Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). alfabetul slavon. scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala.clopotel. ci cu „e”. fie cu semne. „e” fiind vocala originara. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii. De aceea d. astfel. si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana. cum il pronuntam noi. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. Si. care invalea mai mult decat revela limba romana. Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond. in iulie 1867. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta.ro 5 . Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin. referat. pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist. elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor. adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist. Contextul publicarii este semnificativ. semn al victoriei in prima „batalie” culturala. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. cand Academia ii accepta proiectul.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie).” In opinia lui Maiorescu. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma. adica „bene”. El cere ca dupa ce literele s-au stabilit. fie fara semne. foarte influentata prin legi eufonice.

Junimistii evita implicarea politica. literatura si cultura. in partidul conservator. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. publicate in revista “Convorbiri literare”. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. Aceasta etapa ieseana a societatii. ▪ editarea unei reviste a societatii. Caragiale.*„Despre scrierea limbii romane” . cat si la Bucuresti. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu. oficiosul partidului conservator. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. Junimea se scindeaza. sedintele se tin atat la Iasi.activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii. in casa lui Titu Maiorescu.clopotel. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale. • 1863-1874 . ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia. • a doua etapa. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. dar si in volume. cea a sedintelor duble (1874-1885). Creanga. constituie faza ideologica. cumnata lui Titu Maiorescu. al literaturii si al culturii. ca redactori la ziarul “Timpul”. in casa lui Vasile Pogor. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. Slavici. cu aparitie lunara. incepand cu 1 martie 1867. cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz. referat.ro 6 . “Convorbiri literare”.

▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. literatura. de tinuta academica. Pasoptistii. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). neabordate pana acum si anume filozofia. In aceasta etapa. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. • dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. alte arte. folclorul. atat prin participarea activa la viata politica a tarii. cat si prin cultura. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. impun un nou tip de discurs public. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”. Ca urmare. natura). Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. preluand si elementele neoclasice si iluministe. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale.Xenopol – “Istoria romanilor”. se publica primele studii de istorie (A. „O referat. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. proiect esuat. au intemeiat literatura romana moderna. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat.D. au descoperit poezia populara. ▪ in domeniul educatiei culturale. au asimilat romantismul. „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). geografia. purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. de construire a identitatii nationale. cu specific national. filozofie. au fondat speciile si genurile in literatura romana. Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. capatand un caracter academic.clopotel. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica. istoria. mai ales prin literatura originala. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu.ro 7 .

Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. Alexandru Cihac. Despot-voda. Este perioada de glorie absoluta a revistei. devenit ministru al Instructiunii publice. precum si ale altor personalitati din primul rang in arta. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu. Vasile Burla. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. prin succesul polemicilor ei. Caragiale a citit O noapte furtunoasa. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic.clopotel. Slavici. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei. reper teoretic fundamental. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. se muta la Bucuresti. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti. Perioada 1863. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri. Caragiale. Este perioada de desavarsire a directiei noi. dar si aceea in care. promavand valorile certe. aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei. apoi a polemicilor cu bamutistii. duse nu numai de Maiorescu. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica. anul in care Titu Maiorescu. purtate cu latinistii si ardelenii.ro 8 . stiinta si cultura. Creanga. referat. aceea a luptelor pentru limba. Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape. In aceasta etapa predomina caracterul polemic.. Teodor Vargolici. prin descoperirea lui Mihai Eminescu.1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”. resping mediocritatea si veleitarismul. Alexandru Lambrior.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga.

Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. mai putine nume din sferele literare.ro 9 . Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. predominand cercetarile istorice si filozofice.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei. Nicolae Iorga si altii. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. Nume noi se amesteca cu altele noi. Transferata la Bucuresti. Tausan etc. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893. devine directorul revistei pana in 1907. alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan. ale lui Ion Bogdan referat. Negulescu. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. acum este vremea polemicilor erudite. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic.clopotel.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. mai multe din cele savante si universitare. in paginile careia se disting. Gr. provenind din domeniul stiintelor naturale. Simion Mehedinti. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. acele ale lui Dimitrie Onciul. in 1903. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. din cenaclul “Junimii”. actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. Mihail Dragomirescu. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti. revista isi schimba in mare masura profilul. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. mai cu seama a celei bucurestene si in care. P.

se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. referat. • originalitatea culturii si a literaturii romane. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor). Mircea Florian. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. D. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. Tzigara-Samurcas care. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P. si M. Antoniade. • incurajarea literaturii nationale.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu.ro 10 . Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907. O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. unde apar contributiile ganditorilor. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata. • unificarea limbii romane literare. M. Mircea Djuvara. Zagoritz. eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor.clopotel. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al.impotriva lui Sion. in 1921. • crearea si impunerea valorilor nationale. Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. C. impreuna cu arhitectul Al. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic. Xenopol si Tocilescu. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici.

organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. Panait Cerna.Al. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri. Bratescu-Voinesti. pe de alta parte. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale. semnalandu-si slabiciunile. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi.ro 11 . Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti. Octavian Goga. Ioan Slavici publica nuvele si povesti.L. Polemica dintre Maiorescu. incep insa sa domine scena. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. I. si Timotei Ciparin si George Baritiu. Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present. Al. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. Prelectiunile populare. vor scrie principalele lor opere. pe de o parte. pe idealul perfectionarii ei interioare. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. Reprezentantii noii generatii literare. referat. Dupa unire. Sprijinind si aparand valorile autentice. I. Manifestarile “Junimii”. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. in frunte cu Titu Maiorescu. Dinu Zamfirescu.clopotel. Limba oficiala. falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. Odobescu). Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. vor colabora la revista “Convorbiri literare”. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin.Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. a stimulat studiile asupra limbii romane.In domeniul studiilor lingvistice.

evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”. “Lexiconul de la Buda” (1825). * pastrarea izvorului de bogatie naturala. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. referat. cat si in dezvoltarea sociala. prin claritatea expunerii. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii.) care constituie “fundamentul dinlauntru”. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. scrisa in latina pentru straini. stiinta etc. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812). Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu.) si determinarea concreta a unei societati (istorice. Prin “fond”. unitatea intre fond si forma. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii.ro 12 . care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice. asa cum se reflecta in conduita practica. Prin “forma”. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice. * respectarea specificului national. la concret. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. el a trezit admiratia tuturor. prin constiinte variate. * aderarea la ceea ce este imediat. “Despre sunete si culori”. si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. atat in cultura. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. stiintifice si utilitare.clopotel. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. traditiile si spiritual acestora. printr-o limba romana limpede si frumoasa. politice). unitatea intre cultura si societate. are un fundament filozofic. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840). recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. mod de viata etc.* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului.

este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti.). • interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. Inca din 1865. teatrul. adica dezvoltarea de la fond spre forme. privind poezia. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. institutiile culturale (presa.ro 13 . esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. Membrii sai sunt. Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati. conservatorul. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga.sunt desemnate structurile institutionale. Ca urmare a efortului lor.clopotel.este cea dintai caracteristica a structurii junimiste. “spiritul critic”. Nu gustul individual. propunere exprimata inca din 1860. “Locuinta”. ironia si spiritul critic. In domeniul literaturii. spiritul clasic si academic. “Morala si stiinta”. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. “Arma si unealta”. “gustul clasic si academic”.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic . prelectiunile aveau teme diferite. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. In acest sens. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. In 1872. Academia etc. “Corabia”. in cea mai mare parte. In concluzie. se vorbeste deja de eminescianism. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866). impresia de moment ii calauzesc. juridice si politice ale societatii. filarmonica. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. in proza. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. in cadrul temei comune Omul si natura. “Arta”. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. sistemul de educatie. “spiritul oratoric”. “Plugul”. La inceput. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. in dramaturgie.

precum intra cine vrea. a limbii artificiale si a falsei eruditii. pe principiul ca sarcina modesta. pana la devize glumete. pudicul Naum. Oamenii cu o solida cultura universitara. Asa procedeaza Titu Maiorescu. Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. dar bine referat. Astfel. Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. In numele adevarului. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. in arhitectura. b) Spiritul oratoric . dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului. atitudinea oratorului. c) Gustul clasic si academic – asadar.D.Xenopol. masura. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. mai tarziu. asa vor proceda si A. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. Art Nouveau.este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. Dar. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. impune un model in care totul.ro 14 . impresionism. junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului. care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. Mihail Dragomirescu. in literatura. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. mesianice. care nu se inchide insa fata de romantism. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”). gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp.clopotel. rigoare. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii. Nevoia de adevar implica si modestia. la exclamatii deloc academice. P. la orice argument ridicol. in pictura sau muzica. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura.Carp sau. folosita ca unealta polemica. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism.P. Ironia. ramane cine poate. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. este folosita si in interiorul cercului. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate. de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz. lipsite de echilibru.

un clasicism de esenta. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate. respingandu-se “formele fara fond”. adica spiritului profound. in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. teatrului I.D. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat. istoriei pe A. sociala si economica incepute de Al.L. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul. intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace). despre care E. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. felului de viata de la noi. privind unitar si serios problemele vietii romanesti. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. traditiilor. poeziei pe M. delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor. Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale. la superficialitatea unor schimbari etc.Eminescu. sociale.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice..Carp. economice. oare.P. intr-un studiu foarte important din 1868.Maiorescu. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. Nevoia de claritate. De asemenea. simetrica in planul culturii. manifestari politice etc.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . a facut observatia ca.Cand o miscare culturala. a dat politicii pe P. se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. prozei pe Ion Creanga.Xenopol.implicate este superioara marilor nazuinte. criticei teoretice pe T. Dar. in limbajul politic al pasoptistilor.clopotel.ro 15 . cu eforturile de consolidare politica. Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului. Titu Maiorescu.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare. rigoarea.Caragiale. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie.) ce nu ar corespunde “fondului”.

Maiorescu indruma pe referat. a acelor opere de valoare. incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta. la randul ei. Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna.care a primit numele de spirit junimist. orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma. De altfel. datorate lui Eminescu.ro 16 . metodica. care reprezinta un stadiu nou.ironia si spiritual critic.filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar.spiritual oratoric.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. un rol destul de mare in schimbarea fondului. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia.Ele au creat un mod de a intelege cultura . Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. Caragiale. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma. adica de forme partiale de unificare a institutiilor. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse. 1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica.. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor.clopotel. Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important. evoluat. al culturii nationale. a limbajului parlamentar (dar si literar). de constitutia numita Regulamentul organic. la ce ne trebuie scoala de muzica. N-avem inca muzica nationala (fondul). Insanatosirea vietii publice. Slavici etc. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie. Creanga. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor.clasicismul.

fara a distruge mai intai. vorbea 50 de minute. zeflemeaua. la jumatatea distantei. ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. cu ajutorul ironiei. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza.poetul Eminescu sa studieze filozofia. cat mai ales in acela ca e ”clasata”.clopotel. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii). Tinuta vorbitorului era ingrijita. din contra. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. Nimic de prisos.pe langa istorie si drept. Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. nici o fraza in plus. vechea baza. se afla. in forme academice. sub raportul valorii.laconic) al discursului de acest gen. Xenopol. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale). si in sedintele parlamentului. Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public. Cuvantarea era riguros intocmita.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit. 3)Clasicismul. Maiorescu a scris un articol celebru in 1902. Acest sistem a fost prelungit de junimisti.nici numai simpli limbuti. dupa parerea lui Maiorescu. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact. metodica. E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. presarat de formule memorabile. retori si limbuti”.nici cu adevarat oratori. intre acestia.apoi disparea la fel de misterios. cand au intrat in politica.”retorii”. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa.”Oratori. De exemplu.ironic. in tot ce intreprindea.ro 17 .iar pe istoricul A. presupune ironia. atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis.filozofia. D. una referat. La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. a lui Maiorescu) nu exclude. serioasa. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai. cultivandu-i deprinderi corecte. ci. chiar solemna. iar critica sa fie academica. Junimistii au fost mari polemisti. din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. sa studieze. prejudecatile si ideile gresite. pe o baza noua. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea. anecdota. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare.

Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. Bucuresti) a fost academician. o eroare. desigur. Craiova -. stramband din nas la tot. din multe studii de specialitate ale vremii. 15 februarie 1840. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata.din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n. avocat. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. membru fondator al Academiei Romane. critic literar. pedagog. si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. cum spune proverbul. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente. Criticism inseamna critica exagerata. a limbutiei fara continut. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii. estetician. ca sunt snobi etc.ro 18 . Este. lucid. care nu se imbata cu apa rece. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura. Sub acest titlu. acuzati ca nu iubesc nimic. filozof. ministru de interne. politician si scriitor roman. referat. PROZATORII JUNIMII 1. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism.d. 18 iunie 1917. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914.clopotel. care este cunoscuta sub numele de spirit critic. eseist.

Petre P. intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848. adversar al „formelor fara fond“. infiintarea. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond. ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. Pe planul ideologiei politice. Carp. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. in 1867. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea.ro 19 . cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. Negruzzi.clopotel. junimista. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX.Rosetti. Maiorescu reprezinta noua generatie. Pogor si Th. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi. Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura. inceperea activitatii de avocat. Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg). ci contin mai mult sentinte asupra ei. V. organice si temeinic pregatite. Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. totusi unele accente se schimbasera. In contra directiei de astazi in cultura romana. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Alecsandri sau Balcescu. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. Maiorescu este un conservator. al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. adept al unei evolutii naturale. a revistei Convorbiri Literare.

de avocat si de critic literar. atitudinea olimpiana. Dobrogeanu-Gherea. Negulescu. pe P. dar si sa piarda un prieten din tinerete. vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. domnule Eminescu. dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. desi este mai tare). P.” referat. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. al lui Maiorescu insusi.P. atata cat este. cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling.de confuzie a valorilor. pentru poeziile d-tale. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii. Rolul Junimii.P. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala. intr-un moment important din viata acestuia. In privinta comportarii. implicit. Caragiale. in acelasi timp. Carp). Duiliu Zamfirescu si altii.clopotel. discreta generozitate. dar. urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. chiar adversarului sau. universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N. Pompiliu Eliade si altii). impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru. necum de un amic de valoarea dumitale. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact.ro 20 . pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta. care parea sa ascunda un suflet uscat. lipsa pasiunii. ne releva insa un om de o mare si. Slavici. Creanga. Radulescu-Motru. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si. Aceasta opera de indrumator.

bazata pe cultura. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P.Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». lingvistice. istorici.clopotel. Pogor. altfel mari amatori de farse si anecdote. matematicieni. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX .ro 21 . criticul avea sa fie mentorul ei. consecventa si demnitate. pe inteligenta si pe caracter. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. I. T. Rosetti. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate. in proprii productie. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. V. din bun gust in aprecierea literara a altora si... care se strang in jurul lui. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. profesori. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. o data constituita. Titu Maiorescu a scris introducerea. semnata si de I. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. ”Junimea”. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. filologi. Negruzzi.Autoritatea incontestabila. filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. referat. s-a manifestat inca de timpuriu. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. avocati si economisti. militari. P. de la studii. facut din masura. Negruzzi.. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. Carp. exercitata de Titu Maiorescu toata viata. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867. in armonia ei. . imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare.

Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada . Duiliu Zamfirescu.Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului . Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu.nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . si apoi de urmatoarele.cu paleta incarcata de culoare . L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut.il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului. Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”. a fundamentat critica literara nationala.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie. pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata.”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii. In “Betia de cuvinte” . a pornit „directia noua” in scrisul nostru. Bratescu-Voinesti.si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul .Desigur. Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc. este si va fi un contemporan.”(Betia de cuvinte.ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883. Scriitor sobru si demn.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga . Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale.I. Titu Maiorescu a fost. a impus apararea valorilor contra nonvalorilor.critice.Dupa 1867.1873.clopotel. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea). Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii. Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme .desi pe alocuri .care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau. Sadoveanu si I.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau .Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica. „Nunta Zamfirei”.ro 22 .Farmecul literar al operelor provine din referat.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date . venerat si din nou demistificat mai apoi.p 235).facuta din ostentatie si intemperanta verbala . Octavian Goga. Al.si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv.Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie .

maxima este .p 189).In general se poate zice .Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .dupa intuitia prima i individuala .al incomparabilei arte de a conversa1.un product evident si natural al stilului vorbit.Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.lat la fata si la piept.p.era mai intai de toate un om un la inima .trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare. Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.cinstit .cred .mi se pare .Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .nu dupa formularea logica . 1.Istoriceste vorbind.1934.Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil.inveselindu-se pe seama lor.239) In planul imaginatiei maioresciene .ro .Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.milos.Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld.”(Pentru arta literara.si vesel pana la usurinta “(III.darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.scurtimea sugestiva .regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .discursiva si sociala.din pregnanta formularilor sale.cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui.clopotel.dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .cu umbletul balansat ca al marinarilor.ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .

poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei. metafore potrivite sau nu. care au un material de constructie in natura (culorile. in contrast cu un fond patrialhal. sustianand ca. lemnul. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. atat din literatura romana cat si din literatura straina. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. iar stiinta adevarul. sau care sa tina de taramul stiintific”. sunetele. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara.clopotel. asa cum s-ar crede. in Romania. este creatorul criticii literare estetice romanesti. Spre deosebire de celelate arte. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. Poezia exprima frumosul. Ca sa devina material al poeziei. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”. 1872.• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori. 1868. etc. cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. poezia nu are cuvantul. b)Conditiunea ideala a poeziei. In prima parte a studiului. adevarul cuprinde idei.). In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”. oratori. piatra. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. epitete. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”.ro 24 . referat. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte.

incepe colaborarea la Convorbiri literare. se imprieteneste cu Ioan Slavici. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. In 2 octombrie. Apar primele semne ale bolii. poet in toata puterea cuvantului”. Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare). Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. Sosit incognito la Viena. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. Bucuresti) a fost un poet. Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. debuteaza ca publicist in ziarul Albina. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. A urmat cu regularitate doua semestre. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). participanti activi la serbare. MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n. ca simplu auditor deci. dar nu s-a prezentat la examene. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. La 6 august 1871. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu .clopotel. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. o cunoaste.ro 25 . Printre tinerii de talent. d. la Viena. Botosani sau Ipotesti. prozator si jurnalist roman. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. In toamna anului 1871.(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’.In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri. 15 iunie 1889. 15 ianuarie 1850. pe Veronica Micle. din Pesta. Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere.

7 mai 1874. In perioada 17/29 ianuarie . Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. El deplange soarta omului pe pamant in general. In a doua parte a studiului. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. Luceafarul. in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. din partea Junimii.ro 26 . expresie a vastei culturi a poetului. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin. in jurul orei 3 dimineata. In 1889. sesizand bogatia tematica. afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”.Junimii din Iasi. citandu-l imediat dupa Alecsandri. economiei si dreptului. In studiul sau despre Directia noua. istoriei. care i-a ruinat insa sanatatea. referat. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. ci de motive filozofice. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara. Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. ale lui Eminescu. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. Bucuresti. Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet. ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. sau pe care si le notase sa le urmeze. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile. erau foarte variate: din domeniul filozofiei.). A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. unde pana in 1883 a fost redactor. etc. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana. Ca om de geniu. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. enciclopedismul sau. “curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. In data de 15 iunie 1889. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”.clopotel. Cursurile la care se inscrisese. “memoria prodigioasa’. „poet in toata puterea cuvantului“. cat si manuirea perfecta a limbii romane. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. nu propriu-i destin.

aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta . Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului .“Fat Frumos din lacrima .cu diferente apreciabile. Despre moartea poetului. Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet.si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.ro 27 .care face un uz neingradit de termeni adanc .cam trasa fara a fi uscata .Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale .Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara . pamantul romanesc.Necesitatea acestui contact .Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.cu limba si cu inspiratia populara. si cate o stea va vesteji pe cer in departari.grea de semnificatii adanci. pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.afirmata in principiu de Titu Maiorescu .in Fat-Frumos din lacrima .este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”.Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara . G.alba ca si marmura in umbra. Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului .Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata .Astfel .Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata .clopotel.adancime .intensiv. pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata.Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi.Sarmanul Dionis.eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala. poate.printr-una spirituala .ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.[3] ION CREANGA referat.

Ion Creanga.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu. 1 martie 1837. Valorificand limba omului simplu. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. Plecand de la folclor. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. Humulesti. unde devine redactor. obiceiurile. filosofia poporului. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Caragiale. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . surprins intr-un moment de geniala expansiune. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. cand aducea cate o poveste sau nuvela. la revista Timpul. I.L. d. datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. in principal. hazul lor facand sa se cutremure peretii.clopotel. a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. dovedindu-se un artist profund original. sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. care ii urmeaza lui Ion Neculce. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti. el o ridica la un nivel artistic neegalat. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. care apare in revista Convorbiri literare. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane.Ion Creanga (n. Recunoscut datorita maiestriei basmelor. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. morala. Slavici si I. ii adumbresc referat. In Creanga traiesc credintele. povestilor si povestirilor sale. boala care i se accentueaza. datinile. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman.ro 28 . E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. George Calinescu afirma ca. insusi. cresurile. anecdote si chiar Amintirile. limba. poezia. Negruzzi. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios. 31 decembrie 1889. Rasul lui inveselea toata societatea. Fiind “toba de anecdote”. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea.

Unic prin geniul sau oral. Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism . cu inteligenta .Ele il ipostaziaza pe taranul autentic . La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu.desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”.un scriitor din linia realismului lui Negruzzi.prin neasemanata lui putere de a evoca viata.bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica.ultima perioada a vietii.decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate. in noaptea de Anul Nou.insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop.Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale . fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea.clopotel.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic. publicate postum in doua volume de catre fiul sau. referat.Peisajul este ca si inexistent in paginile lui.ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”. in ambianta autentica .mai usor de trecut cu vederea la el.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul.ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu . Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat. insa rar. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul.tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.ro 29 .Imaginile .in felul lui Alecsandri. De la Creanga ne-au ramas putine scrieri.care stie sa tina .Creanga apare.metaforele. Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale.Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte .comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului. unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii. Este vazut. la cenaclul lui N. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga . in 1889.expresii scoasedin marele rezervor al limbii.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor. In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea. Creanga se stinge la Iasi.dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu.Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu.chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar.

clopotel.ro 30 . judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman. Poetul .IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T.cu siguranta. 17 august 1925 la Crucea de Jos.Caragiale.d.care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti.Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac.Dar se situeaza. Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite .punandu-i efectiv si condeiul in mana . au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice. Ca si Creanga.Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti.L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”.Creanga. judetul Arad . in apropiere de Panciu. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu.Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare.Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu . In acelasi ani elaboreaza Studiile referat. in imediata lor succesiune .descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie . 18 ianuarie 1848 la Siria. Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc . Firea asezata a lui Slavici . gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita .Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat .

Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime.cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta .Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea .adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate . s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este .asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste .rostindu-se rar.junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului .surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea. le verifica .Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice .stapanita de cutume . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi .Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei. ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana .Totul e fixat de la geneza .vietuind intr-o armonie fireasca cu natura .Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa . Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc .mereu aceleasi esturi simple . ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii . oamenii sunt inchisi in sine .desigur aprecierea dintai.ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil.intr-o scrisoare din octombrie 1876. considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.mostenite din tata in fiu . si astfel.Italia sau Germania . Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine .in ocupatii stiute .nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania . Angrenati in aceasta ordine prestabilita .o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune….Gura Satului) .clopotel.” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.oamenii repeta ca un ritual .ro 31 . Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda .”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice .La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „.Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti. E o lume de mica comunitate .fara surprize nsi posibile incalcari. Budulea Taichii .E o atmosfera de viata rurala .Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta .Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti .ferecata in sine . referat.

Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881). De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892. la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare. Petre P. La 18 noiembrie 1895. Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899). post pe care dramaturgul l-a refuzat.ro 32 . 1 februarie[1] 1852. Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. scriitor. poet. comentator politic si ziarist roman. astazi I. Caragiale. O noapte furtunoasa. impotriva Junimii. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. prezidat de Iacob Negruzzi.fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. 9 iunie 1912. Caragiale. fara reluarea referat. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii. d. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Berlin) a fost un dramaturg. iar la intalnirea din martie 1884. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian . judetul Prahova. pamfletar. unde vor aparea de altfel toate piesele sale. A participat frecvent la sedintele Junimii. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). in prezenta lui Alecsandri. judetul Dambovita. L. la Iasi. Dupa trei ani de colaborare.1885. director de teatru. Junimea insasi a fost. pana prin 1884 . dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. Prima piesa a dramaturgului. O scrisoare pierduta reprezentata. de atacuri deloc neglijabile. determinand. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. In 1892. cu studiul intitulat Comediile d-lui I. a beneficiat. Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem.L. la premiera. la 13 noiembrie in prezenta reginei. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. cu un mare succes. il numeste director de scena. Haimanale. impreuna cu articolul Doua note.clopotel. desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. nuvelist.

in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. In calitate de colaborator al revistei. creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. Maiorescu. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat. vreme de zece ani. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (. Scriind despre Comediile d-lui I. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate. cu un rol de prima marire in cultura noastra. Panu.) Daca sunt. care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea..ro 33 . doamnei Ana T. Caragiale (1885). fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. colaborand la Epoca (1896). Venind in intampinarea lui Caragiale.clopotel. Gh. de ziua de nastere a lui Maiorescu. care a si tradus mai multe texte din Caragiale. In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu). prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine. ducand. alaturi de Hasdeu. Articolul. o statornica colaborare. in volum.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu. in mod special cu Iacob Negruzzi.L. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva. cu deprinderile lor. Gane). N. la 15 februarie 1908. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. Petre Missir. De-abia peste cativa ani. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”). Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta.. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. cu expresiile lor. ce devine „fictiune artistica”. care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. evidentiind marile calitati ale criticului. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare. De la Berlin.

in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu). o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte.L. Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”. sanatos. traiasca Titu Maiorescu. nu si a celor personale.clopotel.” La raspunsul de multumire.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. eclectic. cu acela care-l insultase.” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare. cu sanatate si veselie.” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. Despre aceste manifestari ale lui Caragiale. cu tot respectul.ro 34 . nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare. constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. isi permite. Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. Inca o data. buna memorie. domnule!”). a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu. Structura omeneasca a lui Caragiale. Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat. I. Caragiale”. ca si aceea artistica. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. Traiasca Maiorescu! Caragiale. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. era una duala: una de ironist si farsor. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita.„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie. la multi ani. in aceasta directie. pe care insa le cunosc.

Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate. Negruzzi.beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul .care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi . scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii. Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor.adept al rigorii. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor.Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator . Iacob Negruzzi (1842-1932).ro 35 .. a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin.Aceasta . nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi. A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara.E in tot o lume de mijloc de trecere .domnilor”) .ordiniii si masurii. si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul. A tradus dramele lui Schiller. incheiata cu doctorat. s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata .clopotel.E lume oraseneasca compusa . profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta.Caragiale a fost membru al Junimii. indeosebi satirica. a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor. Amintiri din „Junimea”. Al doilea fiu al lui C. dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi. A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895.avocati.Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita. a fost secretarul societatii Junimea din 1868. Iacob Negruzzi (1843-1932).Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ . cea a Napastei. dar si in plan socio-politic. a scris o literatura acum uitata.de regula din mici amploaiati . „Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat.

Ionita cocovei. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ . iata cateva tipuri. baronul Constantin Garla de Afumata. A intrat de tanar in viata politica. fiind niste simple „caractere″ cu model real. A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine. In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn.clopotel. A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. care promite orice si tagaduieste. printesa Bostano Cracavetzki. Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium.iulie 1867). Parintele Gavriil. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). ministru Cultelor si Instructiunii. iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . reprezentand marea boierime romana. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. contele Curcano-Mirmilitziki. urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. A participat la complotul impotriva lui Cuza. nascuta Pitrigello-Barabulla. S-a referat. ministru Agriculturii.deloc intentie naturalista. Ghita Titirez. ducesa Bute. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ . spunand „sa fie bine″ . toti acesti paraziti modern. nascuta Tapa. om disimulat.ro 36 . tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada. arhivar venal si erotic. burlac timid si suav. a fost ministru de externe si prim-ministru. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ . seful partidului conservator timp de 5 ani.

putine („Sfinx egiptean″ .. razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ . J. „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza. A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput. datorita umorului sau. Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi. din poezia chineza. ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere. In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional. a tradus din Baudelaire si poe. referat.10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator. deputat primar al Iasului (1880-1881. Comertului si Domeniilor. din Sully Prudhomme in 1973. Intr-adevar. A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 .ro 37 . semnata cu initiala P.Industriei.14 mai 1913). Th.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. spiritul voltairian. Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . a fost prefect al judetului Iasi.octombrie 1873). era totodata „pisicherul” grupului. a evoluat treptat spre budism). el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870. Carp este ales presedinte.clopotel. Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 . e de el. Richerpin. In perioada noiembrie 1882 . ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri. a facut studii juridice la Paris. din Leconte de Lisle. iar Petre P. A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza.aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie .octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 . Daca poezia „Un bal″ . 1888-1897). Versurile originale. Gautier. A facut prima traducere din Faust (partea I). In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale.

23. fara sprijinul referat. ministru roman. filozof al istoriei de talie mondiala. scriitor. Oratorul. economist.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n. filosof. 27 februarie 1920) a fost un academician. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare. Alexandru D.” A. Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi. stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. cel mai mare istoric roman. imbracat in frac sau redingota. 22 aprilie 1882. istoric. 15 noiembrie 1845. dupa Nicolae Iorga. Vasile Conta Vasile Conta (n. Iasi) a fost filozof. Ghindaoani.D. com. Iasi . Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor .Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. Desigur.d. d. judetul Neamt. sociolog si scriitor roman. reinnoite cu fiecare generatie.clopotel. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor. dupa alte surse 24 martie 1847. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului. pedagog.ro 38 . ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile.

Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea. Alaturi de Carp. se constituie la Junimea o larga traditie care produce. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. Nimic nu afla iertare in ochii sai. Intr. In momentele putin fericite. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei.ro 39 . Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. Ironia este o alta trasatura a tabloului. trebuia sa inceapa. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. dar mai cu seama sa sfaseasca. ironia lui nimicitoare. sa rada de cateva ori impotriva ei. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu. care rasese adesea impreuna cu Junimea. dar si in scris. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. referat. Oratorul. si sa ilustreze concluzia ei. ne spune Panu. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. idealul oratoric domina productia junimistilor. O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului. in generatiile urmatoare.clopotel. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. caldura glasului muzical. Nu numai de altfel in vorbire.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. conciziunea lapidara a expresiei. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. Mehedinti.vreunei note. oratoria universala a unui Negulescu. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. dand prilej epocii. demnitatea tinutei lui. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. Petrovici. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii.

care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine. si inainte de a avea profesori capabili. incepu a se trezi din letargia ei.ro 40 . junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. stiinta.clopotel. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. am facut scoli prin sate. ei se patrunsera numai de efecte. Si astfel. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. si public iubitor de stiinta. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne. pe la 1820. societatea romana. arta frumoasa si. Inainte de a avea partide politice. vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. care sa simta trebuinta unui organ. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii. care sa aiba nevoie de lectura. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile. libertatea intr-un stat modern. referat.gestul sprijinind reflectia. cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. marginiti intr-o superficialitate fatala. Inainte de a avea invatatori satesti. Atrasa de lumina. Din nenorocire. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent. dar nu patrunsera pana la cauze. o directie puternica. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista. mai intai de toate.

Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. Singura clasa reala la noi este taranul roman. si realitatea lui este suferinta. si am falsificat ideea academiei.ro 41 . cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. am facut scoala de bele-arte. indiferent de ideea tematica. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica.clopotel. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. avem teatru. trebuie sa recunoastem ca. avem jurnale si academii. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. stafii fara trup. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. in evaluarea operei de arta. pretentii fara fundament. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare. am facut Societatea academica romana. am facut conservatorul de muzica. ce-l numim cultura romana. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. dupa statistica formelor din afara. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri. avem scolii si literatura. cu sectiunea filologica. academicienii si atenianii din Bucuresti. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. inainte de a avea un singur pictor de valoare. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. In aparenta. referat. avem muzee. avem chiar o constitutiune. conservatorii. Avem politica si stiinta.

clopotel.ro 42 . BUCURESTI 1988 referat.CALINESCU.”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”.MINERVA. MINERVA. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”.MINERVA.ED. ED.Bibliografie : 1) G.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”. BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU.ED.

I. 'Junimea. Junimea. ORNEA. modernitatea. de Serban Cioculescu. Editura Univers. Momentul 1870.4) Z. II”. Bucuresti. Epoca lui Carol I. ED. a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru. Editura Minerva. (I-II. 1940). discurs politic si discurs cultural'. Bucuresti. VOL. in Privind inapoi. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. “JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA.clopotel. Titu Maiorescu. ED. 1985 9)Sorin Alexandrescu. IASI 1973 7)Tudor Vianu.ORNEA. BUCURESTI 1998 5) Z. Vladimir Streinu. 1971 8)George Calinescu. MINERVA. studiu monografic. 1999 10)Eugen Lovinescu. JUNIMEA. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . Editura Didactica si Pedagogica. 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne. “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. referat. Tudor Vianu.ro 43 . „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful