Sunteți pe pagina 1din 141

MODELAREA DISPOZITIVELOR

ELECTROMAGNETICE

Daniel Ioan
2
Cuprins

0 Introdu ere 5
0.1 Obie tul dis iplinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
0.2 Importanta dis iplinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
0.3 Formularea problemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
0.4 Etapele rezolvarii problemei dire te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1 Marimile zi e ara teristi e 11


1.1 Marimile ^ampului ele tromagneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2 Marimile ara teristi e ale orpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.3 Marimile ara teristi e efe telor ^ampului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2 Fenomenele ele tromagneti e fundamentale 17


2.1 Legea uxului ele tri . . . . . . . . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 17
2.2 Legea uxului magneti . . . . . . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 18
2.3 Legea indu tiei ele tromagneti e . . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 19
2.4 Legea ir uitului magneti . . . . . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 20
2.5 Legea onservarii sar inii ele tri e . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 21

3 Proprietati de material 25
3.1 Legea legaturii D E . . . . . . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... 25
3.2 Legea legaturii B H . . . . . . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... 26
3.3 Legea ondu tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... 27
3.4 Clasi area ara teristi ilor de material . . . . . . ... .. .. .. .. ... 29
3.5 Modelarea materialelor neliniare si u histerezis . ... .. .. .. .. ... 31
3.6 Modelarea mediilor neomogene . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... 34
3.7 Modelarea u materiale perfe te . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... 36

3
4 Efe te ale ^ampului ele tromagneti 39
4.1 Legea transformarii energiei ^n ondu toare . . ... .. .. .. .. ... .. 39
4.2 Legea transferului de masa . . . . . . . . . . . ... .. .. .. .. ... .. 39
4.3 Teorema energiei ele tromagneti e. . . . . . . ... .. .. .. .. ... .. 40
4.4 Teorema impulsului ele tromagneti . . . . . . ... .. .. .. .. ... .. 42
4.5 Teorema fortei generalizate ^n ^amp ele tri . ... .. .. .. .. ... .. 42
4.6 Teorema fortei generalizate ^n ^amp magneti ... .. .. .. .. ... .. 43

5 Regimurile ^ampului ele tromagneti 45


5.1 Regimul general variabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 45
5.2 Regimul ele trostati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 46
5.3 Regimul magnetostati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 48
5.4 Regimul ele tro ineti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 49
5.5 Regimul magneti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 50
5.6 Regimurile vasistationare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... .. 52
5.7 Regimul general variabil ^n mediile imobile. E uatiile lui Maxwell ... .. 54

6 Modelarea spatio-temporala a ^ampului ele tromagneti 57


6.1 Modelarea temporala a ^ampului ele tromagneti . . . . . . . .. ... .. 57
6.2 Modelarea geometri a. Idealizari si simetrii . . . . . . . . . . . .. ... .. 58
6.2.1 Modelarea geometri a . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ... .. 58
6.2.2 Idealizari geometri e si simetrii . . . . . . . . . . . . . .. ... .. 59
6.3 Modelarea ele tromagneti a a foliilor si relor . . . . . . . . . .. ... .. 64
6.4 Serii ierarhi e de modele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ... .. 70

7 Apli atii 75
7.1 Cablu oaxial . . . . . . . . . . .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 75
7.2 Cuva ele troliti a . . . . . . . . .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 77
7.3 Ele tromagnetul plonjor . . . . .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 79
7.4 Masina u magneti permanenti .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 81
7.5 Transformatorul monofazat . . .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 83
7.6 Cuptor u mi rounde . . . . . . .. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. 85

8 Con luzii referitoare la modelarea zi a 89

4
9 Reprezentarea matemati a a marimilor zi e 91
9.1 Sisteme de oordonate . . . . . . . . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 91
9.2 Reprezentarea domeniului spatio { temporal . .. ... .. .. .. .. ... 92
9.3 Reprezentarea proprietatilor de material . . . .. ... .. .. .. .. ... 93
9.4 Reprezentarea obie telor idealizate . . . . . . .. ... .. .. .. .. ... 97

10 Formularea ore ta a problemelor ^ampului ele tromagneti ^n diferite


regimuri 99
10.1 Regimul ele trostati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
10.2 Regimul magnetostati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
10.3 Regimul ele tro ineti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10.4 Regimul magneti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10.5 Regimul vasistationar indu tiv tranzitoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
10.6 Regimul vasistationar apa itiv tranzitoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
10.7 Regimul vasistationar tranzitoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
10.8 Regimul general variabil tranzitoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
10.9 Elementul ele tromagneti de ir uit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

11 Analiza ^ampului ele tromagneti ^n domeniul fre ventei 115


11.1 Reprezentarea ^n omplex a e uatiilor ^ampurilor sinusoidale . . . . . . . . 115
11.2 Analiza regimurilor periodi e u transformata Fourier dis reta . . . . . . . 120
11.3 Analiza regimurilor tranzitorii u transformatele Lapla e si Fouirier . . . . 123

12 Formulari ^n potentiale pentru e uatiile ^ampului ele tromagneti 127


12.1 Potentialul s alar al ^ampurilor stati e si stationare irotationale . . . . . . 127
12.2 Potentialul s alar pe suprafete de dis ontinuitate . . . . . . . . . . . . . . 132
12.3 Potentialul ve tor al ^ampurilor stati e si stationare solenoidale . . . . . . 136
12.4 Potentialul ve tor pe suprafata de dis ontinuitate . . . . . . . . . . . . . . 138

5
6
Capitolul 0
Introdu ere

0.1 Obie tul dis iplinei


Modelarea si proie tarea asistata de al ulator a dispozitivelor ele tromagneti e reprezinta
o dis iplina moderna u un puterni ara ter interdis iplinar, bazata pe ele mai noi
unostinte din tehnologia informati ii, ele tromagnetism si matemati a.
S opul prin ipal al a estei dis ipline ^l onstituie analiza u ajutorul al ulatorului a
unor dispozitive ele tri e si magneti e u ele mai diverse utilizari, ^n a aror fun tionare
^ampul ele tromagneti joa a un rol esential. S opul a estei analize este de a permite
stabilirea omportarii lor (in lusiv a soli itarilor la are ele sunt supuse), at^at ^n regimuri
normale ^at si ^n regimuri anormale de fun tionare. ^In a est fel al ulatorul se foloseste
^n mod profesional, a unealta de lu ru ^n a tivitatea de inginerie ele tri a. Se urmareste
at^at analiza a estor dispozitive ^n vederea ara terizarii lor ^at si (re)proie tarea lor ^n
vederea optimizarii diferitelor ara teristi i tehni e sau e onomi e.
Gama de dispozitive are pot modelate este extrem de diversa si a opera at^at a-
zuri din domeniul urentilor tari (ele tromagneti a, a tionari de putere, ele tro himie,
ele trotermie) ^at si apli atii ^n domeniul urentilor slabi (ele troni a, tele omuni atii,
transmisia si prelu rarea semnalelor). ^In ontinuare sunt prezentate doar ^ateva din a-
tegoriile de dispozitive ele tromagneti e, are sunt sau pot modelate u al ulatorul:

 masini ele tri e lasi e si spe iale, de la mi romasini p^ana la generatoarele de mare
putere;
 aparate ele tri e si de a tionare: mi rorelee, ele tromagneti, onta toare, relee;
 linii de transmisie at^at a semnalelor ele tri e ^at si a energiei ele tri e;
 elemente de ir uit: ondensatoare, rezistoare, bobine si transformatoare u apli atii
^n ele troni a, energeti a, instalatii ele tri e sau metrologi e;
 senzori si aparate de masura: magnetoele tri e, ele trodinami e, u indu tie, instalatii
de defe tos opie nedistru tiva u urenti turbionari ;
 instalatii ele tro himi e, pentru a operiri galvani e si de produ tie sau ra nare a
metalelor Al, Cu, Ag, et .;

7
 dispozitive de de exie sau a elerare a uxurilor de parti ule u apli atii asni e (de
exemplu TV) sau industriale si stiinti e (a eleratoare de parti ule);
 instalatii de ^n alzire ele tri a dire ta sau prin urenti turbionari;
 instalatii de radio fre venta: antene, ghiduri de unda, avitati rezonante, uptoare
u mi rounde;
 instalatie de inginerie biomedi ala si studiul fenomenelor bioele tri e.

Lista prezentata nu este exhaustiva i doar exempli atoare. Este de remar at a pra -
ti toate domeniile ingineriei ele tri e si ^n spe ial ele avansate sunt puterni in uentate
de progresele ^n domeniul modelarii si proie tarii asistata de al ulator.

0.2 Importanta dis iplinei


Utilizarea al ulatorului ^n a tivitatea de inginerie ele tri a prezinta importanta din mai
multe pun te de vedere.
Un prim aspe t ^l reprezinta faptul a ea obliga la ^ntelegerea exa ta a fenomenelor
esentiale ^n fun tionarea unui dispozitiv si permite analiza in uentei a estor fenomene
asupra ara teristi ilor dispozitivelor.
Un alt aspe t u importante impli atii nan iar-e onomi e ^l reprezinta faptul a pro-
ie tarea si veri area u ajutorul al ulatorului a proie tului unui dispozitiv nou permite
eliminarea exe utiei prototipurilor, are ^n multe azuri este o operatie ostisitoare si
onsumatoare de timp.
Un alt mod uzual de folosire a al ulatorului ^n ingineria ele tri a se refera la re-
proie tarea si optimizarea unor dispozitive a ate deja ^n produ tia de serie, ^n vede-
rea ^mbunatatirii performantelor sau extinderii domeniului de apli atie. Se onstata a
so ietatile are detin ontrolul pietelor de bunuri si servi ii tehni e foloses intensiv al-
ulatorul ^n a tivitatea de proie tare/dezvoltare, a esta ind unul din se retele faptului
a reuses sa e ompetitive si exibile. Un alt aspe t are releva importanta a estei
dis ipline ^l onstituie faptul a fabri atia ontrolata de al ulator (CIM - Computer
Integrated Manufa turing) apata o pondere tot mai mare. A esta obliga a etapa
premergatoare de proie tare asistata (CAD - Computer Aided Design) sa e si ea
automatizata tot mai mult. ^In a est ontext a tivitatea de er etare/dezvoltare (CAE -
Computer Aided Enginering) este normal sa evolueze tot mai mult ^n sensul utilizarii
intensive a sistemelor de al ul. ^In a est fel se obtine un lant CAE/CAD/CIM ^n are
interventia manuala ^ntre etape este eliminata (prin transmiterea informatiilor ^n format
ele troni ), rezultatele obtinute ind de maxima ^n redere iar performantele optimizate.

0.3 Formularea problemelor


Modelarea asistata de al ulator a dispozitivelor ele tromagneti e presupune ^n esenta
rezolvarea unei probleme de analiza a ^ampului ele tromagneti , numita problema di-
re ta. Datele a estei probleme fa parte din trei mari ategorii:

8
 date geometri e, are ontin toate informatiile referitoare la formele si dimensiu-
nile partilor omponente ale dispozitivului si felul ^n are a estea sunt asamblate;
 ara teristi ile de material, are ontin proprietatile si omportarea materialelor
din are sunt realizate partile omponente ale dispozitivului;
 sursele de ^amp, are ontin datele referitoare la ex itatiile ( auzele) ^ampului
ele tromagneti din dispozitiv, at^at ele a ate ^n interiorul dispozitivului ^at si ele
plasate ^n exteriorul a estuia.

Ne unos utele problemei dire te se pot lasi a ^n trei mari ategorii:

 marimile ara teristi e ^ampului ele tromagneti , e ara terizeaza starea


dispozitivului si are pot avea un ara ter lo al ( um sunt intensitatile si indu tiile
ele tri e si respe tiv magneti e E, D, B, H, densitatea de urent J sau de sar ina
, densitatea de putere transferata p sau de energie w) sau un ara ter global ( um
sunt uxurile si tensiunile ele tri e si respe tiv magneti e , u, ', um , urentul i,
sar ina ele tri a q sau puterea transferata P sau energia a umulata W );
 marimile ara teristi e dispozitivului, pre um rezistenta R, indu tivitatea L,
apa itatea C sau fun tia de transfer Y (s), respe tiv ara teristi i de tipul '(i) la
dispozitivele neliniare;
 marimile ara teristi e efe telor ^ampului, pre um forta ele tromagneti a F,
viteza de mis are v sub a tiunea fortei ele tromagneti e, temperatura  sau masa
transferata prin ele troliza.

^In proie tare intereseaza ^n s himb problema inversa aso iata sintezei dispozitivului
sau a ^ampului. O astfel de problema are a date ara teristi ile dorite, a de exemplu:
rezistenta R, apa itatea C , indu tivitatea L, puterea P , tesiunea de s urt ir uit sau o
anumita dependenta de fre venta sau de tip '(i), et .
De a easta data ne unos utele sunt:

 de natura geometri a, forma si dimensiunile (in lusiv tolerantele) partilor om-
ponente (eventual u preluarea unor subansamble din standardele ^n vigoare);
 tipurile de materiale e trebuie folosite ^n realizarea dispozitivului (de preferinta
preluate din standardele existente);
 ex itatiile (sursele de ^amp) la are este supus dispozitivul, da a este azul (even-
tual valorile limita ale a estor ex itatii, ^n regimul normal de fun tionare).

Se onstata a problema proie tarii presupune o modelare ^ngrijita ^n vederea validarii
proie tului. ^In mod uzual problema inversa se rezolva prin modelari su esive ale unor
dispozitive, pornind de la un model initial de referinta al unui dispozitiv existent sau
imaginar. A esta este motivul pentru are ^n ontinuare este a ordata o atentie deosebita,
mai ales problemei dire te. ^In faza a tuala a unostintelor tehni o-stiinti e rezolvarea
automata a problemei inverse generate este ^n a un deziderat.

9
0.4 Etapele rezolvarii problemei dire te
Analiza asistata de al ulator a unui dispozitiv ele tromagneti nu este un pro es integral
automatizabil. Cu toate a pa hetele de programe pentru analiza numeri a a ^ampului
ele tromagneti ofera o mare bogatie de fun tii, ele reprezinta totusi doar o unealta ^n
a tivitatea de inginerie, urm^and a analistul sa joa e un rol entral ^n a tivitatea de
modelare.
Pentru a putea rezolvata u ajutorul al ulatorului o problema trebuie des risa ^n
limbajul pe are sistemul de al ul ^l ^ntelege. Tre erea de la dispozitivul ele tromagneti
real sau imaginar la des rierea sa pentru al ulator presupune par urgerea a trei etape
preliminare ( g. 1) extrem de importante ^n analiza, si anume:

 Modelarea zi a, ^n are sunt identi ate fenomenele zi e esentiale^n fun tionarea
dispozitivului; sunt neglijate ^n mod expli it ele neimportante si sunt identi ate
marimile zi e ara teristi e fenomenelor esentiale, u a easta o azie se stabileste
regimul ^ampului ele tromagneti are va onsiderat ^n analiza dispozitivului si
se fa aproximarile si idealizarile de natura geometri a, temporala, de material sau
ale surselor de ^amp;
 Modelarea matemati a, ^n are sunt s rise e uatiile e des riu fenomenele esentiale
si sunt identi ate: stru turile matemati e prin are se reprezinta marimile zi e,
si are sunt ^n fond spatii algebri e si/sau topologi e (de exemplu: s alarii - ele-
mente ale orpului numerelor reale sau omplexe; spatiile ve toriale ale ve torilor
sau tensorilor), dar si domeniile de de nitie si odomeniile apli atiilor (fun tii sau
operatori e intervin ^n e uatii). Ideal, modelarea matemati a ar trebui ^n heiata u
demonstrarea unei teoreme are sa garanteze buna formularea a problemei dire te
si are sa asigure uni itatea, existenta si stabilitatea solutiei (respe tiv ara te-
rul inje tiv, surje tiv si ontinuu fata de date al operatorului aso iat problemei).
Din a est motiv, uneori trebuie ore tat modelul zi astfel ^n ^at el sa genereze
o problema matemati a bine formulata. Dupa e a fost formulata ^n mod ore t,
problema matemati a poate rezolvata, iar da a a easta admite solutie analiti a
se re omanda u tarie determinarea si evaluarea numeri a a a estei solutii. Da a
nu, se re omanda realizarea unor idealizari suplimentare, p^ana ^and problema se
simpli a, astfel ^n ^at sa admita solutie analiti a. Chiar da a modelul zi devine
grosier, existenta unei solutii analiti e de referinta este de mare folos ^n validarea
solutiei obtinute prin modelare numeri a;
 Modelarea numeri a, ^n are se urmareste dis retizarea problemei ^n vederea re-
zolvarii ei u resurse nite de al ul (timp nit si memorie ne esara nita), eea e
presupune aproximarea spatiilor ontinue de fun tii are des riu variatiile spatio-
temporale ale marimilor zi e prin spatii dis rete, nit dimensionale pre um si
dis retizarea operatorilor are intervin ^n e uatiile ^ampului (a easta ultima dis-
retizare este efe tuata de obi ei ^n mod automat, ind in orporata ^n programul
de al ul).

Dupa etapa de modelare numeri a problema dire ta ajunge ^ntr-o forma e poate
des risa programului de al ul. Folosind algoritmii si stru turile de date aso iate
( are ^n majoritatea azurilor sunt invizibile pentru analist) a estea genereaza o solutie
numeri a a problemei dire te.

10
Dispozitiv electromagnetic
Reproiectare
Model Fenomene
fizic Rafinare Validare
Marimi fizice

Model Ecuatii Solutia


matematic Structuri (spatii) analitica

Model Relatii
numeric Marimi discrete

Program Algoritmi
de calcul Structuri de date

Solutia numerica

Figura 1: Etapele analizei unui dispozitiv

Prin obtinerea unei prime solutii numeri e pro esul de analiza nu este ^n heiat, deoare e
a easta trebuie validata. Cea mai puterni a metoda de validare onsta ^n omparatia
u datele masurate experimental, dar ^n majoritatea azurilor a estea din urma nu sunt
disponibile. ^In a este onditii, o metoda standard de validare onsta ^n omparatia u
solutia analiti a, el putin pentru un model rudimentar zi al dispozitivului analizat.
Alte tehni i de validare au la baza ra narea modelului zi (prin luarea ^n onsiderare
a unor efe te onsiderate nitial se undare, dar are pot avea efe t asupra fun tionarii
dispozitivului), utilizarea unui model matemati alternativ (de exemplu bazat pe e uatii
integrale ^n lo ul e uatiilor diferentiale), ra narea modelului numeri prin marirea di-
mensiunii spatiului dis ret si respe tiv folosirea unui alt program de al ul ^n vederea
rezolvarii a eluiasi model numeri . Folosind a este tehni i, nu numai a solutia numeri a
are un grad sporit de redibilitate, dar se poate asigura si un ontrol asupra erorilor de
aproximare si idealizare generate de e are etapa de modelare.
Reluarea su esiva a etapelor de analiza des rise anterior reprezinta metoda ea mai
e ienta de ra nare a solutiei numeri e, p^ana a easta este satisfa atoare din pun t de
vedere ingineres . A est pro es iterativ, dar ontrolat dupa alte riterii este apli at si ^n
azul (re)proie tarii sau optimizarii unui dispozitiv.

11
12
Capitolul 1
Marimile zi e ara teristi e
Dupa um s-a mentionat anterior un model zi al unui dispozitiv este bazat pe identi -
area fenomenelor zi e esentiale ^n fun tionarea dispozitivului si pe marimile zi e are
ara terizeaza antitativ starea dispozitivului si pro esele are au lo ^n a esta.
Marimile e ara terizeaza starea dispozitivului se pot lasi a ^n urmatoarele trei a-
tegorii:

 marimile ara teristi e ^ampului ele tromagneti ;


 marimile ara teristi e orpurilor;
 marimile e ara terizeaza efe tele ^ampului ele tromagneti .

1.1 Marimile ^ampului ele tromagneti


C^ampul ele tromagneti este ara terizat de urmatoarele marimi zi e lo ale:

 E { intensitatea ^ampului ele tri [V/m℄;


 D { indu tia ele tri a [C/m2℄;
 B { indu tia magneti a [T℄;
 H { intensitatea ^ampului magneti [A/m℄,

si de urmatoarele marimi globale orespondente, obtinute prin integrarea marimilor


lo ale:

 u=
R
C Edr { tensiunea ele tri a de-a lungl urbei C [V℄;
 =
R
S DdA { uxul ele tri pe suprafata S [C℄;
 =
R
S BdA { uxul magneti pe suprafata S [Wb℄;
 um =
R
C Hdr { tensiunea magneti a de-a lungl urbei C [A℄.

13
Se onstata a intensitatile ^ampului se integreaza pe urbe (C ) si dau nastere tensiu-
nilor iar indu tiile se integreaza pe suprafete si dau nastere uxurilor. At^at urbele ^at si
suprafetele trebuie orientate (de obi ei ^n mod onventional), pentru a permite determi-
narea univo a a marimilor globale. Se adopta urmatoarele onventii pentru semnele de
referinta: suprafetele ^n hise sunt orientate de la interior spre exterior iar ele des hise
sunt orientate onform regulii burghiului drept fata de urbele ^n hise pe are se sprijina.
Marimile lo ale au un ara ter ve torial tridimensional iar ele globale un ara ter s alar.
Marimile lo ale au avantajul a permit ara aterizarea ompleta a ^ampului, dar dez-
avantajul a ne esita o antitate foarte mare de informatie (^n e are pun t din spatiu si
^n e are moment de timp este ne esara unoasterea elor patru ve tori tridimensionali
E, D, B si H, de i a 12 valori s alare).
Marimile globale dau o informatie sinteti a asupra omportarii ^ampului pe o multime
de pun te, ind mult mai potrivite pentru ara terizarea inginereas a (sunt mai simplu
de masurat si omuni at, ne esit^and o antitate mult mai mi a de informatie de ^at ele
lo ale).
Din pa ate, unoasterea valorii unei marimi globale nu permite determinarea marimii
lo ale aso iate (distributia ^ampului pe urba sau suprafata respe tiva) i numai a valorii
medii a unei anumite omponente, si anume:

 Etmed = u=lC { omponenta tangentiala medie a intensitatii ^ampului ele tri ;


 Dnmed = =As { omponenta normala medie a indu tiei magneti e;
 Bnmed = =As { omponenta normala medie a indu tiei magneti e;
 Htmed = um =lC { omponenta tangentiala medie a intensitatii ^ampului magneti ,

^n are lC este lungimea urbei C iar AS este aria suprafetei S .


O metoda intuitiva de reprezentare a ^ampului ele tromagneti o osntituie spe trul
a estuia. Fie are omponenta a ^ampului ele tromagneti : E, D, B si H are ^ate un
spe tru aso iat, are este al atuit dintr-o multime de urbe orientate (linii de ^amp), la
are ve torii E, D, B si respe tiv H sunt tangentiali ^n e are pun t ( gura 1.1).

1.2 Marimile ara teristi e ale orpurilor


Corpurile ^n intera tiunea lor u ^ampul ele tromagneti ^si pot modi a starea. Pentru a
ara teriza antitativ a este modi ari se utilizeaza urmatoarele marimi lo ale aso iate
orpurilor:

  { densitatea de sar ina [C=m3℄;


 J { densitatea de urent [A=m2℄;
 P { polarizatia [C=m2℄;
 M { magnetizatia [A=m℄,

14
B D
H
E

Figura 1.1: Spe trele ^ampului ele tromagneti

si urmatoarle marimi globale aso iate orpurilor si obtinute prin integrarea marimilor
lo ale:

 q=
R
D dv { sar ina ele tri a a domeniului D [C ℄;
 i=
R
S JdA { urentul ele tri e strabate suprafata S [A℄;
 p=
R
D Pdv { momentul ele tri al domeniului D [Cm℄;
 =
R
D Mdv { momentul magneti al domeniului D [Am2℄.

Cu ex eptia urentului ele tri , elelalte marimi globale ara teristi e orpurilor se al u-
leaza prin integrare pe domeniul orpului. Curentul ele tri este de fapt uxul densitatii
de urent, de i este o marime aso iata unei suprafete S , are se tioneaza orpul. Cu-
noasterea marimilor globale permite determinarea urmatoarelor valori medi ale marimilor
lo ale:

 med = q=V { densitatea medie de sar ina pe volumul V ;


 Jnmed = i=As { valoarea medie a omponentei normale a densitatii de urent de pe
suprafata S ;
 Pmed = p=V { polarizatia medie;
 Mmed = =V { magnetizatia medie,

^n are V este volumul orpului (domeniului D).


Marimile lo ale permit ara terizarea ompleta iar ele globale doar ara terizarea sin-
teti a (^n medie) a urmatoarelor stari:

 starea de ele trizare a orpurilor (, q ) { respe tiv ex esul lo al respe tiv global
al numarului de protoni fata de numarului de ele troni dintr-un orp;

15
 starea ele tro ineti a (J, i) { deplasarea dupa o dire tie privilegiata (suprapusa
peste agitatia termi a) a purtatorilor liberi de sar ina (ele troni si/sau ioni) din
interiorul orpului,
 starea de polarizare (P, p) { orientarea dupa o dire tie privilegiata a mole ulelor
polare (la are entrul sar inilor pozitive nu oin ide u entrul sar inilor negative)
ale orpului;
 starea de magnetizare (M, m) { orientarea dupa o dire tie privilegiata a spinilor
(momentelor magneti e) mi roparti ulelor are al atuies orpul.

1.3 Marimile ara teristi e efe telor ^ampului


Pentru a ara teriza efe tele lo ale ale ^ampului ele tromagneti se utilizeaza ur-
matoarele marimi prini ipale:

 p { densitatea de putere [W=m3 ℄;


 Æ { densitatea uxului de masa [kg=m2 s℄;
 f { densitatea de forta [N=m3 ℄;
 T { tensorul tensiunilor me ani e [N=m2℄,

si respe tiv urmatoarele marimi globale ale efe telor ^ampului, obtinute prin inte-
grarea elor lo ale:

 P=
R
D p dv { puterea trasferata de ^amp orpurilor din domeniul D [W ℄;
 Qm =
R
S ÆdA { debitul masi transferat prin suprafata S [kg=s℄;
 F=
R
D f dv =
R
 T dA { forta exer itata asupra domeniului D u  = D[N ℄;
 C=
R
Dr  f dv { uplul fortelor e a tioneaza asupra domeniului D [Nm℄.
Prin integrarea ^n timp a marimilor globale se obtin urmatoarele marimi de pro es:

 W =
Rt
t1
2 P dt { energia transferata orpurilor din domeniul D ^n intervalul (t1 ; t2)
[J ℄;
(t 314; t 321)
 m=
Rt
t1
2 Qm dt { masa transferata prin suprafata S pe intervalul de timp (t1; t2) [kg ℄;
 I=
Rt
t1
2 Fdt { impulsul fortei ^n intervalul (t1; t2) [Ns℄.

Marimile prezentate ara terizeaza urmatoarele efe te ale ^ampului ele tromagneti :

 transferul de energie de la ^amp la orp { p,P ,W permit evaluarea efe telor


termi e, a ^n alzirii orpurilor ^n pro esele irevesibile, u ara ter disipativ dar si
evaluarea energiei a umulate ^n pro esele reversibile;

16
 transferul de masa, are ^nsoteste de obi ei pro esul de ondu tie ele tro ineti
{ m, Qm , Æ permit evaluarea masei depuse prin ele troliza, a vitezei de depunere,
a gasirii lo ale a stratului depus si ^n general a intensitatii, dire tiei si sensului
transferului de masa;
 efe tele me ani e ale ^ampului ele tromagneti { (f , T , F, C, I) permit evaluarea
a tiunilor ponderomotoare ale ^ampului ele tromagneti asupra orpurilor: forte,
upluri, presiuni, tensiuni si ^n nal a vitezei si deplasarii orpurilor sub a tiunea
a estor forte.

Inventarul efe tuat ^n a est paragraf nu este exhaustiv, el ontine doar marimile zi e
ara terisit e ele mai importante, are intervin el mai fre vent ^n modelarea dispoziti-
velor ele tromagneti e.
^In pra ti a modelarii ele tromagneti e se ^nt^alnes si alte marimi zi e, um sunt ele
ara teristi e materialelor, um sunt: permitivitatea ", permeabilitatea , ondu tivitatea
 ,s.a. sau dispozitivelor: rezistenta R, apa itatea C , indu tivitatea L, s.a., dar a estea
vor prezentate pe par ursul lu rarii.

17
18
Capitolul 2
Fenomenele ele tromagneti e
fundamentale
Fenomenele fundamentale are stau la baza fun tionarii dispozitivelor ele tromagneti e
sunt ele de natura ele tri a si magneti a. A este fenomene sunt des rise de legile
^ampului ele tromagneti , are se pot lasi a ^n trei mari ategorii:

 legi generale;
 legi de material;
 legi ale efe telor ^ampului.

Prima ategorie este al atuita de urmatoarele patru legi:

2.1 Legea uxului ele tri


Fluxul ele ti de pe ori e suprafata ^n hisa  este egal u sar ina ele tri a din domeniul
marginit de :
Z Z

 = qD  , DdA = dv (2.1)


 D

Forma lo ala a a estei legi (obtinuta u relatia Gauss-Ostrograski) este:

divD =  (2.2)
si ea are urmatoarea semni atie zi a: ori e orp ele trizat ( 6= 0) produ e ^n ve-
inatatea sa un ^amp ele tri (D 6= 0). A esta este primul fenomen fundamnetal des ris
de legi si el este ilustrat ^n gura 2.1.
Se onstata a spe trul indu tiei ele tri e D produs de orpurile ele trizate are liniile
de ^amp des hise, a estea parasind (izvor^and din) sar inile pozitive si ^ndrept^andu-se
spre (dispar^and ^n) sar inile negative. ^In zonele neel trizate liniile de ^amp ale indu tiei

19
ρ>0 ρ<0

Figura 2.1: C^ampul ele tri produs de orpuri ele trizate

ele tri e sunt urbe ontinui. La tre erea prin suprafete de dis ontinuitate neele trizate
(de la un orp la altul) omponenta normala a indu tiei ele tri e se onserva.

n12  (D2 D1 ) = 0 () Dn1 = Dn2 :

2.2 Legea uxului magneti


Fluxul magneti pe ori e suprafata ^n hisa  este nul:
Z

 = 0 , BdA = 0 (2.3)


Forma lo ala a legii este:

divB = 0 (2.4)

si evidentiaza faptul a nu exista \sar ini magneti e".


^In onse inta, legea nu evidentiaza un fenomen i o restri tie impusa ^ampului magneti ,
are av^and indu tia solenoidala va avea liniile de ^amp fara ^n eput si sf^arsit (de i urbe
^n hise). Un spe tru tipi al indu tiei B este reprezentat ^n gura 2.2.
B

Figura 2.2: Spe trul indu tiei magneti e


La tre erea prin suprafetele de dis ontinuitate omponenta normala a indu tiei magne-
ti e se onserva:

n12  (B2 B1) = 0 () Bn1 = Bn2 ;


^n az ontrar uxul magneti pe un ilindru s urt u apa ele de o parte si de alta a
suprafetei n-ar mai nul.

20
2.3 Legea indu tiei ele tromagneti e
Tensiunea ele tri a pe ori e urba ^n hisa este egala u viteza de s adere a uxului
magneti de pe o suprafata are se sprijina pe urba :

dS Z
dZ
u =
dt
, Edr =
dt S
BdA (2.5)

sau ^n forma lo ala (obtinuta prin apli area relatiei Stokes):

dB
rotE = (2.6)
dt
^In azul suprafetei de dis ontinuitate imobile si nepurtatoare de ux magneti ompo-
nenta tangentiala a intensitatii ^ampului ele tri se onserva:

n12  (E2 E1) = 0 () Et1 = Et2 ;


^n az ontrar legea nu ar mai satisfa uta pe un dreptunghi u laturile de-o parte si
de alta a fun tiei.
Legea are urmatoarea semni atie zi a: variatia ^n timp a ^ampului magneti de-
termina (indu e) aparitia unui ^amp ele tri . Liniile ^ampului ele tri indus sunt urbe
^n hise, are tind sa ^n onjoare ^ampul magneti indu tor ( gura 2.3).

B B

E E

Figura 2.3: Spe trul ^ampului ele tri indus


A est fenomen fundamental este unos ut sub numele de indu tie ele tromagneti a si
el reprezinta o a doua auza posibila a ^ampului ele tri .
^In teoria ma ros opi a Maxwell-Hertz urba si suprafata S sunt antrenate de orpuri
^n mis area lor.
Din a est motiv s-a folosit ^n forma lo ala derivata substantiala (de ux) a indu tiei
magneti e:

dB B
= + rot(B  v) (2.7)
dt t
^In onse inta, forma lo ala dezvoltata a legii indu tiei ^n medii mobile este:

21
B
rotE = rot(B  v) (2.8)
t
iar forma integrala dezvoltata este:
Z Z
B Z

Edr = dA (B  v)dr (2.9)


S t
Indu tia ele tromagneti a poate avea doua auze prin ipial diferite:

 indu tia de transformare, are apare ^n orpurile imobile dar ^n are B = B(t);
 6 0), hiar da a B
indu tia de mis are, are apare ^n orpuri mobile ( u viteza v =
este onstant ^n timp.
^In azul parti ular al mediilor imobile legea indu tiei are urmatoarele forme integrala,
respe tiv lo ala:
Z Z
B
Edr = dA (2.10)
S t
B
rotE = (2.11)
t
^In regim stationar ^ampul ele tri este irotational, de i spe trul intensitatii ^ampului
ele tri Enu poate avea urbe ^n hise.

2.4 Legea ir uitului magneti


Tensiunea magneti a pe ori e urba ^n hisa este egala u urentul e strabate suprafata
S are se sprijina pe plus viteza de variatie a uxului ele tri de pe S :

d Z Z
dZ
um = iS + S
dt
, H dr =
S
J dA +
dt S
DdA (2.12)

Forma lo ala a legii este:

dD
rotH = J + (2.13)
dt
^n are
dD D
= + v + rot(D  v) (2.14)
dt t
este derivata substantiala de ux a indu tiei ele tri e.
^In onse inta,legea are urmatoarea forma lo ala dezvoltata ^n medii mobile:

D
rotH = J + + v + rot(D  v) (2.15)
t
22
iar ^n medii imobile:
D
rotH = J + (2.16)
t
Deoare e derivata fata de timp a indu tiei ele tri e are a eleasi unitati de masura a
densitatea de urent (de ondu tie) J si determina a elasi efe t magneti a si urentul
de ondu tie, el a fost numit densitatea urentului de deplasare.
D
JD =
t
La tre erea prin suprafetele de dis ontinuitate imobile, are nu sunt p^anze de urent (de
ondu tie sau de deplasare) omponenta tangentiala a ^ampului magneti se onserva:
n12  (H2 H1 ) = 0 , Ht1 = Ht2

Semni atia zi a a legii este data de fenomenele pe are a easta le des rie:

 ori e orp ^n stare ele tro inet a (par urs de urent) determina ^n ve inatatea sa un
^amp magneti ;
 variatia ^n timp a ^ampului ele tri determina aparitia unui ^amp magneti .

Liniile ^ampului magneti sunt urbe ^n hise are tind sa ^n onjoare urentul (de
ondu tie sau deplasare) are le-a produs. ^In absenta a estor surse de ^amp magneti
liniile lui H nu pot urbe ^n hise deoare e H este irotational.
Legea pune ^n evidenta doua fenomene zi e prin ipial distin te, respe tiv doua auze
noi ale apartiei ^ampului magneti :

 starea eletro ineti a ( gura 2.4);


 variatia ^n timp a ^ampului ele tri ( gura 2.5).

Figura 2.4: Liniile ^ampului magneti H produse de urentii de ondu tie

2.5 Legea onservarii sar inii ele tri e


Curentul ele tri e paraseste ori e suprafata ^n hisa este egal u viteza de s adere a
sar inii ele tri e din domeniul marginit de a ea suprafata

23
D D

Figura 2.5: Liniile ^ampului magneti H produse de urentul de deplasare

dqD Z
dZ
i =
dt
() 
JA =
dt D
dv (2.17)

Relatia (2.17) este de fapt o teorema si nu o lege, deoare e ea se poate demonstra
pornind de la legea ir uitului magneti (apli ata pe o suprafata des hisa S , are la
limita tinde atre suprafata in hisa  atun i ^and se redu e la un pun t) si de la legea
uxului ele tri (  = qD ):
d
um = iS + S
dt
! 0 = i + ddt = i + dqdtD (2.18)

Cu toate a estea e utia (2.18) este unos uta sub numele de legea onservarii sar inii
si nu teorema de onservare a sar inii, datorita importantei ei remar abile din pun t de
vedere teoreti si pra ti .
Forma lo ala a legii onservarii sar inii este:

div (J + v) = ; (2.19)
t
^n are v este viteza mediului, iar v reprezinta densitatea urentului ele tri de onve tie.
^In medii imobile:

divJ = : (2.20)
t
Legea onservarii sar inii pune ^n evidenta legatura str^ansa ^ntre starea de ele trizare
(sar ina ele tri a) si ea ele tro ineti a ( urentul ele tri ). Da a sar ina unui orp s ade
(respe tiv reste) ^n timp atun i orpul va parasit de (respe tiv ^n orp se va inje ta)
urent de onve tie (datorat deplasarii ma ros opi e a sar inilor) si/sau de ondu tie
(stare ele tro ineti a e reprezinta ^n ultima instanta deplasarea purtatorilor mi ros opi i
de sar ina).
^In onse inta, liniile de urent sunt urbe des hise are pornes din oprurile a aror
ele trizare s ade si se opres ^n orpurile a aror ele trizare reste.
^In regim stationar, orpurile sunt imobile si sar ina este onstanta ^n timp, de i urentul
total pe o suprafata ^n hisa este nul si ^n onse inta liniile de urent nu au ^n eput sau
sf^arsit (sunt urbe ^n hise).
O onse inta importanta a legii, are expli a si numele ei se refera la azul sistemelor
izolate de orpuri (^n onjurate de un perete izolant), az ^n are i = 0, de i sar ina

24
totala a sistemului este invarianta ^n timp (se onserva), indiferent de e transformari
sufera sistemul de orpuri.
Legile generale sunt valabile ^n ori e moment, ^n ori e domeniu din spatiu si indiferent
de tipul orpurilor ^n are ele se apli a.

25
26
Capitolul 3
Proprietati de material
Legile de material sunt reprezentate de urmatorele trei relatii, a aror forma parti ulara
depinde de tipul substantei din are este al atuit orpul ele se apli a.

3.1 Legea legaturii D E


Indu tia ele tri a dintr-un pun t din spatiu depnde de intensitatea ^ampului ele tri din
a el pun t (nu si de intensiatea ^ampului ele tri din alte pun te):

D = D(E) (3.1)

Relatia de dependenta dintre D si E impusa de a easta lege poate extrem de ompli-
ata si ea este fun tie de tipul substantei ^n are se onsidera pere hea D E.
O forma e hivalenta a a estei relatii este urmatoarea:

D = 0E + P (3.2)
^n are s-au pus ^n evidenta 0 = 491109 F=m onstanta universala numita permitivitatea
vidului si P = P(E) polarizatia orpului. A easta poate des ompusa ^ntr-o omponenta
permanenta Pp = P(0) si una temporara {t , existenta doar ^n prezenta ^ampului ele tri
(E 6= 0), astfel ^n ^at P = Pt (E) + Pp . Din a est motiv a easta lege mai poarta si numele
de legea polarizatiei (temporare).
^In absenta orpurilor polarizatia este nula (P 6= 0), de i ^n vid D = "0 E, eea e
evidentiaza faptul a ^n vid este su ient un singur ^amp ve torial pentru a ara teriza
^ampul ele tri . Deosebirea dintre indu tie si intensitate are relevanta doar ^n orpuri,
urm^and a diferenta P = D "0 E sa poata onsiderata de nitia polarizatiei a estora.
O semni atie posibila a a estei legi onsta ^n faptul a intensitatea ^ampului ele tri
este evidentiata a o auza a polarizarii orpurilor si a un orp polarizat produ e ^amp
ele tri sau perturba ^ampul ele tri preexistent.
De multe ori relatia D(E) se aproximeaza u o dependenta a na (obtinuta de exemplu
prin retinerea doar a primilor doi termeni din seria Taylor) de tipul:

27
D = E + P (3.3)
^n are Pp este hiar polarizatia permanenta iar  este tensorul permitivitatilor absolute
are de multe ori are valorile prin ipale egale, de i degenereaza ^ntr-un s alar. Se onstata
a legea pune ^n evidenta o noua auza a ^ampului ele tri si anume polarizatia perma-
nenta Pp , are da a este nenula ( um se ^nt^ampla ^n azul ele tretilor) este apabila sa
produ a un ^amp ele tri E 6= 0, hiar da a D = 0 si invers.
Figura 3.1 prezinta spe trele intensitatii si indu tiei ele tri e si se onstata a D are
liniile de ^amp ^n hise (^n a ord u legea uxului ele tri ),^n s himb E are liniile de ^amp
des hise (^n a ord u legea indu tiei). ^In aer ele doua spe tre se suprapun (D = "0 E) pe
^and ^n ele tri D si E au sensuri opuse.
D E

Pp Pp

Figura 3.1: Spe trele E, D produse de un ele tret


Capa itatea orpurilor polarizate permanent de a produ e ^amp ele tri poate onsi-
derata un alt fenomen zi fundamental, are evidentiaza a treia auza posibila a ^ampului
ele tri .
Mai mult, introdu erea ori arui orp ^ntr-un ^amp ele tri a at initial ^n vid modi-
a a est ^amp at^at ^n interiorul orpului ^at si ^n ve inatatea sa, datorita polarizarii
temporare a orpului.

3.2 Legea legaturii B H


Indu tia magneti a dintr-un pun t din spatiu depinde de intensitatea ^ampului magneti
din a el pun t:

B = B(H) (3.4)
Si ^n a est az forma on reta a relatiei B H este fun tie de tipul materialului si ea
poate lua ^n unele azuri forme foarte ompli ate.
O forma e hivalenta a legii, are pune ^n evidenta magnetizatia orpurilor M = M(H)
este:

B = 0 (H + M) (3.5)
^n are 0 = 4  10 7 H=m este permeabilitatea vidului.

28
Des ompun^and magnetizatia M = Mt (H) + Mp ^n omponenta temporara Mt si ea
permanenta Mp = M(0), rezulta:
B = 0 (H + Mt (H) + Mp ); (3.6)
motiv pentru are legea legaturii B H se mai numeste si legea magnetizatiei (temporare).
^In absenta orpurilor M = 0, de i ^n vid B = 0 H, ind su ient un singur ^amp ve to-
rial pentru a ara teriza ^ampul magneti . ^In orpurile magnetizabile M = B=0 H 6= 0
si este ne esara o pere he de ve tori (B; H) pentru a ara teriza ^ampul. Prezenta
magnetizatiei modi a ^ampul magneti re ipro , ^ampul magneti determina magne-
tizarea orpurilor.
Aproxim^and dependenta M(H) u una liniara se obtine urmatoarea forma parti ulara
de tip a n a relatiei B H:

B = H + 0 M (3.7)
^n are  este tensorul permeabilitatilor absolute ale mediului.
Semni atia zi a a legii este relevata de fenomenul de produ ere a ^ampului magneti
datorat orpurilor magnetizate permanent (da a M 6= 0, atun i B 6= 0, hiar da a H = 0).
^In a est fel se evidentiaza o a treia auza prin ipial diferita a ^ampului magneti si anume
orpurile magnetizate permanent ( azul magnetilor permanenti)
Figura 3.2 prezinta spe trele ^ampului magneti ^n a est az. Se onstata a B are
liniile de ^amp ^n hise ( onform legii uxului magneti ), ^n timp e H are liniile de ^amp
des hise (^n a ord u legea ir uitului magneti ).

B H
N N

Mp Mp

S S

Figura 3.2: Spe trele B, H ale ^ampului magneti produs de un magnet permanent

3.3 Legea ondu tiei


Densitatea de urent dintr-un pun t depinde de intensitatea urentului ele tri din a el
pun t:

J = J ( E) (3.8)
Forma on reta a legii depinde de tipul mediului ^n are se onsidera pun tul.

29
Chiar da a legatura J, E poate lua ^n unele azuri forme foarte ompli ate, pentru
majoritatea orpurilor este satisfa atoare urmatoare aproximatie a na:
J = (E + Ei ) (3.9)
^n are  este tensorul ondu tivitatilor mediului iar Ei este intensitatea ^ampului ele tri
imprimat, sau e hivalent:
J = E + Ji (3.10)
^n are s-a notat Ji = Ei densitatea urentului ele tri imprimat.
Da a  este inversabil, atun i legea apata forma e hivalenta:
E = J Ei (3.11)
1
^n are  este tensorul rezistivitatilor.
Legea ondu tiei are o dubla semni atie zi a, pe de o parte ea pune ^n evidenta auza
starii ele tro ineti e si anume ^ampul ele tri iar pe de alta parte ea pune ^n evidenta
o a patra auza posibila a ^ampului ele tri si anume ^ampul ele tri imprimat (E 6= 0
da a Ei 6= 0, hiar atun i ^and J = 0). A est nou fenomen fundamental are lo ^n azul
elementelor si bateriilor ele tro himi e, ^n are Ei 6= 0. Figura 3.3 prezinta spe trul lui E
^n a est az, evidentiind ara terul des his al liniilor de ^amp (^n a ord u legea indu tiei).
E

Ei

Figura 3.3: Spe trul ^ampului ele tri E ^n azul unui a umulator
Ultimile doua legi ale ^ampului ale tromagneti permit evidentierea efe telor a estui
^amp, realiz^and legatura ^ntre teoria ele tromagnetismului si alte domenii ale stiintie:
um sunt termodinami a, me ani a, ele tro himia, et .

30
3.4 Clasi area ara teristi ilor de material
^In onstru tia dispozitivelor ele tromagneti e intervin materiale din ele mai diverse a-
tegorii. ^In modelarea ele tromagneti a intereseaza ^n primul r^and ara terizarea pro-
prietatilor de material ale ^ampului ele tromagneti .
^In onse inta, ori e material se poate ara teriza prin urmatoarele tipuri ale proprie-
tatilor sale:

 diele tri e (legatura D E);


 magneti e (legatura B H);
 ondu toare (legatura J E).

O ara terizare ompleta presupune unoasterea elor trei tipuri de relatii pentru e are
material are al atuieste dispozitivul. C^ateva exemple sunt ilustrative:

 aerul:
{ din pun t de vedere diele tri : D = "0E;
{ din pun t de vedere magneti : B = 0 H;
{ din pun tul de vedere al ondu tiei: J = 0 ( = 0 { izolant);
 sti la:
{ din pun t de vedere diele tri : D = "E u " = 0r , r > 1;
{ din pun t de vedere magneti : B = 0 H;
{ din pun tul de vedere al ondu tiei: J = 0 ( = 0 { izolant);
 otelul:
{ din pun t de vedere diele tri : D = "0E;
{ din pun t de vedere magneti : B = f (H);
{ din pun tul de vedere al ondu tiei: J = E;
 uprul:
{ din pun t de vedere diele tri : D = "0E;
{ din pun t de vedere magneti : B = 0 H;
{ din pun tul de vedere al ondu tiei: J = E.

Indiferent are este tipul de proprietate luat ^n onsiderare, se pot fa e urmatoarele
lasi ari ale ara terisit ilor de material:

 Liniare { neliniare:
Dependenta dintre ele doua marimi este ara terizata printr-o relatie liniara (de
proprotionalitate) ^n azul mediilor liniare sau nu ^n azul mediilor neliniare.

31
 Izotrope { anizotrope:
Relatia dintre ele doua marimi este independenta de dire tia lor ^n azul mediilor
izotrope si dependenta de dire tie ^n azul mediilor anizotrope.
 Omogene { neomogene:
Relatia dintre ele doua marimi este a eeasi ^n ori e pun t ^n azul mediilor omogene
si depinde de pun t ^n azul mediilor neomogene.
 Invariante { parametri e:
Relatia dintre ele doua marimi este a eeasi ^n ori e moment de timp la mediile
invariante iar la ele parametri e depinde de un parametru are poate expli it
timpul sau o alta marime zi a um este temperatura, are la r^andul ei este fun tie
de timp.
 Cu sau fara surse permanente:
^In azul unor medii u surse permanente, relatia dintre ele doua marimi este astfel
^n ^at ele nu se pot anula simultan. ^In azul mediilor fara surse permanente anularea
uneia impli a anularea si a eleilalte marimi.
 Cu sau fara histerezis:
^In adrul mediilor u histerezis valoarea unei marimi la un moment dat depinde nu
numai de valoarea eleilalte^n a el moment i si de evolutia ei anterioara (materialele
au memorie).
Cel mai simplu az este el al materialelor liniare (impli it fara surse permanente),
izotrope, omogene si fara histerezis, la are:
D = "E; B = H; J = E: (3.12)

Proprietatile a estor materiale sunt omplet ara terizate de trei parametri s alari:
permitivitatea ", permeabilitatea  si ondu tivitatea  .
Da a materialul satisfa e onditiile anterioare, dar este anizotrop atun i:
D = "E; B = H; J = E; (3.13)
ara terizarea proprietatilor fa ^andu-se prin tensorii ",  si  .
Da a materialul este liniar, izotrop dar neomogen, atun i parametrii sai de material
sunt fun tii de pun t (respe tiv de ve torul de pozitie r):
D = "(r)E; B = (r)H; J =  (r)E; (3.14)
si nu onstanti a ^n azul mediilor omogene.
^In azul materialelor parametri e, parametrii de material depind de timp:
D = "(t)E; B = (t)H; J =  (t)E; (3.15)
sau eventual de alte marime, de exemplu temperatura :  = (), sau ^n azul materi-
alelor u efe t Hall: J = J(E; H). Generaliz^and a easta ultima relatie se pot onsidera
legi de material ( are nu au ^n mod ne esar semni atie zi a) de forma:
D = D(E; H); B = B(E; H); J = J(E; H): (3.16)

32
Dupa um s-a mentionat anterior, o lasa larga de materiale poate ara terizata
printr-o relatie de tip a n:
D = "E + Pp ; B = H + 0 Mp ; J = (E + Ei ): (3.17)

^In general a este materiale sunt neliniare, anizotrope iar da a parametri ";  sau  se
modi a de la pun t la pun t ele sunt si neomogene, sau parametri e da a a estia se
modi a ^n fun tie de timp.
Legatura a na generalizeaza relatiile de material anterior de nite, deoare e prin parti-
ularizari se obtin azurile mediilor:

 liniare (Pp = 0, Mp = 0, Ei = 0, iar ";  si  nu depind de E sau H );


 liniare si izotrope (" = 1,  = 1,  =  1).

Folosind a este lasi ari se poate a rma a:

 aerul este liniar din toate pun tele de vedere: diele tri , magneti si al ondu tiei
(el ind ^n fond un izolant ( = 0) nemagneti (r = 1) si fara proprietati diele tri e
"r = 1);
 sti la este liniara din toate pun tele de vedere, deosebindu-se de aer prin faptul a
are permitivitatea relativa "r > 1 (este un diele tri propriuzis);
 otelul ele trotehni este linear din pun t de vedere diele tri , neliniar si izotrop
din pun t de vedere magneti (da a este turnat si nu laminat la re e) si liniar din
pun tul de vedere al ondu tiei;
 uprul este liniar din toate pun tele de vedere ^n s himb spre deosebire de aer este
un ondu tor ( > 0).

3.5 Modelarea materialelor neliniare si u histerezis


Cara terizarea mediilor neliniare este mai ompli ata de ^at a elor liniare. De exemplu,
proprietatile unui mediu magneti neliniar, anizotrop fara histerezis se realizeaza nu prin
onstante de material i prin fun tii \de magnetizare" de tipul:
Bx = f1 (Hx ; Hy ; Hz )
By = f2 (Hx ; Hy ; Hz ) (3.18)
Bz = f3 (Hx ; Hy ; Hz )

Da a mediul este izotrop atun i este su ienta o singura fun tie reala f de o variabila
reala pentru a des rie ara teristi a de magnetizare:

H
B= f (H ); (3.19)
H

33
B = f(H)

Figura 3.4: Cara teristi a de magnetizare

B si H ind oliniare. Se poate arata a permeabilitatea stati a de nita a S = B=H =


f (H )=H depinde de intensitatea ^ampului magneti si nu este o onstanta a ^n azul
materialelor neliniare.
^In gura 3.4 se reprezinta ara terisit a de magnetizare tipt a pentru un material fero-
magneti fara histerezis (\moale").
Fenomenul de histerezis ^nt^alnit mai ales la materialele magneti e este un fenomen
deosebit de omplex, are nu admite o des riere exa ta si simpla. Este de remar at faptul
a dependenta B H nu este ^n a est az o fun tie ^n sens matemati , deoare e la un H
dat pot orespunde mai multe valori posibile ale lui B .
De obi ei materialele u histerezis pronuntat sunt folosite la realizarea magnetilor per-
manenti (materiale feromagneti e dure). Cel mai adesea febri antii spe i a ^n atalogul
lor de produse doar il lul fundamental (maximal) de histerezis, nu si i lurile minore.
Un exemplu tipi de i lu de histerezis este prezentat ^n gura 3.5.
B panta µ 0

panta
µ=µµ Br
r 0
-Hc H
Hc

-Br

Figura 3.5: Exemplu de i lu de histerezis


Pro esul de modelare a proprietatilor de material nu se bazeaza numai pe unoastera ^at
mai exa ta a omportarii materialelor i si pe aproximari si idealizari are fa a rezolvarea
problemei sa e simpli ata. A este simpli ari trebuie totusi efe tuate u grija pentru
a nu afe ta ^n mod semni ativ solutia numeri a. ^In ontinuare vor prezentate ^ateva
tehni i de modelare folosite pentru simpli area ara teristi ilor de material.

34
^In dispozitivele u magneti permanenti a estia se a a de obi ei ^n starea ara terizata
de faptul a pere hea (B; H ) se a a pozitionata ^n adranul doi al ara teristi ii. Se
onstata a ^n a est adran ara teristi a de magnetizare se poate aproxima prin relatia
a na:
B = H + 0 Mp
(^n are 0 Mp = Br este indu tia remanenta), de i printr-o dreapta ^n planul B H .
Evident, a easta este o modelare simpli ata a fenomenului de histerezis, dar are da
rezultate satisfa atoare ^n multe azuri de dispozitive ^n are singurele surse de ^amp sunt
magnetii permanenti.
Un alt mod de modelare simplista a fenomenului de histerezis apli abil ^n azul variatiei
periodi e ^n timp a marimilor ara terisit e este el de aproximare a i lului de histerezis
printr-o elipsa. A easta tehni a are avantajul linearitatii, numai a ^n reprezentarea ^n
omplex simpli at onstantele de material  (respe tiv ") nu au un ara ter real i unul
omplex ( u parte imaginara nenula).
Liniearizarea ara teristi ilor de material reprezinta o metoda des apli ata ^n modelarea
zi a. ^In fond ea onsta ^n aproximarea ara teristi ii neliniare printr-o apli atie a na,
obtinuta prin retinerea din dezvoltarea ^n serie Taylor doar a primilor doi termeni. De
exemplu, onsider^and pun tul de fun tionare H0 ; B0 = B(H0) de pe are teristi a unui
material magnetizare a unui material neliniar fara histerezis, indu tia B orespunzatoare
unui ^amp de intensitate arbitrara este:
dB
B = B0 + (H H0) + : : : (3.20)
dH
^n are ddHB este derivata Fre het a fun t iei B (da a admitem abuzul de a nota si fun tia
si variabila sa dependenta u a elasi simbol) reprezentata prin matri ea Ja obian:
2 3
Bx Bx Bx
Hx Hy Hz
dB 66 By By By 7
= 7 : (3.21)
dH 4 Hx
Bz
Hy
Bz
Hz
Bz
5

Hx Hy Hz

Se onstata a a easta matri e reprezinta tensorul permeabilitatilor dinami e d ^n


pun tul de fun tiune onsiderat.
Prin a easta aproximare ara teristi a de magnetizare ia forma:
B = d H + I; (3.22)

^n are I = B0 d H0 este polarizatia magneti a permanenta. A easta modelare este


potrivita mai ales ^n studiul problemelor u mi i variatii ale pun tului de fun tionare
B H, ^n ve inatatea pun tului stati de fun tionare B0 H0 . Da a se alege B0 =
0; H0 = 0, atun i modelul obtinut este unul liniar:

dB
B = d H u d = : (3.23)
dH H=0

A easta tehni a este des utilizata ^n pra ti a pentru modelarea materialelor feromag-
neti e moi, atun i ^and saturatia lor nu este importanta.

35
Da a materialul este izotrop, atun i B si H sunt oliniare iar prin aproximarea ara -
teristi ii de magnetizare B = f (H ) ^n ve inatatea originii se obtine relatia:
B = d H
^n are d = df ^In a est az tensorul permeabilitatii dinami e se redu e la un s alar:
dH .
2 3 2 3
d 0 0 1 0 0
d = 64 0 d 0 7
5 = d 64 0 1 0 7
5 = d 1: (3.24)
0 0 d 0 0 1

Trebuie remar at a si ^n azul anizotrop tensorul d este simetri si pozitiv deinit, iar
printr-o s himbare onvenabila de oordonate el poate diagonalizat:
2 3
1 0 0
d = 64 0 2 0 75 : (3.25)
0 0 3

Da a valorile sale prin ipale 1 , 2 si 3 sunt relativ apropiate, atun i el poate modelat
printr-un s alar u valoarea medie  = (1 + 2 + 3 )=3. ^In onse inta, modelarea mediilor
anizotrope prin medii izotrope se realizeaza onsider^and onstanta de material  = 31 T r[℄,
^n are T r este urma matri ei are reprezinta tensorul d , egala u suma elementelor sale
diagonale.

3.6 Modelarea mediilor neomogene


Cel mai adesea dispozitivele ele tromagneti e se modeleaza prin medii omogene pe subdo-
menii. Exisita totusi situatii ^n are orpurile sunt neomogene dar au o stru tura interna
regulata (periodi a sau vasiperiodi a), ind al atuite din granule, re sau folii suprapuse
um se ^nt^ampla ^n azul materialelor ompozite.
^In dispozitivele ele tromagneti e apar des astfel de situatii, um sunt bobinele u multe
spire sau miezurile magneti e realizate din tole. De obi ei a este stru turi neomogene se
modeleaza prin medii omogene e hivalente.
Se onsidera spre exemplu o ^nfasurare u n spire al atuita dintr-un r ondu tor av^and
ondu tivitatea  si aria se tiunii transversale A ( gura 3.6).
Da a A este aria se tiunii transversale S a ^ntregii ^nfasurari, in lusiv izolatia ondu -
toarelor, atun i fa torul de umplere al bobinei este k = n  A =A.
^In onditiile ^n are omponenta de-a lungul rului a intensitatii ^ampului ele tri Et
este uniforma ^n se tiunea S , densitatea de urent din ondu tor este J = E iar urentul
total prin suprafata S este i = n J A = n  E A . Da a se modeleaza bobina a un
ondu tor omogen de se tiune S , impun^and a elasi urent total i = Je A = e E A, rezulta
valoarea ondu tivitat ii ele tri e e hivalente din modelul omogen:

e = k  (3.26)
egala u ondu tivitatea rului initial multipli ata u fa torul de umplere al bobinei.

36
S, σ
e

Je
J
σe

Figura 3.6: Modelarea spirelor unei bobine


z z

y y
c
c

b b

a a
x x

Figura 3.7: Modelarea omogena a unui pa het de tole magneti e

Un alt exemplu de modelare u medii omogene a unor materiale neomogene se refera la


un pa het de tole magneti e laminate la re e si izolate ^ntre ele u un material nemagneti
( gura 3.7).
Se va presupune a tola este laminata la re e ^n dire tia z , de i anizotrop. Adopt^and
un model anizotrop liniar B = H, rezulta pe omponente relatiile:
2 3 2 32 3
Bx 1 0 0 Hx
6
4 By 7
5 = 64 0 2 0 76
54 Hy 7
5 (3.27)
Bz 0 0 3 Hz
^n are se va presupune a tola este izotropa ^n planul perpendi ular pe dire tia de lami-
nare, de i 1 = 2
Apli ^and un ^amp magneti orientat dupa axa Ox u Hx uniform, rezulta ^n pa hetul
de tole uxul:
1 = 1 Hx k a + 0 Hx (1 k ) a (3.28)

37
^n are s-a notat u k fa torul de umplere (grosimea tolei neizolate raportata la grosimea
tolei izolate) iar ^n pa hetul omogen e hivalent
0 0
1 = 1 Hx a (3.29)
0
Egal^and uxurile 1 si 1 , rezulta:
0
1 = 1 k + 0 (1 k ): (3.30)
A elasi rationament apli at dupa dire tia axei Oz ondu e la:
0
3 = 3 k + 0 (1 k ): (3.31)
^In s himb, dupa dir tia Oy se va presupune un ^amp magneti u indu tia By uniforma
( are se onserva la tre erea din tola ^n izolatie, ind orientata normal pe a easta suprafata
de dis ontinuitate). Tensiunea magneti a pe grosimea pa hetului de tole va :
By B
um2 = k a + y (1 k )a;
2 0
iar ^n modelul omogen e hivalent:
0 B
um2 = 0y a:

^In onse inta tensorul permeabilitatilor mediului omogen va avea valorile prin ipale:
2 3
 k + 0 (1 k ) 0 0
0 66 1 h
(1 k)
i 7
 =4 0 k
1= 2 + 0 0 7
5
0 0 3 k + 0 (1 k )
u observatia a 01 este de a easta data diferit de 02 .

3.7 Modelarea u materiale perfe te


O metoda importanta ^n modelarile zi e ale mediilor o onstituie idealizarea omportarii
a estora.
Consider^and spre exemplu, azul mediilor ondu toare, se deosebes doua situatii
limita (degenerate):

 azul izolatoarelor perfe te ( = 0 sau e hivalent  ! 1);


 azul supra ondu toarelor ( ! 1 sau e hivalent ! 0).

Chiar da a ^n realitate nu exista izolanti perfe ti, (si hiar ele mai bune orpuri izola-
toare au urenti de pierderi), a estia se pot neglija onsider^andu-se ondu tivitatea nula,
 = 0, eea e orespunde la J = 0.
Modelul ondu torului perfe t, la are rezistivitatea  este nula si impli it  ! 1 si
E = 0 (sau ^n azul mediilor u ^amp imprimat E + Ei = 0) se poate adopta nu numai u
azul supra ondu toarelor i si ^n azul orpurilor bune ondu toare, da a a estea sunt

38
^n onjurate de orpuri slab ondu toare sau da a nu intereseaza distributia ^ampului
ele tri ^n interiorul lor.
Proprietatile magneti e pot si ele idealizate. De exemplu, de multe ori mediile
feromagneti e are au permeabilitatea foarte mare sunt modelate a medii u permeabi-
litate in nita,  ! 1 numite feromagneti e ideale. ^In onse inta H = B= va tinde ^n
a est az atre zero (da a indu tia B este nita). Cea mai mi a valoare reala pe are o
poate lua permeabilitatea este aproape de permeabilitatea vidului 0 . Materialele are
au a easta permeabilitate se numes nemagneti e. Exista totusi situatii ^and ^n mode-
lare se adopta formal  = 0, eea e orespunde la B = 0. Mediile de a est tip, numite
amagneti e nu exista ^n realitate, totusi arti iul este util ^n rezolvarea unor probleme de
modelare.
^In mod similar, diele tri ii de permitivitate foarte mare ( um sunt orpurile feroe-
le tri e) pot modelate a medii u " ! 1, eea e ondu e la anularea intensitatii
^ampului ele tri E = D=" = 0. A est model numit feroele tri ideal poate apli at, de
exemplu, ondu toarelor ^n regim ele trostati . Cu toate a ^n relitate "  0, totusi a
arti iu de modelare se pot onsidera medii la are formal " = 0. A este medii, la are
indu tivitatea ele tri a estimata D = " E = 0, sunt numite medii anele tri e. Idealizarile
obtinute ^n a easta maniera sunt prezentate sinteti ^n tabelul 3.1.

Tabela 3.1: Medii ideale (perfe te)


Mediul Constanta C^ampul
de material
Anele tri "=0 D=0
Feroele tri ideal "!1 E =0
Amagneti =0 B=0
Feromagneti ideal !1 H=0
Izolant =0 J =0
Supra ondu tor !1 E =0

39
40
Capitolul 4
Efe te ale ^ampului ele tromagneti

4.1 Legea transformarii energiei ^n ondu toare


^In pro esul de ondu tie, ^ampul ele tromagneti transfera orpului o putere u densitatea
de volum:
p = JE: (4.1)
Puterea trasferata ^ntregului orp are o upa domeniul D se al uleaza prin integrarea pe
a est domeniu: Z

P = JEdv: (4.2)
D
A easta putere este disipata ireversibil ^n azul ondu toarelor la are ^ampul imprimat
Ei este nul iar tensorul  este pozitiv de nit:
p = JE = EE  0: (4.3)
^In a est az are lo restere a entropiei si o ^n alzire a orpului (efe tul Joule-Lentz).
^In majoritatea dispozitivelor ele tromagneti e fenomenele de ^n alzire joa a un rol
important, soli itarile termi e ind ele are impun limite ale regimurilor normale de
fun tionare. Analiza a estor soli itari (realizata prin rezolvarea problemelor uplate ele -
tro { termi ) reprezinta un pun t important ^n a tivitatea de proie tare, in uent^and
puterni solutia tipodimensionala aleasa. De obi ei analiza ^ampului termi se fa e ulte-
rior determinarii ^ampului ele tromagneti , dar exista totusi situatii (de exemplu, da a
parametri de material ,  sau  depind puterni de temperatura), ^n are ele doua
probleme trebuie rezolvate simultan.

4.2 Legea transferului de masa


^In pro esul de ondu tie are lo un transfer de masa u densitatea uxului de masa:

Æ = kJ; (4.4)
^n are k este neglijabil ^n metale si este egal u oe ientul ele tro himi ^n ele troliti.

41
Debitul masi depus prin fenomenul de ele troliza este ^n onse inta:
Z

Qm = kJdA; (4.5)


^n are  este suprafata anodului iar masa totala depusa ^n intervalul (t1 ; t2) este:
Z t2 Z

m= kJdAdt: (4.6)
t1 

^In parti ular, da a k = t si J nu depinde de timp: m = kIt, ^n are t = t2 t1 iar
Z

I= J dA


este urentul e strabate uva ele troliti a ( gura 4.1).

δ, J

Figura 4.1: Transferul de masa ^n ele troliza


Dupa um se onstata, legile ^ampului ele tromagneti nu pun ^n evidenta ^n mod dire t
efe tele me ani e ale a estui ^amp. Ele pot totusi determinate folosind de exemplu
teoremele fortelor generalizate, ale aror demonstratie se bazeaza pe legile prezentate.

4.3 Teorema energiei ele tromagneti e.


Puterea transferata de ^ampul ele tromagneti unui domeniu imobil prin frontiera a estuia
D este egala u puterea transferata orpurilor din domeniul PD plus viteza de restere
a energiei ^ampului ele tromagneti Wem din domeniu:
Wem
P = PD + : (4.7)
t
Pentru demonstrarea a estei a rmatii se onsidera un domeniu D , marginit de suprafata
^n hisa , ^n are se a a un sistem de orpuri imobile si liniare din pun t de vedere diele -
tri (D = "E) si magneti (B = H). Formele lo ale ale legilor indu tiei ele tromagneti e
si ir uitului magneti :
B
rotE = ;
t
D
rotH = J +
t
42
permit stabilirea onse intei:
D B
ErotH HrotE = JE + E +H :
t t
Deoare e
! !
# #
div (E  H) = r (E  H) = r EH + r EH = H (r  E)

E (r  H) = HrotE ErotH
si !
D E " E2  DE
E = E" = = ;
t t 2 t t 2
!
B  BH
H = ;
t t 2
rezulta a: !
 DE BH
div (E  H) = JE + + ; (4.8)
t 2 2
^n are: p = EJ reprezinta onform legii transformarii energiei ^n ondu toare densitatea
de volum a puterii transferata de ^amp orpurilor, iar
S = E  H reprezinta ve torul Paynting, masurat ^n W=m2 ;
we = DE=2 reprezinta densitatea de volum a energiei ele tri e, masurata ^n J=m3 ;
wm = BH=2 reprezinta densitatea de volum a energiei magneti e, masurata ^n J=m3.
Not^and u wem = we + wm densitatea de volum a energiei ^ampului ele tromganeti ,
rezulta a:
w
divS = p + em ; (4.9)
t
relatie unos uta sub numele de forma lo alaa a teoremei energiei ele tromagneti e.
Prin integrarea a estei relatii diferentiale lo ale pe domeniul D se obtine:
Z Z Z
Z
divSdv = SdA = pdv + w dv
D  D t D em
R R
Not^and u P =  SdA =  SdAint , puterea transferat
a prin suprafata  de la exterior
spre interior;
R
PD = D pdv , puterea transferata orpurilor din domeniul D si
Wem = We + Wm , energia ele tromagneti a din domeniul D u omponentele:
R
We = D we dv , energia ^ampului ele tri si
R
Wm = D wm dv , energia ^ampului magneti ,
rezulta eea e trebuia demonstrat.

43
4.4 Teorema impulsului ele tromagneti
4.5 Teorema fortei generalizate ^n ^amp ele tri
Forta feneralizata Xk u are ^ampulele tri a tioneaza asupra sistemelor de orpuri, este:

We
Xk = ; (4.10)
xk = t

^n are Z

We = we d v
D
u Z D
we = EdD (4.11)
0
este energia ^ampului ele tri din sistem iar xk este oordonata generalizata aso iata fortei
Xk .
Se onstata a la ux (sar ina) onstant(a) sistemul evolueaza ^n sensul minimizarii
energiei sale ( gura 4.2).
E, D

F F
1 2

Figura 4.2: Efe tul me ani al ^ampului ele tri


Tabelul 4.1 prezinta ^ateva exemple de pere hi de forte si oordonate generalizate.

Tabela 4.1: Exemple de pere hi de forte si oordonate generalizate


Xk xk
Forta [N ℄ deplasarea [m℄
Cuplu [N=m℄ unghi [rad℄
Presiunea [N=m ℄ volumul [m3℄
2

^In azul mediilor liniare la are D = E si Pp = 0, energia ele tri a are expresia:
Z
DE
We = dv: (4.12)
D 2

44
4.6 Teorema fortei generalizate ^n ^amp magneti
Forta generalizata Xk u are ^ampul magneti a tioneaza asupra unui sistem de orpuri
este:
Wm
Xk = (4.13)
xk = t
^n are Z Z B
Wm = wm dv u wm = H dB (4.14)
D 0

este energia ^ampului magneti din sistem iar xk este oordonata generalizata aso iata
fortei Xk .
^In azul mediilor la are B = H si Mp = 0, energia magneti a are expresia.
Z
BH
Wm = dv (4.15)
D 2

Se onstata a si ^n a est az sistemul de orpuri tinde sa evolueze astfel ^n ^at sa se
minimizeze energia ^ampului magneti ( gura 4.3).
1111
0000
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111 C
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111

Figura 4.3: Efe tul me ani al ^ampului magneti


^In multe dispozitive ele tromagneti e fenomenele me ani e joa a un rol important, mai
ales atun i ^and a estea au piese ^n mis are. Chiar si ^n azul dispozitivelor stati e
( u parti imobile) soli itarile me ani e pot determina limitele regimurilor normale de
fun tionare. De obi ei analiza efe telor me ani e se fa e ulterior rezolvarii problemei de
^amp ele tromagneti . Exista totusi situatii ^n are ele doua probleme nu pot separate
i trebuie tezolvate simultan, a o problema uplata ele tromagneti a { me ani a. A esta
este mai ales azul dispozitivelor u parti mobile (masini ele tri e, dispozitive de a tionare,
pompe magneto { hidrodonami e et .) indiferent a a estea sunt rigide, deformabile,
plasti e, sau uide.
Fenomenele fundamentale des rise de legile ^ampului ele tromagneti stabiles relatii de
tip auza efe t u referire la starile ^ampului si orpurilor. Ele sunt reprezentate s hemati
^n gura 4.4. S-au folosit linii duble pentru relatiile valabile at^at ^n regim stationar ^at si
variabil si linii simple pentru relatiile valabile doar ^n regim variabil. Cu linii pun tate s-
au mar at fenomenele legate de efe tele ^ampul ele tromagneti . S-a notat e are sageata
u numarul orespunzator legii are des rie fenomenul (relatia auza { efe t).

45
Corpuri cu camp
electric imprimat
Forte electrice Forte electrice

7
10 10

Corpuri polarizate Campul Corpuri


permanent 5 1
electric electrizate

7
3 4

Corpuri magnetizate 6 Campul 4


Corpuri parcurse
permanent magnetic de curent

11 2 11 9 8

Forte magnetice Transfer Incalzire


Forte magnetice
de masa

Figura 4.4: Fenomene fundamentale ale ele tromagnetismului

^Intr-un dispozitiv ele tromagneti on ret nu intervin toate a este fenomene fundamen-
tale, sau da a intevin, nu toate au a eeasi importanta. ^In modelarea zi a trebuie identi-
ate a ele fenomene are sunt esentiale pentru fun tionarea dispozitivului, diagrama din
gura 4.4 simpi ^andu-se orespunzator de la az la az. Este evident a a est lu ru nu
este posibil fara ^ntelegerea prin ipiului de fun tionare al dispozitivului analizat.

46
Capitolul 5
Regimurile ^ampului ele tromagneti

5.1 Regimul general variabil


Legile ^ampului ele tromagneti , ^n forma lor lo ala al atuies un sistem de e uatii u
derivate partiale de ordinul ^nt^ai ombinate u e uatii u ara ter algebri :

1. LFE: divD = 
2. LFM: divB = 0
3. LIE: rotE = B
t rot(B  v)
4. LCM: rotH = J + tD + v + rot(D  v)
5. LDE: D = 0 E + P sau D = E + Pp
6. LBH: B = 0 (H + M) sau B = H + 0 Mp
7. LJE: J =  (E + Ei )
8. LTE: p = JE
9. LTM: Æ = kJ
La a este relatii se pot adauga urmatoarele teoreme fundamentale:
10. LFGE: Xk = We
xk j = t:

11. LFGM: Xk = Wm


xk = t:j

12. LCS: divJ = t div (v)

?????
Problema fundamentala a analizei ^ampului ele tromagneti ^n regim general variabil
^n medii ^n mis are este o problema foarte ompli ta, u ara ter uplat ele tromagneti -
me ani . ^In general mis area orpurilor (de exemplu ?? unei masini ele tri e) este de-
terminata de fortele ele tri e si/sau magneti e, pre um si a fortelor de alta natura, dar
^n a elasi timp ^ampul ele tromagneti este in uentat de mis area orpurilor. Sursele de

47
^amp ^n a est regim (si impli it datele problemei) sunt ^ampurile ve toriale: Pp , Mp si
Ei , are reprezinta ^n fond auze de natura ele tromagneti a. Ne unos utele problemei de
analiza le reprezinta ^ampurile E, D, B, H, dar si ^ampul de viteze v, pentru determina-
rea aruia trebuie adaugate e uatiile de mis are pre um si modele me ani e de material
(solide rigide, elasti e sau plasti e, uide ideale in ompresibile, uide v^as oase, et .), um
se ^nt^ampla ^n magnetohidrodinami a. Se onstata a distributia de sar ina  si urent
J sunt ^n a est az ne unos ute si nu date, de altfel ele rezulta ^n mod univo din legea
uxului ele tri si din legea ir uitului magneti , da a ^ampul ele tromagneti si el de
viteze sunt omplet determinate. Dupa determinarea ^ampurilor se pot evalua si efe tele
a estora, um sunt 'sursele de aldura" sau transferul de masa.
Un az simpli at al a estei probleme uplate ^l reprezinta azul ^n are vitezele or-
purilor sunt unos ute apriori. Exemple de astfel de probleme sunt ele de analiza a
fenomenului de indu tie prin mis are ^n orpuri ag ate ^n rotatie sau translatie u vi-
teze unos ute sau al ulul ^ampului magneti produs de orpuri ele trizate sau polari-
zate a ate ^n mis are u viteze unos ute. Mentionam doar ^ateva din dispozitivele ^n
are apar astfel de fenomene: masini ele tri e liniare sau rotative (motoare, generatoare,
fr^ane), dispozitive de a tionare ele tromagneti a, lansatoare ele tromagneti e, dispozitive
de ??? ele tromagneti a, debitmetre ele tromagneti e, generatoare magnetohidrodina-
mi e, pompe ele tromagneti e, et .

5.2 Regimul ele trostati


^In multe situatii pra ti e orpurile sunt imobile, iar ^ampul ele tromagneti este onstant
^n timp. ^In a este ipoteze spunem a ne a am ^n regim sttionar. Diagrama din gura ???
apata o forma mult mai simpla, arbores enta.
Da a ^n plus, nu au lo transformari energeti e, atun i regimul se numeste stati . on-
sider^and a nu apare stare ele tro ineti a, puterea transferata este nula, de i nu pot avea
lo transformari de energie. ^In onse inta ^n regim stati diagrama di gura 1.13??? 'se
sparge" ^n doua diagrame disjun te. Cea superioara se refera la ^ampul ele tri , mai
exa t ele trostati , iar ea inferioara se refera la ^ampul magneti , mai exa t magnetos-
tati . Cele doua ^ampuri pot oexista fara sa se in uenteze re ipro ^n vreun fel.
E uatiile fundamentale ale ele trostati ii ^n forma lo ala:
divD = 
rotE = 0
D = D(E)
sau ^n parti ular
D = D + Pp
la are se adauga si onditia de e hilibru ele trostati ^n ondu toare:
E + Ei = 0
provin din legea uxului ele tri , legea indu tiei, legea legaturii D E si legea ondu tiei.
Problema fundamentala a anlizei ^ampului ele trostati onsta ^n determinarea ^ampurilor
ve toriale D, E pornind de la sursele lor , Pp , Ei , presupuse unos ute. Dupa um se

48
va vedea ^n ontinuare pentru a a easta problema sa e ore t formulata mai trebuie
unos ute : forma si dimensiunile domeniului spatial de al ul, proprietatile de material
(^n a est az ele diele tri e date prin  sau relatia D E ^n e are pun t din domeniu),
dar si onditiile de frontiera, are reprezinta prezenta eventuala a unor surse externe de
^amp.
Relatiile auza-efe t, de i fenomenele fundamentale spe i e regimului ele trostati sun
prezentate ^n gura ????.
Solutia problemei fundamentale poate folosita la al ulul altor marimi, um sunt
densitatea de energie, energia a umulata ^n ^ampul ele trostati , efe tele me ani e ara -
terizate de forte, upluri, presiuni sau tensiuni, dar si alti parametri spe i i dispozitivelor
ele trostati e. Dintre a estea din urma ea mai importanta este apa itatea, are este un
parametru ara teristi dispozitivului numit ondensator. Un ondensator este al atuit
din doua armaturi ondu toare separate printr-un diele tri (izolant). Capa itatea unui
ondensator este de nita prin raportul:
q
C= ; (5.1)
u
^n are q este sar ina unei armaturi, iar u este tensiunea dintre prima si a doua armatura,
^n onditiile ^n are a doua armatura are sar ina q . Capa itatea se masoara ^n [F ℄.
Da a diele tri ul este liniar (D = E), atun i apa itatea ondensatorului nu depinde
de starea a estuia (ni i de q si ni i de u). Pentru al ulul apa itatii unui ondensator
este ne esara rezolvarea problemei fundamentale a anlizei ^ampului ele trostati . A easta
poate formulata ^n doua moduri omplementare:

 se presupune tensiunea u ^ntre armaturi unos uta (sursa de ^amp), se determina


distributia de ^amp si apoi ea de sar ina, obtin^andu-se q prin integrare;
 se presupune o armatura ^n ar ata u sar ina q , iar elelalte u q (sursa de ^amp)
si apoi se determina distributia de ^amp, prin integrarea areia se obtine tensiunea
u.

Trebuie observat a ^n ambele formulari, modul de distributie a sar inii la suprafata
ondu toarelor este ne unos ut si rezulta lu^and ^n onsiderare onditia de e hilibru ele -
trostati (E = 0) ^n armaturile ondu toare (la are Ei ).
Cu toate a ipotezele ele trostati ii par foarte restri tive, a est regim ^si gaseste multe
apli atii pra ti e. A easta deoare e rezultatele obtinute sunt valabile si ^n regim variabil
u onditia a variatiile sa e su ient de lente ^n timp.
Dintre apli atiile uzuale mentionam: al ulul apa itatilor diferitelor ondensatoare sau
al apa itatilor parazite, apa itati are sunt ulterior folosite si ^n regim dinami (p^ana la
fre vente destul de mari), analiza soli itarilor diele tri e si oordonarea izolatiei ( al ulul
^ampului maxim ^n izolanti de diferite forme, plasati ^ntre diferiti ele trozi), analiza unor
aparate de masura ele trostati e ( um este voltmetrul ele trostati ) sau a mi romotoarelor
ele trostati e (din mi rosistemelor integrate), analiza dispozitivelor u ele treti ( um sunt
mi rofoanele ompa te).

49
5.3 Regimul magnetostati
Ipotezele regimului sunt:

 orpurile sunt imobile;


 marimile sunt onstante ^n timp;
 nu au lo transformari de energie;
 prezinta interes ^ampul magneti .

E uatiile fundamentale ale magnetostati ii ^n forma lo ala:

divB = 0
rotH = 0
B = B(H)
sau ^n parti ular
B = H + 0 Mp
, provin din legea uxului magneti , legea ir uitului magneti si legea legaturii B H.
Relatiile auza-efe t, de i fenomenele fundamentale spe i e regimului magnetostati
sun prezentate ^n gura ????.
Problema fundamentala a anlizei ^ampului magnetostati onsta ^n determinarea ^ampurilor
ve toriale B, H pornind de la sursa lor magnetizatia permanenta Mp presupusa unos-
utasi evident de la domeniul spatial de al ul, ara teristi a magneti a de material si
onditiile de frontiera.
Dupa al ulul ^ampului se pot determina si alte marimi um sunt energia magneti a
sau fortele si uplurile de natura magneti a, dar si tensiuni induse prin mis area u viteza
unos uta a magnetilor permanenti.
Un dispozitiv magneti simplu, dar fre vent ^nt^alnit ^n pra ti a pentru on entrarea si
dirijarea ^ampului magneti este tronsonul de ir uit magneti . A esta este de obi ei o
parte omponenta a unor dispozitive mai ompli ate si are proprietatea a reprezinta un
tub de ux magneti , respe tiv a suprafata sa laterala este suprafata de ^amp (liniile
de ^amp sunt orientate tangential), iar ele doua suprafete transversale, numite borne
magneti e au liniile de ^amp ortogonale pe ele. Parametrul ara teristi al unui astfel de
dispozitiv este relu tanta magneti a:
u
Rm = m (5.2)

au inversa sa permeanta magneti a:

m = ; (5.3)
um
^n are  este uxul e strabate o borna magneti a, iar um este tensiunea magneti a de
la ealalta borna la ea pe are s-a al ulat uxul. Permeanta se masoara ^n [H ℄, iar

50
relu tanta ^n [H 1 ℄. Da a materialul din are este al atuit tronsonul este liniar din pun t
de vedere magneti , atun i relu tanta sa magneti a nu depinde de ^ampul magneti (ni i
de ux, ni i de tensiune).
Pentru al ulul permeantei magneti e este ne esara rezolvarea problemei fundamentale
a magnetostati ii. Ea poate formulata ^n doua moduri omplementare:

 se unoaste uxul  si trebuie determinat ^ampul si apoi al ulata tensiune amag-
neti a prin integrarea lui H de-a lungul tronsonului;
 sau se impune tensiunea magneti a ^ntre borne um si se determina ^ampul si apoi
se al uleaza uxul prin integrarea indu tiei B pe suprafata unei borne.

Dintre apli atiile uzuale ale regimului nmagnetostati ea mai importanta se refera
la determinarea ^ampului magneti produs de diferite sisteme u magneti permanenti
(masini u magneti permanenti, difuzoare, instrumente de masura magnetostati e et .).
Multe rezultate obtinute ^n regim magnetostati ( um este relu tanta unor tronsoane
de ir uit magneti sau ^ntre eruri) sunt folosite u su es si ^n regim variabil sau ^n
studiul unor dispozitive omplexe e au parti e fun tioneaza si ^n alte regimuri de ^at el
magnetostati .

5.4 Regimul ele tro ineti stationar


^In multe situatii pra ti e intereseaza felul ^n are se distribuie urentul ele tri ^n ondu -
toare masive. Cel mai simplu studiu de a est tip se fa e ^n regim ele tro ineti stationar,
ara terizat de urmatoarele ipoteze simpli atoare:

 orpurile sunt imobile;


 marimile zi e nu variaza ^n timp;
 nu intereseaza distributia ^ampului magneti .

E uatiile fundamentale ale a estui regim au urmatoarea forma lo ala:


divJ = 0;
rotE = 0;
J = J ( E)
sau ^n parti ular
J =  (E + Ei );
are sunt formele parti ulare ^ ipotezele mentionate ale legii onservarii sar inii, legii
indu tiei ele tromagneti e si legii indu tiei.
Relatiile auza-efe t, de i prin ipalele fenomene spe i e ele tro ineti ii sunt prezentate
^n gura ????. Din e uatiile regimului se onstata a ele trizarea sau polarizarea orpurilor
nu in uenteaza distributia de urent.

51
Problema fundamentala a ele tro ineti ii are a ne unos ute ^ampurile de ve toriale
J si E, iar a date ^ampul imprimat Ei , are este sursa interna a ^ampului si evident:
domeniul spatial de al ul, ara teristi ile ondu toarelor din domeniu si onditiile de
frontiera.
Dupa determinarea distributiei de urent se poate al ula puterea lo ala disipata (fo-
losind legea transferului de energie ^n ondu toare) si masa transferata prin ele troliza
(folosind legea transferului de masa). Puterea disipata permite determinarea distributiei
de temperatura ^n domeniul studiat (soli itarile termi e) prin rezolvarea e uatiei aldurii.
Prin ipial singura sursa de urent ^n regim ele tro ineti este ^ampul ele tri imprimat,
^n realitate multe probleme au si alte surse de ^amp, dar a estea ind externe, se reprezinta
prin onditii de frontiera.
Un parametru ara teristiv important are se poate determina prin rezolvarea problemei
ele tro ineti ii este rezistenta [! ℄, respe tiv ondu tanta [S ℄ unui rezistor:
u i
R = ;G = (5.4)
i u
in are u este tensiunea la bornele rezistorului, iar i este urentul e strabate rezistorul.
Prin rezistor se^ntelege o omponenta ondu toare s ufundata ^ntr-un izolant si strabatuta
de urent are intra normal printr-o borna si iese prin ealalta, astfel ^n ^at rezistorul
reprezinta un tub de urent. Ca si ^n azurile anterioare parametrul ara teristi se
determina rezolv^and una din urmatoarele doua probleme omplementare:

 se presupune tensiunea u ^ntre borne unos uta si se determina distributia de urent
urm^and a valoarea urentului i sa se al uleze prin integrarea lui J pe suprafata
unei borne;
 se presupune urentul i unos ut si se determina ^ampul ele tri ^n domeniul rezis-
torului, urm^and a tensiunea u sa e al ulata prin integrare pe o urba e uneste
ele doua borne.

Cal ulul rezistentei ele tri e pentru diferite forme ale ondu toarelor si respe tiv borne-
lor reprezinta o problema fre vent ^nt^alnita ^n pra ti a. Rezultatele obtinute, hiar da a
au fost determinate ^n regim stationar pot folosite si ^n regim dinami , u onditia a
viteza de variatie a ^ampului sa nu e prea mare.
Urmatoarele sisteme reprezinta apli atii tipi e ale regimului ele tro ineti : prize de
pam^ant, bai ele troliti e, uve pentru ele troliza aluminiului, uptoare u ^n alzire re-
zistiva sau dire ta, instalatii de sudura prin pun te, dimensionarea sigurantelor fuzibile,
et .

5.5 Regimul magneti stationar


A est regim are urmatoarele ipoteze simpli atoare:

 orpurile sunt imobile;


 marimile sunt onstante ^n timp;

52
 intereseaza distributia ^ampului magneti produs de o distributie unos uta a u-
rentului de ondu tie.

Forma lo ala a e uatiilor fundamentale ale a estui regim:


divB = 0
rotH = J
B = B(H)
sau ^n parti ular
B = H + 0 Mp
, se obtin ^n ipotezele mentionate anterior din: legea uxului magneti , legea ir uitului
magneti si legea legaturii B H.
Relatiile auza-efe t, de i prin ipalele fenomene spe i e a estui regim sunt prezentate
^n gura ????.
Problema fundamentala a analizei ^ampului ^n a est regim are a ne unos ute de-
terminarea ^ampurilor ve toriale B, H si a date distributia densitatii de urent J si
a magnetizatiei permanente Mp ^n onditiile ^n are se unos : domeniul spatial, pro-
prietatile magneti 'e de material si onditiile de frontiera. ^In a est regim sursele de ^amp
sunt: urentul de ondu tie, magnetizatia permanenta si onditiile de frontiera, are repre-
zinta sursele ^ampului magneti a ate ^n afara domeniului supus analizei. ^In onse inta,
probllema analizei ^ampului magneti stationar trebuie pre edata de rezolvarea unei pro-
bleme ele tro ineti e pentru determinarea densitatii de urent J. Cele doua probleme pot
rezolvate se vential deoare e ^ampul magneti stationar nu in uenteaza distributia de
urent.
Da a mediul este liniar din pun t de vedere magneti atun i ^ampul magneti produs
de urentul de ondu tie si de magneti permanenti poate al ulat prin superpozitie
rezolv^and separat o problema de regim magneti stationar la are B = H si apoi o
problema de magnetostati a la are Mp 6= 0. Da a mediul este neliniar surse trebuie sa
e onsiderate simultan.
Dupa rezolvarea problemei fundamentale, se pot determina efe tele ^ampului magneti :
energii, forte, upluri de natura magneti a, dar si tensiunile induse datorita mis arii sau
variatiei ^n timp a urentului indu tor, u onditia a viteza de variatie sa nu e prea
mare.
Dispozitivul el mai ^nt^alnit, are fun tioneaza ^n a est regim este bobina, al atuita
dintr-un ondu tor ^nfasurat ^n aer sau pe un miez feromagneti . Parametrul spe i
a estui dispozitiv este indu tivitatea (masurata ^n [H ℄):
phi
L= ; (5.5)
i
^n are  este uxul magneti total al bobinei si i este urentul e produ e a est ux.
Da a mediul este magneti liniar, atun i indu tivitatea bobinei nu depinde de urentul i.
Pentru determinarea indu tivitatii unei bobine este ne esara rezolvarea problemei fun-
damentale a regimului magneti stationar, respe tiv determinarea ^ampului magneti pro-
dus de un urent i impus si apoi al ulul uxului prin integrarea indu tiei pe o suprafta,

53
are se sprijina pe urba mediana a rului ondu tor al bobinei. O alta metoda de al ul
a indu tivitatii este ea energeti a, bazata pe relatia:
Li2
Wm = ; (5.6)
2
onform areia indu tivitatea este debitul energiei magneti e ( al ulata prin densitatii de
energie a ^ampului magneti ) raportata la patratul urentului.
Indu tivitatea unei bobine determinata ^n regim stationar poate ulterior folosita ^n
regim dinami , pentru o plaje destul de larga de fre vente, de exemplu pentru al u-
lul tensiunii autoindusesau a energiei a umulate sau a fortei de natura magneti a e se
exer ita asupra unor piese in mis are.
Dintre dispozitivele a aror analiza se fa e ^n regim magneti stationar mentionam: bo-
bine, masini ele tri e, ele tromagneti de a tionare sau de produ ere a ^ampului magneti
pentru a eleratoarele de parti ule, rezonanta magneti a de spin, de exie magneti a, et .

5.6 Regimurile vasistationare


^In regim vasistationar ^ampul ele tromagneti este variabil ^n timp, dar su ient de lent
pentru a unele fenomene sa poate neglijate.
^In ondu toare hiar si la fre vente destul de mari urentul de deplasare are densitati
mult mai mi i de ^at urentul de ondu tie, ^n onse inta el poate neglijat. Pro ed^and
^n a est mod se adopta de fapt ipotezele regimului vasistationar de tip indu tiv (sau
anele tri ):

 orpurile sunt imobile;


 urentul de deplasare este onsiderat nul.

Formal ea de-a doua ipoteza se obtine onsider^and orpurile din domeniul de studiu
de tip anele tri ( u  = 0); eea e impli a anularea indu tiei ele tri e D si impli it a
urentului de deplasare.
Relatiile auzale se pot reprezenta s hemati a ^n gura ???, obtinuta din gura ???
prin eliminarea sagetii 4, astfel ^n ^at din ele doua bu le ram^ane una singura.
E uatiile fundamentale ale regimului vasistationar indu tiv au forma lo ala:

divB = 0;
divJ = 0;
B
rotE = ;
t
rotH = J;
B = B(H);
J = J ( E) :

54
obtinuta din legea uxului magneti , legea onservarii sar inii, legea ir uitului magneti ,
legea indu tiei si legile de material B H, J E ^n ipoteza ^n are D = 0.
Problema fundamentala a a estui regim este determinarea modului ^n are difuzeaza
^ampul ele tri E, ele magneti B, H si densitatea de urent J ^n interiorul domeniilor
ondu toare de forma unos uta, ara teristi i de magnetizare si de ondu tie unos ute
si onditii initiale si de frontiera unos ute. Aparent sursele de ^amp ^n a est regim pot
magnetizatia permanenta si ^ampul imprimat, dar ^n realitate el mai adesea sursele se
a a ^n afara domeniului spatio-temporal analizat si sunt reprezentate de onditiile initiale
si de frontiera.
Regimul vasistationar are mai multe efe te spe i e da ^at regimurile stati e si stationare.
Dintre a estea mentionam doua fre vent ^nt^alnite:

 urenti turbionari reprezinta urentii indusi ^n orpurile ondu toare a ate ^n ^amp
magneti variabil ( onform diagramei a esta indu e un ^amp ele tri , are onform
legii ondu tiei este ^nsotit de un urent ele tri , urent are produ e un ^amp
magneti e se suprapune peste ^ampul indu tor, perturb^andu-l);
 efe tul peli ular onsta ^n redistribuirea urentului de adu tie de preferinta la suprafata
ondu toarelor si el este u at^at mai pronuntat u ^at urentul este mai rapid va-
riabil ^n timp (expli atia onsta ^n faptul a ori e urent variabil produ e un ^amp
magneti variabil are indu e un ^amp ele tri are se suprapune peste el initial,
perturb^and distributia de urent).

Trebuie remar at a ^n medii izolante urentul de ondu tie este neglijabil sau nul, de i
urentul de deplasare nu poate neglijat. Neglij^and ^n s himb fenomenul de indu tie ele -
tromagneti a se obtine diagrama din gura ????, orespunzatoare regimului vasistationar
apa itiv (sau amagneti ), are are urmatoarele ipoteze de nitorii:

 orpurile sunt imobile;


 orpurile sunt amagneti e.

E uatiile fundamentale ale a estui regim au urmatoare forma lo ala:

divD = 

divJ = ;
t
rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
D = D(E);
J = J ( E) :
obtinute din legea uxului ele tri , legea onservarii sar inii, legea indu tiei, legea ir ui-
tului magneti , legile de material D E si J E, parti ularizate ^n ipoteza B = 0.

55
Problema fundamentala a a estui regim onsta ^n determinarea modului ^n are di-
fuzeaza ^ampul magneti H, ele ele tri D, E, dar si densitatea de sra ina s^ ea de
urent ^n domeniile slab ondu toare de forma unos uta u proprietati diele tri e si de
ondu tie unos ute, ^n onditii initiale si de frontiera date. A este onditii reprezinta ^n
mod uzual sursa ^ampului ele tromagneti ^n a est regim> Dintre efe tele spe i e a estui
regim mentionam:

 difuzia sar inilor, spre deosebire de azul regimului vasistationar indu tiv ^n are
sar inile se redistribuie pra ti instantaneu,^n regimul apa itiv este ne esar un timp
pentru a se relaxa.

Exemple de apli atii ^n are este ne esara analiza ^ampului ele tromagneti ^n regim
vasistationar indu tiv: ^n alzire prin urenti turbionari, aparate de masura bazate pe
urenti turbionari um sunt ontoarele de indu tie, masini ele tri e bazate pe indu tie
um sunt transformatoarele, motoarele asin rone si fr^anele ele tromagneti e, instalatii
de defe tos opie nedistru tiva u urenti turbionari, evaluarea pierderilor prin urenti
turbionari , et . .
Regimul vasistationar apa itiv este utilizat ^n studiul omportarii izolantilor ^n ^amp
variabil, a de exemplu diele tri ii ondensatoarelor.
^In azul modelarii unor dispozitive omplexe se pot utiliza ambele tipuri de de regi-
muri vasistationare, el indu tiov pentru partile bune ondu toare si el apa itiv pen-
tru orpuri slab ondu toare, urm^and a ^n izolanti sa e utilizate e uatiile regimului
vasistationar apa itiv sau hiar ele ale ale regimurilor magneti stationar (pentru de-
terminarea ^ampului magneti ) si ele trostati (pentru determinarea ^ampului ele tri si
a distributiei de sar ina).

5.7 Regimul general variabil ^n mediile imobile. E uatiile


lui Maxwell
Da a se onsidera mediile imobile si se iau ^n onsiderare at^at urentii de deplasare ^at
si fenomenul de indu tie ele tromagneti a se spune a regimul este general variabil, in-
diferent da a exista urent de ondu tie sau nu, um se ^nt^ampla ^n izolanti si ^n vid.
Spe i a estui az este aparitia bu lei de sageti 3 4 ^n diagrma de auzalitate a regi-
mului ( g..????)> A easta bu la pune ^n evidenta legatura foarte str^ansa ^ntre ele doua
omponente ale ^ampului ele tromagneti , variatia ^n timp a ^ampului ele tri determina
aparitia unui ^amp magneti si invers> Generarea re ipro a si su esiva a a estor doua
^ampuri expli a fenomenul de propagare a undelor ele tromagneti e, spe i a estui re-
gim. Unda ele tromagneti a se desprinde de orpul are a produs-o si se propaga u
viteza nita ^n ^ntreg spatiul, in lusiv prin vid. Din a est motiv ^n regimul general va-
riabil, ^ampul ele tri si el magneti nu se pot analiza separat, i ele trebuie studiate
simultan.
E uatiile a estui regim au urmatoarea forma lo ala:

divD = ;

56
divB = 0;
B
rotE = ;
t
D
rotH = J + ;
t
D = D(E);
B = B(H);
J = J ( E) :
unos uta si sub numele de sistemul e uatiilor lui Maxwell. Ele provin din legile generale
si de material ale ^ampului ele tromagneti ^n ipotez vitezei nule a orpurilor.
Problema fundamentala a analizei ^ampului ele tromagneti ^n a est regim are a ne u-
nos ute ^ampurile ve toriale E, D, B si H, dar si ele spe i e orpurilor  si J, pornind
de la domeniul spatio-temporal de al ul, de la proprietatile de material diele tri e, mag-
neti e si de ondu tie (eventual ^mpreuna u sursele permanente de ^amp Pp , Mp si Ei ),
dar si onditiile initiale si de frontiera. Solutia problemei de ^amp permite determina-
rea efe telor ^ampului: energie a umulata, energie transferata, putere disipata (in lusiv
^n alzirea), upluri si presiuni exer itate asupra orpurilor.
Dintre apli atiile tipi e ale e uatiilor a estui regim mentinam: studiul ghidurilor de
unde, studiul propagarii undelor ^n spatii des ise, analiza antenelor, ^mprastierea undelor
pe diferite obie te, analiza dispozitivelor pentru prelu rarea mi roundelor ( ltre, ampli -
atoare, onvertoare, et .).

57
58
Capitolul 6
Modelarea spatio-temporala a
^ampului ele tromagneti

6.1 Modelarea temporala a ^ampului ele tromagne-


ti
^In regimurile stati e si stationare ale ^ampului ele tromagneti toate marimile ara te-
risti e sun t onstante ^n timp, de i timpul nu apare a variabila independenta. Trebuie
mentionat totusi a ^n realitate nu exista ni i o marime zi a absolut onstanta ^n timp.
^In onse inta regimurile stati e si stationare sunt folosite pentru modelarea situatiilor ^n
are marimile variaza lent, fre vente s azute sau sunt onstante pe o lunga perioada de
timp.
^In regimurile ^n are timpul apare ^n mod expli it, um sunt regimurile vasistationare
sau general variabile se deosebes urmatoarele forme de variatie ^n timp at^at pentru
marimile sursa (datele problemei de analiza), ^at si pentru ele ara teristi e ^ampului
(ne unos utele problemei de analiza):

 armoni (sinusoidal);
 periodi (permanent nesinusoidal);
 tranzitoriu.
^In azurile regimurilor sinusoidale variabilele s alare:  sau ori are din ele trei ompo-
nente ale ^ampurilor ve toriale E, D, B, H, J, Pp , Mp , Ei sunt e nule e au o variatie
sinusoidala ^n timp de forma:
x(t) = Asin(!t + ') (6.1)
^n are A este amplitudinea, ! este pulsatia, iar ' este faza initiala. Toate marimile unei
probleme ^n a est regim au o valoare omuna a pulsatiei:
2
! = 2f = ; (6.2)
T
^n are f [Hz ℄ este fre venta, iar T [s℄ este perioada. Deoare e datele au variatie sinusoidala
^n timp rezulta a pulsatia ! este onos uta> pentru a ioproblema sa e de regim armoni

59
este ne esar a ea sa e liniara, iar ex itatiile sa e sinusoidale u pulsatie omuna.
Deoare e unei marimi s alare ^i orespund 2 ne unos ute (amplitudinea si faza initiala).
iar uneia ve toriale 3D ^i orespund 6 ne unos ute, rezulta a ^n regim armoni sinusoidal
modelarea temporala dubleaza numarul ne unos utelor fata de a eiasi problema formulata
^n regim stationar.
Un alt regim de variatie temporala a ^ampului ele tromagneti este el periodi perma-
nent nesinusoidal. ^In a est az valoarea instantanee a unei marimi se repeta u perioda
T:
x(t + T ) = x(t) (6.3)
de i este su ienta determinarea variatiei pe intervalul t 2 [0; T ℄, astfel ^n ^at x(T ) = x(0)
pentru a apoi prin extensie prin periodi itate sa e a operita ^ntreaga axa reala. Este
evident faptul a regimul sinusoidal este un az parti ular al regimului periodi . Ca si ^n
azul regimului sinusoidal toate sursele de ^amp trebuie sa e fun tii periodi e u perioda
T omuna. Utiliz^and dezvoltarea ^n serie Fourier se onstata a e are marime s alara
periodi a este ara terizata de un sir de armoni i sinusoidale (de i o multime numarabila),
urm^and a armoni ile superioare sa aiba o importanta tot mai mi a.
Ultimul mod de variatie ^n timp este el tranzitoriu, ^n are solutia x(t) este o fun tie
de nita pe intervalul t 2 [0; 1℄. Pentru a o astfel de problema sa poata rezolvata
este ne esara unoasterea modului ^n are variaza ^n timp sursele de ^amp pe a elasi
interval semimarginit de timp are ^n epe la momentul ^nitial ales onventional t = 0.
Spre deosebire de azul regimului sinusoidal ^n are nu sunt ne esare onditii la limita
^n domeniul timpului, ^n azul regimului periodi (la t = 0 si t = T ) pe ^and ^n regim
tranzitoriu este ne esara pre izarea unor onditii initiale, la momentul t = 0. Conditiile
initiale reprezinta modul de variatie a surselor de ^amp ^nainte de momentul initial, pe
intervalul t 2 [ 1; 0℄. Conditiile initiale permit determinarea starii ^ampului (impli it a
energiei a umulate) la momentul t = 0. Spre deosebire de elelalte tipuri de variatie ^n
azul regimului tranzitoriu fara sa e impusa ni i o restri tie asupra modului de variatie
a surselor de timp nu este su ienta o multime numarabila de valori pentru a ara teriza
evolutia ^n timp a solutiei. Totusi din pun t de vedere ingineres , unoasterea solutiei intr-
un numar nit destul de mare de momente de timp din intervalul [0; tmax℄ este su ienta.

6.2 Modelarea geometri a. Idealizari si simetrii


6.2.1 Modelarea geometri a
Partile omponente ale dispozitivelor ele tromagenti e a tuale au o enorma varietate de
forme si dimensiuni. O problema importanta a modelarii a estor dispozitive o onstituie
modelarea geometri a (spatiala), are onsta ^n aproximarea si idealizarea formei a estor
parti omponente, astfel ^n ^at problema analizei ^ampului ele tromagneti sa e ^at mai
simpla, dar totusi solutia sa sa nu e in uentata sensibil de aproximatiile fa ute.
Cel mai adesea partile omponente sunt asimilate u orpuri geometri e relativ simple,
ale aror suprafete sunt plane, ilindri e, sferi e sau ^n azuri mai rare, des rise de e uatii
polinomiale pe portiuni u ra ordari \netede" (\ { spline" sau \ oni e"). ^In a est fel
sunt neglijate tolerantele a estor piese pre um si rugozitatea suprafetelor. De exemplu,
un blo re tangular (o \ aramida") se poate modela printr-un paralelipiped geometri
ideal.

60
A easta aproximare geometri a, aparent naturala poate ridi a probleme referitoare la
tratarea mu hiilor si olturilor, modelul geometri ideal ind nepotrivit pentru deter-
minarea, spre exemplu, a soli itarilor diele tri e. Datorita efe telor de mu hie, ^ampul
ele trostati este nemarginit pe mu hiile unui paralelipiped ondu tor. Iata de e ^n a est
az trebuie luate ^n onsiderare razele de urbura reale ale ra ordurilor ^ntre fete. ^In
s himb, apar di ultati da a blo ul este diele tri sau da a intereseaza spre exemplu, u-
rentul turbionar indus ^n blo ul paralelipipedi , azuri ^n are se poate adopta modelul
geometi ideal.

6.2.2 Idealizari geometri e si simetrii


Pentru a evidentia multitudinea de azuri are intervin ^n modelarea geometri a se va
efe tua un studiu de az onsider^and exemplul simplu al unui orp paralelipipedi u
laturile de lungime a, b si , plasat la ^naltimea h fata de suprafata plana a unei piese de
baza, de mari dimensiuni ( gura 6.1). Da a ^n parti ular a = b = , blo ul este modelat
printr-un ub.
z

b
a
h o y

Figura 6.1: Model spatial 3D


A easta on guratie reprezinta un az tipi de problema tridimensionala (3D), la are
at^at datele ^at si solutia sunt fun tie de trei variabile spatiale. Da a se adopta un sistem
de oordonate artezian (x; y; z ), atun i at^at datele ^at si solutia sunt de forma:
y = f (x; y; z ):

Da a una din dimensiuni, de exemplu a este mult mai mi a de ^at b si , blo ul devine
o pla a. Da a grosimea pla ii este neglijabila, se poate poate onsidera a ! 0, are ores-
punde modelului din gura 6.2, ^n are blo ul este modelat printr-o folie dreptunghiulara
(geometri printr-o suprafata).
Da a ^n s himb a este mult mai mare de ^at b, sau h blo ul devine o bara. Da a bara
este foarte lunga, atun i adopt^and a ! 1 ea este modelata printr-un ilindru in nit u
se tiune dreptunghiulara ( gura 6.3).

61
c

Figura 6.2: Model spatial 3D u folie


z
b
1111
0000
0000
1111 c
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
h h

o y

Figura 6.3: Model spatial 2D

^In a est az, datele problemei si solutia ei poate admite o reprezentare de forma:
y = f (y; z );
are nu depinde de variabila spatiala x. Se spune a s-a adoptat un model bidimensional
plan{paralel (2D), deoare e solutia are a eeasi forma ^n toate planele paralele x = t.
Trebuie remar at a ^n modelul 2D s-au neglijat efe tele de apat, are apar la ^n eputul
si sf^arsitul barei.
O dis utie similara poate fa uta ^n fun tie de parametrul b, ^n s himb da a ! 1,
atun i modelul obtinut nu este unul plan{paralel. Da a doi dintre ei trei parametri a,
b, au valori mult mai mi i de ^at al treilea si de ^at h, atun i bara de lungime nita se
poate modela printr-un r. De exemplu, aleg^and b = ! 0 se obtine un r paralel u
planul de baza ( gura 6.4).
Da a lungimea rului a ! 1, atun i modelul geometri obtinut este plan { paralel
(2D).
^In s himb, da a a = b ! 0, atun i rul este perpendi ular pe planul de baza ( gura
6.5). ^In a est ultim az datele problemei si solutia ei pot admite fata de sistemul de
oordonate ilindri e are are rul plasat pe axa o reprezentare de forma:
y = f (r; z )
Se spune a s-a adoptat un model spatial bidimensional axi-simetri (2,5D).

62
a

Figura 6.4: Model spatial 3D u r


z

c
c

h h
r

Figura 6.5: Model 2,5D

Da a, ^n s himb, toti parametri a, b si sunt neglijibili fata de h se poate adopta pentru
orpul paralelipipedi modelul pun tiform (a ! 0, b ! 0, ! 0).

Figura 6.6: Model 2,5D u orp pun tiform


^In a est az ( gura 6.6) forma orpului pun tiform nu este relevanta, el put^and
modelat, de exemplu, printr-o sfera de mi i dimensiuni. Iata um ubul initial a devenit
prin modelare o sfera!
Ultimul az degenerat luat ^n onsiderare va el ^n are dimensiunile a si b sunt mult
mai mari de ^at sau h. ^In a est az, onsider^and a ! 0 si b ! 1 se obtine o problema
( gura 6.7) la are solutia poate de forma:
y = f (z );
de i dependenta de o singura variabila spatiala. A easta este un model plan{paralel dupa
doua dire tii, de i unidimensional (1D).

63
z z

h
x
o
o

Figura 6.7: Model 1D

Da a o problema admite si simetrie axiala dar si simetrie plan { paralelea, atun i exista
un sistem de oordonate ilindri e, astfel ^n ^at solutia problemei

y = f (r );
depinde doar de variabila radiala. ^In a est az se spune a problema are dimensiunea
1,5D, um se ^nt^ampla ^n gura 6.4, da a lungimea rului a ! 1, dar si distanta h ! 1,
obtin^andu-se ^n nal doar un r in nit lung. Tot ^n ategoria 1,5D se pot onsidera
problemele u simetrie sferi a (axiala dupa doua axe diferite).
^In on luzie, problemele de ^amp pot lasi ate ^n fun tie de tipul de simetrie ^n lase
ara terizate prin numarul onventional de dimensiuni spatiale a ^n tabelul 6.1.

Tabela 6.1: Clasi area problemelor de ^amp ele tromagneti


Dimensiunea problemei Date si solutie
1D f(x)
1,5D f(r)
2D f(x, y)
2,5D f(r, z)
3D f(x, y, z)

^In urma modelarii geometri e, prin idealizarea dimensiunilor orpurilor apar urmatoarele
tipuri de obie te degenerate:

 folii;
 re;
 orpuri pun tiforme.

Din pun t de vedere geometri o folie se reprezinta printr-o suprafata, nu neaparat


plana (de exemplu un ilindru sau o alota sferi a), dar nu se redu e la a easta. O folie
reprezinta un fel aparte de suprafata de dis ontinuitate, deoare e poate purtatoare de
ux si admite onstante de material de tip ele tromagneti si marimi spe i e pentru

64
ara terizarea ^ampului din interiorul foliei. De exemplu, o folie ondu toare de grosime
g realizata dintr-un material liniar u ondu tivitatea  , s ufundata ^ntr-un izolant va
avea o relatie de material de forma:
Js = s Et (6.4)
^n are Et este omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului ele tri . A easta relatie
este obtinuta prin integrarea pe grosimea g a legii ondu tiei (J = E) proie tata pe
planul tangent la folie. Consider^and grosimea g foarte mi a, variatia ^ampului ^n dire tia
transversala este neglijabila, rezulta urmatoarele ara teristi i ale foliei ondu toare:

Js = g J { densitatea super iala de urent [A=m℄;


s = g  { ondu tivitatea super iala [S ℄.

Densitatea super iala de urent ara terizeaza starea ele tro ineti a a foliei si este un
^amp bidimensional de ve tori orientat tangent la suprafata foliei. El depinde de ele doua
oordonate parametri e u, v ale suprafetei S : Js = Js (u; v ), deoare e datorita grosimii g
foarte mi i, densitatea de urent J are o variatie nesemni ativa ^n dire tia normala pe
folie.

S v n
dr
Js
u C=S Π
J
σs
Π
g σ

Figura 6.8: Modelarea unei folii ondu toare

Pentru al ul urentului e strabte folia se va folosi relatia


Z

i= Js ndr (6.5)
C
R
obtinuta prin tre erea la limita a relatiei lasi e i = S JdA, si ^n are C este interse tia
dintre S si planul de se tiune , iar n este normala la .
^In mod asemanator se obtin relatiile de material spe i e foliilor diele tri e si respe tiv
magneti e:
Ds = s Et ; Bs = s Ht (6.6)
^n are Et si Ht sunt omponentele tangentiale ale intensitatii ^ampului ele tri , respe tiv
magneti si:

65
Ds = g D { indu tia e hivalenta super iala (densitatea p^anzei de ux ele tri )
[C=m℄;
Bs = g B { indu tia magneti a super iala (densitatea p^anzei de ux magneti )
[T m℄;
s = g  { permitivitatea super iala [F ℄;
s = g  { permeabilitatea super iala [H ℄,

iar uxul ele tri si el magneti au expresiile:


Z

= DS ndr; (6.7)
C
Z

'= BS ndr: (6.8)


C
Chiar da a grosimea reala g a foliei nu apare ^n modelul nal (a easta ind reprezentata
de o suprafata u \grosime" nula), ea joa a un rol important ^n modelarea zi a, at^at
pentru al ulul parametrilor super iali de material ^at si pentru interpretarea densitatilor
p^anzelor de ux.

6.3 Modelarea ele tromagneti a a foliilor si relor


Suprafetele intervin ^n modelarea geometri a pentru a reprezenta multimea pun telor de
pe frontiera domeniului analizat sau a domeniilor de omogenitate pentru proprietatile
de material (frontierele pieselor omponente ale dispozitivului). Dis ontinuitatea pro-
prietatilor de material determina de obi ei si dis ontinuitatea marimilor ara teristi e
^ampului.
Curbele si pun tele reprezinta mu hiile si v^arfurile partilor omponente, de i pun te
^n are suprafetele de dis ontinuitate nu sunt netede. Din a est motiv ^n astfel de urbe
si pun te ^ampul poate avea dis ontinuitati de ordin superior, de exemplu sa ia valori
nemarginite.
Sa onsideram pentru ^n eput, o suprafata de dis ontinuitate simpla Sd , e separa doua
medii liniare u onstante de material diferite (6.9).
La tre erea prin suprafata Sd , de la mediul 1 la mediul 2 liniile ^ampului ele tri sufera
o dis ontinuitate a dire tiei ( o refra tie). Not^and u 1 si 2 unghiul dintre ve torul
^amp ele tri si normala la suprafata rezulta:
Dt1 1Et Dt2 2 Et
tg 1 = = ; tg 2 = =
Dn1 Dn Dn2 Dn
de i
tg 1 1
= ; (6.9)
tg 2 2
deoare e onform u legea indu tiei Et1 = Et2 = Et si onform u legea uxului ele tri
Dn1 = Dn2 = Dn .

66
D2 B2 J2
n12 n12 n12
α1 ε1 α1 α1
µ2 σ2
Sd Sd Sd
0000000000000
1111111111111
2 00000000000000
11111111111111
2 00000000000000
11111111111111
2
1111111111111
0000000000000 00000000000000
11111111111111 00000000000000
11111111111111
0000000000000
1111111111111
1
00000000000000
11111111111111
1
00000000000000
11111111111111
1
ε2 µ1
σ1
α2 α2 α2

D1 B1 J1
a) b) c)

Figura 6.9: Refra tia liniilor de ^amp

Da a unul dintre medii, de exemplu 1 este anele tri (1 0; D1 = 0), rezulta Dn2 = 0,
de i faptul a liniile de ^amp tre tangential pe la suprafata mediului respe tiv ( 2
=2), a ^n gura 6.10 a. Da a ^n s himb mediul 1 este feroele tri ideal (1 1; E1 = 0),
rezulta a Et2 = 0, de i faptul a liniile de ^amp sunt orientate ^n exterior perpendi ular
pe suprafata orpului respe tiv ( 2 0), a ^n gura 6.10 b.
Folosind rationamente asemanatoare se demonstreaza relatia referitoare la liniile ^ampului
magneti :
tg 1 1
= (6.10)
tg 2 2
si faptul a liniile de ^amp magneti sunt orientate perpendi ular ( = 0) pe suprafata
orpurilor feromagneti e ideale ( u  1) si se preling ( = =2) pe la suprafata
orpurilor amagneti e ( u  0).
Liniile de urent ^n regim ele tro ineti stationar satisfa relatia:
tg 1 1
= (6.11)
tg 2 2
urm^and a ^n ve inatatea orpurilor izolante ( = 0) liniile de urent sa e orientate
tangential ( = =2) la suprafata orpurilor, iar ^n azul orpurilor supra ondu toare
( 1) liniile de urent sa e orientate ortogonal.
Relatiile 6.9, 6.10 si 6.11 sunt unos ute sub numele de teoremele refra tiei liniilor de
^amp.
Trebuie remar at a ^n regim ele trostati orpurile ondu toare fara ^amp impri-
mat au intensitatea ^ampului ele tri nula (E = 0), onform onditiei de e hilibru
ele trostati (J = 0). ^In onse inta ondu toarele se omporta a domenii feroele tri e
ideale si putem presupune formal  1. Liniile ^ampului ele tri din domeniul izolant
exterior sunt perpendi ulare pe suprafata ondu torului ( gura 6.10, b). ^In realitate ^n
ondu tor  = 0, eea e fa e a ^n interiorul ondu torului sa se anuleze nu numai E ,
i si D. Disparitia, respe tiv aparitia liniilor de ^amp ele tri la suprafata ondu to-
rului evidentiaza faptul a a easta suprafata este ele trizata negativ, respe tiv negativ.
Chiar da a initial ondu torul avea sar ina nula, prin introdu erea sa ^n ^amp ele tri

67
111111
000000 1111111
0000000
0000000
1111111
000000
111111
111111111111111111
000000000000000000 0000000
1111111
000000
111111
000000
111111
ε=0
0000000
1111111 ε

8
000000
111111 0000000
1111111
0000000
1111111
D

000000
111111
D

a) b)

Figura 6.10: Spe trul ^ampului ^n ve inatatea orpurilor u proprietati ideale: a) C^ampul
D, B, J pentru , , respe tiv  = 0; b) C^ampul D, B, J pentru , , respe tiv  1:

sub a tiunea a estuia sar ina se redistribuie si se separa la suprafata sa sar ini numite
de in uenta are au valoare totala nula si are fa a ^n interior E sa se anuleze. Pen-
tru a ara teriza starea starea de ele trizare super iala se de neste marimea s alara s
masurata ^n [C=m2℄ si numita densitate super iala de sar ina. Sar ina totala a orpului
se obtine prin integrare pe suprafata:
Z

q= s dA: (6.12)
S

^In a este onditii, legea uxului ele tri are urmatoarea forma pe suprafte de dis onti-
nuitate:
n12(D2 D1 ) = s (6.13)
sau e hivalent divs D = s . Componenta normala a indu tiei are salt nul (\se onserva")
doar da a suprafata nu este ele trizata.
Problema determinarii distributiei de sar ina pe suprafata ele trozilor ondu tori este
str^ans legata de problema fundamentala a ele trostati ii. O data determinat ^ampul ^n
izolant, prin apli area relatiei (6.13) rezulta s = nD = Dn .
^In gura 6.11 a se reprezinta modul ^n are este distribuita densitatea de sar ina la
suprafata unui ele trod plan-paralel are are o mu hie u raza de urbura r. Se onstata
a ea mai mare densitate de sar ina smax = Dnmax are lo pe mu hie, a olo unde ampul
este maxim. A easta valoare maxima reste puterni o data u s aderea razei de urbura,
urm^and a valoarea sa sa e nemarginita atun i ^and r = 0. A easta omportare este
unos uta sub numele de efe t de mu hie.
^In gura 6.11 b este prezentata variatia densitatii smax ^n funtie de r, al ulata u un
model simpli at (metoda imaginilor u sar ini e hivalente distribuite liform u densi-
tatea l ), ^n are:
l r
V0 = ln ; (6.14)
20 2a

68
y
ρ
s max

11111111111111
00000000000000 ε oVo
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
2a

00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
00000000000000
11111111111111
ρs

00000000000000
11111111111111
011111111111111
1111
0000
0
1 100000000000000
01
101
0101
01
0 1
0 0
1 00
11
0000
1111
000
111
V=Vo r

0 1
1 00000000000000
11111111111111
0101
01
0101
01
0 1 0 11
0 1 00
0000
1111
000
111
0
1 0
1 0
1 0000
1111
000
111
a
0
1 0000
1111
000
111
0 0000000000000000000
1
εo

1111
0000
1111111111111111111
11111111111111111
00000000000000000
V=0 o
x o 0,1 0,5 r / 2a

a) b)

Figura 6.11: Distributia sar inii la suprafata unui ele trod

l 1 1
Dmax = ( + ); (6.15)
2 r 2a
de i
0V0 2a 1
smax = Dnmax = ( + 1) r :
2a r ln 2a
Folosind a elasi tip de rationament se onstata a ^n azul v^arfurilor si al interse tiilor
de mu hii, densitatea super iala de sar ina si ^ampul maxim tind si mai rapid atre
in nit pe masura e raza de urbura r a v^arfului tinde atre zero:

0 V0 2a
smax = Dnmax = ( + 1): (6.16)
2a r
A easta omportare este unos uta sub numele de efe t de v^arf.
Datorita efe telor de mi hie si de v^arf este imposibil si sa se analizeze soli itarile die-
le tri e ( ^ampul ele tri maxim omparat u rigiditatea diele tri a) adopt^and forme ge-
ometri e simpli ate pentru ele trozi, mai exa t sa se neglijeze razele de urbura ale
mu hiilor si v^arfurilor a estora sau sa se reprezinte prin urbe si pun te (modele liforme
si pun tiforme)
AICI TEXTUL DE LA PAG. 30, 31, 32. ???????
Foliile pot si surse de ^amp, da a sunt polarizate, magnetizate sau sunt sediul unor
^ampuri imprimate. ^In a est az relatiile (??) si (??) au forma:
Js = s (Et + Eit ); Ds = s Et + Ppt ; Bs = s Ht + 0 Mpt
^n are:

 Eit [V=m℄ este ^ampul ele tri imprimat, orientat longitudinal la S ;


 Ppt = gPp [C=m℄ este omponenta tangentiala a polarizatiei permanente super iale

69
 Mpt = gMp [C=m℄ este omponenta tangentiala a magnetizatiei permanente super-
iale

Foliile pot polarizate sau magnetizate nu numai tangential, i si normal, az ^n are
se utilizeaza ve torii orientati normal la suprafata Ppn [C=m℄ si Mpn [A℄ obtinuti prin
integrare de-a lungul grosimii g a ve torilor Pp si Mp si numiti polarizatie, respe tiv
magnetizatie super iala normala. Pro ed^and asemanator uEi se obtin Ein masurat ^n
[V ℄ are reprezinta saltul de potential intre fetele foliei az ^n are apare un dublu strat
de sar ina.
Adun^and ele doua omponente se obtine:

 Pps = Ppt + Ppn - densitatea p^anzei de polarizatie permanenta [C=m℄;


 Mps = Mpt + Mpn - densitatea p^anzei de magnetizatie permanenta [A℄;
 Eis = gEit + Ein - intensitatea super iala a ^ampului ele tri imprimat [V ℄.

Densitatea super iala de sar ina s reprezinta o alta sursa de ^amp spe i a foliilor
ele trizate, mai ales ^n azul foliilor diele tri e (izolante), la are ele trizarea de obi ei de
natura neele tri a, obtin^andu-se de exemplu prin fre are. ^In azul foliilor ondu toare
sar ina totala q este sursa de ^amp, ^n s himb se poate onsidera a distributia sar inilor
induse s perturba doar ^ampul asigur^and e hipotentialitatea foliei.
La traversarea foliilor ^ampul ele tromagneti sufera salturi (dis ontinuitati) ale unor
omponente. A estea sunt date de forma legilor ^ampului pe suprafete de dis ontinuitate
imobile:
n12(D2 D1) = s () divs D = s ; (6.17)
n12(B2 B1 ) = 0 () divs B = 0; (6.18)
Bs Bs
n12  (E2 E1) = () rots E = ; (6.19)
t t
D D
n12 (H2 H1 ) = Js + s () rots H = Js + s ; (6.20)
t t
s s
n12(J2 J1) =
t
() divs J =
t
: (6.21)

Firele se reprezinta geometri prinn urbe, nu neaparat drepte (de exemplu, un ar


de er sau o linie poligonala), dar au ^n plus proprietati diele tri e, magneti e sau de
ondu tie. De nitoriu pentru un r este faptul a diametrul transversal este mult mai mi
de ^at lungimea sa, astfel ^n ^at^n se tiunea transversala de arie A, ^ampul si parametrii
de material au variatie neglijabil', iar rul se reprezinta prin urba sa mediana si este
ara terizat lo al ^n azul ^n are este liniar prin relatii de forma:
i = Gl Et ; = Rdl Et ; ' = Rml Ht (6.22)
sau e hivalent
Et = Rl i; Et = dl ; Ht = ml ' (6.23)
^n are Et [V=m℄ si Ht [A=m℄ sunt omponentele tangentiale ale intensitatii ^ampului ele -
tri , respe tiv magneti , iar

70
 Gl = 1=Rl = A este ondu tanta linei a [Sm℄ egala u inversa rezistentei linei e
[
=m℄;
 Rdl = 1=dl = A este relu tanta diele tri a linei a [F m℄ egala u inversa permeantei
diele tri e linei e [1=F m℄;
 Rml = 1=ml = A este relu tanta magneti a linei a [Hm℄ egala u inversa
permeantei magneti e linei e [1=Hm℄.

Relatiile (6.22) si (6.23) se obtin prin integrarea relatiilor de material pe se tiunea
transversala de arie A, de i i, si ' reprezinta urentul, uxul ele tri si uxul magneti
^n se tiunea urenta a rului.
Firele pot surse de ^amp, da a ele sunt el trizate, polarizate, magnetizate sau se-
diul unor ^ampuri ele tri e imprimate. Pentru ara terizarea a estor surse se utilizeaza
marimile zi e obtinute prin integrarea marimilor ara teristi e surselor pe se tiunea
transversala a rului de arie ve toriala 
A = nA:

 l = A[C=m℄ - densitatea linei a de sar ina;


 [C ℄ - densitatea linei a a polarizatiei permanente;
Ppl = Pp A
 Mpl = Mp
A[Am℄ - densitatea linei a a magnetizatiei permanente;

u ex eptia tensiunii linei e imprimate eil = Ei n, are se obtine doar prin proie tarea
^ampului imprimat pe dire tia tangentiala.
Intergr^and relatiile ??? re de material pe suprafata de arie A se obtin formulele lor
lo ale pe re:
= Rdl Et + Ppl ;
' = Rml Ht + 0 Mpl ; (6.24)
i = Glt (Et + eil ):
Not^and u Et = ul tensiunea linei a, ^n azul relor ondu toare relatia de material
are forma ul + eil = Rl i, are integrata de-a lungul rului ondu e la relatia lasi a a lui
Joubert din teoria ir uitelor ele tri e liforme.
Corpurile de dimensiuni neglijabile sunt reprezentate ^n modelarea ele tromagneti a
prin \pun te materiale". Spre deosebire de folii si re orpurile pun tiforme u pro-
prietati de material diferite nu modi a spe trul ^ampului ele tromagneti , de exemplu
o impuritate ondu toare s ufundata ^ntr-un izolant perturba ^ampul u at^at mai putin
u ^at diametrul ei este mai mi . ^In s himb, orpurile pun tiforme pot in uenta puter-
ni ^ampul ele tromagneti atun i ^and sunt surse ale ^ampului. Pentru a ara teriza
alitativ a este surse de ^amp se utilizeaza:

 q = V [C ℄ - sar ina orpului pun tiform;


 pp = Pp V [Cm℄ - momentul dipolar ele tri permanent;
 mp = Mp V [Am2℄ - momentul dipolar magneti permanent;

71
 ji = Ei V [Am℄ - urentul ele tri imprimat de un orp pun tiform.

Se onstata a toate a este marimi se obtin prin integrarea marimilor lo ale ores-
punzatoare pe volumul V al orpului, si deoare e a esta este neglijabil prin ^nmultirea u
a est volum.
Forma globala a legilor ^ampului ele tromagneti trebuie sa tina ont de prezenta foli-
ilor, relor si pun telor materiale:

 sar ina totala are intervine ^n legea uxului ele tri sau ^n ea a onservarii sar inii
are expresia: Z Z Z n
X
q = dv + s dA + l dr + qk (6.25)
D Sd Cd k=1
obtinuta prin suma ontributiilor orpurilor de volum nenul D, foliilor Sd, relor
Cd si orpurilor pun tiforme k = 1; n.
 urentul de ondu tie are intervine ^n legea ir uitului magneti sau ^n ea a on-
servarii sar inii este:
Z Z n
X
iS = JdA + Js ndr + ik (6.26)
S C =S \Sd k=1

 uxul ele tri are intervine ^n legea uxului ele tri sau^n legea ir uitului magneti
este: Z Z n
X
S = DdA + D s ndr + k (6.27)
S C =S \Sd k=1

 uxul magneti are intervine ^n legea uxului magneti sau ^n legea indu tiei este:
Z Z n
X
'S = BdA + Bs ndr + 'k (6.28)
S C =S \Sd k=1

 puterea transferata de ^amp orpurilor este:


Z Z Z

P= JEdv + Js EdA + iEt dr (6.29)


D Sd Cd
obtinuta prin suma integralelor din densitatea de volum a puterii, densitatea su-
per iala a puterii disipate ^n folii si densitatea linei a a puterii disipate ^n re
ondu toare.

6.4 Serii ierarhi e de modele


Pentru a evidentia faptul a a elasi dispozitiv admite mai multe modele u grade diferite
de ra nare va efe tuat un studiu de az pentru un dispozitiv foarte simplu si anume
ablul oaxial.
Cablul oaxial ( gura 6.12) este al atuit dintr-un r ondu tor u se tiune ir ulara
(de obi ei din Cu) ^n onjurat de un izolant (de obi ei polietilena), are ^n exterior este
^n onjurat de o manta ilindri a ondu toare (Cu). A est dispozitiv este utilizat pentru
transmiterea semnalelor ele tri e, astfel ^n ^at:

72
semnalul sa nu se modi e, hiar la fre vente ^nalte sau ^and a estea sunt foarte
rapid variabile ^n timp;
dispozitivul sa nu produ a perturbatii ele tromagneti e ^n jurul sau;
semnalul transmis sa nu e perturbat de ^ampuri ele tromagneti e exterioare.

^In regim stationar ( . .) sau la fre vente joase, urentul ele tri produs de sursa de la
intrare strabate longitudinal ondu torul entral, onsumatorul si se ^ntoar e prin man-
taua exterioara, astfel ^n ^at ^n onditiile ^n are izolantul este perfe t (fara urenti de
pierderi) urentul din sursa este egal u el din onsumator.

Figura 6.12: Cablu oaxial


Tensiunea ele tri a ^ntre terminalele de iesire nu este egala u tensiunea la intrare, de ^at
la mersul ^n gol, deoare e de-a lungul ondu torului are lo a adere longitudinala de
tensiune. ^In onse inta ^n regim stationar singurul parametru ara teristi este rezistenta
linei a a ablului oaxial. Regimul ^apului ele tromagneti are prezinta interes ^n a est
az este regimul ele trodinami stationar. Problema este foarte simpla deoare e este plan-
paralela, iar urentul se distribuie uniform ^n se tiunea transversala at^at ^n rul entral
(Ai ) ^at si ^n manta (Am ) urm^and a valoarea rezistentei linei e Rl sa e egala u raportul
dintre rezistivitate si aria se tiunii transversale: Rl = R =l + Rm =l = (1=A + 1=Am ).
Cir uitul e hivalent este prezentat ^n gura 6.13 a.
Pe masura e fre venta tensiunii de alimentare reste intervin alte doua efe te ^n
fun tionarea ablului: efe tul apa itiv ( urentul de deplasare orientat transversal prin
izolantul dintre ondu torul entral si manta) si el indu tiv (tensiunea autoindusa, dato-
rata ^ampului magneti e ^n ojoara ondu torul entral). Pentru ara terizarea a estor
efe te se pot folosi apa itatea linei a Cl si respe tiv indu tivitatea linei a Ll .
Pentru al ulul a estor parametri linei i trebuie rezolvata o problema ele trostati a si
respe tiv una de regim magneti permanent. Parametrii Rl , Cl si Ll al ulati ^n regim
permanent pot utilizati la analiza omportarii dinami e. Cel mai simplu model de
ir uit u parametri on entrati pentru ablul oaxial ^n regim dinami este el prezentat
^n gura 6.13 b.
S hema ^n T este o aproximare utila doar pentru abluri relativ s urte. Un ablu lung
poate prin ^nlantuirea a n astfel de s heme, valabile pentru tronsoane de lungime l=n. ^In
realitate, parametrii unui ablu nu sunt on entrati, i distribuiti. Consider^and n (= 1
rezulta o s hema ^n T pentru e are tronson de lungime in nit mi a, urm^and a ^ntreg
ablul sa e ara terizat de un model de linie lunga (de transmisie), a ^n gura 6.13 ,
ara terizat de e uatiile telegra stilor (Thomson). Un astfel de model permite simularea

73
Rc R e l/2 L e l/2 R e l/2 L e l/2

Rs e(t) Rs
E Ce l

Rn

a) b)

00000000000
1111110000
RL , L e , Ce Z(s) Z(s)

11111 1010 1111


e(t) 1010 Rs E(s) Y(s) Rs

1010
c) d)

Figura 6.13: Modele ale ablului oaxial. a) Model stationar; b) Model u parametrii
on entrati; ) Model u parmetrii distribuiti; d) Model operational.

fenomenului de propagare si determinarea vitezei de propagare a frontului de unda (sem-


nalul ele tri ), a timpilor de ^nt^arziere, pre um si a dispersiei datorate pierderilor sau a
re exiilor la apetele liniei.
Utiliz^and domeniul fre ventei modelele prezentate anterior au reprezentarea operationala
din gura 6.13 d, ara terizata de impedanta longitudinala Z (s) si de admitanta transver-
sala Y (s). ^In azul modelelor u parametri on entrati, fun tiile de ir uit Z (s) si Y (s)
sunt fun tii rationale u un numar nit de poli si zerouri, de exemplu ^n azul modelului
6.13 b Z (s) = (Rl + sLs )l=2; Y (s) = sCl l. ^In s himb ^n azul modelelor u parametri
distribuiti fun tiile de ir uit Z (s) si Y (s) au o in nitate de poli si zerouri.
Un efe t important, spe i regimului vasistationar, are apare si ^n ablul oaxial
este efe tul peli ular. Curentul ele tri de ondu tie e par urge ondu toarele ablului
produ e un ^amp magneti variabil ^n timp, da a si urentul variaza ^n timp. C^ampul
ele tri indus de a est ^amp magneti perturba distributia initiala de urent, urm^and a
rul entral sa e strabatut de urent variabil are se distribuie de preferinta super ial,
la periferia a estuia. ^In onse inta rezistenta linei a ^nt^ampinata la tre erea unui urent
alternativ reste odata u fre venta, aria aparenta prin are tre e urent ind tot mai
mi a. Pentru a ara teriza antitativ a est efe t este ne esara analiza ablului oaxial ^n
regim vasistationar, de tip anele tri ^n interiorul ondu toarelor si tip amagneti ^nh
izolant. ^In nal se obtine o s hema e hivalenta a ea din gura 6.13 d, dar u expresii
mai ompli ate pentru Z (s) si Y (s).
Seria modelelor posibile pentru ablul oaxial nu este ^n heiata, modelele mai ompli-
ate put^and lua ^n onsiderare unul sau mai multe dintre urmatoarele efe te: urenti de
pierdere prin izolantul imperfe t, efe tele de apat (unde ^ampul ele tri nu mai este ^n
mod ne esar plan-paralel), imperfe tiunile geometri e at^at ele longitudinale (modi area

74
diametrului rului), ^at s^ ele transversale (abateri de la forma ir ulara perfe ta), et .
Pentru a analiza efe tul a estor perturbatii este ne esara rezolvarea unor probleme de
^amp are de obi ei nu admit solutie analiti a si are pentru a obtine rezultate utile la
fre vente foarte ^nalte sunt formulate ^n regim general variabil.
Iata de i a din pa ate analiza unui singur model pentru un dispozitiv nu permite
stabilirea a uratetii sale. De i pentru a delimita domeniul de apli abilitate al unui model
a esta trebuie studiat omparativ u un model mai ompli at al a eluiasi dispozitiv.
^In gura ??? se prezinta variatia fa torului de transfer ^n tensiune la mers ^n gol
fun tie de fre venta printr-un ablu oaxial de impedanta ara teristi a Z = 50
. A est
fa tor a fost al ulat u patru modele diferite:

 = 1, modelul de regim stationar gura 6.13 a;


 j1=j!C j
= R+j!L 1
+1=j!C j = sqrt((1 !2LC )2 +!2 C 2 ) modelul u parametri on entrati (s hema
^n T din gura 6.13 b );
 =??? modelul de linie lunga u parametri distributi ( gura 6.13 ;
 =??? modelul de linie de transmisie u efe t peli ular ( gura 6.13 d ^n are Z(s)
si Y(s) orespund parametrilor tranzitivi pentru liniile lungi).

Pentru azul parti ular onsiderat, fre ventele de separtie pentru ele patru modele
sunt:
f1 =??? f2 =??? f3 =???
da a eroarea a eptabila este de 1% si respe tiv:
f1 =??? f2 =??? f3 =???
da a eroarea a eptabila este de 0:1%.
Iata um a elasi obie t zi admite o serie ierarhi a de modele, e are orespunz^and
unor anumite ipoteze simpli atoare si ind valabil pentru o lasa a surselor de ^amp. ^In
azul nostru e are model este valabil pentru o plaja de fre vente a semnalului transmis.
Trebuie remar at a ^n a tivitatea inginereas a de modelare tinta nu este de a obtine
modelul de maxima a uratete, i esential este ompromisul optim ^ntre a uratete si sim-
plitate. Studiul, analiza si proie tarea unui dispozitiv trebuie fa ute u modelul el mai
simplu, dar are are o eroare de modelare satisfa atoare (de obi ei nu mai mi a de 1)
pentru s opul propus. Utilizarea unui model mult mai so sti at de ^at el ade vat on-
du e la o risipa ina eptabila de resurse (efort de er etare, masurare, timp de al ul si ^n
ultima instanta bani). Iata de e ar trebui determinate pentru e are model si doameniul
sau de valabilitate, mai exa t de apli abilitate prin a area felului ^n are variaza eroarea
de modelare (de neglijare a unui efe t) fata de una sau mai multe marimi ara teristi e,
de xemplu, ^n azul ablului oaxial ara terizat ^n prin ipal prin fa torul de transmisie
(raportul dintre tensiunea de iesire s^ ea de intrare), a uratetea unui model ^l reprezinta
variatia u fre venta a abaterii fa torului de transmisie al respe tivului model fata de
modelul superior din pun t de vedere ierarhi (sau modelul la are un anumit efe t nu a
fost neglijat).

75
76
Capitolul 7
Apli atii

7.1 Cablu oaxial


Se va analiza ablul oaxial des ris anterior ^n urmatoarel ipoteze simpli atoare:

 Se neglijeaza tolerantele si rugozitatea suprafetelor;


 Se neglijeaza efe tele de apat are apar la ^n eputul si sfr^arsitul ablului;
 Se onsidera diele tri ul neele trizat liniar, izotrop, omogen si fara pierderi (D =
E;  = 0);
 Se onsidera a toate materialele sunt nemagneti e (B = 0 H);
 Se onsidera ablul imobil si a marimile nu variaza ^n timp.

S opul analizei este de a determina apa itatea linei a Cl si indu tivitatea linei a Ll .
Pentru primul parametru se va onsidera ablul alimentat la o sursa de tensiune on-
stanta u iesirea ^n gol. Firul entral si mantaua ondu toare reprezinta ei doi ele trozi
ai unui ondensator. Ei sunt ele trizati u sar ini egale, dar de semn opus si produ ^n
diele tri un ^amp ele tri radial. Regimul ^ampului ^n are va determinat parametrul
Cl este el ele trostati , u e uatiile: divD = , rotE = 0 si D = E.
Pentru al ulul indu tivitatii se va onsidera ablul u iesirea ^n s urt ir uit si alimentat
u os ursa de urent dat, onstant ^n timp. Curentul e strabate rul entral si se ^ntoar e
prin manta produ e un ^amp magneti onstant ^n timp, e va ^n onjura rul entral.
Pentru determinarea parametrului Ll se va onsidera regimul magneti stationar, u
e uatiile: divB = 0, rotH = J si B = 0 H.
Firul entral se onsidera un ilindru din Cu ( = 0 ,  = 0 ,  6= 0), u raza a si
lungimea L, iar mantaua un tub ilindri ir ular tot din Cu u raza interna b si ea
exterioara . Diele tri ul izolant o upa spatiul dintre razele a ;si b si are onstantele
de material , 0 ,  = 0. Con guratia geometri a evidentiaza doua tipuri de simetrii:
axisimetri a si plan-paralela. ^In onse inta, problema este de tip 1:5D, dar poate
rezolvata s^ a o problema 2D, u retinerea ^n domeniul de al ul doar a unui sfert din
se tiune, deoare e at^at Ox, ^at si Oy sunt axe de simetrie. Domeniul de al ul este un

77
sfert dintr-o oroana ir ulara ( gura 7.1). Deoare e diele tri ul este neele trizat, sursele
interne de ^amp sunt nule, iar ^ampul ele trostati ind produs ex lusiv de sar inile
distribuite la suprafata elor doi ele trozi ( = 0, s 6= 0). El se datoreaza unor surse
externe domeniului de al ul (reprezentate prin onditii de frontiera nenule).
y

E t=0

D =0
n

Dn=+ρ D =0
S Ω n

Figura 7.1: Cablu oaxial { se tiune


^In regim magneti stationar sursele interne de ^amp sunt nenule ^n ondu toare si nule
^n diele tri , ^n s himb sursele externe sunt nule (Hext = 0).
Marimile globale e ara terizeaza ablul ^n regim ele trostati sunt:
Z Z

u= Edr; = DdA;
AB S

u ind tensiunea ^ntre ele trozi, al ulata pe o urba radiala de la r = a la r = b, iar


= s la=2 este uxul ele tri e strabate diele tri ul, al ulat pe suprafata unui sfert
de ilindru de raza r 2 (a; b) si lungime l. Conform legii uxului ele tri sar ina rului
este q = 4 . Capa itatea linei a este:
C q 4 2 
Cl = = = = s
l lu lu u
Problema al ulului apa itatii s-a redus astfel la problemna fundamentala a ele trosta-
ti ii. Dintre ele doua alternative exi itatie a ele trozilor s-a ales varianta ^n are este u-
nos uta sar ina si trebuie al ulata tensiunea prin integrarea ^ampului. Datorita simetriei
axiale sar ina se distribuie uniform pe ei doi ele trozi s1 = q=(2al), s2 = q=(2bl).
Pentru r = b se poate impune onditia Et = 0, are este preferabila onditiei Dn = s2 .
Marimile globale e ara terizeaza ablul ^n regim magneti stationar sunt:
Z Z

i= JdA; Wm = wdv;
S D

78
i ind urentul e tre e prin rul entral de se tiune S al ablului, iar Wm este energia
magneti a obtinuta prin integrarea densitatii de energie wm = BH=2 = 0 H 2 =2 pe un
sfert din domeniul ablului. Deoare e ondu toarele sunt masive este indi at sa se evite
al ulul indu tivitatii u formula liniara si se prefere metoda energeti a. Energia totala
este 4Wm = Li2 =2, iar indu tivitatea linei a are expresia:
L 8Wm 4 Z 20 Z 2
Ll = = 2 = 2 wm rdr = 2 H (r)rdr:
l il i 0 i 0
Problema al ulului indu tivitatii se redu e la problema determinarii ^ampului magne-
ti produs de o distributie data de urent.

7.2 Cuva ele troliti a


Se onsidera o uva ele troliti a de forma paralelipipedi a, av^and peretii izolati u ex eptia
unuia din ei laterali are este atodul metali , foarte bun ondu tor. ^In mijlo ul uvei
se introdu e verti al anodul, are este un ele trod metali , ilindri ir ular u lungimea
egala u ad^an imea uvei.
Sa se analizeze fenomenele din uva si sa se al uleze grosimea stratului de metal depus
da a ^ntre ei doi ele trozi se apli a un interval de timp o tensiune onstanta unos uta.
Datorita ^ampului ele tri din uva (aparent datorita tensiunii apli ate ^ntre ele trozi)
ele trolitul va tre e ^n stare ele tro ineti a. El va par urs de urent, are se ^n hide prin
ele trozi si sursa exterioara. Cu ^at tensiunea apli ata va mai mare, u at^at densitatea
de urent va mai mare ( urentul ind proportional u tensiunea si ondu tanta ele tro-
litului). Datorita ondu tiei are lo un transfer de masa ^n ele trolit si unul neglijabil ^n
ele trozi, eea e fa e a pe anod sa se depuna ationi, are sunt extrasi din atod.
Pentru analiza antitativa a a estor fenomene vor adoptate urmatoarele ipoteze sim-
pli atoare:

 Se neglijeaza tolerantele si rugozitatea materialelor;


 Ele trozii se onsidera supra ondu tori ( ! 1);
 Ele trolitul este un ondu tor liniar, izotrop si omogen;
 Se neglijeaza potetialul de ele trod (mult mai mi de ^at tensiunea apli ata) de i si
dublul strat de sar ina de la suprafata ele trozilor;
 Mediile sunt ma ros opi imobile iar marimile sunt onstante ^n timp.

Fenomenul fundamental este distributia urentului de ondu tie ^n uva, urent are
genereaza transferul de masa (ele troliza).
Deoare e nu intereseaza distributia ^ampului magneti analiza va fa uta ^n regim
ele tro ineti stationar, folosind e uatiile:

divJ = 0; rotE = 0; J = E: (7.1)

79
Se va nota u a; b si lungimea elor trei laturi ale uvei. Diametrul ele trodului entral
este d iar distanta dintre axa sa si atod este h = b=2.
Problema are ara ter plan { paralel (2D) ( gura 7.2), on guratia ^ampului ind
a eiasi ^n diferite se tiuni orizontale. Datorita simetriei fata de planul yOz se poate studia
doar jumatate din dreptunghiul de laturi a  b. Domeniul de al ul este dreptunghiul
(0; a=2)  (0; b) din are s-a eliminat semi er ul u diametrul d si entul ^n x = 0; y = b=2,
orespunzator se tiunii prin anod. Domeniul supus analizei este al atuit ex lusiv din
ele trolit omogen si are ondu tivitatea  .
y

b σ oo

1111
0000
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111
0000
1111 Jn= 0

-a/2 0 a/2 x
σ oo

Figura 7.2: Cuva ele troliti a


C^ampul ele tro ineti nu are surse interne, mai mult datorita ara terului izolant si
tipului de simetrie, pe frontiera domeniului nu se inje teaza urenti, de ^at prin ele trozi.
Pentru a ara teriza global starea ele tri a a uvei se utilizeaza:
Z Z

u= Edr; i = J dA (7.2)
CAB S
tensiunea ele tri a u al ulata pe o urba CAB e uneste ele trozii si urentul i al ulat
pe o suprafata S , transversala fata de urent (de exemplu, pe suprafata unui ele trod).
Parametrul el mai important al uvei este rezistenta sa ele tri a R = u=i, pentru a
arui determinare trebuie rezolvata problema fundamentala a ele tro ineti ii. Vom prefera
formularea ^n are ele trozii au e are ara ter e hipotential (Et = 0) u densitatea
de urent Jn ne unos uta, ^n s himb este unos uta tensiunea u ^ntre ele trozi. Dupa
determinarea distributiei de urent J se determina urentul total prin integrare.
Densitatea uxului de masa transferata prin ele troliza se determina u ajutorul for-
mulei lo ale a legii transferului de masa:

Æ = kJ; (7.3)
urm^and a masa spe i a depusa pe unitatea de suprafata [kg=m2 ℄ sa e:

dm
S = = Æn t = kJn t; (7.4)
dA
80
^n are Jn este omponenta normala a densitatii de urent la suprafata ele trodului iar t
este timpul ^at dureaza pro esul de ele troliza. Grosimea g a stratului depus se al uleaza
prin ^mpartirea lui S la densitatea  [kg=m3℄ a materialului depus:

g = kJn t=: (7.5)


Iata de i a problema se redu e la determinarea densitatii de urent la suprafata ele -
trozilor. Folosin forma integrala a legii ele trolizei m = kit se poate determina masa
totala depusa, dar grosimea stratului si neuniformitatea a estuia se poate determina doar
folosind forma lo ala a legii si solutia problemei de ^amp ele tro ineti .

7.3 Ele tromagnetul plonjor


Se onsidera o bobina ir ulara ^n onjurata de un ir uit feromagneti format dintr-o
armatura xa (solidara u bobina) si una mobila, e poate avea o mis are axiala de
translatie ( gura 7.3). Se urmareste analiza ^ampului ele tromagneti si determinarea
fortei e se exer ita asupra armaturii mobile pentru diferite pozitii ale a esteia, ^n onditiile
^n are bobina este alimentata ^n urent ontinuu sau la o tensiune alternativa data.
µ oo

µ
0

µ oo

Figura 7.3: Ele tromagnet u plonjor

Fun tionarea ele tromagnetului se bazeaza pe ^ampul magneti produs de urentul din
bobina ( onform legii ir uitului magneti ). Liniile ^ampului magneti tind sa ^n onjoare
urentul e le-a produs, dar sunt dirijate de materialele feromagneti e. Relu tanta ir u-
itului magneti este tot mai mi a pe masura e ^ntre erul s ade, eea e fa e a uxul
magneti si impli it indu tivitatea bobinei sa reas a. Conform teoremei fortelor genera-
lizate, la ux onstant va a tiona asupra armaturii mobile o forta are tinde sa mi soreze
energia ^ampului magneti (!m = '2 =2L), de i va mari indu tivitatea. Forta ele tro-
magnetului tinde de i sa mi soreze ^ntre erul, indiferent um este sensul urentului prin
bobina.
Analiza antitativa a a estor fenomene va fa uta ^n urmatoarele ipoteze simpli a-
toare:

81
 Se neglijeaza imperfe tiunile tehnologi e ( otele sunt exa te, fara tolerante iar suprafetele
perfe te, fara rugozitate);
 Armaturile sunt onsiderate liniare, izotrope si omogene din pun t de vedere magne-
ti , si pentru a simpli a modelul vor onsiderate feromagneti e ideale ( ! 1);
 Se neglijeaza neuniformitatea distributiei de urent ^n bobina datorita fa torului de
umplere subunitar (expli at prin prezenta izolatiei ^ntre spire);
 Se onsidera a ^n afara ele tromagnetului nu exista surse de ^amp magneti ;
 Corpurile se onsidera imobile iar marimile ele tromagneti e ara teristi e onstante
^n timp.

^In onse inta pentru analiza elui mai simplu model al ele tromagnetului se va adopta
regimul magneti statioar, ^n are ^ampul este ara terizat de e uatiile:

divB = 0; rotH = J; B = H: (7.6)

Datorita simetriei axiale a problemei, a easta are dimensiunea 2,5D si este su ient
studiul ^ampului ^ntr-un semiplan e tre e prin axa de simetrie. Domeniul de al ul va
redus doar la bobina si aerul din jurul ei, in lusiv din ^ntre eruri, ex luz^andu-se piesele
feromagneti e ideale. ^Inre erul radial va trebui marginit superior de o frontiera tiva
( are poate plasata la nivelul superior al armaturii xe da a se neglijeaza efe tul de
um are a liniilor de ^amp). ^In onse inta, ^n ^ntreg domeniul de al ul, materialul este
nemagneti , u  = 0 i.
C^ampul magneti este produs ex lusiv de surse interne, respe tiv de urentul din bo-
bina. Pe frontiera feromagneti a a domeniului Ht = 0 (deoare e  = 0) iar pe frontiera
superioara a ^ntre erului radial Bn = 0 (deoare e nu exista surse externe de ^amp).
Marimile globale e ara terizeaza a est sistem sunt:
Z Z
nZ
 = ni = JdA; 'f = BdA; ' = n'fmed = ' dA (7.7)
S S A S f
^n are n este numarul de spire, i este urentul prin bobina,  solenatia bobinei de
se tiune S , 'f uxul fas i ular pe o spira S a bobinei (dependent de oordonatele r si
z ), ' uxul total obtinut prin produsul dintre numarul de spire si uxul fas i ular mediu
pe suprafata S .
Indu tivitatea bobinei
'
L= (7.8)
i
se al uleaza presupun^and-o par ursa de un urent i si determin^and distributia de ^amp
magneti B si prin integrarea uxului total '.
Forta are a tioneaza asupra armaturii mobile se al uleaza u teorema fortelor gene-
ralizate:

82

!m !m i2 L
F= = + = ; (7.9)
Æ ' Æ i 2 Æ
^n are s-a notat u Æ ^ntre erul prin ipal (axial). Iata de i a pentru a al ula forta este
ne esara determinarea variatiei L(Æ ).
Pentru a studia omportarea ele tromagnetului
p atun i ^and bobina a estuia are la borne
o tensiune alternativa data u(t) = U 2 sin(!t + 'u ), vom utiliza el mai simplu model
bazat pe rezultatele din regim stationar. Datorita liniaritatii, urentul absorbit de bobina
este tot sinusoidal

p U
i(t) = I 2 sin(!t + 'i ); u I = q ;
R2 + (!L)2
^n are R este rezistenta bobinei si L este indu tivitatea sa. Inlo uind urentul instan-
taneu ^n expresia fortei se obtine o variatie ^n timp de fre venta dubla suprapusa peste o
omponenta medie a fortei:

I 2 L
Fmed = : (7.10)
2 Æ
^In a est fel variatia indu tantei L(Æ ) al ulata ^n regim stationar poate folosita si ^n
regim armoni .
Urmatorul model al ele tromagnetului ar putea in lude^n domeniul de al ul si armaturile
u o permeabilitate nita, u o ara teristi a de magnetism neliniara si/sau u o ondu -
tivitate  nenula pentru a modela urentii turbionari din miez.

7.4 Masina u magneti permanenti


Se onsidera un motor ele tri u rotorul realizat dintr-un magnet permanent si u statorul
al atuit din doua pere hi de poli, alimentati u impulsuri de urent, are fa a rotorul sa
fun tioneze ^n regim de \pas u pas". Magnetul permanent din rotor produ e un ^amp
magneti are se ^n hide prin stator ( gura 7.4). Conform teoremei fortelor generalizate,
sistemul va evolua atre un minim al energiei magneti e, are orespunde unui minim
al ^ntre erului (datorita \anizotropiei" onstru tive axa rotorului se va alinia u o axa
polara). Da a bobinele din axa perpendi ulara sunt alimentate, atun i ^ampul magneti
produs de ele se va suprapune peste ^ampul produs de rotor si va determina un uplu
nenul are a tioneaza asupra rotorului si ^l ^nv^arte u 90o , p^ana ^ntr-o noua pozitie de
e hilibru. Problema pe are o formulam este sa se determine modul ^n are variaza uplul
asupra rotorului ^n fun tie de pozitia sa, atun i ^and o pere he de poli este alimentata ^n
urent ontinuu.
Pentru a efe tua a easta analiza vom adopta urmatoarele ipoteze simpli atoare:

 se neglijeaza tolerantele si rugozitatile suprafetelor;


 statorul este al atuit din material feromagneti ideal ( ! 1);

83
J
µ
0

µ0

Figura 7.4: Motor u magneti permanenti

 rotorul este al atuit dintr-un material magneti dur (magnet u pam^anturi rare) u
o ara teristi a de magnetizare e se poate aproxima prin B = H + 0 Mp , ^n are
Mp este magnetizatia permanenta iar Br = 0 Mp este indu tia remanenta;
 bobinele sunt realizate din upru si se neglijeaza neuniformitatea distributiei uren-
tului ^n stru tura transversala;
 se neglijeaza efe tele de apete ( uxul de dispersie frontala) si se presupune ^ampul
distribuit similar ^n toate planurile transversale;
 se neglijeaza efe tul magneti al ori arei perturbatii exterioare;
 rotorul se presupune imobilizat si urentul onstant ^n timp.

Conform a estor ipoteze regimul ^ampului este el magneti stationar, problema ind
plan { paralela (2D), dar spre deosebire de ele tromagnetul studiat anterior ara teristi a
neliniara (a na) a materialelor magneti e este esentiala ^n fun tionarea dispozitivului.
E uatiile ^ampului au forma lo ala:

divB = 0; rotH = J; B = H + 0 Mp : (7.11)


^In modul el mai simplu, modelul de al ul este redus la rotor ( = 0 ; Mp 6= 0; J = 0),
aerul din jurul sau ( = 0 ; M = 0; J = 0) si bobinele ( = 0 ; M = 0; J 6= 0), oprindu-se
la frontiera u statorul presupus feromagneti ideal, de i u ^amp nul (H = 0). Da a
se doreste analiza in uentei statorului (importanta ^n azul unor urenti mari are ^l
satureaza) atun i domeniul de al ul se extinde p^ana la aerul are margineste exterior
statorul si se in lude un al patrulea tip de material, el statori (^n a est az pe frontiera
Bn = 0).

84
C^ampul magneti nu are surse externe dar are a surse interne urentul din bobina si
magnetizatia permanenta a rotorului.
Pentru al ulul uplului e se exer ita asupra rotorului rotit u unghiul se poate folosi
e teorema fortelor generalizate:

Wm Z

C= u Wm = !m dv; (7.12)
 i D

^n are !m = BH B 2=2 (expresia densitatii de energie valabila ^n interiorul materialelor
a ne) sau uplul tensiunilor maxwelliene:

C = int R  (T  n)dA (7.13)


al ulat prin integrarea pe o suprafata ^n hisa  (sau pe o urba ^n hisa, ^n azul pro-
blemelor 2D) e tre e prin aer si ^n onjoara rotorul. Este de preferat ea de-a doua
metoda deoare e ea se poate apli a fara modi ari ^n azul ^n are se ia ^n onsiderare
neliniaritatea magneti a a statorului.

7.5 Transformatorul monofazat


Se onsidera un transformator realizat din doua bobine ^nfasurate una peste alta pe o
ar asa montata pe un miez magneti de tip monta (E + I ). Sa presupunem a la bornele
^nfasurarii primare (bobinata ^n exterior) se apli a o tensiune sinusoidala si intereseaza
tensiunea la bornele ^nfasurarii se undare, ^ntre are este one tata o sar ina, de exemplu
rezistenta R.
Deoare e ^n spirele ^nfasurarii primare exista un ^amp ele tri ara terizat prin ten-
siunea apli ata, a easta va par ursa onform legii indu tiei de urent primar. A est
urent variaza periodi ^n timp si produ e un ^amp magneti periodi e ^n onjoara bo-
bina primara, dar este dirijat de-a lungul miezului feromagneti ( gura 7.5). A easta
fa e a ea de-a doua bobina sa e ^nlantuita de ux magneti variabil ^n timp, de i ^n
ea sa se indu a un ^amp ele tri , ara terizat global de tensiunea se undara. Da a ir-
uitul se undar este ^n his prin rezistenta de sar ina, atun i el va par urs de urent
se undar nenul. Trebuie remar at a a est urent se undar modi a distributia ^ampului
^n interiorul transformatorului. Da a ele doua bobine au numar diferit de spire, atun i
transformatorul este obor^ator (n2 < n1 ) sau ridi ator (n2 > n1 ) de tensiune. Randamen-
tul energeti al transformarii este subunitar, datorita pierderilor de putere ^n rezistentele
^nfasurarilor, pierderilor prin urenti turbionari sau prin histerezis ^n miezul magneti .
Pentru a ara teriza antitativ a este fenomene omplexe vor adoptate urmatoarele
ipoteze simpli atoare:

 se neglijeaza tolerantele si rugozitatea suprafetelor;


 se neglijeaza dispersia frontala, presupun^and a distributia ^ampului este a eiasi ^n
ori e plan transversal;
 se neglijeaza ^ntre erul tehnologi din miezul magneti ;

85
µ, σ

µ , J µ
0 0

Figura 7.5: Transformator

 miezul este al atuit dintr-un material magneti liniar, izotrop si omogen si fara
pierderi prin histerezis dar u ondu tivitatea  ;
 urentul se presupune uniform ^n se tiunea transversala a bobinei primare, iar
fre venta a estuia este su ient de mi a (de exemplu ea industriala);
 se va presupune a bobina se undara fun tioneaza ^n gol (R ! 1), de i urentul
se undar este nul;
 nu exista surse externe de ^amp ele tromagneti are sa perturbe fun tionarea trans-
formatorului.
^In a este onditii ^ampul ele tromagneti din transformator se a a ^n regim vasistationar
indu tiv (anele tri ), e uatiile ind:

B
divB = 0; rotH = J; B = H; divJ = 0; rotE = ; J = E + Ji : (7.14)
t
urm^and a toate marimile lo ale sa varieze sinusoidal ^n timp, u a eiasi fre venta.
Cele trei subdomenii din are este al atuit domeniul transformatorului sunt:

 miezul magneti ( = F e ;  = F e ; Ji = 0);


 bobina primara par ursa de un urent impas ( = 0 ;  = 0; Ji 6= 0);
 aerul ^n are se in lude si bobina se undara, deoare e a easta este par ursa de
urentul ( = 0 ;  = 0; Ji = 0).

Datorita existentei unui plan verti al de simetrie se poate studia doar jumatatea din
dreapta a transformatorului. Antisimetria fata de planul orizontal entral permite studiul
doar al unui sfert.
Singura sursa de ^amp este urentul imprimat Ji ^n bobina primara, urm^and a pe
frontiera dreptunghiulara a domeniului sa nu se \inje teze" ^amp magneti exterior (Bn =
0).

86
Dupa rezolvarea problemei fundamentale a analizei ^ampului se determina distributia
marimilor lo ale B; H; J si E are permit apoi determinarea marimilor globale:
Z
n1 Z
'f = BdA; '1 = n1 '1med = ' dA;
S A1 S 1 f
n2 Z
'2 = n2 '2med = ' dA;
A2 S 2 f
d' d'
u1 = 1 ; u2 = 2 ;
dt dt
^n are 'f este uxul fas i ular al unei spire (dependent de pozitia spirei), '1 este
uxul total al bobinei primare, egal u numarul de spire n1 ^nmultit u uxul fas i ular
mediat pe suprafata transversala S1 a bobinei primare de arie A2, '2 este uxul bobinei
se undare iar u1 si u2 sunt tensiunile induse ^n ele doua bobine.
Puterea instantanee pierduta ^n miezul magneti este
Z Z

P= p dv = JEdv; (7.15)
D D

^n are D este domeniul miezului magneti .


Da a se onsidera si azul ^n are se undarul este s urt ir uitat se pot determina prin
rezolvarea problemei de ^amp parametrii e intervin ^n s hema e hivalenta ^n T a trans-
formatorului, eea e permite analiza fun tionarii la ori e sar ina uplata ^n se undar.
Pentru a rezultatele rereritoare la randament sa e mai apropiate de realitate este
ne esara ^mbunatatirea modului de al ul al pierderilor din er, adaug^and pierderile prin
histerezis (de exemplu u un model liniar u i lu elipti ) si tin^and ont de grosimea
tolelor.
Un alt model util ^n pra ti a este el are permite determinarea raspunsului trans-
formatorului pe o banda de fre vente ( u observatia a la fre vente mai ^nalte efe tele
apa itive ^ntre ^nfasurari si fata de miez devin importante) sau ^n regim tranzitoriu, de
exemplu sub ex itatie sinusoidala are ^n epe la t = 0 sau sub un impuls de tensiune (^n
a est az neliniaritatea miezului magneti poate ????)

7.6 Cuptor u mi rounde


Se onsidera o in inta ubi a
u pereti foarte buni ondu tori, ^n entrul areia se a a o
sfera diele tri a
d ( gura 7.6). ^In entrul unuia din pereti se a a o fanta ir ulara S are
se prelungeste ^n exterior u un ghid de unda de forma unui tub foarte bun ondu tor.
^In onditiile ^n are prin ghidul de unda se propaga spre in inta o unda ele tromagneti a,
a easta tre e prin fanta si se propaga spre ^n ar atura diele tri a sau spre pereti si apoi
dupa re exie tot spre ^n ar atura. Consider^and diele tri ul imperfe t ( u un fa tor de
pierderi { tangenta unghiului de pierderi unos ut) ^ampul ele tromagneti din diele tri
determina o ^n alzire a a estuia ( e prin ondu tie e prin histerezis diele tri ).
Pentru a analiza fenomenele din a est dispozitiv vor adoptate urmatoarele ipoteze
simpli atoare:

87
000
111
111111111
000000000
000000000
111111111 111
000000
111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000111
111000 S
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
000000000
111111111
µ,σ
0


µ,ε
0 0

Figura 7.6: Cuptor u mi rounde

 se neglijeaza tolerantele si rugozitatea suprafetelor si orpurile sunt imobile;


 peretii avitatii a si ei ai ghidului de unda sunt supra ondu tori;
 aerul din uptor este un izolant perfe t;
 orpul din in inta uptorului este un liniar, izotrop si omogen din pun t de vedere
diele tri si el al ondu tiei;
 ^ntregul domeniu este nemagneti ( = 0);
 la ^n eputul ghidului de unda se a a un dispozitiv are produ e un ^amp ele tri u
omponenta tangentiala sinusoidala ^n timp unos uta.

Regimul ^ampului ele tromagneti este ^n a est az el general variabil ^n medii omo-
gene. C^ampul ele tromagneti satisfa e ^n a est regim e uatiile lui Maxwell:

B D
divD = ; divB = 0; rotE = ; rotH = J + ; B = 0 H; D = "E; J = E:
t t
(7.16)
Domeniul supus analizei are doua feluri de materiale:

 aerul, la are " = "0 si  = 0;


 diele tri ul, la are " 6= "0 si  6= 0.

Problema este tridimensionala (3D), dar datorita existentei a doua planuri de simetrie
ortogonale ( e se inter aleaza pe axul ghidului de unda) se poate analiza doar un sfert
din ubul de latura a prelungit u ilindrul de raza r.

88
^In afara de sursa de ^amp de pe S pe are este unos ut Et (unda transversal ele tri a)
sursele interne si externe sunt nule, iar pe restul frontierei ubului si ilindrului Et =
0, datorita peretilor supra ondu tori. Deoare e problema este liniara si sursa de ^amp
sinusoidala solutia autata are tot variatie sinusoidala ^n timp.
Puterea instantanee si ea a tiva disipate ^n diele tri au expresiile:
Z Z Z

P (t) p dv = JEdv =  E 2 dv; (7.17)




d
d
1ZT
P= P (t)dt; (7.18)
T 0
^n are  poate ^n orpora prin e hivalenta si pierderile prin histerezis.

89
90
Capitolul 8
Con luzii referitoare la modelarea
zi a
Modelarea zi a este o pro edura de identi are a marimilor si fenomenelor esentiale ^ntr-
un dispozitiv si neglijarea elor are nu in uenteaza substantial fun tionarea a estuia. ^In
onse inta, modelarea zi a presupune ^ntelegerea perfe ta a felului ^n are fun tioneaza
un dispozitiv pre um si identi area s opului analizei dispozitivului: prevederea om-
portarii si al ulul ara teristi ilor de performanta, determinarea soli itarilor, a area
limitelor de fun tionare normala, efe tul perturbatiilor externe sau al imperfe tiunilor
onstru tive asupra fun tionarii, optimizarea onstru tiei sau reproie tarea ^n vederea
^mbunatatirii respe tiv modi arii ara teristi ilor tehni e sau a pretului de ost.
Ca urmare a pro edurii de modelare zi a trebuie da rezulte:

 o lista de ipoteze simpli atoare ( orespunzatoare unor fenomene sau efe te negli-
jate) si o lista de efe te (fenomene) onsiderate ^n modelare;
 regimul ^ampului ele tromagneti , ^n are va analizat dispozitivul si e uatiile
^ampului ele tromagneti ^n a el regim, spe i ^andu-se modul de variatie ^n timp a
marimilor;
 forma si dimensiunile e arei parti omponente a dispozitivului;
 tipul de material din are este al atuita e are parte omponenta a dispozitivului
si onstantele ara teristi e de material;
 dimensiunea (1D { 3D) si simetria problemei de ^amp;
 sursele de ^amp ele tromagneti , at^at ele interne ^at si ele externe dispozitivului;
 lista marimilor zi e e ara terizeaza lo al si respe tiv global starea ^ampului, or-
purile, dispozitivul dar si efe tele de ^amp sau parametrii ara teristi i are prezinta
importanta ^n apli atia respe tiva.

Trebuie remar at a ^n fun tie de ipotezele simpli atoare, a elasi dispozitiv are mai
multe modele zi e u grade diferite de realizare. De obi ei modelele de mare a uratete
orespund unor liste u mai putine ipoteze simpli atoare dar ele au o omplexitate

91
sporita fata de modelele de a uratete s azuta. Fie are model zi are domeniul sau
de apli abilitate. ^In stiinta si inginerie trebuie adoptat modelul potrivit e arei apli atii,
are orespunde unui ompromis optim ^ntre simplitate si a uratete. Din a est motiv
se poate a rma a modelarea zi a este nu numai o stiinta i si o arta al arui rezultat
depinde de experienta si ingeniozitatea personala.

92
Capitolul 9
Reprezentarea matemati a a
marimilor zi e
Pentru reprezentarea matemati a riguroasa a unei pronbleme de ^amp trebuie stabilit
adrul fun tional, respe tiv trebuie indi at domeniul si odomeniul e arei fun tii are
intervine ^n problema respe tiva, e a data, e a solutie, pre um si lasa de fun tii
(spatiul) din are a ea fun tie fa e parte. ^In fond, pentru reprezentarea problemei trebuie
des rise matemati : domeniul problemei, proprietatile de material, sursele de ^amp si
solutia.

9.1 Sisteme de oordonate


Pentru des rierea exa ta a domeniului problemei, prima operatie ^n modelarea matema-
ti a este alegerea unui sistem de oordonate si a unuia temporal (alegerea originii axei
timpului). Dintre tipurile de sisteme de oordonate ele mai des ^nt^alnite ^n apli atii sunt:

 Sistemul artezian (x; y; z );


 Sistemul ilindri (r; ; z );
 Sistemul sferi (r; ; ');
 Alte sisteme mai putin folosite, um sunt sistemele urbilinii ortogonale de translatie
( ilindri , elipti , paraboli , hiperboli ), de rotatie sau generale (bisferi , elipsoidal
et ).

Da a problema este plan paralela, atun i prin restr^angere rezulta: sistemul artezian
(x; y ), polar (r; ) si alte sisteme bidimensionale ( g.....).
Tre erea de la un sistem la altul se realizeza prin relatii de tipul:
x = r os ;
y = r sin ;

93
in are ele doua oordonate polare au urmatoarele domenii de variatie:
r 2 [0; 1)
si
 2 [0; 2 );
pentru a a operi intreg planul.
z z z
v

0 y 0 y 0 y

x x
a) Sist. 2D curbiliniu b)Sistem cilindric c)Sistem 2D curbiliniu ortogonal
orizontal

d) Sistem cartezian e)Sistem polar

Figura 9.1: Sisteme de oordonate


Alegerea unui sistem de oordonate potrivit poate simpli a foarte mult rezolvarea
problemei, modi ^and hiar si dimensiunea sa. Da a, de exemplu, ^n azul unei pro-
bleme plan-paralele u simetrie axiala (1.5), ^and se foloseste sistemul ilindri problema
este unidimensionala; ^and se foloseste sistemul artezian este bidimensionala iar ^and se
foloseste sistemul sferi u entrul plasat ^n afara axei problema este tridimensionala.

9.2 Reprezentarea domeniului spatio { temporal


Domeniul de al ul
t al unei probleme are^n general un ara ter spatio-temporal, urm^and
a ^n fun tie de regimul temporal sa e:


t =
, ^n azul regimurilor stati e sau stationare;

t =
 [0; T ), ^n azul regimurilor periodi e, u perioada T;

t =
 [0; 1), ^n azul regimurilor tranzitorii.

^In ontinuare se va onsidera


t =
 [0; tmax), ^n are tmax este 0, T sau 1, ^n fun tie
de regim. Domeniul spatial
al problemei este parte din IRn , urm^and a n sa depinda
de dimensiunea problemei:

94

 IR, ^n azul problemelor unidimensionale (1D si 1,5D);

 IR2, ^n azul problemelor bidimensionale (2D si 2,5D);

 IR3, ^n azul problemelor tridimensionale (3D),
iar in luziunea nu este in mod ne esar stri ta. ^In fun tie de ara terul marginit sau nu al
domeniului, deosebim:


marginit, ^n azul problemelor u "frontiera ^n hisa", numite si probleme interne;

nemarginit, ^n azul problemelor u "frontiera des hisa", numite si probleme
externe.

Un az limita de problema u frontiera des hisa este el ^n are domeniul se extinde la
^ntreg spatiul
 IRn .
^In stabilirea modelului matemati al domeniului zi exprimat ^n oordonatele alese, in-
tervin nu numai e uatiile frontierei domeniului dar si suprafetele (sau urbele) de separatie
^ntre subdomenii u proprietati de material diferite (partile omponente ale dispozitivului
industrial ^n modelul zi ). Cel mai adesea, domeniul spatial este al atuit din mai multe
porti disjun te
= [mk=1
k , e are av^
and proprietati de material diferite.
Dupa um se va onstata ulterior, domeniile multiplu onexe trebuie tratate u de-
osebita atentie, motiv pentru are ordinul de onexiune (numarul de taieturi are fa e
a domeniul sa devina simplu onex) trebuie determinat ^n a de la ^n eputul modelarii
matemati e.

9.3 Reprezentarea proprietatilor de material


Reprezentarea matemati a a proprietatilor de material se fa e ^n fun tie de tipul a estora.

 ^In medii liniare, omogene si izotrope sunt su iente trei onstante reale si nenegative
(";  si  ), da a
este omogen pe portiuni, atun i
= [m atuit din m
k=1
k este al 
subdomenii, ar terizarea ind fa uta prin ve torii m { dimensionali u omponente
nenegative:
" = ["1; "2; ::::; "m℄T 2 R ! IR;
 = [1 ; 2 ; ::::; m℄T 2 R ! IR;
 = [1; 2; ::::; m℄T 2 R ! IR:
 ^In medii liniare,omogene si anizotrope, ara terizarea este fa uta de trei tensori
reprezentati prin matri e simetri e si pozitiv de nite u dimensiuni nn, dependente
de dimensiunea problemei:
" #

" = ""11 ""12 = "T 2 Rnxn;  2 Rnxn ;  2 Rnxn: (9.1)


21 22

95
 ^In medii omogene, anizotrope u surse permanente sunt ne esare pentru e are tip
de ara terizare: diele tri a, magneti a si de ondu tie un tensor si un ve tor:
"; ;  2 Rnxn ; Pp ; Mp ; Ei 2 Rn :
 ^In medii omogene, neliniare si izotrope se utilizeaza pentru e are tip de ara -
terizare o fun tie reala de variabila reala nenegativa ( e indi a dependenta ^ntre
modulele marimilor de ^amp):
D = D^ (E ); u D^ : R+ ! R+ ; ara teristi a diele tri a;
B = B^ (H ); u B^ : R+ ! R+ ; ara teristi a de magnetizare;
J = J^(E ); u J^ : R+ ! R+ ; ara teristi a de ondu tie,
urm^and a D = D^ (E )E=E; B = B^ (H )H=H; J = J^(E )E=E:
 ^In medii omogene, neliniare si anizotrope e are ara teristi a de material este o
fun tie ve toriala de variabila ve toriala:

D=D ^ (E); u D ^ : Rn ! Rn ;
B=B ^ (H); u B ^ : Rn ! Rn ;
J = J^ (E); u J^ : Rn ! Rn:
 ^In medii liniare, izotrope si neomogene ei trei tensori ara teristi i sunt fun tii
de nite pe
:

D = "(r)E; de i " :
! R+ ;
B = (r)H; de i  :
! R+ ;
J =  (r)E; de i  :
! R+ :
 ^In medii liniare, anizotrope si neomogene ei trei tensori ara teristi i sunt fun tii
de nite pe
:

D = "(r)E; u " :
! Rnxn ;
B = (r)H; u  :
! Rnxn;
J =  (r)E; u  :
! Rnxn :
 Da a mediile sunt anizotrope si neomogene, u surse permanente, atun i la elelalte
trei fun tii tensoriale se adauga urmatoarele fun tii ve toriale de nite tot pe
:

Pp :
! Rn ; Mp :
! Rn; Ei :
! Rn:
 Mediile neliniare, izotrope si neomogene sunt ara terizate de fun tii de nite pe
R  R+ :

D = D^ (r; E ) u D^ :
 R+ ! R+ ;
B = B^ (r; H ) u B^ :
 R+ ! R+ ;
J = J^(r; E ) u J^ :
 R+ ! R+ :

96
 Da a mediile sunt neomogene, neliniare si anizotrope atun i fun tiile ara teristi e
sunt de nite pe Rn  Rn:

D=D ^ (r; E) u D ^ :
 Rn ! Rn ;
B=B ^ (r; H) u B ^ :
 Rn ! Rn ;
J = J^ (r; E) u J^ :
 Rn ! Rn :
 Cazul general este el al mediilor parametri e, neomogene, neliniare si anizotrope,
are sunt ara terizate prin fun tii de nite pe
t :

D=D ^ (r; t; E) u D ^ :
 [0; tmax ℄  Rn ! Rn ;
B=B ^ (r; t; H) u B ^ :
 [0; tmax℄  Rn ! Rn ;
J = J^ (r; t; E) u J^ :
 [0; tmax ℄  Rn ! Rn :

Trebuie remar at a unele medii pot avea ele trei proprietati de material ^n ategorii
diferite, de exemplu, un domeniu poate : diele tri liniar, izotrop si omogen; magneti
neliniar, anizotrop si omogen iar din pun t de vedere al ondu tiei neomogen si u surse
permanente.
^In azul problemelor u folii sau re se foloses pentru ara terizarea materialelor fun tii
de nite pe suprafetele si urbele respe tive.
Sursele interne de ^amp sunt ^n general reprezentate prin fun tii ve toriale de nite pe
domeniul spatio-temporal de al ul:

 polarizatia permanenta Pp :
t ! Rn;
 magnetizarea permanenta Mp :
t ! Rn ;
 ^ampul ele tri imprimat Ei :
t ! Rn ,

dar ^n fun tie de regim ele pot si:

 densitatea de sar ina  :


t ! R,
 densitatea de urent J :
t ! Rn

um este spre exemplu ^n ele trostati a si respe tiv regimul magneti stationar. ^In
regimul vasistationar amagneti  este solutie iar ^n regimul ele tro ineti J este solutie
si nu sursa de ^amp.
Sursele externe de ^amp sunt reprezentate de onditiile de frontiera, are sunt fun tii
de nite pe frontiera 
 Rn 1 a domeniului spatial a de exemplu:

 omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului Et : 


 [0; tmax℄ ! Rn 1 sau
Ht : 
 [0; tmax ℄ ! Rn 1 ;

97
 omponenta normala a indu tiei Dn : 
 [0; tmax ) ! R sau Bn : 
 [0; tmax) !
R;
 omponenta normala a densitatii de urent Jn : 
 [0; tmax) ! R.

^In mod uzual, onditiile de frontiera se refera la a ele omponente ale ^ampului are
se onserva la tre erea prin frontiera um sunt omponentele normale ale indu tiilor si
densitatilor de urent sau omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului.
^In azul onditiilor hibride, frontiera poate partajata ^n parti disjun te 
= [m
k=1 Sk ,
urm^and a pe e are ^n parte Sk sa e impusa alt tip de onditie de frontiera.
Trebuie mentionat a ^n azul domeniilor multiplu onexe pot interveni si un numar de
surse s alare egal u ordinul de onexiune al domeniului.
Solutia problemei de ^amp este al atuita din unul sau mai multe ^ampuri ve toriale

 indu tia ele tri a D(r; t);


 indu tia ^ampului ele tri E(r; t);
 indu tia magneti a B(r; t);
 indu tia ^ampului magneti H(r; t);
 densitatea de urent J(r; t);
 densitatea de sar ina (r; t)

de nite a ^n exemplele:

D :
t ! Rn ; E :
t ! Rn ; B :
t ! Rn ; H :
t ! Rn :
Deoare e solutia problemei trebuie sa satisfa a e uatiile ^ampului ele tromagneti spu-
nem a ea este o solutie tare (^n sens lasi ), da a este ontinua, derivabila si satisfa e
formele lo ale ale legii ^n ori e pun t din domeniul de al ul pre um si onditiile de fron-
tiera ^n ori e pun t de pe frontiera. ^In onse inta solutiile lasi e se auta ^n spatiile
fun tiilor de lasa C 1(
t ; Rn). Dupa um se va vedea ulterior, problemele pot reformu-
late astfel ^n ^at solutiile (numite slabe) sa e autate ^n lase mai largi de fun tii.
Deoare e sursele de ^amp nu intervin sub derivate spatiale sau temporale, hiar ^n
forma lasai a, ele pot elemente ale unor spatii de fun tii mult mai largi. ^In mod uzual
ele se onsidera de patrat integrabil, de i din lasa L2(
t ; Rn ). Densitatea de sar ina 
apartine de i, e lasei C 1(
t ; R) sau L2 (
t ; R) dupa um ^n fun tie de regim este solutie
sau respe tiv sursa.

98
9.4 Reprezentarea obie telor idealizate
Trebuie mentionat a ^n multe azuri lasa surselor este extinsa si mai mult, la lasa
D(
t ; R) a fun tiilor generalizate (distributiilor). Pro ed^and ^n a est fel sursele distri-
buite super ial, linei sau pun tiform nu mai trebuie tratate separat i ele devin azuri
parti ulare ale surselor distribuite volumetri .
De exemplu, un orp pun tiform plasat ^n pun tul de oordonate (x0; y0; z0 ); ele trizat
u sar ina q are densitatea de volum a sar inii:
(x; y; z; ) = qÆ (x x0)Æ (y y0 )Æ (z z0);
^n are Æ este fun tia generalizata a lui Dira (derivata fun tiei treapta unitate Heaviside
h(x) = 0 pentru x < 0 si h(x) = 1 ^n rest).
Fun tia Dira Æ (x) are suportul ^n origine iar, integrala sa pe ori e interval are uprinde
originea este unitara: Z 1

Æ (x)dx = 1:
1
Un r ele trizat linei si u densitate l si suprapus pe axa Ox are densitatea de volum a
sar inii:
(x; y; z ) = l (x)  Æ (y )  Æ (z );
iar planul de e uatie z = z0 ele trizat super ial are densitatea de sar ina:
(x; y; z ) = s (x; y )  Æ (z z0 ):
Da a se onsidera z0 (x; y ) e uatia parametri a a unei suprafete, atun i sar ina va dis-
tribuita super ial pe a ea suprafata si nu pe plan.
^Intr-un sistem urbiliniu de oordonate ortogonale (u; v; w), un orp pun tiform ele tri-
zat u sar ina q si plasat ^n pun tul de oordonate (u0; v0 ; w0) are densitatea de sar ina:
q
(u; v; w) =
h1 h2 h3
 Æ(u u0)Æ(v v0)Æ(w w0) ;
^n are h1 ; h2 ; h3 sunt parametrii Lame ai sistemului de oordonate ^n pun tul r0 . Sar ina
unui domeniu
are in lude pun tul r0 este:
Z Z Z Z Z 1 Z 1 Z 1
q= dV = h1 h2h3 dudvdw = q Æ (u u0)Æ (v v0)Æ (w w0)dudvdw

1 1 1
^n are s-anotat u dV elementul de volum.
De exemplu, densitatea de sar ina  = l h(z )h(z0 z )Æ (0)Æ (r a)=a reprezinta ^n
oordonate ilindri e un r de lungime z0; ele trizat uniform, u densitatea e , plasat la
distanta 0,5 de Oz , paralel u a easta.

99
100
Capitolul 10
Formularea ore ta a problemelor
^ampului ele tromagneti ^n diferite
regimuri
Problema fundamentala a analizei ^ampului ele tromagneti ^n diferite regimuri se redu e
din pun t de vedere matemati la rezolvarea unor e uatii diferentiale u derivate partiale.
Pentru a astfel de probleme sa e ore t formulate este ne esar a:

 solutia sa existe;


 solutia sa e uni a;
 solutia sa depinda ontinuu de datele problemei.

A este proprietati ale solutiei sunt asigurate de demonstrarea unor teoreme de existenta,
uni itate si respe tiv ontinuitate.
Da a importanta existentei si uni itatii este evidenta (^n onditiile ^n are se lu reaza
u modele idealizate, valabile ^n anumite ipoteze simpli atoare, ipoteze are nu sunt
riguros respe tate ^n realitate), importanta ontinuitatii a fost evidentiata relativ t^arziu
prin exemplul lui Hadamard, are pentru o e uatie Lapla e ^ntr-un semiplan, u onditii
Cau hy a obtinut o solutie e nu depinde ontinuu de onditia de frontiera (sursa de
^amp). Deoare e ^n majoritatea apli atiilor pra ti e datele unei probleme nu sunt unos-
ute u a uratete maxima, i sunt a eptabile mi i variatii ale datelor, datorita erorilor
de masura sau hiar de reprezentare ^n al ulator (de rotunjire a numerelor), da a solutia
este dis ontinua, atun i se pot obtine variatii mari, ne ontroate ale ei hiar si ^n azul
unor mi i variatii ale datelor.
Toate ele trei onditii e trebuie impuse solutiei prezinta importanta teoreti a si pra -
ti a, totusi teorema de uni itate este pe departe ea mai importanta ^n pra ti a.
A easta deoare e da a a fost obtinuta o solutie numeri a aproximativa ( u al ulatorul)
a problemei de ^amp, poate veri ata masura ^n are a easta satisfa e e uatiile si
onditiile de frontiera si prin experimente numeri e poate evaluata hiar si stabilitatea
numeri a. ^In shimb, da a solutia nu este uni a, a est lu ru nu poate veri at ^and avem
la dispozitie doar una din solutiile posibile. A ea solutie s-ar putea sa nu e solutia u
semni atia zi a pe are o autam.

101
Din pun t de vedere ingineres , formularea ore ta a unei probleme de ^amp presu-
pune demonstrarea el putin a unei teoreme de uni itate pentru solutia problemei. Din
feri ire teoremele de uni itate se demonstreaza relativ usor fata de elelalte teoreme. ^In
ontinuare, vor prezentate ^ateva teoreme de uni itate pentru ^ampul ele tromagneti
^n diferite domenii. Ele se bazeaza pe rationamente de tip \redu ere la absurd", presu-
pun^and a exista doua solutii distin te. Teoremele prezentate a opera o larga lasa de
probleme ^nt^alnite ^n pra ti a.
Da a totusi o problema de ^amp nu este un az parti ular al a estor teoreme este ne e-
sara demonstrarea uni itatii (de obi ei folosind a model demonstratia teoremei lasi e).
Demonstrarea sau identi area teoremei de uni itate este un pas esential ^n modelarea
matemati a a problemelor de ^amp ele tromagneti .

10.1 Regimul ele trostati


Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul
(din are au fost eli-
minate subdomeniile ondu toare si ele anele tri e), fun tia ara teristi a de material
D^ (^n parti ular, ^n azul diele tri ilor u surse permanente este data permeabilitatea ")
si polarizatia permanenta Pp ^n ori e pun t din domeniu si distributia de sar ina  ^n
interiorul domeniului
.
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale D si E, are satisfa e uatiile: divD =
; rotE = 0; D = D^ (E) sau ^n parti ular D = "  E + Pp :

Teorema 10.1.1 Teorema de uni itate a ^ampului ele trostati


Problema formulata anterior are solutie uni a da a fun tia de material este stri t mo-
notona, respe tiv satisfa e relatia:

(D^ (E2 ) D^ (E1 ))(E2 E1 ) > 0;

^n parti ular " este pozitiv de nit si este ^ndeplinita una din urmatoarele onditii de
frontiera:

 ^n ori e pun t de pe frontiera 


este data omponeneta normala a indu tiei Dn =
nD, astfel ^n ^at Z Z

Dn dA = dv ;


 ^n ori e pun t de pe frontiera 


este data omponenta tangentiala a ^ampului
Et = n  (E  n);
 ^n ori e pun t de pe frontiera 
este data e Dn e Et, iar ^n plus da a multimea
pun telor SE pe are este dat Et nu este onexa i formata din m parti onexe
SE = mk=1 Sk trebuie unos ute si valorile a m 1 uxuri ele tri e k pe suprafetele
S

Sk sau valorile tensiunii ele tri e uk , pe urbe din 


e formeaza un arbore u
nodurile ^n Sk (o parte din uxuri pot ^nlo uite u tensiuni si re ipro ).

102
Pentru demonstratia a estei teoreme va formulata o problema are generalizeaza
azurile tuturor regimurilor stati e si stationare ^n domenii simplu onexe. Solutia a estei
probleme este reprezentata de pere hi de ^ampuri F si G, are satisfa e uatiile: divG = ;
rotF = J G = G^ (r; F) sau ^n parti ular G = (r)F + Gp (r), ^n are Gp ; F; G :
!
Rn ;  :
! Rn ; iar G^ :
 Rn ! Rn sau ^n parti ular  :
! Rnn ; satisfa onditiile:
(G(r; F1) G(r; F2 ))(F1 F2 ) > 0;
pentru ori e F1 ; F2 2 Rn ; u F1 6= F2 ; sau F(; r) > 0 pentru ori e E 6= 0:
Sa presupunem prin absurd a a easta problema admite doua solutii (G1 ; F1) si (G2 ; F2 )
distin te. Diferenta G = G1 G2 ; F = F1 F2 va satisfa e sistemul de e uatii: divG = 0,
rotF = 0; G1 = G^ (r1; F1 ); G2 = G^ (r2 ; F2) sau ^n parti ular G = rF, ^ampul diferenta
F este irotational pe domeniu
R
simplu onex si de i are potential ve tor V univo de nit,
astfel ^n ^at: VA VB = CAB Fdr sau e hivalent F = gradV:
Tin^and ont a:
div (GV ) = V divG + GgradV = GgradV
Z Z Z Z

GFdv = GgradV dv = div (GV )dv = Gn V dA = 0







deoare e ^n onditiile de frontiera:


 Gn = 0 pe 
;
 Et = 0 pe 
, de i V = 0 pe 
;
 Gn =R 0 pe 
 SER si Et = 0 pe SPE = SR k ; de i V = Vk pentru e are parte
S

Sk si
GFdv = SE Gn VR dA = n V
k=1 k Sk Gn RdA; aleg^
and Vk = 0 rezulta, din
onditiile impuse e k = Sk Gn dA = 0; e Vk = Ck1 Edr = 0 eea e ontravine
ipotezei (nu poate realizat de at da a F1 = F2 si G1 = G2 ).
^In onse inta:
Z Z Z

GFdv = (G^ (r; F1) G^ (r; F2))(F1 F2 )dv = FFdv = 0




eea e ontravine ipotezei, (nu poate realizat atun i de ^at da a F1 = F2 si G1 = G2).
Conditia de frontiera hibrida este destul de des utilizata. De exemplu, pentru al ulul
apa itatii ^ntre doi ele trozi ondu tori, Et = 0 pe a estia, de i m = 2 (SE ind reuniunea
elor doi ondu tori), ^n onse inta mai trebuie unos ut pentru uni itatea ^ampului e
tensiunea u dintre ei doi ele trozi, e uxul ele tri pe unul dintre ei (sar ina q ^n are
este ^n ar at). ^In mod similar se trateaza problema a m ondu toare s ufundate ^ntr-
un diele tri , pentru e are ondu tor, u ex eptia unuia de referinta trebuie unos uta
e valoarea sar inii totale (nu si distributia a esteia) e valoarea potentialului. Trebuie
remar at a ^n domeniile nemarginite,
= Rn ,la are domeniul este extins la intreg
spatiul, onditia de frontiera este ^nlo uita de o omportare la in nit a solutiei, are pe o
sfera  de raza R ! 1 sa asigure  Dn V dA ! 0.
R

Se veri a usor a ^n azul mediilor diele tri e a tive ( u polarizatie permanenta) solutia
(D; E) depinde liniar de sursele de ^amp interne si externe (; Pp ; Dn ; Et ; ; u), put^and
al ulata prin superpozitie, de i e are tip de sursa poate studiata independent de
elelalte, u onditia a domeniul si onstantele de material " sa nu se modi e.

103
10.2 Regimul magnetostati
Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul
(din are au fost elimi-
nate subdomeniile feromagneti e ideale at si ele amagneti e) si fun tia ara teristi a de
material B^ (^n parti ular, ^n azul nediilor u magnetizare permanenta se unos tensorul
permeabilitatii  si magnetizatia permanenta Mp ^n ori e pun t din
). Ne unos utele
problemei sunt fun tiile ve toriale B si H, are satisfa e uatiile:

divB = 0;
rotH = 0;
B = B^ (H)
sau ^n parti ular B = H + 0 Mp :

Teorema 10.2.1 Teorema de uni itate a ^ampului magnetostati


Problema formulata anterior are solutie uni a da a domeniul
este simplu onex,
fun tia de material este monotona:

(B^ (H2) B^ (H1)(H2 H1 ) > 0;

^n parti ular ^n azul mediilor liniare sau a ne tensorul  este pozitiv de nit (are valori
proprii stri t pozitive) si da a este ^ndeplinita una din onditiile de frontiera:

 ^n ori e pun t de pe 


este data omponenta normala a indu tiei Bn = nB ( u
valoare medie nula pe 
, pentru a solutia sa existe);
 ^n ori e pun t de pe 
este data omponenta tangentiala a intensitatii Ht = n 
(H  n);
 ^n ori e pun t de pe 
este dat e Ht (pe SH  
), e Bn (pe restul 
SH ),
u onditia a da a SH este ne onexa si al atuita din m parti S1 ; S2 ; :::Sm onexe,
atun i pe primele m 1 parti trebuie unos ut e uxul magneti 'k e tensiunea
magneti a Umk a unui pun t fata de un pun t situat ^n partea de referinta Sm .

Da a domeniul este multiplu onex, atun i sunt ne esare onditii de uni itate suplimen-
tare, si anume pentru e are "gaura" ^n domeniu trebuie pre izata e tensiunea magneti a
^n jurul ei, e uxul magneti pe o suprafata de taieturi e elimina gaura respe tiva.
Teorema de uni itate a regimului magnetostati este un az parti ular al teoremei de
uni itate din regimul magneti stationar.
^In azul mediilor liniare si a tive ( u mgnetizatie permanenta), solutia (B; H) depinde
liniar de sursele interne si ele externe de ^amp (Mp ; Bn ; Ht; '; Um ), put^and al ulata
prin superpozitie, u onditia a domeniul
si onstanta de material  sa nu se modi e.

104
10.3 Regimul ele tro ineti stationar
Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul
(din are au fost eliminate
subdomeniile supra ondu toare si ele izolante) si fun tia ara teristi a de material J^ (^n
parti ular, ^n azul mediilor liniare se unoaste tensorul ondu tivitatiilor  iar ^n azul
ondu toarelor a tive se unoaste ^n plus si Ei sau Ji ^n e are pun t din domeniul
).
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale J si E, are satisfa e uatiile:
divJ = 0; rot E = 0; J = J^(E) sau ^n parti ular J = (E + Ei ) = E + Ji :

Teorema 10.3.1 Teorema de uni itate a ^ampului ele tro ineti


Problema formulata anterior are solutie uni a da a fun ^a de material este monotona:
(J^(E2) J^(E1)(E2 E1 ) > 0 ;

^n parti ular ^n azul mediilor liniare si al elor a tive tenorul  este pozitiv de nit si
este ^ndeplinita una din onditiile de frontiera:

 ^n ori e pun t de pe 


este data omponenta Jn = nJ ( u valoare medie nula pe

, pentru a solutia sa existe);
 ^n ori e pun t de pe 
este data omponenta tangentiala a intensitatii Et = n 
(E  n);
 ^n ori e pun t de pe 
este dat e Et (pe SE  
), e Jn (^n rest), u onditia a
da a SE este ne onexa si al atuita din m parti onexe pe e are din a este parti u
ex eptia ultimei este dat e urentul total Ik e tensiunea Uk fata de ultima parte.

Teorema de uni itate este un az parti ular al teoremei generale demonstrate ^n azul
regimului ele trostati . De altfel e uatiile ele tro ineti ii sunt similare u forme parti u-
lare ale e uatiilor ele trostati ii (pentru  = 0).
Ultima onditie de frontiera, ea hibrida este utilizata ^n al ulul rezistentei rezistoa-
relor. A estea au ele doua borne disjun te e hipotentiale (Et = 0) iar suprafata laterala
este suprafata de ^amp (Jn = 0). ^In azul rezistoarelor multipolare u m borne, suprafata
SE este al atuita din m parti onexe, ^n parti ular m = 2 ^n azul rezistoarelor bi lare.
Pentru a problema de ^amp e trebuie rezolvata pentru determinarea rezistentelor sa e
ore t formulata va trebui a pentru e are borna ( u ex eptia elei de referinta aleasa
^n mod onventional) sa se unoas a e urentul inje tat e tensiunea fata de borna de
referinta.

10.4 Regimul magneti stationar


Problema fundamentala a a estui regim are a date domeniul
(din are au fost eli-
minate subdomeniile feromagneti e ideale si ele amagneti e), fun tia ara teristi a de
magnetizare B^ (^n parti ular, ^n azul mediilor liniare tensorul  iar ^n azul orpurilor
u ara teristi a de magnetizare a na se unoaste si magnetizatia permanenta Mp ) si
distributia urentului de ondu tie J ^n domeniul
.

105
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale B si H, are satisfa e uatiile:

divB = 0;
rotH = J ;
B = B^ (H)
sau ^n parti ular B = H + 0 Mp :
Se onstata a e uatiile regimului magnetostati sunt o parti ularizare a e uatiilor re-
gimului magneti stationar, obtinuta pentru J = 0.

Teorema 10.4.1 Teorema de uni itate a ^ampului magneti


Are exa t a elasi enunt u teorema de uni itate a ^ampului magnetostati , u observatia
a ^n formularea problemei intervine ^n plus printre date si distributia densitatii de urent
J.

^In azul domeniilor


simplu onexe a este doua teoreme sunt azuri parti ulare ale
teoremei de uni itate demonstrata ^n azul ele trostati ii. ^In azul domeniilor multiplu
onexe potentialul s alar V nu se poate de ni,^n mod uni , mai exa t el depinde de
numarul de ori de are urba respe tiva ^n onjoara golurile domeniului ( g. 9.1).

3
Ωο Ω= R \ Ωο

u m=i um=0
J

um= 2i

Figura 10.1: Domeniu multiplu onex


Din a est motiv este ne esara transformarea domeniului multiplu onex intr-unul simplu
onex prin efe tuarea unor taieturi u suprafetele T1 ; T2; :::Tq. ^In a este onditii:
R R R R R

GFdv = 
Gn V dA = SG Gn V dA SF Gn V dA T0 T 00 Gn V dA = =
S
Pm R Pq R Pn 1 Pq
k=1 Vk Sk Gn dA j =1 Vk Tj Gn Vj dA = k=1 Vk k j =1 Uj j ;
Sm
deoare e Gn = 0 pe SG = 
SF S ; SF = k=1 SS a Sk , Et = 0
k , iar pe e areSsuprafat
de i V = Vk = onst., u Vk = 0; T = j =1 Tj ; T = j =1 Tj ; T 0 = j =1 T 0j ; ^n are Tj0 si
m 0 m 0 0 m 0
T 00j ,sunt ele doua fete ale suprafetei Tj .

106
S-a notat u Z

V = Vj = Fdr
saltul potentialului pe taieturi Tj egal u tensiunea pe urba j e ^n onjoara \golul" j si
u: Z Z

k = Gn dA; j = Gn dA;
Sk Yj
uxurile prin suprafetele Sk si respe tiv Tj .
Da a pentru e are suprafata Sk ( u ex eptia uneia,de exemplu k = n) se impune e
uxul k e tensiunea Vk fata de Sn si pentru e are taietura Tj se impun e uxul k ;
e tensiunea pe o urba ^n hisa e ^n onjoara \golul" eliminat de Tj , atun i toti termenii
sumei sunt nuli si F = 0, de i ^ampul este determinat univo deoare e F1 = F2.

10.5 Regimul vasistationar indu tiv tranzitoriu


Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul de al ul
t =
 [0; 1),
fun tia ara teristi a de magnetizare B ^ (^n azul parti ular al mediilor liniare este dat
tensorul ; iar ^n azul mediilor u ara terist a a na si magnetizatia permanenta Mp )
si fun tia ara teristi a de ondu tie J^ (^n azul ondu toarelor tensorul ; iar ^n azul
mediilor u ara teristi a a na si densitatea de urent imprimat Ji = Ei ).
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile B; H; J si E are satisfa e uatiile:

B
rotE = ;
t
rotH = J;
B = B^ (H) sau ^n parti ular B = H + 0 Mp ;
J = J^(E) sau ^n parti ular J = E + Ji ;
si onditia initiala:
B(r; t) = B0(r) pentru t = 0; r 2
;
are satisfa e restri tia: divB0 = 0:
Se veri a usor, apli ^and operatorul de divergenta teoremei lui Ampere, a densitatea
de urent are o distributie solenoidala, ^n a ord u legea onservarii sar inii parti ularizata
la a est regim. Da a indu tia magneti a este solenoidala ^n momentul initial, atun i ea
se mentine tot asa si ^n timpul regimului tranzitoriu, deoare e onform legii indu tiei
ele tromagneti e divB este onstant ^n timp.
Teorema de uni itate va demonstrata ^n onditiile^n are J^ are ara ter a n (J = E+
Ji ), iar B este neliniar anizotrop (B = B^ (H )H=H ) u B^ stri t monotona si marginita.
Sa presupunem prin absurd a exista doua solutii distin te (B1; H1 ; J1; E1 ) si (B2 ; H2; J2 ; E2),
are satisfa e uatiile problemei si onditiile initiale, solutia diferenta: B = B1 B2,
H = H1 H2, J = J1 J2 si E = E1 E2 , va satisfa e sistemul de e uatii:
rotE = tB , rotH = J.

107
B = B1 B2 = B^ (H1) B^ (H2); J = E
si onditia initiala nula B (r; 0) = 0.
^Inmultind prima e uatie ^n produs s alar u H si a doua u E si apoi s az^andu-le,
rezulta relatia: Z Z
B Z

(H  E)dA = H dv + E(E)dv:


t

Not^and: w = 0 H tB dv = 0 H^ (B )dB > 0, rezulta


Rt RB

w Z Z Z

dv + E(E)dv = (Ht  Et )dA;



t


deoare e n(H  E) = E(n  H) = n(Ht  E) = n(Ht  Et):


Da a Et sau Ht sunt nule, si tin^and ont a E(E) > 0, pentru  > 0 si E 6= 0; rezulta
: Z
w
dv < 0

t
si prin integrare ^n timp pornind de la t = 0 la are w = 0, rezulta inegalitatea
Z

w(t)dv < 0;

are ^mpreuna u onditia w  0 ondu e la onse inta w = 0; de i B = 0 si impli it


H = 0; J =. Da a  > 0, atun i si E = 0.
^In onse inta teorema de uni itate a ^ampului vasistationar indu tiv are urmatorul
enunt:

Teorema 10.5.1 Problema regimului vasistationar indu tiv tranzitoriu formulata ante-
rior are solutie uni a, da a:

 ara teristi a de magnetizare B = B^ (H )H=H are fun tia B^ : R+ ! R+; ontinua,


inversabila si u B^ (0) = 0;
 ara teristi a de ondu tie de forma J = E + Ji, ^n are  este un tensor u valorile
proprii pozitive;
 ^n ori e pun t de pe 
este data e omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului
ele tri Et, e omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului magneti Ht:

Se onstata a pentru a asigura uni itatea solutiei, trebuie a anularea onditiilor de


frontiera sa impli e anularea uxului ve torului Poynting.

108
10.6 Regimul vasistationar apa itiv tranzitoriu
Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul de al ul
t =
 [0; 1),
fun tia ara teristi a diele tri a a domeniului D^ (^n azul parti ular al diele tri ilor lini-
ari tensorul "; iar ^n azul mediilor u ara terist a diele tri a a na ^n plus polarizatia
permanenta Pp ) si fun tia ara teristi a de ondu tie J^ (^n azul ondu toarelor liniare
tensorul ; iar^n azul mediilor u ara teristi a de ondu tie a na, ^n plus ^ampul ele tri
imprimat Ei ).
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale E; D, J si ^ampul s alar  are sa-
tisfa e uatiile:

rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
divD = ;
D = D^ (E) sau ^n parti ular D = "E + Pp ;
J = J^(E) sau ^n parti ular J =  (E + Ei )
si onditia initiala E(r; t) = E0(r) pentru t = 0; r 2
, u restri tia rotE0 (r) = 0:
Trebuie remar at a folosind relatia D E si legea uxului ele tri din onditia initiala
se determina distributiile initiale at^at ale indu tiei ele tri e D0 = D^ (E0 ) ^at si a sar inii
0 = divD0.

Teorema 10.6.1 Teorema de uni itate a ^ampului vasistationar apa itiv.


Problema fundamentala a regimului vasistationar apa itiv formulata anterior are solutie
uni a, da a:

 ara teristi a diele tri a este a na si tensorul " are valorile proprii pozitive;
 ara teristi a de ondu tie a mediului din
este a na si tensorul  are valori proprii
nenegative;
 ^n ori e pun t de pe 
este data e omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului
ele tri , Et e omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului magneti Ht:

Pentru demonstratie se onsidera a exista doua solutii diferite iar (E; D; bfJ; ) este
diferenta lor, are satisfa e e uatiile:

rotE = 0;
D
rotH = J + ;
t
divD = 
D = "E si J =  (E); si onditia initiala E(r; t) = 0 si onditii de frontiera tot nule, Et = 0
si Ht = 0:

109
Teorema energiei ele tromagneti e pentru a est ^amp diferenta are urmatoarea forma
lo ala:

D
div (H  E) = E + JE;
t
si urmatoarea forma globala:
Z Z Z
w
(H  E)dA = EEdv + dv;



t

u w = DE=2 = (E"E)=2 > 0. Deoare e ^ampul diferenta are onditii de frontiera nule,
ve torul Poynting S = E  H are omponenta normala nula: Sn = nS = n(E  H) =
n(Et  Ht) = 0.
^In onse inta, ^ntre puterea P disipata ^n ondu toarele domeniului si energia a umulata
^n ^ampul ele tri exista relatia:
R R
P + dWdt = 0 ; u P =
EEdv > 0 
s i W =
wdv > 0:
Prin integrare ^n timp rezulta:
Z t
W (t) W (0) = P (t)dt  0;
0
^n are W (0) = 0; deoare e E (0) = 0, de i energia ^ampului ele tri are este pozitiv
de nita este ^n mod ne esar nula W (t) = 0: A est lu ru este posibil doar da a E = 0,
D = 0, eea e impli a J = 0,  = 0. ^In onse inta, deoare e diferenta elor doua solutii
este nula, ele sunt egale ^ntre ele, de i solutia problemei de ^amp este uni a.
Da a se doreste determinarea unui ^amp magneti uni (B; H) se poate apli a teorema
de uni itate de la regimul magneti stationar, de i adaugarea e uatiilor:
divB = 0; B = 0 H
si onditii la frontiera referitoare la B , ^n pun tele ^n are este dat Et , presupun^and a
pun tele ^n are este dat Ht, al atuies o suprafata onexa.

10.7 Regimul vasistationar tranzitoriu


Teoremele prezentate pentru regimurile vasistationare nu sunt singurele teoreme de uni-
itate ale a estor regimuri. Ori e onditie de frontiera are anuleaza ve torul Poynting
^n toate pun tele frontierei sunt onditii are asigura uni itatea solutiei. Un exemplu
ilustrativ ^n a est sens este elementul ele tromagneti de ir uit, are este prezentat la
sf^arsitul a estui apitol.

10.8 Regimul general variabil tranzitoriu


Problema fundamentala a a estui regim are a date: domeniul de al ul
t =
 [0; 1),
fun tia ara teristi a diele tri a D^ (^n parti ular pentru diele tri i liniari tensorul " si

110
eventual Pp ^n medii polarizate permanent), fun tia ara teristi a de magnetizare B^ (^n
parti ular ^n mediu liniar magneti tensorul  si eventual Ip = 0 Mp ^n medii magnetizate
permanent) si fun tia ara teristi a a ondu tiei (^n parti ular, ^n medii ondu toare
liniare este dat tensorul  si eventual Ji = Ei , ^n medii u ^amp diele tri imprimat).
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve toriale E; D, B; H; J si ^ampul s alar  are
satisfa e uatiile:
B
rotE = ;
t
D
rotH = J + ;
t
divD = ;
D = D^ (E) sau ^n parti ular D = "E + Pp ;
B = B^ (H) sau ^n parti ular B = H + Ip ;
J = J^(E) sau ^n parti ular J = E + Ji ;
si onditiile initiale:
D(r; t) = D0(r) pentru t = 0; r 2
;
B(r; t) = B0(r) pentru t = 0; r 2
,
u div B0 = 0:
Este usor de observat a da a indu tia magneti a este solenoidala (are divergenta nula)
^n momentul initial, atun i va pastra onform legii indu tiei ele trolmagneti e a easta
proprietate pentru ori e moment de timp. Cunoasterea distributiei indu tiei ele tri e
permite determinarea distributiei de sar ina, onform legii uxului ele tri , lege are poate
eliminata din sistemul de e uatii, da a nu intereseaza ele trizarea orpurilor ( este
eliminat dintre ne unos ute). ^In ori e az, distributia initiala de sar ina rezulta din
onditia initiala referitoare la indu tia ele tri a. Relatia dintre densitatea de urent J
si densitatea de sar ina , impusa de legea onservarii sar inii este automat satisfa uta
deoare e a easta relatie este o onse inta a e uatiilor 2 si 3 din sistemul de e uatii.

Teorema 10.8.1 Teorema de uni itate a ^ampului ele tromagneti tranzitoriu.


Problema fundamentala a regimului general variabil formulata anterior are solutie uni a
da a:

 tensorii " si  au valori proprii stri t pozitive;


 tensorul  are valori proprii nenegative;
 ^n ori e pun t de pe frontiera 
este data e Et e Ht.
Pentru demonstartia a estei teoreme vom onsidera a mediile au ara teristi i de ma-
terial a ne. Presupun^and prin absurd a exista doua solutii distin te pentru problema
fundamentala, diferenta lor va satisfa e e uatiile:
B
rotE = ;
t
111
D
rotH = J + ;
t
divD = ;
D = "E; B = H si J = E:
Conditiile initiale: D(r; 0) = 0, B(r; 0) = 0 si onditiile de frontiera: Et = 0 e Ht = 0.
Teorema energiei ele tromagneti e apli ata ^ampului diferenta are forma lo ala:

w
div (H  E ) = p +
;
t
u p = JE, w = we + wm = DE=2 + BH=2 si forma integrala:

w
P = P +
t
^n are:
Z Z Z

P = div (H  E)dv = (H  E)dA = (Ht  Et )dA = 0;






Z Z Z

P= pdv = JEdv = E(E)dv > 0;




Z
DE BH 1Z
W= (+ )dv = [E("E)dv + H(H)℄dv > 0:

2 2 2

Integr^and ^n timp pe intervalul (0; tm ) si tin^and ont a energia initiala este nula W (0) = 0,
rezulta:
Z tm
W (t) = P (t)dt  0;
0
eea e ontrazi e onditia W (tm ) > 0 demonstarta anterior.
^In onse inta w = 0, de i E = 0, H = 0 ea e impli a si D = 0, B = 0; iar ^n nal
J = 0,  = 0: Solutia diferenta ind nula, rezulta a ele doua solutii nu pot distin te,
iar problema fundamentala are solutie uni a.
Trebuie remar at faptul a e uatiile regimurilor vasistationar indu tiv si apa itiv si
impli it poblemele fundamentale ale a estor regimuri se obtin din ele ale regimului general
variabil onsider^and mediile ^n ^ntregul domeniu de tip anele tri respe tiv amagneti .

10.9 Elementul ele tromagneti de ir uit


Elementele de ir uit ele tri e u parametrii on entrati ondensatorul, rezistorul si bo-
bina sunt ara terizate de parametrii C , R si respe tiv L (s alari pozitivi ^n azul elemen-
telor dipolare si matri e patrate simetri e, pozitiv de nite, ^n azul elementelor multipo-
lare).
Cal ulul a estor parametrii, presupune determinarea ^ampului ele tri , distributia de
urent sau a ^ampului magneti prin rezolvarea problemei fundamentale a regimurilor

112
ele trostati , ele tro ineti respe tiv magneti stationar ^n onditiile de frontiera spe i e,
are au fost prezentate anterior.
^In azul elementelor u parametrii distribuiti analiza trebuie efe tuata ^n regimul vasistationar
sau general variabil, deoare e elementul de ir uit u efe te de ^amp aste one tat ^n ex-
terior u un ir uit ele tri u parametrii on entrati, des ris de e uatiile lui Kir hho si
nu de e uatiile lui Maxwell, onditiile de frontiera des rise anterior referitoare la Et si Ht
nu unt potrivite ^n a est az.
Ar trebui introduse onditii de frontiera are sa se refere la un numar nit de marimi
s alare de nite astfel ^n ^at on eptele de borna (terminal), urent prin borna si potential
al bornei sa aiba sens. A est lu ru este realizat prin on eptul de element ele tromagneti
de ir uit ele tri , are este un domeniu spatial
, a arei frontiera 
este al atuita din n
parti disjun te S1; S2 ; :::; Sn numite borne si suprafata externa bornelor Sl = 
nk=1 Sk
S

numita si suprafata tensiunilor la borne, si pe are sunt ^ndeplinite urmatoarele onditii
de frontiera:

n  rotE(r) = 0 pentru r 2 Sl ; (A)

n  rotH(r) = 0 pentru r 2 Sl ; (B)

n
n  rotE(r) = 0 pentru r 2
[
Sk : (C)
k=1

Conditia de frontiera (A) se refera la omponenta tanegentiala a intensitatii ^ampului


ele tri si onform legii indu tiei ele tromagneti e impune valoare onstanta ^n timp a
omponentei normale a indu tiei magneti e Bn . A easta onditie elimina ori e uplaj
magneti ^ntre interiorul si exteriorul domeniului
, iar ^ampul magneti exterior nu
indu e ^amp ele tri ^n interior. Mai mult, faptul a Et(r) este irotational pe 
permite
de nirea unui potential s alar V pe 
, astfel ^n ^at Et = gradV . Da a se doreste a
a est lu ru sa se poata fa e si ^n azul elementelor u domeniul
multiplu onex, onditia
(A) trebuie ^nlo uita u una mai tare:
Z

Et (r) = 0 pentruori e  Sl:


Conditia de frontiera (B) se refera la omponenta tangentiala a intensitatii ^ampului
magneti , dar onform legii ir uitului magneti ea impune anularea omponentei normale
a urentului total ( el de ondu tie Jn plus el de deplasare Jdn ). ^In a est fel se anuleaza
at^at uplajele galvani e, ^at si ele apa itive prin suprafata exterma bornelor, oblig^and
urentul total sa trea a ex lusiv prin borne. Putem spune a (A) si (B) se refera de i la
omponentele normale ale indu tiilor (Bn , Jn , si Dn ).
Conditia de frontiera (C) se apli a doar bornelor si impune a pe a estea omponenta
tangentiala a ^ampului ele tri Et sa e nula. A est lu ru este realizat da a e are borna
este e hipotentiala (de exemplu realizata dintr-o folie supra ondu toare). Da a nu s-
ar impune a easta onditie o borna ar putea avea o in nitate de valori ale potentialului
ele tri ^n diferite pun te ale sale, fa ^and a elementul sa nu mai e ompatibil u ir uitul
ele tri exterior.

113
Ex itatia unui element ele tromagneti de ir uit este realizata ex lusiv prin bornele
sale, de urentii si potentialele a estora de nite de:
Z Z

ik = Hdr; Vk = Edr; pentru k = 1; 2; : : : n;


k Ck
^n are k = Sk este bordura bornei Sk iar Ck  
este o urba e uneste borna Sk de
borna de referinta Sn .

Teorema 10.9.1 Teorema de uni itate pentru elementul ele tromagneti de ir uit ele -
tri .
Problemele determinarii ^ampului ele tromagneti variabil ^n regim vasistationar sau
general variabil, formulate anterior au solutie uni a, da a:

 tensorul " are valori proprii stri t pozitive (sau este nul ^n regimul vasistationar
anele tri );
 tensorul  are valori proprii stri t pozitive (sau este nul ^n regimul vasistationar
amagneti );
 tensorul  are valori proprii nenegative;
 sunt ^ndeplinite onditiile de frontiera (A), (B) (C) sau (A') ^n azul domeniului

multiplu onex, onditii de nitorii pentru elementul ele tromagneti de ir uit;


 u ex epti ultimei borne, pentru toate elelalte k = 1; 2; 3; : : : ; n 1 este data e
variatia ^n timp a urentului ik (t) e valoarea potentialului Vk (t), pentru t 2 [0; 1).

Pentru demonstratia a estei teoreme se va folosi din nou ^ampul diferenta a doua solutii
diferite, ^n maniera asemanatoare elei utilizate ^n demonstrat ia teoremei anterioare ^n
a prin R
este: 
(E  HR)dA = 
(Et 
R R
onditii nuleRde frontiera. Puterea transferat
Ht )dA =R
Pn

( gradV Pn
H t ) dAR
=
R

V rotHdA
Pn 1

rot(V HdA) = Sl V nrotHdA +
k=1 vk Sk nrotHdA = k=1 vk k =Sk Hdr = k=1 vk ik

si se anuleaza pentru Vk = 0 sau ik = 0, u k = 1; 2; 3::::; n 1. ^In onse inta, solutia


problemei de ^amp este uni a.
Sa presupunem a primele m < n terminale sunt ex itate u potentialele va = [V1 ; V2 ; :::; Vm℄T
iar diferenta lor n m terminale u urentii ib = [im+1 ; :::; in℄T . Dupa e a fost determinat
^ampul se poate al ula prin integrare pe urba de pe frontiera urentii ia = [i1; i2; :::; im℄T
prin terminalele ex itate ^n tensiune si potentialele vb = [Vm ; Vm+1 ; :::; Vn ℄T ale termina-
lelor ex itate ^n urent. Utiliz^and operatorii hibrizi de admitanta y , de impedanta z , de
transfer ^n tensiune si de transfer ^n ir uit , are leaga semnalele de ex itatie de ele
de raspuns, rezulta: " # " # " #
ia yaa ab va
v = z = i : (10.1)
b ba bb b

Da a n = 0, atun i elementul este ara terizat numai de operatori de impedanta si


v = zi iar da a n = n 1 , atun i elementul este ara terizat numai de operatori de
admitanta si i = yv .

114
^In azul elementului ele tromagneti liniar u onditii initiale nule, operatorii de ir uit
astfel de niti sunt liniari. Din a est motiv omportarea elementului ^n a este onditii
este ara terizata de (n 1)2 fun tii indi iale, are reprezinta raspunsul unui terminal
la ex itatie treapta a altui terminal, ^n onditiile ^n are elelalte terminale au ex itatie
nula.

115
116
Capitolul 11
Analiza ^ampului ele tromagneti ^n
domeniul fre ventei

11.1 Reprezentarea^n omplex a e uatiilor ^ampurilor


sinusoidale
Cel mai des ^nt^alnit si ^n a elasi timp mai simplu regim periodi permanent al ^ampului
ele tromagneti este regimul sinusoidal, ^n are variatia ^n timp a marimilor zi e ara -
teristi a ^ampului este de forma:
p
x(t) = X 2sin(!t + x )
^n are x este valoarea instantanee, t 2 ( 1; 1) este variabila timp, X este valoarea
efe tiva, ! = 2f = 2=T este pulsatia, f fre venta si T perioada iar x este faza initiala.
^In regimul de variatie sinusoidala (numita si armoni a) toate marimile unei probleme au
fre ventaa omuna de variatie, e are marime s alara av^and spe i doar doi parametrii
reali valoarea efe tiva X si faza initiala x . Din a est motiv putem aso ia e arei fun tie
x : [0; t℄ ! IR u variatie sinusoidala (x 2 S - lasa fun tiilor sinusoidale de pulsatie ! )
^n mod biunivo un numar omplex X 2 C si de nit de relatia X = Xe j'x ^n are j este
unitatea imaginara, j 2 = 1. 
Reprezentarea ^n omplex a marimilor sinusoidale este o transformata C : S ! C u
urmatoarele proprietati remar abile:
p
 C este bije tiva, iar C 1 : C ! S este de nita de C 1[X ℄ = 2Im[Xej!t℄;
 C este un operator liniar, ind valabila relatia
C [1x1 + 2x2℄ = 1C [x1℄ + 2C [x2℄;
^n are 1 ; 2 2 R iar x1 ; x2 2 S ;
 C transforma operatiile diferentiale ^n operatii algebri e, onform relatiei:
C [ dx
dt
℄ = j! C [x℄;
^n are x 2 S este o fun tie sinusoidala de pilsatie ! .

117
Prin ipalul avantaj al reprezentarii omplexe onsta ^n faptul a e uatiile diferentiale
^n variabila timp se transforma ^n e uatii algebri e (este adevarat omplexe), dar ^n are
variabila timp nu intervine (e uatiile au un ara ter stationar). Din a est motiv, analiza
^ampurilor u variatie temporala sinusoidala tehni a este fa uta aproape ex lusiv prin
reprezentare omplexa.
Primul lu ru are trebuie remar at este faptul a un sistem se poate a a ^n regim
armoni , doar da a e uatiile sale au un ara ter liniar. ^In azul ^ampului ele tromagneti ,
a esta presupune a toate ele trei relatii de material sunt liniare: D = "E; B =
H; J = E: ^In az ontrar, da a un ^amp dintr-o relatie de material este sinusoidal
(de exemplu intensitatea ^ampului), atun i elalalt (de exemplu indu tia) nu va mai avea
variatie armoni a ^n timp.
Sa onsideram o problema 2D omponenetele intensitatii ^ampului magneti u variatie
sinusoidala:
p p
H(r; t) = iHx(r; t) + jHy (r; t) = iHx 2sin(!t + '1 ) + jHy 2sin(!t + '2):
Prin reprezentarea ^n omplex a a estor omponente se obtine:
H(r; t) = iHx ej'1 + jHy ej'2 2 C2 ;
adi a un ve tor bidimensional u omponente omplexe.
Rationamente asemanatoare pot fa ute e ^n 2D, e ^n 3D, pentru toate ^ampurile
ve toriale sau s alare. ^In onse inta, ^n regim armoni ^ampul ele tromagneti este a-
ra terizat de urmatoarele fun tii ve toriale u omponenete omplexe:

 indu tia ele tri a ^n omplex D :


! Cn ;
 intensitatea ^ampului ele tri ^n omplex E :
! Cn ;
 densitatea de urent ^n omplex J :
! Cn ;
 indu tia magneti a ^n omplex B :
! Cn ;
 intensitatea ^ampului magneti ^n omplex H :
! Cn ;
 densitatea de sar ina ^n omplex :
! CI ;

^n are n = 1; 2 sau 3 ^n fun tie de dimensiunea problemei.


Problema fundamentala a regimului general variabil armoni are a date: domeniul
spatial
, tensorul permitivitatii ", tensorul permeabilitatii  si el al ondu tivitatii ;
tensori unos uti ^n ori e pun t din
si eventual urentul ele tri imprimat Ji .
Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve torial { omplexe E; D; B; H; J are
satisfa urmatorele e uatii obtinute din e uatiile lui Maxwell pirn apli area transformatei
^n omplex C si tin^and ont de proprietatile a esteia:

rotE = j!E;

118
rotH = J + j!D;
D = "E;
B = H;
J = E + Ji :
Da a intereseaza si distributia de sar ina, atun i se al uleaza ^ampul s alar omplex:
 = divD

^In a est regim legea uxului magneti divB = 0 este satisfa uta automat, a o onse inta
a legii indu tiei ele tromagneti e. Constatam spre deosebire de regimul tranzitoriu, ^n re-
gimul sinusoidal nu sunt ne esare onditii initiale.
Prin parti ularizari ale onstantelor de material se obtin diferite regimuri ale ^ampului
armoni :

 " = 0 - regimul vasistationar indu tiv (anele tri );


  = 0 - regimul vasistationar apa itiv (amagneti );
  = 0 - regimul general variabil ^n medii izolante.

Cei trei tensori de material sunt simetri i si au omponente reale, iar valorile proprii
sunt si ele reale. Un arti iu interesant de modelare onsta ^n onsiderarea unor onstante
de material u ara ter omplex, de exemplu " = "0 + j"0 0,  = 0 + j0 0 u parti imaginare
"0 0 si sau 0 0 nenule. Efe tul a estor parametrii onsta ^n aparitia unor i luri elipti e de
histerezis pentru omportarea ele tri a, respe tiv magneti a. Din pun t de vedere al
omportarii ^n domeniul timpului, a est model orespunde unor relatii de material u
ara ter dinami . De exemplu, D = ("0 + j"00)E este reprezentarea ^n omplex a e uatiei:
"00 dE
D (t) = "0 E(t) +  :
! dt

Teorema 11.1.1 Teorema de uni itate a ^ampului armoni .


Problema fundamentala a regimului general variabil armoni formulata anterior are
solutie uni a, da a:

 tensorul " are valori proprii pozitive (sau este nul ^n regim anele tri );
 tensorul  are valori proprii pozitive (sau este nul ^n regim amagneti );
 tensorul  are valori proprii pozitive;
 ^n e are pun t de pe frontiera este unos uta omponenta tangentiala e a inten-
sitatii ^ampului ele tri Et e a elui magneti Ht .

Ultima onditie poate ^nlo uita u onditiile de frontiera spe i e elementului ele -
tromagneti de ir uit:

119
 pe suprafetele bornelor Et = 0;
 pe suprafata externa bornelor, omponentele normale ale rotorului intensitatii ^ampului
ele tri si magneti sunt nule: nrotE = 0, nrotH = 0;
 pentru e are borna u ex eptia elei de referinta este unos uta e valoarea potentialului
omplex V k e a urentului omplex I k e strabate borna.

Pentru demonstratia a estor doua teoreme vom demonstra pentru ^n eput forma om-
plexa a teoremei energiei ele tromagneti e ^n regim armoni (a nu se onfunda u re-
prezentarea ^n omplex a teoremei energiei ele tromagneti e). ^In azul unui element
ele tromagneti de ir uit ele tri , membrul st^ang al egalitatii este:
Z nX1
(E  H)dA = V k I k

k=1
da a Ik are sensul de referinta spre exterior.
Da a se noteaza u H , J , D ^ampurile H, J, si D omplex onjugate, rezulta din
legea indu tiei si ea a ir uitului magneti :
H rotE = j!B  H ; ErotH = E  J j!E  D :
S az^and a este doua realtii, rezulta forma lo ala:
div (E  H ) = E  J + j! (B  H E  D)
si forma integrala:
Z Z Z

(E  H)dA = E  J dv + j! (B  H E  D)dv:


Trebuie remar at a ^n azul mediilor fara histerezis E  J = EE este un numar real
nenegativ are reprezinta densitatea de volum a puterii a tive disipata de orpuri , a arei
integrala este puterea a tiva masurata ^n W:
Z
1 Z T
P= E  J dv = P (t)dt

T 0
iar
! (B  H E  D ) = ! (HH E"E)
este tot un numar real are reprezinta densitatea de volum a puterii rea tive disipate de
orpuri, a arei integrala este puterea rea tiva, masurata ^n VAr. ^In onse inta, S = E 
H reprezinta ve torul Poynting omplex, e ara terizeaza puterea transferata super ial,
partea sa reala referindu-se la puterea a tiva [W=m2 ℄ iar partea imaginara la puterea
rea tiva [V Ar=m2 ℄:
Sa onsideram a um a problema fundamentala are doua solutii distin te. Diferenta lor
va satisfa e a eleasi e uatii dar u onditii de frontiera nule. Din a est motiv omponenta
normala a ve torului Poynting omplex pentru ^ampul diferenta este nul: Et  Ht = 0;
at^at pentru prima teorema de uni itate ^at si pentru ea orespunzatoare elementului

120
ele tromagneti de ir uit. Din forma omplexa a teoremei energiei rezulta a at^at puterea
a tiva (partea reala) ^at si puterea rea tiva (partea imaginara) sunt nule:
Z Z

P= E  J dv = 0; Q = ! (B  H E  D )dv = 0:

Din prima relatie rezulta a J = 0 peste tot ^n


iar E = 0 el putin ^n ondu toare.
Pentru a solutia problemei fundamentale sa e uni a este ne esar a E si H sa se anuleze
peste tot ^n
. Da a de exemplu, domeniul
este ^n ^ntregime izolant, J = 0 ^n s himb
at^at E ^at si H pot nenule, hiar si ^n onditiile P = 0; Q = 0. Cele doua ^ampuri
ele tri si magneti se pot a a ^n a est az ^n rezonanta, av^and velori nenule hiar si ^n
onditii de frontiera nule. Din a est motiv pentru a asigura uni itatea ^ampului ^n regim
general variabil tot domeniul
trebuie sa e ondu tiv, sau el putin slab ondu tiv.
Totusi problema determinarii fre ventelor de rezonanta ale domeniului u medii
ideale, fara pierderi joa a un rol important ^n pra ti a deoare e la a este fre vente ^ampul
ele tromagneti se poate ^ntretine un timp nemarginit, fara aport de energie din exterior.
^In regim vasistationar anele tri forma ^n omplex a energiei este:
Z Z Z

(E  H )dA = E  Jdv + j! (B  H)dv:




Anularea partii reale impli a E = 0, da a domeniul


este integral ondu tor iar a elei
imaginare impli a H = 0, da a Re[℄ > 0, eea e determina uni itatea solutiei.
^In regim vasistationar amagneti , este valabila relatia:
Z Z Z

(E  H )dA = E  J dv j! (E  D dv


Anularea partii imaginare impli a E = 0, da a Re["℄ > 0, eea e determina uni itatea
solutiei, hiar si ^n azul domeniilor integral izolante.
Trebuie remar at a ^n azul elementului ele tromagneti de ir uit relatiile^ntre urenti
si potentiale au forma:
" # " # " #
I a = Y aa B ab = V a (11.1)
Vb Aba Z bb Ib
^n are I = C [i℄; V = C [v ℄, forma obisnuita prin reprezentarea ^n omplex a relatiei
instantanee spe i e elementului u ex itatie hibrida. ^In forma omplexa Y reprezinta
admitanta omplexa, Z impedanta omplexa, A fa torul omplex de transfer ^n tensiune
iar B reprezinta fa torul omplex de transfer ^n urent. Partea reala si ea imaginara a
impedantiei omplexe: Z = R + jX reprezinta rezistenta si respe tiv rea tanta de urent
alternativ.
^In multe situatii pra ti e prezinta interes determinarea rezistentei si rea tantei (sau
eventual partile reale si imaginare ale altor fun tii omplexe de ir uit) la o fre venta
data sau determinarea modulului ^n are a esti parametrii depind de fre enta. Dupa um
s-a aratat puterea omplexa transferata pe la borne de un element multipolar de ir uit
este:
nX1
S = P + jQ = V k I k = ZIb2 + Y  Va2 + (A + B  )V a I b :
k=1
^In azul m = 0 fre ventele de rezonante orespund la X = Im(Z ) = 0 si la Im(Y ) = 0;
^n azul m = n 1.

121
11.2 Analiza regimurilor periodi e u transformata
Fourier dis reta
^In regimul periodi permanent al ^ampului ele tromagneti , marimile ara teristi e ale
^ampului au variatie periodi a ^n timp:
x(t) = x(t + T );
^n are T este perioada, omuna pentru toate marimile problemei. Din a est motiv,
fun tia x : ( 1; 1) ! IR se poate restr^ange doar la o singura perioada x : [0; T ) ! IR si
prelungi ulterior prin periodi itate pe toata axa timpului.
Fun tiile periodi e admit dezvoltari ^n serie Fourier, de forma:
X1
x(t) = a0 + (ak os k!t + bk sin k!t);
k=1

^n are ! = 2=T iar oe ientii Fourier sunt:


1ZT
a0 = x(t)dt;
T 0
2ZT
ak = x(t) os k!tdt;
T 0
2ZT
bn = x(t) sin k!tdt:
T 0
Valoarea medie a patratului fun tiei x pe o perioada are expresia:

1 Z T 1X 1
x2dt = a20 + (a2 + b2 );
T 0 2 k=1 k k
de i da a x are patrat integrabil x 2 L2 (0; T ), atun i sirurile ak si bk sunt onvergente
atre zero.
Da a de nim numerele omplexe C k = ak + jk 2 CI ; k = 1; 2; ::: rezulta: C k =
2 R T x(t)ejk!tdt; proportional u num arul omplex aso iat fun tiei sinusoidale ak os k!t +
T 0
^
bk sin k!t; numita si armoni a k . In plus, omponenta ontinua este reprezentata de C 0 =
a0. ^In onse inta ori e fun tie x apartin^and spatiului fun tiei periodi e P de perioada data
este reprezentata biunivo de sirul onvergent de numere omplexe C 0 ; C 1 ; : : : ; C k ; : : : 22
(IC). Transformata F : P ! l2(IC) astfel de nita se numeste transformata Fourier om-
plexa si are urmatoarele proprietati remar abile:

 F este bije tiva si F 1 : l2(IC) ! P are expresia:


X1
x(t) = Re[ C ke jk!t ℄;
k=0

 F este liniara:
F [1x1 + 2x2℄ = 1F [x1℄ + 2 F [x2℄;
pentru ori e 1 , 2 2 IR si x1; x2 2 P ;

122
 F transforma operatiile diferentiale ^n operatii algebri e onform relatiei:
F [ dx
dt
℄ = j!diag (0; 1; :::; k; :::)F [x℄;

^n are x 2 P . Reprezentarea omplexa a armoni ii k a derivatei este obtinuta prin


^nmultirea u jk! .

Utiliz^and transformata Fourier dis reta, varabila timp este eliminata din e uatiile diferentiale,
dar a estea se transforma ^n sisteme u un numar in nit de e uatii u solutii omplexe
( ^ate una pentru e are armoni a).
^In e are pun t din domeniul spatial
, ^n fun ^e de dimensiunea problemei ^ampul
este ara terizat de ve tori u n = 1; 2 sau 3 omponente. Prin reprezentare ^n omplex,
^n domeniul fre ventei, rezulta urmatoarele fun tii:

D :
! l2(ICn ); E :
! l2 (ICn ); J :
! l2(ICn );

B :
! l2 (ICn ); H :
! l2(ICn );  :
! l2 (ICn );
e ??? omplex al ^ampului.
Problema fundamentala a regimului general variabil periodi permanent are a date: do-
meniul spatial
, tensorul permitivitatii ", tensorul permeabilitatii  si al ondu tivitatii
 ^n ori e pun t din
si eventual transformata Fourier a urentului ele tri imprimat
Ji :
! l2(ICn ). Ne unos utele problemei sunt ^ampurile ve torial- omplexe ( u o in-
nitate de armoni e) E, D, B, H si J, are satisfa urmatoarele e uatii (obtinute prin
transformata Fourier dis reta a e uatiilor lui Maxwell),

rotEk = jk!Bk ;
rotHk = Jk + jk!Dk ;
Dk = "Ek ; Bk = Hk ; Jk = Ek + Jik ;
pentru armoni ele k = 1; 2; : : :.
Prin parti ularizarea onstantelor de material se obtin diferite regimuri ale ^ampului
ele tromagneti :

 " = 0 - regimul vasistationar indu tiv;


  = 0 - regimul vasistationar apa itiv;
  = 0 - regimul general variabil ^n izolanti.
^In azul elementului ele tromagneti liniar de ir uit ele tri este su ient sa se de-
termine felul ^n are variaza u fre venta fun tiile de ir uit de regim armoni Z bb (k! ),
Y aa (k! ), Aba (k! ), B ab (k! ), urm^and raspunsul sa se al uleze ^n fun tie de ex itatie u
formule de tipul:

123
V b = diag (Z bb (0); Z bb (! ); Z bb (2! ); : : :)I b
valabila pentru ex itatie ^n urent, si ^n are V b ; I b 2 l2 (IC). Trebuie remar at a analiza^n
domeniul fre vena se apli a de regula ^n problemele liniare, dar se poate apli a si ^n azul
problemelor u ara teristi i de material neliniare folosind metoda balantei armoni e.
Da a de exemplu, ara teristi a de magnetizare este neliniara u B = B ^ (H) atun i ^n
lo ul reltiei Bk = Hk trebuie satisfa uta relatia neliniara ^ntre armoni i:

B = F (B); F (B^ (H)) = F (B^ (F 1 (H))):

Teorema 11.2.1 Teorema de uni itate a ^ampului ele tromagneti periodi .


Problema fundamentala a regimului periodi permanent formulata anterior are solutie
uni a, data:

 tensorul " este pozitiv de nit sau este nul ^n regim anele tri ;
 tensorul  este pozitiv de nit sau este nul ^n regim amagneti ;
 tensorul  este pozitiv de nit sau nenegativ ^n regim amagneti ;
 ^n e are pun t de pe frontiera este data transformata Fourier, dis reta a om-
ponentei tanegentiale a ^ampului ele tri Et 2 l2 (ICn 1 ) sau a ^ampului magneti
Ht 2 l2 (ICn 1 ):

Ultima onditie poate ^nlo uita u onditiile de frontiera spe i e elementului ele tro-
magneti de ir uit:

 pe suprafata bornelor Et = 0;
 pe suprafata externa bornelor, omponentele normale ale rotorului ^ampului magne-
ti si ele tri sunt nule:
nrotE = 0; nrotH = 0;
 pentru e are borna, u ex eptia elei de referinta este unos uta transformata Fo-
urier a potentialului V 2 l2 (IC) sau a urentului inje tat I 2 l2 (IC):

Pentru demonstratia a estei teoreme este su ient sa observam a ^n azul liniar solutia
problemei se obtine prin superpozitia ^ampurilor produse de diferite armoni i ale ex itatiilor
(surselor interne si externe de ^amp). Fie are armoni a ind sinusoidala problema se re-
du e la una de regim armoni .

124
11.3 Analiza regimurilor tranzitorii u transforma-
tele Lapla e si Fouirier
Regimul tranzitoriu poate onsiderat a un az limita, degenerat al regimului periodi
permanent, si anume azul ^n are perioada T tinde atre in nit. Pentru a easta limita
transformata Fourier dis reta tinde atre transformata Fourier ( ontinua), are transforma
fun tia reala x : ( 1; 1) ! IR ^n fun tia omplexa de variabila reala X : ( 1; 1) ! CI
de nita astfel: Z 1

X (j! ) = F [x(t)℄ = x(t)ej!tdt:


1
Transformata Fourier are urmatoarele proprietati:

 F este inversabila si F 1 are expresia:


1 Z1
x(t) = F 1 [X (j! )℄ = X (j! )e j!t
dt
2 1
 F este liniara:
F [1x1(t) + 2x2(t)℄ = 1F [x1(t)℄ + 2F [x2(t)℄;
 F transforma operatia de derivare ^ntr-una algebri a de ^nmultire u j!:
F [ dx
dt
℄ = j! F [x(t)℄

Transformata Fourier este folosita la analiza ^ampului ele tromagneti ^n medii lini-
are, ^n regim tranzitoriu u onditii initiale nule. Prin apli area a estei transformari din
e uatiile ^ampului se elimina variabila timp si toate derivatele fata de a easta. E uatiile
devin \stationare", dar oe ientii din a este e uatii de i si solutiile lor au ara ter om-
plex. ^In lo ul variabilei \timp" apare o noua variabila \pulsatia", dar nu apar derivate
fata de a estea. Din a est motiv se spune a analiza se efe tueaza ^n domeniul fre ventei
si nu ^n domeniul timpului.
Transformata Fourier a ^ampului ele tromagneti este identi a formal u e uatiile om-
plexe ale ^ampului ^n regim armoni . ^In regim armoni ! este un numar xat (dat) pe
^and ^n regim tranzitoriu ! este o variabila reala simboli a (independenta, nepre izata).
Da a sursele de ^amp sunt transformatele Fourier ale surselor interne (Ji = F [Ji (t)℄) sau
externe, reprezentate prin onditiile de frontiera de tipul Et = F [Et(t)℄ sau Ht = F [Ht (t)℄,
atun i solutia sistemului, are este uni a ^n baza teoremei de uni itate din regimul armo-
ni , este hiar transformata Fourier a solutiei tranzitorii, din domeniul timpului obtinuta
^n onditii initiale nule. Spre deosebire de analiza ^n domeniul timpului, ^n are at^at
ex itatiile ^at si raspunsurile sunt fun tii reale de timp, ^n analiza ^n domeniul fre ventei
ambele semnale sunt fun tii omplexe ale fre ventei.
Da a ^n domeniul timpului operatorii de ir uit au un ara ter integral-diferential, ^n
analiza ^n fre venta ei sunt fun tii omplexe de variabila reala: Z bb (! ), Y aa(! ), Aba (! ),
B ab (! ), u parti reale si imaginare nenule, ara teristi i de fre venta ale elementului
ele tromagneti de ir uit.

125
Cunoasterea ara teristi elor de fre venta permite determinarea raspunsului ia; Vb ; ge-
nerat ^n onditii initiale nenule de o ex itatie arbitrara Va ; ib :
" # "" #" ##
ia = F 1 Y aa (! ) B ab (! ) Va : (11.2)
vb Aba (! ) Z bb (! ) Ib

Pentru analiza regimului tranzitoriu ^n sisteme liniare se utilizeaza o alta transformata
integrala, ^nrudita u transformata Fourier. A easta este transformata Lapla e si este
de nita de relatia: Z 1

X (s) = L[x(s)℄ = x(t)estdt;


0
^n are s 2 CI este o variabila omplexa simboli a, numita \fre venta omplexa".
Transformata Lapla e are urmatoarele proprietati:

 L este inversabila si L 1 are expresia:


Z j1
x(t) = L 1 [X (s)℄ = X (s)est ds;
+j 1

 L este un operator liniar:


L[1x1(t) + 2x2(t)℄ = 1L[x1(t)℄ + 2L[x2(t)℄;
 L transforma operatia de derivare ^n una algebri a:
L[ dx
dt
℄ = sL[x(t)℄ x(0)
^n are s-a notat u
x(0) = lim
t!0
x(t);
t<0
onditia initiala, anterioara regimului tranzitoriu.

Dupa apli area transformatei Lapla e, marimilor ara teristi e ^ampului se obtin urmatoarele
fun tii omplexe de varaibila omplexa:

D(r; s) = L[D(r; t)℄ :


 CI ! CI n ;
E(r; s) :
 CI ! CI n ;
J(r; s) :
 CI ! CI n ;
B(r; s) :
 CI ! CI n ;
H(r; s) :
 CI ! CI n ;
(r; s) :
 CI ! CI :
Prin transformari Lapla e e uatiile lui Maxwell apata forma:
rotE = sB + B0;
rotH = J + sD D0;

126
D = "B; B = H; J = E + Ji :
^In onditii initiale nule, elementul liniar de ir uit ele tri este ara terizat de fun tiile
operationale de ir uit Z (s); Y (s); A(s) si (s), obtinute ^nlo uind variabila j! din fun tiile
Fourier u variabila s. Relatia onstitutiva a elementului ele tromagneti de ir uit mul-
tipolar devine: " # " #" #
Ia = Yaa Bab Va (11.3)
Vb Aba Zbb Ib
^n are V (s) = L[v (t)℄ si I (s) = L[i(t)℄: Se onstata a, spre deosebire de analiza
^n domeniul timpului, ^n a est az onditiile initiale fa parte din e uatii si nu sunt im-
puse separat. Pentru a satisfa e legile uxurilor va trebui totusi ^ndeplinite onditia div
B0 = 0 iar  = divD0 si reprezinta distributia initiala de sar ina. Teorema de uni itate
este similara u ea din domeniul timpului, u deosebirea a Et si Ht sunt ^nlo uite u
transformatele Lapla e ale omponentelor tangentiale ale intensitatii ampului Et(r; s) si
respe tiv Ht (r; s):

127
128
Capitolul 12
Formulari ^n potentiale pentru
e uatiile ^ampului ele tromagneti

12.1 Potentialul s alar al ^ampurilor stati e si stationare


irotationale
E uatiile regimurilor ele trostati , magentostati si ele tro ineti stationar sunt similare:

divD = ;
divB = 0;
divJ = 0;
rotE = 0;
rotH = 0;
rotE = 0;
D = D^ (E);
B = B^ (H);
J = J^(E);
av^and toate ^ampul u o intensitate irotationala. Se onstata a E este similar lui H iar
D, B si J sunt similare. Deoare e divergenta indu tiei este nenul'e  6= 0 doar ^n regim
ele trostati , va analizat a est regim, rezultatele obtinute ind apoi parti ularizate ^n
elelalte doua regimuri.
Ori e ^amp irotational admite ^ntr-un domeniu simplu onex
un potential s alar
V :
! IR, astfel ^n ^at :
E = gradV:
Integr^and a easta relatie pe o urba C , are ^n epe din pun tul r si se termina ^n pun tul
r0 se obtine: Z

V (r) = V (r0) + Edr0 :


C

129
Potentialul s alar este de nit p^ana la o onstanta aditiva C , urm^and a V 0 (r) = V (r)+C
sa determine a easi ^amp E a si potentialul s alar V (r). O metoda de a xa a easta
onstanta este de a alege un pun t r0, numit originea potentialului pentru are potentialul
se onsidera onventional nul. Potentialul unui pun t este de i tensiunea ele tri a ^ntre
a el pun t si pun tul de referinta. Tensiunea ele tri a este diferenta de potential:
U12 = V1 V2 ;
urm^and a pe o urba in hisa a easta diferenta sa e nula.
Cele doua ^ampuri ve toriale pot eliminate din e uatii prin exprimare ^n fun tie de
potentialul V , obtin^andu-se^n nal e uatia diferentiala neliniara de ordinul doi satisfa uta
de potentialul s alar:
divD( gradV ) = :
Da a mediul are ara teristi a de material a na: D(E) = "E + Pp potentialul satisfa e
e uatia Poisson generalizata:

div ("gradV ) =  + divPp


Da a mediul este omogen, e uatia satisfa uta de potential este ea Poisson lasi a:

V = " 1 ( divPp):
Se onstata a p = divPp are a eeasi unitate de masura u , motiv pentru are
este numita densitate de volum a sar inii de polarizatie, urm^and a sar ina totala sa e
t =  + p ; iar ^n medii izotrope sa se satisfa a e uatia Poisson:
V = t =":

Sar ina de polarizatie este o sar ina tiva, dar are are a elasi efe t asupra potentialului
a si sar ina reala. Un orp polarizat permanent genereaza ^ntr-un mediu liniar u per-
meabilitate " a elasi potential V; de i impli it a elasi ^amp E a si unul ele trizat u p ;
^n s himb indu tiile sunt diferite: D = "E ^n primul az si D = "E + Pp ^n al doilea az.
Da a mediul este neele trizat si da a polarizatia permanenta este nula, atun i potentialul
V satisfa e e uatia Lapla e generalizata:
div ("gradV ) = 0:
^In azul mediilor omogene, la are " nu depinde de pun t, potentialul V satisfa e e uatia
Lapla e:

V = 0:
^In azul regimului magneti stationar se utilizeaza potentialul magneti s alar Vm de nit
astfel ^n ^at:

H = gradVm ;

130
Z

Vm (r) = Hdr:
C

Prin utilizarea potentialului s alar problema fundamentala a ele trostati ii are distributia
de sar ina totala t :
! IR unos uta, iar a ne unos uta ' ^ampul s alar V :
! IR.
Dupa determinarea potentialului s alar intensitatea ^ampului ele tri si indu tia sa se
determina prin relatiile:

E = gradV;
D = D^ (E):
^In medii liniare si izotrope densitatea de energie a ^ampului ele trostati are expresia:
Z s DE "E 2 "
we = EdD =
= = (gradV )2 > 0;
0 2 2 2
iar dublul energiei ele trostati e din domeniul
este:
Z Z Z Z

2W = "(gradV )2 dv = DgradV dv = gradV dv V Dn dA;







al ulata prin utilizarea relatiei:


div (DV ) = V divD + DgradV = V DE:
^In azul parti ular ^n are m orpuri ondu toare sunt s ufundate ^ntr-un diele tri nee-
le trizat, in nit extins, rezulta:
1Z 1X m Z
Xm q V
k k
W= V dv = Vk  S dA = ;
2 IR3 2 k=1 
k k=1 2

^n are qk si Vk sunt sar ina si respe tiv potentialul ondu torului k .
Utiliz^and superpozitia, rezulta a sar ina unui ondu tor este o ombinatie liniara a
potentialelor tuturor ondu toarelor:
m
X
qk = Ckj Ukj ;
j =1

unde Ukj = Vk Vj , iar apa itatile partiale Ckj = kj pentru k 6= j , expresii unos ute
sub numele de relatiile lui Maxwell pentru apa itati.
De obi ei ondu torul referinta de potential pentru are V = 0 este eliminat dintre
orpurile onsiderate, astfel ^n ^at din ele m + 1 orpuri, doar m pot avea potential
otant.
Folosind relatia ve torial-matri eala : q = [q1; q2 ; : : : ; qm ℄T 2 IRn ; V = [V1; V2 ; : : : ; Vm ℄T 2
IRn ; C = [Ckj ℄ 2 IRmm ; A = [ kj ℄ 2 IRmm ; q = Av , rezulta W = 21 q T V = 12 V T AT V =
1 T 1 T
2 V q = 2 V AV:
Matri ele A si C sunt simetri e si pozitiv de nite deoare e W > 0, ori are ar
potentialele nenule ale ondu toarelor.

131
Teorema 12.1.1 (Teorema de uni itate pentru potentialul ele trostati .)
Se onsidera domeniul
 Rn, ^n are diele tri ul are o ara teristi a D E monotona
data (^n parti ular, ^n azul mediilor u ara teristi a diele tri a a na, tensorul " este
stri t pozitiv si unos ut ^n ori e pun t din
, iar Pp :
! IRn este o fun tie data).
Frontiera 
este partitionata disjun t ^n 
= SD SN , ^n are SD = nk=1 Sk , u
S S

S1 6= .
Da a sunt date urmatoarele onditii de frontiera:

 V (r) = Ck + fk (r) pentru r 2 Sk u fk : Sk ! IR fun tii date, C1 = 0 si


C2 ; C3; : : : ; Cm onstante reale ne unos ute;
 R
^
S D ( gradV )dA = k , pentru k = 2; 3; : : : ; m, ^n are k sunt onstante reale
k
date;
 nD^ ( gradV ) = g (r) pentru r 2 SN u g : SN
1
! IR fun tie data (^n parti ular se
n = " g (r)),
da V
atun i solutia e uatiilor pentru potentialul ele trostati este uni a .

Teorema este o onse inta dire ta a teoremei de uni itate pentru ^ampul ele trosta-
ti , unoasterea potentialului ( hiar si p^ana la o onstanta aditiva) pe SD permite al-
ulul omponentei tangentiale a intensitatii ^ampului ele tri , iar unoasterea dervatei
potentialului dupa normala la suprafata permite ^n medii liniare si izotrope al ulul om-
ponentei normale a indu tiei.
Da a E si D sunt nule, atun i V este determinat p^ana la o onstanta arbitrara a arei
valoare rezulta din faptul a pe SD 6=  exista el putin un pun t ^n are potentialul este
unos ut. Conditia de frontiera satisfa uta de potential pe S1  SD se numeste onditie
Diri hlet iar ea referitoare la derivata dupa normala a potentialului, se numeste onditie
Neumann. Problema determinarii potentialului ^n onditii Neumann (SD = ; 
= SN )
nu are solutie uni a. ^In azul a m ondu toare s ufundate ^ntr-un diele tri , unoasterea
potentialelor pentru unele ondu toare si a sar inilor elorlalte ondu toare, permite de-
terminarea univo a a ^ampul ele trostati . Potentialul ele trostati este determinat uni-
vo doar da a valoarea sa este data (prin onditie de frontiera de tip Diri hlet) el putin
^ntr-un pun t.
E uatiile satisfa ute de potentialul magneti s alar Vm si de el ele tro ineti s alar V
au pentru diferite ategorii de medii formele:

 general: div B^ ( gradVm ) = 0, div J^( gradV ) = 0;


 a n: div B^ (gradVm ) = divIp, div J^(gradVm ) = divJi;
 liniar si omogen: Vm =  1 m ; Vm =  1 j ;
 fara surse div (gradVm ) = 0 , div (gradV ) = 0;
 liniare omogene si fara surse: Vm = 0 , V = 0:

132
Se onstata a efe tul magnetizatiei permanente Mp , ara terizata prin ve toul polarizatiei
magneti e permanente Ip = 0Mp ; poate simulata din pun tul de vedere al potentialului
s alar Vm = 0 si al ^ampului H (dar nu si din el al indu tiei B = H + Ip ) u prezenta
unor sar ini de polarizatie magneti a e au densitatea m = divIp = 0divMp .
Efe tul ^ampului ele tri imprimat Ei , ara terizat de densitatea de urent ele tri im-
primat Ji = Ei poate simulat, din pun t de vedere al potentialului ele tro ineti V
^ntr-un mediu liniar (dar nu si din el al densitatii de urent J = (E + Ei ) = E + Ji ,
are este un ^amp solenoidal) u prezenta unor sar ini ele tri e tive, e au densitatea
j = divJi = div (Ei ). ^In onse inta, toate proprietatile observate ^n regim ele -
trostati (in lusiv teorema de uni itate) se transpun usor in regimurile magnetostati si
ele tro ineti . Da a mediul este liniar si izotrop, ^n regim magnetostati energia magne-
ti a este Wm satisfa e relatia:
Z Z Z Z

2Wm = BHdv = (gradVm )2 dv = BgradVm dv = Vm Bn dA > 0


! ! ! !

iar puterea transferata de ^amp orpurilor ^n regim ele tro ineti este:
Z Z Z Z

P= JEdv =  (gradV )2 dv = JgradV dv = V Jn dA > 0:


! ! ! !

Da a vom onsidera
un element de ir uit magneti , respe tiv ele tri , u m +1 borne
^n regim stationar, atun i energia magneti a este:

1Z 1Z 1X n Z n
X 'k Vmk
Wm = BHdv = Vm Bn dA = Vmk Bn dA = ;
2 ! 2 ! 2 k=1 Sk k=1 2

respe tiv puterea transferata pe la borne este:


Z Z n
X
Z n
X
P= JEdv = V Jn dA = Vk Jn dA = Vk ik :
! ! k=1 Sk k=1

Da a sensurile de referinta pentru 'k si ik vor s himbate spre interior pentru a ^n
a ord u sensul onventional pentru putere, atun i :
X 'k Vmk
Wm =
2
iar X
P= Vk ik :
C^ampul magneti (respe tiv el ele tri ) se obtin ^n mod univo , da a pentru e are
borna este unos ut potentialul magneti (respe tiv ele tri ) sau uxul magneti (respe -
tiv urentul). Ori are dintre a este doua marimi poate onsiderata ex itatie (sursa a
^ampului) iar elelalte rezulta prin rezolvarea problemei fundamentale, a raspuns.
Apli ^and teorema superpozitiei rezulta:

 ^n magnetostati a: 'k = Pm


j =1 kj Vj ! Vmj = Pm
k=1 Rmjk 'k ;

133
 ^n ele tro ineti a: ik = Pm
j =1 Ckj Vj ! Vj = Pm
k=1 Rjk ik ;

sau u notatiile matri al - ve toriale:


' = Vm ; Vm = Rm ' ! Wm = 12 VmT Vm = 12 'T Rm ';
i = GV; V = Ri ! P = V T GV = iT Ri,
^n are '; i; V si Vm sunt ve torii ux, urent, potential si potential magneti iar 
este matri ea permeantelor magneti e, Rm este matri ea relu tantelor, G este matri ea
ondu tantelor si R este matri ea rezistentelor. Cele patru matri e sunt simetri e si
pozitiv de nite, iar pentru determinarea valorilor elementelor lor este ne esara rezolvarea
problemei de ^amp si apoi apli area relatiilor liniare sau a elor energeti e patrati e.

12.2 Potentialul s alar pe suprafete de dis ontinui-


tate
Prezenta suprafetelor de dis ontinuitate ^n domeniu de al ul ne esita o tratare spe iala
a e uatiilor ^ampului prin intermediul onditiilor de tre ere pe suprafetele de dis ontinu-
itate.
Pentru ^n eput sa presupunem a Sd reprezinta suprafata de separatie dintre doua medii
u permitivitatile "1 si respe tiv "2 ( g.a). Da a se noteaza u D1 , E1 si D2 , E2 ; indu tiile
si ^ampurile din ele doua medii (limitele indu tiei ampului ^n pun te e apartin elor
doua medii dar are tind atre un pun t omun de pe suprafeta frontiera \de separatie"
Sd ), si u n12 normala la Sd orientata atre mediul 2, atun i formele lo ale ale legilor
indu tiei si uxului ele tri sunt:

rotE = 0 ! n12  (E2 E1) = 0 ! Et2 = Et1;


divs D = s ! n12  (D2 D1) = 0 ! Dn2 Dn1 = s :
Deoare e Dn = "En = " V
n , rezult
a urmatoarele onditii de tre ere pentru potential:
V1 V2
"1 "2 = s ;
n n

V1 = V2 ;
ontinuitatea potentialului ind data de ontinuitatea omponentei tangentiale a ^ampului,
u onditia a el putin ^ntr-un pun t V2 sa e egal u V1 . A est lu ru se ^nt^ampla la
frontiera suprafetei Sd sau hiar si ^ntr-un pun t intern, deoare e:

Z
Dn Dn s 1
V1 V2 = alim Edr = lim0g dr = alim( )med g = (Dn1 + ) :????V ezimanus risul
!0 C " !0 " 2 "
Da a unul din medii, de exemplu 2 este ondu tor omogen ( g b), u E2 = 0; atun i
Et = 0 iar onditiile pe frontiera domeniului izolant sunt:
V
" = s ; V = t;
r
134
u valoare nula a potentialului onstant, atun i ^and ondu torul este referinta potentialului.
Da a pun tul de referinta al potentialului nu se a a pe a el ondu tor, atun i el are un
potential otant ne unos ut. Spre deosebire de orpurile izolante la are s este dat,
^n azul orpurilor ondu toare s si D 2 sunt ne unos ute, sar ina, s redistribuindu-se
astfel ^n ^at orpul ondu tor sa e e hipotential.
Da a vom onsidera o folie ondu toare omogena de grosime g foarte mi a ( g b), atun i
pe ele doua fete ale foliei ondu toare se vor separa sar ini u densitatile:

V1 V
s1 = "1 ; s2 = "2 2 ;
n n
de i u valoarea totala s = s1 + s2 , iar potentialul va onstant pe toata suprafata
foliei ondu toare:
V1 = V2 = t:
Da a folia ondu toare urmareste forma unei suprafete initial e hipotentiala, atun i
s1 = s2 si s = 0; iar liniile de ^amp nu sunt perturbate ^n urma metalizarii suprafetei
respe tive.
Mai mult, ^ampul exterior nu se modi a da a se metalizeaza tot domeniul uprins
^ntre doua suprafete e hipotentiale sau tot domeniul din interiorul unei e hipotentiale.
Trebuie remar at a dublul strat de sar ina are efe t nul atun i ^and grosimea g ! 0 si
gs1 ! 0, prezenta lui are rolul de a anula ^ampul ^n spatiul de grosime g si de a asigura
e hipotentialitatea ^ntre ele doua fete.
Exista totusi situatii ^n are potentialele elor doua fete ale foliei ondu toare nu sunt
egale. De exemplu, ^n azul ^n are folia este sediul unor ^ampuri imprimate orientate
normal Ein , atun i saltul de potential este:
Z

V2 V1 = Edr = Ein g 6= 0:
C

Prezenta ^ampului orientat tangential fa e a diferite pun te ale foliei ondu toare sa
aiba potentiale diferite (dar egale de-o parte si de alta a foliei):
Z
r0
V (r) = V (r0 ) = Ei dr:
r

De exemplu, doua folii sudate de-a lungul unei mu hii omune si realizate din ondu -
toare diferite au de-a lungul \liniei" de sudura C un ^amp imprimat orientat tangential
la suprafata foliei dar normal pe urba C , are fa e a ele doua ondu toare sa aiba
potentiale diferite, multimea pun telor de dis ontinuitate al atuind urba C 2 Sd . Cele
doua extremitati ale urbei C da a a easta este des hisa sunt pun te de dis ontinuitate
majora ( ^ampul este nemarginit).
O alta situatie extrema are lo atun i ^and ^ntr-un diele tri este s ufundata o folie sau
este pra ti ata o sura anele tri a. ^In a est az ^n interiorul surii D = 0, de i da a ea
nu este ele trizata rezulta a pe ambele fete Dn = 0 si impli it:
V1 V2
= 0; = 0:
n n
135
Da a sura este orientata de-a lungul unei suprafete de ^amp, atun i aparitia ei nu per-
turba ^ampul anterior si V1 = V2 . ^In az ontrar, da a sura apare de-a lungul unei
suprafet'e e hipotentiale, modi area spe trului este majora, deoare e noile linii de ^amp
vor o oli sura, iar V1 6= V2 . C^ampul din sura reste invers proportional u grosimea
a esteia. Pentru a modela o folie diele tri a, purtatoare a unei p^anze de ux, vom apli a
legea uxului ele tri pe o suprafata ilindri a  de ^naltime g ! 0,
R R R R R R Rg
 =  DdA = D divDdv = D D
R R D div2Ddv + D n n dv = S gdiv2DdA+ S n 0 n dA =
S [div2DS + n(D2 D1 )℄dA = S S dA.
Relatia este valabila pentru ori e baza S a ilindrului de i:
div2DS + divS D = S
si tin^and ont de relatiile de material DS = "S Et +Pps , D1 = "1 E1 +Pp1 , D2 = "2E2 +Pp2 ,
^n are E = gradV , rezulta urmatoarea expresie a onditiei de tre ere:
V2 V
div2 ("S grad2 V ) + n12  ("2 "1 1 ) = S + div2Pps + divS Pps ;
n n
^n are indi ele 2 de la operatorii diferentiali div si grad indi a derivarea spatiala doar ^n
planul tangential al suprafetei Sd .
Potentialul este ontinuu V1 = V2 , da a polerizatia permanenta a foliei este orientata
ex lusiv tangential.
Da a folia este polarizata permanent, u orientare normala, astfel ^n ^at Ppsn = ngPp 6=
0 , atun i sar inile de polarizatie vor reea un strat dublu u densitatile de sar ina:
S 1 = divS Pp = Pnp ; S 2 = S 1 = Pnp ;
are vor genera ^ntre ele un ^amp u:

Dn = S = "En ;
 g P
V2 V1 = En g = S 2 = ps :
" "
^In onse inta, saltul potentialului prin folie are valoarea:
Ppsn
V2 V1 = :
"
Da a ^n relatiile (...) si (....) se onsidera S si " ! 1, atun i se obtin relatiile de tre ere
spe i e foliei ondu toare:
V1 = V2 si V = t (gradV = 0).
Da a ^n s himb se presupune " ! 0 din (..) se obtin relatiile de tre ere pe suprafetelede
dis ontinuitate e nu sunt p^anze de ux ( asi um "S = g" ! 0, se datoreaza limitei
g ! 0 si nu " ! 0).
Da a se doreste modelarea unui r diele tri e urmareste urba C si este purtator
de ux, atun i legea uxului ele tri pe un ilindru e ^n onjoara un segment de r de
lungime l ! 0 si are raza r ! 0 , rezulta:

136
R R R R Rl R
 =  DdA = D divDdv = D lD tdv + D div2Ddv = D
0 A l dr + Sl DdA =
Rl

0 l dr; l + divlD = l ;
^n are divergenta linei a are expresia:
Z

divlD = DdA:
Sl
Tin^and ont de relatiile de material din r:
V
= "l Et + Ppl = "l + Ppl
l
si din mediul diele tri ^n onjurator:
D = "E = "gradV;
rezulta relatia satisfa uta de potentialul pe r si ^n ve inatatea sa:
 V Z
P
("l ) + "grad2 V dA = l + pl ;
l l Sl l
^n are s-a notat u "l = A", Ppl = Pp tA, iar grad2 reprezinta derivata spatiala ^n plan
normal la r.
Da a "l = 0 si l 6= 0 sau Ppl 6= t , atun i pe urba C at^at ^ampul ^at si potentialul sunt
nemarginite. ^In s himb, da a rul este neele trizat si nepolarizat, dar poate transporta
ux nenul el are potentialul marginit, astfel ^n at:
 V
(("l ) + divl ("gradV ) = 0:
l l
Pentru modelarea relor polarizate transversal u momentul dipolar linei :
Z

Pl = Pn dA
S
unde S este suprafata transversala a rului, se poate apli a modelul oulombian al sar i-
nilor de polarizatie distribuite linei , sar ini avand densitatea linei a l si l , plasate la
distanta d ! 0; astfel ^n ^at limd!0 l d = pl .
Curba C este o urba de dis ontinuitate esentiala, pe are at^at potentialul ^at si ^ampul
sunt nemarginite. Energia ^ampului ele trostati W , ^ntr-un domeniu liniar
u suprafete
de dis ontinuitate Sd este :
Z Z Z Z Z

2W
= S S DEdv = DEdv + DS EdA = V dv V Dn dA+

Sd Cd
Sd


Z Z

+ S V dA V DSn dl;
Sd Sd
deoare e :
Z Z Z Z Z

DS EdA = DS grad2 V dA = V div2 DS dA = V DSn dl = S V dA


Sd Sd Sd Sd Sd
Z Z

V (Dn2 Dn1 )dA V DSn dl;


Sd Sd
urm^and a integrala pe Sd din V Dn2 si V Dn1 sa se redu a u termenii orespunzatori din
integrala produsului V Dn pe 
.
A easta expresie a integralei de energie pune ^n evidenta sursele interne ale ^ampului
si anume:

137
 densitatea de volum a sar inii ;
 densitatea super iala de sar ina S ;
 densitatea linei a de sar ina l ;
 sar inile orpurilor pun tiforme qk
dar si onditiile de frontiera are asigura uni itatea potentialului;
 valoarea potentialului V sau a indu tiei normale Dn pe Sd ;
 valoarea potentialului sau a uxului inje tat ^n Cd ;
 potentialul orpurilor pun tiforme Vk , u onditia a potentialul sa e unos ut el
putin ^ntr-un pun t.

Pentru a potentialul orpurilor pun tiforme si al relor ele trizate sa e marginit (sa
aiba sens lasi ) a estea sunt onsiderate suprafete sferi e respe tiv ilindri e de raze
foarte mi i (neglijabile dar nenule).
Folosind similitudinea ^ntre ^ampurile ele trostati e si ele magneti e, respe tiv ele -
tro ineti , rezultatele obtinute se transpun usor ^n elelalte doua regimuri.

12.3 Potentialul ve tor al ^ampurilor stati e si stationare


solenoidale
E uatiile regimurilor magnetostati , ele tro ineti si magneti stationar sunt similare:
8 8 8
>
< divB = 0; >
< divJ = 0; >
< divB = 0;
rotH = 0; rotE = 0; rotH = J;
B = B^ (H); J = J^(E); B = B^ (H);
>
: >
: >
:

av^and indu tia B si respe tiv densitatea de urent J solenoidale.


Se onstata a B este similar lui J si E este similar lui H, u observatia a rotorul
intensitatii ^ampului este nenul doar ^n regim magneti (J 6= 0).
Din a est motiv vom analiza doar a est ultim regim, e uatiile elorlalte doua regimuri
obtin^andu-se prin parti ularizari.
Indu tia magneti a B :
! IRn ind solenoidala, admite a potential ve tor: A :
!
IRm ; ^n are:
n = 3; m = 3 - ^n probleme bidimensionale;
n = 2; m = 1 - ^n probleme bidimensionale (2D) u urent longitudinal (1D);
n = 1; m = 2 - ^n probleme bidimensionale (2D) u ^amp magneti longitudinal (1D);
n = 1; m = 1 - ^n probleme unidimensionale (1D).
Trebuie remar at a A are a easi dimensiune ve toriala u J.

138
Folosind potentialul ve tor, uxul magneti e strabate o suprafata se exprima a um
prin integrare pe urba frontiera a suprafetei si nu prin integrala dubla:
Z Z Z

'= BdA = rotAds = Adr:


S S S

Potentialul magneti ve tor este de nit p^ana la gradientul unei fun tii s adere arbitrare:
A0 = A(r) + grad
determin^and a eiasi indu tie a si A(r) deoare e rot(grad) = 0 pentru ori e . O
metoda de a xa fun tia  este de a impune divergentei potentialului ve tor o valoare
onventionala (printr-o relatie de etalonare), de exemplu :
divA = 0;
unos uta sub numele de onditie de etalonare Coulomb.
^In a est az, potentialul magneti ve tor este determinat p^ana la gradientul unei fun tii
armoni e. A easta fun tie este univo determinata ^n
, da a se impun onditiile de
frontiera, de exemplu de tip Neumann, eea e este e hivalent u a impune omponenta
normala An = nA a potentialului magneti ve tor pe 
. Conditia de tip Diri hlet este
e hivalenta u a impune omponenta tangentiala At = n  (A  n) pe 
.
Exprim^and ^n e uatiile regimului B si H ^n fun tie de A se obtine e uatia diferentiala
de ordinul doi satisfa uta de potentialul magneti ve tor:
rotH^ (rotA) = J;
^n are H^ : IRn ! IRn este inversa fun tiei: B^ = H^ 1 .
^In azul ara teristi ii de magnetizare de forma: B = H + Ip u Ip = 0 Mp ; rezulta
a at^at B^ ^at si H^ sunt a ne:
H^ =  (B Ip ) = B + Mp ;
^n are  =  1 ; Hp = Ip = 0  1 Hp : ^In a est az e uatia potentialului magneti
ve tor este:
rot(rotA) = J rotHp
^n are Jm = rotHp = 0 rot( 1 Mp ) este densitatea urentului e hivalent de mag-
netizare. A esta este un urent virtual, dar are produ e a elasi efe t magneti a si
el de ondu tie, astfel ^n ^at urentul total Jt = J + Jm se poate onsidera a sursa a
potentialului ve tor.
Da a mediul este omogen, atun i rot(rotA) = rotrotA =  (graddivA A) =
 A, de i
A = Jt;
potentialul ve tor satisfa ^and e uatia Poisson ve toriala.
^In regim magnetostati si da a mediile nu sunt polarizate permanent, nu exista surse
interne de ^amp, iar potentialul satisfa e e uatia Lapla e ve toriala generalizata:
rot(rotA) = 0;
139
sau ^n azul mediilor omogene e uatia Lapla e:
 A = 0:
^In azul regimului ele tro ineti stationar, potentialul ve tor al densitatii de urent se
noteaza de obi ei u T si
J = rotT;
Z Z

i= JdA = Tdr;
S S
urm^and a e uatiile sa aiba, ^n fun tie de tipul ondu torului una din urmatoarele forme:

 medii neliniare rotE^ (rotT ) = 0


 mediu MANUSCRIS

12.4 Potentialul ve tor pe suprafata de dis ontinui-


tate
Sa onsideram suprafata de dis ontinuitate Sd , frontiera omuna a doua medii notate u
1 si 2 si av^and permeabilitatile magneti e 1 si respe tiv 2 .
Se va presupune a Sd nu este ni i p^anza de ux magneti ni i de urent, ^n sensul a
pentru ni i o suprafata S de arie A si diametru d are tinde atre o urba C  Sd ; limita:
i
JS = Alim
!0 d
= 0;

^n are i este urentul e strabate suprafata S .


Da a se noteaza u B1 , H1 si A1 , respe tiv B2 , H2 si A2 indu tia, intensitatea ^ampului
si potentialul ve tor ^n regim stationar, din ele doua medii (mai exa t limitele a estor
marimi ^n pun te are apartin elor doua medii atre un pun t omun de pe suprafata
Sd ), atun i formele lo ale ale legilor uxului magneti si ir uitului magneti sunt:

 divS B = 0 ! n12  (B2 B1) = 0 ! Bn1 = Bn2;


 rotS H = 0 ! n12  (H2 H1 ) = 0 ! Ht1 = Ht2:
Deoare e
B = nBn + Bt = n(rotAt ) + (rotAt ) = nrotAt + (rotAt ; MANUSCRIS
si
H = B = rotA = nrotAt +  (rotA)t
u  = 1=, rezulta:
At1 = At2; 1 (rotA1 )t = 2(rotA2 )t
u observatia a da a At1 nu este egal u At2 , atun i suprafata Sd este purtatoare de ux
magneti si a a doua onditie de tre ere este ^ndeplinita da a 1An1 = 2An2 .

140
Da a unul din medii, de exemplu 2 este feromagneti ideal, atun i 2 ! 1 si V2 = 0,
de i:
n  (rotA  n) = (rotA)t = 0:
Aleg^and pentru etalonare An = 0 pe frontiera feromagneti a rezulta a si derivata dupa
normala a omponentei tangentiale a potentialului ve tor este nula. ^In onse inta, suprafata
unui mediu feromagneti se anuleaza nu numai Ht i si An = 0, n At
= 0.
Da a ^n s himb unul din medii, de exemplu 2 este amagneti , atun i 2 ! 0 si 2 ! 1,
de i B2 = 2 H2 = 0 si rotA2 = 0.
Componenta normala a indu tiei Bn = nrotAt = 0 si uxul pe ori e suprafata S  Sd :
Z Z

'= B  dA = At dr = 0:
S S

A easta onditie este ^ndeplinita da a At este irotational, de exemplu onstant sau nul.

141