Sunteți pe pagina 1din 21

VISE

Poate ca suna cam nesanatos dar cu trecerea timpului inca mai visez "barbatul
mult visat".
Stiu ca nu va aparea pe un cal alb, de fapt nici in viziunea mea nu este prea clar,
cum as dori sa fie ca om sau sa arate fizic.
De ce il mai caut?.. ptr ca in relatia care se numeste casnicie comunicarea incepe
sa dispara cu trecerea timpului. Rutina omoara placerea, deja ne cunoastem
pana si gandurile, plictiseala omoara tot, nu mai avem ce sa descoperim nou,
stim ca ne daruim oricand, avem parte de acelasi corp si acelasi sex care nu mai
are nimic magic.
La inceput imi placea sa imi intind picioarele sa il simt in pat, stiam ca nu visez,
ca el e acolo pentru mine, oricand l-as atinge m-ar lua in brate, ocrotita si fericita
adormeam la loc.
Acum patul parca a ramas mic, am imbatranit, ne-am ingrasat, parca sforaie
mai tare, il simt, imi retrag picioarele sa uit ca sforaie, ca se intinde tot patul si ca
timpul trece.
Nu este egoism, doar visez, sa imi tremure stomacul cand il vad ca face dus, sa fie
un preludiu de ore intregi, sa ma simt dorita prin fiecare por, respiratia lui sa
imi mangaie somnul, totul sa devina magie, sa vin cu drag acasa.
Multe visam, unele cautam, mai si gasim, undeva exista un el care se simte la fel
de singur chiar daca acasa sforaie la fel de tare si are o sotie la fel de plictisita in
pat.
Ce il schimba?
Faptul ca trebuie sa impresioneze, sa curteze o femeie chiar daca nu este
frumoasa, ca se stie dorit si ca poate vorbi orice altceva decat de copii taxe si
mancare.
Gresesc, ma resemnez si ma bucur ca sunt sanatoasa, ca am o familie frumoasa,
un copil minunat, si ca Fat Frumos nu exista decat in basme.

Loredana I.

Vizualizaţi profilul meu complet


Un copil si-o carte

Ganduri de mamica
• ▼ 2010 (9)
○ ▼ august (1)
 Sa cresti mare, puiul meu!
○ ► iulie (4)
 Perle pe obrajii lui...
 Fara cuvinte...
 Micul bucatar
 Copil perfect cu mama imperfecta!
○ ► iunie (1)
 Doar de-ale lui Marc
○ ► aprilie (2)
 Muncile lui Marc...
 Primavara... si Marc.
○ ► februarie (1)
 Poti sa iubesti PREA mult?
• ► 2009 (28)
○ ► decembrie (5)
 Scrisoare pentru Mos Craciun
 A venit, a venit iarna...
 Fericirea e in ochii tai...
 Ho, ho, ho...bine ai venit, Mosule!
 In spital... in Romania - partea II
○ ► noiembrie (2)
 In spital... in Romania - partea I
 Zana maseluta...
○ ► octombrie (5)
 Rainer Maria Rilke - Copilarie
 Nici marti, nici 13...
 Calatoriile lui Marc - Italia 2009
 Calatoriile lui Marc - Londra 2009
 Vesnicul NU...
○ ► septembrie (1)
 Un pitic bolnavior...
○ ► august (2)
 Scrisoare pentru fiul meu...
 August...
○ ► iulie (6)
 Of, dac-ar fi copiii pururi mici...
 Un pitic si-o rosie...:-)))
 Un pitic fericit...
 11 luni de viata
 Micul meu fan Iris...
 Un pas spre cucerirea lumii...
○ ► iunie (7)
 Pereche de dintisori...
 Luna iunie...o luna cu evenimente...
 La multe lunite, Marc Alexis...
 Azi dupa-amiaza, ora de masa s-a transformat in se...
 Primul nostru dintisor...
 Marc Alexis, piticul nazdravan...:)
 Aventura continua...

Doar...Marc Alexis
folosind

Citesc pe-aici

Gânduri pentru fiecare zi


Lansarea "Femeia si problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox" la
Libraria Sophia
Cu 13 ore în urmă

madimih - o mamica atasata


DRUMUL
Cu 2 zile în urmă

Viata prin balonul roz


Noi si maimutele
Cu 6 zile în urmă

Noi doi si-o minune


Trei ani ca trei zile
Cu 2 săptămâni în urmă

bunatati din bucataria mea


Acum 1 lună

Cu Miha in bucatarie
Risotto cu ciuperci si sparanghel
Cu 1 an în urmă

ActivitatiCopii.ro

Jurnal si introspectii de mamica

Au trecut pe-aici...

duminică, 22 august 2010


Sa cresti mare, puiul meu!
Marc a implinit azi doi ani.
Privesc in urma si, desi s-au intamplat atat de multe lucruri, desi am trecut prin atat
de mult intamplari, desi am simtit atata nesperata fericire si-atata nedorita teama in
acesti doi ani, nu stiu, nu pot sa inteleg cand au trecut.
Doi ani... de la ziua aceea din 2008, senina de august, la fel de senina ca cea de
azi... ziua in care tu, puiul meu drag, te-ai hotarat sa vii pe lume, putin inainte de
vreme. Mda, inteleg, n-ai mai avut rabdare in spatiul acela mic, atat de neincapator
pentru firea ta vesnic neobosita si in miscare.

Timpul a trecut cu nemiloasa viteza... fara sa-i pese ca au fost si sunt clipe cand ne-
am dori sa-i oprim trecerea, sa traim la nesfarsit o bucurie, un moment special. Si
tu, baietelul cu par balai si ochi atat de vii, ne-ai oferit puzderie de clipe minunate.
Clipe de viata adevarata. Si noi, cei din jurul tau, am primit mereu toata bucuria pe
care tu ne-ai adus-o in suflet, toata speranta de viata pe care-ai sadit-o in noi...
toate sentimentele uriase pe care tu, un mic pui de om, ai stiut si stii, in continuare,
atat de bine, sa le starnesti in sufletele noastre obosite de preocupari marunte,
superficiale, in sufletele noastre de adulti ce-au uitat inocenta si veselia copilariei,
ce-au uitat sa se bucure de ciripitul pasarelelor, de razele soarelui sau de firul de
iarba... tu ne insufli viata, clipa de clipa. Tu esti resortul care face ca, pentru noi,
lucrurile sa functioneze, sa ruleze neincetat... tu ne dai incredere, tu ne dai putere,
tu ne impingi, mereu inainte.

Tu, atat de mic si-atat de puternic, totodata.


Tu, atat de independent si-atat de neajutorat, totodata.
Tu, cel ingaduitor cu noi, adultii, cei care complicam lucrurile si ne pierdem in detalii
nesemnificative.
Tu, copilul cu sufletul plin de bucuria vietii.
Tu, puiul meu drag.

Azi, de ziua ta, as vrea sa fie posibil ca o dorinta sa se implineasca.


Mi-as dori sa am puterea sa sterg tristetea din cartea vietii tale. Sa o sterg, ca
niciodata in drumul tau prin viata, sa nu te intalnesti cu ea. Sa-ti fie drumul lin,
acompaniat de veselie si bucurie. Sa nu existe perle ale lacrimilor pe obrajii tai. Sa
nu afli ce inseamna un suflet care plange. Sa te inconjori de frumos mereu.
Dar stiu ca nu va fi posibil. Stiu ca lacrimi vor curge pe obrajii tai si pot doar sa sper
ca, atunci cand se va intampla, mana mamei le va sterge. Sau, daca mana mamei
nu va fi, va exista un suflet drag langa tine care sa-ti poarte de grija si sa-ti aline
durerea. Sper ca niciodata nu vei fi singur. Stiu ca drumul tau va insemna nu doar
suisuri ci si coborasuri. As vrea insa ca coborasurile sa te faca mai puternic, sa te
ridici de jos cu zambetul pe buze si incredere in suflet si sa pornesti mai departe. Cu
seninatate. Mereu mai departe, pe drumul tau.

Sa-ti fie bine, puiul meu, e tot ce-si doreste mama.


La multi ani!
Marc Alexis - 22 august 2008

Marc Alexis - 22 august 2010

Publicat de Loredana I. la 04:24 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această


postare
Etichete: aniversare, copilarie, doi ani, Marc, seninatate, viata

joi, 29 iulie 2010


Perle pe obrajii lui...
Marc a cazut azi, s-a lovit la nasuc, cap, spate - peste tot mi-arata ca-l doare, dupa o
vreme.
Desigur, cade si se loveste in mod normal. Nu mai mult, nici mai putin decat
trebuie, cica.
Uneori plange, alteori nu. Uneori il doare, alteori se preface. Uneori da importanta,
alteori ignora.
Dar azi a fost ceva mai special. Pentru mine. Nu eram langa el cand a cazut, cand
am ajuns la el, tremura in bratele lui taica-su, plangang in hohote. O clipa am intrat
in panica, n-am inteles ce-a patit, unde-l doare, cat de rau s-a lovit. Primul meu
impuls a fost sa-l iau in brate, sa-l verific, sa stiu, sa vad... N-am putut... s-a agatat
de gatul lui taica-su si nici nu m-a lasat sa ma apropiu de el. Nici sa-l ating, sa-l
misc, nici sa-i vorbesc. Doar sa-l las acolo, strangandu-l tare pe tati al lui.
Intr-o vreme, ne-am linistit cu totii intelegand ca a fost mai mult o sperietura decat
durere. Ufff.

Durerea insa s-a produs mai mult in sufletul meu. Din doua motive.
Unul... panica pe care-am simtit-o nestiind ce-i cu el, neintelegand ce si cum il
doare... nimic, nimic nu ma sperie mai mult decat gandul ca puiul meu ar putea sa
sufere. Una e sa-l cert eu, sa-l pedepsesc sau sa strig la el (ceea ce fac, desigur,
recunosc, nu sunt si nici nu ma simt o mama toleranta, rabdatoare si blanda)... si
alta e sa-l vad ca pateste ceva. Imi pierd controlul, incremenesc de spaima si vad
negru in fata ochilor. Si totusi, totusi... cum sa-l feresc de tot ce-ar putea sa-l doare
in lumea asta atat de nesigura, plina de suferinte, in care traim?
Al doilea motiv... Marc e foarte apropiat de tatal lui. E fericit primind atentie din
partea lui, jucandu-se impreuna. E, clar, preferatul lui dintre noi doi. E un copil lipit
de pantalonii tatalui, nu de fusta mamei. Eu pot sa plec linistita, taica-su nu poate
face un pas fara pitic. Nu, nu am o problema cu asta. Ma bucur, si-ntotdeauna am
sperat intr-o relatie copil-tata reusita. Si e. Doar ca... uneori nu pot sa-mi alung din
suflet sentimentul de marginalizare, sentimentul ca sunt data la o parte de propriul
meu copil. Gandul ca, de fapt, n-are nevoie de mine uneori nu-mi da pace. Si ma
intreb de ce e asa... de ce nu ma prefera pe mine, ca majoritatea copiilor? Chiar
poate, un copil asa de mic sa aiba deja preferinte? Si, se pune problema de iubit
mai mult pe unul decat pe celalalt dintre parinti? Sau e doar o simpla faza?
Ei... imi trec gandurile astea prin cap dar nu fac din ele o problema existentiala.
Da, stiu, important e sa fie sanatos. Si e. :)

Publicat de Loredana I. la 13:27 1 comentarii Linkuri de întoarcere către această


postare
luni, 19 iulie 2010
Fara cuvinte...

Publicat de Loredana I. la 11:38 2 comentarii Linkuri de întoarcere către această


postare

luni, 12 iulie 2010


Micul bucatar
Faina, zaharul, sarea si orice mai gaseste prin dulapuri sunt, alaturi de linguri de lemn, oale, o
mare pasiune de-a lui Marc. Cand mami are de lucru in bucatarie, si Marc isi face. Sa vezi atunci
dezordine. Si galagie. Si boacane. Unele boacane ma enerveaza. Altele, ma enerveaza dar ma fac
sa zambesc cand ii vad ochisorii mirati, suprinsi si incantati de ce e el in stare sa faca. Si-l las, ca
oricum nu pot sa fac altfel. Prea stie sa-si impuna dorintele.
Sambata, zi de gatit. De facut prajituri. O Negresa. Marc, desigur, printre picioarele mele intruna.
Ba sa bata el ouale (oualleeee, doar e innebunit dupa ele), ba sa apese butonul aparatului de
macinat zahar, ba sa amestece aluatul, ba sa tina tava. Pe scurt, sa faca el de toate. Dar chiar de
toate, fara exceptie. Desigur, ce se poate compara, totusi, cu devovarea oricaui rest de compozitie
dulce din vazul folosit la prajitura? Cum? Cu degetele, clar. Mai intai cu unul, apoi cu mai multe,
apoi cu toate. Si cu lingura, mai putin. Dar, ce mai conteaza? Fericirea din ochii lui spune tot:
Publicat de Loredana I. la 12:29 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această
postare

joi, 8 iulie 2010


Copil perfect cu mama imperfecta!
Nu scriu prea des pe aici. Desi as vrea. Ca sunt atat de multe de spus de Marc. Clipa
de clipa ma uimeste, ne uimeste.
Fiecare zi cu el inseamna ceva nou. Fiecare zi cu el e o constientizare a valorii vietii.
Fiecare zi cu el e o mirare.
Ne cere, imi cere, atat de putin. Atentie. Si implicare. Si dragoste. Nu ne cere nimic
din ceea ce nu e absolut normal sa aiba.

Raman muta de admiratie in fata lui cand realizez cat de bine intelege tot ce se
petrece in jurul lui. Ne apropiem cu repeziciune spre implinirea celor doi anisori, si-l
vad mare deja. Cand m-ajuta la curatenie, stergand praful sau adunand cateva
jucarii, cand imi cere sa-i arat poze cu Ma (a se citit Marc, in limba lui!) pe
calculator, cand, pe strada, in fata unei biserici, imi zice "mami, lala" (corul canta
lala, clar!) si se chinuie sa-si faca semnul crucii - simt ca e mare deja. Seara insa,
cand, inainte de somn, isi cauta pe "lole" adica suzeta, cand fuge la locul lui in pat
ca sa isi bea lapticul, cand adoarme mangaiat pe spate - il vad asa cum e, mic inca.
Si-i mangai parul blond si fata mica cu pielea minunat de fina, si-as vrea sa-l strang
langa mine tare de tot, sa-l cuibaresc pe pieptul meu si sa nu-i dau drumul. Dar n-o
fac, ca desi e mic, el se vrea mare, si independent. Si-are mici si foarte scurte
momente de tandrete, ca suntem in faza in care mama trebuie sa-l pupe doar daca
cade si se loveste. Ca sa treaca.

Mi-e dor uneori de mogaldeata mica care, pana cu ceva vreme in urma, avea nevoie
non stop de mami, si-mi hranesc dorul uitandu-ma la pozele de cand era micut. Si
ma cuprinde nostalgia dar n-as vrea sa dau timpul inapoi. Acum e perioada care-mi
place cel mai mult. E mai independent si se descurca singur cu multe, e o nesfarsita
sursa de nou, in fiecare zi invata ceva, in fiecare zi descopera ceva - si el, si eu cu
el. Vorbesc cu el si ma intelege. Ma asculta. Uneori, face si cum zic. Cel mai des,
cum vrea el. Mici nazbatii, iar si iar. Dar toate, toate mi se par perfect normale.
E un copil curios. Energic. Nu se satura, nu se plictiseste. Desi greu, oboseste si el.
Si-atunci se linisteste, sau ma striga " mami, nani "...
E un copil cuminte. Si cu minte. Istet. Mai istet decat credeam eu ca poate fi un
copil de un an si aproape 11 luni.
E un copil perfect. Desavarsit. Doar eu sunt o mama imperfecta. Cu multe lipsuri. Cu
putina rabdare. Cu prea multe griji.
Si el ma iubeste asa cum sunt. Ce pot sa-mi mai doresc?
Da, ceea ce-l rog pe Dumnezeu in fiecare noapte cand il invelesc si imi asez capul
pe perna, langa al lui. Sa-i poarte El de grija si sa mi-l tina sanatos. Sa vegheze in
fiecare clipa asupra lui ca sa-i fie bine lui, puiului meu.

Publicat de Loredana I. la 12:23 2 comentarii Linkuri de întoarcere către această


postare

joi, 3 iunie 2010


Doar de-ale lui Marc
Timpul trece repede, prea repede si Marc creste. Nu ne vom mai intalni niciodata cu
fazele prin care trece acum si incercam sa profitam cat de mult putem de fiecare
gest, de fiecare privire sau fiecare cuvant nou. Foarte curios, vrea sa stie tot ce
misca in jurul lui. Si ce nu misca. E clar, nimic nu-i scapa. Tot ce vede il intereseaza,
tot vrea sa ii fie explicat... E un nazdravan si jumatate, e un copil vesel si mereu cu
chef de joaca. Sunt fericita pentru ca e sociabil si iubeste apropierea copiilor, ca-i
cauta si imparte cu ei jucariile sau orice are in manuta.
In perioada asta, cel mai interesant e sa spuna cuvinte noi. E, uneori, adevarata
munca sa-mi dau seama ce vrea sa spuna... si, cine ar putea sa inteleaga ce
rationament are el de-i ies cuvintele total diferit de cum ar trebui... as vrea sa-l
inregistrez ori de cate ori ma suprinde cu un cuvant nou, greu inteligibil dar asta ar
insemna sa-l inregistrez non stop. Asa ca, o sa ma multumesc sa notez cate o
vorba, doua, asa, ca sa nu uitam, in timp, sa zambim aducandu-ne aminte...
Asa ca... o doza de limbaj propriu, unic, al lui Marc:
Lore, mami, e, clar, Lole... dar spus cu un accent de-ti vine sa-l mananci
Marc e prescurtat, de parca nu era si-asa super scurt, doar Ma
Andrei, Anca, sunt amandoi, oare de ce(?), doar Ani
George e Dodi - :)
lamaie - maie
portocale - pale
mar - ma (alfel decat Ma, adica Marc)
ceai - tai
ceva bun - myami (myami e in frigider, myami e la toate magazinele pe langa care
trecem, myami e in piata, etc)
parc - pa
leagan - dida (o vreme m-am chinuit sa inteleg de ce urla, de-a dreptul, dida, prin
tot orasul!)
gata - tata (diferit de tata!)
pisica face miam miam
gainile sunt pi pi pi
calul e tcal
nori - noi
tren sau autobuz - nonii
masini - titi, clar
bicicleta - peta
ouale sunt oualee, cuvantul lui preferat!
paleta e pale - taa

Last edit:

Chiftele - taliti
Cirese - abli
Piatra - bali
Banii - manii
Desene - nene

... si odiseea continua, zi de zi! :)

Publicat de Loredana I. la 08:53 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această


postare

marți, 20 aprilie 2010


Muncile lui Marc...
• Nu, nu e vorba despre cine stie ce eforturi la care a fost supus Marc.
E doar povestea unei dupa amieze superbe de primavara, o duminica calda si
insorita, si-o lumina incredibila in ochii lui Marc. Si-un mar, mic, rosu, pe care
s-a caznit ceva vreme sa-l infranga. Si-a reusit, nu fara ceva efort insa.
Modul in care se implica in tot ceea ce face, ca-i o muscatura dintr-un mar,
lovitul unei mingi cu piciorul sau tipetele prin care-si verifica vocea, cu
precadere seara, cand ecoul din casa e mai profund (o fi si linistea din jur de
ajutor pentru acest lucru), e maxim. Fiecare lucru, care noua, oamenilor mari
din jur, ni se pare mic si lipsit de importanta, pentru el e urias. Asa cum il
face fericit rasfoirea paginilor unei carti de povesti si-i pozele colorate-i smulg
rasete cristaline, intr-o secunda lacrimi amare pot sa-i brazdeze fetisoara,
daca simte el ca atentia acordata nu-i e suficienta. E o adevarata, zilnica,
enciclopedie. Marc, minunea mea.

Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar


mintile reduse ii discuta pe altii. – Necunoscut
• Lucurile marete se fac de obicei cu riscuri foarte mari. – Herodot
• Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept
daca stii care jumatate! – Necunoscut
• Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza. – Necunoscut
• Orice lucru bun in viata e ilegal, imoral sau ingrasa. – Necunoscut
• Nu e destul sa fii tu norocos, trebuie ca ceilalti sa nu fie. – Necunoscut
• Cel care se naste sarac si urat are mari sanse ca atunci cand o sa creasca….
sa isi dezvolte ambele calitati. – Necunoscut

• Timpul alocat fiecarei probleme de pe agenda sedintei va fi invers


proportional cu importanta ei. – Necunoscut
• Majoritatea oamenilor sunt de acord cu cel ce-si tine gura. – Necunoscut
• A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta. – Necunoscut
• Cea mai infidela amanta a omului este Speranta. Te inseala zilnic si totusi,
traiesti cu ea toata viata. – Necunoscut
• O concluzie marcheaza intotdeauna momentul in care ai obosit sa gandesti. –
Necunoscut
• Greselile copilaresti nu sunt facute de copii. – Necunoscut
• Cel ce scrie, transmite; cel ce vorbeste, comunica; cel ce gesticuleaza,
convinge. – Necunoscut

• Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea sa nu le atingem, dar ne pot calauzi in


viata. – Necunoscut
• Oamenii mari nu s-au considerat niciodata mari, oamenii mici nu s-au
considerat niciodata mici! – Necunoscut
• Poti invata o pisica sa faca orice vrea ea. – Necunoscut
• Cand te lupti cu propria-ti constiinta si esti invins, ai castigat! – Necunoscut
• Infrangerea nu este decat a celor care o accepta. – Necunoscut
• Experienta este cel mai prost invatator. Ea ne da intai examenul si numai
dupa aceea – lectiile. – Necunoscut
• Cand esti tanar, incerci sa schimbi toata lumea. Cand ai imbatranit, vrei sa-i
schimbi pe cei tineri! – Necunoscut
• Omul destept nu se joaca “lapte gros” cu rinocerul. – Necunocut
• Cel care crede ca le stie pe toate este foarte enervant mai ales pentru noi, cei
care, oricum le stim pe toate. – Necunoscut
• Exista unii oameni care reusesc sa aibe succes chiar si atunci cand nimeni nu
crede in ei, dar niciodata nu va avea succes unul care nici el nu crede in el
insusi. – Necunoascut
• Intuitia este o stiinta exacta. – Necunoscut
Начало формы

Introdu adresa de email pentru Abonare la Citate Noi


http://feeds.feedb CitateIstete.ro en_US Abonare

Конец формы

Начало формы
http://feeds.feedb CitateIstete.ro

Introdu email-ul pentru a primi Citate Noi

en_US Abonare

Конец формы

• Trimite pe:


• FII PRIETEN CU NOI:


66 Raspunsuri to “Maxime”
1. zuzzu Says:
Mai 28th, 2008 at 10:32 pm
un prieten adevarat ,te ajuta si atunci cand nu are cum !
2. zuzzu Says:
Mai 28th, 2008 at 10:36 pm
nu e important sa castigi ! important e sa-l faci pe celalalt sa piarda !
3. catalina Says:
Iunie 26th, 2008 at 10:57 am
traieste ca si cum ai muri maine!iubeste ca si cum ai trai vesnic!
4. Bogdan Says:
Iunie 28th, 2008 at 1:22 am
“intr-o pestera era un grup de oameni toti cu spatele la iesire. lumina care venea dinspre
iesire proiecta pe pereti umbrele lor. dintr-o data unul dintre ei are initiativa de a intoarce
capul si ridicandu-se se indreapta spre iesirea din pestera. contactul brusc dintre lumina si
ochii lui obisnuiti cu intunericul il orbesc, apoi, cu timpul, privirea ii revine si el ramane
uluit de ceea ce vede. bucuros el se intoarce rapid in pestera sa le zica si celorlalti ce a
vazut, insa acestia nu vor sa il asculte desi el tot ce le cere e sa priveasca inapoi”.
1) Multe idei geniale sunt sufocate de mentalitatea maselor care refuza sa adopte o
abordare diferita in analiza lor.
2) Oare ce se poate intampla cu o zeitate daca toti cei care il venereaza inceteaza sa
creada in el?
3) Vrei sa traiesti fericit, crede! Vrei sa traiesti o viata plina de chin si neliniste, cauta
adevarul. (Nietzche)
4) Gelozia este nascuta din neincrederea in fortele tale.
5) Astazi este ziua la care te-ai gandit ieri, in cate te gandesti ce vei face maine.
6) O oglinda spune mai multe decat un ecran de televizor.
7) Suprafata ochilor simuleaza adancimea.
Fericirea nu este vesnica. Ea apare dar dureaza putin. Conteaza sa stii sa o faci sa
apara.
5. cezara Says:
Iulie 5th, 2008 at 5:06 pm
Cand vezi ca dusmanul doreste sa te atace, fa pace cu el. Invita-l la o bere si ofera-i o
tigara – ambele duc spre moarte.
6. cristina h Says:
Iulie 6th, 2008 at 7:57 pm
Fa-ti de cap pana la cap dar cu cap!!!!!
7. gabyshor Says:
Iulie 14th, 2008 at 2:20 pm
“curiozitatea ne-aduce pe alte cai…indrazneste sa mergi mai departe!”
“ei isi traiescvisele…noi visam sa le traim…”
8. Aleys Says:
Iulie 14th, 2008 at 8:28 pm
fericirea poate sa devina o stare fireasca…fiecare moment este deosebit dc il vezi asa
9. vass ymre Says:
Iulie 17th, 2008 at 2:14 pm
viata e un drum,nu privi inapoi k te vei inpiedica!
10.Pyt Says:
August 31st, 2008 at 10:03 pm
Munca nu a omorat pe nimeni , dar de ce sa incerc!
11.adrian Says:
Septembrie 1st, 2008 at 6:08 pm
Minciuna nu e decat un adevar inca nedemonstrat
12.alexandra Says:
Octombrie 9th, 2008 at 9:18 pm
“Fericirea adevarata e totdeauna o clipa(…)mai mult n-ar putea indura firea omului.”
Adam si Eva, Liviu Rebreanu
13.alexandra Says:
Octombrie 9th, 2008 at 9:21 pm
“Nu-i pe lume leac care sa tamaduiasca ceea ce nu tamaduieste fericirea.” Despre
dragoste si alti demoni, Gabriel Garcia Marquez
14.mony Says:
Noiembrie 28th, 2008 at 4:30 pm
“Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta”,Nicolae Iorga
15.mony Says:
Noiembrie 28th, 2008 at 4:31 pm
“Nu voi fi un om obisnuit pentru ca am dreptul sa fiu un om extraordinar”,Peter O’Toole
16.mony Says:
Noiembrie 28th, 2008 at 4:33 pm
“Un prost care nu spune nimic nu se deosebeste de un savant care tace…”,Moliere
17.mony Says:
Noiembrie 28th, 2008 at 4:34 pm
“Daca gasesti un drum fara obstacolo probabil ca drumul acela nu duce nicaieri…”,Jack
Kenedy
18.mony Says:
Noiembrie 29th, 2008 at 2:12 pm
” Nimeni nu este de neinlocuit,dar uneori este nevoie de mai multe persoane pentru a
inlocui una singura…”,Claire Martin
19.ElasticDjs Says:
Decembrie 26th, 2008 at 5:26 pm
Din tot ceea ce e mai rau…alege ce e mai bun..si fa si mai bine….
20.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:01 pm
…imi doresc atat de mult sa vad viata si prin ochii altora ..incat mi-as vinde si sufletul…
21.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:02 pm
..viata este definita de toatalitatea oportunitatilor care le intalnim …chiar si de cele pe
care le ratam…
22.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:04 pm
…sunt lovit la fiecare minut de premonitii ..incat nu stiu daca traiesc sau doar visez ca
traiesc..
23.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:05 pm
…de cate ori imi doresc sa mor…viata nu ma lasa plec…
24.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:08 pm
fiecare zambet ..fiecare raza de soare ..fiecare adiere de vad si fiecare picatura de ploaie
ma fac sa imi doresc traiesc atat cat sa simt ce alti simuleaza…viata asta nu e asa de
complicata cand privesti in gol…
25.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:10 pm
Iad sau rai nu stiu daca exista cu adevarat…dar stiu ca unele locuri pe pamant sunt de-a
dreptul divine…
26.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:13 pm
nu vreau banii ..nu vreau femeii..nu vreau frumusete…vreau doar sa fiu eu …sa traiesc si
sa mor asa cum sunt fara sa calc pe cadavre vii ca sa imi indeplinesc visele…
27.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 2:15 pm
In fiecare seara adorm ..in speranta ca ziua urmatoare ma voi trezii intr-o lume in care
oamenii nu sunt condusi de niste hartii….
28.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 5:59 pm
Pluripespectivismul nu este parerea mai multor oamenii …ci denaturarea adevarul…
29.aLiN Says:
Ianuarie 1st, 2009 at 6:00 pm
in ciuda senzatiei ca as trai pe acest pamant …simt ca plutesc in neant ..ca zbor…mereu
spre altceva…
30.Crin_alb Says:
Ianuarie 27th, 2009 at 10:43 pm
“Fatza, spune cum tzi-e viatza…”
31.aLiN Says:
Februarie 3rd, 2009 at 11:30 am
singurul prizonier inchis fara drept ramane sufletul…
32.alinab Says:
Februarie 4th, 2009 at 1:45 pm
”Singurul prizonier inchis fara rept ramane sufletul”,tacerea acestui prizonier este
importanta!!!
33.Anonim Says:
Martie 1st, 2009 at 7:28 pm
Save the world, hill yourself >:)
34.victor_ionut Says:
Martie 16th, 2009 at 6:17 pm
“…constiinta este unul din cele mai suparatoare daruri ale noastre.” (Mark Twain)
35.Andy Says:
Martie 20th, 2009 at 4:54 pm
tzii sa evadez dintr-o inchisoare,dar nu te grabi ca dai peste alta mai dura
36.Corleone Says:
Aprilie 17th, 2009 at 10:34 pm
cea mai infidela amanta a omului este speranta, mereu ne inseala , dar tot cu ea traim
37.aLiN Says:
Aprilie 21st, 2009 at 9:30 pm
ne nastem singuri , suferim singuri si murim singuri..
38.jojo Says:
Mai 7th, 2009 at 11:12 am
doar cei ce tanjesc dupa dragoste vor sti sa o pretuiasca cu adevarat
39.denise Says:
Mai 7th, 2009 at 9:50 pm
“Pentru mintea bine organizata moartea este doar o noua aventura”
40.PicaBoo Says:
Mai 26th, 2009 at 8:00 pm
Numai oamneii foarte prosti nu inteleg de gluma .
41.I.M.Petrescu Says:
Mai 26th, 2009 at 8:17 pm
“…nu sunt ce par a fi, nu sunt NIMIC din ce-as fi vrut sa fiu, dar fiindca m-am nascut,
prea devreme sau ,poate prea tarziu,m-am resemnat ca orice bun crestin,si nu am ramas
decat cel care sunt!”-necunoscut-
42.I.M.Petrescu Says:
Mai 26th, 2009 at 8:24 pm
..ce-ti trebuie sa alergi atata dupa fericire,implinire, cand de fapt esti constient …aproape
toata viata ca, exista posibilitatea de nu reusi…da…important nu mai este sa incerci ,sa
participi si poate sa pierzi cu capul sus…ci doar sa constientizezi mai devreme ,ca in tot
si in toate,in orice lucru din jurul tau daca vrei, gasesti bucurie si fericire…doar sa
deschidem ochii,si sa ne gasim dramul de fericire in simplitate ,modestie,in frumusetea
sufletului …
I.M. Petrescu
43.I.M.Petrescu Says:
Mai 26th, 2009 at 8:27 pm
…Ador uratul,pentru ca doar el imi aminteste cat de importanta este viata…Ador uratul
caci ,doar in el gasesc esenta unei lumi care se duce de rapa zi de zi mai mult…ador
uaratul caci zi de zi imi aminteste ca nu sunt ca el!…
I.M. Petrescu
44.I.M.Petrescu Says:
Mai 26th, 2009 at 8:30 pm
…de ce cred toti ca dusmanii sunt cel mai rau posibil? Cand de fapt cel mai cancerigen
este de a sustine ca ai prieteni?!
I.M.Petrescu
45.I.M.Petrescu Says:
Mai 26th, 2009 at 8:35 pm
Un prieten adevarat,este acela care iti spune in fata ceea ce nu doresti sa auzi de la
nimeni,nici chiar de la acel prieten…si, in mod sigur vei rupe prietenia cu respectivul
prieten ,crezand ca ti-a dorit raul si ar fi invidios…dar nu, te inseli amarnic…tocmai ai
pierdut adevaratul prieten facand acest lucru!Asa ca mai gandeste-te o data cine ti-e
prieten …mai bine asculta un adevar crunt si crud si nu scapa de prietenul care a avut
taria de caracter si a riscat o prietenie sa ti-l spuna, a facut-o doar pt ca te iubeste si nu
suporta sa fi ranit…
I.M.Petrescu
46.aLiN Says:
Iunie 6th, 2009 at 3:28 pm
Fiecare are adevarul lui , dar nu toti au dreptate.
47.cris Says:
Iunie 22nd, 2009 at 7:57 pm
Cateodata unele ganduri sunt rugaciuni,indiferent cum iti sta trupul sufletul iti e
ingenunchiat.
48.MyriamAVB Says:
Iulie 24th, 2009 at 1:55 pm
“Orice lucru bun in viata e ilegal, imoral sau ingrasa.”
Din Legile lui Murphy
49.mahok valeria Says:
August 27th, 2009 at 11:38 pm
Ce minunat ar fi stăpânul dacă şi-ar întrece câinele în credinţă şi prietenie.
50.mahok valeria Says:
Septembrie 1st, 2009 at 9:40 pm
Ţi-am dat atâta dragoste, căci fără vrere am devenit vampirul sufletului tău.
51.monyk Says:
Octombrie 4th, 2009 at 9:55 pm
Speranta moare ultima…si noi inaintea ei.. (de actualitate)
52.Mahok Valeria Says:
Octombrie 15th, 2009 at 3:38 pm
Ne rugăm lui Dumnezeu,
Dar îl slujim pe Dracu.
53.cornelius Says:
Octombrie 22nd, 2009 at 4:47 pm
Cine-i harnic si munceste are tot ce vrea,cine sta si leneveste are tot asa!!!
54.mihaela Says:
Octombrie 31st, 2009 at 4:27 pm
“…e cu neputinta sa iubesti oamenii asa cum sunt si totusi este o datorie.De aceea, calca-
ti pe inima, astupa-ti nasul, inchide ochii si fa-le bine.Indura raul pe care ti-l fac si, pe cat
poti incearca sa nu te superi pe ei, tinand minte ca esti si tu om.” (DOSTOIEVSKI)
55.irynuk Says:
Ianuarie 20th, 2010 at 7:21 pm
ERAM TRIST CA N-AM PANTOFI…..DAR AM INTALNIT UN TANAR CARE NU
AVEA PICIOARE
56.chemat sa fiu diferit Says:
Februarie 18th, 2010 at 4:11 pm
,,viata e o cele nu o destinatie.”
57.Tory Says:
Martie 11th, 2010 at 10:40 pm
Cind viata nu-ti zimbeste atunci …. gidilo…!!!
58.pryby Says:
Aprilie 6th, 2010 at 10:07 am
probabil ca dincolo e mai bine.. deoarece nu a venit nimeni inapoi!
59.larysa Says:
Aprilie 28th, 2010 at 3:53 pm
ceea ce scriu nu e inventat de mine ci smuls din madularele si trairile mele
60.larysa Says:
Aprilie 28th, 2010 at 3:55 pm
durerea suprema este cea care te skimba atat trupeste cat si sufleteste
61.larysa Says:
Aprilie 28th, 2010 at 4:00 pm
daca exista Dumnezeu si exista si viata viitoare,atunci exista si adevar si virtute,iar
fericirea suprema pe care o poate ingadui dumnezeu si pe care omul o poate atinge este
sa-si dea silinta sa le poata trai
62.larysa Says:
Aprilie 28th, 2010 at 4:06 pm
vorba e de argint tacerea e de aur
63.aLiN Says:
Aprilie 29th, 2010 at 2:19 pm
Nu poti pierde ceva … atunci cand nu ai avut nimic…
64.Danila Petru Says:
Iunie 28th, 2010 at 6:49 pm
Nicioidată să nu judeci ceia ce nu poți să înțelegi.
65.myky Says:
Septembrie 7th, 2010 at 10:58 pm
viata este doar un drum spre moarte si ca toate calatoriile ea poate fi reusita sau nereusita
plina de peripetii sau foarte linistita
66.Alina Says:
Octombrie 4th, 2010 at 9:33 pm

Speranta moare ultima…..dar totushi moare…