Sunteți pe pagina 1din 119

1.

Cu cat se reduce valoarea impozabila a cladirii detinute de o persoana fizica, care are o
vechime de peste 50 ani?

a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv,
la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.*

2. Care sunt termenele de plata ale impozitului pe cladiri?

31 martie si 30 septembrie inclusiv

3. Ce cota de impozit pe cladiri poate hotari Cons Local Brasov in anul 2007, pentru o cladire
detinuta de o pers juridica?

Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25%
si 1,50% inclusiv.

4. De la ce data se datoreaza impozit pe cladiri pentru un apartament cumparat pe data de


01.06.2007?

cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau
construita, adica de la 01.07.2007

5. Care este nivelul de capacitate cilindrica in functie de care, incepand cu 1.01.2007 se


calculeaza impozitul pe mijlocul de transport?

grupe de 200 de cm3 sau fractiune din aceasta

6. Care este termenul, in cazul unei persoane care instraineaza un mijloc de transport pt a
depune o declaratie fiscala cu privire la mij. de transport, la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale pe raza caruia isi are domiciliul?

in termen de 30 de zile inclusiv

7. In ce situatii nu se datoreaza taxa pentru afisaj si reclama?

-nu se aplica institutiilor publice, cu exceptia cazurilor cand acestea fac reclama unor
activitati economice.
-nu se aplica unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte
persoane, in acest caz taxa prevazuta la art. 270 fiind platita de aceasta ultima persoana.
-nu se datoreaza pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate
amplasate in interiorul cladirilor.
- nu se aplica pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare
sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale.
-nu se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate pentru afisajul
efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizarii de
reclama si publicitate.

8. In ce cazuri nu se datoreaza impozitul pe spectacole?

spectacolelor organizate in scopuri umanitare

9. Intre ce nivele poate stabili un consiliul local cota taxei de reclama si publicitate?

intre 1% si 3%.

10. Pentru ce terenuri o persoana fizica nu datoreaza impozitul pe teren?


Art. 257. - Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o
cladire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a
acestuia, cu personalitate juridica;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata
provizoriu sau acreditata;
e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul
autoritatilor locale;
f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia
suprafetelor folosite pentru activitati economice;
g) orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor
institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de
proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;*
h) orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada
cat dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru
agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare
sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor,
gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea
resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si
terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a
consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile
aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de
pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri
funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinta a terenului, emis de oficiul
judetean de cadastru si publicitate imobiliara;*
k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri
principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romania - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor
reprezentand zone de siguranta;
l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in
lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 6 si 7, cu exceptia
celor folosite pentru activitati economice.
o) terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata
pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public;*
p) terenul aferent cladirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din OUG. 94/2000 pe
durata pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes
public;*
r) terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din OUG. 83/1999 pe durata
pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public.*

11. Care sunt categoriile de persoane care nu datoreaza taxa hoteliera?

a) persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani inclusiv;


b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de
gradul I sau II;
c) pensionarii sau studentii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de razboi;
f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit;
g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in
strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare;
h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este
cazat/cazata impreuna cu o persoana mentionata la lit. b)-g).

12. Cine are obligatia platii impozitului pe teren, in cazul unui teren care face obiectul unui
contract de leasing, incheiat la data de 15 febr 2007?

locatarul

13. Care este nivelul impozitului pe cladiri ce poate fi majorat anual prin hotarare a consiliului
local?
pana la 20%

14. Care este cuantumul investitiei pt care un Consiliu Local poate acorda scutire de la plata
impozitul pe cladiri si a impozitului pe teren, datorate de o pers juridica?

(7) In cazul investitiilor de peste 500.000 euro, finalizate si puse in functiune la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, consiliul local poate stabili cota de 0,25% la calculul impozitului pe
cladiri, pe o perioada de 3 ani inclusiv.*

15. Care sunt cladirile pt care nu se datoreaza impozit, prin efectul legii?

1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii


publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
2. cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau
arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de
administrare, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase
recunoscute oficial in Romania si componentelor locale ale acestora, cu exceptia incaperilor
care sunt folosite pentru activitati economice;
4. cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat,
confesional sau particular, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia
incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
5. cladirile unitatilor sanitare publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru
activitati economice;
6. cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice si nuclearo-electrice,
statiilor si posturilor de transformare, precum si statiilor de conexiuni;
7. cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome
Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, cu exceptia incaperilor care sunt folosite
pentru activitati economice;
8. cladirile funerare din cimitire si crematorii;
9. cladirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
10. cladirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare;
11. cladirile care constituie patrimoniul Academiei Romane, cu exceptia incaperilor care sunt
folosite pentru activitati economice;
12. cladirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din
Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. cladirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale din Romania, republicata;
14. cladirile care sunt afectate activitatilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice,
oceanografice, de imbunatatiri funciare si de interventii la apararea impotriva inundatiilor,
precum si cladirile din porturi si cele afectate canalelor navigabile si statiilor de pompare
aferente canalelor, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
15. cladirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje
si tuneluri si care sunt utilizate pentru exploatarea acestor constructii, cu exceptia incaperilor
care sunt folosite pentru alte activitati economice;
16. constructiile speciale situate in subteran, indiferent de folosinta acestora si turnurile de
extractie;
17. cladirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercarii, silozuri pentru furaje,
silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu exceptia incaperilor
care sunt folosite pentru alte activitati economice;
18. cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de
mostenitori legali sau testamentari;
19. cladirile utilizate pentru activitati social umanitare, de catre asociatii, fundatii si culte,
potrivit hotararii consiliului local.

16. Cine datoreaza impozitul pe mijlocul de transport in cazul in care contractul de leasing
inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta?

locatorul

17. Cu ce data se datoreaza impozitul in cazul unui autoturism dobandit de o persoana, la


data de 12.03.2007?

cu data de 01.04.2007

18. Ce elemente intra in calculul impozitului pe teren situat in extravilanul localitatilor?

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea
suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel,
înmulţită cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5)*):
- suprafetei terenului, exprimata in ha,
- coeficient corectie in functie de rangul localitatii (8, 5, 4, 3, 1.1, 1)
- coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin (5)
- categoria de folosinta

19. Persoanele nerezidente care obtin venituri din Romania, fara sa aiba in Romania un sediu
permanent, sunt supuse impozitarii pt veniturile obtinute in Romania; cine sunt considerati
contribuabili in scopul impozitarii?

Nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit
conform prezentului capitol si sunt denumiti in continuare contribuabili.

20. Baza impozabila asupra careia se aplica impozitul pe veniturile obtinute din Romania de
nerezidenti conform Titlului V CF, :

Art. 115. - (1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt
primite in Romania sau in strainatate, sunt:
a) dividende de la o PJ romana;
b) dobanzi de la un rezident;
c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este
o cheltuiala a sediului permanent;
d) redevente de la un rezident;
e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa
este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul
este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca
veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau
de catre alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu,
daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;*
j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator,
fondator sau membru al consiliului de administratie al unei PJ romane;
k) venituri din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de
servicii accesorii acestui transport;*
l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania - doctor, avocat, inginer, dentist,
arhitect, auditor si alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin
intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu
depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se
incheie in anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, in
masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut la art. 69;*
n) Abrogat.*
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;
p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de noroc,
obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc;
q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei PJ
romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei PJ romane
reprezinta suma excedentului distributiilor in bani sau in natura care depaseste aportul la
capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.*

21. Incepand cu data de 04 iunie 2005 conform Titlului V din CF nu constituie venit impozabil
obtinut in Romania de nerezidenti:

(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit
prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;
b) veniturile unei PJ straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din
transferul titlurilor de participare detinute intr-o PJ romana;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta
desfasurata in Romania;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de
cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din
transferul titlurilor de participare detinute intr-o PJ romana.

22. Incepand cu date de 01 ianuarie 2007, conf titlului V din Legea 343/2006 constituie venit
impozabil obtinut din Romania de nerezidenti:

q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane
juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei
persoane juridice romane reprezintă suma excedentului distributiilor în bani sau în natura
care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

23. Incepand cu data de 04 iunie 2005 conform Titlului V din CF constituie venit impozabil
obtinut in Romania de nerezidenti:

(1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în
România sau în străinătate, sunt:
a) dividende de la o persoana juridică romana;
b) dobânzi de la un rezident;
c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobanda
este o cheltuiala a sediului permanent;
d) redevenţe de la un rezident;
e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participa efectiv la asemenea activităţi sau
de către alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţa din orice domeniu,
dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator,
fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice romane;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările
de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer,
dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii
decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioada sau în mai multe perioade
care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive
care se încheie în anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat,
în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;
n) abrogată;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc,
obţinute de la acelaşi organizator într-o singura zi de joc.
q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei
persoane juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a
unei persoane juridice romane reprezintă suma excedentului distributiilor în bani sau în
natura care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

24. Constituie venit obtinut din Romania de o persoana fizica nerezidenta, care nu se
impoziteaza conf Titlului V ci conf Titlului III din CF:

(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit
prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;
b) veniturile unei PJ straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din
transferul titlurilor de participare detinute intr-o PJ romana;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta
desfasurata in Romania;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de
cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din
transferul titlurilor de participare detinute intr-o PJ romana.

25. Cota de impozit care se aplica incepand cu 01 ian 2007 si pana la 31 dec 2010, conform
Legii 343/2006 pentru redeventele si dobanzile obtinute din Romania de o persoana juridica
rezidenta intr-un stat membru al UE in conditiile in care detine minim 25% din valoarea/nr
titlurilor de participare la pers juridica romana, pe o perioada neintrerupte de cel putin 2 ani
care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.

10%

26. Pentru ce perioada se aplica cota de impozit de 10% asupra dobanzilor si redeventelor
obtinute din Romania de o persoana juridica rezidenta intr-un alt SM, cu indeplinirea
conditiilor de participatie si de durata a detinerii participarii:

01 ian 2007 si pana la 31 dec 2010

27. Cota generala de impozit care se aplica asupra veniturilor impozabile obtinute din RO de
nerezidenti, cu exceptia veniturilor din jocuri de noroc si a dobanzilor obtinute de la
depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit si
instrumente de economisire dobandite anterior date de 1 ianuarie 2006, conf Titlului V din
CF, incepand cu 01.01.2006:

16%

28. Tratamentul fiscal aplicabil, veniturilor din dobanzi obtinute din Romania de persoane
fizice rezidente in statele membre ale UE, incepand cu data aderarii Romaniei la UE:

după data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma
plăţilor de dobanda, asa cum sunt definite la art. 124^5, obţinute din România de persoane
fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit;

29. Care este documentul prezentat in vederea aplicarii prevederilor tratatelor fiscale
internationale incheiate de Romania cu alte state de nerezidenti:

certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de
rezidenta

30. Sediul permanent include:

Definitia sediului permanent


Art. 8. - (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara
integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin,
atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a
resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie,
ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul,
proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune
urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor
ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de
a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de
a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul
unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile
sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori
culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter
pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit.
a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie
sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un
sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat
un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana
actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele
conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in
numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate
la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza
produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar
desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau
al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate
este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca
activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele
nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii
diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca
fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca
acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o
activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera
a fi baza fixa.

31. Ce metode NU se utilizeaza la stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane


afiliate:

Oricare altele in afara de astea:


(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma
venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta
pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului
de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre
urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor
platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane
independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de
revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu
cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

32. Ce sunt redeventele?

redeventa - orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea ori dreptul de
folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor,
benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de inregistrari
audio, video;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect,
desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita
pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte
modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea
acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia
in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui
program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice
sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori
container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o
persoana fizica.
In plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru dreptul
de a inregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau
alte activitati similare;

33. Perioada dupa care un santier de constructii devine sediu permanent, potrivit Titlului I din
CF:

(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu


sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau
activitatile dureaza mai mult de 6 luni.

34. Care sunt activitatile pe care reprezentatele persoane juridice straine care sunt entitati
autorizate sa functioneze in Romania le pot desfasura:
sa nu faca fapte de comert;

35. Reprezentantele pers juridice straine au obligatia de a plati in Romania un impozit anual:

4000 eur

36. Impozitul anual datorat de reprezentantele din Romania ale pers juridice straine se
stabileste prin transformarea sumei de 4000 eur in lei la cursul de schim al pietei valutare
comunicat de BNR, valabil:

valabil in ziua in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat

37. Termenul de plata al impozitului pe reprezentante datorat bug stat:

in doua transe egale, pana la datele de 20 iunie si 20 decembrie

38. Termenul de depunere al declaratiei informative privind imp retinut si platit pt veniturile
cu regim la sursa / venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti la autoritatea fiscala
competenta, potrivit Titlului V din CF:

(2) Orice PJ straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o
declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29
februarie a anului de impunere.
(3) Orice PJ straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal,
are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de
30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.

39. Paragraful aplicabil prioritar cf prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri


incheiate de Romania cu alte state, in cazul articolelor Dividende, Dobanzi, Comisioane si
Redevente

Dispozitiile paragrafului 2 de la articolele: "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane",


"Redevente" nu conduc la dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta
acorda credit fiscal pentru impozitul retinut in Romania, in conformitate cu prevederile
conventiei, tocmai prin conectarea prevederilor paragrafelor 1 si 2, prevederi legislative
care justifica insasi ratiunea conventiei bilaterale.”

40. Conditiile pt acordarea scutirii de impozit, cf prevederilor L343/2006, incepand cu data


aderarii Romaniei la UE si pana in anul 2008, inclusiv, pt dividendele platite de o persoana
juridica romana unei pers jur rezidente intr-un SM, considerata beneficiar efectiv:

art. 117 liht. h: beneficiarul detine min. 15% din titlurile de participae la PJ romana,pe o
perioada neintrerupta de cel putin 2 ani care se incheie la data platii dividendului.
41. Ce dobanzi, cu exceptia celor scutite potrivit Directivei UE 2003/48/CEE, sunt scutite de
impozit cu 1 ianuarie 2007 conf prevederilor Titlului V din CF?

art. 117 lit a) lit b), lit c).


a)dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente
b)dobanda la instrumentele/creditele externe,titlurile de creanta reprezentand credite
externe,contractate direct sau prin emisiuni de titluri ori obligatiuni, precum si dob. aferenta
emisiunilor de titluri de stat pe piata interna si externa de capital, cu cond ca aceste
instrumente/titluri sa fie emise si/sau garantate de Guvernul Romaniei,consiliile locale,Banca
nationala a Romaniei, de banci care actioneaza in calitate de agent al Guvernului roman.

c)dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane,


constituite potrivit legii 31/1990...,daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate
pe o piata de valori mobiliare reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se
afla aceasta piata si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a
emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta.

42. Incepand cu data aderarii Romaniei la UE pt scopurile aplicarii prevederilor capit privind
modul de impozitare a veniturilor din economii obtinute din Romania de pers fizice rezidente
in SM ale UE, care sunt categoriile de contribuabili considerati beneficiari efectivi?

orice persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau orice persoana fizica pentru care o
plata de dobanda este garantata, cu exceptia cazului cand aceasta persoana dovedeste ca
plata nu a fost primita sau garantata pentru beneficiul sau propriu:

43. Care este rezidenta persoanelor, beneficiari efectivi ai dobanzilor, incepand cu data
aderarii Romaniei la UE, pt scopurile aplicarii prevederilor capit privind modul de impozitare
a veniturilor din economii obtinute din Romania de pers fizice rezidente in SM ale UE:

rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta

44. Definitia dividendelor conf Titlului I din CF:

o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la


persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana
juridical

45 Principiul general de calcul si retinere al impozitului pe veniturile obtinute


din Romania de nerezidenti

(1)Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se


calculează, se reţine şi se varsă la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.

46. Termenul pentru virarea impozitului datorat de nerezident pentru veniturile


obinute din Romania, conform Titlului V din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare:

a) dividende de la o persoana juridică romana; 31 decembrie


b) dobânzi de la un rezident; 25 ale lunii
c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobanda
este o cheltuiala a sediului permanent;
d) redevenţe de la un rezident;
e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participa efectiv la asemenea activităţi sau
de către alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţa din orice domeniu,
dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator,
fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice romane;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările
de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer,
dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii
decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioada sau în mai multe perioade
care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive
care se încheie în anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat,
în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;
n) abrogată;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc,
obţinute de la acelaşi organizator într-o singura zi de joc.
q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei
persoane juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a
unei persoane juridice romane reprezintă suma excedentului distributiilor în bani sau în
natura care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

47.Care este participatia minima si perioada neintrerupta de detinere a titlurilor


de participare intr-o persoana juridica romana unei persoane juridice
rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau a unui sediu permanent
al unei intreprinderi dintr-un stat membru pentru ca veniturile obtinute de
aceasta din dobanzi si redevente sa fie impuse cu o cota de 10% pe perioada 1
ianuarie 2007 - 31 decembrie 2010?

Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor
venituri este o persoana juridică rezidenţă într-un stat membru sau un sediu permanent al
unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Aceasta cota de
impunere se aplica în perioada de tranzitie, de la data aderării României la Uniunea
Europeană şi pana la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al
dobânzilor sau redevenţelor sa detina minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare la persoana juridică romana, pe o perioada neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care
se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;

48.De cand se aplica scutirea prevazut de Directiva 2003/49/CEE privind un


sistem comun de impozitare a platilor de dobanzi si redevente efectuate intre
intreprinderi asociate din state membre diferite, respectiv capitolul IV din Titlul
V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile
ulterioare:

Prevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei 2003/49/CE a


Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de
dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, cu
amendamentele ulterioare, se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2011.

49. Cota de impozit aplicat in situa ia in care Romania are drept de


impozitare asupra unui venit realizat de un nerezident din Romania:

În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a
încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi
capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel
contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie,
care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situaţia în care cotele de impozitare din
legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri
se aplică cotele de impozitare mai favorabile

50. Perioada de timp in care continua sa fie valabil certificatul de rezident a


fiscal emis pentru anul in care se fac plat ile ca tre nerezident

Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este
valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se
schimbă condiţiile de rezidenţă

51.Dupa data de 1 ianuarie 2011, in situatia in care o întreprindere dintr-un stat membru
obtine un venit de natura redeventelor din România, scutit de impozit in România conform
prevederilor Cap. IV din Titlul V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificârile
si completârile ulterioare, redevente care totuçi au fost impuse in România dupa aceasta
data, care sunt posibilitâtile acestei întreprinderi de a récupéra impozitul?

Dacă respectiva întreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursa
asupra venitului ce urma sa fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate
face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursa. România va solicita
informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie sa fie
transmisă în perioada prevăzută în prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii
de restituire va fi de cel puţin 2 ani de la data la care dobanda sau redevenţele sunt
plătite.
(16) România va restitui impozitul reţinut la sursa în plus într-un interval de un an de la
primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate
solicita în mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursa nu a fost restituit în perioada
menţionată, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi îndreptăţit, la expirarea
anului în cauza, sa solicite dobanda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie
restituit. Dobanda solicitată se va calcula la o rata egala cu rata dobânzii interne care se
aplica în cazuri similare, corespunzător prevederilor legislaţiei naţionale din România.

52.Pentru perioada 1 iulie 2005 - 30 iunie 2008, care este cota de impozit aplicabilâ in
Austria, Luxemburg si Belgia, stabilitâ asupra veniturilor din dobânzi obtinute din aceste
state de rezidenti romani persoane fizice, conform
prevederilor Cap. III din Titlul V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal eu modifîcârile
si completârile ulterioare: )

În decursul perioadei de tranzitie prevăzute la art. 124^9, atunci când beneficiarul efectiv al
dobânzii este rezident într-un stat membru, altul decât cel în care agentul plătitor este stabilit,
Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursa de 15% în primii 3 ani ai
perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 - 30 iunie 2008), de 20% în timpul următorilor 3 ani (1 iulie
2008 - 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (începând cu 1 iulie 2011).
53.Care este perioada in care impozitul retinut la sursâ potrivit Titlului V din Legea
571/2003 privind Codul Fiscal eu modifîcârile si completârile ulterioare, se poate regulariza
in vederea aplicarii prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri

53.Care este perioada in care impozitul re inut la surs potrivit Titlului V din
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modific rile si complet rile ulterioare,
se poate regulariza in vederea aplic rii prevederilor conven iei de evitare a
dublei impuneri

În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală se aplică prevederile convenţiei de


evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de
prescripţie
54.Cine sunt contribuabilii potrivit prevederilor din Titlul III privind impozitul
pe venit

a)persoanele fizice rezidente;


b)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul
unui sediu permanent în România;
c)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d)persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 95.
Art. 95: Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
(1)Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute la art. 93, 94 şi
la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.
(2)Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare
sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3)Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice
nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să
declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un
reprezentant fiscal.

55.Categorii de venituri pentru care se aplicâ cota de impozit de 16%

Art. 43. - (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil
corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe
veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
g) premii;
h) alte surse.

56.Venituri neimpozabile realizate de persoanele fizice:

Venituri neimpozabile
Art. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte
persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt
venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi
îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate,
precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca
urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu
sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică
ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând
daunele morale;
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor
naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru
îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile,
altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de
asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul
de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuity

57.Componente ale venitului brut realizat de o persoanâ fizicâ din activitâti


independente

(2) Venitul brut cuprinde:


a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu


concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă.

58.Conditiile ce trebuie îndeplinite de cheltuieli pentru a fi deduse din venitul


brut al unei activitâti independente desfâsurata de o persoanâ fizicâ

(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor,


pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate
prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu,
cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la
momentul plăţii de către suportator.

59.Cheltuieli deductibile limitât in cazul activitâtii independente desfâ§urate de o persoanâ


fizicâ, introdusa in Codul Fiscal începând eu 1 ianuarie 2007

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:


a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private,
efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform
alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform
alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la
fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate
cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 200
euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al
contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este
aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili,
inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea
activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a
Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul
contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru
contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile
de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată
conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,
organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut
realizat.

60.Care este cota forfetarâ de cheltuieli deductibile din venitul brut din cedarea folosintei
bunurilor pentru determinarea venitului net al persoanei fizice

2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

61. Baza impozabilâ pentru care deducerea personalâ este élément de calcul Veniturile din
salarii la locul unde se afla functia de baza?

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare
lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de
bază.

62.Beneficiarii sumelor reprezentând 2% din impozitul datorat de o persoanâ fizicâ pe


veniturile din salarii:

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din
impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi
funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
conform legii.
63.Contribuabilii persoane fizice care realizeazâ venituri din cedarea folosintei bunurilor sub
forma de chirii datoreazâ plâti anticipate în contul impozitului pe venit:

Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata
impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat

64.Sunt venituri din salarii impozabile:

Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a
administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie
publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări
sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,
peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi
detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din
instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor
societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a
acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate
dependentă includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop
personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau
servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar
de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.

65.Veniturile din investitii cuprind:

Art. 65. - (1) Veniturile din investiţii cuprind:


a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezintă titlu de valoare orice valori
mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar,
calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente
financiare derivate, precum şi părţile sociale;
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,
precum şi orice alte operaţiuni similare.
e) venituri din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice.

66. Nivelul sumei neimpozabile lunare din veniturile din pensii in anul 2007

Art. 69. - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din
pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate,
reţinute şi suportate de persoana fizică.

67.Care este cota de impozit aplicabilâ asupra venitului din jocuri de noroc realizat de o
persoanâ fizicâ?

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată
asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată
asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei.

68. Ce elemente se deduc din venitul lunar din pensii începând eu data de 1 ianuarie 2007
pentru determinarea venitului impozabil

Art. 69. - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie
a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi
suportate de persoana fizică.
69.Care este cota impozitului pe veniturile din premii obtinute de sportivii
medaliati la campionatele mondiale?

(1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinerea la sursă, cu
o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.

70. Ce elemente se includ in cota forfetarâ de cheltuieli de 40% deductibilâ din


venitul brut realizat de artisti.

În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face
pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenta
contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de
gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru
gestiunea drepturilor de către aceştia din urma către titularii de drepturi.
55. Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:
- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni,
interior-exterior;
- lucrări de arta aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura
şi altele asemenea;
- lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;
- lucrări de restaurare a acestora.
56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din străinătate se supun
regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari
sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate
intelectuală, potrivit legii.
57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda în cazul în care persoanele fizice utilizează
baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.

71.Data pânâ la care contribuabilii persoane fizice ce realizeazâ venituri din


activitâti agricole impozabile pentru care venitul net se détermina pe baza normelor de venit,
depun o declaratie de venit la organul fiscal competent

(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71, pentru care
venitul se determină pe bază de normă de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie
de venit la organul fiscal competent, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru
anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data
de 15 mai, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care
contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.

72. Incepând eu data de 1 ianuarie 2007 care sunt cotele de impozit pentru transférai
dreptului de proprietate prin acte juridice intre vii asupra proprietâtilor imobiliare

(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice


între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra
terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează
astfel:
a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile
de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

73.Incepând eu data de 1 ianuarie 2007, pentru ce transfer al dreptului de


proprietate prin acte juridice între vii asupra proprietâtilor imobiliare nu se
datoreazâ impozit ?

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:


a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin
reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul
al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

74. Ce venituri se includ in categoria veniturilor din alte surse realizate de


persoanele fizice, incepand cu 1 ianuarie 2007?

Art. 78. - (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate,
în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o
relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare
încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru
anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă
sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj
comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza
contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt
impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de
impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei/fiecărui
convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii
desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract.

75. Pentru care categorii de venituri se calculeaza venitul net anual impozabil ?

Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de
venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor
fiscale reportate.
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului
titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;

76. Categoria de venituri pentru care contribuabilii au obligatia sa depuna


declaratia privind venitul realizat pana la data de 15 mai inclusiv a anului
urmator celui de realizare a venitului:

venitul din activităţi agricole

77. Categoriile de venit pentru care organul fiscal competent are obligatia sa
calculeze si sa vireze suma reprezentand pana la 2% din impozitul datorat
pentru finantarea unei entitati si non-profit.

venitul din salarii

78. Dreptul de impunere in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din
salarii din strainatate pentru activitatea desfasurata in strainatate

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe


venit :
sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-
un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile
salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are
sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de
perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;

79. Limita in care se acord deducerea fiscal privind economisirea si


creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ se acord incepand cu 1 ianuarie 2007 :

300 lei, art 58 1

80.Care este nivelul veniturilor brute lunare din salarii pentru care nu se acord deduceri
personale:

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei
nu se acordă deducerea personală.

81.Incepand cu 1 ianuarie 2007, pentru determinarea bazei impozabile lunare


pentru veniturile din salarii la locul unde se afla func ia de baz , care este
nivelul contribu iei la fondurile de pensii facultative deductibil anual, in limita echivalentului
in lei

200 euro

82.Care este cota de impozitare a castigului din operatiuni de vanzare-


cumparare de valuta la termen pe baza de contract:

c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,


precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare
tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare, se impune cu o cotă de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată
anticipată în contul impozitului anual datorat care e 16%.

83. Care sunt regulile de reportare a pierderilor inregistrate de persoane fizice


din activitati independente:

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:


a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani
consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a),
reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

84. Care este limita deductibila din veniturile din activitati independente pentru cheltuielile
reprezentand prima de asigurare voluntara de sanatate?

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume


reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;*

85. Care este cota de impunere pentru venitul impozabil obtinut din lichidare
sau dizolvare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice

16 % sunt venituri din investitii

86. Care este cota de impozit aplicabil castigului din transferul valorilor
mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale

în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor


închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului
revine dobânditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobânditor se efectuează la
momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se
calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului

87. Cum se impoziteaza , incepand cu 1 ianuarie 2008, veniturile banesti din


agricultur obtinute prin valorificarea produselor vandute catre unitati
specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte
unitati pentru utilizare ca atare

În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultură, potrivit prevederilor
art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare,
unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se
calculează prin reţinere la sursă prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate,
începând cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final

88. Incepand cu 1 ianuarie 2007 care sunt veniturile din dobanzi neimpozabile:

(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi:


a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale;
c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr.
541/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

89. Cine are obligatia de calcul si incasare a impozitului pe venitul din


transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de
autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii

90. Care este cota de impozit aplicabila veniturilor primite de persoanele fizice din activitatea
de arbitraj comercial

16 %

91.Care este cota de impozitare a profitului in cazul contribuabililor care


desfasoara activitati de natura discotecilor si cazinourilor:

Art. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit
datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile
respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

92. Cum se determin profitul impozabil

Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare

93. Cota de impunere pentru microintreprinderi, pentru anul 2007, potrivit


Legii nr. 343/2006:

Art. 107. - Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5%
în anul 2008; 3% în anul 2009.

94. Contribuabili platitori de impozit pe profit:

Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele
persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la
o persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest
caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către
persoana juridică română.

95. Pentru care mijloace fixe amortizabile se aplic regimul amortiz rii
accelerate

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor,


precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta
pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

96. Perioada si baza de recuperare a pierderii anuale stabilite prin declara ia


anual de impozit pe profit

(1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din
profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi

97. Sfera de cuprindere pentru determinarea impozitului pe profit datorat de persoanele


juridice romane

Sfera de cuprindere a impozitului


Art. 14. - Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,
atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra
părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

98. Cum se determin impozitul pe venitul microintreprinderilor, conform


legisla iei actuale

Art. 108. - (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie


veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor
resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care
nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor
legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse
la activele corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie
a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în
trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

99. Limita deductibilitata ii cheltuielilor cu taxele si cotiza iile la asocia ii


profesionale dupa 1 ianuarie 2007 :

art 21, alin 2, lit m sunt deductibile fara limite

100. Entit i pentru care dobanzile si pierderile din diferen ele de curs valutar
aferente imprumuturilor sunt deductibile limitat la calculul profitului
impozabil:

(1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei

101. începand eu data de 1 ianuarie 2007, care din contribuabili datoreaza impozit pe
profit anual cu plati anticipate efectuate trimestrial :

Art. 34. - (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societati comerciale bancare,
persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine,
au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial,
actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior),
estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile
anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de
depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

102. Care este data pana la care organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe
profit anual:

Art. 34 (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual,
pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul.

103. Care este cota de impunere pentru dividendele distribuite de o persoana juridica
romana catre o alta persoana juridica romana

Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica
romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut
catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra
dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

104. Care este data pana la care contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura
cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe
profit anual:

Art. 34 (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor
tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual,
pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul.
105.Care este cota, in cazul unei asocieri fara personalitate juridica intre doua persoane
juridice romane în care veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat :

Art. 28. - (1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile
inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.

106. Conditiile in care începand eu 1 ianuarie 2007, dividendele platite de o persoana


juridica romana unei alte persoane juridice romane nu se impoziteaza:

Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica
romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut
catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra
dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in
care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat
situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31
decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana
juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine
minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale
acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii
acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana.

107. Care este nivelul deductibil începand eu data de 1 ianuarie 2007 al cheltuielilor
cu primele de asigurare voluntara de sanatate:

Art. 21. k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

108. Care este regimul fiscal al cheltuielilor privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile
distruse ca urmare a unor calamitati naturale:

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile


c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit
prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora,
in conditiile stabilite prin norme;

109. Societatile comerciale bancare, începand eu data de 1 ianuarie 2007, au obligatia de


a plati impozit pe profit:

Art. 34. - (1) Plata impozitului se face astfel:


a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din
Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit
anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie
(decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului
initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se
efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul
pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

110. Venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil:


Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen
lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii
detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt
impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor
financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin
titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate
prin acte normative.

Art. 201. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de
asemenea, neimpozabile si:
a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala
a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ
urmatoarele conditii:
1. plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei
optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat
membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
3. la data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima prevazuta la
pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana
prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana
juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3;
b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice
straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora
situate in state membre, daca persoana juridica straina intruneste, cumulativ, urmatoarele
conditii:
1. are una dintre formele de organizare prevazute la alin. (4);
2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident
al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri
incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea
unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru,
respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din
Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4, pe o
perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) si b) nu se aplica profiturilor repartizate persoanelor
juridice romane, respectiv sediilor permanente din Romania ale unor persoane juridice
straine dintr-un stat membru, in legatura cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.

111. Cum se calculeaza amortizarea accelerata:

Art. 24. (9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza


dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de
intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii
ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
112. Tratamentul fiscal al cheltuielilor privind bursele private acordate potrivit
legii:

Art. 21.
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: p) cheltuielile de sponsorizare si/sau
mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care
efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

113. Tratamentul fiscal al reevaluarilor mijloacelor fixe pentru determinarea


profitului impozabil, începand eu data de 1 ianuarie 2007:

pentru mij fixe reevaluate in perioada 1.01.2004-31.12.2006 se va amortiza din 2007 si partea
neamortizata din sumele reprez.diferente de reevaluare
pt reevaluari dpa 1.01.2007 valoarea fiscala va lua in calcul si reevaluarile facute dupa aceasta
data

114. Tratamentul fiscal al cheltuielilor efectuate, în numele unui angajat, la schemele de


pensii facultative pentru determinarea profitului impozabil, începand eu data de 1 ianuarie
2007 :

Art. 21. - j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii


facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal
pentru fiecare participant;

115. Tratamentul fiscal al rezervei legale constituite de contribuabil potrivit legii


societatilor comerciale:

Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor,


numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra
profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din
patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta
este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea
ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin
exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor
comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita
pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de
conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt
deductibile la calculul profitului impozabil;

116.Active care potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt amortizabile la
calculul profitului impozabil
Art. 24. -
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele impadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera,
altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

117.Metoda de calcul a amortizarii fiscale pentru cheltuielile cu investitiile efectuate


pentru amenajarea terenurilor:

Art. 24. - d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar,
pe o perioada de 10 ani;

118.Care este nivelul veniturilor din activitati economice pentru care organizatiile nonprofit
sunt scutite de la plata impozitului pe profit:

Art. 15. (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate
pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de
10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2).
Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din
profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in
prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18,
dupa caz.

119.Care dintre veniturile realizate de organizatiile nonprofit sunt neimpozabile:

Art. 15. (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu
taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional,
potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea
organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate
economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate
publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice,
invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie,
organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
120.Care este procentul de detinere din capitalul social al unei persoane
juridice dintr-un stat membru UE pentru care dividendele primite sunt neimpozabile la
calculul impozitului pe profit:

Art. 201. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea,
neimpozabile si:
a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa
situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele
conditii:
1. plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei
optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat
membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
3. la data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima prevazuta la
pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica
romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care
persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3;
b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice
straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora
situate in state membre, daca persoana juridica straina intruneste, cumulativ, urmatoarele
conditii:
1. are una dintre formele de organizare prevazute la alin. (4);
2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al
statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri
incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei
optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o
participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania,
persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4, pe o perioada
neintrerupta de cel putin 2 ani.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) si b) nu se aplica profiturilor repartizate persoanelor juridice
romane, respectiv sediilor permanente din Romania ale unor persoane juridice straine dintr-
un stat membru, in legatura cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.

121.Care este regimul fiscal al pierderilor înregistrate la scoaterea din evidenta a


creantelor neîncasate ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor:

Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative in vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele
cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic,
sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.

122.Care este numarul de zile de neîncasare de la data scadentei creantelor comerciale


dupa care se pot constitui provizioane deductibile la calculul profitului impozabil:
Art. 22. c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1
ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1
ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili,
altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

123.Care este gradul de îndatorare al contribuabililor care determina cheltuieli cu dobanzile


integral deductibile la calculul profitului impozabil:

Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de
indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului
se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an
si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul
perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se
intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.

124.Care este limita de deducere a cheltuielilor de sponsorizare la calculul impozitului


pe profit:

Art. 21. p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si
de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor,
schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese
internationale;

125.Care este nivelul de venituri realizate in cursul unui an fiscal de catre o


microîntreprindere de la care va plati impozit pe profit începand eu trimestrul in care s-a
depas.it aceasta limita:

Art. 1071. - Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca in cursul unui an
fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea
veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%
inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de
la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de
prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu
trimestrul in care s-a depasit oricare dintre limitele prevazute in acest articol, fara a se datora
majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile
reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

126.Un antrepozit fiscal de productie de produse energetice din Austria, livreaza 10


tone de benzina unui antrepozit fiscal din Romania. Produsul circula între cele doua
antrepozite fiscale în regim suspensiv de:

Art. 186. - (1) Antrepozitarii autorizati de catre autoritatile fiscale competente ale unui stat
membru sunt recunoscuti ca fiind autorizati atat pentru circulatia nationala, cat si pentru
circulatia intracomunitara a produselor accizabile.
(2) Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda daca sunt satisfacute
urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc intre:
1. doua antrepozite fiscale;
2. un antrepozit fiscal si un operator inregistrat;
3. un antrepozit fiscal si un operator neinregistrat;
b) produsul este insotit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de
insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;
c) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica tipul si
cantitatea produsului aflat in interior;
d) containerul in care este deplasat produsul este sigilat corespunzator, conform
prevederilor din norme;
e) autoritatea fiscala competenta a primit garantia pentru plata accizelor aferente
produsului.

127. Pentru un antrepozit fiscal din Romania autorizat pentru productia de bauturi
spirtoase, exigibilitatea accizei ia nastere:

Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul
este eliberat pentru consum in Romania.
Art. 166. - (1) In intelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile in afara regimului suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu exceptia energiei electrice,
gazului natural, carbunelui si cocsului -, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim
suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie
prima;
e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse in sistemul de accizare, in conformitate cu prezentul titlu;
f) receptia, de catre un operator inregistrat sau neinregistrat, de produse accizabile,
deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
(2) Eliberare pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un
comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau au
fost importate in alt stat membru si pentru care acciza nu a fost platita in Romania.

128. Un operator înregistrat de produse accizabile din Romania care achizitioneaza


produse accizabile de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru, în vederea
comercializarii în Romania, este persoana fizica sau juridica autorizata:

Art. 1851. - (1) Operatorul inregistrat inainte de primirea produselor trebuie sa fie inregistrat la
autoritatea fiscala competenta, in conditiile prevazute in norme. (2) Operatorul inregistrat
trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa garanteze plata accizelor in conditiile fixate de autoritatea fiscala competenta;
b) sa tina contabilitatea livrarilor de produse;
c) sa prezinte produsele oricand i se cere aceasta de catre organele de control;
d) sa accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
(3) Pentru operatorii inregistrati, acciza va deveni exigibila la momentul receptionarii
produselor.
Art. 193. - (1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plata a accizelor este
a) in cazul operatorilor inregistrati - ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost
receptionate produsele accizabile;
(3) In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv,
prin derogare de la alin. (1), momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei
vamale de import.

129. Un antrepozit fiscal autorizat în Romania pentru productia de bere, poate practica cota
redusa de acciza atunci cand capacitatea nominala anuala a instalatiilor de productie
detinute nu depaseste :

Art. 169. - (2) Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii
de fabricatie cu o capacitate nominala care nu depaseste 200.000 hl/an, se aplica accize
specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea provenita de la micii producatori
independenti din statele membre, care au o capacitate nominala de productie ce nu
depaseste 200.000 hl/an.

130. Un operator înregistrat de produse accizabile din Romania primeste pentru


comercializare de la un antrepozit fiscal din Germania o cantitate de 240 de bax-uri tigarete.
Care este termenul de plata al accizelor:

Art. 193. - (1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plata a accizelor este
a) in cazul operatorilor inregistrati - ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care
au fost receptionate produsele accizabile;

131. O cisterna de alcool etilic se deplaseaza de la un antrepozit fiscal de productie din


Romania catre un antrepozit fiscal de productie de bauturi alcoolice spirtoase din
Ungaria. Deplasarea produsului trebuie sa fie însotita obligatoriu de:

Art. 186. - b) produsul este insotit de minimum 3 exemplare ale unui document
administrativ de insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;

132. Un amestec de produse energetice accizabile nu se considera productie poate avea


loc în afara unui antrepozit fiscal daca:

Art. 1754. - (2) Nu se considera productie de produse energetice:


c) o operatie constand din amestecul - in afara unui loc de productie sau a unui antrepozit
fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu conditia ca:
1. accizele asupra componentelor sa fi fost platite anterior; si
2. suma platita sa nu fie mai mica decat suma accizei care ar putea sa fie aplicata
asupra amestecului.
(3) Conditia prevazuta la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica daca acel amestec este scutit
pentru o utilizare specifica.
133. Un antrepozit fiscal de productie bauturi spirtoase livreaza în data de 15 februarie
2007, 190 de sticle de vodca cu o capacitate de 0,5 litri cu o concentratie alcoolica de
40% în volum catre un operator economic comerciant detailist. Valoarea în lei a accizelor ce
urmeaza a se vira la bugetul de stat se va calcula pe baza cursului de schimb:

Art. 218. - Valoarea in lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a


impozitului la titeiul din productia interna, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit
prezentului titlu in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea
sumelor exprimate in echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest
curs se utilizeaza pe toata durata anului urmator.

134. Incepand cu 1 ianuarie 2007, un producator de vinuri linistite poate realiza în afara
antrepozitului fiscal o productie de pana la:

Art. 178. - (1) Productia si/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a
fost platita, pot avea loc numai intr-un antrepozit fiscal. (6) Fac exceptie de la prevederile
alin. (1) micii producatori de vinuri linistite care produc in medie mai putin de 200 hl de vin pe
an.

135.Un nivel redus al accizelor fata de nivelul standard se poate aplica în cazul micilor
producatori de:

Art. 169 (2) Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii
de fabricatie cu o capacitate nominala care nu depaseste 200.000 hl/an, se aplica accize
specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea provenita de la micii producatori
independenti din statele membre, care au o capacitate nominala de productie ce nu
depaseste 200.000 hl/an.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la
autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe
propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine, conform prevederilor
din norme.
(4) Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti operatorii economici mici producatori care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt operatori economici producatori de bere
care, din punct de vedere juridic si economic, sunt independenti fata de orice alt operator
economic producator de bere; utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de
bere; folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic
producator de bere si nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic
producator de bere.
(5) In situatia in care antrepozitarul autorizat pentru productia de bere, care beneficiaza de
nivelul redus al accizelor, isi mareste capacitatea de productie prin achizitionarea de noi
capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta in scris autoritatea fiscala
competenta despre modificarile produse, va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele, in
cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, incepand cu luna imediat urmatoare
celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia, potrivit prevederilor din norme.

136.Acciza aferenta energiei electrice provenita din import devine exigibila la:

Art. 192. - (6) In cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila,
acciza devine exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare ori la care
este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire.
Art. 1753. - (1) In intelesul prezentului titlu, energia electrica este produsul cu codul NC 2716.
(2) Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul
facturarii energiei electrice furnizate catre consumatorii finali.

137.Incepand eu 1 ianuarie 2007, acciza aferenta gazului natural provenit din import
devine exigibila la:

Art. 1751. - (1) Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul
livrarii acestui produs de catre furnizorii autorizati potrivit legii, direct catre consumatorii
finali.

138.Un operator neînregistrat de produse accizabile din Romania achizitioneaza


tigarete de la un antrepozit fiscal din Olanda. Acciza aferenta tigaretelor receptionate de
catre operatorul neînregistrat devine exigibila la:

Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul
este eliberat pentru consum in Romania. Art. 166. - (1) In intelesul prezentului titlu,
eliberarea pentru consum reprezinta: f) receptia, de catre un operator inregistrat sau
neinregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat
membru al Uniunii Europene.
Art. 1852. - Operatorul neinregistrat are urmatoarele obligatii:
a) sa dea o declaratie la autoritatea fiscala competenta, inainte de expedierea
produselor de catre antrepozitarul autorizat, si sa garanteze plata accizelor, in
conditiile prevazute in norme;
b) sa plateasca acciza in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost
receptionate produsele;

139. Codul fiscal prevede la titlul VII - "Accize si alte taxe speciale" atat o cota standard
cat si un nivel minim de acciza obligatoriu pentru:

Art. 173 (2) tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor
individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare
gospodarie individuala/an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum, se accizeaza prin
aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, potrivit
prevederilor din norme.

140. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de bauturi spirtoase livreaza catre
un operator economic comerciant angro 500 de sticle de vodca. Documentul care însoteste
transportul este:

Art. 195. - (1) Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate
sau detinute in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie
dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai
vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile
transportate sau detinute de catre alte persoane decat comerciantii, in masura in care aceste
produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul.
(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document, astfel:
a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul
administrativ de insotire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura ce va
reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat in norme;
c) transportul de produse accizabile, cand acciza a fost platita, este insotit de factura
sau aviz de insotire, precum si de documentul de insotire simplificat, dupa caz.
141. Un antrepozit fiscal pentru productie de alcool etilic din Spania livreaza o cantitate de
alcool etilic eu o concentratie alcoolica de 96% în volum catre un antrepozit fiscal autorizat
pentru productia de bauturi spirtoase din Romania. Exigibilitatea accizei aferenta cantitatii
de alcool etilic utilizat ca materie prima pentru realizarea bauturilor spirtoase ia nastere la:

Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul
este eliberat pentru consum in Romania.
(2) Un produs accizabil este eliberat pentru consum in Romania, in conditiile prevazute la
art. 166.
Art. 166. - (1) In intelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie
prima;
in momentul exigibilitatii produsului finit

142. Un antrepozit fiscal de depozitare de produse energetice din Romania, primeste de la


un antrepozit fiscal pentru productia de produse energetice din Ungaria 1000 de tone de
kerosen. Antrepozitul fiscal din Romania livreaza 600 tone din acest kerosen direct catre
Compania TAROM cu destinatia utilizarii drept carburant pentru aeronave. Alte 200 de tone
se livreaza catre o societate de transport auto pentru utilizare drept carburant, iar o tona
se livreaza catre S.C. METROREX S.A. pentru a fi utilizat altfel decat combustibil sau
carburant. Pentru ce cantitate de kerosen se datoreaza accize bugetului de stat:

Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică


Art. 201. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru
aeronave, altele decât aviaţia turistică în scop privat
Art. 1754. - (1) Prevederile privind accizarea nu se vor aplica pentru: a) produsele
energetice utilizate in alte scopuri decat in calitate de combustibil pentru motor sau
combustibil pentru incalzire;
200 tone –transport

143. Un producator de energie electrica produce in luna februarie 2007 o cantitate de


30.000 Mwh energie electrica, din care utilizeaza pentru productia de énergie electrica
10.000 de Mwh, pentru productia combinata de energie electrica si energie termica 8.000 de
Mwh, pentru iluminatul propriu 2.000 de Mwh. O cantitate de 5.000 de Mwh a fost facturata
direct catre consumatorii finali, iar 5.000 de Mwh catre un furnizor autorizat de energie
electrica. Care este cantitatea de energie electrica pentru care producatorul datoreaza
bugetului de stat accize?

Art. 201. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor: c) produsele energetice si energia electrica
utilizate pentru productia de energie electrica, precum si energia electrica utilizata pentru
mentinerea capacitatii de a produce energie electrica; d) produsele energetice si energia
electrica utilizate pentru productia combinata de energie electrica si energie termica; (6) In
cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila, acciza devine
exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare ori la care este utilizat
drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire.

Datoreaza pentru : iluminatul propriu 2000 Mwh


suma facturata consumatorilor finali 5000 Mwh

144. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de alcool etilic produce în luna
februarie 2007, 30.000 de hl alcool pur. O cantitate de 10.000 hl de alcool pur este livrata
unui antrepozit fiscal autorizat pentru productia de bauturi spirtoase din Ungaria, iar o
cantitate de 15.000 de hl alcool pur este livrata unui antrepozit fiscal de depozitare din
Romania. în ambele situatii, documentul administrativ de însotire a fost primit certificat
corespunzator în termenul légal. O alta cantitate de 3.000 de hl alcool pur este livrata
unei fabrici de medicamente din Romania. Care este cantitatea pentru care antrepozitul
fiscal autorizat pentru productia de alcool etilic din Romania datoreaza bugetului de stat
accize?

Art. 166 3) Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din
antrepozitul fiscal, in conditiile prevazute la sectiunea a 5-a din prezentul capitol si conform
prevederilor din norme, catre:
un alt antrepozit fiscal in Romania sau in alt stat membru;
Art. 200. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic si alte produse alcoolice
prevazute la art. 162, atunci cand sunt:
d) utilizate pentru producerea de medicamente;

nu se datoreaza

145. In cazul produselor accizabile deplasate in regim suspensiv, obligatia constituirii unei
garantii care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile revine:

Art. 198. - (1) Antrepozitarul autorizat - dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului
fiscal -, operatorul inregistrat, operatorul neinregistrat si reprezentantul fiscal au obligatia
depunerii la autoritatea fiscala competenta a unei garantii, conform prevederilor din norme,
care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. suspensiv

Art. 186 (2) Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda daca sunt
satisfacute urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc intre:
1. doua antrepozite fiscale;
2. un antrepozit fiscal si un operator inregistrat;
3. un antrepozit fiscal si un operator neinregistrat;
b) produsul este insotit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de
insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;
c) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica tipul si
cantitatea produsului aflat in interior;
d) containerul in care este deplasat produsul este sigilat corespunzator, conform
prevederilor din norme;
k)autoritatea fiscala competenta a primit garantia pentru plata accizelor aferente
produsului.

celui care livreaza

146. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de bauturi alcoolice spirtoase


poate functiona numai în baza:

Art. 179. - (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza


autorizatiei valabile emise de autoritatea fiscala competenta.

147. Dupa data de 1 ianuarie 2007, declaratia de accize pentru fiecare luna se depune la
organul fiscal competent de catre:

Art. 197. - (1) Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata
la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a
declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta, conform prevederilor prezentului titlu
si celor ale legislatiei vamale in vigoare.
(2) Lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii
autorizati pentru productie sunt obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta o
situatie, care sa contina informatii cu privire la stocul de materii prime si produse finite la
inceputul lunii, achizitiile de materii prime, cantitatea fabricata in cursul lunii, stocul de
produse finite si materii prime la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse livrate,
conform modelului prezentat in norme.

148. Pentru produsele supuse accizelor armonizate fabricate în Romania, acciza


devine exigibila la:

Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul
este eliberat pentru consum in Romania.

149. Dupa data de 1 ianuarie 2007, pentru achizitiile de produse supuse accizelor
nearmonizate provenite din afara teritoriului comunitar, baza de impozitare a accizei
cuprinde:

(7) In cazul produselor prevazute la alin. (2), (3) si (5), accizele preced taxa pe valoarea
adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor procentuale prevazute de
lege asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
a) pentru produsele provenite din productia interna - preturile de livrare, mai putin accizele,
respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de
obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar - preturile de achizitie;
c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar - valoarea in vama, stabilita
potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.

150. Dupa data de 1 ianuarie 2007, antrepozitarii autorizati sau importatorii de produse
accizabile au obligatia si responsabilitatea marcarii cu timbre sau banderole a
urmatoarelor produse accizabile:

Marcarea produselor alcoolice si tutunului prelucrat Art. 202. - (1) Prevederile prezentei
sectiuni se aplica urmatoarelor produse accizabile:
a) produse intermediare si alcool etilic, cu exceptiile prevazute prin norme;
b) tutun prelucrat.
(2) Nu este supus obligatiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.
(3) Produsele accizabile prevazute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi
importate pe teritoriul Romaniei numai daca acestea sunt marcate conform prevederilor
prezentei sectiuni.

151. Dupa data de 1 ianuarie 2007, nu sunt scutite de la plata accizelor urmatoarele
produse:

Art. 207. - Urmatoarele produse sunt supuse accizelor:


a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 si 0901 12 00;
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00; 0901 22 00 si
0901 90 90;
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, cu codurile NC 2101 11 si 2101 12;
d) confectii din blanuri naturale, cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 si 6506 92 00, cu
exceptia celor de iepure, oaie, capra;
e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013 91;
7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 si 9405 91;
f) bijuterii din aur si/sau din platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor;
g) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 si 3303 00 90;
h) arme si arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar, cu codurile: NC 9302 00 00;
9303; 9304 00 00, cu exceptiile prevazute in lege;
i) iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, cu codurile: NC
8903 10; 8903 91; 8903 92 si 8903 99;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor nave si ambarcatiuni
pentru agrement, cu codurile: NC 8407 21 10; 8407 21 91; 8407 21 99; 8407 29 20; 8408 10
11; 8408 10 19; 8408 10 22; 8408 10 24; 8408 10 26; 8408 10 28; 8408 10 31; 8408 10 39 si
8408 10 41.

152.Produsele din tutun confiscate intrate în proprietatea privata a statului vor avea una din
urmatoarele destinatii:

Art. 206. - (1) Prin derogare de la prevederile in vigoare care reglementeaza modul si
conditiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea
privata a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, in proprietatea
privata a statului se predau de catre organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere,
antrepozitarilor autorizati pentru productia de tutun prelucrat, operatorilor inregistrati sau
importatorilor de astfel de produse, dupa cum urmeaza:
a) sortimentele care se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al antrepozitarilor
autorizati, in nomenclatorul de achizitii al operatorilor inregistrati sau al importatorilor se
predau in totalitate acestora;
b) sortimentele care nu se regasesc in nomenclatoarele prevazute la lit. a) se predau in
custodie de catre organele care au procedat la confiscare, antrepozitarilor autorizati pentru
productia de tutun prelucrat, a caror cota de piata reprezinta peste 5%.
(2) Repartizarea fiecarui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea acestuia de catre
antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati si importatori, precum si procedura de
distrugere se efectueaza conform normelor.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat, operator inregistrat si importator are obligatia sa asigure
pe cheltuiala proprie preluarea in custodie, transportul si depozitarea cantitatilor de produse
din lotul confiscat care i-a fost repartizat.

153.Unui antrepozit fiscal de productie produse accizabile i se revoca autorizatia.


Acciza devine exigibila la:

Art. 192. - (7) In cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si
care este depozitat intr-un antrepozit fiscal pentru care se revoca ori se anuleaza autorizatia,
acciza devine exigibila la data comunicarii revocarii sau anularii autorizatiei pentru
produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.

154.In cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal, cererea pentru o noua autorizatie
poate fi depusa numai dupa o perioada de:

art. 185 (11) In cazul revocarii autorizatiei, cererea pentru o noua autorizatie poate fi depusa
numai dupa o perioada de cel putin 6 luni de la data revocarii.

155.Cursul de schimb leu/euro folosit pentru calculul taxei speciale pentru


autoturisme si auto vehicule este cel comunicat de B.N.R.:

Art. 218. - Valoarea in lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a


impozitului la titeiul din productia interna, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului
titlu in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor
exprimate in echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a
Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest curs se
utilizeaza pe toata durata anului urmator.

156.începand eu 1 ianuarie 2007, operatorul economic autorizat ca operator neînregistrat


de produse accizabile din Romania, poate primi în regim suspensiv produse
accizabile atunci cand acestea sunt livrate de:

Art. 186. - (1) Antrepozitarii autorizati de catre autoritatile fiscale competente ale unui stat
membru sunt recunoscuti ca fiind autorizati atat pentru circulatia nationala, cat si pentru
circulatia intracomunitara a produselor accizabile.
(2) Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda daca sunt satisfacute
urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc intre un antrepozit fiscal si un operator neinregistrat;

157.Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de vinuri linistite din Romania
livreaza o cantitate de 10.000 de hl de vin catre un antrepozit fiscal pentru productia de
produse intermédiare din Romania. Cel de-al doilea antrepozit fiscal livreaza o
cantitate de 1.000 hl de produse intermédiare catre METRO, 3.000 hl catre un comerciant
angro, 4.000 hl catre un antrepozit fiscal autorizat pentru depozitarea produselor
intermédiare. Pentru ce cantitate de produse intermédiare se datoreaza accize bugetului
de stat?

Pentru 1000 hl – metro + 3000 hl – comerciant engros + = 4000 HL

158.Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de produse energetice livreaza o


cantitate de 1.000 tone de produse energetice catre rezerva de stat, 30.000 de tone catre
fortele armate NATO de pe teritoriul Romaniei, 10.000 de tone catre Termoelectrica
pentru producerea de énergie electrica si o cantitate de 1.000 de tone este utilizata
drept carburant auto în antrepozitul fiscal de productie. Care este cantitatea de produse
energetice pentru care se datoreaza accize bugetului de stat?

Art. 210. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor: d) produsele livrate la rezerva de stat si la
rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim.
Art. 199. - (1) Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt destinate
pentru: c) fortele armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO),
cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei, precum si pentru personalul civil care le insoteste
sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;
Art. 201 c) produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia de energie
electrica, precum si energia electrica utilizata pentru mentinerea capacitatii de a produce
energie electrica;

Raspuns – 1000 tone folosite ca si carburant

159.Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de vinuri spumoase livreaza


catre un antrepozit fiscal de depozitare 1.000 hl, catre un comerciant angro 4.000 hl si la
export 10.000 hl. Pentru ce cantitate de vin se datoreaza accize bugetului de stat de catre
antrepozitul fiscal autorizat pentru productia de vin spumos ?
4000 hl – catre un comerciant (exportul – nu se consuma in romania- nu e supus accizei)

160. Un antrepozitar autorizat pentru produse supuse accizelor armonizate a carui


autorizatie a fost anulata poate solicita o noua autorizatie dupa o perioada de:

Art. 185 10) In cazul anularii autorizatiei, cererea pentru o noua autorizatie poate fi depusa
numai dupa o perioada de cel putin 5 ani de la data anularii.

161. Un produs accizabil (motorina), circula în regim suspensiv de la plata accizelor


între doua antrepozite fiscale din Romania. Expeditorul produsului accizabil nu
primeste în termen documentul administrativ de însotire certificat în mod
corespunzator. Cine datoreaza accizele în aceasta situatie ?

Art. 1891. - Daca o persoana care a expediat un produs accizabil in regim suspensiv nu
primeste documentul administrativ de insotire certificat, in termen de 45 de zile de la data
expedierii produsului, are datoria de a instiinta in urmatoarele 5 zile autoritatea fiscala
competenta cu privire la acest fapt si de a plati accizele pentru produsul respectiv, in termen
de 7 zile de la data expirarii termenului de primire a acelui document.

162. Un antrepozit fiscal autorizat în Romania pentru productia de alcool etilic livreaza o
cantitate de 30.000 litri de produs catre un antrepozit fiscal pentru productia de
bauturi alcoolice din Danemarca. La antrepozitul fiscal din Danemarca se certifica
receptionarea a 25.000 litri ca urmare a minusului de 5.000 de litri constatat de
autoritatea competenta din Germania eu ocazia verificarii transportului de alcool
etilic.Unde se datoreaza acciza aferenta cantitatii constatate ca minus peste limita
legala admisa ?

Art. 1923. - (1) Daca o neregula sau o abatere s-a comis in timpul circulatiei, implicand si
exigibilitatea accizelor, aceasta se va datora, in statul membru unde a avut loc abaterea sau
neregula, de catre persoana fizica sau juridica din tara de provenienta care a garantat plata
accizei pentru circulatie, fara ca aceasta sa impieteze asupra inceperii procedurilor penale.
(2) Daca acciza este platita in alt stat membru decat cel de provenienta a produselor, statul
membru care a incasat accizele va informa autoritatile fiscale competente ale tarii de
provenienta.
(3) Daca pe durata transportului o neregula sau abatere a fost depistata, neputandu-se stabili
unde a avut loc, atunci se considera ca abaterea a avut loc pe teritoriul statului membru unde
aceasta a fost depistata.

Raspuns – in Germania

163. Incepand eu 1 ianuarie 2007 miscarea produselor accizabile armonizate în regim


suspensiv de la un antrepozit fiscal situat în Romania catre un antrepozit fiscal din
Germania este insotita obligatoriu de :

art. 186 b) produsul este insotit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ
de insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;

164. Un operator economic comerciant en detail importa în luna ianuarie 2007 din Rusia
o cantitate de 250 de sticle de 0,75 litri de vodca cu o concentratie alcoolica de 40%
în vol. Termenul de plata al accizelor aferente cantitatii respective este :

Art. 193 (3) In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim
suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul platii accizelor este momentul inregistrarii
declaratiei vamale de import.
165. O persoana fîzica romana introduce în Romania la data de 1 mai 2007 un autoturism
marca Suzuki cu capacitatea cilindrica de 1600 cmc, achizitionat din Japonia.
Autoturismul este fabricat în ianuarie 2007. Cand datoreaza persoana fîzica taxa
speciala pentru autoturisme?

Art. 2142. - Taxele speciale se platesc cu ocazia primei inmatriculari in Romania.

166. Un operator inregistrat din Romania poate achizitiona produse acizabile în regim
suspensiv de la :

De la un antrepozitar autorizat

167. Accizainclude taxa pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate pentru


urmatoarele produse :

Art. 176. - (2) Nivelul accizelor prevazut la nr. crt. 5-9 din anexa nr. 1 cuprinde si contributia
pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind
reforma in domeniul sanatatii. Sumele aferente acestei contributii se vireaza in contul
Ministerului Sanatatii Publice. (Alcool etilic si tutun)

168. Operatiunea exclusiva de îmbuteliere a bauturilor


alcoolice se poate realiza în regim suspensiv de la plata accizelor în :

Antrepozite fiscale

169. O cantitate de energie electrica importata din Rusia devine exigibila :


La mom ,facturarii acesteia de catre furniz din rom catre cons final
Art. 193 b) in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural - data de 25 a
lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final.

170. Energia electrica produsa de un producator din Romania devine exigibila :


La momentul facurarii catre consumatorul final
Art. 193 b) in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural - data de 25 a
lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final.

171. Momentul exigibilitatii impozitului pentru titeiul din productia interna este :

Art. 215 (4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data
efectuarii livrarii.

172. Codul fiscal prevede o acciza in cota « 0 » pentru :

Vinuri linistite

173. Acciza minima pentru tigarete se stabileste semestrial prin ordin al


ministrului fmantelor publice în functie de :

(11) Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finantelor Publice va stabili nivelul
accizei minime in functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de pret
cea mai vanduta.

174. Livrarea produselor accizabile din antrepozitele fiscale din Romania se


efectueaza catre operatori economici comercianti din Romania numai momentul
în care acesti operatori prezinta documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul
de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata în cazul :

Art 221 – produsele energetice

175. Se datoreaza accize nearmonizate pentru :

Art. 207
a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 si 0901 12 00;
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00; 0901 22 00 si
0901 90 90;
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, cu codurile NC 2101 11 si 2101
12;
d) confectii din blanuri naturale, cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 si 6506 92 00,
cu exceptia celor de iepure, oaie, capra;
e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013
91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 si 9405 91;
f) bijuterii din aur si/sau din platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor;
g) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 si 3303 00 90;
h) arme si arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar, cu codurile: NC 9302 00
00; 9303; 9304 00 00, cu exceptiile prevazute in lege;
i) iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, cu codurile: NC
8903 10; 8903 91; 8903 92 si 8903 99;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor nave si ambarcatiuni
pentru agrement, cu codurile: NC 8407 21 10; 8407 21 91; 8407 21 99; 8407 29 20; 8408
10 11; 8408 10 19; 8408 10 22; 8408 10 24; 8408 10 26; 8408 10 28; 8408 10 31; 8408 10
39 si 8408 10 41.

176. Care este autoritatea competenta pentru aprobarea notelor de comanda de timbre si
banderole necesare marcarii tutunului prelucrat si bauturilor alcoolice supuse acestui regim

autoritatea fiscala la care este arodat agentul economic

177. Raspunderea privind suma de plata aferenta taxei spéciale pentru autoturisme
si autovehicule comerciale revine :

Art. 2142. - Taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România.

Norme metodologice:
312. (1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, cu excepţia
autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România pe o perioadă de timp egală cu
durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
(2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în
numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la
unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a căror evidenţă aceştia sunt
înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei
speciale revenind plătitorului. În documentul de plată la rubrica "Reprezentând" se va înscrie
obligatoriu seria cărţii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului.

178. Accizele platite în momentul achizitionarii cafelei verzi utilizate ca materie prima
pentru cafeaua exportata, pot fi restituite atunci cand cafeaua verde provine :

(2) Operatorii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operatiuni proprii de
prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita autoritatilor fiscale competente,
pe baza de documente justificative, restituirea accizelor platite in vama, aferente numai
cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata.
(3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) si (2) va fi reglementata prin
norme.
31. (1) În cazul exportatorilor de cafea prăjită obţinută din operaţiuni proprii de prăjire a cafelei
verzi importate direct de către aceştia, restituirea accizelor plătite în vamă, aferente cantităţilor
de cafea verde utilizată ca materie primă pentru cafeaua exportată, se face pe baza prezentării
de către exportator autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea a
următoarelor documente justificative:
a) documentul vamal de import al cafelei verzi;
b) documentul care atestă plata accizelor în vamă, confirmat de banca la care plătitorul are
contul deschis;
c) documentul vamal de export al cafelei prăjite.
(2) Restituirea accizelor se efectuează potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
(3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se beneficiază de
regimul de restituire.

179. Accizele pentru bijuteriile din aur si/sau platina, eu exceptia verighetelor, vor fi
eliminate începand cu :

2010

180. Accizele pentru toate sortimentele de cafea vor fi eliminate începand eu :

2011

181. Documentul de însotire simplificat se întocmeste în cazul :

h) documentul de insotire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la miscarea
intracomunitara a produselor accizabile cu accize platite;
Art. 1925. - (1) Documentul de insotire simplificat se intocmeste de catre expeditor in 3
exemplare si se utilizeaza dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramane la expeditor;
b) exemplarele 2 si 3 ale documentului de insotire simplificat insotesc produsele accizabile
pe timpul transportului pana la primitor;
c) exemplarul 2 ramane la primitorul produselor;
d) exemplarul 3 trebuie sa fie restituit expeditorului cu certificarea receptiei si cu
mentionarea tratamentului fiscal ulterior al marfurilor in statul membru de destinatie,
daca furnizorul solicita in mod expres acest lucru in cadrul unei cereri de restituire de
accize.
(2) Modelul documentului de insotire simplificat va fi prevazut in norme.

182. în afara antrepozitului fiscal se pot produce :

Art. 168. - (1) Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza
pentru acel produs nu a fost platita.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru berea, vinurile si bauturile fermentate, altele
decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.
(4) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru energie electrica, gaz natural, carbune si
cocs.

183. Responsabilitatea marcarii produselor accizabile supuse acestui regim ce se


comercializeaza pe teritoriul Romaniei revine :
Art. 203. - Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati,
operatorilor inregistrati sau importatorilor autorizati, potrivit precizarilor din norme.

184. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de combustibil pentru motor


produce în luna martie 2007 o cantitate de 100.000 tone de astfel de produse. în
aceeasi luna, 100 de tone sunt utilizate pentru consumul parcului auto propriu. 40.000
de tone sunt livrate direct pentru alimentarea navelor maritime si 50.000 de tone sunt
livrate direct pentru alimentarea aeronavelor. Pentru ce cantitate de combustibil pentru
motor se datoreaza accize de catreantrepozitul fiscal produeator :

Art. 166. - (1) In intelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie
prima;
100 tone – consum propriu

185. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de combustibil pentru motor


livreaza fortelor armate NATO, altele decat fortele armate ale Romaniei, 1.000 de tone de
combustibil pentru motor. De asemenea, acest antrepozit livreaza si fortelor armate
aie Romaniei cantitatea de 10.000 de tone de combustibil pentru motor, din care
7.000 eu destinatia aprovizionarii aeronavelor militare, iar 3.000 de tone drept carburant
auto. Pentru ce cantitate de combustibil pentru motor datoreaza accize antrepozitul fiscal :

3000 tone carburant auto

186. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de alcool etilic produce 10.000 de hl
de alcool etilic rafinat, din care 2.000 de hl livreaza catre un antrepozit fiscal de
productie de bauturi alcoolice din Spania, 1.000 de hl catre o fabrica de medicamente din
Romania, 7.000 de hl pentru productia proprie de otet alimentar eu codul NC 2209. Pentru
ce cantitate de alcool etilic datoreaza accize antrepozitul fiscal de productie de alcool etilic

Nu datoreaza

187. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de alcool etilic produce o cantitate de
20.000 de hl alcool etilic, din care : 15.000 de hl îi utilizeaza în sistem intégrat pentru
productia de bauturi alcoolice spirtoase, 1.000 de hl livreaza catre spitale si farmacii,
2.000 de hl catre depozite farmaceutice, iar diferenta de 2.000 de hl sunt utilizati în
productia de otet alimentar eu codul NC 2209. Pentru ce cantitate de alcool etilic
datoreaza accize antrepozitul fiscal de productie de alcool etilic :

Nu datoreaza

188. Sunt asimilate, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, livrarilor de bunuri
efectuate cu plata, urmatoarele operatiuni:

Art. 128 (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica
desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost
dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca
taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin.
(8) lit. a)-c).

189. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de TVA conform


art. 153 din Codul fiscal, expediaza bunuri în Italia în vederea prelucrarii. Dupa
prelucrare, produsele compensatoare sunt transportate în Romania. Expedierea
bunurilor din Romania în Italia reprezinta, din punct de vedere al taxei pe valoarea
adaugata:

Art.128 (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul
unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in
contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni: f) prestarea de servicii
in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in
statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile,
dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera
expediate sau transportate initial;

190. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal, livreaza énergie electrica prin
reteaua de electricitate catre un comerciant, persoana impozabila, stabilit în Ungaria. Din
punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, aceasta livrare este considerata:

Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele
care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de
bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in
Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel
cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice
prevazute la art. 127 alin. (2);

art. 132 e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii
de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera
locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru
care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are
domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta
persoana impozabila a carei activitate principala in ceea ce priveste cumpararile de gaz si
energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu
de astfel de produse este neglijabil;

Locul livrarii nefiind in Romania nu este taxabila

191. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de TVA


conform art. 153 din Codul fiscal, achizitioneaza aparate electrocasnice din Suedia.
Bunurile sunt transportate în numele furnizorului din Suedia în Romania si au fost
taxate în Suedia conform regimului spécial pentru bunuri second-hand. Din punct de
vedere al taxei pe valoarea adaugata, în Romania aceasta operatiune reprezinta:
Art.126 (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania: c) achizitiile
intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in
sensul art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care
actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt
furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art.
26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica,
care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor,
conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;

192. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, vanzarea la distanta reprezinta:

Art. 1251 32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau
transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de alta
persoana in numele acestuia.

193. Un transportator stabilit si înregistrat în scopuri de taxa pe valoarea adaugata


conform art. 153 din Codul fiscal numai în Romania, transporta bunuri pentru un
beneficiar, persoana impozabila stabilita în Marea Britanie si înregistrata în scopuri de
TVA în Marea Britanie si în Franta. Transportul este efectuat din Romania în Germania.
Beneficiarul îi comunica transportatorului codul sau de înregistrare în scopuri de TVA din
Franta. Din punct de vedere al TVA, locul prestarii transportului intracomunitar de
bunuri realizat de prestatorul roman este :

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este
stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul
prestarii este considerat a fi: c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri.
Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru
prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA,
atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit
codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Deci locul prestarii se considera a fi in Franta

194. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal, primeste bunuri în vederea prelucrarii
de la o persoana impozabila stabilita în Italia si înregistrata în scopuri de taxa pe
valoarea adaugata atat în Italia, cat si în Franta. Prestatorului roman i se comunica
codul de înregistrare în scopuri de TVA din Franta. Dupa prelucrare bunurile sunt
expediate în Franta. Din punct de vedereal TVA, serviciul de prelucrare este :

Art. 133. h) 2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate
asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:
- in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care
aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare
in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat
cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului
membru in care serviciile sunt prestate;

o prestatie si locul e in Franta

195. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea daugata conform art. 153 din Codul fiscal, închiriaza un camion unei persoane
impozabile stabilité în Bulgaria. Beneficiarul este o întreprindere mica neînregistrata în
scopuri de TVA în Bulgaria. Camionul este utilizat pentru efectuarea de servicii de
transport pe teritoriul Ungariei. Din punct de vedere al TVA, prestarea de servicii
constand în închirierea camionului, este:
Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. In Romania

196. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal efectueaza o livrare de
echipament sportiv catre o persoana impozabila stabilita în Franta, neînregistrata în
scopuri de TVA. Bunurile sunt transportate în Turcia de catre furnizorul roman, din
dispozitia cumparatorului. Din punct de vedere al TVA, operatiunea realizata de furnizorul
roman este:

Art. 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri: a) locul unde se gasesc bunurile in
momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau
transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform
prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de
catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de
import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul
membru de import;

Concluzie : este operatiune taxabila

197. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal, poate sa-si exercite dreptul de
deducere pentru taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor, pe baza urmatoarelor
documente:

Art. 146. - (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie
livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, sa detina o
factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5);
b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor
care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, dar pentru care persoana
impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g):
1. sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) sau
documentele prevazute la art. 1551 alin. (1); si
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia
nastere exigibilitatea taxei;
c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. d), sa
detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa
mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei,
precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta
persoana in contul sau;
d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) si (5),
sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care
sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor in scopuri de taxa, precum si
suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea
adaugata ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere
exigibilitatea;
e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri:
1. sa detina o factura sau documentul prevazut la art. 1551 alin. (1); si
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia
nastere exigibilitatea;
f) pentru taxa aferenta unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri,
prevazuta la art. 1301 alin. (2) lit. a), sa detina documentul prevazut la art. 155 alin. (4), emis
in statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul
prevazut la art. 1551 alin. (1) si sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata in decontul
aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei.

(2) Prin norme se vor preciza cazurile in care documentele sau obligatiile, altele decat cele
prevazute la alin. (1), se vor prezenta sau indeplini pentru a justifica dreptul de deducere a
taxei.

198. O persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de taxa pe


valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal, realizeaza lucrari de reparatii pentru
un bun expédiat dintr-un stat tert în Romania, plasate in regim vamal de perfectionare
activa. Dupa reparare bunurile sunt reexportate în afara Comunitatii. Din punct de vedere
al TVA, prestarea de servicii constand în repararea bunurilor, este

Scutit de tva

199. Un prestator, persoana impozabila stabilita în Romania si înregistrata în scopuri de


taxa pe valoarea adaugata conform art. 153 din Codul fiscal, efectueaza lucrari de
constructii-montaj pentru un imobil din Romania. Imobilul apartine unei persoane
impozabile nestabilite si neînregistrate în scopuri de TVA în Romania. Din punct de
vedere al TVA, serviciile sunt:

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. (2) Prin derogare de la prevederile
alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura
cu bunurile imobile;

tinand cont de faptul ca persoana nu e inregistrata in ROMANIA nu se pot aplica masurile de


simplificare. Deci serviciile sunt taxabile

200. Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adaugata ia nastere:

Art. 145. - (1) Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei

201. Cota redusa de TVA de 9% nu se aplica pentru:

Art. 140 alineatul 2) Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de


impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice,
targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art.
141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate
exclusiv sau in principal publicitatii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

202. Urmatoarele operatiuni sunt scutite de TVA cu drept de deducere:

b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa,


dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu
aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;
Art. 143. - (1) Sunt scutite de taxa:
a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau
de alta persoana in contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre cumparatorul
care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor
transportate de cumparatorul insusi si care sunt folosite la echiparea sau alimentarea
ambarcatiunilor de agrement si a avioanelor de turism sau a oricarui alt mijloc de transport
de uz privat. Este scutita, de asemenea, si livrarea de bunuri care sunt transportate in
bagajul personal al calatorilor care nu sunt stabiliti in Comunitate;
c) prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 144 1, legate direct de exportul de
bunuri sau de bunurile plasate in regim de antrepozit de taxa pe valoarea adaugata,
prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, sau in unul dintre regimurile vamale suspensive,
prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;
d) prestarile de servicii de transport, prestarile de servicii accesorii transportului si alte
servicii decat cele prevazute la art. 1441, direct legate de importul de bunuri, daca valoarea
acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;
e) prestarile de servicii efectuate in Romania asupra bunurilor mobile achizitionate sau
importate, plasate in regimul vamal de perfectionare activa, prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a)
pct. 5, si transportate in afara Comunitatii de catre prestatorul serviciilor sau de catre client,
daca acesta nu este stabilit in Romania, ori de alta persoana in numele oricaruia dintre
acestia;
f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din si in insulele care formeaza regiunile
autonome Azore si Madeira, precum si serviciile accesorii acestuia;
g) transportul international de persoane;
h) in cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international de
persoane si/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru salvare ori
asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul si inchirierea de nave,
precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea de echipamente
incorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
2. livrarea de carburanti si provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu exceptia navelor
folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de razboi care parasesc tara si
se indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate;
3. prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 1441, efectuate
pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora;
i) in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, in principal pentru transportul
international de persoane si/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul si inchirierea aeronavelor,
precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea echipamentelor incorporate
sau utilizate pe aeronave;
2. livrarea de carburanti si provizii destinate utilizarii pe aeronave;
3. prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 144 1, efectuate
pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora;
j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, a personalului acestora, precum si a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau
consular in Romania ori intr-un alt stat membru, in conditii de reciprocitate;
k) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea reprezentantelor organizatiilor
internationale si interguvernamentale acreditate in Romania sau intr-un alt stat membru,
precum si a membrilor acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in
conventiile de infiintare a acestor organizatii;
l) livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei si/sau prestarile de servicii efectuate
in Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau
al personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor,
daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; scutirea se acorda prin restituirea taxei,
potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
m) livrarile de bunuri transportate sau expediate catre alt stat membru NATO, destinate
uzului oficial al fortelor armate ale unui stat, altul decat Romania, sau al personalului civil
care insoteste fortele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, daca fortele
iau parte la efortul de aparare comun;
n) livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei;
o) livrarile de bunuri catre organismele recunoscute care transporta sau expediaza aceste
bunuri in afara Comunitatii, ca parte a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire;
scutirea se acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului
finantelor publice.
(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa urmatoarele:
a) livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod
valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, cu
exceptia:
1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat livrarile
intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-
hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform prevederilor art. 1522;
b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ii
comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA;
c) livrarile intracomunitare de produse accizabile catre o persoana impozabila sau catre o
persoana juridica neimpozabila care nu ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare
in scopuri de TVA, in cazul in care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4)
si (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul
general, depozitarea, circulatia si controlul produselor supuse accizelor, publicata in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificarile si
completarile ulterioare, cu exceptia:
1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica;
2. livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere
de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform prevederilor art. 1522;
d) livrarile intracomunitare de bunuri, prevazute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de
scutirea prevazuta la lit. a) daca ar fi efectuate catre alta persoana impozabila, cu exceptia
livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de
arta, obiecte de colectie si antichitati, conform prevederilor art. 1522.
(3) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul,
documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la
alin. (1) si (2) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea
scutirii de taxa.@
Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:
a) livrarea de bunuri care urmeaza:
1. sa fie plasate in regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata
taxelor vamale;
2. sa fie prezentate autoritatilor vamale in vederea vamuirii si, dupa caz, plasate in depozit
necesar cu caracter temporar;
3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber;
4. sa fie plasate in regim de antrepozit vamal;
5. sa fie plasate in regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de
import;
6. sa fie plasate in regim de tranzit vamal extern;
7. sa fie admise in apele teritoriale:
- pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, in scopul construirii,
repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor
platforme de forare sau de productie la tarm;
- pentru alimentarea cu carburanti si aprovizionarea platformelor de forare sau de
productie;
8. sa fie plasate in regim de antrepozit de taxa pe valoarea adaugata, definit dupa cum
urmeaza:
- pentru produse accizabile, orice locatie situata in Romania, care este definita ca
antrepozit fiscal, in sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata in Romania si definita
prin norme;
b) livrarea de bunuri efectuata in locatiile prevazute la lit. a), precum si livrarea de bunuri
care se afla in unul dintre regimurile sau situatiile precizate la lit. a);
c) prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 143 alin. (1) lit. c) si la art. 144 1,
aferente livrarilor prevazute la lit. a) sau efectuate in locatiile prevazute la lit. a), pentru
bunurile aflate in regimurile sau situatiile prevazute la lit. a);
d) livrarile de bunuri care inca se afla in regim vamal de tranzit intern, precum si prestarile
de servicii aferente acestor livrari, altele decat cele prevazute la art. 1441.
(2) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a
justifica scutirea de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si
conditiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxa.
Art. 1441. - Sunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care actioneaza in
numele si in contul altei persoane, in cazul in care aceste servicii sunt prestate in legatura cu
operatiunile scutite prevazute la art. 143 si 144, cu exceptia operatiunilor prevazute la art.
143 alin. (1) lit. f) si alin. (2).

203. în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau al unui montaj, efectuate de
catre furnizor sau de catre alta persoana în numele furnizorului, locul livrarii de bunuri,
din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, se considara a fi:

Art. 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:


b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta
persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui
montaj;

204. La ce data intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata în cazul unei achizitii
intracomunitare de bunuri receptionate în România la data de 23 iunie 2007 de o persoana
impozabila înregistratâ în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, daca factura
este emisa de catre furnizor în data de 17 iulie 2007:

Art. 135. - (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator
intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul
membru in care se face achizitia.
(2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la
care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga
contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii
urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este 15 iulie 2007.

205. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata în cazul trecerii în domeniul


public a unor bunuri din patrimoniul unei persoane impozabile, în conditiile prevazute în
legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, în schimbul unei
despagubiri, este:

Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de
bunuri ca si un proprietar.
(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin.
(1):
c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in
conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia, in schimbul unei despagubiri.
137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
b) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;

206. O persoana impozabila stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în România


conform art. 153 din Codul fiscal efectueaza o livrare de bunuri catre o persoana care îi
comunica un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru. Bunurile
sunt transportate din România într-un alt stat membru. Aceasta operatiune reprezinta,
din punct de vedere al TVA:

Art. 1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde
se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a),
daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil,
emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia
intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in
statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

207. Sunt operatiuni scutite fara drept de deducere, din punct de vedere al TVA:

c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza


taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul
titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;

Art. 141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:
a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de
unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum:
spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare
medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii
de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;
b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni
dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni
dentari;
c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile in materie;
d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in
acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;
e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile
de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile
publice sau de alte entitati autorizate;
g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate
pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul exclusiv al
persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f);
h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar,
preuniversitar si universitar;
i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia
sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a
tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv,
in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care
au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica,
patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor
membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice,
efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau
educatia fizica;
m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea,
efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial,
recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;
n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni
sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin
financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca
distorsiuni concurentiale;
o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de
natura comerciala;
p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;
q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror
operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul
prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in
cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli
comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu
este de natura a produce distorsiuni concurentiale.

208. Expedierea în alt stat membru a unor utilaje de catre o persoana impozabila
stabilita si înregistrata în România în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
pentru utilizarea în scopul realizarii de lucrari de constructii în acel stat membru,
utilajele fiind apoi returnate în România,
reprezinta din punct de vedere al TVA:

Art. 128 (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau
transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta
persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:
f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra
bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul
bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din
Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;
g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie
a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de
destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;

209. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata în cazul unui import de
bunuri intervin:

Faptul generator si exigibilitatea taxei in cazul unui import de bunuri intervin:


- Ca regula generala, la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea taxelor
vamale (sau ar fi intervenit daca bunurile ar fi fost supuse unor astfel de taxe)
- In cazul in care bunurile sunt plasate intr-un regim vamal suspensiv, faptul
generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care bunurile inceteaza a mai fi plasate intr-
un astfel de regim

“Art. 136. - (1) In cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor
agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul
generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul
generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
(2) In cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin.
(1), faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar
interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi
fost supuse unor astfel de taxe.
(3) In cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la
art. 144 alin. (1) lit. a) si d), faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care
acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim
Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:
a) livrarea de bunuri care urmeaza:
1. sa fie plasate in regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata
taxelor vamale;
2. sa fie prezentate autoritatilor vamale in vederea vamuirii si, dupa caz, plasate in depozit
necesar cu caracter temporar;
3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber;
4. sa fie plasate in regim de antrepozit vamal;
5. sa fie plasate in regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de
import;
6. sa fie plasate in regim de tranzit vamal extern;
7. sa fie admise in apele teritoriale:
- pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, in scopul construirii,
repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor
platforme de forare sau de productie la tarm;
- pentru alimentarea cu carburanti si aprovizionarea platformelor de forare sau de
productie;
8. sa fie plasate in regim de antrepozit de taxa pe valoarea adaugata, definit dupa cum
urmeaza:
- pentru produse accizabile, orice locatie situata in Romania, care este definita ca
antrepozit fiscal, in sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata in Romania si definita
prin norme; “

210. Serviciile de asigurare reprezinta, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata:

Art. 137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare,
solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de
furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract
separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii in cauza, se
considera cheltuieli accesorii.

211. Preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cuu activitatea
economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial, reprezinta, din punct de vedere al TVA:

Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune
de bunuri ca si un proprietar.
(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca
taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
Art. 149. - (1) In sensul prezentului articol:
a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, (active corporale fixe
reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in
prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest
activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita
prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu), precum si operatiunile de
constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparatiile sau
lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt
realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care
activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane;

212. O persoana impozabila stabilita în România, înregistrata în scopuri de TVA


conform art.153 din Codul fiscal, construieste o cladire în Grecia.Beneficiarul sau este
o persoana impozabila înregistrata pentru scopuri de TVA în Grecia. Din punct de vedere al
TVA, au locul prestarii în România serviciile realizate de prestatorul din România?

ART. 133 Locul prestării de servicii


(1) Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are
un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul
prestării este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în
legătură cu bunurile imobile; (4) În sensul art. 133 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, serviciile
legate de bunurile imobile cuprind operaţiuni precum:
a) lucrările de construcţii-montaj, transformare, finisare, instalare, reparaţii,
întreţinere, curăţare şi demolare efectuate asupra unui bun imobil prin natura sa,
precum şi orice operaţiune ce se efectuează în legătură cu livrarea de bunuri mobile şi
încorporarea acestora într-un bun imobil astfel încât bunurile mobile devin bunuri
imobile prin natura lor;

213. Compania A, stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în Franta, vinde bunuri


companiei B, din România, stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în România conform
art.153 din Codul fiscal. Bunurile sunt transportate din Franta în România de câtre
furnizor, iar cumparatorul îi comunica furnizorului codul sau de înregistrare în scopuri
de TVA din România. Considerati ca operatiunea respectiva este impozabila în România
din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata?

Impozabila in Romania

Art. 1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde
se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca
cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis
de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara,
conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul
membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

214. 0 persoana impozabilâ A, stabilita în România si înregistrata în scopuri de TVA


conform art. 153 din Codul fiscal, vinde la 30 iulie 2007 o cladire care a fost prima data
utilizatâ în anul 2000. Se poate aplica o scutire de TVA pentru vânzarea acestei cladiri?

Art. 160. - (1) Furnizorii si beneficiarii bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (2) au


obligatia sa aplice masurile de simplificare prevazute de prezentul articol. Conditia
obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si
beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA, conform art. 153.
(2) Bunurile si serviciile pentru livrarea sau prestarea carora se aplica masurile de
simplificare sunt:
b) cladirile, partile de cladire si terenurile de orice fel, pentru a caror livrare se aplica
regimul de taxare;
(3) Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri prevazute la alin. (2) furnizorii sunt obligati
sa inscrie mentiunea «taxare inversa», fara sa inscrie taxa aferenta. Pe facturile primite de la
furnizori, beneficiarii vor inscrie taxa aferenta, pe care o evidentiaza atat ca taxa colectata,
cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Pentru operatiunile supuse masurilor de
simplificare nu se face plata taxei intre furnizor si beneficiar.
(4) Beneficiarii care sunt persoane impozabile cu regim mixt aplica si prevederile art. 147,
in functie de destinatia achizitiilor respective.
(5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atat furnizorii/prestatorii,
cat si beneficiarii. In situatia in care furnizorul/prestatorul nu a mentionat «taxare inversa» in
facturile emise pentru bunurile/serviciile care se incadreaza la alin. (2), beneficiarul este
obligat sa aplice taxare inversa, sa nu faca plata taxei catre furnizor/prestator, sa inscrie din
proprie initiativa mentiunea «taxare inversa» in factura si sa indeplineasca obligatiile
prevazute la alin. (3).@

Art. 161. - (1) In aplicarea alin. (2)-(14):


a) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat ca fiind construit inainte de data
aderarii, daca acel bun imobil sau o parte a acestuia a fost utilizat prima data inainte de data
aderarii;
(2) Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei si
care, la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxare sau anuleaza optiunea de taxare a
oricareia dintre operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e), pentru un bun imobil sau o
parte din acesta, construit, achizitionat, transformat sau modernizat inainte de data aderarii,
prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.

215. O societate de avocatura din România (A), persoana impozabila înregistrata


în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, furnizeaza servicii de avocatura
pentru o persoana impozabila stabilita în Italia. Din punct de vedere al TVA, au locul
prestarii in România serviciile realizate de compania A?

Locul prestarii Italia


Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este
stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul
prestarii este considerat a fi:
g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu
conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa
fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in
Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:
5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor
contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

216. Se primesc bunuri din Ucraina în România în vederea prelucârii de câtre o companie A,
persoanâ impozabilâ înregistratâ în scopuri de TVA în România. Bunurile sunt plasate în
regim vamal de perfectionare activa, iar dupa prelucare sunt reexportate în Ucraina. Se
aplicâ o scutire de TVA cu drept de deducere
pentru serviciile de prelucrare realizate de compania A din România?

Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:


5. sa fie plasate in regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de
import;

217. Un transportator A, stabilit în Franta si nestabilit în România, transporta bunuri din


Franta în România pentru un beneficiar B, persoanâ impozabilâ românâ, înregistratâ
în scopuri de TVA. B îi comunicâ lui A codul sâu de înregistrare în scopuri de TVA din
România. Din punct de vedere al TVA, transportul intracomunitar realizat de A are locul
prestarii:

In Franta

Art. 1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se
gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.

218. O casa de expeditii stabilitâ în România (A) si înregistratâ în scopuri de TVA


conform art. 153 din Codul fiscal, transporta bunuri din România în Germania pentru
un beneficiar (B), persoanâ impozabilâ din România care îi comunicâ codul sâu de
înregistrare în scopuri de TVA din România pentru acest transport intracomunitar.
Bunurile nu se aflâ în regim vamal suspensiv. Casa de expeditii va factura eu cota de
19% acest transport intracomunitar pentru beneficiarul sâu din România?

Nu se factureaza cu TVA , scutit cu drept de deducere.

219. O companie A stabilitâ în România si înregistratâ în scopuri de TVA conform


art.153 din Codul fiscal, vinde bunuri produse în România unei companii B, din Elvetia.
Bunurile sunt expediate de A din România în Elvetia. Din punct de vedere al TVA, furnizorul
din România realizeazâ:

export

Art. 143. - (1) Sunt scutite de taxa:


a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau
de alta persoana in contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre cumparatorul
care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor
transportate de cumparatorul insusi si care sunt folosite la echiparea sau alimentarea
ambarcatiunilor de agrement si a avioanelor de turism sau a oricarui alt mijloc de transport
de uz privat. Este scutita, de asemenea, si livrarea de bunuri care sunt transportate in
bagajul personal al calatorilor care nu sunt stabiliti in Comunitate;

220. A, o companie stabilitâ în România si înregistrata în scopuri de TVA atât în România,


cât si în Austria, este beneficiara unui transport intracomunitar de bunuri, realizat de
compania de transport B din România, stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în
România TVA, conform art.153 din Codul fiscal. Transportul intracomunitar începe în
România si se termina în Austria.Beneficiarul (A) comunica codul de TVA din Austria
pentru acest transport intracomunitar lui B. Cum calificati din punct de vedere al TVA,
transportul intracomunitar efectuat de B?

B factureaza fara TVA

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este
stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul
prestarii este considerat a fi:
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care
serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un
cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat
membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in
statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:
1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau
2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este
efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;

221. O persoana impozabila A stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în România


conform art. 153 din Codul fiscal, primeste pentru reparare un utilaj din Polonia de la B, o
companie stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în Polonia. Dupa reparare, utilajul este
transportat în Polonia. B îi comunica lui A codul sau de înregistrare în scopuri de TVA din
Polonia. Din punct de vedere al legislatiei privind TVA are locul prestarii în România
serviciul de reparare realizat de A?

Locul prestarii este considerat in Polonia, pentru ca B ii comunica lui A codul de inregistrare in
scopuri de TVA.

222. Un furnizor A, stabilit si înregistrat în scopuri de TVA în România conform art.


153 din Codul fiscal, încheie un contract de livrare a unui utilaj în Belgia cu compania B,
stabilitâ §i înregistratâ în scopuri de TVA în Belgia. În contract se stipuleazâ câ A face
instalarea utilajului în Belgia. Cum calificati în România aceastâ operatiune din punct de
vedere al taxei pe valoarea adâugatâ?

UN NONTRANSFER
12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui
bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul
său, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni:
a) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului
membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132
alin. (5) privind vânzarea la distanţă;
b) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului
membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132
alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în
numele acestuia;

223. O mica întreprindere neînregistratâ în scopuri de TVA este beneficiara unui


transport de bunuri care începe în Franta si se termina în România.Transportatorul
este o persoana stabilita si înregistratâ în scopuri de TVA în Italia. Are locul prestarii in
România acest transport din punct de sedere al TVA?

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile
in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau
prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica
neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din
valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru
din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri,
altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

224. Este operatiune impozabilâ din punct de vedere al taxei pe valoarea adâugatâ în
România:

Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, in sensul art. 128-130 (livrarile de bunuri, prestarile de servicii,
schimbul de livrari/prestari servicii) , constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania,
in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel
cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice
prevazute la art. 127 alin. (2);
(2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de
orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.
(3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata,
pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana
juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza
unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce
actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si
careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac
obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la
distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
b)o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila,
care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.

225. Din punct de vedere al TVA, locul livrarii bunurilor mobile corporale pentru care nu
exista o relatie de transport între vânzâtor si cumpârâtor este:

locul unde se gasesc bunurile, atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului.

226. Din punct de vedere al TVA, leasingul cu mijloce de transport are locul prestarii în
România:

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(3)) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de
transport se considera ca are locul prestarii:
a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau
care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile
sunt efectiv utilizate in Romania de beneficiar;

227. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adâugatâ pentru o livrare de bunuri cuprinde:

Art. 137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c),
din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori
prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct
legate de pretul acestor operatiuni;
b) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
c) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (4) si (5), pentru transferul prevazut la art.
128 alin. (10) si pentru achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la
art. 1301 alin. (2) si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri
similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data
livrarii. In cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se
stabileste conform procedurii stabilite prin norme;
d) pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de
persoana impozabila pentru realizarea prestarii de servicii;
e) in cazul schimbului prevazut la art. 130 si, in general, atunci cand plata se face partial
ori integral in natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se
considera ca fiind valoarea normala pentru respectiva livrare/prestare. Este considerata ca
valoare normala a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumparator, care se afla in stadiul de
comercializare unde este efectuata operatiunea, trebuie sa plateasca unui furnizor/prestator
independent in interiorul tarii, in momentul in care se realizeaza operatiunea, in conditii de
concurenta, pentru a obtine acelasi bun/serviciu.
(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
a) impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea
adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si
asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac
obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de
servicii in cauza, se considera cheltuieli accesorii.
228. Bunurile de capital, pentru care se ajusteaza taxa deductibila in conditiile legii, sunt:

Art. 149. - (1) In sensul prezentului articol:


a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 1 alin. (1)
pct. 3 ( 3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia
sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru
scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si
valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu; ),
precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale
fixe, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care
astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau
orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane;

229. Nu este deductibila taxa pe valoarea adâugatâ:

5) Nu sunt deductibile:
a) taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul
altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor
efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);
b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun,
cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi
utilizate pentru prestări de servicii.

230. Din punct de vedere al TVA, livrârile intracomunitare, altele decât celé de mijloace noi
de transport, efectuate de o mica întreprindere din România care nu este înregistratâ în
scopuri de TVA sunt:

Regim special de scutire


Art. 152. - (1) Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri
anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent
in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data
aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita in
continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu
exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin.
(2) lit. b).

231. O persoanâ impozabilâ care aplicâ regimul spécial de scutire de TVA pentru
valoarea adâugatâ intreprinderi mici, nefiind înregistratâ în scopuri de TVA conform art.
153 din Codul fiscal:

Art. 152. - (1) Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala,
declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se
stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si
se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita in continuare regim
special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor
intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).

232. O persoanâ impozabilâ obligatâ la plata taxei pe valoarea adâugatâ pentru o achizitie
intracomunitarâ de bunuri în România, care este taxabilâ, în cazul în care nu se aflâ în
posesia facturii émise de furnizor are obligatia sa emitâ o autofactura:

Art. 1551. - (1) Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la
plata taxei, in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-e) si g) si ale art. 151, trebuie sa
autofactureze, pana cel mai tarziu in a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care
ia nastere faptul generator al taxei, in cazul in care persoana respectiva nu se afla in
posesia facturii emise de furnizor/prestator.
233. O companie de transport stabilitâ în România si înregistratâ în scopuri de TVA
conform art. 153 din Codul fiscal, realizeazâ un transport de bunuri din România în Rusia.
Din punct de vedere al TVA acest transport este:

Art. 143. - (1) Sunt scutite de taxa:


a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau
de alta persoana in contul sau;

234. Dacâ elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni,
alta decât importul de bunuri, se exprima în valutâ, cursul de schimb aplicat pentru
stabilirea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adâugatâ în lei este:

Art. 1391. - (2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei
operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima in valuta, cursul de schimb care se
aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de
schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine
exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza.

235. O companie, A, persoanâ impozabila stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în


România conform art. 153 din Codul fiscal, este angajata de o alta persoana impozabilâ
B stabilitâ în Franta în scopuri de TVA, sa-i gaseasca un furnizor de calculatoare din
România. B îi comunicâ lui A codul sau de TVA din Italia. Pentru acest serviciu A îi
factureaza lui B un comision. Din punct de vedere al TVA este locul prestarii acestui
serviciu de intermediere în România:

Local prestarii Italia


Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul
este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii,
locul prestarii este considerat a fi:
e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in
legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in
numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza
pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de
autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul
de inregistrare in scopuri de TVA;

236. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, livrarile intracomunitare de


bunuri din România reprezinta:

operatiuni taxabile

237. Reprezintâ achizitii intracomunitare de bunuri impozabile în România din punct de


vedere al taxei pe valoarea adâugatâ:

Art. 126 - (3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate
cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana
juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza
unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce
actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si
careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac
obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la
distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila,
care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.
238. Din perspectiva legislatiei privind taxa pe valoarea adâugatâ, transportul
intracomunitar de bunuri este transportul care:

Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:
1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau
2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este
efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;

239. Care este data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adâugatâ pentru
livrârile intracomunitare de bunuri:

Art. 1342. - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la
care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate
pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum
si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile.
Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor,
efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii
realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.
Art. 1343. - Prin derogare de la prevederile art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de
bunuri, scutita de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care
este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu de a
cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

240. Exigibilitatea taxei pe valoarea adâugatâ pentru o achizitie intracomunitarâ intervine


la:

Art. 135- (2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la
data la care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga
contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii
urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

241. Din punct de vedere al legislatiei privind taxa pe valoarea adâugatâ, plafonul
pentru vânzâri la distantâ efectuate de furnizori din alte state membre câtre România este
echivalentul în lei a:

Art. 126 - 4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate
operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc
urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau
prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica
neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din
valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru
din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri,
altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

242. Perioada de ajustare a taxei pe valoarea adâugatâ deductibile aferente bunurilor de


capital obtinute dupa data aderârii este:
Art. 149 -2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica
regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la
alin. (4) lit. a)-d):
a) pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat
cele prevazute la lit. b);
b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru
transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau
modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau
modernizat.

243. O societate de constructii stabilitâ §i înregistratâ în scopuri de TVA în România


conform art.153 din Codul fiscal, construieçte un bun imobil în Ungaria, pentru un
beneficiar din Franta. Care tratamentul fiscal în România, din punct de vedere al TVA, al
serviciilor prestate de societatea de constructii:

o prestare neimpozabila in Romania, locul prestarii fiind in Ungaria, acolo unde se afla bunul
imobil

244. Persoana impozabila cu regim mixt este, din punct de vedere al legislatiei privind TVA,
persoana impozabila înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata care realizeazâ
urmatoarele tipuri de operatiuni:

Art. 147. - (1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni
care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita in
continuare persoana impozabila cu regim mixt.

245. Pentru care din urmâtoarele servicii, locul prestarii stabilit conform legislatiei în
vigoare în domeniul taxei pe valoarea adâugata este considerat a fi locul unde sunt
prestate serviciile:

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

246. Persoana impozabila înregistrata în scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal,
trebuie sa intocmeasca o factura pentru fiecare beneficiar:

Art. 155. - (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin.
(1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a
zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia
cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa
emita o factura catre fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a
lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost
deja emisa.

247. O persoana impozabila înregistrata în scopuri de TVA conform art.153 din Codul
fiscal, încheie un contract de vânzare de bunuri cu plata în rate la data de 30 ianuarie
2007. Când intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceasta livrare?

exigibilitatea taxei aferente ratelor scadente dupa data aderarii intervine la fiecare dintre
datele specificate in contract pentru plata ratelor

248. Cota de TVA aplicabilâ pentru o achizitie intracomunitarâ de bunuri impozabilâ în


România este :
ART. 140-(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe
teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care
intervine exigibilitatea taxei.

249. Compania A, persoana impozabila stabilita si înregistrata în România în scopuri de


TVA conform art. 153 din Codul fiscal, cumpara bunuri de la compania B, persoana
impozabila stabilitâ §i înregistratâ în scopuri de TVA în Italia. Compania A transmite codul
sâu de TVA din România furnizorului B.Bunurile sunt transportate de furnizorul B din
Italia în România. Operatiunea realizatâ de compania A din România reprezintâ din punct
de vedere al TVA:

Achizitei intracomunitara de bunuri. Impozabila in Romania

250. Indicati care dintre serviciile mentionate au locul prestârii la locul unde clientul
câruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix , dacâ este o persoanâ
impozabilâ stabilitâ sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelaçi stat eu
prestatorul:

1. închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;


2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu
excepţia mijloacelor de transport;
3. transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate şi marketing;
5. serviciile consultanţilor, inginerilor, juriştilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor
contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;
6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;
7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia
închirierii de seifuri;
8. punerea la dispoziţie de personal;
9. acordarea accesului la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei
electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor reţele, precum
şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;
10. telecomunicaţiile. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca
obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau
informaţii de orice natură, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace
electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de
transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi
furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. În cazul în care serviciile de
telecomunicaţii sunt prestate de către o persoană stabilită în afara Comunităţii sau care are
un sediu fix în afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană
neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate,
se consideră că prestarea are loc în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în
România;
11. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. În cazul în care serviciile de radiodifuziune şi
de televiziune sunt prestate de către o persoană stabilită în afara Comunităţii sau care are un
sediu fix în afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană
neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate,
se consideră că locul prestării este în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în
România;
12. serviciile furnizate pe cale electronică. În cazul în care serviciile furnizate pe cale
electronică sunt prestate de o persoană stabilită în afara Comunităţii sau care are un sediu fix
în afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabilă care
este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România, se consideră că locul
prestării este în România;
13. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei
activităţi economice sau a unui drept prevăzut la prezenta literă;
14. prestările de servicii de intermediere, efectuate de persoane care acţionează în
numele şi contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu serviciile
prevăzute la prezenta literă;

251. Un constructor stabilit si înregistrat în scopuri de TVA în Italia, neînregistrat în


scopuri de TVA si nestabilit în România, presteaza servicii de arhitectura pentru un imobil
situat în România. Beneficiarul serviciilor este compania B, stabilitâ si înregistrata în
scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal. Cine este persoana obligata
la plata taxei pe valoarea adaugata în România pentru aceste servicii?

O prestare de servicii legata de un bun imobil are loc acolo unde este situat bunul imobil.
Raspuns : pers obligata la plata TVA in Romania este compania B (aplica taxare inversa)

252.O persoana impozabila stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în România


conform art. 153 din Codul fiscal, încheie un contract de leasing de mijloace de transport
eu o companie B, stabilita si inregistrata în scopuri de TVA în Germania. Este impozabil
în România acest serviciu?

Locul prestarii: Romania Raspuns: DA, este impozabil acest serviciu in Romania

NU. ESTE IMPOZABIL IN GERMANIA

253. Compania A, stabilita si înregistratâ în scopuri de TVA în România conform art.


153 din Codul fiscal, presteaza în Romania servicii de descarcare a bunurilor dintr-un
camion care a sosit din Italia, pentru transportatorul B, persoana impozabila stabilita si
înregistrata în scopuri de TVA în Italia. B îi comunica lui A codul sau de TVA din Italia.
Locul prestarii serviciilor este în Romania?

Prestarea este in Italia

Art. 133 – 2) d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in
activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare
acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport
intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva
un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat
membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in
statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

254. O companie A, persoana impozabila stabilita si înregistrata în scopuri de TVA în


România conform art. 153 din Codul fiscal, presteazâ servicii de intermediere a unui
transport intracomunitar care începe din România si se încheie în Franta, pentru
compania B, persoana impozabila stabilita si înregistrata în Franta în scopuri de TVA.
B comunica lui A codul sau de înregistrare în scopuri de TVA din Franta. Considerati ca
serviciul de intermediere a transportului intracomunitar are locul prestarii în România ?

Prestarea are loc in Franta

Art. 133 – 2) c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin


exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru
prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA,
atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de
inregistrare in scopuri de TVA.

255. Orice persoana impozabila care efectueaza operatiuni de arendare, concesionare,


închiriere si leasing de bunuri imobile, se considara ca efectueaza din punct de vedere al
taxei pe valoarea adaugata, operatiuni:

Art. 141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:
(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele
exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor
cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;

256. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adâugatâ nu cuprinde:

Art. 137 (3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:


a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala
a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu
se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara
facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, in numele si in contul clientului, si care apoi
se deconteaza acestuia, precum si sumele incasate in numele si in contul unei alte
persoane.

257. Constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, în sensul taxei pe valoarea adaugata:

Art. 128 (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele
operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica
desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost
dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca
taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin.
(8) lit. a)-c).
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau
actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara
lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie
livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial.
(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra
unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este
transportat direct beneficiarului final.
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului
de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca
e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare
de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi
succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.

258. Care este regimul, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, pentru
livrarea bunurilor aflate în regim de antrepozit vamal:

Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:


a) livrarea de bunuri care urmeaza:
1. sa fie plasate in regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata
taxelor vamale;
2. sa fie prezentate autoritatilor vamale in vederea vamuirii si, dupa caz, plasate in depozit
necesar cu caracter temporar;
3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber;
4. sa fie plasate in regim de antrepozit vamal;
5. sa fie plasate in regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de
import;
6. sa fie plasate in regim de tranzit vamal extern;
7. sa fie admise in apele teritoriale:
- pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, in scopul construirii,
repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor
platforme de forare sau de productie la tarm;
- pentru alimentarea cu carburanti si aprovizionarea platformelor de forare sau de
productie;
8. sa fie plasate in regim de antrepozit de taxa pe valoarea adaugata, definit dupa cum
urmeaza:
- pentru produse accizabile, orice locatie situata in Romania, care este definita ca
antrepozit fiscal, in sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata in Romania si definita
prin norme;

259. Nu constituie prestare de servicii impozabila din punct de vedere al taxei pe valoarea
adaugata:

Art. 129 (5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:


a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte
a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare,
mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite
prin norme;
b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in
mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor;
c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a
efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
(6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu,
intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare
persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se
considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este
prestat direct catre beneficiarul final.
(7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de
servicii.

260. Regimul de taxa pe valoarea adaugata aplicabil pentru importul de carti este:

Art. 140 (2) Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv
sau in principal publicitatii;
(3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia
cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data
exigibilitatii taxei.
(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei
pentru livrarea aceluiasi bun.
(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul
Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine
exigibilitatea taxei.

261. Sunt neimpozabile în România urmatoarele operatiuni:

Art. 126 (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:


a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita
conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m)
“h) in cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international
de persoane si/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru
salvare ori asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul si inchirierea de nave,
precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea de echipamente
incorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
2. livrarea de carburanti si provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu exceptia navelor
folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de razboi care parasesc tara si
se indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate;
3. prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 1441, efectuate
pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora;
i) in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, in principal pentru transportul
international de persoane si/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul si inchirierea aeronavelor,
precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea echipamentelor incorporate
sau utilizate pe aeronave;
2. livrarea de carburanti si provizii destinate utilizarii pe aeronave;
3. prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 144 1, efectuate
pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora;
j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, a personalului acestora, precum si a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau
consular in Romania ori intr-un alt stat membru, in conditii de reciprocitate;
k) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea reprezentantelor organizatiilor
internationale si interguvernamentale acreditate in Romania sau intr-un alt stat membru,
precum si a membrilor acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in
conventiile de infiintare a acestor organizatii;
l) livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei si/sau prestarile de servicii efectuate
in Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau
al personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor,
daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; scutirea se acorda prin restituirea taxei,
potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
m) livrarile de bunuri transportate sau expediate catre alt stat membru NATO, destinate
uzului oficial al fortelor armate ale unui stat, altul decat Romania, sau al personalului civil
care insoteste fortele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, daca fortele
iau parte la efortul de aparare comun; “
b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o
persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de
TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este
stabilita in Romania;
2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de
cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA,
catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica
neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de
persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;
c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si
antichitati, in sensul art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila
revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul
membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane
impozabile, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de
vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in
statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;
d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim
vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se
incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.

262. Serviciile pentru care locul prestarii este locul unde este stabilit prestatorul,
daca acesta este stabilit într-un alt stat decat clientul sau, sunt:

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este
stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul
prestarii este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura
cu bunurile imobile;
b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor
de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care
serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un
cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat
membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul
membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:
1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau
2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este
efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;
d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati
accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare
acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui
transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru
prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se
considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri
de TVA;
e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in
legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in
numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru
aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca
prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;
f) locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in
legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care
actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul
furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de
autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care au fost prestate serviciile,
se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in
scopuri de TVA;
g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu
conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie
o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate,
dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:
1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;
2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia
mijloacelor de transport;
3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale si a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate si marketing;
5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili,
ale birourilor de studii si alte servicii similare;
6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii
de seifuri;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice,
inclusiv serviciile de transport si transmitere prin intermediul acestor retele, precum si alte
prestari de servicii legate direct de acestea;
10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect
transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de
orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv
cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii.
Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala
de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana
stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile
sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau
resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca prestarea are loc in Romania, daca
serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;
11. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de
televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un
sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila
care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca
locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;
12. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul in care serviciile furnizate pe cale
electronica sunt prestate de o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix
in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care
este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul
prestarii este in Romania;
13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati
economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera;
14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza in numele si
contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu serviciile prevazute la
prezenta litera;
h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:
1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare,
inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;
2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora.
Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:
- in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care
aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in
scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel
in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului
membru in care serviciile sunt prestate;
- in Romania, daca o persoana impozabila stabilita in Romania exporta temporar bunuri in
afara Comunitatii, in scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, si
ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit art. 129
alin. (6);
i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni,
prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altor persoane, cand aceste
servicii sunt prestate in legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) si g). Prin
operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia
intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana in numele si in contul careia
actioneaza intermediarul. Prin exceptie, in cazul in care, pentru serviciile prestate, clientul a
furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un
stat membru, altul decat cel in care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are
loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport
se considera ca are locul prestarii:
a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau
care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt
efectiv utilizate in Romania de beneficiar;
b) in afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita
sau avand sediul fix in Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv
utilizate in afara Comunitatii de beneficiar.

263. Pentru livrari de bunuri în baza unui contract de consignatie, faptul generator al
taxei pe valoarea adaugata intervine:

Art. 1341. - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii
serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor
similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a
verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt
livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al
bunurilor.

264. Cine poate fi desemnat împuternicit al unui contribuabil fara domiciliul fiscal în
România care are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale?

ARTICOLUL 18
Imputernicitii

(1) In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un imputernicit.


Continutul si limitele reprezentarii sunt cele cuprinse in imputernicire sau stabilite de lege,
dupa caz.
(2) Imputernicitul este obligat sa inregistreze la organul fiscal actul de imputernicire, in
forma autentica si in conditiile prevazute de lege. Revocarea imputernicirii opereaza fata de
organul fiscal de la data inregistrarii actului de revocare.
(3) In cazul reprezentarii contribuabililor in relatiile cu organele fiscale prin avocat, forma si
continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat.
(4) Contribuabilul fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratii
la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania,
care sa indeplineasca obligatiile acestuia fata de organul fiscal.
(5) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si reprezentantilor fiscali desemnati
potrivit Codului fiscal, daca legea nu prevede altfel.

265.Care activitati evidentiaza rolul activ al organului fiscal?

ARTICOLUL 7
Rolul activ

(1) Organul fiscal instiinteaza contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in


desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.
(2) Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa
utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei
fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere
toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.
(3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa
indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea
declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul.
(4) Organul fiscal decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de
circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.
(5) Organul fiscal indruma contribuabilul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale.
Indrumarea se face fie ca urmare a solicitarii contribuabililor, fie din initiativa organului fiscal.

Norme metodologice:
7.1. Instiintarea contribuabililor asupra drepturilor si obligatiilor in cadrul procedurii in
desfasurare se face verbal sau in scris. Daca informarea se face verbal, organul fiscal va
intocmi o nota in care va consemna indeplinirea obligatiei si orice alte detalii legate de
aceasta pe care le considera relevante. Nota se va atasa la dosarul cazului.
7.2. Indrumarea ca urmare a solicitarii contribuabililor se face de catre organul fiscal prin
asistenta directa la sediul acestuia, precum si prin corespondenta scrisa, e-mail, telefon si
altele asemenea.
7.3. Indrumarea contribuabililor din initiativa organului fiscal se face prin furnizarea de
servicii menite sa le faciliteze acestora indeplinirea obligatiilor fiscale, precum si prin actiuni
de educare in domeniul fiscal. Aceasta indrumare se poate realiza atat la nivel central, cat si
la nivel local, prin orice instrument aflat la dispozitia organului fiscal, cum ar fi: transmiterea
formularelor de declaratii, furnizarea de programe informatice pentru completarea acestora,
elaborarea si distribuirea de materiale publicitare (ghiduri, brosuri, pliante, afise si altele
asemenea), difuzarea in presa scrisa de articole, comunicate si materiale de presa, intalniri
de lucru cu grupuri de contribuabili, furnizarea de informatii in cadrul emisiunilor informative
ale posturilor de radio si televiziune, introducerea in programele de invatamant a unor lectii
cu subiect de fiscalitate si altele asemenea.

266.Care activitati reprezinta instrumente de îndrumare a contribuabililor în îndeplinirea


obligatiilor fiscale care le revin?

7.2. Indrumarea ca urmare a solicitarii contribuabililor se face de catre organul fiscal prin
asistenta directa la sediul acestuia, precum si prin corespondenta scrisa, e-mail, telefon si
altele asemenea.
7.3. Indrumarea contribuabililor din initiativa organului fiscal se face prin furnizarea de
servicii menite sa le faciliteze acestora indeplinirea obligatiilor fiscale, precum si prin actiuni
de educare in domeniul fiscal. Aceasta indrumare se poate realiza atat la nivel central, cat si
la nivel local, prin orice instrument aflat la dispozitia organului fiscal, cum ar fi: transmiterea
formularelor de declaratii, furnizarea de programe informatice pentru completarea acestora,
elaborarea si distribuirea de materiale publicitare (ghiduri, brosuri, pliante, afise si altele
asemenea), difuzarea in presa scrisa de articole, comunicate si materiale de presa, intalniri
de lucru cu grupuri de contribuabili, furnizarea de informatii in cadrul emisiunilor informative
ale posturilor de radio si televiziune, introducerea in programele de invatamant a unor lectii
cu subiect de fiscalitate si altele asemenea.

267.Care informatii nu fac parte din categoria informatiilor considerate a fi secret fiscal?

ARTICOLUL 11
Secretul fiscal

Norme metodologice:
11.1. In categoria informatiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intra
datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura si cuantumul obligatiilor fiscale, natura,
sursa si suma veniturilor debitorului, plati, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri,
incasari, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informatii
obtinute din declaratii ori documente prezentate de catre contribuabili sau orice alte informatii
cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
268.Care dintre autoritatile publice si unitatile subordonate acestora, au calitatea de
organ fiscal?

ARTICOLUL 33
Competenta teritoriala

Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate


bugetului general consolidat, competenta revine acelui organ fiscal, judetean, local sau al
municipiului Bucuresti stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in a carui raza teritoriala se afla
domiciliul fiscal al contribuabilului sau al platitorului de venit, in cazul impozitelor si
contributiilor realizate prin stopaj la sursa, in conditiile legii.

269. Care este organul fiscal competent pentru administrarea contribuabililor nerezidenti
care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, sunt stabiliti în spatiul comunitar si
care au, potrivit legilor speciale, dreptul de a se înregistra direct în România?

ARTICOLUL 33
Competenta teritoriala
2) In cazul contribuabililor nerezidenti care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei prin
unul sau mai multe sedii permanente, competenta revine organului fiscal pe a carui raza
teritoriala se afla situat fiecare sediu permanent. In cazul in care activitatea unui sediu
permanent se desfasoara pe raza teritoriala a mai multor organe fiscale, competenta revine
acelui organ fiscal in a carui raza teritoriala incepe activitatea acelui sediu permanent.

270.Când produce efecte actul administrativ fiscal emis de organul fiscal competent?

ARTICOLUL 44
Opozabilitatea actului administrativ fiscal

Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat
contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat, potrivit
legii.
Norme metodologice:
44.1. Organul fiscal nu poate pretinde executarea obligatiei stabilite in sarcina
contribuabilului prin actul administrativ, daca acest act nu a fost comunicat contribuabilului,
potrivit legii.

271.Care este actul administrativ fiscal prin care se stabileste suma aprobata la
rambursare?

DECIZIE DE RAMBURSARE A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

272.Pentru care catagorie de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA,


Standardul individual negativ (SIN) se stabileste la valoarea de 1 unitate?

6.1. SIN-ul se stabileste la valoarea de 1 unitate si rambursarea se efectueaza numai


in urma controlului fiscal, in urmatoarele cazuri:
- pentru platitorii ce au inscrise fapte in cazierul fiscal,
- pentru platitorii care au ca obiect principal de activitate si isi desfasoara efectiv activitatea
in domeniul:
• productiei si/sau comertului cu ridicata de bauturi alcoolice (cod 159 "Fabricarea
bauturilor" si cod 5134 "Comertul cu ridicata al bauturilor"),
• comertului cu ridicata a materialului lemnos si de constructie (cod 5153 "Comertul cu
ridicata al materialului lemnos si de constructii"),
• tutunului (cod 16 "Fabricarea produselor din tutun", cod 5125 "Comert cu ridicata al
tutunului neprelucrat", cod 5135 "Comert cu ridicata al produselor din tutun", cod 5226
"Comert cu amanuntul al produselor din tutun"),
• petrolului (cod 232 "Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului", cod 505
"Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule"),
• comertului cu ridicata al animalelor vii (cod 5123 "Comert cu ridicata al animalelor vii"),
• comertului cu ridicata al deseurilor (cod 5157 "Comertul cu ridicata al deseurilor si
resturilor"),
• recuperarii deseurilor si resturilor metalice si nemetalice (cod 3710 si cod 3720);
- pentru platitorii care au solicitari de rambursare aferente anilor anteriori si nesolutionate;
- pentru platitorii nou infiintati;
- pentru platitorii pentru care nu exista toate datele necesare intocmirii Fisei de calcul a
SIN;
- pentru platitorii pentru care SIN-ul este negativ (suma TVA colectata este mai mare decat
suma TVA deductibila in perioada de referinta);
- pentru platitorii care, in decurs de 6 luni, au renuntat de cel putin 2 ori la optiunea de
rambursare, dupa incadrarea la categoria de risc mediu sau mare;
- pentru platitorii care au prezentat consecutiv, in cel putin 3 perioade de raportare,
deconturi negative de taxa pe valoarea adaugata cu sume mai mari de 1 miliard lei si nu au
solicitat rambursarea;
- pentru platitorii care nu au nici un salariat;
- pentru platitorii care nu au bunuri imobile sau mobile in patrimoniu;
- pentru platitorii despre care activitatea de inspectie fiscala detine informatii ca prezinta un
risc fiscal mare.

273.Care este efectul neprezentarii, de catre persoana impozabila, în termenul stabilit de


organul fiscal, a documentelor solicitate pentru efectuarea analizei documentare, în cadrul
procedurii de solutionare a solicitarilor de rambursare?

(2) Pentru efectuarea analizei documentare, organul fiscal va comunica in scris platitorului
documentele care trebuie prezentate, data, ora si locul intalnirii, precum si numele si
prenumele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate, care se ocupa de analiza.
Neprezentarea, in termenul stabilit de organul fiscal, a documentelor solicitate pentru
efectuarea analizei documentare atrage dupa sine incadrarea in gradul de risc fiscal mare si
solutionarea cu inspectie fiscala anticipata.
Termenul legal de solutionare se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data emiterii
instiintarii pentru prezentarea documentelor si data prezentarii documentelor la organul
fiscal, potrivit art. 199 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

274.Care este actul administrativ fiscal prin care se corecteaza erorile materiale din
deconturile de TVA?

8.1. In vederea corectarii erorilor materiale din decontul de taxa pe valoarea adaugata,
compartimentul de specialitate, pe baza constatarilor proprii sau in baza documentelor
prezentate de platitor, intocmeste un referat in care inscrie constatarile referitoare la erorile
pentru care s-a solicitat corectarea decontului de taxa pe valoarea adaugata, precum si
modul in care se vor corecta aceste erori.

275.Care este documentul prin care se solicita rambursarea soldului sumei negative de
TVA?

(6) Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului
sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei
corespunzătoare din decontul de taxa din perioada fiscală de raportare, decontul fiind
şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale
următoare. Dacă persoana impozabilă solicita rambursarea soldului sumei negative, acesta
nu se reportează în perioada fiscală următoare
276.Care este regimul aplicabil sumelor négative, mai mici de 5000 lei, din deconturile de
TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA?

Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de
raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei
fiscale următoare.

277.Care este procedura de solutionare aplicabila în cazul deconturilor cu sume negative de


TVA cu optiune de rambursare depuse dupa expirarea termenului legal de depunere?

Se supun procedurii de solutionare numai deconturile cu sume negative de taxa pe valoarea


adaugata cu optiune de rambursare, depuse in cadrul termenului legal de depunere.
Platitorii care depun astfel de deconturi, dupa expirarea termenului legal de depunere,
vor prelua suma negativa in decontul perioadei fiscale urmatoare.

278.Ce fel de decizii sunt deciziile de rambursare a TVA emise în cazul riscului fiscal
mic si mediu?

Deciziile de rambursare a TVA emise in cazul riscului fiscal mic si mediu sunt decizii sub
rezerva verificarii ulterioare, potrivit art. 87 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

279.Unde se depune cererea de înregistrare a domiciliului fiscal, în cazul în care acesta


este diferit de domiciliul sau sediul social?

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, domiciliul fiscal al contribuabililor este


sediul acestora sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala Contribuabilii
definiti la cap. I pct. 1 din prezenta procedura, inregistrati in evidentele fiscale la data de 1
septembrie 2006, au obligatia sa solicite modificarea domiciliului fiscal, in vederea eliberarii
certificatului de inregistrare continand adresa noului domiciliu fiscal.
2. Pana la data de 30 septembrie 2006, administratiile finantelor publice vor instiinta toti
contribuabilii care isi au domiciliul fiscal in raza lor teritoriala de competenta asupra obligatiei
inscrise la pct. 1 din prezentul capitol.

280.Ce se întelege prin domiciliul fiscal pentru asocierile si alte entitati fara personalitate
juridica ?

c) pentru asocierile si alte entitati fara personalitate juridica, adresa persoanei care
reprezinta asocierea sau entitatea, iar in lipsa unei asemenea persoane, adresa domiciliului
fiscal al oricaruia dintre asociati.

281.Ce se întelege prin domiciliu fiscal pentru persoanele fizice care desfasoarâ activitati
economice în mod independent sau exercita profesii libere?
In cazul creantelor fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice prin Agentia
Nationala de Administrare Fiscala, prin domiciliu fiscal se intelege:
a) pentru persoanele fizice, adresa unde isi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde
locuiesc efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu;

282.Precizati care este codul de identificare fiscala utilizat de sucursalele din România ale
societatilor comerciale care au sediul principal al comertului în strainatate?

(1) Orice persoana sau entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se
inregistreaza fiscal, primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala va fi:

d) pentru comercianti, inclusiv pentru sucursalele comerciantilor care au sediul principal al


comertului in strainatate, codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale;

283.Pe baza cârui document depus de contribuabil, organul fiscal elibereazâ certificatul de
înregistrare fiscalâ?
(1) Pe baza declaratiei de inregistrare fiscala, depusa potrivit art. 68 alin. (3), organul fiscal
competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala elibereaza certificatul
de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile de la data depunerii declaratiei. In certificatul de
inregistrare fiscala se inscrie obligatoriu codul de identificare fiscala.
(2) Eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala nu este supusa taxelor de timbru.

284.Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectoral fiscal. La ce se


refera informatia continutâ în acesta, pentru fiecare contribuabil?

ARTICOLUL 75
Registrul contribuabililor

(1)) Organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
organizeaza evidenta platitorilor de impozite, taxe, contributii si alte sume datorate la bugetul
de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, in cadrul registrului contribuabililor,
care contine:
a) datele de identificare a contribuabilului;
b) categoriile de obligatii fiscale de plata datorate potrivit legii, denumite vector
fiscal;
c) alte informatii necesare administrarii obligatiilor fiscale.

285.In ce termen este obligat contribuabilul sa aduca la cunostinta organului fiscal


competent, modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de înregistrare fiscala?

(6) Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la:


a) data infiintarii potrivit legii, in cazul persoanelor juridice, asocierilor si altor entitati fara
personalitate juridica;
b) data eliberarii actului legal de functionare, inceperii activitatii, data obtinerii
primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, dupa caz, in cazul persoanelor fizice.

(1) Modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la
cunostinta organului fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si
depunerea declaratiei de mentiuni.

286.Care este actul administrativ prin care nu se stabilesc sume de plata sau de rambursat
si se asimileaza deciziei de impunere?

DECIZIA REF LA BAZELE DE IMPUNERE

287.în ce situatie, persoana fizica care realizeaza venituri în baza unui contract civil
încheiat potrivit Codului civil nu are obligatia declararii venitului realizat?

ART. 83 (3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de
venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care
au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plati
anticipate, conform legii;
b) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt
cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare,
depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
c) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din
premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finala;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activităţi agricole a căror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74
alin. (4);
f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.

288.în ce situatie se mentine obligatia declarârii unui impozit, taxa sau contributie de
câtre contribuabil, desi pentru creanta fiscalâ a fost émis un titlu de creanta?

ORGANUL FISCAL CARE STABILESTE DIN OFICIU BAZA DE IMPOZITARE SI CREANTA


FISCALA

289.Care este considerata a fi data depunerii declaratiilor fiscale prin sistemul electronic de
plati?

DATA DEBITARII CONTULUI PLATITORULUI

290.In ce situatie, declaratia fiscalâ produce efectele unei înstiintari de plata?

Declaratia fiscala (prin care contribuabilul declara cuamtumul obligatiilor fiscale, daca acest
lucru este prevazut de lege), este asimilata cu o deczie de impunere, sub rezerva verificarii
ulterioare si are efectele unei instiintari de plata la momentul de punerii declaratiei fiscala

291.Ce impozit, taxa sau contributie, declarate eronat, nu pot fi corectate de câtre
contribuabili din proprie initiativâ, prin depunerea unei declaratii rectificative?

TVA

292.Care sunt persoanele juridice care au obligatia declararii trimestriale a impozitului si


contributiilor aferente veniturilor din salarii?

microintreprinderi - au pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau


detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;

293.Ce calculeaza si declara contribuabilul în declaratia fiscala?

Obligatii fiscale ( impozite, contributii, taxe si

294.Lipsa carui elément de identificare a contribuabilului din decizia de impunere, atrage


nulitatea acesteia?

Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele
si calitatea persoanei imputernicite a organului fiscal, numele si prenumele ori denumirea
contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnaturii persoanei imputernicite a
organului fiscal, cu exceptia prevazuta la art. 42 alin. (3), atrage nulitatea acestuia. Nulitatea
se poate constata la cerere sau din oficiu.

295.Precizati care este actul administrativ prin care organul fiscal compétent stabileste,
pentru un contribuabil, impozite, taxe si contributii datorate bugetului gênerai
consolidât?

DECIZIA DE IMPUNERE

296. Care este data înregistrarii ca persoana impozabilâ în scopuri de TVA pentru
achizitii intracomunitare?

a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;

297.Când se anuleazâ rezerva verificârii ulterioare privind stabilirea obligatiilor fiscale?


Rezerva verificarii ulterioare se anuleaza numai la implinirea termenului de prescriptie sau ca
urmare a inspectiei fiscale efectuate in cadrul termenului de prescriptie.Anularea rezervei verificarii
ulterioare are ca efect stabilirea definitiva a impozitului. Dupa efectuarea inspectiei fiscale, de
regula, rezerva verificarii ulterioare se anuleaza, cu exceptia situatiei prevazute la art.96 alin.(3) teza
2 din Codul de procedura fiscala.

298.Care este competenta generalâ a organelor fiscale?

(1) Organele fiscale au competenta generala privind administrarea creantelor


fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale
in materie fiscala.
32.1. Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, si
unitatile sale teritoriale au competenta generala in ceea ce priveste administrarea,
exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare cu privire la creantele fiscale ce se
cuvin bugetului general consolidat, care, potrivit legii, sunt date in competenta lor de
administrare. In scopul administrarii unitare a acestor creante, presedintele Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala emite instructiuni in conditiile legii.
32.2. Unitatile administrativ-teritoriale au competenta generala in ceea ce priveste
administrarea creantelor fiscale care, potrivit legii, sunt date in competenta lor de
administrare.

299.Cârui organ fiscal îi revine competenta teritorialâ în cazul contribuabililor nerezidenti


care desfaçoarâ activitâti pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente?

(2) In cazul contribuabililor nerezidenti care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei printr-
un sediu permanent, competenta revine organului fiscal pe al carui teritoriu se realizeaza, in
intregime sau cu preponderenta, cifra de afaceri.

300.Ce reprezinta actul administrativ fiscal?

ARTICOLUL 41
Notiunea de act administrativ fiscal

In intelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal
competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea
drepturilor si obligatiilor fiscale.

ARTICOLUL 42
Continutul si motivarea actului administrativ fiscal

(1) Actul administrativ fiscal se emite numai in forma scrisa.


(2) Actul administrativ fiscal cuprinde urmatoarele elemente:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emis si data de la care isi produce efectele;
c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei imputernicite de contribuabil,
dupa caz;
d) obiectul actului administrativ fiscal;
e) motivele de fapt;
f) temeiul de drept;
g) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;
h) stampila organului fiscal emitent;
i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la
care se depune contestatia;
j) mentiuni privind audierea contribuabilului.
(3) Actul administrativ fiscal emis in conditiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor
informatice este valabil si in cazul in care nu poarta semnatura persoanelor imputernicite ale
organului fiscal, potrivit legii, si stampila organului emitent, daca indeplineste cerintele legale
aplicabile in materie.

Actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea
sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.(art.41 Cod Procedura Fiscala-CPF)

301.Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considérât comunicat în
cazul comunicârii lui prin publicitate?

15 zile de la data afisarii anuntului in care se mentioneaza ca a fost emis actul (afisat
concomitent la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de Internet a ANAF ; autoritatii
administatiei publice locale iar in lipsa paginii de internet proprii – pagina Consiliului
Judetean )art 44 (3)CPF

302.în cazul în care contribuabilul are potrivit legii, obligatii de plata la sedii secundare,
cârui organ fiscal îi revine competenta teritorialâ pentru administrarea acestora?

In cazul in care contribuabilul are , potrivit legii, obligatii de plata la sedii secundare,
compenetnta teritoriala pentru administrarea acestora revine organului fiscal in a carui raza
teritoriala acestea sunt situate.art 34 CPF

303.Cui revine obligatia obtinerii cazierului fiscal în vederea eliberârii certificatului de


înregistrare în registrul comertului a persoanelor fizice care desfâsoarâ activitâti
economice în mod independent?

Art. 16. - (1) În vederea eliberării certificatului de înregistrare, primăriile au obligaţia să ia


măsurile necesare pentru a asigura obţinerea cazierului fiscal şi dovada rezervării denumirii
firmei necesare pentru eliberarea şi depunerea autorizaţiei, în copie certificată, la oficiul
registrului comerţului. Lg 300/2004

304.Ce acte administrative fiscale, care îndeplinesc cerintele légale în materie, sunt valabile
si în cazul în care acestea nu poartâ semnâtura persoanelor împuternicite ale organului
fiscal?

Actul administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor informatice este valabil si in cazul
in care nu poarta semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal , potrivit legii, si
stampila organului emitent…art. 43 (3)CPF

3O5.Care sunt persoanele cârora le poate fi comunicat actul administrativ fiscal

Contribuabilului caruia ii este destinat.In situatia :contribuabililor fara domiciliu fiscal in


Romania, care si-au desemnat imputernicit, precum si in situatia numirii unui curator
fiscal actul se comunica imputernicitului sau curatorului, dupa caz. Art 44(1)CPF

3O6.Care este termenul de prescriptie a organului fiscal de a stabili obligatii fiscale ?

5 ani incepand de la 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala ; 10
ani in cazul in care obligatiile fiscale rezulta din savarsirea unor fapte prevazute de legea
penala, caz in care termenul curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune
sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Art. 89 CPF
307.în ce situatie se suspenda termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de
stabilire a obligatiilor fiscale?

Se suspenda pe perioada cuprinsa intre momentul inceperii inspectiei fiscale si momentul


emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale.In cazurile si in
conditiile stabilite de lege pentru … suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la
actiune potrivit dreptului comun.Art. 90 CPF

308.Ce este solutia fiscalâ individualâ anticipatâ émisa de Agentia Nationala de


Administrare Fiscalâ?

Actul administrativ fiscal emis de ANAF in vederea solutionarii unei cereri a


contribuabilului, referitoare la reglementarea unor situatii fiscale de fapt viitoare. Art 42
CPF

3O9.Care sunt organele fiscale compétente în administrarea impozitelor, taxelor si a altor


sume datorate bugetelor locale?

Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.Art. 35 CPF

31O.Care este termenul pentru emiterea unui acord de prêt în avans, în cazul unui acord
unilatéral?

12 luni Art. 42 (11) CPF

311.Care este termenul de depunere a plângerii formulate împotriva procesului-verbal de


constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii?

15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia Art 31 (1) OG 2/2001

312.In ce termen de la data aplicârii sanctiunii, se prescrie executarea sanctiunii amenzii


contraventionale, dacâ procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat
contravenientului?

1 luna de la data aplicarii sanctiunii Art 14(1)OG2/2001

313.Care este termenul de prescriptie al aplicârii amenzii contraventionale?

6 luni de la data savarsirii faptei ; in cazul contraventiilor continue termenul curge de la


data constatarii faptei. Art 13 OG2/2001

314.Care sunt sanctiunile contraventionale principale reglementate de Ordonanta


Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificârile si
completârile ulterioare?

a) avertismentul

b) amenda contraventionala

c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii

315.Care din urmâtoarele sanctiuni contraventionale nu sunt sanctiuni contraventionale


complementare, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, eu modificârile si completârile ulterioare?
Cele complementare sunt :

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii

b) suspendarea sau anularea a avizului, acordului sau autorizatiei de exerciatare a


unei activitati

c) inchiderea unitatii

d) blocarea contului bancar

e) suspendarea activitatii agentului economic

f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pt activitati de comert
exterior , temporar sau definitiv

g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in stare initiala

316.Care este limita minimâ a amenzii contraventionale reglementatâ de Ordonanta


Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, eu modificârile si
completârile ulterioare?

25 RON

317.Care sunt elementele care nu atrag nulitatea procesului verbal de constatare a


contraventiei?

Art. 17. - Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator,
numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a
sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului
constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.

318.Când fapta a fost urmâritâ ca infractiune si ulterior s-a stabilit câ ea constituie


contraventie, prescriptia aplicârii sanctiunii nu curge pe tôt timpul în care cauza s-a aflat în
fata organelor de cercetare sau de urmârire penalâ ori în fata instantei de judecatâ. Care
este termenul de prescriptie al aplicârii sanctiunii în aceasta situatie?
(3) Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie
contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în
faţa organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, dacă
sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Prescripţia operează
totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii,
respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

319.Potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al


contraventiilor, eu modificârile si completârile ulterioare, în ce situatii înstiintarea de
platâ se comunicâ contravenientului odatâ cu procesul-verbal?

Dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea
procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de plată se înmânează
contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va
semna de primire.

320.La ce nu va procéda organul de inspectie fiscalâ pentru ducerea la îndeplinire a


atributiilor inspectiei fiscale?

Raspunderea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale nu inlatura raspunderea


functionarilor publici din cadrul organelor fiscale in exercitarea cu rea-credinta sau grava
neglijenta a atributiilor de serviciu.
exercitarea cu rea credinta sau grava neglijenta a atributiilor de serviciu Art 195(3)CPF

321.Care sunt formele de inspectie fiscalâ?

Generala – verificarea tuturor obligatiilor fiscale pe o


perioada de timp determinata
Partiala – verificarea uneia sau mai multor obligatii fiscale
pe o perioada de timp determinata.Art 94(1)CPF

322.în ce constâ controlul electronic?


Consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a
surselor acesteia , prelucrate in mediu electronic, utilizand
metode de analiza, evaluare si testare asistate de
instrumente informatice specializate Art 95 (3) b) CPF

323.Care este obligatia pe care inspectorul fiscal o are la începerea inspectiei fiscale?

Sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de


conducatorul organului de control.Art. 103 (7) CPF

324.în ce constâ controlul încrucisat?

Consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului in


corelatie cu cele detinute de alte persoane ;poate fi si inpopinat Art. 95(1) b) CPF

325.Ce acte pot fi încheiate la finalizarea controlului inopinat sau încrucisat?

Proces verbal Art 95 (2 CPC)

326.Cu exceptia marilor contribuabili, inspectia fiscalâ se efectueazâ asupra creantelor


nâscute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale.
Inspectia fiscalâ se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili
obligatii fiscale, dacâ este identificatâ cel putin una dintre urmâtoarele situatii:

a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor , contributiilor si a altor sume datorate
bugetului general consolidat ;

b) nu au fost depuse declaratii fiscale in interiorul termenului de prescriptie

c)nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor , taxelor, contributiilor si altor sume
datorate bugetului general consolidat Art 96 (3) CPF

327.Avizul de inspectie fiscalâ cuprinde:

a)temeiul juridic al inspectiei fiscale


b)data de incepere a inspectiei fiscale
c)obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale
d)posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale Art. 99 (2) CPF

328.Comunicarea avizului de inspectie fiscalâ nu este necesarâ:

a)pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului


b)in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati- potrivit legii
c)in cazul controlului inopinat si a controlului incrucisat
d) in cazul refacerii controlului ca urmare a unei dispozitii de reverificare cuprinse in decizia
de solutionare a contestatiei.Art. 100 (2) CPF
329.In ce constâ controlul inopinat?

Consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei


sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in
prealabil a contribuabilului. Art 95 (1)b) CPF

330.La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie


scrisâ, pe propria râspundere, din care sa rezulte urmâtoarele:

-au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia
fiscala

-au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil Art.103
(8)CPF

331.Contestatia actelor administrativ fiscale se formuleazâ în scris si va cuprinde:

a)datele de identificare a contestatorului

b)obiectul contestatiei

c)motivele de fapt si de drept

d)dovezile pe care se intemeiaza

e)semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul


persoanelor juridice Art. 176 (1)CPF

332.Care este termenul în care se va depune, sub sanctiunea decâderii, contestatia


formulatâ împotriva actului administrativ fiscal?

30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal

daca actul administrativ fiscal nu contine posibilitatea de a fi contestat , termenul de


depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia , aceasta poate fi
depusa in termen de 3 luni de la data comunicarii actului administrativ fiscal, la organul de
solutionare competent. Art 177 (1) si (3) CPF

333.Care sunt conditiile procédurale pentru neîndeplinirea cârora contestatia împotriva


actelor administrativ fiscale poate fi respinsâ?

exceptiile de procedura si cele de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate nu
se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei Art 183 (5)CPF

334.Contestatia împotriva actelor administrative fiscale se depune la:

organul fiscal , respectiv vamal , al carui act administrativ este atacat si nu este supusa
taxelor de timbru Art. 176 (3) CPF

335.Dacâ actul administrativ fiscal nu contine elementele referitoare la posibilitatea de a


fi contestât, termenul de depunere a contestatiei §i organul fiscal la care se depune
contestatia, termenul de depunere al contestatiei este de:

3 luni Art 177 (3) CPF

336.Care este, potrivit Codului de procedurâ fiscalâ, termenul de solutionare a cererilor


depuse de câtre contribuabili?

45 zile de la inregistrare cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel


337.Care este perioada maximâ în care organul fiscal are dreptul sa retinâ, în scopul
protejârii împotriva înstrâinârii sau distrugerii, documente, acte, înscrisuri, registre si
documente fmanciar-contabile sau orice élément material care face dovada stabilirii,
înregistrârii si achitârii obligatiilor fiscale de câtre contribuabili

30 zile ; in cazuri exceptionale, cu aprobarea conducatorului organului fiscal perioada de


retinere poate fi prelungita cu maxim 90 zile (adica in total 120 zile SIC !)Art 55 (3)CPF

338.Cine trebuie sa suporte plata expertizei, în situatia în care organul fiscal apeleazâ,
potrivit legii, la serviciile unui expert?

Organul fiscal care a apelat la serviciile expertului Art. 54 (5)CPF

339.Ce tip de obligatii fiscale accesorii se datoreazâ pentru sumele reprezentând


ajutoare de stat ilegale de récupérât?

(3) Pentru sumele reprezentând ajutoare de stat de recuperat se datorează dobândă de la


data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţie beneficiarului şi până la recuperarea sa.
(4) Nivelul dobânzii aferente sumelor de recuperat cu titlu de ajutor de stat ilegal sau interzis
va fi stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.

340.Care este termenul de utilizare de câtre contribuabil a certificatului de atestare fiscalâ


pentru persoane juridice, eliberat de organul fiscal compétent?

Pana la 30 zile de la data emiterii Art. 109cu1 (2)CPF

341.Ce créante sunt cuprinse în certificatul de atestare fiscalâ pentru persoane juridice?

Creante fiscale exigibile , existente in sold in evidenta pe platitor , in ultima zi a lunii


anterioare depunerii cererii Art. 109cu1 (2) CPF

342.Care este cuantumul garantiei pentru obligatiile la bugetul local ce fac obiectul
înlesnirilor la platâ, datorate si neachitate dupa data de 1 iulie 2003, de câtre persoanele
juridice?

100% din totalul creantei bugetare locale pentru care s-a acordat inlesnirea Art. 122(6)CPF

343.Ce sume sunt supuse executârii silite prin poprire?

Orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri
de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu,
debitorului de terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in
temeiul unor raporturi juridice existente. Art 145 (1)CPF

344.în ce termen de la depunerea cererii de câtre organele de executare, biroul de carte


funciarâ va comunica drepturile reale si sarcinile care greveazâ imobilul urmârit precum
si titularii acestora:

10 zile Art. 150 (9) CPF

345.în ce termen trebuie sa efectueze organul de executare publicitatea pentru valorificarea


bunurilor sechestrate prin vânzarea la licitatie?

10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei Art. 158(1) CPF

346.Care este taxa de participare la licitatie pe care ofertantii trebuie sa o depunâ, cu cel
putin o zi mainte de data licitatiei?

10% din pretul de pornire a licitatiei Art 158(11)CPF


347.în ce termen trebuie sa plâteascâ adjudecatarul pretul bunului adjudecat prin
licitatie?

In cel mult 5 zile de la data adjudecarii (atentie calendaristice) Art 160 (1)CPF

348.Care este documentul prin care se efectueazâ stingerea creantelor fiscale prin
operatiunea de dare în platâ a bunurilor imobile?

Procesul verbal de trecere in proprietatea publica Art. 171cu1 (4)CPF

349.Care sunt documentele prin care este împuternicit executorul fiscal în fata debitorului
si a tertilor?

-legitimatia de executor fiscal

-delegatie emisa de organul de executare silita Art 135(2)CPF

350.Care este primul act de începere a executârii silite?

Executarea silita incepe prin comunicarea Somatiei Art 141 (1)CPF

351.Care sunt bunurile mobile supuse executârii silite?

(1) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute
de lege.
(2) În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi
muncii debitorului, precum şi familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea
profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu
caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele,
seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi
obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se
ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă;
d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea
hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale.

352.De la ce data sunt indisponibilizate, pentru stingerea creantelor


fiscale prin poprire, la data sesizârii bâncii, sumele existente, precum
si celé viitoare provenite din încasârile zilnice în conturile în lei si în
valutâ?

Data sesizarii bancii, respectiv data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra
disponibilitatilor banesti. Art 145 (12) CPF

353.Care este cuantumul minim al creantei stabilité în România ce poate fi recuperatâ într-
un stat membru al Uniunii Europene?

1500 euro la cursul de schimb comunicat de BNR din ziua semnarii cererii de recuperare
Art 174 cu 25 CPF

354.De câtre cine se suportâ, începând eu 1 ianuarie 2007, cheltuielile pentru acordarea
asistentei privind furnizarea de informatii sau comunicarea actelor administrative într-un
stat membru al Uniunii Europene?

Se suporta de autoritatea competenta din Romania Art 174 cu 11 (1)

355.Când se transféra autoritâtii solicitante dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în


moneda nationalâ a României, întregul cuantum al creantei recuperate?

In luna urmatoare datei la care s-a realizat recuperarea Art 174 cu 7 (3) CPF

356.Care sunt situatiile în care se suspendâ procedura de executare silitâ?

a)cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditor in conditiile legii


b)la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata in conditiile legii
c)la data aprobarii cererii debitorului ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca
din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6
luni
d)pe o perioada de cel mult 6 luni , in cazuri exceptionale, si doar o singura data pentru
acelasi debitor , prin hotarare a Guvernului
e)in alte cazuri prevazute de lege Art 144(2)CPF

357.în ce cazuri înceteazâ procedura de executarea silitâ?

a)s-au stins integral obligatiile fiscale prevazute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile
de plata accesorii, cheltuieli de executare si orice alte sume stabilite in sarcina
debitorului , potrivit legii
b)a fost desfiintat titlul executoriu
c)in alte cazuri prevazute de lege

358.Ce sume se restituie de câtre organul fiscal compétent, la cererea debitorului?

a)cele platite fara existenta unui titlu de creanta

b)cele platite in plus fata de obligatia fiscala

c)cele platite ca urmare a unei eori de calcul

d)cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale

e)cele de rambursat de la bugetul de stat

f)cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit
legii

g)cele ramase dupa efectuarea distribuirii in urma executarii silite

h)cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa
caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite

Art 113 (1) CPF

359.Cum se aprobâ procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget,


inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor?

(9) Procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de


acordare
a dobânzilor prevăzute la art. 120, se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

360.In ce termen se prescrie dreptul de a cere executarea silitâ a creantelor fiscale?

5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept Art
128(1)CPF
361.In ce termen poate fi depusâ, sub sanctiunea decâderii, cererea de îndreptare a
erorilor din documentele de platâ întocmite de debitor?

In termen de 1 an de la data platii Art 110(6)CPF

362.Cum se dispun mâsurile asigurâtorii?

Prin decizie emisa de organul fiscal competent.in decizie se precizeaza ca prin constituirea
unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate dupa caz, masurile asiguratorii vor fi
ridicate. Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre
conducatorul organului fiscal competent.Art 126 (4) si (5)CPF

363.în sarcina cui sunt cheltuielile ocazionate de efectuarea procedurii de executare silitâ
a creantelor fiscale?

In sarcina debitorului Art 165(1)CPF

364.Care este modalitatea achitârii pretului bunurilor imobile vândute prin licitatie în cazul
vânzârii cu plata în rate?

in cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata pretului in cel
mult 12 rate cu un avans de min 50% si plata unei dobanzi Art 161(1)

365.Care sunt creantele fiscale care pot fi anulate?

creantele existente in sold la sf anului mai mici de 10 ron se anuleaza anual prin HG se
stabileste plafonul creantelor care pot fi anulate si
creantele fiscale supuse executarii silite mai mici decat cheltuielile de executare, exclusiv
ceel privind comunicarea prin posta

366.Sub ce forma se pot constitui garantiile de câtre debitor la solicitarea


organului fiscal?

a)consemnarea de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei statului


b)scrisoare de garantie bancara
c)ipoteca asupra unor bunuri imobile din tara
d)gaj asupra unor bunuri mobile
e)fidejusiune Art 124 CPF

367.Unde pot face persoanele interesate contestatie împotriva oricârui act de executare
efectuat cu încâlcarea prevederilor Codului de procedura fiscalâ, de câtre organele de
executare silitâ?

Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura


de urgenta. Art 169 (4)CPF

368.în ce termen se face, sub sanctiunea decâderii, contestatia la executare silitâ?

In termen de 15 zile de la data cand :

a)contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta ,


din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita, ori in lipsa acestora, cu ocazia
efectuarii executarii silite sau in alt mod ;

b)contestatorul a luat cunostinta potrivit lit.a) de refuzul organului de executare de a indeplini


un act de executare ;
c)cel interesat a luat cunostinta potrivit lit a) de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le
contesta Art 170 (1) CPF

369.Ce trebuie sa indice obligatoriu organul fiscal în toate actele de executare silitâ?

Titlul executoriu si sa se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executarii Art 140
CPF

370.Prin ce se aprobâ continutul dosarului preturilor de transfer?

Acordul de preţ în avans este actul administrativ emis de Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului, referitoare la stabilirea condiţiilor
şi modalităţilor în care urmează să fie determinate, pe parcursul unei perioade fixe, preţurile
de transfer, în cazul tranzacţiilor efectuate între persoane afiliate, astfel cum sunt definite în
Codul fiscal.

371.Prin ce poate fi modificat nivelul majorârilor de întârziere pentru neachitarea la


termenul de scadentâ a obligatiilor de platâ?

Prin legile bugetare anuale Art 116 (5)CPF

372.Creantele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compenseazâ eu creantele


contribuabilului reprezentând sume de restituit de aceeasi naturâ, conform Codului de
procedura fiscalâ. Care este ordinea în care vor fi compensate eventualele diferente
râmase, eu alte obligatii fiscale ale debitorului ?

a)bugetul de stat

b)fondul de risc pentru garantii de stat pentru imprumuturi externe

c)bugetul asigurarilor sociale de stat

d)bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

e)bugetul asigurarilor pentru somaj. Art 112 (5)CPF si (5cu1)

373.Prin ce este réglementât modul de calcul al majorârilor de întârziere aferente


sumelor reprezentând eventuale diferente între impozitul pe profit plâtit la data de 25
ianuarie a anului urmâtor celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform
declaratiei de impunere întocmite pe baza situatiei fmanciare anuale?

Prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice Art 116(3)CPF

374.Care sunt consecintele nedecontârii de câtre unitâtile bancare a sumelor datorate


bugetului gêneral consolidât, în termen de trei zile lucrâtoare de la data debitârii contului
debitorului?

Nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru


acesta dobanzilor si penalitatilor de intarziere dupa termenul de 3 zile

Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare , precum


si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere platitorul se poate indrepta impotriva unitatii
bancare respective

375.Ce tip de obligatii fiscale accesorii s-au datorat de câtre debitori pentru obligatiile
fiscale principale care fac obiectul esalonârii si/sau amânârii la platâ, în cursul anului 2005?
Dobanzi si Penalitati de intarziere

376.De când se datoreazâ majorâri de întârziere pentru diferentele suplimentare de créante


fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere?

(11) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor
sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu
ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la
data stingerii acesteia inclusiv.
(12) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei
decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează majorări
de întârziere pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat
următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

377.Ce acte administrative fiscale sunt asimilate deciziilor de impunere?

Sunt asimilate deciziilor de impunere şi următoarele acte administrative fiscale:


a) deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată şi deciziile privind restituiri de
impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat;
b) deciziile referitoare la bazele de impunere;
c) deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii;
d) procesele-verbale prevăzute la art. 138 alin. (6) < În cazul în care prin titlul executoriu sunt
prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit
cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un
proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului.>
şi art. 165 alin. (2). Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabileşte de organul de
executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care
are la bază documente privind cheltuielile efectuate.

378.Din momentul indisponibilizârii sumelor existente precum si celor viitoare provenite din
încasârile zilnice în conturile în lei si în valutâ, bâncile nu vor procéda la decontarea
documentelor de platâ primite si nu vor accepta alte plâti din conturile debitorilor, pânâ la
achitarea integralâ a obligatiilor fiscale înscrise în adresa de înfiintare a popririi. Care
sunt sumele exceptate de la aceste dispozitii?

Sumele necesare platii drepturilor salariale Art 145 (12)CPF

379.Cum se datoreazâ majorârile de întârziere pentru neplata la termenul de scadentâ a


obligatiilor fiscale, începând eu data de 1 ianuarie 2006, si care este nivelul acestora?

Majorarile de intarziere se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv 0,1% pentru fiecare
zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale

380.Care este modalitatea de realizare a restituirii sumelor în valutâ confiscate?

(5) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei
la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naţională a
României, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se
dispune restituirea.

381.Pentru ce tip de créante fiscale se datoreazâ majorâri de întârziere, potrivit legii?

(1) Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se


datorează după acest termen majorari de întârziere.
(2) Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice
fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli
judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi
sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.

382.In cazul debitorilor solidari, organele de executare silitâ sesizate, cârora li s-a
comunicat débitul, dupa înscrierea acestuia într-o evidentâ nominalâ vor lua mâsuri de
executare silitâ. In ce termen vor comunica organului de executare coordonator sumele
realizate în contul debitorului?

3) Organele de executare sesizate, cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia
într-o evidenţă nominală, vor lua măsuri de executare silită şi vor comunica organului de
executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la
realizarea acestora.

383.In situatia în care contribuabilul nu efectueazâ stingerea obligatiilor fiscale în ordinea


prevâzutâ de lege, organul fiscal va efectua stingerea acestora. In ce termen organul fiscal
va înstiinta debitorul despre mâsura luatâ?

In situatia in care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor


fiscale, conform prevederilor alin. (1), creditorul creditorul fiscal proceda la
stingerea obligatiilor fiscale pe care le administreaza, in conformitate cu
ordinea de plata reglementata de prezentul cod, si va instiinta despre aceasta
debitorul in termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii."

384. în ce termen de la efectuarea operatiunii de compensare organul fiscal compétent va


înstiinta în scris debitorul despre mâsura luatâ potrivit legii?
(7) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit
alin. (3), în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii

385.Care este termenul în care se restituie din oficiu de câtre organele fiscale compétente
diferentele de impozite rezultate din regularizarea anualâ a impozitului pe venit datorat
de persoanele fizice?

sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a


impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale
competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

386.Din câte persoane se constituie comisia pentru vânzarea la licitatie a bunurilor


sechestrate?

Comisia de licitaţie este constituită din 3 persoane desemnate de organul de conducere al


creditorului bugetar.

387.Care este actul prin care se stabileste termenul de platâ pentru obligatiile fiscale
esalonate sau amânate la platâ, precum si accesoriile acestora?
Conventia de esalonare/amanare la plata iar termenele sunt cuprinse in graficul de plata.

388.Care debitor este insolvabil?


(1) În sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile
au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri
urmăribile.

389. Ce document nu poate fi utilizat, în cadrul regimului vamal de


tranzit,în vederea autorizârii unei proceduri simplificate?

se poate excepta si depunerea declaratiei vamale in detaliu pt tiparituri energie electrica


marfuri transportate prin conducte, marfuri necomerciale

390. Cum se acordâ liberul de vamâ pentru bunurile apartinând câlâtorilor ce se întorc în
România din terte tari, dupa controlul vamal?

in scris pt cele supuse taxelor vamale


verbal pt cele care nu sunt supuse taxelor vamale

391. Pentru ce tip de antrepozit evidentele biroului vamal tin loc de évidente ale
antrepozitarului?

ar putea fi antrepozitul vamal PUBLIC de tip D care este gestionat de autoritatea vamala DE
VERIFICAT???
392.în ce situatie se aplicâ metoda cheii valorice în cazul perfectionârii active?
1) Proporţia mărfurilor de import sau de export temporar încorporate în produsele
compensatoare se calculează pentru:
a) determinarea drepturilor de import datorate;
b) determinarea cuantumului de dedus când ia naştere o datorie vamală;
c) aplicarea măsurilor de politică comercială.
Calculul se efectuează prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice ori
prin orice altă metodă cu rezultate similare.
Pentru efectuarea calculelor, produsele transformate sau produsele intermediare sunt
asimilate cu produsele compensatoare.

393. Ce tip de regim vamal nu este considérât regim vamal économic?

a) tranzit;

c) perfecţionare activă sub forma unui sistem cu suspendare;

394. Ce tip de regim vamal nu este considérât regim vamal suspensiv?

e) perfecţionare pasivă

395.Care este termenul înscrierii mârfurilor în evidenta operativâ a


antrepozitarului?

in momentul intrarii marfurilor in antrepozit

396. Care este motivul stabilirii proportiei mârfurilor de import sau de export temporar
încorporate în produse compensatoare?
pentru
-stabilirea drepturilor de import datorate
-stabilirea cuantumului de dedus atunci cand ia nastere o datorie vamala
-aplicarea politicilor comerciale

397. La ce curs se realizeazâ transformarea în lei a valorii în vamâ?


cursul stabilit si afisat in penultima miercuri a lunii precedente

398.Ce facilitate fiscalâ poate permite regimul vamal de admitere


temporarâ?

exonerare totala sau partiala a drepturilor de import

398. Pentru ce bunuri nu se poate acordâ regimul de admitere temporarâ eu exonerare


totalâ de drepturi de import?

EXONERARE TOTALA se acorda pt:


-marfurile apartin unei pers stabilite in afara terit.vamal al Romaniei
-se importa direct de catre acesta sau un imputernicit (care poate fi stabilit in teritoriul vamal
al Romaniei)
-se utilizeaza direct sub stricta lor supraveghere
TOTALA se acorda pt mijl de transport rutiere, feroviare, palete, containere marcate

400. Ce se intelege prin elemente de taxare în sensul calculului datoriei vamale?

NIVELUL TAXEI VAMALE PREVAZUTA IN TARIFUL VAMAL, REGULI DE DET A


VALORII IN VAMA, CURSUL DE SCHIMB VALUTAR UTILIZAT SI REGULILE DE
ORIGINE

401. Când se poate elibera garantia instituitâ în vederea acoperirii


drepturilor de import?

CAND DATORIA VAMALA SE STINGE SAU NU MAI POATE LUA NASTERE

402. La ce se refera sistemul armonizat?


LA CLASIFICAREA TARIFARA, DENUMIREA SI CODIFICAREA MARFURILOR

403. Ce reprezintă antrepozitul vamal?

locul admis de autoritatea vamala unde se depoziteaza marfurile sub supravegherea


auorit.vamale

ART. 120
(1) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul public reprezintă antrepozitul vamal disponibil oricărei persoane pentru
depozitarea mărfurilor.
(3) Antrepozitul privat reprezintă antrepozitul vamal rezervat depozitarii mărfurilor de către
deţinătorul antrepozitului.
(4) Deţinătorul antrepozitului este persoana autorizata sa gestioneze antrepozitul vamal.
(5) Antrepozitarul este persoana obligată prin declaraţia de plasare a mărfurilor sub
regimul de antrepozitare vamală sau persoana căreia i se transfera drepturile şi obligaţiile
unei astfel de persoane.

404. Cine poate constitui, în condiţiile prevăzute de lege, o garanţie pentru a asigura plata
unei datorii vamale?
O garantie poate fi constituita de debitor sau un potential debitor
Când, în conformitate cu reglementările vamale, autoritatea vamală solicita constituirea unei
garanţii pentru a asigura plata unei datorii vamale, o astfel de garanţie trebuie sa fie
constituită de debitor sau de potenţialul debitor.
(2) Autoritatea vamală solicita o singura garanţie pentru o datorie vamală.
(3) Garanţia poate fi constituită, cu acordul autorităţii vamale, şi de către o terta persoana.
(4) Când debitorul sau potenţialul debitor este o autoritate publica, nu i se solicita nici o
garanţie.
(5) Autoritatea vamală poate renunţa la solicitarea constituirii unei garanţii când cuantumul
ce trebuie garantat nu depăşeşte echivalentul în lei a 500 euro.

405. Cum se determină originea nepreferentială a ambalajelor care sunt declarate împreună
cu bunurile?
Originea nepreferentiala a ambalajelor este aceeasi cu tara de originea marfurilor, in cazul in
care acestea sunt declarate separate de bunuri, originea se determina pe baza Codului
Vamal.
(2) Ambalajele sunt considerate ca având aceeaşi origine cu bunurile pe care le conţin. În
cazul în care ambalajele sunt declarate separat de bunuri, originea acestora se determina pe
baza regulilor stabilite în Codul vamal şi în prezentul regulament.
(3) Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor
energetice, instalaţiilor, maşinilor, uneltelor utilizate în fabricarea şi prelucrarea bunurilor.
ART. 50
La stabilirea originii nepreferentiale a mărfurilor se au în vedere următoarele criterii:
a) criteriul mărfurilor produse în întregime într-o ţara, când numai o ţara se ia în
considerare la atribuirea originii;
b) criteriul transformarii substanţiale, când doua sau mai multe tari iau parte la producerea
mărfurilor.
ART. 51
(1) Mărfurile originare dintr-o ţara sunt acele mărfuri obţinute în întregime sau produse în
acea ţara.
(2) Prin mărfuri obţinute în întregime într-o ţara se înţelege:
a) produse minerale extrase pe teritoriul acelei tari;
b) produse vegetale recoltate acolo;
c) animale vii, născute şi crescute acolo;
d) produse obţinute de la animale vii crescute acolo;
e) produse de vanatoare sau de pescuit obţinute acolo;
f) produse de pescuit maritim şi alte produse obţinute din afară apelor teritoriale ale unei
tari de către navele înmatriculate sau înregistrate în acea ţara şi sub pavilionul acelei tari;
g) mărfuri obţinute sau produse la bordul navelor-uzina din produse menţionate la lit. f),
originare din acea ţara, cu condiţia ca astfel de nave-uzina sa fie înmatriculate sau
înregistrate în acea ţara şi sub pavilionul acesteia;
h) produse obţinute din solul sau din subsolul marin în afară apelor teritoriale, cu condiţia
ca acea ţara sa aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv;
i) deşeuri şi produse reziduale, rezultate din operaţiuni de fabricare, precum şi articole
uzate, dacă acestea au fost colectate în ţara respectiva şi sunt folosite doar pentru a
recupera materia prima;
j) mărfuri care sunt produse acolo, exclusiv din mărfuri menţionate la lit. a)-i) sau din
derivatele lor, în orice stadiu al producţiei.
(3) În sensul prevederilor alin. (2), cuvântul ţara se referă şi la marea teritorială a statului
respectiv.
ART. 52
Mărfurile a căror producţie implica mai mult decât o ţara sunt considerate originare din
ţara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrari substanţiale, motivate
economic, într-o întreprindere echipata în acel scop şi din care a rezultat un produs nou sau
care reprezintă un stadiu important al fabricaţiei.
ART. 53
(1) Orice transformare sau prelucrare pentru care s-a stabilit sau pentru care exista fapte
care justifica prezumţia ca unicul sau scop a fost de a se sustrage dispoziţiilor aplicabile
mărfurilor dintr-o anumită ţara nu se considera ca ar conferi mărfurilor produse în acest mod
originea din ţara în care au fost realizate în sensul prevederilor art. 52.
(2) Reglementările vamale sau reglementările privind alte domenii specifice pot stabili ca
un document sa fie prezentat ca dovada a originii nepreferentiale a mărfurilor.
(3) Autoritatea vamală poate solicita, în cazul unor îndoieli justificate, dovezi suplimentare
pentru a se asigura ca menţiunea privind originea este conformă cu reglementările vamale,
chiar dacă a fost prezentat documentul ca dovada a originii mărfurilor.

406. Ce se Înţelege prin operaţiune substanţială în vederea determinării originii


nepreferentiale conform prevederilor Regulamentului vamal ?

Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din tara in
care au foat transformate substantial, modificari motivate economic din care a rezultat un
produs nou care reprezinta un stadiu important al fabricatiei
ART. 50
La stabilirea originii nepreferentiale a mărfurilor se au în vedere următoarele criterii:
a) criteriul mărfurilor produse în întregime într-o ţara, când numai o ţara se ia în
considerare la atribuirea originii;
b) criteriul transformarii substanţiale, când doua sau mai multe tari iau parte la
producerea mărfurilor.

407. Pentru ce regimuri se utilizează sintagma regim vamal economic?


(2) Sintagma regim vamal economic se utilizează pentru următoarele regimuri:
a) antrepozitare vamală;
b) perfecţionare activa;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasiva.

408. Câte operaţiuni de tranzit acoperă garanţia izolată?

o operatiune

409. Care sunt răspunderile deţinătorului de antrepozit vamal faţă de autoritatea vamală?

ART. 122
Deţinătorul antrepozitului vamal are, fata de autoritatea vamală, următoarele raspunderi:
a) sa asigure supravegherea mărfurilor, astfel încât sa nu fie posibila sustragerea acestora
de sub controlul vamal;
b) sa îndeplinească obligaţiile ce decurg din depozitarea mărfurilor aflate în regim de
antrepozitare vamală;
c) sa respecte condiţiile stabilite în autorizaţie.
ART. 123
Prin excepţie de la prevederile art. 122, când autorizaţia priveşte un antrepozit public,
aceasta poate prevedea ca răspunderile menţionate la art. 122 lit. a) şi/sau lit. b) sa revină
exclusiv antrepozitarului. Antrepozitarul este permanent răspunzător de îndeplinirea
obligaţiilor ce decurg din plasarea mărfurilor sub regimul de antrepozitare vamală.
ART. 124
Drepturile şi obligaţiile unui deţinător de antrepozit pot fi transferate unei alte persoane, cu
acordul autorităţii vamale.
ART. 125
Fără a se inlatura aplicarea dispoziţiilor art. 110, autoritatea vamală poate cere
deţinătorului de antrepozit sa ofere o garanţie în legatura cu răspunderile specificate la art.
122.

410. Ce tipuri de antrepozite fac parte din categoria antrepozitelor vamale publice?

ART. 120
(1) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul public reprezintă antrepozitul vamal disponibil oricărei persoane pentru
depozitarea mărfurilor.
(3) Antrepozitul privat reprezintă antrepozitul vamal rezervat depozitarii mărfurilor de către
deţinătorul antrepozitului.
(4) Deţinătorul antrepozitului este persoana autorizata sa gestioneze antrepozitul vamal.
(5) Antrepozitarul este persoana obligată prin declaraţia de plasare a mărfurilor sub
regimul de antrepozitare vamală sau persoana căreia i se transfera drepturile şi obligaţiile
unei astfel de persoane.
411. Ce categorie de cheltuieli se include în valoarea în vamă, conform prevederilor art 1.
din Acordul privind aplicarea art VII GATT?

De transport incarcare descarcare, asigurare, ambalare

ART. 57
(1) Procedura de determinare a valorii în vama este cea prevăzută în Acordul privind
aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ 1994, ratificat prin
Legea nr. 133/1994, cu modificările ulterioare.
(2) La valoarea în vama, conform prevederilor art. 1 din acordul prevăzut la alin. (1), în
măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate pana la frontiera romana;
b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale
mărfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcurs extern.
(3) Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include
în valoarea în vama valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare
încheiate de cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este
acordată de vânzător sau de alta persoana, cu condiţia ca acordurile de finanţare sa fi fost
încheiate în scris şi ca, dacă i se solicita, cumpărătorul sa poată demonstra ca:
a) astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;
b) rata dobânzii pretinsa nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la
momentul în care s-a acordat finanţarea.
(4) Când determinarea definitiva a valorii în vama nu se poate efectua imediat,
importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vama, la cerere, cu condiţia sa constituie o
garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.
(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă
documente concludente privind determinarea valorii în vama, autoritatea vamală procedează
la executarea garanţiei, operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind
considerată încheiată.
(6) Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice pentru determinarea valorii în
vama a suporturilor informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor conţinând date
sau instrucţiuni, precum şi pentru mărfurile perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim
comercial de vânzare în consignaţie.
ART. 58
(1) Valoarea în vama se declara de către importator, care este obligat sa depună la biroul
vamal o declaraţie pentru valoarea în vama, însoţită de facturi sau de alte documente de
plata a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
(2) Declaraţia pentru valoarea în vama poate fi depusa şi prin reprezentant, în acest caz
răspunderea fiind solidară.
ART. 59
Dispoziţiile prezentului capitol se aplica în mod corespunzător la determinarea valorii în
vama a mărfurilor puse în libera circulaţie după ce au fost plasate sub un alt regim vamal sau
au avut o alta destinaţie vamală.

412. In ce situaţie se poate acorda autorizaţia pentru transformare sub control vamal?

Autorizaţia pentru transformare sub control vamal se acorda la cererea persoanei care
efectuează transformarea sau care se ocupa de efectuarea acesteia.
ART. 153
Autorizaţia pentru transformare sub control vamal se acorda numai:
a) persoanelor stabilite în România;
b) când mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
c) când natura sau starea mărfurilor din momentul plasarii lor sub regim nu mai poate fi
reconstituita economic după transformare;
d) când utilizarea regimului nu poate avea drept consecinta eludarea efectelor
reglementărilor privind originea şi a restrictiilor cantitative aplicabile mărfurilor importate;
e) când sunt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul sa ajute la crearea sau menţinerea
activităţii de transformare a mărfurilor în România, fără sa aducă atingere în mod vadit
intereselor economice ale producătorilor nationali de mărfuri similare. Prin regulamentul
vamal se stabilesc cazurile în care aceste condiţii economice se considera îndeplinite.

413. Când nu poate fi utilizat sistemul cu rambursare în cadrul regimului de perfecţionare


activă?
Sistemul cu rambursare nu poate fi utilizat cand, in momentul acceptarii declaratiei de
punere in libera circulatie:
a) marfurile de import sunt supuse unor restrictii cantitative la import;
b) marfurile de import beneficiaza de o masura tarifara in cadrul contingentelor;
c) pentru marfurile de import este necesara prezentarea unei licente de import sau export ori
a unui certificat prevazut de reglementarile privind politica agricola;
d) a fost stabilita o restituire la export sau o taxa la export pentru produsele compensatoare.
(2) Rambursarea drepturilor de import nu este permisa nici in cazul in care, in momentul
acceptarii declaratiei de export pentru produsele compensatoare, aceste produse necesita
prezentarea unui certificat de import sau de export ori s-a stabilit o restituire sau o taxa la
export pentru acestea.
Perfecţionarea activa

ART. 134
(1) Regimul de perfecţionare activa permite ca următoarele mărfuri sa fie utilizate pe
teritoriul vamal al României într-una sau mai multe operaţiuni de perfecţionare:
a) mărfurile străine destinate reexportului în afară teritoriului vamal al României sub forma
produselor compensatoare, fără ca aceste mărfuri sa fie supuse drepturilor de import sau
măsurilor de politica comercială;
b) mărfurile puse în libera circulaţie, cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import
aferente unor asemenea mărfuri, dacă sunt exportate în afară teritoriului vamal al României
sub forma de produse compensatoare.
(2) Prin sistem cu suspendare se înţelege regimul de perfecţionare activa prevăzut la alin.
(1) lit. a).
(3) Prin sistem cu rambursare se înţelege regimul de perfecţionare activa prevăzut la alin.
(1) lit. b).
(4) Prin operaţiuni de perfecţionare se înţelege:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea lor;
d) utilizarea anumitor mărfuri, definite în conformitate cu regulamentul vamal, care, deşi nu
se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau facilitează obţinerea acestor produse,
chiar dacă dispar total sau parţial în cursul folosirii lor.
(5) Prin produse compensatoare se înţelege toate produsele care rezulta din operaţiuni de
perfecţionare.
(6) Prin mărfuri echivalente se înţelege mărfurile româneşti care sunt utilizate în locul
mărfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare.
(7) Prin rata de randament se înţelege cantitatea sau procentajul de produse
compensatoare obţinute din perfecţionarea unor cantităţi determinate de mărfuri de import.
ART. 135
(1) Mărfurile echivalente trebuie sa fie de aceeaşi calitate şi sa aibă aceleaşi caracteristici
ca mărfurile de import. În anumite cazuri, stabilite în regulamentul vamal, mărfurile
echivalente pot fi într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decât mărfurile de import.
(2) Autoritatea vamală permite ca:
a) produsele compensatoare sa fie obţinute din mărfuri echivalente;
b) produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente sa fie exportate din România
înainte de a importa mărfurile de import.
(3) Când se aplica dispoziţiile alin. (2), mărfurile de import sunt considerate, în scopuri
vamale, ca mărfuri echivalente, iar mărfurile echivalente ca mărfuri de import.
(4) Când se aplica alin. (2) lit. b) şi produsele compensatoare ar fi susceptibile de plata
drepturilor de export dacă nu ar fi exportate sau reexportate în cadrul unei operaţiuni de
perfecţionare activa, titularul autorizaţiei trebuie sa constituie o garanţie pentru a asigura
plata acestor drepturi în eventualitatea în care importul mărfurilor nu se efectuează în
termenul prevăzut.
(5) Prin regulamentul vamal se pot adopta măsuri destinate sa interzică, sa limiteze sau sa
faciliteze operaţiunile efectuate în temeiul alin. (2).
ART. 136
Autorizaţia de perfecţionare activa este emisă la cererea persoanei care efectuează
operaţiunile de perfecţionare sau care se ocupa de efectuarea lor.

CAP. V
Rambursarea şi remiterea drepturilor

ART. 258
(1) Prin rambursare se înţelege restituirea totală sau parţială a drepturilor de import sau de
export care au fost achitate.
(2) Prin remitere se înţelege fie decizia de a nu percepe, integral sau parţial, cuantumul
unei datorii vamale, fie decizia de a anula, integral sau parţial, înscrierea în evidenta
contabila a unui drept de import sau de export care nu a fost achitat.
ART. 259
(1) Drepturile de import sau de export sunt rambursate în măsura în care se stabileşte ca,
în momentul în care au fost plătite, cuantumul acestor drepturi nu era datorat legal sau când
cuantumul lor a fost înscris în evidenta contabila contrar dispoziţiilor art. 243 alin. (2) şi (3).
(2) Se procedează la remiterea drepturilor de import sau de export în măsura în care se
stabileşte ca, în momentul în care au fost înscrise în evidenta contabila, cuantumul acestor
drepturi nu era datorat legal sau ca a fost înscris în evidenta contabila contrar dispoziţiilor art.
243 alin. (2) şi (3).
(3) Nu se acorda rambursarea sau remiterea drepturilor dacă faptele care au dus la
achitarea ori la înscrierea în evidenta contabila a unei sume ce nu era legal datorată sunt
rezultatul unei acţiuni deliberate din partea unei persoane interesate.
(4) Drepturile de import sau de export sunt rambursate ori remise la depunerea unei cereri
către biroul vamal în cauza într-o perioada de 5 ani de la data la care cuantumul acestor
drepturi a fost comunicat debitorului.
(5) Termenul prevăzut la alin. (4) se prelungeşte dacă persoana în cauza face dovada ca
a fost împiedicată sa depună cererea în termenul amintit, ca urmare a cazului fortuit sau a
forţei majore.
(6) Autoritatea vamală procedează la rambursare sau remitere din oficiu, când constata, în
acest termen, existenta uneia sau alteia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 260
Drepturile de import sau de export sunt rambursate când se invalideaza o declaraţie
vamală, iar drepturile au fost achitate. Rambursarea se acorda în urma unei cereri depuse
de persoana în cauza în termenul prevăzut pentru depunerea cererii de invalidare a
declaraţiei vamale.
ART. 261
(1) Drepturile de import sunt rambursate sau remise în măsura în care se stabileşte ca
cuantumul acestora înscris în evidenta contabila este aferent mărfurilor plasate sub regimul
vamal în cauza şi refuzate de importator, deoarece la data acceptării declaraţiei vamale erau
defecte sau nu respectau condiţiile contractului în baza căruia au fost importate. Sunt
asimilate mărfurilor defecte mărfurile deteriorate înainte de acordarea liberului de vama.
(2) Rambursarea sau remiterea drepturilor de import se acorda cu condiţia ca:
a) mărfurile sa nu fi fost folosite, cu excepţia unei posibile utilizări iniţiale necesare pentru
a se verifica dacă sunt defecte sau nu respecta termenii contractuali;
b) mărfurile sa fie exportate de pe teritoriul vamal al României. La cererea persoanei în
cauza, autoritatea vamală permite ca, în locul exportului, mărfurile sa fie distruse sau plasate
sub regimul de tranzit, antrepozitare vamală sau într-o zona libera ori antrepozit liber. În
scopul de a primi una dintre aceste destinaţii vamale, mărfurile sunt considerate străine.
(3) Drepturile de import nu pot fi rambursate sau remise în cazul mărfurilor care, înainte de
a fi declarate la vama, au fost importate temporar pentru a fi testate, decât dacă se stabileşte
ca defectele mărfurilor sau nerespectarea prevederilor contractuale nu ar fi putut fi detectate
în decursul acestor teste.
(4) Drepturile de import sunt rambursate sau remise pentru motivele prevăzute la alin. (1),
în urma prezentării unei cereri la biroul vamal în termen de 12 luni de la data la care
cuantumul acestor drepturi a fost comunicat debitorului. În cazuri excepţionale, justificate
corespunzător, autoritatea vamală poate aproba ca acest termen sa fie prelungit.
ART. 262
(1) Drepturile de import sau de export pot fi rambursate ori remise în alte situaţii decât cele
menţionate la art. 259-261:
a) care urmează a fi stabilite în conformitate cu regulamentul vamal;
b) ca urmare a unor împrejurări în care nu s-a constatat o inselatorie sau o culpa evidenta
a persoanei în cauza. Situaţiile în care se poate aplica aceasta dispoziţie şi procedura de
urmat în acest scop sunt stabilite prin regulamentul vamal. Pentru rambursare sau remitere
pot fi prevăzute condiţii speciale.
(2) Drepturile sunt rambursate sau remise pentru motivele prevăzute la alin. (1), în urma
prezentării unei cereri la biroul vamal în termen de 12 luni de la data la care cuantumul
acestor drepturi a fost comunicat debitorului. În cazuri excepţionale, justificate
corespunzător, autoritatea vamală poate aproba ca acest termen sa fie prelungit.
ART. 263
Drepturile de import sau de export sunt rambursate ori remise în condiţiile prevăzute în
prezentul capitol numai când cuantumul de rambursat sau de remis depăşeşte nivelul stabilit
prin regulamentul vamal. Cu toate acestea, autoritatea vamală poate da curs unei alte cereri
de rambursare sau remitere şi cu privire la un cuantum mai mic.
ART. 264
Când o decizie de a da curs unei cereri de rambursare a cuantumului drepturilor de import
sau de export, precum şi a dobânzilor pe credit şi a majorărilor de întârziere încasate la
efectuarea plăţii acestor drepturi nu este pusă în aplicare în termen de 3 luni de la adoptarea
acesteia, după aceasta perioada autoritatea vamală plăteşte o dobanda egala cu dobanda
pe credit.
ART. 265
Când, din eroare, a fost remisă o datorie vamală sau a fost rambursat cuantumul
drepturilor, datoria iniţială devine din nou exigibilă. Orice dobanda plătită în temeiul
prevederilor art. 264 se rambursează.

414. Ce se înţelege prin produse compensatoare?

Prin produse compensatoare se înţelege toate produsele care rezulta din operaţiuni de
perfecţionare.

415. Ce mărfuri sau produse nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă?


ART. 166
(1) Nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasiva mărfurile româneşti:
a) al căror export implica rambursarea sau remiterea drepturilor de import;
b) care, înaintea exportului, au fost puse în libera circulaţie cu exonerare totală de drepturi
de import, în funcţie de destinaţia lor finala, atât timp cat condiţiile pentru acordarea unei
astfel de exonerari continua sa se aplice;
c) al căror export implica acordarea rambursarilor la export sau pentru care, potrivit
reglementărilor privind politica agricolă, se acorda un alt avantaj financiar decât aceste
rambursări.
(2) Prin regulamentul vamal se pot stabili derogări de la prevederile alin. (1) lit. b).

416. In ce situaţie mărfurile puse în liberă circulaţie îşi pierd statutul vamal de mărfuri
româneşti?

mărfuri străine - altele decât cele definite la pct. 11; mărfurile româneşti isi pierd statutul
vamal când sunt scoase de pe teritoriul vamal al României;
Marfurile puse in libera circulatie isi pierd statutul vamal de marfuri romanesti cand declaratia
de punere in libera circulatie este invalidata dupa acordarea liberului de vama.
(2) Marfurile puse in libera circulatie isi pierd statutul vamal de marfuri romanesti si cand
drepturile de import sunt rambursate sau remise:
a) in cadrul regimului de perfectionare activa sub forma sistemului cu rambursare;
b) in cazul marfurilor defecte sau al celor care nu respecta prevederile contractuale;
c) in situatiile prevazute la art. 262, cand rambursarea sau remiterea este supusa conditiei ca
marfurile sa fie exportate sau reexportate ori sa li se atribuie o destinatie vamala aprobata in
conditiile prevazute de regulamentul vamal.

417. In ce condiţii, în cazul reparării unui produs plasat sub regim de perfecţionare pasivă,
acesta este pus în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturi de import?
ART. 172
(1) Când scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export temporar,
acestea sunt puse în libera circulaţie cu exonerare totală de drepturi de import când mărfurile
au fost reparate cu titlu gratuit fie datorită unei obligaţii contractuale sau legale care decurge
dintr-o garanţie, fie datorită existenţei unui viciu de fabricaţie.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica în cazul în care defectul a fost luat în considerare în
momentul în care mărfurile în cauza au fost puse pentru prima oara în libera circulaţie.

418.Care sunt condiţiile prin care se autorizează sistemul de schimburi standard în cazul
regimului de perfecţionare pasivă?
Sistemul de schimburi standard poate fi autorizat numai cand este posibil sa se verifice daca
sunt indeplinite conditiile prevazute:
Produsele de inlocuire trebuie sa se incadreze la acelasi cod tarifar, sa fie de aceeasi
calitate comerciala si sa aiba aceleasi caracteristici tehnice ca marfurile de export temporar,
daca acestea din urma ar fi fost supuse operatiunii de reparare in cauza.
(2) Daca marfurile de export temporar au fost deja folosite inaintea acestui export, produsele
de inlocuire trebuie sa nu fie produse noi. Autoritatea vamala poate acorda derogari de la
aceasta regula daca produsul de inlocuire a fost livrat gratuit fie datorita unei obligatii
contractuale sau legale care decurge dintr-o garantie, fie datorita unui viciu de fabricatie.

(1) Perfecţionarea pasiva în sistemul de schimburi standard permite ca marfa importata,


denumita în continuare produs de înlocuire, sa înlocuiască un produs compensator.
(2) Autoritatea vamală aproba utilizarea sistemului de schimburi standard când
operaţiunea de perfecţionare consta în repararea de mărfuri româneşti, altele decât cele care
fac obiectul politicii agricole sau al reglementărilor specifice aplicabile anumitor mărfuri ce
rezulta din transformarea produselor agricole.
(3) Fără a se inlatura aplicarea prevederilor art. 179, dispoziţiile privind produsele
compensatoare se aplica şi produselor de înlocuire.
(4) Autoritatea vamală permite ca produsele de înlocuire sa fie importate înainte de
exportul mărfurilor de export temporar, procedura numindu-se import anticipat. La importul
anticipat al unui produs de înlocuire se constituie o garanţie care sa acopere cuantumul
drepturilor de import.

419. Ce se înţelege prin mărfuri în aceeaşi stare în cadrul regimului de perfecţionare


pasivă?
marfuri care nu au suferit nici o operatiune de perfectionare in cadrul reg.de perfectionare
a) mărfurile exportate de pe teritoriul vamal al României în regim de perfecţionare pasiva, cu
excepţia mărfurilor care se reintroduc în aceeaşi stare în care au fost exportate;

420. Care este momentul în care se naşte o datorie vamală în cazul depunerii
unei declaraţii vamale?

(2) Datoria vamală se naşte în momentul acceptării declaraţiei vamale în cauza.


(3) Debitorul este declarantul. În situaţia unei reprezentari indirecte, persoana pe seama
căreia se face declaraţia vamală este, de asemenea, debitor. Când se întocmeşte o
declaraţie vamală pentru unul din regimurile menţionate la alin. (1), pe baza unor date care
au ca efect faptul ca toate sau o parte a drepturilor legal datorate nu au fost încasate,
persoanele care au furnizat informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei şi care stiau sau
care ar fi trebuit sa ştie ca aceste informaţii erau false sunt, de asemenea, debitori.

421. Ce reprezintă documentul necesar pentru regularizarea situaţiei, în


sensul Codului vamal?

(4) Autoritatea vamală stabileşte modelul documentului necesar pentru regularizarea


situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestuia.
(5) În cazul în care se constata ca a luat naştere o datorie vamală sau ca au fost sume
plătite în plus, autoritatea vamală ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau
rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(6) În cadrul controlului ulterior al declaraţiilor, autoritatea vamală stabileşte potrivit alin. (3)
şi diferenţele în plus sau în minus privind alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul
operaţiunilor vamale, luând măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate.
Diferenţele în plus privind aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le
reglementează.
(7) Când încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau
infracţiune, autoritatea vamală este obligată sa aplice sancţiunile contravenţionale sau sa
sesizeze organele de urmărire penală.
(8) Declaraţia vamală acceptată şi înregistrată, precum şi documentul prevăzut la alin. (4)
constituie titlu de creanta.

422. Care este cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile


plasate sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de
import?
(1) Cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile plasate sub regimul de admitere
temporară cu exonerare parţială de drepturi de import se stabileşte la 3%, pentru fiecare luna
sau fractie de luna în care mărfurile sunt plasate sub regimul de admitere temporară cu
exonerare parţială de drepturi, din cuantumul drepturilor care ar fi fost plătite dacă astfel de
mărfuri ar fi fost puse în libera circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de
admitere temporară.
(2) Cuantumul drepturilor de import de încasat nu îl poate depăşi pe acela care ar fi trebuit
încasat dacă mărfurile respective ar fi fost puse în libera circulaţie la data la care au fost
plasate sub regimul de admitere temporară, fără sa se ia în considerare majorările de
întârziere care ar putea fi aplicate.
(3) Transferul drepturilor şi obligaţiilor care decurg din regimul de admitere temporară,
conform prevederilor art. 112, nu presupune aplicarea aceloraşi măsuri de exonerare pentru
fiecare dintre perioadele de utilizare avute în vedere.
(4) Când transferul menţionat la alin. (3) se efectuează cu exonerare parţială pentru ambii
titulari autorizaţi sa utilizeze regimul în aceeaşi luna, titularul autorizaţiei iniţiale este obligat
sa plătească cuantumul drepturilor de import pentru intreaga luna.

423.Ce condiţie se ia în considerare pentru determinarea originii


nepreferentiale?

La stabilirea originii nepreferentiale a mărfurilor se au în vedere următoarele criterii:


a) criteriul mărfurilor produse în întregime într-o ţara, când numai o ţara se ia în
considerare la atribuirea originii;
b) criteriul transformarii substanţiale, când doua sau mai multe tari iau parte la producerea
mărfurilor.

424. Care este momentul naşterii datoriei vamale la export pentru mărfurile supuse
drepturilor de export scoase fără declaraţie vamală?

Datoria vamala se naste in momentul in care marfurile parasesc efectiv teritoriul vamal.
ART. 231
(1) Datoria vamală la export ia naştere prin exportul mărfurilor supuse drepturilor de
export, în afară teritoriului vamal al României, şi pentru care s-a întocmit o declaraţie vamală.
(2) Datoria vamală la export se naşte în momentul în care este acceptată declaraţia
vamală.
(3) Debitorul este declarantul. În cazul reprezentării indirecte, persoana pe seama căreia
se face declaraţia este, de asemenea, debitor.
ART. 232
(1) Datoria vamală la export ia naştere şi prin scoaterea mărfurilor supuse
drepturilor de export de pe teritoriul vamal al României fără declaraţie vamală.
(2) Datoria vamală se naşte în momentul în care mărfurile părăsesc efectiv teritoriul vamal.
(3) Debitorul este persoana care a scos mărfurile, precum şi orice persoana care a
participat la aceasta operaţiune şi care cunoştea sau ar fi trebuit sa cunoască faptul ca nu s-
a depus o declaraţie vamală, deşi aceasta ar fi trebuit sa fie depusa.

425. In cazul cărui regim vamal ia naştere datoria vamală la import?

ART. 223
(1) Datoria vamală la import ia naştere prin:
a) punerea în libera circulaţie a mărfurilor supuse drepturilor de import;
b) plasarea unor astfel de mărfuri sub regimul de admitere temporară cu exonerare
parţială de drepturi de import.
(2) Datoria vamală se naşte în momentul acceptării declaraţiei vamale în cauza.
427. Cine poate avea calitatea de operator în sensul regimului de
perfecţionare activă cu suspendare?

pers stabilite in Rom (sau si in afara Rom, pt importuri de natura necomerciala)

428. Cine este considerat titularul regimului vamal de tranzit?

titularul regimului - persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală sau persoana
căreia i-au fost transferate drepturile şi obligaţiile persoanei menţionate anterior în privinta
regimului vamal;
(1) Principalul obligat este titularul regimului de tranzit şi răspunde pentru:
a) prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie în termenul prevăzut şi cu
respectarea întocmai a măsurilor de marcare şi sigilare adoptate de autoritatea vamală;
b) respectarea dispoziţiilor referitoare la regimul de tranzit.

429. De către cine este stabilită şi acceptată rata de randament în cadrul


regimului de perfecţionare activă?

Prin rata de randament se înţelege cantitatea sau procentajul de produse compensatoare


obţinute din perfecţionarea unor cantităţi determinate de mărfuri de import.
(1) Autoritatea vamală stabileşte fie rata de randament a operaţiunii, fie, când este
cazul, metoda de determinare a acestei rate. Rata de randament este propusă de titularul
operaţiunii pe baza condiţiilor reale în care se efectuează sau urmează sa se efectueze
operaţiunea de perfecţionare.
(2) În cazuri justificate, pentru operaţiuni de perfecţionare activa care se efectuează uzual
în condiţii tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care
rezulta produse compensatoare de o calitate uniforma, se poate stabili, potrivit
regulamentului vamal, o rata de randament standard, pe baza unor date reale, cunoscute şi
determinate în prealabil de titularul operaţiunii.

430. Care este momentul în care ia naştere datoria vamală în cazul


sustragerii mărfurilor dintr-un antrepozit vamal ?

(2) Datoria vamală se naşte în momentul sustragerii mărfurilor de sub supraveghere vamală.
(3) Debitorii sunt:
a) persoana care a sustras mărfurile de sub supraveghere vamală;
b) orice persoana care a participat la aceasta sustragere şi care stia sau ar fi trebuit sa
ştie ca mărfurile au fost sustrase de sub supraveghere vamală;
c) orice persoana care a cumpărat sau a deţinut mărfurile în cauza şi care stia sau ar fi
trebuit sa ştie, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor, ca acestea au fost sustrase
de sub supraveghere vamală;
d) după caz, persoana care trebuie sa execute obligaţiile care rezulta din depozitarea
temporară a mărfurilor sau din utilizarea

431. în ce condiţii nu poate fi utilizat sistemul cu rambursare al regimului de


perfecţionare activă?
Acest sistem nu poate fi utilizat cand, in momentul acceptarii declaratiei de punere in libera
circulatie:
a) marfurile de import sunt supuse unor restrictii cantitative la import;
b) marfurile de import beneficiaza de o masura tarifara in cadrul contingentelor;
c) pentru marfurile de import este necesara prezentarea unei licente de import sau export ori
a unui certificat prevazut de reglementarile privind politica agricola;
d) a fost stabilita o restituire la export sau o taxa la export pentru produsele compensatoare.

(3) Nu se acorda rambursarea sau remiterea drepturilor dacă faptele care au dus la
achitarea ori la înscrierea în evidenta contabila a unei sume ce nu era legal datorată sunt
rezultatul unei acţiuni deliberate din partea unei persoane interesate.

432. Ce se înţelege prin „folosinţă comercială,, în cazul mijloacelor de


transport supuse regimului de admitere temporară?

a) folosinta comercială - utilizarea cu plata a unui mijloc de transport pentru transportul


persoanelor sau al mărfurilor ori în cadrul activităţii unui agent economic cu sau fără plata; în
cazul în care mijlocul de transport este un vehicul rutier, aceasta definitie include şi remorcile
care pot fi ataşate acesteia;
(3) Regimul de admitere temporară pentru vehiculele rutiere de folosinta comercială se
acorda pe perioada necesară realizării operaţiunilor de transport, debarcare sau imbarcare a
pasagerilor, descărcare sau încărcare a mărfurilor şi, după caz, întreţinerea vehiculelor.

433. Pentru ce mărfuri nu se acordă dispensa de la garantare în cazul


regimului de tranzit?

Dispensa de la garantare nu se acorda pentru operatiunile de tranzit al marfurilor care implica un


risc ridicat de frauda.

434. Ce obligaţie are destinatarul agreat în momentul sosirii mărfurilor în spatiile


autorizate?

ART. 316
(1) În situaţia în care mărfurile sosesc în spaţiile sale sau în locurile precizate în
autorizaţie, destinatarul agreat este obligat:
a) sa anunţe imediat biroul de destinaţie, în conformitate cu procedura prevăzută în
autorizaţie, de eventualele lipsuri, excedente, substituiri sau alte nereguli, cum ar fi sigilii
violate;
b) sa trimită fără întârziere biroului de destinaţie exemplarele 4 şi 5 ale declaraţiei de
tranzit care au însoţit mărfurile, indicând, cu excepţia cazurilor în care datele sunt comunicate
prin intermediul sistemului de prelucrare electronica sau automată a datelor, data sosirii şi
starea sigiliilor aplicate.
(2) Biroul de destinaţie înscrie pe exemplarele 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit menţiunile
prevăzute la art. 283.
ART. 317
(1) În situaţia în care biroul de destinaţie aplica dispoziţiile Capitolului II, Secţiunea a 7-a
din prezentul Titlu, o persoana poate primi statutul de destinatar agreat dacă îndeplineşte
condiţiile prevăzute la art. 293 şi comunica cu autoritatea vamală folosind procedee
informatice.
(2) Destinatarul agreat informează biroul de destinaţie în legatura cu sosirea mărfurilor
înainte de descărcarea acestora.
(3) În autorizaţie se stabileşte, în mod distinct, cum şi când primeşte destinatarul agreat
datele din Avizul anticipat de sosire de la biroul de destinaţie, în scopul aplicării în mod
corespunzător, a prevederilor art. 291.

435. Cu ce document vamal se asimilează scrisoarea de trăsură CIM?

Scrisoarea de trasura CIM este asimilată cu o declaraţie de tranzit şi produce aceleaşi


efecte juridice.

436. Care este termenul în care autoritatea vamală este obligată să-l
informeze pe garant despre faptul că ar putea fi obligat la plata unor sume
datorate ca urmare a neînchiderii unui regim de tranzit?
3 ani

ART. 353
(1) În situaţia în care regimul nu este descărcat, autoritatea vamală trebuie, într-un termen
de 12 luni de la data acceptării declaraţiei de tranzit, sa informeze garantul despre
nedescarcarea regimului.
(2) În situaţia în care regimul nu este descărcat, autoritatea vamală trebuie, într-un termen
de 3 ani de la data acceptării declaraţiei de tranzit, sa-l informeze pe garant despre faptul ca
este sau ar putea fi obligat la plata sumelor de care răspunde, pentru operaţiunea de tranzit
respectiva. Aceasta informare trebuie sa precizeze numărul şi data declaraţiei de tranzit,
numele biroului de plecare, numele principalului obligat şi cuantumul sumelor care devin
exigibile.
(3) Garantul este eliberat de angajamentele sale, atunci când una sau alta din notificările
prevăzute la alin. (1) şi (2) nu a fost efectuată în termenele stabilite.
(4) În situaţia în care una din cele doua notificări a fost trimisa, garantul este informat
despre recuperarea datoriei sau despre descărcarea regimului.

436. Care este suma maximă la care se poate stabili nivelul garanţiei globale
atunci când nu sunt disponibile toate datele necesare calculului datoriei vamale
care se poate naşte pentru fiecare operaţiune de tranzit?

ART. 299
(1) Principalul obligat poate utiliza garanţia globală sau dispensa de garanţie în limita
valorii de referinta.
Calculul se efectuează pe baza datoriei vamale care se poate naşte pentru fiecare
operaţiune de tranzit. Dispoziţiile privind garanţia globală se aplica în mod corespunzător şi
pentru taxa pe valoarea adăugată şi accize care, potrivit Codului fiscal, sunt în atribuţiile
autorităţii vamale. Când nu sunt disponibile toate datele necesare, nivelul garanţiei se
stabileşte la echivalentul în lei al sumei de 7.000 euro, exceptând situaţiile în care, pe baza
informaţiilor suplimentare, pe care le deţine, autoritatea vamală stabileşte un alt nivel.
(2) Suma de referinta corespunde cuantumului datoriei ce poate aparea pentru mărfurile
plasate de către un principal obligat sub regimul de tranzit pe o perioada de cel puţin 7 zile.
Ea este stabilită de biroul de garanţie împreună cu partea interesată pe baza datelor
referitoare la mărfurile transportate în trecut şi a unei estimari a volumului operaţiunilor de
tranzit care trebuie efectuate, care rezulta în special din documentaţia comercială şi contabila
a partii interesate.
La stabilirea sumei de referinta, calculul se efectuează în funcţie de taxele cele mai
ridicate, aferente mărfurilor.
(3) Biroul de garanţie revizuieste anual suma de referinta, în special în funcţie de
informaţiile obţinute de la birourile de plecare şi, dacă este cazul, ajusteaza aceasta suma.
(4) Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele angajate, ţinând cont de operaţiunile
pentru care regimul nu s-a încheiat, nu depăşesc suma de referinta.
Principalul obligat trebuie sa informeze biroul de garanţie când suma de referinta se
dovedeşte insuficienta pentru a acoperi operaţiunile sale de tranzit.
ART. 300
(1) Suma ce trebuie acoperită de garanţia globală este egala cu suma de referinta
prevăzută la art. 299.
(2) Suma ce trebuie acoperită de garanţia globală poate fi redusă:
a) la 50% din suma de referinta, când principalul obligat demonstreaza ca are o situaţie
financiară solida şi o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit;
b) la 30% din suma de referinta, când principalul obligat demonstreaza ca are o situaţie
financiară solida, o experienta suficienta de utilizare a regimului de tranzit şi are un nivel
ridicat de cooperare cu autoritatea vamală.

438. Care este momentul, în cazul exportului anticipat, când produsele


compensatoare devin mărfuri străine?

(2) Mărfurile echivalente şi produsele compensatoare devin mărfuri străine, iar mărfurile
de import devin mărfuri româneşti din momentul acceptării declaraţiei de încheiere a
regimului.
Cu toate acestea, când mărfurile de import sunt comercializate înainte de încheierea
regimului, modificarea statutului lor intervine în momentul acestei comercializari. În mod
excepţional, când este prevăzut ca mărfurile echivalente sa nu fie prezentate, autoritatea
vamală poate permite, la cererea titularului, ca mărfurile echivalente sa fie prezentate
ulterior, într-un termen rezonabil stabilit de aceasta.
(3) În cazul exportului anticipat:
a) produsele compensatoare devin mărfuri străine în momentul acceptării declaraţiei de
export şi cu condiţia ca mărfurile ce vor fi importate sa fie plasate sub regim;
b) mărfurile de import devin mărfuri româneşti în momentul plasarii lor sub regim.

439. Ce se înţelege prin mărfuri de ocazie în sensul regimului de admitere temporară?

(6) Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate şi fără defecte, se
înţelege:
a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitaţie;
b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al
căror rezultat sa fie satisfăcător;
c) operele de arta ce urmează sa fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;
d) trimiterile la vedere de confecţii din blanuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă
după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.
(7) Prin trimiteri la vedere se înţelege trimiterea de mărfuri pentru care exista oferta de
vânzare a exportatorului cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate şi
acceptate de destinatar.

440. Fără a înlătura aplicarea dispoziţiilor prevăzute în alte acte normative, care este
termenul de încheiere a regimului de admitere temporară pentru mijloacele de transport
rutier de folosinţă personală utilizate de către un student?

durata sejurului în teritoriul vamal al României, numai în scopul de a-si urma studiile, pentru
mijloacele de transport utilizate de catre un student pe durata sejurului pt efectuarea studiilor

Admiterea temporară

ART. 157
Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal al României, cu
exonerarea totală sau parţială de drepturi de import şi fără a fi supuse măsurilor de politica
comercială, a mărfurilor străine destinate reexportului, fără sa fi suferit vreo modificare în
afară deprecierii normale datorate utilizării lor.
ART. 158
Autorizaţia de admitere temporară se acorda la cererea persoanei care utilizează mărfurile
sau care se ocupa ca acestea sa fie utilizate.
ART. 159
Autoritatea vamală refuza acordarea regimului de admitere temporară când este imposibil
sa se asigure identificarea mărfurilor de import. Autoritatea vamală poate însă autoriza
utilizarea regimului de admitere temporară fără asigurarea identificarii mărfurilor când, având
în vedere natura acestora sau a operaţiunilor de îndeplinit, absenta măsurilor de identificare
nu poate duce la o folosire abuzivă a regimului.
ART. 160
(1) Autoritatea vamală stabileşte termenul în care mărfurile de import trebuie sa fie
reexportate sau sa li se dea o alta destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie sa fie
suficient pentru ca obiectivul utilizării autorizate sa fie atins.
(2) Termenul maxim în care mărfurile pot rămâne în regimul de admitere temporară este
de 24 de luni. Autoritatea vamală poate stabili reducerea termenului, cu acordul persoanei în
cauza.
(3) Autoritatea vamală poate, numai în împrejurări excepţionale, la cererea persoanei în
cauza şi în limite rationale, sa prelungească termenul prevăzut la alin. (2) pentru a permite
utilizarea autorizata.
ART. 161
Cazurile şi condiţiile speciale în care regimul de admitere temporară poate fi utilizat cu
exonerare totală de drepturi de import se stabilesc prin regulamentul vamal.
ART. 162
(1) Utilizarea regimului de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import
se acorda pentru mărfurile care nu sunt prevăzute la art. 161 sau care, chiar dacă sunt
menţionate, nu îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în articolul respectiv pentru acordarea
admiterii temporare cu exonerare totală de drepturi de import.
(2) Prin regulamentul vamal se stabilesc lista mărfurilor pentru care nu poate fi utilizat
regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import, precum şi
condiţiile în care se poate recurge la acest regim.
ART. 163
(1) Cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile plasate sub regimul de
admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import se stabileşte la 3%, pentru
fiecare luna sau fractie de luna în care mărfurile sunt plasate sub regimul de admitere
temporară cu exonerare parţială de drepturi, din cuantumul drepturilor care ar fi fost plătite
dacă astfel de mărfuri ar fi fost puse în libera circulaţie la data la care au fost plasate sub
regimul de admitere temporară.
(2) Cuantumul drepturilor de import de încasat nu îl poate depăşi pe acela care ar fi trebuit
încasat dacă mărfurile respective ar fi fost puse în libera circulaţie la data la care au fost
plasate sub regimul de admitere temporară, fără sa se ia în considerare majorările de
întârziere care ar putea fi aplicate.
(3) Transferul drepturilor şi obligaţiilor care decurg din regimul de admitere temporară,
conform prevederilor art. 112, nu presupune aplicarea aceloraşi măsuri de exonerare pentru
fiecare dintre perioadele de utilizare avute în vedere.
(4) Când transferul menţionat la alin. (3) se efectuează cu exonerare parţială pentru ambii
titulari autorizaţi sa utilizeze regimul în aceeaşi luna, titularul autorizaţiei iniţiale este obligat
sa plătească cuantumul drepturilor de import pentru intreaga luna.
ART. 164
(1) Când ia naştere o datorie vamală pentru mărfurile de import, cuantumul unei astfel de
datorii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare acestor mărfuri în
momentul acceptării declaraţiei de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
Cu toate acestea, când dispoziţiile menţionate la art. 161 prevăd astfel, cuantumul datoriei se
determina pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor în cauza aplicabile în
momentul naşterii datoriei vamale.
(2) În cazul în care, din alte ratiuni decât cele de plasare a mărfurilor sub regimul de
admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import, ia naştere o datorie vamală
pentru mărfurile plasate sub regimul menţionat, cuantumul acesteia este egal cu diferenţa
dintre cuantumul drepturilor calculate conform alin. (1) şi al celor de plătit, conform art. 163.

441. Cine efectuează verificarea condiţiilor economice pentru mărfurile


supuse măsurilor de politică agricolă, drepturilor antidumping sau drepturilor
compensatorii, în cazul regimului de transformare sub control vamal?

(3) În cazul mărfurilor supuse măsurilor de politica agricolă a drepturilor anti-dumping


provizorii sau definitive ori a drepturilor compensatorii provizorii sau definitive, verificarea
condiţiilor economice trebuie efectuată de Autoritatea Nationala a Vamilor.

442. în situaţia cărei modalităţi de transport, în cazul regimului vamal de


tranzit al mărfurilor, este necesară constituirea unei garanţii?

transport aerian, cfr, prin conducte si pe apele deschise traficului international

443. In ce condiţii mărfurile destinate exportului se pot plasa în regimul vamal de tranzit?

cu exceptia marfurilor plasate sub perfectionare pasiva toate marfurile destinate exportului tb
sa fie plasate sub regim de export

444. Pentru ce regim vamal titlurile de garanţie izolată pot fi utilizate pentru garantarea
datoriei vamale?

regim de tranzit vamal


(2) Titlul de garanţie izolata se stabileşte conform modelului din anexa nr. 18. Garantul va
indica pe titlu data sa limita de utilizare, care nu poate depăşi termenul de un an de la data
emiterii.
(3) Garantul poate elibera titluri de garanţie izolata care sa nu fie valabile pentru o
operaţiune de tranzit cu mărfuri cu risc ridicat de frauda. În acest scop, garantul înscrie în
diagonala, pe titlul sau titlurile de garanţie izolata pe care le eliberează, menţiunea validitate
limitată.
(4) În situaţia în care biroul de garanţie face schimb de date cu privire la garanţie cu
birourile de plecare folosind procedee informatice, garantul trebuie sa furnizeze acestui birou
orice detaliu cerut în legatura cu titlurile de garanţie izolata pe care le-a emis în conformitate
cu modalităţile stabilite de către autoritatea vamală.
(5) Principalul obligat trebuie sa remită biroului de plecare un număr de titluri de garanţie
izolata care acoperă în totalitate taxele vamale şi alte drepturi care ar putea fi datorate.
Aceste titluri sunt păstrate de biroul de plecare.

445. Ce reprezintă suma de referinţă în cazul garantării unei datorii vamale?


cuantumul exact al datoriei vamale, cand aceste se poate stabili si cuantumul maxim cand
datoria este estimata
(2) Suma de referinta corespunde cuantumului datoriei ce poate aparea pentru mărfurile
plasate de către un principal obligat sub regimul de tranzit pe o perioada de cel puţin 7 zile.
Ea este stabilită de biroul de garanţie împreună cu partea interesată pe baza datelor
referitoare la mărfurile transportate în trecut şi a unei estimari a volumului operaţiunilor de
tranzit care trebuie efectuate, care rezulta în special din documentaţia comercială şi
contabila a partii interesate.
La stabilirea sumei de referinta, calculul se efectuează în funcţie de taxele cele mai
ridicate, aferente mărfurilor.
(3) Biroul de garanţie revizuieste anual suma de referinta, în special în funcţie de
informaţiile obţinute de la birourile de plecare şi, dacă este cazul, ajusteaza aceasta suma.
(4) Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele angajate, ţinând cont de
operaţiunile pentru care regimul nu s-a încheiat, nu depăşesc suma de referinta.
Principalul obligat trebuie sa informeze biroul de garanţie când suma de referinta se
dovedeşte insuficienta pentru a acoperi operaţiunile sale de tranzit.

446. Care este nivelul până la care autoritatea vamală poate autoriza pe titularul tranzitului
vamal să beneficieze de reducerea garanţiei globale?

cuantumul nu paote depasi cuantumul exact sau maxim al datoriei vamale

447. In ce situaţie se acordă regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi


de import pentru ambalaje?

sunt destinate a fi reexportate goale sau pline atunci cand au fost importate pline
sunt destinate a fi reexportate pline atunci cand au fost importate goale

448.Ce reprezintă declaraţia vamală în sensul Codului vamal?

actul cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute
in reglementarile vamale, vointa de a plasa marfurile sub un anumit regim vamal;

449. Ce operaţiune este utilizată în cazul regimului de perfecţionare activă?

Reexport

450. Ce se înţelege prin drepturi de import în sensul Codului vamal?

14. drepturi de import:


a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de
mărfuri;
b) taxele agricole şi alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica
agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din
transformarea produselor agricole, dacă este cazul;
15. drepturi de export:
a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la exportul
mărfurilor;
b) taxele agricole şi alte taxe la export introduse prin reglementările privind politica
agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din
transformarea produselor agricole, dacă este cazul;

451. In ce condiţii încetează calitatea de prepus?

452. In cazul fuziunii unor societăţi, ce operaţiuni trebuie îndeplinite?

Art. 241. - Administratorii societãtilor care urmeazã a participa la fuziune sau la divizare vor întocmi
un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societãtilor implicate în fuziune sau divizare;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizãrii;
c) conditiile alocãrii de actiuni la societatea absorbantã sau la societãtile beneficiare;
d) data de la care actiunile sau pãrtile sociale prevãzute la lit. c) dau detinãtorilor dreptul de a
participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteazã acest drept;
e) rata de schimb a actiunilor sau pãrtilor sociale si cuantumul eventualelor plãti în numerar;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile conferite de cãtre societatea absorbantã sau beneficiarã detinãtorilor de actiuni care
conferã drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare în afarã de actiuni sau mãsurile
propuse în privinta acestora;
h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire la art. 2433 si membrilor organelor
administrative sau de control ale societãtilor implicate în fuziune sau în divizare;
i) data la care au fost aprobate situatiile financiare ale societãtilor participante, care au fost folosite
pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizãrii;
j) data de la care tranzactiile societãtii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere
contabil ca apartinând societãtii absorbante sau uneia ori alteia dintre societãtile beneficiare;
k) în cazul divizãrii:
- descrierea si repartizarea exactã a activelor si pasivelor care urmeazã a fi transferate fiecãreia
dintre societãtile beneficiare;
- repartizarea cãtre actionarii sau asociatii societãtii divizate de actiuni, respectiv pãrti
sociale, la societãtile beneficiare si criteriul pe baza cãruia se face repartizarea.

453. Care sunt cauzele de dizolvare a societăţilor?

Legea 31/1990
Art. 227. - (1) Societatea se dizolvã prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societãtii;
b) imposibilitatea realizãrii obiectului de activitate al societãtii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitãtii societãtii;
d) hotãrârea adunãrii generale;
e) hotãrârea tribunalului, la cererea oricãrui asociat, pentru motive temeinice, precum
neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedicã functionarea societãtii;
f) falimentul societãtii;
g) alte cauze prevãzute de lege sau de actul constitutiv al societãtii.
Art. 229. - (1) Societãtile în nume colectiv sau cu rãspundere limitatã se dizolvã prin falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, când, datoritã acestor
cauze, numãrul asociatilor s-a redus la unul singur.

454. Cine are calitatea de comerciant conform Codului comercial?

Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, având comertul ca o profesiune obisnuitã,
si societãtile comerciale.

455. In principal, lichidatorul judiciar din ce fonduri este remunerat?

(7) Dacã în termen de 3 luni de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoresti de


dizolvare nu se procedeazã la numirea lichidatorului, judecãtorul delegat, la cererea oricãrei
persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare si
lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi fãcutã din averea persoanei juridice dizolvate
sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, republicatã, cu modificãrile si
completãrile ulterioare.

456. In ce condiţii, tribunalul poate declara nulitatea unei societăţi înregistrate la registrul
comerţului?

Legea 31/1990
Art. 56. - Nulitatea unei societãti înmatriculate în registrul comertului poate fi declaratã de tribunal
numai atunci când:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formã autenticã, în situatiile prevãzute la art. 5
alin. (6);
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societãtii;
c) obiectul de activitate al societãtii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste încheierea judecãtorului delegat de înmatriculare a societãtii;
e) lipseste autorizarea legalã administrativã de constituire a societãtii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea societãtii, obiectul sãu de activitate, aporturile asociatilor
sau capitalul social subscris; (literã modificatã prin art. I pct. 35 din Legea nr. 441/2006 (publicatã la
28 noiembrie 2006) în vigoare de la 1 decembrie 2006)
g) s-au încãlcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si vãrsat;
h) nu s-a respectat numãrul minim de asociati, prevãzut de lege.

457. Care sunt obligaţiile administratorului, potrivit Legii nr.31/1990 privind societăţile
comerciale, cu modificările si completările ulterioare?

458. In ce condiţii asociatul poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită
simplă sau cu răspundere limitată?

Art. 222. - (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu
rãspundere limitatã:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rãspundere nelimitatã în stare de faliment sau care a devenit legalmente
incapabil;
c) asociatul cu rãspundere nelimitatã care se amestecã fãrã drept în administratie ori
contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d) asociatul administrator care comite fraudã în dauna societãtii sau se serveste de semnãtura
socialã sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
(2) Dispozitiile acestui articol se aplicã si comanditatilor în societatea în comanditã pe actiuni.

459. In ce condiţii poate dobândi societatea comercială propriile acţiuni?

Art. 1031. - (1) Unei societãti i se permite sã dobândeascã propriile actiuni, fie direct, fie prin
intermediul unei persoane actionând în nume propriu, dar pe seama societãtii în cauzã, cu
respectarea urmãtoarelor conditii:
a) autorizarea dobândirii propriilor actiuni este acordatã de cãtre adunarea generalã
extraordinarã a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobândiri, în special numãrul
maxim de actiuni ce urmeazã a fi dobândite, durata pentru care este acordatã autorizatia si
care nu poate depãsi 18 luni de la data publicãrii hotãrârii în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, si, în cazul unei dobândiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minimã si maximã;
b) valoarea nominalã a actiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate deja în
portofoliul sãu, nu poate depãsi 10% din capitalul social subscris;
c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate;
d) plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele
disponibile ale societãtii, înscrise în ultima situatie financiarã anualã aprobatã, cu exceptia
rezervelor legale.
(2) Dacã actiunile proprii sunt dobândite pentru a fi distribuite angajatilor societãtii, actiunile
astfel dobândite trebuie distribuite în termen de 12 luni de la data dobândirii.

460. Ce obligaţii are administratorul din momentul dizolvării societăţii comerciale?

(2) Din momentul dizolvãrii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde
noi operatiuni. În caz contrar, acestia sunt personal si solidar rãspunzãtori pentru actiunile
întreprinse. (alineat modificat prin art. I pct. 156 din Legea nr. 441/2006 (publicatã la 28 noiembrie
2006) în vigoare de la 1 decembrie 2006)
(3) Interdictia prevãzutã la alin. (2) se aplicã din ziua expirãrii termenului fixat pentru durata
societãtii ori de la data la care dizolvarea a fost hotãrâtã de adunarea generalã sau declaratã prin
sentintã judecãtoreascã.

461. Care sunt infracţiunile prevăzute de Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, cu
modificările si completările ulterioare?

Art. 271. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul,


directorul executiv sau reprezentantul legal al societãtii, care:
1. prezintã, cu rea-credintã, în prospectele, rapoartele si comunicãrile adresate publicului, date
neadevãrate asupra constituirii societãtii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau
ascunde, cu rea-credintã, în tot sau în parte, asemenea date;
2. prezintã, cu rea-credintã, actionarilor/asociatilor o situatie financiarã inexactã sau cu date
inexacte asupra conditiilor economice ale societãtii, în vederea ascunderii situatiei ei reale;
3. refuzã sã punã la dispozitie expertilor, în cazurile si în conditiile prevãzute la art. 26 si 38,
documentele necesare sau îi împiedicã, cu rea-credintã, sã îndeplineascã însãrcinãrile primite.

Art. 272. - Se pedepseste cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau


reprezentantul legal al societãtii, care:
1. dobândeste, în contul societãtii, actiuni ale altor societãti la un pret pe care îl stie vãdit superior
valorii lor efective sau vinde, pe seama societãtii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi
despre care are cunostintã cã sunt vãdit inferioare valorii lor efective, în scopul obtinerii, pentru el
sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societãtii;
2. foloseste, cu rea-credintã, bunuri sau creditul de care se bucurã societatea, într-un scop contrar
intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altã societate în care are
interese direct sau indirect;
3. se împrumutã, sub orice formã, direct sau printr-o persoanã interpusã, de la societatea pe care
o administreazã, de la o societate controlatã de aceasta ori de la o societate care controleazã
societatea pe care el o administreazã, suma împrumutatã fiind superioarã limitei prevãzute la art.
1444 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societãti sã îi acorde vreo garantie pentru datorii
proprii;
4. încalcã dispozitiile art. 183.

Art. 2721. - Se pedepseste cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau


reprezentantul legal al societãtii, care:
1. rãspândeste stiri false sau întrebuinteazã alte mijloace frauduloase care au ca efect mãrirea ori
scãderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societãtii ori a altor titluri ce îl apartin, în scopul
obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, â unui folos în paguba societãtii;
2. încaseazã sau plãteste dividende, sub orice formã, din profituri fictive ori care nu puteau fi
distribuite, în lipsã de situatie financiarã sau contrarii celor rezultate din aceasta.
Art. 273. - Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul
executiv sau reprezentantul legal al societãtii, care:
1. emite actiuni de o valoare mai micã decât valoarea lor legalã ori la un pret inferior valorii
nominale sau emite noi actiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca actiunile precedente
sã fi fost achitate în întregime;
2. se foloseste, în adunãrile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
3. acordã împrumuturi sau avansuri asupra actiunilor societãtii;
4. predã titularului actiunile înainte de termen sau predã actiuni liberate în total sau în parte, în
afarã de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtãtor fãrã a fi achitate integral;
5. nu respectã dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;
6. emite obligatiuni fãrã respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fãrã sã cuprindã mentiunile
cerute de lege.
Art. 274. - Se pedepseste cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã administratorul,
directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societãtii, care:
1. îndeplineste hotãrârile adunãrii generale referitoare la schimbarea formei societãtii, la fuziunea
ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor
prevãzute de lege;
2. îndeplineste hotãrârile adunãrii generale referitoare la reducerea capitalului social, fãrã ca
asociatii sã fi fost executati pentru efectuarea vãrsãmântului datorat ori fãrã hotãrârea adunãrii
generale care îi scuteste de plata vãrsãmintelor ulterioare.
Art. 275. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã administratorul
care:
1. încalcã, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 149;
2. nu convoacã adunarea generalã în cazurile prevãzute de lege sau încalcã dispozitiile art. 193
alin. (2).
3. începe operatiuni în numele unei societãti cu rãspundere limitatã, înainte de a se fi efectuat
vãrsãmântul integral al capitalului social;
4. emite titluri negociabile reprezentând pãrti sociale ale unei societãti cu rãspundere limitatã;
5. dobândeste actiuni ale societãtii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se pedepseste si asociatul care încalcã dispozitiile art. 127
sau ale art. 193 alin. (2).

Art. 276. - Se pedepseste cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã cenzorul care nu


convoacã adunarea generalã în cazurile în care este obligat prin lege.

Art. 277. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a
pãstrat însãrcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat
însãrcinarea de expert, cu încãlcarea dispozitiilor art. 39.
(2) Hotãrârile luate de adunãrile generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu
încãlcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încãlcãrii
dispozitiilor cuprinse în acele articole.
(3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul,
directorul executiv si cenzorul care exercitã functiile sau însãrcinãrile lor cu încãlcarea dispozitiilor
prezentei legi referitoare la incompatibilitate.

Art. 278. - (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplicã si lichidatorului, în mãsura în care se referã la
obligatii ce intrã în cadrul atributiilor sale.
(2) Se pedepseste cu pedeapsa prevãzutã la art. 275 lichidatorul care face plãti asociatilor cu
încãlcarea dispozitiilor art. 256.

Art. 279. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã actionarul sau
detinãtorul de obligatiuni care:
1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formãrii unei majoritãti
în adunarea generalã, în detrimentul altor actionari sau detinãtori de obligatiuni;
2. voteazã, în adunãri generale, în situatia prevãzutã la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de
obligatiuni care în realitate nu-i apartin;
3. în cazurile nepermise de lege, îsi ia - în schimbul unui avantaj material - obligatia de a vota într-
un anumit sens în adunãrile generale sau de a nu lua parte la vot.
(2) Persoana care determinã pe un actionar sau pe un detinãtor de obligatiuni ca, în schimbul unei
sume de bani sau al unui alt avantaj material, sã voteze într-un anumit sens în adunãrile generale
ori sã nu ia parte la vot, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
Art. 280. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani, în afarã de rãspunderea pentru
daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului român si tertilor, cel care exercitã un comert în
favoarea si pe seama unor societãti constituite în tarã strãinã, în cazurile în care nu sunt îndeplinite
conditiile prevãzute de lege pentru functionarea acelor societãti în România.
Art. 2801. - Transmiterea fictivã a pãrtilor sociale sau a actiunilor detinute într-o societate
comercialã, în scopul sustragerii de la urmãrirea penalã ori în scopul îngreunãrii acesteia,
constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 8 ani.
Art. 2802. - Determinarea înmatriculãrii unei societãti în temeiul unui act constitutiv fals constituie
infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 8 ani.
Art. 2803. - Folosirea, cu stiintã, a actelor unei societãti radiate ca urmare a neîndeplinirii obligatiilor
prevãzute de lege sau a actelor unei societãti create în modalitatea prevãzutã la art. 2802, în
scopul producerii de efecte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la
8 ani.

Art. 281. - Faptele prevãzute în prezentul titlu, dacã constituie - potrivit Codului penal sau unor legi
speciale - infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevãzute acolo.

Art. 282. - Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancrutã


frauduloasã, constând în una dintre urmãtoarele fapte:
a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societãtii ori ascunderea unei pãrti din
activul societãtii, înfãtisarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societãtii, în alt act ori
în situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind sãvârsitã în vederea
diminuãrii aparente a valorii activelor;
b) înstrãinarea, în frauda creditorilor, în caz de faliment al unei societãti, a unei pãrti însemnate din
active.

462. La constituirea societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, care sunt obligaţiile
acţionarilor în ceea ce priveşte capitalul subscris şi vărsat?

463. Care este obligaţia care trebuie îndeplinită de către fondatorii sau
administratorii societăţii ori un împuternicit al acestora, în termen de 15 zile de
la data încheierii actului constitutiv?

vor cere inmatricularea societatii

464. In ce condiţii dobândesc personalitate juridică societăţile comerciale?

prin inregistrare la Reg.comertului

465. Ce obligaţii au, în termen de 15 zile de la alegere, reprezentanţii


societăţilor care au fost desemnaţi în timpul funcţionării acesteia?

sa depuna semnaturile la Reg. Comertului


466. In ce termen trebuie înlăturate neregularitătile constatate după
înmatriculare?
R: Art. 48. - (1) În cazul unor neregularitãti constatate dupã înmatriculare, societatea este
obligatã sã ia mãsuri pentru înlãturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatãrii acelor
neregularitãti.
(2) Dacã societatea nu se conformeazã, orice persoanã interesatã poate cere tribunalului sã
oblige organele societãtii, sub sanctiunea plãtii de daune cominatorii, sã le regularizeze.
(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la
data înmatriculãrii societãtii.

467. în ce termen se pot exercita căile de atac împotriva încheierilor pronunţate de judecătorii
delegaţi pe lângă registrul comerţului?

recurs in 15 zile

468. In ce condiţii administratorii răspund în solidar fată de societate?

R: Art. 36. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii
administratori sau, dacã este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de
supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societãtii în registrul
comertului în a cãrui razã teritorialã îsi va avea sediul societatea. Ei rãspund în mod solidar
pentru orice prejudiciu pe care îl cauzeazã prin neîndeplinirea acestei obligatii.
Art. 53. - Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat în numele unei societãti în
curs de constituire, rãspund solidar si nelimitat fatã de terti pentru actele juridice încheiate cu
acestia în contul societãtii, în afarã de cazul în care societatea, dupã ce a dobândit
personalitate juridicã, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale
societãtii încã de la data încheierii lor.
(2) În cazul în care societatea, datoritã obiectului sãu de activitate, nu îsi poate începe
activitatea fãrã a fi autorizatã în acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile
angajamentelor rezultate din contracte încheiate de societate, sub conditia primirii acestei
autorizatii. În aceastã situatie, rãspunderea revine societãtii.
3) Administratorul care, fãrã drept, îsi substituie altã persoanã rãspunde solidar cu aceasta
pentru eventualele pagube produse societãtii.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rãspunzãtori fatã de societate pentru:
a) realitatea vãrsãmintelor efectuate de asociati;
b) existenta realã a dividendelor plãtite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta îndeplinire a hotãrârilor adunãrilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

469. In ce condiţii se pierde calitatea de comerciant a persoanei fizice?

interzisul si cel pus sub consiliu judiciar

470. In ce condiţii se dobândeşte calitatea de comerciant?

sunt comercianti cei care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita si
societatile comerciale

471. Ce se înţelege prin fapte de comerţ?


si
472. Care sunt faptele de comerţ?

Legea considerã ca fapte de comert:


1. Cumpãrãturile de producte sau mãrfuri spre a se revinde, fie în naturã, fie dupã ce se vor
fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea si cumpãrarea spre a se
revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comert;
2. Vânzãrile de produse, vânzãrile si închirierile de mãrfuri, în naturã sau lucrate, si
vânzãrile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulând în comert, când vor fi
fost cumpãrate cu scop de revânzare sau închiriere;
3. Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulând în
comert;
4. Cumpãrãrile si vânzãrile de pãrti sau de actiuni ale societãtilor comerciale;
5. Orice întreprinderi de furnituri;
6. Întreprinderile de spectacole publice;
7. Întreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;
8. Întreprinderile de constructii;
9. Întreprinderile de fabrici, de manufacturã si imprimerie;
10. Întreprinderile de editurã, librãrie si obiecte de artã, când altul decât autorul sau artistul
vinde;
11. Operatiunile de bancã si schimb;
12. Operatiunile de mijlocire (samsãrie) în afaceri comerciale;
13. Întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apã sau pe uscat;
14. Cambiile si ordinele în producte sau mãrfuri;
15. Constructiunea, cumpãrarea, vânzarea si revânzarea de tot felul de vase pentru
navigarea interioarã si exterioarã si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea
unui vas.
16. Expeditiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime si toate contractele
privitoare la comertul de mare si la navigatiune;
17. Asigurãrile terestre, chiar mutuale, în contra daunelor si asupra vietii;
18. Asigurãrile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;
19. Depozitele pentru cauza de comert;
20. Depozitele în docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de
depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.
Articolul 4
Se socotesc, afarã, de acestea, ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui
comerciant, dacã nu sunt de naturã civilã sau dacã contrariul nu rezultã din însusi actul.

473. Care este termenul maxim în care trebuie plătite dividendele?

6 luni

474. In ce condiţii se prescrie dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor?

3 ani de la distributie

475. Pentru a fi opozabile terţilor, în ce termen hotărârile adunării generale trebuie depuse la
oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru Şi publicate în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a?

15 zile

476. Care sunt criteriile de mărime prevăzute de Reglementările contabile


conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.52/2005, în funcţie de care
entităţile întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind cinci componente
sau situaţii financiare anuale simplificate (care cuprind trei componente)?

DACA SE DEPASESC DOUA DIN URMAT.CRITERII


total active 3.650.000 eur
cifra de afaceri 7.300.000 eur
nr angajati -mediu angajati 50

se depun bilant, contul de profit si pierdere, note explicative, situatia modificarii capitalului
propriu, fluxurile de trezorerie

daca nu se depasesc bilant, contul de profit si pierdere, note explicative

4 7 7 . C a r e sunt componentele situaţiilor financiare anuale ale persoanelor juridice care


depăşesc limitele a două din cele trei criterii de mărime prevăzute de Reglementările
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.752/2005?

bilant, contul de profit si pierdere, note explicative, situatia modificarii capitalului propriu,
fluxurile de trezorerie

478. Care sunt componentele minime obligatorii ale situaţiilor financiare anuale întocmite de
către entităţile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime
prevăzute de Reglementările contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.752/2005?

contul de profit si pierdere, note explicative

479.Care sunt categoriile de active imobilizate amortizabile, potrivit


Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.752/2005?

280 AMORTIZ IMOBILIZARI NECORPORALE-chelt de constit, chelt de dezvoltare,


concesiuni, brevete...., fond comercial, alte
281 AMORTIZ IMOBILIZARI CORPORALE -amenajari de terenuri, constructii, instalatii, mijl
de transport, animale si plantatii, alte

480.Care este structura completă activelor circulante în formatul de bilanţ prevăzut de


Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

STOCURI
CREANTE
INVESTITII PE TERMEN SCURT
CASA SI CONTURI LA BANCI

481.In conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor


Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005,
care este momentul în care o datorie este clasificată ca datorie pe termen scurt (datorie
curentă)?

se incaseaza in termen de 12 luni de la data bilantului sau in ciclul normal de exploatare


482.Ce este provizionul în contextul prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.752/2005?

o datorie cu o exigibilitate sau valoare incerta, este recunoscut numai in momentul in care:
-este posibila o iesire de resurse pt acoperirea unui eveniment anterior
-poate fi estimata credibil valoarea obligatiei

483.In care din componentele situaţiilor financiare anuale întocmite în conformitate cu


Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, se prezintă activele
contingente?

Activ contingent: un activ posibil care apare ca urmare a unor evenimente anterioare şi a
cărui existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor
evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii. se
prezinta in notele explicative

484.In care din componentele situaţiilor financiare anuale întocmite în conformitate cu


Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, se prezintă datoriile
contingente?

CT IN AFARA BILANTULUI
Pasive contingente, din care:

- accepte şi andosări

- garanţii şi active depuse ca garanţie suplimentară


se trec in note explicative

485. Cum sunt definite subvenţiile aferente activelor, în conformitate cu Reglementările


contabile conforme' cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1.752/2005?

Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justa, se înregistrează


în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat.
Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

486. La ce valoare se evaluează la încheierea exerciţiului financiar, valorile mobiliare pe


termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, în conformitate cu prevederile
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

(1) Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului


financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de
valoare.

487. La ce valoare se evaluează la închiderea exerciţiului financiar, valorile mobiliare pe


termen lung, in conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Directiva
a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr.1.752/2005?

Imobilizarile financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de Intrare mai puţin ajustarile


cumulate pentru pierdere de valoare.

488. Ce regimuri de amortizare a imobilizărilor corporale pot fi utilizate de entităţile care


aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

(1) Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizând unul din următoarele regimuri de
amortizare:
a) amortizarea liniara;
b) amortizarea degresiva;
c) amortizarea accelerata.

489. In contextul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor


Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005,
care este termenul (data) la care entităţile procedează la evaluarea elementelor monetare
exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, creanţe şi datorii în valută) la
cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României?

la data bilantului la cursul BNR valabil la data inchiderii ex financiar

490.Societatea comercială Delta a constatat în anul 2006 că a omis înregistrarea în


contabilitate în anul 2005, pe seama cheltuielilor, a unei facturi de servicii prestate de un
furnizor, în sumă de 50.000 lei. Cum corectează societatea comercială eroarea contabilă în
anul 2006, în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.752/2005?

prin rezultatul reportat

491.Societatea comercială Delta încasează în luna decembrie 2006 suma de 30.000 lei,
reprezentând chirie aferentă primului trimestru al anului 2007, pentru una din clădirile sale
închiriate unei alte societăţi comerciale. Care este poziţia din bilanţ la care se prezintă chiria
încasată,'în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2006, în conformitate cu
Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

venituri in avans

492.Societatea comercială Delta achită în luna decembrie 2006 suma de 40.000 lei,
reprezentând poliţa de asigurare pentru autoturismele deţinute, aferentă primului trimestru al
anului 2007. Care este poziţia din bilanţ la care se prezintă sumele achitate către societatea
de asigurare în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2006 întocmite în conformitate cu
Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

cheltuieli in avans

493.Societatea comercială Delta încasează în luna decembrie 2006 un avans de la un client,


urmând ca livrarea stocurilor să se efectueze în luna ianuarie 2007. Care este poziţia la care
se prezintă avansul încasat în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2006 întocmite în
conformitate' cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

Avansuri încasate în contul comenzilor

494.La ce valoare se prezintă în bilanţ imobilizările corporale care nu au fost reevaluate,


potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

Dacă un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata
activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustarile cumulate
de valoare.

495.In conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor


Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005,
imobilizările corporale pot fi reevaluate. La ce valoare se face reevaluarea imobilizărilor
corporale?

(1) Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilanţului.


Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de profesionisti
calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi
internaţional.

496.Cum se înregistrează în contabilitate valoarea rămasă neamortizată la scoaterea din


evidenţă a unei imobilizări corporale, conform Reglementărilor contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.752/2005?

Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedarii unei imobilizari corporale
trebuie determinate ca diferenţa între veniturile generate de scoaterea din evidenta şi
valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca
venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit şi pierdere.

497.Cu ocazia inventarierii anuale a elementelor de activ şi de pasiv, comisia de inventariere


constată un plus de inventar reprezentând o imobilizare corporală. Cum se înregistrează în
contabilitate imobilizarea corporală constatată în plus, potrivit Reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizeaza şi donaţiile pentru investiţii,


precum şi plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale şi necorporale

498.In cazul în care fondul comercial este tratat ca activ conform Reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, ce prevederi specifice referitoare la amortizarea
acestuia sunt cuprinse în aceste reglementări?

În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziţiei de către o
entitate a acţiunilor altei entităţi - se au în vedere următoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, în cadrul unei perioade de maximum cinci
ani;
b) totuşi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioada de
peste cinci ani, cu condiţia ca aceasta perioada sa nu depăşească durata de utilizare
economică a activului şi sa fie prezentată şi justificată în notele explicative.

499.Care este structura completă a capitalurilor proprii în conformitate cu Reglementările


contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1.752/2005?
Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul
reportat, rezultatul exerciţiului financiar.

500. Care sunt sursele de acoperire a pierderii contabile reportate, potrivit Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005

Pierderea contabila reportata se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din
rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a actionarilor sau asociaţilor, cu
respectarea prevederilor legale..