Sunteți pe pagina 1din 5

Capitolul 1

Capitolul 1 Preliminarii de analiz˘a convex˘a 1.1 Structura spat¸iului euclidian R n Cursul curent are ca
Capitolul 1 Preliminarii de analiz˘a convex˘a 1.1 Structura spat¸iului euclidian R n Cursul curent are ca

Preliminarii de analiz˘a convex˘a

1.1 Structura spat¸iului euclidian R n

Cursul curent are ca scop prezentarea structurii afine a spat¸iului euclidian R n ¸si analizarea propriet˘at¸ilor unor mult¸imi convexe particulare din acest spat¸iu. Vom considera spat¸iul R n ˆınzestrat cu structura afin˘a ¸si topologic˘a uzuale.

Definit¸ia 1.1. O mult¸ime L R n este un subspat¸iu liniar dac˘a

x 1 , x 2 L, λ 1 , λ 2 R

=

λ 1 x 1 + λ 2 x 2 L.

Intersect¸ia tuturor subspat¸iilor liniare ce cont¸in o mult¸ime S R n se nume¸ste subspat¸iul liniar generat de S , va fi notat cu L(S ) ¸si are urm˘atoarea reprezentare:

L(S) = x R n | x = i=1 λ i x i ,

k

x i S,

λ i R,

i = 1, k, k N .

Observat¸ia 1.2. Dac˘a vectorii a 1 ,

, a m R n (m n) formeaz˘a o baz˘a a subspat¸iului liniar

L R n , considerˆand matricea A avˆand coloanele vectorii a 1 ,

, a m , avem c˘a

L = {x R n | x = Ay,

y R m }

Avem urm˘atorul rezultat topologic privitor la subspat¸iile liniare.

Teorema 1.3. Orice subspat¸iu liniar L este o mult¸ime ˆınchis˘a ˆın raport cu topologia uzual˘a din R n .

Demonstrat¸ie. Fie ¸sirul {x k } k1 L, convergent la un punct x R n . Trebuie demonstrat c˘a acest punct limit˘a apart¸ine mult¸imii L. Conform Observat¸iei 1.2 avem c˘a, pentru fiecare k N, exist˘a un vector y k R m astfel ˆıncˆat x k = Ay k , ceea ce conduce la

y k = (A t A) 1 A t x k .

Reprezentarea anterioar˘a are sens deoarece matricea p˘atratic˘a A t A este nesingular˘a ˆıntrucˆat coloanele matricii A sunt vectori liniar independent¸i.

Matricea

B := (A t A) 1 A t define¸ste un operator liniar continuu ¸si, deoarece ¸sirul

{x k } k1

este m˘arginit ˆın norm˘a, exist˘a o constant˘a C > 0 astfel ˆıncˆat

y k B x k < C.

ˆ

In inegalitatea anterioar˘a sunt utilizate normele vectoriale ¸si matriciale euclidiene uzuale. Prin

urmare, ¸sirul {y k } k1 cont¸ine un sub¸sir {y k j } j1 convergent la un punct y R m . Trecem

1

Capitolul 1. Preliminarii de analiz˘a convex˘a

2

la limit˘a ˆın egalitatea x k j demonstrat¸ia teoremei.

= Ay k j

¸si obt¸inem c˘a x = Ay, deci x L, ceea ce finalizeaz˘a

c˘a x = Ay , deci x ∈ L , ceea ce finalizeaz˘a Definit¸ia 1.4. O

Definit¸ia 1.4. O mult¸ime V R n se nume¸ste varietate liniar˘a (sau varietate afin˘a) dac˘a odat˘a cu orice dou˘a puncte din V cont¸ine ˆıntreaga dreapt˘a determinat˘a de cele dou˘a puncte, adic˘a

x 1 ,

x 2 V,

λ 1 ,

λ 2 R,

λ 1 + λ 2 = 1

=

λ 1 x 1 + λ 2 x 2 V.

(O combinat¸ie liniar˘a de forma i=1 λ i x i , cu λ 1 ,

afin˘a a vectorilor x 1 ,

k

,

x k .)

,

k

λ k R, i=1 λ i = 1 se nume¸ste combinat¸ie

Propozit¸ia 1.5. O mult¸ime V R n este o varietate liniar˘a dac˘a ¸si numai dac˘a cont¸ine orice combinat¸ie afin˘a de puncte din V.

Demonstrat¸ie. Prin induct¸ie (la seminar).

din V. Demonstrat¸ie. Prin induct¸ie (la seminar). Definit¸ia 1.6. Intersect¸ia tuturor variet˘at¸ilor

Definit¸ia 1.6. Intersect¸ia tuturor variet˘at¸ilor liniare care cont¸in o mult¸ime dat˘a S se nume¸ste varietatea liniar˘a generat˘a de S, este notat˘a cu V (S) ¸si este caracterizat˘a prin:

V (S) = x R n | x = i=1 λ i x i ,

k

x i S,

λ i R,

i = 1, k,

k

i=1 λ i = 1,

k N .

1.2 Mult¸imi convexe. Simplexuri

Definit¸ia 1.7. Se nume¸ste combinat¸ie convex˘a a punctelor x 1 , de forma

, x k R n orice punct x R n

k

x = i=1 λ i x i ,

λ i R + , i = 1, k,

k

i=1 λ i = 1.

Dac˘a tot¸i scalarii sunt strict pozitivi, x se nume¸ste combinat¸ie strict convex˘a a punctelor considerate.

(Pentru simplitatea scrierii vom nota combinat¸ia convex˘a x prin

c

i=1,k λ i x i .)

Definit¸ia 1.8. Se nume¸ste segmentul generat de punctele x 1 , x 2 R n mult¸imea

[x 1 , x 2 ] := {x R n | x = λx 1 + (1 λ)x 2 ,

0 < λ < 1} .

Definit¸ia 1.9. O mult¸ime S R n se nume¸ste mult¸ime convex˘a dac˘a odat˘a cu orice dou˘a puncte cont¸ine ˆıntreg segmentul determinat de ele.

Sunt evidente afirmat¸iile din rezultatul urm˘ator.

Propozit¸ia 1.10. Dac˘a S 1 ¸si S 2 sunt mult¸imi convexe ¸si σ 1 , σ 2 R, atunci mult¸imile S 1 S 2 ¸si σ 1 S 1 + σ 2 S 2 sunt convexe.

Are loc urm˘atoarea caracterizare a mult¸imilor convexe.

Teorema 1.11. Fie S R n o mult¸ime nevid˘a. Afirmat¸iile urm˘atoare sunt echivalente:

(i) S este mult¸ime convex˘a;

(ii) S cont¸ine orice combinat¸ie convex˘a de puncte din S;

(iii) pentru fiecare x S ¸si y R n , mult¸imea A(x, y) := {t R | x + ty S} este convex˘a.

Capitolul 1. Preliminarii de analiz˘a convex˘a

3

Demonstrat¸ie. Vom demonstra c˘a (i) (ii) (iii) (i) .

Pentru k = 2 afirmat¸ia este

adev˘arat˘a cf. punctului (i). Presupunem acum c˘a orice combinat¸ie convex˘a de k puncte din

S este tot ˆın S ¸si consider˘am x =

(i) (ii)

Folosim metoda induct¸iei matematice (dup˘a k).

c

i=1,k+1 λ i x i .

= i 0 , ceea ce conduce la

x

= x i 0 S. Cum i=1 λ i = 1 rezult˘a c˘a exist˘a m˘acar un λ i 0 (0, 1), situat¸ie ˆın care ˆıl putem scrie pe x sub forma

Dac˘a ar exista un scalar λ i 0 = 1, atunci λ i = 0 pentru tot¸i i

k

x

= λ i 0 x i 0 + (1 λ i 0 )

i

=i 0

λ

i

1 λ i 0

x

i

.

y

Conform ipotezei inductive, y S (este o combinat¸ie convex˘a de k puncte din S) ¸si, prin urmare, [x i 0 , y] S, adic˘a x S.

Fie x S, y R n ¸si ar˘at˘am c˘a mult¸imea A(x, y) R este convex˘a. Consider˘am

t 1 , t 2 A(x, y) ¸si λ (0, 1) . Avem c˘a

(ii) (iii)

x + [λt 1

+ (1 λ) t 2 ] y =

x + λt 1 y + (1 λ) t 2 y

=

λx + (1 λ) x + λt 1 y + (1 λ) t 2 y

=

λ (x + t 1 y) + (1 λ) (x + t 2 y) S

deoarece x+t 1 y, x+t 2 y S (pentru c˘a t 1 , t 2 A(x, y)). Prin urmare λt 1 +(1 λ) t 2 A(x, y), adic˘a mult¸imea A(x, y) este convex˘a (fiind o submult¸ime a lui R ea este deci un interval).

Oricare ar fi punctele x 1 , x 2 S mult¸imea A(x 2 , x 1 x 2 ) este convex˘a (cf. punc-

tului (iii)) ¸si orice λ (0, 1) apart¸ine acestei mult¸imi, ceea ce conduce la

(iii) (i)

S

x 2 + λ (x 1 x 2 ) = λx 1 + (1 λ) x 2 .

Obt¸inem prin urmare faptul c˘a mult¸imea S este convex˘a.

Definit¸ia 1.12. Se nume¸ste ˆınf˘a¸sur˘atoarea convex˘a (sau acoperirea convex˘a) a unei mult¸imi

S R n urm˘atoarea mult¸ime

a unei mult¸imi S ⊂ R n urm˘atoarea mult¸ime [ S ] := C C convex˘a

[S] :=

C

C convex˘a

SC

(Este evident c˘a o mult¸ime S este convex˘a dac˘a ¸si numai dac˘a S = [S] .)

Urm˘atorul rezultat ofer˘a o caracterizare de tip Carath´eodory pentru ˆınf˘a¸sur˘atoarea convex˘a a unei mult¸imi.

Teorema 1.13. Dac˘a S este o mult¸ime oarecare din R n , atunci

[S] = x R n | x =

n+1

i=1

λ i x i , x i S, λ i 0, i = 1, n + 1,

n+1

i=1

λ i = 1 .

Demonstrat¸ie. Este u¸sor de demonstrat c˘a mult¸imea

A := x R n | x =

k

i=1

λ i x i , x i S, λ i 0, i = 1, k,

k

i=1

λ i = 1, k 1

 

ˆ

este convex˘a, include pe S ¸si este cont¸inut˘a ˆın orice mult¸ime convex˘a ce cont¸ine pe S.

In

consecint¸˘a, A = [S] . R˘amˆane doar de demonstrat c˘a elementele acestei mult¸imi sunt combinat¸ii convexe de cel mult n + 1 elemente din S (adic˘a dimensiunea spat¸iului plus o unitate).

Capitolul 1. Preliminarii de analiz˘a convex˘a

4

Presupunem c˘a x A este o combinat¸ie convex˘a de k n + 1 vectori din S, adic˘a

Deoarece card{x 1 ,

c

x = i=1,k λ i x i .

(1.1)

, x k } n + 1 rezult˘a c˘a vectorii (ˆın num˘ar de k 1 n = dim R n )

x 1 x k ,

x 2 x k ,

,

x k1 x k

sunt liniar independent¸i. Prin urmare, exist˘a scalarii reali α 1 ,

, α k1 , nu tot¸i nuli astfel ˆıncˆat

k1

i=1

α i (x i x k ) = 0,

adic˘a

k1

i=1

α i x i

k1

i=1

α i x k = 0

sau

k

i=1

α i x i = 0

(1.2)

k1

unde am notat α k := i=1 α i . Putem presupune c˘a cel put¸in un scalar α i este strict pozitiv. Pentru orice α > 0 avem, cf. (1.1) ¸si (1.2),

x =

k

i=1

(λ i αα i ) x i .

Este evident c˘a i=1 (λ i αα i ) =

λ i αα i > 0 pentru orice α i < 0. Consider˘am

k

k

i=1 λ i α k

i=1 α i = 1 0 = 1, oricare ar fi α > 0 ¸si c˘a

α 0 := min

i | α i > 0 = λ i 0

λ

i

α

α

i 0

¸si obt¸inem c˘a λ i α 0 α i 0 pentru orice i = 1, k ¸si λ i 0 α 0 α i 0 = 0. Prin urmare

x =

c

i=1,k

i

=i 0

(λ i α 0 α i ) x i ,

adic˘a x este o combinat¸ie convex˘a de cel mult k 1 de vectori din S. Procedeul de restrˆangere

al num˘arului de vectori din combinat¸ia convex˘a continu˘a pˆan˘a cˆand num˘arul vectorilor x 1 x k ,

x 2 x k ,

liniar dependent¸i sau independent¸i.

, x k1 x k este cel mult egal cu n ¸si, ˆın acest caz, nu mai putem afirma c˘a ei sunt

n ¸si, ˆın acest caz, nu mai putem afirma c˘a ei sunt Definit¸ia 1.14. Un punct

Definit¸ia 1.14. Un punct x S se nume¸ste punct extrem al acestei mult¸imi dac˘a el nu se

poate reprezenta ca o combinat¸ie strict convex˘a a dou˘a puncte distincte ale mult¸imii S, adic˘a

dac˘a x 1 , x 2 S, x 1 = x 2 ¸si λ (0, 1) astfel ˆıncˆat x = λx 1 + (1 λ) x 2 .

Definit¸ia 1.15. O mult¸ime A R n se nume¸ste simplex dac˘a exist˘a vectorii a 0 , (numite ¸si vˆarfuri ale simplexului) astfel ˆıncˆat:

, a m A

(i)

A = [{a 0 ,

,

a m }];

(ii)

vectorii a 1 a 0 ,

,

a m a 0 sunt liniar independent¸i.

Observat¸ia 1.16. Rolul vˆarfului a 0 din condit¸ia (ii) poate fi jucat de oricare dintre cele m + 1 vˆarfuri ale simplexului considerat.

Capitolul 1. Preliminarii de analiz˘a convex˘a

5

Teorema 1.17. Un simplex A = [{a 0 ,

care mult¸imea punctelor extreme este mult¸imea vˆarfurilor.

, a m }] este o mult¸ime convex˘a ¸si compact˘a pentru

Demonstrat¸ie. Pentru ˆınceput ar˘at˘am c˘a vˆarful a 0 este un punct extrem al simplexului A. Presupunem, prin metoda reducerii la absurd, c˘a a 0 nu este punct extrem pentru A, adic˘a u,

v A, u

= v ¸si λ (0, 1) astfel ˆıncˆat

Deoarece u, v A = [{a 0 ,

adic˘a

a 0 = λu + (1 λ) v.

,

a m }] rezult˘a

c˘a exist˘a scalarii {λ i } i=0,m ¸si {µ i } i=0,m , astfel ˆıncˆat

c

u = i=0,m λ i a i

¸si

v =

c

i=0,m µ i a i ,

c

a 0 = i=0,m (λλ i + (1 λ) µ i ) a i

sau, echivalent (deoarece i=0 m (λλ i + (1 λ) µ i ) = 1),

m

i=0

(λλ i + (1 λ) µ i )(a i a 0 )

= 0.

Cel put¸in unul dintre scalarii λλ i + (1 λ) µ i este nenul (ˆın caz contrar am avea u = v). Prin urmare, vectorii {a i a 0 } i=1,m sunt liniar dependent¸i, ceea ce ar contrazice faptul c˘a A este un simplex. Presupunerea f˘acut˘a este deci fals˘a iar a 0 este punct extem al mult¸imii A. Rolul lui a 0 poate fi acum jucat de c˘atre oricare dintre celelalte m vˆarfuri. Ar˘at˘am ˆın continuare c˘a singurele puncte extreme ale simplexului sunt vˆarfurile sale. Fie

A, x / {a 0 , ˆıncˆat

x

,

a m }. Deoarece A = [{a 0 ,

,

a m }] rezult˘a c˘a exist˘a scalarii {λ i } i=0,m astfel

 

x =

c

i=0,m λ i a i .

Cum m

i=0 λ i = 1 rezult˘a c˘a exist˘a cel put¸in un 0 < λ i 0 < 1 (tot¸i nu pot fi zero, iar dac˘a unul

este egal cu 1 ar rezulta c˘a x coincide cu un vˆarf al simplexului). Prin urmare, avem

x = λ i 0 a i 0 + (1 λ i 0 )

i

=i 0

λ i

1 λ i 0

a i .

Deoarece u := i

=i 0 1λ i 0 a i = =i 0

i

i

λ

c

λ

i

1λ i 0 a i

A ¸si a i 0

= u (ˆın caz contrar vectorii {a i

a i 0 } i

=i 0 sunt liniar dependent¸i, ceea ce nu este posibil cf (ii)) obt¸inem c˘a

x = λ i 0 a i 0 + (1 λ i 0 ) u, cu 0 < λ i 0 < 1

¸si

simplexului. Prin urmare, singurele puncte extreme ale lui A sunt vˆarfurile sale.

a i 0 ,

u

A,

a i 0

= u. Aceast˘a ultima relat¸ie afirm˘a c˘a x A nu este punct extrem al

relat¸ie afirm˘a c˘a x ∈ A nu este punct extrem al Propozit¸ia 1.18. Dac˘a A este

Propozit¸ia 1.18. Dac˘a A este un simplex cu vˆarfurile a 0 ,

, a m , atunci dim(A) = m.