Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

Si. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma. scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala. El cere ca dupa ce literele s-au stabilit.clopotel. adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. cum il pronuntam noi. ci cu „e”. De aceea d. ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor. cand Academia ii accepta proiectul. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii. adica „bene”.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii.” In opinia lui Maiorescu. referat. Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”. in iulie 1867. fie cu semne. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. Contextul publicarii este semnificativ. si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie). prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). „e” fiind vocala originara. Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist. astfel. fie fara semne. care invalea mai mult decat revela limba romana. alfabetul slavon. semn al victoriei in prima „batalie” culturala. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana. foarte influentata prin legi eufonice. pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta.ro 5 .

*„Despre scrierea limbii romane” . literatura si cultura.ro 6 .clopotel. cea a sedintelor duble (1874-1885). ca redactori la ziarul “Timpul”. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale. ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia. cumnata lui Titu Maiorescu. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. Aceasta etapa ieseana a societatii. • a doua etapa. publicate in revista “Convorbiri literare”. Creanga. Caragiale. in casa lui Titu Maiorescu. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. Junimistii evita implicarea politica. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. in partidul conservator. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. cu aparitie lunara. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. oficiosul partidului conservator. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale. cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta. “Convorbiri literare”. Slavici. dar si in volume. al literaturii si al culturii. cat si la Bucuresti. constituie faza ideologica. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica. in casa lui Vasile Pogor. incepand cu 1 martie 1867. • 1863-1874 .activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii. Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. ▪ editarea unei reviste a societatii. referat. Junimea se scindeaza. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. sedintele se tin atat la Iasi.

cat si prin cultura. au asimilat romantismul.▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. impun un nou tip de discurs public. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european. filozofie. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”.Xenopol – “Istoria romanilor”. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. Ca urmare. capatand un caracter academic. literatura.clopotel. • dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. neabordate pana acum si anume filozofia. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. cu specific national. geografia. istoria. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti. au fondat speciile si genurile in literatura romana. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). Pasoptistii. proiect esuat. au descoperit poezia populara. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). „O referat. au intemeiat literatura romana moderna. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice. de construire a identitatii nationale. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica.D. In aceasta etapa. de tinuta academica. in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. mai ales prin literatura originala. natura). Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. ▪ in domeniul educatiei culturale. folclorul.ro 7 . preluand si elementele neoclasice si iluministe. alte arte. atat prin participarea activa la viata politica a tarii. se publica primele studii de istorie (A.

aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei. Vasile Burla. Este perioada de desavarsire a directiei noi. prin succesul polemicilor ei. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”. Este perioada de glorie absoluta a revistei. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica. Perioada 1863. devenit ministru al Instructiunii publice. aceea a luptelor pentru limba. promavand valorile certe. apoi a polemicilor cu bamutistii. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic. resping mediocritatea si veleitarismul. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. precum si ale altor personalitati din primul rang in arta.ro 8 . duse nu numai de Maiorescu. stiinta si cultura.clopotel. Slavici.1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. Teodor Vargolici. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. se muta la Bucuresti. Caragiale a citit O noapte furtunoasa. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga. dar si aceea in care. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. Caragiale.. Despot-voda. Alexandru Lambrior. Creanga. Alexandru Cihac. anul in care Titu Maiorescu. Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. purtate cu latinistii si ardelenii. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu. reper teoretic fundamental. referat. Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei. In aceasta etapa predomina caracterul polemic.

Negulescu. Tausan etc. Mihail Dragomirescu. Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. provenind din domeniul stiintelor naturale. Nicolae Iorga si altii. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. in paginile careia se disting. revista isi schimba in mare masura profilul. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. in 1903. Simion Mehedinti.ro 9 . acum este vremea polemicilor erudite. Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. P. acele ale lui Dimitrie Onciul. mai multe din cele savante si universitare. Transferata la Bucuresti. predominand cercetarile istorice si filozofice. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan. Gr. mai cu seama a celei bucurestene si in care. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate.clopotel. din cenaclul “Junimii”. devine directorul revistei pana in 1907. Nume noi se amesteca cu altele noi. actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic. mai putine nume din sferele literare. ale lui Ion Bogdan referat.

ro 10 . impreuna cu arhitectul Al. • originalitatea culturii si a literaturii romane. Mircea Florian. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. in 1921. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. Antoniade. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic. ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici. eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu.clopotel. referat. C. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. • crearea si impunerea valorilor nationale. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907. unde apar contributiile ganditorilor. Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor). O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata. Xenopol si Tocilescu. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti. Zagoritz. Mircea Djuvara. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. • unificarea limbii romane literare. se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. si M. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P. • incurajarea literaturii nationale. M. Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. D. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata.impotriva lui Sion. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. Tzigara-Samurcas care.

Octavian Goga. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. Polemica dintre Maiorescu. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. in frunte cu Titu Maiorescu. falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii. Dupa unire. Dinu Zamfirescu. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. si Timotei Ciparin si George Baritiu. organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”. semnalandu-si slabiciunile. I. Sprijinind si aparand valorile autentice. Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo. vor colabora la revista “Convorbiri literare”.In domeniul studiilor lingvistice. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. Prelectiunile populare.ro 11 . Odobescu). Al. Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. Panait Cerna. I. incep insa sa domine scena. Reprezentantii noii generatii literare. pe de o parte. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale. vor scrie principalele lor opere.L. Limba oficiala. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present.Al. Manifestarile “Junimii”. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin. pe de alta parte. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri. a stimulat studiile asupra limbii romane. pe idealul perfectionarii ei interioare. Bratescu-Voinesti. Ioan Slavici publica nuvele si povesti.Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. referat.clopotel.

Prin “forma”. unitatea intre cultura si societate. politice).) care constituie “fundamentul dinlauntru”. * pastrarea izvorului de bogatie naturala. “Despre sunete si culori”. stiintifice si utilitare. are un fundament filozofic. atat in cultura. Prin “fond”. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii. * aderarea la ceea ce este imediat. asa cum se reflecta in conduita practica.ro 12 . printr-o limba romana limpede si frumoasa. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. prin constiinte variate. unitatea intre fond si forma. stiinta etc. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”. Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. referat. la concret. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840). cat si in dezvoltarea sociala. prin claritatea expunerii. lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812). si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. traditiile si spiritual acestora. el a trezit admiratia tuturor. mod de viata etc.* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului. evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. * respectarea specificului national. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii.) si determinarea concreta a unei societati (istorice. “Lexiconul de la Buda” (1825). Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu.clopotel. care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. scrisa in latina pentru straini.

junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. In domeniul literaturii. filarmonica. Ca urmare a efortului lor. cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. impresia de moment ii calauzesc. conservatorul. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. propunere exprimata inca din 1860.sunt desemnate structurile institutionale. sistemul de educatie. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. “Arma si unealta”.este cea dintai caracteristica a structurii junimiste. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. adica dezvoltarea de la fond spre forme. “gustul clasic si academic”. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. Membrii sai sunt. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866).). inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic .clopotel. Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati. teatrul. este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. Inca din 1865. in cadrul temei comune Omul si natura. privind poezia. se vorbeste deja de eminescianism. “spiritul critic”. La inceput. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). In concluzie.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. prelectiunile aveau teme diferite. In 1872. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Academia etc. • interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. “Locuinta”. institutiile culturale (presa. “Morala si stiinta”. in proza. In acest sens. in cea mai mare parte. Nu gustul individual. “Corabia”. in dramaturgie.ro 13 . esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. “spiritul oratoric”. “Plugul”. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. juridice si politice ale societatii. “Arta”. spiritul clasic si academic. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. ironia si spiritul critic. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”.

dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului. rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. Mihail Dragomirescu. c) Gustul clasic si academic – asadar. care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”). impresionism.este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista.Carp sau. lipsite de echilibru. pe principiul ca sarcina modesta. Ironia. P. Astfel.P. folosita ca unealta polemica.clopotel.ro 14 .D. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. in literatura. Dar. mai tarziu. gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura. pana la devize glumete. b) Spiritul oratoric . de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz. impune un model in care totul. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism. atitudinea oratorului.Xenopol. masura. pudicul Naum. in pictura sau muzica. rigoare. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. in arhitectura. Asa procedeaza Titu Maiorescu. Oamenii cu o solida cultura universitara. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. este folosita si in interiorul cercului. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate. precum intra cine vrea. junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului. asa vor proceda si A. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. In numele adevarului. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. a limbii artificiale si a falsei eruditii. la orice argument ridicol. care nu se inchide insa fata de romantism. dar bine referat. ramane cine poate. la exclamatii deloc academice. Art Nouveau. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. mesianice. Nevoia de adevar implica si modestia.

simetrica in planul culturii. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie.D. sociala si economica incepute de Al.Eminescu.Caragiale. manifestari politice etc. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate. poeziei pe M.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare. criticei teoretice pe T. respingandu-se “formele fara fond”. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor.P. un clasicism de esenta.Cand o miscare culturala. in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. a dat politicii pe P. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”. Dar.implicate este superioara marilor nazuinte. Nevoia de claritate. cu eforturile de consolidare politica. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. economice. adica spiritului profound.) ce nu ar corespunde “fondului”. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu.L. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale.. De asemenea.Maiorescu. Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului. privind unitar si serios problemele vietii romanesti.ro 15 . teatrului I. sociale.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . Titu Maiorescu. se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice. despre care E. intr-un studiu foarte important din 1868. Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere. literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. a facut observatia ca. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat. felului de viata de la noi. la superficialitatea unor schimbari etc. intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”.clopotel. prozei pe Ion Creanga. in limbajul politic al pasoptistilor. rigoarea. istoriei pe A. oare. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor.Carp. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace). traditiilor. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice.Xenopol.

1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica. Insanatosirea vietii publice. care reprezinta un stadiu nou. N-avem inca muzica nationala (fondul). incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie. a limbajului parlamentar (dar si literar).ro 16 .ironia si spiritual critic. la randul ei.spiritual oratoric. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse.care a primit numele de spirit junimist. adica de forme partiale de unificare a institutiilor.clopotel.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta. Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane.Maiorescu indruma pe referat. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice. a acelor opere de valoare. De altfel. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor. Slavici etc. Creanga. Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma.clasicismul. Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna. un rol destul de mare in schimbarea fondului. metodica.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii.. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala. al culturii nationale. de constitutia numita Regulamentul organic.Ele au creat un mod de a intelege cultura . orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma. la ce ne trebuie scoala de muzica. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar. Caragiale.filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia. evoluat. datorate lui Eminescu.

ironic. cultivandu-i deprinderi corecte. una referat.poetul Eminescu sa studieze filozofia. vorbea 50 de minute. cu ajutorul ironiei.nici cu adevarat oratori. se afla. prejudecatile si ideile gresite.”Oratori. Tinuta vorbitorului era ingrijita. sub raportul valorii. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza. chiar solemna. retori si limbuti”. Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. metodica.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit. vechea baza. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila. dupa parerea lui Maiorescu. Xenopol.”retorii”.clopotel. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai. 3)Clasicismul. presupune ironia. presarat de formule memorabile.ro 17 . Nimic de prisos. pe o baza noua. ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare. sa studieze. anecdota. atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis. iar critica sa fie academica. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii).nici numai simpli limbuti. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea.iar pe istoricul A.pe langa istorie si drept. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. Maiorescu a scris un articol celebru in 1902.laconic) al discursului de acest gen. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact. in tot ce intreprindea.apoi disparea la fel de misterios. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public. De exemplu. cand au intrat in politica. zeflemeaua. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. ci. fara a distruge mai intai. Junimistii au fost mari polemisti. la jumatatea distantei. Acest sistem a fost prelungit de junimisti. intre acestia. a lui Maiorescu) nu exclude.filozofia. in forme academice. Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista. din contra. nici o fraza in plus. cat mai ales in acela ca e ”clasata”. serioasa. si in sedintele parlamentului. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale). E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. D. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. Cuvantarea era riguros intocmita.

Criticism inseamna critica exagerata. ca sunt snobi etc. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. stramband din nas la tot. politician si scriitor roman.ro 18 . Sub acest titlu. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata. estetician. din multe studii de specialitate ale vremii. lucid. Bucuresti) a fost academician. o eroare.din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”. 15 februarie 1840. Craiova -. 18 iunie 1917. PROZATORII JUNIMII 1.d. ministru de interne. a limbutiei fara continut. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii. Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914. filozof. referat. membru fondator al Academiei Romane. care nu se imbata cu apa rece. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n. eseist. avocat. pedagog. desigur. critic literar. cum spune proverbul. care este cunoscuta sub numele de spirit critic. si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura. Este. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism.clopotel. acuzati ca nu iubesc nimic.

ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. infiintarea. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu.clopotel. cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. Negruzzi. Pe planul ideologiei politice. Pogor si Th. adversar al „formelor fara fond“. Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848. V.Rosetti. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. ci contin mai mult sentinte asupra ei. a revistei Convorbiri Literare. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi. Maiorescu este un conservator. In contra directiei de astazi in cultura romana. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. adept al unei evolutii naturale. Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea. Carp.ro 19 . al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. Maiorescu reprezinta noua generatie. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. Petre P. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. organice si temeinic pregatite. junimista. in 1867. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. Alecsandri sau Balcescu. inceperea activitatii de avocat. totusi unele accente se schimbasera. Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg).

dar si sa piarda un prieten din tinerete. vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si. pe P. Carp). admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. Slavici. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii. dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. atitudinea olimpiana. atata cat este. Rolul Junimii. desi este mai tare).de confuzie a valorilor. Duiliu Zamfirescu si altii. necum de un amic de valoarea dumitale. Pompiliu Eliade si altii). universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. Dobrogeanu-Gherea. implicit.P. care parea sa ascunda un suflet uscat. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact. pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. ne releva insa un om de o mare si. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala. Creanga. al lui Maiorescu insusi. dar. cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. pentru poeziile d-tale. Aceasta opera de indrumator.clopotel. de avocat si de critic literar. P. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling. domnule Eminescu. Radulescu-Motru. urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. Caragiale. In privinta comportarii. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N.ro 20 . intr-un moment important din viata acestuia. impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata.” referat. chiar adversarului sau.P. Negulescu. in acelasi timp. lipsa pasiunii. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. discreta generozitate. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau.

Autoritatea incontestabila. consecventa si demnitate. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. bazata pe cultura. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. profesori. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX .ro 21 . . in proprii productie. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. facut din masura. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. criticul avea sa fie mentorul ei. Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. Pogor. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. Negruzzi. V.clopotel. avocati si economisti. Carp.. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. matematicieni. Titu Maiorescu a scris introducerea.. istorici. filologi. exercitata de Titu Maiorescu toata viata. filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867.Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare. o data constituita. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. pe inteligenta si pe caracter. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. care se strang in jurul lui. s-a manifestat inca de timpuriu. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. din bun gust in aprecierea literara a altora si.. P. Rosetti. T. in armonia ei. Negruzzi. militari. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. lingvistice. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate. ”Junimea”. I. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. altfel mari amatori de farse si anecdote. semnata si de I. de la studii. referat. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian.

Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti.Farmecul literar al operelor provine din referat. Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”. a impus apararea valorilor contra nonvalorilor. In “Betia de cuvinte” .care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau.Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie . a fundamentat critica literara nationala. „Nunta Zamfirei”.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date .il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului.Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica.”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii. Al. Duiliu Zamfirescu.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie.ro 22 .facuta din ostentatie si intemperanta verbala . Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale.Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului . pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga . Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii.si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea).Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada .critice. Sadoveanu si I.”(Betia de cuvinte. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc.cu paleta incarcata de culoare . Scriitor sobru si demn. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu.I.desi pe alocuri . L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. venerat si din nou demistificat mai apoi. Titu Maiorescu a fost. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata. este si va fi un contemporan.Desigur.si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul . spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut. Octavian Goga.Dupa 1867.clopotel.ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau . Bratescu-Voinesti.1873. si apoi de urmatoarele. a pornit „directia noua” in scrisul nostru.p 235).nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme .

p.clopotel.1934.trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.si vesel pana la usurinta “(III.discursiva si sociala.cu umbletul balansat ca al marinarilor.Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.cinstit .mi se pare .inveselindu-se pe seama lor.si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.p 189).maxima este .Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.”(Pentru arta literara.dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.lat la fata si la piept.239) In planul imaginatiei maioresciene .dupa intuitia prima i individuala .de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .In general se poate zice .Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .era mai intai de toate un om un la inima .Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui.regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .nu dupa formularea logica .Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei. Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.din pregnanta formularilor sale.un product evident si natural al stilului vorbit.Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil.maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .ro .darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld.Istoriceste vorbind.scurtimea sugestiva . 1.al incomparabilei arte de a conversa1.cred .Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .milos.sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .

iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. oratori. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. care au un material de constructie in natura (culorile. in Romania. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. sau care sa tina de taramul stiintific”. limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. in contrast cu un fond patrialhal. sunetele. b)Conditiunea ideala a poeziei. atat din literatura romana cat si din literatura straina. Poezia exprima frumosul. In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”. Ca sa devina material al poeziei. 1872. poezia nu are cuvantul. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. referat. adevarul cuprinde idei.• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta.clopotel. asa cum s-ar crede. etc. Spre deosebire de celelate arte. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. 1868. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei.ro 24 . cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. epitete. sustianand ca. Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. piatra. in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. iar stiinta adevarul. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. lemnul.). In prima parte a studiului. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. este creatorul criticii literare estetice romanesti. metafore potrivite sau nu. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare.

la Viena. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã.(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. poet in toata puterea cuvantului”. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. prozator si jurnalist roman.In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri.ro 25 . Printre tinerii de talent. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. pe Veronica Micle. o cunoaste. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena. se imprieteneste cu Ioan Slavici. MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n. dar nu s-a prezentat la examene. In 2 octombrie. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. Apar primele semne ale bolii. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. debuteaza ca publicist in ziarul Albina. Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. La 6 august 1871.clopotel. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. A urmat cu regularitate doua semestre. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna. Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare). In toamna anului 1871. Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. Botosani sau Ipotesti. ca simplu auditor deci. incepe colaborarea la Convorbiri literare. Bucuresti) a fost un poet. Sosit incognito la Viena. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). d. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu . socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. 15 iunie 1889. Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. din Pesta. participanti activi la serbare. 15 ianuarie 1850.

7 mai 1874. Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet. In studiul sau despre Directia noua. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. referat. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile.Junimii din Iasi. sau pe care si le notase sa le urmeze. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. El deplange soarta omului pe pamant in general. Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. In data de 15 iunie 1889. „poet in toata puterea cuvantului“. ale lui Eminescu. expresie a vastei culturi a poetului. Luceafarul. In perioada 17/29 ianuarie . ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. “curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. etc. Cursurile la care se inscrisese. cat si manuirea perfecta a limbii romane. In 1889. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. din partea Junimii.). Ca om de geniu. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. ci de motive filozofice.clopotel. “memoria prodigioasa’. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. unde pana in 1883 a fost redactor. Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. Bucuresti. istoriei. In a doua parte a studiului. citandu-l imediat dupa Alecsandri. nu propriu-i destin. sesizand bogatia tematica.ro 26 . economiei si dreptului. enciclopedismul sau. Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. care i-a ruinat insa sanatatea. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. in jurul orei 3 dimineata. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana.

Necesitatea acestui contact .Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale .Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata . Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet. G.“Fat Frumos din lacrima .alba ca si marmura in umbra.cu diferente apreciabile.Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara .Astfel . Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi.[3] ION CREANGA referat.clopotel.intensiv. Despre moartea poetului.adancime .aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .Sarmanul Dionis.cam trasa fara a fi uscata .Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata .cu limba si cu inspiratia populara.Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene. pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara .in Fat-Frumos din lacrima .creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala.care face un uz neingradit de termeni adanc .Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului .adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta .este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”.ro 27 .afirmata in principiu de Titu Maiorescu . pamantul romanesc. pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata.grea de semnificatii adanci. si cate o stea va vesteji pe cer in departari.eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.printr-una spirituala . poate. Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului .

morala.Caragiale. Fiind “toba de anecdote”. In Creanga traiesc credintele. care apare in revista Convorbiri literare. surprins intr-un moment de geniala expansiune.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. Recunoscut datorita maiestriei basmelor. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. dovedindu-se un artist profund original. cand aducea cate o poveste sau nuvela.L. Humulesti. boala care i se accentueaza. datinile. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu. anecdote si chiar Amintirile. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti. el o ridica la un nivel artistic neegalat. Slavici si I. 1 martie 1837. filosofia poporului. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. In acest sens.ro 28 . poezia. povestilor si povestirilor sale. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. care ii urmeaza lui Ion Neculce. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. 31 decembrie 1889. hazul lor facand sa se cutremure peretii. Ion Creanga. insusi. ii adumbresc referat. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. obiceiurile. in principal. limba. George Calinescu afirma ca. la revista Timpul. Plecand de la folclor. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea.clopotel. unde devine redactor. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. I.Ion Creanga (n. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. Rasul lui inveselea toata societatea. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie. Valorificand limba omului simplu. d. a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. cresurile. Negruzzi.

In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea. De la Creanga ne-au ramas putine scrieri.Peisajul este ca si inexistent in paginile lui.bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita.Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte . Este vazut.Creanga apare. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul. publicate postum in doua volume de catre fiul sau.in felul lui Alecsandri.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”.ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu .metaforele. in noaptea de Anul Nou. Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor.mai usor de trecut cu vederea la el.ro 29 .prin neasemanata lui putere de a evoca viata. referat.Imaginile . Creanga se stinge la Iasi.Ele il ipostaziaza pe taranul autentic . insa rar.chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar. la cenaclul lui N.desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli.care stie sa tina .expresii scoasedin marele rezervor al limbii. Unic prin geniul sau oral.tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.clopotel.Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu.decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate. Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism .dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu.insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop.ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul. fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea. in 1889.Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale . unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu.ultima perioada a vietii. in ambianta autentica . Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat. cu inteligenta .un scriitor din linia realismului lui Negruzzi.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga .comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic.

punandu-i efectiv si condeiul in mana .IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu.Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat . Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite . in imediata lor succesiune .clopotel. judetul Arad .Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti. In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T.Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare.Creanga. In acelasi ani elaboreaza Studiile referat. in apropiere de Panciu. 18 ianuarie 1848 la Siria. Firea asezata a lui Slavici .care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti.Caragiale. judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman. gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita .ro 30 . Poetul .cu siguranta. Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc .d.L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”.descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie . 17 august 1925 la Crucea de Jos. au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice.Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac.Dar se situeaza.Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu . Ca si Creanga.

nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania .Totul e fixat de la geneza .surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea.cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta . Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi .desigur aprecierea dintai.Gura Satului) . Angrenati in aceasta ordine prestabilita .ferecata in sine . si astfel.stapanita de cutume .junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului . Budulea Taichii .rostindu-se rar. oamenii sunt inchisi in sine . ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii .o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune….oamenii repeta ca un ritual .Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu . considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea .E o atmosfera de viata rurala .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta .fara surprize nsi posibile incalcari.” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime.Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.intr-o scrisoare din octombrie 1876.mostenite din tata in fiu .adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate . Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine .vietuind intr-o armonie fireasca cu natura . s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este .”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice .asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste . E o lume de mica comunitate .ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil. referat.clopotel.Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti .Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei.Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice .Italia sau Germania .ro 31 .Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa .La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „.in ocupatii stiute . le verifica . ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana .mereu aceleasi esturi simple . Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda .

L.ro 32 . prezidat de Iacob Negruzzi. iar la intalnirea din martie 1884. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. impotriva Junimii. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. determinand. unde vor aparea de altfel toate piesele sale. de atacuri deloc neglijabile.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian . Haimanale. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii. d. director de teatru. scriitor. post pe care dramaturgul l-a refuzat. cu un mare succes. fara reluarea referat. Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. 9 iunie 1912. 1 februarie[1] 1852. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. pana prin 1884 .L. O scrisoare pierduta reprezentata. In 1892. la Iasi. astazi I. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899). A participat frecvent la sedintele Junimii. impreuna cu articolul Doua note. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. Berlin) a fost un dramaturg. Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. il numeste director de scena.clopotel. a beneficiat. la premiera. De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892. Caragiale. judetul Dambovita. desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. cu studiul intitulat Comediile d-lui I. poet. Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881).fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. O noapte furtunoasa. La 18 noiembrie 1895. Prima piesa a dramaturgului. in prezenta lui Alecsandri. judetul Prahova. la 13 noiembrie in prezenta reginei. nuvelist. la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare. Junimea insasi a fost. Petre P. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare. Dupa trei ani de colaborare. Caragiale.1885. pamfletar. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. comentator politic si ziarist roman.

Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu. care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. Caragiale (1885). evidentiind marile calitati ale criticului.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. ducand. De la Berlin. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. doamnei Ana T. cu deprinderile lor. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. alaturi de Hasdeu. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat. Gh. o statornica colaborare. In calitate de colaborator al revistei. Maiorescu. Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”). ce devine „fictiune artistica”. N. in volum. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. de ziua de nastere a lui Maiorescu. in mod special cu Iacob Negruzzi. Articolul.clopotel. Panu. la 15 februarie 1908. prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine.L. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. Scriind despre Comediile d-lui I. vreme de zece ani.. Gane).ro 33 . cu expresiile lor. Venind in intampinarea lui Caragiale. fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. colaborand la Epoca (1896). trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea.) Daca sunt. Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta. cu un rol de prima marire in cultura noastra. Petre Missir. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania. In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu). care a si tradus mai multe texte din Caragiale.. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. De-abia peste cativa ani. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate.

Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat. nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat.” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. traiasca Titu Maiorescu. la multi ani. Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura.” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare.clopotel. pe care insa le cunosc. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare. era una duala: una de ironist si farsor. Caragiale”. a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu. isi permite. Inca o data. cu acela care-l insultase. nu si a celor personale. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita. domnule!”). constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. sanatos. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte.L. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. buna memorie.„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie. I. in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu). eclectic. Despre aceste manifestari ale lui Caragiale. cu sanatate si veselie. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”. cu tot respectul. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental. Traiasca Maiorescu! Caragiale. Structura omeneasca a lui Caragiale.” La raspunsul de multumire.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. ca si aceea artistica. in aceasta directie.ro 34 .

avocati. Iacob Negruzzi (1842-1932).Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator . A tradus dramele lui Schiller. incheiata cu doctorat. indeosebi satirica. profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta.E lume oraseneasca compusa .Caragiale a fost membru al Junimii. A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara. Negruzzi.ordiniii si masurii.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor. Iacob Negruzzi (1843-1932). cea a Napastei.beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea. dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi. nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi.domnilor”) .de regula din mici amploaiati .Aceasta . s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata .clopotel.Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate.E in tot o lume de mijloc de trecere .Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita. si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . a fost secretarul societatii Junimea din 1868. Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate. Al doilea fiu al lui C. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul . Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor. scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii. A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895.. a scris o literatura acum uitata. Amintiri din „Junimea”.ro 35 . Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica.adept al rigorii. „Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat. dar si in plan socio-politic. a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor. a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ .care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi .

baronul Constantin Garla de Afumata. iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . om disimulat. reprezentand marea boierime romana. seful partidului conservator timp de 5 ani. nascuta Pitrigello-Barabulla. Parintele Gavriil. nascuta Tapa. arhivar venal si erotic. A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine. care promite orice si tagaduieste. ministru Cultelor si Instructiunii. Ionita cocovei. printesa Bostano Cracavetzki. fiind niste simple „caractere″ cu model real. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. S-a referat.ro 36 . ministru Agriculturii. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ . Ghita Titirez. A intrat de tanar in viata politica.iulie 1867). Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ . Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada. urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ . tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. A participat la complotul impotriva lui Cuza. toti acesti paraziti modern. burlac timid si suav. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni. iata cateva tipuri. A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. spunand „sa fie bine″ . In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn. contele Curcano-Mirmilitziki. a fost ministru de externe si prim-ministru. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei.deloc intentie naturalista.clopotel. ducesa Bute.

A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza. 1888-1897). „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza. era totodata „pisicherul” grupului.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . Versurile originale. din Sully Prudhomme in 1973. Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . Comertului si Domeniilor. a evoluat treptat spre budism). razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ .Industriei. spiritul voltairian. a fost prefect al judetului Iasi.10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator. A facut prima traducere din Faust (partea I). e de el. Th. ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere. iar Petre P. Intr-adevar.octombrie 1873). referat. A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 .clopotel. J. Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870. Daca poezia „Un bal″ . putine („Sfinx egiptean″ . din poezia chineza. deputat primar al Iasului (1880-1881. In perioada noiembrie 1882 .octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. Carp este ales presedinte. In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional. ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri. Gautier. din Leconte de Lisle.. Richerpin. A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 . In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale.14 mai 1913).ro 37 . Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 . datorita umorului sau. A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput.aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie . a tradus din Baudelaire si poe. Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi. a facut studii juridice la Paris. semnata cu initiala P.

cel mai mare istoric roman.clopotel. aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile. sociolog si scriitor roman.D.d.” A. filosof. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare. dupa Nicolae Iorga. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor. Ghindaoani. scriitor. imbracat in frac sau redingota. ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi. reinnoite cu fiecare generatie. Desigur. Vasile Conta Vasile Conta (n.Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. dupa alte surse 24 martie 1847. Alexandru D. pedagog.ro 38 . Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor . 23. stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. judetul Neamt. Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. fara sprijinul referat. Iasi . 22 aprilie 1882. economist. 15 noiembrie 1845. istoric. d. Iasi) a fost filozof. ministru roman. Oratorul. com. filozof al istoriei de talie mondiala. 27 februarie 1920) a fost un academician. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului.

in generatiile urmatoare. trebuia sa inceapa. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea.ro 39 . Petrovici. dar mai cu seama sa sfaseasca. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. caldura glasului muzical. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. sa rada de cateva ori impotriva ei. Nu numai de altfel in vorbire. se constituie la Junimea o larga traditie care produce.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. idealul oratoric domina productia junimistilor. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. In momentele putin fericite.clopotel. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. Ironia este o alta trasatura a tabloului. Mehedinti. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. oratoria universala a unui Negulescu.vreunei note. Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. referat. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. demnitatea tinutei lui. Oratorul. conciziunea lapidara a expresiei. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. Alaturi de Carp. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. care rasese adesea impreuna cu Junimea. Intr. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea. ne spune Panu. O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. si sa ilustreze concluzia ei. ironia lui nimicitoare. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului. dar si in scris. Nimic nu afla iertare in ochii sai. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. dand prilej epocii. Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei.

cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga. libertatea intr-un stat modern. referat. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. ei se patrunsera numai de efecte. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. Inainte de a avea invatatori satesti. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile. Si astfel. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. o directie puternica. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. care sa aiba nevoie de lectura. dar nu patrunsera pana la cauze. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. mai intai de toate. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista. societatea romana. junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne. incepu a se trezi din letargia ei. marginiti intr-o superficialitate fatala. Inainte de a avea partide politice. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. si public iubitor de stiinta.ro 40 . pe la 1820. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent. Din nenorocire. care sa simta trebuinta unui organ. si inainte de a avea profesori capabili. am facut scoli prin sate. care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine. arta frumoasa si.clopotel. Atrasa de lumina. stiinta.gestul sprijinind reflectia. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza.

cu sectiunea filologica. am facut conservatorul de muzica. indiferent de ideea tematica. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare.ro 41 . inainte de a avea un singur pictor de valoare. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. pretentii fara fundament. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. avem scolii si literatura. cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica. avem jurnale si academii. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare. avem muzee. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. stafii fara trup. ce-l numim cultura romana. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. academicienii si atenianii din Bucuresti. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri. si realitatea lui este suferinta. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. conservatorii. avem teatru. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana.clopotel.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. Singura clasa reala la noi este taranul roman. si am falsificat ideea academiei. In aparenta. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. trebuie sa recunoastem ca. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. avem chiar o constitutiune. referat. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. dupa statistica formelor din afara. in evaluarea operei de arta. am facut Societatea academica romana. am facut scoala de bele-arte. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. Avem politica si stiinta. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare.

MINERVA. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU. MINERVA. BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU.Bibliografie : 1) G.CALINESCU.”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”. BUCURESTI 1988 referat. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”.clopotel.MINERVA.ED.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”.ED.ro 42 . ED.

1971 8)George Calinescu. referat. ORNEA. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. ed. Editura Minerva. ED.clopotel. (I-II. JUNIMEA. BUCURESTI 1998 5) Z. de Serban Cioculescu. Bucuresti. Vladimir Streinu. MINERVA. IASI 1973 7)Tudor Vianu. Bucuresti. VOL. “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. 1999 10)Eugen Lovinescu. „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. Epoca lui Carol I. ED. 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne. 1940). Editura Didactica si Pedagogica. 1985 9)Sorin Alexandrescu.4) Z. Titu Maiorescu. studiu monografic. Junimea. II”. modernitatea. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. “JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru.ORNEA.I. Editura Univers. discurs politic si discurs cultural'.ro 43 . Momentul 1870. in Privind inapoi. 'Junimea. Tudor Vianu.