P. 1
Criticismul Junimist-studiu de Caz.

Criticismul Junimist-studiu de Caz.

|Views: 10,962|Likes:
Published by Nastase Florin

More info:

Published by: Nastase Florin on Oct 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

Studiu de caz

:

Realizator:

ANDREI IOANA
aE Cls.a-XI-

referat.clopotel.ro

1

Repere ale cazului
Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala “Junimea”, in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob’ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu’nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;

referat.clopotel.ro

2

▪ in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat; ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, „O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi “Prelectiunile populare” devin o lunga traditie a “Junimii” din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele

referat.clopotel.ro

3

consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite “Junimii” directie noua, moderna, intregii noastre culturi, defininduse prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, “Junimea” abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intrebuintarea alfabetului chirilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de obicei in casa lui Vasile Pogor sau acasa la Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta probleme de ortografie si limba, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care trebuiau respinse. Convorbirile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii “Junimea”, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le-a strabatut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr-o actiune critica vizand toate domeniile: cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului junimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. Opera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei schimbari de paradigma. Junimistii sanctioneaza evolutia grabita, “arderea etapelor”, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie “pas cu pas”, prin asimilari controlate de spiritual critic.

referat.clopotel.ro

4

pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului Latinist.” In opinia lui Maiorescu. alfabetul slavon. ci cu „e”. prin publicarea lucrarii lui Titu Maiorescu “Despre scrierea limbii romane” (1866). De aceea d. astfel. adica „bene”. intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a limbii.”* Salutand adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic (slavon). El cere ca dupa ce literele s-au stabilit.Descrierea si analiza cazului Criticismul junimist se manifesta mai intai in domeniul limbii. ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor. in acel moment si forma extraordinara sub care avea sa se prezinte aceasta. referindu-se la raportul necesar intre alfabetul latin si limba romana: “In momentul in care romanii s-au patruns de adevarul ca limba lor este o lomba romana. adeca scrierea sau […] literele trebuiau luate tot de la romani. fie fara semne. Contextul publicarii este semnificativ. scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vorbirea actuala.ro 5 . Lucrarea lui Titu Maiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond. Cipariu scrie cuvantul „bine” nu cu „i”. foarte influentata prin legi eufonice. referat. fie cu semne. aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres: limba ar fi fost „aruncata” cu secole in urma.clopotel. semn al victoriei in prima „batalie” culturala. Maiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea limbii romane si va reveni abia in 1879. Si. cu reprezentanti de mare autoritate in epoca: „Esenta etimologismului in ortografie este alta. Desi numit membru al Societatii Literare (viitoarea Academie). si pe care il primisem numai dintr-o oarba intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfabetul latin. Maiorescu incepe combaterea etimologismului promovat de curentul latinist. „e” fiind vocala originara. cum il pronuntam noi. care invalea mai mult decat revela limba romana. elaborarea unei gramatici si a altor mijloace de normare a limbii literare. Scopul major si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea limbii: simplificarea alfabetului latin. in iulie 1867. cand Academia ii accepta proiectul.

Titu Maiorescu Etapele “Junimii”: Junimea are o existenta de mai multe decenii. cu activitati si orientari ce se schimba de la o etapa la alta. Lui I se alatura Mihai Eminescu si Ioan Slavici. oficiosul partidului conservator.*„Despre scrierea limbii romane” . al literaturii si al culturii. constituie faza ideologica. ▪ editarea unei reviste a societatii. intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale.ro 6 . cat si la Bucuresti. referat. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale. • 1863-1874 . Slavici. Caragiale. este marcata de intrarea junimistilor in viata politica.activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii. activitatea lor vizeaza trei directii: limba. ▪ poeziile lui Eminescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germana de Mite Kremnitz. Functia de ministru al Instructiunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la Bucuresti. in partidul conservator. cumnata lui Titu Maiorescu. cea a sedintelor duble (1874-1885).clopotel. literatura si cultura. publicate in revista “Convorbiri literare”. dar si in volume. Activitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin: ▪ prelectiunile populare cu public larg. ▪ sustinerea campaniilor pentru limba romana literara vizand alfabetul si ortografia. • a doua etapa. incepand cu 1 martie 1867. “Convorbiri literare”. cu intruniri saptamanale in casa lui Titu Maiorescu si cea a lui Pogor. ca redactori la ziarul “Timpul”. de afirmare si de legitimare prin combaterea vechii directii in cultura romana. cu aparitie lunara. in casa lui Vasile Pogor. Creanga. Activitatile “Junimii” se indreapta mai ales spre literatura: ▪ se consolideaza “directia noua” in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori – Eminescu. sedintele se tin atat la Iasi. Junimistii evita implicarea politica. Aceasta etapa ieseana a societatii. Junimea se scindeaza. ▪ folosirea unei tipografii si librarii proprii pentru a publica si raspandi opera membrilor societatii. in casa lui Titu Maiorescu.

purtata cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. atat prin participarea activa la viata politica a tarii. cu specific national. preluand si elementele neoclasice si iluministe. au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria. Junimistii si pasoptistii Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor.D. pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice.clopotel. ▪ in domeniul educatiei culturale. ▪ criticismul se manifesta acum prin noi campanii. cat si prin cultura. Ca urmare. junimistii provoaca schimbari majore: ▪ in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora. istoria.▪ “Junimea” continua sa ofere burse tinerilor pentru studii in strainatate. folclorul. dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu. sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica. neabordate pana acum si anume filozofia. in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta). mai ales prin literatura originala. „O referat. „oamenii inceputului de drum” (Paul Cornea). au intemeiat literatura romana moderna. August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu. In aceasta etapa. au fondat speciile si genurile in literatura romana. impun un nou tip de discurs public. prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european. filozofie. literatura. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti. junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale. notabila fiind polemica lui Maiorescu privind “arta cu tendinta” si “arta pentru arta”. geografia. sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte („prelectiuni populare”) pe teme de istoric. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti. • dupa 1885 – “Junimea” impreuna cu revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti.ro 7 . proiect esuat. ▪ in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane. au asimilat romantismul. alte arte. se publica primele studii de istorie (A. capatand un caracter academic. Pasoptistii. au descoperit poezia populara. de construire a identitatii nationale. in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat. valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare. de tinuta academica.Xenopol – “Istoria romanilor”. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare. natura).

Alexandru Lambrior. Creanga. In paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu. dar si aceea in care. Despot-voda. inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic. apoi a polemicilor cu bamutistii.clopotel. devenit ministru al Instructiunii publice. Vasile Burla. reper teoretic fundamental. se muta la Bucuresti. prin descoperirea lui Mihai Eminescu. Este perioada de desavarsire a directiei noi. dar si in actiuni colaterale de Gheorghe Panu. purtate cu latinistii si ardelenii. Este vremea in care “Junimea” provoaca cele mai multe adversitati. prin succesul polemicilor ei. Este epoca in care se elaboreaza principiile sociale si estetice ale “Junimii”.ro 8 . Periodizarea Junimii In activitatea societatii si a revistei se contureaza distinct trei etape. Perioada 1863. aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creanga. aureola prestigiului incepe sa se formeze in jurul ei. unde Vasile Alecsandri a citit Fantana Blanduziei. anul in care Titu Maiorescu. stiinta si cultura. Teodor Vargolici. Caragiale. epoca in care sedintele din Iasi se dubleaza cu cele din Bucuresti. duse nu numai de Maiorescu.. Slavici. promavand valorile certe.cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica. Este perioada de glorie absoluta a revistei. aceea a luptelor pentru limba.1874 Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 1874. Perioada 1874-1885 Intre anii 1874 si 1885 urmeaza a doua faza a “Junimii”. referat. Alexandru Cihac. resping mediocritatea si veleitarismul. precum si ale altor personalitati din primul rang in arta. In aceasta etapa predomina caracterul polemic. in diversele locuinte ale lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur. cu Bogdan Petriceicu Hasdeu si cu revistele din Bucuresti. prin adeziunea lui Vasile Alecsandri. Caragiale a citit O noapte furtunoasa.

Desi in acest interval Ion Luca Caragiale isi continua colaborarea la Convorbiri literare. pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 1893. care se deschid si gloriei tinere a lui George Cosbuc perioada dintre 1885 si 1900 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. mai putine nume din sferele literare. Este epoca in care se stabileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii. se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. Convorbirile devin o arhiva de cercetari istorice.ro 9 . alaturi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan. 1900-1907 In 1900 vechiul comitet se completeaza cu nume noi. devine directorul revistei pana in 1907.Perioada 1885-1944 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. ale lui Ion Bogdan referat. Daca pana in 1900 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic. acum este vremea polemicilor erudite. In aceeasi perioada are loc lupta “Junimii” cu socialistii. Mihail Dragomirescu. Nicolae Iorga si altii. in paginile careia se disting. din cenaclul “Junimii”. actiunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli P. revista isi schimba in mare masura profilul. Transferata la Bucuresti. Negulescu. Tausan etc. Intre anii 1885 si 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o importanta dezvoltare. o data cu intrarea lui Ioan Bogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei. Si daca vechile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala. Simion Mehedinti. provenind din domeniul stiintelor naturale. mai cu seama a celei bucurestene si in care. in 1903. acele ale lui Dimitrie Onciul. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. P.clopotel.In anul 1885 Iacob Negruzzi se muta la Bucuresti. mai multe din cele savante si universitare. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care. cand revista trece sub conducerea lui Simion Mehedinti. Gr. predominand cercetarile istorice si filozofice. Nume noi se amesteca cu altele noi.

O viziune asupra intregii “Junimi” nu va mai fi posibila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga arborescenta a miscarii. se remarcase inca din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasca veche si populara. • crearea si impunerea valorilor nationale. in 1921. ale lui Nicolae Iorga impotriva lui A. • incurajarea literaturii nationale. Simion Mehedinti preda conducerea lui Al. Convorbirile literare incep sa piarda din vechiul prestigiu pana cand. rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. D. Convorbirile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. Aparitia lui Eugen Lovinescu este de scurta durata. Zagoritz. unde apar contributiile ganditorilor. Mircea Djuvara. Antoniade. • unificarea limbii romane literare. Nici noua directie nu izbuteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. Figura literara cea mai importanta a epocii este Panait Cerna. referat. a carui colaborare incepuse insa de sub directia anterioara. Tzigara-Samurcas care. Obiectivele “Junimii”: • raspandirea spiritului critic.clopotel. dezvoltata prin silintele celei de-a doua generatii de scriitori si ganditori junimisti. Xenopol si Tocilescu. in timpul careia arhiva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie. Ultima etapa A cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1907. si M. • neatarnarea intelectuala a poporului roman. M.P Negulescu si a lui Mihail Dragomirescu. C. Mircea Florian. • educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor).impotriva lui Sion. coincide cu lunga directie a lui Simion Mehedinti. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contributia lui P. Lipsite insa de sprijinul unor noi si puternice talente literare. impreuna cu arhitectul Al. • originalitatea culturii si a literaturii romane.ro 10 . eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor. la inceputurile lor atunci: Ioan Petrovici.

Aceste prelectiuni contribuie la raspandirea principalelor idei junimiste: * respingerea rupturii violente intre trecut si present. Alti colaboratori ai revistei sunt George Cosbuc. pe de alta parte. in frunte cu Titu Maiorescu. vor scrie principalele lor opere. Sprijinind si aparand valorile autentice. pe de o parte. Aici isi publica majoritatea poeziilor Mihai Eminescu. Reprezentantii noii generatii literare. debuteaza in februarie 1864 si sunt organizate timp de aproape doua decenii sub forma unor conferinte duminicale. incep insa sa domine scena. I. Octavian Goga. accentul trebuie sa cada pe calitatea artistica a literaturii. Acesti colaboratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca “epoca marilor clasici”. dar mai ales dupa dobandirea independentei nationale.clopotel. Maiorescu a preluat argumentele lui Alecu Russo.L. Dinu Zamfirescu.ro 11 . falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de membrii Junimii. si Timotei Ciparin si George Baritiu. Bratescu-Voinesti. vor colabora la revista “Convorbiri literare”. a stimulat studiile asupra limbii romane. Maiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. Polemica dintre Maiorescu. fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. Manifestarile “Junimii”. Odobescu). organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • educarea publicului prin “prelectiuni populare”.Caragiale isi citeste si publica majoritatea comediilor. O parte din scriitorii vremii vor deveni junimisti. Al. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. semnalandu-si slabiciunile. pe idealul perfectionarii ei interioare.In domeniul studiilor lingvistice. referat.Al. I. Revista “Convorbiri literare” devine cel mai important periodic literar romanesc. Dezbaterea de idei din interiorul “Junimii” ca si aceea dintre junimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea directa a oamenilor de cultura in problemele societatii. fiind perfect integrati acestei epoci (Vasile Alecsandri. Dupa unire. criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau “curatarea” limbii romane de orice element nelatin. Prelectiunile populare. Meritul “Junimii” a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca. Ion Creanga publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie” si povesti. Ioan Slavici publica nuvele si povesti. * respingerea conceptului burghez de libertate si a conceptiei burgheze despre propietate. Limba oficiala. Panait Cerna.

stiintifice si utilitare. prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile “Despre religiunea in popor”. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata “Ce scop au cursurilr populare?”.) si determinarea concreta a unei societati (istorice. lucrari care incalca uneori adevarul stiintific. dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psihologiei colective. si a culminat cu ultima prelectiune “Despre minte si inima”. Dintre cei care au tinut prelectiuni s-a remarcat Titu Maiorescu. “Lexiconul de la Buda” (1825). Prin “fond”. * pastrarea izvorului de bogatie naturala. are un fundament filozofic. unitatea intre cultura si societate. traditiile si spiritual acestora. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice.ro 12 . prin claritatea expunerii. Prin “forma”. Maiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice. atat in cultura. * aderarea la ceea ce este imediat. asa cum se reflecta in conduita practica. cat si in dezvoltarea sociala. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria “formelor fara fond” care exprima viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii. Maiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale. politice). unitatea intre fond si forma. stiinta etc. Autonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Kant. evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. * transformarea statului intr-un purtator al culturii. printr-o limba romana limpede si frumoasa. la concret.clopotel. recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale (arta. “Despre sunete si culori”. care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori (etice. * respectarea specificului national.) care constituie “fundamentul dinlauntru”. el a trezit admiratia tuturor. “Tentamen criticum in linguam romanicam” (1840). referat. prin constiinte variate. fiind construita pe trei principii: autonomia valorilor. scrisa in latina pentru straini. * actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii. mod de viata etc. Titu Maiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romane: “Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia” de Petru Maior (1812).* apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului.

ironia si spiritul critic. “Plugul”. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. impresia de moment ii calauzesc. spiritul clasic si academic. Inca din 1865. oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. cel mai valoros este Ion Luca Caragiale. Ca urmare a efortului lor. Membrii sai sunt. In acest sens. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritul filozofic”. institutiile culturale (presa. prelectiunile aveau teme diferite. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. • unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. sistemul de educatie. dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. Teza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati.). este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. • interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. in proza. “gustul clasic si academic”. “Arma si unealta”. Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. adica dezvoltarea de la fond spre forme. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric. in cea mai mare parte. juridice si politice ale societatii. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. cu pastrarea unei concordante permanente intre ele.clopotel. care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. “spiritul oratoric”. in cadrul temei comune Omul si natura. “Locuinta”. se vorbeste deja de eminescianism. In concluzie. conservatorul. Academia etc. filarmonica.sunt desemnate structurile institutionale. “Corabia”. junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. Nu gustul individual. “spiritul critic”. In domeniul literaturii. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. La inceput. in dramaturgie.ro 13 . privind poezia. teatrul.s-au tinut prelectiuni precum: “ Scrierea”. In 1872. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. propunere exprimata inca din 1860. “Arta”. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbii romane” (1866).este cea dintai caracteristica a structurii junimiste. Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. ci dorinta de a construi pe o solida baza teoretica referat. Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat-o: a) Spiritul filozofic . “Morala si stiinta”. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”.

Totul conduce spre acest mod de a intelege activitatea junimista. Celebra este zeflemeaua junimista la adresa exceselor de orice natura. rigoare. Maiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate. pana la devize glumete.ro 14 . mesianice. dar bine referat.este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. folosita ca unealta polemica. in literatura. fiind cea mai de seama trasatura a intregului. pudicul Naum.Carp sau. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice. asa vor proceda si A.clopotel. Criticismul Junimii se bazeaza pe acea atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu – respectul adevarului. este folosita si in interiorul cercului. rechemand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt. ramane cine poate. lipsite de echilibru. pe principiul ca sarcina modesta. pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. de la opozitia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii.D. de genul faul! faul! cand se spunea o anecdota fara haz.P. de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni (bine hranitul Caragiani. Astfel. b) Spiritul oratoric . masura. gustul junimist se indreapta catre productia confirmata de timp. atitudinea oratorului. Ironia. mai tarziu. care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. Se naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice. junimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului. arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la Junimea. P. la orice argument ridicol. clasicismul se bucura de o buna primire la Junimea. indiferent daca acestea se numeau simbolism sau naturalism.Xenopol. Nevoia de adevar implica si modestia. In numele adevarului. Dar. precum intra cine vrea. Asa procedeaza Titu Maiorescu. a limbii artificiale si a falsei eruditii.in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. Mihail Dragomirescu. impresionism. carul de minciuni Negruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai “tari”). Nevoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui Eminescu. c) Gustul clasic si academic – asadar. care nu se inchide insa fata de romantism. e) Spiritul critic – completeaza imaginea structurii Junimii. Oamenii cu o solida cultura universitara. de la vestimentatie la dictie trebuia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine. d) Ironia – care venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. in pictura sau muzica. Art Nouveau. la exclamatii deloc academice. in arhitectura. impune un model in care totul. dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a betiei de cuvinte a timpului.

Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele burgheze din Europa secolului lor. De asemenea.Cand o miscare culturala. teatrului I.Maiorescu. manifestari politice etc.Ioan Cuza si de ministrul sau Mihail Kogalniceanu.Xenopol.) ce nu ar corespunde “fondului”. ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul.L. Dar. sociala si economica incepute de Al. ratiunea vor fi reperele permanente ale junimistilor. felului de viata de la noi. adica spiritului profound. a facut observatia ca.P. intitulat “In contra directiei de astazi in cultura romana”. poeziei pe M. Nevoia de claritate. respingandu-se “formele fara fond”. Junimea a realizat si a impus o astfel de directie.clopotel.Eminescu.Carp. sociale. filozofiei pe Vasile Conta – acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate.ro 15 . traditiilor. rigoarea.Lovinescu va afirma cu deplina indreptatire: . prozei pe Ion Creanga.D. erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lor? Maiorescu se refera mai ales la unele exagerari. literatura romana evolueaza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea spre clasicism. in epoca moderna a istoriei noastre (de la 1821 incoace). se doreste asezarea vietii politice si culturale pe baze autentice. criticei teoretice pe T. delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor. istoriei pe A. in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti. dezvoltarea s-a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor “forme” (institutii sociale sau culturale. a dat politicii pe P. Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si referat.”** Prin Titu Maiorescu se afirma constiinta inchegarii unei directii culturale creatoare. simetrica in planul culturii. Toate acestea fac din actiunea junimista un moment crucial in evolutia culturii romane. un clasicism de esenta.implicate este superioara marilor nazuinte.. Titu Maiorescu. Maiorescu vrea sa spuna ca reformele politice. la superficialitatea unor schimbari etc. omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. oare.Caragiale. culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara. economice. in limbajul politic al pasoptistilor. privind unitar si serios problemele vietii romanesti. despre care E. intr-un studiu foarte important din 1868. cu eforturile de consolidare politica. Junimea a determinat o directie noua si in literatura: fundamental romantica in perioada pasoptismului. Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de “forme fara fond”. aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere.

orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma. Slavici etc. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor. Insanatosirea vietii publice. De altfel. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca. Creanga. Caragiale. datorate lui Eminescu. Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala. al culturii nationale.Maiorescu indruma pe referat. la ce ne trebuie scoala de muzica. a limbajului parlamentar (dar si literar). la randul ei.filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebiue sa fie lenta. adica de forme partiale de unificare a institutiilor. Care sunt insusirile spiritului junimist? Tudor Vianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci:inclinatia spre filozofie.clopotel. incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. metodica.oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. un rol destul de mare in schimbarea fondului. Ei nu sunt specialisti ingusti si isi pun problemele generale ale societatii si culturii romane.Ele au creat un mod de a intelege cultura . Cand mai tinerii membri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai buna. evoluat. N-avem inca muzica nationala (fondul). Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor..clasicismul.care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta. care reprezinta un stadiu nou. Dar s-a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a jucat un rol important. a acelor opere de valoare. de constitutia numita Regulamentul organic. Din spiritul critic junimist a rezultat si o consecinta absolut remarcabila: introducerea in mentalitatea publica a cultului pentru adevar. combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice. Maiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse.care a primit numele de spirit junimist.ro 16 .spiritual oratoric. care era valabila si pentru Moldova si pentru Muntenia. conservatorul (forma) se intreba el si cerea desfiintarea acesteia din urma.ironia si spiritual critic. Junimea si Convorbiri literare Societatea Junimea si “Convorbiri literare” au jucat in literatura romana un rol considerabil. 1)Junimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica.

a lui Maiorescu) nu exclude. presupune ironia. cat mai ales in acela ca e ”clasata”.laconic) al discursului de acest gen. sub raportul valorii. De exemplu. Maiorescu a scris un articol celebru in 1902. care contribuise la crearea unei frazeologii demagogii insuportabile(criticate si de Caragiale in piese sale). pe o baza noua. dupa parerea lui Maiorescu. se afla. ci de credinta lui Maiorescu ca o literatura si o critica nationala trebuie sa educe spiritul public. una referat. adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. metodica. La “prelectiunile populare” vorbitorul venea neobservat de ascultatori. din care cauza ele trebuie se indeplineasca unele conditii esentiale: literatura sa fie indiscutabila. Junimea si ”Convorbirile” incurajeaza literatura clasicista.iar pe istoricul A. din contra.ironic. in tot ce intreprindea.”retorii”. in forme academice.apoi disparea la fel de misterios. cand au intrat in politica.clopotel. Cuvantarea era riguros intocmita. prejudecatile si ideile gresite. in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti. ci. atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu-zis. Dar nu e vorba doar de aceasta preferinta. 2)Oratoria junimista pleaca de la combaterea modului de a vorbi in public a generatiei anterioare. presarat de formule memorabile. 3)Clasicismul. Junimistii au fost mari polemisti. anecdota. isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata. al spiritului junimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui Maiorescu si a multora dintre studentii sai.”Oratori. E vorba insa nu numai de latura aceasta hazlie a lucrurilor. Junimistii isi bazeaza vorbirea publica pe un control sever al expresiei. cu ajutorul ironiei.ro 17 . la jumatatea distantei. iar critica sa fie academica. ci de o convingere mai profunda a lui Maiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic. ramane cine poate” (adica cine rezista ironiilor). Am vazut ca cenaclul junimist cultiva gluma. Nimic de prisos. Titu Maiorescu si Petre Carp au creat un stil(exact.poetul Eminescu sa studieze filozofia.fara sa citeasca sau sa rercurga la paharul de apa obisnuit.nici numai simpli limbuti. Junimistii spuneau ca in grupul lor “intra cine vrea. ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. Xenopol. zeflemeaua. Tinuta vorbitorului era ingrijita.pe langa istorie si drept. intre acestia. si in sedintele parlamentului. serioasa.filozofia. distingand pe vorbitorii care aveau ceva de spus (adevaratii oratori) de cei care vorbesc doar ca sa vorbeasca(limbutii). sa studieze. retori si limbuti”.nici cu adevarat oratori. Ei au inceput intotdeauna prin a ironiza. vorbea 50 de minute. vechea baza. Acest sistem a fost prelungit de junimisti. 4)Dar acest academism(aceasta seriozitate fundamentala. D. nici o fraza in plus. chiar solemna. cultivandu-i deprinderi corecte. fara a distruge mai intai.

estetician. o eroare. politician si scriitor roman. 15 februarie 1840. desigur. Sub acest titlu. adica a acelei atitudini care priveste totul in fata.clopotel. Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente.d.TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Liviu Maiorescu (n. referat. prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914. PROZATORII JUNIMII 1. 5)Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii.ro 18 . stramband din nas la tot. eseist. ca sunt snobi etc. Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura. lucid.din tintele ironiei lui Maiorescu a fost “betia de cuvinte”. Spiritual junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii. filozof. din multe studii de specialitate ale vremii. membru fondator al Academiei Romane. Craiova -. avocat. cum spune proverbul. 18 iunie 1917. acuzati ca nu iubesc nimic. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism. si nu admite nimic decat sub rezerva discutie si argumentatiei temeinice. critic literar. Criticism inseamna critica exagerata. care nu se imbata cu apa rece. Maiorescu a scris un celebru articol polemic contra delirului verbal. Bucuresti) a fost academician. ministru de interne. care este cunoscuta sub numele de spirit critic. a limbutiei fara continut. Este. pedagog.

Spre deosebire de anii premergatori revolutiei de la 1848. conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Heliade Radulescu.personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. totusi unele accente se schimbasera. cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. Carp. adversar al „formelor fara fond“. a revistei Convorbiri Literare. adept al unei evolutii naturale. Adversarii de idei i-au numit depreciativ actiunea „critica judecatoreasca“. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste. un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. Negruzzi. Petre P. infiintarea. in 1867. cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Heliade Radulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti. Pogor si Th. al caror rechizitoriu il face in articolul din 1868. Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. ci contin mai mult sentinte asupra ei. In contra directiei de astazi in cultura romana. in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. creatia si nivelul de cultura al poporului roman. directoratul la Scoala Normala „Vasile Lupu“ din Iasi. V. inceperea activitatii de avocat.Rosetti. organice si temeinic pregatite. Pe planul ideologiei politice. intemeierea Junimii impreuna cu prietenii sai I. Insusi mentorul Junimii considera acest fel de critica (net afirmativa sau negativa) necesara doar acelei epoci referat. ale caror mijloace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. Maiorescu reprezinta noua generatie. Alecsandri sau Balcescu. Se punea acum problema unei selectari a adevaratelor valori pe baza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma Maiorescu. deceniul al saptelea al secolului XIX ajunsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori. Maiorescu este un conservator. Acestea se intemeiaza pe o vasta cultura.clopotel. baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu. junimista. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond.ro 19 . Anii 1860 au insemnat pentru Maiorescu „prelectiunile populare“ (conferinte asupra unor variate probleme de cultura adresate unui public destul de larg). intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata.

pe P. care parea sa ascunda un suflet uscat. Carp). Dobrogeanu-Gherea.clopotel. Caragiale.ro 20 . admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d-ta. implicit. Aceasta opera de indrumator. universitara (ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. chiar adversarului sau. impartita intre activitatea politica (in care avea sa ajunga pana la functia de prim-ministru.P. Pompiliu Eliade si altii). in acelasi timp. pentru poeziile d-tale. Creanga. ne releva insa un om de o mare si. domnule Eminescu. al lui Maiorescu insusi. I s-a reprosat lui Maiorescu faptul ca n-a consacrat mai mult timp literaturii.de confuzie a valorilor. Slavici. lipsa pasiunii. de luptator pentru impunerea valorilor avea s-o duca Maiorescu intreaga viata.P. Iorga: „Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul“. vor fi facut sa sporeasca exigenta publicului. este celebra in acest sens aprecierea vulcanicului N. Si n-ai fi facut si d-ta tot asa din multul-putinul ce l-ai fi avut cand ar fi fost vorba de orice amic. P. cu care noi toti prietenii d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru putinele trebuinti materiale ce le reclama situatia. Radulescu-Motru. Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii si discipolilor sau. Iar randurile adresate lui Eminescu bolnav. urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu. intr-o viata literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si. In privinta comportarii. desi este mai tare). dar. dar si sa piarda un prieten din tinerete. atitudinea olimpiana. pentru toata lucrarea d-tale literara si politica? Dar a fost o adevarata exploziune de iubire. intr-un moment important din viata acestuia. opera lui de critic marcheaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane: perioada marilor clasici. suntem noi asa straini unii de altii? Nu stii d-ta iubirea (daca-mi dai voie sa intrebuintez cuvantul exact. Duiliu Zamfirescu si altii. necum de un amic de valoarea dumitale. este legat de creatia si impunerea in constiinta publicului a unor scriitori ca Eminescu. care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mijloacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling. a felului de a fi i s-a reprosat lui Maiorescu raceala.” referat. Negulescu. Rolul Junimii. dovedesc la Maiorescu o admirabila delicatete sufleteasca: „Vrei sa stii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine. de avocat si de critic literar. discreta generozitate. atata cat este.

in proprii productie. altfel mari amatori de farse si anecdote. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. exercitata de Titu Maiorescu toata viata. filologi. Negruzzi. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. Rosetti..Tudor Vianu despre Titu Maiorescu ». referat.. militari. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji « Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . filozofice sau istorice si un discernamant in judecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. . care se strang in jurul lui. o data constituita. ”Junimea”. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a « Junimii »si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: « Convorbiri literare » Primul numar a aparut la 1 martie 1867. Pogor. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate. Carp. facut din masura. imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor literare. matematicieni. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. profesori. I. lingvistice. s-a manifestat inca de timpuriu. pe inteligenta si pe caracter. V. Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice.Autoritatea incontestabila.ro 21 .clopotel.. P. criticul avea sa fie mentorul ei. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. T. semnata si de I. Titu Maiorescu a scris introducerea. bazata pe cultura. consecventa si demnitate. de la studii. avocati si economisti. din bun gust in aprecierea literara a altora si. istorici. in armonia ei. Negruzzi.

a impus apararea valorilor contra nonvalorilor.Maiorescu ofera neajunsul pe care unii din scriitorii timpului .Maiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie .Dupa 1867. L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate.p 235). Al.Ocupandu-se astfel de elucubratiile estetice ale lui Pantazi Ghica. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii. si apoi de urmatoarele.ro 22 . venerat si din nou demistificat mai apoi.desi pe alocuri . a pornit „directia noua” in scrisul nostru. pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”.Farmecul literar al operelor provine din referat. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu.”(Betia de cuvinte.care a fost si unul dintre cei mai insemnati vorbitori ai timpului sau.clopotel.1873. spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut.I.nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale . este si va fi un contemporan.Maiorescu noteaza :”In fantezia d-sale cea invapaiata adjectivele inoata cu gramada . Scriitor sobru si demn. Maiorescu pubica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul “Critice “si in “Directia Noua”. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata. a fundamentat critica literara nationala.Desigur.Intelesul ramane acelasi si uneori castiga .si d-sa pescuieste cand pe unul cand pe altul . Folosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme . In “Betia de cuvinte” .ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883.facuta din ostentatie si intemperanta verbala . Octavian Goga.comparatiile si metaforele joaca un oarecare rol in scrisul sau .”Betia de cuvinte” este forma epigonica si degenerate a retoricii. Sadoveanu si I.In atelierul oratoriei gaseste Maiorescu mijloacele sale stilistice de capetenie.cu paleta incarcata de culoare . Insemnatatea contributiei lui Titu Maiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai prejos de aceea pe care a obtinut-o in atatea alte domenii ale culturii nationale. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc.il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului. Titu Maiorescu a fost. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea). „Nunta Zamfirei”.cu combinari si permutari in marginea numarului de cuvinte date . Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti.si-l arunca fara alegere in bartele vreunui substantiv. Bratescu-Voinesti. Duiliu Zamfirescu.critice.

al incomparabilei arte de a conversa1.p 189).de cugetarea solitara si cat mai personala de comunicare si transmitere.dar fara sa depaseasca vreodata nivelul acelei urbanitati in care se ghiceste preocuparea omului de a se respecta mai intai pe sine.cinstit .mi se pare .discursiva si sociala.1934.trebuiesc amintite si acele cateva portrete in care trasatura fizica sprijina caracterizarea morala.Este reactia unui om care priveste de sus pe adversari.maxima este . 1.lat la fata si la piept.si este de inteles ca aceasta forma literara a trebiut sa piarda tot mai mult din functiunea ei estetica.din pregnanta formularilor sale.clopotel.Una din uneltele artistice pe care le-a manuit cel mai bine si care i-a asigurat multe succese este fara indoiala ironia lui.Maiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.scurtimea sugestiva .nu dupa formularea logica .Oricat ar fi functionat pe alocuri fantezia lui Maiorescu .Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontestabil.239) In planul imaginatiei maioresciene .regretatul Paul Zarifopol a pus bine in lumina relatia in care sta maxima cu stilul vorbit si elocvent:”Izolata ca zicatoare .dupa intuitia prima i individuala .inveselindu-se pe seama lor.”(Pentru arta literara.sau presarata ca ornament instructiv in discurs sau in conversatie .si vesel pana la usurinta “(III.cu gestu larg si cu rasul zgomotos al temperamentului sanguinic .milos.cu umbletul balansat ca al marinarilor.ca stilul nostru modern este mai mult determinat de meditatie .darurile lui scriitoricesti trebiuesc cautate cu precadere pe alte taramuri ae imaginii.Expunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.Maxima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.un product evident si natural al stilului vorbit.maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in Franta vechiului regim .Estetica noastra se orienteaza dupa impresia intima .ro . Selectiuni din proza populara: • • • • O cercetare critica asupra poeziei romane (1867) In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) Directia noua in poezia si proza romana (1872) Comediile domnului Caragiale (1885) 23 referat.In general se poate zice .era mai intai de toate un om un la inima .Iata-l pe Leon Negruzzi:”Inalt la statura .p.Istoriceste vorbind.cred .Intr-un studiu asupra lui Rochefoucauld.

in studiul “Directia noua in poezia si proza romana”. este creatorul criticii literare estetice romanesti. asa cum s-ar crede. care au un material de constructie in natura (culorile. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna “un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte. Spre deosebire de celelate arte. 1872. piatra. in contrast cu un fond patrialhal. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. Poezia exprima frumosul. In prima parte a studiului. oratori. In studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”. sunetele. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. poezia nu are cuvantul. etc.ro 24 .• • • • • Eminescu si poeziile sale (1889) Povestirile lui Sadoveanu (1906) Poeziile lui Octavian Goga (1906) Retori. 1868. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. in Romania. adevarul cuprinde idei. metafore potrivite sau nu. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a “formelor fara fond”. epitete. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. limbuti Betia de cuvinte Titu Maioreescu. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. lemnul.clopotel. referat. Titu Maiorescu da exemple de comparatii. iar stiinta adevarul. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. Studiul cuprinde doua parti: a)Conditiunea materiala a poeziei.). sau care sa tina de taramul stiintific”. cu titlul “O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. b)Conditiunea ideala a poeziei. Ca sa devina material al poeziei. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. cunoscut si sub titlul “Poezia romana”. sustianand ca. Titu Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. atat din literatura romana cat si din literatura straina. Analizand “Noua directie”generata in literatura romana de societatea “Junimea”. In a doua parte a studiului intitulata “Conditiunea ideala a poeziei”.

la Viena. 15 iunie 1889. Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu . Intre 1872 si 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. debuteaza ca publicist in ziarul Albina.In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie situat Vasile Alecsandri. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si Blaj. In 2 octombrie. Activeaza in randul societatii studentesti (printre altele. ca simplu auditor deci. pe Veronica Micle. A urmat cu regularitate doua semestre. din Pesta. participanti activi la serbare. incepe colaborarea la Convorbiri literare. o cunoaste. i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu. Junimea i-a acordat o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. poet in toata puterea cuvantului”. MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu (n. Bucuresti) a fost un poet. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. Iacob Negruzzi ii comunicã lui Eminescu impresia puternicã provocatã de poet in sanul societatii Junimea din Iasi. 15 ianuarie 1850. se imprieteneste cu Ioan Slavici. d. “Mortua est’si “Venera si madona”) despre care a afirmat ca este “poet. In toamna anului 1871. Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor referat. cu ocazia implinirii a 400 de ani de la zidirea manastirii de catre Stefan cel Mare).(acesta publicase numai trei poezii in “Convorbiri literare”: “Epigonii’. Apar primele semne ale bolii. supranumit si „luceafarul poeziei romanesti” Intre 1869 si 1872 este student la Viena.clopotel. dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. Botosani sau Ipotesti. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi. La 6 august 1871. Sosit incognito la Viena.ro 25 . Printre tinerii de talent. dar nu s-a prezentat la examene. prozator si jurnalist roman. Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar. din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania junã. deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie si Drept (dar audiaza si cursuri de la alte facultati). socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana. Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. participa la pregatirea unei serbari si a unui Congres studentesc la Putna. prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare.

“memoria prodigioasa’. Eminescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica.clopotel. istoriei. Luceafarul. ci de motive filozofice. nu propriu-i destin. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pe doctoratului In 1877 s-a mutat la Bucuresti. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student. cat si manuirea perfecta a limbii romane.Junimii din Iasi. a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu. in jurul orei 3 dimineata. A desfasurat o activitate publicistica exceptionala. Cursurile la care se inscrisese. Bucuresti. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. In a doua parte a studiului. Ca om de geniu. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. Titu Maiorescu publica studiul „Eminescu si poeziile lui”. in sedintele Junimii de la Titu Maiorescu. In studiul sau despre Directia noua. „poet in toata puterea cuvantului“. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei schopenhaueriene despre geniu. sesizand bogatia tematica. In 1889. El deplange soarta omului pe pamant in general. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni. expresie a vastei culturi a poetului. referat. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. In schimb a citit in mai multe randuri „Luceafarul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus in germana. apoi redactor-sef (in 1880) la ziarul Timpul. care i-a ruinat insa sanatatea. In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara.). Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet.7 mai 1874. economiei si dreptului. etc. sau pe care si le notase sa le urmeze. din partea Junimii.ro 26 . citandu-l imediat dupa Alecsandri. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in „Convorbiri Literare”. ale lui Eminescu. In data de 15 iunie 1889. poetul a murit in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. “curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile. enciclopedismul sau. Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: “inteligenta ascutita”. in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. unde pana in 1883 a fost redactor. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin. In perioada 17/29 ianuarie . afirmand ca I-a fost caracteristica “seninatatea abstracta”.

grea de semnificatii adanci. Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate.clopotel. Calinescu a scris: „Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet.Iata-l pe cel al lui Dan Dionis:”:Fata era de acea dulceata vanata .adancime .Eminescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu obsevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara .Tot ca un mijloc al interiorizarii tablourilor si descrierilor apar in proza lui Eminescu comparatiile morale .intensiv.[3] ION CREANGA referat.Legatura care uneste pe scriitorii”Junimei”provine nu numai din barajul pe care ei il pun retorismului mai vechi.printr-una spirituala .Astfel .ro 27 .este ilustrata de fiecare din scriitorii “Junimei”.Observatia este adevarata si pentru portretele eminesciene.Cezara” au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mijloacele lirismului eminescian se prepara .aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .afirmata in principiu de Titu Maiorescu .ca doua visuri dragi” Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute.adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta . si cate o stea va vesteji pe cer in departari.cu diferente apreciabile.creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala. pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata.cu limba si cu inspiratia populara.dar si din contactul pe care il stabilesc cu viata .Imprejurarea poate fi observata in chiar vocabularul scriitorului .alba ca si marmura in umbra.“Fat Frumos din lacrima .in Fat-Frumos din lacrima .care face un uz neingradit de termeni adanc . poate.cam trasa fara a fi uscata . G. pamantul romanesc.Necesitatea acestui contact . Pictorul vietii morale gaseste unul dintre mijloacele sale cele mai potrivite in intrebuintarea pe care o da epitetului . Despre moartea poetului.Epitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr-un amestec caracteristic al epitetului sensibil cu cel moral.Sarmanul Dionis. pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra”.eroul impreuna cu fata rapita “fugeau prin noaptea pustie si rece .

povestilor si povestirilor sale. Negruzzi. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu. Rasul lui inveselea toata societatea. datorita operei autobiografice „Amintiri din copilarie”. a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu si a publicat in "Convorbiri literare" diverse povestiri. 31 decembrie 1889. Ion Creanga. hazul lor facand sa se cutremure peretii. insusi. s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea. morala. sau cate un capitol din Amintirile lui…Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. d. 1 martie 1837. in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. poezia. ii adumbresc referat.Ion Creanga (n. Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti. Fiind “toba de anecdote”. Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. George Calinescu afirma ca. Humulesti. scriitorul moldovean reprezinta poporul roman. Valorificand limba omului simplu. el o ridica la un nivel artistic neegalat. Plecand de la folclor. recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. Despre cel mai mare povestitor al romanilor. care ii urmeaza lui Ion Neculce. In Creanga traiesc credintele. Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu. din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . boala care i se accentueaza. valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. cand aducea cate o poveste sau nuvela. limba. obiceiurile. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie.clopotel. In acest sens. el avea totdeauna pregatite cate o “corosiva” pentru junimistii care se amuzau copios. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. surprins intr-un moment de geniala expansiune. In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori. anecdote si chiar Amintirile. Recunoscut datorita maiestriei basmelor.Caragiale. care apare in revista Convorbiri literare. dovedindu-se un artist profund original.exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei. in principal. unde devine redactor. Iasi) este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de : Mihai Eminescu. la revista Timpul. cresurile.L. I. datinile. filosofia poporului. Slavici si I. Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane.ro 28 .

unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii.clopotel. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi. in noaptea de Anul Nou.acoperita cu fulger”Mai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic.in felul lui Alecsandri.prin neasemanata lui putere de a evoca viata. insa rar.ale „Povestilor” sau ale”Anecdotelor”. Cititorul lui Creanga este mai intai izbit de multimea mijloacelor tipice ale prozei sale. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul. Adevarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psihologia personajelor lui Creanga . De la Creanga ne-au ramas putine scrieri. In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea.Ele il ipostaziaza pe taranul autentic . publicate postum in doua volume de catre fiul sau. Creanga se stinge la Iasi.decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate.mijlocia intre contrarii care se infrunta cu fatalul.metaforele.afirmandu-l cu claritatea care ii era caracteristica. cu inteligenta .desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli.bucurosi din primul moment a fi ghicit in el o constiinta inrudita.Creanga apare.Peisajul este ca si inexistent in paginile lui.Opera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul.care stie sa tina .ro 29 .Orala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte . fiind inmormantat in cimitirul Eternitatea.mai usor de trecut cu vederea la el. in 1889. Unic prin geniul sau oral. in ambianta autentica .expresii scoasedin marele rezervor al limbii.Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor.dar acest mare adevar l-a intuit Eminescu. Opera lui Ion Creanga este evident apropiata de junimism . la cenaclul lui N.ultima perioada a vietii.ramanand un reprezentant tipic al „Junimii” prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu Maiorescu si cu Eminescu .un scriitor din linia realismului lui Negruzzi. Este vazut.Abia daca putem spicui in notatiile „amintirilor” viziunea Cetatii Neamtului ” ingradita cu pustiu. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu. referat.comparatiile lui Creanga sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului.O mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contributie in paginile „Amintirilor”.insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop.Problema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mijloacelor ei individuale .Imaginile .chiar daca nu toti junimistii au descifrat acest adevar.tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.

punandu-i efectiv si condeiul in mana . in imediata lor succesiune .Poetul i-a relevat valorile culturii romanesti.Creanga. in apropiere de Panciu.Caragiale. In acelasi ani elaboreaza Studiile referat. Ceea ce l-a cucerit pe Slavici a fost cu siguranta intruchiparea puritatii sufletului taranesc .L-a recomandat –prin Negruzzi – Junimii si in primul numar din 1871 a debutat in Convorbiri cu comedia” Fata de birau”. au avut revelatia filozofiei schopenhauriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice.d. Ca si Creanga. Firea asezata a lui Slavici . 17 august 1925 la Crucea de Jos.clopotel.Dar se situeaza. gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu bucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr-o armonie putin obisnuita .Viitorul prozator era o inepuizabila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare. judetul Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman.descoperindu-i darurile l-a indemnat sa scrie .care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti. judetul Arad .Erau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat .Vianu”nota ca Slavici ne invita la un ospat mai sarac. 18 ianuarie 1848 la Siria. Poetul .Slavici nu este –se stie indeobste-un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai:Eminescu . Urmareau aceleasi cursuri(drept si filozofie) si-au descoperit puncte de vedere inrudite .IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. In capitolul despre Junimea din lucrarea colectiva „Istoria literaturii romane moderne T.cu siguranta. Ion Slavici e descoperirea lui Eminescu.ro 30 .

oamenii sunt inchisi in sine .E o atmosfera de viata rurala .adresate prietenului ardelean Vicentiu Mangra :”Tinerii crescuti fiind in strainatate .rostindu-se rar. referat. s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si neau infatisat ceea ce este .Mediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti . si astfel.asupra maghiarilor care apar in paisprezece numere ale revistei junimiste .mereu aceleasi esturi simple .Astfel ei se credeau a face bine facand in Romania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.Totul e fixat de la geneza . Arta lui Slavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca „parasind oarba imitare a conceptiunilor straine .cand s-au intors in tara erau niste straini Ei intelegeau bine ce se petrece in Franta .oamenii repeta ca un ritual . ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii .intr-o scrisoare din octombrie 1876.in ocupatii stiute .mostenite din tata in fiu .Scriitorul se ocupa numai de rubrica literara si de partea consacrata problemelor de politica externa .ro 31 . Universul recreat de Slavici este cu adevarat ce autentic taranesc .ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice” Incontestabil.” Junimistii au gasit in creatia lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.Devenise membru indragit al Junimii si cu bursa capatata de la societate si-a putut continua studiile juridice .Acesti oameni sileau pe Romania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei.Gura Satului) . E o lume de mica comunitate .Ioan Slavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut Maiorescu .fara surprize nsi posibile incalcari.Ca in convingerile lui Slavici junimismul ideologic era bine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime.Intelegi prea bine ca o mai mare nenorocire nu se putea . in care rolurile sunt bine distribuite iar textul mereu acelasi . le verifica .stapanita de cutume .junimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului .nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in Romania . considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.Italia sau Germania .La sfarsitul lui ianuarie 1877 se stabileste la Bucuresti si devine redactor la” Timpul „. Cand Convorbirile sau Timpul incep sa-i publice si nuvelele ( Popa Tanda . Budulea Taichii .”Fata de birau” si apoi basmele si povestile folclorice .ce intre oameni cu minte nu este cu putinta . Angrenati in aceasta ordine prestabilita . ale acelor Dorfgeschichtemult cultivate in literatura germana .surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea.o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte nebune….ferecata in sine .clopotel.desigur aprecierea dintai.vietuind intr-o armonie fireasca cu natura .

fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu-l putea stapani. tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. scriitor.L. Berlin) a fost un dramaturg. la Iasi. Caragiale. poet. bine primita de Junimea si publicata in Convorbiri literare (1879). 9 iunie 1912. A participat frecvent la sedintele Junimii. nuvelist. O scrisoare pierduta reprezentata. d. In 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului National din Bucuresti si i-a prefatat volumul de Teatru (1899). A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. pana prin 1884 . determinand. pamfletar.ro 32 . La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii. si-a marturisit preferinta pentru poeziile lui Eminescu. la premiera. De la debutul sau in dramaturgie (1879) si pana in 1892. Caragiale. Caragiale s-a retras in iulie 1881 de la Timpul. in prezenta lui Alecsandri. comentator politic si ziarist roman. dar Comitetul Teatrului National de la Iasi. In 1892. desi in intregul proces de afirmare a scriitorului. judetul Prahova. cu studiul intitulat Comediile d-lui I. iar la intalnirea din martie 1884.clopotel. post pe care dramaturgul l-a refuzat. Se poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de junimist si de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 1881). Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare. Junimea insasi a fost. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. il numeste director de scena. L. director de teatru. astazi I. judetul Dambovita. Prima piesa a dramaturgului. Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. ruptura cu Titu Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare. impotriva Junimii. Dupa trei ani de colaborare. la 13 noiembrie in prezenta reginei. prezidat de Iacob Negruzzi. fara reluarea referat. a beneficiat. Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii. Haimanale. La 18 noiembrie 1895. la 9 mai Caragiale a prezentat insa la Ateneu o conferinta cu titlul Gaste si gaste literare.1885. unde vor aparea de altfel toate piesele sale. O noapte furtunoasa. de atacuri deloc neglijabile. cu un mare succes. 1 februarie[1] 1852.Scriitorul a trait drama unui Mos Marian . Petre P. impreuna cu articolul Doua note.

In calitate de colaborator al revistei. creatorul si redactorul Convorbirilor literare (Vasile Pogor. cu expresiile lor.clopotel. Titu Maiorescu il apara pe marele scriitor de acuzatia de imoralitate. Titu Maiorescu este cu adanc respect rugat sa primeasca dedicarea acestei incercari literare. Ura lui impotriva vechilor prieteni literari si a lui Titu Maiorescu a devenit obsesiva.L. Articolul. in vederea publicarii antologiei de literatura romana in Germania. N. Maiorescu. doamnei Ana T.. Caragiale (1885). la 15 februarie 1908. in mod special cu Iacob Negruzzi. prilej de a ne inalta „in lumea fictiunii ideale Seful literar al Junimii a aratat mult timp fata de Caragiale o foarte vie solicitudine. in volum.. dramaturgul a mentinut relatii cordiale cu toti ceilalti membri ai Junimii. Gane). alaturi de Hasdeu. de ziua de nastere a lui Maiorescu. De-abia la 15 februarie 1908 Caragiale si-a reluat legaturile cu Titu Maiorescu. cu un rol de prima marire in cultura noastra. cand si-a intrerupt colaborarea la Convorbiri literare. care a si tradus mai multe texte din Caragiale. comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice. caruia i-a dedicat O scrisoare pierduta. Maiorescu a fost de parere ca este necesar sa eludeze fondul de realitate al artei. Ruptura cu Junimea a devenit definitiva in 1892. Venind in intampinarea lui Caragiale. Piesa O noapte furtunoasa a avut urmatoarea dedicatie: „D. ca un semn de recunostinta si devotamentul ce-i poarta autorul ei”. ducand. Scriind despre Comediile d-lui I. Petre Missir. cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor”. Panu. care a aparut la editura Haimann si a fost dedicata. cu deprinderile lor. De-abia peste cativa ani. trimitandu-i acestuia o felicitare cu prilejul aniversarii sale. colaborand la Epoca (1896). care a provocat celebra polemica dintre Maiorescu si Gherea. o statornica colaborare. In anii activitatii sale la Convorbiri a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu).) Daca sunt. evidentiind marile calitati ale criticului. evidentiaza realismul tipurilor si al mediului social: „Lucrarea d-lui Caragiale este originala. De la Berlin.insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. Gh. si referindu-se la tipologie („Exista aceste tipuri in lumea nostra? (.ro 33 . Caragiale a citit la Titu Maiorescu drama Napasta. fostul junimist a regretat despartirea de Maiorescu. ce devine „fictiune artistica”. atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai ca sa ni le prezinte in mod artistic”). vreme de zece ani. Caragiale i-a trimis acestuia o calduroasa telegrama: referat.

a fost si parerea lui Duiliu Zamfirescu. cuminte si vesel! asa cum din tinerete il stie batranul scolar. cu o rezerva nesecata in directia manifestarilor umoristice si cinice. Acesta credea ca spiritul malitios fata de lucrarile unor confrati citite la Junimea ar putea fi trecute cu vederea gratie „marii lui inteligente”. cu tot respectul.„Din toata inima ca pe frumoasele vremi ale tineretii un batran scolar ureaza ilustrului invatator la multi ani cu sanatate si veselie. ca si aceea artistica. Inca o data. Dramaturgul era „o fire atat de fantastica si de muncita. pe care insa le cunosc. si alta de sentimental („Eu sunt un sentimental. a-ti trimite din departare urarea sa cordiala: Sa traiasca ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu intru multi ani. care a stiut mai mult sa te supere decat sa se foloseasca de invataturile dumitale. isi permite.” (Titu Maiorescu) Nu mai putin revelatoare. in aceasta directie.L. Structura omeneasca a lui Caragiale. nu si a celor personale.(Serban Cioculescu) Maiorescu consimtise in aceste imprejurari doar o reluare a relatiilor literare. o interesanta simbioza intre o mare inteligenta si nestatornicia unui caracter dificil si imprevizibil: „Convingerea ce o am despre Caragiale este ca are una dintre cele mai vioaie inteligente ce le poate produce natura. I. constient de locul urias detinut in cultura noastra de prestigioasa revista ieseana. traiasca Titu Maiorescu. buna memorie.ro 34 . Despre aceste manifestari ale lui Caragiale.” La raspunsul de multumire. momente in care aceasta extraordinara vibratilitate celulara a materiei cenusii din creieri il scoate mai presus de el insusi si-l face capabil de scrieri literare de mare valoare.clopotel. era una duala: una de ironist si farsor. Caragiale a incercat in anul urmator (1909) „o noua si ultima expresie a unei «mea culpa»“ : „Un scolar putin insemnat. Caragiale”. Titu Maiorescu a realizat o scrisoare catre Duiliu Zamfirescu. eclectic. cu acela care-l insultase. in care arama si diamantul sunt legate impreuna spre a da iluzia unui inel ducal” (Duiliu Zamfirescu).” Fara sa fi reusit o reluare a colaborarii la Convorbiri literare. Traiasca Maiorescu! Caragiale. sanatos. nelinistit si macinat de melancolii ascunse si ciudate la un asemenea temperament referat. cu sanatate si veselie. Din cauza acestei parti a lui eu inchid ochii la toate celelalte. domnule!”). Caragiale a revenit cu o alta urare: „Batranul scolar este fericit ca o pornire din inima i-a fost intampinata cu atata gratie din partea ilustrului si totdeauna neuitatului invatator. la multi ani.

Partea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica.adept al rigorii. Secretarul „perpetuu″ al „Junimii″ .Sobrietatea in limbaj si logica in dezvoltariel oratorice erau intr-adevar bine reprezentate. incheiata cu doctorat.beneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita „criticii de sustinere „care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost Junimea.clopotel.Caragiale a fost membru al Junimii.E o lume pestrita in care vechile moravuri si habitudini nu s-au pierdut cu totul. si-a publicat cele mai reprezentative lucrari in Convorbiri Literare . Contradictia dintre aparenta si esenta altfel spus dintre forma si fond e legea care guverneaza dinamica acestor existente inutil aferate.Lumea fixata sub ocular e aceea pripit si deci fragil alcatuita.ordiniii si masurii. Negruzzi.Aceasta . a urmat studii liceale in Germania si Facultatea de Drept din Berlin. A tradus dramele lui Schiller. Al doilea fiu al lui C. a scris o literatura acum uitata. Amintiri din „Junimea”.Fara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator .. A condus revista „Convorbiri literare” pana in 1895. a fost secretarul societatii Junimea din 1868.domnilor”) .E lume oraseneasca compusa . A facut cariera universitara (la Iasi si la Bucuresti) si o lunga cariera parlamentara. Iacob Negruzzi (1843-1932).ro 35 .E in tot o lume de mijloc de trecere . scrisa in 1889 su publicata abia peste trei decenii. „Copiile dupa natura″ sunt cele mai delectabile si n-au referat. o vreme gazetar la Timpul si apoi la Constitutionalul . dar si in plan socio-politic.avocati. profesori de conditie modesta si inavutiti de data recenta. neagreand prefacerile bruscate si arderea etapelor.care se vede bine nu poate sa ramana stationara pentru ca din infruntarea antinomiilor unul dintre elemente va izbandi . Ibraileanu credea ca opera lui Caragiale poate fi impartita in trei mari perioade :cea a comediilor. indeosebi satirica.de regula din mici amploaiati . s-a bucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i-a fost calomniata sau contestata . nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta( „Sunt vechi. a nuvelelor Faclie de pasti si Pacat apoi in sfarsit ce a a momentelor. Iacob Negruzzi (1842-1932). cea a Napastei. dra sunt apsate dispretuitor de noile reguli de comportament ce nu au paucat sa intre in deprinderi.

In anul 1858 isi ia bacalaureatul si se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul Universitatii din Bonn. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenentei domnesti. spunand „sa fie bine″ . printesa Bostano Cracavetzki. A participat la complotul impotriva lui Cuza. ducesa Bute. Petre Carp (1837-1919) nascut intr-o familie de vechi boieri moldoveni. tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan.clopotel. baronul Constantin Garla de Afumata. urmand Facultatea de Drept si Stiinte Politice din Bonn. contele Curcano-Mirmilitziki. ministru Cultelor si Instructiunii. Merita onorurile antologiei „Un drum la Cahul″ . a absolvit gimnaziul la Berlin cu note maxime. A indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Straine. Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada. iar ulterior secretar al Agentiei diplomatice a Romaniei la Paris (mai 1867 . Ionita cocovei. burlac timid si suav. ministru Agriculturii. reprezentand marea boierime romana. care promite orice si tagaduieste. arhivar venal si erotic. nascuta Pitrigello-Barabulla. S-a referat. iata cateva tipuri. toti acesti paraziti modern. In anul 1862 revine la Iasi si contribuie la punerea bazei societatii Junimea (primavara anului 1864). om disimulat. fiind niste simple „caractere″ cu model real. „duduca Pipita″ ) si „Cristachi Vaicarescu″ .deloc intentie naturalista.iulie 1867). Este trimis inca de copil la Berlin (1850) unde invata la Franzosische Gymnasium. Parintele Gavriil.ro 36 . a fost ministru de externe si prim-ministru. A realizat traduceri: Macbeth si Othello de William Shakespeare. A fost ales in numeroase randuri deputat si senator in Parlamentul Romaniei. Ghita Titirez. seful partidului conservator timp de 5 ani. A intrat de tanar in viata politica. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la indepartarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romaniei. tablou hazliu al sicanelor procedurale („cacon Manalas″ . nascuta Tapa.

ro 37 .. putine („Sfinx egiptean″ . In perioada noiembrie 1882 . e de el. a facut studii juridice la Paris. Gautier. In anul 1891 gruparea "junimista" se desprinde din cadrul Partidului Conservator si formeaza Partidul Constitutional. A fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale (schopen-hauerian la inceput. razand pana ce-i crapa „camesa″ si-i sareau „dintii cei noi din gura″ . spiritul voltairian.10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator. A activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la Viena si Berlin (martie 1871 . referat. Era proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convorbiri literare si scrierile junimistilor. Daca poezia „Un bal″ . iar Petre P. deputat primar al Iasului (1880-1881.14 mai 1913).octombrie 1873). Comertului si Domeniilor. Dupa fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din Romania a fost ales presedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 . Carp este ales presedinte.Industriei. A luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza. datorita umorului sau. A facut prima traducere din Faust (partea I). Richerpin. a tradus din Baudelaire si poe. Vasile Pogor (1833-1906) S-a nascut intr-o familie de boiernasi.clopotel. din Sully Prudhomme in 1973. din poezia chineza. ministrul Finantelor) fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de Ministri.aprilie 1873) si ulterior la Roma (aprilie . din Leconte de Lisle. ea zugraveste bine indolenta poetului: „Simt o mare fericire de-a sta singur in tacere. Vasile Pogor(1833-1906) a fost metofistelul „Junimii″ . J. era totodata „pisicherul” grupului.27 februarie 1901 si 14 ianuarie 1911 . A fost prim-ministru al Romaniei de doua ori (19 iulie 1900 . 1888-1897). Versurile originale.octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar si ministru Plenipotentiar al Romaniei la Viena. el era mai informat decat Maiorescu in literatura moderna si traducea Baudelaire in 1870. Th. In timpul Primului Razboi Mondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale. „Melancolia lui Durer″ ) au factura franceza. a fost prefect al judetului Iasi. semnata cu initiala P. Intr-adevar. a evoluat treptat spre budism).

Caci sunt lenes de natura si ma legan cu placere Intr-o dulce somnolenta pe al visurilor . Junimea de Tudor Vianu Spiritul oratoric este a doua trasatura a mentalitatii junimiste. filozof al istoriei de talie mondiala. fara sprijinul referat. 15 noiembrie 1845. Ghindaoani. Oratorul. d. prin indelungata lupta a lui Maiorescu impotriva retoricii pasoptiste si a frazeologiei politice si parlamentare.clopotel. 22 aprilie 1882. 27 februarie 1920) a fost un academician. judetul Neamt. usor de recunoscut chiar in reeditarile lui mai noi. filosof.D.” A. dupa Nicolae Iorga. Nu trebuie uitat ca prima manifestare a Junimii este aceea a conferintelor publice. imbracat in frac sau redingota. cel mai mare istoric roman. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor. Vasile Conta Vasile Conta (n.Desi stricta convenienta ma sileste-a fi la Bal. Iasi . ministru roman. Junimea inseamna un reviriment in sensul controlului cuvantului.Xenopol Alexandru Dimitrie Xenopol (n. scriitor. Iasi) a fost filozof.d. Desigur. reinnoite cu fiecare generatie. 23. Alexandru D. istoric. stilizate in ce priveste atitudinea oratorului si arta compozitiei lui dupa modelul maiorescian. com. pedagog. dupa alte surse 24 martie 1847. economist. aparea ca un deus ex machina in fata publicului care nu trebuia sa-l zareasca pana in acel moment si incepea sa debiteze expunerea lui in formele enei distiuni impecabile.ro 38 . sociolog si scriitor roman. ramanand ea insasi o pepiniera de talente oratorice.

dar si in scris.clopotel. Debitul sau trebuia sa curga neintrerupt. in frunte cu matematicianul Culianu: grupul este denumit cu termenul colectiv „caracuda”. nu ca un savant care infatiseaza rezultatele cercetarii lui. In momentele putin fericite.un colt exista grupul acela care nu luau parte la discutii. idealul oratoric domina productia junimistilor. ci ca un artist care construieste in fata publicului incantat opera sa desavarsita. oratoria universala a unui Negulescu. producand o reactie usor de inchipuit in sufletele acelora care aflau ca se bucurasera de onoarea acestei atentii. poetii si prozatorii grupului isi primesc verdictul nimicitor din gura propriilor prieteni. si sa ilustreze concluzia ei. Vestita zeflemea junimista coalizeaza impotriva miscarii pe cei mai multi din adversarii ei. Oratorul. O gluma nereusita este primita cu vociferarile intregi asistente: „faul! faul!”. ironia lui nimicitoare. Ironia este o alta trasatura a tabloului. comparata uneori cu aceea a unui general care isi reduce treptat inamicul. Mehedinti. trebuia sa inceapa. marile efecte sugestive scoase din jocul mainilor si al barbii. Modalitatea alcatuirii unei expuneri publice devenise traditionala la Junimea.ro 39 . demnitatea tinutei lui. sa rada de cateva ori impotriva ei. care rasese adesea impreuna cu Junimea. conciziunea lapidara a expresiei. Nu numai de altfel in vorbire. Nimic nu afla iertare in ochii sai. Intr. Folosind prestigiosul model al initiatorilor. in generatiile urmatoare. Discutiile cele mai serioase sunt intrerupte de zeflemeaua lui necrutatoare si din coltul canapelei pe care era tolanit. ne spune Panu. dand prilej epocii. dar mai cu seama sa sfaseasca. Petrovici. Junimea este departe de a fi o societate de admiratie mutuala. Ironia folosita de atatea ori ca unealta polemica este manipulata si in interiorul cercului. adversarii se ridica impotriva Junimii mai intai din pricina veseliei pe care stiau ca o trezesc in cercul ei. referat.vreunei note. caldura glasului muzical. Singur Hasdeu intelege ca trebuie sa raspunda cu aceeasi arma. dand impresia unei suverane stapaniri de sine si a subiectului. Numeroase sunt documentele contemporane care descriu arta oratorica a lui Maiorescu. printr-o comparatie care isi avea rostul sa puna termenii problemei. Pogor este ironistul cel mai acerb al grupului. egalata si poate intrecuta in aceeasi vreme numai de rasunatoarele formule ale lui Carp. Unele din articolele critice ale lui Maiorescu in epoca lui ieseana sunt ca o prelungire a „dosarului” a carui faima starnise atatea dusmanii. Pana la motivele ideologice si tendintele sociale. Alti contemporani ne-au descris in vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar. se constituie la Junimea o larga traditie care produce. Alaturi de Carp. „Dosarul” Junimii creste in fiecare sedinta cu excerpte din discursurile dau articolele vorbitorilor sau scriitorilor din Iasi si de aiurea.

junimea noastra intreprinse acea emigrare extraordinara spre fantanele stiintei din Franta si Germania. pe cei care se duc spre a invata si pe cei care s-au intors spre a aplica invatatura lor. Inainte de a avea partide politice. care sa aiba nevoie de lectura. adeseori porneste o perna in capul vreunui nefericit preopinent. si public iubitor de stiinta. Pogor este autorul maximei dupa care anecdota primeaza. incepu a se trezi din letargia ei. incat au produs acum o adevarata atfosfera intelectuala in societatea romana. stiinta. societatea romana. tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a imita si de a reproduce aparentele culturii apusene. care au produs cu necesitate acele forme si fara a caror preexistenta ele nici nu ar fi putut exista.clopotel. arta frumoasa si. marginiti intr-o superficialitate fatala.gestul sprijinind reflectia.ro 40 . pe la 1820. cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor. Si astfel. noi am fundat jurnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalistica. Atrasa de lumina. In contra directiei de astazi in cultura romana de Titu Maiorescu Cufundata pana la inceputul secolului XIX in barbaria orientala. mai intai de toate. cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura. vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii. acea anecdota in care exceleaza Caragiani si care intr-o zi va aduce revelatia lui Creanga. libertatea intr-un stat modern. si inainte de a avea profesori capabili. care sa simta trebuinta unui organ. ce apuca cu tarie egala pe cei tineri si pe cei batrani. Inainte de a avea invatatori satesti. care pana astazi a mers tot crescand si care a dat mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatii straine. ei se patrunsera numai de efecte. numai lustrul dinafara! Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii. am deschis gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica. Si asa des s-au repetit aceste iluzii juvenile. Din nenorocire. referat. am facut scoli prin sate. dar nu intrevazura fundamentele istorice mai adanci. o directie puternica. dar nu patrunsera pana la cauze. apucata poate de-abia atunci de miscarea contagioasa prin care ideile Revolutiunii franceze au strabatut pana in extremitatile geografice ale Europei. uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne.

avem muzee. academicienii si atenianii din Bucuresti.clopotel. si din recunostinta cel putin nu-i producem nici o singura lucrare care sa-i inalte inima si sa-l faca sa uite pentru un moment mizeria de toate zilele. cu sectiunea istorico-arheologica si cu sectiunea stiintelor naturale. am fundat teatrul national – si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura. In aparenta. Singura clasa reala la noi este taranul roman. avem scolii si literatura. pretentii fara fundament. avem jurnale si academii. trebuie sa recunoastem ca. avem teatru.Inainte de a avea o cultura crescuta peste marginile scolilor. iluzii fara adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare. romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. Dar in realitate toate acestea sunt productiuni moarte. dupa statistica formelor din afara.ro 41 . avem chiar o constitutiune. si realitatea lui este suferinta. cu sectiunea filologica. referat. si am falsificat ideea academiei. am facut Societatea academica romana. Inainte de a avea artisti trebuinciosi. in evaluarea operei de arta. este imperios necesar sa primeze valoarea estetica. am facut atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati literare. am facut scoala de bele-arte. ce-l numim cultura romana. indiferent de ideea tematica. stafii fara trup. si cu obolul cel din urma il silim sa ne plateasca pictorii si muzicienii nostri. sub care suspina de fantasmagoriile claselor superioare. si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc. premiile literare si stiintifice de pretutindenea. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi si exegeti ai activitatii Junimii. Caci din sudoarea lui zilnica se scot mijloacele materiale pentru sustinerea edificiului fictiv. inainte de a avea un singur pictor de valoare. inainte de a avea o singura piesa dramatica de merit. Avem politica si stiinta. am facut conservatorul de muzica. spiritul junimist a facut sa triumfe ideea conform careia. Inainte de a avea o umbra macar de activitate stiintifica originala. conservatorii. Junimea si Convorbiri literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana.

BUCURESTI 1988 referat. BUCURESTI 1987 2) EUGEN LOVINESCU. “ARTA PROZATORILOR ROMANI”.MINERVA.MINERVA.ro 42 .ED.”ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE MODERNE”.clopotel.”ISTORIA LITERATURII ROMANE”.ED. MINERVA.CALINESCU. BUCURESTI 1989 3) TUDOR VIANU. ED.Bibliografie : 1) G.

(I-II. Tudor Vianu. 'Junimea.ro 43 . 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne.clopotel. Bucuresti. ED. 1940). “JUNIMEA SI JUNIMISMUL – VOL. BIBLIOTECA PENTRU TOTI . a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru. referat. studiu monografic.ORNEA. Junimea. MINERVA. discurs politic si discurs cultural'. II”. de Serban Cioculescu. Bucuresti. Momentul 1870. “JUNIMISMUL – CONTRIBUTII LA CURENTULUI” EDITURA PENTRU LITERATURA. Epoca lui Carol I. 1966 STUDIEREA 6)DUMITRU VACARIU. Editura Minerva. ed. VOL. ORNEA. ED. 1971 8)George Calinescu. in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent. Vladimir Streinu. Editura Didactica si Pedagogica. BUCURESTI 1998 5) Z. Editura Univers. 1999 10)Eugen Lovinescu. JUNIMEA. IASI 1973 7)Tudor Vianu. modernitatea. in Privind inapoi.4) Z.I. „JUNIMEA SI JUNIMISTII”. 1985 9)Sorin Alexandrescu. Titu Maiorescu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->