P. 1
Psihologia Creativitatii

Psihologia Creativitatii

|Views: 495|Likes:
Published by rotarumadalina

More info:

Published by: rotarumadalina on Oct 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2013

pdf

text

original

Anul II, Psihologie

1. FACTORI COGNITIVI SI DE PROCESARE INTELECTUALA
Factorii creativitatii pot fi interni dar si externi, fiecare dintre ei avand efecte stimulative / inhibitive asupra creativitatii. Factorii interni sunt insusiri si procese psihice grupate in trei categorii : I. Factorii cognitive si de procesare intelectuali : imaginatia, gandirea, cu factorul ei general inteligenta, intuitia, memoria etc. II. Aptitudinile speciale : academice, tehnice, stiintifice, artistice, creative, de conducere, sociale si multe altele. III. Factorii noncognitivi si nonaptitudinali sau factori de “personalitate” : factori atitudinali, motivationali si de caracter.

1.1. Imaginatia
1.1.1. Termenii de imaginatie, imagine, imagerie
Imaginatia este procesul psihic de elaborare a unor imagini noi, prin prelucrarea si combinarea datelor experientei cognitive. Imaginea este definita ca o perceptie / senzatie in absenta unui stimul extern, in unele cazuri fiind vorba de o reprezentare in care are loc o reproducere mintala, sub forma de reconstructie imaginativa, a perceptiei anterioare a unui obiect extern. Imageria / vizualizarea este procesul psihic de operare cu imagini si idei. Termenul de imagerie este sinonim cu imaginatia.

1.1.2. Tipurile de imagini
In functie de gradul de control exercitat de constiinta, imaginatia poate fi : - voluntara ( imaginatia reproductiva, productive si visul activ). - involuntara ( reverie si visul oniric). Cele mai importante tipuri de imagini : 1. Imaginile mnemice sunt amintirile sau reprezentarile, reconstructiile unor perceptii anterioare. 2. Imaginile eidetice reprezinta o varietate deosebit de vie si completa, pana la cele mai fine detalii, a imaginilor, fie ele mnemice, fie create de fantezie. 3. Imaginea imaginative este imaginatia propriu-zisa. Poate contine elemente din perceptiile anterioare, dar aranjate intr-un mod diferit de cel in care au fost percepute. Ele sunt sursa solutiilor la probleme si materialul pentru creatia artistica. 4. Visarea cu ochii deschisi si fantezia sunt o combinatie intre imaginile mnemice si cele imaginative. 5. Imaginile hipnagogice (apar in starea de trecere de la veghe la somn, la adormire) si hipnopompice ( apar in starea de trecere de la somn la veghe).

1

Psihiatri au observat ca imaginile care se ridica din inconstient au adesea o natura simbolica.Anul II. De asemanea. Ea a fost asimilata cu insasi gandirea creatoare. 1. de obicei intr-o activitate monotona de-a lungul unei zile. Operatii intelectuale cu rol in creativitate 1. Imaginile recurente apar dupa fixarea indelungata a unei imagini. juxtapune. Toate aceste activitati au loc fara constiinta noastra. prin flexibilitate in schimbarea metodelor. 2 . fie imediat. plictiseala. Se considera ca in inconstient imaginile se pot asocia.Halucinatiile si viziunile sunt adesea sursa inspiratiei creative. Imaginatia are o tripla natura : intelectuala. Psihologie 6. de realitate. 7. productivitatea gandirii este un factor larg acceptat. Halucinatiile sau viziunile. fluenta asociativa. Flexibilitatea este abilitatea de a schimba. 9. cand se inchid ochii pentru somn. Visele contin proportii variabile de perceptii anterioare (imagini mnemice) si imagini imaginative. Individul nu are controlul asupra visului nocturn. fluenta ideativa. fie la cateva ore. originalitate si elaborare. afectiva si inconstienta. Fluenta. numarul total de raspunsuri la o problema. Ele pot contine elemente din toate genurile de senzatii. Imaginatia creative Cele mai raspandite teorii ale imaginatiei creative sustin ca imaginile exista si sunt depozitate in mintea inconstienta. dar semnificatiile atribuite difera.Gandirea 1. Viziunea este o imagine de o extrema pregnanta. iar mintea constienta poate lua act de ele. 1. defineste creativitatea ca pe o operatie intelectuala care antreneaza abilitatile de gandire divergenta.1. Speciile fluentei sunt : fluenta verbala. puse in miscare de sensibilitatea la probleme. adaptativa si spontana. pattern-uri inedite.1. Flexibilitatea desemneaza capacitatea de a abandona spontan o cale sterila. Persoanele creative primesc solutii la problemele lor sub forma unor imagini simbolice. incat nu numai simtul comun o identifica in mod frecvent cu intregul fenomen al creativitatii. desi unele date o contesta. de a trece cu usurinta de la un cadru de referinta la altul. Gandirea divergenta se defineste prin calitatile de fluenta. redefinire si transformare. flexibilitate. Uneori apar si la persoanele care au consumat droguri halucinogene. Gandirea divergenta versus gandirea convergenta Gandirea divergenta se manifesta prin cautarea de solutii intr-un larg evantai de directii. Post-imaginile se produc dupa ce este privit un obiect luminos pe un fond intunecat. uni sau recombina pentru a forma imagini in intregime noi.2. Tot Guilford. dar uneori rezultatele acestor procese ajung la suprafata in gandirea constienta si ii atrage atentia persoanei.3. dar si personalitati stiintifice de notorietate fac acelasi lucru. Imaginatia este un factor atat de important in creativitate.1. halucinatiile apar in conditii de febra. 8. care duce impresia de autentic. Sunt doua genuri de flexibilitate.1. majoritatea fiind altele decat cele obisnuite. situatii repetitive…. punctelor de referinta etc.2.2. Guilford o mai numeste cautarea de alternative logice. prin abordarea unei probleme din diverse perspective. fluenta expresiva.

consta in capacitatea de a gasi o diversitate de solutii la o problema in conditiile in care nu exista nici o presiune externa de a fi flexibil. Asociatiile cele mai neobisnuite sunt posibile numai in inconstient.2. Asociatiile din inconstient sunt permanente. 1. unde nu actioneaza cenzura impusa de normele realitatii. Originalitatea gandirii este evaluata prin intermediul produsului. Importanta ei pentru productia creatoare este deseori decisiva.exercitii pentru dezvoltarea creativitatii .4. la care se poate ajunge prin eliminarea treptata a celorlalte raspunsuri si inaintarea printr-un culoar tot mai ingust de restrictii. gandirea analogica / metaforica. imperfectiuni ce pot fi inlaturate.3. Gandirea asociativa Asociativitatea gandirii este unul din determinantii ideilor originale. se potenteaza reciproc si uneori alterneaza.metode pentru rezolvarea creativa a problemelor prin fortarea imaginatiei gratie asociatiilor fortate si indepartate. Flexibilitaea spontana este vazuta ca o insusire care permite adaptarea la specificul temei.teste de nivel creative . imprevizibilitate si efect de surpriza. tratezi. in conceptia lui Guilford. altii ca permite schimbarea perspectivelor asupra problemei. Presupune a sti.2.Anul II. gandirea regresiva / ludica 3 . originalitatea se recunoaste prin produsul care prezinta urmatoarele calitati : noutate. 1. Flexibilitatea este o conditie a originalitatii. este calitatea gandirii care permite persoanei doua lucruri : sa aduge produsului un numar mare de detalii.2. Ideea inedita este rezultatul valorificarii informatiei stocate in memorie. 1. Psihologie Unii considera ca flexibilitatea adaptativa permite adaptarea la cerintele temei. amanunte si sa-l elaboreze echilibrat si economic. Frecventa slaba a unui raspuns la nivelul unei populatii este direct proportionala cu nivelul originalitatii. gandire sau comportament.2. au fost dezvoltate : . dupa alta opinie. la nivelul constientului. Elaborarea. Deci. sunt situatii in care nu este dificil a genera idei. intrucat o problema identificata are mai multe sanse de a fi rezolvata. ele continua si dupa ce persoana si-a orientat atentia in alta parte sau chiar doarme. Alte operatii intelectuale ale creativitatii : transformarea. a intuit. sau. cu care se intrepatrunde. a fi in stare sa-ti formulezi o tema pe care sa o dezvolti. ci a gasi problema pentru care sa emiti cele idei. Originalitatea este un factor atat de important incat multi autori o extind la intreaga creativitate. Inconstientul selecteaza asociatiile care pot contitui solutii la problema care il preocupa pe individ si le ”arunca in sus”. Gandirea convergenta nu poate fi separata de gandirea divergenta. unicitate.Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea de a “vedea “probleme. In virtutea acestei teorii extrem de larg acceptate.1. de a observa dificultati ce trebuie remediate. Ea se poate manifesta in perceptie. singurul posibil si existent.1. Gandirea convergenta presupune focalizarea efortului cognitive pe un raspuns unic. rezolvi in mod original.1.

simplificarea problemei. Uneori conexiunea analogica se realizeaza brusc si in momente in care efortul constient de rezolvare a problemei a incetat. a fi inteligent inseamna a fi logic. care au o dubla utilizare : in sporirea eficientei procesului creative pentru obtinerea unor idei originale. combinare…. Inteligenta asigura rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gandirii logice. necontrolat si aleatoriu. in mare parte spontan. Elementele care separa inteligenta de creativitate sunt urmatoarele : . Gandirea logica consta in analiza. . micsorare. alte definiri ale problemei. Transformarea consta in orice fel de schimbare a unui item de informatie si se defineste prin 25 de variabile.2. si asigura flexibilitatea gandirii. fara prejudecati. operatiile de modificare. extrem de importante in stadiul initial al procesului creativ /de rezolvare creativa a problemelor. 1. Inteligenta si creativitatea sunt constructe diferite. noi perspective teoretice sau un pasaj literar mai plin de culoare. iar de la acest prag cele doua variabile nu mai coreleaza. creativitatea ofera rezolvarea de probleme gandind pe alaturi. Gandirea analogica / metaforica Gandirea analogica si metaforica este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context si de a-l utiliza in altul. Abilitatile de redefinire se refera la capacitatea de a efectua. acela de formulare a problemei si reformulari ulterioare. Acestea se desfasoara spontan.Dar creativitatea mai inseamna si altceva. rational. a vedea o conexiune intre o situatie si alta producand noi combinatii. deasupra mediei. Psihologie Transformarea este o abilitate sau o operatie care apartine dimensiunii ‘ continuturi’. adica liber. pentru a o face mai deschisa ideilor divergente. separarea de subprobleme. lucid. Nivelul inteligentei creste proportional cu cel al creativitatii pana la un prag.Procesele emotional-imaginative sunt esentiale in creatie si foarte putin in inteligenta. Gandirea regresiva / ludica consta in abilitatea de o gandi copilareste. in vreme ce inteligenta procedeaza organizat si logic. cat si in training. . Definirea permite identificarea problemei. Creativitatea are nevoie de un nivel de baza al inteligentei.2. in plus fata de inteligenta : sensibilitatea la probleme. 4 . Logica intelectuala este mai rigida decat cea creative. ci au evolutii independente. Inteligenta si creativitate Inteligenta nu influenteaza creativitatea. Conformismul intelectual este cel mai important factor inhibitor al creativitatii. Ea implica abilitatea de a se juca cu ideile si umorul. sinteza si comparatie. izolarea aspectelor importante si neesentiale. a prelua o solutie de la o problema similara. Definirea si redefinirea sunt subspecii ale transformarii. persoana fiind implicate in alta activitate sau odihna. marire.Anul II.inteligenta este dependenta de lumea exterioara. abordarea dintr-o perspectiva largita. Gandirea analogica sau metaforica este utilizata ca ingredient de baza in metodele de creativitate.

5 . Modalitati de procesare intelectuala Individul creativ utilizeaza cunostintele existente ca baza pentru noi idei. certitudinii.4. Cunoasterea obtinuta prin intuitie se prezinta sub forma unei idei scurte. comportamental ce urmeaza a fi procesat. Gandeste logic. Ca inspiratie. Sunt mai multe tipuri de intuitie : . Face rationamente independente. Exista insa un prag critic dincolo de care stocul excesiv poate deveni un balast pentru imaginatie. invatare.1. dat fiind caracterul ei incontrolabil. Se adapteaza bine in noutate. Gaseste o ordine in haos… 2. Precizari conceptuale Aptitudinile sunt insusiri psihice si fizice relativ stabile. afectiv.intuitie subiectiva ( perceperea propriilor trairi) .Anul II. a carei validare individul o gaseste in sentimentul subiectiv al corectitudinii.intuitie obiectiva ( cunoasterea perceptiilor externe pe baza unor perceptii subliminale) . Psihologie 1.5. 1. APTITUDINI SPECIALE 2. Memoria Memoria este necesara acumularii si accesarii materialului cognitive.intuitie concreta 1. Notiunea de abilitate face trimitere la recunoasterea dublei determinari a acestei insusiri : ineista si dobandita prin antrenament. intuitia este momentul cel mai important si misterios al procesului creativ. Intuitia Intuitia creative consta intr-o anumita abilitate care permite indivizilor sa sesizeze relatiile si sa faca ‘ salturi mentale’.3. care-i permit omului sa efectueze cu success anumite forme de activitate. neverificabil experimental. Evita seturile perceptuale si modurile de gandire consolidate Gandeste metaforic.intuitie abstracta . fata de care unii autori au retineri in a se pronunta.

Deschiderea la experienta’’ . Umor si playfulness 10. nelinistea creatoare. Setea de senzatii / emotii tari / tresariri 7. Fara conlucrarea tuturor factorilor interni si externi aptitudinile speciale raman nevalorificate ( 30% talent.Fond emotional bogat . de conducere…).1. .Rezistenta la inchidere . efort ). tenacitatea.de personalitate’’ 3. Trasaturi pozitive de personalitate Trasaturi care sunt asociate cu un nivel superior al creativitatii : . Davis grupeaza atributele persoanei creative in 12 categorii. FACTORI NONINTELECTUALI SI NONAPTITUDINALI AI CREATIVITATII 3. numerica… 3. fluiditatea verbala. Independenta ( individualist. iar restul munca.Nonconformism epistemic. creatoare.2 Rolul si ponderea aptitudinilor speciale in creatie In creativitate prezinta interes toate tipurile de aptitudini.Anul II. artistice. Aptitudini complexe numite si aptitudini speciale ( academice...Interese si preocupari variate. Originalitatea este atat o aptitudine creativa. Aptitudinea generala – inteligenta 2. Constienta creativitatii. primesc denumirea de talent sau chiar geniu.. Exista trei categorii de aptitudini : 1.Dorinta de a schimba starea de lucruri. Energie superioara 6. Aptitudini / factori de grup : aptitudinea verbala. cat si o trasatura de personalitate. daca acestea sunt de un nivel inalt. tehnice. 2.1. 3. increderea in sine si valorizarea creativitatii 2.Toleranta la ambiguitate G. dar cele care alcatuiesc o categorie distincta a factorilor de personalitate sunt aptitudinile speciale. Curiozitate 9. Psihologie Aptitudinile se sprijina pe dispozitii / predispozitii innascute. vointa. de cunoastere . cu accente critice fata de statusquo.Urmarirea unor scopuri de perspective . staileste propriile reguli…) 4. Prezentare analitica a factorilor . . . stiintifice. 3. dupa cum urmeaza : 1.1. Atras spre complexitate 6 . Spirit de aventura 8.Perseverenta. Asumarea riscului 5.

Consolidarea deprinderilor .2. necooperant. Psihologie 11. . cinic.Certaret. calculul. . umorul este definit ca o intrerupere brusca a discursului logic. 3. . regulile. Perceptivitate 3. autovratic. .2. Cauzele declinului productiei creative din anii senectutii au primit urmatoarele explicatii : . .. asteptat si previzibil si o continuare intr-o cu totul alta perspectiva.diminuarea motivatiei. .Revendicativ.In fine.1. sarcastic. . Autocontrolul emotional ca factor al creativitatii este ambiguu. o serie de factori de personalitate asupra carora parerile sunt impartite vis-à-vis de implicarea lor in creativitate : .Capricios…. Nevoia de singuratate 14.1. autoritatea in general. Exista si factori controversati.primul este pozitia. 7 . Natura artistica 12.Tendintele de a pune sub semnul intrebarii legile. Alti factori de personalitate 3. . reactia fata de anumite fenomene de influenta sociala : conformismul / nonconformismul social.2. Varsta si creatia Manifestarile timpurii ale creativitatii autentice nu trebuie confundate cu actele de precocitate. Trasaturi negative de personalitate Indivizii creativi prezinta cateva trasaturi dezagreabile specifice : . Varsta randamentului maxim in creativitate este intre 30-40 de ani iar incheierea vietii si a carierei creative depinde de domeniul in care creativitatea atinge eminenta. Deschidere intelectuala 13.Indaratnic. sau chiar acte creative ca pictura sau compozitia muzicala – dar in cazul precocitatii sunt realizate la o varsta extrem de coborata. aceste fiind argumentul pro-umor ca insusire definitorie a persoanei creative.Slab interes pentru detalii. este cea mai sigura confirmare a stapanirii proceselor afective. Factori biologici 3.1.Entuziasmului si experientei.Indiferenta la conventiile obisnuite si la curtoazie. Despre creativitatea la varste inaintate s-a spus ca este in scadere si ca realizarile tind sa fie o functie curbulinie a varstei.2.Anul II.1. rebel. respinge dominarea de catre altii. conformarea si normalizarea.Al doilea factor controversat este self-controlul. care pot fi performante obisnuite pentru un adult – ca cititul.Deteriorarea sanatatii . daca succesul in creatie. .Slabirea efortului creative . un proces intens emotional. Flexibilitatea gandirii este responsabila in cea mai mare parte de umor. insistent. pentru ca.

ce controleaza vorbirea. s-a dovedit a fi. de implicare sustinuta si consecventa. holista. predilecta a femeii este spre domeniile de lucru cu oamenii in care isi poate valorifica grija si compasiunea sau facilitatile de comunicare.2. Copiii unici sunt mai securizati. daca sub aspectul creativitatii actualizate diferentele sunt categoric in favoarea persoanelor de sex masculin.1. ca si celelalte insusiri. mai anxiosi. Insa o serie de rezultate contrazic opinia de mai sus. Sexul si creativitatea In comparatia dintre creativitatea celor doua sexe trebuie sa notam trei criterii de analiza : creativitatea potentiala – creativitatea actualizata. in schimb potentialul creativ poate atinge niveluri comparabile. .1. In concluzie.2.Afectivitatea puternica a femeii poate fi un avantaj motivational. sunt : . Alte caracteristici psihologici ca factori stimulativi sau inhibitori ai creativitatii celor doua sexe.Inteligenta prezinta diferente . intre licenta si doctorat 8 . intuitive si creative. intrucat beneficiaza de influente din ambele parti.Orientarea profesionala.Imaginatia este superioara la femei .2.2. multa vreme atribuita femeii. functiile spatiala. cu incredere si mai popular decat primul nascut. 3.Indemanarea.Socialul este mai important pentru femeie decat pentru barbat . criteriul nivelului si criteriul orientarii / domeniului de excelenta.Femeile memoreaza mai bine informatia verbala iar barbatii retin ceea ce au cunoscut prin experienta proprie . . cu teama de esec si ca dimpotriva fratii de mijloc ar fi mai creativi. 3. mai performanti.2. Factori educationali si de experienta a vietii 3. sustinand ca primul nascut si copilul unic sunt mai putin creativi. Ordinea nasterii Se pare ca primii nascuti si copiii unici tind sa fie mai studiosi. Evenimente biografice Coreleaza cu creativitatea faptul ca in copilarie au avut un tovaras de joaca imaginar sau de a fi jucat in piese de teatru si se pare ca ar mai fi si preferinta pentru tovarasii de joaca de alte varste. Studiile si inalta performanta creativa Simonton a constatat ca randamentul maxim s-a manifestat : . rapiditatea si finetea miscarii.2. Natura exacta a relatiei dintre asimetria emisferelor este neclara.1. Psihologie 3. Mezinul tinde si el sa fie mai securizat. In concluzie. iar emisfera dreapta coordoneaza partea stanga. rezultatul exercitiului.2.la lideri apare la nivelul studiilor universitare .3.2.Harnicia este mai mare la femei . conformisti.2. mai bine adaptati si sunt mai performanti chiar decat primii nascuti.2.2.Exprimarea prin limbajul verbal este mai elevate la femei . scrierea si functiile analitice. ordinea nasterii poate fi considerata un criteriu in creativitate numai cu titlu orientativ. 3.in stiinte.2.Anul II.3 Creierul : dezvoltare si laterizare Emisfera stanga coordoneaza partea dreapta a corpului. 3. dar nu in acelasi domeniu.

Anul II. Studiile devin nerelevante pentru evolutia creativa a individului. III de facultate. 9 . Psihologie in arte si stiinte umaniste maximul performantelor a fost realizat de personae care au intrerupt studiile in anul II.

abilitati de limbaj neadecvate). credinte. fiind active sau inofensive in functie atat de tipul sarcinii.absenta unei calitati care conditioneaza performanta creativa. dificultatea de a izola problema.Osborn mentioneza 6 blocaje : . escul in utilizarea inputurilor senzoriale). cat si de personalitatea inventatorului. Psihologie FACTORI DE PERSONALITATE CARE INHIBA SAU BLOCHEAZA CREATIVITATEA 1. informatie absenta. descurajarea din partea altora .Ambientale ( lipsa cooperarii si increderii intre colegi. compara si alege.Culturale si environmentale ( atitudini. saturatia.Perceptuale ( stereotipizarea. In cautare unui criteriu integrator de clasificare autorii au optat pentru : . . . si prezenta opusului acesteia sau chiar ambele extreme ale unui continuum. incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere. tezaur si contrasugestiva. O DISCRIMINARE CONCEPTUALA NEESARA : FACTORI INHIBITORI VERSUS BLOCAJE PROPRIU-ZISE Caracterul de relativitate al variabilelor pe care le numim blocaje. lipsa sprijinului financiar si organizatoric. frica de critica… Barierele comunicationale pot fi : de rezonanta. tendinta de a ingusta prea mult aria problemei. 2. incapacitatea de a incuba. Creativitatea poate fi inhibata de ezitare. fie externe.Neincrederea in sine . BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVITATII IN LITERATURA A.momentul din procesul creative in care survine blocajul . dorinta de ordine si respingerea ambiguitatii. factorii care ne distrag de la o activitate.Anul II. . .nocivitatea Categorii de blocaje : .Intelectuale si expressive ( rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat.sursa blocajelor .Autodescurajarea.Nesepararea spiritului creativ de spiritul critic care analizeaza. cutume provocate de mediul social si fizic).Emotionale ( teama asumarii riscului. fie ele blocaje interne. accentul pe evaluarea ideilor. acceptarea sau incorporarea criticii) 10 . realitate versus fantezie). .varsta . seful autocratic. . neglijare sau amanare in mentionarea unei idei.Timiditatea . cel putin din doua perspective : .Deprinderile si ideile preconceptuale .Multe blocaje sunt contextuale.Teama de a nu fi la inaltimea asteptarilor. utilizarea inflexibila sau neadecvata a strategiilor intelectuale de rezolvare a problemelor.

blocajele interne ale creativitatii sunt : . 11 .De personalitate ( motivationale. . affective). temperamental-categoriale.cognitive ( perceptuale. vizand caracteristici ale gandirii). informationale.Anul II. Psihologie 3. O SINTEZA A BLOCAJELOR / BARIERELOR PSIHILOGICE ALE CREATIVITATI Repartizate in doua mari categorii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->