Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

„e” fiind vocala originara. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie). in iulie 1867. fie fara semne. Si. referat.” In opinia lui Maiorescu. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii. semn al victoriei in prima „batalie” culturala. pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist. foarte influentata prin legi eufonice. cum il pronuntam noi. scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala.clopotel. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. fie cu semne. si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor. ci cu „e”. Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”. Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin. prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). De aceea d. care invalea mai mult decat revela limba romana. El cere ca dupa ce literele s-au stabilit. alfabetul slavon. Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond. elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. Contextul publicarii este semnificativ. adica „bene”. cand Academia ii accepta proiectul.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist.ro 5 . astfel.

Slavici. • 1863-1874 . Junimea se scindeaza. Creanga. literatura si cultura. oficiosul partidului conservator. ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia. • a doua etapa. in partidul conservator. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. Junimistii evita implicarea politica. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. referat. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu. cea a sedintelor duble (1874-1885). al literaturii si al culturii. constituie faza ideologica. Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. ▪ editarea unei reviste a societatii.activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii.clopotel. dar si in volume. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. cat si la Bucuresti. sedintele se tin atat la Iasi. cumnata lui Titu Maiorescu. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. in casa lui Titu Maiorescu. “Convorbiri literare”.*„Despre scrierea limbii romane” . Aceasta etapa ieseana a societatii.ro 6 . publicate in revista “Convorbiri literare”. Caragiale. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. incepand cu 1 martie 1867. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. cu aparitie lunara. in casa lui Vasile Pogor. cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta. ca redactori la ziarul “Timpul”. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale.

• dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. au asimilat romantismul. natura). istoria. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. Pasoptistii. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice. in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat. au descoperit poezia populara. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. au intemeiat literatura romana moderna. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”. preluand si elementele neoclasice si iluministe. capatand un caracter academic. cat si prin cultura.D. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. alte arte. „O referat. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale. geografia. cu specific national. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu. filozofie. de tinuta academica. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. Ca urmare. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti. atat prin participarea activa la viata politica a tarii.Xenopol – “Istoria romanilor”. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. mai ales prin literatura originala. au fondat speciile si genurile in literatura romana. de construire a identitatii nationale. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica. ▪ in domeniul educatiei culturale. proiect esuat. se publica primele studii de istorie (A.ro 7 . literatura.clopotel. neabordate pana acum si anume filozofia. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). In aceasta etapa. folclorul.▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. impun un nou tip de discurs public. „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor.

Slavici. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. Vasile Burla. apoi a polemicilor cu bamutistii. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. aceea a luptelor pentru limba. Alexandru Cihac. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti. se muta la Bucuresti. stiinta si cultura. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.ro 8 .1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri. purtate cu latinistii si ardelenii.. precum si ale altor personalitati din primul rang in arta. aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. duse nu numai de Maiorescu. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. Alexandru Lambrior. Despot-voda.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. reper teoretic fundamental. In aceasta etapa predomina caracterul polemic. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. resping mediocritatea si veleitarismul. anul in care Titu Maiorescu. Teodor Vargolici. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga.clopotel. Este perioada de desavarsire a directiei noi. Este perioada de glorie absoluta a revistei. referat. Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. promavand valorile certe. Creanga. Perioada 1863. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu. devenit ministru al Instructiunii publice. Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape. Caragiale a citit O noapte furtunoasa. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei. prin succesul polemicilor ei. Caragiale. dar si aceea in care.

Simion Mehedinti. alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan. Nicolae Iorga si altii. in 1903. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. Gr. P. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. provenind din domeniul stiintelor naturale. revista isi schimba in mare masura profilul. Mihail Dragomirescu. mai cu seama a celei bucurestene si in care. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei. din cenaclul “Junimii”. Transferata la Bucuresti. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice. acele ale lui Dimitrie Onciul. mai multe din cele savante si universitare. mai putine nume din sferele literare. ale lui Ion Bogdan referat. actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. devine directorul revistei pana in 1907. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. in paginile careia se disting.clopotel.ro 9 . Negulescu.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. acum este vremea polemicilor erudite. Nume noi se amesteca cu altele noi. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. Tausan etc. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti. predominand cercetarile istorice si filozofice. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant.

Zagoritz. • originalitatea culturii si a literaturii romane. C. • crearea si impunerea valorilor nationale. Mircea Florian. Tzigara-Samurcas care.ro 10 . la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici. Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al. O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. Xenopol si Tocilescu. Mircea Djuvara. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. Antoniade. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti.impotriva lui Sion. in 1921. impreuna cu arhitectul Al. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor). ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara.clopotel. M. si M. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. referat. Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. unde apar contributiile ganditorilor. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic. D. • unificarea limbii romane literare. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata. • incurajarea literaturii nationale.

in frunte cu Titu Maiorescu. Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. si Timotei Ciparin si George Baritiu. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. Manifestarile “Junimii”.Al. Dinu Zamfirescu. Octavian Goga. pe de alta parte. Reprezentantii noii generatii literare.L. Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo. I. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin. vor colabora la revista “Convorbiri literare”. falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii. Polemica dintre Maiorescu. Limba oficiala. vor scrie principalele lor opere. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. pe idealul perfectionarii ei interioare. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. I. Bratescu-Voinesti. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. Sprijinind si aparand valorile autentice. pe de o parte. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”.clopotel. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri. incep insa sa domine scena. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. Al. referat. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale.ro 11 .Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor. Dupa unire. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti. Panait Cerna. organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”. Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present. semnalandu-si slabiciunile.In domeniul studiilor lingvistice. a stimulat studiile asupra limbii romane. Prelectiunile populare. Odobescu). Ioan Slavici publica nuvele si povesti.

prin claritatea expunerii. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. asa cum se reflecta in conduita practica. printr-o limba romana limpede si frumoasa. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice. stiintifice si utilitare. unitatea intre fond si forma.ro 12 .* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”. Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. Prin “fond”. traditiile si spiritual acestora. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840). lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. Prin “forma”. * aderarea la ceea ce este imediat.) care constituie “fundamentul dinlauntru”. politice). “Despre sunete si culori”. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii. evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. prin constiinte variate. recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. are un fundament filozofic. * respectarea specificului national. stiinta etc. care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice.) si determinarea concreta a unei societati (istorice. atat in cultura. la concret. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812). “Lexiconul de la Buda” (1825). unitatea intre cultura si societate. cat si in dezvoltarea sociala. * pastrarea izvorului de bogatie naturala.clopotel. Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu. scrisa in latina pentru straini. referat. el a trezit admiratia tuturor. mod de viata etc. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii.

este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. In acest sens. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. “gustul clasic si academic”.este cea dintai caracteristica a structurii junimiste. In domeniul literaturii. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic . cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. “spiritul critic”. se vorbeste deja de eminescianism. teatrul. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866). propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale).). in cadrul temei comune Omul si natura. in proza.clopotel. “Corabia”. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. “Arma si unealta”. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”.sunt desemnate structurile institutionale. adica dezvoltarea de la fond spre forme. juridice si politice ale societatii. “Plugul”. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. • interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. sistemul de educatie. conservatorul. “Morala si stiinta”. La inceput. Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati. filarmonica. privind poezia. “spiritul oratoric”. Membrii sai sunt.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. in cea mai mare parte. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. institutiile culturale (presa. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. “Arta”. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. Inca din 1865. “Locuinta”. cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. ironia si spiritul critic. prelectiunile aveau teme diferite. spiritul clasic si academic. impresia de moment ii calauzesc. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. propunere exprimata inca din 1860. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”. in dramaturgie. Nu gustul individual. In 1872. In concluzie.ro 13 . Academia etc. Ca urmare a efortului lor.

rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. a limbii artificiale si a falsei eruditii. impresionism. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. dar bine referat. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. mesianice. de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz. pana la devize glumete. atitudinea oratorului. c) Gustul clasic si academic – asadar. pudicul Naum. Dar.Xenopol. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie.D. in literatura. Ironia. mai tarziu. Art Nouveau. care nu se inchide insa fata de romantism. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism. asa vor proceda si A. P. care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei.clopotel. rigoare. in pictura sau muzica. d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. este folosita si in interiorul cercului. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. lipsite de echilibru. Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”).este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. Mihail Dragomirescu. ramane cine poate. b) Spiritul oratoric . gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului.P. Oamenii cu o solida cultura universitara.ro 14 . Astfel.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. la exclamatii deloc academice. Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista. Asa procedeaza Titu Maiorescu. Nevoia de adevar implica si modestia. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. folosita ca unealta polemica. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura. in arhitectura. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii. masura. la orice argument ridicol. precum intra cine vrea. impune un model in care totul. pe principiul ca sarcina modesta.Carp sau. In numele adevarului. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate.

economice. criticei teoretice pe T. sociale. Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor. manifestari politice etc. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. la superficialitatea unor schimbari etc. respingandu-se “formele fara fond”.P. a facut observatia ca. Titu Maiorescu. un clasicism de esenta. delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor. oare.Caragiale. literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. sociala si economica incepute de Al.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare.D. cu eforturile de consolidare politica.Eminescu.clopotel. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere. Nevoia de claritate. rigoarea.. istoriei pe A. poeziei pe M. despre care E.) ce nu ar corespunde “fondului”. teatrului I.implicate este superioara marilor nazuinte. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. De asemenea.Maiorescu. intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace).Cand o miscare culturala. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice. se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice. Dar. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”. privind unitar si serios problemele vietii romanesti. intr-un studiu foarte important din 1868. adica spiritului profound. a dat politicii pe P.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu. prozei pe Ion Creanga. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale.Carp. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul. simetrica in planul culturii.Xenopol. felului de viata de la noi. in limbajul politic al pasoptistilor.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului.ro 15 . in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. traditiilor.L.

spiritual oratoric. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor. Slavici etc. evoluat. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca. Insanatosirea vietii publice. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala.. orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma. a limbajului parlamentar (dar si literar). care reprezinta un stadiu nou. la ce ne trebuie scoala de muzica.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse. datorate lui Eminescu. 1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica. Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. adica de forme partiale de unificare a institutiilor.Ele au creat un mod de a intelege cultura .filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie. Caragiale.care a primit numele de spirit junimist. al culturii nationale. Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma. la randul ei.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice. incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor. Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane. N-avem inca muzica nationala (fondul). metodica. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. de constitutia numita Regulamentul organic.clasicismul. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important.clopotel. Creanga. a acelor opere de valoare.ironia si spiritual critic.ro 16 . De altfel. un rol destul de mare in schimbarea fondului.Maiorescu indruma pe referat. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia.

anecdota. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza. la jumatatea distantei. Nimic de prisos.iar pe istoricul A. cand au intrat in politica. ci. fara a distruge mai intai. E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. intre acestia. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. vechea baza. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. in tot ce intreprindea. Cuvantarea era riguros intocmita.ironic. metodica. Xenopol. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. a lui Maiorescu) nu exclude. din contra. pe o baza noua. presarat de formule memorabile. presupune ironia. zeflemeaua.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact.apoi disparea la fel de misterios. La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. D. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai. Tinuta vorbitorului era ingrijita. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii). Maiorescu a scris un articol celebru in 1902. chiar solemna. se afla.nici cu adevarat oratori. retori si limbuti”. cu ajutorul ironiei.pe langa istorie si drept. atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis. Acest sistem a fost prelungit de junimisti. De exemplu. din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila. sub raportul valorii. 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. si in sedintele parlamentului. vorbea 50 de minute. dupa parerea lui Maiorescu. serioasa.laconic) al discursului de acest gen. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. 3)Clasicismul. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea. in forme academice. prejudecatile si ideile gresite. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. una referat. sa studieze. Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale).”retorii”. cultivandu-i deprinderi corecte.ro 17 .filozofia. cat mai ales in acela ca e ”clasata”.”Oratori.clopotel. iar critica sa fie academica.poetul Eminescu sa studieze filozofia.nici numai simpli limbuti. nici o fraza in plus. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. Junimistii au fost mari polemisti.

din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”. desigur. ministru de interne. Craiova -. Bucuresti) a fost academician. care este cunoscuta sub numele de spirit critic. Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. PROZATORII JUNIMII 1. ca sunt snobi etc. Criticism inseamna critica exagerata. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura. lucid. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914.ro 18 . si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. din multe studii de specialitate ale vremii. stramband din nas la tot. estetician. 18 iunie 1917.d. referat. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente. filozof. acuzati ca nu iubesc nimic. eseist. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata. avocat. Este. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism. politician si scriitor roman.clopotel. cum spune proverbul. a limbutiei fara continut. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii. critic literar. Sub acest titlu. 15 februarie 1840. pedagog. o eroare. care nu se imbata cu apa rece. membru fondator al Academiei Romane.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n.

Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond. cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. In contra directiei de astazi in cultura romana. inceperea activitatii de avocat. intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura. Pogor si Th. organice si temeinic pregatite. totusi unele accente se schimbasera. V. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. Maiorescu este un conservator. Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg). Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu. Alecsandri sau Balcescu. Negruzzi. adversar al „formelor fara fond“. Maiorescu reprezinta noua generatie. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea.clopotel. Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848.ro 19 . infiintarea.Rosetti. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Petre P. a revistei Convorbiri Literare. ci contin mai mult sentinte asupra ei. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. junimista. Pe planul ideologiei politice. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. in 1867. adept al unei evolutii naturale. Carp.

clopotel. dar. vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. pentru poeziile d-tale. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. Carp). Negulescu. urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. domnule Eminescu. Rolul Junimii. Pompiliu Eliade si altii).P. al lui Maiorescu insusi. admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta.” referat. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. in acelasi timp. chiar adversarului sau. Duiliu Zamfirescu si altii. desi este mai tare). dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. necum de un amic de valoarea dumitale. implicit. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N. discreta generozitate. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala. atitudinea olimpiana. In privinta comportarii. care parea sa ascunda un suflet uscat. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii. dar si sa piarda un prieten din tinerete. P. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si. atata cat este. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau. Slavici. intr-un moment important din viata acestuia. pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru. Aceasta opera de indrumator. universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. de avocat si de critic literar. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. Dobrogeanu-Gherea. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact. Creanga. ne releva insa un om de o mare si. Radulescu-Motru. lipsa pasiunii.ro 20 . cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. pe P. Caragiale. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata.P.de confuzie a valorilor.

T. Negruzzi. P. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. istorici. pe inteligenta si pe caracter. de la studii. referat. avocati si economisti. militari. filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. o data constituita.ro 21 . Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. Pogor. altfel mari amatori de farse si anecdote. I. in proprii productie. bazata pe cultura.Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». exercitata de Titu Maiorescu toata viata. din bun gust in aprecierea literara a altora si.Autoritatea incontestabila. in armonia ei. criticul avea sa fie mentorul ei.. Titu Maiorescu a scris introducerea. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate.clopotel. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. Rosetti.. imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare. facut din masura. . care se strang in jurul lui. s-a manifestat inca de timpuriu. Negruzzi. Carp. lingvistice. matematicieni. profesori. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. consecventa si demnitate. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. V. semnata si de I. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. filologi. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna.. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. ”Junimea”. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867.

cu paleta incarcata de culoare .”(Betia de cuvinte. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii.”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii.Dupa 1867.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau . a pornit „directia noua” in scrisul nostru. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu. In “Betia de cuvinte” .Farmecul literar al operelor provine din referat.facuta din ostentatie si intemperanta verbala . spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut.Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului .nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. Scriitor sobru si demn. Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme . Bratescu-Voinesti. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata.si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv. Octavian Goga.care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau.Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica. Al.desi pe alocuri .Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada . Sadoveanu si I.p 235).critice.si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul .1873. Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date .ro 22 . si apoi de urmatoarele.I.Desigur.ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883. este si va fi un contemporan.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie. Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”.il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului. a fundamentat critica literara nationala. pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea). Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti. Titu Maiorescu a fost. Duiliu Zamfirescu.Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie . „Nunta Zamfirei”.clopotel. venerat si din nou demistificat mai apoi. a impus apararea valorilor contra nonvalorilor. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga .

inveselindu-se pe seama lor.Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.lat la fata si la piept.ro .al incomparabilei arte de a conversa1.milos.cinstit .p.maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .discursiva si sociala.dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui.Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .clopotel.239) In planul imaginatiei maioresciene .Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil.cu umbletul balansat ca al marinarilor.din pregnanta formularilor sale. Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.dupa intuitia prima i individuala .un product evident si natural al stilului vorbit. 1.In general se poate zice .era mai intai de toate un om un la inima .si vesel pana la usurinta “(III.Istoriceste vorbind.Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.cred .Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld.nu dupa formularea logica .regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .maxima este .mi se pare .1934.p 189).scurtimea sugestiva .”(Pentru arta literara.si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.

Spre deosebire de celelate arte. limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. atat din literatura romana cat si din literatura straina. oratori. referat. in Romania. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. asa cum s-ar crede. care au un material de constructie in natura (culorile. 1868. poezia nu are cuvantul. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. Ca sa devina material al poeziei. este creatorul criticii literare estetice romanesti. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. sustianand ca.ro 24 . epitete. In prima parte a studiului. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. etc. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte.). Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”. piatra. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. Poezia exprima frumosul. adevarul cuprinde idei.clopotel. sau care sa tina de taramul stiintific”. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. lemnul. in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”.• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori. b)Conditiunea ideala a poeziei. metafore potrivite sau nu. sunetele. 1872. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”. iar stiinta adevarul. in contrast cu un fond patrialhal.

Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. Sosit incognito la Viena. incepe colaborarea la Convorbiri literare. In toamna anului 1871. Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. 15 ianuarie 1850. Printre tinerii de talent. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare).In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri.(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’. prozator si jurnalist roman. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. Apar primele semne ale bolii. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu . pe Veronica Micle. din Pesta. A urmat cu regularitate doua semestre. La 6 august 1871. o cunoaste. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. In 2 octombrie. socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. ca simplu auditor deci. debuteaza ca publicist in ziarul Albina. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna.clopotel. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. se imprieteneste cu Ioan Slavici. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena. poet in toata puterea cuvantului”. participanti activi la serbare. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. d.ro 25 . 15 iunie 1889. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã. Bucuresti) a fost un poet. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat. dar nu s-a prezentat la examene. Botosani sau Ipotesti. la Viena.

“curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. ale lui Eminescu. Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet. In studiul sau despre Directia noua. In perioada 17/29 ianuarie . A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. care i-a ruinat insa sanatatea. nu propriu-i destin. afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. din partea Junimii. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. expresie a vastei culturi a poetului. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. In data de 15 iunie 1889. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”. citandu-l imediat dupa Alecsandri. Bucuresti. sesizand bogatia tematica. Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi.clopotel. Ca om de geniu. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene.7 mai 1874. ci de motive filozofice. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana. “memoria prodigioasa’. Luceafarul. istoriei. etc. Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. Cursurile la care se inscrisese. cat si manuirea perfecta a limbii romane. In a doua parte a studiului. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. referat. „poet in toata puterea cuvantului“. Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. El deplange soarta omului pe pamant in general. unde pana in 1883 a fost redactor. in jurul orei 3 dimineata. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin.ro 26 . enciclopedismul sau. ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. In 1889.Junimii din Iasi. economiei si dreptului. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara.). Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. sau pe care si le notase sa le urmeze.

printr-una spirituala .este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”. Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara .aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .cu limba si cu inspiratia populara.cu diferente apreciabile.cam trasa fara a fi uscata .adancime .in Fat-Frumos din lacrima . G. poate.intensiv.Astfel .[3] ION CREANGA referat.Sarmanul Dionis.Necesitatea acestui contact .Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene.ro 27 .Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului . Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet. si cate o stea va vesteji pe cer in departari. pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata. Despre moartea poetului.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata .Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi. Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului .“Fat Frumos din lacrima .ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.alba ca si marmura in umbra.Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale .afirmata in principiu de Titu Maiorescu .clopotel.Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara .eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta .care face un uz neingradit de termeni adanc .creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala.Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata . pamantul romanesc. pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.grea de semnificatii adanci.

ii adumbresc referat. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane. d. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. care apare in revista Convorbiri literare. filosofia poporului. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios.L. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. George Calinescu afirma ca. insusi. Rasul lui inveselea toata societatea. 1 martie 1837. 31 decembrie 1889. a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. I. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. cand aducea cate o poveste sau nuvela. Valorificand limba omului simplu. Slavici si I. obiceiurile. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. el o ridica la un nivel artistic neegalat.ro 28 . la revista Timpul. dovedindu-se un artist profund original. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. In Creanga traiesc credintele.clopotel. Ion Creanga. in principal. povestilor si povestirilor sale. anecdote si chiar Amintirile. poezia. care ii urmeaza lui Ion Neculce. hazul lor facand sa se cutremure peretii. Humulesti. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. boala care i se accentueaza. Recunoscut datorita maiestriei basmelor. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. unde devine redactor.Ion Creanga (n. In acest sens. limba. Negruzzi. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea. datinile. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie. Fiind “toba de anecdote”.Caragiale. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman. morala. cresurile. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu. Plecand de la folclor. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. surprins intr-un moment de geniala expansiune.

chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar.care stie sa tina . Este vazut. Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism .ro 29 .Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu.insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop. cu inteligenta .ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu . In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul.prin neasemanata lui putere de a evoca viata. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu.decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate.in felul lui Alecsandri.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga .desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi.Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte .mai usor de trecut cu vederea la el. publicate postum in doua volume de catre fiul sau.metaforele. in ambianta autentica . in 1889.un scriitor din linia realismului lui Negruzzi. la cenaclul lui N.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor. Creanga se stinge la Iasi. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul.Peisajul este ca si inexistent in paginile lui.Ele il ipostaziaza pe taranul autentic .bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita.dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu. referat.Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale .Imaginile .tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.expresii scoasedin marele rezervor al limbii. Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat. insa rar.ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”. Unic prin geniul sau oral.comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului. De la Creanga ne-au ramas putine scrieri.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic. Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale. in noaptea de Anul Nou. unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul.ultima perioada a vietii.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”. fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea.clopotel.Creanga apare.

punandu-i efectiv si condeiul in mana . Poetul . In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T.Creanga. in imediata lor succesiune . Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc . Firea asezata a lui Slavici . 18 ianuarie 1848 la Siria. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu.ro 30 .Caragiale.Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat . in apropiere de Panciu.care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti. In acelasi ani elaboreaza Studiile referat. au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice.Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu . judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman. Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite . judetul Arad . Ca si Creanga. gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita .Dar se situeaza.descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie .L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”.cu siguranta.d. 17 august 1925 la Crucea de Jos.Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac.Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti.Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare.clopotel.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n.

s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi .clopotel.Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu .ferecata in sine .oamenii repeta ca un ritual . le verifica .Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea.intr-o scrisoare din octombrie 1876.Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei.mereu aceleasi esturi simple .o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune….ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil.in ocupatii stiute . ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii . oamenii sunt inchisi in sine .rostindu-se rar.vietuind intr-o armonie fireasca cu natura . Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda .Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime. Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine .desigur aprecierea dintai. Angrenati in aceasta ordine prestabilita .fara surprize nsi posibile incalcari.Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa .La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „.mostenite din tata in fiu . ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana .”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice . considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice .ro 31 .” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei. referat.junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului .Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta .Gura Satului) . si astfel. Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc .stapanita de cutume .Totul e fixat de la geneza .adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate .cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta .Italia sau Germania . E o lume de mica comunitate .nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania .asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste .Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti . Budulea Taichii .E o atmosfera de viata rurala .

1 februarie[1] 1852. a beneficiat. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Haimanale. la Iasi. impreuna cu articolul Doua note. de atacuri deloc neglijabile. determinand. Dupa trei ani de colaborare. la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare. dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. poet. Prima piesa a dramaturgului. la 13 noiembrie in prezenta reginei. il numeste director de scena. unde vor aparea de altfel toate piesele sale. director de teatru. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899). 9 iunie 1912. prezidat de Iacob Negruzzi. Berlin) a fost un dramaturg. in prezenta lui Alecsandri. pamfletar.L. Junimea insasi a fost.clopotel. nuvelist. O noapte furtunoasa. judetul Dambovita. Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. comentator politic si ziarist roman. Caragiale. L. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881). desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. post pe care dramaturgul l-a refuzat. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. judetul Prahova. scriitor. A participat frecvent la sedintele Junimii. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. la premiera. pana prin 1884 .fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. fara reluarea referat. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii.1885. In 1892. astazi I. Caragiale. De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892. cu un mare succes. iar la intalnirea din martie 1884. Petre P.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian . Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). cu studiul intitulat Comediile d-lui I. d.ro 32 . La 18 noiembrie 1895. O scrisoare pierduta reprezentata. impotriva Junimii. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare.

Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva.L.. ducand. Panu. N. ce devine „fictiune artistica”.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. la 15 februarie 1908. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat. prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine. colaborand la Epoca (1896). Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea. cu deprinderile lor. in mod special cu Iacob Negruzzi. in volum. Gane). In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu).. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. Venind in intampinarea lui Caragiale. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. In calitate de colaborator al revistei. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (. in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania. Articolul.clopotel. De-abia peste cativa ani. Maiorescu. o statornica colaborare. Caragiale (1885). evidentiind marile calitati ale criticului. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”). care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu. De la Berlin. Scriind despre Comediile d-lui I. Petre Missir. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. alaturi de Hasdeu. fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. vreme de zece ani. doamnei Ana T. de ziua de nastere a lui Maiorescu. Gh. cu un rol de prima marire in cultura noastra.) Daca sunt. care a si tradus mai multe texte din Caragiale. Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare.ro 33 . cu expresiile lor.

Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte. Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat.L. traiasca Titu Maiorescu. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. cu sanatate si veselie. Traiasca Maiorescu! Caragiale. o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura. cu acela care-l insultase. pe care insa le cunosc.” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare. constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. nu si a celor personale. isi permite. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. Inca o data. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental.” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare.” La raspunsul de multumire. in aceasta directie. a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu. la multi ani. Caragiale”.ro 34 . eclectic. domnule!”). Despre aceste manifestari ale lui Caragiale.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. sanatos. era una duala: una de ironist si farsor. in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu).„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie.clopotel. ca si aceea artistica. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita. nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat. buna memorie. Structura omeneasca a lui Caragiale. cu tot respectul. Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. I.

„Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat. a fost secretarul societatii Junimea din 1868. Negruzzi. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor.ro 35 . dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ . s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata .beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea.E lume oraseneasca compusa .Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator . Iacob Negruzzi (1843-1932). A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895. Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate. Iacob Negruzzi (1842-1932).Aceasta .Caragiale a fost membru al Junimii. A tradus dramele lui Schiller. a scris o literatura acum uitata.Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita. A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara. a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor.avocati.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul.clopotel.ordiniii si masurii. scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii.Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate. Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor. Al doilea fiu al lui C. Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica. nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi.adept al rigorii. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul .domnilor”) .. cea a Napastei. dar si in plan socio-politic. a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin.de regula din mici amploaiati .care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi . si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta. Amintiri din „Junimea”. incheiata cu doctorat.E in tot o lume de mijloc de trecere . indeosebi satirica.

a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. ducesa Bute. ministru Agriculturii. baronul Constantin Garla de Afumata. tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. reprezentand marea boierime romana. spunand „sa fie bine″ . iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. toti acesti paraziti modern. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. A participat la complotul impotriva lui Cuza. fiind niste simple „caractere″ cu model real. a fost ministru de externe si prim-ministru. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). seful partidului conservator timp de 5 ani.clopotel.ro 36 . tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ . ministru Cultelor si Instructiunii. om disimulat. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. A intrat de tanar in viata politica. Ionita cocovei. care promite orice si tagaduieste. Ghita Titirez. Parintele Gavriil. In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn. A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. contele Curcano-Mirmilitziki. A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine. S-a referat. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni.iulie 1867). burlac timid si suav. „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ . printesa Bostano Cracavetzki. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ .deloc intentie naturalista. iata cateva tipuri. Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium. arhivar venal si erotic. nascuta Tapa. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada. nascuta Pitrigello-Barabulla.

razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ . „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . Daca poezia „Un bal″ . In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional. din Sully Prudhomme in 1973. A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 .14 mai 1913). datorita umorului sau. din Leconte de Lisle. Versurile originale. A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza. a tradus din Baudelaire si poe. el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870.ro 37 . referat. Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi. Gautier. Comertului si Domeniilor. putine („Sfinx egiptean″ . Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . Th. 1888-1897). A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 . Richerpin. a fost prefect al judetului Iasi. deputat primar al Iasului (1880-1881. A facut prima traducere din Faust (partea I).clopotel. a facut studii juridice la Paris. J. spiritul voltairian. Intr-adevar. ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri. e de el.octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput. In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale.octombrie 1873). semnata cu initiala P. ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere.10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator. din poezia chineza.. In perioada noiembrie 1882 .Industriei. Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. Carp este ales presedinte. Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 .aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie . a evoluat treptat spre budism). era totodata „pisicherul” grupului. iar Petre P.

d. 27 februarie 1920) a fost un academician. Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. com. 15 noiembrie 1845. pedagog. 22 aprilie 1882. 23. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi.clopotel. sociolog si scriitor roman. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor . Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor. Iasi) a fost filozof. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare. fara sprijinul referat. filosof. Vasile Conta Vasile Conta (n. dupa alte surse 24 martie 1847. aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile.” A.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n. judetul Neamt. Desigur. Ghindaoani. Iasi .Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. cel mai mare istoric roman. imbracat in frac sau redingota. ministru roman. economist.d. istoric. dupa Nicolae Iorga. Alexandru D. ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice. scriitor.D. reinnoite cu fiecare generatie.ro 38 . stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului. Oratorul. filozof al istoriei de talie mondiala.

Petrovici. Mehedinti. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. si sa ilustreze concluzia ei. Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei. referat. Nimic nu afla iertare in ochii sai.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. trebuia sa inceapa. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. Intr. care rasese adesea impreuna cu Junimea. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului. O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. idealul oratoric domina productia junimistilor. demnitatea tinutei lui. caldura glasului muzical. dar mai cu seama sa sfaseasca.vreunei note. Oratorul. in generatiile urmatoare. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. oratoria universala a unui Negulescu.clopotel. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. Ironia este o alta trasatura a tabloului. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei. In momentele putin fericite. conciziunea lapidara a expresiei. Alaturi de Carp. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. sa rada de cateva ori impotriva ei. se constituie la Junimea o larga traditie care produce. dar si in scris.ro 39 . Nu numai de altfel in vorbire. dand prilej epocii. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu. ne spune Panu. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. ironia lui nimicitoare.

Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile.clopotel. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. Inainte de a avea invatatori satesti. o directie puternica. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. Din nenorocire. cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor.gestul sprijinind reflectia. Inainte de a avea partide politice. incepu a se trezi din letargia ei. Atrasa de lumina. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. societatea romana. si inainte de a avea profesori capabili. am facut scoli prin sate. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza. care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine. care sa simta trebuinta unui organ. vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. stiinta. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura.ro 40 . referat. ei se patrunsera numai de efecte. acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista. mai intai de toate. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne. junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. marginiti intr-o superficialitate fatala. care sa aiba nevoie de lectura. libertatea intr-un stat modern. pe la 1820. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii. Si astfel. arta frumoasa si. dar nu patrunsera pana la cauze. si public iubitor de stiinta.

academicienii si atenianii din Bucuresti. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. stafii fara trup. indiferent de ideea tematica.clopotel.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana. inainte de a avea un singur pictor de valoare. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri.ro 41 . dupa statistica formelor din afara. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. In aparenta. referat. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica. trebuie sa recunoastem ca. si am falsificat ideea academiei. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. avem muzee. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. Singura clasa reala la noi este taranul roman. cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. am facut Societatea academica romana. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. conservatorii. am facut scoala de bele-arte. avem jurnale si academii. am facut conservatorul de muzica. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. avem scolii si literatura. ce-l numim cultura romana. pretentii fara fundament. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. in evaluarea operei de arta. Avem politica si stiinta. si realitatea lui este suferinta. avem chiar o constitutiune. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare. avem teatru. cu sectiunea filologica.

ED.MINERVA. ED.ro 42 . BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU.ED.Bibliografie : 1) G.”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”.MINERVA.clopotel. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU.CALINESCU. BUCURESTI 1988 referat. MINERVA.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”.

studiu monografic.ORNEA.clopotel. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. JUNIMEA. Titu Maiorescu. Bucuresti. 1940). Bucuresti. 'Junimea. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . II”.4) Z.ro 43 . de Serban Cioculescu. Editura Univers. 1971 8)George Calinescu. ED. VOL. Editura Minerva. 1985 9)Sorin Alexandrescu. in Privind inapoi. IASI 1973 7)Tudor Vianu. „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. Junimea. Momentul 1870. discurs politic si discurs cultural'. a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru. MINERVA. Tudor Vianu. Epoca lui Carol I. 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne. ORNEA. (I-II. “JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA. Editura Didactica si Pedagogica. referat.I. modernitatea. BUCURESTI 1998 5) Z. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. ed. ED. “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. 1999 10)Eugen Lovinescu. Vladimir Streinu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful