Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

in iulie 1867. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist. astfel. adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii. fie fara semne. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie). foarte influentata prin legi eufonice. semn al victoriei in prima „batalie” culturala. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. „e” fiind vocala originara. alfabetul slavon. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana. Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond. Contextul publicarii este semnificativ. El cere ca dupa ce literele s-au stabilit.ro 5 . Si. scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala. care invalea mai mult decat revela limba romana. elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. referat. si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin. cand Academia ii accepta proiectul. Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”. cum il pronuntam noi. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii.” In opinia lui Maiorescu. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma. De aceea d. fie cu semne. prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor.clopotel. ci cu „e”. adica „bene”.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist.

publicate in revista “Convorbiri literare”. cu aparitie lunara. oficiosul partidului conservator. in casa lui Vasile Pogor. al literaturii si al culturii. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale.clopotel. ▪ editarea unei reviste a societatii. ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia.ro 6 . Junimea se scindeaza.activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii. incepand cu 1 martie 1867. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. in casa lui Titu Maiorescu. cat si la Bucuresti. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica. • a doua etapa. “Convorbiri literare”. Slavici. literatura si cultura. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. Caragiale. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. constituie faza ideologica. Junimistii evita implicarea politica. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu. dar si in volume. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz.*„Despre scrierea limbii romane” . sedintele se tin atat la Iasi. in partidul conservator. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. referat. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. Aceasta etapa ieseana a societatii. ca redactori la ziarul “Timpul”. cumnata lui Titu Maiorescu. • 1863-1874 . cea a sedintelor duble (1874-1885). Creanga. cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta.

„oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). folclorul. cat si prin cultura. purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica. de construire a identitatii nationale. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. filozofie.Xenopol – “Istoria romanilor”. au asimilat romantismul. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. se publica primele studii de istorie (A. au intemeiat literatura romana moderna.ro 7 . Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. atat prin participarea activa la viata politica a tarii. Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. cu specific national. preluand si elementele neoclasice si iluministe.D. istoria.▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. au fondat speciile si genurile in literatura romana. „O referat. geografia. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale. Pasoptistii. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu. natura). neabordate pana acum si anume filozofia. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”. au descoperit poezia populara. impun un nou tip de discurs public. In aceasta etapa. mai ales prin literatura originala. ▪ in domeniul educatiei culturale. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat. alte arte. capatand un caracter academic.clopotel. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. proiect esuat. literatura. de tinuta academica. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. • dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. Ca urmare. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti.

Creanga. aceea a luptelor pentru limba. stiinta si cultura. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. Perioada 1863. Vasile Burla. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei.clopotel. prin succesul polemicilor ei. dar si aceea in care. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”. Alexandru Lambrior. se muta la Bucuresti. purtate cu latinistii si ardelenii. Slavici. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga. referat. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu.. promavand valorile certe. Despot-voda. Alexandru Cihac. Caragiale a citit O noapte furtunoasa. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. Este perioada de glorie absoluta a revistei. duse nu numai de Maiorescu. Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape.1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. devenit ministru al Instructiunii publice. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei.ro 8 . precum si ale altor personalitati din primul rang in arta. In aceasta etapa predomina caracterul polemic. Este perioada de desavarsire a directiei noi. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. Caragiale. anul in care Titu Maiorescu. reper teoretic fundamental. Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. apoi a polemicilor cu bamutistii. resping mediocritatea si veleitarismul. Teodor Vargolici.

mai cu seama a celei bucurestene si in care. Negulescu. provenind din domeniul stiintelor naturale. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. acele ale lui Dimitrie Onciul.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. predominand cercetarile istorice si filozofice. acum este vremea polemicilor erudite. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi.ro 9 . actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. mai multe din cele savante si universitare. Nicolae Iorga si altii. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. Tausan etc. in 1903. ale lui Ion Bogdan referat. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. Transferata la Bucuresti. Mihail Dragomirescu. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. in paginile careia se disting. Nume noi se amesteca cu altele noi. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. Gr. Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. revista isi schimba in mare masura profilul. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. din cenaclul “Junimii”. Simion Mehedinti. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. P. mai putine nume din sferele literare. devine directorul revistei pana in 1907. Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti.clopotel. alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan.

Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. Antoniade. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata. Tzigara-Samurcas care.impotriva lui Sion. Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. impreuna cu arhitectul Al. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. D.ro 10 . In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P. la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici. ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. si M. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. • incurajarea literaturii nationale. Xenopol si Tocilescu.clopotel. unde apar contributiile ganditorilor. C. • unificarea limbii romane literare. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu. in 1921. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor). • crearea si impunerea valorilor nationale. Mircea Djuvara. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. referat. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic. Mircea Florian. M. Zagoritz. se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara. • originalitatea culturii si a literaturii romane. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907.

Octavian Goga. Reprezentantii noii generatii literare.L. Dinu Zamfirescu. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. semnalandu-si slabiciunile. Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. Manifestarile “Junimii”. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti.Al. Al. Limba oficiala. vor colabora la revista “Convorbiri literare”. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”. organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”. I. Odobescu). Ioan Slavici publica nuvele si povesti. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. referat. a stimulat studiile asupra limbii romane. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. in frunte cu Titu Maiorescu. pe idealul perfectionarii ei interioare. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. Dupa unire. Prelectiunile populare. Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present. Bratescu-Voinesti. pe de alta parte. Sprijinind si aparand valorile autentice. si Timotei Ciparin si George Baritiu. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. Panait Cerna. Polemica dintre Maiorescu. incep insa sa domine scena. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. pe de o parte.In domeniul studiilor lingvistice.clopotel. falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii.ro 11 . Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. vor scrie principalele lor opere. I.Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor.

ro 12 . prin constiinte variate. traditiile si spiritual acestora. asa cum se reflecta in conduita practica. are un fundament filozofic. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. prin claritatea expunerii. * pastrarea izvorului de bogatie naturala. unitatea intre fond si forma. cat si in dezvoltarea sociala. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii. care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice. si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812). Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. * aderarea la ceea ce este imediat. referat. lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840). Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice.) care constituie “fundamentul dinlauntru”. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. Prin “forma”. la concret. Prin “fond”. Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu. el a trezit admiratia tuturor. unitatea intre cultura si societate. stiinta etc.clopotel. * respectarea specificului national. politice).) si determinarea concreta a unei societati (istorice. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. “Despre sunete si culori”. printr-o limba romana limpede si frumoasa. scrisa in latina pentru straini. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. mod de viata etc. evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. “Lexiconul de la Buda” (1825). atat in cultura. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii.* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului. stiintifice si utilitare.

• interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. “Plugul”. in cadrul temei comune Omul si natura.clopotel. Nu gustul individual. privind poezia. ironia si spiritul critic. juridice si politice ale societatii. “Corabia”. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. In domeniul literaturii. cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. impresia de moment ii calauzesc. In concluzie.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. “spiritul oratoric”. “Arma si unealta”. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. in cea mai mare parte. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. sistemul de educatie. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. “Arta”. filarmonica. prelectiunile aveau teme diferite. teatrul.sunt desemnate structurile institutionale. junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. in proza.este cea dintai caracteristica a structurii junimiste.ro 13 . La inceput. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. spiritul clasic si academic. propunere exprimata inca din 1860. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866). “spiritul critic”.). Inca din 1865. In 1872. se vorbeste deja de eminescianism. conservatorul. Membrii sai sunt. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. institutiile culturale (presa. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic . Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati. adica dezvoltarea de la fond spre forme. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. “Morala si stiinta”. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. “gustul clasic si academic”. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. Academia etc. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). In acest sens. este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”. cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. Ca urmare a efortului lor. in dramaturgie. “Locuinta”.

d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. Astfel. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate.este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. Asa procedeaza Titu Maiorescu. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii. Ironia. mai tarziu. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. ramane cine poate. de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz. Nevoia de adevar implica si modestia. b) Spiritul oratoric . care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei.Carp sau. la orice argument ridicol.Xenopol. Art Nouveau. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. asa vor proceda si A. in arhitectura. la exclamatii deloc academice.ro 14 . dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului. folosita ca unealta polemica. pe principiul ca sarcina modesta. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. c) Gustul clasic si academic – asadar. lipsite de echilibru.D. in pictura sau muzica.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. P. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. Oamenii cu o solida cultura universitara. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”). junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului. atitudinea oratorului. pana la devize glumete. rigoare.P. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism.clopotel. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. pudicul Naum. in literatura. impune un model in care totul. dar bine referat. Mihail Dragomirescu. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp. a limbii artificiale si a falsei eruditii. masura. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. Dar. impresionism. mesianice. Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista. precum intra cine vrea. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. In numele adevarului. este folosita si in interiorul cercului. care nu se inchide insa fata de romantism.

literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie. in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere. Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor. se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare. poeziei pe M.D. Titu Maiorescu. istoriei pe A.L. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”. manifestari politice etc. un clasicism de esenta. oare. traditiilor. respingandu-se “formele fara fond”. cu eforturile de consolidare politica. economice.clopotel.ro 15 . delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . privind unitar si serios problemele vietii romanesti. adica spiritului profound.P. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor.Xenopol.implicate este superioara marilor nazuinte. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice.Caragiale. intr-un studiu foarte important din 1868.Maiorescu. criticei teoretice pe T.) ce nu ar corespunde “fondului”. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. Nevoia de claritate. sociale. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. De asemenea. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace). intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”. felului de viata de la noi. sociala si economica incepute de Al. a dat politicii pe P. simetrica in planul culturii. a facut observatia ca.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu.Eminescu.Carp. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul.Cand o miscare culturala. despre care E. Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului. in limbajul politic al pasoptistilor. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate. la superficialitatea unor schimbari etc. teatrului I.. prozei pe Ion Creanga. rigoarea. Dar.

1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica. De altfel.clopotel. la ce ne trebuie scoala de muzica.. Insanatosirea vietii publice. datorate lui Eminescu. la randul ei.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. de constitutia numita Regulamentul organic. orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma.Ele au creat un mod de a intelege cultura . metodica. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia. Caragiale. evoluat. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala.filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. Slavici etc. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma. adica de forme partiale de unificare a institutiilor.care a primit numele de spirit junimist. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. a limbajului parlamentar (dar si literar). Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor.ironia si spiritual critic. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice. incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar. Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. care reprezinta un stadiu nou. a acelor opere de valoare. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor. un rol destul de mare in schimbarea fondului. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie. Creanga.clasicismul. N-avem inca muzica nationala (fondul). Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane.ro 16 .spiritual oratoric.Maiorescu indruma pe referat. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse. al culturii nationale.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta.

3)Clasicismul. Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. Cuvantarea era riguros intocmita. Junimistii au fost mari polemisti.apoi disparea la fel de misterios. vorbea 50 de minute. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea. metodica. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii). Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit. Xenopol. cu ajutorul ironiei. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). Tinuta vorbitorului era ingrijita. presupune ironia. nici o fraza in plus. zeflemeaua. anecdota.poetul Eminescu sa studieze filozofia. se afla.”retorii”. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale). sa studieze. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. cand au intrat in politica. vechea baza.ironic. retori si limbuti”. dupa parerea lui Maiorescu. Acest sistem a fost prelungit de junimisti. din contra. atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis. chiar solemna. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. serioasa. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public.nici numai simpli limbuti. una referat. sub raportul valorii.pe langa istorie si drept.ro 17 . din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila. si in sedintele parlamentului.nici cu adevarat oratori. Nimic de prisos. fara a distruge mai intai. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact. cultivandu-i deprinderi corecte. pe o baza noua. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare. presarat de formule memorabile. Maiorescu a scris un articol celebru in 1902. iar critica sa fie academica. De exemplu. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. cat mai ales in acela ca e ”clasata”. la jumatatea distantei.”Oratori. in forme academice. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. prejudecatile si ideile gresite.iar pe istoricul A. La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. ci.filozofia. intre acestia. D. ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. in tot ce intreprindea.clopotel. 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. a lui Maiorescu) nu exclude.laconic) al discursului de acest gen.

o eroare.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n.din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”. Este. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii. lucid. Sub acest titlu. desigur. estetician. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism. ministru de interne. Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. Bucuresti) a fost academician. filozof. Criticism inseamna critica exagerata. 15 februarie 1840.clopotel. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. pedagog. si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. membru fondator al Academiei Romane. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914.d. referat. a limbutiei fara continut. PROZATORII JUNIMII 1. cum spune proverbul. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata. politician si scriitor roman. care este cunoscuta sub numele de spirit critic.ro 18 . stramband din nas la tot. ca sunt snobi etc. 18 iunie 1917. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente. avocat. eseist. critic literar. care nu se imbata cu apa rece. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura. acuzati ca nu iubesc nimic. Craiova -. din multe studii de specialitate ale vremii.

inceperea activitatii de avocat. Maiorescu este un conservator. totusi unele accente se schimbasera. Carp. V. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea. Pogor si Th. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg).clopotel. adversar al „formelor fara fond“. in 1867. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. Negruzzi. adept al unei evolutii naturale. junimista. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. ci contin mai mult sentinte asupra ei. al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. a revistei Convorbiri Literare. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. In contra directiei de astazi in cultura romana. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi. Alecsandri sau Balcescu. cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu. organice si temeinic pregatite.Rosetti. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Petre P. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. Pe planul ideologiei politice.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX.ro 19 . Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura. Maiorescu reprezinta noua generatie. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. infiintarea. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848.

Carp). care parea sa ascunda un suflet uscat. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. Duiliu Zamfirescu si altii. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. implicit. dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. discreta generozitate. P. atata cat este. Slavici. necum de un amic de valoarea dumitale. Radulescu-Motru. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala. vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling. chiar adversarului sau. pentru poeziile d-tale. impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact. pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. dar si sa piarda un prieten din tinerete. Creanga.de confuzie a valorilor. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata. Caragiale. al lui Maiorescu insusi. universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. ne releva insa un om de o mare si. lipsa pasiunii. pe P. dar. Aceasta opera de indrumator. Negulescu.P. Dobrogeanu-Gherea. desi este mai tare). de avocat si de critic literar. cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. Rolul Junimii. In privinta comportarii. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. Pompiliu Eliade si altii). domnule Eminescu. intr-un moment important din viata acestuia.” referat. in acelasi timp. atitudinea olimpiana.P. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau.ro 20 .clopotel.

I. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat.Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». Negruzzi. criticul avea sa fie mentorul ei. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare. ”Junimea”. P. in armonia ei. referat. consecventa si demnitate. exercitata de Titu Maiorescu toata viata. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. . care se strang in jurul lui. facut din masura. Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. o data constituita. avocati si economisti. lingvistice.. istorici. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material.clopotel..Autoritatea incontestabila. V. din bun gust in aprecierea literara a altora si. altfel mari amatori de farse si anecdote. pe inteligenta si pe caracter. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. semnata si de I. bazata pe cultura. T. Negruzzi. matematicieni. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate.. filologi. de la studii.ro 21 . se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. profesori. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. Rosetti. militari. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. Carp. in proprii productie. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867. Titu Maiorescu a scris introducerea. s-a manifestat inca de timpuriu. Pogor.

I. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date . pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”.il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului.nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata.desi pe alocuri .care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc.”(Betia de cuvinte.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga . Titu Maiorescu a fost.critice. In “Betia de cuvinte” .Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica.Desigur. si apoi de urmatoarele. este si va fi un contemporan. L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate.cu paleta incarcata de culoare .p 235).Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului .Dupa 1867.1873. Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”. Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti.Farmecul literar al operelor provine din referat. venerat si din nou demistificat mai apoi. Octavian Goga. Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale. „Nunta Zamfirei”. Sadoveanu si I.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie.ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883. a pornit „directia noua” in scrisul nostru.si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul . Al.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau .Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada . Duiliu Zamfirescu. Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme .”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii.ro 22 .Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie . Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea).si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv.clopotel. Scriitor sobru si demn. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii. a fundamentat critica literara nationala.facuta din ostentatie si intemperanta verbala . spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut. Bratescu-Voinesti. a impus apararea valorilor contra nonvalorilor.

Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.din pregnanta formularilor sale.cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .Istoriceste vorbind.p 189).Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld.si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.clopotel.lat la fata si la piept.nu dupa formularea logica .scurtimea sugestiva .Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui. Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.un product evident si natural al stilului vorbit.milos.Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil. 1.dupa intuitia prima i individuala .regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .”(Pentru arta literara.239) In planul imaginatiei maioresciene .cinstit .dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .si vesel pana la usurinta “(III.inveselindu-se pe seama lor.Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.maxima este .Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .ro .cred .trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.cu umbletul balansat ca al marinarilor.ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .In general se poate zice .mi se pare .era mai intai de toate un om un la inima .Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.1934.p.sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .discursiva si sociala.maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .al incomparabilei arte de a conversa1.Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.

1868. asa cum s-ar crede. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”. sunetele. lemnul. limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu.• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori.ro 24 . institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. In prima parte a studiului. sustianand ca.). atat din literatura romana cat si din literatura straina. referat. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. este creatorul criticii literare estetice romanesti. iar stiinta adevarul. b)Conditiunea ideala a poeziei. oratori. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. Poezia exprima frumosul. Spre deosebire de celelate arte. adevarul cuprinde idei. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. 1872. in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”. in contrast cu un fond patrialhal. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. etc. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. metafore potrivite sau nu. care au un material de constructie in natura (culorile. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei.clopotel. poezia nu are cuvantul. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. sau care sa tina de taramul stiintific”. cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. in Romania. piatra. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. Ca sa devina material al poeziei. epitete. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei.

ca simplu auditor deci. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. La 6 august 1871. Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. Printre tinerii de talent. In toamna anului 1871. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare). Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. In 2 octombrie. la Viena. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã. prozator si jurnalist roman.(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’. d.ro 25 . Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. dar nu s-a prezentat la examene. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu . Botosani sau Ipotesti.In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri. poet in toata puterea cuvantului”. incepe colaborarea la Convorbiri literare. A urmat cu regularitate doua semestre. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. din Pesta. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. 15 ianuarie 1850. Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. debuteaza ca publicist in ziarul Albina. socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. 15 iunie 1889. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. Apar primele semne ale bolii. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. participanti activi la serbare. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. o cunoaste. pe Veronica Micle.clopotel. Bucuresti) a fost un poet. MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. se imprieteneste cu Ioan Slavici. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. Sosit incognito la Viena.

Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. in jurul orei 3 dimineata. istoriei.clopotel.Junimii din Iasi. El deplange soarta omului pe pamant in general. nu propriu-i destin. afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. Cursurile la care se inscrisese. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. etc.7 mai 1874. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. Luceafarul. sesizand bogatia tematica. In 1889. din partea Junimii. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor.ro 26 . Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. economiei si dreptului. In perioada 17/29 ianuarie . Ca om de geniu. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. referat. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana. ale lui Eminescu. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. cat si manuirea perfecta a limbii romane. citandu-l imediat dupa Alecsandri. Bucuresti. „poet in toata puterea cuvantului“. enciclopedismul sau. care i-a ruinat insa sanatatea. ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. In studiul sau despre Directia noua. sau pe care si le notase sa le urmeze. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. “curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. expresie a vastei culturi a poetului. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile. unde pana in 1883 a fost redactor. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”. “memoria prodigioasa’. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara.). in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. In data de 15 iunie 1889. Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet. In a doua parte a studiului. ci de motive filozofice.

alba ca si marmura in umbra.Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene.ro 27 .Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului .clopotel.intensiv.Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara .[3] ION CREANGA referat.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata .grea de semnificatii adanci.aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .cu limba si cu inspiratia populara.Necesitatea acestui contact .Astfel .Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale . Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet. pamantul romanesc. pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.adancime .este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”.Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi. si cate o stea va vesteji pe cer in departari.in Fat-Frumos din lacrima .adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta .Sarmanul Dionis.si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.afirmata in principiu de Titu Maiorescu .care face un uz neingradit de termeni adanc .creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala.“Fat Frumos din lacrima . Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.cu diferente apreciabile.eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .printr-una spirituala .cam trasa fara a fi uscata . Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului . pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata. Despre moartea poetului.Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara . poate. G.ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata .

sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu. limba. dovedindu-se un artist profund original. Recunoscut datorita maiestriei basmelor. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios. in principal. Plecand de la folclor. datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. insusi. poezia. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. I. hazul lor facand sa se cutremure peretii. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. In acest sens. Humulesti.clopotel. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. datinile. la revista Timpul. care ii urmeaza lui Ion Neculce. cresurile. unde devine redactor. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane. boala care i se accentueaza. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea. morala.Caragiale.Ion Creanga (n. a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. Rasul lui inveselea toata societatea. Ion Creanga. In Creanga traiesc credintele. povestilor si povestirilor sale. surprins intr-un moment de geniala expansiune. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . George Calinescu afirma ca. Negruzzi.L. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. cand aducea cate o poveste sau nuvela. Valorificand limba omului simplu. d. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. Fiind “toba de anecdote”. obiceiurile. ii adumbresc referat. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Slavici si I. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. anecdote si chiar Amintirile. 31 decembrie 1889. filosofia poporului. el o ridica la un nivel artistic neegalat.ro 28 . care apare in revista Convorbiri literare. 1 martie 1837. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii.

ro 29 . Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga . Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale.Creanga apare.Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic.dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu.chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar. Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism .ultima perioada a vietii. Unic prin geniul sau oral. Creanga se stinge la Iasi. in noaptea de Anul Nou.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”. Este vazut. insa rar. in ambianta autentica .Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale .mai usor de trecut cu vederea la el.decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate.metaforele.in felul lui Alecsandri.ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu . Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat. fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea.tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.un scriitor din linia realismului lui Negruzzi.Ele il ipostaziaza pe taranul autentic .comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului. In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea.prin neasemanata lui putere de a evoca viata. publicate postum in doua volume de catre fiul sau.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul. De la Creanga ne-au ramas putine scrieri.clopotel.expresii scoasedin marele rezervor al limbii.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica.Peisajul este ca si inexistent in paginile lui. cu inteligenta .ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”.Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte . unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii.insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop. referat.bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor. in 1889. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu.care stie sa tina . la cenaclul lui N. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul.desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi.Imaginile .

d.punandu-i efectiv si condeiul in mana .clopotel.Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac. In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T. 18 ianuarie 1848 la Siria. Firea asezata a lui Slavici .Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu .Creanga. In acelasi ani elaboreaza Studiile referat. 17 august 1925 la Crucea de Jos.Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti. gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita . Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc .Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat . Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite . Ca si Creanga.Dar se situeaza. judetul Arad .cu siguranta.descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie . au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice. in imediata lor succesiune .ro 30 .care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti.L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”.Caragiale.Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. in apropiere de Panciu. Poetul . judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman.

junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului . referat.in ocupatii stiute .cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta . considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.Gura Satului) .fara surprize nsi posibile incalcari.Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu .Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti .Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa . s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este .”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice .La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „.Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime.clopotel.ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil.rostindu-se rar. ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana . Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine . si astfel. Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda .Italia sau Germania . E o lume de mica comunitate . Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc .Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei. oamenii sunt inchisi in sine .desigur aprecierea dintai.adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate .surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea. le verifica .asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste .E o atmosfera de viata rurala .nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania .Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea .Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice .mereu aceleasi esturi simple .Totul e fixat de la geneza .” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.stapanita de cutume .mostenite din tata in fiu . Angrenati in aceasta ordine prestabilita .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta .ferecata in sine .o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune…. Budulea Taichii .oamenii repeta ca un ritual .ro 31 . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi .intr-o scrisoare din octombrie 1876. ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii .vietuind intr-o armonie fireasca cu natura .Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.

O scrisoare pierduta reprezentata. director de teatru. de atacuri deloc neglijabile.clopotel. cu un mare succes.fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. a beneficiat. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. in prezenta lui Alecsandri. L. astazi I. unde vor aparea de altfel toate piesele sale. De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian .ro 32 . Berlin) a fost un dramaturg. pamfletar.L. Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul. Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881). Haimanale. scriitor. poet. pana prin 1884 . Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. La 18 noiembrie 1895. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. la 13 noiembrie in prezenta reginei. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare. Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. In 1892. 9 iunie 1912. cu studiul intitulat Comediile d-lui I. Caragiale. comentator politic si ziarist roman. nuvelist. dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. judetul Dambovita. A participat frecvent la sedintele Junimii. judetul Prahova. Prima piesa a dramaturgului. fara reluarea referat. Dupa trei ani de colaborare. 1 februarie[1] 1852. impreuna cu articolul Doua note. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899).1885. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. la Iasi. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. iar la intalnirea din martie 1884. impotriva Junimii. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. post pe care dramaturgul l-a refuzat. la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare. Junimea insasi a fost. prezidat de Iacob Negruzzi. determinand. la premiera. Petre P. O noapte furtunoasa. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii. Caragiale. il numeste director de scena. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. d.

cu expresiile lor. vreme de zece ani. in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. Gh.. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. care a si tradus mai multe texte din Caragiale.) Daca sunt.ro 33 . Gane). De-abia peste cativa ani. in volum. Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva. In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu). N. Venind in intampinarea lui Caragiale. in mod special cu Iacob Negruzzi. Scriind despre Comediile d-lui I. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”).clopotel. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. la 15 februarie 1908. prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine. o statornica colaborare. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (. cu deprinderile lor. Petre Missir. Panu. Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. Articolul.. Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. alaturi de Hasdeu. ducand. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat.L. colaborand la Epoca (1896). creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. Caragiale (1885). care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. de ziua de nastere a lui Maiorescu. doamnei Ana T.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. Maiorescu. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate. De la Berlin. trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. cu un rol de prima marire in cultura noastra. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. evidentiind marile calitati ale criticului. In calitate de colaborator al revistei. ce devine „fictiune artistica”. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu.

buna memorie. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. era una duala: una de ironist si farsor. la multi ani. domnule!”). a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu.ro 34 . nu si a celor personale. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita. Traiasca Maiorescu! Caragiale. cu acela care-l insultase. pe care insa le cunosc.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura. Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat. Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”. cu sanatate si veselie.clopotel. Structura omeneasca a lui Caragiale.„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie. sanatos. isi permite. constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. in aceasta directie.” La raspunsul de multumire. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice.L. Inca o data. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu).” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat. I. Caragiale”. cu tot respectul. Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. Despre aceste manifestari ale lui Caragiale.” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare. traiasca Titu Maiorescu. ca si aceea artistica. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte. eclectic.

s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata . Al doilea fiu al lui C.Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita. „Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat.ro 35 .ordiniii si masurii. A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895. indeosebi satirica.beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea.domnilor”) .. dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul . incheiata cu doctorat.Caragiale a fost membru al Junimii. Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica.avocati. scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii. Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate. A tradus dramele lui Schiller.Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate. profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta. Iacob Negruzzi (1843-1932).care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi . Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor. Negruzzi. a fost secretarul societatii Junimea din 1868. Amintiri din „Junimea”.clopotel. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ .E lume oraseneasca compusa . dar si in plan socio-politic. a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul. cea a Napastei.adept al rigorii. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor.Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator . a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor. nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi. a scris o literatura acum uitata.Aceasta . Iacob Negruzzi (1842-1932).E in tot o lume de mijloc de trecere . si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara.de regula din mici amploaiati .

Ghita Titirez. A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. fiind niste simple „caractere″ cu model real.ro 36 . toti acesti paraziti modern. care promite orice si tagaduieste. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). iata cateva tipuri. tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ . A participat la complotul impotriva lui Cuza. Parintele Gavriil. seful partidului conservator timp de 5 ani. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ . A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine.deloc intentie naturalista. baronul Constantin Garla de Afumata. nascuta Tapa. iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan.clopotel. reprezentand marea boierime romana. ministru Agriculturii. S-a referat. „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ . A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. ducesa Bute. spunand „sa fie bine″ . La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. nascuta Pitrigello-Barabulla. arhivar venal si erotic. a fost ministru de externe si prim-ministru. urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium. In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn. a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. om disimulat. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada.iulie 1867). printesa Bostano Cracavetzki. Ionita cocovei. A intrat de tanar in viata politica. burlac timid si suav. contele Curcano-Mirmilitziki. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni. ministru Cultelor si Instructiunii.

e de el.octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. a tradus din Baudelaire si poe.ro 37 .10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional.. el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870.clopotel.14 mai 1913). a facut studii juridice la Paris. Comertului si Domeniilor. Th. Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi. Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 . Carp este ales presedinte. putine („Sfinx egiptean″ . a fost prefect al judetului Iasi. ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri. Versurile originale. J. In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale.octombrie 1873). a evoluat treptat spre budism). referat. In perioada noiembrie 1882 . razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ . din poezia chineza. din Sully Prudhomme in 1973. A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput. Intr-adevar. Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . din Leconte de Lisle. A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 .aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie . A facut prima traducere din Faust (partea I). Daca poezia „Un bal″ . spiritul voltairian. iar Petre P.Industriei. A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza. 1888-1897). A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 . semnata cu initiala P. Gautier. deputat primar al Iasului (1880-1881. ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere. era totodata „pisicherul” grupului. Richerpin. datorita umorului sau. „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza.

Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. Desigur. Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor . 27 februarie 1920) a fost un academician. Alexandru D. dupa alte surse 24 martie 1847. Oratorul. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului.Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. reinnoite cu fiecare generatie. d.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n.clopotel. filozof al istoriei de talie mondiala. judetul Neamt. filosof.ro 38 . istoric. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor.d. 15 noiembrie 1845. com. aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile. 23. dupa Nicolae Iorga. Vasile Conta Vasile Conta (n. economist. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare. fara sprijinul referat. 22 aprilie 1882. imbracat in frac sau redingota.” A. scriitor. Iasi . cel mai mare istoric roman. ministru roman.D. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. pedagog. stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. Iasi) a fost filozof. Ghindaoani. ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi. sociolog si scriitor roman.

in generatiile urmatoare. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. In momentele putin fericite. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. dar si in scris. referat. Alaturi de Carp. demnitatea tinutei lui. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. idealul oratoric domina productia junimistilor. Nimic nu afla iertare in ochii sai. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu. trebuia sa inceapa. se constituie la Junimea o larga traditie care produce. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. Nu numai de altfel in vorbire. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. Oratorul. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. oratoria universala a unui Negulescu. ironia lui nimicitoare. Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei.ro 39 . O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. caldura glasului muzical. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului. sa rada de cateva ori impotriva ei.vreunei note. Mehedinti. Petrovici. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea. ne spune Panu. Intr. Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. dand prilej epocii. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. conciziunea lapidara a expresiei. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. care rasese adesea impreuna cu Junimea. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei. Ironia este o alta trasatura a tabloului. dar mai cu seama sa sfaseasca. si sa ilustreze concluzia ei. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea.clopotel.

acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga.ro 40 . o directie puternica. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza. pe la 1820. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. arta frumoasa si. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. Inainte de a avea partide politice. Din nenorocire. stiinta. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. Inainte de a avea invatatori satesti. si public iubitor de stiinta. mai intai de toate. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent.clopotel. Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile. Atrasa de lumina. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii. referat. care sa aiba nevoie de lectura. marginiti intr-o superficialitate fatala. am facut scoli prin sate. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista. si inainte de a avea profesori capabili. cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. dar nu patrunsera pana la cauze. incepu a se trezi din letargia ei. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. Si astfel. care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine.gestul sprijinind reflectia. care sa simta trebuinta unui organ. junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. ei se patrunsera numai de efecte. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. libertatea intr-un stat modern. societatea romana.

avem jurnale si academii. inainte de a avea un singur pictor de valoare. stafii fara trup. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. si am falsificat ideea academiei. Singura clasa reala la noi este taranul roman. am facut scoala de bele-arte. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana. In aparenta. si realitatea lui este suferinta. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. avem teatru.ro 41 . dupa statistica formelor din afara. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. ce-l numim cultura romana. academicienii si atenianii din Bucuresti. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. cu sectiunea filologica. am facut Societatea academica romana.clopotel. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. conservatorii. Avem politica si stiinta. pretentii fara fundament. in evaluarea operei de arta. indiferent de ideea tematica. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare. avem scolii si literatura. referat. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica. cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. avem muzee. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare. trebuie sa recunoastem ca. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri. am facut conservatorul de muzica. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. avem chiar o constitutiune.

ED. MINERVA.MINERVA.MINERVA.ED.ro 42 .ED.CALINESCU.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”.clopotel. BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU. BUCURESTI 1988 referat. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU.Bibliografie : 1) G.”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”.

“JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA. Tudor Vianu. 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne. Vladimir Streinu. de Serban Cioculescu. 1940).I. IASI 1973 7)Tudor Vianu. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. modernitatea. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. Junimea.ORNEA. Editura Minerva. JUNIMEA.clopotel. MINERVA. 1999 10)Eugen Lovinescu. Editura Univers. Titu Maiorescu. a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru.ro 43 . 'Junimea. 1985 9)Sorin Alexandrescu. Epoca lui Carol I. studiu monografic. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. (I-II. VOL. Bucuresti.4) Z. ED. ORNEA. II”. in Privind inapoi. discurs politic si discurs cultural'. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. Momentul 1870. referat. ED. 1971 8)George Calinescu. “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. BUCURESTI 1998 5) Z. ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful