Transformari Geom.D.branzei

c

c
|
|
|| |
||
|| | |
|
|
|
|||
|
Preambul 112
|Yranslaţii 114|
|p aţii 115|
Vimerii faţă de drepe 116|
Ê Iz merii 120
Om eii 126
Vimiliudini 129
Inversiunile planului ¦ 133
Om rafii 152
păspunsuri la PC-uri 153

Yransf rmările alcăuiesc un capi l imp ran al e me-rieiÊ Arumen decisiv
penru aceasă pr p ziţie îl c nsiuie definiţia kleiniană a e meriei (vezi capÊIIÊ 4)Ê
Uniul de vedere al
reliefează suplimenar relevanţa ransf rmăril rÊ
Vă ndim mulţime M cu R r ce c nţine şi familie de măsuri m; puem
inerprea asemenea măsură ca funcţie m: Mn u A, unde n ese un număr naural iar A
mulţime numerică, de preferinţă å sau Ê O funcţie f: M u M ese c mpaibilă cu
familia de măsuri dacă păsrează măsurile m din Ê Cnd măsurile m sun
£
funcţia f c nsideraă binemeriă denumirea de
|£

Aici, prezenarea ransf rmăril r e merice se va baza pe inerprearea
e merică a numerel r c mplexeÊ Fapul nu c nsiuie d ar inviaţie spre a da aenţia
cuveniă capi lului VÊ Apreciem că cea mai imp rană măsură e merică ese
Privind aceasă măsură în mulţimea numerică , sunem îndrepăţiţi să
c nsiderăm numere c mplexe a, b, c, z, z¶; primele rei c nsane, ulimele d uă leae
prin relaţia
(1) z¶ = (a,b; c,z), sub rd naă unei f rmule ce prezenăm în baza inerpreării
dZ e
e merice a numerel r c mplexe sub f rma (2) Z ' , cu p sibiliaea de a
ZA
inerprea e meric c nsanele n u inr duse prin d ( a, b; ), e b d Ê Dar (2)
c nsiuie una dinre cele mai enerale ransf rmări e merice, m rafiaÊ Adăuăm în
eneraliae dacă ne referim şi la imp rana peraţie de c njuare c mplexă, asimilabilă
cu simeria faţă de axa numerel r reale; ransf rmarea
dZ e
(3) Z ' , ese numiă ani m rafieÊ
ZA
Ciar dacă nu sunem îndrepăţiţi de c nex să sudiem în maxima l r eneraliae

| dae de (2) şi (3), avem p sibiliaea de a include ransf rmările
e merice ce le v m sudia în aceasă clasă eneralăÊ
V m presupune fixaă diaramă Arand în planul ¦ dar, ca şi în pararafele
precedene, v m idenifica puncul eneric Z prin c nraimainea sa în , numărul
c mplex Ë1 ( )Ê Aceasă c nvenţie nu exclude însă f l sirea un r numere c mplexe
(n ae prin liere mici) a căr r imaine prin nu prezină ineres e mericÊ În absenţa
alui mijl c, în aces pararaf se v r ilusra rafic unele ransf rmări Y ] marcnd
ceva săeţi ce p rnesc din punce A şi se presc în punce A
Y ( A)Ê
|||!"|
Pr bleme dae la Mem rialul ,,Alexandru C j caru´, p man, clasa a IX-a, 23
n iembrie 2002Ê
1Ê Fie sferele V 1(O1, p1), V 2(O2, p2) anene în YÊ Prin Y se duce secană
variabilă M1M2, M1 6 V 1, M2 6 V 2Ê Fie M3 simericul lui M1 faţă de M2Ê Vă se
deermine l cul e meric al puncului M3Ê d
eR aia
2Ê Fie ABCDA¶B¶C¶D¶ un cub cu mucia 2mÊ Fie puncele K, L, M respeciv pe
drepele sup r ale muciil r AA¶, BC, C¶D¶Ê a) Calculaţi aria riuniului KLM în cazul
în care K, L, M sun mijl acele muciil r c respunză areÊ b) Arăaţi că aria ǻKLM
aine minimul său penru un sinur riuni KLMÊ dannzeiaşi

!" #$$
?umim anRaţie ransf rmare Y ] cu pr prieaea că, penru rice punce
A, , are l c:
(1Ê1) Y ( A) Ë A Y ( ) Ë Ê
C nsidernd şi puncul Y (0), din ealiaea de mai
sus se deduce:
(1Ê2) Y ( A) AÊ
În cazul paricular , ranslaţia Y c nsideraă se reduce
$%
la ransf rmarea idenică ] (unde ( ) )Ê
Dem nsrarea urmă a-rel r afirmaţii ese lipsiă de dificulaeÊ
| Penru rice punc exisă ranslaţie Y , asfel înc Y ( ) Ê
| Yranslaţia Y c nservă disanţa: Y ( A) Y ( ) A Ê
| O ranslaţie Y diferiă de ransf rmarea idenică nu admie punce ixe (adică punce Z,
asfel înc Y (Z ) Z )Ê
| Imainea prin ranslaţia Y a unui semen ese un semen
(unde

Y ( ) şi
Y ( ))Ê
| Imainea prin ranslaţia Y a unei drepe ( A) ese dreapă ( A
) paralelă în sens
lar cu ( A)Ê
| Imainea prin ranslaţia Y a unei drepe ( ) ese dreapă (
) paralelă în sens
lar cu ( )Ê
| Imainea prin ranslaţia Y a unei semidrepe
x ese semidreapă
x
paralelă cu x şi
avnd acelaşi sensÊ
| Imainea prin ranslaţia Y a unui uni x
ese un uni eal x

Ê
| Imainea prin ranslaţia Y a $% unui cerc (de
cenru şi rază ) ese un cerc (de cenru

Y () şi rază )Ê
| C mpunerea ranslaţiil r Y şi Y ese ranslaţie Y Ê
Ë1
| Inversa unei ranslaţii ese ranslaţie: Y YË Ê
|||!#|
Fie A un punc c mun cercuril r c (C,c), (D,d) şi un număr real èÊ O dreapă
variabilă prin A reaie cercurile dae în M, ?Ê Ve cere l cul e meric al puncului P ce
saisface c ndiţia è Ê

&'#$$
Ve numeşe r aţie de cenru şi
arumen ransf rmare ] cu pr prieaea:
(2Ê1) ( ) Ë ( Ë )
Ê
V m f l si scrierea
a preciza cenrul şi
, penru
arumenul Ê Dacă 2 è cu è 6 U , r aţia p c in-cide cu

ransf rmarea idenică, Ê Dacă (2è 1), f rmula
(3) devine ( ) 2 Ë ; ransf rmarea p are în
aces caz pr prieaea că mijl cul $% semenului
ZZ , unde ( ) ese , fap ce jusifică denumirea de Rime ieaţden şi

n aţia p Ê D uă r aţii de acelaşi cenru şi de arumene ,

c incid dacă şi
numai dacă exisă un număr înre è, asfel înc
2è ; arumenul al unei r aţii
se p ae alee în m d unic prin c ndiţia 6 0, 2)Ê Urmă arele afirmaţii referi are la
r aţia p p , beneficiază de dem nsraţii imediaeÊ
pc nservă disanţe: p ( Z ) p ( ) Z Ê
Dacă p ese diferiă de ransf rmarea idenică, ea admie un sinur punc fix,
cenrul Ê
Imainea prin p a unui semen ese un semen
(unde

( ) şi
( ))Ê
Imainea prin p a unei drepe ( ) ese dreapă (
); dacă (2è 1) , aunci

unul dinre uniurile f rmae de ( A) şi ( A
) are măsura de f rma @ Ë 2 è , unde

è 6 şi 0 @ | ; penru (2è 1) , ( A ) ese paralelă cu (AB) şi ri-enaă în

sens c nrarÊ
Imainea prin p a unei semidrepe ese semidreapăÊ
Imainea prin p a unui uni ese un uni ealÊ
Imainea pein p a cercului (de cenru şi rază ) ese un cerc
(de cenru

( ) şi aceeaşi rază )Ê
C mpunerea r aţiei p cu r aţia p
p ,
de acelaşi cenru şi arumen
ese

, unde p
r aţie

p ,
şi
Ê
Inversa r aţiei p ese r aţie p 1 p , Ê
|||!$|
Mem rialul ,,Alexandru C j caru´, p man, clasa a X-a, 23 n iembrie 2002Ê Fie ABC
un riuni ascuţiunic cu a b , cenrul cercului cel r n uă punce, p raza
cercului circumscris riuniului ABCÊ Dacă · 2 · 3 · 6p, să se arae că
riuniul ABC ese ecilaeralÊ a eeRşi abieaaşi
$'$$(#)**+'
Fie dreapă d; numim Rime ie
aţded ransf rmare ]
definiă prin pr prieaea că as ciază puncului Z un punc
Z
, asfel înc:
| dacă 6 , aunci
;
| dacă ± , aunci d ese media are
penru
Ê
V m f l si n aţia penru simeria faţă de dreapa Ê
$%
În cazul paricular, cnd c incide cu x are l c,
eviden, (Z ) Z (reaminim că prin supraliniere n ăm peraţia de c njuare a
numerel r c mplexe şi c ncepem acum exinsă asupra puncel r ce se idenifică prin
cu acese numere)Ê V m explicia acum
( ) în cazul cnd ese simeria faţă
de dreapă enerică dÊ Fie , punce pe dÊ puem presupune 1, deci Ë ese
un număr c mplex m de m dul uniarÊ Dreapa (
) rebuie să fie perpendiculară pe d,
deci va exisa un număr real , asfel înc:
(3Ê1)
2 i @
Mijl cul Z 0 al semenului ZZ
ese da de Z 0 ( Z Z
) 2 i @, dar penru
a fi punc al drepei d rebuie să exise un număr real , asfel înc Z 0 A mÊ
pezulă deci i @ @, adică i ( Z A) m Ê Vcăznd ulima
ÈË ÈË
ealiae din c njuaa sa se deduce: 2 i Ë Ê pevenind în (3Ê1) se
@ @
m
bţine Z
Z Z A ( Z A)Ê Ve b-servă însă că are l c @ @ @ 2 şi ealiaea
m
devine:
(3Ê2) Z
A m 2 Z A
Ve mai c nsideră imainea prin a riinii , unde ( ) A m2 A şi (3Ê2)
devine:
(3Ê3)
@ 2
(Dacă 6 , puncul ese suficien penru deerminarea drepei d şi a simeriei ;
i i
m Ê Ve dem nsrează uş r urmă arele afirmaţii asupra simeriil r faţă
i
de drepeÊ
c nservă disanţa: ( Z ) ( ) Z Ê
păsrează puncele drepei d şi numai pe aceseaÊ
ese anRmaein i, adică 2 ese rans-f rmarea idenicăÊ
Imainea prin a unui semen , dreapă ( ), semidreapă ( ese:
semen
, dreapă (
), respeciv, semidreapă (
)Ê
O dreapă ( A) ese c nservaă de , dacă şi numai dacă ( A) M sau
( ) Ê
Vimeria d ransf rmă cercul c (de cenru şi rază ) înr-un cerc c
(de cenru

d ( ) şi aceeaşi rază ); c c
dacă şi numai dacă 6 Ê
& (de c mpunere a simeriil r)Ê mie a şi e d de e; anRmaea
Y e d eR e:
Ë anRaţieda e;
Ë aţiedadşieanmnexa nn
emnR aţie Fie e ( Z ) Q n 2 Z Ê Obţinem: e d ( Z )
R n 2 @ 2
2
R n2 n @ , deci:
2
(3Ê4) Y ( ) R n 2 n @
În alernaiva d P e are l c n m, deci n @ 1 şi f rmula (3Ê4) araă că Y c incide
cu ranslaţia Y , unde:
(3Ê5) R n 2
În alernaiva că exisă c mun drepel r d şi e va avea l c Y ( ) , deci:
2
(*) Q n 2 n m
Vcăznd membru cu
membru (3Ê4) şi (*)
se bţine:
$% $%
Y ( ) Ë
n m 2 Z , deci Y ese r aţie de cenru şi de arumen 2 ar(n m)Ê Yrebuie
bserva că alernaivele din enunţ nu sun disjunce; cnd e ne încadrăm în ambele
alernaive, Y fiind ransf rmarea idenică, Ê
& (de desc mpunere a ranslaţiil r în simerii)Ê en ie anRaţie Y şi
iedea deRa iRae d M ( ) exiR dea nieaR en Y d Ê
emnR aţieÊ Fie d ( ); dacă , luăm e paralela prin la d; dacă
luăm e media area semenului şi ne c nvinem uş r că are l c eÊ C nf rm
e remei prece-dene e ese ranslaţie Y , unde e d ( ) e ( ) ,
deci Y Y ecÊ
bReaţia 1Ê Enunţul nu exclude p sibiliaea Y furnizaă de siua-ţia ; în aces caz nu
puem v rbi de dreapa ( ), dar c ncepem că framenul de ip eză M ( ) ese îndeplini (în m d
rivial)Ê
& (de desc mpunere a r aţiil r în simerii)Ê en ie aţie p p , şi
iedea denţine exiR dea nieaR en e Ê
emnR aţie Punem în evidenţă pe d un punc A m, unde @ 1; luăm ap i n,
asfel înc (n m)2 şi fie nÊ V m lua e ( )Ê Prin e rema 1, f rmula (7),
c nsaăm că e d ese r aţie de cenru şi arumen ; am dem nsra asfel exisenţa
lui eÊ Penru dem nsrarea uniciăţii lui e ne c n-vinem că pr cedeul ales mai sus penru
deerminarea lui e ese blia riuÊ Urmărim, ap i, pr cedeul penru a verifica uniciaea
deerminăriiÊ C ndiţia n m 2 furnizează penru n
d uă s luţii n @ şi n
Ë nÊ Lund în l c de n, n
bţinem
un al punc
în l c de B, anume
Ë n, dar
( ) ( ), deci cele d uă aleeri

p sibile c nduc la
aceeaşi dreapă eÊ
bReaţia2Ê În e remele 2 şi 3, dacă în l c $% de d ese precizaă dreapa
e, puem deermina, în m d unic, pe dÊ

,&'$$
?umim izme ie a ani ¦ , ransf rmare surjecivă Y ] ce c nservă
disanţa, deci care saisface c ndiţia că penru rice punc , are l c:
(4Ê1) Y ( ) Ë Y ( ) Ë Ê
C nf rm pr prieăţil r 1Ê2, 2Ê1 şi 3Ê1, ranslaţiile, r aţiile şi simeriile faţă de drepe
sun exemple de iz meriiÊ
bReaţia 1Ê O analiză mai aenă ne c nvine că se p ae înlăura din definiţie c ndiţia de
surjeciviae; acceparea ei ese desinaă uşurării raţi -namenel rÊ
& ieizme ieYeR e anRmaeabije iineRaRa Y Ë1 eR e
izme ieÊ mneeaadizme iieR e izme ie
emnR aţieÊ Din Y ( ) Y ( ) urmează Y ( ) Ë Y ( ) 0, deci A 0, adică
Ê V-a d vedi asfel că Y ese injec-ivă; de arece se accepase, prin definiţie, că Y
ese şi surjecivă, am c nsaa că ese bijecivă, deci admie inversă, Y 1Ê Fie
Y 1 ( A) A1 , Y 1 ( ) 1Ê C nf rm (9) are l c: A1 1 Y ( A1 ) Y ( 1 ) A şi am
pr ba asfel că Y Ë1 c nservă disanţa, deci ese iz merie, înceind dem nsraţia primei
părţi a e remeiÊ
Penru ulima afirmaţie din e remă se c nsideră încă iz -merie Ê Eviden, Y
ese surjecivăÊ Ve c nsaă: Y ( A) Y ( ) Y ( A) Y ( ) A , deci ë Y
c nservă dis-anţa qÊeÊdÊ
& maineain izme ieYaniRemen eR eRemen
, nde
Y ( ) şi
Y ( )Ê

emnR aţieÊ Fie Z 6 A , deci Ë Ë Ë Ê Fie Y ( )

; de arece Y
ese iz merie, are l c:

,

şi A
Z
Z

A Z Z A A

, de unde
Y A A
Ê Dem nsrarea incluziunii inverse se realizează anal : penru

6 A
se c nsideră
Y 1 (
) şi ne c nvinem că are l c 6 A , anal ia
bazndu-se pe fapul că şi Y ese iz merieÊ
Ë1
Aceasă e remă c nsiuie variană de dem nsraţie a pr -prieăţil r 1Ê4, 2Ê3 şi

parţial penru 3Ê4Ê
& maineain izme ieY aneiRemide e ëx eR e
Remidea ë
x
, iaaneide e( A) dea ( A
)Ê
emnR aţieÊ Fie un punc siua pe dea a x, da n e Remidea a x;
c ndiţia 6 x revine la Z Z ë Ë Ê Ca în dem nsraţia e remei
precedene se c nsaă ecivalenţa aparenenţel r 6 ëx şi Y ( Z ) Z
x
® ;
6

2 unde
Y ( ) şi
Y ( )Ê Penru cea de-a d ua pare a

e remei v m desc mpune: ( A) A U U A , unde ese, de exemplu, simericul

lui faţă de A şi am f l si n aţia m penru semidreapa încisă de riine ce rece
prin Ê Prin dem nsrarea acesei e reme ne sun furni-zae variane de d vedire a
pr prieăţil r 1Ê5, 1Ê6 (parţial), 2Ê4 (parţial), 2Ê5 şi 3Ê4Êî
& ieizme ieYnRemimien
iiadidin
Y ( ),
Y ( ),
Y ( ) V

V Ê
Dem nsraţia ese imediaă: riuniurile
şi A sun eale, de arece au

laurile c respunză are eale ecÊ
& izme ieYeadmi ede n eixe ein eneiniae
, , eR e anR
maeaiden i
emnR aţieÊ Fie Z un punc arbirar din plan; măcar una din
inersecţiile AZ cu BC, BZ cu AC sau CZ cu AB ese nevidă (pe
fiura 8, prima ese vidă, iar ulima feră un punc Äinc m d´)Ê
Fie, de exemplu, Z1 6 ( Z ) I I ( A )Ê Imainea Y ( Z1 ) va fi pe $%
dreapa ( ), dar v r avea l c c nf rm (4Ê1) ealiăţile: Z1 şi Z1 , ce
asiură Z1 Ê C nsiderăm şi Y ( Z1 ); se deduce: şi Z1 Z1Z , ce asiură
, adică puncul eneric Z ese fix penru Y, qÊeÊdÊ
c&!"-$!#) a en d izme ii Y şi exiR n e neiniae A
aR en Y ( A) ( A), Y ( ) ( ), Y ( ) ( ), a ni ë Y Ê
emnR aţia c nsă în aplicarea e remei precedene penru ransf rmarea 1 Y ce
admie A, , drep punce fixe, deci 1 Y , de unde Y , qÊeÊdÊ
& (a desc mpunerii iz meriil r)Ê ie izme ie Y a ani ¦ Re
bţinemnndem eiRime iiaţdede e
Dem nsraţia se bazează pe c nsiderarea succesivă a un r iz -merii ce au din ce în ce
mai mule punce fixeÊ Ye rema ese adevăraă, în cazul paricular, cnd iz meria Y
c incide cu rans-f rmarea idenică ; lund simerie faţă de dreapă arbirară are l c
Y Ê Vă presupunem că exisă măcar un punc A, asfel înc A1 Y ( A) ese disinc
de AÊ Fie a media area se-menului AA1 , a simeria faţă de a şi fie Y1 a Y Ê Ese
uş r de c nsaa că Y1 ese iz merie (e rema 4Ê1) şi că A ese punc fix penru Y1Ê Dacă
Y1 , aunci a Y , deci Y a şi c n-cluzia e remei ese îndepliniăÊ Vă
presupunem că exisă un punc ce nu ese fix penru Y1 , deci 1 Y1 ( ) Ê Fie b
media area lui 1 ; se c nsaă: 1 A Y1 ( ) Y1 ( A) A , deci 6 bÊ Fie
b simeria faţă de b şi Y2 b Y1 ; se bservă: Y2 ( A) b Y1 ( A) b ( A) A şi
Y2 ( ) ( b Y1 )( ) b ( 1 ) Ê C nsaăm că A şi sun punce fixe penru izme
ia Y2 Ê Dacă Y2 urmează Y1 a Y b , deci Y a b ese c mpunere a d uă
simeriiÊ (C nf rm e remei 3Ê1, Y ese deci ranslaţie sau r aţie)Ê Dacă Y2 nu ese
ransf rmarea idenică, va exisa , asfel înc Y2 ( ) 1 ; c nf rm dem nsraţiil r
din e rema 4Ê2, nu p ae fi pe ( )Ê Observăm: 1 Y2 ( ) Y2 ( A) A
şi 1 Y2 ( ) Y2 ( ) deci dreapa ( ) ese media area semenului
1 Ê Fie e simeria faţă de şi iz meria Y3 Y2 Ê Ve c nsaă uş r că Y3 admie
, , drep punce fixe şi, c nf rm e remei 4Ê5, are l c Y3 Ê Urmează
Y2 b Y1 , deci Y1 b şi Y a b Ê
& (de clasificare a iz meriil r)Ê en ieizme ieYexiR nn
şi n nm mex de md 1 aR e n en ie
n Z R ie aabi na din e mee:
(Id) Y (Z ) m Z (Y eR eizme ie
2
die ) sau
(Ii) Y ( Z ) m Z (YeR eizme ie
2
indie )Ê
emnR aţieÊ C nf rm e remei precedene avem de
analiza succesiv cazurile cnd Y ese c mpunere de 1,2,
respeciv, 3 simerii faţă de drepeÊ Dacă Y $% ese simerie faţă de
dreapă, prin f rmula (5) ne încadrăm în f rmula (Ii)Ê Dacă Y ese c m-punere a simeriil r
b , a , v m presupune, c nf rm f rmulei (3Ê3):
2 2
b ( Z ) b mb Z , a ( ) a ma Ê Deducem:
Y ( ) 2 Ú b @b
2
2 @2
2 Ú @ 2 @ 2 , unde: a ma
2
b
b b
şi m ma mb Ê Eviden, ne încadrăm asfel în f rmula (Id)Ê În fine, dacă Y a b ,
penru rans-f rmarea Y1 b , v m puea admie, ca în c ncluzia eapei precedene,
2
că exisă 1 şi @1 , asfel înc @1 1 şi Y1 ( ) 1 @1 Ê V m accepa penru 2
2
2 @2 Ú 1 @1
2 2
f rmula de mai sus: 2 ( ) 2 @2 Ê Obţinem: Y ( )
m 2 Z , lund acum a ma2 1 , m ma m1Ê Ye rema ese asfel c mple
dem nsraăÊ Din aces m men sudiul iz -meriil r se p ae face sric f rmal, adică
apelnd, în m d exclu-siv, la f rmulele iz meriei şi la calcule alebriceÊ V m ilusra,
însă, prin urmă arele d uă e reme cazuri cnd raţi namenul e meric ese preferabilÊ
& (de c mpunere a r aţiil r)Ê mie aţii p p , şi
p
p
, ; da mneea

eR e aţieRa anRaţiedm
dieRandenm ideÊ
emnR aţia se bazează pe desc mpuneri p b a şi
b , asfel înc să
aibă l c p

b b a a Ê Penru ealiaea p b a ese necesar 6 b,
iar penru
b ese necesar 6 b; luăm, deci b ( )Ê C nf rm bservaţiei 2
şi e remei 3, deerminăm 2, , asfel înc b a , respeciv, p
b Ê Dacă
2 , au în c mun un
punc , prin e rema 1
rezulă p

p , Ê
Fiura 10 ilusrează
ea i e de
mnee a
$% $% aţii, uniurile
riuniului
exprimnd jumăăţi ale arumenel r r aţiil r p, p
şi p

Ê C n-diţia a I Â, revine la
2 è Ê Dacă 2 , sun drepe para-lele, urmează 2 2 m, deci 2@;
în aces caz
ese ranslaţie Y ce p ae fi caracerizaă prin Y ( )
( )Ê
& (de c mpunere a r aţiil r cu ranslaţii)Ê iaeain ee şi

, en ie nm ea exiR n e aR e n
Y , , şi , Y , ; ae Y ( ) Ê
V m pune în evidenţă drepe 2, b, şi simerii faţă de acese drepe 2 , b , , asfel
înc p , b 2 , Y b Ê Dreapa b va fi perpendiculara din pe ( ), a se
bţine din b prinr- r aţie de arumen 2 în jurul lui , iar ese paralelă cu b
Ädisanţa rienaă´ de la b la fiind 2Ê Inersecţia dinre a şi ese puncul , penru care
are l c:
Y , b b 2 a p , Ê Mai
desc mpu-nem
$%
p , a
b , Y b
, drepele 2
,
fiind asfel înc b bisecează V (2, 2
) şi ese
para-lelă medie penru (,
); urmea-ză p , Y a
b b
2

, Ê
Ve bservă, ap i, că riuniul ese is scel şi penru a c nsaa ulima
ealiae din enunţÊ
|||!%|
Privind e meria euclidiană plană din perspeciva pr ramei de la Erlanen, care ese
rupul său srucural?

&''$$
Fie è un număr real diferi de 0Ê Ve numeşe m eie de cenru

şi rap r è ransf rmarea , è ] ¦ u ¦, unde ( Z ) ese
acel punc Z
ce saisface c ndiţiile:
puncele , şi
sun c liniare;
are l c
è Ê
Din acese c ndiţii rezulă
Ë è ( Ë ) şi deci:
$%
(5Ê1) , è ( Z ) Z
èZ (1 è )
Ve bservă că m eiile de rap r è Ë1 sun simerii faţă de un punc, iar ,1 ese
ransf rmarea idenicăÊ Acese cazuri pariculare sun, de alfel, sinurele cazuri de
m eii ce sun iz merii (vezi mai j s pr prieaea 5Ê1)Ê Ve dem nsrează uş r
urmă arele pr prieăţi ale m eiei , è Ê
Disanţa înre imaini de punce ese pr p rţi nală cu disanţa înre punce:
( A) ( ) è A Ê
Imainea prin a unui semen, dreapă, semidreapă, cerc ese semen, dreapă
(paralelă), semidreapă, respeciv cerc; sensurile de drepe şi semidrepe sun păsrae cnd
è O 0, inver-sae cnd è | 0Ê
Om eia cu è 1 invariază un sinur punc (cenrul) şi drepele prin cenru; nu
exisă cercuri invariane la m eii, Äneriviale´ (penru care è 1)Ê
Penru rice punce m , , are l c ( ), ( ); H(Z) , ; Z ; dacă Z
ese riuni şi
( ),
( ),
( ), aunci
Z
ese riuni asemenea
cu Z
& (de c mpunere a m eiil r)Ê mneea ,
, è eR e:m e ie
nd
è 1 (unde 1 Ë
è
(1 Ë è ) ) eRe i anRaţie Y(
1)( )
,
è
nd
è 1Ê
emnR aţia f rmală ese cea mai simplă: c nf rm f rmulei (10) are l c:
Z
,
, è ( Z ) ,
èZ (1 è )
èZ
(1 è ) (1
)
èZ
(1 è) (1
) Ê Penru cazul paricular
è 1
f rmula de mai sus devine
(
Ë 1) (1 Ë
) (
Ë 1)( Ë )Ê În cazul

(1 è ) 1
eneric
è 1, inr du-cem n aţia şi f rmula de mai sus de-
1
è 1
è
1

(1 è )
vine: Z

èZ (1
è ) ,
è Ê Observăm şi 1 , ealiaea
1
è 1
è

(1 è )
defini rie penru devine ( Ë ) ( ), deci f rmula prec nizaă de
1
è
enunţÊ C nsiderăm că prezină arecare ineres şi demnR aţiaRin e iÊ Fie în aces sc p un
punc eneric Z, ,è ( Z ),
,
( )Ê În cazul paricular
è 1 deducem
( Z , ; ) 1 ( Z , ; ) 1 ± =
ë
=1 Ë Ê Prin e rema lui Yales urmează Z P şi cu YFA
ë ë $%
deducem: Z (1 è ) , deci:
Ë (
Ë 1)( Ë )Ê Membrul secund ese un număr c mplex
c nsan, deci reprezină un punc fix ; ealiaea Y ( )
exprimă că ransf rmarea c nsideraă Y c incide cu ranslaţia Y
ecÊ Penru
è 1 fie c mun lui ( ) şi ( )Ê Prin e rema
$%
lui Menela s, în riuniul c nsaăm:

( è 1)
(1 Ë è )
Ê Din ealiaea bţinuă şim deja că
(1
)
Ë1
ese fix pe ( ), dar prin pr p rţii deri-vae se aduce sub f rma din enunţ:
Ë
(1 Ë è )
(1 Ë è )
Ê Aplicnd e rema lui
Ë Ë
(1 Ë è ) Ë (
Ë 1) 1 Ë
è

è Z
Menela s şi penru riuniul Z bţinem:
è , deci
Z Z Z

è , adică ,
è ( Z ), qÊeÊdÊ
& (de c mpunere a m eiil r cu ranslaţii)Ê mie
, è m e ie è 1 şi Y Y anRaţie a
Rn n e aR e n
(1 è ) , (1 è ) è , a ni: Y ,è şi
Y ,è Ê
emnR aţia f rmală ± prin (1Ê2) şi (5Ê1) ± ese imediaă:
$%
(Y )( Z ) Y è Z (1 è ) è Z (1 è ) è Z (1 è ) , ( Y )(Z )
( ) è è (1 Ë è ) è (1 Ë è ) ecÊ ?ici dem nsraţia sineică
nu ese reaÊ Pe fiura 16 am c nsidera ( Z ),
Y ( ) (Y )( Z ), Y ( Z ), ( )
( Y )( Z )Ê Am efecua, ap i, urmă arele c nsrucţii: para-lela prin la ( ) aie
drepele (Z ), ( Z ) în , Ê F rmulele din enunţ se bţin prin e rema fundamenală a
asemănăriiÊ
$$ $'*$!$
Aparen, similiudinile sun ransf rmări mai c mplicae dec celelale; p ae că acesa ese
m ivul penru care sun nelijae sau expediae rapid în maj riaea lucrăril r de e merie
elemenarăÊ Aparena l r dificulae dispare însă dacă le ab rdăm cu aju rul numerel r
c mplexeÊ Ineresul l r e meric ese remarcabilÊ
Ve numeşe
Rimii dinedeen
şia
m è , c m-punerea
, @ înre m eia
,èşi r aţia , Ê
F l sind f r-mulele
$% $% (3Ê1) şi (5Ê1) bţinem:
,@ ( ) , , è ( ) ,
è (1 Ë è ) è( Ë ) @( Ë ) @ (1 Ë @) Ê peţinem deci
maRimii dinii:
(6Ê1) , m ( Z ) m Z (1 m)
Din punc de vedere f rmal, aceasă ealiae c incide cu (3Ê1) sau (5Ê1), dar le înl bează
pe amnd uă: (3Ê1) se bţine din (6Ê1) penru è 1 (absenţa m eiei), iar (5Ê1) se bţine
din (6Ê1) penru 0 (absenţa r aţiei)Ê Ese ineresan de remarca că dinea în care se
c mpun m eia , è şi r aţia p , ese arbirară (vezi fiura 157):
( , è p , )( ) , è Ú (1 Ë ) è
Ú (1 Ë ) (1 Ë è ) @ (è Ë @ 1 Ë è ) @
(1 m) , m ( Z ) p , , è (Z )Ê C nsemnăm ceva pr -prieăţi imediae ale
similiudinil r:
O similiudine , m c incide cu ransf rmarea idenică dacă şi numai dacă m 1Ê
O similiudine diferiă de ransf rmarea idenică admie un sinur punc fix:
cenrulÊ
Vimiliudinea , m amplifică disanţele prin m :
( A) ( ) m A Ê
Penru , m are l c f rmula: ( ) Ë ( ) @ ( Ë ), deci
( A) ( )
ar 2 è Ê
A
Imainea prin similiudinea a unui semen, semidreapă, dreapă, cerc ese:
semen, semidreapă, dreapă, cercÊ
Prin c mpunerea similiudinil r de acelaşi cenru se bţine similiudine de acelaşi
cenru: , n , m , m n (C resp ndenţa de la numere c mplexe la similiudini de un anumi cenru
face să c respundă înmulţirii numerel r c mpunerea ransf rmăril r şi feră asfel inerpreare
e merică peraţiei de înmulţire prin c; inerprearea ese independenă de diarama ArandÊ)
}m , , : ( ), ( ); ( Z ) , , Z , adică Rimii dineaR eaza
Rima ein e
& miede eedşi d
, @ ( d ) eaeReaeRenRieReeRnd
in , m Ê n
iien a ma dedieţiiezi ieaeidşi d
aemRa
ar @Ê
e@nR aţia f rmală se realizează cu aju rul pr prieăţii 6Ê4; c nsidernd puncele
, pe d şi imainile l r
,
pe
v m c nsaa:

A
ar( A
ar( A ar(
A
) ar( A) ar 2 è ar m 2 è ecÊ
A
& (de deerminare a similiudinii)Ê en ien e , ,
,
e
Ra iRa şi

şinRn iniaeexiR RinRimii dineaR en
( )
şi ( )
Ra anRaţieY, aşa înc Y ( )
, Y ( )
Ê
emnR aţiamaÊ Enunţul cere exisenţa şi uniciaea unui cuplu ( , m), asfel
înc: A
m A (1 m ) ,
m (1 m) Ê Vcăznd acese ealiăţi (sau f l sind
A

pr prieaea 6Ê4) bţinem m Ê Evenualiaea m 1 ecivalează cu A

A
A

Ë şi c nduce la ranslaţia Y , unde
Ë Ê Penru @ 1 exisă şi da

Ë

Ë

de: Ê
(1 Ë @)( Ë ) ( Ë
) Ë ( Ë
)
emnR aţia
Rin e iÊ Fie , m
similiudinea cu pr prie-
ăţile enunţae şi să
presupunem m è Ê
În baza pr prieăţii 6Ê3
ese necesar să aibă l c
è A
A Ê Cenrul
$% $% al similiudi-nii căuae
va saisface deci

è , ealiae ce îl plasează pe un cerc Ap l ni s în rap r cu
Ê Vă
admiem că exisă c mun drepel r ( ) şi (
); alend pe acese drepe sen-suri de

la A spre , respeciv, de la A
la
idenificăm un uni ? al direcţiil r p ziive ale
drepel r ( ) şi (
)Ê C nf rm e remei precedene rebuie să aibă l c

V ë
¼ Ê C nsaăm acum uş r că
Ê Deducem că ese şi pe arcul de cerc ë
exisă un punc unic siua pe AA

şi ; lund ap i m ; ) bţinem
( A, A
similiudine , m ce saisface, eviden, ( )

Ê V m dem nsra că ese
similiudinea căuaă, arănd că are l c ( )
Ê Înr-adevăr, are l c ~
,
de a-rece: A A
è A A
·
şi A ·
A ·
A ·
A Ê Din aceasă
asemănare deducem
A A
è şi
·

·A
·
A ·
A
A·

·A A
ecÊ Dacă ( ) (
) nu am fi puu
c nsidera în deerminarea lui şi în dem nsraţia e remeiÊ Penru aces caz, dacă
inersecţia (
) I (
) ese nevidă, n ăm prin aces punc; cu e rema fundamenală

a asemănării rezulă imedia că m eia , è c n-siuie similiudinea căuaăÊ Dacă are
l c în m d suplimenar şi ( AA
) P(
), aunci

ese paralel ram şi ranslaţia Y
ce saisface Y ( A) A
saisface şi Y ( )
Ê
& mneeaRimii dini , n , m eR e:
Ë anRaţie Y (n 1)( ), da m n 1;
ËRimii dine , m n (1 mn) n(1 m) (1 n) , daae @ n 1Ê
emnR aţia se realizează imedia prin f rmula 6Ê1Ê Calea sineică cere inerpreări
e merice inc m deÊ

|||!&|
Fie un cerc c ineri r cercului şi |familia cercuril r anene cercuril r c şi Ê
a) Vă se deermine l cul e meric L al puncel r de c nac a ce d uă cercuri din |b)
?umim '| al perecii (c , ) aplicaţie Ȝ: u || asfel înc, penru rice n,
cercurile Ȝ(n), Ȝ(n+1) sun anene şi Ȝ(n+2) Ȝ(n)Ê Vă se arae că, dacă exisă un lanţ
Veiner Ȝ peri dic de peri adă principală p, penru care linia frnă deerminaă de
cercurile unei peri ade să înc nj are de m ri cercul c , rice al lanţ Veiner al perecii
(c , )ese caraceriza de aceleaşi numere naurale p, mÊ

!."$!$ + ! $¦
Fie un punc şi un număr real nenul ; se numeşe ineRinedeşi ee
ransf rmare , a mulţimii 5®2 în ea însăşi, cu pr prieaea că as ciază unui
punc puncul
defini prin c ndiţiile:
1)| puncele , şi
sun c liniare;
2)| are l c Z Z
Ê
Araem aenţia că, la definirea inversiunii, ese necesară eizaeani ţiide
mRanimi; în acualul cadru de ex-punere, aceasă precizare ese realizaă prin
diarama Arand ce permie idenificarea puncel r prin numere c mplexeÊ Mai
rebuie bserva că semidrepele (Z şi (Z
c incid dacă O 0 şi sun în prelunire dacă
| 0Ê
& en ineRineadeşi eendiţia
( ) eR e
e
iaen
(3) Z
Z Ê
emnR aţieÊ Inerpreăm c ndiţia (1) prin exisenţa (penru un fixa) a unui
număr real , asfel înc:
(4)
Ë ( Ë )Ê
Aceasă c ndiţie exprimă Z
Z şi îndeplinirea c ndi-ţiei (2) revine asfel la

Z 2 , adică: 2 2
Ê Înl cuind în (4) aceasă
Z Z ( Ë )( Ë )
val are se bţine (3)Ê Prin definiţia daă, ese eviden că ineRineaeR e anRmae
in i ( )
(
) , deci ese ransf rmarea idenică a mulţimii

5® 2 Ê Mai deducem de aici că se admie pe sine ca ransf rmare inversă, deci eR e
bijeţieÊ Examinăm pr blema exisenţei puncel r fixe Z penru inversiune , Ê Ese
2
uş r de văzu că are l c ( ) dacă şi numai dacă Z 2 Z Ê Deci:
dacă | 0, inversiunea , nu admie punce fixe;
dacă O 0, mulţimea puncel r fixe ese un cerc de cenru şi de rază Ê Ve
f l seşe penru denumirea de eaineRinii
bReaţia1Ê Cercul permie deerminarea inversiunii de puere p ziivăÊ Pe fiura 160, unde
( A) şi ( A
) sun anene în A, respeciv, A

la cercul şi 6 ( ) I ( AA
), se c nsaă uş r
A 2 Ê Cercul permie deci c nsrucţia e merică a puncului Z
ce c respunde în
inversiunea lui Z:
dacă Z ese exeri r lui (de exemplu Z ) se duc anene
ZA , ZA
şi Z
6 Z I I AA
;
dacă Z ese ineri r lui (de exemplu ), se rasează
perpendiculara în pe ( ) pnă aie în A sau A
Ê Yanena în A sau
A
la aie ( ) în Z
( Z )Ê M daliaea de definire a inversiunil r (de
puere p ziivă) prin inermediul unui cerc are avanajul de a fi mai
e merică; aleerea uniăţii de măsură nu mai $% afecează p ziţia puncului
Z
( Z )Ê De alfel, în lieraura maemaică din numer ase limbi de circula-ţie se uilizează şi denumiri ce
s-ar raduce prin Rime iiaţdeneÊ O in-versiune , de puere neaivă p ae fi priviă drep
c mpunere (în rdine arbirară) a inversiunii de puere p ziivă , cu simeria faţă de puncul Ê Iaă de
ce puem caraceriza şi inversiunile de puere neaivă prinr-un cerc ® : ( ) 2 Ë 2 ce îl v m
numi, ca şi în cazul | 0, eaineRiniiIÊ
& en dea de eeinmţimea d 5® 2 Rea eRnde
in ineRinede
emnR aţia se realizează imedia prin c nsiderene e me-rice, dar se p ae baza şi
pe f rmula (3): arbirar pe d 5® 2 ese de f rma m, unde ese număr real
1 1
nenul şi pu-em presupune m 1; ( ) m ese punc eneric pe
m
5® 2 , qÊeÊdÊ
& anineRinea , n e , eeRndn e
,
şi
, , nRn iniaea ni:
a)| in
iieAşi
A
Rn aRemenea;
b)| n ee , ,
, Rn niie;

A
c)| aeeai a ea A
;
A

d)| rienările riuniuril r A şi
sun puseÊ
A

A
emnR aţieÊ Din

, urmează: ; avnd în vedere şi

A

V V

urmează imedia c ncluzia a)Ê F l sind puerea puncului faţă de
cercul prin A, , A
sau caracerizare prin uniuri a
inscripibiliăţii deducem b)Ê Din a) urmează:
A
A A
, deci:

(
)

Ê Dacă O 0,

riuniurile A cu A
şi A
cu A
sun la fel
rienae, dar
şi

sun invers $% rienaeÊ Dacă | 0,
v m c mpune inversiunea cu simerie faţă de p lul , ransf rmare ce nu scimbă
rienările riuniuril rÊ Penru aces punc d) al e remei se puea uiliza (3) şi
c ndiţiile sau din pararaful 4Ê
bReaţia2Ê F rmula (5) ese c recă şi cnd , , sun c liniare; de-m nsraţia de mai sus nu ese
valabilă, dar se p ae înl cui cu dem nsraţii direce:
( )

sau

A A
A
A

Ê
A A A
& maineainineRinea , an eneide edennţine
eR ene ù e eeindadinaeReexdedea ien a
inmeazdşi ù n
iieaeRaRimen aedm
| 0, eRe i O 0Ê eendiaadinednţineen aei ùÊ
emnR aţiacalcula rie ese arifici asă şi re aie; pre-ferăm pe cea e mericăÊ
Fie 6 , asfel înc M şi
( )Ê Penru arbirar pe d şi
( ), din
~
~

urmează

M

, deci

ese pe cercul
ù ( , ) avnd

ca diameruÊ
$% Deci ( d ) ù 5®2 Ê
pecipr c, dacă ese pe ù şi R ( ), rezulă R ~
, deci R ,
adică R 6 Ê Puncul c nsidera ese imainea prin I a puncului R 6 , deci
(d ) ù 5®2 Ê Pe fiura 162 am indi-ca prin săeţi sensuri pe d , ù şi pe ( );
sensurile pe d şi ù 5®2 se c respund prin Ê Uniul f rma de ( ) cu ù ese
·
, unde
ese anenă la ù şi V
90 Ë V

90 Ë V
90 Ë V
V , ulimul uni fiind cel f rma de d cu ( )Ê
Y ae afirmaţiile din enunţ sun dem n-srae penru cazul | 0Ê Penru cazul
O 0, puem privi inver-siunea drep c mpunere p, unde ese inversiune de
puere neaivă, iar p ese simeria faţă de p lul al inversiuni-l r şi Ê Y ae
afirmaţiile, cu excepţia cel r referi are la un-iuri ien a e, îşi păsrează valabiliaeaÊ
Pe fiura 162 apare puncaă şi dreapa
p( ) ce ar fi dusă acum de în ùÊ Ven-sul
pe
ese invers celui ales pe d, secana (
) rămnnd aceeaşiÊ Deci, în cazul O 0,
dreapă prin aie d şi ù sub uniuri rienae suplimenareÊ
c&!"-$!#) en ne ù abi ain ù 5®2 eR edea d
eendiaeaza ( ) şinţinndimaineaA(in) an i A

diame aRin ùÊ
bReaţia3Ê Fie simericul p lului faţă de dreapad, deci 2 ; urmează imedia:
2 A A A
, deci

, ( ) , ( )Ê Aces rezula caracerizează
e meric cenrul cercului , (d )Ê
& a c eR enedeen şiazen eeina ni
, (c) eR ene ù deen şiazpaR en :

(6) şi p
c( ) c( )
dea in aie c, ù Rbn
iieaeda | 0 şiRimen aeda
O 0Ê
$%
emnR aţia va fi e merică; calea calcula rie nu prezină dificulăţi de c ncepţie,
dar ese re aieÊ Fie , puncele în care ( ) aie c şi
,
imainile aces r
punce prin Ê Pen-ru 6 c şi
( ) v m bserva, c nf rm e remei 3:
(*) ®
A

A, deci V

, deci V
A
V A

V 90 V A
De aici, urmează imedia: V

V

Ë V

90, deci
se ăseşe
pe cercul ù de diameru
Ê A f s d vediă asfel incluziunea (c) ù, ecivalenă

cu c (ù )Ê Penru dem nsrarea incluziunii inverse ese suficien să scim-băm mai
sus r lul cercuril r c şi ùÊ C ncidem (c) ùÊ Lu-crnd cu semene rienae,
1 1È A
c nsaăm:
A
şi
2 2 A A 2 c( )
1 1 A
p
A
Ê Fie
şi z anene
2 2 A c( ) 2 c( )
la ù, respeciv, cÊ F l sind ealiăţi de uniuri pr venie din riuniurile is scele

şi şi din asemănările (*) bţinem: V
90 Ë V
90 Ë
Ë V
Ë V

90Ë V Ë V

90Ë V Ë
Ë V V z Ë V V z şi a f s d vediă ealia-ea uniuril r sub care
aie ( ) cercurile c şi ùÊ C mena-riul din finalul e remei 4 jusifică scimbarea de
f rmulare ce apare în cazul O 0Ê
bReaţia4Ê Inversnd r lurile cercuril r c, ù bţinem şi ù ( ) , deci c( ) ù ( ) 2 Ê
peţinem, de aici, că puerile lui faţă de c şi ù au acelaşi semn, deci ese ineri r sau exeri r ambel r
cercuriÊ
bReaţia5Ê Cenrul al cercului ù (c) nu ese imaine prin al cenrului al lui cÊ Înr-adevăr,
ealiaea revine la c( ) 2 , ealiae imp sibilă, de arece c( ) 2 2 şi, eviden,
0Ê Fie, însă, inversiunea în rap r cu cercul c, deci de p l şi puere 2 Ê C nsiderăm puncul
Q ( ), caraceriza, eviden prin Q 2 Ê Urmează Q ( Q ) 2 2 c( )Ê
Avnd în vedere şi caracerizarea (6) a puncului D, se bţine imedia Q , deci
(R ) ( ), rezul-a asemănă r celui din bservaţia 3Ê
&ne c eR enRea deineRinea , nm aeeazi(şi
nmainaeR ea); a) c ; b) O 0 şi c eR e nai ; c) | 0 şi c aie n
n ediame aRe
( Penru curbă c cu pr prieaea (c) c ese încă răspndi, pe plan m n-dial, adjecivul desul de
ciuda: Äanaama i´ ce pare a fi f s inr dus în 1864 de căre M uardÊ)
emnR aţieÊ Fie , cenrul şi raza cercului (c)Ê Are l c c (c) dacă şi
numai dacă şi Ê Prin idenia-ea (6), p ae avea l c în urmă arele
siuaţii: A) şi B) c( )Ê În cazul A), ealiaea revine la Ë 2 ,
deci 2 , adică cercurile c şi c incid; sunem în cazul a) din enunţ (dacă O 0),
fiecare punc al cercului c ese fix penru ; dacă | 0 fiecare punc al lui c ese dus
prin în diameral pusul său, dar c ese c nserva ca mulţime de punce)Ê Penru a
explicia cazul B) fie * raza cercului Ê Aici, dacă O 0, 2 şi ealiaea c( )
devine 2 2 2 Ê Urmează Ë | | , deci exisă c mun lui şi c, iar
riuniul ese drepun-ic în , deci c ese r nal lui ; acesa ese cazul b) din
enunţÊ În fine, dacă | 0, aunci *2 şi bţinem
2 *2 2 Ê Urmează | şi din n u
Ë | | Ê Cercurile c şi sun din n u
secane, acum riuniul fiind drepunic în Ê
Viuaţia c incide cu cea prevăzuă în enunţ la cazul c)Ê
Ye rema ese c mple dem nsraăÊ
$%
& neRineanRen
iien ede eşiei
emnR aţia va fi precedaă de un c menariu referi r la afirmaţii din e remele 4 şi
5 ce v r fi f l sie aiciÊ Ac l se afir-mau ealiăţi sau suplemenariăţi de uniuri sub
care dreapă prin ăia curbă (dreapă sau cerc) şi imainea ei prin inversi-unea Ê
Aunci priveam însă dreapa ien a ( ) ca eniae fixă, neperurbaă de acţiunea
lui Ê Ese adevăra că e -rema 2 a arăa că duce puncele drepei ( ) în puncele
ei, dar ac l nu se discua şi despre aleerea unui RenR pe ( )Ê Penru a vedea ce se
înmplă cu sensul, ne v m încipui un m bil ce parcure d înr-un anume sens, de
exemplu, de la sna spre dreapa (de fap parcure independen semidrep-ele
limiae de fiindcă nu p ae Ärece´ prin )Ê Imainea
a lui prin parcure
aceeaşi dreapă (din care se exclude ) dar, penru a puea urmări c nc mien mişcarea
lui şi
, să ne încipuim că r im d în jurul lui , în sens ri n meric, cu un uni
drepÊ Un punc din plan ce se pr iecează în pe d şi în
pe
se siu-ează pe un
rafic din fiura 26 (curbele res-pecive sun iperb le ecilaere Äde ecuaţie´ x )Ê
Apare clar că, penru O 0,
se deplasează Äîn j s´, iar penru | 0 se deplasează
Äîn sus´Ê p ind înap i
pese d c nsaăm că, în primul caz, sensul pe 5® 2 s-a
scimba, în cel de-al d ilea rămnnd
acelaşiÊ C n-f rm c menariului de mai
sus, în e remele 4 şi 5 v m puea păsra
afirmaţiile referi are la ealiăţi de uniuri
f rma de secana ( ) şi cnd iim
RenRe ( ) a deenden deaţinea
ineRinii nmain $% az | 0Ê Penru
cazul O 0 rebuie să c nsiderăm pe ( ) un sens cnd ăiem curba iniţială şi sensul
pus cnd ăiem imainea acesei curbe prin Ê
$% $%
Asfel, în cadrul e remel r ciae uniurile c respunză are v r fi eae (nu

suplimenare) şi în cazul O 0Ê Asfel, amdemnR a nzia eemei7naz
a ia cnd uniul ese f rma cu dea in Fiura 28 ilusrează şi az
enea: uniul f rma de d cu e ese eal (ca sumă de uniuri eale) cu uniul
z f rma în
de d
( d ) cu e
(e)Ê

Dem nsraţia e remei pe cazul eneral s-a realiza asfel: reducnd- la cazul paricular c mena iniţial
cnd una din curbe ese dreapă prin p lÊ În enunţul şi dem nsraţia e remei 7Ê7 au apăru c nsideraţii
inuiive referi are la sensuri pe diverse curbe (drepe şi cercuri) şi, desiur, ri area dem nsraţiei ese
discuabilăÊ V m ref rmula e rema 7Ê7 ferindu-i şi un cadru mai eneral; dem nsraţia va viza însă
d menii mai puţin elemenare ale maemaicii şi va evia, în c nsecinţă, unele dealii Äenice´Ê
&z neRineaeR e anRmaenm(adiR eazn
ia
dbe)Ê

iţademnR aţieiÊ Fie d , e arce de curbă ce c nţin un punc Ê Imainile în
inversiunea , ale lui d , e, se n -ează prin d
, e ,
Ê Penru a fixa ideile

presupunem O 0Ê O semidreapă prin , f rmnd cu ( un uni suficien de mic,
aie arcele , e în m , şi arcele
, e în m
; eviden,
( m ),
( )Ê (Dacă
(m aie d sau e în mai mule punce se alee unul ec)Ê C nf rm f rmulei (5) deducem:
Ú m

m
Ê
m ( m )( )
Deducem uş r:
Ú
(7)
,
;
m , ; , m ; Ê

Yrecnd la arumene, bţinem: ar
,
;
ar , ;
ar , ; 2 è ( è 6 Z )Ê Ve c nsaă însă uş r că în ip -ezele ad pae,
, ; ese un număr real p ziiv, deci de aru-men zer şi urmează c nf rm c ndiţiil r
Ê4 sau Ê4 din 4:
(8) V

V Ê
(aceasă ealiae se puea deduce şi sineic, bazndu-se pe e rema 3)Ê
Făcnd acum să indă la zer , (m devine anena x la
d, ( devine anena la e şÊaÊmÊdÊ (Yanena
înr-un punc
la un arc de curbă e
ese p ziţia limiă a
unei secane (

cnd m
inde la
pe arcul de curbă
)Ê Prin urmare, la limiă, ealiaea
e
(8) ne furnizează
c ncluzia d riă: V x

V xÊ
&/0'"-1!$*2 n $% na a eA :
(9) A A 2 A A c s
2 2 2 2 µ µ 2 2 Ê
emnR aţieÊ Fie inversiunea de p l A şi puere A 2 Ê ? ăm prin , imainile prin
ale lui , Ê Eviden, ( ) Ê Ve c nsaă prin e rema 3 ealiaea uniuril r la fel
marcae pe fiura 168 şi se deduce: V V V Ë
Ë 2 Ë Ê (Dacă µ µ | , ese de cealală pare a lui ( ) şi
ealiaea de mai sus devine V µµ ; de arece va ineresa d ar c s · m ,

alernaiva nu scimbă c ncluziile)Ê Ye rema c sinusului în riuniul m c nduce la:
2 2 Ë 2 c s 2 Ê F l sind din n u e -rema 7Ê3 v m înl cui:
A A A 2
(10) m , , m Ê
A A A A
După aducere la numi r c mun şi înlăurarea fac rului nenul A 2 se bţine relaţia
(9)Ê Araem aenţia că, deşi am ilusra dem nsraţia cu fiură de parulaer nex,
i ezanexi ţiinaR Ri Ê Aces fap p ae rezula şi prin def rmarea fiurii
29, aducnd spre A (dinc l de dia nala )Ê C nsi-derăm că ealiaea (9) ese f are
imp rană, de arece furnizează numer ase c nsecinţe remarcabile ce le v m evidenţia
succesivÊ
c&!"-$!# na a eA aineai ţie:
A A | A A A Ê
emnR aţieÊ În rap r cu mărimea µ µ x, val area mi-nimă, respeciv maximă a
membrului I, din ealiaea (9), se b-ţine aunci cnd c s x 1, respeciv, c s x Ë1Ê Ve
bţine deci: ( A A ) 2 | A 2 2 | ( A A ) 2 Ê De aici rezulă
imedia inealiăţile din enunţÊ Prima inealiae ese srică, de arece ealiaea c s x 1 nu
p ae avea l c; a d ua inealiae se p ae ransf rma în ealiae aunci şi numai aunci
cnd 180, deci A ese parulaer inscripibilÊ Aceasă c ncluzie
inermediară ese de sebi de imp rană şi va fi ref rmulaă asfel:
c&!"-$!#"+$'&) $'& Parulaerul A ese inscripibil
dacă şi numai dacă suma pr dusel r lau-ril r puse ese eală cu pr dusul dia nalel rÊ
(11) A A A Ê
c&!"-$!# (pelaţia lui Vewar)Ê a 6 en ien Aae
eai a ea:
(12) 2 2 2 Ê
emnR aţia ce v m da aici ese desinaă, în primul rnd, să
evidenţieze pr venienţa relaţiei lui Vewar din (9)Ê Paricularizăm fi-
ura 29 lund în pe Remen Fi-ura de referinţă fiind
acum 30, în (9) se impun scimbările: şi rec în şi ;
µ
c s µ c s µA c s µ AÊ
$% µ A 2 A 2 2 , f r-mula
Înl cuind, ap i, 2 A A c s A
(9) devine: A 2 2 2 A 2 A 2 A 2 2 A 2 2 sau
A 2 ( ) A 2 ( ) A 2 2 2 Ê
Vimplificnd prin se bţine: 2 2
2 Ê F rma din enunţ se bţine din aceasa, înl cuind prin
penru a ajune la n aţii uzualeÊ Cazul 6 ( ) p ae fi bţinu din cel eneric prinr-
Ärecere la limiă´ dar, de arece nu puem jusifica aici suficien de riur s aces pr cedeu,
penru 6 ( ) v m c nsidera pe per-pendiculara în A pe ( )Ê pelaţia (12) a
f s d vediă adevăraă cnd înl cuim A prin ; subsiuim aici: 2 A 2
2 , 2
2
2 , 2 2
2 şi, după reducerea ermenil r în
2 se bţine (12) penru AÊ
bReaţia6Ê Penru a nu mai fi bliaţi să facem ip eze asupra rdinei puncel r , , se
bişnuieşe să se exprime (12) şi sub f rma:
(12z) A 2 A 2 A 2 Ê
Desiur, nu ese nici dificulae de a d vedi f rmula lui Vewar ca iden-iae cu numere c mplexe, mai
ales dacă aleem diarama Arand, asfel înc x ( ), ideniaea
fiind: ( A )( A )( ) ( A )( A )( )
( Ë )( Ë )( Ë ) ( Ë )( Ë )( Ë )Ê V m ilusra imp ranţa relaţiei lui Vewar sabilind
c nsecuiv şase c nsecinţe ale ei; de arece şi (12) ese c nsecinţă penru (9) se v r numer a, în c ninuare,
acese pr p ziţii drep c nsecinţe ale e remei 7Ê8Ê
c&!"-$!# (pelaţia medianei)Ê aeR emijRemen i en ie
n Aae:
(13) 4 A 2 2 A 2 2 A 2 2 Ê
emnR aţia se bţine prinr- simplă paricularizare
( ) în relaţia (12)Ê Penru a inerprea relaţia
bţinuă, v m preluni A pnă în , asfel $% înc A Ê Ve
bservă ime-dia că A ese paralel ram, 2 A 2
A , 2 A 2
2 2
2 A2 şi 4 2 A 2 Ê Deci (13) devine: A 2 2

A 2 2 2 A2 Ê Vcimbnd n area vrfuril r se bţine că: înr-un
paralel ram A are l c eaţiai e:
(14) A 2 2 2 A2 A 2 2 , adică suma pă-rael r lauril r ese eală cu
suma părael r dia nalel rÊ
Fapul că aceasă relaţie a lui Euler se p ae d vedi uş r prin e rema c sinusului
( 2 A 2 A 2 2 A A c s A şi
A 2 A 2 2 2 A c s(180 A) 2 2 2 c s dau prin
adunare (14), iar din (14) se bţine uş r (13) nu diminuează r lul c nsecinţei 4 în
ilusrarea imp ranţei relaţiei lui VewarÊ
c&!"-$!# (Ye rema lui Euler în parulaere)Ê aA Rn n e
abi aenanşi mRn mijaeeRemen e A , , a niae:
(15) A 2 2 2 A2 A 2 2 4 m 2 Ê
emnR aţieÊ Aplicnd de rei ri e rema medianei bţinem:
4 2 2 2 2 2 Ë 2 2 2 2 2 Ë 2 / 2
2 2 2 2 Ë 2 / 2 Ë 2 2 2 2 2 Ë A 2 2 , deci
cmai relaţia (15)Ê
iR iÊ Le nard Euler (1707 ± 1783), maemaician de riine elveţiană a f s pr fes r la Berlin
(15 ani) şi Per rad (37 ani)Ê Ese cel mai fecund maemaician, pera sa însumnd 16Ê000 painiÊ Yeia
nmee îi da rează funcţia ? Äa lui Euler´, unde ?( m) ese numărul numerel r mai mici ca m, prime cu m;
Euler a iniţia e ria resuril r de pueri şi disribuţia numerel r primeÊ În
analiză a c nribui la absraerea n ţiunii de funcţie (analiică) şi a inr dus
simb lul ( x ); a inr dus c nsana Älui Euler´
È 1 1
lim 1 K ln n
0, 5772156 şi a dedus Äf rmula lui
2 n 1
$%
Euler´ eix c s x i sin xÊ Deci, simb lul , uiliza aici penru scrierea
exp nen-ţială a numerel r c mplexe, ese în f nd ei Ê A preciza m dul de calcul al ineralel r din funcţii
p raţi nale în x şi în 2x 2 bx şi a al r numer ase inerale; a inr dus inerala dublăÊ Ese crea rul
calculului variaţi nal; a pus baze e reice ecuaţiil r diferenţiale şi cu derivae parţiale; a impulsi na
ev luţia e meriei diferenţiale sudiind e dezice de suprafeţe; ese un precurs r al p l iei enerale şi
c mbina rii; a aplica cu măiesrie maemaica în asr n mie, idr dinamică, mecanicăÊ LÊ Euler a
c nribui la ev luţia e meriei analiice sudiind c nicele şi clasificnd cubicele şi cuariceleÊ În
e meria elemenară a surprins numer ase pr prieăţi remarcabile; de exemplu, Äf rmulele lui Euler´
2 p ( p 2 ) şi a2 p ( p 2a ), n aţiile fiind cele uzuale în riuniuriÊ Menţi năm însă că Äcercul
cel r n uă punce´ ese în m d er na numi Äcerc al lui Euler´, înruc nici în pera nici în b aa
c resp ndenţă a lui Le nard Euler nu apare aceasă c nfiuraţieÊ
c&!"-$!# ndiţianeeRaşiRiien an eeneiniae
, , , , a enaeaR dineRieieniaaeameR eRaib
(14)Ê
V m prezena d uă dem nsraţii: una în c nexul aces r c nsecinţe, cealală prin
c nsideraţii asupra numerel r c mplexeÊ IÊ pelaţia (15) fiind deauna valabilă, (14) ese
ecivalenă cu 4 m 2 0, deci cu m ; c incidenţa mijl acel r dia nalel r ese
c ndiţie necesară şi suficienă ca A să fie paralel ram (nedeenera da riă
c ndiţiei de nec liniariae din ip eză)Ê
IIÊ Înr- diaramă Arand arbirară are l c, eviden, relaţia:
2
A 2 A ( A )( A ) A A ( A A )
2 2
A p ( A )Ê V m c nsaa uş r: A 2 2 2
2 2 2 2
A2 A 2 2 A A
2 2 2 2 2 2
A A 2p ( A
2 2
A ) 2 p ( A ) A 2p
2
Ú ( ) ( ) ( ) Ë ( ) Ê Ve c nsaă acum uş r că (14) ese ecivalenă
cu ; c nf rm pr blemei 6, 3, aceasă c ndiţie exprimă că A ese
paralel ramÊ
bReaţia7Ê Şirul ealiăţil r din dem nsraţia a 2-a se p ae c ninua penru a ajune la (15)
2 2
A 2, 2 , deci ( ) Ë ( ) 2( Ë ) 4 2 ecÊ
c&!"-$!# (Ye rema lunimii bisec arel r)Ê a Rn iiaee
biRe aein eiaeşiex eiaeen An in
iA a ni:
(16) A 2 A A Ë şi 2 Ë Ê
emnR aţieÊ V m pariculariza în (12z) şi, ap i, Ê P rnind de la
e rema bisec arei ineri are, v m f rma şirul de rap are eale:
A 2 A 2
(17) , deci:
A A A A A A ( A A )
2
(18) 2 Ê Presupunnd O O , deducem anal :
A 2 A 2
(17z) , deci:
A A A A A A ( A A )
(18z) 2 Ë 2 Ë Ê
Înl cuim în (12) ealiăţile (18) şi (18z); după îndepărarea fac rului se bţin
ealiăţile (16) din enunţÊ
bReaţia8Ê Cu n aţiile uzuale din riuni au l c:
a a b a a b
(19) , , , şi:
b b ba
2 b( a b )( a b ) 4b ( a )
A
(b ) 2 (2 a ) 2
(20)
A 2 b ( a b )(a b ) 4b ( b )( )

(b ) 2 (b )2
Deducerea aces r f rmule din ealiăţile de mai sus nu prezină dificulăţi; penru evenuală mem rare,
c nsiderăm (16) mai simple dec (20)Ê
c&!"-$!# (O Äanirecipr că´ a relaţiei lui Vewar)Ê mien in
iA nae
nimiea iRen eazinabeexnRiR a aeen nşiaza a , ia
eimRiR in
iiaeazapeme ian edinan
in
iieRa iRaeeaţia:
(21) b 2 2 a 2 ab
ese un cerc de cenru şi rază 2 2 Ê
emnR aţia va ilusra manieră enerală de uilizare a relaţiei lui Vewar penru a
simplifica relaţii e merice ce c nţin părae ale disanţel r unui punc la diverse ale
punceÊ Mani-era a f s f l siă încă de Ap l nius, dar, pe aunci, fără f l sirea expliciă a
relaţiei lui VewarÊ Penru a da f rmă mai simplă expresiei b 2 2 v m căua
6 ( ), asfel înc b 0Ê Ve c nsaă uş r că ese pici rul bisec a-rei
a ab
din A şi: , Ê pelaţia lui Vewar penru ( , , , ) c nduce la:
b b
2 2 2 a a Ê Înl cuind aici şi , după
b a 2 b
amplificare prin , bţinem: b 2 2 (b ) 2 Ê Avnd în
a b
2 2 b
vedere aceasă ideniae, c ndiţia (21) devine: (b ) 2
2 2 2b
b
sau:
ab
(22) (b ) 2 a A 2 (b a )Ê Căuăm un punc furnizează n uăînc (b ) a A
pe ( A ), asfel
b
ideniae e merică penru , anume: A2 2 A
A A 2 AÊ Înl cuind, aici, , şi
ba
amplifi-cnd prin bţinem:

(b ) 2 a A 2 (b $%
a (b )
a ) 2 A 2 Ê C ndiţia (22) revine asfel la:
ba
a (b ) ab
(b a ) 2 A 2 (b a )Ê În ulima ealiae înl cuim A 2 din
ba b
f rmula (20), înl cuire ce reprezină în f nd cea de-a reia aplicare a relaţiei lui Vewar din
ab (a b ) ab
dem nsraţieÊ Obţinem: (b a ) 2 (b a )
b b
ab
2 (b ), deci:
b
22b 2b 4
(23) 2 4 2 Ê
bË2 Ë2 Ë2
C ncluzia din enunţ ese acum evidenă: c ndiţia (21) se reali-zează dacă ese pe
cercul de cenru şi rază 2 p a Ê
c&!"-$!# (Yeemaadaai eme)Ê aA eR ea a e
inRi ibia ni:
A A A
(24) ,
A A
adică rap rul dia nalel r ese eal cu rap rul sumel r de lauri puse ce Äpleacă sau ajun´ în
exremiăţile dia nalel r respeciveÊ
emnR aţia p rneşe ca cea a e -remei 7Ê8: inversiunea de

p l A şi puere A 2 ransf rmă , în , Ê Ip eza
inscripibiliăţii parulae-rului A induce (prin c nsecinţa
e remei 7Ê4) c liniariaea puncel r , , Ê pelaţia lui
Vewar penru A, , , c nduce la:
$% A 2 A 2 A 2 Ê F l sind
definiţia puncel r , şi relaţia (5), aceasă ealiae devine:
2 2
È È 2 3
Ê După
A 2 A 2 A2
amplificare prin Ë3 2 2 2 relaţia devine:
A ( A A ) ( A A ); prinr- peraţie alebrică simplă
ajunem la f rma (24)Ê Amin-im că am pus aici în evidenţă şase c nsecinţe ale relaţiei
lui Vewar (numer ae de la 4 la 9); v m c ninua cu prezenarea unei c nsecinţe a e remei
7Ê8Ê
c&!"-$!# a n n a a e A n m A a,
b, , , e, , a niaeeaţia:
(25) e 2 2 (e 2 2 a 2 b 2 2 d 2 ) e 2 (a 2 d 2 )(b 2 2 )
2 (a 2 b 2 )( d 2 2 ) (a 2 b 2 2 d 2 )( a 2 2 b2 d 2 ) 0Ê
emnR aţieÊ Cu n aţiile prec nizae, relaţia(9) devine:
2 2 2 2 2 2
a b Ë 2 ab (c s c s Ë sin sin ) e Ê Înl cu-im,aici, c nf rm
2 2 2 2 2 2
e remei c sinusului, 22b c s 2 b Ë e , 2d c s d e şi după ampli-
ficare prin 2, ealiaea devine:
4abd sin sin 2 e2 2 2( a 2 2 b2 d 2 )
( a 2 b 2 e 2 )( 2 d 2 e 2 ), sau:
(26) 4abd sin sin e 4 e 2 ( a 2 b 2
2 d 2 2 2 ) (b 2 a 2 )( 2 d 2 )Ê V m bserva însă:
(2 ab sin ) 2 2 2
4a b (2ab c s ) 2 2
4a b 2 $%
Ú e4 2e2 ( a 2 b 2 ) a 2 b 2
2 2
a 2 b 2 e 2 şi, anal ,
(2d sin ) 2 Úe 4 2e 2 ( 2 d 2 ) ( 2 d 2 ) 2 Ê Prin ridicarea la păra a ealiăţii (26) se
bţine, deci: Ú e 4 2e 2 ( a 2 b 2 ) ( a 2 b 2 ) 2
2
Ú e 4 Ë 2e 2 ( 2 2 ) ( 2 Ë 2 ) 2 Ú e Ë e ( 2 b Ë 2 )
4 2 2 2 2 2 2
(b 2 a 2 )( 2 d 2 ) Ê
După efecuarea calculel r, ermenii în e8 şi e0 se reduc şi se p ae simplifica fac rul
4e2 ; aducerea ealiăţii sub f rma (25) necesiă d ar calcule alebrice de ruinăÊ
bReaţia9Ê În ciuda aspecului ei suficien de re i, ealiaea (25) ese eamaiRimeaţieR i
me i din an, exprimnd inerdependenţa cel r şase disanţe înre paru punce arbirare din planeÊ
Dificulaea acesei ealiăţi sc ae în evidenţă simpliaea relaţiei (12) a lui VewarÊ F rmula (25) rezulă
din exprimarea v lumului unui eraedru ABCD în funcţie de lunimile muciil r saleÊ

&%($$
Preambulul acesui capi l a evidenţia relevanţa un r ransf rmări dae prin
f rmule renumer ae aici prin
dZ e
(1) Z ' ,
ZA
unde A, d, e sun punce ale planului (ca şi Z, Z ) sau numere c mplexe cu care se
idenifică în cadrul unei diarame ArandÊ F rmula nu ese aplicabilă penru şi
nu ese imaineÊ Vunem deci f rţaţi să ndim Y : Ë { } Ë {}, caliaea
de a fi bijecivă fiind imediaăÊ Devine c nvenabil să exindem planul euclidian ¦ la un
| ( | {} |(unde ș ese penru începu d ar un simb l, idenifica şi ca
ele-men ce se adauă mulţimii numerice penru a bţine Ê )Ê Exindem asfel şi la
bijecţie Y :

, definind Y ( )

, Y ( ) Ê Penru aceasă ransf rmare
Y : , v m f l si ermenul de maieÊ
Un calcul elemenar ne asiură că:
& maiienRebia nmeemexe|
Penru a inerprea e meric m rafiile ese c nvenabil să punem în evidenţă
puncele fixe U, V, s luţiile (disince sau nu ale) ecuaţiei (2) Z 2 ( A d ) Z e 0Ê Cu
aju rul aces ra exprimăm c eficienţii: d = U + V ± A, e = UV, penru a ranscrie (1)
sub f rma:
Z Z
(3) Z ' , sau Z ' Ê
ZA ZA
În cazul eneric U V, deducem din acesea:
(4) ( , ; Z ') ( , ; Z )Ê
)"+!"$ c3$

cPr bleme dae la Mem rialul ,,Alexandru C j caru´, p man, clasa a IX-a, 23 n iembrie
2002Ê 1Ê Fie sferele V 1(O1, p1), V 2(O2, p2) anene în YÊ Prin Y se duce secană variabilă M1M2, M1 6
V 1, M2 6 6 V2Ê Fie M3 simericul lui M1 faţă de M2Ê Vă se deermine l cul e meric al puncului M3Ê
d
eR aia
O m eie 8de cenru Y şi rap r Ȝ ransf rmă sfera V 1 în sfera V 2 , deci
puncul eneric M1 al sferei V 1 în M2Ê Avem:
Y 3 Y 2 2 3 Y 2 1Y Y 2 2 Y 2 Y 1
(2 1) Y 1 Ê În cazul eneric 2 1, M3 ese imainea lui M1 înr- m eie 8 de
cenru Y şi rap r 2 1, deci parcure sferă V 3 anenă în Y sferel r daeÊ Cazul
special 2 Ë 1 0, survine cnd V 2 ese anenă ineri r la V 1 şi are raza jumăae din a
primeiÊ În aces caz, l cul ceru se reduce la puncul YÊ Puem privi pr blema drep caz
paricular penru PCÊ24, plasarea în plan sau spaţiu fiind nerelevanăÊ
2Ê Fie ABCDA¶B¶C¶D¶ un cub cu mucia 2mÊ Fie puncele K, L, M respeciv pe drepele sup r ale
muciil r AA¶, BC, C¶D¶Ê a) Calculaţi aria riuniului KLM în cazul în care K, L, M sun mijl acele
muciil r c respunză areÊ b) Arăaţi că aria ǻKLM aine minimul său penru un sinur riuni KLMÊ
dannzeiaşi
a) Ve bservă KL = LM = MK = m 6 şi urmează 2 ¼( ) 3m 2 3Ê
p sul acesui punc în enmiabemei pare a fi de a suera că acesa ese minimul
ceruÊ Planul de ab rdare a puncului b) include reperare avanaj asă a puncel r K, L,
M în funcţie de rei necun scue, esimarea lauril r a, b, c ale riuniului KLM, calculul
ariei V a acesui riuni cu f rmulă 16 2 4ë Ë 2 , unde ë 2 2b 2 b 2 2
2 2 2 , 2 2 b 2 2 , avanaj asă de arece inervin d ar păraele lauril rÊ Ve impun
aenţiei mijl acele E, F, G ale muciil r c nsiderae şi reperarea puncel r variabile prin:
x , m , z Ê Ve va puea f l si asfel simeria pr blemei şi ese de spera că
siuaţia de minim se va reduce la relaiv c m da siuaţie alebrică x z 0Ê Calculul
efeciv
rece prin f rmulele 2 x 2 2 2 m ( x ) 6 m 2 ,
2
2
x 2 z2 x 2 2 2 z 2 z 2 x 2 20m 2 x 2 2 z 2
4 @ 2 ( x z zx) 108 @ 4 , 2 x 2 2 z 2 9m 2 ,
2
4 2 x 2 2 2 z 2 z 2 x 2 2m 2 x z 27m 4 Ê
c Fie A un punc c mun cercuril r c (C,c), (D,d) şi un număr real kÊ O dreapă
variabilă prin A reaie cercurile dae în M, ?Ê Ve cere l cul e meric al puncului P ce saisface c ndiţia
è Ê

În cazul eneric cercurile mai au în c mun un punc B
diferi de AÊ Oferim enunţului un plus de simerie ducnd şi prin
B secană c mună ce reaie c în E, F şi lund G înc
è m Ê C ncicliciăţile cuaernel r EBAM, FBA? asiură
EMêF?Ê Eliminăm din aenţie c nsana k (nee merică) punnd
$%
în evi-denţă, c nf rm Yales, GP ê EMÊ Asiurăm un plus de
simerie acesei pr p ziţii ref rmulnd- : A, B, GÊ P sun c ncicliceÊ ?u mai ese apr ape
nimic de făcu în pr blemă, l cul e meric fiind cercul 8 circumscris riuniului ABG!
pămne d ar de spus că puem alee secana ma EF înc G să nu c incidă cu A
sau BÊ Penru primul inc nvenien v m evia să luăm E pe secana c mună ABÊ Penru
inc nvenienul G = B, v m mua E în E¶ (deci şi F în F¶)Ê Dacă are l c (şi acum) G¶ = B
deducem că riuniurile BEE¶, BGG¶ sun m eice, deci cercurile l r circumscrise, c şi
anene în BÊ Deci necazul p ae surveni d ar în cazul paricular (admis de enunţ dar elimina
din aenţie ca neeneric) al cercuril r aneneÊ Zicem că aces caz paricular ese enea de
neaziRimen ae! Ab rdarea din PCÊ23Ê1) ese cea c nvenabilă acesui cazÊ
Ca pr blemă de l c e meric, PC24 ne bliă să vedem dacă P parcure înre cercul
a Ê Aici ese c m d de bserva că d uă dinre cercurile c a îl deermină pe cel de al
reilea!
cMem rialul ,,Alexandru C j caru´, p man, clasa a X-a, 23 n iembrie 2002Ê Fie ABC un
riuni ascuţiunic cu 2 b , · cenrul cercului cel r n uă punce, p raza cercului circumscris
riuniului ABCÊ Dacă · 2 · 3 · 6p, să se arae că riuniul ABC ese ecilaeralÊ a
eeRşi abieaaşi
Enunţul p sulează Rineai a edin care ni se cere să deducem eai a edb
care să cerifice că riuniul ese ecilaeralÊ Gndim că ese daă eai a eimi deci a cărei
realizare s liciă ndiţiiRimen ae
V m explicia ealiaea din ip eza pr blemei cu aju rul numerel r c mplexeÊ Ese
c nvenabilă diaramă Arand cu riinea O în cenrul cercului ABCÊ În aces caz, penru
cenrul de reuae G, r cenrul H şi cenrul ȍ al cercului Euler au l c ideniăţile
z A z z 3 z z 2 z Ê Deducem:
2 · 2 · 3 · z z Ë 2 z 2 z z Ë 2 z
3 z z 2 z z z A z z A 2 z z z z
3 z z z z z z A z z A 2 ( z z
z z ) 3 z z z z 6 p A 2 3 Ê
Acum ealiaea daă implică 2 3 6 (1)Ê Şim
că, în riuniuri ascuţiunice, au l c ideniăţile:
A 2 p c s A, 2 p c s , 2 p c s , deci
2 3 2 c s 2 c s 3c s (2)Ê
Funcţia c sinus fiind c ncavă pe 0, / 2 are l c inealiaea Jensen:
c s A 2c s 3c s È A 2 3
c s , adică
6 6 6 6
È A
c s A 2c s 3c s 6c s 6c s 3Ê
3 3 3
Asfel, (2) devine 2 3 6 (3) iar realizarea ealiăţii necesiă şi
ealiaea A = C; în c ndiţiile pr blemei aceasa impune A = B = C (4), deci că
riuniul ABC ese ecilaeralÊ Dar, c nf rm (2), în (3) rebuie să avem ealiae, deci
(4)!
c Privind e meria euclidiană plană din perspeciva pr ra-mei de la Erlanen, care ese
rupul său srucural?

păspunsul la aceasă înrebare nu ese univ cÊ Gndind e meria euclidiană
bazaă pe sisemul axi maic al lui Hilber, ransf rmările rebuie să c nserve
c liniariaea, relaţia de a fi înre şi c nruenţele (de semene şi de uniuri)Ê Aces
dezidera îl îndeplineşe rupul similiudinil r planuluiÊ
Apreciem că s-a bău mai mulă m nedă dec rebuia pe un sisem axi maic
Birk ff în care apare n ţiunea primară de disanţă; c nservarea aceseia ne bliă să ne
resrnem la rupul iz meriil rÊ
pelaiv frecvena apelare la rienări (de riuniuri, a sensuril r pe cercuri ec)
îndeamnă la resricţia suplimenară la rupul iz meriil r direceÊ
Fiurile uzuale ale e meriei sun drepele şi cercurileÊ Prin recerea de la planul
euclidian ¦ la cel al lui Möbius, ¦ , bineme-riă aenţia n asră şi inversiunile; acesea
es mpează diferenţierile înre drepe şi cercuri dar c nservă reuniunea aces r fiuriÊ Inversiu-
nile şi similiudinile enerează rupul numi analamaic, ce p ae fi c nsidera drep rup
srucural al e meriei euclidieneÊ
c Fie un cerc c ineri r cercului şi |familia cercuril r an-ene cercuril r c şi Ê a)

Vă se deermine l cul e meric L al puncel r de c nac a ce d uă cercuri din |b) ?umim '|
al perecii (c , ) aplicaţie Ȝ: u || asfel înc, penru rice n, cercurile Ȝ(n), Ȝ(n+1) sun anene
şi Ȝ(n+2) Ȝ(n)Ê Vă se arae că, dacă exisă un lanţ Veiner Ȝ peri dic de peri adă principală p, penru care
linia frnă deerminaă de cercurile unei peri ade să înc nj are de m ri cercul c , rice al lanţ Veiner al
perecii (c , )ese caraceriza de aceleaşi numere naurale p, mÊ
Exisă un caz paricular în care ambele punce ale pr blemei se rez lvă imedia: cnd
cercurile dae au acelaşi cenru, CÊ Fie c, d razele aces r cercuriÊ Meriă aenţie azamediem =
(c +d)/2 şi Remidieenţa s = (d ±c)/2Ê Un cerc Y din |se va caraceriza prin plasarea cenrului
său Y pe un cerc medi (C, m) şi prin raza sa, eală cu sÊ Aces cerc va fi anen aluia Y
(Y¶, s) din familie dacă YY¶ = 2s; puncul l r de c nac va fi mijl cul M al lui (YY¶) şi va avea
l c CM2 = m2 ± s2 = cd , deci M va parcure un cerc (C, cd )Ê Penru un lanţ Veiner Ȝ,
n nd prin Yn cenrul cercului Ȝ(n), uniul riena V Yn Yn 1 va avea măsură c nsană 2u,
unde ssinu = mÊ Aces lanţ Ȝ va fi caraceriza de perecea (p, m) dacă are l c pu = mʌ,
ealiae independenă de aleerea efecivă a cercuril r din lanţÊ (Un lanţ arbirar Ȝ¶ se bţine
din Ȝ prinr- r aţie de cenru C sau simerie faţă de dreapă prin C)Ê
Cazul paricular analiza "' .!'În cazul eneric v m puea deermina
inversiune care să ransf rme cercurile dae c în cercuri c ncenrice c * Ê P lul P
al inversiunii va rebui lua pe dreapa CD; n nd a, x , c ncicliciaea cercu-ril r
ransf rmae va fi asiuraă de ealiaea x Ú x 2 Ë 2
2
x 2 Ú x 2 Ë 2 , adică
2x 2 2 2 Ë 2 2 x 22 0Ê Discri-minanul acesui rin m ese:
2 2 Ë 2 Ë 2 Ë Ë O 0 , deci exisă d uă p ziţii c nvenabile
penru p lul PÊ

Transformari Geom.D.branzei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transformari Geom.D.branzei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c

arumenul Ê Dacă 2 è cu è 6 U , r aţia p c in-cide cu

n aţia p Ê D uă r aţii de acelaşi cenru şi de arumene ,

); dacă  (2è  1) , aunci

 ) are măsura de f rma @ Ë 2 è , unde

emnR aţieÊ Fie Z 6 A , deci Ë    Ë Ë Ê Fie Y ( ) 

 Ê Dem nsrarea incluziunii inverse se realizează anal : penru

Aceasă e remă c nsiuie variană de dem nsraţie a pr -prieăţil r 1Ê4, 2Ê3 şi

e remei v m desc mpune: ( A) A U U A , unde ese, de exemplu, simericul

şi A sun eale, de arece au

& (de c mpunere a r aţiil r cu ranslaţii)Ê iaeain ee    şi

Fie è un număr real diferi de 0Ê Ve numeşe m eie de cenru

pr prieaea 6Ê4) bţinem m Ê Evenualiaea m 1 ecivalează cu A

); alend pe acese drepe sen-suri de

)Ê C nf rm e remei precedene rebuie să aibă l c

exisă un punc unic siua pe AA

similiudine , m ce saisface, eviden, ( )

) ese nevidă, n ăm prin aces punc; cu e rema fundamenală

)  , deci   ese ransf rmarea idenică a mulţimii

) sun anene în A, respeciv, A

emnR aţieÊ Din  

, urmează: ; avnd în vedere şi

Ê A f s d vediă asfel incluziunea  (c)  ù, ecivalenă

Asfel, în cadrul e remel r ciae uniurile c respunză are v r fi eae (nu

Ê Penru a fixa ideile

ealiaea de mai sus devine V  µµ ; de arece va ineresa d ar c s · m ,

 2  A2 şi 4 2 A 2 Ê Deci (13) devine: A 2   2

emnR aţia p rneşe ca cea a e -remei 7Ê8: inversiunea de

c Fie un cerc c ineri r cercului şi |familia cercuril r an-ene cercuril r c şi Ê a)

S-ar putea să vă placă și

); dacă (2è 1) , aunci

) are măsura de f rma @ Ë 2 è , unde

emnR aţieÊ Fie Z 6 A , deci Ë Ë Ë Ê Fie Y ( )

Ê Dem nsrarea incluziunii inverse se realizează anal : penru

e remei v m desc mpune: ( A) A U U A , unde ese, de exemplu, simericul

şi A sun eale, de arece au

& (de c mpunere a r aţiil r cu ranslaţii)Ê iaeain ee şi

) , deci ese ransf rmarea idenică a mulţimii

emnR aţieÊ Din

Ê A f s d vediă asfel incluziunea (c) ù, ecivalenă

Asfel, în cadrul e remel r ciae uniurile c respunză are v r fi eae (nu

ealiaea de mai sus devine V µµ ; de arece va ineresa d ar c s · m ,

2 A2 şi 4 2 A 2 Ê Deci (13) devine: A 2 2

emnR aţia p rneşe ca cea a e -remei 7Ê8: inversiunea de

c Fie un cerc c ineri r cercului şi |familia cercuril r an-ene cercuril r c şi Ê a)