P. 1
normativ_hidroizolatii

normativ_hidroizolatii

|Views: 235|Likes:

More info:

Published by: Iulian Alexandru Mogos on Oct 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2014

pdf

text

original

MONITQRUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAATEA I,. Nr ... 176 bis/5.X1.

2003

37

ANE;XA,'I

NORMATIV PRlVIND PROJECT AREA, EXECUTAREA$I EXPLOAT AREA IDDROIZOLA'fIILOR LA CLADIRI

Indicattv;

1. PREVEDERI GENERALE

1. 1. OBIECT

PREZENTIJL NORMATIV CUPRlNDE URMA.TOARELE PREVEDERI iN CONFORMITATE CU LEOEA nr.l 011995:

a. Prevederi exigentiale:

- PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI UTlLlZAREA HIDROIZOLA lTILOR;

- PRINCIPII OENERALE PENTRU EV ALUAREA STRUCTURILOR

HIDROIZOLANTE;

- SISTEM PRACTle DE EV ALUARE A STRUCTURlLOR HIDROIZOLANTE:

SISTEMUL I.P.T.;

- PRINCIPII DE EV ALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE.

b. Prevederi informative:

- SPECIFICA rn DE ZONARE GEOCLIMATICA;

- PREZENT AREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ CURENT;

- ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE.

c. Anexe

NOTA: in cadrul prezentului normativ se fac referiri ~i exernpliflcarl ~i la alte elemente ee fae parte din. eonceptul de hidroizolatie,

Elaborat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOL TARE iN CONSTRUC'fIl sr ECONOMJA CONSTRUCTIILOR - INCERC

Aprobat de:

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR !}I LOCUINTEI Cu Ordinul nr.

'j Anexa estereprodusa in facsimi1.

38

MONITORUL QFIGIAt At ROMANIEI, PARTEAI, Nr .. 776 bis/5.XI.2003

1.2.DOMENIVL DE APLICARE

1.2.1. Prevederile prezenrului normativ se adreseaza proieetanplor, exeeutantilor ~i beneflciarilor (utilizatorilor) de lucniri de eenstrucnl, precum ,i organelor de avizare, controlsi responsabllilor tehnieicu executia din domeniul constructiUor civile, tndustriale ~i agrozeotehnice,

1.2 .. 2. Prevederile prezentului normativ se relera Ja bidroizolatiile continuesi omogene Ia cUidiri supuseaetiunii apeler, neagresive ehimie, eu sao lara presiune hidrostatici (inilltrapi ~ilsau exflltratii).

1.2.3. HidroizolatiiJe continue ~i omogene la care se referi prezentul norma.tiv constau din:

1.2.3.1.Materiale bidroizolante bituminoase continue - membrane nearmate sauannate (cu ann are , sirnpla sau dubla, cuprinsa in masa, sau eu strar de armare ca suport);

1.2.3.2.Materiale hidroizolante polimerice continue· membrane extruse sau calandrate, nearmate s, armate (euarmare simpla sau dubla cuprinsa in masasi/sau eu sau lara strat de armare ca suport);

1.2.3.JoMateriale hidroizolanre din mase omogene, bituminoase sau polimerice, eu aplicare peliculara in unul sau mal multe straturi,cu sau tara strat/straturi de annare.

1.2.4. Prevederfle prezentului nermativ NlJ se referi la:

hidroizolatii la censtrnctii speciale (drumuri ~I poduri, tuneluri bataluri, grOPI ecologice);

hidroizolatiile ell pH~.ci metalice;

impermeabilizari in masa sau de suprafata aelementelor de constructie (betoane, tencuieli, sape);

impermeabilizari ale solului;

ecranari ~i drenaje de protecetie a partilor de eonstructie subterane; lnveiitori 1a acoperisuricu panta generala mai mare de 5%; reabilitari ~i reparatii ale hidroizolatiilor.

1.3.REFERINTE PRINCIP ALE

1.3.1. ReferiDte uationale

Legea Dr. 10/1995 pri vind oaliratea 1n constructii;

SR~ISO 6240/97 Norme de perform ant! in constructii-continut ~i prezentare; Normativ cadru privind detalierea continutuluicerintelor stabilite prin Legea 10/95;

Seria C.I07 Normative pentru proiectarea §i executarea lucrarilor de izolatii

termice la cladiri;

SR 137/95 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli §i metode de verificare, P.130/99-Normativ privind urmarirea comportarii In timp a constructiilor;

P .1 00/92-N ormati v pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, inclusiv completare ~i modificare cap. I 1 , 12 (MLPAT 711N196);

P.118/99·Normativ de sigurant.a la foe a constructiilor;

SR 1907/1/97-CalculuI necesarului de caIdrua .. Prescriptii de calcul; STAS l0101l20/90-Acpunea vantului,

STAS 10101/21/92~incarcari date de zapada;

MONITOAUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.776 bis/S.XI.2003

39

STAS 2921176 Construetii civile industriale si agrozootehnice Lucrari de hidroizolatii

Determinarea imp ermeabi I itatii;

STAS 6615/1-74 Adezivi pe baza de elastomeri

Determinarea vascozit~til;

ST AS 6622/88 Chlturi deetansare a rosturilor inconstructii Condirii tehnice generale de calitate;

STAS 8622/88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii Conditii tehnice de calitate;

ST AS 9199173 Masticuri bituminoase pentru izolatii la constructii

Metode de analiza $i incercart.

HG nr.925/1995-Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor ~i constructiilor;

Leges nr . .90/1996-Legea prctectiei muncii completata eu Legea nr.177/2000;

Norme generale de protectia rnuncii elaborate de Ministerul Muncii ~i Protectiei Sociale in colaborare eu Minisrerul Sanatatii-1996;

Regulamentul privind protectia si igiena rnuncii, aprobat eu Ordinul nr.9/N/15 .. 03.1993 al MLPAT;

Normativ cadru de acerdare si utilizarea echipamentului individual de protectia muncii, aprobat co Ordinul m.225/95;

0 . .0. nr.60/1997 privindapararea impotriva incendiilor, aprobata prin Leges m,21211997;.

Norme generate de prevenire :$i- stingere a incendiilor, aprobatecu Ordinul Ml nr.77511998~

Normativ de prevenire ~i stingere a incendiilor pe durata executarii luerarilor de eonstructiisi instalatii aferenre acestora, indicativ C 300 aprobat eu Ordinul or.20/N at MLPAT;.

Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea ~i stingerea incendiilorD.G.P .. S.I.-OOl, aprobatecu Ordinul MI nr.1023/1999;

Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii ~i stingerii incendiilorD . .G.P.S.L-002, aprobate cu OrdinuL MI nr.I 080/2000.

1.3.2. Refermte straine

Directive Generate UEAtc privind etanseitate La constructii (caietCSTB nr.1812); Directive tebnice unificate, seria 20 ~i 43 (CSTB), privind etanseitateaconstructiilor; Directive europene privind produsele pentru constructii (89/1 06/CEE);

Ghidul performantelor in constructil (elaborate de CSTC §i SECO) din 1990.

1.4.TERMINOLOGIE $1 ELEMENTE DEFINITORll

1.4.1. Terminoiogie conform STAS 235511-85 (Constructtt Civile, Industriale ~i Agrozootehniee, Luerari de bidroizoJatiiin eenstructii, Clasfficar·e ~j terminologie)

1.4.2. Terminologie (adoptati supllmentar):

1.4.2.1.Etan§eitate - termen generic ce defineste impermeabilitatea constructiilor (patti §i elemente de constructii) impotrrvaapei si/sau a umiditatii, carecuprinde ~i domeniul hidroizolatillor 1a cladiri (ce fae obiectul 'prezentului normativ);

40

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. rre bis/S .. XI.2003

1.4.2.2.Hidroizola~ie - structure etan~a. continua §i omogena de protectie a elementelor sau partilor de ccnstructie impotriva infiltratiilor si/sau exflltratiilor apei ~ilsau a umiditatii naturale a mediului;

1.4 . .2.3.Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste tota1itatea materialelor hidroizolante sub forma de foi grease ambalate in suluri;

1.4.2.4.Mase omogenecu aplicare peliculara - termen generic ee defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de fluide eu diverse v8seozitAti;

1.4.2 .. S.Terase utilitare-termen ce defineste categoria teraselor cccomporta functiuni utilitare in exploatare:

a) Terase circulabile pietonal - terase de acces si/sau flux pietonal (cu utilizare redusa sau intense);

b) Terase carosabile - terase apte accesului ~i parcajului auto;

c) Terese eu utilitate multipla (mixte).

1.4 .. 2 .. 6.Terase necirculabile eu structura hidroizolanta autoprotejara - terase pe care nu 5e circula san cu circulatie ocazionala, dirijata, care au ca strat superior al structurii hidroizoLante 0 membrana hidroizolaata autoprotejata (pentru aeces ocazionaI se prevad zone special intarite si marcate ee comporta 0 circulatie usoara);

1.4.2.7.Terase necirculabile cu protectie suplimentara grea - terase pe care nu se circula saucu circulatie ocazionala (peste structura hidroizolanta sunt prevazute cu protectie grea din pietris, dale sau ~apa)j

1.4.2..S.Terase ranversate - terase pe care nu se eircula eu structuri termohidreizolante inversate (termoizolatia lestata este pozata pestestructura hidroizolanta apliceta direct pe. elemental structural suport);

1.4.2 .. 9.Armare (strat - straturi de armare) - materiale sub forma de tmpasllturi (voaluri) folii, tesaturi, plase, care se includ ln structure intema a membranelor hidroizolante san care intaresc straturile

hidroizolante din mase omogene eu aplicare peliculara; ,-..",

1.4.2 .. 10. Autoprotectie (membrane sau structuri hidroizolante autoprotejate) - protectie eu rnateriale minerale (granulate sau in paiete), folii sau pelicule aplicate in procesul de fabricatie pe fata superioara a mernbranelor hidroizolante sau materiale hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de me-diu prin natura compoundului din care sunt fabricate;

1.4 . .2 .. 11. Independent sau fletant ~. mod de aplicare tara aderenta la suport a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante;

1.4.2.12. Serniaderent - mod de aplicare a unei folii, fol, membrane sau structuri hidroizolante prin lip ire in puncte, benzi (ta~ii) continue sau discontinue, intr-un procent stabilit;

1.4.2.13. Aderenta total a: (totala aderenta) .~ mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudura sau lipirecontinua ornogena pe intreaga suprafata;

1.4.2..14. Strat de separare - folie san foaie aplicata flotant lntre diverse substrueturi ale structurilor termohidroizolante sau aplicata sub stratul de protectie grea;

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANI.El, PAATEA I, Nr..776 bis/SXL2003

41

1.4.2.15. Strat de desolidarizare - strat din foaie, folie, impaslitura.ete. intercalat lntre alte straturi ale structurii termohidroizolante eu rol de a impiedica aderenta §i/sau de protectie;

l.4.2.16. Difuziune (strat difuziune) ~ strat cu rol de repartizare unlformasi migrare a vaporilor de apa,

1.4.3. Explicitare termeni

1.4 . .3.1.Sistemul IPT ~. sistem de apreciere calitativa globala pe eriterii si niveluri de performanta a

structurilor hidroizolante (detaliar in caitoluL [V) ee euprinde: 1 impermeabilitatea laapa;

P rezistenta La perforare (Ps-perforare statlca §i Pd-perforare dinamica); T comportamentul la temperaturi ridicate.

1.4.3.2.Crherii si niveluri de performanta a materialelor hidroizolante (detaliat incapitolul V) ce

cuprinde urmatorii parametri definitorii, principali:

R forta de rupere la tractiune;

A alungirea la rupere Ia tractiune;

F flexibilitatea la temperaturi scazute,

1.4.3.3.Suport - termen ce defineste natura suprafetei pe care seaplica hidroizolatia:

a) Suport rigid-beton mono lit san pre fabric at, sape (slab arm ate, din mortar de ciment); constiruie suport en deformatii neglijabile - comports mice tip de materiale hidra izo I ante;

b) Suportelastic - suport deformabil (panouri profilate metalicevastereala din lemn sau din placi eelulozice aglomerate) eu sageata maxim admisibila de 11150-comporla hidroizolatii eu membrane;

c) Suport semirigid - placi termoizolante, sernirigide sirnplu pozate, lipite in puncte, continuu san fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 nlcm2 pentru 0 defermape maxima de 10% (exemplu: placi din polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan,etc.) ~ comports hidroizolatiicu membrane;

d) Suport semielastic~ placi termoizolante fixate meeanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic san semirigid, ce pot fi supuse nnui efort de 0,2 n/em2, eu 0 deformatie maxima de 5% la un coeflcient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi vata mineral a de minimum 140 kg/m3)- comports hidroizolatii eu membrane ..

1.4.3.4.Structura hidroizolanta - term en ee defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat din materiale hidroizolante:

a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidrcizolante (bituminoase sau polimeriee) sau din mase omogene ell aplicare peliculara (bltuminoase sau polirnerice);

b) Structurile hidroizolante din membrane se aplica pe suport in urmatoarele varisnte:

simplu pozate direct pe elementul suport sau ell intercalarea 1UlW strat de separate (cu asigurarea eranseitatii suprapunerilor):

lipite continuu, in urmatoarele moduri:

• lipire eu adezivi speeifici laca1d (masticuri bituminoase) sau la rece (bituminosi si/sau polimerici);

• sudura ell flacara sau eu aer cald (sau suduracu microunde a suprapunerilor unor membrane polimerice);

• autoadereeta (cu film de protectie ce se indeparteaza): suprapunerile se Up esc sau se sudeaza.

lipite discontinuu, 'in urmatoarele moduri:

42

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAATEAI, Nr. rre bis/5.X1.2003

NOTA:

• cu adezivi specifici, la cald sau La reee, In. punete sau benzi;

• prin topirea superficiala a reliefului (benzi san ploturi) cu care este prevazuta membran hidroizclanta (biturninoasa):

• In puncte san benzi autoadezive);

• cu adezivi speciflci, la cald san Ia rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate.

simplu pozate, eu fixare rnecanica (cu asigurarea et~eitati i suprapunerilor); Iipitecontinuu sau discontimni.cu fixare mecsnica suplimentara,

membranelece compun structurile hidroizolante multistrat se lipesc continuu lntre ele eu adezivi specifici la eald sau Ia rece si prin sudura (nu se recomanda prin autoaderenta);

strueturile bidroizolante din mase omogene, simple sau armate, se aplicanumai pe suport rigid (in straturi suecesive) manual sau mecanie (cu sau :tara straturi de armare).

-

L4.3.5.Structurile hidroizolante din membrane se protejeaza :fa~a de faetorii de mediu. in unul din urmatoarele moduri:

a) Autoprotejate (din fabricatie) cu:

materiale minerale (granule, paiete) - la membrane bituminoase;

folli metalice (prin dublare) din aluminiu, cupru, inox - la membrane bituminoase;

foi polimerice (prindublare) -Ia membrane polimerice; pelieule (lacuri, vopsele) - la membrane polimerice;

prin naturaeompoundu1ui din care este realizat materialul hidroizolant - la membrane bituminoase ~i polimerice.

b) Protejate pe santier eu:

pelicule de protectie (reflectante) -Ia membrane bituminoase ~i polimerice; aeoperire eu pietris sau dale (protectie grea >40 kglm2) , eu sau :farastrat de desolidarizare - la membrane bituminoase ~i polimerice;

acoperireou elemente prefabricate san turnate (avand rol constructiv sau rol de proteclie§i de uzura in cazul teraselor utili tare) eu san tara strat de

desolidarizare -la membrane bituminoase; -..

acoperire cu placi sau mase termoizolante protejate spreexterior (structuri ranversate) pelicular sau cu protectie grea cu sau :tara strat de desolidarizare -la membrane bituminoase 91 polimerice ..

1.4.3.6.Structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara se protejeaza fafa de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri:

autoprotejate (din fabricatie) in masa, prin naturacompoundului din care sunt realizste, protejate pe santier cu:

• pelicule de protectie (reflectante);

• aeoperire eu dale sau pietris (proteetie grea >20 kglm2),cu intercalarea unui strat de desolidarizare;

• acoperire eu folii, tesaturi saulmpasliruri.

1.4.4. Configu.rapa strueturller termoizolante (nopuni suplimentareconte.xtolui dar defiuitorii prezentului normativ);

a) Structurile termohidroizolante pot fi:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

43

structuri clasice; in care structura termoizolanta este cuprinsa intre structura .hidroizolanta si elementul structural suport (se mentioneaza cli stratul de difuzie si bariera contra vaporilor fac parte din structura termoizolanta);

structuri ranversate; in care termoizolatia este aplicata peste structura hidroizolanta (spre exterior). Termcizolatia ranversata poate fi realizata eu materiale aplicate direct (poliuretan spwnat) sau prin pozarea pe pIli.ci (sticla spongioasa sau polistiren extrudat), protejate;

structuri distincte (separate); hidroizolanta :';1 termoizolanta (in care terrnoizolatia este prevazuta in interiorul constructiei, sub elementulsuport al hidroizolatiei).

b) Strueturile termohidroizolante clasice au urmatoarea configuratie (de la exterior spre

.interior):

structura hidroizolanta autoprotejata sau protejata suplimentar aplicata in aderenja totala, semiflotant sau flotant pe struetura termoizolanta; (se va prevede strat difuzant sub hidroizolatia aplicata pe termoizclatia ce irnplica procedee umede sau pe suport eu umiditate proprie peste nivelul admisibil);

structure termoizolanta (monostrat, bistrat sau rrrixta);

protectia termoizolatiei (falii de vaporii de apa aflati la interiorul constructiei) este alcatuita din bariera contra vaporilor eu sau fua strat de difuzie.

c) Structurile hidroizolante eu membrane bituminoase se pot aplica pe toate tipw:ile de suport, conform. urmatorului tablou:

Tipul Tipul teraselor/mod de aplicare
suportului T.N.G. T.N.A. T.P.
f. s. t. s. t. f. s. t.
SUPORT RIGID
• beton, ~apa x x x x x x x x
• beton usor turnat sau spumat x x x x x x x x
SUPORT ELASTIC
• lemn sau placi fibrolernnoase" x x x x x
SU PORT SEMlRLGlD
• placi poliuretan sau polistiren (eu sau
£Bra c~erare)"'* x x x x x x x x
• placi pluta (cu sau fiira strat de caserare) x x x x x x X x
• placi perlit (cu sau tarastrat de caserare) x x x x x x X x
• placi sticla spongioasa x x x x x x x x
SUPORT SEMIELASTIC
• placi rigide vata rninerala (ell sau tara
strar de ~_erare_l "''''''' x x x x x T.N.G.= T.N.A= T.P.

f.

terase necirculabile cu protectie suplirnentara, grea;

terase necirculabile eu structure hidroizolanta autoprotejata; terase circulabile pietonal,

flotant

semi ad ere nfa aderenta totala

'" pe suport din lemn sau placi fibrolemnoase primul strat hidroizclant se va fixa mecanic.

pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica in semiaderenta sau aderenta totala in oazul rnembranelor autoadezive, special concepute;

se poate aplica la T.P. eu circulatie redusa,

s.

t. NOTE:

"''''*

pc suport din vata minerala, primul strat hidroizolat se va fixa mecanic;

pe suport din vata rninerala caserata din fabricatie eu membrana hidroizolanta, se aplica in totala aderenta;

se poate aplica Ia T.P. cu circulatie foarte redusa,

d) Structurile hidroizolante cu membrane polimerice (de regula structuri monostrat) se aplica de regula. pe sup art rigid dar se pot aplica )jil pe suport elastic, semirigid sau semielastic cu respectarea stricta a prevederilor producatorului (de membrane polirnerice);

Membranele polimeriee se aplica d regula ell fixare mecanica si sudarea/lipirea suprapunerilor conform prevederilor producatorului.

44

MONITORUL OFICIAL AL ROMANI'Et PAATEA I, Nr. 776 biSlSXL2003

2. PRlNCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA~I UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR

2.1.PRlNCIPII PRIVIND PROIECTAREA

2.1.1. Principii generale

2.1.1.1.Documenta~ia de executie privind hidroizolarea cladirilor i:mpotriva apei ~iJsau a umiditatii mediului se va intocmi conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice in constructii in vigoare ~i In concordatacu prevederile producatorilor de materiale hidroizolante,

2.1.1 .. 2.Documentalia de executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor se vaelabora decatre firme si/sau persoane specializate autorizate ..

2 . .I.1.3,Documentalia de executie a lucrarilor de hidroizolare va fi elaborata explieit.pe stadii fizice di stine te, ell prezentarea Iucrarilor de alt specific ~i oorelarea acestora cu lucrarile c .......... hidroizo lare propriu-zise (dupa caz),

2.1.1.4.Documentatia de executie a lucrarilor de hidroizolare se va intocmi in baza temei-program elaborate 10 baza urmatoareleor date definltorii:

a) Definireasi determlnarea conditiilor ~i exigentelor stabilite de beneficiar (utilizator);

b) Stabilirea si definirea din punct de vedere structural ~i functional al tipului de cladire, sau element al cladiriice se hidroizoleaza;

0) Stabilirea conditiilor geologies (studiu geo, nivel mediusi maxim al apelor freatice) ~i de zonare geoclimatica, dupa specificul hidroizolatiei;

d) Stabilirea modurilor, parametrilor sl niveJurilor de actionarecurenta $i maxim-potentieala a apei sau a umiditatii mediului asupra obiectului ce se hidroizoleaza;

e) Definirea tipului de hidroizolatie preconizat.

2.1.1.5.Documentatia de.executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor 1mpotriva apei ~ilsau a umiditatii mediului va cuprinde memor.iul justificatrv-explicativ (justificarea solutiei adoptate in contextul datelor de tema, implicatiile in relatie cu lucrarile conexe, de alt specific} cantitat' de lucrari pe stadii f12}C6, necesar de materiale, resurse si utilaje precum si piesele desenate d .... ansamblu si detaliile caracteristice.

2.1.1.6.Doctunentatia de exeeutie va cuprinde specificatiile privind reglementarile tehnice de referinta, standardele sau agrementele tehnice a1e marerialelor durabilitatea apreciata a structurilor hidroizolante preconizate ~i conditiile de utilizare,

2.1.1.7.Pentru lucrari de hidroizolare de amploare sau cu conditii de pericol privind incendiile, exploziile san aecidentarile, se vor elabora proiecte tehnologice sl caiete de sarcini eu abordarea distincta a masurilor P .S,L~i de proteetia muncii,

2.1.1.8.Proiectantul ~i beneficiarul pot opri lucrarile de executie in cazul in care se constata abateri de la prevederile documentatiei de executie, a prescriptiilor §i reglementarilor in vigoare,

2.1.2.. Principii particulare

2.1.2.l.La proieetarea hidroizolatiilor cladirilor se va tine seama de urmatoarele aspecte specifiee ansamblului construit:

MONITORUL OFliCIAL A.t ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bisf5.XI.2003

45

a). Definirea conditiilor geoclimatice de amplasarea constructiei;

b) Categoria de importanta a cHid irii;

c) Definirea generala din punet de vedere volumetric: ~i structural al cladirii, partilor sau elementelor de constructie ce necesita hidroizolare sau termohidroizolare;

d) Definirea functionalitatii oladirii partilor sau elementelor de eonstrctie pentru stabilirea general a a tipului de hidroizolatie sau de termohidroizolatie;

e) Stabilirea precisa a naturii, geometriei ~i conformatiei elementului suport al structurii hidroizolante san termohidroizolante;

f) Definirea modului decomportare din punct de vedere al deplassrilor, vibratiilor, rniscarilor elastice ~i al nivelului de microfisurare-Iisurare al elementului suport;

g) Aprecierea si stabilitatea rnodalitatilor ~i nivelurilor de actionare medii-curente ~i maximpotentiale a apei san a umiditatii mediului asupra hidroizolatiei.

2.1.2.2.Proiectarea propriu-zisa a hldroizolatiilor la cladiri se va face in baza urrnatoarelor aspeete:

a) Stabilirea cerintelor de performanta a nivelurilor de performanta necesare pentru structura hidroizolanta preconizata a fi utilizata (conform sistemului I.P.T. de apreciere ealitativa globala);

b) Definirea §i stabilirea tipului de hidroizolatie preconizata (in foi hidroizolante san din mase omogenecu aplicare peliculara). in cazul structurilor term ohldroizol ante, se va face corel area cu nonnele in vi go are privind termoizolarea constructiilor, eu definirea ~i stabilirea structurii ansamblului tennohidroizolant;

c) Stabilirea strueturii ansamblului hidroizolant (monostrat multistr:at) a materiaiuluimaterialelor componente (bituminoase sao polimerice) ~i a sistemului de aplicare pe suport pentru suprafetele orizontale, incHnate si verticale, in coneordantaeu specificatiile producatorului §i eu eele din agrementele tehnice a ma:terialelor preconizate;

d) Definirea si stabilirea relatiilor privind anexele, accesoriile §i elementele constructive locale (receptoare pluviale, jgheaburi senouri, atice, strapungeri, diferente de nivel, so c1 uri, etc.), in contextul suprafetei generale date ~i inconcordants cu modul de utilizare-functionare,

e) Determinarea si prezemarea elementelor speciale, particulare, atipioe ~i mcdurilor de solutionare,

1) Deterrninarea cantitatilor de luerari pe etape de executie, stadii fizice ~i pe tipuri de structuri;

g) Deterrninareacantitatilor de materiale neeesare;

h) Stabilirea condltiilor privind verificarea calitatii lucrarilor §1 urmarirea comportarii in explo atare.

2 .. 2.PRINCIPD PRlVlND EXECUT AREA

2.2.1. Principii generale

2.2.L1.Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediulul trebuie sa se desfasoare in eonditii facile pentru asigurareacalrtatii necesare In utili zare , prin respectarea reglementarilor tehnice in vigoare ..

2.2.1.2.Lucrarile se vorexecuta decatre firrne autorizate.cu personal calificat, speclalizat In domeniu.

2 .. 2.1.3.lnaintea inceperii Iucrarilor.executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum ~i elucidarea eventualelor neccncordante fa~a de situatia din teren.

46

MONITORUL OFliCIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bisJS.XL2003

2.2.1.4.Inaintea Inceperii lucrarilor,.executantul va elabora docuraentatia tehnologi;a de exeeutie (functie de natura §i amploarea lucrarilor) §i va stabili graficul deesalonare in raport eu luerarile conexe si/sau cu lucrarile de a1t specific.

2.2.1.S.Executantul va prelua frontul de lucru in haze procesului verbal, ell lndeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice in vigoare,

2.2.1.6.inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asignrarea punctelor I?i traseelor de acces, a punctelor ~i zonelor de depozitare a gospodarieianexe ~i a masurilor de protectiea muncii ~i de paza si prevenire a inc endiil or.

2.2.1.7.Lucrmile se vor executa strict tncoaformitate eu eonditiile si prevederile documentatiei de exeeutie ~ a reglementarilor specifiee in vigoare; mice neconcordanta va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate cu ~tiin~ea beneficiaru1ui.

2.2.1.8.Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze deexeeutie, in special pentru luerarile ascunse, Impreuna eu beneficiarul (sicu proiectantul). I:n unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate,

2.2.1.9.La terminareaexeeuriei se vor intocmi formele de receptie ale lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi insusire §i operate deexecutant) in baza constatarilor §i verificarilor efectuate de 0 comisie formata din executant, proiectant si beneficiar. Se vox face, unde este posibil, probari alee~eitapj prin inundare pe timp limitat (72 are) ~i observarea eventualelor infiltratii,

2.2.2. Principii partieulare

2.2.2.1.Conditli climatice:

a) Strueturile hidroizolante 5e vor aplica la exteriorul constructiilor inconditii c1imatiee normale, adecvate Iucrsrilor de hidroizolare; tara vanturi putemice sau ploaie, la

temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste +2QG; ____

b) Structurile hidroizolante 5e vor aplica in interiorul constructiilor in conditii de temperatura pozitiva §i de perfects ventilare a spatiilor in care se Iuereaza (in special La lucrul en produse ce contin solventi organici volatili san substante nocive).

2.2.2.2.Conditii referitoare 1a suport - conditii de preluare a frontului de lucre:

a) Suportul pe care se aplica strucmrile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat ~i desprafuit;

b) Nivelul admisibil al umiditatil naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie:

• maxim 12% la beton, clemente prefabricate din beton, ~ape, tencuieli (din

mortar de ciment ma adaos de var);

• maxim 12% Ia beton celular san spumat;

• maxim 20% Ia asterealadin lemn;

• maxim 15% Ia placl perlit, gips carton;

• maxim 1 5% la plaei aglomerate celuiozice ..

c) Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana. cu denivelari de maxim 5 rnm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate;

d) Suprafata suportului rigid nu va prezenta neregularitati (bavuri san excre see nte ) mai mari de 2 nun determinate ell 0 rigleta de 20 em lungime, deplasata In toate sensurile;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 776 bisJSXI.2003

47

e) Nu se VOT admite denivelari intre elementele suport, prefabricate, mai mari de 10 mm; denivelarile se vor reetifiea eu mortar de ciment (:tara adaos de var ~i eventual eu adaos de aditivi plastifianti), eu 0 panta de minim 1/5;

f) Suportul rigid nu trebuie sa. eomporte fisnrari in planul suprafetei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite;

g) Neregularitatile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 em2 se vor rectifica eu mortar eu rasini sintetiee iar neregularitatile mai mari de 2 em2 se vor rectifica cu mortar de eiment eu aditivi speeifiei (:tara adaos de var);

b) Suporturile elastice, semirigide si semielastice eu pante intre 2% ~i 3% vor fi plane ineat sa nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolatiei) stagnari de apa mai mari de 1 m2 eu grosimea stratulni de apa de maxim I 5 em;

i) Muchille intrande (scafe) sau iesinde vor fj realizate in unghi drept sau eu racord la 45° ~i nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 em lungime ~i denivelari (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate eu dreptarul de 2 m lungime (aceste conditii sunt aplicabile si in caznl sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolatiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate Ia hidroizolatiile impotriva apelor :tara presiune hidrostatica:

j) Se va verifica existenta §j calitatea montarii tuturor elementelor constructive ~i anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum ~i corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare elemente auxiliare, base etc.).

2.2.2.3.Conditii de punere in opera:

a) Structurile hidroizolante ~i termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea Iucrului incat sa se evite deteriorarea Jucrarii executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitatii, vdnt) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere);

b) Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se seama in special de pante, de caile de acces transport si manipulare a materialelor, tara afectarea zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate;

c) Dotarile grele de lucru (butelii cu gaz, eontainere sau paleti eu material hidroizolant, etc.) Vor fi prevazute eu postamenti ~i elemente de transport care sa nu deterioreze suprafetele suport ~i cele hidroizolante;

d) La pante generale mai mici de 2% se admit stagnari de apa pe suprafete limitate.

2.2.2.4.Conditil privind protectia muncii ~i prevenirea incendiilor

a) Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca (asigurarea cailor de acces verticale ~i orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunzatoare a mijlcacelor de ridicare a materialelor, etc.);

b) Se vor lua toate masurile necesare pentru paza :;;i prevenirea incendiilor (mod de Iueru cu foe deschis, depozitarea materialelor, etc.);

c) Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile lnchise, izolate) de gaze toxiee si/sau inflamabile:

d) Nu se vor admite utilaje seule si unelte improvizate sau defecte carear putea periclita calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectiea :;;i sanatatea muneitorilor.

2.3.PRINCIPll PRIVIND EXPLOATAREA

Notiunea de exploatare euprinde aspectele privind durabilitarea, lntretinerea, utilizarea si functionarea sistemului hidroizolant.

2.3.1. Principii generale

2.3.1.1.Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizata prin doua moduri de evaluare:

48

MON!ITORUL OFICIAL AL ROMANIEf, PARTEAI, Nr. 776 bis/S.Xt2003

a) Garantiaacordata (durabilitate garantata de ,cafre executant si/sau producator); trebuie sa constituie un sistem obligatoriu de evaluare (eu referire Ia materialele hidroizolante components structurii san 1a strucrura in ansarnblu);

b) Durata de utiJizare apreciata; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativa ce poate fi luata in considerare functie de organismul care face aprecierea sau sustinerea prin exempl iflcari.

Sistemul de garantare trebuie sa precizeze mssurile de intretinere preconizate in functie de conditiile de utilizare lnConfonnitate cu prevederile Legii 10/1995,cu garantie de 10 ani. in cazuri partieulare prin conventie intre paqi (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene.

2.3.1.2.Masurile de 1ntretinere preconizate ~i frecventa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul Tehnic (cartea tehniea aconstructiei).

2.3.1.3.Conditiile de utilizare §i functionare trebuie stabilite prin tema-program si vor fi mentinute pe Intreaga durata normata. Condijiile stipulate in tema program pot f completate de proiectant+functie de criteriile decalitate considerate.

2.3.2. Principii particulare:

Durabilitatea hidroizolatiilor cladirilor Implica un sistem functional privind verificarea, exploatarea ~i Intretinere acestora:

2.3.2.1.Sistemul de verificare:

Controlul calitalii Iucrarilor de hidroizolatii se va face pe parcursul desfasurarli luerarilor, pe faze determinatesi la terminarea acestora ~i vor fi stipulate in procese verbale ce se vor anexa Iacartea tehnicaa constructiei, astfel:

a) Verificari pe parcursul lucrarilor:

caLitatea suportului;

calitatea materialelor hidreizolante;

pozirionarea si fixarea to structura suport a pieselor inglobate, de trecere a eJementelor de strapungere, etc .. ;

calitateaexecuJiei pe etape de lUCJU a structurii hidroizolante si/sau

hidroi 1 '""""\

termom oizolante,

b) Reetificari:

rectificari locale. unde este cazul, pe etape de lueru;

in vederea verificarii finale san ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare '§i protectie, aeventualelor defectiuni locale ~i de finisarea suprafetei hidroizolate, unde este cazul,

c) Verificare finala .. :

verificarea de suprafata S6 va realize vizual ~l prin tatonare, urmarind corectitudinea ~i calitatea modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de proteetie a structnrii hidroizolante (la eerere, se po ate face si verificarea structurala prin sondaje-carotare, en probe de Iaborator ale acestora); verificarea documentelor privindcontroaLele de calitate (procese verbals) efectuate pe parcursul desfa:?urarii lucrarilor;

verificarea pri:n proba en apa (undeeste posibila realizarea indundarii eu apA) timp de 72 ore (~ra a se dep~i capaeitatea de stabilitate ~i rezistenla acladirii),

d) Veri.ficari periodice:

verificarea periodica S6 va realiza conform unei metodologii stabilite de catre beneficiar cu proiectantul si/sau executantul. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata La intervale de doi ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI , PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

49

2 .. 3 . .2 . .2.tntretinerea

La verificarile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei, in sensul respectarilconditiilor-cadru de utilizare stabilite prin tema; 011ce interventii neprevazute 5e pot face numsi eu aeerdul prolectantului.

La verificarile periodice se vor avea in vedere:

a) Interziceree -oriearor interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, lncarcari suplimentare, ancoraje, etc.);

b) Interzicerea cireulatiei pe suprafetele concepute ~j realizate ca necirculabile; in acest sens este recomandabil ca In cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni san care cuprind puncte de vizitare, sa se prevada dii de aeces ocazional, prin asigurarea unor . zone eu protectii adecvate acestni seop.

Intretiaerea hidroizolaliilor este sarcina beneficiarului, conform indicarillor stipulate in documentatia tehnica, Intretinerea consta in masuri privind utilizarea corecta ~i Ia Iucrari de interventie cueente. La lucrarUe de interventie curente (ce se refers la Izolatiile aparente san accesibile, nu 181 cele ascnnse, acoperite de structuri grele) se au in vedere:

a) Cur.afirea sezoniera periodica a suprafejelor prin inlatnrarea depunerilor ~i vegetatilor (minim de 2 ori pe an; primavara ~i la SIar~itul toamnei) prin maturare, precum ~i curatirea eu atentie pe timpul iernii a aglomerarilor excesive de zapada san a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale;

b) Curatirea trotuarelor perimetrale de protectiea soclurilor san subsolurilor cladirilor;

c) Interzicerea efectuarii de sapaturi in zonele hidroizolare subteran, tara asigurarea unor masuri pentru preintampinarea degradarii izolatiei ~i acumularilor de apa sau de modificare a regimului hidrografie subteran;

d) Interzicerea schimbarii mo du lui de utilizare a spatiilor hidroizolate tara acordul proiectanmlui;

e) Mentinrea 'in conditii functionale a elementelor de protectie a hidrolzolatiei (tencuieli, sape, dalaje, copertine, etc.); 181 protectiile cu pietris se recomanda ca la 7-10 ani sa se ceama ~i sa se spele stratu1 de pjetri~ si annal (primavara) sa se repartizeze uniform pe suprafata (intindere uniforma);

f) Repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolatii si/sau elemente de protectie,

50

MONITORUL OFICIAt At ROMANIEI, PA'RTEA t, Nr. rre bis/5 .. Xt.2003

3. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR IDDROIZOLANTE LA CL,ADIR1

Aces! capitol euprinde cerintele de cal ita te, conditiile tehnice ~i criteriile de performanta principale Is care trebuie sa raspunda urmatoarele eategorii de hidroizolare:

hidroizolarea acoperisurilor ~i a alter elemente ale cladirilor supuse direct actiunii apelor meteoriee;

hidroizolarea elementelor sau paqUO! de cladiri impctriva exfiltratiilor;

hidroizolarea elementelor san pilrf.ilor de cladiri, amplasate subteran, impotriva infiltratiilor si/sau exfilnatiilcr.

Principiile generale enuntate in prezentul capitol vor fi precizate, in capitolul 8, prin niveluri de performanta corespunzatoare criteriilor de performanta ale diferitelor categorii de structuri hidroizolante,

3.1.PRINCfPU GENERA.LE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ACOPERJ~URILOR ~I A ALTOR ELEMENTE ALE CLADlRILOR SUPUSE DIRECT ACTIUNll APELOR ~TEORICE

Se refers la urmatoarele elemente sau paqi aleeladirilor supuse direct actiunii apelor meteorice: acoperisuri terasa plate - ell panta euprinsa intre 0% (inclusiv) ~i 1 5% (in climat montan nu SlIDt admise pante 0%; sunt recomandate pante peste 1,.5%);

acoperisuri terasa - cu panta cuprinsa intre 1.5% ~i 5% (se admit portiuni limitate la maxim 30% din suprafata cu pante peste 5%);

alteelemente ale cladirilor.

Acest paragraf cuprinde cerintele de calitate, condltiile tehnlce ~i criteriile de perforrnanta principale la cafe trebuie sa raspunda hidroizolatia acoperisurilor ~i a alter clemente ale cladirilor supuse aetiunii apelor meteorice, conform urmatorului tablou:

Cerinte de caUtate

Condipi tebnice

Criterii de performanta

Nr crt

o

2

3

1

Rezistenta $i stebilitatea Aptitudinea de exploatare

sub

sarcini "'"'

Capacitatea de rezistenta: ~i stabi I itatea

Evitarea deformatillor excesive concentrate:

sageata limitate sub sarcina; se refera la structura hidroizolenta in raport eu suportul,

Evltarea degradarilor produse la deplasarile suportului:

alungirea Ia rupere la tractiune,

Forta de aderent!'i Is suport (realizata prin Iipire sau lestare) in vederea prevenirii efectelor suctiunii ~I presiunii vantului

Mentinerea proprietarilorinltlale; durata de garantie stabilita.

1.

Durabilitatea structurale

Siguranta in utilizare

Rezistenta la incarcari concentrate: eezlsteata La perforate statics.

Rezistenta lasoc cu corpurl dure: rezistenta Ia perforate dinamica,

2 ..

Siguranta in exploatare

Siguranta la

( ocazionala)

cireulatie Prevenirea ahmecarii:

coeficientul de frecare la lunecare in planul dat.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

51

0 1 2 3
3. Siguranta 1a foe Rezistenta la foe Clasa de combustibilitate:
- in mod curent nu se pun conditii;
- pentru cazuri en pericol de foe se vor lua
rnasuri specifice (incJuderea hidroizolatiei
intre elemente sau straturi incombustibile
Intreruperea de eJemente incombustibile
etc.); la executie, dupa caz, se adopta
masurile ce se impnn privind NPSL
4. Jgiena sanatatea oame- Igiena aerului ~i apei Emisia de substante poluante:
nilor refacerea ~i - pe durata exploatarii hidroizolatiei nu se
protectia mediu lui admit emisii de snbstante toxice sau
insalubre;
- la executie, dupii caz, se adopta rnasurile ce
se impun, privind NTSM si NPSI.
5, Protectia termica, Protectia termica Comportament la temperaturi ridicate:
izolare hidrofuga ~i - deplasari limitate ale hidroizolatiei fatA de
economia de energie suport.
Comportement la temperaturi scazute:
- f1exibilitatea hidroizolatiei.
. Izolarea hidrofuga Etanseitatea la apa:
- impermea bilitatea hidroize la tiei,
6. Protectia impotriva Izolarea la zgomot de 1m bunii.tatl rea indicelui de izolare Ia zgomot de
zgomotului impact impact:
- eSe determine in cazuri speciale (terase
utjJjtare cu circulatie intense spatii
interioare ce necesits nivel redus de zgomot. 3.2.PRINCIPll GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURlLOR BlDROIZOLANTE ALE CLADIRILOR ~I PARTILOR DE CLADIRI lMPOTR1V A EXFILTRA TIlLOR

Se refera la elemente sau parti ale cladirilor amplasate subteran sau suprateran, hidroizolate impotriva exfiltratiilor, supuse apelor lara presiune hidrostatioa sau eli presiune hidrostatica redusa (spatii, part! si clemente de construcpe supuse la umeziri stropiri, spalarisan siroiri),

Acest paragraf euprinde cerintele de ealitate, conditiile tehniee si criteriiLe de performanta principale la care trebuie sa raspundji hidroizolajia elementelor sau partilor de cladiri supuse exfiltratiilor, conform urmatorului tablou:

Nr Cerinte de calitate Conditii tehnice Criterii de performanta
crt
0 1 2 3
1. Rezistenta ~i stabiliratea Aptitudinea de exploatare Evitarea . deforma ri Hal' excesive sub sarcini
concentrate:
- sageata limitata sub sarcina; se refera 1a
struetura hidroizolanta in raport cu suportuJ.
Evitarea degradarilor produse la deplasarile
suportului sau elernentului suprapus:
- alungirea la rupere la tractiune,
Capacitatea de rezistenta Forta de aderenta Ia suport:
si stabilitatea - uu constituie conditio prm faptul ca
hidroizolatia se aft§; de regula, intre
elementele rigide, grele,
Durabilitatea structurala Mentinerea proprietatilor initiale:
- durata de utilizare a cladirii. 52

MONITOAUL OFICIAL AL AOMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XL2003

0 1 2 3
2. Siguranta in exploatare S iguran ta i:n uti lizare Rezistenta la lncarcari concentrate:
~ rezistenta la perforare statica,
3. Siguranta la foe Rezisrenta 13 foc Class de combustibilitate:
~ in mod curent nu se pun conditii,
hidroizolatia fiind cuprinsa de regula intre
elemente continue, incombustibile,
4. Igiena saoatatea oame- Igiena aerului ~i apei Emisia de substante poluante:
nilor, refacerea §l ~ pe durata exploatarii hidroizolatiei ou se
protectia mediului admit ernisii de substante toxice sau
insalubre;
~ la execntie, tn special in spatiile limitate §i
lnchise, se impune adoptarea masurilor ..
specifice NTSM §i NPSI.
5. Protectia tennies, izolare Protectia termica Comportement la temperaturi ridicate:
hidrofuga ~i economia ~ tara restrictii pentru hidroizolatii aflate in
de energie interiorul cladirilor:
- deplasari limitate fata de suport ale
hidroizolatiei atlate la exteriorul cladirilor.
Comportament la temperaturi scazute:
~ in mod curent ou se pun con dl fii
(flexibilitatea hidroizolatiei),
Izo larea hidrofuga Etanseitatea la apa:
- impermeabiJ itatea hidroizoiatiei.
6. Protectia impotriva Izolarea la zgomot de Im bunatatirea indicelui de izolare la zgomot de
zgomotului impact impact:
- in mod curent nu se pun conditii, 3.3.PRINCIPII GENERALE PENTRU EV ALUAREA STRUCTURILOR IllDROIZOLANTE ~E ELEMENTELOR SAU PARTILOR DE CLAnIRI, AMPLASATE SUBTERAN, IMPOTRIVA INFILTRATIILOR ~IlSAUEXFILTRA'fllLOR

Se refera la urmatoarele clemente sau paqi aJe cladirilor amplasate subteran (sub cota ±O,OO) hidroizolate impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor supuse actiunii apelor eu sau rara presiune hidrostatica (caz particular: constructii supraterane hidroizolate impotriva exifiltratiilor snpuse apelor eu presiune hidrostatica: bazine, rezervoare):

subsoluri;

fundatii socluri de fundatii;

spatii tehnice ~i tehnologice (bazine. rezervoare);

spatii, elemente san p8rJ:i de constructii supuse la umeziri, stropiri, spalari sau siroiri.

Acest paragraf euprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice ~i criteriile de performanta principale la care trebuie sa raspunda hidroizolatia elementelor sau partilor de cladiri, amplasate subteran, impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor, conform urmatorului tablou:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I, Nr. 776 bisJ5.X1.2003

53

Nr crt

Protectia zgomotului

impotriva Izolarea la zgomot de impact

Cermte de calitate

Conditn tehnice

Criterti de performanta

o

1

Rezistenta lli stabilitatea ; Aptitudinea de exploatare

2

1.

Capacitatea de rezistenta si sta bilitatea

Durabilitarea structnrala

3

Evitarea deform atiil or excesive sub sarcini eencentrate:

~ sageata limitata sub sarcina; se refers Ia structura hidroizolanta in raport eu suportul,

Evitarea degradarilor prod use la deplasarile suportului sau elementului suprapus:

- alungirea la rupere 18 tractiune,

Forta de aderenta la suport:

~ nu constituie conditio prm faptul ca hidroizolatia se afJa de regula, intre elementele rigide, grele.

Mentinerea proprietatilor initiale:

- durata de utilizare a cladirii.

2. Siguranta 1n exploatare Siguranta in utilizare

3. Siguranta la foe Rezistenta la foe

4. Igiena, sanatatea oame- Igiena aerului ~i apei

nilor, refacerea ~i

protectia mediului

5. Protectia tennies, Protectia termica

izolare hidrofuga ~i

economia de energie

6.

Izolarea hidrofuga

Rezistenta la lncarcari concentrate:

- rezistenta la perforare statici.

Clasa de combustibilitate:

- in mod curent nu se pW1 conditil hidroizolatia fiind cuprinsa de regula intre elemente continue, incombustibile.

Ernisia de substante poluante:

- pc durata exploatarii hidroizolatiei nn se admit emisii de substante toxice sau insalubre:

- la executie, in special in spatlile limitate §i lnchise, se impune adoptarea masurilor specifice NTSM si NPSI.

Comportament la temperaturi ridicate:

-fara restrictii pentru hidroizolatii aflate in interiorul cUidirilor;

~ deplasari limitate fata de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul cladirii,

Comportament la temperaturi scazute:

- in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei),

Etanseitatea la apa:

- imp ermeabilitatea hidroizolatiei impotriva umiditatii naturale a solului;

- impenneabilitatea hidroizolatiei impotriva apelor ell presiune hidrostatica, (acoperitor cu majorarea ell 25% a lnaItimii rnaxime a coloanei de apa estimate);

- impermeabilitatea hidroizolatiei Impotriva efectului de migratiune capilara Ia soeluri ~i fundatii (sa fie asigurat nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie pe suprafata hidroizolatiei).

1mbunataprea indicelui de izolare la zgomot de impact:

~ in mod curent nu se pun eonditii.

54

MONITORUL OFIC,IAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 776 bis/5.XI.2003

4. SISTEM P RAC TIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR

HIDROIZOLANTE; SISTEMUL - I.P.T.

in prezentul capitol. din eriteriile de performanta enuntate (capitolul 3), s-au selectat trei eriterii principale care penni! evaluarea globaUi a structurilor hi droizo I ante monostrat sau multistrat.

Aceste criterii deevaluare denumite "sistem I.P.T .. " sunt urmatoarele:

1. iropenne.ahilitatea 13 aptli

P. rezistenla la perforare (staticti ~i dinamica)

T. comportamentul la tempe-rat uri ridicate

4.1.IMPERMEABILITATEA L..AAPA (I)

Se clasifiea tn ~e categorii de niveluri exigentiale, pentru care structure hidroizolante este Impermeabila, conform. tabelului:

LI. 1,5saoO,15 72

Nivcluri de clasificare Nivelul presionii apei Timp'ul menp.oerii

• .1" (KPa sau m coloani de apa) presiuoii (ore)

1.2.. 1 0 sau 1,0 72

1.3. 60 sau 6.0 48

1.4.100 sau LO,.O 48

1.:5. 200 sau 20,0 48

1.6. 400 sau 40. 0 48

1.7. peste 400 sau 400 48

Impenneabilitatea la apa se deterrrrina conform prevederilor STAS 2921-76,

4.2.REZlSTENTA LA PERFORARE (P)

Reprezinta rezultatul interpoluarii valorilor (Indicilor) de elasiflcare a rezistentelor Ia perforare static.a (Ps):ji perforare drnarnica (Pd) conform. nrmatoarelor tabele:

Rezistenta In perforare statica (Ps)

PsA. >2.5

Rezistenta la perforare dioa.m.icli.(Pd)

Ps.3. >15

su bcJasifica re-Ps

Ps.2. >7

Pd.l.

25-30

Pd.4.

4~6

Niveluri de J.nc.arcare-kg

subclasificare-Ps (bilae 10 mm)

Ps.l. <7

Niveluri. de

Energie de soc de 9 J; (po.a.nsoD sferic,. " rum)

Pd.2.

15-20

Pd.J.

8-10-12

Pentru hidrolzolatiile monostrat Ia tnvelitorile acoperisurilor s-a stabilit un parame1ru intermediar Ps.3.S.cecorespunde unei valori a i:ncercarii >20 kg.

Clasamentul general"P" se define::;te conform urmatoarei grile de' interpolare a "Ps" si "Pd":

Niveluri dedasificare Is Niveluri de subclasUi.care

perforare ",P" Perrorare statici Perforare di.namica

P.2. Ps . .2. Pd.2.

P.l. PS.l. Pd.].

P .3.(P.3 .8.) Ps.3.{Ps.3.S.) Pd.3.

PA. Ps .. 4. PdA.

Nivelul general de calificare P corespunde nivelulll.i minim 00, Ps !ili Pd. Rezlstenra la perforare statica se determina conform SR 137-1995.

Rezistenea Ia perforare dlnamiea sec determine conform Directivefor Generale UEAte.

4.3.COMPORTAMENTUL LA TEMPERATURI RIDICATE - (T)

Reprezintli tinuta structurilor hidroizolante La temperaturi delicate Ia alunecare (ghsare), Ia nivelul stratului suport ~i a straturilor intreele, conform tabeluJui:

T.l.

>2

T.2.

<2

+60

Nivelur,i de clasilicare .•• T"

Mfi.rime;l deplasiirii (mm)

Temperatura de i,ncen::sl"e .("C)

+60

T.3.

+80

TA.

<2

+100

Aceasta categorie este semnificativa pentru structurile hidrotzotante aflate in contact direct co faetori'i mediului ambiant de situare (insoleiere directa) dar este utila..Si pentru perioada de aplicare, inainte de a fi acoperite cu elements de constructie sau sisteme suplimentare de protectie.

Comportarnentul Ia ternperaruri ridi.cate se deterrni nil. conform S R 137-1995.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

55

5. PRINCIPll PRINCIPALE DE EVALUARE A MATERILELOR

HIDROIZOLANTE

In prezentul capitol sunt prezentate criterii de performanta care permit evaluarea diverselor tip uri de materiale hidroizolante.

Criterille de performanta se clasifica in doua categorii de parametri:

parametri defmitorii, principali de evaluare a materialelor hidroizolante dar prin extensie si de apreciere a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Pentru aprecierea strueturilor hidroizolante mnltistrat se va 1ua in considerare in principiu, in cadrul unui parametru, materialu1 eu nivelul de exigenta eel mai defavorabil;

paramatri auxdiari de evaluare suplimentara a materialelor hidroizolante sunt prezentati in ANEXA NR.l.

Paramatri definitorii, principaJi sunt:

5.1.FORTA DE RUPERE LA TRACPUNE (R)

Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar !li pentru structurile hidroizolante (membrane !li mase omogene eu aplicare peliculara). ParametruJ R se exprima in N(5 ern conform SR 137/1995. Parametrul R se exprima in valori pentru sensul longitudinal ~i transversal al materialelor ~i(sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel:

Nivel de exigeDta Furta de rupere la traetiune (N/5 em)
R longitudinal R1 transversal Rt
R.1. Rl.l. <250 Rt.l. <lS0
R.2. R1.2. 250-300 Rt.2. 150-200
R.3. RlJ. 300-400 Rt.3. 200-300
R.4. RJ.4. 400-500 Rt.4. 300-400
R.S. Rl.S. >500 Rt.5. >400 Nivelul general de calificare R corespunde nivelulni minim a1 Rl ~i Rt.

S.2.ALUNGIREA LA RUPERE LA TRACTIUNE (A)

Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar ~i pentru strueturile hidrolzolante (membrane si mase omogene cuaplicare peliculara), Parametrul A se exprima in procente, conform SR 137(1995. Parametrul A se exprima in valori pentru sensul longitudinal ~i transversal al membranelor si/sau structurilor hidroizolante conform urmatorului tabel:

Nivel de exigenta Alunzfrea 10 rupere Is traetiune (%)
A lon~itudinal A.I. transversal A. t,
A.l. AI.L. <2 At.l. <1,5
A.2. AI.2. >2 At.2. ::: 1 ,5
A.3. AI.3. >5 At.3. >4
A.4. Al.4. >}O At.4. >8
A.S. AI.S. >20 At.S. :::16
A.6. A1.6. >40 At.6. >35
A.7. A1.7. >60 At. 7. >50 Nivelu1 general de calificare A corespunde nivelului minim al AI. si At.

56

MONITOAUL OFICIAL AL ROMANI!:I, PARTEAI, Nr. 776 bis!5X1.2003

S.3.FLEXIBILIIA TEA LA TEMPERA TURI SCAzUTE - (F)

Aces! parametru este relevant pentru membranele hldroizolante dar si pentru srrucrurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara. Parametrul F se exprirna,eonform SR 137/1995 completat, prin mentlnerea calitatilor de irnpermeabilitate sub coloana de apa de 5 em tirnp de 24 ore dupa indoirea pe diferite dornuri Ia 1800 Ia temperaturi diverse. conform urmatorului tabel:

F .. 8.

50

TemperatiJra de determinare °C

F.l.

o

Nivel de exigeDt§ Diametru dorn

F 0mm

F.2,

50

-5

F3.

50

-10

F.4.

50

-IS

F.5.

50

-20

F.6.

50

-25

F.7.

20

-15

20

-20

F,9.

20

-25

Pentru structurile hidroizolante rnultistrat se va considera nivelul de flexibilitate Fcorespunzator celui al membranei hidroizolante cu niveluI F eel mal defavorabil,

r

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

57

PRIVIND STABILIREA

CORE SPUNzATOARE HIDROIZOLANTE IN

6. CONSIDERATII PERFORMANrA MATE RIALEL OR GEOCLIMATICA Conceperea hidroizolatiilor cladirilor supuse actiunii apelor cu sau fara presiune hidrostatica ~i a umiditatii naturale a mediului se va face avand in vedere caracteristicile geoclirnatice ale zonei de amplasare (prezentate in anexa in hfuti specifice) conform urmatoarelor precizari:

NIVELURILOR DE

STRUCTURILOR SI FUNCTIE DE ZONAREA

,

6.1.IIARTI PRIVIND ACTJUNEA SEISMIC.A

Harta de zonare seismica de calcul, conform Normativ P.I00-92, permite precizarea nivelurilor de performanta privind alungirea la rupere (A) pentru evitarea degradarilor produse ca urmare a deplasarilor suportului (si/sau e1ementului suprapus) hidroizolatiei, astfel:

Lungimea (I) desfasurata a buclei (zonei) de compensare (inclusiv alungirea) la rosturi trebuie sa indeplineasca relatia:

l>61+hl

In care.Al ~i 62 reprezinta deplasarile maxime ale tronsoanelor adiacente rostului, in caz de seism.

6.2.BARl'I PRIVIND TEMPERATURA

Harta de zonare climatica, conform SR 1907/1-l997 si STAS 647212-1983, ce indica temperaturile de calcul in sezonul reee ~i respectiv in eel cald, permit precizarea nivelurilor de performanta privind comportamentul hidroizolatiei la ternperaturi scazute '~i comportarnentul hidroizolatiei expuse direct 1a temperaturi ridicate astfel:

a) Cornportamentul Ia temperaruri scazute, exprirnat prin niveluri de performanta privind flexibilitatea hidroizolatiei la temperaturi scazute (F)'

b) Comportamentul Ia temperaturi ridicate, exprimat prin niveluri de perfcrmanta privind marimea deplasarilor prin alunecare a hidroizolatiei la temperaruri ridicate (T).

6.3.HA.RTI PR1VIND ACTIUNEA AGENTILOR CLIMATIO

6.3.1. Harp de zonare aincardirilor date de vant, conform STAS 10101/20-1990 ce indica presiunea dinamica raportata la viteza vantului ~i de zonare a potentialului vantului, conform atlas climatologic ce indica durata pe an a vanturilor eu viteza rnai mare de 4 m/sec, Aceste haIli permit preeizarea nivelurilor de performanta ale fortei de aderenta a hidroizolatiei (expuse direct) aplicate pe suport prin lipire sau lestare (F.ad.) pentru prevenirea efectelor suctiunii ~i presiunii vantului, Efeetele suctiunii ~i presiunii vantului se vor determina prin caleul si/sau prin incercari. Pentru anumite cazuri speciale se pot preciza ~i ni vel uri de performanta privind rezistenta la tractiune a imbinarilor (Jt) ~i adezivitatea (Az).

6.3.2. Harta dezonare a 'indircarilor date de zapada, conform STAS 10101/21-1992 indica presiunea exercitata pe suprafata hidroizolatiei (expuse direct), Aceasta hart! permite presizarea nivelurilor de performanta privind forta de rupere la tractiune (R) si alungirea la rupere Ia tractiune (A) a hidroizolatiei pozate pe suport semirigid elastic sau sernielastic. Valorile nivelurilor de performanta se vor deterrnina pe baza caleulului deformatiilor pe care le comporta hidroizolajia.

58

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI,. PARTEA I. Nr. 776 bis/5,X1.2003

7. PREZENTAREA MA TERIALELOR BIDROIZOLANTE DE UZ CURENT

7.1 .. MEMBRANE BITUMINOASE

Membranele biiuminoase constituie gama de produsecea mal Iarg utilizata in Iume, in structuri hidroizolante monostrat sau multistrat

7.1.1. Membranel.e bituminoase pot fi alcatuite pe bazaa dona maricategorii calitative de bitum: bitum oxidat - bitum de extractie sau bitum natural oxidat prin suflare de aer la temperaturi ridicate;

bitum aditivat (bitum-polimeri) - aditivarea consta intr-un proces de modificare fizica a structurii coloidale a bitumului prin incorporarea unui polimer, realizandu-se astfel un compozit bifazic omogen §oi stabil eu proprietati imbunatapte fala decomponentii initiali.

7.1.2. Membrane pe baza de bitum ox.idat

Membranele pe baza de bitum oxidat sunt materiale traditionale dar prezinta in general niveluri reduse alecomportamentului la temperaturi scazute (flexibilitate),

Se interziee utilizarea membranelor pe baza de bitum oxidat la constructiile deeategorie de important a A ~i B (conform HG 261/1994).

7.1.3. Membrane pe baza de bitumaditi.v3.t

Membranele pe baza de binnn aditivat reprezinta sorrul eel mai utilizat pe plan mondial.cu calitap net superioare fata de materialele hidroizolante pe baza de bitum oxidat.

Bitumurile aditivate utilizate lo producerea.membranelor hidroizolante sunt unnatoarele:

a) Bitum-plastomer: amestec de bitum usor oxidat cu APP (polipropilena ataetica), Membranele eu bitum plastomer se produc tn gama larga de grosimi (3; 4; 5 mm). Au 0 buna comportare la actiunea solventilor organici si La alungiri prelungite, Lipirea Intre foi ~i pe supon se poate face prin sudura (topire superficiala cu falcara sau cu jet de aer fierbinte )~ilsau prin Iipire cu adezivi speciflci la cald sau rece;

b) Bitnm-elastomer: amestec de bitum usor oxidateu SBS (copolimer-stiren-butadienstiren), Membranelecu bitum elastomer se produc ill gama Iarga. de grosimi (2' 3; 4; 5 rom). Au 0 buns comportare la alungiri prelungite !iii Ia temperaturl scazute, Lipirea pe suport ~i intre foi se poate realiza prin sudnra ~i/sau prinIipire cu adezivi 1(' cald sau rece;

c) Bitnm polimer-adeziv: amestec de bitum oxidatcu polimeri ~i uleiuri plastifiate, se aplica pe membraneIe hidroizolante, pc Ioliile metalice sau polimerice. Se protejeazacu folii de separate antiaderente .. Membranele hidroizolante bituminoase sau polimeriee autoadezive se produc in general In grosimi relativ red use (1,5.; 2; 2,5 mm). Au 0 buna compottare Ia alungiri prelungite. Lipirea intre fbi sau pe suportul amorsat se face prin simpla presare Ia temperaturi ambientale pozitive, conform Indicetiilor produoatorului. Lipirea suprapunerilor se face prin sudura sau prin autoaderenta.cu sudura unui straif continuu de membrana peste suprapunere.

7.1.4. Membraoele bitumiooase potcontine unul san doua straturi de arrnare, strat suport ~i de protectie, diverse:

7.1.4.1.Stratnri de armare sau suport dinmateriale organice:

a) Catton celulozic ~ ill prezent cu utilizare redusa; caraeteristieile fizico-mecanice sunt modeste, este putrescibil, comports variatii dlmensionale apreciabile Ia variatii de temperatura ~i umiditate;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANJEI, PARTEA I, Nr_ 776 bis/S.XI.2003

59

b) panza sau tesatura din fire textile - deasemeni, in prezent eu utilizare redusa: in multe eazuri are un comportament aleatoriu· este putrescibil ~i in procesul de fabricatie consume cantitati mari de bitum de impregnare ~i de aeoperire;

e) Pasla poliesterica (voal poliesterie)-constituie unul din materialele cele mai utilizate pe plan mondial; principalele ealitap constau in imputrescibilitate, buna impregnare eu bitum, rezistents buna la perforare statica si alungire la rupere apreciabila. Pasla poliesterica este utilizata ca material de armare al membranelor (l00-200 g/mp) sau ca material suport (peste 200 g/mp); ~i poate constitui ~i strat difuzat pentru vapori;

d) Tesatura poliesterica-ca strat de armare se impune fata de pasla (voalul) poliesterica; are foarte bune calitati privind rezistenta la perforare dinamica, stabilitate dimensionala ~i rezistenta 1a alungire la rupere, Poate constitui si strat suport;

e) Folii subtiri polimerice-ca strat suport (film termofuzibil).

7.1.4.2.Straturi de armare sau suport din materiale anorganice:

a) 1mpaslitura (voal) din fibre de sticla - constituie un tip de armatura cu foarte larga utilizare; este stabila dimensional nu suporta plierea ~i are alungiri reduse la rupere 1a tractiune; poate constitui ~i strat suport;

b) Tesamra din fire de sticla (eu urzeala ~i batatura din fir de sticla; nu sunt recomandate tesaturile eu batatura din mese din fire de sticla) - constituie strat de armare sau strat suport; ea strat de armare confers calitati fizico-mecanice superioare;

e) Folii metaliee sau mixte (metal + polimeri) - pot constitui strat suport sau strat de armare (utilizateca bariera puternica contra vaporilor); se mai fabrics sub forma de benzi autoadezive pentru etansari de detaliu. Se folosesc aluminiul eeruisat, cuprul, otel ul inoxidabil sau plumbul;

d) Retelele metalice subtiri (plase) - constituie strat special de armare pentru anumite membrane utilizate la etansarea constructiilor supuse 1a ape eu mare presiune hidrostatica; retelele neacoperite, pot constitui strat de armare suplimentar, lipit intre membranele ce constituie structura multistrat eu utilizare ill acelasi domeniu.

7.1.5. Proteetia din fabricatie (autoproteetia) membranelor bitumiooase:

7.1.5.1.Protectie (autoprotectie) fata de factorii de mediu - se protejeaza membranele ce constituie strat hidroizolant superior in contact direct cu mediul exterior (factori climatici, lumina !li actiuni mecanice). Protectia poate fi alcatuita din:

a) Granule sau paiete minerale - granule din nisip cuartos, pietris sau ceramica concasata, paiete din ardezie sau mica etc.' acestea confers membranelor protectie eficienta impotriva actiunii radiatiilor solare ~i a actiunilor meeanice (mareste considerabil rezistenta la perforare statics) si totodata au ~i rol decorativ;

b) Folii metalice - aluminiu ecruisat (uzual 008 mmgrosirne-Zsu g/mp) ~i inox sau eupru (uzuaL 0,08 mm grosime-390 g/mp); acestea se utilizeaza ca strat de protectie at hidroizolatiilor pentru suprafetele vertieale datorita calitatilor reflectante (termoreflexie ~i reflexie a radiariilor ulrraviolete);

e) Folii polimerice - utilizate ca protectie mecanica (la poansonare statica); cele mai uzuale sunt foliile poliesterice;

d) Folii complexe polimerice metalizate sau polimeriee placate eu folii metalice - utilizate ca protecjie mecanica ~i contra radiatiilor solare;

e) Compound bituminos special fabricat cu rezistenta fatA de factorii de merlin (radiatii solare, in special UV); aceste cornpounduri bituminoase pot avea si insusiri antivegetale ( antiradacini),

60

MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI, PARTEA I, Nr .. 776 bis/5XI.2003

7.1.S.2.Protectii antiaderente utilizate impotriva lipirii membranelor bituminoase intre ele, in sistemul de ambalare in suluri, Prorectia se face cu folii termofuzibile (se topesc in proeesul deaplicare IacaId) pulberi minerale, impaslituri SHU folii antiaderente pentru membrane Ie sau foliile autoadezive.

7.2 .. MATERIALE IllDROIZOLANTE BITUMINOASE DIN MASE OMOGENE CU APLICARE PELICULARA

MateriaIele hidroizolante bituminoase din mase omogenecu aplicare pelicularaconstituie gama de produsecu utilizari variate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive ~i mase de etansare) in compozitii si structud diverse.

Hidroizolatlile supraterane cu materiale bituminoase din mase omogene cu apHcare peliculara nu se vor prevede la cladiri din categoria de importanta A B,. §i C (conform HG 1lI.26 I 11994). Hidroizolatlile subterane cu materiale bituminoase din mase omogene ell aplicare peliculars nu se vor prevede la cladiri din eategoria de Importanta A si B (conform HG nr. 26111994) dar pot :fi prevazute la celelate eategorii dar numai ca hidroizolatie Impotriva apelor :tara presiune_ hidro static a.

Se vor respecta prevederile prodncatorului privind domeniul ~i modul de utilizare specific materialului hidroizolaat.

7.2.1. CJas·mearea dupa tipol compo~ipei

7.2 .. Lf.Bitumul oxidat .~ reprezinta materialul primar utilizat in realizarea membranelor eu bitum oxidat, in lipirea acestora sica material de baza la amorsarea suprafetelor,

In Iucrarile de hidroizoilatii, bitumul oxidat se utilizeaza in urmatoarea gama de produse:

a) Amorsa - bitum ox.idat topit, diluat in sol venti organicicompatibil (113 bitum ~i 2/3 solvent), Se aplica reee pentm asigurarea aderentei hidroizolatiei Ia suport. Este interzisa utilizarea motorinei ca solvent san ea amorsa;

b) Mastic fierbinte ~ bitum oxidat topitcu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi san fibre minerale), Se aplica fierbinte la lipirea si peliculizarea suplimentara de suprafala a membranelor cu bitum oxidat;

c) Mastic reee ~ bitum oxidat (topit) en adaosuri rninerale si diluat in diverse proportii eu solventi organici, Se apliea rece, in diferite vaseozitati, la peliculizari de suprafala.ca""""_ masa de spaclu S3lJ. ca adeziv, cu ealitati in. general mediocre;

d) Emnlsii si dispersii in apa ~. material fluid eu aplicare la Ieee utilizat ca amorsa sau la peliculizari hidroizolante, in special pentru spetii inchise sau cu pericol de incendiu ~i explozie,

7.2.1.2.Masticuri bituminoase aditivate en elastomeri sau plastomeri, ell aplicare 1a rece sau Ia cald, eu diverse vaseozitap.. Se utilizeaza 1a Iucrari de hidroizolatiisub forma unnatoarelor produse:

a) Amorse-masticuri diluate in solventi organici eompatibili, ell aplicare peliculara in star-e rece pentru asigurarea aderentei hidroizolatiei Ia suport;

b) Mastic fierbinte de lipire continua sau discontinua a membranelor bituminoase aditivate (lipire continua san discontinua a membranelor pe suport ~i lipire continua a membranelor intre ele);

c) Mase de spaclu cu diferite Yascozitali utilizat ca adeziv sauca masa deetanssre sau strat de impermeabilizare, cu aplicare peliculara in unul sau mal multe straturi, simple sau armate eu voal dinfibre de sticla, poliester, relon, etc., pe suprafetele amorsate.

7.2.2. Clasitiearea dupa modul deaplicare:

Functie de viscozitate, aeeste materiale se pot aplica 'in unul sau rnai multe straturi, eu sau f'ara straturi de armare, astfel:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI,. PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

61

a) Materiale fluide ~ se aplica prin stropire.pulverizare, peasulare saucu trafaletele;

b) Materiale semifluide - se aplica prin pensulare saucu trafaletele;

c) Materiale semivascoase ~ se aplics eu racleta sau cosoroaba;

d) Materiale vascoase - se aplica eu spaelul,

7 . .2.3. Conditii generale

Caracteristicile meterialelor hidroizolante bituminoase din rnase omogene cu aplicare peliculara, variaza functie de consistenta ~i domeniul de utilizare:

a) Masele fluide (amorse) trebuie saaiba nivelul de fluiditate neeesar patrunderii in porii elementului (suport) pe care sunt aplicate ~i sa formeze 0 pelicula continua, aderenta;

b) Masele semifluide, pans la cele vascoase trebuie sa Indeplineesea urrnatoarele

conditii:

sa. fie aderente la suportul amorsat; sa fie impermeabile la apa.;

sa fie stabile Ia temperaturi ridicate:

sa fie elastioe la temperaturi scaznte ~i ridicate (la temperaturi ridicate sa nu curga);

sa fie compatibile ehimic eu elementele sau materialeleeu care vin In contact; adezivii sa corespunda rolului (nivel de adeziune, stabilitatec elasticitate la ternperaturi scazute ~i inalte).

7.3.MEMBRANE POLIMERICE

Membranele polimerice sunt reprezentate de materiale diverse din categoria polimerilor elastomeri san plastomeri (produsi de polimerizare malta a bidrocarburilor nesaturate). Procedeul de fabricate a membranelor polimeriee consta in laminare, calandrare.extrudere sau procedee mixte, Membranele polimerice sunt prezente in variate compound uri , moduri de fabricare, structuri ~i domenii de utilizare, proprii firmelor prodncatoare.

7.3.1. Materialele po lim erice cele mai utilizate la producerea membranelor sunt

urmatnarele:

a) polimeri-elastomeri:

IIR - copolimer de izoprensi de izobutilen;

EPDM (EPT) ~ copolimer de etilen, de propilen ~i de dien-monomer; CSM ~ polipropilena clorosulfonata;

NBR - cauciue nitril,

b) po limeri-plastomeri:

PVC .~ clorura de vinil-reprezinta eel mai utilizat compound in realizarea membranelor pclimeriee;

PE ~ polietilena de joasa sau inalta densitate; PID· - poliizobutilena;

VAE (EVA) - copolimer de acetat de vinil ~i deetilen; CPE (pEe) - polietilenaclorurata;

Gudron cu pvc.

73.2. Membranele polimerice pot fi realizate tn diverse moduru

7.3.2.1. Membrane omogene - membrane realizate prin laminare sau extrudere, salt membrane

realizate prin procedeul de dublare (calandrare) a dow sau moo multe foi din aceeasi receptura cu sau fara armare,

6.2

MONITOAUL OFICIAL At AOMANIEI, PA'RTEA I, Nr. rre bis/5.XI.2003

1.3.2.2. Membrane composite - membrane realizate prin laminate, calandrare sauextrudere, dublate

cu foi din recepturi diverse, eu sau tara armare.

NOTA:

• strand de armare poate fi inclus in masa membranei sau poate constitui suportul membranei;

• stratul de armare poate avea rol de a conferi calitap fizico-meeanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea ro1 tehnologic de fabricate, :tarA a confer] ealitali suplimentare notabile;

• stratul de armare, ca suport aJ membranei, po ate avea ~i rol difuzant at vaporilor;

• difuzia vaporilor se poate realiza ~i prin amprentarea sau sagrenarea fetei inferioare a membranei.

7.3.3. Membranele polimerice pot fi autoprotejate (diu fabrieatie) fata de Iactorfi de mediu

(in special radiafii UV §i IR) prin:

dublare cu folii polimerice sau metalice; peliculizare de suprafata;

In masa prin natura compoundului.

NOTA:

• membranele polimerice tara autoprotectie trebuie protejate suplirnentar prin lestare (pietris, dale) sau prin includere intre elemente de constructie (beton, zidarie, sape);

• membranele polimerice (in special cele eu utilizare Ia etansari subterane) vor avea adaosuri biocide incompoundul de baza care sa-Lconfere rezistenta la vegetale (radacini). mucegeiuri, bacterii, etc.;

• unele membrane polirnerice (speciale), prin natura compoundului, pot fi rezistente la diversi agenti chimici,

7.3.4. Membranele pelimerice pot :fi armate sau dublate CD diferite m.ateriaJe:

Searmeaza cu materiale tip retea Ctesaturi rarecu acelasi tip de urzeala ~i batatura) din fire textile, sticla, poliesterice sau chiar metalice subtiri.

Depunerea sau dublarea (armarea) se face pe pasla din fibre poliesterice sau din sticla. Nu sunt excluse niei un fel de alte combinatii de rnateriale.

7 .. 3.5. Membrane.le polimerice se pot apliea pe suport in diferite moduri:

.8) Flotant, simplu asezat (prelata), ell flxare meeanica pe contur si asigurarea in camp prin Ie stare sau eu fixare mecaniea;

b) Prin Iipire continua sau discontinua ell adezivi speciflci en aplicare la rece sau co mastic de bitum en apUcare Ja rece sau la eald (conditie de compatibllitate a membranei la adezivi sau la bitum);

c) Prin lipire continua prin autoaderenta;

d) in sistem mixt, .

7.3.6. Membra.nele polimerice se utilizeaza in general ea hidroizolapi monostrat; unele

produse se ascciaza in structuri bistrat (cazin care straturile se lipesc continuu lntre ele cu adezivi specifici cu aplicare la reee, prin autoaderenta sau prin lipire eu bitum fierbinte), fnunelecazuri se pot asocia polimerice cu bituminoase.

7.3.7. Etansarea joantelor (prin. supr.apunere.a membranelor §ilsau prin suprapunerea de

bend aeoperltoare [oantei, din acelasi material sau eualte materiale eempstibtle), se poate realiza in diverse modurn

MONITORUL OFICiIAL AL ROMANIE.I, PARTEAI, Nr. rte bis/5.X1.2003

63

lipire prin dizolvarea superfieiala a suprafetelor deeontact;

sudurs prin topirea superficiala a snprafetelor de contact cu aer fierbinte; suduracu microunde de malta frecventa;

lip ire eu adezivi specifici aplicati la rece sau la cald; lipire prin autoaderenta,

Marginile se pot etansa suplimentar princordon de sudura realizat cu electrod specific din material polimeric san cordon cu mastic de etansare specific (in cazul lipirii prin dizolvare superfieiala).

7.3.8. Specifica.pi ealitative generate':

a) Membranele polimerice armate trebuie sa prezinte a stabilitate dimensionala La cald mai buna de ±0,2% (valorile negative, contractiile, se releva in sens longitudinal iarcele pozitive, alungirile, in sens transversal), prin expunere timp de 6 ore la +80°C;

b) Membranele polimerice trebuie definite si din punct de vedere al comportarii Ia imba.trfutire accelerata. acestea nu trebuie sa sufere modificari mai mari de 10% a principalilor parametri dupa expunere la xenotest timp de 10.000 ore;

c) Membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedereal recepturii) in membrane cu utilizare suprateraaa (la aeoperisuri) ~i subterana, Membranele polimerice specifiee lucrarilor subterane contin substante biocide (impotriva mueegaiurilor, ciupercilor, bacteriilor, etc.),

7.4.MATERIALE ffiDROIZOLANTE POLlMERICE DINMASE OMOGENE CU APLICARE PELICULARA

Materialele hidroizolante polimeriee din mase omogene eu aplicare pelicularaconstitnie 0 gama de produse eu utilizan specializate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive ~i mase de etansare) in compozitiisi structuri diverse.

Aceste tipuri de materiale vor fi prevazute eu diseemamant, numai conform prevederilor stricte ale predncatorilor, pe baza unor garantii solide, deoarece in prezent sunt putin testate practic, Ia conditiile noastre de mediu,

r:

64

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI., PARTEA I,. Nr. 776 bis/S.XL2D03

8. ALCATUIREA STRUCTURILOR BlDROIZOLANTE

8 . .1.ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE LA ACOPERI$URILE TIP TERASA

8 .. 1.1. Campcurent - structuri hidroizola.nte monostrat

8.1.1.LConcliti.i conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:

hidroizolatiile monostrat nu se vor prevedea la cladiri din categoria de importanla A (conform HGnr.261/1994);.

hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la cladirile situate ln zona climatica IV (conform SR 10907/1-97);.

hidrolzolatiile monostrat pot fi prevazute la terasecu pante mai mari de 1,5%; suportul hidroizolatiilor monostrat va fi rigid;

hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare ~i la terasele c ~ structure termoizolanta ranversata:

NOTA..: pentru hidroizolatiile monostrat se vor utilize numai membrane special prod use pentru acest mod de utilizare, respectandu-se strict prevederile producatorului privind aplicarea.

b) Conditii privind alcatuirea:

se vor prevede membrane bitwninoase eu bltum aditivatcu grosimea minima de 4 mm sau membrane polimerice eu grosimea minima: de 1.0 mm, recomandabil de 1,2 rnm; Ilexiunea intre planuri diferite (coame, scafe, dolii) va fi lntArita In lungul liniei de interseetie eu un strat hidroizolant suplimentar eu lafimea des:fa~urata de minim 50 em peste care se va aplica hidroizolatia monostrat bituminoasa; in cazul membranelor polimerice care nu comports lipire in totala aderenta, se recomanda utilizarea unei membrane cu 0 grosime mal mare fata de cea prevazuta in campul curent;

se recomanda ca flexiunea intre planurile orizontal ~i vertical sa fie realizats sub un unghi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante Iemn, etc).

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul l.P;'T:

Impermeabilitate (I): 1.3;

rezistenta la perforate (P):

• memhranecu protectie suplimentara grea

• membrane autoprotejate comportament 1a temperatura ridicata (T):

• membrane cu proteetie suplimentara grea

• membranecu autoproteetie

PA.; PJ.s.

T.3; T.4.

NOTA.:

• pentru pante de la 5% la 30% (recomandabil20%) membranele vor fi autoprotejate ~i vor fi lipite in aderenta to tala sau semiaderenta;

• pentru pante peste 30% (recomandabil 20%), membranele vor fi autoprotejate si vor fi 1 ipite In aderenta totala san semiaderenta, eu fixere mecanica,

d) Conditil privind nivelurile minime de performanta pentru care este esigurata etanseitatea: rezistenta Ia rupere la tractiune (R):

• membrane lipite in aderenta totals, semiaderenta san pozate flotant, eu san :tara fixare mecaniea, la pante sub 20%·~ R.3.;

• membrane lipite in aderenla totala, la pante peste 20% (inclusrv suprafete verticale) - R4.;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 776 bis/5 .. XL2003

65

• membrane Iipite in serniaderenta, eu san TarA fixare meeanica, la pante peste 20%- R.5.

alungirea la rupere la tractiune (A):

• membrane Iipite in aderenta totala, serniaderenta sau pozate flotant, ell sau tara fixare mecanica, pe suport cu panta sub 20% - A.2.

flexibilitatea la temperaturi scazute (F): F.J.

8 .. 1.1.2. Conditii privindexecutia:

a) Conditii privind modul de aplicare:

eplicarea mernbranelor pe suport orizontal ell panta sub 5% se recomanda a se face tn lungul liniei de panta iar pe suport cu panta peste 5% se recomanda a se face perpendicular pe linia de panta·

continuitateaetensa a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudura Ia dimensiunea minima indicata de prodncator;

linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va :fi colinearaci decalara cu 50cm.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseltate a suprapunerilor:

nivelul de asigurarea a etaru;;eitatii imbinarilor suprapuenrilor (J) va fi de 20 Kpa la pante sub 5% ~i de 15 Kpa la pante peste 5% (presiunea mentinuta timp de 30 minute).

8.1.2. Camp cureat-strucnrrl bidroizolante multistrat

8.1.2.1.Conditti conceptua1e:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:

hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute eu membrane bituminoase ell bitum oxidat sau aditiv:at sau eu structuri mixteeu membrane bituminoase ~i polimerice (compatibile la bitum);

hidroizolatiile eu membrane bituminoase eu bitnm oxidat vor fi prevazute in minim trei straturi;

hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute la cladiri situate in toate zonele geoelimatiee; hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute la terase ~i acoperisuri cu pante diverse, inclusiv cele plate (panta 0);

hidroizolatiile multistrat nu sunt supuse unor restrictii privind natura suportului sau domeninl de utilizare;

rnateriale componente structurilor multistrat se recomanda sa provina de la un singur producator, in confonnitate eu prevederile acestuia privind structurarea ~i modul de aplicare,

b) Conditii prlvind alcatuirea:

se vor prevede structnri bistrat ell membrane bituminoase eu bitumaditivat eu grosimea totals de minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 nun), structuri multistratcu membrane bitnminoase eu bitum oxidat cu grosimea totals de minim 6 rom sau strueturi bistrat mixte, eu membrane polimerice eu grosimea de minim 0,8 mm~i membrane bituminoase eu bitum aditivateu grosimea de minim 3 mm;

flexiunea intre planuridiferite (seafe) va fi 'intArita in Iungul liniei de intersecpe eu un strat hidroizolant suplimentar eu liitimea de minim 0,25 m peste care se va aplica structure hidroizolanta mu1tistrat· coamele ~i doliile se recomanda sa fie intaritecu un strat hidroizolant suplimentarcu latimea desfasurata de minim 50 em;

se recomanda ca fIexiunea intre planurile orizontal ~i vertical sa fie realizata sub un ungbi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante.Iernn etc.);

66

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

structurile termohi dreizol ante cu termoizolatia ranversata (formats din placi termoizolante lestate) pot fi prevazute La terasele cladirilor situate in zona climatica I si II (conform SR 10907/1-97), eu pante mai mari de 3%.

NOT A: Principiile de alcatuire a principalelor tipuri de structuri hidroizolante si tennohidroizolante eu membrane bituminoase sunt prezentate in ANEXA NR.S.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T.: impermeabilitate (I) referitor la membranele componente ale structurii:

• suprafete plate sau ell panta sub 3%: 1.3. (se permit zone limitate de stagnare a

ape:i);

• suprafete eu panta peste 3%: 1.2.

rezistenta la perforare (P) ~i eomportamentul 1a temperatura ridicata (T), functie de suport panta ~i tipul functional al acoperisurilor pentru structurile hidroizolante se recomanda sa fie conform urmatoarelor tablouri:

Tablou "P"

Rezjstenta la perforare (P)

Tlpul suplimentar al acoper~'DllLi
Suportul Pants Inaccesibil Utilitar
strueturti % Auto- Protecfie Pietonal Auto Pletonal Grl1diJlI1
hidrotzolante protectie sl.Iplimentarl1 Proteetie Protectie Protectie
grea suplimentara grea dale pe strat
ploturi drenant
0 1 2 3 4 5 6 7
lzolatie termica 0-1,5 P.3. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
semirigida sau I 5-5 P.3. P.3. PA. P.5. P.4, P.5.
rigid a >5 P.3.
Suport rigid 0-1,5 P.2. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
1,5-5 P.2. P.3. P.4. p.s, P.4. P.5.
>5 P.2. I
Snport rigid 1/5-5 P.2.
termoizolatie
ranversata
Lema sau 1,5-5 P.4. PA. P.5. P.5.
panouri >5 P.3.
fibrolemnoase
PUici profllate 1,5-5 P.3. P.3.
din tablli etl
termoizclatie
semirigidi:i >5 P.4. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr.776 bis/5.X1.2003

67

Tablou "T"

Rezistentala temperatura (T)

Tipul Iunetional al acoperisulni

Suportul structurli hid roizolante

Panta [l:Jaccesibil UtiUtar

% Auto- Protectle Pietona] Auto PietOD81 Gradma

protectie supUmentara Protec~ie Protectle Proteetle

grea suplimentar.a grea dale pe strat

ploturi drensnt

0 1 2 3 4 5 6 7
Izolatie rennica 0-1,5 T.3. T.1. T.2. T.l .. T.3. T.l.
semirigid<'!. sau 1,5·5 T3. T.2 .. T.2. T.2. T.3. T.2.
rigid! >5 TA.
Supon rigid 0-1,5 T.3. T.l. T.2. T.2. T.3. T.l.
1,5-5 T.3. T.2. T.2. T.2. T.3. T.2 ..
>5 T.4.
Suport rigid 1,5·5 'r.i.
tennoizolatie
ranversata
Lemn sau 1,5-5 T.3. T.2. T.3. T.J.
paaouri >5 TA.
fibrolemnoase
PI1i.c.i profilate 1,5-5 T.3. T.2.
din tabla ell
termoizolarie >5 T.4.
semirigid!
NOTA: pentru pante >30% temperatura va fi de 1200C d) Ccnditii privind nivelurile minime de perfbnnanta pentru careeste asigurata etanseitatea: rezistenta 1a rupere la tractiune (R):

• pante sub 20%.: R.3. (se admite sub 3%- R.2.);

• pante peste 20% (inclusiv suprafete vertieale): R.4.;

• altitudini mai mari de 800 m: R.4. .. alungirea 1a rupere la tractiune (A):

• structura aplicata pe suport rigid, ell panta sub 20%: A.2.~

• struetura aplicata pe suport elastic sau semirigid, eu panta sub 20%: A.4.;

• structure aplicata pe suport semielastic, cu panta sub 20%: A.S .. flexibilitatea la temperaturi seazute (F):

• structura termohidreizolanta ranversata: F.2.;

• zona climatica I ~i IT (conform SR 10907/1-97: F.3.; '. zona climatica III (conform SR 10907/1-97): FA.;

• pentru zona climatica IV (conform SR 10907/1-97): F.5.;

• altitudini moo mari de 800 m: F.6.

'S.1.2 .. 2.Condi P-i prlvindexecutia:

a) Conditii privind modul de aplicare:

aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pants sub 5% se recomanda a se face in 1ungu1 Iiniei de panta iar pe suport cu panta peste 5% se recomanda a se face perpendicular pe Iinia de panta; membrana superioara poate fi aplicata paralel cu membrana inferioara dar decalat la 1/2 din latime.;

68

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAATEAI, Nr. rre bis/5.XI.2003

continuitatea e~a a suprapunerilor se va realiza prin Ilpire sau sudura la dimensiunea minima indicata de producstor;

linia suprapunerilorcapetelor membranelor succesive nu va fieolineara ci va fi decalata ell 50 em iar Iinia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalata ca minim 1 m fala de cea a stratului inferior.

b) Conditil privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor:

Nivelul de asignrare a etai1~eitat:ii imbinarilor suprapunerilor (J) va fi de 10 Kpa la pante peste 5% ~i de 15 Kpa La pante sub 5% (presiune mentinuta timp de minim 30 minute).

8.1.3. Structurthidreiaelante verticaJe (monostrat sau bistrat)

8.1.3.1.Condifii conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:

hidroizolatia verticals din membrane bituminoase se va prevede in structuri minim bistrat, in zonele C, D ~i E corespunzatoere .zonarii inearcarHor date de zapads", conform STAS to 10 1/21 ~92 si in zonele ee presupun aglomerari de zapada; membranele ce com pun hidroizolatia verticals vor fi de aceeasi natura sau compatibile intre ele ~i eu celececompun structura hidroizolanta curenta, de camp;

suportnl hidroizolatiei verticale se recornanda sa fie rigid san elastic.

b) Conditii privind alcatuirea:

se vor prevede structuri monostrat sau bistrat cu membrane bitumate eu binun aditivat, minim: structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat eu membrane polimerice;

la terasele utilitare hldroizolatie verticala va fi minim bistrat (nu S6 include stratal suplimentar de iITtarire);

structure hldroizolanta vertlcala va fi autoprotejata saucu protectie suplimentara grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate);

bidroizolatia vertical a seva apliea in totala aderenta fata de elemeaml suport; hidroizolatia verticals se va aplica pe inaltime minima de 30 em in zonele snbmontane, montanesi depres ion at-montane. Pentru inaIpmi mal mari de 50 em se recomanda a se prevede fixate mecanica continua a partii superioare, terminale, a structurii hidroizolante;

hidroizolatia verticals se va racorda (intoarce) pe caput aticelor san se va fixa mccanic?" la partea superioara,

NOTA: Principiile de alcatuire a. principalelor tipuri de racorduri intre planuri pe elementele constructive ~i Instalatii precum ~ datele privind dlmensionarea pieselor de colectare si scurgere a apelor meteorice sunt prezentate .in. ANEXANR.6.

c) Coaditii privind nivelurileminime de performanta in sistemull.P.T.: impermeabilitate (I).: 1.2.;

rezistente la perforare (P):

• struoturi hidroizolante autoprotejate: P. I .. ;

'. structuri hidroizolante eu protectie suplimentara: P.2. comportamentulla temperatura ridicats (T): T.2.

d) Condirii privind nivelurile minime de performanta pentru care este asigurata etanseitatea: forta de rupere la tractiune: R.4.;

alungirea la rupere: A2.;

flexibilitatea la temperaturi scazute: F.3.;

rezistenta Ia sfasiere; se va eonsidera nivelul necesar pentru asigurarea stabilitatii la nivelul fixarilor rnecanlce,

MONITOHUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S..Xt2003

69

8.1.3.2.CondipJ privind executia:

a) Conditii privind modul de aplicare:

intersectia intre planul vertical si orizontal se va realiza ln vinclu sau co raeord (scafa) la 45° (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 em); scafa poate fi realizatl din :?apa din mortar de ciment sao cu piese profilate, specials (din membrana bitnrninoasa, lemn, etc.);

terminatia superioara a structurii hidroizolante se recomanda a fi asigurata prin fixare mecanica, prin introducere in ~lit orizontal sau prin acoperire eo lacrimar;

stratul suplimentar de intarire va fi acoperit pe orizontala de hidroizolatia orizontala rnonostrat san va fi interpus intre straturile hidroizolatiei orizontale muJtistrat. Stratul hidroizolant vertical, exterior, se va suprapune peste ultimuJ strat (superior) hidroizolant al structurii decamp (orizontale);

hidroizolatia verticals va putea fi constituita din prelungirea hidroizolatiei orizontale numai in sensul derularii membranei hidroizolante; nu seadmite racordarea pe verticala transversal sensului derularii membranei hidroizolante ..

b) Conditii privind nivelurile de performama minimale deetanseitate a suprapunerilor:

nivelul de asigurare a etanseitatii imbinacii suprapunerilor Ia structurile monostrat al unbinarilor verticale va fi de 15 Kpa ~i eel al tmbinarilor cu suprafetele orizontale de 20 Kpa iar Ia structurile bistrat de 10 Kpa, respectiv 15 Kpa,

8.2.ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE Th1POTRIV A EXFILTRA TJlLOR

8.2.1. Condipi eeneepruale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:

hidroizolarea elementelor ~i partilor de cladire amplasate suprateran san subteran impotriva exfiltratiilor se refeIi la etansarea spatiilor umede,cu spalari ~i stropiri ocazionale, periodice sau continue;

hidroizolarea acestor spatii se poate concepe eu membrane hidroizolante saucu mase omogene cu aplicare pelioulara ~i se conoretizeaza prin hidroizolarea pardo sel il or, plintelor ~i dupa necesitati a peretllor;

acest tip deetansare este impotriva apelor {"ata presiune hidrostatica.astfel:

• ell solicitare moderata In eazul spatiilor umede~i/sau ell spaJ.ari ~i stropiri oeazionale;

• eu solicitare intensain eazul spatiilor cu spalari ~i stropiri (~lroiri) periodice si/sau continue.

suportul hidroizolatiei va fi rigid;

hidroizolatia orizontala ~i verticala va fi protejata suplimentar eu ~ape sao tencuieli. b) Conditii privind alcatuirea, functle de intensitatea solicitarii:

b.LSolicitsri moderate

se vor prevede hidroizolatii monostratcu membrane bituminoaseou bitumaditivat cu grosimea minima de 2,5mm sau eu membrane polimerice cu grosimea minima de 0 8 rom. structnri monosaat sau bistrat ell membrane bituminoase eu bitum cxidatcu grosimea totals de 3 mrn sau structnri cu minim doua straturi din mase omogene Cll aplicare peliculara, armate;

flexiunea intre planuri va fi intarita, in lungul liniei de intersectie, ell un strat hldroizolant suplimentar (membrana sao mase omogene cu aplieare peliculara, armate) eli latlmea desfa~urata de minim 25 em (minim 10 em pe verticals);

hidroizolarea suprafetelor verticale (fiind mai putin solicitate) poate sa nu fie prevazuta eu materiale hidroizolante ei din tencuieli si/sau finisaje impermeabile (vopsitorii, placaje).

70

MONITORUL OFICIAL AL ROMANI!:I. PARTEA ii, Nr. rre bis/5 .. XL2003

b.2.Solieitm-i intense:

se vor prevede hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase ell bitnm aditivat cu grosime minima de 3 rom sau cu membrane polirnerice C1..1 grosimea minima de 1,0 mm, recomandabil 1,2 mm, structuri bistrat ell membrane bitum.i.noasecu bitum oxidatcu grosimea totala minima de 4 rom sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene eu aplicare peliculara, eu dona straturi de armare;

flexiunea mITe planuri va fi intW1ta, in lungul liniei de .intersecpe,cll un strat .hidroizolant suplimentar (membrana sau mase omogene eu aplicare pelieulara, armate) eu Hilimea desfasurata de minim 30 em (minim 15 em pe verticala);

hidroizolatia suprafetelor verticaJe (fiind mai putin solicitata) poate fi prevaznta conform prevederilor de la pct..8.2.1.b.l. (suprafete orizontale):

NOTA: Principiile de hidroizolare a elementelor ~i paqilo! de cladire impotriva

exflltratiilor sunt prezentate in ANEXA NR.7.

c) Conditii privind nivelurile millime de perform an fa 'in sistemul I.P,T., functie de intensitatea solicitarii:

c.lSolicitari moderate: impermeabilitate (I): L 1.; rezistenla la perforate (P):

• P.2. pentru suprafete verticale;

• P.3. pentru suprafete orizontale; comportament la temperatura ridicata (T): T .2 ..

c.2 .. Solicitari intense:

Impermeabilitate (I): L2.; rezisteata la poansonare (P):

• P.2, pentru suprafete vertieale;

• PA. pentru suprafete orizontale .. comportamerrt Ia temperatura ridicata (T): T.2,

d) condipi privind nivelurlle minime de performantaale materialelor hidrolzolante: forta de rnpere la tractiune:

• R.2 .. pentru suprafete orizonatele;

• R3. pentru suprafete verticale,

alungirea la rupere: A.2.;

flexibilitatea la temperaturi scszute: F .1.

8.2.2. Cond-ifU privind execuria:

a) Condijii privind modul de aplicare:

interseetia dintre planuri se recomanda a se realize in vinclu;

hidroizolatia verticala eu inaItimea mai mare de 50 em necesita fixare mecanica a marg.inli superioare;

strarul suplimentar de intArire ~i hidroizolatia verticals vor fi suprapuse minim 10 em peste hidroizolatia orizontala in cazul structurilor monostrat.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor:

nivelul de asigurare a. etanseitatii imbinarilor (J) va fi de 20 Kpa pe suprafetele orizontale ~i 15 Kpa pe suprafetele verticale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

71

8.3.ALCA TUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE A ELEMENTELOR SI P AR'J'ILOR DE CLADlRE AMPLASATE SUBTERAN (SOCLURI, FUNDATII, SUBS 0 LURI) iMPOTRIVA INFILTRATIILOR SlfSAU EXFILTRATIlLOR

8.3.1. Tipuri de prezenla a apei pentru care este necesara hidroizolarea elementelor ~j partiJoT de cladire amplasate subteran:

8.3.1.1.Ape f8ra presiune hidrostatica

wniditatea naturals a terenului: provine din apele de precipitatie care nu stagneaza in sol ~i care nu exercita 0 presiune hidrostatica (terenuri permeabile avand k>O,Ol m/s);

apa de scurgere: este apa in miscare, sub efeetu1 gravitatiei 10 drum spre panza freatica (terenuri permeabile avand k>O 01 rn/s) care nu exercita presiune hidrostatica sau exercita 0 presiune nesemnificativa, temporar.

8.3.1.2.Ape eu presiune hidrostatica:

a) Ape de infiltratie:

apa de acumuJare: este apa de scurgere care se acumuleaza prin 'intalnirea straturilor greu penneabile ~i exercita 0 presiune hidrostatica;

apa de stratificatie: este apa de scurgere care patrunde 10 straturi greu penneabile strabarute de straturi permeabile ~i prin care se acumuleaza ~i exercita 0 presiune hidrostatica;

apa freatica: este apa care formeaza un strat compact intre granulele de sol -$i exercita 0 presiune hidrostatica,

b) Ape de exfiltratie:

apa de stocare: es1e apa continuta tn bazine sau rezervoare. c) Actiuni combinate; infiltratie ~i exfiltratie.

8.3.1.3.Situatii de prezentB a apelor cu presiune hidrostatica pentru care este necesara hidroizolarea subterana a constructiilor

I-~. .,,:,

.~ " .... , ~,................ '"

~~~ ~~~.::.""'~'" "~ ',-', '.~

Doua constructii alaturate fundate la adancimi diferite, una fiind deasupra ~i cealalta sub niveluJ panzei freatice. Daca constructia fundata sub nivelul panzei freatiee se afla in amonte fat£t de sensul de scurgere al apei, eonstructia fundata pes1e nivelul panzei freatice nu necesita hidroizolatie iar daca se afia in aval se va hidroizola deoarece se ridica nivelul panzei freatice. Hidroizolatiile vor fi prevazute Impotriva apelor eu presiune hidrostatica, Constructiile af1ate deasupra nivelului maxim aJ panzei freatice se vor hidroizola impotriva apelor :tara presiune hidrostatica,

72

MONITOHUL OFICIAL AL ROMANIE:I, PART'EA I, Nr. 776 b.is/5"XI.2003

Construotia se afla in zona de scurgere naturala a apelor de infiltratie prin stratul permeabil (nisip) aflat intre doua straturi putin permeabile (argila)

Constructia se aiIa In zona de scurgere natural A a apelor de infiltratie prin stratul permeabil (nisip) situat sub strarul de prunant vegetal, permeabiI

Constructia se afla intr-un teren putin penneabil iar umplutura sapaturii este permeabilacceea ce conduce la ecumulari de apece exercita presiune hidrcstatica

Constructia se aHa intr-un teren putin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre constmctie §i zona. de umplutura a sapaturii

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 776 bis15.X1.2003

73

8.3.2. Conditii conceptuale:

8.3.2.1.Conditii generale privind domeniul de utilizare:

a) Hidroizolatiile se vor prevede in urmat 0 are le situatii:

in cazul terenurilor in care nu exista pericol de infiltrate cu produse petroliere sau a altar solutii care pot afecta caracteristicile ealitative ale materialelor hidroizolante;

in cazul cand sunt avantajoase tehnic sau economic decat alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al constructiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea terenului prevederea de sisteme drenante, etc.

b) Proiectarea constructiilor subterane se va face astfel incat sa se asigure posibilitatea

executarii hidroizolatiei tinandu-se seama de urmatoarele:

forma constructiei in plan si in sectiune vor fi cat mai simple pentru asigurarea unei manopere simple §i sigure;

eonstructia se va arnplasa de regula la 0 distanta de minim 1,20 m rata de alte constructii sao elemente de constructie existente sau in curs de proiectare-executie pentru a avea spatiul necesar executiei hidroizolatiei; ln caz contrar se va proceda astfel:

• se va prevede un perete suport al hidroizolatiei distantat ~i separat fala de constructia existents printr-un strat de desolidarizare ~i alunecare (placi deseuri cauciuc, placi polistiren expandat placi sau foi din materiale polimerice ete.);

• se va retrage partea subterana a constructiei Ia distants de minim 1,20 m iar partea

supraterena va resi in console la limita necesara.

la baza sap aturi i, perirnetral co nstructiei, vor fi prevazute rigolesi puturi pentru dirijarea colectarea ~i evacuarea apelor din precipitatii; suplimentar, daca este cazul, se poate prevede un sistem permanent de epuisment pentru coborarea panzei freatice la minim 30 em sub niveiul betonului de egalizare, pentru a se asigura un suport uscat pentru exeeutarea hidroizolatiei (orizontale);

in cazul hidroizolatiei in sistem ,euva exterioara" betonuI de egalizare de sub radierul constructiei (subradier) trebuie prevaznt eu a supralargire de minim 30 em pe tot conturul radierului (cu ingrosare ~i arruare suplimentara perimetrala pentru a se impiediea fisurarea) pentru crearea spatiului necesar de racordare a hidroizolatiei verticale;

ill cazul radierelor situate 1a cote diferite subradiernl ca suport aI hidroizolatiei va f racordat la 45° cu a diferenta de nivel de maxim I m, intr-o singura treapta, sau in trepte multiple pentru diferen]e de nivel mai mari;

elementele de strapungere vor fi inglobate §i fixate in suportul hidroizolatiei si la fata acestuia.

c) In eazul cand la nivelul hidroizolatiei presiunea depaseste 5 daN/cm2 temperatura este mai mare de 40°C, exists vibratii sau eforturi tangentiale, etansarea se va realiza eu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice;

d) La alegerea structurii hldroizolante se va tine seama de nivelul de etansare admisibil

eoncretizat prin starea fetei interioare a peretilor sau pardoselii:

uscat - nu se admit pete izolate de umezeala; constituie conditia curenta de exigenta corespunzatoare prevederilor prezentului normativ;

umed - se admit portiuni izolate de umezeala pe suprafete de maxim 20%, tara aparitia stagnarilor sau picaturilor de apa; 11U se vor admite la spatiile cu utilizare umana sau animal! ci eventual numai la spatii tehnice in care nu exista activitate umana permanent! sau temporara;

e) Categoriile de fisurare previzibile a constructiei dupa valoarea limita de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implies nivelul de rezistenja Ia aJungire la rupere a rnaterialelor hidroizolante preeonizate):

e.l. eu deschiderea fisurilor pana la 0 1 mm;

74

MONITORUL OFICi!Al AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

e .. 2.cu deschiderea fisurilor pana. la 0,2:rom;

- e . .3. cu deschiderea fisurilor de la~o..2--la-Q.5 mm,

f) Hidroizolatia peretilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenta din beton annat sau zidarie;

g) Executia se recomanda a se efectua dinspre exteriorul constructiei, in spatiul rezultatdin saparura (sistem cuva exterioara); in cazul in care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de executie a hidrcizolatiei din interior (cuva interioara) pe peretele de protectie en rol de suport;

h) La. constructiile ce deservesc instalalilleelectrice san contin aparatura electriea sau electronics, etc., hidroizclatia va fi intarita suplimentar fata. de prevederile prezentului norm ati v;

i) Hidrolzolatiile subterane se aplica in aderenta totals pe intreaga suprafata (pe suport ~i intre membrane); In cazul in care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obtine totala aderenta) se poate prevede un prim strat pozat flotant, constitnind astfel un suport uscat de aderenla a membranelor hidroizolante ce compun structura.

8.3.2.2.Conditii privind hidroizolarea impotriva apelor tara presiune hidrostatica a fenomenului de oapilaritate; se refera in general la hidroizolarea fundatiilor ~i soclurilor:

a) Conditii generale privind alcatuirea:

hidroizolatia orizontala va fi de regula monostrat ~i se va realize cu membrane hidroizolante bituminoase sao polimerice, la nivelul dintre fundajie ~i sochi sau zidarie, eu san tara raeordare la hidroizolatia vertical! (a soclului san fundatiei);

hidroizolarea orizontala a elementelor de fundare poate fi prevszuta ~i la nivelul talpii fundatiei pe betouul slab annat de egaHzare de minim 10 em grosime; recomandabil, de fiecare parte, se va asigura .0 lalime utila pentru a se putea face racordarea la suprafetele vertical eale fundatiei san soclului si peretilor _pe ambele fete (exterior ~i interior); hldroizolatia verticala va fi aplicata pe lID suport din tencuiala cu mortar deeiment :tara adaos de var, din driscuit;

hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor, soelurilor ~i peretilor subterani va fi ridicatii. pa.na la cota fmitA a trotuarului, in conditiile unor stropiri normale;

hidroizolatia verticalaexterloare, a fundatiilor peste cota finlfa a trotuaruIui eu minim 30 ern, in caznrile amplasarii constructiilor in zone montane ~i submontane, in care se.c; prevad aglomerari de zapada si in cazul stropirilor frecvente §i intense (constructii cu acoperisuricu scurgere la picaturacu strea~ina 1ngustA, etc.);

hidroizolatia verticala poate fi alcatu.ita. dintr-o membrana hidroizolanta bituminoasa sau polimerica lipita continuu pe suport, fixata mecanic la partea superioars sau din minim doua straturi din mase omogene cu aplicare peliculara eventual arm ate , protejate snbteran cu placi, panouri sau foi semirigide (simple,amprentate sau celalare), zidfu:ie sauecran deargila compactat in straturi succesive ~i suprateran en tencuieli annate din mortar de ciment tara adaos de var sau zidarie.

NOTA: Principiile de hidroizolare Ia cladiri cu sau tara subsol §j principiile de hidroizolare a rosturilor contra apelor :tara presnme hidrostatica sunt prezentate ill ANEXA NR.8 ~i ANEXA NR.9.

b) Conditii privind nivelurile minime de performaata in sistemul I.P.T.: b.l.Hidreizolatia orizontala impotriva fenornenului de capilaritate: impermeabilitatea (I):

• trebuie sacorespunda la presiunea de caleul a elementelor de constructie exercitata pe suprafata materialului hidroizolant; recomandabil minim 1.3.

rezistenta Ia poansonare (P):- P.4.;

comportament la temperatura ridicata (T): ~ T.2.

MONITORUL. OFI.CIAL ALROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

75

NOTA:

• Pentru constructil parter, din categorla de Jmportanta C 91 D, hidroizolatia orizontala impotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevazuta eu mase omogene eu aplicare peliculara, in minim doua straturi, recomandabil ell strat de armare .. Nivelurile de performanta pot fi 12. ~i P.3.;

• Rezistenta lacompresiune (strivire) a materialuluihidroizolant sa na-si schimbe aparent proprietatile fizice 1a 0 presiune de 5 daN/cm2 (sa permits 0 tasare stabila de maxim 15%cu alungire laterala corespunzatoare);

• Se mentioneaza ca membranele hidroizolante bituminoase en bitum aditivat, cu simpla armare, de 4 nun grosime pot asigura 'impermeabilitatea la presiuni peste 5

daN/cnl (SOD Kpa), .

b.2.HidIoizolalia orizontala impotriva apelor tara presiune hidrostatica (la subsoluri): impettneabilitate (1): 1.2.;

rezsiteata la perforare (P): P.3.;

comportament Ia temperatura ridicata (T): T .2.

b.l.Hidroizolatia verticals impotriva apelor f'ata presiune hidrostatica: impermeabilitate (1): 1.2 ... ;

rezistenta Ia perforare (P): P.l.;

comportament Ia temperatura ridicata (T): T.2.

8.3 .. 2.3.Conditii privind hidroizolarea lmpotriva apelor eu presiune hidrostatica:

hidroizolarea se va realiza in structuri monostrat sau multistrat eu membrane biturninoasesi/sau polimerice:

a) Hidroizolarea impotriva apelor eu presiune hidrestatica se poate concepe, funcrie de sensul de acticnare a presiuniicorelat cu sistemul constructiv, in unul din urmatoarele sisteme:

a.l.Sistemul , cnva interioara" (cuva in ClIVa):

sistemul poatefiadoptat in principal impotrivaexflltratlilor;. structura suport (oea exterioara) va fi de rezistenta cu radier din beton armat ~i pereti din beton annat sau zidarie decaramidii (armata eu samburi si eenturi din betonarmat), pe aceasta se aplica hidroizolatia ~i protectia interioara (cava interioara);

sistemul se poate adopta si in urmatoarele cazuri:

• impotriva infiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior ~i din exterior);

• eil,nd nu se poate adopta sistemul , .. cuvll exterioara" din motive constructive sau din imposibilitatea asigurarii spatiului necesar de lncru pe exterior;

• cand constructia necesita rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea 91 oalitatea optima a hidroizolapei in zona rosturilor):

sistemul prezinta urmatoarele avantaje:

• sigurantacalitatiiexecutiei hidrolzolatiei (asigurarea etanseitatii) in zonele de racord dintre suprafetele orizontale sieele verticale precum si la rosturi;

• posibilitatea realizarii constructiei l§nga alte construotii existente;

• posibilitatea verificariiretanseitatii (laexfiltratii) dupa realizarea hidroizolatiei prin probacu apa, in cazul bazinelor supraterane,

sistemul prezinta urmatoarele dezavantaje:

• posibilitatea degradiirii hidroizolatiei 1a executia structurli cuvei lnterioare (la montarea armaturilor si la turanarea betonului);

• imposibilitatea verifiearii et~eitapi (la exfiltratii) incazul construcdilor subterane.

a2.Sistemui neuva exterioara":

sistemul poate fi adoptat in principal impotriva infiltratiilor; structura suport orizontala va fi subradierul iarcea verticals va fi peretele de rezistenta interior (diafragma) pe acestea se aplica hidroizolatia 9i protectia interioara (radier) si cea exterioara (perete);

76

MONITOHUt QFICIAt At ROMANI.EJ, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

sistemul se poate adopta si impotriva exfiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior ~i din exterior), cu condijia ca protecjia verticals, exterioara sa lndeplineasca cerintele de rezistenta ~i stabilirate ce S6 impun;

sistemnl prezinta avantajul combinarii cu sistemul .,cuva Interioara" in cazul unor situatii ~i conditii diferife de lucru (vecinatati zone en rosturi, canale, diferente de cote ale planurilor etc.);

sistemnl prezinta urmatoarele dezavanta.je:

• necesita spatiu de lucru perimetraJ, exterior constroctiei;

• fragmenreaza lucrarea de etanseitate in faze prin intercalarea lucrarilor de eonstructie aferente sistemului;

• necesita 0 manopera de inalti calitate Ia raeordul dintre suprafetele orizontale ~i cele verticale,

a.3 .Sistemul "semicuva":

sistemuleste 0 combinare a sistemului "cuva interioara" cu eel "cuvaexterioara"; acest sistem implies difieultap in executie, ce conduc lao cali tate neeontrolabila, fapt pentru care nu este recomandat.

b) Conditii generale privind alcatuirea hidroizolatiei impotriva apelor eu presiune hidrostatica: hidroizolstia se va aplica pe suport rigid ~i plan. rectifieat;

hidroizolatia verticala, apiicata pe tnaltimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m 1nwp.me, cu decalarea intre ele a suprapunerilor (sa nu existe colinearitate a suprapunerilor); in conditiile 111 care se estimeaza pericol dealunecare a membrane lor hidroizolante, se va executa fixarea mecanica a paqii superioare;

pentru inaItimi alecoloanei de apa mai marl de 2 m se recomanda utilizarea bidroizolatiel verticals multistrat;.

racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de Intarire de 50 em latUne desfasurata (25 em + 2S cm);

elementele de strapungere ~i rosturile vor fi atentexecutateconform detaliilor prevazute de proiectant, respeetandu-se eu strictete.eoodijiile impuse dimensionarii si calitatii pieselor de etansare,

NOTA: Principiile de hidroizolarea rosturilor §i strapungerilor contra apelor cu presiune hidrostatica sunt prezentate .in ANEXA NR.9.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul J.P.T.

Nivelurilede performanta se vor calcula functie de solieitarile ]8 care este supusa hidroizolatia, privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice ~i nivelnl presinnii exercitate de elementele de constructie, recomandabil conform urmatoarelor date:

Impermeabilitatea (I):

• nivel minim: 1.3.; nivel calculat corespunzator presiunii hidrostatice maxime multiplicata eu un coeficient de minim:

o 1,2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa;

o 1.5 x pentru presiuni maxime de 50 Kpa;

o 1,8 x pentru presiuni maxime de 80 Kpa;

o 2,0 x pentru presiuni maxime de 100 Kpa. rezistenta la perforare (P):

• rezisrenta la perforare statica (Ps): minim 1,2 x presiunea exercitata deelementele

de constructie;

• rezistenta la perforate dinarnica (P.d.) minim P.dJ. comportamenr la temperatura ridicata (f):

• In general nu se pun conditii,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANI.EI, PARTEA I;, Nr. 776 bis15.x1.2003

77

9. CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITA.rll sr URMARIREA

, - ,..

COMPORTARll IN TIMP A mDROIZ OLATIIL OR

,

9.l.CONDI'fII PRIVIND VERIFICAREA CALITATn

Verlficarea ca1italii se realizeaza 1n conformitate eu prevederile prezentei regleraentariv a do cumentatiei de executie ~i a fiselor tehnice ale rnaterialelor utilizate, aiat pentru fazele intermediare cat ~i pentru intregul sistem.

In cazul in care ·ullitatea executanta are un sistem propriu de c onduc ere ~i asigurare a calitatii, lucrarile de hidroizolatie se vor verifica 1n cadrul respectivulni sistern (proceduri de executie, plan de control a] calitatii etc .. ).

Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se impun urmatoarele etape:

• receptia materialelor de hidroizolatie ~i accesorii;

• pastrarea 9i depozitarea materialelor;

• controlul caljtatii la punerea in opera;

• receptia lucrarilor.

9.1.1. Recepna materialeler

Receptia materialelor se bazeaza pe verificarea certificatelor de cali tate (conformitate), termenelor de valabilitate (unde este cazuljsi de garantie emise de producator pentru fiecare lot de mareriale, conform reglementarilor specifics.

In unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de confermitate) care sa certifice caracteristicile specifice in raport eu datele tehnice stipulate in normele de prod us sau in agrementele tehnice,

In acest context, controlul de calitate pentru materiale seexecnta pe santier de catre personal si/sau in institute/laboratoare specializate, atestate.

Controlul de cali tate cuprinde urmatoarele verificari minimale pentru membranele hidroizolante:

• caracteristici geometrice (lungime.Iatirne, grosime);

• verificarea comportarii la temperaturi ridicate;

• verificarea flexibilitatii la temperaturi scazute;

• verificarea fortei de rupere la tractiune;

• verificarea alungirii la rupere la tractiune,

9.1.2. Pastrerea ~i depezitarea materialeler

Conditiile de pastrare ~i depozitare a materialelor sunt precizate de producstorii acestora in fisele tehnice de produs:

in depozite.In general trebuiesc respectate urmatoareleconditii:

• rnembranele hidroizolante in foi se depoziteaza sub forma. de suluri (in pozitie verticala) pe platforme sau paleti, in spatii acoperite;

• materialele bidroizolante fluide se depoziteaza ln bidoane sau butoaie, eventual paletizat, in spatii inchise, acoperite ~i ventilate ..

la punctul de Lucru depozitarea se va face pe timp limitat, reeomandablltn spatii acoperite.

9.1.3. Contro]ulcalitalli la punerea in opera

controlul calitatii rnaterialelor la punerea in opera se efectueaza de carre seful punetului de lucru sau de catre responsabilul cu cali tate a, 'in conformitate cu prevederile documentauei de executie si a fiselor tehnice de produs;

controlul ~i asigurarea:

• utilajelor, sculelor ~j dispozitivelor ~i a cailor deacces la frenml de lucru, necesare pentru protectia muncii;

• spatiilor ~i conditiilor de microclimat necesare pregatirii materialelor (unde este cazul);

• calitatii suportului care trebuie sa corespunda conditiilor geometries ~i fizico-mecanice specifice.

78

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

Controlul:

• respectarii stricte a cerinjelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante ~i a accesoriilor,

9.1.4. Reeeptia luerariler

Receptia finala a lucrarilor se va face in comun, de catre beneficiar, proiectant ~i executant, in conformitate eu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, avandu-se in vedere cerin ele de calitate, procesele verbale de lucrari executate in diverse etape ~i aspectul general a1 suprafetelor executate.

9.2. URMAluREA COMPORTARn iN EXPLOAT ARE

9.2.1.

Urmarirea compertarii iu exploatare a invelitorilor la cladiri

urmarireacomportarii in exploatare se va face in conformitate ell prevederile reglementarilor tehnice in vigoare;

asigurarea urmaririi comportarii in timp, in conditii normale de utilizare a hidroizolatiilor, se va face prin grija beneficiarului, 0 data pe an.

Intervalul de mai sus poate fi modificat In functie de conditiile concrete pentru fiecare caz ill parte, astfel:

• intervalul poate fi marit daca la doua verificari succesive nu se constata degradari, dar nu Ia lucrari eu vechime mai mare de 10 ani;

• intervalul poate fi micsorat _pentru hidreizolatiile la care degradarile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comanda, statii eiectrice, camere de calcul etc.);

• intervalnl poate fi micsorat pentru hidroizolajiile ce au fost supuse la sarcini, socuri sau rniscari (deplasari) neprevazute (seisin, accidente mecanice etc.).

9.2.2.

Luerari de interventie Generalitati

Lucrarile de interventie pentru rernedierea/refacerea hidroizolatiilor se efectuaza in urmatoarele situatii:

• la constatarea unor defecte san degradari (disloeari alun.ecari,fisurari etc.);

• in cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism, explozii etc.). Lucrarile de interventie pot rezulta in urma verificarilor programate.

Lucrarile de interventie se vor efectua dupa elaborarea dooumentatiilor tehnice ~i a detaliilor de executie specifice fiecarui caz in parte.

Documentatiile tehnice de interventie vor fi elaborate de proiectant. in cazul in care interventia este necesara ca urmare a unei expertize documentatia tehnica de inrerventie va fi verificata de verificator si vizata de expertul tehnic atestat conform HG nr.925/1995.

Proiectantul va stabili, prin documentatia tehnica de interventie, masurile de asigurare ~i control, privind calitatea lucrarilor,

Lucrarile de interventie vor fi executate obligatoriu de catre unitati specializate, atestate eonfonn prevederilor legale pentru categoria de lucrari pe care Ie executa.

Faze de executie

Fazele de executie a Iucrarilor de interventie pentru remedierea/refacerea hidroizolatiilor sunt:

• inlaturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea lnvelitorii:

• pregatirea suportului;

• pregatirea materialelor b:idroizolante preconizate;

• aplicarea hidroizolatiei;

• verificarea calitatii Iucrarilor de interventie,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

79

lO.MASURI PRIVIND PROTECTIA ~I IGIENA MUNCII

Masurile privind protectia si igiena muncii vor fi cuprinse in mod obligatoriu in documentatia de executie Intocmita de proiectant, in conformitate eu natura ~i tipul constructiei si/sau elementului de construotie ce se hidroizoleaza ~i co natura materialelor preconizate.

Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis si tehnologia de aplieare) preeum si de urmatoarele reglementari tehnice in vigoare:

• Legea nr. 90/1 996-Legea protectiei muncii-rnodificata §i completata cu Legea nr. 177/2000'

• Norme generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii ~i Protectiei Sociale In colaborare cu Ministerul SanatAtii-1996'

• Regulamentul privind protectia §i igiena muncii, aprobat eu Ordinul nr.9/N/lS.03.l993 a1 MLPAT;

• Normativul cadru de aeordare si utiLizare a echipamentului individual de protectia muncii,

aprobat ell Ordinul nr.22S/199S.

Fata de reglementarile mentionate, pentru fiecare lucrare in parte functie de particularitati responsabilul ell protectia muncii si responsabilul de Iucrare vor lua masuri specifice, suplimentare privind protectla §i igiena muncii.

l1.MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDllLOR

Masurile privind prevenirea$i stingerea incendiilor vor fi cuprinse in mod obli.gatoriu in documentatia de executie intocmita de proiectant.

Aeeste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hi droizo I ante precum si pe urmatoarele reglementari tehnice in vigoare:

• O.G. nr.60/1997 privind apararea lmpotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr.212/1997;

• Nonuele generate de prevenire §i stingere a incendiilor, aprobate ell ordinul M.l. nr.775/1998·

• Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor-indicativ P.l18-99;

• Nonnativ de prevenire ~i stingere a incendiilor pe durata executani lucrarilor de construcpi ~i instalatii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr.20/N/94 al MLPAT;

• Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incencllilor-D.G.P.S.I.- 001, aprobate cuOrdinul M.l nr.l023/1999;

• Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii ~i stingerii incendiilor-D.G.P.S.L-

002 aprobate ell ordinul M.1. m.1080/2000.

Fa~a de reglementarile mentionate, pentru fie care Iucrare in parte, functie de particularitati in specialla lucrarile de hidroizolare ell materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI ~i responsabiluJ de luerare vor lua masuri specifice, suplimentare de prevenirea ~i stingerea incendiilor.

80

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI. PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XI.2003

ANEXANR.l

P ARAMETRI AUXILIARI DE EV ALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE

Se prezinta criteriile de perforrnanta cu parametri auxiliari, deevaluare suplimentaraa materialelor hidroizolante.

1. Rezistenta la sfasiere (8); releva forta necesara pentru sfasierea unei epruvete din material hidroizolant care snporta in zona de maxima solieitare 0 distributie neuniforma a solicitarii 1a tractiune, conform SR 137/1995. Valoarea fortei se exprirna in N. Acest parametru este util pentru calcularea §i verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic, in special in cazul suprafetelor verticale sau eu panta accentuata,

2. Stabilitatea dimensionala (D)' releva variatia dimensionala a membranelor dar si a materialelor ~i strueturilor din mase omogene cu aplicare peliculara, expuse 1a temperaturi Inalte, conform SR 137/1995. Stabilitatea dimensionala se enunta pentru sensul longitudinal ~i sensul transversal. Stabilitatea dimensionala este relevanta in special pentru membranele polimerice.

3. Delaminarea (L), conform SR 13711995, se caracterizeaza prin prezenta sau absenta fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire in raport ell armature, in conditii date de temperatura si umiditate.

4. Aderenta autoprotectiei (Aa); acest parametru releva nivelul aderentei materialului granular de protectie depus din fabricatie pe membrane Ie bituminoase .in unna actiunii mecanice de abraziune conform SR 137/1995. Nu se vor admite sorturile ce comports pierderi ale materialului granular de autoprotectie mai mari de 30% in stare uscata ~i mai mari de 50% in stare nmeda.

5. Etanseitatea Imbinarilor (J)' acest parametru releva nivelul de etanseitate al rmbinarilor (suprapunerilor) dintre doua membrane conform Directivelor Generale UEAtc. imbinarile trebuie sa asigure etanseitatea la 0 presiune (de aer) de minim 10 Kpa timp de 30 minute:

6. Rezistenta la tractiune a Irnbinatilor (It); acest parametru releva nivelul de rezistenta la-forte de tractiune aplicate transversal imbinarii dintre doua membrane conform Directivelor Generale UEAtc. Nivelul de rezistenta la tractiune a imbinarilor se identifies prin forta la care apare ruptura 'in zona de aderenta sau ill afara acesteia,

7. Forta de aderenta la suport (Fad) acest parametru releva nivelul de aderenta al membranelor intre ele ~i fata de suport in vederea prevederii efectelor sectiunii ~i presiunii vantului, se exprima In N/m2:

• forta de aderenta la suport trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie:

Fad.2:3 Pc unde:

Pc = presiune de calcul rezultata in functie de zona ~i gradul de expunere la vant

• forta de aderenta la suport se determina eu relatia (aderenta totala, semiflotant sau flotant):

Fad = a x Pa + a 1 x G

unde:

a = suprafata de lipire (aderenta) efectiva (aderenta total a sau

semiflotant!semiaderent); In m2

Pa = presiunea de aderenta in zonalzonele de lipire efectiva; in N/m2 a1 = suprafata Iestats (sistem flotant); in m2

G = presiunea de Iestare; in N/mp

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 776 bis/5.XI.2003

81

8.. Adezivitatea (Az); acest parametru releva nivelul de aderenta (Iipire) pecare i1 comport! straturile hidroizolante din mase omogenecu aplicare peliculara, intre ele, pe suport ~i. tala de straturile de armare.conform STAS 9199-1975.

9. Uscare (U); acest parametru releva timpul de uscare (reticulate) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu apllcare peliculara.xonform STAS 2875-1975. In general acest timp trebuie sa fie uzual de 24 are ~i maxim de 48 are.

10. Vascozitatea (V); acest parametru rei eva nivelul de Iucrabilitate (fluidltate) a1 maselor omogene eu aplicare peliculara, conform STAS 661511-1974,clasificata astfel:

• vascozitate redusa (amorse pelicule hi droizo I ante subtiri); cu nivel de vascozitate de 1 00 centipoise - permite aplicarea prin stropire sau pensulare;

• vascozitate medie (pelicule hidroizolante, mase de lipire); ell nivel maxim de vascozitate de 200 centipoise - permite aplicarea la cosoroaba, prin pensularesi periere;

• vascozitate mare (mase hidroizolante ~i de lipire); ell nivel de vascozitate mai mare de 200 centipoise - permite aplicarea la cosoroaba, prin periere ~i spacluire,

NOTA.: Lcentipoise = 1 mPaJs

11. Omogeneitate ~i stabilitate la depozitare (segregate); conform STAS 8622-1988. Nu se admit segregari sau aglomerari in materialul depozitat minim 7 zile,

12. Stabilitate la crud la 70°C pe panta de 45° (100%) limp de 2 are, conform STAS 9199~]973, pentru masele omogene eu aplicare pelieulara, nearmate, nu se admit sourgeri.

13. Continut de substanta uscata din rnasa materialului hidroizolant cu aplicare peliculara, conform STAS 6615/2-1974.

14. Combustibilitatea; acest parametru se releva prin uivelul de combustibilitate, eu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc ill timpularderii .. Acest parametru se refers Ia membranele hidrolzolante si la cele din mase omogene eu aplicare peliculara ~i va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare.

15 .. Inflamabilitatea; acest parametru se releva prin temperatura la care se poate produce aprinderea.

Acest parametru se refera in special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara ce contin solventi organici ~i va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare ..

82

MON.ITORUL OFICIAL AL ROMANIEII, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

ANEXANR.2

CONDITII DE MEDIU

Conditiile rnediuluiexterior, 1a care sunt expuse lnvelitorile sunt in general complexe si compuse dintr-un numar de factori de mediu ell agentii corespunzatori, definiti prin niveluri de sevetitate ce trebuiesc considerati functie de zona de situare a constructiei (invelitorii) ~i de nivelul exigential preconizat.

A CONDITII GENERALE

In tabel sunt indtcati factori i ~i agentii de mediu cu urmatoarele niveluri de severitate:

Factor de mediu

Agenti de mediu.~UM

Niveluri de severitate

Tabell

a. CLlMA:

• temperature;

..~ °C

- temperamn scazute- ;

ternperaturi ridicate ~oC;

variatie de temperatura. -oC/minut.

• umiditatea relativa a aerului - %;

• presiune vant - Kpa;

• precipitatii:

intensitatea (debitul) ploii- Vm2/minut;. 0,5; 1; 2;.5; 10; (15);

viteza de siroiere a apei - mls; 0,5: 1; 3; 1 O~ 20;. (30);

zapada transportata (intensitate) - 0,5; 1; 3.;

kg/m2Is;

grindina-energ de impact - J; I; 10; 40; 150, (250);

radiatie solara (efecte termice) intensitate 300; 500: 700; 1000; (1120); -W/m2

b. SUBSTANTE CHIMICE ACTIVE - mg/m':

• acid clorhidric

• acid fluorhidric

c.. SUBST ANTE MECANIC ACTIVE:

• sedimentare pulberi, viteza de

'. .. . - 2

sedimentare - rng/m /h; 0,1;. D,S, 1; 2; 3; 5, 10;

• lncarcare static a (aglomerare) - Kpa,

• sare marina

• dioxid de sulf

• hidrogen sulfurat

• oxizi de azot

• amoniac

• clor

-35;-25;-20;-15;-10;-.5;

+20; +40; +60; +85; +100; +120.; 0,5; 1; 3; 5;

20; 50; 75;. 85; 100; O~3; 0,55;. 1; 2; 3;

300; 1000;30000;40000;

. I; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300;

'0,01; 0,1; 0.,3; OJ5~ I; 3; 10.; 15- 30; 50; 100; : 0,01; 0 1; 0,3; 0,5; 1; 3, 10; 20; 30; 100;

0,3;. 1; 3, 10;. 35; 175;

·0,01; 0,1; 0.3; 0,6, 1; 3; 0,01; 0,1; 0.5. 1; 5, 0,003.; 0,01; 0,03; 0,1;,1,

1;3,10,20;30;40,80;

MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI, PARTEA r, Nt. 776 bis/5,XL2003

83

B, CONDITll P ARTICULARE

Se indica aspectele particulate de caracterizaresi exemplificare a factorilor §i agentilor de mediu:

Ploaie: se caracterizeaza prin urmatorii parametri fizici:

• intensitatea ploli;

• distributia diarnetrului picaturii;

• distributia vitezei de cadere;

• temperatura picaturilor,

Caracteristicile plou (de la medie p§na la lunga d.urat!):

Tipul de ploaie Intensitatea lirnita

superioara-l/l;

Ploaie intensa

15

Diametrul earacteristic al piditurii--mm

Tabe12 Viteza de cadere-m/s

Aversa

100

3

0,25~1

6

Ploaie usoara

Ploaie moderate

],0

0,1 ~0,5

4,0

0,5-1

1~2

1-2

Ploaieputernica

40

2-5

4-7

Grindina: se caracterizeaza prin urmatorii parametri fizici ai boabelor de gheaf8;:

• diametrul;

• densitatea;

• viteza de cadere;

• energia de impact.

Se isu in considerare boabele de grindina cu dimensiuni mad ce au efect distrugator. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/mJ.

Viteza de cad ere se determina cu formula:

V=5,16d

unde V == viteza de cadere, in mls

d == diametrul: boabelor, in rnm

Energia de impact este calculata functie de masa si viteza de cadere.

Carae

teristicile boabelor de grindina (pentru diametre peste 20 mm): Tabe13
Diametru Masa Viteza deciidere Energia de impact
mm e; mls J
20 4 23 I
50 59 36 39
60 102 40 81
70 162 43 151
80 241 46 257
90 344 49 411
100 471 52 627 Zapada:

Densitatea zapeziicazute pe suprafete prezinta mati variatii,

Zapada proaspat cazuta are 0 densitate variind intre 70 kg/m3 ~i ISO kg/m3, iar densitatea unei zapez] vechi, tasate.utinge de 18 200 kg/mJ la 400 kg/mJ.

Zapada transparenta: este 0 combinatie de vant ell zap ada, in aceste conditii particulele fine pot patrunde prin fante sau prin Imbinari,

84

MONITORUL OFICIAL Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.Xt2003

Fluxul orizontal de .zapada funepe de inalfime Tabel4

JnaItlmea deasupra Fluxul orizontal de zapada

- .. 2

solului g/msec

m

10

310

1

560

0,5

800

0.,1

3000

Praf-nisip:

Principalul constituent a nisipurilor l]i prafurilor prezente in natura este cuartul. Erozlunea materialelor se produce 1n conditia incare praful ~i nisipul suntcombinate Ia curenti de aer en viteza mare si/san durete man de acjionare.

• Dimensiunea particulelor-Caraeterizare:

praf'fin: panii la 75 urn;

praf grosier: de La 75 ~Lm pana la L50 um;

ruSIP: de la 150 um pana la 1000 urn.

Concentratii caracteristice de PIal' §i nisip Zonare

Tabel5 Concentratie J1g!m3

Ruralasi suburbans

40-110

Urbana

.100-450

500-2000

Industrials

Sedimentare de praf~i nisip

Tabe] 6

Zonare

Sedimentare de praf.~ nisip mg/iUJ xora

Rura1a~i suburbans

Urban!

15-40

40-80

Industrials

Sedimentarea prafuluisi nisipului se poate produce:

• prin sedimentarea In aer stagnant (static);

• prin sedimentare pe suprafete acoperite;

• prin atraetie eleetrostatica;

• prin captare in deschideri Inguste;

Patrunderea prafului ~i nisipului poate sii apara astfel:

• transport in interior prin circmatie fortata a aerului;

• transport in interior prin agitatie termicaa aerului;

• pompare Ia interior prin dilatare si compresie termica a aerului sau prin variatia presiunii atmosferice,

MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bisJ5.X'l.2003

85

ANEXANR.3

PRINCIPII DE AMPLASARE A ELEl\fENTELOR DE CONSTRUCTIE CE DEPA~SC PLANUL INVELITORII ACOPERI$URILOR

Realizarea ~i intretinerea hidroizolatiei impune unele distants minimale 1ntreelementele ce depasesc planul lnvelitorii (intre suprafete verticale, atie, pazie, streasina ~i domuri de aeces san tehnologice, ventilatii, cosuri, luminatoare etc.):

distantele 1, L si d trebuie sa se conformeze datelor din urmatorul tab lou:

d.

d.

@J

1.1'1

'0 W

m 0-=$

~

DOj~ Id .. :

l.(m) d.(mJ
<0,40 0.25
0,40 0.,50
>1,20' 1,00 1061 I. 1. 1

se va evita prevederea elementelorce depasese planul lnvelitorii cu lungimea perpendicular pe lima de panta, in campul acoperisului ci max. la distanta d fat a decoama cu conditia ca I <2 d;

d. L L~10m. _l d _t L~10m. J a.

i II Jill i let i 1111 tli i

A

86

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

ANEXANR.4

ELEMENTE PRIVIND DIMENSIONAREA PIESELOR DE EVACUARE~I COLECT ARE A APELOR METEOruCE LA ACOPERlSURl

ANEXA 4A EVAClJAREA APELOR PLUVIALE

ANEXA 4B DIMENSIONAREA ~ENOURILOR

ANEXA 4C DIMENSiONAREA ELEMENTELOR LA:TERALE DE SCURGRRE

ANEXANR.4A

EV ACUAREA APELOR PLUVlALE

Evacuarea apelor pluviale (eu scurgere exterioara sau interioarii) se poate prevede prin receptoare cilindrice sau tronconice, dlmensionate functie de suprafata de aooperis deservita (proieetie orizontala), pentru "lID debit maxim al precipitaJiilar de 3 Htrjlrnillutlm2• conform urmatorului tablou:

Reccptoare pluviale cilindriee Recepeoarepfuviale tronconice
suprafata diametru d supr.afaf:a diametru d
(m2) (mm) (m2) _(mm)
28 60 V-
38 70 S
50 80
64 90 D-.Zd
79 100 W h!llil: t,S,d.
95 110 40 60
113 120 55 70
133 130 71 80
154 140 91 90
177 150 113 100
201 160 136 ]10
227 170 161 120
254 180 190 130
284 190 220 140
314 200 253 150
346 210 287 160
380 220 324 170
415 230 363 180
452 240 406 190
490 250 449 200
530 260 494 210
570 270 543 220
615 280 646 240
66() 290 700 250
700 300 *Diametrul (d) reprezilltacota intertoara a receptorului pluvial

'" 1 cmll de sectiunea receptoarelorcorespunde evacuarii apelor de pe a suprafa~ade 1 mll (suprafata inveHtarii prorectata 'in plan)

... Diametrul (d) reprezirrta cota interioara a receptorului pluvial

"0,7cm2 de sectiune a receptoareior corespunde evacuarii apelor de pe 0 suprafata de I mll (suprafata invelitorii proiectata in plan)

distanta rnaxima Irrtre doua. receptoare pluviale va fi de 30 rn;

receptoarele pluviale vor fi astfel repartizaresi amplasate incat apa de ploaie sa nu parcurga mai mult de 30 m de la eel mai indepartat punct pana Ia colectaresi evacuare;

In cazul teraselor prevazute ell un singur receptor de scurgere pluvial a se va prevede 0 evacuare a apelor si prin prea plin; se recomanda prevederea a minim doue recpetoare de seurgere pluviala;

ln.locul receptoarelor de scurgere pluviaJa se pot prevede garguie,

MONITOHUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 776 bis/5.XL2003

87

ANEXANR.4B

DIMENSIONAREA ~ENOURlLOR DE STREASINA ~I DE DOLm (sectiuni drepmnghintare san trapezoidale)

30 em<Lu<100 em Su<Lu<Hu

NOTA: Latimi mai marl de 100 em nu se mai considers jgheaburi - canal construite ci elemente sau Phti de constructie distincte (Lu<100 em)

Suprafata de invelitoare in Sectiunea uti1a. (Su) minima (em")
proieetie orizontala panta fundului j gheaburi -canal
(nh 0% «0.5%) :;::0.5% :;::1%
I
0-150 292 165 132
160 308 176 138
170 319 182 143
I
180 336 187 149
200 363 204 160
250 424 237 187
300 484 270 215
350 539 303 237
400 594 336 259
450 644 363 281
500 699 391 303
600 792 446 347
700 886 495 385 88

MONITORUL OFil~CIAL AL ROMANIEI,. PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

ANEXANR.4C

DJMENSIONAREA E.LEMENTELOR LATERALE DE SClJRGERE (GARGUIE, BARBACANE. PREAPL1NURI)

Sectiunea minima (suprafata) a elementelor laterale de scurgere, fieca sunt de forma. circulars sau rectangulara, va fi eu 30% mai mare decst suprafata sectiunilor minime ale coloaneJor pluviale corespunzaroare aceleiasi suprafete date.

Preaplinurile sunt deschideri de evacuare laterala, suplimentare coloanelor de seurgere, pentru asigurareaevacuarii apelor pluviale Ia debite superioare celor medii. de calcul.

PreapLinurile sunt obligatorii in urmatoarele cazuri:

cand exists un singur receptor de scurgere Ia coloana interioara pe 0 teras a delimitata; cand datorita pantelor (coamelor), tn caaul colmararii unui receptor de scurgere, s-ar acumnla un velum prea mare de apa pana cand s-ar realiza preluarea apelor de catre receptoarele invecinate.

lna1limea de pozare a preaplinului se va determina functie de conditiile generale ale aeoperisului ~i de condipile de rezistenta si va fi La maxim Scm fata de cota minima.

min.5% 1

.~. ~p.rfl.!l.pl1n ! max.. 5 em.

gargui

1"'20 em .•

r t·

_______ ~====IJ'

.- \

min. 5% \

"!I( - -,

--+

~ 10 em. I milL! m •. -----<of

1 .S"Tc'"m}

- .. L.J-.

MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XL2003

89

ANEXANR.5

PRINCIPll DE ALCA TUIRE A STRUCTURfLOR HIDROIZOLANTE~I TERMOHIDROIZOLANTE CU :MEMBRANE BITUMINOASE LA ACOPERI~URI

ACOJ>ERI~URI - TERASE NECIRCULABILE

_ ..... __ .... ~~_._. - _-"'II ..

- - - -

• structura hidroizolsma autoprotejata

suport amorsat

I -

II

..

_ .. • __ .... 'Ii _," ... - ........ - ~ ......... •

- - - -

;\I\I\/\/\,

• structure hidrcizolanta autoprotejata

• I ermoizolatie

• bariera vapori cu sau tara strat de difuziune

• suport amorsat

• protectie grea din pietris pestrat de separate

sau din dale pozate in pat de nisip

• structure hidroizolanta

• strat de separeu

• element suport

s >" • (,..

• protectie grea din pietris pe strat de separate

sau din dale pozate in pat de nisip

• structure hidroizolanta

• strat de separate .' termolzolatie

• bariera de vapori eu sau tara strat de difuziune

• suport amorsat

,..

- ....... -

~

/ V y' V \/ -\

,'_'_ _ _ _ _ _ __ .-:L.__ ._

. ,,: .

90

MONITORUL OFIGIAl AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.776 bis/S.X1.2003

ACOPERI$URI TERAS..\. NECmCULABILE CU TERMOIWLATIE RANVERSATA

- - - -

=- 4-

F-- ,. '.-_ya ,3 cz:c

, '. ~.. .,~ ."

,!Iii' !!!,

I • II. - •

.'

" .

-

- - - -

~, P'O-O S,_b. -,Jet-"!_ -e . ,DO I I

• or> ,,' • ,',. '. • •••• • • : • ~

• protectie grea din pietris

• strat de separare

• termoizolatie (cu pori inchisi)

• structura hidroizolanta ell sau fara strat de difuziune

• suportamorsat

• proteetie eu dale pozate in pat de nisip sau

§apa

• strat de separare

• termoizolatie (eu pori inchl:~i)

• structure hidroizolantacu sau tara strat de -"'"'.

difuzlune

• suport amorsat

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

91

ACOPERISURI NECIRCULABILE CU SUPORT DIN ASTEREALA

__ . ..... __ .. _ .... .. .., .. _~_._tf" .. ,. _ ..

. - - .

• structure hidroizolanta autoprotejata

• suport din astereala amorsata

_"'· .... -_ ...... "._'iII-.·.I.~-· ... ,.,."'r- - ....

•••••

• structura hidroizolanta autoprotejata

• tennoizolatie

• bariera vapori fixata eu euie

• suport din astereala

ACOPERI~URl NECIRCULABD..E CU SUPORT DIN P ANOURI METALlCE PROFILATE

~ ...... _ ...... ~ ............. -. -_ - - "J _ ..... 110 .... ,. ..... -

- - . - .

• structura hidroizolanta autoprotejata

• termoizolatie

• suport din panouri metalice profilate

termoizolatia ~i prirnul strat hidroizolant se fixeaza mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea latimea cutei superioare (suport) mai mare decat lalimea golului rezultat al cutei infenoare'

- hidroizolatia se lipeste in totala aderenta pe panaurile metalice profilate, cornplexe termoizolate uzinate,

92

MONITORUl OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I. Nr. rre bis/S.XI.2003

TERASE UTILITARE - CmCULABILE PIETONAL

r'-~;';}.1 . ;-'J . f' I 't .p1u:;~.~ >:::.",

~:.",:: 4,' .'\~,- : ~t['-; 'C" -~ 'I' '.-- - jO--.:IF;OI'

~ " .. ' ,.r',.F ~", , .. ,.a ...•. '.

• ,: ,. I -~ '. t iii ~I to -t .. l'. '. __ .

:'~ - ~.,.;.. I -~ • ..,.... .;' N'I

- - - -,

I '" , ... .., ", ;.. '. o " " '? (.' ...... ...:

• dale pozate 1n pat de nisip sau in

mortar de clment ~i strat de separeu

• structura hidroizolanta

• strat de separate

• element suport

t'

"""" : .

• dale pe ploturi

• structura hidroizolanta

• strat de separare

• element suport

. .

.l ,:,:'~._.;;!I "'~.~_.;> .... _- •• ~_;--!f~~~ ':.

• dale pozate in pat de nisip sau 10 mortar de ciment si strat de separare

• strat de separare

• tennoizolatie pe strat de separare

• bariera vapori ell sau :fara strat difuzie

• element suport amorsat

E" .. ' 3·

..... -"!' .",:

" ," '"!'~~-'- _. '0:.

• dale pe ploturi

• structura hidroizolanta

• strat de separare

• termoizolatie pe strat de separare

• bariera vapori ell sau fara strat difuzie

• element suport amorsat

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XL2003

93

TERASE UTILITARE - CmCULABll..E, CAROSABILE

. .. ~ ; .

.~ ••.•••• ~ a:· .•

. . .. . . . . . ". ~

- til ...

• lmbraoaminre asfaltica compactata

• structura hidroizolanta

• element suport amorsat

- - - -

• ....-. .... A yeS

• dale autoblocante pozate in pat de

IDS1P

• structura hidroizolanta

• termoizolatie rigida

• bariera vapori (tara difuziune)

• element suport amorsat

,... .. '.. • .. --:" • aws ~;.,,'" '"

" ,,' •• ." '7 • '.' "" '1

: ," . ~ ~.: ' .. '. .;- '.. ... :....: . .; .. _.:.'. ;.1·'-

I.; w •• t- ." •

~... . ~...., ~ ...

94

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003

TERASE UTILITARE - GRADINA.

• strat vegetal

• strat filtrant

• strat drenant din elemente preformate

sau pietris

• structure hidroizoianta

• strat de separare

• element suport

• strat vegetal

• strat filtrant

• strat drenant din elemente preformate

sau pietris

• structura hidroizolanta

• strat de separare

• termoizolatie

• bariera vapori eu sau tara strat difuziune

• eJement suport amorsat

: ~ .,"

.~ C"~ • I '. J

. "

,~ • I

, " , .' ' .~

. ':'

.... :.

MONITORUL OFICI'AL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 776 bis/S.XL2003

95

ANEXANR.6 PRINCIPII DEALcA TUIR.E A PRJN_CIPALELOR TTPURI DE RACORDURI iNTRE SID'RAFETE ~I LA ELEMENTE DE CONSTRUe-fIE $1 INST ALATII, CU MEMBRANE BITUMINOASE LA ACOPERI~URI

ANEXA 6A PRINCIPII DE RACORD~ ALE STRUCTURn,OR HIDROIZOLANTE DE PE SUPRAFETELE ORlZONTALE PE CELE VERTICALE

ANEXA 6B PRINCIPII DE REALIZARE A TER.MINATIEI SUPERIOARE A HIDROIZOLATIEI VERTICALE

ANEXA 6C :PRJNClPU DE RACORDARE A HIDROIZOLATlEl LA MARGINEA SUPRA.FETEI ACOPERI~URlLOR FARA REBORD IjJ LA ATICE

ANEXA 6D PRINCIPn DE HTDROIZOLARE A ROSTURfLOR

ANEXA 6E PRINCIPII DE

DEFLECTOARE

HIDROIZOLARE

A

IDDROIZOLATIEI

LA

PRINCIPII DE RACORDARE A HlDROlZOLATlEl LA RECEPTOARE PLUVIALE

ANEXANR.6A

PRINCIPII DE RACORDARE ALE STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE DE PE SUPRAFETELE QRlZONT ALE PE CELE VERTICALE. eu POZITIONAREA STRATULUJ SUPLI1\IIENTAR DE tNT ARIRE A WDROIZOLATmI

f-IIDROI7.0IATIE MONOSTRA.T ~ • -r

.;.,

7'

HIDROI7.01.ATIF. BISTRAT

HI DROIZOI.ATIE TR1STRA. T

'.' ..

_ ... _, ..

'. -,

.' .

. '

"-:.

RACORDATE cu SeA1-').. LA 45°

S'l'lWC'l't;lR:t LOR TERtdO IiIDROl: ZOLAN~

96

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.776 bis/5 .. XI.2003

ANEXANR.6B

PRlNCIPll DE REALlZA_RE A TERMINATIEI SUPERIOARE A HIDROIZOLATDLOR VERTICALE

I,'

i.,

pro tflc~iegrea

SISTEII CU RETRA.GERE IN P,LAN VERTICAL

,. ,Ii

j ~ I

~c,· 'III

7r"~-'"''

'.: '.,~ • _:_ .... _.,0-

. .

-t,;

->

eutoprotec~ie

SISTEtli au ~Llr

•• ":0' >~.'i;m:_~"-+--i-

" t...

.0

.. ,

B.utop.rotec,ie

...

( ;.

". "~'

protect1e grea Ill51 I .. C'Tl

---:- j

SISTEM CU PROFIL METALlO ASIGURARE PRIN .ACOPXRIRE·~"·.·

~ ~

~

cordon ch.1 t ela8.tow'plaetic .. '.

- ,- -- - .. _-- .

prof1l de _.pl.:'0tec~iiel . ~;

/ [ metalic SIlU polim,eric .';.'~

:: ~_ ~ iii

~ ..

S u toprotec ~ie

DE ASIGURARE ASIGURARE PRIN PlXARB

dco.rdQO chit

~_ ~t _ de.eto-plastic

.£ rai1l 5!.~ p rotec U!!l:...J!.!_ fi3;a.re ,Metallo 'au

pol Lmer Lc

'_

. ,.

~

au topro tectie

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE(' PARTEA I, Nr. rre bis/5,X1.2003

97

ANEXANR.6C

PRINCIPII DE RACORDARE A HID ROIZOLA rIEl LA MARGINEA SUFRAFETEI ACOPERlSUR1LOR F ARA REBORD

RACORDARE DIRECT A PE CORNloSA CU LACRJMAR

" .

• .,' • .,.-~' • -~. 0 ~.....T .

.,~ .~~ . '. ~

.'. .:

... . ~-

~ 'I ~ ~

'L~I •• ~ ••

~

(I '..J. I',

RACORDARE PE CGRNIS.! CU SORT CU PIcuRATOR din pro:fil metelic Bau polimeric

.:.:~'I

'_ ,

",,:'1

~ ~ -, ~. g; ',

o :" ...• "

HACORDAHE PE SORT CU PICURATDR

din profil mets.lic aau polimeric

.

". o •.

~c t:' ~ j

rt:Y ~., - •

. ,

• '.' -'_ II' •

,. . ~ ~

:;. ~ • ''II:: , i ~~.

S TH.U CTURl HIDROI Z01AN TE

STRUQTURI TERMDHIDROLZOLANTE

RACORDAIiE UIHECTA

RACORDARE

CU COPERTINA

RACORDARE CU GLAF

~~--~t~ ~3~.+

. "

.

", - Q ..

'II,

\ "~~ ' ", ~ ,~:';

a , ·4··· ....

HACORDAHE CU ELEIi!ENT PREPAI!RICAT

,III.,: I

. -= •

" ~

' ...... ::t

98

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/S.XL2003

ANEXANR.6D

PRINCIPII DE IDDROIZOLARE A ROSTURR.OR

ROSTURl CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit

acoperire cu element prefabricat

.,.
~
I
a
r " _~

G _.

_.EE9:fil ~_ calara ~i aslgurare

o ,

Beoperire au copertina metelicB co_per-titLil ._-------,

_~&!:a!'e \.

roat cu rabord metalic 1& acoperi~ur1 cu supo~t din plAci metalice pro:fl1ate

, o

c

. . , "

.. ..

G

.---~- ~-

ROSTUHl CQ REBORD LA CONSTRUCTII DENIVELATE

o ::

pro fi 1 de =- ____E_p=--r=--o..:.t.=.e.=.c~~~iTe.c..' ------:-_ =~m.:::.e=-1;-=.8:=;1~i~C_ •• -J.F1' a

S2

.1

.....

o

cu p!~c1_ termo1zo1snte

~~~~~~ semiri!ide

e'

. c

- "

e

"

• 0

a.coper'! tor da rOB t cu alem.ent constructiv

acoperi tor de rost cu copertins metalLeD

ROSTURI LA NIVEL

bad« 10 10

h~~rc~ zo_;ell:a~- "l I.}, em .• ,

p.a..e s t a ca

cor,<!_on s~u.J? de compensere

, .0 j

..

rost de turnere sau :tntre prefabricate

rost de ailstare-tasare

MONrTORUL OF1C1AL AL ROMAN1EI, PAATEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

99

ANEXANR.6E

ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLATIEI LA DEFLECTOARE ~IRECEPTOAREPL~ALE

DEFLECTOR SIMPLU

DEFLECT R DUBLU

ffi

)1C em

.0 ~ 0. ~ ~o 0. 04 ~~: ~ CJ ; &/' OM =' n".. '!Ii. ,.

, G - ."0 • ~ 4~ ...

\..- ::::.b=ar:::.:.i~~~ii._c.ontrs vaporilo.r; I strat de difuzie a .YJ!Bpy~

. .

o

., p "

...

PRINCIPII DE RACORDARE A BlDROIZOLATIEI LARECEPTDARELE P LUVIA.LE

o

o

hidroizolatie cu

~

protec~ie gres

hidroizola tie eu au toprot~ctie

,

,... '"

.. :---t-

NOTA:

La piesele receptor pluvial metalic (plumb aluminiu) peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar, superior, aplicat sub structura hidroizolanta ell depasirea marginii gulerului eu minim 10 em

100

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I, Nr. rte bis/5.XL2003

ANEXANR.7

PRlNCIPU DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ~I PARTILOR DE CLADIRE iMPOTRIV A EXFILTRA TIILOR

NOTA:

Peste hidroizolatie se vor aplica sapele ~l tencuielile slab armate ca suport al stratului de uzura §i de finisare

.I:lIDROIZOLA TIE ORlZONTALA

stret supliLent£r 6e i~t8rire .

E:DROIZOlnTIE QRIZONT)LA Sl VERTrCALA

ti(~.i?18tie verticals

E

min.15 ern,

MONfTORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis!S.XI.2003

101

ANEXANR.8

PRINCIPII DE mDROIZOLARE A SOCLURILOR $1 FUNDATIILOR LA CLAnIRI CU SAU FARASUBSOL

d .e ,

h.v.- hidroizolatie verticals p.- protectie verticsls graa BSU ulloara

d.e.- dop etsnsare cu mastic

\

P h

\ p~

h.p. - hidrolzola tie orizontB18 18 pardoseli

h.c.- hidro.izolatie orizontB.lB contra fenomenulul de capilBritate

HIDROIZ01ARBA SOC1URILOR 51 FUNDATIILOR ASOCIATE CU SISTEM DE DRENARE .PERlMETRALA

element

sistem erimetral de dr

102

MONlTOAUL OFIGIAt At ROMAN1EI. PARTEA I, Nr. rre bis/S.XL2003

ANEXANR.9

PRINCIPll DE BIDROIZOLARE A ROSTURILOR ~I STRAPUNGERILOR

PRINCIPII DE BIDROIZOLARE A ROSTURILOR

PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR CONTRA APELOR FARApRESIUNE HIDROSTA nCA

ROST CU D!lPORIIIA'l'lI 111101

ROST CU DEPOR¥UI.I MEDII

PR1NCUll DE HlDROIZOLARE A ROS'l'URlLOR CONTRA

Al'BLOR CU PRSSIUNE HIDROSTATICA

ROS-T CU DUBLU SIeTBA! DE PIXARR

MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bislS.X1.2003

103

PRINCIPn DE HIDROIZOLARE A STRAPUNGERILOR CONTRA APELOR CUPRESIUNE IDDROSTATICA

STRAPUNGERE iN SISTEM PLANSA FIXA SI PLANSA MOBILA

STlUPUNG1SRE IN SIST.BM PRESETU!' I

pbsii ci1indricil 1ngloba pr.llva.l!;utl pe,.r:ime trllJl eu b 11108.0.'11 auda te

de coroan.li. circularA cu rol d,s fixare

etan,s a h1dro1zo1a,le1

___gy1er d~ tntBrlr·e Ii hidroh:ol atiei

,

_C\l__i~c!Ll1!!.!:!~~_/

ou pres8.re

Ii garni tLlr110r tdroidale de etansBre

•.

104

MONITORUL OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. rte bis/S.X1.2003

,

~

I

I

... ' e-

.,
I
0
0
a.:
iI
-=
c
0
(,)
~-J
::>
u
"-:;i~
U
La.J
a
UJ
~
'" "
...... _
Vl
~
-I· L.U
Z
2 MONITORUL OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

105

r:

UUU

~~~

•• I [

_~I _I _.~. _

. _ _.L---

\ \

" .~~ \

• I

, . .1 k"

~ -~ ..",....._-;;;;, '~~

,

,~

-,

"~"'''-. ;

a:

Vl

.. . - ... -.~

c o.

--- ---L. U i:I

) < I U

. -

~

~

106

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTE A I. Nr. 776 bis/S.X1.2003

\

l

c ....

I

,

.J

\:~ \

'- .... --

-_ ... '-"'1\

I ~~~

.. ,

~ ..

"" ... " .. ,

I I

I

~- ..

,

- ..

\

\ -=

"---' c

o

0l::l ct ~

~

:::£: _J u

,

- - - - --1.-

«::. w 0:::

'! «

____ '--_z

o N

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAATEA I, Nr. 776 bis/S.X1.2003

107

.-' .. -or ...

. .:-,.

\ '''-- ...

l '

. ....

. "" ...... -.

; I

<.

~.

-,

108

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 776 bis/5.XI.2003

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEt, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003

109

--,- .

- ...

\

\ =>

... _- ... _J

=> ....J. oCt ',:

!z

UJ

~ LD.

~ ~

o N

,f.

110

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. rre bis/5.XI.2003

N
m '""'"
N
...... !,
5 ,
B
-
V)
.:!

0::: V)
o .
::! C iJ
c::: 0--
« u
u
~~
u~

N.
« :;,
I l&Jl.U
a::Cl
:n . I I ~l.U
" ~I ~-~ MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5..XI.2003

111

E. E' .

lEE ~ E

o -

8 0 0 E

ID co'

'I' ~ I

~--I:-~ ----~~

1i-8l'iEm_ I

mV'i 0 l

, , ,

!

r-_

-----1

UJ a::: ,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->