AM = k . rezultă că . În continuare A ′H1 SQ ′ =k. = k . locul geometric al punctului H . b > 0 . Prin urmare. atunci H ∈ ⎡A ′B ′⎤ . − b ) cu a > 0.N. de unde Δ SA ′B ′ ∼ Δ Q ′H1B ′ (au două perechi de Q ′B ′ H1B ′ laturi proporţionale. Am arătat astfel că Să se determine locul geometric al punctelor M din planul unui romb ABCD pentru care MA ⋅ MC + MB ⋅ MD = AB 2 . B ( 0. 2003. unde A ′ şi B ′ sunt picioarele înălţimilor din A . unde H1 este H intersecţia dintre perpendiculară cu segmentul A ′B ′. atunci punctul M va fi în afara segmentului AB . ⎣ ⎦ HB ′ MB adică numai punctele segmentului A ′B ′ satisfac această condiţie. Conform inegalităţii Cauchy – Buniacovski – Schwarz. Se demonstrează uşor că dacă =k. b ) .M. În consecinţă. Dacă punctul H este luat în afara segmentului A ′B ′. când M parcurge segmentul AB este segmentul A ′B ′. ceea ce însemnă că H ≡ H1 . iar unghiurile formate de acestea sunt congruente).12 ⎛ A ′P ′ ⎞ Prin punctul P ′ al segmentului A ′R ⎜ = k ⎟ se construieşte R ⎝ P′ ⎠ perpendiculara pe acest segment. Δ RB ′A ′ ∼ Δ P ′ 1A ′. Problema 3. C ( −a . OPQ dusă pe OP . y ) aparţine 2 Punctul locului 2 2 geometric dacă şi numai dacă (x − a ) 2 + y2 ⋅ (x + a ) + y 2 + x 2 + (y − b ) ⋅ x 2 + (y + b ) = a 2 + b 2. M (x . O. ∗ ∗ ∗ Rezolvare: Considerăm un sistem cartezian de coordonate în care A ( a . respectiv B . 0 ) .

ceea ce este echivalent cu y 2 − b 2 = b 2 − y 2 . Aplicând teorema lui Ceva în triunghiul MNO .13 (x − a ) + y ⋅ (x + a ) + y + x + ( y − b ) ≥ ( a − x )( x + a ) + y + x + (b − y )(b + y ) = a 2 2 2 2 2 2 2 2 ⋅ x 2 + (y + b ) ≥ 2 2 + b2. adică y ∈ ⎡ −b . Q este mijlocul segmentului ON şi {S } = NP ∩ MQ . ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2) Dacă x = 0. Prin urmare locul geometric al punctului M este reuniunea diagonalelor rombului.N. Dacă aparţine locului a −x y = geometric atunci şi a +x y punctul b −y x = b +y x x y = 0. y ) aparţine locului geometric dacă şi numai dacă y 2 + a 2 + y 2 − b 2 = a 2 + b 2 . considerând un punct M pe una dintre diagonalele rombului obţinem relaţia din ipoteză. x ∈ ⎡ −a . echivalent cu M ∈ ⎡AC ⎤ . 2 2 2 2 adică x 2 − a 2 = a 2 − x 2. Dan Brânzei Să se găsească locul geometric al punctului S . Locul ⎣ ⎦ geometric căutat este inclus în reuniunea segmentelor AC şi BD . 1994.M. P ∈ (OY astfel încât NP ⊥ OM . O. ⎟ . Problema 4. 0) y = 0. b ⎤ . atunci punctul aparţine locului sau încă geometric dacă şi numai dacă x +a ⋅ x −a +x +b = a +b . 1) Dacă care conduce la M (x . Pentru M variabil pe (OY ⎝ 2⎠ fie N ∈ (OX astfel încât MN ⊥ OX . Reciproca este foarte uşoară. Rezolvare: Fie {R } = OS ∩ MN . ⎛ π⎞ Fie XOY de măsură t ∈ ⎜ 0. a ⎤ . deci ⎣ ⎦ M ∈ ⎡BD ⎤ . atunci punctul M ( 0.

= 1 + tg 2t = NR cos2t tg( NOS ) = tg( NOR ) = MN 1 = . Proporţia (1) devine MR OM ⋅ sin2t = = tg 2t . 2 NR OM ⋅ cos t de unde Prin urmare sau MR + NR 1 . ⎝2 ⎠ Problema 5. Virgil Nicula. Rezolvare: Definiţie: Spunem că două cercuri secante sunt ortogonale dacă razele corespunzătoare punctelor de tangenţă sunt perpendiculare. De asemenea avem: RN MN ⋅ cos2 t 1 = = sint ⋅ cost = sin 2t = ON MN ⋅ ctgt 2 constant. a. Dar cum ⎡OQ ⎤ ≡ ⎡QN ⎤ . În 2 )( ) aceste condiţii relaţia de mai sus devine: . Exprimând în funcţie de unghiul XOY obţinem: OP NR OP = ON ⋅ cost = OM ⋅ cos2t şi PM = OM − OP = OM − OM ⋅ cos2t = OM ⋅ sin2t . NR cos2t NR = MN ⋅ cos2t .M. G. Relaţia din enunţ este echivalentă cu: (z 2 − a 2 z 2 − a 2 = (2 ⋅ a z + b )(2 ⋅ a z + b ) Notăm t = z = z ⋅ z . Deci locul geometric al punctului S este semidreapta (OS ⎛1 ⎞ cu m ( NOS ) = arctg ⎜ sin 2t ⎟ . Să se arate că locul geometric al punctului M din plan al cărui afix z verifică relaţia unde z 2− a2 = 2⋅az + b .b ∈ şi b ≤ 2⋅a2 este reuniunea a două cercuri ortogonale. 2-3/1992.14 pentru cevienele concurente MQ ∩ NP ∩ OR = {S } obţinem OQ NR MP ⋅ ⋅ = 1. relaţia anterioară devine ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ QN MR OP PM MR = (1).

Deci z − a = 2 ⋅ a 2 + b sau z + a = 2 ⋅ a 2 − b . 0 ) . Problema 6. Conchidem ( ) că locul geometric al punctelor din plan care verifică condiţiile din ipoteză este reuniunea a două cercuri ortogonale. Deoarece DA ⊥ AB şi CH ⊥ AB . R ) sunt elemente fixe. care reprezintă ecuaţiile a două cercuri cu centrele O 1 ( a . respectiv O 2 ( −a . rezultă că ⎡DB ⎤ este diametru ⎣ ⎦ AA ′ ⊥ BC . R2 sunt ortogonale.15 t 2 − a 2 ⋅ ⎡( z + z ⎢ ⎣ 2 2 ) 2 − 2t ⎤ + a 4 = 4 ⋅ a 2t + 2 ⋅ a b ( z + z ) + b 2 sau încă: ⎥ ⎦ 2 z ⋅ z − a 2 = −a ( z + z ) − b (3). 0 ) şi razele 2 R1 = 2 ⋅ a 2 + b . b) locul geometric al centrului de greutate al Δ ABC Rezolvare: a) Fie D ∈ C (O . B fixe pe cercul C (O . Relaţiile (2). Deoarece b ≤ 2 ⋅ a 2 rezultă că 2 ⋅ a 2 + b ≥ 0 şi 2 ⋅ a 2 − b ≥ 0 . R ) şi fie punctul C variabil pe cerc. C ′ ∈ AB şi . respectiv R 2 = 2 ⋅ a 2 − b . 2 2 adică cercurile C 1 O 1 . Fie punctele A . Să se determine: a) locul geometric al ortocentrului Δ ABC . Cum O 1O 2 = (2 ⋅ a ) = 4 ⋅ a 2 2 şi 2 2 2 R 1 + R 2 = 2 ⋅ a 2 + b + 2 ⋅ a 2 − b = 4 ⋅ a 2 rezultă că O 1 O 2 = R 1 + R 2 . CC ′ ⊥ AB . (1) . A ′ ∈ BC . Cum A . va rezulta că şi punctul D este fix. rezultă că AD CH . R ) astfel încât AD ⊥ AB . Construim {H } = AA′ ∩ CC ′. R1 ( ) şi C 2 O 2 . respectiv ( z + a )( z + a ) = 2 ⋅ a 2 − b . B şi C (O . (3) sunt echivalente cu (t − a ) = ⎡a (z + z ) + b ⎤ ⎣ ⎦ (z − a )(z (1) ⇒ z ⋅ z − a 2 = a ( z + z ) + b (2) sau − a ) = 2 ⋅ a 2 + b . Cum m ( DAB ) = 90°.

adică G este CC ′ 3 centrul de greutate al triunghiului ABC ... deci DC ⊥ BC . soluţiile problemelor date la etapa judeţeană şi etapa pe ţară a olimpiadelor de matematică pentru licee din anii 1975 . 5.M.... Cum punctul C 3 descrie cercul C (O . Enunţurile şi matematică 1990 – 2003. Olimpiade internaţionale de matematică ale elevilor.. & co. plană). Bîrchi I. Skvorţov V. 1.A. Morozova E. 2.A. atunci şi punctul G va descrie un cerc. 4. 3. Dar cum şi AH ⊥ BC va rezulta că DC AH . 1 din raza 3 Bibliografie. Olimpiade internaţionale de matematică. Bătineţiu D. 1984. Cuculescu I. omoteticul punctului O ..16 şi atunci şi m ( DCB ) = 90°. Olimpiadele naţionale de .M. Bătineţu D. Editura Bîrchi. Nicula V. Din această congruenţă rezultă ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ că H este situat pe cercul rezultat prin translaţia de vector DA a cercului C (O . atunci şi C ′ va fi un punct fix. Centrul său va fi O1 . vectorială. Andreescu Titu..1983. b) Fie C ′ mijlocul segmentului AB şi G un punct situat pe segmentul ′ CG 1 CC ′ astfel încât = . Culegere de probleme. Din (1) şi (2) rezultă că ADCH este paralelogram şi atunci ⎡CH ⎤ ≡ ⎡AD ⎤ . R ) . Petrakov I. Editura Tehnică. Eckstein G. iar raza sa cercului iniţial.S. R ) . 1978. Editura Tehnică. 2000. 2004. Editura Gil. ( 2 ) . Geometrie plană (sintetică. Deoarece A şi B sunt puncte fixe. Considerăm omotetia de centru C ′ şi 1 raport . Chiriţă Marcel & co. Atunci G va fi omoteticul 3 punctului C în raport cu omotetia de 1 centru C ′ şi raport .

prin urmare este paralel atât cu planul celor două plane. Vom prezenta în continuare. Problema pe care ne propunem să o rezolvăm este următoarea: = )) ax M + byM + cz M + d Aflaţi distanţa de la punctul A (2. 1 cât şi cu planul (P ) . 2 Astfel. y . Iată două metode prin Metoda 1. trebuie să găsim coordonatele unui punct situat pe care putem realiza acest lucru: (d ) . Un vector normal la planul x + 2y + 2 = 0 este N1 = i + 2 j . cinci metode prin care se poate realiza acest calcul. Atunci vectorul N1 × N2 este perpendicular atât pe N1 . Putem determina ecuaţiile canonice ale lui (d ) . iar (P ) . pe un exemplu. iar un vector normal la planul 3x − 2z − 6 = 0 este N2 = 3i − 2k . Gabriel Popa spaţiul Oxyz. să observăm că dreapta (d ) este definită ca intersecţie a două plane. cât şi pe N2 . N1 × N2 este vector director al dreptei (d ) de intersecţie a . ( P Paul Georgescu.5 ) la dreapta de ecuaţie (d ) : ⎨3x − 2z − 6 = 0 . este dată de (P ) : ax + by + cz + d = 0 este un plan în la un punct M ( x . − 1. precum şi un vector director al lui (d ) . ⎩ ⎧ x + 2y + 2 = 0 Pentru început. în acest scop. z ) la acest plan M M M .17 Calculul analitic al distanţei de la un punct la o dreaptă în spaţiu Dacă distanţa de relaţia dist ( M . a2 + b2 + c2 Nu avem însă o formulă care să permită calculul distanţei de la un punct la o dreaptă în spaţiu.

z = 0 . −3) ∈ (d ) . distanţa de la A 2 ⋅ 14 ) este 12 = 2 3 şi se atinge când punctul M are coordonatele . pentru a Cum ar trebui să minimizăm lungimea să 2 AM = ( x M − xA ) + ( y M − yA ) + ( z M − z A ) = (2t − 2 ) + ( −t − 1 + 1 ) + 2 2 2 2 2 AM sau. M (2t .3) este (d ) şi regăsim ecuaţiile canonice ale în formă parametrică. În concluzie. 0 ) ∈ (d ) . minimizăm AM 2 .18 i j k N1 × N2 = 1 2 0 = −4i + 2 j − 6k . ecuaţiile canonice ale lui (d ) sunt Metoda 2. trebuie să găsim minimul funcţiei de gradul doi f : → . astfel. −2. −1. de exemplu. Un alt punct = z +3 al dreptei se poate obţine. Un punct pe dreapta (d ) se obţine. pentru vector director al dreptei dreptei. −t − 1. de asemenea.3t − 3) . Acesta se atinge pentru t = la (d 56 = 2 şi este egal cu f (2 ) = 12 . −3) . + (3t − 3 − 5 ) = 14t 2 − 56t + 68 . Scriind ecuaţiile dreptei x = 2 . obţinem (d ) coordonatele unui punct curent M pe dreapta (d ) . 3 punctul B ( 0. deci B ( 0. f (t ) = 14t 2 − 56t + 68 . 3 0 −2 1 Vectorul v = − N1 × N2 = 2i − j + 3k este. t ∈ Trecem acum la rezolvarea problemei enunţate. În ⎪2z + 6 = 0 ⎩ concluzie. de exemplu. anume . C (2. −1. −1. când găsim ⎨ . Soluţia 1. echivalent. Atunci BC (2. ⎧ ⎪2y + 2 = 0 pentru x = 0 . director 2 pentru dreapta (d ) . Am găsit pe dreapta (d ) (d ) : x = 2 y +1 −1 . când y = −2.Dacă M este un punct curent al dreptei determina distanţa de la A la (d segmentului 2 ) (d ) .

Distanţa de la A ) este egală cu înălţimea paralelogramului construit pe vectorii BA şi v .v ⎞ = BA × v . de unde t = 2 . (d ⎜ ⎟ Deoarece BA = 2i + 8k şi v = 2i − j + 3k . Vectorul AM fiind ortogonal pe vectorul director v = 2i − j + 3k al dreptei (d ) . la (d Soluţia 3. avem că AM ⋅v = 0 . 2 −1 3 2 2 ( )) = 82 + ( −10 ) + ( −2 ) 22 + ( −1 ) + 32 2 = 168 14 = 12 = 2 3. ( )) = BA × v v . Soluţia 2.3t − 3) piciorul perpendicularei din A pe (d ) . i BA ×v = 2 Urmează că dist A. acesta fiind piciorul perpendicularei din A pe (d ) . corespunzătoare laturii cu direcţia lui v . condiţia de perpendicularitate devine 2 (2t − 2 ) + ( −1 ) ⋅ ( −t ) + 3 (3t − 8 ) = 0 . (d j k 0 8 = 8i − 10 j − 2k . −3. M ( 4.3) . −t − 1. Fie M (2t . Cum aria acestui paralelogram este ⎝ ⎠ BA ⋅ v ⋅ sin ⎛ BA .3) . Regăsim coordonatele lui M de la soluţia precedentă. . rezultă că dist A.19 ( 4. iar distanţa de la M la (d ) va fi AM = 2 3 . − 3. Cum AM = (2t − 2 ) i − t j + (3t − 8 ) k .

−3. Bucureşti (sub tipar) .e. deci a = 1 . Gabriel Popa – Geometrie vectorială. (P ) ) = 2 −2xA + 2yA + 2z A + 8 ( −2) 2 = 12 2 3 + 22 + 22 =2 3. i. de unde b = −1 . Distanţa de la A la (d ) va fi distanţa de la lui (P ) : x + 2y + 2 + a (3x − 2z − 6 ) = 0 . Condiţia (P ) ⊥ (P ) conduce la (1 + 3b ) ⋅ 8 + 2 ⋅ 10 + ( −2b ) ⋅ ( −2) = 0 . obţinem că 2 + ( −2 ) + 2 + a (3 ⋅ 2 − 2 ⋅ 5 − 6 ) = 0 . Ecuaţia acestui plan va fi ( P ) : 2 ( x − 2 ) − ( y + 1 ) + 3 ( z − 5 ) = 0. Astfel. + 3z − 20 = 0 .20 Soluţia 4. Bibliografie Paul Georgescu. Distanţa rezolvând sistemul ⎨3x − 2z − 6 = 0 ⎪2x − y + 3z − 20 = 0 ⎩ căutată este AM = 2 3 . (P ) : (1 + 3b ) x + 2y − 2bz + 2 − 6b = 0 . analitică şi diferenţială – Probleme rezolvate. Intersecţia dreptei (d ) cu planul ( P ) va fi Soluţia 5. Ecuaţia unui plan oarecare care conţine dreapta (d ) este unui asemenea plan. prin urmare ecuaţia lui ( P ) este ( P ) : −2x + 2y + 2z + 8 = 0 . (d ( ) ) = dist (A. adică (P ) : 2x − y piciorul perpendicularei din A pe (d ) . este 2 1 2 2 2 fi dist A. Dacă impunem ca A să aparţină Ecuaţia 2 (P ) : x + 2y + 2 + b (3x − 2z − 6) = 0 . Vectorul director v al dreptei (d ) este vector normal planului care trece prin A şi este perpendicular pe (d ) .3) . această intersecţie se obţine ⎧x + 2y + 2 = 0 ⎪ şi este M ( 4. MatrixRom. ecuaţia planului ( P1 ) care conţine pe A şi (d ) este 5 (P1 ) : 8x + 10y − 2z + 4 = 0 . Distanţa căutată va 2 A la planul ( P2 ) care trece prin (d (P ) ) şi este perpendicular pe ( P1 ) .

2. numărul total al schimbărilor poziţiilor în ⎛ 20 ⎞ top a câte două melodii vecine este ⎜ ⎟ = 190. Pentru mai multe aplicaţii. care satisface o anumită proprietate. poate fi consultată lucrarea [1]. Rezolvarea lor impune parcurgerea a două etape: determinarea unui număr cel mult / cel puţin egal cu toate numerele care au respectiva proprietate.. . 1. apoi demonstrarea faptului că numărul astfel determinat are şi el proprietetea dorită. . 1994) Soluţie.m. . Cerinţele acestor probleme sunt de genul: găsiţi numărul cel mai mic / cel mai mare. Problema 1 Un post de radio selectează în fiecare săptămână cele mai îndrăgite 20 de melodii. În cazul în care 1 coboară poziţie cu poziţie.. Să arătăm că acest maxim poate fi efectiv atins. Paul Georgescu Prezentăm în cele ce urmează câteva probleme de tip evaluare + exemplu.. pp. deci numărul de ⎝2 ⎠ săptămâni în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top nu poate fi mai mare decât 190. 16-24. 1 ş.. 2. 4... 3.. + 1 = 190 de saptămâni consecutive cu aceleaşi piese în top... 20. vom avea 19 + 18 + . apoi 2 coboară poziţie cu poziţie. ea nu-şi va mai putea îmbunătăţi poziţia niciodată. 19. Determinaţi numărul maxim de săptămâni consecutive în care aceleaşi 20 de piese se pot afla în top. Ştim că aceleaşi 20 de cântece nu se află în aceeaşi ordine în top în două săptămâni consecutive. până pe ultimul loc (obţinând ordinea 2.21 Concursuri din alte ţări Gabriel Popa. (Olimpiadă Estonia. până vom avea 3. .. Date 20 de piese. găsind în final ordinea 20.. . Numerotăm melodiile cu 1.d. 20.. 20.. 2.. iar dacă o piesă începe să coboare în clasament. 3. 1). după poziţia pe care o ocupă în prima săptămână..a.

în caz contrar. Deducem că pătratul 100 × 100 conţine cel 3 puţin ⋅ 10000 = 6000 căsuţe negre. Într-adevăr. ca în desenul alăturat. Care este cel mai mare număr de linii bune (orizontale şi verticale) pe care-l poate avea tabla? (Olimpiadă Kazahstan. căsuţele negre din dreptunghiurile 1 × 2 de la marginea dreptunghiului 1 × 5 considerat se vor învecina cu o căsuţă albă centrală. Observăm. Astfel. Acest minim 5 . că orice dreptunghi 1 × 5 conţine cel puţin trei căsuţe negre.22 Problema 2 Pe o tablă 9 × 9 sunt colorate 40 din cele 81 de pătrăţele. contradicţie. 2005) Soluţie. Care este numărul minim de căsuţe negre ale pătratului? (Olimpiadă Ucraina. un dreptrunghi 1 × 6 care ar conţine acest dreptunghi 1 × 5 nu ar mai putea avea două căsuţe negre vecine. 2000) Soluţie. astfel încât în orice dreptunghi 1 × 2 există cel puţin o căsuţă neagră şi în orice dreptunghi 1 × 6 există două căsuţe negre vecine. Cum întregul tabel conţine 40 de pătrăţele colorate şi orice linie (orizontală sau verticală) are cel puţin 5 pătrăţele colorate. Despre o linie orizontală sau verticală se spune că este bună dacă ea conţine mai multe pătrăţele colorate decât necolorate. pentru început. în total cel mult 16 linii bune. Alăturat este preyentat un exemplu de colorare cu 16 linii bune. Problema 3 Căsuţele unui pătrat 100 × 100 se colorează în alb şi negru. rezultă că putem avea cel mult 8 linii orizontale bune şi cel mult 8 linii verticale bune.

23 se atinge.. 5. contradicţie.. + ( x11 + . iar suma oricăror 11 termeni consecutivi este strict pozitivă. ∀k = 0. .. − 13. iar s10 < s3 < s14 < s7 < 0 < s11 < s4 < s15 < s8 < s1 < s12 < s5 < s16 < s9 < s2 < Dând valori arbitrare numerelor sk . − 13. 5.I. . s2 = x1 + x2 . deducem că n ≤ 16..M. x12 de şase ori..... x 7 . . . 5.. Problema 4 Într-un şir finit de numere reale.. Cum un număr strict pozitiv Soluţia 2. Să se determine numărul maxim de termeni ai unui astfel de şir.. am avea că 0 = s0 < s11 < s4 < s15 < s8 < s1 < s12 < s5 < s16 < s9 < s2 < s13 < s6 < s17 < s10 < < s3 < s14 < s7 < s0 = 0... Reproducem mai jos două dintre ele: Soluţia 1. Deducem că n ≤ 16. + x8 ) + . + x12 ) + .... În cazul în care n ≥ 17. 5. 5.. Un exemplu de secvenţă cu 16 termeni care satisface condiţiile din enunţ este 5. 5... 5. pavându-l cu 400 de pătrate 5 × 5 de tipul celor din figura alăturată. x2 de două ori. + x17 ) . n − 7. putem construi oricât de multe exemple de şiruri cu 16 termeni care să aibă proprietăţile din enunţ. + x17 ) = ( x1 + .. Remarcăm că ( x1 + . + ( x7 + . < s13 < s6 . 5. (O.. s1 = x1 . 5.. Considerăm şirul sumelor parţiale asociat şirului iniţial: s0 = 0. suma oricăror 7 termeni consecutivi este strict negativă. iar s k + 11 − s k > 0.. Această problemă este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase dintre cele propuse vreodată într-un concurs de matematică. Ipotezele problemei arată că sk + 7 − sk < 0. x17 o dată. + xk . + x7 ) + ( x2 + . de exemplu. x11 de câte nu poate fi egal cu unul strict negativ. ∀ k = 0. sk = x1 + x2 + . astfel încât să fie verificate inegalităţile (*). deoarece în fiecare dintre cei doi membri x1 apare o dată.. . ... În lucrarea [2] sunt prezentate patru soluţii ale sale. 5... x 8 . − 13. (*) ... − 13. 1977) şapte ori.. + x11 ) + + ( x2 + .. n − 11. 5.

Bălună . la clasa a X-a. Agahanov. Enunţăm în continuare această problemă şi lăsăm celor interesaţi plăcerea de a zăbovi asupra ei: Problema 5 poate aşeza câte un număr real în fiecare dintre cele n 2 pătrăţele unitate ale unui pătrat P de latură n. O. astfel încât suma celor 9 numere din orice pătrat 3 × 3 conţinut de P să fie strict negativă. Zalău. Editura Tehnică. Vom spune că un număr natural n ≥ 4 este neobişnuit dacă se Bibliografie 1. Cuculescu – Olimpiadele internaţionale de matematică ale elevilor. 2004 2. I. GIL. Determinaţi toate numerele neobişnuite.24 O problemă înrudită cu aceasta a fost propusă spre rezolvare participanţilor la etapa finală a Olimpiadei de Matematică din acest an. Bucureşti. Podlipsky – Olimpiadele matematice ruseşti – Moscova 1993-2002. iar suma celor 16 numere din orice pătrat 4 × 4 conţinut de P să fie strict pozitivă. N. 1984 M.

. a2 = 21 .. . Determinaţi a (1 + a1 ) (1 + a2 ). (2003) n −2 Prin inducţie a1 = 2 2 . n ≥ 2.. Fie şirul ( an )n ≥1 definit astfel: a1 = 2. . Inegalitatea devine (1 + a1 ) (1 + a2 ). Arătaţi că: ⎛ ⎝ (1 + y ) (1 + z )(1 + x ) ≥ 2 ⎜ 1 + 3 ⎜ Soluţie Inegalitatea este echivalentă cu y ⎞ x z + 3 + 3 ⎟... a 4 = 2 4 . z y x ⎟ ⎠ (2003) 1 + x + y + z + xy + xz + yz + xyz ≥ 2 + 2 3 y x z + 23 + 23 ⇔ y z x ⇔ x +y +z + x 1 + y 1 + x+ Dar y 3 1 ⎛ x y z ⎞ ≥ 2⎜ 3 + 3 + 3 ⎟ ⎜ y z z x ⎟ ⎝ ⎠ 1 +1 x ≥3 .25 Baltic Way Math Contests Probleme propuse pentru clasele a IX-a si a X-a 1. astfel încât xyz=1.. a2 = 2 şi a n + 1 = a n a n2− 1 . a5 = 28 . a3 = 22 .an . y . z ∈ * + Probleme selectate de Doru Turbatu .(1 + an ) < (2 + Soluţie 1 n şi demonstraţi inegalitatea: 2)a1a2 ....an . pentru ∀n ∈ N . z z+ 3 x 1 +1 ≥ 3 z x şi deci este suficient să demonstrăm că 1 ⎛ ⎞ 1 1 ⎜x + y +1 y + +1 z + +1⎟ 1 1 1 z x ⎟ ceea ce + + x +y +z + + + ≥2 ⎜ 3 3 3 x y z ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 1 1 1 este echivalent cu x + + y + + z + ≥ 6 .(1 + an ) < 2(1 + 2)a1a2 .. an = 22 . Fie x . x y z 2.. y y+ 3 z 1 +1 y ≥3 .

. β . Din inegalitatea mediilor mh ≤ ma ≤ mp 2 2 2 cos α cos β cos γ 8 3 cos2 α + cos2 β + cos2 γ rezultă: ≤ = 1 1 1 3 + + cos2 α cos2 β cos2 γ Soluţie (2005) Deoarece tg 2α = = 3 − ( sin2 α + sin2 β + sin2 γ ) 3 Fie şirul 4. 8 1 − 1 inegalitatea din enunţ devine cos2 α 1 1 1 27 + + ≥ .. ∀n ∈ ∗ şi an +2 > an + Şi 1 1 2 an +1 ⇔ an an +1 2 din relaţia de 2 1 . β ... ∀n ∈ 2 4 an an +1 1 1 1 + + + ... (1 + 2 ) < 2 ⋅2 1 + 2 + 4 + . .(1 + an ) < 2a2 .. + 2 n − 2 ⇔ 22 − 1 < 2 2 care este evident adevărată. ( an )n ≥1 an +2 = an + a1a 3 1 1 an +1 + . . definit astfel: şi a2 = 2 * 2 .an ⇔ 1 2 4 n −1 n −1 şi 2n − 2 1 + a1 = 1 + 2 se obţine (1 + 2 )(1 + 2 ) (1 + 2 ) .... 3 9 9 ⎝ ⎠ 1 a1 = 1. + − a1a2 a2a3 a2a3 a3a4 an an +1 an +1an +2 2 avem: < = 4.26 Ţinând cont că a1 = 2 (1 + a2 ). γ < 90 0 şi 3 sin α + sin β + sin γ = 1 . γ măsurile a trei unghiuri astfel încât 0 ≤ α . + an an +2 inegalitaea de demonstrat 1 2 2 2 2 2 < − + − + . − > an +1an + 2 an an +2 a1a3 < + a1a2 2 a2a4 1 în + . + 1 8 ⎛ sin α + sin β + sin γ ⎞ ≤1−⎜ ⎟ =1− = . 3. Fie α .. Arătaţi că: tg 2α + tg 2 β + tg 2 γ ≥ . Arătaţi că: < 4.. a2a 4 a3a 5 an an + 2 1 Evident Soluţie (2005) recurenţă an > 0....

+ ≥ AM MN BC x 2 + y 2 + z 2 +t 2 ≥ a2 + a2 2 . b2 . cu acceaşi origine B. În dreptunghiul de laturi a. fiecare în interiorul unei laturi. intersecteaza cele trei cercuri in M 1 . de aceeaşi parte a dreptei AB. AM MN AM ⋅ MN 1 1 2 2 4 Ultima inegalitate devine + ≥ ≥ . în al 2 ( ) . Arătaţi ca M 1 M 2 N1 N 2 . M 3 . b3 . N 3 . Lungimile laturilor acestui patrulater sunt x. Trei cercuri de raze diferite trec prin două puncte A. Analog. şi b1 + b2 = b3 + b4 = b . B. Din teorema lui adică a1 + a2 = a3 + a4 = a Pitagora aplicată în cele patru triunghiuri dreptunghice avem: 2 x 2 + y 2 + z 2 + t 2 = a12 + a22 + a32 + a4 + b12 + b22 + b32 + b42 ≤ ≤ ( a1 + a2 ) + ( a3 + a4 ) + (b1 + b2 ) + (b3 + b4 ) = 2a 2 + 2b 2 . respectiv N 1 . Două semidrepte. marmonică ≤ mgeometrică rezultă 2 . z. Arătaţi că: a 2 + b 2 ≤ x 2 + y 2 + z 2 + t 2 ≤ 2(a 2 + b 2 ) . Deci. Arătaţi că: . o semidreaptă cu originea în A intersectează (BC) în M şi 1 1 4 cercul circumscris în N. M 2 . t. b se consideră patru puncte. y. a 4 . = M 2M 3 N2 N3 Soluţie În primul cerc are loc: m AM1B = m AN1B = ( ) ( ) 1 m AB .27 Probleme propuse pentru clasele a VII-a şi a VIII-a 1. b 4 lungimile segmentelor pe care cele patru puncte le determină pe laturile de lungime a. respectiv b. Dar AM ⋅ MN = BM ⋅ MC ( ΔAMB ∼ ΔNMC ) . În ∆ABC. a 2 . b1 . = BM + MC BC AM MN BM ⋅ MC 2 3. 2 2 2 2 Pentru inegalitatea din stânga folosim inegalitatea mpătratică ≥ maritmetică a12 + a22 2 ≥ a1 + a2 2 = a 2 2 sau a12 + a2 ≥ a2 2 2 2 2 2. Soluţie Notăm cu a 1 . în concluzie: + b2 + b2 = a 2 + b2 Soluţie Din 1 + inegalitatea 1 ≥ mediilor. N 2 . a 3 .

(!) 2a a 4. Dar 2a 2bc a 2 + bc a 2 bc a 2 b 2 + c 2 . N1N2 AN 2 MM AM2 Analog ΔAM2M3 ∼ ΔAN2N3 ⇒ 2 3 = (2 ) . c ∈ * . Însumând. b . Arătaţi că: ∑ 2 . Din (1) şi (2) rezultă: N2N3 AN2 M M M1 M 2 = 2 3 . Fie a . N 1N 2 N 2N 3 Observaţie ΔAM1 M2 ∼ Δ AN1N 2 ⇒ Această problemă este un rezultat de tip Thales pentru cercuri. ≤ = + ≤ + mh ≤ mg ≤ ma şi 2 2 2 2 2 4 a + bc se ajunge la inegalitatea ( ∗) . ≤∑ + + bc a bc 1 m AB 2 ( ) şi deci Soluţie Înmulţim inegalitatea cu abc > 0 obţinem 2a 2bc ∑ a 2 + bc ≤ ∑ a 2 (∗) . .28 doilea cerc m AM2B = m AN 2B = ( ) ( ) M1 M2 AM2 = (1 ) .

n + 22 căpşune..3.. Ea adaugă în fiecare coşuleţ câte un număr egal de căpşune. 17. 11. Doru Buzac Soluţie Fie n numărul căpşunelor adăugate în fiecare coşuleţ.. Rezultă că n = 11 . + n ) = 1 + 2 + . La un moment dat ea are în cele 7 coşuleţe 9. Albă ca Zăpada culege căpşune..1. adică 8 ⋅ Soluţie Marius Farcaş n (n + 1 ) 2 = deci n (n + 1 ) = 4 ⋅ 33 . cel puţin unul se împarte exact la 7.. Cum aceste şapte numere dau resturi diferite la împărţirea prin 7. n + 13. Astfel. Determinaţi n ∈ . de unde concluzia. Arătaţi că numărul N = 34951 + 6702 + 125832 nu este pătrat nu este pătrat perfect. dacă 7 (1 + 2 + 3 + + n ) = (n + 1 ) + (n + 2 ) + + 32 . n ≤ 31 . + n ) + 1 + 2 + . deci N se divide cu 5.. 14. Rezultă că N Viorica Dobre V.. + n = 1 + 2 + .. + 32 . dar nu se divide cu 25. în cele 7 coşuleţe sunt n + 9. Ecuaţia este echivalentă cu: 7 (1 + 2 + . respectiv 22 de căpşune. n + 19.. n + 14.. n + 11. + n + (n + 1 ) + (n + 2 ) + .. 32 ⋅ 33 . 19. de unde 8 (1 + 2 + ... Să se arate că există un coşuleţ din care se pot servi în mod egal cei 7 pitici înfometaţi.85 . n + 17. V. Soluţie N = . V.2.. 13. 2 . + 32 .29 PROBLEME REZOLVATE CLASA a V-a perfect.

4. n ∈ x y 2+z 2 ⋅3 ⋅5 ⋅ 7 = n ! (n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ t .30 decât diferenţa lor.. Prin urmare. 5 ) . Aflaţi ultimele trei cifre ale numărului a = 22008 − 22006 − 22003 . r2 . z = 0. + 2 + 1 ) + ( 0 + 20 + 19 + . r2006 = = 19.6. deoarece numerele ai sunt consecutive. n = 10 . . b = 5 şi a < 10 . Aflaţi numerele. r2007 = 20. cele 2008 numere consecutive şi r1 . y = 4. ⋅ 9 ⋅ 10 = 29 ⋅ 34 ⋅ 52 ⋅ 7 ... Deoarece 10 ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ . 5 )} ..1. Soluţie Manuela Mihăescu Membrul stâng al egalităţii date se divide cu 52 . a2008 . deci n < 11 . Gabriel Timohe Soluţie Fie a > b numerele căutate.. Grupăm resturile în grupe de câte 21... (8. începând de la sfârşit. y . ( 7.. deci n ≥ 10 . Suma resturilor va fi S = 95 ⋅ ( 0 + 20 + 19 + . V. ( 9. + 10 + 9 ) = 19298 ..5.. dar nu se divide cu 11.. Suma a două numere naturale distincte este cu 10 mai mare Soluţie Cătălin Budeanu Observăm că a = 22003 ⋅ 25 − 23 + 1 = 22003 ⋅ 25 = 22001 ⋅ 100 . b ) ∈ {( 6. rezultă că a = .. . V. ştiind că ultimul se împarte exact la 21. CLASA a VI-a VI. V... r2008 resturile împărţirilor acestora la 21. Atunci r2008 = 0.. Aflaţi suma resturilor împărţirii a 2008 numere naturale consecutive la 21. dacă ⋅n ) . ştiind că diferenţa lor este mai mică decât numărul mai mic... z . a2 . obţinem x = 9. 5 ) .t = 1 ..200 . Deoarece ( ) 22001 are ultima cifră 2. t . În concluzie . Obţinem soluţiile (a . Să de determine x . . Cătălin Budeanu Soluţie Fie a1 . 5 ) . Avem că a + b = 10 + a − b şi a − b < b .

⋅ ( 5 ⋅ 1000 ) = 51000 ⋅ (1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ . proporţionale cu 1.. 24. + na1 = 360 ...3. an ∈ .. .a n0 măsurile unghiurilor. an . n . Deci.. * VI. y ≤ 4 . 12. Prin urmare. . În câte zerouri se termină numărul a = 5 ⋅ 10 ⋅ 15 ⋅ 20 ⋅ Soluţie Marius Farcaş ⋅ 5000 ? Soluţie a = ( 5 ⋅ 1 )( 5 ⋅ 2 )( 5 ⋅ 3) ⋅ ...8. a3 .. 15} . VI.15} şi.. Rezultă că numărul a se termină în 994 zerouri. Avem că a1 ..4.. .. a3 . 4.31 VI. a 20 . 14. a = 51000 ⋅ 2994 ⋅ (număr impar) = 10994 ⋅ (număr impar). 7 } .2. 5.. 9.. 12.. 6.. 10. 4. Egalitatea dată este echivalentă cu 49 = (25 + 6y ) ⋅ (2x + 1) . a2 . Determinaţi numerele naturale x şi y dacă 4910 21x = 1yy 5 . Se verifică uşor că nu există x .3. Rezultă că 1 2 3 n 0 0 a1 + 2a1 + 3a1 + . Deducem că n ∈ {1. … a) În ce mulţime se află 2008? b) Calculaţi suma numerelor impare din A 1 1 .. x ≥ 3. 23 în numerele 8.. 1 2 A3 = {4.). 11. 8.. Determinaţi n şi măsurile unghiurilor. care au măsurile exprimate prin numere naturale. ….. 22 apare în numerele 4... VI. 16.. 6. găsim a1 .3.... ⋅ 1000 ) .. Exponentul *** lui 2 din 1000 ! este egal cu 500 + 250 + 125 + 62 + 31 + 15 + 7 + 3 + 1 (deoarece 2 apare în numerele 2.2. Considerăm în jurul unui punct n unghiuri n ∈ n (n + 1 ) divide 720.2. 9. A4 = {8. . = n .. deci a1 ⋅ n (n + 1 ) = 720 .. A = {2.5. 8.. corespun- zător.5. + an = 360 0 şi 1 = 2 = 3 = . 13. a a a a a1 + a2 + a3 + . Fie mulţimile disjuncte de numere naturale A = {1} . a2 . 3} . y care să verifice cerinţele date. Elena Iurea Soluţie Fie a 10 .

209. + 1023 + +1025 + . Să se arate că numărul n = ⎜ 2008 − este pătrat perfect. a .... { } { } CLASA a VII-a VII. b ∈ 22 ≤ ab ≤ 132 . + 2047 − (1 + 3 + . VII.. + 2007 = 10042 ... b) A11 = 210 ..1026....1.. + (2n − 1 ) = n 2 . . A4 = {23 ..22 .2n − 1 . a) Cum 210 < 2008 < 211 − 1 .. a = 1. demonstraţi că Viorica Dobre ∗ Deoarece a + b = 23 .... Cum 1 + 3 + ...32 c) Câte numere divizibile cu 5. deci 103 numere... k = 205... * sunt astfel încât a + b = 23 ...2047} şi suma căutată este S = 1025 + 1027 + . Astfel. sunt în A1 1 ? Soluţie Avem: Doru Turbatu A1 = {20 } .... Dacă a .1025.. dar care nu sunt divizibile cu 10. c) Numerele căutate sunt n = 5 ⋅ k . rezultă că S = 10242 − 5122 .. 409 . ab − 22 = a (23 − a ) − 22 = 23a − a 2 − 22 = ( a − 1 )(22 − a ) ≥ 0 şi 132 − ab = 132 − 23a + a 2 = ( a − 11 )( a − 12 ) ≥ 0 .. Deducem că An = 2n −1 . A3 = {22 .. deci a = (2008 − 1 ) 2007 : 2007 = 20071003 ( ) 2 . deci A11 = {1024.... + (2n − 1 ) = n 2 .. rezultă că 2008 ∈ A11 .210 + 1. b ∈ Soluţie . A2 = {21 .211 − 1 ..24 − 1} .2. 207.22 − 1} . rezultă că 1 + 3 + . Soluţie ⎝ ⎛ 1004 1+3+5+ ⎞ ⎟ + 2007 ⎠ 2007 : 2007 Manuela Mihăescu Deoarece 1 + 3 + .2n −1 + 1. + 2047 = 1 + 3 + 5 + ... rezultă că b = 23 − a ..23 − 1} .2. + 1023) .. ..

Soluţie Elena Iurea VII. atunci cel puţin unul dintre punctele prd1 A. Axa de simetrie d3 este mediatoarea segmentului [AB ] . Axa de simetrie este perpendiculară pe una dintre laturile paralelogramului. fie aceasta [AB ] . Arătaţi că EM AC dacă şi numai dacă ABCD este trapez isoscel. E proiecţia lui D pe AB Fie F punctul punctul în care paralela prin D la AC intersecteză pe AB. de exemplu. deci m DAB = 900 şi atunci ABCD este dreptunghi. Dacă ME AC . atunci ME FD . dacă şi numai dacă admite o axă de simetrie care nu este diagonală. deci d1 nu poate fi axă de simetrie. Rezultă că ARQD este dreptunghi ( d3 ∩ CD = {R } ). III. Axa de simetrie d1 nu este perpendiculară pe niciuna dintre laturile paralelogramului. prd1 B este exterior paralelogramului. AP > PB . în mod necesar d3 este mediatoarea segmentului [CD ] . Reciproc: axa de simetrie trebuie să intersecteze conturul paralelogramului. Fie ABCD un trapez de bază mare AB. dar nu este mediatoarea acestei laturi. II. Petru Asaftei Soluţie Considerăm dreptunghiul ABCD cu AB ≠ BC . Să se arate că un paralelogram cu laturi neegale este diagonală nu este axă de simetrie. fals. Fie d2 axa de simetrie şi d2 ∩ AB = {P } . . însă mediatoarea unei laturi este axă de simetrie. Dacă. deci ME este linie mijlocie în ΔBDF . ( ) şi M mijlocul lui (BD ) .33 dreptunghi. în acest caz nici o VII. Deoarece simetricele punctelor C şi D faţă de d3 sunt pe [CD ] .3. atunci simetricul punctului A faţă de d2 este exterior paralelogramului. Să analizăm cazurile posibile: I. Fie că d1 ∩ [AB ] ≠ φ .4.

respectiv cu CS şi AB.34 Obţinem că ME = FD 2 = AC 2 şi. strict pozitive. Reciproc. atunci (DA ) este mediană şi înălţime în ΔDRB . c = a ⋅ . Fie E mijlocul laturii ⎡CD ⎤ a paralelogramului ABCD.1. deci trapezul ABCD este isoscel. cum AR SA AB EC = DE . Gabriela Popa Soluţie EC ES DE Din triunghiurile asemenea formate. Reciproc: Dacă ABCD este trapez isoscel. raţionale. deci ABCD este drptunghi. rezultă că ΔDRB este isoscel şi atunci DA ⊥ BR . b. AC = BD . deci a −b +c a + b −c a + b −c = a⋅ . VII.c numere a. CLASA a VIII-a VIII. avem că = = şi. deci ME FD şi de aici ME AC . b.5. Notăm cu ⎣ ⎦ S şi R punctele de intersecţie ale dreptelor BD şi AE. cum ME este mediana ipotenuzei în triunghiul dreptunghic DEB. În concluzie. Dacă a = b + c . Să se arate că ABCD este dreptunghi dacă şi numai dacă (DA este bisectoarea unghiului RDB . Similar. rezultă AR = AB . Rezultă că ME este linie mijlocie în ΔBDF . deci a + b − 2 ab = c . arătaţi că raţionale. cum (DA ) este mediană şi înălţime în acelaşi triunghi. atunci AC = BD şi Δ DEB este isoscel. prin urmare E este mijlocul lui (FB ) . Atunci b = 2a 2a 2 a . Dacă ABCD este dreptunghi. Fie a . dacă (DA este bisectoarea unghiului RDB . deci (DA este şi bisectoarea unghiului RDB . ME = BD 2 . Soluţie Avem c sunt proporţionale cu numere Viorica Dobre a − b = c.

Q ∈ (AM ) . dat şi M un punct variabil pe arc. Obţinem că x = −12. u sunt numere naturale nenule distincte două câte două.3. de unde 1 2 3 4 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 24 obţinem inegalitatea cerută. y = 5 . k ∈ . k ∈ . atunci xyz + xyu + xzu + yzu ≤ Soluţie atunci 51 xyzu − 1 .35 a b c şi. Se obţine că ( ) . Determinaţi x . b . z . VIII. y . Fie P un punct fix în interiorul diametrului AB al unui cerc Deoarece (AB ) este diametru al cercului. Găsim că x = 41k − 12.4. c ∈ = = 2a a + b − c a − b + c ∗ + . y = −17k + 5. k ∈ . u sunt numere naturale diferite două câte două. Dacă x . x + y = 24k − 7 k = 0 . y ∈ . a ∈ ⇒y = 1 −c − 2c ∈ şi de aici 1 − c = 3k . c ∈ ⇒ 1 − 7y = 17a . rezultă că m AMB = 900 . dacă 17 x + 41y = 1 şi x + y este minim. z . reportul tg AMP Soluţie *** VIII. Soluţie Cătălin Budeanu 1 − 3a − 2a ∈ 7 Avem 1 − 41y 1 − 7y x= = − 2y ∈ 17 17 ⇒ 1 − 3a = 7c . c = 1 − 3k . prin urmare PQ ⊥ AM . diferit de A şi B. y . 24 Manuela Mihăescu Cum x . Construim PQ MB . cum a . VIII. 3 Astfel. Arătaţi că tg MAP este constant. concluzia se impune. x 1 + y 1 + z 1 + u 1 + xyzu 1 ≤ 1 1 1 1 1 51 + + + + + .2. ⇒a = şi acest modul este minim pentru Prin urmare.

Rezultă că AP = CP k + 1 AM + AC k AB + P AC k +1 . iar P . b) PP ′ = MM ′ ⇔ paralelogramul MPM ′P ′ este dreptunghi ⇔ MP ′ = PM ′ = ⇔ m PMP = 900 ⇔ AA ′ ⊥ BB ′ .36 tg MAP PQ PQ QM BP = : = = = constant. = P k +P +1 1+ k +1 P . A ′ ∈ a . NC k. P ′ mijloacele segmentelor [AB ′]. b) PP ′ = MM ′ ⇔ AA ′ = BB ′ şi AA ′ ⊥ BB ′ . 2 a) PP ′ ⊥ MM ′ ⇔ paralelogramul MPM ′P ′ este romb ⇔ MP = MP ′ ⇔ ⇔ AA ′ = BB ′ . iar {P } = BN ∩ CM . Arătaţi că: a) PP ′ ⊥ MM ′ ⇔ AA ′ = BB ′ .5. 1 AA ′ . determinaţi coordonatele vectorului AP în baza AB . { } Din teorema lui Ceva în triunghiul AMC cu transversala B − P − N . N pe laturile AB respectiv AC. Fie ABC un triunghi şi punctele M. [AB ′] .1. MB AN =p. p ∈ .Dreptele a şi b nu sunt secante. Se consideră punctele A. Dacă AM =k . M ′ mijloacele segmentelor [AB ]. MP = P ′ ′ = M M MP ′ AA ′ PM ′ . B . Soluţie Observăm că Petru Asaftei 1 BB ′ 2 şi MP BB ′ P ′ ′ . M . ( ) CLASA a IX-a IX. [A ′B ′] . Soluţie *** MP P = găsim . AC . tgAMP AQ QM QA PA VIII. deci MPM ′P ′ este paralelogram. B ′ ∈ b .

20. y . }.. relaţia n −1 an +1 − an = bn = n 2 + 3n + 2 2 . . Observăm că b1 = a2 − a1 = 3 .. . 6. . 10.3. Fie t ∈ A ∩ B ∩ C . 15. B = {3y + 2. z ∈ astfel încât t = 2x + 1 = 3y + 2 = 5z + 4 . Soluţia 1 Fie a1 = 1. Determinaţi o mulţime infinită D astfel încât Determinăm A ∩ B ∩ C . 7. . 6. t = 30k − 1. exemplu IX. k ∈ Putem mulţimii * . Petru Asaftei b2 = a3 − a2 = 6 . x ∈ C = {5z + 4.. deducem bn = Folosind n −1 n 2 + 3n + 2 2 . b) determinaţi termenul general al şirului. b3 − b2 = 2 + 2 .. A ∩ B ∩ C = 30k − 1. k∈ * .. (bn ) : 3. deci există x . Obţinem şirul 3.10. y ∈ }.. .35. z ∈ D ⊂ A ∩B ∩C ...n∈ * deducem an = a1 + ∑ bk = 1 + ∑ k =1 k =1 k 2 + 3k + 2 2 = n (n + 1 )(n + 2 ) 6 . . k ∈ { infinită * }. a2 = 4. deci bn +1 − bn = n + 2.. 4.84. Calculăm şirul cn = bn + 1 − bn şi obţinem * b3 = a4 − a3 = 10 . n ∈ Din relaţiile obţinem b2 − b1 = 1 + 2 . 21. … . .. a3 = 10.56. deci t + 1 2. Considerăm şirul: 1. 5. 28. k ∈ submulţime { de unde * }. . .. Deducem că t + 1 = 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ k .2. Rezultă pentru De că orice considera D D = 60k − 1.3 şi 5. a) determinaţi termenul de pe locul 2008.37 IX. a A ∩B ∩C . + (n − 1 ) + 2 (n − 1 ) = (n − 1)(n + 4 ) 2 şi cum b1 = 3 . }. bn − bn −1 = (n − 1 ) + 2 bn − b1 = 1 + 2 + . 4. rezultă t + 1 = 2 ( x + 1 ) = Soluţie Viorica Dobre = 3 ( y + 1 ) = 5 ( z + 1 ) . Considerăm mulţimile A = {2x + 1..

Gheorghe Iurea Soluţie Fie d un divizor comun al numerelor 1. . . Să se arate că perimetrul poligonului este par. n ≥ 3 un poligon regulat.. Atunci d ⋅ A = ⎨d ⋅ 1...4. y i ∈ Doru Buzac .. + An A1 este impar.38 Observăm că: 1=1 4 = 1 + (1 + 2 ) Soluţia 2 20 = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3) + (1 + 2 + 3 + 4 ) + .. Într-un sistem xOy fie AA2 … An .. 1 ⎫ ⎧ 1 1 IX. k CLASA a X-a X.. i = 1.... ∀n ∈ ). care 1 are n laturi. n ∈ d ⎭ k 1 = a d . 2. y i ) . Presupunem că P = A1 A2 + A2 A3 + . contradicţie. 2 0 0 8 . Fie A = ⎨1. Fie an = . + An A1 2 este număr impar (am folosit faptul că n 2 − n = par. n ∈ Într-adevăr ⎧ 1 2 1 ⎫ ⎬⊂ 2008 ⎭ .... x i .. + n ) = 10 = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3) n (n + 1 )(n + 2 ) 6 ... . …. vârfurile sunt puncte de coordonate întregi şi laturile numere naturale. Rezultă că Q = A1A2 2 + A2 A3 2 + . k = 1. 2008 (de exemplu d = 2008 !). Cum * } ⎧n rezultă A ⊂ ⎨ . n . d ⋅ ⎩ = {bn = n .. ⎬ .... n ∈ ⎩d ⎫ n ⎬ . 3. Soluţie Fie Ai ( x i . Deci an = 1 + (1 + 2 ) + (1 + 2 + 3) + . 2. + (1 + 2 + .1. d ⋅ . . i j n ⎥ ⎦ ⎤ . Găsiţi o progresie aritmetică 2 3 2008 ⎭ ⎩ ( a n )n ∈ * astfel încât A ⊂ C an / n ∈ { * }. deoarece Q = 2 ⎢ ∑ xi 2 + ∑ y i 2 − ⎢ i =1 ⎣ i =1 ⎡ n n 1= < = ∑ ( x i x j + yi y j ) ⎥ .

39 Prin urmare perimetrul este număr natural par. N ∈ (AC ) . ⎝ ⎠ Ecuaţia este echivalentă cu: x x x ⎛ ⎞ 2008 = ⎜ 2007 3 + 1 ⎟ ⇔ 2008 3 = 2007 3 + 1 . ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ x 3 Soluţie Nicu Miron ⎛ 2007 ⎞ 3 ⎛ 1 ⎞ 3 Folosind monotonia funcţiei f : → . k .4. b . *** Soluţie Folosind teorema lui Menelaus în ABC cu transversala B − P − N : M ∈ (AB ) .2. Demonstraţi că 3 x x 1 + ab + 3 1 + ac + 3 1 + bc < a + b + c + 1 . Analog 3 3 1 + ac ≤ a +b +c +1 3 . x 2x ⎛ ⎞ X.3. respectiv zC şi 1 + bc ≤ AM AN = p . egalitate pentru a = c = b + 1 şi a +b +c +1 . B . Determinaţi afixul =k . Fie A. ∞ ) astfel ca abc = 1 . c ∈ ( 0. NC MB punctului P de intersecţie a dreptelor BN şi CM. Soluţie Avem 3 Mihai Ispas 1 + ab = 3 ab (c + 1 ) ≤ a +b +c +1 2 cu egalitate pentru a = b = c +1. p > 0 . Fie a . X. Rezolvaţi ecuaţia: 2008x − 2007 x = 1 + 3 ⎜ 2007 3 + 2007 3 ⎟ . X. egalitate pentru a + 1 = b = c . Sumând cele 3 trei inegalităţi obţinem concluzia problemei: inegalitatea este strictă deoarece cel puţin una dintre inegalităţi este strictă. z B . f ( x ) = ⎜ ⎟ +⎜ ⎟ ⎝ 2008 ⎠ ⎝ 2008 ⎠ stabilim că ecuaţia are soluţie unică x = 3 . . C puncte necoliniare de afixe z A .

) comută cu A dacă Soluţie Gheorghe Croitoru Deoarece A 2 − trA ⋅ A + det A ⋅ I2 = O2 . k + p +1 1+k p z k +1 C p 1+ k +1 CLASA a XI-a ⎛ 7 5⎞ XI. yn +1 = − 3xn + yn . x 0 ş i y 0 . Deci ⎜ n ⎟ = ⎜y ⎟ ⎟ ⎜ yn ⎟ 1 ⎠⎝ ⎠ ⎝ n ⎠ ⎛ π π ⎞ sin ⎟ ⎜ cos ⎛ 1 3⎞ 3 3⎟ ⎟ = 2⎜ A=⎜ ⎜− 3 1 ⎟ π π⎟ ⎜ ⎝ ⎠ cos ⎟ ⎜ − sin 3 3⎠ ⎝ ⎛ nπ nπ sin ⎜ cos ⎛ xn ⎞ ⎛x0 ⎞ n n 3 3 ⎜ Rezultă ⎜ ⎜y ⎟ = A ⎜y ⎟ = 2 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ nπ nπ ⎝ n ⎠ ⎝ 0⎠ cos ⎜ − sin 3 3 ⎝ ⎞ ⎟⎛x ⎟⎜ 0 ⎟ ⎜ y0 ⎟⎝ ⎠ ⎞ ⎟.40 p PM BM AN CP = ⋅ ⋅ = 1 . ⎟ ⎝ y n −1 ⎠ ⎛x ⎞ 3 ⎞ ⎛ xn ⎞ ⎟ ⎜ ⎟ .1. Fie şirurile Deci A 2B − BA 2 = 10 (AB − BA ) şi concluzia se impune. În general dacaă A ∈ M2 (C ) şi trA ≠ 0 atunci AB = BA dacă şi numai dacă A 2B = BA 2 . Să se determine xn şi yn Soluţie ⎛x ⎞ ⎛ 1 Avem: ⎜ n +1 ⎟ = ⎜ ⎜y ⎟ ⎜ ⎝ n +1 ⎠ ⎝ − 3 Gheorghe Croitoru A⎜ ⎜ ⎛ x n −1 ⎞ ⎟ . rezultă că A 2 = 10A − 46I2 . Generalizare. n ≥ 1. (x ) n n ≥0 . Fie A = ⎜ ⎟ . n ∈ . Să se arate că B ∈ M2 (C ⎝ −5 3 ⎠ şi numai dacă comută cu A 2 . De aici z p = BA NC PM CP k + 1 şi cum z M = zM + z + k z B + pz C z A + kz B rezultă că z p = A . xn +1 = xn + yn 3 . n ∈ . Rezultă .2. (yn ) n ≥o care verifică relaţiile în funcţie de n . XI. ⎟ ⎠ .

+ A 2k ( ) este nilpotentă. ∀n ≥ 2 . iar implică xn < 2 2 + 1 n + 1 n n n +1 n − xn < < .3. iar din relaţia xn +1 = n +1 n − xn rezultă XI.. Fie A.. ∀n ∈ : ⎛ nπ nπ ⎞ n − y 0 sin x n = 2n ⎜ x 0 cos ⎟ şi yn = 2 3 3 ⎠ ⎝ XI.. iar XY = YX . x2 = Prin urmare n →∞ lim x2n +1 = 1 − ln 2 . n →∞ lim x2n = ln 2 . Astfel ( xn ) este divergent. ⎠ definit prin xn +1 = xn − este divergent.. ∀ k ∈ Soluţie ( ) este nilpotentă şi * . ) ( ) că . este cunoscut că dacă matricea X. deoarece In − A este nilpotentă I − A 2k +1 = ( I − H ) I + A + . Se observă că. Într-adevăr. pentru n = 2.4.. astfel încât In − A AB = BA . n ≥ 1 cu x1 = 1 . B ∈ Mn ( ) . ∀n ≥ 2 . n +1 n ≥1 Soluţie Arătăm prin inducţie că xn < Paul Georgescu. 3 4 2n − 1 2n 2 3 4 2n − 1 2n n +1 n . Demonstraţi că ( xn ) n . Gabriel Popa 1 2 n < .. Gabriel Popa Mai întâi. Paul Georgescu. rezultă Cum det B 2 + A 2k + 1 = det B 2 + A 2 k + 1 + I n − A 2 k + 1 = det B 2 + I n ≥ 0 . ( In − A2k +1 ) ( comută cu B2. Fie şirul ( xn ) n ≥1 ⎛ nπ nπ + y 0 cos ⎜ −x 0 sin 3 3 ⎝ ⎞ ⎟. + − . x n +1 = n +1 n +1 n +2 n +1 1 1 şi apoi x n +2 = x n + − De aici n +1 n +2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 x 2n = x 2 + − + . Demonstraţi că det B 2 + A 2k +1 ≥ 0. este nilpotentă.41 În concluzie. avem det ( X + Y ) = detY . + − = 1 − + − + . Aşadar x n + 1 = − x n .

( condiţia )( dată obţinem g ( x + y ) = g ( x ) g ( y ) . Dacă g ( 0 ) = 0 atunci ( 0 ) − g ( 0 ) = 0 deci g ( 0 ) = 0 sau g (x ) = g (x + 0 ) = g (x ) ⋅ g ( 0 ) = 0 . În concluzie. CLASA a XII-a XII. 2 c) Arătaţi că A este inversabilă dacă şi numai dacă A ≠ O4 . rezultă că Soluţie a) A ⋅ At = ( a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) ⋅ I 4 . a) Fie f : → . b) Determinaţi funcţiile derivabile pe care verifică f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) − kf ( x )f ( y ) . deci g este constantă. b) Din det (A ⋅ At ) = det ( a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) ⋅ I 4 . y ∈ . c) A este inversabilă dacă şi numai dacă det A ≠ 0 ⇔ a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ≠ 0 ⇔ A ≠ O4 . neconstantă. Gheorghe Timohe ( det A ) = (a 2 2 + b2 + c2 + d 2 ) 4 . Cu forma notaţia . a)Calculaţi A ⋅ At . b) Arătaţi că det A = a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ( ).1.5. ∀ x .42 ⎛a ⎜ b XI. g ( x ) ≠ 0 . . y ∈ . Fie matricea A = ⎜ ⎜c ⎜ ⎜d ⎝ b −a −d c c d ⎞ ⎟ d −c ⎟ . Pentru x = y = 0 ⇒ g g ( 0 ) = 1 . g neconstantă. dacă f este derivabilă într-un punct atunci f este derivabilă pe . A ∈ M4 ( −a b ⎟ ⎟ −b −a ⎟ ⎠ ). pentru care există k ∈ astfel încât f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) − kf ( x )f ( y ) . ∀ x . y ∈ . g ( x ) = 1 − kf ( x ) . y ∈ 2 ) sub ∀x . * Arătaţi că. g ( 0 ) = 1 . fals. ∀x ∈ . ∀x . Scriem Soluţie Manuela Mihăescu 1 − kf ( x + y ) = 1 − kf ( x ) 1 − kf ( y ) . Chiar mai mult.

∞ ) → Calculaţi lim F ( x ) . Dar F ⎜ ⎟ − F ⎜ Ln . rezultă că F este strict crescătoare. +∞ ) h ( x ) = α x . a . n ≥2. (x − a ) (x + b ) n −1 n +1 . ∞ ) . +∞ ) . Obţinem g ( x ) = e α x = a x .3. Fie f : ( 0. În final obţinem soluţiile problemei date fa : XII. a ≠ 1 . a ≠ 1.h: Am obţinut o ecuaţie de tip Cauchy. ∀x . h ( x ) = ln g ( x ) . Soluţie Gheorghe Croitoru I =∫ t = = dx n (x − a ) (x + b ) n −1 n +1 = ∫ ( x − a )( x + b ) n x + b dx 1 x −a cu substituţia a +b x −a x +b a +b 1 n x −a dx = ⇔ dt = dx ⇒ I = ∫ ⋅ ⋅ 2 x +b x − a ( x + b )2 a + b x + b (x + b ) 1 = ∫ t (a + b ) n t dt a +b n n t +C ⇒ I = 1 2 a +b n n x −a +C x +b XII. x →0 x >0 . ∞ ) → o primitivă oarecare a funcţiei f. h ( x + y ) = h ( x ) + h ( y ) . în condiţiile date soluţiile sunt h : → ( 0.2. putem scrie relaţia sub forma ⎝2 2⎠ ⎝2⎠ ln g ( x + y ) = ln g ( x ) + ln g ( y ) . fa ( x )= ∫n dx k 1 (1 − a ) . y ∈ . ∞ ) . n ∈ .43 ⎛x x ⎞ ⎛x ⎞ Cum g ( x ) = g ⎜ + ⎟ = g 2 ⎜ ⎟ > 0 . Calculaţi → . ⎟ = ⎝n ⎠ ⎝ n + 1 ⎠ n (n + 1 ) . y ∈ sau încă → ( 0. b ∈ ( 0. x a > 0. iar F o primitivă a funcţiei f. Soluţie Fie F : ( 0. ∀x . a = a α > 0 . x ∈ ( a . α constantă reală nenulă (h nefiind constantă). f ( x ) = e x . Deci 1 F '( x ) = f ( x ) > 0 . prin urmare x →0 x >0 există lim f ( x ) = L ∈ 1 c2 ⎛1⎞ ⎛ 1 ⎞ .

b. se obţine contradicţia L − L = ∞ . d numere reale de modul 1. O matrice A ∈ Mn ( ) se numeşte condiţionat negativă dacă Cn ∈ ⎜ ⎛ există H ∈ Mn ( ) o matrice diagonală. nu pot fi simultan negative A nu este condiţionat . Deci L = −∞ sau L = ∞ . Gabriel Popa 0 0 0⎞ ⎟ b 0 0⎟ cu a. j ≤n cu hij ∈ {± 1} . Demonstraţi că matricea nu este condiţionat negativă.4. ⎟ .44 ⎛ ⎛1⎞ ⎛ 1 ⎞⎞ 1 1⎞ . 1 ≤ i ≤ n şi hij = 0 ∀ i ≠ j ⎛ ⎜1 ⎜ ⎜1 ⎜ A =⎜2 ⎜1 ⎜3 ⎜1 ⎜ ⎝4 0 2 2 3 2 4 0 0 3 3 4 1⎞ 4⎟ ⎟ 2⎟ − 4⎟ ⎟ 3 − ⎟ 4⎟ ⎟ 4 ⎟ ⎠ − astfel ca H ⋅ A ⋅ H să aibă termeni negativi în afara diagonalei principale. ∀n ∈ + . ⎟ n →∞ ⎜ ⎝n + 1 n ⎠ ⎝n + 1 ⎠⎠ ⎝ ⎝n ⎠ Dacă L ∈ . Soluţie Paul Georgescu. XII. atunci 0 c 0⎟ ⎟ 0 0 d⎟ ⎠ 0 2b 2 2bc 3 2bd 4 0 0 3c 2 3cd 4 4 ⎟ ⎟ 2bd ⎟ − 4 ⎟ ⎟ 3cd ⎟ − 4 ⎟ ⎟ 4d 2 ⎟ ⎟ ⎠ − ⎛a ⎜ 0 Dacă H = ⎜ ⎜0 ⎜ ⎜0 ⎝ cum − ad ⎛ 2 ⎜a ⎜ ⎜ ab ⎜ H ⋅A ⋅H = ⎜ 2 ⎜ ac ⎜ 3 ⎜ ⎜ ad ⎜ ⎝ 4 şi ad ⎞ ad 4 4 negativă. Cum F este crescătoare rezultă că L = −∞ . Deducem că lim ⎜ F ⎜ ⎟ − F ⎜ ⎟⎟ = ∞ . c. H = (hij ) 1 ≤i .

9 sunt aranjate crescător în cele nouă căsuţe ale unui pătrat 3 × 3 . Plecând de la o cifră oarecare de pe tastatură. V...2. putem alege n numere naturale nedivizibile cu 5. cât şi cifre impare.3. . . Arătaţi că oricare ar fi n ∈ . + 5n şi bm = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ..1. b) Arătaţi că numărul bm nu se poate termina în exact 30 de zerouri. un copil formează numere de cinci cifre. V. Pentru n ∈ Există numere naturale x pentru care A n să fie divizibil cu 169? . Se consideră numerele an = 1 + 5 + 52 + . astfel încât suma lor să se dividă cu 5.. m ∈ ∗ . 2.5. n ≥ 2 . OJM 2009 . Tamara Culac unde n . cifrele 1. OJM 2009 Gabriel Popa..45 PROBLEME PROPUSE CLASA a V-a V. astfel încât căsuţa fiecărei cifre a numărului(începând cu cea de a doua) să aibă un singur vârf în comun cu căsuţa cifrei precedente a numărului. Aflaţi câţi ani sunt norocoşi în mileniul III. c) Aflaţi numerele naturale nenule n şi m pentru care a n = bm . a) Calculaţi ( 4 ⋅ a2009 + 1 ) : 52008 . Silviu Boga V. poate forma copilul? b) Câte numere care conţin numai cifre pare poate forma copilul? c) Câte numere care conţin numai cifre impare poate forma copilul? Andrei Nedelcu. Vom spune că un an este norocos dacă suma cifrelor sale este 10. V. a) Câte numere care să conţină atât cifre pare. elev + 3 ⋅ 22n + 3 + 9 ⋅ 22n + x . Pe tastatura unui telefon celular.4. considerăm numărul An = 2 2n Horaţiu Palaghia. ⋅ m . el poate reveni de mai multe ori la aceeaşi cifră..

4 12 . a număr raţional pozitiv. 7. Preţul unui obiect este a lei. b . 18 . într-un tablou triunghiular în felul următor: 10 . a . arătaţi că cel puţin două unghiuri sunt congruente. Aflaţi pe ce linie a tabloului se găseşte 2010 şi ce poziţie ocupă pe linia respectivă. 8 16 . VI. Acest preţ creşte întâi cu p 0 0 .. d . VI. a . 6.. p .. Numerele a . Determinaţi x .1. Petru Asaftei ... c . a ≠ 0} . b) ( 9 a − 3 b + 1 2 c ) 1 7 . Claudiu Ştefan Popa Monica Nedelcu VI. pe linii.46 CLASA a VI-a VI... c ∈ verifică simultan condiţiile: a) ( 2 a + 5 b + 3 c ) 1 7 .4. Câte elemente are mulţimea A şi câte elemente din mulţimea A sunt divizibile cu 9? VI. Fie A = {ab 4c . Dacă oricare două unghiuri adiacente au suma măsurilor număr prim. Cinci unghiuri proprii în jurul unui punct au măsurile(în grade) exprimate prin numere naturale.. e ∈ . Numerele naturale pare nenule se scriu. a 1 + b 1 + c 1 + d 1 + e 1 Gheorghe Timohe = 1. a) Demonstraţi că p > q . c) Demonstraţi că p = q + p ⋅q . Găsiţi o soluţie a ecuaţiei 0 <a <b <c <d <e . Doru Turbatu VI. b .5.. Elena Iurea Arătaţi că c ⋅ ( a + 11b ) 17 2 . după care scade cu q 0 0 astfel încât revine Elena Iurea la a lei.2. VI.. 0 0 b) Demonstraţi că p ⋅ q ( p − q ) . q ∈ ∗ . b . c cifre. 2 6 14 . y ∈ astfel încât 17 x + 41y = 1 şi numărul x + y să fie minim.3.

6..47 CLASA a VII-a VII.. radicalii primelor 99 de numere naturale Dacă 2 x12 + x22 + . 1.4. Aflaţi numerele reale a. x 99 sunt direct proporţionale cu Daniela Munteanu impare. b) Să se arate că SAEF = SABE + SADF . Considerăm punctele M ∈ [BC ].. c astfel încât ab .2. iar x este cifră în sistemul zecimal.1. 2 3 şi 2 ⋅ AP = 3 ⋅ PB . ca ∈ . unde [a ] reprezintă partea ⎣ 7 ⎦ întreagă a numărului real a. + x 99 = 9 11 . Numerele reale x1 .. Se consideră dreptunghiul ABCD cu laturile AB = a şi BC = b .. Un triunghi ABC are aria S. 4 ⋅ AN = 3 ⋅ NC Gheorghe Timohe Ionel Nechifor VII. b. în care se poate înscrie triunghiul echilateral ΔAEF cu E ∈ (BC ) şi F ∈ (CD ). a) Demonstraţi că inscrierea ΔAEF este posibilă dacă şi numai dacă 3 2 3 b <a < b.5. x2 . Silviana Ionesei ⎡ 39x ⎤ VII. Determinaţi aria triunghiului MNP în funcţie de S.c ∈ \ VII. P ∈ [AB ] astfel încât 5 ⋅ MB = 3 ⋅ MC . egalitatea: pentru care este adevărată a +b +c a − 2009 + b + c + 2009 = + 3. Gabriel Timohe . Rezolvaţi ecuaţia ⎢ ⎥ = 5x .3. 4 Elena Iurea VII. determinaţi numerele şi stabiliţi câte dintre ele sunt raţionale. Demonstraţi că există a. b. bc .. N ∈ [AC ]. VII.

3. Demonstraţi că există o infinitate de pătrate perfecte de forma pn + 1 . y ∈ din relaţia 2 ( x + 2y − 2 ) = ( 4x + 3) ( x + 2y − 4 ) . N sunt coplanare. D patru puncte necoplanare. b) dreapta GN intersectează planul (ABD) într-un punct P. Petru Asaftei VIII.Fie A. VIII.4. Claudiu Ştefan Popa VIII. unde p este un număr prim fixat.48 CLASA a VIII-a VIII. G. Demonstraţi că planele care conţin două feţe laterale consecutive ale unei piramide patrulatere regulate nu sunt plane perpendiculare. M şi N mijloacele segmentelor (AB).2.1. respectiv (CD). C. c) G este centrul de greutate al ΔPCD . iar G este centrul de greutate al ΔABC . Gabriela Popa . Arătaţi că 102 a are aceeaşi proprietate. B. iar n ∈ ∗ .5. M. Monica Nedelcu VIII. Aflaţi x . f ( x ) = ax + b dacă f ( 2 +1 = ) ( 2 + 1 şi graficul funcţiei conţine măcar două puncte ) 2 având ambele coordonate întregi.6. Arătaţi că : a) punctele D. Tamara Culac VIII. Numărul a ∈ + are proprietatea că a 10 este suma a două pătrate de numere raţionale. Determinaţi funcţia liniară f : → .

1] arătaţi că oricare ar fi n ∈ ∗ este adevărată inegalitatea: x − 1 + x − 2 + . mai mică decât 2 ⋅ 312 a3 b3 c3 a +b +c . Să se demonstreze că există printre ele trei puncte care să fie vârfurile unui triunghi (eventual degenerat) cu aria 1 . Notăm {Q } = PS ∩ NT . ⎥ → 4⎠ 2⎠ ⎝ ⎝ ⎣4 2⎦ f ( x ) = E ( x ) . ∀a . n 1 (2 +1) +1 1⎞ ⎛ şi E ⎜2(1 + 2 + .5.3. + 1003) + ⎟ = 2007 .. b . b) f (2 ) = 4 .1.4. Determinaţi funcţiile f : → a) f crescătoare.49 CLASA a IX-a IX. Demonstraţi că: Răzvan Ceucă. b) Arătaţi că 2(1+2+. arătaţi că x + . elev ∗ + Doru Buzac IX. 2 Gheorghe Timohe IX. În interiorul unui pătrat cu latura egală cu unitatea se consideră 2008 puncte. +n) + = 2 4 2⎠ ⎝ 2 (1 + y ) . IX. Gabriel Popa Nicu Miron . +∞ ⎟ .2. Fie ΔMNP şi fie punctele T şi S astfel încât NS = 3MS .6. ∀n ∈ ⎝ 4 ⎠ . c ∈ + 2 + 2 ≥ 2 2 2 2 2 a +b b +c c +a Dorel Luchian. x ∈ ⎢ . 2 2 ⎣4 ⎠ ∗ ⎛n2 + 1 ⎞ a) Arătaţi că E ⎜ ⎟ = n . 2 c) Notând 4x − 1 = y . 1 4x − 1 = 2 4 ⎛1⎞ ⎛1⎞ ⎡1 1⎤ d) Verificaţi că E ⎜ ⎟ = E ⎜ ⎟ şi arătaţi că funcţia f : ⎢ .. + x − n ≤ n (n + 3) .. ∀n ≥ 1 . este constantă. Dacă x ∈ [ −1. f (n ) f (n − 1 ) Silviu Boga IX. cu proprietăţile: f (n + 1 ) f (n ) c) = . iar PT = 3MT .. Demonstraţi că QM = MN + MP ... IX. Fie E ( x ) = x + 1 1 ⎡1 ⎞ 4x − 1 + x − 4x − 1.

Să se arate că 2 . Într-un trapez ABCD cu bazele AB = e şi CD = a se ştie că e2 −f 2 a + c = AD = d . n ≥ 2 . AC = e . Ecuaţiile respectiv (S3 ) . t ∈ { }.3.2 . b. S1 = ( −1 ) ⋅ S2 = 6 { {π k π 6 + kπ /k ∈ + 2k π / k ∈ } } {( ∪ −1 ) ⋅ π 6 + kπ /k ∈ } . Mihai Ispas n x + n 2 − x ≤ 2. ⎧ 5π ⎫ ⎧ 7π ⎫ ∪⎨ + 2k π / k ∈ ⎬ ∪ ⎨ + 2k π / k ∈ ⎬ ∪ ⎩ 6 ⎭ ⎩ 6 ⎭ ⎧11π ⎫ ∪⎨ + 2k π / k ∈ ⎬ . Fie n ∈ .1. Dacă numerele z − w şi w 2 sunt reale. Concursul Naţional de matematică Aplicată „Adolf Haimovici”. X. ( E 3 ) au mulţimile de soluţii k +1 (S1 ) . unde (E 1 ) . (E 2 ) . b −d 2 a −c Gheorghe Iurea X. Dacă a. ≤ ab + bc + ac pr Paul Georgescu. 1+z determinaţi numărul z.2. y ) / x = cos2 t . BD = f . c sunt lungimile laturilor unui triunghi . ⎩ 6 ⎭ ⎧ 5π ⎫ ∪ ⎨± + 2k π / k ∈ ⎬ 6 ⎩ 6 ⎭ a) Stabiliţi dacă printre cele trei ecuaţii există perechi de ecuaţii echivalente. b) Daţi exemplu de o ecuaţie care să aibă mulţimea soluţiilor (S1 ) . Gabriel Popa Dan Mihai Mocanu. Fie z ∈ \ şi w = . y = sin2 t . y = sin 2t . mulţimile: Gabriel Timohe A = M ( x . }. t ∈ B = {M ( x . Reprezentaţi grafic.5. 2009 1−z X. (S2 ) .50 CLASA a X-a X. Demonstraţi că : 1 ≤ [ ] X.4. elev .6. BC = b . atunci: 4 3 . y ) / x = cost . S3 = ± {π + 2k π / k ∈ } Gabriel Popa. X. într-un sistem cartezian de axe. ∀x ∈ 0.

n →∞ n →∞ XI. Generalizare. Fie A ( x1 . în care a şi x2 +1 b sunt constante pozitive.5. n →∞ [AB ] . i = 1. Demonstraţi că. i) a = 2 (b > 0 ) .2. y2 ) punctele ei de Adrian Corduneanu . x2 . Aflaţi coordonatele punctului M în cazurile: iii) b = a 2 . y1 ) şi B ( x2 . XI. extrem unde yi = f ( xi ) . ∀ m . n ≥ 1 . Fie şirul ( xn ) a) Arătaţi că ( xn ) x Ioan Săcăleanu n ≥1 n ≥1 b) Pentru x1 > 0 calculaţi lim nxn . a) Demonstraţi că orice matrice X ∈ F .51 CLASA a XI-a XI. Notăm cu M mijlocul segmentului Baltic Way Math Contest ax + b XI. ii) b = 1 ( a > 0 ) . Fie şirul (an )n ≥ 0 monoton crescător cu proprietatea: Gheorghe Iurea am 2 +n 2 2 = an2 + a m .2 . Fie un determinant de ordinul 10. ⎝ 3 −3 ⎠ b) Determinaţi a ∈ dacă pentru ∀X ∈ Fa avem det X > 0 . Fie F mulţimea matricelor de forma X = ⎜ ⎟ cu x1 . Calculaţi lim an . xn +1 = x .4.3. dacă mai Gheorghe Croitoru x2 x3 ⎞ ⎛ XI. neinversabilă are forma ⎛ 1 −1 ⎞ X = x2 ⎜ ⎟. Considerăm funcţia f : → prin f ( x ) = . mult de 90 de elemente ale determinantului sunt nule. atunci determinantul este nul. 2 n are limită şi calculaţi lim xn . n ∈ .1. ⎝ x1 x 4 ⎠ x3 . n definit prin x1 ∈ . x 4 în progresie aritmetică neconstantă şi Fa = {X ∈ F / x2 = a } .

∀t ∈ dx . Paul Georgescu. Determinaţi cel mai mare număr natural n pentru care există 0 ∫ 100 − x 2 . ∞ ) → [ 0. ≤ H 1 ≤ H 0 = {} . atunci. aceeaşi ⎝x ⎠ inegalitate are loc pentru ∀x ∈ * . Pe axa parabolei y = x Gheorghe Iurea se ia puctul P ( 0. Pe mulţimea ( −10. XII. Fie P(x) o funcţie polinomială cu coeficienţi nenegativi. + Adrian Corduneanu Baltic Way Math Contest .1. XII.52 CLASA a XII-a XII. h ) cu h > 0 fixat. 2 XII. + ) .4. ∗) şi ( .3. Fie f : [ 0. precum şi valoarea acestui minim. a) Cercetaţi dacă (G . Demostraţi că f Gheorghe Croitoru 12 un şir de subgrupuri aditive o = H n ≤ H n − 1 ≤ . ∞ ) o funcţie continuă. ⎛1⎞ Arătaţi că dacă P ⎜ ⎟ P (x ) ≥ 1 pentru x = 1. Determinaţi poziţia secantei pentru care aria cuprinsă între ea şi parabolă este minimă.10 ) se defineşte legea de compoziţie x ∗y = 100 ( x + y ) 100 + xy t . iar prin P se duce o secantă care intersecteză parabola în punctele A şi B.. Gabriel Popa XII.2. ştiind că lim x x →∞ 0 ∫ f (t )dt = 0 . b) Se defineşte funcţia f (t ) = realizează un izomorfism între (G . Determinaţi funcţia f.. ∗) este grup.5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->