Sunteți pe pagina 1din 47

1

I I I /Ml N i l : INTRODUCTIVE IN DESENUL TEHNIC

REEDITAREA MATERIALULUI ELABORAT IN ANUL 1980, CONFORM PROGRAM II


$COLARE APROBATE DE MINISTERUL EDUCATIEI ?I iNVATAMlNTULUI
cu nr. 40514/1979 A. SCOPLJL $1 IMPORTANTA 0ESENULUI TEHNIC
Nuniim DESEN TEHNIC reprezeritarea graficS in plan a unor
icctc din spapu, prin aplicarea unor REGULI si CONVENT!! sta-
Referent!: I M I n c !n acest scop.
ing. MIHAIL TUDOSE, prof. gr. I
•cnul tehnic constituie singurul mijloc de reprezentare a unei concepfii
ing. CONSTANTIN ZENOVEI
4 und idei tehnice; in acelasi timp, el este principalul mijloc de legftturft
oncepcrea si realizarea practicS a diferitelor masini, instalapi, clfldiri
ultc lucrari ingineresti.
ill/urca oricfirui obiect, indiferent de mijloacele tehnice de care se dispune,
ilnlfl fie dupS un model, fie dupS desenul obiectului respectiv. Reali-
•i obicctelor dupS model, metodS care a fost folositS din cele mai indep&rtate
purl, cste greoaie, incomodS si de foarte multe ori imposibilS. Metoda care
<-stc aproape in exclusivitate, in toate ramurile activita^ii economice,
'tru producerea de bunuri materiale constS in executarea obiectelor dupS
11 (area lor graficS, adicS pe baza unor desene tehnice. Ca urmare a faptu-
••gulile de reprezentare in desenul tehnic au in majoritatea cazurilor
• 1 ' i i i i u t e generals si c£ se tinde spre interna^ionalizarea lor totals, se poate
mi cfl desenul tehnic a devenit un limbaj tehnic international.
I'nlitchnizarea invS^Smintului de toate gradele, inclusiv a inv5$mintului
i.il, impune invS^area unor nopuni de desen tehnic, necesare in toate
ili'iiicniile activitS|ii economice-sociale, indiferent de meseria pe care inten-
M-ii/.fl ficcarc elev sS o inve^e in continuare. Astfel^ fie c3 va urma un liceu
'mtriul (cu profil de mecanicS, electrotehnicS, constructii, Industrie usoarS
• liimic), fie c3 va urma unul agricol, silvic, economic ori sanitar, nopu-
• ii tlc»cn tehnic sJnt absolut indispensabile formfirii oricflrui om al muncii
• • mcucric.
I .'inJaia, dcsenul tehnic este strins legal de o marc partc a cclorlalte disci-
"• dc mudiu (matematicfl, fizicS, chimie), cu care se intrcpStrunde, crelnd
Redactor: i" m i i l< 111(1 li-geril i l r . i i | i l n i c - l » i ill- s p c r i ; i l n ; i i i - i ; i n - M- predau in urmAtiirii
COSTICA ANDREI • Ic llccu. DcNcnul tchnic contribuie la educarea elevilor, la do/voltm
T«hn»r«<Uctor: OTTO PARASCHIV NEC§OIU
Ortnelw: VKrrOR Wl'.GEMAN ii crctitivitfltii si a gustului pcntru frumos, a prccizici in exccutie, a
Dwenitor: ANTON ANASTASBSCU i • muncii organizate.
liiin.i ilf calc este o hirtie transparent^ si serveste fie la intocmirea desene- De exemplu: marimilc 125(1 250 X1 000), 100(1 000 x730), 73(730x 530), 53(530x 410),
dimensiunilc din paranteze fund date in milimetri.
l"i • , fie la rcali/area unor copii. Desenele intocmite pe hirtie de calc
11 mull iplii ate prin hcliogratiere. Hirtia de calc poate fi simplS sau pinzata;
- Mrtia heliograficd sau hirtia de ozalid este o hirtie opacS; ea are o fata'
> iiuirt c-u o substan^a chimica, sensibilS la luminl AceastS hirtie se foloseste la
niiiliiplicarea desenelor intocmite pe hirtie de calc cu ajutorul heliografului.
b. Creioanele sau pixurile utilizate in desen pot avea mine de diferite
.luritap, care sint utilizate in funcp'e de specificul desenului precum si de cali-
tatca sau felul hirtiei folosite. Minele se fabrics din grafit in 18 duritap, care se
impart in trei mari grupe: mine moi, de tipul B, mine obi$nuite, de tipul HB si
F si mine tari, de tipul H.
Creioanele si minele pentru pixuri au marcat pe ele simbolul duritapi prin
literele B, HB si H. La cele de tipul B si H, aceste litere sint precedate de o cifra. Fig. 1.3 Fig. 1.4
Minele de tipul B vor fi cu atit mai moi cu cit cifra care precede litera B va fi
mai mare, iar cele de tipul H vor fi cu atit mai dure cu cit cifra care precede Hirtia se fixeaza pe planseta fie cu ajutorul piunezelor, fie cu ajutorul unei
litera H va fi mai mare. benzi de lipit, fie prin lipirea marginilor pe planseta.
Ascup'rea creioanelor sau a minelor pentru pixuri se face ca in figura 1.1. f. Teul serveste pentru trasarea liniilor sau pentru sprijinirea ccherclor
In figura 1.2 se arata cum nu trebuie ascutite creioanele si minele pixurilor. cind se traseaza linii cu diferite inclinatii. Teul se confecponeaza din Icmn ilo
fag, de par sau din materiale plastice. Teul cu capul dintr-o singura bucatl 1C
numeste ten cu cap fix (fig. 1.5), iar eel cu capul din doua bucap, dintre care una
este fixa si alta mobiia, se numeste ten cu cap semifix (fig. 1.6).

Fig. 1.2
Fig- I-
c. Gumele se folosesc pentru curaprea desenelor executate in creion si Fig. 1.5 Fig. 1.6
pentru a stefge liniile ajutatoare sau liniile trasate gresit. O gumS buna nu trebuie
s3 murdareasca sau s3 scamoseze hirtia. Pentru stergerea tusului, se folosesc
lame de ras si gume dure.
d. Tusul se utilizeaza pentru trasarea anumitor desene originate sau pentru
copierea unor desene pe hirtie de calc. Tusul trebuie sa adere bine la hirtia
pentru desen, s3 fie fluid si s3 se usuce repede. Liniile trasate cu tus trebuie s3
rflmina uniforme ca grosime. Tusul trebuie pastrat bine inchis, pentru a se evita Linealul (rigla) teului trebuie s3 aiba muchiile perfect dreptc, vcrlikarca
cvaporarea lui. IScindu-se astfel:
c. Plansetele pentru desen se confectioneaza, de reguia, din lemn de esen$ • se traseaza o linie de-a lungul riglei cu un creion bine Hncu(lt i
moalc (tci, plop, eventual panel de tei), pentru a permite fixarea cu usurintl • se intoarce rigla cu fapi cealalta si se suprapunc iKcciiyi inuchic pcmc
.1 him. i .li- ilt-M-ii. Pentru a se impiedica deformarea, capetele plansetei sint linia trasatS;
i ..ulr. ( ,n. . l i n n mi lemn de esen0 tare, de reguia fag fiert, sau se incadreaza • dac8 in aceasta pozip'e suprapunerea este pi-rkviiV iimn. i nm. ln.i i - . u -
planfeta cu o rwmfl din Icmn de fag, in cazul cind ea este confecp'onata din panel dreaptfi;
i . H I M . ,i. ;n:ii:it in liKurilc 1.3 ?i 1.4. Dimensiunile plansetei sint stan- g. Echerele au forma unor triunghiuri dreptunghicc fi M confr.
.lni.li/! i l u n . p. ,| ( , l i i i u - i r > i i i n i l c hirtiei pentru desen. din Icmn dc pSr, de fag sau din materiale plastice. De rcguifl M felOMH
lipiirl tlr n IIITC: tcher avind catetele de lungirm egale si doua unghiuri de 45° (fig. • se asaza echerul cu ipotenuza pe rigla teului in pozitia ABC si sc tritfeazfl
i <»U tthtr avind catetele de lungimi neegale si unghiuri de 60° si respectiv de o linie pe cateta din stinga, A'B;
' 0 se asa/a echerul cu o catetS pe lama teului in pozipa A'B'C si se obscrvfl
Virtficarta unghiului drept al echerelor se face astfel (fig. 1.9, 1.10 si 1.11): il.ufl ipotenuza A'C se suprapune peste linia trasata pe cateta An ;i a l i c m l u i
• MC Hprijinfl echerul cu cateta AB pe rigla teului in pozrfia ABC si se tra- Se pot ivi trei situapi, ca in figurile 1.12, 1.13 sau 1.14. Unghiul ciluTuliii
NCHxfi o link pe cateta AC; me 45° numai dac3 suprapunerea se face ca in figura 1.14.
• sc roteste echerul cu 180° in pozitia A'B'G sprijinindu-1 cu aceeasj h. Rigla gradatd serveste la mfisurarea dimensiunilor pe dcscn si cute
iiiictfi AB pe rigla teului si se observS dacS in aceastS pozrfie cateta A'C se su- KiadatS in mod obi^nuit in milimetri. Se confecponeaza" din lemn sau mairrialc
prapune peste linia trasatS anterior. I'l.iMice si are, de regula", lungimi de la 20 la 50 cm. O riglS trebuie s3 aibfl purtni
Se pot ivi trei situatii, ca in figurile 1.9, 1.10 si 1.11. Unghiul echerului v.iiulata subpatS, pentru a permite masurgri cit mai exacte. Nu se recomaiul.i
(••,ic ilc ')()" numai dacS suprapunerea se face ca in figura 1.11. inflsurarea dimensiunilor pe desen cu teul sau cu echerul, chiar dac5 accsica
Verificarea unghiurilor de 45° ale echerelor se face astfel (fig. 1.12, 1.13 si •.nit gradate.
1.14): i. Florarul este o plac3 subpre de lemn sau material plastic, tSiatS cu di-
li-ritc curburi (fig. 1.15) si serveste pentru trasarea liniilor curbe diferite de arcele
~ i*.i C'
l' cere, care nu pot fi trasate cu compasul.
1.7 L-,.\ Fig- 1-8 Fig'. 1.9
j. Raportorul serveste la mSsurarea unghiurilor si se confecponeaz3 din
Icmn, metal sau materiale plastice. El are forma unui semicerc si este gradat in
unitfiti de mSsurat unghiurile (grade) (fig. 1.16).

Fig. 1.16
Fig. 1.15

k. Trusa cu compasuri contine instrumente pentru trasarea cercuriloi


(compasuri si balustri), pentru mSsurarea distan^elor (distanpere), pentru tni-
NI« !n tus (trSg3toare), prelungitoare, surubelru'ta etc. Pentru executarea dcscnc-
l . - i m tus se mai folosesc instrumente tip GRAPHOS sau ROTRINO.

2 FOLOSIREA INSTRUMENTELOR IN P I - S M M H 1 1 I I N N :

La utilizarea instrumentelor in dcscnul iclinii iivbuu- ivspi, i . n .

-la trasarea liniilor in creion, virful creiunului iri'him \.i vc \ / ' / / / i ; / , in />.•»
'>i. in, 111,1 i',- nniiliiu ii'iilin still <i (•(•//(•/•( '/.)*• w MI <nl'ti a iiiilintifi, J, (inn , • / . i / . i ./,
"' r "A C "A f?' •>it,il,i dm; in -i in r.//v s, imseazd linia;
Inniliir CM ajutorul teului sau al echerului — in creion sau in tus — Condipile fundamental pentru alcdtuirea dcsenclor tchnicc se rcalizciul
prin combinarea si utilizarea rational^ a desenului geometric, a dcscnului tic
M/flCI. proiectie si a prevederilor standardelor de stat.
Standardizarea regulilor de desen tehnic cuprindc:
- formatele desenelor tehnice;
— liniile utilizate in desenul tehnic;
- scrierea in desenul tehnic;
- dispunerea proiecjiilor;
— reprezentarea vederilor, sectiunilor si rupturilor;
tf. 1.17
- cotarea in desenul tehnic;
- scSri numerice in desenul tehnic;
— reguli de reprezentare a diferitelor organe de masini, instaladi cu.

— virful portmina al compasului trebuie sd aiba aceeasi lungime cu virful i I . . are standard de stat are un simbol.
l)c exemplu: STAS 1-76 are 'urmStoarele semnificatii:
compasului in care se afld acul', — STAS — standard de stat;
— la trasarea cu compasul a arcelor de cere cu raze man, se va urmari ca atit —1 — numSrul standardului;
— 76 — anul intrarii in vigoare a standardului (1976).
portmina, cit si acul compasului, sd fie perpendiculare pe suprafafa hirtiei.

3. INTRETINEREA INSTRUMENTELOR DE DESEN E. FORMATELE DESENELOR TEHNICE


a. Planseta pentru desen trebuie s3 aibS fefele perfect plane si muchiile
Formatul reprezintd spafiul delimitat pe coala de desen prin conturul
drepte, trebuie s5 fie permanent curatS, in care scop pentru transportul ei de
pentru decuparea copiei desenului original (a X. b ) .
acasS la scoalS (dacS acesta se impune) se poate folosi o husS din pinzS. Plan-
seta se va feri de umezealS. Formatele se noteazS simbolic cu litera A urinata" de o cifrS. Elementele
b. Instrumentele din lemn sau din materiale plastice (teu, echere, lormatului hirtiei sint indicate in figura 1.18. Intre dimensiunile a si b ale unui
rigle, florare etc.) trebuie curState dupS fiecare folosire, iar din cind in cind mu- lormat exis^ relatia b^a.^ 2, adicS dimensiunea b este egalS cu diagonala
chiile acestora trebuie s5 fie sterse cu o cirpS Jnmuiata' in alcool, pentru a se in- unui p3trat de latura a. Un format barecare An are suprafafa egalS cu juma'tate
dep&rta murd&ria provenitS de la minele de creion sau de la tus. 11 in suprafa^i formatului imediat superior (tab. 1.1).
c. Instrumentele din metal (compasuri, distantiere etc.) vor fi p&strate
cu grijS in trusele lor originale si nu in alte cutii sau penare, intrucit virfurile Chenar
acestora sint foarte fin ascutite si se deterioreazS cu usurintS.
d. Tragatoarele sau alte dispozitive de trasat in tus se sterg dupS r-t ' 1
fiecare folosire cu o cirpS umedS, atunci cind intreruperea este mai mare de •- &
douS minute.
/f/5/^7 de
tnaosariere
/"
* Fig. 1.18
D. STANDARDIZAREA IN DESENUL TEHNIC
t f /
Odatft cu dezvoltarea productiei iAdustriale moderne, a apfirut necesitatea
aplicSrii unor norme si prescript!! referitoare la proiectarea §i executarea in *>' t 71 _
conditii idcntice a unor piese de masini de utilizare generals, care sa aiba valabiii- Loct// ' penfru marcorq /
/ /
tatc pc intreg cuprinsul $rii noastre. Aceste norme si prescript tehnice se
Indicator /
numcsc standarde de stat (prescurtat STAS),
F. LINIILE UTILIZAT1- IN DliSIiNUI.
IHMKNSIUNILE FORMATELOR

Liniile care se utili/caxa la rcprc/cntarca graficd in desenul tehnic lint


Supra/Ufa Ldfimea Dimensiunile
Dimensiuni
chenarului, g fifiei de indosariere • I' iliferite tipuri si grosimi, in functie de destinapa lor si dc scaru dcNcnului.
mbol a > b a x b
rmml Cm 2 } Lmml tmmj In principiu, in desenul tehnic se folosesc doud tipuri de Hull yi unumc:
linn continue si linii discontinue.
All 841 X 1 189 1
594 X 841 0,5 Linia discontinuS poate fi: linie intreruptd, linie-punct sau linif-doud punn*.
Al
A2 120 X 594 0,25 Pentru trasarea liniilor se considers ca grosime de bazd grosimea linicl con-
0,125 5 20 x 297
297 X 420
A3
210 X 297 0,063 - tinue groase, care se noteaza1 cu litera b, iar grosimea celorlalte linii se stabileftc
A4
A5 118 A 210 0,031 In raport cu grosimea acesteia. Grosimea de baza b a liniilor variazfi Intrc 0,1 H
A6 105 x 148 0,016
|l 2 mm, in func|ie de mirimea fi complexitatca desenelor. Grosimea de mi-
nute pentru liniile sub^iri este aproximativ 6/3.
in cazul cind necesitaple impun, se pot folosi si formate mai man decit Alcgerea tipului si grosimii liniilor Sn desenul tehnic se va face conform
cele din tabelul 1.1 (formate derivate), obpnute prin multiplicarea uneia dmtre Indicator din tabelul 1.2.
laturile formatului a sau b de 1,5; 2; 2,5; 3 ori etc. (fig. 1.19 si 1.20). La formatele
derivate, latura a nu va fi mai mare de 841 mm.
LINII UTILIZATB IN DiSENUL TEHNIC
La formatul A4, indiferent care dimensiune se ia ca ba/1, fisia de mdo:
riere se va 13sa totdeauna in lungul laturii mari. Anpeetut Gasuri At utilisan
Denumina liniei Simbol Imm (exemple)
1 Inlc ixmi lium grossa A Contururi |i muchii reale vizibile
Muchii flctive
Llnli de cotfl, ajutStoare $1 de indicate
1 inlc continuS subfire C Hifurl
Conturul secfiunilor suprapuse
Reprezentarea simplificatfi a liniilor de
ax5
Linii de rupturfi pentru delimitarea
vederilor ?i secpunilor in orice mate-
1 line continui c, rial, cu exceppa lemnului, ?i numai
nubtire-ondulata dac3 limita respectivS nu este o linic
de ax3
Fig. 1.19 AAA K»/^
1,5a
— In zigzag c> vpW Linii de ruptuia1 in lemn
• r* u" i
2,5a
Linii de axS
i ">" punct subjire E Parti situate in fata plinulul dc icc-
lionare
t.lnie-punct mixta h Trasee de bectii)narc
Indicarca suprufc(clor cu prcwmptii
1. Inlc- punct groasa G . spccialc (iniluiiifiilr Icrmlcc, de supra
lalfl etc.)
O)nturul piesclur invecinate
1'o/itiile intermediare ;i .extreme de
Fig. 1.20 <lou( puncte subfile j i _i_i__n _
nurture ale picselor mobile
l.iniile ccntrelor de gri-uiute, clnd •CCI-
tcu nu coincid cu linille de «xfl
2b
lilJiMIiNTIi DIMIiNSIONALE TliNTRU SCKII Hi

i m i l l . I I U M I i iiiccp si sc termina obligatoriu cu segmente de linie, iar in- •^•••••MMMMBB--

Elemente caracteristtce Scriin Scrim


i I m i i l n i puin.1 sc- face nurnai prin segmente. tip A tip B
1
umlmca liniei de scriere 1/14 A
lnll|lmni literelor mari si a cifrelor 1/10 A
14/14 A 10/10 A
ill|lmru literelor mici 10/14 A
iiiuii|n intre doufl litere alfiturate ale unui cuvint, intre doufi cifre ale 7/10 A
G. SCRIEREA STANDARDIZATA . mi niimflr sau intre o cifrfi si o literfi alfiturate ale unui simbol 2/14 A 9/10 A
1.1011(11 minima intre doufi cuvinte sau numere 6/14 A
i.i»n|u minimfl intre doufi rinduri (intre liniile de bazfi) 6/10 A
20/14 A 14/10 A
uuniu Intre linia de bazfi pentru indici faffi de linia de bazfi a rin-
In desenul tehnic se utilizeaza, la alegere, scrie.rea inclinatd, cu caractere i ilul 3/14 A 2/10 A
i iiuiita tntre linia de bazfi pentru exponent! faffi de linia de bazfi a
inclinate la 75° spre dreapta fa$ de linia de bazS a rindului, sau scrierea dreaptd, 'iiululul 6/10 A
cu caractere perpendiculare fatS de linia de baza a xindului. Pe un desen sau
pc un anSamblu de desene se va folosi numai unul dintre cele dou3 feluri de
scriere.
Exemple de scriere drcaptS si indinata se dau in anexS.
a. Dimensiunile literelor si cifrelor se stabilesc in func^e de Jnalti-
mea h a literelor mari (majuscule), exprimata in milimetri, care poartS denu-
mirea de dimensiune. nominald. d.-Reguli de scriere:
Sint standardizate urmStoarele dimensiuni nominale: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; - indlfimea literelor mid b, d, /, g, h, j, k, I, q si y este egald cu dimensiunea
14; 20 (in mm), precum si dimensiuni nominale otyinute prirt inmultirea cu wininald;
10 a termenilor din acest sir. — dacd intre doud liiere sau cifre aldturate se formeazd un spafiu aparent mai
b. Grosimea liniei de scriere este egalS cu distanja dintre liniile refelei wurr decit intre celelalte litere sau cifre, acesta se mics.ore.azd astfel incit toate lite-
cu ajutorul cSreia se determina forma si dimensiunile caracterelor, precum si ftlt sd pard egal distanfate intre ele,-
distant dintre ele. - dimensiunile. indicilor si exponenfilor inscrifi pe desene sint in general egale
In desenul tehnic se utilizeaza douS grosimi de linii pentru scriere, care H iumdtate din dimensiunile pe care le. au literele si cifrele la care figureazd ca indici
depind de in&ltimea nominaia a scrierii. $irurile de valori pentru grosimea acestor "in i-xponent, dar nu mai mid de 2,5 mm.
linii sint indicate in tabelul 1.3.

GROSIMEA LINIILOR DE SCRIERE

Dimensioned nominald 25 3,5 5 7 10 14 20


a scrieriilmm ]
Linii tip A 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4
Grosimea t\H4hl 0,18 0,25

scriere , Linii tip B


fmrn] '(1/lOfc) \. 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0

c. Cele doufi tipuri de linii de scriere creeazS douS tipuri de scriere si


unumc: scritrt tip A; scriere tip B.
Elementclc care caracterizeaza cele doua tipuri de scriere, in funcpe de
ilimciisiuncu nominal ;i scrierii, sint indicate in tabelul 1.4.

14
f

CONSTRUCJH GRAFICE (GEOMETRICE)


.
UZUALE

A. CONSTRUCTIA DREPTELOR PARALELE SI


A DREPTELOR PERPENDICULARS
1) Trasarea dreptelor paralele se poate face cu ajutorul teului si eche' A
rclor sau printr-o construct grafieS cu ajutorul compasului si riglei. Aceasti
construcfie grafieS se executl ca In figura 2.1. Fig. 2.2 Fig. 2.3

• Cu virful compasului sueeesiv hi punctele A si B cu o deschidere mai


mure declt jumfitatea segmentului AB se traseazft, in partea opusl punctului C
('•U dc dreapm L> doui arce de cere care se intersecteazl In punctul D.
Fig. 2,1 • Se uneste punctul C cu punctul D si dreapta care trece prin aeeste puncte
cite perpendiculard pe dreapta data L.
(fig. 2.3).
Se duui dreapta L si un punct C situat pe dreaptd.
Se daut dreapta L p un punct C exterior dreptei L, Se cere: sd se, traseze o dreaptd perpendiculard pe dreapta L in punctul C.
Se cere: sd se. traseze o dreaptd paraMd cu dreapta L si care sd treacd prit Procedeu.
punctul C. • Cu virful compasului in punctul C ?i cu o deschidere oarecare se inter-
Procedeu. nectcazft dreapta L in punctele A ?i B.
• Cu virful compasului in punctul C si cu o deschidere oarecare se tra
• Cu virful compasului in punctele A si B si cu o deschidere mai mare
seaza un arc de cere care intersecteaza dreapta L in punctul B. n jumatatea segmentului AB se traseaza intr-o parte a dreptei doua arce de
• Cu virful compasului in punctul B si cu o deschidere BC se trasea/a ur
cere care se intersecteaza in punctul D.
arc de cere care trece prin punctul C si care intersecteaza dreapta L in punctul A • Se uneste punctul C cu punctul D si semidreapta care pleaca din punctul
• Sc ia in compas distan^a AC si cu virful compasului in punctul B si
i trece prin punctul D este perpendiculard pe dreapta data L in punctul dat C.
intersecteaza arcul de cere in punctul D.
• Se uneste punctul C cu punctul D si dreapta care trece prin aceste punct
este paraleld cu dreapta L.
2) Trasarea dreptelor perpendiculare se poate face de asemenea
ajutorul teului si echerelor sau prin constructii grafice cu ajutorul compasul B. tMPARTLREA UNUI SEGMENT DE DREAPTA
si riglei. Aceste construqii se executa ca in figurile 2.2 si 2.3.
Cazul I (fig. 2.2). 1) impartirea unui segment de dreapta in
Se dau: dreapta L si un punct C exterior dreptei L. se face ca in figura 2.4.
Se cere: sd se. traseze o dreaptd perpendiculard pe dreapta L care sd tn Se da: segmentul AB.
prin punctul C. Se cere: sd se impartd in doud pdrfi de aceeafi lungimt cu ajutorul compasulut.
Procedeu. Procedeu.
• Cu virl'ul compasului in punctul C cu o deschidere oarecare, dar • C;u virful compasului in punctele A si B si cu o deschidere mai
marc ca dintunin dc la punet pin3 la dreapta, se traseaza un arc de cere care in] H.mfltatea segmentului AB se descriu de o parte si de aha a segmentului cite dnufl
ii-rsi-i u-ii/.it ilmipin /. in puncidc A si /?. ilr rriL\ care sc inierscctea/a in puncidc C si /).
17
I'roccdeu. I

• I'rintr-una din extrcmitfitile segmentului, de exemplu prin E, sc traseazft


• • midiriipio' 1;.M, cu o inclinable oarecare.
• IV- semidreapta EM se masoarS, incepind din punctul E scgmentelc
2.4 —I i fl f> oh^inindu-se la extremitStile lor punctele C, si Ft.
A O
8 • Se uneste punctul F, cu F §i prin punctul Q se traseaza o paralclfl lu
Mgrncntul F1F care intersecteaza segmentul EF in punctul C. Scgmentelc
\C |i CF sint proportionale cu segmentele a §i respectiv b.

C. CONSTRUCJIA SI IMPARJIREA UNGHIURILOR


• Se uneste punctul C cu punctul D si se observa c3 acest segment inter-j 4
secteazfl segmentul AB in punctul O, care este jumatatea segmentului dat AB
Drcapta CD este mediatoarea segmentului AB. 1) Constructia grafica a unui unghi de aceeasi marime cu un unghl
2) !mp£ifirea unui segment de dreapta intr-nn numar oarecar
• M face ca in figura 2.7.
dc pdrfi de aceeafi luiigime se face ca in figura 2.5.
Se dfi: segmentul CD.
Se cere: sd se impartd in 6 pdrfi de aceeasi lungime.
Procedeu.
i , a.?
• Printr-una din extremit3;ile segmentului, de exemplu prin C, se tra- ]
seaza o semidreapta CM, cu o inclinable oarecare.
• Pe aceasta semidreapta se traseaza cu compasul sau se mascara incepind
din punctul C, un numar de 6 diviziuni egale intre,ele si se noteaza cu cifre de
la 1...6 (lungimea diviziunii este aleasa arbitrar).
• Se uneste punctul 6 cu extremitatea D a segmentului dat. Se da: unghhd AOB.
Se cere: sd se construiascd un unghi de aceeasi marime cu unghiul AOB cu
• Prin punctele 5...1 se traseaza segmente paralele la segmentul 6D care
se prelungesc pina" intersecteaza segmentul CD in punctele 5'...1'', de i compasului si riglei.
a segmentului CD in sase pSra' de aceea?i lungime. Procedeu.

• Se traseazS o semidreapta O^A^.


Cu virful compasului in punctul O §i cu o deschidere oarecare se tra-
un arc de cere care intersecteaza laturile unghiului A OB in punctele N
)l M.
• Cu aceeasi deschidere a compasului s.i cu virful in punctul O, al scmidrep-
irl trusate, se traseaza un arc de cere care intersecteaza semidreapta in punctul M,.
• Cu virful compasului in MI s.i cu deschiderea MN se intersecteaztt arcul
C
Fig. 2.5 Fig. 2.6 i' i ere in punctul N^.
Se uneste punctul O t cu punctul Nl s,i se ob;ine unghiul . I , < > , / ! , care
• ' 1 A/-\T> J_<,
3) Imparfirea until segment de dreaptS In parfi proportionate r»tc dc aceeas^i marime cu unghiul AOB dat. M I K t ii <"> un>
—! -..M..WV.4 ^\d«*f>onrie c a<
cu doufl segmente date se face ca in figura 2.6. 2) < 'onstruc^ia unui unghi .Ill ,„ i ! > , . . , licultti-c,
Se dau: segmentul EF si segmentele a s.i b. ' K mai poate face prin metoda laturilo pa
Se cere: sd se impartd segmentul EF in doud pdrfi proporfionale cu segmen- i n In figura 2.8. cart
- Lb.
tele a si ft O.t ulc it
Se dau: unghiul MON $i pozifia virfurilor
itrmeaed sd se construiascd.
111
IH
R

Fig. 2.8
Se cere: sd se construiascd' doud unghiuri de aceeasj mdrime at unghiul Aid
dat (unghiul M2O2Na — prin laturi paralele p unghiul M[O,JV, —prin /atj 0
perpendiculars
Procedeu. Fig. 2.10
Fig. 2.9
• Prin punctul O, se traseazS perpendiculars O, M, pe latura OAf a ungha
lui dat si perpendiculars OlNl pe latura ON. • Se uneste punctul O cu punctele C si D. Semidreptele OC si OD impart
• Prin punctul Oa se traseazl paralela OaMa cu latura OM si parale HMiihiul drept FOR in trei unghiuri de aceeasi marime.
OaJVa cu latura ON a unghiului dat fi se ob^ine: 1) Impartirea unui unghi oarecare intr-un numar de par^i, dc
>. • I'usl marime, se face ca in figurile 2.11 sj. 2.12.
Not*. Paralelele si perpendieylarele se traseazl fie asa cum s-a artist
figurile 2.1 sj 2.2, fie cu ajutorul ec'herelor.
3) lErfKtrtirt/a turn; unghi osrecare in doud p&r\i de aceeasi marisrM
se face ca In figure 2.9.
Se d&i unghiul SOR.
Se cere: sd se impartd unghiul SOR in doud pdrfi de aceeap mdrime cu ajuu
rul compasului si riglei.
Procedeu.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere oarecare se t
seaza un arc de cere care intersecteaza laturile unghiului SOR in punctele U si 7
• Cu virful compasului in punctele U si F si cu o deschidere mai mare
jumfttatca distance! UV se descriu dou3 arce de cere care se intersecteaza i
punctul C.
• Se uneste punctul O cu punctul C cu semidreapta OC, care impart
unghiul SOR in doufl unghiuri de aceeasi marime si care se numeste bisectoare
unghiului.
4) ! . ' ; . • • ','• mini uiu'.lii tln-pl in irci p:ir(i de aceeasi
se face ca in figura 2.10.
Se da: unghiul drept FOR. Pig, -'I-'
Fig. 2.11
Se cere: sd se impartd unghiul FOR in trei pdrfi de aceeasi mdrime cu ajutonu
compasului.
Se dau: doud unghiuri notate UOV (unui obtuz si unui ./
Procedeu. / Se cere: sd se impartd in cite cinci pdrfi de accctifi oninin,-.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere oarecare se traseaza
1'rocedeu.
un arc de cere care intersecteazd laturile unghiului in punctele E si F. • Se prelungeste latura I/O ca pentru construirca unghiului suplcmcntar.
• Cu virful compasului succesiv in punctele E si F si cu aceeasi deschidere • C'.u virful compasului in virful unghiului O si cu o deschidere oarecare
se descriu doufl arce de cere care intersecteaza arcul EF in punctele C si respec- .1 ii-iisca/a un semicerc care intersecteaza laturile unghiului in punctele N fk
tiv /).
. \ l , iar prelungirca laturii UO in punctul Nv
20 •i
• ( .n \'!rtul compasului succesiv in punctelc N si A/, si cu dcschidcrca >ii figurilc 2.7, 2.8 turn 2.9, iar In > a/ul und mflrimeu unghiurilor CM.- dntfl
iliumclrul semicercului trasat anterior se traseaza dou3 arce de cere care se i i'-, conatrucfia lor se face cu raportorul.
ici'Ncc'ti-H/fl in punctul Ov
2) Construcfia Knifica a triunghiului dreptunghic se rezolvd in func-
• Sc Jmparte segmentul EN in atitea p3rp de aceeasi lungime in cite tr
huic tifl se imparta unghiul (in cazul de fa;3, cinci p3rp de aceeasi m3rime si .li i Irmcniclc care se dau, si ariumc:
ob(in segmentul EN punctele /, 2, 3, 4 si 5. Ipotenuza si o catetS;
ipotenuza sj un unghi ascupt;
• Se imparte segmentul EN in atitea p3rp egale in cite trebuie s3 se impart
unghiul (in cazul de fa{3, cinci p3rp egale) si se obpn pe segmentul EN punc cele douS catete.
tele /, 2, 3, 4 si 5.
• Se uneste punctul Ol cu aceste puncte si se prelungesc semidreptel
pina intcrsecteaz3 semicercul in punctele A, B, C si D.
• Sc unesc aceste puncte cu virful unghiului O si se obp'n cinci unghiur
egale astfel:
<£ MO A -=-3: AOB = ^ BOC =^ COD =-4: DON
Nota. Se observa c3 atit la unghiul obtuz, cit si la unghiul ascupt, pro
cedeul este acelasi.

D. CONSTRUCTIA TRIUNGHIURILOR Fig. 2.13

1) Constructia grafica a unui triunghi oarecare se face in funcp'e d< Oonstrucfia grafica a unui triunghi dreptunghic cind se cuuo.
elementele care se dau si anume:
«iza ?i o cateta se face ca in figura 2.14.
— laturile triunghiului;
Ne dau: ipotenuza b si cateta c.
— o latura si unghiurile adiacente; Se cere: construcfia grafted a unui triunghi dreptunghic.
— dou3 laturi si unghiul cuprins intre ele.
Procedeu.
Construcfia unui triunghi este posibild dacd este tndeplinitd urmdtoarea con- • Pe o dreaptS oarecare L se mSsoarS un segment cit mSrimea ipotenuzei b,
difk intre laturile triunghiului: suma-a doud laturi trebuie sd fie mai mare deal lie cttrci extremitfip' se noteaza cu A §i C. t
caJi df-a trcia latura (conditia de existenfd a triunghiului).
Constructia grafica a unui triunghi oarecare cind se cunosc lungi- • Cu virful compasului in punctul O (juma'tatea ipotenuzei AC) s.i cu
milc celor trei laturi se face ca in figura 2.13. 0 ileiichidere cit jumatate din ipotenuza se traseaza un semicerc.

Se dau: cele trei laturi ale triunghiului, a, b, c. • Cu virful compasului intr-una din extremitSple ipotenuzei (de exemplu
Se cere: construcfia unui triunghi oarecare. •) A) ?i cu o deschidere egaia cu lungimea catetei date se intersecteaza semi-
Procedeu.
In punctul B.
• Pe o dreapta oarecare L se m3soara un segment egal cu una din laturi,
de exemplu: latura a, ale c3rei extremit3ti se noteaza cu C si B. Se unesc punctele A cu B si C cu B si se obp'ne triunghiul dreptunghic
• Cu virful compasului in punctul C si cu o deschidere cit latura b si apoi unit.
in punctul B si cu o deschidere cit latura c se descriu douS arce de cere, care se Construcp'a grafica a unui triunghi dreptunghic in celelalte douB situap'i
intersecteaz3 in punctul A. • } • I m c in mod similar, cu precizarea ca trebuie construite s.i u i i R l i i u i i l r date.
• Se uneste punctul A cu punctele B si C si se obp'ne triunghiul ABC ; comandabil ca la construcfia grafica a triunghiuriloi
ale cflrui laturi sint laturile date. i una dintre proprietdfile triunghiurilor inscribe in <'cn: ,y anumi
iinif;/iiurile inscrise in cere, care au una din laiuri di' >
Construcpa grafica a unui triunghi oarecare in celelalte dou3 situap'i ar3tat;e i/w in care este inscris, unghiul opus acestei laturi cstc dt 'W
la Inceputul punctului / se face in mod similar, cu precizarea cS trebuie construite i un arc de cere cuprins intre laturile unui unghi cu virful p,
ji unghiurile date. In cazul cind unghiurile sint date grafic, construcp'a lor se de doud ori mai mare decit unghiul.
.11
I < ONSIIUJC'l'IA
• i i i i r u p t f i ourecare L se mflsoarfl bu/u mare Cl>' peste care sc supru-
i n i ' . i /)/! (segmentul CN).
1) ( :<>iisti-intia grafted a paralelogramelor se face asa cum este *• • r. m i | I . K i i l (i al segmentului NF se traseazS o perpendiculars.
in Kiim 2.15.
• r. ,i. i aMfl pci|H-iKliculara sc mSsoara din punctul G inaijimca (//-.' pinft
So dau: latura BC, latura BA fi unghiul ABC cuprins intre tit.
i ... ml /
Se cere: construcfia grafted a paralelogramului. i i u t u l E se traseazS o paralel& la dreapta L, respectiv la segmen-
I'rocedeu.
• Pe o dreaptS L se mSsoarS latura BA a paralelogramului. • I "in imnctul E se mftsoarS pe aceastS paralelS baza micS DE pinS in
• In extremitatea B se construieste un unghi egal cu unghiul dm i v
fig. 2.7). I)
• '.. IIIK••.( punctele CDEF si se ob^ine trapezul isoscel cSutat.
• Pe latura unghiului construit se m3soar3 din punctul B latura BC cB
• Pe latuni unghiului construit se mSsoarS din punctul B latura BC
• Cu virful compasului in punctul C si cu o deschidere cit latura BA
apoi cu virful compasului in punctul A si cu o deschidere cit latura BC, se descj
dou3 arce de cere care se inter secteazS in punctul D.
• Se uneste punctul D cu punctele C si A si se obtine paralelogramul cer
._

B
N GF B

Fig. 2.17 3 Fig. 2.18


a
i Construcfia grafted a pStratului.se face ca in figura 2.18.
Fig. 2.16 N» d&: latura AB a pdtratului.
2
) onstrucfia grafted a dreptunghiului se face ca in figura 2.16. H« cere: construcfia grafted a pdtratului.
Se dau: laturile AD si AB. i ' i ocedeu.
Se cere: construcfia grafted a dreptunghiului. • IV o dreaptS oarecare L se mSsoarS latura datS AB.
• C.u virful compasului in punctele A si B si cu o deschidere cit latura AB
Procedeu. u/A douS arce de cere care se intersecteazS in punctul O.
• Pe o dreapta oarecare L se masoara una din laturile dreptunghiuli 9 Sc determinS jumStatea arcului de cere OB care se noteazS cu m.
(de exemplu latura AD). • Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere egalfl cu disian^a
• In punctele A si D se construieste cite o perpendiculara ca in figura 2. i I'HHca/ft un cere care va intersecta arcele trasate din punctele A si B in
• Cu virful compasului in punctele A si D si cu o deschidere cit latura A, i. <: si D.
se intersecteazS perpendicularele trasate in ounctele B si C. • Sc unesc punctele A B C D si se obtine p3tratul cerui.
• Sc unesc punctele B cu C si se obtine dreptunghiul dorit. onstrucfia graficii a rombului se face ca in figura 2.19.
Me dau: latura AB jf unghiul ascufit MAN. \
3) Consirucfia graficd a trapezului isoscel se face ca in figura 2.1' N« cere: construcfia grafted a rombului.
Sc dau: baza mare CF, baza micd DE st indlfimea GE.
i ' • ocedeu.
Sc cere: conitrucfia graficd a unui trapez isoscel.
• IV o dreapta L se mSsoarS latura data AB.
2-1 II
Fig. 2.21
2.19

• La extremitatea A se construieste unghiul MAN dupS procedeul


tat in figura 2.7.
• Pe latura AM se mSsoarS o distanjS AD = AB.
Se observS cS problema de a comma un cere care sd treacd prin doua puncte
• Cu virful compasului in punctele B si D si cu o deschidere cit lat|
• ic posibild, dor are o infinitatede solufii. Aceastd situafie este defapt expii-
AB se traseazS douS arce de cere care se intersecteazS in punctul C.
-/<! dacd se fine seama ca perpendiculara pe mijlocul unui segment de dreaptd
• Se unesc punctele A B C D si se obtine rombul cerut.
mediatoarea ace-sttd segment, care se defineste ca fiind locul geometric al tuturcr
pUHcf'jr egal depdrtate de extremitdfile segmentului.
F. CONSTRUCJIA SI tMPARTIREA CERCULUI. 2) Constructia graflca a cercului care sa treaca prin trei puncte
CONSTRUCTIA POLIGOANELOR REGULATE sc face ca in figura 2.21.
Se dau: punctele P, R ft 5, necoliniare.
Construcfia graficS a cercului se rezolvS in func;ie de elementele care Se cere: sd se construiascd grafic cercul care trece prin punctele P, R ft 5.
dau, si anume: Procedeu.
— pozifia centrului si raza sau diametrul cercului; • Se unesc punctele P cu R si R cu 5 cu segmente de dreaptfi.
— douS puncte situate pe cere si raza cercului; • Din punctele O t si O2 care sint mijloacele segmentelor PR si respectiv
— trei puncte situate pe cere; sc traseazS cite o perpendiculars (mediatoarea fiecSrui segment), care se
1) OmstriH't«a ^rsjiicS a <xrcului care s& treacd prin doud p -.\ ccteazS in punctul O.
date 8C face ca in figura 2.20. • Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere OP = OR = OS
Se dau: punctele M ft N. N iraseazS cercul cerut.
Se cere: construcfia grafted a cercului ce trece prin punctele M ft N. Se observS cS, in cazul cind se dau trei puncte, solutia de construcjie a
Procedeu. ilui este unicS.
• Se unesc cele douS puncte cu un segment de dreaptS. 3) Constructia grafica a tangentei la cere intr-un punct dat pe
• Pe mijlocul O al segmentului MN se traseazS o perpendiculars in di (fig. 2.22).
fia in care dorim sS se gSseascS centrul cercului (semidreapta OP).
• Se marcheazS pe aceastS perpendiculars un punct O{ la o distan^S o;
care de segmentul MN.
• Cu virful compasului in punctul Ot si cu o deschidere O t Af se de
un cere care va trece si prin punctul N. DacS se iau pe semidreapta OP alte pun
alese arbitrar O2, O3 etc., si cu deschiderea compasului O2M, O3M etc., vi
descrie alte cercuri care indeplinesc condipa de a trece prin cele douS
M si N.
• Obcervafie. Evident, condifia impusS este satisfScutS in primul Fig. 2.22
• It- cercul care are centrul chiar in punctul O, deci pentru care MN este diametn
Sc dim: un crrc cu centrul in O $i punctui de tangenfA T, se face ca in figura 2.25.
Sc cere: tangenta la cere fn punctui T. /f »n«il W cu ffntrul in O.
Procedeu.
"ilHtrtA to 3 f» fa 6 arce egale.
• Sc uneste punctui T cu centrul cercului.
• In punctui T se construieste o perpendiculars CD pc ra/a < > / I 1 .H.fl li i t u niirri-iiiv AD,
diculara este tangents' la cercul O in punctui dat T. . . . u , ' , i . u l m 111 (Miiicui! /) si cu o deschidere egaia cu ra/a ccr-
4) Constructia grafted a tangentelor la Un cere dufl^^H .1... i i . un u i . ilc cere care intersecteazS cercul dat in punctclc
pum i exterior (fig. 2.23). 'I fi C Impart cercul in 3 arce egale. Unind aceste puncte se
Se dau: un/cerc cu centrul in O, de razd R si punctui A . <g/« tiHtlnnral Inicris In cere (/1BC).
Se cer: tangentek la cere care pornesc din punctui A. • i|... mi i n In punctui /4 si cu o deschidere egalfi cu raza cer-
Procedeu. llNvrit un IK de cere care intersecteazfl cercul dat in puncte-
• Se uneste punctui A cu centrul cercului O.
• Prin metoda mediatoarelor, se imparte segmentul AO in duuA |l» |Miiu in! /f cu F. Segmentul AF imparte cercul in 6 arce egale.
die (AOi ~- OiO), i ' i in mflsurarea segmentului AF pe cere se ob^ine
• Din punctui O{ ca centru cu raza O^A, se descrie un cere CHIP \ in A luiurl Inscris in cere, numit hfx<m<m.
•cul cu centrul in O in doua" puncte B si C, care sint punctclc .1. I in 10 arce • sc face ca in figura 2.26.
uneste punctui A cu D si cu C si se obtin cele doua" tangente ale en cull •If rtttd R cu centrul in O.
•tfniia tn 5 ft tn 10 arce egale.

j . 2.23
N

IM** iloul illumctrc perpendiculare AF si GH.


5) I m p j i r d r i -i cercului In .4 si in 8 arce egale se face ca in I n ' " • I ' U i u i u l / care este mijlocul razei GO.
Se da: cercul de raza R cu centrul in O. ului In punctui / si cu deschiderea IA se trasea/ft un
Se cere: sd se imparta in 4 $i in 8 arce egale. i/a OH in punctui K. Segmentul AK imparte
Procedeu. M •••!•' Unknd punctelc determinate prin mSsurarca accstui seg-
• Se traseaza doua diametre perpendiculare AC si BD, ale cfln-i . « 'iMl un poligon regulat cu 5 laturi inscris in cere, numit pen-
t£\i impart cercul in patru arce egale. Unind aceste extremitSli s»- nb|l|| if),
poligon regulat inscris in cere numit pair at (ABCD). I ' l u i u t pe acccusi figura imparte cercul in 10 arce egale.
• Se imparte latura AB a pfitratului (coarda AB) si respectiv an ui I i. i. i . m m n i i i pun iiiAsurarca pe cere a segmentului OK se ob^inc
douii pflrp egale si trasind semidreapta OI se obr.inc,la intcrs« |Ul*l I)U IU luturl, InNcriN tn cere, numit decagon.
an ul AH, punctui E. Segmentul EB imparte cercul in opt an r c^nli i t egale se face ca in figura 2.27.
punctclc determinate prin mflsurarea segmentului UK pe cere M u l ) t i n . un n , fun ul in O.
K«n ii'Kulai cu 8 laturi inscris in cere, numit octagon. in 7 arce egale.
I I I ) IK-u-ruiiuarcu ccntrului unui cere HUH al unul lire «U . •• M.

K i n In figure 2.29.
Nr clrt: un arc de cere oarecare al cdrui centru nu se cunoa$te.
'.. i•«•!•«•: ,///,/;v,/ i-i'iilnilui urciiliti df cere pc calc griificii.
Fig. 2.27 IVorcdcu.
• Si* alt'K pe cere trei puncte A, B si C la distance oarecare.
• Sc unesc cele trei puncte cu cite un segment de dreapta (coardele Afi
.
N • Sc construieste cite o perpendiculara pe mijlocul fiecarei coarde (mediu-
Procedeu. Iff) IN Intersectia carora se obtine punctul O care este centrul arcului de cere dat.
• Se traseaza" diametrul AB.
• Cu virful compasului in punctul B si cu o deschidere egaia cu raza
cului (OB) se descrie un arc de cere care intersecteazS cercul in punctele E
• Se unesc punctele E si JF si la intersectia acestui segment cu raza
se obtine punctul H. Segmentul EH imparte cercul in 7 arce egale. Unind p
tele determinate prin mfisurarea pe cere a segmentului EH se ob^ine un poli
regulat, inscris in cere, numit septagon (AKLMNOP).
9) Impartirea unui cere intr-un numar oarecare de arce eg
se face ca in figura 2.28.
Se da: cercul de raza R cu centrul in O. G. PROBLEMS
Se cere: impdrfirea cercului in 11 arce egale.
Procedeu.
• Se traseazS un diametru AB.
• Se imparte diametrul AD in 11 pSrp egale. I. SA we impartA segmentui de dreapta AB de 7^ cm in noua segmente egale.
• Cu virful compasului in punctul A si apoi in punctul B si cu o deschi
\ I, Be da un unghi de 75". Sa se construiasci cu compasul 9! rigla un unghi egal
egaia cu diametrul AB se descriu dou£ arce de cere care se intersecteaza in pui
cu unghiul dat.
tele C si D.
• Se unesc punctele C si D cu diviziunile cu numSr par sau cu cele i V da un unghi de 83°. Sa se imparta !n doua unghiurl egale, cu ajutorul com-
pasului si riglei.
numar impar de pe diametrul AB cu semidrepte care se prelungesc pinS intj
secteazfl cercul in punctele E, F...N, P. Aceste puncte impart cercul in 11 aj 4. Se da un unghi de 133° si se cere sa se Impart* In sapte par^i egale, folosind rigla
egale. Unind aceste puncte se obtine un poligon regulat cu 11 laturi inscris >l compasul.
cere (AEFGHIKLMNP). II. Se da un unghi de 77° si se cere sa fie tmpftrtft In 8 partf egale, folosind rigle »1
compasul.
H. SA se construiasca un triunghi oarecare cunosclndu-se cele trei laturi nit- M!C
Fig. 2.28 AB 4 cm, BC 5 cm si CA =7 cm.

7. SA se construiasca un triunghi oarecare cunoscindu-se una din laturi AB 6 cm


fl cele doua unghiuri adiacente A =25° si B 48
H. SA se construiasca un triunghi dreptunghic, cw-Kiscindu-se IpotenuzA.AC 7 cm
fl cateta AB -5 cm.

11. SA «e construiasca un hexagon regulat inscris intr-un cere cu raza de 2 cm.


II). SA te construiasca un pentagon regulat inscris intr-un cere cu raza de 2,5 vm.

I I . SA M; construiasca un poligon regulat cu noua laturi, inscris intr-un ccn- i n


Fig. 2.29 rnzu de 3 cm.
:n
A. RACORDAREA A DOUA D K l i l ' i i ;
3
I ) Kacordarea a doud drepte cu un arc de cere de razfl «l.n.i , i . , , ,
RACOROARI i liRura 3.4.
Sc dau: dreptele Lt, L2 si raza cercului de racordare R.
Sc cere: sd se racordeze cele doua drepte cu un arc de raco)\Ln-f ,/, 1.1 .1 A'

Prin racordare se tnfelege trecerea lind de la o dreaptd la altd dreapi


df la un arc de cere la ah arc de cere sou de la o dreaptd la un arc de ce
trecere care se realizeassd cu ajutorul arcelor de cere.

RacordSrile se bazeazS pe proprietatea pe care o are o tangents comu


la doua" cercuri tangente, $i anume: perpendiculara pe raz
•dreapta care uneste centre IP ce
.' /
1
Pe baza acestei proprieta"ti rezulta urmStoarele douS reguli:
— la racordarea unei drepte cu un arc de cere, punctul de racordare (a) se,
sefte la intersecfia perpendicularei trasate din centrul cercului pe dreapta respA
tivd (fig. 3.1);
— la racordarea a doua cercuri sou arce de cere, punctul de racordare (aA I'rocedeu.
gdseste pe dreapta care uneste centrele celor doua cercuri (fig. 3.2). • Se traseaza cite o dreaptS paralelS la fiecare din cele douS dreptc il n.
Elementele unei racordftri, arState in figure 3.3, sint urmfltoare •( .h .uinp R, la interseqia carora se gSseste centrul de racordare O.
— centrul de racordare este centrul arcului de racordare; • Din centrul de racordare O se traseaza cite o perpendiculars pe cdi > l « > u . i
— punctul de racordare este punctul de contact intre elementele care i" i 'i. pe care le intersecteaza in punctele A si B si care sint punctele de racordare.
racordeaza1; • Cu virful compasului in centrul de racordare O si cu o deschiderc
— arcul de racordare este arcul de cere cu care se face racordarea. M OB se traseaza" arcul de racordare AB.
2) Racordarea a doud drepte folosind metoda bisectoarei Se face
M In ligura 3.5.

M B
Sc dau: dreptele L,, L2 si raza cercului de racordare R.
Sc cere: racordarea celor doua drepte prin metoda biiecioai > i.
I'rttccdcu.
• .V iinpartc unghiul format de cele douS drepte in doufi p.n(i il<
1
> • ' in fig. 2.9., $i se traseaza bisectoarea unghiului.
• Sc li'UHcu/,fl u drcaptfl purulcia cu dreapta L,, lu distan;a R, care inter • Sc tniNcu/fl cite o pcrpendiculurfl din cele douil puncte < A si If > in asa lei
\/& blNccloureu unghiului in punctul O, care este centrul cercului </<• >,i 'ioi•«re sfl intcrscctc/e cite unu din cele dou3 perpendiculare trasaic anterior,
'iilndu-Hc punctele O, si O2, care sint centrele de racordare.
Sc trasea/a din punctul O cite o perpendiculars pe cele dou3 drepte • Cu virful compasului in punctele O, si O2 si cu dcschidereu
9! NC obtin punctele A si B care sint punctele de racordare. I OtC O2B O2C se traseazS cele douS arce de racordare CA si CB.
• Din centrul de racordare O si cu deschiderea compasului OA = OJ
sc traseaza arcul de racordare AB.
3) Racordarea a doua drepte perpendiculare cu un arc de cerj
de raz& data Se face ca in figura 3.6. It RACORDAREA UNEI DREPTE CU UN ARC DE CERC
Se dau: dreptele L, sz L2 sz raza arcului de racordare R.
Se cere: sa se racordeze cele doua drepte. cu arcul de racordare de raza R D Kacordarea unei drepte cu un cere de raza data Se face ca in It
l.H.
Procedeu.
• Cu virful compasului in punctul de intersectie a celor douS drepte M s<- dau: dreapta D si cercul cu centrul in O15 de raza Rt.
si cu o deschidere egala cu raza data R se traseaza un arc de cere care intersecteazl Sc cere: sd se racordeze dreapta A si cercul cu centrul in O, cu arcul de ra-
cele doua drepte in punctele A si B, care sint punctele de racordare. '•• tic raza R.
• Cu virful compasului in punctele A si B si cu aceeasi deschidere se tra
seaza doua arce de cere care se intersecteazS in punctul O, care este centrul d\
racordare.
• Din centrul de racordare O si cu o deschidere de compas OA = O J
se traseazS arcul de racordare AB. Fig. 3.8

Procedeu.
• Se traseazS o dreapta Dl paralelS cu dreapta D, la o distanfS egalS cu R.
9 Se ia in compas o dimensiune egala cu Ri+R si din centrul O{ se tra-
»i'ii/A un arc de cere care intersecteaza dreapta D! in punctul O, care este centrul
B (It nicurdare.
• Se unesc punctele O cu O, si la intersectia cu cercul dat se obtine punc-
I (unul din punctele de racordare).
Fig. 3.7 • Din punctul O se traseaza o perpendiculars pe dreapta D, obtinindu-sc
Fig. 3.6 " I u l B (al doilea punct de racordare).
4) Racordarea a doua drepte paralele, punctele de racorda • Cu virful eompasului in punctul O si cu o deschidere OA OH sc
lirtM-u/fl arcul de racordare AB.
Hind date,
Se dau: dreptele Ll si L2 si punctele de racordare A si B situate fiecare d
C. RACORDAREA A DOUA CERCURI
cite o dreapta.
Se cere: sa se racordeze cele doua. drepte.
|) Kacordarea a dousi cercuri cu un arc dc cere do ra/.A data, laii-
Procedeu. • •xu-ri«>r la cercurile date, se face ca in figura 3.9.
• Sc unesc punctele de racordare date cu un segment de dreaptS
• Sc imparte segmentul AB in douS segmente egale CA — CB. Se dau: cercurile cu centrele in O, si O2 de raze /?, si respectiv R2 fi raza R
• Se trascax.fi cite o perpendiculars la jumStatea fiecSrui segment, in seqj nlin de cere de racordare.
Sc cere: racordarea celor doua cercuri.
invert.
Procedeu.
• Cu virful compasului in O, si cu o deschidere egala cu A' !<:
•< ik- cere.
• Cu virful compasului in O2 si cu o deschidere egap cu A' />
l lire de cere care intersecteazS arcul trasat anterior in\puncu K < ' • i t > can
i , cntrele de racordare. \
• Se uneste punctul O cu centrele cercurilor date O[ si O2 ^i sr pn l u n
/•«. 3.9 'KiiKTitele pin§ intersecteazS cercurile date in punctele A si B, care sun /•/<//, i, I,
racordare.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere OA ~ OB A'
iraseazS arcul de racordare AB.
Pentru ca rezolvarea problemei sd fie posibild este necesard o corelafie intre
ta de racordare si distanta D dintre centrele cercurilor date si anume:
Procedeu. ) 2R-Rl-R2.
• Cu virful compasului in centrul O( si cu o deschidere egala cu R\ \ R\
se traseaza un arc de cere.
• Cu virful compasului in O2 si cu o deschidere egala cu R2+R se tra-1
seaza alt arc de cere. La intersec^ia c«lor doua arce de cere se obpm punctelel
O si O', care sint centrele de racordare.
• Se unesc centrele O, si O2 cu centrul de racordare O si la intersectial D. PROBLEMS
cu cele douS cercuri date se obtin punctele de racordare A si B.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere u/1 = OB =
se traseaza arcul de racordare AB. Sa se deseneze cu rigla si compasul, respectlndu-se regulile stabilite la racordari,
piesele din figurite 3.11, 3.12, 3.13, 3.14, 3.15, 3.16, dimensiunile Hind date in m i l i
Pentru ca rezolvarea problemd sa fie posibild este necesard o corelafie intre metri.
raza de racordare si distanta D dintre centrele cercurilor date si anume.
D<2R 4- R, +- R2.
2) Racordarea a doua cercuri cu un arc de cere de raza data, tangent
interior la cercurile date, se face ca in figura 3.10.

Fig. 3.10

100

Se daui cercurile cu centrele In O, si O2 de raze Ri si respectiv R2 si rue,;


i de raairdam K. Fig. 3.11
Se cere: racordarca celor doua cercuri.
4

<X>NSTRUCTIA GURBELOR GEOMETRIC!'


PLANE

A. CONSTRUCTIA CURBELOR PLANE FORMATE DIN


ARCE DE CERC

1) Construcfia ovoidului se face ca in figura 4.1.


Se da: axa mica a ovoidului AB.
Se cere: construcfia unui ovoid avind axa mica AB.
Procedeu.
• Se traseazS eel de-al doilea diametru CD perpendicular pe diametrul /!/>'
• Se unesc punctele A si B cu punctul D prelungindu-se semkhvpk-K
AD V BD.
• Cu virful compasului in punctele A si B si cu o deschidere egala" cu .•//•'
W naseaza cite un arc de cere care intersecteaza semidreptele AD si BD in putu
ii'lc /;' §i F.
• Cu virful compasului in punctul D si cu o deschidere DE = DP se
arcul de cere FE, care completeaza" ovoidul.

ff Fig. 4.2

2) Construcfia ovalului cind se dd o axa a lui se face ca In figure 4.2.


Se da: axa mare a ovalului AB.
Se cere: construcfia unui oval avind axa mare AB.
IVocedeu.
• Sc imparte axa mare AB in patru p5rli dc aeeasi lungimc
i • M , , l u li O 4 , O si O 2 .
• Dm pniictcle O, si O2 ca centre si cu o deschidere de compM • (In virful compasului in punctele O, si O4 si cu o deschidere OtC (>, / »
O|O < V > se irasea/1 douS cercuri tangente in punctul O. isca/a arcelc de cere GH, respectiv LM.
• ( AI vlrful compasului in punctele A si B si cu o deschidere de cornpa^ • Cu virful compasului in punctele O, si O2 si cu o deschidere ( > , ( /
.10, / « > 2 sc intersecteazS cercurile trasate in punctele C, D, E si F. ()2H O2M se traseaza arcele de cere GL, respcetiv HM care voi
• Se unesc punctele astfel obtinute cu centrele O, si O2 prelungindu-se prin punctele A si B, obtinindu-se ovalul cerut.
semidreptele pmS se intersecteaza in punctele O3 si O4. D Construcfia spiralei cu doua centre Se face ca in figura 4.4.
• Cu virful compasului in punctele O, si O4 si cu o deschidere de compasj Se dau: dreapta L si centrele Ol si O2. Se va fine seama cd dishini.i inn,-
O3C O3F ----- O4D = O4E se racordeaza cele doua cercuri, obtinindu-sej V'/rt- (pastd spiralei) va fi de doua ori mai mare decit distanfa tntrc irnin-
ovalul. Se cere: construcfia spiralei cu doua centre.
3) Constructfa ovalului clnd se dau ambele axe se face ca in figura 4.3. Procedeu.
• Cu virful compasului in centrul Ot si cu o deschidere O,O 2 se traseaxfl
rmicercul O25,.
• Cu virful compasului in centrul O2 si cu o deschidere O2S, se traseaza
rmicercul S1S2.
• Cu virful oynpasului in centrul Ol si cu o deschidere 0,5^ se traseaza
iirinicercul S2S3 si asa mai departe, obtinindu-se spirala cu doua centre.

Fig. 4.3

F
Se dau: cele doua axe AB (axa mare) si CD (axa mica). ^- 4A
Se cere: construcfia unui oval avind axa mare AB si axa 'mica CD. 5) Construcfia spiralei cu trei centre Se face ca in figura 4.5.
Procedeu. Se dau: centrele Ol, O2 si O3 ca fund virfurile unui triunghi echilateral.
• Se trascaza cele douS axe perpendiculare care se intersecteaza in punctu^ Se cere: construcfia spiralei cu trei centre.
O si se uncsc punctele A si B cu punctul C. Procedeu.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere de compa£ • Din cele trei virfuri (centre) se traseaza cite o semidreapta.
OA OB se trasea/3 un semicerc care intersecteaza prelungirea axei CD ir| • Cu virful compasului in centrul Ol si cu o deschidere 0,0, se n.r
punctul K. il de cere O3Si.
• Cu virful compasului in punctul C si cu o deschidere de compas CK| • Cu virful compasului in centrul O2 si cu o deschidere ('..S, .. n:r,oax.a
se traseaza un arc de cere care intersecteaza segmentele AC si BC in punctel«| cul de cere S{S2.
E si respectiv F. • Cu virful compasului in centrul O3 si cu o deschidcn- <> ( .S' 2 se traseaza
• Pe mijlocul segmentelor AE si BF se traseaza cite o perpendiculars care] ' n l tie cere S2S3 si asa mai departe, obtinindu-se spirala > u i u i c r n n v .
intersecteaza axa AB in punctele O si respectiv O2, iar perpendicularele se in- <,) Construcfia spiralei cu 4 centre se face ca in figura 4.6.
u-isi-i'U-a/a in punctul O3, pe prelungirea axei mici. Se dau: centrele O1; O2, O3 si O4 ca fiind virfurile unui pdtrat. Se va fine
• ('.u virful compasului in punctul O si cu o deschidere OO3 se determin3 in cd pasul spiralei va fi de patru ori latura pdiratului.
pr M-niiu-imil OK punctul O4. Se cere: construcfia spiralei cu patru centre.
• p i i i u u - l c (), !ji O2 cu punctul O4, prelungindu-se cele dou;l I'rocedeu.
mill |>li in i • Din cole p.iiru v u l u r i n v n t r e ) se traseaza cite •> M - I I I I . I I . ,ipi;'i
• i ii v u l i i l compasului in centrul O, si cu o deschicfere O,O 4 se trascazj H. CONSTRUCJIA PROFILURILOR MULURILOR
n nl a. i:crc O 4 S,.
• (',u viri'ul compasului in centrul O2 si cu o deschidere O2Sl se traseaz^
Mulurile sint ornamente, de reguld in relief, care se folosesc pentru
ic >S,5 2 .
• Cu virful compasului in centrul O3 si cu o deschidere O3S2 se trasea/,1 decorarea clddirilor, a mobilelor si uneori chiar in Industrie, la turnarea unor
piese ornamentale.
iu ul de cere S2S3.
• Cu virful compasului in centrul O4 si cu o deschidere O4S3 se traseazi
ircul de cere S3S4 si asa mai departe, obtinindu-se spirala cu patru centre. I'i'ofilul mulurilor este conturul unei sectiuni drepte (determinatS de un
7) Spirala lui Arhiniede este curba descrisS de catre un punct care sc i i HI perpendicular pe generatoarele mulurilor) si poate fi alcatuit din linii drep-
JeplaseazS pe un segment de dreaptS cu o vitezS proportionals cu viteza di Imii curbe sau linii mixte.
•otatie a segmentului respectiv, in jurul unui capat al sau. De exemplu, segmentu In alcStuirea profilurilor mulurilor, indiferent de complexitatea lor, se
OOf, se roteste in jurul punctului O, iar acesta se deplaseazS pe segment it c in general ?ase profiluri clasice, dintre care trei profiluri simple
punctele O^O^O^O^O,, cu o viteza proportionals cu viteza de rotatie. Punc • I. 11 til de cere, cavetul si torul) si trei profiluri compuse (scotia, dusina si
ml).
tul O descrie curba OabcdeO6 , care este spirala lui Arhimede (fig. 4.7).
1) Constructia sfertului de cere se face ca in figura 4.8.
Se da: indlfimea profilului OA = a.
Procedeu.
• Se construieste un patrat CAOB, avind latura egalS cu inSltimea profi-
l u l i i i OA.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere egalS cu OA se
.i/S un arc de cere intre cele douS virfuri opuse ale pStratului A si B.
Fig. 4.7 • Se completeazS apoi profilul cu linii drepte, dupS preferinte si necesitati.
2) Constructia cavetului se face ca in figura 4.9.
Se da: indlfimea profilului CA -— a.
Procedeu.
• Se construieste un pStrat OACB, avind latura egalS cu inSltimea pro-
ini AC.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere egalS cu CA se
.i/3 un arc de cere intre cele doua virfuri opuse ale pStratului A §i B.
• Se completeaza apoi profilul cu linii drepte, dupa preferinte si necesitSti.

Constructia spiralei lui Arhimede se face ca in figura 4.7. A *•


Se da: segmentul OOD .
Se cere: construcfia spiralei lui Arhimede.
Procedeu.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere OO6 se traseazS
un cere.
• Se imparte segmentul OO0 (raza cercului) in sase parti egale, obtininJ
du-sc punctele O,, O2, O3, O4, O 5 si O6 . "11
• C.ii virful compasului in centrul O si cu deschideri consecutive OO,,|
OO2, ( » ' , , < > < > . , , OO, se traseazS arce de cere care intersecteazS razele cu inJ
did corespondent! in punctele a, b, c, d si e.
• Se uncsc punctele OabcdeO( cu florarul si se obtine spirala lui Ar-
4.8 Fig. 4.9
lnm.-.li
1 1 > M , s u m (in lorului se face ca in figura 4.10. • Se uneste punctul O4 cu O, $i se prelungeste segmentul in jos.
lift: (ndlfimca profilului AB a. 0 Cu virful compasului in punctul O3 si cu o deschidere O3C se trasea/fl
IVoccdcu. •rcul de cere CD.
• Se construieste un dreptunghi ADCB avind latura mare vertical^ • Cu virful compasului in punctul O4 si cu o deschidere O4D se traseaza
< u inaltimea profilului AB. 11 de cere DE, completindu-se astfel profilul scotiei.
9 Cu virful compasului in punctul O, care marcheazS jumStatea laturi] • Se completeaza apoi profilul cu linii drepte, dupa preferinte sau nece-
lli si cu o deschidere egaia cu OA = OB se traseaza un arc de cere intre punc Utfiti.
ilc A si B. 5) Construcfia dusinei se face ca in figura 4.12.
• Se completeazS apoi profilul cu linii drepte, dupa 'preferinte si necesita^ Se da: indlfimea profilului BD — a.
4) Construcfia scotiei se face ca in figura 4.11. Procedeu.
"A/ • So construieste un patrat CADB, avind latura egaia cu inaltimea profilu-
lui, I>D, c3ruia i se traseaza cele doua diagonale, determinindu-se punctul lor
JL
ili- intersectie O.
• Cu virful compasului in punctul O §i cu o deschidere cit jum3tatea dia-
Itonalei p3tratului OA = OB, se traseaza un cere.
• Din punctele A si B si cu aceeasi deschidere se marcheaza pe cere punc-
ng. 4.11 k'k- O, si O 2 .
9 Cu virful compasului in punctele Ot si O2 si cu o deschick-iv O\A
O,O =O2B~P2O se traseaza cele dou3 arce de cere AO §i OB care formca/3
ilusina.
• Se completeaza apoi profilul cu linii drepte, dup3 preferinte si neee-

Se da: indlfimea profilului MN = a si cele doud puncte A fi E situate de


:alat pe doud linii paralele trasate la o distanfd egald cu indlfimea profilului.
Procedeu.
'• Se imparte inaltimea MN a profilului in trei parti egale.
• Prin punctul i se traseaza o perpendiculars pe segmentul MN care inj
:ersecteaz3 in punctul O, paralela la segmentul MN trasata in punctul A.
9 Cu virful compasului in punctul Oj si cu o deschidere egalS cu f
se traseaza un arc de cere care intersecteaza segmentul O^l in punctul B.
• Se imparte segmentul OtB in trei p3rti egale si se prelungeste cu o treim
pinS in punctul O2.
• Din punctul O, se traseaza o semidreapta la 45° fa;3 de segmentul O Fig. 4.12 Fig. 4.13
• Cu virful compasului in punctul O2 si cu o deschidere O2B se traseazj
6) Construcfia talonului se face ca in figura 4.13.
arcul de cere BC.
• Se uneste punctul C cu punctul O2 si pe prelungirea acestui segmen; Se da: indlfimea profilului BD a.
• M u i t l i e a / a punctul O3 la o distanta egaia cu O2O^. Procedeu.
• Se construieste un pStrat CADB, avind latura cgalfl cu inaltimea profilu-
• 1 >n i punctul E se traseaza o paralela la segmentul MN, pe care se mar
lui, BD, c3ruia i se traseaza cele dou3 diagonale, determinindu-se punctul lor
i n . ml /• la o distanta egaia cu O3C.
ili- intersectie O..
t ' • punctul O3 cu punctul F, iar pe mijlocul acestui segment^
* trl i " niliculara 1 care intersecteazS prelungirea segmentului En • La jum3tatea laturilor AD si CB se traseaza o perpendiculara pe acestc
in p u i h ml . . I n i i i i L i i i i i i , dcterminindu-se punctele O\ si O2.
..
• < u v i i i i l l cnmpasului in punctele O, si O2 si cu n dcschidere O1A » 1) Consiructia arcului plln cintru se face ca infigura4.15.
' , « ' < ' , / > ' < > / > sc traseaza cele dou3 arce de cere care formeaza talonul.J Se da: deschiderea arcului AB.
• Sc i omplcteaza apoi profilul cu linii drepte, dupS preferin^e si necej Procedeu.
I HI • Pe l» dreaptS oarecare L se marcheazS deschiderea arcului AB, cflrciii
dcterminS mijlocul O.
• Cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere egaia cu ()A OH
tr traseaza arcul plin cintru.
C. CONSTRUCTIA ARCELOR DE BOLTA

Arcele de bolta sint pdrtile curbe de deasupra golurilor Idsate in ziddrig^


pentru usi, ferestre, porti, poduri etc.
Elementele arcelor de bolta sint (fig. 4.14): 8 L—

Arcada Che/a c/e ba/fd

Fig. 4.15. Fig. 4.16 Fig. 4.17

2) Construcfia arcului miner de co? se face ca in figura 4.1(>.


Se da: deschiderea arcului AB.
Fig. 4.14
Procedeu.
• Pe o dreapta oarecare L se marcheaza deschiderea arcului AB, care
w imparte in trei p3rti egale determinindu-se punctele C> si O 2 .
• Se construieste triunghiul echilateral O1O2O3, punctul O3 fiind situat
IM axa de simetrie a arcului.
• Cu virful compasului in punctul O{ se traseaza arcul de cere AC, punctul
' liind situat pe prelungirea O 3 O,.
• Cu virful compasului in punctul O^ se traseaza arcul de cere BD, punctul
/) fiind situat pe prelungirea O3O2.
• Cu virful compasului in punctul O3 se racordeaza cele doua arce de cere
iinsate cu arcul de cere CD, completindu-se arcul miner de co§.
— arcada, care este partea curbs a arcului de bolta; 3) Construcfia arcului ogiva echilaterala se face ca in figura 4.17.
— stilpii sau picioarele, care sint cele douS ziduri verticale pe care se spri-j | Se da: deschiderea arcului AB.
in3 arcada;
Procedeu.
— linia de nastere, care este linia care uneste cele doua puncte de racor-
• Pe o dreapta oarecare L se marcheaza deschiderea arcului AH lu mijlocul
lare intre arcada si stilpi;
ulruia se traseaza axa de simetrie a arcului.
- deschiderea arcului de bolta, care este distan^a dintre stilpi masuratS
x linia de nastere; • ("u virful compasului in punctele A si B ca centre $i cu o dcschidere
- indlfimea sau sdgeata arcului de bolta, care este distan^a de la linia de r ila cu AB, se traseaza cele doua arce de cere AC si BC, care sc intersccioi/.rt
i i ii iv hi pimriul col mai inalt al arcadei (cheia de bolta). In punctul C §i care formeaza arcul ogiva echilaterala.
4) Construcfia arcului rampant se face ca in figura 4.1&.
Cele mai dcs inttlnite arce de bolta sint: arcul plin cintru, arcul miner de cos, Se da: deschiderea arcului AC si diferenfa de nivel BC intre cclc don.i fun, i,
I: I I I , l i ; / V ' , l '.I , / / , / / / t,IIH(l,lllt.
,ilt' liniei de nastere.
II
5
B
DE DESEN PROIECTIV

1'iK- 4.18
A. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Desenul de proiec^ie studiazd metodele si mijloacele cu ajutorul


cdrora obiectele din spafiu (puncte, drepte, plane sau corpuri cu trei di-
mensiuni) pot fi reprezentate pe un plan (hirtia de desen).

I )aca se considers un plan oarecare P, in spa^iu, §i un punct A, tot in spatiu,


i n u planul P si ochiul unui observator, se observS cS ra/a vizualS care pleacfl
Procedeu.
41 Pe o dreaptS oarecare L se marcheazS deschiderea AC a arcului, jfl I n i ochiul observatorului §i trece prin punctul A atinge planul P in punctul a
pe perpendiculara trasatS din punctul C se marcheazS diferenta de nivel BGt fig. 5.1):
9 Cu virful compasului in punctul C §i cu o deschidere CB se traseaz^
un arc de cere care intersecteazS deschiderea AC in punctul D.
• Se imparte segmentul AD in doua parti egale, determinindu-se punctul E\
• Se mSsoarS distanja AE din punctul C, determinindu-se punctul OM
• Din punctul O t se traseaza o perpendiculara pe AC, iar din punctul 5| Fig. 5.1
o perpendiculars pe BC, care se intersecteazS in punctul O2.
• Cu virful compasului in punctul Ot se traseazS arcul de cere AF, ial
cu virful compasului in punctul O2 se traseazS arcul de cere l-'B, care com]
pleteazS arcul rampant.

Operafia efectuatd pentru obfinerea- proieqiei se numeste proiectare.


Elementele metodei sint urmStoarele:
- planul P, numit plan de proiecfie;
— segmentul Aa, numit proiectanta; >
— punctul a, numit proiecfia punctului A pe planul P.

B. SISTEME DE PROIECJIE

Proiecjia obiectelor din spatiu pe un plan se poate realiza prin doufl sis-
teme de proiecfie, definite mai jos.
Proiec{ia centrala sau conica: toate proiectantele tree printr-un puncl
situat la o distan0 fmitS de planul de proiectie, denumit centru de proiecfie (fig. 5.2)
Proiecfia paralela sau cilindrica: centrul de proiecfie este consider!I
la o distant infinita, proiectantele fiind in acest caz paralcle intrc clc (llg. 5.3).
in
f lyura de pre/ecfaf
Pro/ecfia
ce/7fra/a a
i ABC
Fig. 5.4 iK. 5.5

2) Daca se da un punct b situat intr-un plan oaiecare P, ca filnd


I proiecfia unui punct, pentru a se determine punctu in spafiu se tra ~
>* seazS o perpendiculars (proiectantS) pe planul P din punctul b. Cunoscindu-sc
In cazul proieefiei paralele sau cilindrice, proiectantele pot sa fie perpen- principiul metodei proiecpilor, se observS cS pe proiectanta punctului b, punctul
iculare pe planul de proiecfie, si Jn acest caz se obtine proiecfia cilindricd dreaptd se poate afla in oricare din pozitiile Bt, B2, B3 etc.
TU ortogonald (fig. 5.3, a), sau pot avea diferite inclinatii si atunci se obtine In aceastd situafie se poate trage concluzia cd intrucit unei proiecfii a unui
roiecfia cilindricd oblicd (fig. 5.3, b). punct pe un plan ii corespund o infinitate de puncte in spafiu, punctul in spafiu tin
este determinat in mod univoc in cazul proieefiei pe un plan (f?%. 5.5).
B
2. Reprezentarea pe doua plane de proiecfie
g. 5.3 1) Reprezentarea punctului pe doua plane de i roiecfie se face cu
in fjgura 5.6.

V
Proiecfi'a verfi- m'
ca/d a puncMi/i Proiecfante
M
/
hv>/y /'
/

/ s Fig. 5.6
X /MX 0
X ~H
L/'n/i de /\ ;i \alpumfu/ui M
In vc utilizcazd, de reguld, sistemul de proiecfie cilindricd dreaptd ard/ne \
ortogonalA. . m \

C. REPREZENTAREA PUNCTULUI Pro/ecf/a ar/zonfa/a


M
1. Reprezentarea pe un plan de proiecfie
Se dau: doua plane de proiecfie — un plan orizontal H jz un plan vertical V •
1) Reprezentarea punctului pe un plan de proiecfie se face ca in perpendiculare intre ele, desenate in perspectivd si care se intem?fti-ir.:<) <lui<.) ,i\.i
ara 5.4.
Se dau: punctul A si planul P. OX. Se da de asemenea punctul M situat in spafiu.
Se cere: proiecfia punctului A pe planul P. Se cer: proiecfiile punctului M pe cele doud plane c/r prnit-cfi,
I'rocedeu. Procedeu. Din punctul M se traseazS cite o perpi - m l u u l . n . i \>, . . I.- . l i m . i
plane, pe care le intersecteaziS in punctele m si m', < an -.mi piou-i j n k - p u m m i n i
Din punctul A se traseazS o perpendiculars pe planul P (proiectanta), la
M pe cele douS plane de proiectie. Proiectantele Mm si Mm', COIR-HI i-n .....
i'icc(iii < : l i < > i : i si- obtinc punctul a, care este proiectia punctului A. I
punctul M, determinS un plan care este perpendicular pe cele doufl pl.
fit obltrvd cd unto punct oarecare in spafiu n n'u>pn>tde o singurd proiecfie,
\, .ill,i l,i uiit'i \<-i 11,1 f>n>it-<:ttinici cu planul dc proiecfie. proiectie, pe care le intersecteazS dup& segmentcle m'm si mm .
II
I ' I . n ml .iMld determinat se numcste plan proiectant al punctului M, ii — Aaa a" este planul proiectant al punctului A perpendicular pc plu-
Urm 1111:1 pc cele douil plane (segmentele m'm si mm ) se numesc Al
X X < ! • le orizontal si lateral si paralel. cu planul vertical;
•Linn , I'lanul proiectant si liniile de ordine sint perpendiculare pe axa ()M — Aa'a a este planul proiectant al punctului A perpendicular pc planele
2) Dacfl se dau cele doud proiecfii ale aceluiasi punct pe doua plai X
<!<• proicctie, pentru a determina punctul in spafiu se face operafia invert i -.ontal si vertical si paralel cu planul lateral;
— Aa"a a este planul proiectant al punctului A perpendicular pe planele
pioicctSrii si la intersecfia proiectantelor trasate din cele doua proiecfii se obflj Z
punctul in spafiu. In aceastd situafie se poate trage concluzia cd celor doua p i ^crtical si lateral si paralel cu planul orizontal.
pe doua plane de proiecfie le corespunde un singur punct in spafiu, punctul in s Intersecfiile planelor proiectante cu planele de proiecfie se numesc llnll
\iu fiind di terminal in mod univoc. de ordine.
In cazul de mai sus, liniile de ordine sint segmentele aa , aa , a'a , a'a ,
3. Reprezentarea pe trei plane de proiectie i // • // x y x z
\ a a si a a .
y b.' Reprezentarea
z in epura. Pentru a avea cele trei proiec^ii ale
Pentru reprezentarea cit mai fidela" a obiectelor se folosesc, de regula, tr
plane de proiectie, principiile de proiectare fund aceleasi ca §i in cazul un punctului in acelasi plan se procedeazS dupa cum se arata in figura 5.8, b.
singur plan sau a douS plane de proiecfie. Astfel, la cele dou3 plane (orizont
si vertical) se mai adaugS eel de-al treilea plan (lateral), ca in figura 5.7. Ce
trei plane de proiecpe, perpendiculare intre ele, formeaz3 triedrul de proiectie^

Fig. 5.7

Dreapta de intersecfie a planelor orizontal (H) si vertical (V) se noteazl


cu OX si se numeste axa OX.
Dreapta de intersectie a planelor orizontal (H) si lateral (L) se noteazS cu
OY si se numeste axa OY. • Se rote§te planul orizontal (H) in jurul axei OX pinS ajunge in acelasi
Dreapta de intersectie a planelor vertical (V) si lateral (L) se noteazl plan cu planul vertical (F), respectiv in prelungirea acestuia.
cu OZ si se numeste axa OZ. • Se roteste planul lateral (L) in jurul axei OZ pina ce acesta ajunge In
acelasi plan cu planele vertical si orizontal.
Punctul de intersecfie a celor trei axe se numeste originea axelor. OdatS cu rotirea planelor orizontal si lateral in jurul axelor OX yi rcHpcctiv
OZ, se rotesc si proiec;iile punctului A, iar liniile de ordine de pe planul ori/.on-
a. Reprezentarea in perspective. Daca se da un punct A situat tal si lateral se vor aseza in acelasi plan cu cele din planul vertical fi vor 11 In
in spafiu si se cere sa fie reprezentat pe cele trei plane de proiecfiefl prelungirea acestora, deed proiec^iile punctului A, dou3 cite doua, vor 11 pc ucccafi
1 1 IK 5.8, a), se traseaza1 cite o perpendicular^ (proiectantS) din punctul A pflS linie de ordine. De asemenea, prin rotirea planelor, axa OY va 11 In prelungirei
I m arc din cele trei plane de proiectie date, proiecfiile punctului A g5sindu-se| axei OZ, iar axa OY' va fi in prelungirea axei OX
I;i iniiTsecfia proiectantelor cu planele de proiec^ie, respectiv in punctele aJ
ci' vi .'
Operafia de rotire a planelor de proiecfie se numeste ruhul««r«,
l ' i « > i r . i . i n i . Ic hind concurente in punctul A determinS, douS cite dou3, Reprezentarea punctului cind planele de proiecfie au font ruMttit* it
I K i plane |)i.'ici i.into ale punctului A, astfel:
numeste cpura.
B2
Coordonatele punctului sint distanfele de la punctul situat in spa(it< 1) Reprezentarea punctului in perspective se face ca in tlgura 5.10, it,
In fiirniY tlnitre cele trei plane de proiecfie (fig. 5.9 , a si 5.9, b). .isifel:
Aitfel: • se mSsoara pe axa OX 3 unitati si se obtine punctul d , prin care se tra-
( l r . i a n ( a de la punct la planul lateral (Nn") se numeste abscisa; ea M-aza liniile de ordine pe planul orizontal si pe planul vertical, paralele cu axele
mflNoara" pc axa OX si se noteazg cu X;
OY si OZ;
— distanta de la punct la planul vertical (Nn'} se numeste departure; ea
infisoarfi pe axa OY si se noteaza" cu Y; • se mascara pe axa O y 2 • — unitati si se obtine punctul d prin care
2 ' y
— distanfa de la punct la planul orizontal (Nn) se numeste cota; ea se ,i traseaza liniile de ordine pe planul orizontal si pe planul lateral, parulele cu
soarfl pe axa OZ si se noteazS cu Z.
uxcle OX si OZ;
• se masoara pe axa OZ 4 unitSti si se obtine punctul dZ , prin care se tra-
razS liniile de ordine pe planul vertical si pe planul lateral, paralele cu axele
nz
oX si Oy;
• la intersectia liniilor de ordine pe cele trei plane se afia cele trei proiectii
.ile punctului D, care se noteazS cu d pe planul orizontal, cu d" pe planul vertical
N M •n» •• ',i cu d" pe planul lateral.
2) Pentru determinarea punctului D in spafiu:
§S a
g • se traseaza cite o perpendiculars (proiectantS) pe fiecare dintre cele trei
•4 \
plane de proiectie, din cele trei proiectii ale punctului D pe cele trei planuri,
/7v !.
~|i n i cspectiv din d, d' si d";
\ u • la intersectia celor trei proiectante se obtine punctul D in spatiu.
* \ O Regula. Conform STAS 613-79, in triedrul de proiectie desenat in perspec-
a Y
Fig. 5.9 nvd coordonatele se vor m&sura in marime naturaia pe axele OX si OZ si la
scara 1/2 pe axa Oy*. In epura, toate coordonatele se regSsesc in adevarata lor
4. Modul de rezolvare a problemelor de reprezentare a unui punct
pe cele trei plane de proiectie. marime.
3) Reprezentarea aceluiasi punct in epura se face ca in figura 5.10, fc,
a. Reprezentarea unui punct oarecare D pe cele trei plane de pro-
iectie, in perspectiva si in epurd, cind se cunosc cele trei coordonate astfel:
' X , Y , Z ) se face ca in figurile 5.10, a si 5.10, b. De exemplu, coordonatele punctu- • se mSsoara pe axa OX 3 unitSti si se obtine punctul d , prin care se tra-
lui D sint (3, 2, 4), adicd abscisa este de 3 unitdfi, depdrtarea este de 2 unitdfi, itar seaza liniile de ordine pe planele vertical si orizontal. Acestea vor fi in prelun-
cota este de 4 unitdfi. gire si vor fi paralele cu axele Oy si OZ;
• se masoara pe axa Oy 2 unitati si se obtine punctul d , prin care se tra-
seaza linia de ordine pe planul orizontal paraleia cu axa OX;
0 cu virful compasului in punctul O si cu o deschidere Od se traseazfl
un arc de cere care intersecteazS axa Oy' in punctul d „ care va fi la aceeayl
distan^a" de punctul O ca si punctul d ;
• din punctul d se traseaza linia de ordine pe planul lateral;
• se masoara pe axa OZ 4 unitati si se obtine punctul d^ prin care «c tru-
seaza liniile de ordine pe planele vertical si lateral. Acestea vor fi In prclungirc
!ji paralele cu axele OX si Oy'y
• la intersectia liniilor de ordine pe cele trei plane de proiectie xc otyln
cele trei proiectii ale punctului D si anume: proiectia d in planul ori/.onl«l, •"•"•
iec;ia d in planul vertical si proiectia d" in planul lateral.
Fig. 5.10 b. Analiza coordonatelor unui punct in pozltU p.n ilmlnr«,
analiza coordonatelor unui punct pot rezulta uncle com I n . n • Inlcmi
—...I
sc analizcaza punctele: A(4, 3, 0); B(0, 0, 3); C(0, 0, 0), se observa , 2) Reprezentarea punctului cu abscisa si depdrtarea zero (1'ig. 5.12, a
i > i i i K i i i l A are cota de valoare zero. Intrucit cota este distanfa de ., •15.12, b).
i » i M . I l.i planul orizontal, inseamnS c5 punctul A se afla in planul orizontm Se da: punctul F de coordonate (0,0,4).
— punctul B are abscisa si depdrtarea de valoare zero. Intrucit abscisa Procedeu. In cazul punctului F, care are abscisa si depdrtarea dc v;iln;n,
i h I . H I ( : I la planul lateral, iar departarea — distan(a la planul vertical, insear pcro, se observS ca punctul se afla pe axa OZ, proiec;iile lui pe planclc vertical
efl punctul B se afla la intersecpa celor dou5 plane, respectiv pe axa OZ; 0 si lateral (/") fiind in acelasi loc cu punctul F, iar proiecfia pe planul on
— punctul C are toate cele trei coordonate de valoare zero, adicS distant pontal se aflS in originea axelor.
I; i cele trei plane de proiectie sint zero. In aceastS situate inseamnS ca pu~,
se afla in intersecjia celor trei plane, adica in punctul de origine a axelor, ca
este singurul punct comun celor trei plane de proiecpe. 5. PROBLEME
Modul de rezolvare a reprezent&rii punctului in pozipi particulare _, 1. SS se discute po/itia punctelor 5(4,0,2); P(0,l,3); R(3,0,0); L7(0,3,0).
exemplificat in figurile 5.11, a si 5.11, b pentru punctul £(3,4,0), si in figur
2. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectic, in perspective si in epura, punc
5.12, a si 5.12, b pentru punctul F(0,0,4), coordonatele fiind date in centimet tele: £(4,1,0); F(0,4,l); C?(l,0,4); AT(0,0,4); L(4,0,0); M(0,4,0); N(l,2,3); P(3,2,l); «(4,4,4),
coordonatele fiind date in centinietri.

Fig. 5.11

D. REPREZENTAREA DREPTEI PE PLANELE DE PROIECTIE


0
?'

\e" Pentru reprezentarea unei drepte pe cele trei plane de proiecfie este suli
5*^" bient sS fie reprezentate douS puncte de pe dreaptS, adic3 extremitS^ile unui
segment de dreaptS. Deci, reprezentarea dreptei se reduce la reprezentarea a dona
vuncte (extnemitSple unui segment) asa cum s-a ardtat la punctul C, dupd (
ae unesc proiecfiile de acelasi fel pe acelasi plan, obfinindu-se proiecfiile segmentulm.
0 O dreapta poate avea fa{a de planele de proiectie urmatoarele
1) Reprezentarea punctului de cota zero (fig. 5.11, a ?i 5.11, b).
Se da: punctul E de coordonate (3,4,0). - paralela cu unui din planele de proiecfie si inclinata fa0 de celelalte
Procedeu. Se observ3 cfi punctul E, avind cota de valoare zero, se « doua plane de proiectie ;
in planul orizontal, proiecpile lui pe planele verticale (e") si lateral (e") fit - paralela cu doua plane de proiecpe si perpendiculara pe eel de-al treilea
pe axelc OX, respectiv pe OY, iar proiecpa pe planul orizontal (e) se aflS plan de proiecpe;
acelasi loc cu punctul E. - inclinata fa^ de toate" cele trei plane de proiecpe.

f'lf"
F f"
r
1 DREPTE PARALELE CU UN PLAN DE PR()li:< I M

1) Dreapta paralela cu planul orizontal prezintfi p u t u u l n


Y'
loate punctele ei sint egal departate de planul orizontal, a v n i ' l icecafl catA
Reprezentarea unei astfel de drepte, in perspectiva ^i In cpurn, dcti nmuutfl dc
punctele /4(4,2,3) si B(2,4,3), este aratata in figurile 5.13, a gi 5.1 *, / rvfl
i:,1 segmentul AB se proiecteazd in adevdrata mdrimc pe plumd orizontal, cu •
paralel, si cu m3rimi mai mici pe celelalte douu plane, \\\\& dc care eni<
'*'.
a' b' a- b" 3) Dreapta paralela cu planul lateral prc/inta purticulaniau-a i a i i > a i <
punctele ei sint egal departate de planul lateral, avind acccuM < / / > w i v < < . Kcpn
a' •MBMI^^M,' ^ j /.cntarea unei astfel de drepte, in perspectiva si in epura, determinate iU- pum i. I.
N \> iff" I /:'(3,4,2) si F(3,2,4) este aratata in figurile 5,15, a si 5.15, b. Se obscrvS eft .\c/.'""'''
"^ lid EF se proiecteazd in adevdrata mdrime pe planul lateral, cu care este purald
F I si cu marimi mai mici pe celelalte doua plane, fa0 de care este inclinui.
X ^
' 0N

2. DREPTE I'ARALELE CU DOUA PLANE DE 1'ROIEC TIE

1) Dreapta paralela cu planele vertical $i lateral $i perpendicular &


2) Dreapta p iraleld cu planul vertical prezinta particularitatea _ pe planul orizontal prezinta particularitatea ca toate punctele ei sint egal
toate punctele ei sint egal departate de planul vertical, avind aceeasi depdrtarM departate de planele vertical si lateral, avind aceeasi abscisd si aceeasi depdrtare.
Reprezentarea unei astfel de drepte, in perspectiva si in epura, determinata dfl Reprezentarea unei astfel de drepte, in perspectiva si in epura, determinata
punctele C(4,3,2) si £>(2,3,4), este aratata in figurile 5.14,a si 5.14, b. Se observB de punctele (5(3,2,4) si H(3,2,2), este aratata in figurile 5.16, a si 5.16, b. Se ob-
c3 segmentul CD se proiecteazd in adevdrata mdrime pe planul vertical, cu call serva ca segmentul GH se proiecteazd in adevdrata mdrime pe planele vertical fi'
este paralel,si cu marimi mai mici pe celelalte doua plane, fa0 de care este inV lateral, si printr-un punct pe planul orizontal, pe care este perpendicular.
clinat.

d"
Fig. 5.14 •7 z
a' r 9"
Fig. 5.16 Y 9"
ii h"
h >
ti
H h"
X Y'
X
' ' 0
\ \ j
.—_—. ,
9h
a Y ^h
2) Dreapta paralela cu planele orizontal $i lateral ?i perpend! cu-
larS pe planul vertical prezinta particularitatea ca toate punctele el Hint
e' egal departate de planele orizontal si lateral, avind aceeasi abscisd (fi aceeifl cold,
Reprezentarea unei astfel de drepte, in perspectiva si in epurtt, determlnattt dc
punctele K(3,2,4) si L(3,4,4)N este aratata in figurile 5.17, a si 5.17, 6. Se ohucrvtt
c3 segmentul KL se proiecteazd in adevdrata mdrime pe planele orisontal ft lattral,
cu care este paralel si printr-un punct pe planul vertical, pe care Site perpendicular.
3) Dreapta paralela cu planele orizontal 9! vertical $1 pcrpendl-
culard pe planul lateral prezinta particularitatea eft toate punctele ci dint
egal departate de planele orizontal si vertical, avind aceeasi depdrtar< M m roifl
cotd. Reprezentarea unei astfel de drepte in perspectivS si in cpuri, d< h n i n t m f B

f>H an
k I'

\£.I k"

Fig. 5.19
Pig. 5.17 {
4. PROBLEME

Sa se reprezinte pe cele trei plane de 2. Sa se reprezinte pe cele trei plane de


1 proiecfie, in perspective si in epura, proiecfie, in perspective si in epura,
z V a segmentele de dreapta AB, CD, EF, GH,
/ 7' /7' segmentele de dreapt£ AB, CD, EF, (.iH,
KL, MN, PR, AE, BE, asezate in pozl(H
\M /v ,m"
!<L si MN asezate in pozifii particulare,
determinate de urmatoarele puncte,
coordonatele fund date in centimetri:
oarecare, determinate de urmatoarele
puncte, coordonatele fund date in cen-
timetri:
X A (1, 3, 3) G (1, 1, 3) A (3, 2, 0) C (1, 0, 2)
X D (3, 1, 1) B (0, 0, 3) D (3, 2, 0)
0 B (3, 1, 3)
\ m
\ \ B (2, 1, 3) G (3, 2, 3) E (3, 0, 0) G (0, 2, 3)
H (3, 0, 2)
P (2, 3, 1) H (2, 2, 1) I- (0, 2, 3)
n' n K (2, 1, 3) M (3, 1, 2) K (0, 1, 4) M (0, 4, 1)
L (2, 3, 3) N (1, 1, 2) L (1, 4, 0) N (4, 1, 0)
b P (4, 1, 0) A (4, 0, 1)
K (1, 0, 4) E (1, 4, 0)
Fig. 5.18 B (3, 0, 2)
F (0, 2, 0)
ie punctele M(4,2,3) si JV(2,2,3) este ar3tata in figurile 5.18, a si 5.18, b. si
)bserva" c3 segtnentul MN se proiecteazd in adevdrata marime pe planele orizonta^ E. REPREZENTAREA PLANULUI PE PLANELE DE PROIEC'IH
i vertical, cu care este paralel, si printr-un punct pe planul lateral, pe care este\
perpendicular. Un plan poate fi determinat de urmatoarele elemente geomcn
— trei puncte necoliniare;
— o dreapta si un punct exterior ei;
3. DREI'TE INTR-0 1'OZITIE OAREOARE
— dou3 drepte concurente;
— douS drepte paralele.
;i
Drcupta intr-o pozifie oarecare este inclinata fa$ de toate cele trei!
Reprezentarea planului pe cele trei plane de proiectie se poate face fie prin
lane di- proiecfie, neavind nici o particularitate. Reprezentarea unei astfel del
clementele care-1 determinS, fie prin dreptele dup5 care se intersectcazfl 1 1 1
repiv, in perspcctivfl 91 in epura, determinata de punctele P(4,4,2) si /?(2,2,4),J
ilc uiiliatfl In figurile 5.19, a si 5.19,6. planele de proiectie (urmele planului). In mod obisnuit, planul se rcpi>mi >
prin urmele sale.
ai
I I'l.ANliU: PI-RPI-NDICULARE PE UN PLAN DE PROIECJIE

1) Uii plan perpendicular pe planul orizontal intersecteazS axa


in punctul P de abscisa 3 si axa OF in punctul P de departure 4 (fig. 5.20, i Y'
$i 5.20, b). '
Discufie. Planul fiind perpendicular pe planul orizontal este desijj
paralel cu axa OZ, iar urmele lui pe planurile vertical si lateral vor fi perpet
culare pe axele OX si OY si deed paralele cu axa OZ.

Fig. 5.21

9 In punctele P si P se traseaza cite o perpendiculara pe axele OX si 1


X 2>
respectiv OZ, care vor fi si paralele cu axa OY, obpnindu-se astfel urmele pla-
nului pe planul orizontal p si pe planul lateral p".
3) Un plan perpendicular pe planul lateral intersecteazS axele OV
si OZ in punctele P de depSrtare 3 si respectiv P de cot& 4 (fig. 5.24, a si 5.24, b i .
y

Fig. 5.20
P'
Rezolvare.
• Se ma'soara' din originea axelor 3 unit5;i pe axa OX si 4 . — unitap
2
axa OY si se ob{in punctele P si respectiv P .
• Segmentul de dreaptS care uneste punctele P si P este urma plant
lui P pe planul ori/ontal si se noteaza" cu p. ,
• In punctele P si P se traseaza" cite o perpendiculars pe axa OX,
pectiv pe OY si se otyin urmele planului P pe planul vertical (p') si pe pli
lateral (p"), care vor fi paralele cu axa OZ. Fig. 5.22
2)Un plan perpendicular pe planul vertical intersecteaz3 axa OX Discufie. Planul fiind perpendicular pe planul lateral
in punctul P de abscisa" 4 si axa OZ in punctul P de cot& 4 (fig. 5.21, a si 5.21, btt ralel cu axa OX, iar urmele lui pe planele orizontal si vertical vui i i ,
x z
Discufie. Planul fiind perpendicular pe planul vertical este paralel a lare pe axele OY si OZ si deed paralele cu axa OX.
axa OY, iar urmele lui pe planele orizontal si lateral vor fi perpendiculare pi Rezolvare.
OX si OZ si deci paralele cu axa OY. Se mSsoar& din originea axelor 3 unitafi pe axa OY gi •! • , m i n i m i pi-
Rc/.olvare. pe axa OZ si se ob^in punctele P , respectiv P , care sint punctele de intcrNri'llr
• Sc mflsoarfl din originea axelor cite 4 unitSp pe axele OX si OZ si se no! 1 y &
ale planului cu cele dou5 axe. Segmentul care uneste cele doufl puncte eito urtn»
i i/.il punctele oh(inutc cu P , respectiv P . Segmentul de dreaptS care le unestfl
X 2* planului P pe planul lateral si se noteazS cu p".
. ,ic 111 HIM pliinuliii /' pe planul vertical si se noteaza cup'
• In punctclc P si P sc traseaza cite o perpendicular^ pe axele O\
i i v pi- o/, care vor fi paralele cu axa OX, obtinindu-se astfel urmelj
I > | . I I M I | I I I pe phmdc ori/ontal (p) si pe planul vertical (p').

Wig. 5.24 Y'


2. PLANELE PARALELE CU UN PLAN DE PROBECTIE
1) Un plan paralel cu planul orizontal intersecteaza axa OZ in puncti
P g de cotS 3 (fig. 5.23, a si 5.23, b).
Discufie. Planul fund paralel tcu planul orizontal, este in acelasi tim(
perpendicular pe celelalte doua plane de proiectie. De asemenea, va fi perpen^
dicular pe axa OZ si paralel cu axele OX si OY.
3) Un plan paralel cu planul lateral intersecteazS axa OX in punctul
|P de abscisa 3 (fig. 5.25, a si 5.25, b)'.
X '
Discufie. Planul fund paralel cu planul lateral este in aeelasi timp pcr-
pendicular pe planele orizontal si vertical. De asemenea, va fi perpendicular

Y'
Ipe axa OX si paralel cu axele OY si OZ.

P'

Y'
Fig. 5.23
• Se m3soar5 din originea axelor 3 unita{i pe axa OZ, obtinindu-se punct Fig. 5.25
P , care este punctul de intersectie al planului cu axa OZ.
IS
• In punctul P se traseaza pe cele douS plane (vertical si lateral) cite
z
perpendiculars pe axa OZ, care vor fi paralele cu axele OX si respectiv OY,
obtinindu-sc urmele planului pe planul vertical (p') si pe planul lateral (
2) Un plan paralel cu planul vertical intersecteaza axa OY in punct
P de departare 3 (fig. 5.24, a si 5.24, b). Rezolvare.
• Se masoara, din originea axelor, 3 unitati pe axa OX, obtinindu-ie punc-
Discufie. Planul fund paralel cu planul vertical este in acelasi timp per-
tul P , care este punctul de intersectie a planului cu axa OX.
pendicular pe planele orizontal si lateral. De asemenea, va fi perpendicular pe
axa OY si paralel cu axele OX si OZ. • Jn punctul P se traseaza pe cele doua plane (orizonml > v i - n u nl n
X
Rezolvare. o perpendiculara pe axa OX, care vor fi paralele cu axele OV .1 n-.|
ob^inindu-se urmele planului pe planul orizontal (p) si pc plmml v c i t u - n l (/>').
• Se masoarS, din originea axelor, 3 . — unitSti pe axa O Y, obtinindu-s
2
punctul P , care este punctul de intersectie al planului cu axa OY. 3. PLANELE 1NTR-O POZIJIE OARKCAK1'.

• In p i i i u - t u l P se traseaza pe cele douS plane (orizontal si lateral) cite


Un plan intersecteaza axa OX in punctele P de abscisa 4, axa < ' v M > pi i n<
» pcrpcndiculunl i » i \ a OY, care vor fi paralele cu axele OX si respectiv OZ,
obtinindu-sc u r i n . 1 , pl.mului pe planul orizontal (p) si pe planul lateral ( / > " i , tul P de departare 2 si axa OZ in punctul P de cotS 3 (fig. 5.26, a fi 1,2ft, k ) ,
or.
Se dau: punctele ^(3,3,0); 5(5,3,4); 6X1,3,4).
Discutie. Din analiza coordonatelor triunghiului • . . ! . , . - . < . • observ; . tom
rele trei virfuri ale sale au aceeasi depdrtare, de unde rezultS eft triuiif. ul em
paralel cu planul vertical de proiectie. Fiind paralel cu planul vein pr<
u;cpe, triunghiul este perpendicular pe celelalte douS plane de ]
De asemenea, mai rezult5 cS pe planul vertical de proiectie
va proiecta in adev3rata sa marime, iar pe planele de proiec^ie ori/
Fig. 5.i
i,d proiec^iile sale vor fi douS segmente de dreapt5.
Rezolvare.
Discufie. Din enun{ul problemei se observS c& intersectind toate cele • Se reprezint5 pe cele trei plane de proiectie cele trei virfuri ale triun-
,'>:« ale triedruiui de proiecpe, planul nu are nici o particularitate in ceea| ghiului.
prive^te pozifia sa fa$i de cele trei plane de. proiectie. • Se unesc pe fiecare plan de proiectie proiectiile de acelasi fel: (abc],
Rezolvare. (a'b'c') si (a"b"c"), obtinindu-se proiectiile triunghiului pe cele trei plane.
• Se mSsoarS pe axa OX 4 unitSti ?i se determine punctul P , se m5sc 2. REPREZENTAREA I'ATRATULUI
i *
pe axa O Y 2 . — unMp si se determina1 punctul P . iar pe axa OZ se masoarl 3 SS se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspective >i
2 3' • ' in epura, un patrat cu coordonatele virfurilor cunoscute (fig. 5.28, a
3 ,um't3{i s.i se determinS punctul P . Aceste puncte sint intersectiile planuli si 5.28, i).
z
cu cele trei axe. Se dau: punctele 4(2,2,4); 5(2,2,2); C(2,4,2); D(2,4,4).
• Se unesc punctele P , P si P intre ele, laturile triunghiului for
fiind urmele planului pe cele trei plane de proiectie, notindu-se cu p urma a' i/' a" cf"
planul orizontal, cu p' urma pe planul vertical si cu p" urma pe planul later
X a"
F. REPREZENTAREA FIGURILOR GEOMETRICE PLANE
S.9 K
b'
> \*
-

9i k
c'
Reprezentarea figurilor geometrice plane (triunghiuri, patrulatere, cercv
se face prin reprezentarea punctelor care le determina' in plan s,i care sint carac
^ Y'

teristice fiecSrei figuri. Fig. 5.28 X


1. REI'REZENTAREATRIUNGHIULLI

$& sc reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspectiva <? VNJ N


in epura un triunghi eu coordonatele virfurilor cunoscute (fig. 5.27, i
si 5.27, b).
b' c-

Discutie. Din analiza coordonatelor pStratului dat


cele patru virfuri ale sale au aceeasi abscisS, de unde rev
paralel cu planul lateral de proieCfie.
Fiind paralel cu planul lateral de proiectic, p;lii:iinl
pe celelalte douS plane de proiecpe.
De asemenea, mai rezultS cS pe planul l;iicr;il » l
proiecta in adevarata sa mSrime, iar pe plane I >
Fig. 5.27 proiectiile sale vor fi dou5 segmente de iln
b a c Rezolvare.
• Se reprezinta pe cele trei plane de proiectie cele patru n i n , .
• ,s« m i . ii |.< iirmir plan de proiectie, proiectiile de acelasi fel: (abet L
c »fl*
(a'b'i i / ) gi (a"b"c"tf), obtinindu-se proiectiile pfitratului pe cele trei pi ^»— *~S."
i Id l-Kli/l'.NTATHA DRlilTUNGHIULUI
f
ai i , tb'

°i i'.</*
s.i t*e reprezinte pe cele trei plane de proiecfie, in perspectiv
cpurd iin dreptunghi cu coordonatele virfurilor cunoscute
si 5.29, b).
V ?
\Fig. 5.30 •f
Se dau: punctek ,4(6,2,3); 5(2,2,3); C(2,4,3); £>(6,4,3). X 0 ,

Z
a'd' tic'
Z
a'd"

cd
&
a cd
fl i
b
y
A y
U • N

ectie §i deci perpendicular pe celelalte dou& plane de proiectie. Deci cercul se


proiecta in adevarata sa mSrime pe planul vertical §i prin dou5 segmente de
^reaptS pe planele orizontal $i lateral.
Rezolvare.
• Se reprezintS pe cele trei plane de proiectie centrul cercului, precum $i
capetele a douS diametre ale cercului perpendiculare intre ele si paralele cu
axele OX si respectiv OZ.
Fig. 5.29 b • Se unesc apoi pe fiecare plan proiectiile de acelasj fel, obtinindu-se pro-
iectiile cercului pe cele trei plane.
Discufie. Din analiza coordonatelor dreptunghiului dat se observS ,
toate cele patru virfuri ale sale au aceeasi cot3, de unde rezultS dS dreptunghiv
este paralel cu planul orizontal de proiecpe.
G. PROBLEMS
Fiind paralel cu planul orizontal de proiectie, dreptunghiul este perpen-
dicular pe celelalte douS plane de proiectie.
De asemenea, mai rezultS-cS pe planul orizontal de proiectie dreptunghiu, 1. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, In perspective si in epura, triun
se va proiecta in adevarata sa marime, iar pe planele vertical si lateral, proiectiilfj ghiul ABC, avind coordonatele:
sale vor fi douS segmente de dreaptiS. ^(3,1,4);
B(3,3,4);
Rezolvare 0(3,2,0).
• Se reprezintS pe cele trei plane de proiectie cele patru virfuri ale dreptun- 2. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspective si in epura, pa-
tratul ABCD, avind coordonatele:
ghiului. ,4(4,4,3); C(l,l,3);
• Se unesc pe fiecare plan de proiectie. proiectiile de acelasi fel: (abcd\ 3. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspective si In cpurtt, tlrepl
la'b'c'd') si (a"b"c"d"), obtinindu-se proiectiile dreptunghiului pe cele trei unghiul ABCD, avind coordonatele:
plane. ,4(5,3,2); C(l,3,4);
B(5,3,4); 0(1,3,2).
4. REPREZENTAREA CERCULUI 4. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspcctlvA »l In •purt, trlun-
ghiul ABC, avind coordonatele:
.
Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie. In perspective ?i tnj 5(4,5,3);
cpura, un cere a$ezat Intr-un plan paralel cu planul vertical de pro- C(5,3,4).
Icciie (fig. 5.30, a si 5.30, b). 5. Sa se reprezinte pe cele trei plane de prolccfle, In pcripcctlvm »l In cpurn, Irl
unghiul ABC, avind coordonatele:
Se dau: diametrul cercului 2 unitdfi si coordonatele centrului cercului ,4(4,4,0);
(3, 2, 3). B(4,0,4);
C(0,4,4).
Dlticutic. T n i n u i i ccrcul se aflS cuprins Intr-un plan paralel cu planul 6. Un plan P, perpendicular pe planul vertical, iniiliu-sir axa OX In puiu-lul /'
.3 si cercul este paralel cu planul vertical de pro- de abscisa 4 cm si axa OZ in punctul R, de cota 4 cm.

M (II)
In .. • i pliui M- allA un Iriunxhl . - l / i < care are virl'nl A pe urniu ori/.ontala a
pluiiiiliil /', In v \ cm, vn-l'iil /( — pe iirma laterala a planului /', la \- 4 cm, iar 6
i ul i IN- HI in.i vcrticala a planului /', la jumatatea distanfei dintre P si P .
Sit M 1 1 |M . /mic pc cele irci plane de proiecfie, In perspective si in epura, planul
/' fl irluiiKhlul AltC.
I \ In plan / ' perpendicular pe planul orizontal, intilneste axa OX in punctul P de REPREZENTAREA CORPURILOR GEOMETRICE
.ilisi isii 4 cm si axa OY — in punctul P de departure 4 cm.
In at rst plan se alia un triunghi ABC care are virful A pe urnia verticala a pla-
nului P, la z 4 cm, virful B — pe urnia laterala a planului P, la z 4 cm, iar
virful C — pe urma orizontala a planului P, la jumatatea distance! dintre P
•ji /' . Sa se reprezinte pe cele trei plane de proieclie, in perspective si in epura,
planul P si triunghiul AHC.
8. Un plan P, perpendicular pe planul lateral, intilneste axa OY in punctul P de
departure 4 cm si axa ()'/. in punctul P de cota 4 cm.
Reprezentarea corpurilor geometrice (poliedre, corpuri de rotate) se face
In acest plan se afla un triunghi ABC care are virful A pe urma orizontala a
planului P, la x 4 cm, virful B — pe urma vertical^ a planului /', la A 4 cm, mai intii prin reprezentarea punctelor care le determinS in spa^iu $i care i
iar virful C — pe urma laterala a planului P, la jumatatea distance! dintre P caracteristice fiecSrui corp. Prin unirea acestor puncte prin linii sau prin curb*
*P'
se
se obtin proiecpile corpurilor geometrice pe cele trei plane de proiec{ie.
Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiec^ie, in perspective si in epura, planul
P si triunghiul ABC.
9. Un plan P, paralel cu planul lateral, intilneste axa OX in punctul P de abscise
4 cm.
In acest plan se afla virfurile A si B ale unui triunghi. Virful A al triunghiului
se afla pe urnia orizontala a planului P, la y 4 cm, iar virful B al triunghiului — A. REPREZENTAREA POLIEDRELOR
pe urma verticals a planului P, la z 4 cm. Virful C al triunghiului se afla in
planul lateral, avlnd coordonatele C(0,4,4) cm.
Se se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in perspective si in epura, planul f,
P si triunghiul ABC.
10. Un plan P, paralel cu planul vertical, intilneste axa OV in punctul P de depar 1 REPREZENTAREA CUBULUI
tare 4 cm.
in acest plan se afla virfurile A si B ale unui triunghi. Virful A al triunghiului
se afla pe urma orizontala a planului P, la x 4 cm, iar virful B — pe urma la-
terala a planului P, la z 4 cm. Virful C al triunghiului se alia in planul vertical, Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiec^ie, in perspecth
avind coordonatele (.(4,0,4) cm. in epura, un cub cu coordonatele vlrfurilor cunoscute (fig 6.1, a 91 6.1, b)
Se se reprezinte pe cele trei plane de proiecfie, in perspective si in epura, planul Se dau: punctele ,4(5,5,2); £(5,2,2); C(2,2,2); D(2,5,2); £(5,5,5); F(5,2,5)
P si triunghiul ABC.
0(2,2,5}; H(2,5,5).
e>f h'g' 9"f

e'f-

d'
a"

X '

Fig. 6.1
'•-••ruflc. Din anuliza coordonatelor fetelor cubului se observa1 eft acest Rezolyare.
particularita'ti Sn ceea ce priveste pozitia lor fat& dc cele trei plane • Se reprezintS pe cele trei plane de proiectie toate cele 8.asc v i i l i m ;ilr
Astlcl: jprismei.
i(u ABCD, avind toate cotele egale, este paralelS cu planul orizont • Se unesc pe fiecare plan de proiecjie, proiec^ile de acela?i fcl,
idicularS pe celelalte douS plane de proiectie; acelasi lucru se pc |du-se proiec^iile prismei pe cele trei plane.
despre fata EFGH, cotele acesteia avind insS alte valori;
ita BFGC, avind toate depdrtdrile egale este paralelS cu planul ve
i perpendiculars pe celelalte douS plane de proiectie; acelasi lucru se
pune si despre fata AEHD, depdrtdrile acesteia insS avind alte valori; 3. REPREZENTAREA PIRAMIDEI
— fata CGHD, avind toate abscisele egale este paralelS cu planul latq
i perpendiculars pe celelalte douS plane de proiectie; acelasi lucru se pc
punc 51 despre fata, ABFE, abscisele acesteia avind insS alte valori. Sa se reprezinte pe cele trei plane de proiectie,'in perspective si
Rezolvare. in epure, o piramida cu coordonatele punctelor care o determine cu-
9 Se reprezintS pe cele trei plane de proiectie toate cele opt virfuri ale noscute (flg. 6j3; a ?i 6.3, b}.
3ului. Se dau: punctele -4(6,4,1); 5(3,2,1); C(4,6,l); F(4,5;4,2;6).
• Se unesc pe fiecare plan de proiectie, proiectiile de acelasi fel, obtinii
lu-se proiectiile cubului pe cele trei plane.

2. REPREZENTAREA PRISMEI

Se se reprezinte pe cele trei plane de proiecfie, in perspective


n epurd o prismd cu coordonatele punctelor care o determine c
toscute (% .6-2, a ?i 6.2, b).

d" f"

'ig. 6.2 ,

Fig. 6.3

Discu^ie. Din analiza coordonatelor bazei piramidi i


cele trei puncte ale ei au aceea^i cotS, ceea ce inseamml
paralelS cu planul orizontal §i perpendiculars pe celchih
Se dau: punctele .4(5,3,1); B(2,l,l); C(3,4,l); D(5,3,5); £(2,1,5); ^3,4,5)J Rezolvare.
Diacutic. Din analiza coordonatelor punctelor date, care determine pris- • Se reprezinta pe cele trei plane de proiectie cclc patru puncte dutc, care
Ic douS baze ale sale — fiecare in parte — au cotele de valori determinS piramida.
ana dS sint paralele cu planul orizontal si deci perpendicu- • Se unesc pe fiecare plait de proiecjic, pn>n > i n l i < l < .n . 1.1 i !• i
planc de proiectie. du-se proiectiile piramidei.
It m;i'm:/.l-NTARi:A COKI'URILOR HE ROTATIE Notu. Rcprc/.cntarea cilindrului se mai poate face dindu-«c dc la Intrpm
i oordonatele capetelor celor patru diametre ale bazelor, farfl sfl sc mai dca m4-
1 REPREZENTAREA CILINDRULUI rimea diametrului cilindrului.

2. REPREZENTAREA CONULUI
S;i se reprezinte pe cele trei plane de proiectse, in perspective ,
u i-puni, un cilindru drept, cu centrele celor doua baze de coordonat S& se reprezinte pe cele trei plane de proiectie, in pcrspvctlvA yl
•unoscute si cu diametrul bazelor dat. pur^i, itn con circular drept la care se cunosc coordonatele virfu-
Se dau: centrele cu coordonatele O (3,3,2) si O2(3,3,6) si diametrul 2 unitdfi lK«i. §i ale centrului bazei $i diametrul -bazeir
(fig. 6.4, a si 6.4, b). Se dau: coordonatele centrului bazei, O (3,3,2), coordonatele virfului co-
\nului V(3J,6) si diametrul bazei conului 2 unitdfi (fig. 6.5, a s,i 6.5, b ) .
€_*'i&L_^ _
Fig. 6.4 0

\Fig.0.5

b'

Discu^ie. Din analiza coordonatelor centrului bazei si virfului conului so


observS cS,intrucit cele dou& puncte au abscisek si departdrile de valori egale,
Discu(ie. Din analiza coordonatelor centrelor celor douS baze se observq axa conului este perpendiculars pe planul orizontal si paralelS cu planele vertical
i intrucit aces tea au abscisek si departdrile de valori egale, axa cilindrului este si lateral si respectiv cu axa OZ. In aceastS situatie, pentru usurarea rep-
;rpendicular5 pe planul orizontal si paraleM cu planele vertical si lateral .-•r.nuh«,se aleg pe baza lui doua diametre perpendiculare intre el-
spectiv cu axa OZ. In aceastS situatie, pentru u^urarea reprezentani, se §i respfctiv cu OY. Cunoscindu-se ma'riniea di;
fiecare baz3 cite douS diametre perpendiculare intre ele si paralele cu conului, se pot stabili coordonatele capetelor celor dou§ dia>
X si respectiv cu OY. Cunoscindu-se m&rimea diametrelor bazelor cilinc 5(2,3,2); 0(3,2,2); /X3,4,2).
i, se pot stabili coordonatele capetelor celor patru diametre, astfel:
Rezolvare.
— la baza q: /1(4,3,2); '£(2,3,2); C(3,2,2); £>(3,4,2); • Se reprezinta pe cele trei plane de proiectie centrul ba/« i . onulul, v u l u l
- la baza O.i : £(4,3,6); F(2,3,6); G(3,2,6); #(3,4,6).
acestuia si capetele celor douS diametre alese.
Rtzolvare. • Se unesc proiectiile de acelasi fel, obnnindu-HC proioinl- . " u u l u i pr
• Sr irpnv.intS pe cele trei plane de proiecpe centrele celor dou5 baze cele trei plane de proiectie.
L'lipiMdr idoi patru diametre alese. Nota. Reprezentarea corului se mai poaic face dlndu-sc ilc In
• Sc IIIICM proiectiile de acelasi fel, ob;inindu-se proiectiile cilindrului coordonatele virfului s,i capetelor celor doufl diamcirr :il<
i'fU- nci p l u m - dr
dca m3rimea diametrului bazei conului.
». Kiii'Ki;yj-NTAKI-A SM-KI-I

81 ic rcprezinte pe cele trei plane de proiectie, In perspective DISPUNEREA PROIECTIILOR


in cpurA, o sfera al carci centru are coordonatele cunoscute §i al ct
dlmiictru eate dat(flg. 6.6, a ?i 6.6, 6). IN DESENUL TEHNIC

o' A. ASEZAREA NORMALA A PROIECTIILOR

In scopul ob^inerii unor imagini nedeformate ale unui obiect, precum


si a adev&ratelor marimi ale tuturor dimensiunilor acestuia, in desenul tehnic
obiectul se reprezinta in sistemul de proiectie ortogonalS pe douS sau mai multe
plane de proiecpe.
In capitolele 5 ^i 6 s-a arStat c£ forma unor elemente geometrice (drepte,
figuri geometrice, corpuri geometrice) este complet definitS prin proiecpa lor
pe trei plane de proiecpe si uneori chiar numai pe doua1 plane de proiectie.
In desenul tehnic, nevoia de a determina u§or forma pieselor reprezcntaic,
respectiv de a se putea citi usor si rapid desenlil, indeosebi al pieselor cu forme
Fig.6.6
constructive complexe, compuse din mai multe corpuri geometrice, impum-
de multe on reprezentarea pieselor (obiectelor) pe mai mult de trei plane de
Se dau: coordonatele centrului sferei O (3,3,3) si diametrul ei 2 unitdfm proiec{ie. Ca plane se iau fe^ele interioare ale unui cub, numit cub de proiecfie,
Discu{ii. Pentru u§urarea reprezentSrii sferei se aleg trei diartietre a| iar obiectul de reprezentat se considers asezat in interiorul cubului (fig. 7.1).
acesteia, fiecare dintre ele fiihd paralel cu cite o ax5, astfe'l:
— paralel cu axa OX: A(4,3,2); B(2,3,2);
— paralel cu axa OY: C(3,2,2); £>(3,4,2);
— paralel cu axa OZ: £(3,3,4); F(3,3,2). T
Coordonatele capetelor diametrelor s-au stabilit tinindu-se seama de mS|
rimea diametrului sferei, care este dat£ in tema.
Rezolvare. ,
• Se reprezinta pe cele trei plane de proiectie centrul sferei si capetelej
celor trei diametre alese. J
• Se unesc proiectiile de acelasi fel, obtinindu-se proiectiile sferei pe cele| Fig. 7.1
trei plane de proiectie. ,,
Nota. Reprezentarea sferei se mai poate face dindu-se de la inceput coor- |
donatele capetelor celor trei diametre, fai& s3 se mai dea mSrimea diametru-,
lui sferei.

DacS se proiecteazS obiectul pe toate cele ?asc tc^c ale cubului ^i «• <\- (I
S,oar5 fe^ele acestuia, dupS principiul rabaterii celor t i n pl:mr <l
se ob^in sase proiectii ale obiectului (fig. 7.2) astt< 1
f. Vet/ere Jejbs

O. Vtdtre Jin
dreapfa C. Verier fdv
sf/frya
/ Vnferejtin 7.3
tpote

In mod obisnuit, pentru reprezentarea completS a unui obiect, sint sufi-


ciente urmatoarcle trei proiecpi, denumite si proiectii uzuale: vederea din fafd,
Y"
vederea de sus §i vederea din stinga.
Proiec{ia principals se alege astfel incit s3 reprezinte cele mai multe detalii
ale obiectului, de formS si dimensionale, si de regulS in pozitia de utilizarc a
Fig. 7.2 obiectului.

— vederea din fafd, pentru proiectia pe planul vertical din spate (directia C. DETERMINAREA CELEI DE-A TREIA PROIECTII
A), denumita si vedere principal^;
— vederea de sus, pentru proiectia pe planul orizontal inferior (directia B):
— vederea din stinga, pentru proiectia pe planul lateral din dreapta (di- In situapile cind «» cunos-
rectia Q; .:: ixnpnne detettninetrca ceic] tie-a tixia tvi'o,.,.. . se procedeazS con-
— vederea din dreapta, pentru proiec;ia pe planul lateral din stinga (di- form regulilor invState la capitolul 5 (Nofiuni de desen proiectiv), cu ajutorul
a D); liniilor de ordine.
— vederea de jos, pentru proiectia pe planul orizontal superior (directia E); Se d&: piesa reprezentatd in perspectivd in figura 7.4, a. In figura 7.4, b,
— vederea din spate, pentru proiectia pe planul vertical din fa0 (directia F). sint date doud proiecfii ale acestei piese, in planul vertical (vederea din fat.3, in di-
rectia indicatS de sSgeata A) si in planul orizontal (vederea de sus, indicata de
B. DISPUNEREA $1 ALEGEREA PROIECniLOR s3geata B >.

Pentru a se ajunge la dispunerea normals a proiectiilor, cubul de proiectie B


fig. 7.1) se desfSsoarS complet. Dup3 desfSsurare si rabaterea tuturor fe^elor
:ubului in acelasi plan cu planul vertical OXYZ, proiectiile se prezinta ca in Fig. 7.4
igura 7.3, gruparea proiectlilor in jurul proiec;iei principale A fScindu-se dupa
netoda europeanS, astfel:
- vederea de sus sub vederea din fata (principals);
- vederea din stinga in dreapta vederii principale;
vi-iliTca din dreapta in stinga vederii principale;
vcderta 'If jos deasupra vederii principale;
vi-dcic;i dm spate in stinga vederii din dreapta sau in dreapta vederii
in • -
a
8« cerei id se determine cea de-a treia proiecfie, in planul lateral (vcdcrca
I M I Ntlngu indicacS de sageata C). 8
I'rocedeu.
• Sc i rasca/3 liniile de ordine indicate cu culoare rosie, care se prelunges
pc planul lateral.
• Se unesc apoi punctele de intersectie ale acestora, obtinindu-se pi
ELEMENTE DE COTARE
icc(ia pe planul lateral (reprezentatS cu culoare rosie).

D. PROBLEMS Pentru ca o piesa sa se poata executa, este necesar ca pe schija sau dcscnul
de execute sa se inscrie dimensiunile si unghiurile care definesc forma picsei.
1. SA se determine proiectia pe planul vertical (vederea din fata, in direcfia A) la
piesa reprezentata in perspective in figura 7.5, a, si avind celelalte doua proiectii
reprezentate in figura 7.5, b. Inscrierea dimensiunilor si unghiurilor pe desenul unei piese se nume$te
B cotare.
Fig. 7.5
Elementele cotarii sint liniile de cota, liniile ajutdtoare, liniile de indicate
si cotele si sint exemplificate in figura 8.1.
2 2 Cote
Y' Li nil de ind/cafre

Fig. 8.1
a

Unit aji//ff/aare
2. Sa se determine proiecfia in planul orizontal (vederea de sus, in directia B) la
piesa reprezentata in perspective in figura 7.6, a si avind celelalte doua proiectii
reprezentate in figura 7.6, b.
^/x 1
L/n/'i de cofa

Fig. 7.6
1. LINIA DE COTA

Linia de cota se traseaza cu linie continua subjire, dcusupra c'flrciu dC In-


scrie cota respectiva. Linia de cota se delimiteazS prin sftKop, iimpl-i i i > In
sau la ambele extremitap, sau prin combinapi dc s;lK -|i •' i'ini>
Y' conform figurii 8.2, trebuie sa se sprijine pe liniile ilr nniui. .1 inul
la virf de aproximativ 15° si lungimea de 5 8 ori m u m m . l « . n )•.!.>•. um i l ..... .
continue groase (de contur) si nu mai mic3 dc 2 mm.
In cazul unui spapu insuficient pe linin dc coiJi, s^c,r(ilc \.\ HIM .....
se deseneazS in afara liniilor ajutStoare (fig. 8.3), sau sagc{ilc s< ml
puncte ingrosate (fig, 8.4).
HI)
Distan(u • intru douS linii-de cot3 paralele, prccum si i l r , i ; m ( ; i m n .
de cot3 si linia de contur, paralela cu aceasta, trebuie s3 fie Ji minimum 7 mm
71', -:d incrucimrca linii lor de cotd intre etc sun cu //«<
Se recomanda dispunerea liniilor de cot3 in afara conturulm i i l n c i m i n i
reprezentat, in ordinea crescinda a cotelor.

5...8b
2. LINIILE AJUTATOARi;

8.2 Fig. 8.3 Liniile ajutdtoare se traseaza cu linie continu3 subtire; pot fi folosite ca linii
ajutatoare si liniile de contur (fig. 8.1) sau de axa (fig. 8.10), in special cind se
Nu se admite ca sageule s3 fie intersectate de linii (fig. 8.5, cota ^22). coteaza diametre.
Linia de cotS se executa dreaptS, paralela cu elementul la a cSrui dimensiune
ie refers (fig. 8.5).
Liniile de cotS se termina cu s5geata numai la unul din capete, in urma"-
oarele cazuri:
— la cotarea razelor de curbura (fig. 8.6 si 8,7); Fig. 8.10
— la cotarea diametrelor, cind circumferin^a nu este reprezentatS -com-
ilet pe proiectia respectiv3 (fig. 8.7).

CM Liniile ajutatoare trebuie s3 fie, in general, perpendiculare pe liniile dc


<M cota, pe care le vor depSsi cu 2...3 cm (fig. 8.1).

3. LINIA DE INDICATE
*
Linia de indicafie se traseaza cu linie continua subure (fig. 8.1) si, dacS
este necesar, poate avea un bra; de indicatie (fig. 8.11) si serveste pentru a pre-
ciza pe desen elementul la care se refera o prescrippe.

Fig. 8.5 Fig. 8.6 . Fig. 8.7 1-.15

In cazul cotarii dimensiunilor unghiulare (fig. 8.8) sau a lungimii arcelor


cere (fig. 8.9), linia de cota" se executiS sub forma unui arc de cere, cu centrul .-v / /
virful unghiului, concentric cu arcul cotat.


~- ^S 4. OOTA
y- w Fig. 8.9 Cota reprezinta valoarea numerica a d i m i - n . m m i < • ! < m r i i n i l i n
o singura data direct pe desen; ea poau- l i i i r . i > ( i i . > d imbulurili
sau prescurt3rile necesare pentru preci/ana . I. UK i i n i l m cotal
STAN IH(> 74, coli-li- sc scriu CU cifrc arabc, CM i l i i i u - i i s i i i i u - : i
ii Ncricrii dc minimum 3,5 mm, deasupra liniilor de cotS, la 1...2 n u n
'li i I- BI • ii-a, spre mijlocul lor.
I . i u - dimcnsiunile liniare inscrise pe desene se exprim5 in milimetri, ELEMENTE DE EXECUTIE A SCHITEI
I'flrfl a sc scrie simbolul mm.
< .in do se scriu, dup3 caz, insotite de urmatoarele simboluri:
-simbolul 0, scris inaintea cotelor pentru diametre (fig. 8.1 si 8.5);
— simbolul R, scris inaintea cotei, in toate cazurile in care se indica1 o raz3
de curbuni ~ (fig. 8.6); Desenul tehnic se intocmeste fie in scopul executarii unei piese dupfl con
- simbolul -•> , trasat deasupra cotei, in toate cazurile in care se indic3 ceptia unui proiectant, desenul numindu-se desen de execute, fie in scopul re«-
cota lungimii unui arc de cere (fig. 8.9); lizSrii unor piese de schimb dupS modele existente, desenul numindu-se desen
— simbolul D, inscris inaintea cotei in care se indicS latura unui patrat de r eleven sau r eleven.
Tig. 8.12); Atit desenul de execute, cit si releveul, se executS la o anumitS scar3 si
cu ajutorul instrumentelor de desen, dupS ce in prealabil s-au executat schi-
{ele respective.
Schita este desenul unui obiect, executat cu mina liberd, in creion, pe
hirtie alba opacd, pe un format standardizat, cu respectarea in limita aproxi-
mafiei vizuale a proporfiilor dihtre diferitele elemente de forma ale obiectului.
Fig. 8.12
Schi^a serveste, de obicei, ca baza pentru intocmirea desenelor de studiu
si de executie, dacS ea este completatS cu cotele si datele necesare.

— simbolul £>-, scris inaintea valorii unei conicMti; virful simbolului A. INDICATORUL DESENULUI TEHNIC
xebuie orientat spre virful unghiului conului (fig. 8.11).
Indicatorul desenului tehnic este un tabel cu unele date care ser-
vesc la identificarea desenului si a obiectului reprezentat.

El este amplasat in coltul de jos din dreapta al desenului si se traseazS avind


linia de jos si cea din dreapta suprapuse chenarului desenului, asa cum se aratfl
in figufa 9.1 (indicatorul este notat cu 1).

N
K
•i i
II ,i . l i n n iisiunik- indicatorului sint indicate in figura 9.2. Complc-' 1 IDENTIFICARJEA ril-si:i
i i n . i n i t , . i H i m i luce cu urmatoarele date inscrise in c3sujele din figura 9.2:

S>
Se efectueaza urmatoarele opera^ii:
J5 ^ ^/5 _/«*•_ _/?^
/•< — precizarea denumirii piesei;
...... — stabilirea rolului piesei in ansamblul din i m IIIK i
— determinarea pozi^iei de func^ionare.
2£ W
#W«fc/
© © © (/* w> G3 © © ©
^
/tef«/7<7/
#/•/>%»/
Confr.STAS
Aprot <7/
_^£_ (A ®
(3) Nr./nyenfar
(D
/n/ocuiesfe desen nr (Jh
$&
^
^
« 2. ANALIZA FORMEI PIESEI

^ ^5 75 ? ^'^ ^
*-
® * ® I
Analiza formei piesei se face cu scopul simplificarii execut3rii schi{ei.
^/^ ^1 (5) Forma oridirei piese se reduce la un ansamblu de corpuri geometrice simple
* 185 (prisme, cilindri, conuri, sfere etc.), dispuse in diferite feluri.
In figura 9.3 este reprezentata o pies3 compusa din poliedre ?i care reprc-
• Fig. 9.2 zinta un suport pentru contactele fixe de la intrerupatoarele automate '
in industria electrotehnica.
Q). d€numirea sau inipalele intreprinderii, insiitutului etc. in cadrul ca-
a fost executat sau se p5streaz3 desenul original; Vet/ere /afero/ti
Q), scara sau sc3rile la care a fost executat desenul;
Q) dam la care a fost executat desenul;
@, denumirea produsulul; Vedere d/'n fa fa
(pr/netpa/d)
[D). ©, numele si, respectiv, semnStura persoanelor care au proiectat, K
lat, verificat, controlat STAS si aprobat desenul;
3). marca (sau denumirea) §i codul materialmlui din care este executat
usul reprezentat, precum si num3rul standardului sau normei tehnice
itoare la material;
[§). masa net3 a produsului, dupa caz, in kilograme sau in tone.
2). numarul desenului.
jj). numfirul curent al plansei si numSrul total de plan^e ce compun de-
respectiv, separate printr-o linie de frac^ie oblicS.
Dompletarea cdsu^elor ^j) ... (18) se face conform indicajiilor din
5 282-77.

Vedere de sus
B. OPERATE PRELIMINARE SCHITARII

V n i i ii cxccutarea corecta a schi^ei unei piese, tr«fruie respectata o anumita Fig. 9.3
Sinn. M opcrafiilor preliminare schitarii, si anume:
1,1,-nn/ii ,11.•.! / ' i f s c i ;
: i > i , i i i : i /,'//»/<•»' piesei; Piesa este reprezentata in perspectives, l i i n d ilcsi-imic
\i,il<iln,;i />.':•//;,•; npiitHi' de reprezentare $i a numdrului minim de proiecfii. cele "trei plane de proiecjie.
s I \ l t l l I K I A l'0/l I II I OITIME DE REPREZENTARli Dreptunghiurilc minime se traseazS cu mina libcrft.ui r i n o m i l , . u I .....
$1 A NUMARULUI MINIM Dli PKOIECTII (VEDERI) continuS subpre.
Se va p'ne seama de distantele dintre laturile vecine a douil
si dintre laturi si chenar astfel incit sS se facS o incadrare corcct.1 a
I'li-.rli- rare liincponea/,5 intr-o anumita po/itie so r c p n / m i a pc '.le:.ei
pe format.
pozipa de funcponare. Piesele care funcp'oneazS in orice pozip'e (arbori, su- '» '»
• Se traseaza axele de simetrie ale piesei pentru fiecare proirqi.
>uri etc.) se reprezintS in desen in pozip'a de prelucrare la operatia principals.
Axele se traseazS cu linie-punct subpre si trebuie sS depSscasul
Pozifia de reprezentare se alege astfel, incit in proiecpa principals (vederea
cu 5— 10 mm.
fatS) sS se obp'nS cele mai multe detalii de formS si dimensionale.
Numdrul de proiecfii se limiteazS la minimum necesar pentru reprezenta-
clarS a obiectului. Se recomandS sa se foloseascS in special urmStoarele trei
B
liecp'i: vederea dm fafd, vederea laterald si vederea de sus.
In figura 9.3, se exemplifies stabilirea pozipei optime de reprezentare, ve-|
ea principals obpnindu-se dupa direcp'a sSgepi.

C. EXECUTAREA SCHITEI DUPA MODEL

Schi{a trebuie executatS intr-un timp cit mai redus, sS fie completS si cu Fig. 9.5
sprezentare graficS corespunzStoare. In acest scop, este necesar sa se respecte
iuccesiune logica a etapelor de executie, si anume:
• Se alege proiecfia principald.
• Se stabileste numdrul de proiecfii necesare.
• Se alege un format standardizat, in asa fel ca sS rezulte o reprezentare
rS a piesei, cu inscrierea tuturor cotelor; apoi se traseaza chenarul si indi-
orul. • Se traseazS contururile exterioare ale proiecfiilor piesei (fig. 9.6) (se va
face cu linii subpri). Se schifeazS si proiecpile celorlalte forme geometrice ule
De exemplu, pentru piesa din figura 9.3 se alege formatul A4. piesei in aceeasi vedere. In acelasi timp se vor trasa si muchiile fictive.
• Se traseazS dreptunghiurile minime de incadrare a fiecSrei proiecpi a piesei. D
8
considers piesa incadratS intr-un paralelipiped circumscris piesei date si :n
zat astfel incit fe{ele lui sa se proiecteze in adevSrata lor mSrime (fig. 9.4).

9.4

H G
La trasarea contururilor trebuie s& se p'nfl scama dc
— proiecpile piesei sS se inscrie in drcptunghiuri minime;
legSturile dintre proiecpi sS fie respect:iii-, a l i i p m n u . i i r . . i m l > l u i i
cit si pentru formele componente.
• Se lniNca/fl contururilc intcrioarc ale proiecfiilor (figura 9.7) (so vor i-xt-H
t'Ulu cu linic suh(ire). ^1
F«. 9.S
• Sc trusea/3 liniile dc and, se mdsoard pe piesd dimensiunile si se inscriu /vH
ihsen untie, simbolurile si notdrile necesare. Se vor respecta normele prevail cM
In cnpitolul 8 (fig. 9.7). •

#-4 _-^_* » , . 1
-i -7 ' ^ fjsr^H |JH
*U- 9.7 I
Id *s ""7 ' « 1 ^x^5"
.'j'^V/'i. '' •1 i + f i ^t
x
I
^, |r^ *
/t^" J,7
.-^ >*i-^i - - *—]

r
4^ * 2 '

* r-<9
a
-<L"Vr
LUl
"'40-^
*:. ~— .; -J
' - .11 i
. • L_.
AJ
_ I |
i •
| |
.
1
iil
/
/
/
„_ ,-jt/, 1
?"

h«—»4-* - sr © u0 D SQf l 0 ' ^


L ^t? ^ i^^^l
i^^^l it f 7 -i • -'l
;A ^
Se recomandS scriereafiecareicote imediat dupS mSsurarea dimensiunii I
^
respective. •
• Se ingroafd liniile de contur (fig. 9.8) cu mina liberS; se admite ca cercu- •
rile s3 se ingroase cu compasul. •
- Se vor sterge liniile dreptunghiurilor minime de incadrare care nu au fost 1
cuprinse in contur si alte linii ajut3toare. • i
' i • i < ii *
i : t
\ ' 1 ' ' 1
D. APLICATII 1 Praiectat Nica A '. '
Deseno^ , N/ca, f\ \
Veriffcaf fiffyrgfjcu A . ^.^^.^
Confr.ST^S'Geargescu A * " ,
ftp robot \Georaescu A Ma&Fneti)
Se vor desena schiTe/upa modele ce se realizeazS la practica productive• • $COALA GENERAL^ ^*
n ^coiit /' j^^^B NR. ^9 'rn PLACA D£ LkGAlUKh
v, . • • W BUCUKESJI oah-jit.i.mo ' •'
10 in care:
d este dimensiunea ma'surata' pe desenul intocmit la scara;
r — dimensiunea realS a obieetului corespondent;! cu cea m3sunit;1 pi- ill-sen ;
N—unui dintre numerele: 2; 5 sau 10;
I:MI:NTE DE INTOCMIRE A DESENULUI LA SCARA n— unui dintre numerele: 1; 2; 3 sau 4.
Cu ajutorul acestei relap'i, se poate rezolva orice problem^ care so ivesie
in legStura cu desenul la scara. Astfel:
— daca trebuie reprezentat in desen un obiect ale cSrui dimensiuni siiil
cunoscute, se alege scara convenabilS si se pot determina dimensiunilc pi- mu-
Desenul la scara, sau desenul de execup'e, este desenul executat cu ajutorul le vom desena;
rumentelor de desen, pe hirtie alba opaca sau pe calc, la o anumitS scara.
De exemplu, alegindu-se scara 1:100, iar o dimensiune reaia a obieetului fiind de 13 m sc
scrie:
— = 1 de unde d ••- — 0,13 m = 13 cm.
13 100 100
A. SCARI NUMERICE UTILIZATE IN DESENUL TEHNlC
Prin scara unui desen se intelege raponul dintre dimensiunea liniard - dacS un desen este intocmit la scar5 si cotat, dar nu se cunoas.te scara
a unui element mdsurat de pe desen si dimensiunea reald a elememului re-
la care a fost intocmit ea se poate determina cu ajutorul aceleiasi relatii;
prezentat.

Scara de reprezentare se exprima sub forma de raport «:1 in cazul scarii De exeniplu, o dimensiune misurata pe desen este de 15 cm, iar dimensiunea realS con-
form cotei de pe desen este de 15 m. Se scrie:
tiarire, 1:« in cazul scarilor de micsorare si 1:1 in cazul scarii de marime 15 1 1500 •
—- —, de unde x •= == 100,
rala. 1 500 x 15
In STAS 2-74 sint prevSzute urmatoarele scari de reprezentare: de unde rezulta cS desenul este intocmit la scara 1:100.
— scdri de marime: 2:1, 5:1, 10:1, 20:1, 50:1, 100:1;
— scara de marime naturald: 1:1; - daca pe un desen intocmit la scar5 lipse§te o cota (dimensiune realfl)
- scdri de micsorare: 1:2, 1:5, 1:10 si orice alt3 scarS obtinuta prin inmul- aceasta se poate determina cu ajutorul aceleiasi relap'i.
deimparptului cu 10", in care « poate fi 1, 2, 3 sau 4. Astfel se pot obpne
itoarele mSrimi ale scarilor de reprezentare: De exemplu, o dimensiune masuratiS pe desen fiind de 17 cm sj cunoscindu-se cfl desenul
a fost intocmit la scara 1:50, se scrie:
-pentru n = 1 se obtin scarile 1:20, 1:50, 1:100;
MI = J_ de unde r = 50 > 0,17 = 8,50 m.
-pentru n = 2 se obtin scarile 1:200, 1:500, 1:1 000; r 50
-pentru n 3 se obpn scSrile 1:2000, 1:5000, 1:10000;
-pentru w 4 se obtin scSrile 1:20000, 1:50000. La intocmirea desenelor la scara trebuie sa se {ina seama de m
En afara acestor scSri, se admite folosirea si a urmatoarelor sc2ri de repre- mat-oarele reguli:
re cu destinap'e speciala: -la desenele in care toate proiectiile sint reprezentate la an-i-nsi sunil.
- 1:2,5 pentru cazurile in care este necesara folosirea mai completS a aceasta se inscrie in cSsufa din indicator destinata scarii de rcpri-/i I I I . I K , '..m - . n l >
cimpului desenului; titlul desenului, la cele executate f2rS indicator;
1:15 pentru desene de constructii metalice de toate tipurile; -la desenele in care unele proiec^ii (vederi, secp'uni, dcltilii) Him n
- 1:25 pentru desene de construcp'i metalice in constructii %i construc- zentate la alta scarS decit cea a proiecp'ei principale, scara dc " i m •
pi navale; noteaza astfel:
- 1:250, 1:2500 si 1:25000 pentru planuri si harp.
> ' i " > • • > i n , l . I r f m i r i a scarii de reprezentare a unui desen, se poatc scrie — in indicator se Inscrie mftrimea si-rtrll |>i-iiu-l|>iil< i - . i ••••< i
pale), urmata de marimile scarilor dili-riu- <!<• m-t-n-.i.i. HIM rl-.. m n . i
cu caractere mai mici (de exemplu: 1:10 <!:'.') (1:5)i
d 1 — pe desen, sub sau llnga notarea proi«-r(l«-i n-pi<
r N. 10" inscrie ntariniea scarii respective prcccdm:i ill i n > i n n i i
Scara 1:2; C Scara 5:1);
l« di cncli > . i n - i upi n u l innii.u u-pic/cntilri di- i k - i a l n , r x n u i a i r l.i >,. .u i ANl:.\.l
in i u | > i i / u i i a n si- iiiMTK- sub sau lingd notarca rcprc/cntarii
i.M in ulsuta din indicator dcstinata sc3rii se trascazS o linic scuria.

B. FAZELE ALCATUIRII DESENULUI LA SCARA

• Alegerea scarii desenului se face in asa fel ca reprezentarea in deser


esei s5 fie clara, adica sS nu prezinte aglomerari de linii, cote si semne con-
[ionale, care sS ingreuieze citirea desenului. Ori de cite ori este posibil, se
;e scara 1:1.
• Calculul pentru determinarea rn5rimii formatului necesar se face {inind
na de dimensiunile obiectului reprezentat, de numarul necesar de proiecpi,
ium5rul de cote situate in afara proiectiilor si de suprafe|;ele libere care tre- ;:: an "is'.aSH an Wan.1l .IH.'!I:I ;ailat mil Hi! !i:
'a •
: ISsate intre proiectii (circa 20 mm).
• Executarea propriu-zis3 a desenului la scarS se face in aceeasi ordine ca ' mMMIMIL ^n
:hi^a. Se traseazS axele principale, apoi conturul exterior si interior.
• Cotarea desenului. _ ^^
• Ingrosarea contururilor. '••: S.an-ii.tH.-mi'maasH-M^.iu'ilM^ Wat WVa V//WH-W//ff/«ffi if&£ :Huy J HIUUlHi
• Completarea indicatorului si verificarea desenului.

C. APLICAJII

Se vor executa desene la scar3 dupS schi^ele intocmite la capitolul pre-


:nt.

^Rttttt-^ffe-^fqtwttiti-UvBtff
m
CUPR1N S

I I'.lcmentc introductive In desenul 5. Notiuni de desen proiectiv 49


ichnlc . 3 A. Notiuni introductive 49
A. Scopul si importance desenului tehnic B. Sisteme de proiectie 49
B. Clasificarea desenelor tehnice . . . C. Reprezentarea punctului 50
C. Materiale si instrumente folosite in de- D. Reprezentarea dreptei pe planele de
senul tehnic proiectie 57
D. Standardizarea in desenul tehnic . . E. Reprezentarea planului pe planele de
E. Formatele desenelor tehnice . . . . proiectie " . . . 61
F. Liniile utilizate in desenul tehnic . . F. Reprezentarea figurilor geometrice
plane 66
G. Probleme 69
2. Construc{ii grafice (geotnetrice)
uzuale 16 6. Reprezentarea corpurilor geometrice 71
A. Construc^ia dreptelor paralele si per- A. Reprezentarea poliedrelor 71
pendiculare 16 B. Reprezentarea corpurilor de rotatie . 74
B. Impartirea unui segment de dreapta . 17
C. Constructia si impartirea unghiurilor . 19 7. Dispunerea proiectiilor in desenul
D. Constructia triunghiurilor 22 tehnic 77
i E. Constructia patrulaterelor 24 A. Asezarea normals a proiectiilor . . . 77
F. Constructia si imp5rtirea cercului. Con- B. Dispunerea si alegerea pf oiecpilor . . 78
structia poligoanelor regulate . . . . 26 C. Determinarea celei de-a treia proiecpi 79
G. Probleme 31 D. Probleme 80
3. Racordari 32
Elemente de cotare 81
A. Racordarea a dou3 drepte , 33
B. Racordarea unei drepte cu un arc de 9. Elemente de executare a schifei . 85
cere 35 A. Indicatorul desenului tehnic . . . . 85
C. Racordarea a dou3 cercuri 35 B. Operatii preliminare schitarii . . . 86
D. Probleme 37
C. Executarea schitei dup3 model . . 88
D. Aplicafii . .' 91
4. Constructia curbelor geometrice
plane 39 10. Elemente de intocmire a desenului
A. Constructia curbelor plane formate din la scara ••» 92
arce de cere 39 A. Scari numerice 92
B. Constructia profilurilor mulurilor . . 43 B. Fazele execut5rii desenului la scar3 . 94
C. Constructia arcelor de bolta . . . . 46 C. Aplicatii 94
Anexd . 95

Nr. colilor de tipar : 6


Bun de tipar : 18.12.1981

Com. nr. 10 565/28 181


Combinatul poligrafic
,,CASA SC1NTEII"
Bucure?ti — R.S.R.