Psihologia culorilor

Ce este culoarea?

In 1666, omul de stiinta englez Sir Isaac Newton a descoperit ca atunci cand lumina
pura trece printr-o prisma, se separa in toate culorile vizibile. El a descoperit si faptul ca
fiecare culoare are o singura lungime de unda si nu poate separa mai departe in alte
culori.

Alte experimente au demonstrat ca lumina poate fi combinata pentru a forma alte culori.
De exemplu, lumina rosie combinata cu lumina galbena, formeaza lumina portocalie.
Anumite culori, combinat se anuleaza una pe cealalta, cum ar fi galben si violet, lumina
rezultata fiind lumina alba. Acestea sunt culorile complementare.

Psihologia Culorilor - Efectele Psihologice ale Culorilor

In vreme ce perceptia culorii este cumva subiectiva, exista cateva efecte ale culorilor
care au o semnificatie universala.

Exista culori calde. Acestea sunt: rosu, galben si portocaliu. Aceste culori calde evoca
emotii de la caldura si confort, la furie si ostilitate.

Culorile de pe partea albastra a spectrului sunt cunoscute drept culori reci si includ
albastrul, violetul si verdele. Aceste culori sunt deseori descrise drept calme, dar pot
insemna deseori si sentimente de tristete sau indiferenta.

Psihologia culorilor drept terapie

Cateva culturi antice, inclusiv egiptenii si chinezii, practicau cromoterapia sau foloseau
culorile pentru a vindeca. Cromoterapia mai este numita uneori drept terapie usoara si
este folosita si in ziua de azi drept tratament alternativ sau holistic.

In acest tratament:

• Rosul este folosit pentru a stimula corpul si mintea si pentru a mari circulatia
sangelui.
• Galbenul este folosit pentru a stimula nervii si a purifica corpul.
• Portocaliul este folosit pentru a vindeca plamanii si pentru a creste nivelele de
energie.
• Albastrul este folosit pentru a alina bolile si pentru a trata durerile.
 • Umbrele de indigo sunt folosite pentru a vindeca problemele de piele.

Majoritatea psihologilor privesc cu scepticism terapia culorilor si spun ca majoritatea

efectelor presupuse ale culorilor au fost exagerate. Culorile au de asemenea diferite
intelesuri in culturi diferite. Cercetarile au demonstrat ca in multe cazuri efectele
culorilor asupra starii de spirit pot fi doar temporare. O camera albastra poate cauza
initial sentimente de calmitate, dar efectul va disparea dupa o perioada scurta de timp.

Fiecarei personalitati ii corespunde o culoare. Dar oare acea culoare

chiar are o insemnatate pentru fiecare persoana?
Studiile facute asupra psihicului uman au condus la ideea ca oamenii
sunt influentati de culori si acestea dau un sens diferit vietii. Stari
psihice sunt induse de modul in care fiecare persoana percepe mediul,
sensul pe care il da obiectelor inconjuratoare. Anumite femei sunt
fericite cand sunt inconjurate de culori deschise si acest lucru pare sa
fie suficient pentru ele. Modul in care acestea se imbraca si talentul cu
care combina culorile in incercarea de a reusi accesorizarea perfecta
ofera indicii despre personalitatea lor si spun multe lucruri despre
starea de spirit din acel moment. Reprezentantele sexului frumos insa
nu sunt interesate de felul in care actioneaza aceste culori asupra
personalitatii lor si cum le schimba starea de spirit. Psihologii sunt de
parere ca nuantele inchise denota putere, vointa si forta mentala.
Stiind ce simbolizeaza culorile, este usor sa ne cunoastem
interlocutorul chiar daca nu am schimbat doua vorbe cu el.
Rosu. Persoanele care iubesc aceasta culoare au un ego debordant si
sunt rationale in acelasi timp. Adesea, femeile care prefera rosul au un
temperament impulsiv si sunt mai irascibile decat restul doamnelor.
Reprezentantele sexului frumos care isi achizitioneaza haine si
accesorii rosii sunt firi puternice pe exterior, dar in sufletul lor sunt
sensibile si, de cele mai multe ori, au de suferit in urma acestui
comportament. Impulsivitatea si dorinta de a domina le fac pe acelea
care poarta culoarea rosu sa se impuna in aproape orice situatie,
reusind sa isi atinga scopul propus. Femeile sunt pasionale, se aprind
foarte usor, precum un foc, si actioneaza sub impulsul „Acum si aici!“.
Galben. Aceasta este o culoare vesela, care adesea caracterizeaza
persoanele fericite, pline de viata, uneori timide si sensibile. Studiile au
aratat ca persoanele care iubesc aceasta culoare au tendita de a
deveni egoiste, punand pe primul loc propria persoana. In general,
doamnele din aceasta categorie sunt persoane de incredere, emana o
sanatate fizica si mentala de invidiat. Galbenul caracterizeaza si
persoanele geloase, cateodata nesigure pe ele, poate si din cauza ca
se afla la un inceput de drum si nu au garantia ca vor duce la bun
sfarsit ceea ce au inceput.
Albastru. Aceasta este o culoare calmanta si clara. Aproape toate
nunatele de albastru sunt benefice si caracterizeaza persoanele de
incredere. Doamnele care investesc in aceasta culoare sunt prea
sincere si adesea isi atrag dusmani, oameni care vor sa profite de pe
urma firii lor nevinovate. Aceasta este culoarea luptatorilor, a
persoanelor care vor sa se perfectioneze intr-un domeniu de activitate.
Adesea sunt firi introvertite, care se dedica cu tot sufletul muncii, in
special domeniilor de cercetare. In dragoste, aceste persoane pot
suferi de „inima albastra“, pentru ca pun suflet in tot ceea ce fac si
ajung sa fie dezamagite tocmai de aceia pe care ii credeau adevarati
prieteni.
Verde. Cu un tonus exceptional, doamnele care prefera verdele sunt
prietenoase, perfectioniste si autoritare. Le place sa mediteze si isi
aleg prietenii dupa ce ii supun mai multor teste pentru a fi sigure ca
merita increderea lor. Aceste persoane actioneaza dupa premisa: „sunt
libera si ma pot bucura in voie de tot ce ma inconjuara“. Atentie totusi
la persoanele care prefera combinatia verde - galben pentru ca au o
fire duplicitara si tind sa deformeze adevarul dupa ce au analizat
situatia pe toate partile, o intorc in asa fel incat ele sa fie in avantaj.
Alb. Acesta este simbolul puritatii. Persoanele din aceasta categorie au
un suflet curat, sunt darnice, inocente si de obicei sunt adeptele stilului
de viata simplu. Nu le plac complicatiile, nu se implica in scandaluri si
ies de obicei din orice confruntare cu fruntea sus. Despre
reprezentantele sexului frumos care prefera aceasta culoare se poate
spune cu certitudine ca au ajuns la maturitate si au discernamant si
putere de filtrare asupra tuturor persoanelor din jurul lor.
Caracteristice acestor persoane sunt diplomatia si forta de caracter.
Negru. Negrul reprezinta misterul, necunoscutul si cateodata nevoia
de singuratate. Doamnele din aceasta categorie sunt conservatoare,
invaluite intr-o aura de mister si sunt adesea greu de abordat. Odata
ce le cunoasteti, veti descoperi ca sunt devotate si, in acelasi timp,
conservatoare.
Violet. Fantezie, asa s-ar traduce intr-un cuvant aceasta culoare.
Violetul reprezinta regalitatea, un caracter sacru, sfant sau o lume
plina de romantism. Doamnele care se inconjoara cu aceasta culoare
adora fantasticul si se detaseaza de lumea reala.
Portocaliu. Aceasta este o culoare sexy si, fiind apropiata de rosu,
caracterizeaza persoanele calde, care radiaza bunatate. Compania lor
este cautata de toti cei din anturaj pentru ca optimismul lor se
transmite si celor din jur.
Roz. Este culoarea tineretii, denota imaturitate. Daca apare frecvent in
vestimentatie, explica dorinta acelei persoane de a copilari, de a retrai
bucuria tineretii. Dezavantajul celor din aceasta categorie este ca sunt
lipsite de puterea de decizie si sunt prea obsedate de propria persoana

Psihologia
culorilor

Vă afectează culorile bună dispoziţie ?

David Johnson

Cum nu poţi scăpa de moarte şi de impozite, nu poţi scăpa nici de culori. Sunt
omniprezente. Totuşi, ce înseamnă ele? De ce sunt oamenii mai relaxaţi în camere verzi?
De ce sportivii care ridica greutăţi dau tot ce au mai bun în săli de gimnastică albastre?

Culorile au semnificaţii diferite în diverse culturi. Şi chiar şi în societăţile occidentale,

sensurile culorilor s-au schimbat pe parcursul anilor. Dar astăzi, în SUA, cercetătorii au
găsit următoarele ca fiind corecte.

Negru
Negrul este culoarea autorităţii şi puterii. Este popular în modă, deoarece face
oamenii să pară mai subţiri. Este, de asemenea, elegant şi fără vîrstă. Negrul, de
asemenea, presupune supunerea. Preoţii se îmbrăca în negru pentru a arăta supunere
faţă de Dumnezeu. Unii experţi în modă afirmă că o femeie îmbrăcată în negru
semnifică supunerea faţă de bărbaţi. Veştmintele negre, pot fi, de asemenea, pline
de forţă, sau fac că cel ce le poartă să pară distant sau chiar rău. Personajele rele,
cum ar fi Dracula, de multe ori se îmbracă în negru.
Alb
Miresele poartă alb pentru a simboliza puritate şi nevinovăţie. Albul reflectă
lumina şi este considerat o culoare de vară. Albul este popular în decoraţiuni şi în
modă, pentru că este luminos, neutru, şi merge cu orice. Cu toate acestea, albul
arată murdăria şi, prin urmare, este mai dificil a-l menţine curat decît alte culori.
Medicii şi asistentele medicale purtau alb pentru a sugera curăţenia.
Roşu
Cea mai intensă emoţional culoare, roşul stimulează un ritm mai alert al inimii şi al
respiraţiei. Este, de asemenea, culoarea dragostei. Hainele roşii atrag atenţia, iar cel
ce le îmbrăca pare mai plinuţ. Deoarece este o culoare extremă, îmbrăcămintea
roşie nu ajută în negocieri sau în confruntări. Maşinile roşii reprezintă o mare
atracţie pentru hoţi. În decoraţiuni, culoarea este de obicei un accent. Designerii
spun o canapea este , deoarece atrage atenţia.
Albastru
Culoarea cerului şi a oceanului, albastrul este una dintre cele mai populare culori.
Stîrneşte exact reacţia opusă culorii roşii. Paşnic şi liniştitor, albastrul produce
adevărate calmante chimice în corp, astfel el fiind des utilizat ca o culoare preferată
pentru dormitoare. Albastrul poate fi, de asemenea, rece şi deprimant. Consultanţii
în modă recomandă a se purta albastru la interviurile de recrutare, pentru că
simbolizează loialitatea. Oamenii sunt mai productivi în camere albastre. Studiile
arată că sportivii care ridica greutăţi sunt capabili să ridice mai mult în săli de
gimnastică albastre.
Verde
 În prezent, cea mai populară culoare folosită în decoraţiuni, verdele simbolizează
natura. Este cea mai uşoară culoare pentru ochi şi poate îmbunătăţi vederea. Este o
culoare calmantă, revigorantă. Oamenii care aşteaptă să apară la TV stau în camere
verzi, pentru a se relaxa. Spitalele utilizează verdele des, pentru că relaxează
pacienţii. Miresele în Evul Mediu purtau verde pentru a simboliza fertilitatea.
Verdele închis este masculin, conservator şi sugerează bogăţia. Cu toate acestea, de
multe ori organizatorii defilărilor pe podium refuză să folosească verdele, pentru că
le e teamă că aduce ghinion.
Galben
Galbenul vesel, culoarea soarelui atrage atenţia şi el. Deşi este considerată o culoare
optimistă, oamenii se enervează mult mai des, iar bebeluşii plîng mai mult în
camerele zugrăvite în galben. Este cea mai stridentă culoare, aşa că poate fi
dăunătoare, dacă este folosită abuziv. Galbenul îmbunătăţeşte puterea de
concentrare, astfel că poate fi folosit în medierea conflictelor.
Purpuriul
Culoare regală, purpuriul semnifică lux, bogăţie şi rafinament. Este, de asemenea,
feminin şi romantic. Cu toate acestea, pentru că se găseşte rar în natură, purpuriul
poate părea artificial.
Maro
Solidă, de încredere, culoarea maro este culoarea pămîntului şi se găseşte din
abundenţă în natură. Maroul deschis înseamnă onestitate în timp ce maroul închis
este asociat cu lemnul sau pielea. Bărbaţii sunt mai îndreptăţiţi să spună că maroul
este una dintre culorile lor preferate. Maroul poate sugera, de asemenea, tristeţea şi
melancolia.

Din punct de vedere fizic nu exista culori, asa cum le percepem noi; exista numai unde de
lumina de diferite lungimi. Atunci cand privim un obiect vedem lumina care reflectata de
acesta. Ochiul uman are abilitatea de a distinge intre sute de astfel de unde, pe masura ce
ele sunt primite de catre retina. Aceasta capacitate pe care o avem ne da posibilitatea de a
vedea lumea in culori.

La ce ne referim atunci cand spunem ca cerul este albastru si trandafirii sunt rosii? In
timp ce ochii nostri sunt capabili sa distinga sute de varietati de lungimi de unda
vocabularul nostru este mult mai limitat. Numele unei culori se refera la un prototip al
unei arii mai mari de lungimi de unda. De exemplu, rosu se refera la acele culori care
contin rosu in mai mare masura decat alte culori. Nu exista insa o distinctie clara intre
culori, deseori neputandu-ne decide daca o culoare este albastra sau verde. Perceptia
culorii este o experienta subiectiva. Din aceasta cauza de cele mai multe ori lungimile de
unda la care se refera doua persoane atunci cand numesc o culoare sunt diferite. Oricum,
datorita aparatului biologic asemanator, termenii care definesc culorile sunt folositi la fel
in culturi si limbi diferite.

Efectul psihologic al culorilor

Perceptia in culori nu este singura reactie psihologica pe care o avem la lungimile de

unda. Studiile stiintifice au aratat ca radiatiile rosii ajuta mult mai mult la calmarea
epilepsiei decat lumina albastra. In plus

, presiunea sangelui, respiratia, numarul de batai pe minut ale inimii, clipirea, toate sunt
mai rapide sub influenta culorii rosii si scad cand se merge catre alb, albastru.

Au cu adevarat culorile un efect direct asupra sentimentelor noastre si a modului in care

ne comportam? Raspunsul este pozitiv. Insa nu se poate spune ca o anumita culoare va
avea tot timpul acelasi efect asupra tuturor subiectilor asupra carora actioneaza. Reactiile
noastre sunt influentate de o combinatie de factori biologici, psihologici, sociali si
culturali.
Unele reactii par a fi universale, cum sunt cele la culorile calde si reci. Culorile calde,
precum rosu, portocaliu, galben, verde deschis produc sentimentul de caldura, comfort,
comunicare. Aceste culori sunt asociate emotiilor pozitive, fericirii. Culorile reci: violet,
albastru, bleu, verde inchis trezesc o paleta de sentimente care se intinde de la liniste
sufleteasca la tristete, retragere sau dominare.

Adesea culorile au semnificatie diferita in functie de cultura. De exemplu, pentru noi

albul este simbolul nuntii, in timp ce pentru chinezi este culoarea purtata la inmormantari.
Rosul este asociat de noi fericirii, iar de catre chinezi furiei. Este larg raspandita ideea ca
albastrul este pentru baietei in timp ce rozul este mai potrivit pentru fetite.

Utilizarea culorilor

In industria modei si publicitatii culoarea este unul dintre cele mai puternice instrumente
de comunicare. Impresia pe care o creaza culoarea constituie 60% din tendinta de a
accepta sau respinge un produs, un serviciu.

Psihologia culorilor

Chiar dacă scapă percepţiei noastre, culorile au influenţă

asupra noastră. Culorile deschise, pastelate ne liniştesc,
odihnesc, iar culorile închise, mai puternice ne încarcă cu
energie.
Deja cei din antichitate şi-au dat seama de efectele culorilor asupra
oamenilor, astfel încât unele dintre ele erau considerate magice. De
exemplu, morţii erau vopsiţi cu culoarea roşie ca să se trezească.
Chinezii au făcut legătură între savoare şi culori. Conform teoriei lor,
celor care preferă culoarea albastră le plac mâncărurile mai sărate,
celor ce preferă verdele le plac dulcurile, iar celor ce preferă violetul le
plac gustările amare. Celor care au culoarea preferată roşie, le plac
mâncărurile picante.

O importanţă deosebită o au culorile şi în domeniul feng shui.

Străvechea artă chinezească spune: e important să decorăm cu culori
acele colţuri ale locuinţei care sunt însemnate.

Grafologia foloseşte şi ea culorile: cu ocazia analizării unui scris trebuie

luată în calcul culoarea şi calitatea hârtiei folosite, totodată dacă s-a
folosit cerneală colorată sau pix de culoarea roşie sau verde.

Unul dintre indicatorii cotidieni ai alegerii culorilor este culoarea cărţilor

de vizită comandate, culoarea preferată aleasă după mai multe
încercări. Relaţia cu culorile este sugerată şi de culoarea maşinilor
cumpărate. În străinătate, cei ce-şi cumpără maşină roşie vor plăti
asigurare mai mare, deoarece cei ce-şi aleg maşină roşie sunt mai
agresivi. Aceasta este partea de cromometrie a psihologiei rutiere....

Psihologii ce se ocupă cu problematica alegerii culorilor în cursul

experimentelor au elaborat un întreg şir de teste, deoarece toţi
oamenii aleg şi resping anumite culori, astfel încât are rol important
care sunt prechile de culori selectate în această alegere. Atragerea şi
respingerea culorilor poate fi asemănată cu simbolul culorilor: fiecare
om le percepe altfel. Pe când unul din visători, înotând în strălucitoare
apă albastră se simte foarte fericit, celălalt are groaza morţii de
adâncul negru ce se află sub el.

Alegerea culorilor pentru produce un anume sentiment şi este

rezultatul unui proces psihologic dificil. Aceasta este relevantă în
special în cazul desenelor de copii, care pentru interpretare, se
folosesc de semnificaţile culorilor. Astfel, desenul ne va oferi explicaţii
referitoare la neliniştea, frica, bucuria sau gelozia copilului.

Exprimarea bucuriei se realizează cu culori saturate, cea a tristeţei cu

culori închise, sparte. E diferit în cazul noţiunilor-pereche liniştit-
zgomotos. Zgomotul poate fi exprimat cu mai puţine culori decât
liniştea. Cele mai zgomotoase culori sunt cea galbenă, portocalie şi
roşie, iar cele mai liniştite sunt albastru de cobalt şi ultramarin.

Psihologii au ajuns la concluzia că clasificarea culorilor diferă în funcţie

de vârstă. La vârsta mai activă, vioaie şi sensibilă sunt preferate
culorile mai ţipătoare, iar la vârsta mai târzie sunt alese culorile pastel.
Femeile cumpără trusou pentru nou născuţi de culori diferite pentru
băieţaşi şi pentru fetiţe. Femeile curioase, care caută noi experienţe
sufleteşti crează în locuinţa lor o atmosferă particulară a culorilor, ceea
ce nu se poate numi doar decoraţiune interioară ci un joc conştient cu
culorile. Camera de lucru –peretele, ceramicile, materialele textile- vor
avea o culoare ce va stimula la lucru. Camera unui nou născut va avea
o culoare moale, însă camera de baie va fi albastru sau verde ca apa.
Depinde de persoanlitate ce culoare va primi dormitorul. Poate fi de
culoare calmă, eventual alb spart sau chiar portocaliu şi roşu cu puţine
elemente negre.

Culorile oferă deci un mare ajutor în autoexprimare. Îmbrăcămintea de

toate zilele –începând de la pantofi şi până la fular- este o felie a
sufletului, a stării de spirit a zilei respective. Aceasta nu este doar o
caracteristică a zilei respective, ci poate chiar avem nevoie de culoarea
respectivă: culorile vioaie ne pot da energie în zilele depresive,
ploioase şi obositoare, eleganţa perechii alb-negru ne va împrumuta
siguranţă cu ocazia unei importante negocieri.

Ţinuta – şi femeile conştiincioase ştiu acest lucru – este, în majoritatea

cazurilor, unealta autoexprimării şi nu a modei, iar dacă ştim acest
lucru şi ne folosim de el, ne vom simţi toţi bine.

Cromoterapia

În ultima vreme în cadrul terapiei naturiste este aplicată în mod

conştient cromoterapia la tratarea anumitor boli, în special ca terapie
complementară. Unul dintre experimente a avut un fantastic rezultat:
contorul de energie, în cazul diferitelor culori, a măsurat valori diferite,
ceea ce înseamnă că unele culori transmit mai multă energie, iar
celelalte mai puţină. Tot cu această experienţă s-a demonstrat faptul
că unele culori sunt atrăgătoare iar celelalte respingătoare.

În unele state, cromoterapia este utilizată în practica de toate zilele:

culoarea spaţiului interior al spitalelor, al policlinicilor, totodată
culoarea îmbrăcămintei de lucru a personalului, au fost alese luîndu-se
în considerare principiile cromoterapiei. Diferitele culori au efecte
diferite asupra noastră. În mod înconştient folosim şi ne înconjurăm cu
culori ale căror efect terapeutic ne lipseşte, aceasta este explicaţia
cumpărării unei piese de îmbrăcăminte de culoare vioaie sau al unui
set de bucătărie unicolor.

Câteva exemple din terapia ştiinţifică:

Unii psihologi vor vindeca bolnavii ce suferă de depresie cu ajutorul
culorilor închise, silindu-i astfel, cu ajutorul unui specialist, să se
confrunte cu problemele. Conform credinţei indienilor, de-a lungul
corpului uman, din cap până-n vârful picioarelor, pot fi distinse şapte
centre energetice (aşa numite chacre) şi fiecăreia îi aparţine o culoare
de la galben până la alb. Fiecare chacră reprezintă alte organe, astfel
terapia cu ajutorul culorii chacrei respective va avea efect asupra
organului dat. Există şcoli de terapie naturistă care folosesc cele 12
culori ale scalei vibraţiilor în tratarea bolnavilor.

Câteva exemple dintre efectele diferitelor culori:

Roşu:
Excită, incită, influenţează tensiunea, sistemul circulator şi alimantarea
cu sânge. Crează senzaţia de activare şi dinamism. Folosit în proporţii
mici, în cazul unor obiecte asigură senzaţie caldă, însă pe suprafeţe
mai mari reflectă nevrozitate, iritabilitate, impulsivitate şi deseori
agresivitate. Intensifică temperatura corpului, stimulează alimentarea
cu sânge, ajută la producerea de adrenalină. Diminuează senzaţia de
oboseală, suprimă bolile cronice. În cromoterapie este utilizată în cazul
anemiei, colitei, răcelilor cronice (sinuzite), artitei, depresiei. Prea mult
roşu poate provoca agresivitate, agitaţie.

În antichitate a fost folosită pentru exprimarea dragostei, pasiunii. În

Roma mireasa purta voal –flammeum- de culoarea roşu aprins, dar
roşu reprezintă şi forţa, focul, puterea. În tradiţiile creştine şi ebraice a
fost culoarea seriozităţii, a măreţiei. În Noul Testament reprezintă
păcatul, ispăşirea, pocăinţa şi sacrificiul.

Verde:
Este culoarea naturii, a renaşterii, a speranţei, a liniştii, a echilibrului.
Amestecul culorii galbene şi albastre în acelaşi timp produce senzaţie
de împrospătare şi calmare. Asigură armonia dintre trup şi suflet,
diminuează iritabilitatea, oboseala, relaxează, asigură adunarea
puterilor, regenerarea. Reglează tensiunea arterială, dilatează venele
sanguine. Nuanţele deschise, gălbui generează prietenie, prospeţime,
vitalitate, activitate. Nuanţele medii, de culoarea ierbii reprezintă
seriozitate, securitate, iar cele mai închise, ca albastru-verzui
sobritate, calm, iar nuanţele cenuşii şi medii lipsite de lumină
generează pasivitate, somnolenţă.

Albastru:
Calmează, are efecte plăcute asupra ochilor, asupra unor inflamaţii,
este util împotriva unor dureri şi sufocări, este răcoritoare şi are efect
de echilibrare a energiilor. Este culoarea calmului, a liniştii, a
dezlegării, culoarea sentimentului de eternitate, exprimă sensibilitate,
fineţe, simbolul fidelităţii, credinţei şi a tradiţiilor. Predispoziţie la
linişte, revarsă răcoare şi acestea pot asigura senzaţie de securitate.
Diminuează tensiunea arterială, pulsul, ritmul respiraţiei şi simţul
durerii. Nuanţele mai închise indică senzaţia de depărtare şi adâncime,
pe suprafeţe mari, împreună cu culoarea neagră înclină spre depresie
şi sentimente pasive. Nuanţele deschise reflectă senzaţii de
prospeţime, seninătate, încăperile mici par mai spaţioase.

Galben:
Efect detoxifiant, calmant al psihonevrozelor, deoarece regenerează
nervii epuizaţi, reflectă veselie. Culoarea naturii, a renaşterii, a
speranţei, a liniştii, a echilibrului. Galbenul vitalizează, culoarea
aspiraţiei de libertate, veselie, experienţe intelectuale. Reprezintă
culoarea cunoştinţelor, a paternităţii, a curiozităţii, reflectă aspiraţia
către fericire, bucurie, şi trai liber.

Portocaliu:
Înviorează, dă impresie de veselie, asigură fluxul energiilor pozitive.
Indică sinceritate, bucurie, fericire. Are efecte activizante, însă-i
lipseşte agresivitatea culorii roşii. Intensifică capacitatea de
concentrare, creativitatea, motivaţia, are efecte pozitive asupra
depresiei, readuce dorinţa de viaţă, influenţează pozitiv pofta de
mâncare şi sistemul digestiv. Culoarea portocalie întăreşte sistemul
imun, stimulează activitatea splinei, a rinichilor, a bilei, a glandelor
genitale.

Violet:
Violetul este amestecul nuanţei de albastru rece şi a nuanţei calde de
roşu, poate avea efecte calmante şi agitante în funcţie de culoarea
dominantă. E culoare ce reflectă dorinţe, vise, melancolie, bătrânesc,
somnolent. Reprezintă misticul, subconştientul, misterul, îndeamnă la
meditaţie. Datorită efectelor contradictorii nu este o culoare prea
îndrăgită.

Maro:
Culoarea lemnului, reprezintă siguranţă, căldură, permanenţă. Copii de
obicei nu preferă culoarea maro, însă adulţilor cu viaţa plină de
stresuri le place această culoare. Maroul în locuinţe reflectă o
atmosferă agreabilă, însă fără alte culori mai vii devine cam tristă.

Purpuriu:
Culoare plină de demnitate, rigidă, ce reflectă sentiment de
superioritate. Pe o suprafaţă mai mare ea devine apăsătoare,
deprimantă.

Gri:
Culoare neutră, sobră, izolată, reflectă monotonie. Pe suprafaţă mare
sugerează monotonie, tristeţe, însă efectele celorlalte culori mai vioi îl
atenuează.

Alb:
Are efecte analgezice. Este culoarea curăţeniei, ordinii, neutralităţii.
Reflectă inocenţă, bunătate, emoţii pure. Are cea mai mare capacitate
de reflexie a luminii, astfel pe o suprafaţă mare, devine orbitoare.
Datorită luminozităţii lărgeşte spaţiul, faţă de celelalte culori are rolul
de neutralizare. Folosind culoarea albă ca fond, va evidenţia celelalte
culori.

Negru:
Reprezintă culoarea nopţii, a morţii, nenorocirii, a păcatului. Utilizat pe
suprafaţă mare devine deprimant, reflectă reţinere, depărtarea de
natură şi de lume, izolare. Pe suprafeţe mici poate fi folosit cu oricare
altă culoare, evidenţiază efectele acestora, le luminează. Împreună cu
culoarea albă reprezintă solemnitate. În filosofia feng shui are o
semnificaţie pozitivă: reprezintă relaţiile, cariera; e acea culoare
compusă, care cuprinde multe lucruri.

Sunt mereu împrejurul nostru, ne înveselesc, ne întristeaza, ne îmbraca, ne

îmbata si ne fac sa visam. Dar înainte de toate, culorile (ne) exprima
Culorile înseamna multe: pentru unii culoarea reprezinta un mod de viata
(aminteste-ti de etapele colorate ale istoriei cum sunt perioada hippie sau anii
’80), pentru altii înseamna un mijloc de a-si castiga traiul (oameni care lucreaza
în domenii ce au legatura cu arta, designul), în timp ce pentru altii culorile sunt
doar o alegere care tine de moda sau de dispozitie (tu în fata sifonierului cand te
îmbraci dimineata). Însemnatatea culorilor este pe atat de interesanta pe cat e de
larg raspandita – toata lumea simte, daca nu chiar stie simbolismul culorilor.
Totusi, subiectul e departe de a fi secat de culoare.
Imprumuta-le energia
Culorile calde, luminoase, creeaza buna-dispozitie, au un efect stimulativ,
promoveaza si intretin
starile afective pozitive. Asa ca, inconjoara-te cu ele.
Si non-culorile vorbesc
Alb. Fiind o reflectare a luminii, este perceputa ca fiind culoarea puritatii,
curateniei si sigurantei – ce se poate întampla rau pe lumina? Albul mai
semnifica neutralitate si purificare. E folosit adesea pentru noi începuturi si este
asociat cu ideea de bunatate.
Negru. Poate avea un efect coplesitor pentru ca nu emite lumina. Inspira putere
(mentala) si autoritate. Da senzatia de mister si fascineaza prin posibilitati. E
continatoare de emotii profunde tocmai pentru ca în întuneric se poate gasi orice.
Este simbol universal pentru conceptul de rau.
Gri. Griul este o trecere dinspre alb spre negru. Senzatia pe care o produce este
de constanta si monotonie. Nu întamplator, este culoarea drumurilor pe care
mergem: clar duce undeva si este stabil. Totusi, prea mult gri e asociat cu stari
mentale negative de depresie. Transmite conservatorism.
Pe limba culorilor
Culoarea este o expresie a spectrului luminii, dupa cum stim de la fizica. Lumina
la diferite intensitati (unde) este fie reflectata, fie absorbita, fie emisa si astfel,
percepand diferite intensitati ale acestui spectru luminos percepem culori.
Explicatia – ca orice explicatie de altfel – suna mai putin spectaculos decat
efectul produs si trait. Dar daca e totusi sa pornim de la origini, lumina ca sursa a
culorilor este în esenta ei sursa esentiala pentru miscare si viata. Poate si acesta
e un motiv pentru care culorile sunt atat de importante în viata noastra.
În natura, culorile exista cu anumite scopuri precise (altele decat cel apa rent de
încantare a vazului). Astfel, culorile sunt pentru unele animale si plante podoabe,
în timp ce pentru altele sunt capcane sau pericole mortale cand ies din „peisaj” si
devin prea vizibile pentru pradatori. Evident, culorile sunt asociate cu multiple
aspecte ale vietii omenesti. Avem culori speciale pentru evenimente importante
din viata (sarbatori, casatorii, stingerea din viata) – care variaza de la o cultura la
alta, dar asta nu afecteaza esenta. Daca ar fi sa tragem o tusa comuna peste
toate acele aspecte din viata omului care sunt traversate si influentate de culori,
probabil ca acea tusa ar purta numele de emotional. Nimic mai concret si mai
raspandit (în toata lumea) care sa uneasca si sa exprime mai bine stari, emotii,
momente decat culorile. Sau mai bine spus, limbajul culorilor. Pentru momente si
stari de oboseala sau lipsa de energie psihica se folosesc nuantele neutre de gri,
la fel cum pentru momente de tristete sau depresie sunt alocate expresii precum
„vede totul în negru”. La polul opus, „a vedea viata în roz” descrie o viziune
optimista asupra vietii; mania e asociata cu o fata „rosie ca para focului” la fel
cum e si o expresie a pasiunii si erotismului. Mai mult decat un limbaj pentru
exprimarea emotiilor si starilor, culorile ne ofera posibilitatea de a schimba
aceste stari sau de a le potent a sau diminua. Gandeste-te numai la designul
interior, la faptul ca în general spitalele sunt zugravite în anumite culori, halatele
medicilor sunt tot în acea zona cr matica, camerele de copii trebuie sa fie vopsite
în anumite culori, la fel cum culorile din anumite uniforme sunt graitoare pentru
anumite profesii si meserii. Asadar, orice ai face, culorile vorbesc despre starea
ta emotionala,

fizica, despre profesia si statutul tau, despre gradul tau de optimism, despre felul
tau de-a fi, despre momentul pe care îl traversezi în viata, despre lucrurile cu
care îti place sa te înconjori. De fapt, exista un întreg domeniu care „trateaza” pe
larg subiectul – psihologia culorilor. Cei care se ocupa cu studiul efectelor si
semnificatiilor atribuite culorilor sunt orientati spre ceea ce îi face pe oameni sa
aleaga anumite culori – care sunt acele culori care atrag atentia, care sunt cele
mai bune contraste între culori, care culori vor „vinde” anumite produse, care
anume inspira siguranta, care inspira autoritate si asa mai departe. Ar mai fi de
mentionat ca semnificatia culorilor difera în functie de emisfera în care ne aflam:
esticii au uneori alte obiceiuri decat vesticii; un exemplu la îndemana este albul –
în ambele culturi înseamna puritate, dar în timp ce vesticii îl folosesc la nunti,
esticii îl considera o forma de a-si exprima durerea si il poarta la înmormantari.
Asadar, conceptiile noastre (despre culori, în particular, si cultura, în general)
sunt mai degraba în spectrul vestic.
Coloreaza-ma frumos
E de mentionat din capul locului ca preferinta pentru o culoare sau alta poate
spune ceva despre firea unei persoane, dar nu totul. Poate cel mai semnificativ
test al culorilor este testul Luscher, cel care se bazeaza pe alegerea culorilor în
niste succesiuni în functie de preferinta de moment. Testul interpretat corect
poate avea rezultate destul de precise despre starea de moment a celui care îsi
face testul. Dincolo de teste si stiinta exista si interpretarile care ne sunt familiare
si destul de la îndemana. Gaseste mai jos atat interpretarile simbolice ale
culorilor, cat si explicatiile si aplicatiile lor în viata de zi cu zi.
Rosu. Este o culoare care prin definitie stimuleaza: inima bate mai repede,
respiratia se accelereaza. Asadar, rosu e furie, agresivitate, dar si pasiune,
erotism. Rosul atrage atentia, poate însemna atractie, dar si interdictie. La haine,
rosul da o usoara senzatie de greutate si, evident, o vizibilitate crescuta.
Galben. La vederea galbenului apare o stimulare benefica a metabolismului, dar
si a sistemului nervos, pentru ca se produce o descarcare de serotonina, de aici
si impresia de optimism si energie. E un bun stimulent pentru intelect si
creativitate. E mult folosit in marketing pentru cresterea vanzarilor.
Verde. La nivelul organismului, verdele produce o relaxare si o detensionare. De
aceea, e considerata o culoare care calmeaza si echilibreaza. Fiind o culoare
foarte prezenta în natura, e linistitoare si obisnuita ochiului uman - de aceea e si
foarte recomandata în designul interior.
Albastru. Induce o senzatie de calm pentru ca încetineste ritmul cardiac si
respirator. Astfel, e asociat cu spiritualitatea, pacea si stabilitatea – sunt o
multime de uniforme albastre, nu? Poate din toate aceste motive este si o
culoare atat de populara în preferintele oamenilor.
Maro. Este o culoare a neutralitatii organice. Simbolizeaza originea tuturor
lucrurilor, este culoarea pamantului, de aceea sta în spatele unor concepte
precum stabilitate, relatii puternice si încredere. Poate fi asociata planurilor foarte
stabile. Pentru produse, duce cu gandul la natural si organic.

Invingatorii se imbraca in rosu, psihologie, cromatica, comportament,

culori, rosu, cercetare, invingatori, frumusete, atractie, sex, seductie,

femei in rosu

Vrei sa castigi o intrecere sportiva sau sa treci un examen? Imbraca-te

in rosu. Studii stiintifice recente au confirmat faptul ca performantele
noastre, atat cele fizice, cat si intelectuale, sunt influentate de culori.

Agresivitate si dominare

Anul trecut, in cadrul unui experiment, specialistii in psihologia

sportului de la Universitatea din Münster, Germania, au supus atentiei
a 42 de arbitri niste videoclipuri cu intalniri de tae-kwon-do. Intrucat in
aceasta arta martiala, cei doi combatanti sunt identificati prin
intermediul a doua culori - rosu si albastru -, specialistii respectivi au
fost pusi ulterior sa revada filmarile, dar modificate digital astfel incat
culorile purtate de luptatori sa fie inversate. Rezultatul? "Razboinicul"
in rosu a fost recompensat invariabil cu o medie de 13% mai multe
puncte fata de cel in albastru.

Influenta culorilor in sport a fost pentru prima oara descoperita in

2004, cand antropologii Russel Hill si Robert Barton de la Universitatea
Durham, Marea Britanie, au analizat punctajele obtinute de concurentii
la cateva sporturi olimpice: box, tae-kwon-do, lupte greco-romane si
lupte libere. Si atunci, in 55% din cazuri, victoria a fost atribuita
sportivilor in rosu, iar in cazul disciplinelor care presupuneau o lupta
corp la corp (precum luptele greco-romane) acest procent a urcat chiar
la 62%.

In opinia lui Barton, acest rezultat poate fi explicat in parte printr-o

preferinta inconstienta pentru rosu a arbitrului, dar mai ales prin faptul
ca rosul, culoarea agresivitatii si a dominarii, ar favoriza din punct de
vedere psihologic sportivul care-o poarta, facandu-l sa se simta si sa
actioneze ca un invingator.

Iar forta rosului pare a se manifesta chiar si in sporturile de echipa: un

studiu in cadrul caruia au fost analizate 56 de sezoane din Premiere
League, liga de fotbal britanica, a demonstrat ca echipele cu tricou
rosu (Liverpool, Manchester United si Arsenal) au cucerit 38 de titluri
dintr-un total de 63.

Rosu egal pericol

Atat la animale, cat si la oameni, rosul indica forta fizica si capacitatea

de a lupta si de a inspira frica adversarilor. Comportamentul primatelor
de exemplu este puternic influentat de rosu: la masculii de Mandrillus
sphinx (foto), fata si organele genitale rosii comunica rivalilor
capacitatea de a lupta, iar nivelul de stralucire a culorii este direct
proportional cu cantitatea de testosteron din sange.

Potrivit lui Barton, omul reactioneaza in mod asemanator: chipul celui

suparat si agresiv se inroseste, indicand faptul ca sangele e mai bogat
in oxigen si ca individul e gata de lupta, in timp ce, dimpotriva, un om
mort de frica se albeste la fata.

Expunerea la rosu nu are efecte doar in ceea ce priveste luptele, si

abilitatile cognitive ii resimt influenta. Andrew Elliot de la Universitatea
Rochester, New York, le-a testat in cadrul mai multor experimentei,
reiesind ca, la un nivel foarte elementar, corpul uman are tendinta de
a fugi de rosu.

Potrivit lui Elliot, ecuatia care caracterizeaza culorile este "rosu egal
pericol"; in acelasi timp insa, rosul pare a fi in masura sa influenteze in
mod pozitiv performantele intelectuale: tot el le-a cerut unor studenti
sa sustina un test scurt pentru masurarea IQ-ului, distribuind foile cu
intrebarile marcate in rosu si negru. Si de aceasta data a reiesit ca cei
cu foaia de examen rosie ar avea un IQ mai ridicat fata de ceilalti. Prin
intermediul tehnicilor de imagistica s-a descoperit ca expunerea la
rosu activeaza cortexul frontal drept, o zona cerebrala corelata
inteligentei emotionale si atentiei.

De la limonitul utilizat in ritualurile antice la cartierele cu felinar rosu si

pana la infamele inimioare ale Sfantului Valentin, rosul a fost
dintotdeauna asociat cu pasiunile carnale si dragostea romantica
deopotriva, in toate culturile de-a lungul mileniilor. Faptul ca rosul este
culoarea dragostei si a pasiunii pare asadar un lucru cunoscut
dintotdeauna, dar ca aceasta asociere are si un fundament stiintific
reprezinta o descoperire de data recenta.

Dintr-un studiu realizat pe macaci de Corri Waitt, de la Stirling

University, Marea Britanie, a reiesit ca femelele din aceasta specie isi
aleg drept parteneri in vederea reproducerii exemplare cu botul intens
colorat in rosu. La aceste primate, caracteristica este corelata unui
nivel ridicat de testosteron care presupune ca exemplarul in cauza este
dotat cu un sistem imunitar eficient si cu gene "de calitate".

In urma acestor rezultate, Waitt a avansat ipoteza ca si la oameni, o

fata imbujorata este tocmai ceea ce sugereaza, la un nivel primar, ca
individul sau individa in cauza este unul/una "viabil/a". Craig Roberts,
biolog de la Universitatea Newcastle, sustine si el teza cercetatoarei.
"Pare ca o coloratura sanatoasa, dificil de gasit in lipsa unei stari bune
de sanatate, ofera o imagine autentica a mostenirii genetice si a vigorii
unui individ".

Pentru a intelege daca suprematia rosului are o origine genetica sau

ambientala, recent, Sarah Pryke de la Macquarie University din Sydney
a realizat un studiu pe gulzi, o specie de cinteza (Chloebia gouldiae),
niste pasari mici care, in functie de gene, pot avea capul rosu sau
negru. In competitia pentru hrana, indivizii cu capul rosu au iesit
mereu invingatori. Si tot invingatoare au fost si pasarile al caror cap
negru a fost colorat de cercetatori in rosu, pentru ca in multe cazuri
adversarii au refuzat infruntarea chiar inainte de inceperea luptei. La
acesti subiecti, frica de rosu a fost considerata a fi innascuta.

Rosul afrodiziac

Un alt studiu de ultima ora al psihologilor Andrew Elliot si Daniela

Niesta de la Universitatea Rochester, programat spre publicare la finele
lunii octombrie in Journal of Personality and Social Psychology, a
demonstrat prin intermediul a 5 experimente, ca barbatii prefera
femeile imbracate in rosu. Studiul in chestiune a furnizat prima
confirmare emipirica a indelungatei povesti de dragoste dintre
societatea umana si rosu, documentand efectele acestei culori asupra
comportamentului.

"Doar de putina vreme psihologii si cercetatorii din alte discipline au

inceput sa studieze mai atent legatura dintre culoare si comportament.
Se stiu multe lucruri despre fizica si fiziologia culorii, dar foarte putine
despre psihologia culorii", a precizat Elliot, in opinia caruia este un
lucru fascinant sa descoperi ca nimeni nu este constient de acest
potential al culorilor de a influenta comportamentul. Experimentele - a
explicat el-, demonstreaza insa o analogie a felului in care oamenii si
masculii de primate raspund la rosu.

Descoperirile noastre confirma ceea ce femeile au suspectat si au

afirmat de multa vreme: ca barbatii actioneaza ca animalele in sfera
sexualitatii. Pe cat de mult le place barbatilor sa creada ca
reactioneaza in fata femeilor intr-o maniera sofisticata, se pare ca cel
putin intr-o anumita masura, preferintele si inclinatiile lor sunt
primitive".

Pentru a cuantifica efectul rosului, cercetatorul a aratat mai multor

barbati fotografii cu femei atragatoare imbracate "succint" in rosu si
verde si le-a cerut acestora sa decida care erau cele mai sexy. Acestia
au cazut toti de acord ca doamnele in rosu sunt semnificativ mai
atragatoare decat celelalte.

Pigmentul imaginatiei umane

Potrivit neuropsihologilor de la Durham University din Marea Britanie,

exista o zona cerebrala "dedicata" elaborarii contrastului culorilor: cea
cunoscuta sub numele de cortexul vizual; este asadar creierul si nu
ochiul cel care "raspunde" de sarcina de a recunoaste culorile. Pentru
a-si confirma teoria, cercetatorii au supus la o serie de teste pacienti
carora in trecut le fusese indepartata chirugical o parte din cortexul
vizual, iar rezultatele au fost inechivocabile: la acesti subiecti,
perceperea culorii nu este influentata de diferentele de culoare, ci de
luminozitate.

Explicatia fenomenului este fascinanta: culoarea este un produs al

sistemului nervos si potrivit cercetatorilor, ar putea fi definita drept
"un pigment al imaginatiei umane". Tocmai de aceea, persoanele care
sufera daune cerebrale si isi pierd tocmai aceasta capacitate
"imaginativa" sunt influentate de lumina; in functie de cum se reflecta
aceasta, pentru ei se schimba si culorile in care vad lumea.

De altfel, ideea newtoniana conform careia ochiul ar fi un instrument

capabil sa reproduca pasiv imagini rasturnate ale lumii exterioare nu
mai este considerata una valida la ora actuala; de-acum se stie ca
lumina nu este compusa din "raze" capabile sa deseneze pe retina vreo
reprezentare a lumii exterioare. Oamenii de stiinta concep acum
radiatia ca un camp electromagnetic definit de fotoni, cu dublu
caracter: de unde si de particule. In plus, la ora actuala, se stie ca
ochiul raspunde la radiatiile luminoase printr-o reactie fotochimica
oscilanta care are loc pe retina, iar variatiile acesteia sunt interpretare
de creier.

Ochii unui nou-nascut nu vad nimic: vazul este consecinta unei

sistematizari complexe si active la nivelul creierului, ce implica
recurgerea la arhetipuri genetice fundamentale; el este prin urmare
rodul unui proces de invatare rafinat, in cadrul caruia structurile
cognitive se dezvolta in mod progresiv.

Conform celor mai recente teorii, perceptia vizuala reprezinta un act

psihosomatic si se bazeaza pe procese ce integreaza intr-un mod
foarte complex functii biologice si culturale. Percepem ceea ce ne
inconjoara prin mijlocirea creierului, care interpreteaza realitatea
generand imagini, sunete, mirosuri si gusturi.

El descifreaza astfel un univers care in sine este incolor, inodor, mut si

insipid. Lumea vizuala umana este asa cum o percepem tocmai pentru
ca suntem oameni, iar ceea ce vedem reprezinta rodul unei
transfigurari a realitatii realizate de catre creier astfel incat sa
serveasca sepravietuirii si cunoasterii; o simulare ce reconstituie
interactiunile dintre noi si mediul material care ne inconjoara, realizata
de creier sub controlul unor determinari genetice.

Culoarea nu este insa o caracteristica a obiectelor, ci rezultatul

complex al efectului pe care lumina il are asupra aparatului uman al
perceptiei. In timp ce unii oameni pot distinge chiar si 250 de culori,
anumite mamifere nu percep nici macar o singura culoare, traind mai
degraba intr-un univers al mirosurilor decat al vizualului. Pasarile insa
vad cel mai probabil mai multe culori decat oamenii, ele fiind de altfel,
dintre toate vertebratele, si cele mai dependente de acest simt.

Facts :

Lumina intra in ochi prin cornee, cantitatea ei fiind reglata de

contractia si dilatarea pupilei.

Cristalinul permite focalizarea luminii pe retina - tunica interna a

globului ocular, care consta intr-o membrana cu trei straturi. Primul
"adaposteste" fotoreceptorii" (conurile si bastonasele), al doilea -
celulele bipolare aflate in conexiune cu fotoreceptorii, iar al treilea,
celulele ganglionare care compun nervul optic. Acesta din urma
strabate interiorul cutiei craniene pana la ariile vizuale ale scoartei
cerebrale.

Cele doua tipuri de fotoreceptori produc substante diferite:

conurile, stimulate de radiatiile electromagnetice, genereaza iodopsina
si sunt responsabile de vederea diurna, perceperea culorilor, de detalii
si de claritatea contrastelor; bastonasele, mai sensibile la lumina,
produc rodopsina si ii confera aparatului vizual capacitatea de a
elebora informatii chiar si in conditii de iluminare foarte scazuta.

Simbolismul unei culori: Pretutindeni, rosul este considerat un

simbol al fortei, al principiului vital, al bogatiei. El este culoarea focului
si a sangelui si, la fel ca acestea, contine o ambivalenta simbolica.
Focul incalzeste, dar si mistuie, arde. Sangele inseamna viata, dar este
si durere, pentru ca da culoare ranilor. Rosul deschis este diurn,
masculin, tonic, in vreme ce rosul inchis este nocturn, feminin, tainic.
Primul insufleteste, incurajeaza, da aripi, precum rosul drapelelor, al
firmelor, al ambalajelor publicitare, al fundelor aniversare, cel de-al
doilea indeamna la vigilenta sau chiar la neliniste - vezi rosul
semafoarelor ori al becului ce interzice intrarea intr-un studio foto sau
cinematografic. Tot asa, felinarul rosu de la bordelurile de pe vremuri
putea sa para o invitatie, dar implica si incalcarea unei interdictii fixate
de epoca respectiva, anume infranarea impulsurilor sexuale, a
libidoului. In toate tarile comuniste, rosul a fost recuperat drept
culoare a celor oprimati, a luptei pentru propasire. Pentru cei care au
scapat de acest regim, el este, acum, sinonim al terorii. Pentru
locuitorii vechii Rome, rosul era Culoarea prin excelenta, purpura
imperiala. Prin comparatie, albastrul era pentru ei un simbol al
barbariei, al natiilor neevoluate.
Terapia prin culori este o noua forma de tratament, facand parte din medicina
complementara, alaturi de acupunctura, homeopatie, aromaterapie si altele.
de Irina Markovits

Cunoscut si sub denumirea de cromoterapie, acest tip de tratament foloseste

culorile pentru a schimba starea sanatatii mentale cu ajutorul unor camere, surse
de lumina, cristale si tesaturi colorate intr-un anumit mod. Efectul psihologic pe
care-l incumba culorile a jucat un rol terapeutic inca din vremea antichitatii,
datorita capacitatii lor de a produce raspunsuri emotionale directe. Abia la
sfarsitul secolului 19, Europa a inceput sa fie interesata de teoria culorilor, iar
Rudolph Steiner a devenit fondatorul terapiei moderne a culorilor.

Explicata pe scurt, terapia se bazeaza pe teoria conform careia lumina reprezinta

o frecventa, deci fiecarei culori prezente in spectru ii corespunde o anumita
frecventa. Cum stiinta ne invata ca energia nu poate distrusa, ci doar
redistribuita, acest lucru inseamna ca frecventa va avea un anumit efect asupra
fiecarei persoane in parte. In timpul anilor '70-'80, o serie de teste au aratat o
oarecare legatura intre sanatate si culori, iar de atunci unii psihologi au inceput
sa foloseasca culorile pentru a investiga starea unui pacient.

O alta explicatie a terapiei culorilor se bazeaza pe conceptul de "aura", un camp

invizibil, legat de 7 centre de energie numite chakre, care interpenetreaza corpul
fizic. Lumina alba este absorbita din atomosfera de aura, apoi impartita in energii
ale culorii componente pentru a revitaliza diferite parti ale corpului. Aceasta este
una dintre explicatiile depresiilor afective sezoniere (DAS), cand tristetea
specifica iernii se datoreaza lipsei de ultraviolete.

Culoarea din mediul inconjurator ne influenteaza starea de spirit, relatiile,

sanatatea, deciziile. Culorile imbracamintii sau culorile peretilor unei camere iti
pot modifica - in mod inconstient - actiunile, nivelul de energiei fizica si starea
emotionala. Expertii in marketing, psihologii, specialistii in publicitate si creatorii
de moda se joaca cu intreaga gama coloristica, cunoscand faptul ca diversele
combinatii de culori iti vor afecta deciziile si starea de spirit. De exemplu,
ambalajul oricarui lucru pe care il cumperi este rezultatul lucrului asupra unei
scheme coloristice, al carui efect este incurajarea actiunii de cumparare. Culorile
din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a deschide apetitul - rosu,
portocaliu - sau pentru a-ti prelungi sau scurta sederea intr-o anumita incapere.
Mai mult, culorile alimentelor iti pot deschide sau distruge pofta de mancare.
Bolnavii de icter sunt tratati in camere albastre. Medicii dieteticieni recomanda
folosirea rozului pentru a diminua apetitul si atacurile de supraalimentatie.
Culoarea poate fi folosita pentru a crea o stare de bine si de multumire, pentru a
agita spiritele, pentru a calma si vindeca, pentru a exprima frivolitate sau
seriozitate…
Terapia culorilor este astazi privita ca o arta rafinata care implica cateva tehnici
diferite. Culorile aurei pot fi observate daca terapeutul le priveste printru-un ecran
Kilner, care pentreaza spectrul luminii albe. Unii terapeuti pretind ca pot face
acest lucru pe cale psihica, fara ajutorul ecranului. Boala se manifesta ca o pata
intunecata sau decolorata a zonei afectate. Terapia presupune existenta unei
lampi colorate sau a unui cabinet, astfel incat clientul poate fi complet scaldat in
lumina colorata, sau i se poate trata doar partea afectata a corpului. Filtrele de
culoare (maximum 3 o data) trebuie combinate cu ritm si tonuri pentru un efect
curativ sporit. Se mai pot incerca si alte activitati precum bautul apei din
rezervoare sau vase care care au fost tinute la soare, servirea mesei din vase
colorate intr-un anume fel, purtarea anumitor culori in vestimentatia de la serviciu
si de acasa (albastru este odihnitor si reduce tensiunea arteriala, in timp ce rosu
potenteaza energia si este util in cazul durerilor menstruale). Totusi, nu incercati
terapia culorilor daca nu beneficiati de sfatul unui expert. Se pare ca anumite
combinatii gresite pot duce la dereglari in plan fizic si psihic.