Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

semn al victoriei in prima „batalie” culturala. si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin.clopotel. De aceea d. Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”.ro 5 . scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. El cere ca dupa ce literele s-au stabilit. prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). Contextul publicarii este semnificativ. adica „bene”. ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor.” In opinia lui Maiorescu. pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii. adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. care invalea mai mult decat revela limba romana. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. astfel. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta. alfabetul slavon. cand Academia ii accepta proiectul. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma. fie fara semne. in iulie 1867. referat. cum il pronuntam noi. foarte influentata prin legi eufonice. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie). „e” fiind vocala originara. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist. ci cu „e”. fie cu semne. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. Si. Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond.

clopotel. Creanga. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale. cat si la Bucuresti.*„Despre scrierea limbii romane” . cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. in partidul conservator. Slavici. “Convorbiri literare”. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale. literatura si cultura. Junimistii evita implicarea politica. al literaturii si al culturii. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. ca redactori la ziarul “Timpul”. cu aparitie lunara.activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii. dar si in volume. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. oficiosul partidului conservator. Caragiale. constituie faza ideologica. ▪ editarea unei reviste a societatii. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. • a doua etapa. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz. incepand cu 1 martie 1867. in casa lui Titu Maiorescu. cea a sedintelor duble (1874-1885). • 1863-1874 . Junimea se scindeaza. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica. sedintele se tin atat la Iasi. cumnata lui Titu Maiorescu. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. Aceasta etapa ieseana a societatii. in casa lui Vasile Pogor.ro 6 . Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia. publicate in revista “Convorbiri literare”. referat. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu.

▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. mai ales prin literatura originala. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. se publica primele studii de istorie (A. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. neabordate pana acum si anume filozofia. „O referat.D. alte arte.ro 7 . geografia. in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat. • dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. atat prin participarea activa la viata politica a tarii. filozofie. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice. proiect esuat.clopotel. cat si prin cultura. In aceasta etapa. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. de tinuta academica. istoria. Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. au intemeiat literatura romana moderna. ▪ in domeniul educatiei culturale. folclorul.Xenopol – “Istoria romanilor”. „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). impun un nou tip de discurs public. Ca urmare. preluand si elementele neoclasice si iluministe. cu specific national. literatura. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). au descoperit poezia populara. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. capatand un caracter academic. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. de construire a identitatii nationale. natura). Pasoptistii. au fondat speciile si genurile in literatura romana. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti. au asimilat romantismul. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european.

Este perioada de desavarsire a directiei noi. purtate cu latinistii si ardelenii. Slavici. Caragiale. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. se muta la Bucuresti.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. aceea a luptelor pentru limba. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei. aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei. Vasile Burla. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri. devenit ministru al Instructiunii publice. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu.clopotel. referat. Caragiale a citit O noapte furtunoasa. duse nu numai de Maiorescu. Alexandru Cihac. promavand valorile certe. Alexandru Lambrior. Perioada 1863. resping mediocritatea si veleitarismul. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. In aceasta etapa predomina caracterul polemic. apoi a polemicilor cu bamutistii. stiinta si cultura.ro 8 . Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape. prin succesul polemicilor ei. Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga. precum si ale altor personalitati din primul rang in arta. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”. Despot-voda. dar si aceea in care. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. anul in care Titu Maiorescu. reper teoretic fundamental. Este perioada de glorie absoluta a revistei.. Teodor Vargolici. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. Creanga. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti.

ale lui Ion Bogdan referat. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893. mai multe din cele savante si universitare.clopotel. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. Nume noi se amesteca cu altele noi. devine directorul revistei pana in 1907. mai cu seama a celei bucurestene si in care. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. provenind din domeniul stiintelor naturale. Simion Mehedinti. Gr.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. din cenaclul “Junimii”. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. acele ale lui Dimitrie Onciul. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti. actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. in 1903. Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. in paginile careia se disting. Mihail Dragomirescu. alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. Negulescu. Transferata la Bucuresti.ro 9 . Tausan etc. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. predominand cercetarile istorice si filozofice. P. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. acum este vremea polemicilor erudite. mai putine nume din sferele literare. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei. Nicolae Iorga si altii. revista isi schimba in mare masura profilul.

eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor. • originalitatea culturii si a literaturii romane. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata.clopotel. C. Zagoritz. Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici. • crearea si impunerea valorilor nationale. unde apar contributiile ganditorilor. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor). M. D. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti. impreuna cu arhitectul Al. Mircea Florian.ro 10 . Xenopol si Tocilescu. ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. in 1921. • unificarea limbii romane literare. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P.impotriva lui Sion. Tzigara-Samurcas care. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907. O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. • incurajarea literaturii nationale.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu. Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. Mircea Djuvara. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al. Antoniade. si M. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. referat.

vor colabora la revista “Convorbiri literare”.Al. Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present.ro 11 . a stimulat studiile asupra limbii romane. Al. si Timotei Ciparin si George Baritiu. Reprezentantii noii generatii literare. incep insa sa domine scena. Manifestarile “Junimii”. Dupa unire.In domeniul studiilor lingvistice.Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor. Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale. pe idealul perfectionarii ei interioare. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. Prelectiunile populare. semnalandu-si slabiciunile. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”. Panait Cerna. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri.L. Bratescu-Voinesti. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti. Octavian Goga. falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii. Dinu Zamfirescu. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. referat. pe de alta parte. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. in frunte cu Titu Maiorescu. vor scrie principalele lor opere. Sprijinind si aparand valorile autentice. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta.clopotel. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin. Polemica dintre Maiorescu. Ioan Slavici publica nuvele si povesti. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. Odobescu). I. Limba oficiala. I. pe de o parte.

“Lexiconul de la Buda” (1825). el a trezit admiratia tuturor. asa cum se reflecta in conduita practica. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812). cat si in dezvoltarea sociala. recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. unitatea intre fond si forma. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii. Prin “fond”. prin claritatea expunerii. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”. politice). lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. mod de viata etc. scrisa in latina pentru straini. la concret. stiinta etc. “Despre sunete si culori”.) care constituie “fundamentul dinlauntru”. prin constiinte variate. unitatea intre cultura si societate. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. * respectarea specificului national. * pastrarea izvorului de bogatie naturala. are un fundament filozofic. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. Prin “forma”. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840).clopotel. * aderarea la ceea ce este imediat.ro 12 . dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. traditiile si spiritual acestora. Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu.* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului. stiintifice si utilitare. referat. care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice. atat in cultura. evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. printr-o limba romana limpede si frumoasa.) si determinarea concreta a unei societati (istorice.

sunt desemnate structurile institutionale. “Morala si stiinta”. juridice si politice ale societatii. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866). se vorbeste deja de eminescianism. • interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. “Plugul”. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. adica dezvoltarea de la fond spre forme. teatrul. este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. “spiritul oratoric”.clopotel. spiritul clasic si academic. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). in cadrul temei comune Omul si natura. ironia si spiritul critic. Nu gustul individual. Academia etc. filarmonica. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. in proza. In acest sens. conservatorul. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”. Inca din 1865.). cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. “spiritul critic”. institutiile culturale (presa. La inceput. sistemul de educatie. In 1872. “Arma si unealta”. impresia de moment ii calauzesc.ro 13 .este cea dintai caracteristica a structurii junimiste. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. Ca urmare a efortului lor. In domeniul literaturii. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. prelectiunile aveau teme diferite. “Locuinta”. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. propunere exprimata inca din 1860. in cea mai mare parte.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. “Arta”. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic . “Corabia”. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. in dramaturgie. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Membrii sai sunt. privind poezia. junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. In concluzie. Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. “gustul clasic si academic”.

ramane cine poate. mesianice. care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. pudicul Naum. lipsite de echilibru. a limbii artificiale si a falsei eruditii. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura. la exclamatii deloc academice. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. Nevoia de adevar implica si modestia. junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului. Ironia.este a doua trasatura a mentalitatii junimiste.D. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. la orice argument ridicol.Xenopol. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. impresionism.Carp sau. Mihail Dragomirescu. pana la devize glumete.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate.ro 14 . in literatura. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”). gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp. este folosita si in interiorul cercului. b) Spiritul oratoric . Astfel. dar bine referat. In numele adevarului. mai tarziu. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. care nu se inchide insa fata de romantism. d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. in pictura sau muzica. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. asa vor proceda si A. atitudinea oratorului. in arhitectura.clopotel. de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. rigoare. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. c) Gustul clasic si academic – asadar.P. Art Nouveau. Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. precum intra cine vrea. rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. Asa procedeaza Titu Maiorescu. Oamenii cu o solida cultura universitara. pe principiul ca sarcina modesta. masura. folosita ca unealta polemica. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii. dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului. P. Dar. impune un model in care totul.

Caragiale.Eminescu. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul. adica spiritului profound.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu.ro 15 . Nevoia de claritate. Titu Maiorescu. se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice.Cand o miscare culturala. intr-un studiu foarte important din 1868. Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului. sociala si economica incepute de Al. manifestari politice etc.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . economice. un clasicism de esenta. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie.L. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate. istoriei pe A. respingandu-se “formele fara fond”.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare. cu eforturile de consolidare politica. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat. Dar.. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare.Maiorescu. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere. sociale. la superficialitatea unor schimbari etc. privind unitar si serios problemele vietii romanesti. prozei pe Ion Creanga. a facut observatia ca. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”.Xenopol. poeziei pe M. rigoarea. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice.implicate este superioara marilor nazuinte. delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor.clopotel.Carp. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. oare. felului de viata de la noi. a dat politicii pe P. in limbajul politic al pasoptistilor. literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace).P. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”. in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. De asemenea. teatrului I.D. traditiilor.) ce nu ar corespunde “fondului”. simetrica in planul culturii. criticei teoretice pe T. despre care E. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor.

1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice.clopotel. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important.spiritual oratoric. de constitutia numita Regulamentul organic. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar. la ce ne trebuie scoala de muzica. De altfel. la randul ei. care reprezinta un stadiu nou.. al culturii nationale.Ele au creat un mod de a intelege cultura . metodica. incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. a limbajului parlamentar (dar si literar). Slavici etc.Maiorescu indruma pe referat. datorate lui Eminescu. Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane. a acelor opere de valoare. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia. adica de forme partiale de unificare a institutiilor. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor. Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor.care a primit numele de spirit junimist.filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. un rol destul de mare in schimbarea fondului. Caragiale. N-avem inca muzica nationala (fondul). Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. Creanga. evoluat.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta.ro 16 .clasicismul. Insanatosirea vietii publice.ironia si spiritual critic.

atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis. Xenopol. nici o fraza in plus. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. Junimistii au fost mari polemisti.filozofia. presupune ironia. presarat de formule memorabile. vechea baza. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. De exemplu. sa studieze. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact. pe o baza noua. cand au intrat in politica. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public. La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. serioasa. sub raportul valorii. la jumatatea distantei. Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. D. cu ajutorul ironiei.nici cu adevarat oratori. chiar solemna. intre acestia. Nimic de prisos. si in sedintele parlamentului. din contra. una referat.pe langa istorie si drept.laconic) al discursului de acest gen. vorbea 50 de minute.clopotel. ci. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai. ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). anecdota. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila.”retorii”. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale).ro 17 . 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. zeflemeaua. Acest sistem a fost prelungit de junimisti. retori si limbuti”.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit. cat mai ales in acela ca e ”clasata”. prejudecatile si ideile gresite. in tot ce intreprindea. Maiorescu a scris un articol celebru in 1902. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza. fara a distruge mai intai. 3)Clasicismul. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii). se afla. E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. Cuvantarea era riguros intocmita.ironic. in forme academice.nici numai simpli limbuti. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare.iar pe istoricul A. metodica. cultivandu-i deprinderi corecte. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. a lui Maiorescu) nu exclude. Tinuta vorbitorului era ingrijita.apoi disparea la fel de misterios.”Oratori. iar critica sa fie academica. dupa parerea lui Maiorescu.poetul Eminescu sa studieze filozofia. Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista.

estetician. stramband din nas la tot. Este. desigur.ro 18 . cum spune proverbul. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura.d. Criticism inseamna critica exagerata. si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. o eroare. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914. care nu se imbata cu apa rece. referat. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. PROZATORII JUNIMII 1. Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata. din multe studii de specialitate ale vremii. pedagog. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente. eseist. politician si scriitor roman. avocat.din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”. Sub acest titlu. care este cunoscuta sub numele de spirit critic. membru fondator al Academiei Romane. critic literar. 15 februarie 1840.clopotel. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii. filozof.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n. ministru de interne. Craiova -. acuzati ca nu iubesc nimic. 18 iunie 1917. a limbutiei fara continut. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism. lucid. Bucuresti) a fost academician. ca sunt snobi etc.

totusi unele accente se schimbasera. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi. adversar al „formelor fara fond“. Carp. ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. organice si temeinic pregatite. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. Pogor si Th.clopotel. Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848. intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. V. a revistei Convorbiri Literare. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. junimista. Pe planul ideologiei politice. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. Alecsandri sau Balcescu. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond. Negruzzi. adept al unei evolutii naturale.ro 19 . Petre P. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea. Maiorescu este un conservator. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu.Rosetti. in 1867. infiintarea. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg). cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. ci contin mai mult sentinte asupra ei. Maiorescu reprezinta noua generatie. inceperea activitatii de avocat. Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. In contra directiei de astazi in cultura romana.

ne releva insa un om de o mare si.P. universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. atata cat este. Rolul Junimii. In privinta comportarii. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau. impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. Negulescu. Carp). cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala. Pompiliu Eliade si altii). Dobrogeanu-Gherea. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N. atitudinea olimpiana. al lui Maiorescu insusi. intr-un moment important din viata acestuia. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. necum de un amic de valoarea dumitale. in acelasi timp. dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. Aceasta opera de indrumator.clopotel.” referat. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. Caragiale. chiar adversarului sau. pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. de avocat si de critic literar. P.P. Duiliu Zamfirescu si altii. pentru poeziile d-tale. dar si sa piarda un prieten din tinerete.de confuzie a valorilor. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. care parea sa ascunda un suflet uscat. pe P. implicit. discreta generozitate. dar. lipsa pasiunii. desi este mai tare). urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata. admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta.ro 20 . vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. domnule Eminescu. Slavici. Creanga. Radulescu-Motru. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si.

avocati si economisti. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. Rosetti.Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». matematicieni. facut din masura. filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut.ro 21 . I. Carp. Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal.Autoritatea incontestabila. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste.. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. in proprii productie. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate. in armonia ei. o data constituita. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P.clopotel. altfel mari amatori de farse si anecdote. semnata si de I. lingvistice. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. s-a manifestat inca de timpuriu. pe inteligenta si pe caracter. referat. istorici. bazata pe cultura. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. Negruzzi. consecventa si demnitate. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. care se strang in jurul lui. Pogor. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . de la studii. exercitata de Titu Maiorescu toata viata.. V. din bun gust in aprecierea literara a altora si.. filologi. P. Negruzzi. imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. militari. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867. profesori. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. Titu Maiorescu a scris introducerea. ”Junimea”. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. T. . criticul avea sa fie mentorul ei.

si apoi de urmatoarele.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie. este si va fi un contemporan.Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada .”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii.ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883.clopotel. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date . L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate.Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie . Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale. a pornit „directia noua” in scrisul nostru.facuta din ostentatie si intemperanta verbala . Titu Maiorescu a fost.Desigur.Dupa 1867. „Nunta Zamfirei”. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea). Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme . a impus apararea valorilor contra nonvalorilor.nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”.I.si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv.Farmecul literar al operelor provine din referat.cu paleta incarcata de culoare . Sadoveanu si I.Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica.si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul .care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau. a fundamentat critica literara nationala.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau . Scriitor sobru si demn.”(Betia de cuvinte.critice. Bratescu-Voinesti. In “Betia de cuvinte” . Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti.desi pe alocuri . Octavian Goga. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu.ro 22 . Al. spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut.p 235).1873. venerat si din nou demistificat mai apoi. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc.Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului . Duiliu Zamfirescu.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga . Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata.il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului.

era mai intai de toate un om un la inima .nu dupa formularea logica .p.Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .inveselindu-se pe seama lor.darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.scurtimea sugestiva .milos.al incomparabilei arte de a conversa1. Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.In general se poate zice .cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.si vesel pana la usurinta “(III.1934.din pregnanta formularilor sale.cu umbletul balansat ca al marinarilor.maxima este .si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld. 1.cred .ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .cinstit .clopotel.discursiva si sociala.dupa intuitia prima i individuala .Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui.mi se pare .Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil.Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.Istoriceste vorbind.lat la fata si la piept.”(Pentru arta literara.Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.un product evident si natural al stilului vorbit.ro .239) In planul imaginatiei maioresciene .regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .p 189).

Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. adevarul cuprinde idei. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. metafore potrivite sau nu. atat din literatura romana cat si din literatura straina. b)Conditiunea ideala a poeziei. care au un material de constructie in natura (culorile. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. piatra.• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. referat. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. 1868.ro 24 . limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu. epitete.). iar stiinta adevarul. in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”. In prima parte a studiului. sustianand ca. este creatorul criticii literare estetice romanesti. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. oratori. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. in Romania. Spre deosebire de celelate arte. lemnul. sau care sa tina de taramul stiintific”. sunetele. 1872. asa cum s-ar crede. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara.clopotel. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. in contrast cu un fond patrialhal. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei. Ca sa devina material al poeziei. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. poezia nu are cuvantul. etc. Poezia exprima frumosul. In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”.

d. Botosani sau Ipotesti. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. incepe colaborarea la Convorbiri literare. Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. ca simplu auditor deci. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena. 15 iunie 1889. dar nu s-a prezentat la examene. poet in toata puterea cuvantului”. 15 ianuarie 1850. La 6 august 1871. la Viena. socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu . A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare). Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). Sosit incognito la Viena. In toamna anului 1871. Printre tinerii de talent. se imprieteneste cu Ioan Slavici. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. prozator si jurnalist roman. din Pesta. Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna. Bucuresti) a fost un poet. Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat.clopotel. participanti activi la serbare. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. pe Veronica Micle. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. o cunoaste. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. Apar primele semne ale bolii.(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’.In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri. A urmat cu regularitate doua semestre. In 2 octombrie. debuteaza ca publicist in ziarul Albina.ro 25 . MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n.

Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. in jurul orei 3 dimineata. economiei si dreptului. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. enciclopedismul sau. Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. In a doua parte a studiului. ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. care i-a ruinat insa sanatatea. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi.clopotel. din partea Junimii.). El deplange soarta omului pe pamant in general. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. In data de 15 iunie 1889. expresie a vastei culturi a poetului. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. sau pe care si le notase sa le urmeze. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. unde pana in 1883 a fost redactor. Luceafarul. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”.Junimii din Iasi. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana. „poet in toata puterea cuvantului“. “memoria prodigioasa’. Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. citandu-l imediat dupa Alecsandri. Ca om de geniu. istoriei. Cursurile la care se inscrisese. In perioada 17/29 ianuarie . referat. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. “curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile. Bucuresti. ci de motive filozofice.ro 26 . In studiul sau despre Directia noua. in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. cat si manuirea perfecta a limbii romane. sesizand bogatia tematica. ale lui Eminescu. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale.7 mai 1874. etc. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin. In 1889. nu propriu-i destin. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara.

Necesitatea acestui contact .intensiv. poate.ro 27 .adancime .Astfel .[3] ION CREANGA referat. pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata.cu limba si cu inspiratia populara.cu diferente apreciabile.Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului .Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara .afirmata in principiu de Titu Maiorescu .grea de semnificatii adanci.este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”.cam trasa fara a fi uscata .alba ca si marmura in umbra.in Fat-Frumos din lacrima .printr-una spirituala .clopotel. Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet. Despre moartea poetului.adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta .eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata .Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara .ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale . pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”. pamantul romanesc. Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.care face un uz neingradit de termeni adanc . G. si cate o stea va vesteji pe cer in departari.creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata .si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.Sarmanul Dionis.Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi.“Fat Frumos din lacrima .aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene. Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului .

obiceiurile. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. Valorificand limba omului simplu. Humulesti. hazul lor facand sa se cutremure peretii. d. Slavici si I. insusi. 1 martie 1837. filosofia poporului. Ion Creanga. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. cand aducea cate o poveste sau nuvela. limba. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti. Recunoscut datorita maiestriei basmelor. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. datinile. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. In acest sens. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman. Rasul lui inveselea toata societatea. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. morala. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.Caragiale. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie. Plecand de la folclor.clopotel. Negruzzi. boala care i se accentueaza. ii adumbresc referat. I. surprins intr-un moment de geniala expansiune. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. el o ridica la un nivel artistic neegalat. care ii urmeaza lui Ion Neculce. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios. la revista Timpul. care apare in revista Convorbiri literare. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane. unde devine redactor.Ion Creanga (n. George Calinescu afirma ca. Fiind “toba de anecdote”. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea. datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. cresurile.ro 28 . a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. anecdote si chiar Amintirile. poezia. dovedindu-se un artist profund original. sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. In Creanga traiesc credintele. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . povestilor si povestirilor sale. 31 decembrie 1889. in principal.L.

bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita. referat.Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte .decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate. Unic prin geniul sau oral.un scriitor din linia realismului lui Negruzzi.ultima perioada a vietii.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”.desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli. Este vazut.Imaginile .expresii scoasedin marele rezervor al limbii. fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea.clopotel. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga . Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism .insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop.ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu . cu inteligenta .care stie sa tina . Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul.ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”. insa rar. publicate postum in doua volume de catre fiul sau.comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului.chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica.ro 29 . Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi. Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale. De la Creanga ne-au ramas putine scrieri. la cenaclul lui N.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul.dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu.prin neasemanata lui putere de a evoca viata.Ele il ipostaziaza pe taranul autentic .Peisajul este ca si inexistent in paginile lui. In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea. Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat.mai usor de trecut cu vederea la el. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu. unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic. in 1889.Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu. Creanga se stinge la Iasi.tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.Creanga apare.metaforele.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor. in noaptea de Anul Nou. in ambianta autentica .Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale .in felul lui Alecsandri.

Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc .Caragiale.Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu . in apropiere de Panciu.Creanga. Ca si Creanga.Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare.Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat .ro 30 .Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti.Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac. judetul Arad . 18 ianuarie 1848 la Siria.descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie . In acelasi ani elaboreaza Studiile referat.Dar se situeaza.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu. 17 august 1925 la Crucea de Jos.care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti. Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite .clopotel. judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman.L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”. au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice.cu siguranta. Firea asezata a lui Slavici . Poetul .punandu-i efectiv si condeiul in mana .d. In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T. in imediata lor succesiune . gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita .

intr-o scrisoare din octombrie 1876.ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil.Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice . ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana . si astfel.fara surprize nsi posibile incalcari.ro 31 . E o lume de mica comunitate .ferecata in sine .Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime.Italia sau Germania . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi . le verifica .rostindu-se rar.La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „.”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice .clopotel.adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate .Gura Satului) . considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune….vietuind intr-o armonie fireasca cu natura .Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta .Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei. Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda . s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este .” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.stapanita de cutume .Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa .E o atmosfera de viata rurala .nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania .asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste .surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea. oamenii sunt inchisi in sine .cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta . Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc .Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu .junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului .mostenite din tata in fiu .oamenii repeta ca un ritual .in ocupatii stiute . Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine . Angrenati in aceasta ordine prestabilita . referat.desigur aprecierea dintai.Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea .mereu aceleasi esturi simple . Budulea Taichii .Totul e fixat de la geneza . ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii .

desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. la premiera. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. Haimanale.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian . Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul.ro 32 . la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881). 1 februarie[1] 1852. unde vor aparea de altfel toate piesele sale.1885. d. 9 iunie 1912. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899). Petre P. cu studiul intitulat Comediile d-lui I. Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. L. impreuna cu articolul Doua note. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. Berlin) a fost un dramaturg. judetul Prahova. pamfletar. scriitor. La 18 noiembrie 1895. la 13 noiembrie in prezenta reginei. Prima piesa a dramaturgului. Caragiale. nuvelist. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). determinand. iar la intalnirea din martie 1884. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii. O noapte furtunoasa. A participat frecvent la sedintele Junimii.fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. Dupa trei ani de colaborare. poet. cu un mare succes. il numeste director de scena. judetul Dambovita. O scrisoare pierduta reprezentata. astazi I. comentator politic si ziarist roman. Junimea insasi a fost. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare. director de teatru. de atacuri deloc neglijabile.clopotel. in prezenta lui Alecsandri. dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. prezidat de Iacob Negruzzi. fara reluarea referat. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. la Iasi. pana prin 1884 . post pe care dramaturgul l-a refuzat.L. Caragiale. a beneficiat. De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892. In 1892. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. impotriva Junimii.

clopotel. De la Berlin. In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu). ducand. prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”). alaturi de Hasdeu. la 15 februarie 1908. Gane). Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. evidentiind marile calitati ale criticului. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. de ziua de nastere a lui Maiorescu.L. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu. Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare. care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. Scriind despre Comediile d-lui I. care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat.. doamnei Ana T. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. N. Caragiale (1885). cu un rol de prima marire in cultura noastra. in mod special cu Iacob Negruzzi. creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. colaborand la Epoca (1896). in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. Petre Missir. cu expresiile lor. De-abia peste cativa ani. o statornica colaborare. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. Venind in intampinarea lui Caragiale. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (. care a si tradus mai multe texte din Caragiale. Gh.. vreme de zece ani. Maiorescu. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. cu deprinderile lor. In calitate de colaborator al revistei. fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. Articolul. in volum. ce devine „fictiune artistica”.) Daca sunt. Panu.ro 33 .

Traiasca Maiorescu! Caragiale.” La raspunsul de multumire. Structura omeneasca a lui Caragiale. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. cu tot respectul. isi permite. pe care insa le cunosc. Caragiale”. o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura. sanatos. Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”.ro 34 . buna memorie. era una duala: una de ironist si farsor. Despre aceste manifestari ale lui Caragiale. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita. I. nu si a celor personale. ca si aceea artistica. Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. in aceasta directie. in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu). la multi ani.” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare. domnule!”).clopotel.” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare. constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte. a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu.„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie. cu sanatate si veselie. cu acela care-l insultase. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice.L. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. Inca o data. eclectic. nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. traiasca Titu Maiorescu.

a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul .E lume oraseneasca compusa . Negruzzi.Caragiale a fost membru al Junimii. Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate. profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta. si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii.adept al rigorii.de regula din mici amploaiati . Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor. „Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor.Aceasta . s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata . Iacob Negruzzi (1843-1932). indeosebi satirica. Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica. Al doilea fiu al lui C.ordiniii si masurii. dar si in plan socio-politic.clopotel.E in tot o lume de mijloc de trecere . nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi. a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor. Iacob Negruzzi (1842-1932). a scris o literatura acum uitata.beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea.Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate.ro 35 . A tradus dramele lui Schiller.avocati.Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator . A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara.Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita. cea a Napastei.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul. Amintiri din „Junimea”.care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi . a fost secretarul societatii Junimea din 1868. dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi. incheiata cu doctorat..domnilor”) . A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ .

printesa Bostano Cracavetzki. baronul Constantin Garla de Afumata. A participat la complotul impotriva lui Cuza. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ . „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ . iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . care promite orice si tagaduieste. spunand „sa fie bine″ . A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. ministru Agriculturii. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada. ducesa Bute. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. iata cateva tipuri.ro 36 . a fost ministru de externe si prim-ministru. nascuta Pitrigello-Barabulla. reprezentand marea boierime romana. S-a referat. fiind niste simple „caractere″ cu model real. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni. A intrat de tanar in viata politica. contele Curcano-Mirmilitziki. toti acesti paraziti modern. seful partidului conservator timp de 5 ani. om disimulat. Ionita cocovei. nascuta Tapa.deloc intentie naturalista. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn. a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. ministru Cultelor si Instructiunii.clopotel. arhivar venal si erotic.iulie 1867). Ghita Titirez. Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium. urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. burlac timid si suav. Parintele Gavriil. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine. tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ .

14 mai 1913). e de el.clopotel. el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870. iar Petre P.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . 1888-1897). A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput. A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza. „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza. Carp este ales presedinte. a facut studii juridice la Paris. In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional. putine („Sfinx egiptean″ . In perioada noiembrie 1882 . ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri.aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie . Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi. a tradus din Baudelaire si poe. A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 . ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere. Richerpin. Versurile originale. referat. din Leconte de Lisle.octombrie 1873). J. In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale. Comertului si Domeniilor. a evoluat treptat spre budism).. datorita umorului sau. A facut prima traducere din Faust (partea I). razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ .ro 37 . Intr-adevar. semnata cu initiala P.10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator. Daca poezia „Un bal″ . Gautier.Industriei. era totodata „pisicherul” grupului. spiritul voltairian. Th. din poezia chineza. Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . din Sully Prudhomme in 1973. A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 . a fost prefect al judetului Iasi.octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 . deputat primar al Iasului (1880-1881.

aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile. stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. com. 23. sociolog si scriitor roman. dupa Nicolae Iorga. dupa alte surse 24 martie 1847.” A.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 22 aprilie 1882. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi. filozof al istoriei de talie mondiala. Vasile Conta Vasile Conta (n. istoric. Iasi . ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice. filosof.clopotel. 27 februarie 1920) a fost un academician. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor. d. Desigur. ministru roman. Ghindaoani.d. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare. Alexandru D. 15 noiembrie 1845. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. economist.Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului. Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor . scriitor. imbracat in frac sau redingota. reinnoite cu fiecare generatie. pedagog. cel mai mare istoric roman.D. Oratorul. fara sprijinul referat.ro 38 . judetul Neamt. Iasi) a fost filozof.

caldura glasului muzical. idealul oratoric domina productia junimistilor. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului.vreunei note.ro 39 . dand prilej epocii. dar si in scris. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. Petrovici. O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. ironia lui nimicitoare. oratoria universala a unui Negulescu. Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei. Nimic nu afla iertare in ochii sai. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. ne spune Panu. care rasese adesea impreuna cu Junimea. demnitatea tinutei lui. In momentele putin fericite. Alaturi de Carp. sa rada de cateva ori impotriva ei. referat. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. se constituie la Junimea o larga traditie care produce. trebuia sa inceapa. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. Oratorul. Nu numai de altfel in vorbire. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii. Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului.clopotel. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. dar mai cu seama sa sfaseasca. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea. si sa ilustreze concluzia ei. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. Ironia este o alta trasatura a tabloului. Intr. Mehedinti.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. conciziunea lapidara a expresiei. in generatiile urmatoare. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu.

am facut scoli prin sate. referat. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza. care sa aiba nevoie de lectura. Atrasa de lumina. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii.gestul sprijinind reflectia. arta frumoasa si. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent. dar nu patrunsera pana la cauze. Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile.ro 40 . vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. mai intai de toate. libertatea intr-un stat modern. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista. marginiti intr-o superficialitate fatala. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura. si public iubitor de stiinta. ei se patrunsera numai de efecte. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. o directie puternica. cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor. care sa simta trebuinta unui organ. care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. societatea romana. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. Din nenorocire. pe la 1820. stiinta.clopotel. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. si inainte de a avea profesori capabili. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. incepu a se trezi din letargia ei. Inainte de a avea partide politice. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne. Inainte de a avea invatatori satesti. Si astfel.

stafii fara trup. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. inainte de a avea un singur pictor de valoare. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. am facut Societatea academica romana. si realitatea lui este suferinta. si am falsificat ideea academiei. conservatorii. trebuie sa recunoastem ca.ro 41 . indiferent de ideea tematica. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri. avem chiar o constitutiune. avem muzee. academicienii si atenianii din Bucuresti. Singura clasa reala la noi este taranul roman. cu sectiunea filologica. avem teatru. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. am facut scoala de bele-arte. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. pretentii fara fundament.clopotel. cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare. ce-l numim cultura romana.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare. avem scolii si literatura. dupa statistica formelor din afara. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. Avem politica si stiinta. am facut conservatorul de muzica. In aparenta. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. referat. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. in evaluarea operei de arta. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. avem jurnale si academii.

”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”. BUCURESTI 1988 referat.clopotel.CALINESCU.MINERVA.ED. MINERVA. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU. BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU.ED.ro 42 .Bibliografie : 1) G.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”. ED.MINERVA.

MINERVA. Editura Minerva. IASI 1973 7)Tudor Vianu. modernitatea. JUNIMEA. 'Junimea. Vladimir Streinu. 1940). “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. ED. BUCURESTI 1998 5) Z. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . (I-II. a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru. ED. “JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA. VOL. ORNEA. Editura Didactica si Pedagogica. 1985 9)Sorin Alexandrescu. discurs politic si discurs cultural'. 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne. ed. Momentul 1870.ORNEA. „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. Tudor Vianu. II”. 1999 10)Eugen Lovinescu.clopotel.I. Epoca lui Carol I. 1971 8)George Calinescu. studiu monografic. in Privind inapoi. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. de Serban Cioculescu. Bucuresti. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. Bucuresti.4) Z. referat.ro 43 . Editura Univers. Titu Maiorescu. Junimea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful