PROIECT 4.

2/7/1/0/2/004/03

Contract: Studiu pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si

marjelor brute de standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 “Investitii
in exploatatii agricole” (4.2/7/1/0/2/004/03)
Rezumatul proiectului (inclusiv obiectivele)
Proiectul „Studiu privind determinarea zonelor de potential, a
zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul masurii 3.1.
“Investitii in exploatatii agricole”, contract nr. 104384/20.10.2003 este incheiat intre Ministerul Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului si un consortiu format din Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie (ICPA) - Bucuresti (coordonator) si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrara
(ICDEA).
Contractul se desfasoara in cadrul programului SAPARD care
reprezinta un concept nou de program de asistenta financiara pentru tarile candidate in vederea integrarii in
Uniunea Europeana. Prin contract, cunostiintele acumulate in cercetarea stiintifica agricola (baze de date,
metodologii) vor fi integrate la nivel teritorial (unitatea de baza : comuna) pentru determinarea zonelor de
potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1.
« Investitii in exploatatii agricole ». Aceste obiective reprezinta o necesitate obiectiva in procesul de
amplasare judicioasa a obiectivelor de investitii pe intreg teritoriul tarii, in functie de potentialul fiecarei
zone. De asemenea se preconizeaza ca studiul va permite dimensionarea optima a proiectelor din cadrul
masurii 3.1 si elaborarea simpla si unitara a analizei economico-financiare atit de potentiali beneficiari
producatori individuali cit si de asociatii si societatii cu activitati agricole si comerciale.

Obiectivele contractului sunt :

1. Stabilirea zonelor de potential pe tipuri de culturi si specii de animale si pasari in vederea aplicari
criteriilor de selectie prevazuti in fisa tehnica a masurii 3.1.
 Stabilirea criteriilor pentru fiecare zona de potential : ridicat, mediu si scazut, in functie de
caracteristiile de clima, ale solului, conditiile naturale specifice, evaluarea economica etc. ;
 Delimitarea zonelor de potential pentru productia vegetala (cultura mare, plante tehnice,
legumicultura, plantatii de vii si pomi etc.) cresterea animalelor (bovine, bubaline, suine,
ovine, caprine) si pasari (gaini, giste, rate, curcani etc.) 
 Incadrarea localitatilr rurale – comune- in cele trei zone de potential, pentru productia
vegetala, cresterea animalelor si pasarilor.
2. Delimitarea comunelor din spatiul rural in cele trei categorii de relief principale : cimpie, deal si
munte pentru stabilirea corecta a suprafetelor de teren si numarul minim de animale in vedera
aplicarii criteriilor de eligibilitate prevazuti in fisa tehnica a masurii 3.1
 Stabilirea criteriilor de delimitare pentru principalele forme de relief : cimpie, deal si munte.
Pentru zona montana se va tine cont de prevederile Hotaririi Guvernului nr. 949/2002 pentru
aprobarea criteriilor de delimitare pentru zona montana, precum si de alte criterii relevante in
individualizarea zonei montane : caracteristicile pedologice, densitatea populatiei, gradul de
dispersie al asezarilor, modul de utilizare a terenurilor, etc. ;
 Pentru unitatile administrativ – teritoriale (rurale) situate partial in zona montana
specificareasatelor componente din arealul montan1 ;
 Delimitarea zonelor pentru fiecare forma principala de elief ;
 Incadrarea localittilor rurale – comune- in cele trei forme de relief ;
 Lista localitatilor rurale din zona montana ;

1
Pe parcursul derularii contractului beneficiarul a facut solicitarea de a fi specificata forma de relief dominanta (munte, deal, teren
plan) in fiecare din satele componente comunelor situate partial in zona montana
1
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
 Harta administrativa a fiecarui judet cu zona montana, care sa contina delimitarea unitatilor
administrativ-teritoriale si conturul zonei montane.
3. Elaborarea unui caiet cuprinzind marjele brute standard unitare si a aportului de ore munca
pentru productia vegetala, cresterea animalelor si a pasarilor in vedera realizarii analizelor
economico-financiare ale proiectelor pentru masura 3.1.
 Stabilirea tehnologiilor de productie pentru productia vegetala (cultura mare, plante tehnice,
legumicultura, plantatii de vii si pomi, etc.), cresterea animalelor (bovine, bubaline, suine,
ovine, caprine) si pasarilor (gaini, giste, rate, curcani)pentru zone de potential mediu. Pentru
productia vegetala, tehnologiile se vor stabili in doua variante : culturi irigate si culturi
neirigate ;
 Determinarea valorii productiei principale si secundare ;
 Determinarea costurilor variabile ;
 Calcularea marjelor brute standard pentru productia vegetala (cultura mare, plante tehnice,
legumicultura, plantatii de vii si pomi, etc.), cresterea animalelor (bovine, bubaline, suine,
ovine, caprine) si pasarilor (gaini, giste, rate, curcani), inclusiv a aportului de ore munca ;
 Stabilirea procentuala a costurilor fixe, pe tipuri de ferme ;
 Elaborarea metodologiei de utilizare a marjelor brute standard si a aportului de ore munca
pentru stabilirea unor indicatori pentru determinarea viabilitatii economico-financiare a
proiectelor din cadrul masurii 3.1.
Pe parcursul derularii contractului rezultatele obtinute pentru cele trei obiective au fost prezentate
beneficiarului sub forma unor Rapoarte intermediare. Observatiile beneficiarului au fost insusite de
executant si sut incluse in raportul final.
Sinteza principalelor rezultate obtinute in cadrul contractului

OBIECTIV 1
Stabilirea zonelor de potential pe tipuri de culturi si specii de animale si pasari in
vederea aplicarii criteriilor de selectie prevazuti in fisa tehnica a masurii 3.1
Metodologia utilizata pentru evaluarea zonelor de potential pe tipuri de culturi se bazeaza in
principal pe « Metodologia de bonitare a terenurilor agricole » inclusa in Metodologia elaborarii studiilor
pedologice ICPA 1987. Prin aceasta metodologie se calculeaza notele de bonitare corespunzatoare
principalelor culturi agricole, pomi fructiferi, vita de vie in functie de cele mai importante conditii de mediu
(sol, clima, teren).
Pentru calculul notelor de bonitare naturale, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza
fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales numai cele mai importante,
mai usor si mai precis masurabile si anume :
o Temperatura medie anuala
o Precipitatii medii anuale
o Gleizare
o Pseudogleizare
o Salinizare sau alcalizare
o Textura in orizontul de sol de la suprafata
o Panta
o Alunecari
o Adincimea apei freatice
o Inundabilitate
o Porozitatea totala in orizontul restrictiv
o Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm
o Reactia in orizontul de sol de la suprafata
o Gradul de saturatie in baze in orizontuil de sol de la suprafata
o Volumul edafic
2
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
o Rezerva de humus in stratul 0-50 cm
o Excesul de umiditate la suprafata
Notele de bonitare calculate pornind de la o baza cartografica 1 :50.000 se calculeaza dupa acest
sistem pentru urmatoarele culturi :
o Arabil: Griu, Orz, Porumb, Mazare-fasole, Soia, Floarea soarelui, in de ulei, In de fuior, Cinepa,
Sfecla de zahar, Cartof, Orez, Tutun, Legume termofile/criofile, Lucerna, Trifoi
o Vii : Vie de vin, Vie de masa
o Livezi : Mar/Par termofil, Mar/Par criofil, Prun, Cires/Visin, Piersic/Cais, Nuc, Gutui, Migdal
o Arbusti fructiferi
o Pasuni
o Finete
Agregarea informatiilor obtinute in acest mod la nivelul comunelor se face prin calculul mediilor
notelor de bonitare pentru fiecare cultura pentru terenurile apartinind comunelor respective utilizind
tehnologia SIG (Sisteme Informatice Geografice) prin care peste harta teritoriilor ecologic omogene (scara
1 :50.000) s-a suprapus harta unitatilor teritorial-administrative (la nivelul SIRSUP-2003 : comune).
Notele de bonitare medii pe comune astfel obtinute au fost apoi corectate in functie de conditiile de
relief, panta si hipsometrie utilizind aceeasi tehnologie SIG pentru suprapunerea unor straturi cartografice
reprezentind procentul la nivel de comuna al principalelor unitati de relief (cimpie, platou, depresiune,
glacis + piemont, pat de vale, cimpie litorala, deal cu gradient mediu, deal cu gradient mare, munte cu
gradient mare, vale adincita) si al caracteristicilor pantelor (neted-umed, neted, slab ondulat, valurit, moderat
accidentat, accidentat muntos, foarte accidentat).
Intervalul 0-100 in care poate varia nota de bonitare a fost divizat in trei clase reprezentind trei zone
de potential : ridicat, mediu, scazut al comunei pentru fiecare din culturile evaluate pe baza histogramelor
( analizei de frecventa) a notelor de bonitare pentru toate comunele de pe teritoriul tarii.
Tabelul 1 prezinta intervalele notelor de bonitare pentru fiecare cultura vegetala corespunzatoare
celor trei nivele de potential :
Tabel 1. Intervalele notelor de bonitare corespunzatoare zonelor de potential scazut, mediu si ridicat
pentru principalele culturi vegetale
CULTURA POTENTIAL
SCAZUT MEDIU RIDICAT
Griu 15 - 30 31 - 50 51 - 100
Orz 15 - 30 31 - 50 51 - 100
Porumb 15 - 20 21 - 40 41 – 100
Floarea Soarelui 15 - 20 21 - 50 51 – 100
Soia 15 - 30 31 - 50 51 –100
Mazare / Fasole 15 - 20 21 - 40 41 –100
Sfecla Zahar 15 - 20 21 - 40 41 –100
Cartof 15 - 20 21 - 30 31 -100
In ulei 15 - 30 31 - 50 51 – 100
In fuior 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Cinepa 15 – 20 21 - 40 41 - 100
Orez - 31-50 51-100
Tutun mare consum 15 - 20 21-50 51-100
Lucerna 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Trifoi 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Pasuni 0 - 30 31 - 50 51 - 100
Finete 0 - 20 21 - 40 41 - 100
Legume criofile 15 - 20 21 - 40 41 –100
Legume termofile 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Vie – vin 0 - 10 11- 40 41 - 100
Vie masa 0 - 10 11 - 40 41 - 100
Piersic / Cais 15 – 20 21 - 50 51 - 100
3
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
Prun 15 - 20 21 - 40 41 -100
Cires / Visin 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Mar termofil 15 - 20 21 - 40 41 - 100
Mar criofil 15 - 20 21 - 40 41 -100
Gutui 0 - 20 21 - 40 41 -100
Migdal 0 - 20 21 - 40 41 -100
Nuc 0 - 20 21 - 40 41 -100
Arbusti fructiferi 0 - 20 21 - 40 41 -100

In cazul in care notele de bonitare sunt mai mici de 15 se considera ca respectiva cultura nu are
conditiile minime pentru a fi cultivata.
In vederea evaluarii potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor a fost utilizat
urmatorul algoritm bazat pe bazele de date existente :
o Au fost calculate histogramele (frecventa) corespunzatoare efectivele existente de animale la
nivelul comunelor raportate le suprafata agricola a comunelor (figurile 1-6). A fost evaluata de
asemenea histograma corespunzatoare Unitatilor de Vita Mare din comune raportate la suprafata
terenului agricol ;
o Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia ca pentru UVM, taurine, cabaline histogramele
sunt normal distribuite (deci nu exista comune specializate in cresterea acestor animale), pentru
suine si pasari histogramele sunt foarte asemanatoare – apropiate de distributia normala
demonstrind o usoara specializare la nivelul comunelor pentru cresterea acestor animale, iar
pentru ovine histograma este log normala demonstrind o specializare a unor comune in cresterea
ovinelor ;
o Pe baza notelor de bonitare pe culturi, a ponderii culturilor in rotatie, a suprafetei terenurilor
arabile, pasunilor si finetelor si a productiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultura s-a
evaluat productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei ;
o Utilizind coeficientii de transformare din zootehnie s-a evaluat numarul de unitati de vita mare
(UVM) sustenabil de productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei ;
o Transformarea UVM in numar de bovine, porcine, ovine, cabaline si pasari s-a facut utilizind
informatiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal.
Limitele claselor de potential pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvente
obtinuta la nivelul tarii pentru indicatorul numarului de animale raportat la suprafata agricola (tabelul 2). In
acest mod evaluarea claselor de potential include conditiile specifice Romaniei.
Tabelul 2. Limitele (Animale/ha agricol) in functie de care se evalueaza zonele de potential pentru cresterea
animalelor.

SPECIE POTENTIAL
Scazut Mediu Ridicat
Bovine 0 – 0.26 0.26 – 0.52 > 0.52
Suine 0 – 0.585 0.585 – 0.781 > 0.781
Cabaline 0 – 0.058 0.058 – 0.116 > 0.116
Ovine 0 – 0.535 0.535 – 1.606 > 1.606
Pasari 0 – 6.50 6.50 – 13.00 > 13.00

4
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
UVM
1200

1000

800

600

400

200

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Figura 1. Frecventa comunelor in functie de numarul de taurine raportat la suprafata agricola. Intervalele
corespunzatoare claselor de variatie (Animale / ha agricol) sunt : 1: 0 – 0.297 ; 2: 0.297 – 0.594 ; 3: 0.594 –
0.892 ; 4: 0.892 – 1.189 ; 5: 1.189 – 1.486 ; 6: 1.486 – 1.783 ; 7: 1.783 – 2.080 ; 8 : 2.080 – 2.378

TAURINE
1200

1000

800

600

400

200

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Figura 2. Frecventa comunelor in functie de numarul de taurine raportat la suprafata agricola. Intervalele
corespunzatoare claselor de variatie (Animale / ha agricol) sunt : 1: 0 – 0.13 ; 2: 0.13 – 0.26 ; 3: 0.26 – 0.39 ;
4: 0.39 – 0.52 ; 5: 0.52 – 0.65 ; 6: 0.65 – 0.78 ; 7: 0.78 – 0.91

5
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
CABALINE
800

700

600

500

400

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Figura 3. Frecventa comunelor in functie de numarul de cabaline raportat la suprafata agricola.

Intervalele corespunzatoare claselor de variatie (Animale / ha agricol) sunt : 1: 0 – 0.029 ; 2: 0.029 – 0.058 ;
3: 0.058 – 0.087 ; 4: 0.087 – 0.116 ; 5: 0.116 – 0.145 ; 6: 0.145 – 0.174 ; 7: 0.174 – 0.203 ; 8 : 0.203 –
0.232 ; 9 : 0.232 – 0.261 ; 10 : 0.261 – 0.290

PORCINE
1000

900
800

700

600
500

400

300

200
100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Figura 4. Frecventa comunelor in functie de numarul de porcine raportat la suprafata agricola. Intervalele
corespunzatoare claselor de variatie (Animale / ha agricol) sunt : 1: 0 – 0.195 ; 2: 0.195 – 0.390 ; 3: 0.390 –
0.585 ; 4: 0.585 – 0.781 ; 5: 0.781 – 0.976 ; 6: 0.976 – 1.171 ; 7: 1.171 – 1.366 ; 8 : 1.366 – 1.561 ; 9 : 1.561
– 1.756 ; 10 : 1.756 – 1.951

6
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
PASARI
1200

1000

800

600

400

200

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Figura 5. Frecventa comunelor in functie de numarul de pasari raportat la suprafata agricola. Intervalele
corespunzatoare claselor de variatie (Pasari / ha agricol) sunt : 1: 0 – 3.250 ; 2: 3.250 – 6.500 ; 3: 6.500 –
9.751 ; 4: 9.751 – 13.001 ; 5: 13.001 – 16.252 ; 6: 16.252 – 19.503 ; 7: 19.503 – 22.753 ; 8 : 22.753 – 26.003

OVINE
1400

1200

1000

800

600

400

200

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Figura 6. Frecventa comunelor in functie de numarul de ovine raportat la suprafata agricola. Intervalele
corespunzatoare claselor de variatie (Animale / ha agricol) sunt : 1: 0 – 0.535 ; 2: 0.535 – 1.070 ; 3: 1.070 –
1.606 ; 4: 1.606 – 2.141 ; 5: 2.141 – 2.676 ; 6: 2.676 – 3.212 ; 7: 3.212 – 3.748
Pentru delimitarea zonelor de potential pentru cultura vegetala si crestera animalelor
metodologia prezentata a fost aplicata utilizind bazele de date existente rezultind zonele de potential pentru
cultura plantelor si crestera animalelor prezentate in hartile din figurile 7 – 40.
Suprapunerea straturilor de informatii din Sistemele Informatice Geografice si metodologia de
interpretare a datelor pentru evaluarea claselor de potential a permis incadrarea localitatilor rurale –
comune – in cele trei zone de potential pentru culturile si speciile animale luate in considerare (Anexa
1.1). Localitatile sunt identificate prin nume si prin ultima varianta oficiala a codului SIRSUP furnizat de
Institutul National de Statistica (2003).

7
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 7. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura griului de toamna

Figura 8. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura orzului de toamna

8
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 9. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura porumbului

Figura 10. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura florii soarelui

9
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 11. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura soiei

Figura 12. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura mazarii si fasolei

10
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 13. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura sfeclei de zahar

Figura 14. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura cartofului

11
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 15. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura inului pentru fuior

Figura 16. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura inului pt. ulei

12
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 17. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura cinepii

Figura 18. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura orezului

13
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 19. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura tutunului pentru mare consum

Figura 20. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura lucernei

14
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 21. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura trifoiului

Figura 22. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru pasuni

15
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 23. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru finete

Figura 24. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura legumelor criofile

16
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 25. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cultura legumelor termofile

Figura 26. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru vita de vie pentru vin

17
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 27. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru vita de vie pentru struguri de masa

18
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 28 Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru piersic, cais si migdal

Figura 29. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cires si visin

19
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 30. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru prun

Figura 31. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru mar/par criofil

20
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 32. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru mar/par termofil

Figura 33. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru gutui

21
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 34. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru nuc

Figura 35. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru arbusti fructiferi

22
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 36. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cresterea taurinelor

Figura 37. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cresterea cabalinelor

23
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 38. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cresterea porcinelor

Figura 39. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cresterea ovinelor

24
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Figura 40. Zonele de potential (scazut, mediu, ridicat) pentru cresterea pasarilor

OBIECTIV 2
Delimitarea comunelor din spatiul rural in cele trei categorii de relief principale : campie, deal si
munte pentru stabilirea corecta a suprafetlor de teren si numarului minim de animale in vederea
aplicarii criteriilor de eligibilitate prevazuti in fisa tehnica a masurii 3.1.
Metodologia pentru stabilirea criteriilor de delimitare pentru principalele forme de relief: cimpie,
deal si munte se bazeaza pe interpretarea printr-un sistem expert a bazelor de date georeferentiate la nivel
national cuprinzind urmatoarele straturi de informatii:
 Forme de relief din punct de vedere geografic. Prin intersectia acestui strat cu cel reprezentind
delimitarea unitatilor administrativ – teritoriale s-a calculat pentru fiecare comuna procentul din
suprafata ocupat de formele de relief distribuite in urmatoarele clase: cimpie, platou, depresiune,
glacis+piemont, pat de vale, cimpie litorala, deal cu gradient mediu, deal cu gradient mare, munte
cu gradient mare, vale adincita, lac;
 Pante. Prin intersectia acestui strat cu cel reprezentind delimitarea unitatilor administrativ –
teritoriale s-a calculat pentru fiecare comuna procentul din suprafata ocupat de urmatoarele clase
de pante: neted (0-2%), slab ondulat (2-5%), ondulat (5-8%), valurit (8-15%), moderat accidentat
(15-30%), accidentat muntos (30-60%), foarte accidentat (>60%);
 Hipsometrie. Prin intersectia acestui strat cu cel reprezentind delimitarea unitatilor administrativ
– teritoriale s-a calculat pentru fiecare comuna procentul din suprafata ocupat de urmatoarele
clase de hipsometrie: <300 m altitudine absoluta, 300-600 m altitudine absoluta, <200 m
altitudine relativa, 200-400 m altitudine relativa, 400-600 m altitudine relativa, 600-1500 m
altitudine relativa, >1500 m altitudine relativa;

 Suprafata terenurilor in functie de clasele de favorabilitate. La nivelul unitatilor administrativ

– teritoriale suprafetele ocupate de terenurile de clasa 1, 2 si 3 (indiferent de folosinta) au fost
raportate la populatia comunei;
 Suprafata agricola si forestiera la nivelul fiecarei unitati administrativ – teritoriale;
25
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
Desemnarea procentului ocupat de principalele forme de relief (cimpie, deal si munte) pentru
fiecare comuna se bazeaza pe metodologia SOTER2 adaptata conditiilor tarii noastre3 fiind utilizate ca
straturi de informatii: formele de relief, pantele si hipsometria . Tabelul 3 prezinta sintetic modul de agregare
al informatiilor existente pentru definirea principalelor tipuri de relief. Pentru zona montana algoritmul
stabilit completeaza criteriile de delimitare a zonei montane din Hotarirea de Guvern Nr. 949/2002.
Tabel 3. Algoritmul pentru agregarea informatiilor geografice in vederea stabilirii principalelor tipuri de
relief

Forme de relief Panta Hipsometrie Tip relief

Campie Neted  Ondulat < 300 m alt. abs. CAMPIE
Platou Neted  Ondulat < 300 m alt. abs. CAMPIE
Valurit 300-600 m alt. abs. DEAL
Depresiune Neted  Ondulat < 600 m alt. abs. CAMPIE
Valurit  Moderat < 600 m alt. abs. DEAL
accidentat
Glacis+Piemont Slab ondulat  < 300 m alt. abs. CAMPIE
Ondulat
Slab ondulat  300 –600 m alt. abs. DEAL
Ondulat
Pat de vale Neted  Slab ondulat < 600 m alt. abs. CAMPIE
Deal cu gradient Valurit < 200 m alt. relativa DEAL
mediu Moderat accidentat 200-400 m alt. relativa MUNTE
Deal cu gradient Moderat accidentat  > 400 m alt. relativa MUNTE
mare Accidentat muntos
Valurit  Moderat 200–400 m alt. relativa DEAL
accidentat
Munte cu Accidentat muntos  > 1500 m alt. relativa MUNTE
gradient mare Foarte accidentat
Vale adincita Accidentat muntos variabila MUNTE

Prin utilizarea algoritmului sintetizat in Tabelul 3 s-a definit la nivelul fiecarei comune procentul din
suprafata acesteia ocupat de cele trei forme de relief (cimpie, deal, munte).
In functie de aceste procente si de unele criterii socio-economice fiecare comuna a fost incadrata in
una din urmatoarele categorii: Campie, Deal, Partial montan, Montan.
Algoritmul (de tip euristic) utilizat in acest scop este urmatorul:
 Incadrarea comunei in „CAMPIE” se face daca procentul asociat tipului de relief „Campie” conform
algoritmului din tabelul 1 este mai mare de 70%;
 Incadrarea comunei in „ZONA MONTANA” se face daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
 Procentul asociat tipului de relief „Munte” este mai mare de 70 % si procentul asociat
pentru „campie” < 7 %;
 Procentul insumat pentru „Munte” si „Deal” este mai mare de 90% si procentul
terenului cu difeente de altitudine mai mari decit 400 m este mai mare de 50%;
 Procentul asociat tipului de relief „Munte” este mai mare de 65% si procentul asociat
cimpiei este zero;

2
Batjes,H.N., van Engelen,V.W.P.,1997. Guidelines for the compilation of a 1:2.500.000 SOTER database (SOVEUR project)
Report 97/06 International Soil Reference and Information Centre, Wageningen, the Netherlands
3
Munteanu,I., Dumitru,S., 2001. Harta digitala de soluri si terenuri a Romaniei la scara 1 :1.000.000 dupa metodologia SOTER.
Lucrarile Conferintei a 16 de Stiinta Solului, Suceava, volumul 30B, pp.189-201
26
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
 Procentul asociat tipului de relief „Deal” este 100 % si suprafata terenurilor de clasa 1,
2 si 3 este mai mica de 1.1 ha/locuitor
 Procentul asociat tipului de relief „Deal” este 100 % si raportul dintre suprafata
forestiera si cea agricola este mai mare de 1,25.
 Incadrarea comunei „PARTIAL IN ZONA MONTANA” se face daca este indeplinita una din
urmatoarele conditii:
 Procentul asociat tipului de relief „Munte” este mai mare de 2 % si procentul pentru
„Campie” este mai mic de 30 %;
 Procentul insumat pentru „Munte” si „Deal” este mai mare de 75% si procentul
terenului cu difeente de altitudine mai mari decit 400 m este mai mare de 40%;
 Procentul asociat tipului de relief „Deal” este 100 % si raportul dintre suprafata
forestiera si cea agricola este cuprins in intervalul 0,75 – 1,25.
 Comunele care nu s-au incadrat in categoriile de mai sus apartin zonei de „DEAL”.
Comunele situate in Zona montana (integral sau partial) rezultate prin utilizarea acestui algoritm au fost
incadrate definitiv in aceste forme de relief dupa examinarea (pe baza hartilor administrative 1: 100.000)
dispersiei asezarilor rurale (sate) din perimetrul lor.
Incadrarea comunelor in principalele forme de relief (campie, deal, partial/integral munte) s-a facut prin
utilizarea acestei metodologii 1 prin prelucrarea informatiilor din Sistemele Informatice Geografice
existente.
Figura 41 prezinta pentru intregul teritoriu al tarii incadrarea comunelor in principalele forme de relief.
Incadrarea comunelor in cele trei zone de relief (pentru zona montana cu diferentierea partial/integral in
zona montana) este prezentata pentru fiecare judet in tabelele din Anexa 1.1 si Anexa 2.1.

Figura 41. Incadrarea localitatilor din Romania in principalele categorii de relief

Pe parcursul derularii proiectului specialistii din consortiul de executie au primit, conform termenilor
inclusi in propunerea de proiect, varianta de lucru a listei localitatilor din zona montana elaborata pe baza
sintezei informatiilor din teritoriu de catre Agentia Nationala a Zonei Montane din cadrul Ministerului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului bazata pe aplicarea criteriilor prevazuti in HG 949/2002.

27
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
Aplicarea criteriilor utilizate in proiect a condus la unele modificari in aceasta lista, varianta finala
obtinuta fiind discutata si agreata cu specialistii Agentiei Nationale a Zonei Montane. =
Anexa 2.1 prezinta tabelul cuprinzind lista comunelor aflate in zona montana. Pentru comunele aflate
partial in zona montana sunt prezentate satele din zonele montana, de deal si teren plan.
OBIECTIV 3
Metodologia de utilizare a marjelor brute standard pe activitati, pe zone geografice si comune
Marja brută standard (MBS) calculată pentru producţia vegetală şi animală în vederea utilizării lor la
nivelul exploataţiilor agricole necesită întelegerea conţinutului acesteia, modului de calcul şi utilizarea
acestei noţiuni în evaluarea activităţilor la nivelul exploataţiilor agricole

1. Metodologia de determinare a MBS unitare si a aportului de ore munca pentru activităţile din
productia vegetala si animala
1.1 Principii de bază şi metotologia de calcul a MBS
În Uniunea Europeană, ca şi în ţările candidate la integrare, printre care şi România, exploataţiile
agricole sunt numeroase şi diversificate, ele constituind o realitate complexă. Pentru a facilita analiza
unitară caracteristicilor structurale şi a rezultatelor economice, este necesară utilizarea unor noţiuni
corespunzătoare. Această noţiune o constituie marja brută standard (MBS).
Principiile şi regulile de bază pentru calcularea marjelor brute standard (MBS) sunt stipulate în Anexa
nr. 1 la Decizia Comisiei 85/377/33CEE din 07 iunie 1985, stabilind o Tipologie Comunitară pentru
exploataţiile agricole (OJ nr. L220, 17.08.1985) şi care sunt înca în vigoare. Liniile generale prezentate în
document oferă o imagine de ansamblu asupra regulilor oficiale privind calcularea MBS, şi conţin şi unele
explicaţii suplimentare.
Scopul principal al determinării MBS constă în compararea marimii acesteia pe zone geografice
realizarea unei clasificări uniforme a exploataţiilor agricole, în stabilirea dimensiunii economice şi a
orientării tehnico-economice a exploataţiilor.

1.2 Definiţie şi procedura pentru calcularea marjei brute standard (MBS)

Marja brută standard a unei activităţi agricole (culturi agricole sau specii de animale) înseamna
valoarea monetară a producţiei brute a activităţii în cauză la preţurile de livrare – loco producător, din care
se scad costurile specifice corespunzătoare MBS este unitară (pe ha, cap de animal) şi se exprimă în lei sau
euro .
Produsul brut al unei activităţii cuprinde:
- valoarea producţiei principale şi secundare, plus subvenţiile acordate de stat.
Costurile specifice sunt anumite costuri variabile care sunt direct legate de activitatea respectivă.
Marja brută standard (MBS) pentru o anume activitate este diferenţa dintre :
produsul brut a acelei activităţi (PB) şi valoarea standard a anumitor costuri specifice aferente activităţii
respective (CVS): MBS = PB-CVS
Datele folosite pentru calcularea valorii standard a producţiei totale şi a costurilor specifice
corespund unei perioade de producţie de 12 luni (fie an calendaristic, fie an de producţie agricolă). În cazul
în care perioada de producţie pentru produsele vegetale şi animale este mai mică sau mai mare de 12 luni,
aceasta trebuie transformată, pentru a reprezenta o perioadă de 12 luni.
Costurile specifice în sensul Deciziei Comisiei 85/377/EEC reprezintă unele din costurile de
producţie variabile, care pot fi alocate direct anumitor categorii de culturi sau specii de animale.
Costurile fixe de producţie, cum ar fi maşinile, clădirile (amortizarea lor), costurile cu forţa de
muncă, chirii, combustibil şi lubrifianţi, întreţinerea echipamentelor şi a maşinilor şi lucrări
contractate cu terţii, nu sunt incluse în costurile specifice pentru calcularea MBS.
Valoarea monetară a produsului brut include orice subvenţii legate direct de produs şi de zonă. Orice
subvenţii legate de unele verigi tehnologice (seminte, energie electrică, motorină, etc) se scad din costurile
specifice . TVA nu este inclusă în producţia brută şi nici în costurile specifice. Conform înţelegerii cu UE,
România calculează MBS unitară pe zone geografice: campie, deal şi munte, precum şi pentru fiecare cultură
şi specie de animale.

28
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
În proiectul de faţă MBS unitară se determină pe fiecare comună, pe baza producţiilor medii, pentru
activităţile agricole identificate în fiecare comună. Valoarea MBS unitare se calculează, atat pe zone, cât şi
pe comune la nivel de potenţial mediu şi se extrapolează la potenţial ridicat şi scăzut.

Producţiile medii la nivelul comunelor s+au stabilit în funcţie de nota de bonitare a fiecarei culturi la
nivelul comunei şi kilogramele pe punct bonitar determinate ca medie a ponderilor medii la nivel de judeţ.
Astfel:
Ponderea medie la nivel de cultură pe comună = nota de bonitare a culturii x producţia pe un punct
exprimata în kg ( mediu pe ultimii 5 ani).
Pentru nivelul minim şi maxim al producţiei medii s-a utilizat formula:
Producţia medie ± Abaterea standard a producţiei medii
 ( X  Xi)
Abaterea standard (kg/ha) = n( n  1)
X= producţia medie
Xi= producţiile medii pe cei cinci ani
n = numarul de ani

1.3. Reglementări specifice pentru produsele vegetale

În vederea calculării în mod unitar a MBS este necesară o legislaţie care să reglementeze aspectele
particularităţii ale modului de calcul a MBS şi ale elementelor acesteia.
Produsul brut include subvenţiile care sunt legate direct de produs sau de zonă.
În cazul producţiei vegetale următoarele costuri specifice trebuie scăzute din valoarea produsului brut:
- semninţe şi material săditor;
- îngrăşăminte achiziţionate;
- produse pentru protecţia culturilor;
- diferite costuri specifice, incluzând:
 apă pentru irigaţii;
 încălzire;
 uscare;
 costuri specifice de marketing (de ex. : sortare, curăţare, ambalare); si costuri de prelucrare;
 costuri specifice cu asigurările;
 alte costuri specifice.
Costurile specifice sunt determinate pe baza preţurilor de livrare către producători, exclusiv TVA.
Orice subvenţii legate de componentele acestor costuri se deduc.
Pentru precizarea costurilor următoare nu se deduc din valoarea monetară a produsului brut:
- costurile unitare cu forţa de muncă;
- costurile cu maşinile;
- costurile cu cladirile;
- costurile cu combustibilul şi lubrifianţii;
- costurile cu întreţinerea şi amortizarea maşinilor şi echipamentelor;
- costurile cu lucrările contractate (cu excepţia celor legate de reluarea unui nou ciclu, recoltarea
culturilor permanente şi uscarea recoltelor);
- costurile cu materiale pentru îmbunătăţirea calităţii solului, altele decât fertilizatorii minerali,
provenind de la ferma respectiva (de ex. îngrăşăminte biologice şi ecologice, calcar, turba, etc)
În privinţa culturilor anuale producţia realizată pentru 12 luni corespunde în general unei singure
recolte.
În privinţa unor produse horticole, producţia anuală pentru 12 luni este în general rezultatul câtorva
recolte succesive.

29
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
În ceea ce priveşte culturile permanente (pomi fructiferi, viţă de vie) trebuie luată în considerare
întreaga perioadă în care este cultivată cultura, pentru a determina producţia totală anuală medie şi costurile
specifice variabile medii corespunzătoare.

1.4 Reglementări specifice pentru produsele animale

M.B.S. pentru produsele animaliere s-a calculat pe cap şi pe unitatea de produs pentru fiecare specie
şi categorie de animale. Indicatorii de bază pentru determinarea M.B.S. respectiv producţia totală şi costurile
specifice s-au calculat tot pe cap de animal şi unitate de produs, pe specii şi categorii de animale.
La baza calculării Marjei Brute Standard pentru produsele animaliere au stat următorii indicatori
tehnici şi economici:
 Producţia medie principală (sporuri de creştere gr/zi; litri/cap/an; kg/cap/an; nr. ouă/cap/an; nr.
purcei/cap/an, etc.);
 Producţia secundară – în determinarea marjei brute pe cap de animal şi pe unitatea de produs s-a
ţinut seama de valoarea producţiei secundare: la bovine pentru carne – gunoiul de grajd; la bovine
pentru lapte – viţeii şi gunoiul de grajd, carnea din reforme; la carnea de ovine – lână; la laptele
de oaie – miei, carnea din reformare, gunoiul de grajd, etc.;
 Numărul seriilor de creştere pe an şi durata unei serii (zile); module de creştere (nr. capete);
 Produsul brut a rezultat din însumarea valorii producţiei cu subvenţiile alocate pe produs şi pe
cap de animal şi s-a preluat la valorile din buget;
 Cheltuielile variabile preluate din bugetul produsului care se deduc din valoarea produsului brut:
 costuri de înlocuire a animalelor, material biologic şi animale cumpărate pentru îngrăşare;
 costul furajelor:
 furaje concentrate (achiziţionate sau produse în fermă);
 furaje de volum (produse în fermă sau cumpărate);costuri specifice care includ:
 costuri ale serviciilor sanitar-veterinare;
 costuri pentru montă naturală şi însămânţare artificială;
 costuri cu realizarea de teste;
 costuri specifice de marketing şi costuri de prelucrare;
 costuri specifice de asigurare;
 alte costuri specifice.
Costurile specifice s-au determinat pe baza preţurilor de livrare către fermă, fără taxa pe valoarea
adăugată (TVA). Sunt deduse toate subvenţiile legate de componentele acestor costuri.
Următoarele costuri nu se vor deduce din produsul brut pe animal:
 Costuri cu forţa de muncă permanentă
 Costuri cu maşinile
 Costuri cu clădirile
 Costuri cu combustibilul şi lubrifianţi
 Costuri cu maşinile şi echipamentele de întreţinere
 Costuri pe lucrări executate de terţi
Pe baza indicatorilor menţionaţi mai sus s-a obţinut marja brută ca diferenţă dintre valoarea
produsului brut şi cheltuielile variabile, precum şi ponderea marjei brute în produsul brut.
Valoarea marjei brute s-a calculat pentru produsele animaliere pe specii, categorii de animale, zone şi
pe trei niveluri de producţie: mică, medie şi mare, pe agrozone: câmpie, deal şi munte cu asigurarea de furaje
din surse proprii sau cumpărate.
Pentru acele produse a căror perioadă de producţie sunt mai mici de 12 luni (pui pentru carne etc),
perioada se va transforma în echivalent de 12 luni. În ceea ce priveşte producţia de carne, pentru care
perioada de producţie este mai mare de 12 luni, se calculează o MBS corespunzătoare unei perioade de 12
luni.
MBS pentru produsele animaliere trebuie să se bazeze pe animalul de vârstă medie şi pe producţia
medie reprezentând ansamblul acelei grupe de vârstă.

30
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
Pe fiecare categorie de animale marja brută se determina pe cap de animal şi pe produs: lapte, carne, ouă,
etc , pe nivele de producţii medii, mari şi mici pe zone de potenţial ridicat, mediu şi scăzut. În zonele de
potenţial scăzut, practic nu se recomandă creşterea animalelor

1.5 Etape parcurse pentru determinarea MBS unitare în producţia vegetală şi animală

Marja brută standard reprezintă un concept economic de importanţă majoră şi de mare actualitate, utilizat
în analizele structurale şi tehnico+economice ale exploataţiilor agricole, atat în statele mebre ale UE cât şi în
ţările candidate la integrare.
Determinarea MBS, reprezentând normele UE, reprezintă o necesitate stringentă a sectorului
agroalimentar românesc, în vederea adoptarii acquis-ului comunitar, pentru armonizarea sistemului de
evidenţă naţională cu EUROSTAT.
Determinarea nivelurilor MBS pe zone, pe activităţi agricole, pe tipuri de exploataţii, asigură analiza şi
comparabilitatea efectivă cu ţările din UE, în privinţa compatibilităţii MBS a clasificării exploataţiilor
agricole, a dimensiunii economice şi a orientării tehnico-economice a acestora.
În calculaţiile MBS unitare s-a utilizat un mare volum de informaţii tehnice şi economice, aferente celor
peste 100 de activităţi agricole nominalizate în proiect, fiind parcurse mai multe etape şi anume: elaborarea
tehnologiilor, calcularea bugetelor şi calcularea MBS.

1.5.1.a Elaborarea tehnologiilor de producţie vegetală

Întocmirea tehnologiilor de producţie cuprind două componente principale: partea tehnică şi cea
economică, considerate şi interpretate din punct de vedere al eficienţei economice. Latura tehnică a fost
realizată împreună cu Institutele şi Staţiunile de Cercetare de profil în in vederea evidenţierii verigilor
tehnologice, a sisteme de maşini şi a consumurilor tehnologice, specifice fiecarei activităţi: semănat,
fertilizat, recoltat, etc.
În ceea ce priveşte alegerea verigilor tehnologice în derularea tehnologiei, acesta a fost cuantificat pe
baza a două elemente:
- elemente care necesită un efort economic redus, generând în schimb efecte economice
însemnate;
- elemente ce impun eforturi economice substanţiale, care însă au o contribuţie majoră în
obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unitatea de suprafaţa şi pe cap de animal.
În prima categorie am inclus: sămânţa, furaje, densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă, epoca de
executare a lucrărilor, sistemul de creştere al animalelor, nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de
vedere economic, acele exploataţii, care îşi creează sau dispun de asemenea pârghii de acţiune, obţinându-se
astfel randamentele programate.
Din cea de-a doua categorie se detaşază net mecanizarea lucrărilor, acţiunile fitosanitare şi irigaţiile.
În privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază energetică a
exploataţiilor agricole, tehnologiile utilizate în identificarea consumurilor de carburanţi, piese de schimb, ore
tractor şi utilaje agricole precum şi costurile aferente.
De asemenea, în tehnologiile de producţie întocmite s-au evidenţiat consumurile de forţa de muncă
manuală şi mecanică în vederea determinării aportului de ore muncă (AOM) pe hectar şi pe cap de animal.
Consumurile tehnologice înscrise în tehnologii (elemente fertilizante, de protecţie a plantelor şi
sănătatea animalelor, furaje, apa de irigaţii etc), au fost transpuse valoric pe baza preţurilor de achiziţie a
acestora.
În cadrul tehnologiile de producţie întocmite, desfăşurarea lucrărilor manuale şi mecanice, precum şi
a cheltuielilor aferente, au fost efectuate în mod cronologic pe luni calendaristice, producţia neterminată,
producţia anului de plan şi total an agricol.
Tehnologiile astfel determinate, au fost diferenţiate pe zone de campie, zone de deal şi zone de
munte la un nivel mediu de randament pe hectar. Pentru producţia animală producţiile producţiile au fost
întocmite pentru nivel ridicat şi mediu.

31
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

1.5.1. b Elaborarea tehnologiilor de producţie în producţia animală

Tehnologia de obţinere a unui produs animalier pentru fiecare specie, categorie de vârstă şi
sistem de creştere are la bază recomandările cercetărilor tehnice de profil ale institutelor de cercetare
cu profil animalier din reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”.
La elaborarea tehnologiilor şi stabilirea consumurilor de factori de producţie pe specii şi categorii de
animale şi nivele de producţie şi zone de favorabilitate au participat următorii cercetători cu experienţă în
domeniu de la Institute şi Staţiuni de profil.
Tehnologiile pentru produsele animaliere elaborate şi fundamentate de cercetătorii în domeniu
împreună cu cercetătorii din cadrul I.C.D.E.A. cuprind următoarele elemente:
 Nivelul producţiei medii şi respectiv a sporului mediu zilnic la efectivele destinate îngrăşării;
 Durata de creştere şi exploatare, în funcţie de specie şi produs;
 Greutatea iniţială şi respectiv cea finală a animalelor supuse îngrăşării;
 Numărul mediu de animale ce trebuie crescute şi întreţinute pentru a livra producţia marfă
destinată pieţei;
 Structura cantitativă şi calitativă a raţiilor furajere zilnice corespunzătoare fiecărei specii,
categorii de vârstă, destinaţie şi nivele de producţie pe zone de favorabilitate: câmpie, deal şi
munte;
 Necesarul de medicamente şi de material sanitar-veterinar aferent tehnologiei practicate;
 Caracteristicile tehnico-productive ale maşinilor şi instalaţiilor implicate în procesele de obţinere
a produselor animaliere cum ar fi: randamentul, energie electrică, etc;
 Necesarul de forţă de muncă aferent activităţilor procesului de producţie;
 Mărimea şi structura sortimentală a producţiei principale şi a producţiei secundare obţinute
pentru care urmează să se determine marja brută.
În determinarea principalilor indicatori economici ai tehnologiei producţiei animaliere s-a pornit de la
mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a
proceselor de producţie. Pe baza acestora, s-a cuantificat necesarul de resurse pentru nevoile generale ale
fermelor, ştiut fiind faptul că alături de sectoarele producţiei materiale sunt incluse şi alte activităţi cu
caracter de deservire care contribuie la realizarea în bune condiţii a produselor animaliere.
Determinarea cheltuielilor aferente unei tehnologii de obţinere a unui produs animalier are la bază:
alocările fizice de resurse materiale specifice pe unitatea de produs şi de producţie, lucrările manuale şi
mecanice specifice tehnologiilor de creştere şi exploatare a animalelor: preţurile la materii şi materiale;
tarifele de plată a lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi profilate pe astfel de activităţi.
Principalele cheltuieli variabile sunt: cheltuieli cu materialul biologic sau animalele cumpărate
pentru îngrăşare; cheltuieli cu furajarea animalelor; cheltuieli cu energia electrică; cheltuieli cu
medicamente şi material sanitar-veterinar; cheltuieli cu materiale şi piese pentru întreţinerea spaţiilor şi
funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor; cheltuieli cu transport tehnologic; cheltuieli de aprovizionare
pentru transportul furajelor, medicamentelor, a materialelor sanitar-veterinar şi pentru transportul
animalelor cumpărate

1. Cheltuielile cu materialul biologic din ferma proprie sau cumpărat

S-au determinat ţinând seama de greutatea iniţială pe cap de animal a tineretului introdus la îngrăşare,
mărime ce variază în funcţie de tehnologia pentru care urmează să se stabilească nivelul indicatorilor
economici; preţurile medii pe unitatea de produs; numărul de animale necesar la îngrăşat pentru a livra o
unitate de producţie şi respectiv de produs ţinând seama de pierderile ce pot apărea în procesul de producţie.
Preţul animalelor cumpărate pentru îngrăşare trebuie să ţină seama de momentul efectuării aprovizionărilor,
ştiut fiind faptul că nivelul acestora diferă de la o perioadă la alta.

2. Cheltuielile cu furajarea animalelor

32
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
S-au determinat pe baza raţiilor medii zilnice, respectiv a sortimentelor incluse în raţie; duratei de
întreţinere; preţurilor de producţie şi respectiv a costului de producţie aferent fiecărui sortiment din raţie.
Pe baza conţinutului în principii nutritivi a fiecărui sortiment de furaj consumat, s-a stabilit consumul de
principii nutritivi, respectiv de unităţi nutritive (UN), substanţă uscată (SU), proteină brută digestibilă (PB)
etc., pe fiecare unitate de producţie (cap animal) şi unitate de produs (kg carne, litru lapte, etc.).
Consumurile de unităţi nutritive şi cheltuielile pe zi furajată, pe cap şi pe unitatea de produs sunt
diferenţiate în funcţie de nivelul de producţie, de tehnologiile folosite, de durata de obţinere a produselor
animaliere, de ponderea concentratelor şi a furajelor din raţii conform listei preţurilor de materii şi materiale
utilizate pentru realizarea produselor animaliere şi de furaje pentru anul de producţie 2003/2004 (pag. 5-7).

3. Cheltuielile cu energia electrică

Cantitatea de energie electrică pe principalii consumatorii s-a determinat pe specii, categorii de vârstă
şi scop productiv. În stabilirea consumului de curent electric pe cap de animal sau unitate de produs s-a ţinut
seama de: tipul şi numărul de consumatori (moară pentru furaje, instalaţii de muls, etc.), puterea instalată a
fiecăruia; randamentul agregatelor şi respectiv numărul de ore de funcţionare. Cantitatea de energie electrică
pe consumator s-a înmulţit cu durata de funcţionare şi cu tarifele în vigoare şi a rezultat mărimea
cheltuielilor cu energia electrică.

4. Cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitar-veterinar

Tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie sanitar-veterinară în
cadrul căreia sunt incluse tratamente obligatorii şi tratamente de necesitate. În evaluarea fiecărui tratament
inclus în tehnologia sanitar-veterinară s-a ţinut seama de cantitatea de medicamente necesare, de preţul
fiecărei doze şi de frecvenţa de apariţie a diferitelor afecţiuni, adică de procentul din efectivul total care
trebuie tratat.

5. Cheltuielile cu alte materiale

Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării maşinilor şi
utilajelor, a cheltuielilor cu echipamentele de protecţie şi a cheltuielilor cu instrumentarul sanitar-veterinar.

6. Cheltuielile cu transportul tehnologic şi alte servicii

Aceste cheltuieli au rezultat din însumarea următoarelor elemente:
a. Cheltuieli pentru transport tehnologic care include cheltuielile efectuate cu manipularea şi
distribuirea furajelor;
b. Cheltuieli de aprovizionare care reprezintă cotă procentuală din cheltuielile variabile cu
principalele materii şi materiale, cum ar fi: furajele, medicamentele, animalele tinere care
urmează a fi procurate din afara fermei;

1.5.1.c. Calculul cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe cuprind: cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuieli generale, asigurări, amortizarea
fondurilor fixe.

1. Cheltuielile cu forţa de muncă

Cuprind următoarele elemente: retribuţiile, impozit pe fondul de retribuire, contribuţiile pentru
asigurări sociale, fondul de pensii, dobânzi bancare, impozite şi taxe.

2. Cheltuielile generale
Reprezintă cotă parte din cheltuielile variabile.

3. Cheltuielile cu asigurările
Reprezintă cotă procentuală din valoarea materialului biologic.

33
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
4. Cheltuielile cu amortizarea
Mărimea anuală a amortizării spaţiilor, instalaţiilor şi utilajelor direct implicate în procesul de
producţie rezultă din raportarea investiţiei specifice unitare la durata de serviciu normată. În cazul în care
durata ciclului de producţie este mai mică de un an mărimea amortizării aferente a ţinut seama de durata de
folosire, exprimată prin numărul de zile de exploatare.

1.5.2 Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli

Elaborarea bugetelor pe activităţi în producţia vegetală şi animală a avut la bază tehnologii de
producţie, preţurile inputurilor din toamna anului 2003 pentru producţia neterminată şi preţurile orientative
din 2004 pentru input-urile anului de plan. Cu toate că noua contabilitate ce va fi adoptată nu conţine bugetul
de venituri şi cheltuieli al culturii fiind îlocuit de marja brută standard şi marja brută am considerat necesar
şi calcularea BVC pe culturi, deoarece conţine în el un element de apreciere economică a culturii prin
indicatorii pe care-i calculează: cost, profit, rentabilitate, etc. Desigur că pe măsură ce elementele legate de
marja brută vor fi însuşite, se va renunţa treptat la BVC-ul culturii.
Structura bugetelor de venituri şi cheltuieli pe culturi şi specii de animale surprinde în detaliu toate
elementele referitoare la: valoarea producţiei, consumurile intermediare, costul de producţie, venitul net,
precum şi produsul brut şi subvenţiile acordate.
Valoarea producţiei este determinată pe baza producţiilor medii la hectar, a randamentelor pe cap de
animal şi a preţurilor estimate pe piaţa internă pentru producţia principală şi a valorii producţiei secundare.
Preţurile estimative ale principalelor produse agricole pentru anul 2004 sunt următoarele:

Grau 5200 lei/kg

Orz 4000 lei/kg
Porumb 4200 lei/kg
Floarea soarelui 7500 lei/kg
Soia 10000 lei/kg
Fasole uscata 15000 lei/kg
Sfeclă de zahăr 1200 lei/kg
Cartofi 7200 lei/kg
Orzoaică toamnă 3800 lei/kg
Orzoaică primăvară 4800 lei/kg
Orez 13500 lei/kg
Mazăre 6500 lei/kg
Rapiţă ulei 6900 lei/kg
In ulei 7500 lei/kg
In fibră 3000 lei/kg
Cânepă fibră 3200 lei/kg
Tutun 45000-85000 lei/kg
Lapte vacă 7500lei/l
Tineret taurin 43000 lei/kg
Taurine reformă 40000 lei/kg
Porci la îngrăşat 46500 lei/kg
Lână 15000 lei/kg
Lapte oaie 15000lei/l
Tineret ovin 30000 lei/kg
Ovine adulte 28000 lei/kg
Ouă 2100 lei/buc
Pui pentru carne 42000 lei/kg
Găini adulte reformă 35000 lei/kg

34
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
Produsul brut rezultă din însumarea valorii producţiei cu subvenţiile acordate pe produs sau la
unitatea de suprafaţă.
Cheltuielile totale comensurează valoarea inputu-rilor şi serviciilor consumate în procesul de
producţie agricolă şi cuprind: sămânţă, îngrăşăminte şi amendamente, pesticide, lucrări mecanice, irigaţii,
aprovizionare cheltuieli generale, dobânzi la credite, asigurari, amortisment şi alte cheltuieli pentru producţia
vegetală si specific , pentru producţia animală consumuri cu furaje energie electrică, medicamente şi
materiale sanitar – veterinare.
Cheltuielile totale pentru producţia principală (Ch.PP) nu includ cheltuielile ocazionate cu obţinerea
producţiei secundare.
Grupa de cheltuieli totale cuprinde doua subgrupe de cheltuieli şi anume: cheltuieli variabile şi
cheltuieli fixe
Venitul impozabil (Vi) se calculează prin scăderea cheltuielilor totale pentru producţia principală din
valoarea producţiei principale.
Venitul net (VN) rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor aferente şi a
adiţionării subvenţiilor (S) acordate de stat conform legislaţiei în vigoare.
Rata venitului impozabil (Rvi) este calculată în procente prin raportarea venitului impozabil la
cheltuielile pentru producţia principală.

Rvi(%)= (Vi/ChPP) x 100

Rata venitului net + subvenţiile se determină prin raportarea venitului net+ subvenţii la cheltuielile
pentru producţia principală.
Bugetul activităţii se finalizează prin determinarea costurilor de producţie şi a preţurilor de livrare a
produselor, calculate pe baza evoluţiei acestora şi a previziunilor pentru anul 2004.

1.5.3 Determinarea Marjei Brute Standard unitare şi a Aportului de Ore muncă pe activităţile agricole

În conformitate cu principiile de bază şi metodo9logia de calcul a MBS unitare, înscrisă în capitolul

anterior, au fost determinate nivelurile MBS unitare la activităţile prevăzute în proiect, pe zonele geografice :
câmpie, deal- munte , precum şi fiecare comună , inclusă în aceste zone.
Nivelul mediu al MBS unitare, calculat pentru fiecare activitate din cadrul zonelor geografice, a fost
extrapolat în două variante de randament: cu producţie medie ridicată şi respectiv cu producţie medie
scazută.
În cadrul fiecărei comune a fost determinat un nivel mediu al MBS unitare, calculat pe baza
producţiilor medii rezultate din nota medie de bonitare a terenului, exprimate în puncte, aplicată cu
kilogramele aferente fiecărui punct.

Exemplu pentru producţia vegetala

Pentru exemplificarea modului de calcul astfel realizat se prezintă un model de determinare a MBS
unitare pentru cultura grâului în zona de câmpie, sistem neirigat.
Principalele elemente constitutive ale modelului prezentat sunt următoarele:
- nivelul producţiei medii principale şi secundare prevăzuta: 3500 kg/ha boabe şi 1200 kg/ha
paie, date preluate din devizul tehnologic;
- valoarea producţiei principale : 18200 mii lei şi secundare 420 mii lei, a fost calculată prin
înmulţirea producţiei medii cu preţul de valorificare, fiind preluate din bugetul culturii;
- cuantumul subvenţiilor pe hectar este prelucrat din actul normativ în vigoare (ex. HG
1594/2003), fiind de 500 mii lei/t, respectiv 1750 mii lei/ha;
- determinarea nivelului produsului brut, se face prin adiţionarea valorii producţiei principale
şi secundare cu nivelul subvenţiilor şi reprezintă 20370 mii lei/ha, datele fiind prelucrate din
bugetul culturii

35
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03
- determinarea elementelor de cheltuieli variabile, secundare pentru zone de câmpie, în
conformitate cu Reglementările UE, specifice pentru cultura grâului, respectiv 6916,8 mii lei,
date preluate din tehnologia şi bugetul culturii;
- determinarea nivelului MBS unitare pentru cultura grâului, prin deducerea din valoarea
produsului brut de 20370 mii lei, a cheltuielilor variabile , specifice pentru cultura grâului , de
6916,8 mii lei rezultând o MBS unitară de 13453,2 mii lei/ha, care reprezintă 66% din
produsul brut.
Valoare MBS unitară, extrapolările nivelului randamentului de producţie ridicată (+20% faţă de
producţia medie), reprezintă 9813,16 mii lei/ha.

Stabilirea aportului de ore muncă pe hectar şi tona

Aportul de ore muncă pe hectarul cultivat cu grâu şi pe tona realizată a fost extras din tehnologia
culturii prin măsurarea orelor mecanizate de 10, 121 şi a orelor om pentru lucrări manuale , de MBS (1,444
zile om x 8 ore/zi) rezultând un aport total de 21,67 ore muncă /ha, respectiv 6,19 ore/tonă de produs.

Exemplu pentru producţia animală

Principalele elemente constitutive ale modulelor prevăzute sunt următoarele:
- producţia medie principală prevăzută 5000 l/cap
- valoarea producţiei principale : 34252 mii lei/cap din care pentru producţia principală 30000
mii lei/cap a fost calculată din bugetul produsului animalier şi a rezultat din inmulţirea
producţiei medii pe preţul de valorificare (6000 lei/l)
- nivelul subvenţiilor este preluat din HG 1594/2003 fiind de 2000 lei/cap
- produsul brut care rezultă din valoarea producţiei totale + subvenţia şi reprezintă 44252 mii
lei/cap şi se preia din bugetul produsului
- cheltuielile variabile specifice calculului MBS sunt prelevate din bugetul produsului
reprezintă 23149 mii lei /cap
- nivelul MBS pentru produsul lapte de vacă este de 21109 mii lei/cap/an şi rezultă din
diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile variabile, reprezentând 47,7%
- valoarea MBS unitară extrapolată la nivelul unei producţii ridicate +16,0% faţa de producţia
medie de 25331 mii lei/cap/an
Stabilirea aportului de ore muncă pe cap/an
Aportul de ore muncă pe cap/an pentru producţia de lapte este de 183 ore şi rezultă norma de îngrijire
şi nivelul de producţie pe cap/an.
2. Utilizarea MBS în determinarea orientării tehnico-economice şi a dimensiunii econimice a exploataţiei

Marja brută standard constituie indicatorul cel mai utilizat în analiza structurală a exploataţiilor
agricole din Uniunea Europeană. MBS este utilizată în aprecierea potenţialului tehnico-economic a culturilor
şi speciilor de animale pe ţări şi zone caracteristice; în evaluarea dimensiunii tehnico-economice a
exploataţiilor agricole şi în determinarea orientării tehnico-economice a acestora.
Aprecierea potenţialului tehnico-economic al culturilor şi speciilor de animale este poate cea mai
importantă utilizare deoarece prin metodologia de calcul creează posibilitatea aprecierii potenţialului
productiv al zonei şi respectiv al exploataţiei, prin nivelul producţiei pe hectar sau cap de animal, dar şi
aprecierea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie prin mărimea factorilor de producţie, a preţurilor
practicate şi în final a mărimii MBS ce caracterizează o exploataţie dată.
Modul de calcul al MBS, ca diferenţă dintre produsul brut şi cheltuieli variabile specifice este
considerat foarte simplu şi uşor de interpretat.
Astfel, produsul brut include valoarea producţiei principale, a producţiilor secundare şi a subvenţiilor
acordate culturii. Făcând o analiză a mărimii MBS, la anumite culturi sau producţii animaliere din UE se
constată o relativă constanţă a nivelurilor producţiilor medii şi a preţurilor şi o mare variaţie a mărimii
subvenţiilor. Aceasta ne îndreptăţeşte să afirmăm că MBS joacă un rol important în stabilirea proiectelor
Politicii Agricole Comunitare.

36
 PROIECT 4.2/7/1/0/2/004/03

Producţiexx Cheltuieli
Producţie Cheltuieli
preţ dedelivrare
preţ livrare specifice
specifice
__
Subvenţii = MBS
Subvenţii MBS

Astfel, compararea MBS pe exploataţii, zone, ţări şi ansamblul Uniunii Europene poate scoate în
evidenţă mărimea MBS şi ponderea pe care o au factorii ce influenţează, putându-se astfel interveni prin preţ
şi subvenţie.
O altă utilizare a MBS o constituie determinarea dimensiunii economice a exploataţiilor agricole:
Unitatea de determinarea dimensiunii economice definită prin Decizia 94/376/CE, era în 1980 de 1000 euro.
Î acest moment o unitate de dimensiune europeană este de 1200 euro.
Astfel, o exploataţie agricolă care are o MBS totală de 6000 euro are o dimensiune economică de
6000/1200 = 5 UDE.
Prin Decizia 1999/725/CE din 1999 au fost stabilite 10 clase de dimensiune economică.

Clasa UDE
I mai puţin de 2
II de la 2 la 4
III de la 4 la 6
IV de la 6 la 8
V de la 8 la 12
VI de la 12 la 16
VII de la 16 la 40
VIII de la 40 la 100
IX de la 100 la 250
X >250

MBS serveşte de asemenea la determinarea orientării tehnico-economice a exploataţiei agricole.

Clasificarea exploataţiilor agricole se face pe gruparea exploataţiilor agricole pe 5 clase specializate
şi anume: cultura mare; horticultură (legume şi flori); culturi perene (vie şi arbori fructiferi); erbivore şi
granivore (porci şi păsări) şi 3 clase mixte: asocierea de producţii vegetale; asocierea de producţii animale şi
asocierea de producţii vegetale şi animale.
Această grupare a exploataţiilor oferă 8 clase la care se adaugă una pentru exploataţiile
neclasificabile după cele 8 criterii enumerate.
În funcţie de clasificarea pe culturi sau specii de animale se pot distinge 17 orientări tehnico-
economice principale, 50 orientări tehnico-economice secundare şi 70 de orientări tehnico-economice la
nivel foarte aprofundat.
Orientarea tehnico-economică este dată de ponderea pe care o ocupă în MBS a exploataţiei fiecare
din grupările pe care le-am enumerat.

37