PESTERA

O pestera, prin definitie, este un gol natural in scoarta pamantului cu o lungime mai mare
de 5 m, avand o dimensiune suficient de mare pentru a permite patrunderea unui om si a carei
dezvoltare ulterioara este mai mare decat dimensiunea portalului de intrare.
Putem afirma ca pe suprafata pamantului exista numeroase cavitati , dar cele mai
importante sunt pesterile si galeriile subterane . Exista adevarate retele subterane , galerii si
cavitati , explorate sau nu inca , multe ramanand un privilegiu al speologilor sa le descopere. 
Intalnim in principal in zonele calcaroase multe pesteri si galerii subterane. Aceste cavitati s-au
format prin actiunea apei care, infiltrandu-se in fisurile substratului, a dizolvat treptat calcarul. 

Ca o concluzie , putem spune , ca in afara rocii de tip calcar , pesterile pot lua nastere in
trei tipuri de roca :

 calcar - carbonat de calciu (cazul majoritatii pesterilor);

 sare - pesteri instabile si meandrate;
 gips - galerii labirintice, in unghiuri drepte

Formarea pesterilor

Pesterile se formeaza sub panza de apa freatica, in locul cel mai umed al rocii. Apa acida
( apa cu acumulare de gaz carbonic se transfirma in apa acida ) din subteran gaseste liniile slabe
din roca ( ataca calcarul ) , largindu-le, pana devin pasaje si pesteri. Daca nivelul panzei freatice
scade, lasand pestera relativ uscata si aerisita, se formeaza stalactitele si stalagmitele.

Formarea prapastiilor

De cele mai multe ori , plafonul unei cavitati se surpa si se formeaza prapastiile. Una
dintre cele mai adanci din lume este prapastia Jean – Bernard din Savoia Superioara (Franta) .
Ea are o adancime de peste 1500 m. In acest fel, se pot crea avene, sau puturi naturale, adica
tuneluri verticale, mai mult sau mai putin inguste. 
Formarea stalactitele si stalagmitele
Calcarul este transportat de apa , fiind dizolvat in ea , se depune pe peretii, pe tavanul
sau pe podeaua pesterilor. Aceste depuneri , in timp , creeaza formatiuni spectaculose, numite
concretiuni, cum sunt stalactitele si stalagmitele. Din tavan picura apa care depune cristale de
calcar , acestea se aduna, formand incetul cu incetul bare / tije lungi si grele care atarna: acestea
se numesc stalactitele.
Picaturile care cad pe podea lasa depuneri de calcar , acestea cresc putin cate putin si
se formeaza stalagmitele. Mai exista o formatiune calcaroasa in pesteri numita coloana. Ae se
formeaza prin unirea stalactitelor cu stalagmitele. Aceste concretiuni au de multe ori forme
ciudate: , forme de perdele , de draperii, tuburi de orga, pisolite asemenea unor perle mari… Au
de obicei culoarea alba, dar au si o tenta galbena, portocalie sau ocru, cand apa contine oxid de
fier. De cele mai multe ori, viteza lor de formare este foarte lenta. Ca exemplu , pesterile de la
Carlsbad, din New Mexico (Statele Unite), sau avenul Armand, din Franta, sunt celebre pentru
extraordinarele lor concretiuni. 
Retele de galerii

Oamenii de stiinta care se ocupa cu studiul pesterilor - speologii au descoperit ca puturile

si prapastiile comunica adeseori cu imense retele de sali si galerii subterane. Exista imense
retele constituite din vaile vechilor rauri subterane care, in urma inaltarii substratului din regiune,
s-au adancit mai mult. Aceste rauri , curgand acum la nivelul cel mai scazut, se pot uni si
formeaza lacuri subterane si chiar Retele de rauri subterane gigantice. De exemplu , cea mai
mare din lume, Mammoth Cave – Flint Ridge din Kentucky, Statele Unite, se intinde pe
aproximativ 560 km, din care 400 km au fost deja explorati. In Europa, cea mai intinsa retea se
situeaza in pestera Hölloch, din Elvetia; aici au fost explorati 147 de kilometri. 

Locuitorii pesterilor

In multe colturi ale lumii, oamenii isi sapa locuinte sub pamant, deseori pentru a scapa de
caldura. De exemplu, comunitatea trogloditilor din Troô, in centrul Frantei, Matera, in sudul Italiei,
Gaudix, in sudul Spaniei, Matmata, in Tunisia, Coober Pedy, in sudul Australiei si in provincia
Shanxi, in nordul Chinei.

Picturi rupestre

Picturile preistorice din pesteri au fost descoperite in mai multe locuri din sudul Europei.
Pesterile de la Lascaux, descoperite in 1940 in Dordogne, Franta, contin 600 de animale si
simboluri desenate sau pictate si un singur chip de om.
Pestera Les Trois Frères, din sudul Frantei, contine picturi de figuri umane, inclusiv misteriosul
"vrajitor" - jumatate om, jumatate cal. Pesterile Font-de-Guaume, tot din Dordogne, contin 200 de
figuri pictete sau gravate, inclusiv bizoni, mamuti, reni cai si bouri. La pestera Altamira, in Spania,
tavanul e acoperit de picturi, mai ales de bizoni.

Animale de pestera

Pesterile adapostesc animale specifice , animale cavernicole. Acestea s-au adaptat la

intuneric si sunt in general decolorate si oarbe; O alta particularitate , de exemplu la insectele
cavernicole , este aceea ca au aripile scurte sau nu au aripi deloc.De exemplu, creveta sau
salamandra oarba de Texas, pestii orbi, care depisteaza prada datorita vibratiilor apei .
Proteus este un amfibian orb, cu pielea decolorata. Traieste in raurile subterane, unde se
hraneste cu bacteriile continute de argila.
Exista si un numar mare de nevertebrate: paianjeni, miriapode si coleoptere cavernicole.
Dar cei mai raspanditi sunt liliecii : ei traiesc in colonii in aproape toate pesterile din lume . Liliacul
se deplaseaza in intuneric datorita unui sistem de orientare care functioneaza ca un radar.
Deplasarea lui se bazeaza pe ecoul ultrasunetelor pe care le emite, el isi formeaza o imagine
exacta a mediului. Este de remarcat ca liliecii nu se ciocnesc niciodata intre ei sau de vreun
obstacol , chiar daca zboara in grupuri .

Pesteri de gheata

In unele pesteri calcaroase apar depuneri de gheata permanente, precum lacuri

inghetate si depuneri de gheata. Exemplu: sistemul Eriesenwelt, din Alpii austrieci, cea mai lunga
pestera de gheata din lume, cu 40km de peisaj inghetat. Pesteri de gheata pot fi sapate de ape in
ghetari.

In tara noastra una dintre cele mai frumoase pesteri este Pestera Muierilor (sau Pestera
Muierii) . Ea se afla in comuna Baia de Fier, Judetul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a
Olteniei. Pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului
Parang, de catre raul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, pestera in timpuri stravechi a adapostit
in timpul razboaielor, cand barbatii plecau la lupte, foarte multi copii si femei, de unde i se trage si
numele. Este prima pestera electrificata din Romania.
 Traversând calcarele munţilor, râul Galbeni a creat în Depresiunea getică a
Olteniei cel mai vizitat obiectiv speologic din România: Peştera Muierii.
Între miile de peşteri ale Carpaţilor, puţine au un trecut atât de bogat în întâmplări ca
Peştera Muierilor de la Baia de Fier.
Numele de Peştera Muierilor, aşa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de
Fier, provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de razboaie, pe când bărbaţii
plecau la luptă împotriva celor care le încălcau ţara, femeile şi copiii se ascundeau în
această peşteră, transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori.
Zona peşterii deschisă vizitatorilor are un traseu nu foarte dificil, aşa că, de la copii la
oameni în vârstă, toţi se pot bucura de minunile create de natură în inima muntelui. Mai
dificil e drumul până la intrarea în peşteră, pentru că autorităţile par să ignore minunea
turistică din zonă , mergând pe principiul :las’ că merge şi-aşa…Într-adevăr merge pentru
că turiştii se înghesuie, mai ales în zilele de weekend, să viziteze peştera. Deşi la intrare
se specifică faptul că au acces maxim 100 de vizitatori într-un grup, de cele mai multe ori
grupurile sunt mai mari, graţie bunăvoinţei omului care rupe biletele la intrare. Acest
lucru face ca nu toţi vizitatorii să aibă acces la informaţiile oferite de ghizi. Acest lucru
nu pare să-i deranjeze însă pe turişti, cei mai mulţi fiind interesaţi să se fotografieze cu
stalactite şi stalagmite şi nu să afle că pentru formarea unui metru de stalactită e nevoie
de 10.000 de ani.
Dimensiuni

Pestera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior
constituie rezervatia speologica impartita in doua sectoare:sectorul de nord (1.500m)si sectorul
de sud (880m). La 40 de metri inaltime se alfa etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime
de 573 m , ajunge pana la lungimea de 1.228 de metri o retea de diverticule foarte greu
accesibila.

Peşterile din Munţii Apuseni se degradează încet, dar sigur. Le pun în

pericol nepăsarea autorităţilor, birocraţia şi lipsa banilor.
 La sfârşitul lunii septembrie a avut loc la
Baru Mare, judeţul Hunedoara, ediţia
XXXVI-a a Congresului Naţional de
Speologie, organizat de Federaţia Română
de Speologie, în parteneriat cu
Administratia Parcului Grădiştea Muncelului
– Cioclovina. La Congres au participat
reprezentanţi ai 20 de asociaţii speologice
autohtone, speologi străini precum şi
reprezentanţi ai autorităţilor. În cadrul
congresului a avut loc şi “Conferinţa Naţionala de protecţie a peşterilor”, cu tema
“Analiza disfuncţionalităţilor din OUG 57/2007″. Singurul parc din cele 23 de
parcuri naţionale şi naturale din România unde au apărut probleme cu speologii
este Parcul Natural Apuseni. Din judeţul Alba a participat Asociaţia Speologică
“Sfinx” Garda, care a prezentat disfuncţionalităţile legate de peşterile din Parcul
Natural Apuseni”. Este vorba de încălcarea prevederilor OUG 236/2000 şi OUG
57/2007, Art. 22., pc (6) litera e), neintervenind (…) “pentru menţinerea habitate-
lor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice
care constituie obiectul protecţiei (…)”, în cazul liliecilor din peştera Poarta lui
Ionele care sunt pe Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC, specii periclitate,
(animale de interes comunitar care necesită desemnarea de arii speciale de
conservare).

Salvaţi peştera de gunoaie!

Peştera Câmpeneasa, cu cea mai înaltă cascadă
subterană din ţară, deţine şi tristul record de a fi cea
mai poluată cavernă din România.

Zeci de metri cubi de deşeuri s-au adunat, de-a lungul

ultimilor ani, în galeriile peşterii.

Comisarii Gărzii de Mediu Bihor au vizitat caverna

pentru a concepe un plan de ecologizare.

Sursa: TVR
Peşteră extraordinar de frumoasă, dar
plină de gunoi
Peştera Câmpeneasa, situată în platoul
carstic Vaşcău a ajuns groapa de gunoi a
localnicilor din doua sate bihorene.

Tone de ambalaje din plastic, resturi menajere şi

tot felul de gunoaie s-au adunat, de-a lungul
anilor, la baza avenei, într-un strat gros de câţiva
metri.

Dezastrul ecologic a fost descoperit de câţiva

tineri salvamontişti din oraşele Stei şi Beiuş.
Speologii bihoreni au calculat ca ecologizarea peşterii ar costa zece mii de lei.

Sursa: TVR

Pesterea Campeneasa a fost curatata

Peştera de la Câmpeneasa, monument al naturii unic
în Europa, a fost igienizată timp de trei zile de echipe
de salvamontişti, speologi, pompieri, care au scos din
adânc peste 90 de metri cubi de gunoaie.

Peştera, cu o cascadă interioară de 42 de metri, s-a

transformat de-a lungul anilor dintr-o atracţie turistică
neamenajată într-o groapă de gunoi, unde se revarsă toate
deşeurile din satele apropiate. Pentru a remedia situaţia,
Consiliul Judeţean Bihor a demarat în week-end o acţiune
de igienizare a zonei cu sprijinul Salvamont-Salvaspeo
Bihor şi al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, cu finanţare de la asociaţia
Environ.

Sursa: Jurnalul National

Pestera Limanu batjocorita!

Aflată într-un loc plin de istorie, Peştera Limanu, din judeţul Constanţa, este în
mare suferinţă. Aceasta a căzut pradă vandalismului celor certaţi cu natura.
 Galeriile Peşterii Limanu, penetrate odată doar de
vieţuitoare inofensive şi de speologi, s-au
transformat într-o ,,Mecca a inconştienţilor”, cum
pe drept cuvânt o numesc jurnaliştii de la
cotidianul ,,Ziua de Constanţa”.

Importanţa arheologică
Datorită importanţei ce o reprezintă pentru zona
Dobrogei, dar şi pentru România, accesul în
Peştera Limanu ar trebui să fie interzis. Aşa spun
specialiştii. Cu toate acestea, uşa metalică menită
să protejeze peştera de vandalismul ,,turiştilor” este deschisă. Poarta de fier avea, odată,
un lacăt, iar situl arheologic dobrogean, un custode.
Astăzi, nici lacătul, nici custodele nu sunt de găsit. “Ideal ar fi ca această peşteră să nu fie
vizitată de turişti până nu se fac studii clare. Fiecare ia o pietricică, ceva ca amintire…
Acest ,,ceva” ar putea să nu aibă nicio valoare, dar pietricica pe care o ia următorul
vizitator ar putea fi un dinte sau alt obiect extrem de important pentru arheologie”, a
declarat directorul Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni, pentru cotidianul
,,Ziua de Constanţa”.

Gunoaie şi pereţi scrijeliţi

Mâzgâleli pe ziduri şi pe poarta din fier care acoperă intrarea, pungi din plastic şi sticle
de bere întregesc decorul dezolant al peşterii dobrogene. Toate aceste ,,creaţii” sunt opera
turiştilor barbari. De aceea s-a ajuns în situaţia în care intrarea în Peştera Limanu să fie
blocată de o uşă metalică ferecată cu un lacăt ruginit. Dar pentru vandali nu există lacăte.
Cei care au pătruns în galeriile întortocheate au lăsat mizerie şi urme pe pereţii ei.
Conform Legii 5/2000, privind ariile protejate, cei care mâzgâlesc sau scrijelesc pereţii
peşterii trebuie sancţionaţi. Dar nu s-a întâmplat o astfel de minune. ,,Uneori se fac
scrijelituri, iar unele vin peste cele care provin din perioada antică. Există posibilitatea să
găsim şi lucruri preistorice în această peşteră şi, dacă se intervine, e foarte greu să le
decelezi şi să le reconstitui”, a mai spus, potrivit cotidianului ,,Ziua de Constanţa”,
directorul Oceanic Club.

Istoricul grotei
Peştera se întinde pe o suprafaţă de 3,8 kilometri.
Datează din perioada preromană.
Galeriile ei sunt săpate adânc, parte dintre ele sfredelite de mâna omului.
Grota a fost folosită drept punct de refugiu din calea invaziilor barbare.