Definirea si clasificarea I.P.

 Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind “denumirea

generica ce include Parlamentul, Administratia
prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice, alte autoritati
publice, institutii publice autonome, precum si
institutiile din subordinea acestora, indiferent de
modul lor de finantare”.
 Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind “autoritatile
unitatilor administrativ teritoriale, institutiile publice
si serviciile publice de interes local, cu personalitate
juridica, indiferent de modul de finantare al
activitatii lor”.
 I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de
regula, in mod gratuit, urmarind satisfacerea
cerintelor consumatorilor.
 I.P. sunt cadrul de derulare al:
- procesului de constituire a resurselor publice – M.F.P.,
M.M.S.S.
- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului –
M.F.P.

Clasificarea institutiilor publice:

 Dupa importanta activitatii
- Institutii ale administratiei publice centrale (Guvernul,
ministerele, autoritati administrative autonome, servicii
publice deconcentrate, prefectura);
- Institutii ale administratiei publice locale (Consiliul
judetean, consiliul local, primarul, servicii publice locale).
 Dupa statutul juridic
- I.P. cu personalitate juridica;
- I.P. fara personalitate juridica.
 Dupa nivelul ierarhic
- I.P. superioare;
- I.P. subordonate
.
Ordonatorii de credite
Procesul de bugetare
Continut si caracteristici

Bugetul a fost definit ca fiind ansamblul activitatilor

privind finantele publice care cuprinde elaborarea si
executia bugetului administratiei de stat, bugetului
asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului
fondurilor speciale, stabilirea si perceperea
impozitelor, taxelor si contributiilor precum si
utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul
asigurarii, functionarii organelor puterii
judecatoresti, legislative si administartive.
Bugetul general consolidat este instrumentul in care isi
gasesc reflectarea toate resursele financiare si
cheltuielile publice.
Bugetul general consolidat cuprinde in present in
Romania 4 categorii de bugete:
 bugetul statului = administratiei centrale de stat ;

 bugetul asigurarilor de stat ;

 bugetul fondurilor speciale ;

 bugetul local.

Consolidarea bugetului general semnifica operatia de

eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele
bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si
a cheltuielilor.
Fluxurile economice dintre bugetul public national
si participantii la viata economico sociala a statului
respectiv sunt :

 Fluxuri intre agentii economici si celelalte

persoane care obtin venituri sau care detin in
proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul
statului pe de alta parte sub forma impozitelor,
taxelor si contributiilor ;

 Fluxuri economice intre bugetul public

national pe de o parte si institutiile publice,
persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate
alocatiile bugetare.
Scurt istoric a notiunii de buget
 anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ”

 legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929 bugetul

statului era definit ca fiind actul prin care sunt
prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si
cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;

 perioada comunista bugetul satului a reprezentat

principalul instrument al politicii macroeconomice
prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului
national ;

 dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor

publice - L 10/1991, 72/1996, 500/2002
Bugetul public national este in esenta un
document politic deoarece :
 Exprima optiunile generale rezultate in urma
votului cetatenilor in legatura cu cerintele pe care
statul trebuie sa le satisfaca acestora sub forma
serviciilor publice ;
 Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de
interese si indivizi tinand cont de marimea resurselor
financiare ale statului si caracteristicile cheltuielilor
publice
 Reflecta proportia relativa dintre dorintele
politicienilor privind satisfacerea diverselor interese
de grup si posibilitatea practica de satisfacere a
acestor interese
 Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau
grupuri de interese de a influenta politica
cheltuielilor bugetare
 Reflecta optiunea partidului aflat la putere in
ceea ce priveste satisfacerea nevoilor de interes
general
 Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite
forme de impozitare si posibilitatea de a muta povara
fiscala asupra unei parti a contribuabililor
Procedura bugetara reprezinta ansamblul
operatiunilor de intocmire si elaborare a bugetului de
stat, de dezbatere si aprobare parlamentara, de
executie a cifrelor bugetare, de incheiere a contului
general anual de executie bugetara si de control
bugetar.
Procedura bugetara cuprinde trei etape :
 Producerea resurselor financiare publice sub forma
veniturilor de natura fiscala si nefiscala
 Cererea de cheltuieli publice
 Alocarea resurselor financiare publice obtinute
Functiile bugetului de stat
 functia de repartitie ;
 functia de control.

Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :

 constituirea fondurilor bugetare ;
 distribuirea acestora.

Functia de control
 Functia de control a bilantului national public se
realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de
dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control
legislativ al parlamentului asupra bugetului.
 De asemenea se realizeaza in etapele de executie a
partilor de venituri si cheltuieli ca un control
administrativ de specialitate.
Componentele sistemul bugetar
 bugetul statului ;
 bugetul asigurarilor sociale de stat ;
 bugetul fondurilor speciale ;
 bugetul trezoreriei statului ;
 bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;
 bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial
de la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat
sau bugetul fondurilor speciale ;
 bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii ;
 bugetele fondurilor provenite din credite externe
contractate de stat sau guvern si a caror rambursare
inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
 bugetele locale.
Etapele procesului bugetar
1. Elaborarea bugetului;
2. Aprobarea bugetului;
3. Executia bugetului;
In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:
 Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate
la partea de cheltuieli a caror limita nu poate fi
depasita. Exista douaforme de angajamente:
A. Angajamentul legal – faza a procesului executiei
bugetare prezentand orice act juridic din care rezulta
sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor
publice;se prezinta sub forma scrisa si este semnat de
ordonatorul principal de credite.Valoarea lui nu o
poate depasi pe cea a angajamentului bugetar.
B. Angajamentul bugetar – orice act prin care o
autoritate competenta afecteaza fonduri publice unor
anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate.El precede angajamentul legal.
 Lichidarea cheltuielilor – faza in procesul executiei
bugetare in care se verifica existenta angajamentelor,
se determina sau se verifica realitatea sumei
datorate,se verifica conditiile de exigibilitate ale
angajamentului legal.
 Ordonantarea cheltuielii – faza in care se confirma
existenta creantelor si datoriilor si verificarea
acestora, moment in care se poate efectua plata.Se
emite ordonantarea de plata.
 Plata cheltuielilor – fazqa finala a executiei bugetare
prin care I.P. face plata efectiva a obligatiilor fata de
terti – creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt
cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria
statului (OPHT).
4. Incheierea executiei bugetare;
5. Controlul executiei bugetului;
6. Aprobarea executiei bugetului.
Principiile si regulile procesului bugetar
 Principiul universalitatii;

 Principiul publicitatii;

 Principiul unitatii;

 Principiul anualitatii;

 Principiul specializarii bugetare;

 Principiul unitatii monetare.

Structura bugetelor
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform
clasificatiei bugetare.

Clasificatia bugetara este instrumentul prin care

veniturile si cheltuielile unui buget sunt grupate intr-
o ordine obligatorie si dupa criterii unitare si precis
determinate si se utilizeaza atat in faza de elaborare
cat si de executie a bugetelor.

Veniturile – sunt structurate pe capitole si

subcapitole;

Cheltuielile – sunt structurate pe parti, capitole,

subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz.
Exemplu: cheltuieli cu salariile la o universitate
suportate din finantarea de baza –
641.57.03.09.I.10.01
641 – Cheltuieli cu salariile personalului (simbol
cont)
57.03 – cod capitol Invatamant, conform
clasificatiei functionale
09 – subcapitolul Invatamant superior, conform
clasificatiei functionale
I - titlul de cheltuieli -de personal- cf. clasificatiei
economice
10 – cod articol –cheltuieli cu salariile-conform
clasificatiei economice
01 –cod alineat-salarii de baza- conform
clasificatiei economice
Structura cheltuielilor publice

Criterii utilizate pentru clasificarea cheltuielilor

publice:

 Clasificarea administrativa: are la baza criteriul

institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile
publice:ministere, agentii guvernamentale, unitati
administrativ teritoriale; realizeaza o codificare a
ordonatorilor principali.

 Clasificatia functionala: foloseste drept criteriu

destinatia cheltuielilor adica domeniile, ramurile si
sectoarele spre care se indreapta resursele financiare
publice; le imparte pe parti, capitole,subcapitole.
 Clasificatia economica: clasifica cheltuielile dupa
natura si efectul lor; le imparte pe articole si aliniate.
A. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale si servicii, subventii, transferuri, dobanzi;
B. Cheltuieli de capital;
C.Operatiuni financiare: imprumuturi acordate,
rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane
la credite;
D. rezerve, excedent/deficit.
CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL PUBLIC
Organizarea contabilitatii in I.P.
Din 2006 I.P. au obligatia sa tina contabilitatea in
partida dubla iar noul sistem de contabilitate se
bazeaza pe contabilitatea de angajamente.
Definitie: Contabilitatea de angajamente recunoaste
efectele tranzactiilor si altor evenimente atunci cand
acestea se produc si nu pe masura ce numerarul sau
echivalentul sau este incasat sau platit.
Conntabilitatea I.P. va cuprinde :
 Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare,
care sa reflecte incasarea veniturilor siplata
cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
 Contabilitatea trezoreriei statului;
 Contabilitatea generala care sa reflecte drepturile si
obligatiile, evolutia situatiei financiare si
patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul
patrimonial;
 Contabilitatea destinata analizarii costurilor
programelor aprobate.
Se folosesc doua tipuri de conturi:
 Conturi bugetare – au rolul de a reflecta incasarea
veniturilor, plata cheltuielilor si determinarea
rezultatului executiei bugetare; sunt conturi speciale,
in afara bilantului deschise pe structura clasificatiei
bugetare;
 Conturi generale – pentru reflectarea activelor si
pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor
aferente exercitiului, indiferet daca veniturile au fost
incasate sau cheltuielile platite, pentru determinarea
rezultatului patrimonial.
Documentele
Documentele folosite se grupeaza in trei mari categorii:
 Documente justificative – sunt acte scrise intocmite
in momentul efectuarii unei operatii economice sau
financiare si au ca rol atestarea efectuarii operatiei
respective, precum si reflectarea acesteia in ctb.
 Documente contabile – reflecta prelucrarea
documentelor justificative in conturi analitice si
sintetice si in registrele de contabilitate astfel incat sa
se permita prelucrarea eficienta a datelor dar si
controlul acestora.
 Documentele de sinteza si raportare:
1. bilantul;
2. contul de rezultat patrimonial;
3. situatia fluxurilor de trezorerie;
4.situatia modificarilor in structura activelor
nete/capitalurilor,
5. anexe la situatiile financiare (politici contabile si note
explicative);
6. contul de executie bugetara.
Principii contabile
Elementele prezentate in situatiile financiare se
evalueaza in conformitate cu principiile contabile
generale:
 Principiul continuitatii activitatii;
 Principiul permanentei metodelor;
 Principiul prudentei;
 Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;
 Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si
de datorii;
 Principiul intangibilitatii;
 Principiul necompensarii;
 Principiul comparabilitatii informatiilor;
 Principiul materialitatii;
 Principiul prevalentei economicului asupra
juridicului.