UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” AN UNIVERSITAR 2010-2011

FACULTATEA DE ARHITECTURA AN IV SEMESTRUL I

PROIECT DE SPECIALITATE-URBANISM

PROIECT nr. 1- ANUL IV

Oct 2010– Ian 2011

Număr de credite: 2
Lansare temă: 18 octombrie 2010
Predare: 13 ianuarie 2011

-PROIECT DE SPECIALITATE - URBANISM –

nr credite =2

TEMA
STUDIU URBANISTIC “TRASEU CULTURAL PIATA UNIVERSITATII, B-DUL REGINA
ELISABETA, B-DUL M. KOGALNICEANU, PIATA OPEREI ”
Revitalizare, Reabilitare, Reconversie, Reconstructie

1. PREZENTARE GENERALA
In suita proiectelor de urbanism – prezentul proiect se doreste a fi un exercitiu de urbanisn la nivel
de studiu pe una dintre zonele cele mai importante ale municipiului Bucuresti. Traseul ce va fi
studiat poate fi considerat unul din traseele culturale axa de importanta majora in reteaua de
circulatie a capitalei. Acest STUDIU ofera studentilor anului 4, prilejul punerii in practica si
exersarii cunostintelor dobandite de-a lungul anilor la cursurile de urbanism .
Proiectul de urbanism se va elabora pe baza unei teme de proiectare data la atelierul de arhitectura si
va reprezenta un exercitiu de urbanism in vederea amplasarii viitoarelor obiective de arhitectura pe
terenurile date.

2. SCOPUL PROIECTULUI
Scopul acestui exercitiu este didactic si urmareste :
• invatarea elaborarii metodice a unui proiect urban pornind de la loc pana la imagine urbana;
• intelegerea si definirea proiectului urban in sensul posibilitatilor de conceptualizare si
reprezentare;
• evidentierea procesului de conceptie ;
• formarea deprinderilor de instrumentare a proiectului (conceptie, formalizare etc.) ;
• stabilirea relatiei interactive intre urbanism si arhitectura si concentrarea reflexiei asupra
proiectului urban ;
Aceasta relatie va fi detaliata la nivelul :
- proiect - context
- organizare fizica - organizare functionala
- creatie - inovatie

1
 - imagine (propusa) - regulament
- strategie urbana - operatie in context
- schema organizatorica - compozitie interna
- creatie - (raportata la) exemplu
• insusirea constienta a unei metodologii posibile in raport cu teorii si doctrine in proiectarea
urbana
Activitatea de atelier va permite ca pe baza unei analize PERSONALE a unei realitati obiective - sa
se elaboreze un raspuns adecvat cerintelor temei.

3. CRITERII DE APRECIERE
Principalele criterii de apreciere ce vor sta la baza notarii proiectelor sunt :
- calitatea ideii
- compozitia (de ansamblu) generatoare de identitate spatiala particulara - cunoasterea temeinica a
zonei si evidentierea caracteristicilor ca elemente de reper pentru studiu .
- relationarea cu vecinitatile si contextul
- propuneri realizate (gabarite)
- viabilitatea insertiei urbane
- organizarea circulatiilor, a spatiilor destinate vehiculelor si pietonilor - accese, parcaje, etc.
- folosirea eficienta a terenului
- crearea unui cadru urban corespunzator noii functiuni
- corecta ierarhizare si organizare in succesiune a spatiului
- posibilitatea flexibilitatii in vederea investirii si executarii etapizate
- corectitudinea profesionala si calitatea prezentarii grafice

4. PREZENTAREA ZONEI DE STUDIU

Situatia existenta (date generale)
Incadrarea in localitate
Zona studiata este una din cele mai reprezentative ale municipiului Bucuresti. Axa de circulatie de
importanta majora pentru capitala, bulevard de tip haussmanian, parte din diametrala vest – est se
intinde pe trei sectoare si anume sectorul 1, sectorul 3 si sectorul 5.
Zona studiata se afla in zona ultracentrala a capitalei, cu un tesut urban dezvoltat la inceput de secol
XIX, cu o incarcatura istorica, culturala, arhitecturala de exceptie pentru ceea ce a insemnat
devenirea Bucurestiului. De-a lungul acestui traseu se afla dispuse preponderent constructii de
raport, tipice pentru prima jumatate a secolului al XX-lea. Studiul urbanistic porneste din Piata
Universitatii si urmeaza parcursul B-dului Regina Elisabeta, Piata M. Kogalniceanu, B-dul
M.Kogalniceanu pana la Piata Operei. Potenialul locului propus spre studiu este considerat ca viitor
traseu de exceptie in dezvoltarea capitalei ceea ce ne-a condus la alegerea lui pentru acest proiect de
urbanism (limita terenului ce se va studia este marcata pe planul topo sc1/2000), respectand limita
zonei protejata marcata in proiectul zone protejate cu indicativul “06 bulevard haussmannian
Elisabeta - Kogalniceanu subzona Cp1b”
Pe traseul propus spre studiu se pot remarca cateva caladiri de importanta municipala si
supramunicipala cu valoare istorica si arhitecturala , precum Universitatea Bucuresti, Cercul Militar,
Grand Hotel Boulevard, Primaria Sectorului 5, cinematografele Bucuresti, Capitol, Festival,
Lumina, Timpuri Noi, fostul Hotel Gambrinus, Primaria Municipiului Bucuresti, Arhivele Statului,
Liceul Gh. Lazar, Facultatea de Drept, Opera Romana.

2
In limita zonei propusa spre studiu se vor avea invedere cateva terenuri pe care se vor amplasa
propunerile facute in cadrul proiectului. Deasemenea se va urmari analizarea cu predilectie a zonei
in care sunt cuprinse cele 5 cinematografe. Studiul urbanistic presupune o propunere in ceea ce
priveste revitalizarea, reabilitarea, reconversia si reconstructia zonei finalizata cu o propunere
de refunctionalizare a fiecarui spatiu ocupat in prezent de cinematografe, precum si o
propunere de locuire pentru imobilele aflate pe trerenurile marcate in planul 1:500.
Zona beneficiază de un statut maxim de protecţie - se protejează valorile arhitectural - urbanistice,
istorice şi de mediu natural în ansamblul lor, trama stradală, fondul construit, caracterul şi
valoarea urbanistică; sunt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existente.

5. REGLEMENTARI CONFORM PUG

Delimitarea limitei studiului marcata pe planurile topo 1:2000 si 1:500 are urmatoarele prevederi
conform PUG municipiului Bucuresti –UTR CP - subzona centrală situată în limitele zonei de
protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice se compune din:
CP1 - subzona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional conţinând
o parte din zona protejată:
- clădiri medii şi înalte (P+6 niveluri şi peste), dispuse pe aliniament şi alcătuind fronturi
relativ continue la stradă (de exemplu - Elisabeta, Kogălniceanu, Brezoianu );

Regulamentul favorizează ridicarea prestigiului şi atractivităţii acestei zone, prin menţinerea

caracteristicilor şi creşterea coerenţei cadrului construit şi prin diversificarea selectivă a
funcţiunilor.
Prin prevederile regulamentului se urmăreşte revitalizarea acestei zone cu întărirea caracterului
specific de polarizare comercială şi atractivitate pietonală si culturala într-un cadru arhitectural-
urbanistic tradiţional protejat şi ale cărui caracteristici de ansamblu şi de detaliu se menţin şi se
pun în valoare.

UTILIZĂRI ADMISE
- se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la
acestea . Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de
arhitectură şi din centrul istoric se avizează conform legii;
- se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru: funcţiuni
publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ, funcţiuni terţiare superioare,
media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism, locuinţe;
- se admite extinderea vadurilor comerciale pe toate străzile şi utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a
curţilor clădirilor, a subsolurilor şi a mansardelor;
- se recomandă o notă de specializare a străzilor, mai ales pietonale, prin predominanţa fie a unui comerţ de obiecte de
artă, bijutierii şi consignaţii, fie a unor cafenele, ceainării, mici restaurante specializate, distracţii, mici hoteluri,
pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociaţii etc.;
- se admite acoperirea cu sticlă a curţilor închise sau în formă de U, în vederea transformării lor în spaţii funcţionale
interioare;
- se vor menţine activităţile compatibile cu statutul zonei centrale protejate şi atractive pentru turismul cultural;
activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare;
- în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii
unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, vor fi dispuse la parterul
clădirilor şi, eventual, în curţi, acele funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi
turiştilor.

UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

- se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii unei ponderi a acestor

3
de minim 30% din aria construită desfăşurată, atât pe ansamblul subzonei, cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică - de
exemplu, de reabilitare a unei insule;
- se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim
100 metri de instituţiile publice supramunicipale şi municipale şi de lăcaşurile de cult;
- se admit fronturi în care la parter publicul să nu aibă acces cu condiţia ca lungimea unor astfel de segmente să nu
depăşească 40 metri şi să grupeze cel mult două construcţii adiacente;
- se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu următoarele două condiţii:(1) -
funcţiunea propusă să nu stânjenească vecinătăţile sau, în caz contrar,
proiectul să demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
(2) - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi o mai bună integrare în zona protejată.

UTILIZĂRI INTERZISE
- activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu
statutul de zonă protejată;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie
mobilă;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi
cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând
finisajul acestora;
- depozitare en-gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din
instituţiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

-se menţine parcelarul existent cu următoarele condiţii:
- în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la
stradă de minim 8,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 10,0 metri în cazul
construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una
dintre parcelele adiacente;
- în cazul clădirilor cu noi cu înălţimi peste P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp. şi un
front la stradă de minim 12,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 15,0 metri în cazul
construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una
dintre parcelele adiacente;
- în cazul comasării parcelelor din zona protejată se vor menţine amprentele vechii lotizări
prin tratarea arhitecturală şi prin amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe,
plantaţii etc.;
- în cazuri speciale, în zone cu parcelări protejate, în vederea menţinerii caracterului specific
al parcelării pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaţii
de urbanism PUD însoţite de ilustrare de temă şi desfăşurări stradale.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului
străzii cu următoarele condiţii:

4
- în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va respecta
retragerea existentă; dacă retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominantă pe stradă,
instituită prin regulamentele anterioare, evidenţiată prin clădiri mai noi şi în stare bună;
- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament, iar pe
cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la
aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a
nu evidenţia un calcan ;
- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament, iar pe
cealaltă latură cu o construcţie neviabilă iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a
se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4.0 metri, noua clădire
se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;
- la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea
unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I şi a II-a şi de
6,0 metri pe străzile de categoria a III-a;
- în cazul unei parcele de colţ situată într-o intersecţie constituită pe celelalte colţuri cu 1 – 3 clădiri
având colţurile teşite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea
existentă a teşiturii.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE

PARCELELOR
- se va menţine situaţia actuală dominantă a regimului de construire, continuu sau discontinuu;
- banda de construibilitate faţă de alinierea clădirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de
până la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectării
distanţei de 5 metri faţă de limita posterioară;
- în cazul fronturilor continue, clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe ambele limite
laterale ale parcelelor până la o distanţă maxim 15,0 metri dacă clădirile au până la P+4 niveluri şi de maxim 20,0
metri dacă clădirile au peste P+4 niveluri şi se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin
jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri;
- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire
având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a
parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar
faţă de limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit
retrageri de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale
precum şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi
permanente şi deci care nu necesită lumină naturală; pentru clădirile mai înalte de P+4 niveluri retragerea minimă va fi
de 4,0 metri;
- în cazul în care clădirea se învecinează pe ambele laturi cu clădiri existente retrase faţă de limitele parcelelor, se va
dispune izolat şi se va retrage faţă de ambele limite laterale ale parcelei la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime dar
nu mai puţin de 3,0 metri; se admit distanţe de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală
ferestre de la încăperi principale şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în
care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită deci lumină naturală; pentru clădiri mai înalte retragerea
minimă va fi de 4,0 metri;

- se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire
publică retrasă de la limita laterală a parcelei sau faţă de o biserică ortodoxă; în aceste cazuri
retragerea minimă va fi de 4,0 metri;
- clădirile care alcătuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o
distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0
metri.
- clădirile pot fi amplasate pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor, fiind acceptate depăşiri
ale

5
bandei de construibilitate conform P.U.Z. - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

- se menţine neschimbată situaţia existentă; dacă din necesităţi funcţionale sunt necesare unele
completări, extinderi sau demolări ale clădirilor situate în planul secundar, acestea se vor efectua pe
baza studiilor de impact în zona protejată, avizate conform legii.
-clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişe a celei mai înalte
dintre ele; distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă
calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce
necesită lumină naturală;
- curţile închise vor avea o suprafaţă de minim 30,0 mp. cu condiţia ca cel puţin una din
dimensiunile în plan ale curţii să fie de minim 1/2 H.
- se admite acoperirea curţilor închise sau în formă de U la clădirile cu funcţiuni de birouri,
hoteluri,
comerţ, recreere care pot deveni astfel spaţii funcţionale de tip galerii, hall-uri, zone de recepţie,
săli
de expoziţie, etc.

CIRCULAŢII ŞI ACCESE
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să
permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de
deplasare.
- se recomandă amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor
cu funcţiuni atractive pentru pietoni.

STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
- staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va
demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri.

ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

- înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două
niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza
de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
- în cazul în care într-o intersecţie există deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a clădirilor printr-un plus de
înălţime, se admite pentru o nouă clădire de colţ depăşirea în planul faţadei a înălţimii maxime admisibile cu unul sau
două niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersecţie, peste care pot urma alte două niveluri retrase în
limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade după cum urmează:

6
 Număr niveluri suplimentare
admise *):
(A) retrase în interiorul unui
Înălţimea Număr arc de cerc cu raza de 4,0
Lăţimea străzii
maximă niveluri metri şi tangenta la 45 o la
între aliniamente(metri)
admisă convenţionale acesta
/ profile standard actuale
(metri) (3.0 metri) (B) în planul faţadei la
clădirile de colţ pe o lungime
de maxim 15 metri, apoi
retrase (A)
19,01 – 22,00 22 P+6 (A) - 2 niveluri; (B) - 2
Carosabil – 14 m. + trotuare niveluri
2x4 = 22 m .(categoria II)
*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
– în cazul fronturilor continue, atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime o construcţie
alăturată viabilă, este obligatoriu ca volumul care se înalţă peste calcanul existent să fie retras de la limita de proprietate
cu minim 3,0 metri în cazul clădirilor până la P+4 niveluri şi cu 4,0 în cel al clădirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi
tratat ca faţadă laterală;
- pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente viabile este obligatorie preluarea “conturului” calcanului
acesteia în zona vizibilă din domeniul public;
- se interzice autorizarea clădirilor care aduc noi calcane în imaginea zonei centrale;
- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel
mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de
25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; în cazul în care diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va
face în trepte.

ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai
în condiţiile legii;
- orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii, completări sau extinderi,
elemente de mobilier urban ori de reclamă, necesită studii de specialitate, avizate conform legii;
- arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia
printr-o expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:
-volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din care volumul
este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea modului de acoperire, evitarea
evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;
-arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi orizontale şi ca
frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii ale elementelor arhitecturale,
ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
- materiale de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate, evitarea materialelor
care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de
refacere şi extindere;
- culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a străzii, sublinierea
eventuală a ritmului faţadelor etc.;
- în vederea autorizării se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clădiri sau pentru
intervenţii asupra clădirilor existente ( ilustrări grafice, fotomontaje, machete);
- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaţii de materiale
sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor şi a
registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a sistemelor de
iluminare a acestora ;

7
 - elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor.
- în cazul utilizării funcţionale a mai multor parcele pentru o nouă construcţie, se va menţine exprimarea
în plan şi în arhitectura faţadelor a amprentelor parcelarului iniţial.

CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă, canalizare;

SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
- curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantaţii
decorative, inclusiv pe faţade;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40
mp.;
- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese;
- elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei, necesitând
aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)

- POT maxim = 70%;
- în cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite acoperirea restului curţii în proporţie de 80% cu clădiri cu maxim 2
niveluri (H = 8 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;
- în mod excepţional, în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care sunt
înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau al celor care refac o construcţie
valoroasă dispărută, POT poate ajunge până la 100%;
- POT 100% poate fi admis şi în cazul acoperirii integrale cu luminator a curţilor închise sau în formă de U;
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele în vigoare sau tema specifică.

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren.
- în cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. Teren
-pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp.
ADC / mp. teren.
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;
- în cazul mansardelor, aria suplimentară convenţională = maxim 0,6 x arie nivel curent.

6. PRINCIPALELE OPORTUNITATI CARE CONDUC LA REALIZAREA “TRASEULUI

CULTURAL PIATA UNIVERSITATII, B-DUL REGINA ELISABETA, B-DUL M.
KOGALNICEANU, PIATA OPEREI ” cu accent pe Revitalizarea, Reabilitarea, Reconversia,
Reconstructia fondului construit existent.
Valoarea amplasamentului in ansamblul orasului

Importanta municipala si supramunicipala;

Zona studiata are vocatie de reprezentare pentru viitoarea dezvoltare urbana a capitalei;

Efectele positive anticipate constau in propunerea unei politici de revitalizare urbana prin
echilibrarea functionala si prin crearea unui spatiu urban avand calitati estetice–
configurative, in conditiile unei oferte diversificate si partial accesibile investitorilor;

Valorificaraea potentialului natural al amplasamentului ;
Functiuni complexe propuse:

Revitalizare, Reabilitare, Reconversie, Reconstructie a fondului construit existent cu
accent pe zona cinematografelor

Realizarea unor spatii publice cu caracter cultural

Igienizarea spatiilor interioare existente

8

Posibilitatea ampalasarii unor noi constructii cu functiune de locuire in zonele marcate pe
plan

Determinarea unei zone in vederea extinderii imobilului Primariei Municipiului Bucuresti

Suprafete de parcaje subterane cu accese din stazile laterale

Delimitarea unor spatii verzi.

Realizarea unui mobilier urban corespunzator de-a lungul traseului
Prezenta cinematografelor in zona studiata constituie un element integrator, avand valoare de pol
cultural cu valoare istorica, arhitecturala , estetica .

Elemente caracteristice ale tesutului urban definit in cadrul zonei studiate

-presiunea plinului asupra golului
- fronturi inchise
-alinieri continuii
-gangul ca element de acces si tranzitie
-curti interioare
-acoperisuri preponderent in panta
-cornise egale
-valoare monumentala, ambientala si arhitecturala
-spatiu stradal insuficient
-circulatie intensa,gabarit depasit
-lipsa parcaje
-axe de vizibilitate nepuse in valoare
-spatiu dinamic
-geometrie diferita pe traseu (separare,succesiune,inchidere,deschidere)
-lipsa spatii verzi- doar prezenta Parcului Cismigiu
-potential istoric
-perspectiva ascendenta
-continuitate istorica
-factorul cultural prezent
-lipsa locuitori
-populatie imbatranita in zona
- lipsa atractivitatii in zona
- spatii neexploatate
- functiuni ale cladirilor lipsite de atarctivitate
-poluare fonica, chimica

Circulatie
Din punct de vedere al circulatiei auto, se remarca B-dul Regia Elisabeta si B-dul M. Kogalniceanu,
artere ce fac parte din traseul axei diametralei est-vest, precum si cateva artere de gradul 1 si 2 de
importanta majora la nivelul orasului care fac legatura cu centrul orasului si zonele adiacente
Bucurestiului, si care asigura o fluenta a relatiilor est - vest , si nord -sud .
Se remarca existenta traseului diametralei nord – sud Calea Victoriei precum si noua propunere
paralela acesteia care debuseaza in zona Podului Hasdeu si anume str. Buzesti - str. V.Parvan
Deasemenea propunerea traseului de metrou in subteranul B-dului M.Kogalniceanu, B-dul Regina
Elisabeta ce va face legatura intre cartierul Drumul Taberei si Piata Universitatii finalizata cu statia
Piata Universitatii
Parcajul subteran ce este in constructie la Piata Universitatii.

9
.In limita terenului studiat se propune realizarea unei zone cu caracter de pol cultural in care se
vor include functiunile de:
• cultura
• spatiu public
• locuire
• hotel
• spatii comeriale, servicii,
• administratie
• agrement
• turism cultural
• parcari sub si supraterane,
• trasee de legatura subterana transport adaptat persoanelor cu dizabilitati cat si
normal (trotuare rulante, lifturi, scari rulante etc.,)
Toate propunerile facute vor fi cf regulament PUG, si PUZ Zone Protejate. Zona studiata impune
interventii majore pentru realizarea unei imagini corespunzatoare cu statutul de traseu cultural , se
vor demola constructiile in starea avansata de degradare existente si se va propune un nou edificabil
gandit in contextul dat.
Studiul de fata urmareste un exercitiu cu aplicatii ulterioare in proiectele de arhitectura ce se vor
realiza in cursul anului 4. Realizarea viitorului ansamblu arhitectural-urbanistic cu o configuratie
particulara si cu o identitate proprie, in contextul reevaluarii intregii zone va finaliza intr-o noua
imagine a zonei.
Se vor avea in vedere coridoarele de legatura pe orizontala si verticala dimensionate cf normelor in
vigoare.

7. REGLEMENTARI GENERALE
Prin Regulamentul local de urbanism–instituit prin PUG, privind , zonificarile functionale, caile
de comunicatie, stabilirea aliniamentelor si a regimului de aliniere se fac urmatoarele recomandari si
precizari :

7.1. Natura ocuparii si utilizarii terenului (solului)

Sunt interzise implantarile susceptibile care aduc nocivitati pentru vecinatati;
Sunt autorizate orice fel de implantari de cladiri cu functiuni de cultura, administratie,locuire,
comert, birouri, utilitati.

7.2. Conditii de ocupare a solului

Accese
- strazile interioare vor influenta organizarea ansamblului;
Legaturi la diverse retele
- fiecare constructie trebuie sa fie deservita de retele subterane de apa potabila, canalizare,
distributie a energiei electrice, telecomunicatii;
-diversele retele vor fi amplasate sistematizat de preferinta in ampriza drumurilor sau aleilor
pietonale;
Implantarea
In raport cu bordura strazii (principale) se vor pastra retragerile existente
Parcari

10
- stationarile vehiculelor vor corespunde nevoilor constructiilor si vor trebui sa fie asigurate in afara
drumurilor publice, precum si la subsolurile caldirilor ;
- pentru obiectivele care necesita mai mult de 100 de locuri de parcare - minimum 68% vor fi
realizate in parkinguri sub sau supraterane;
- pentru obiective avand fatada mai mica de 30 m. este permis un singur acces din drumul public
- numarul de locuri de parcare ;
= pentru comert - 1 loc/25 mp. suprafata de vanzare
= pentru birouri - 1 loc/50 mp. arie utila
= pentru hoteluri comune - 1 loc/2 camere
= pentru sali de sport/ spectacole - 1 loc/5 locuri in sala

Spatii libere si plantatii

- atunci cand o cladire este dispusa in retragere fata de aliniamentul strazii, zona cuprinsa intre
aliniament si cladire trebuie tratata in mod obligatoriu in continuitate cu spatiul public
- spatiile libere in afara amprizei cladirilor inclusiv traseele anexelor vor trebui sa fie concepute
pentru folosinte precise;
- suprafetele de parcare in aer liber vor trebui dispuse cu grija si plantate- 1 arbore pentru 4 locuri de
stationare;

7.3. Posibilitati de ocupare a solului

Procentul de ocupare a solului (POT)
POT maxim 70% in functie de solutia spatial volumetrica si cf PUG
Coeficientul de utilizare al terenurilor (CUT)
CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren.
Regimul maxim de inaltime
Cf .PUG
Spatiile vor avea in vedere folosirea eficienta a subsolului - cladirile care au mai mult de 2 nivele de
subsol vor necesita masuri speciale de protectie;

7.4. Alte precizari:

- Zona va fi accesibila
- In functie de solutie vor fi evidentiate (in plansa tehnica - 1: 2000) expropierile in
interes public pentru circulatii si spatii publice
- in cazul unor imobile proprietate privata se vor avea in vedere necesitatea unor negocieri

8. TEMA PROIECTULUI
Pentru zona pusa in discutie exista studii de zona si detaliu partiale - prezentul proiect se inscrie in
succesiunea etapelor de proiectare in categoria “CONCURSURI DE IDEI” in care fiecare student
este LIBER sa propuna o imagine spatial volumetrica si organizatorica socotita a fi oportuna cu
conditia inscrierii in prevederile generale ale unui PUG (ca cele propuse la pct.6), precum si PUZ
Zone Protejate.
• Pe acest traseu delimitat in planurile topo se doreste sa se realizeze o zona
complexa
cu valoare de traseu cultural reprezentativ ce poate sa aiba ca functiunui : cultura, spatiu public
locuire, hotel, spatii comeriale, servicii,administratie, agrement, turism cultural, parcari sub si
supraterane, trasee de legatura subterana transport adaptat persoanelor cu dizabilitati cat si normal
(trotuare rulante, lifturi, scari rulante etc.,)

11
In prezent intreaga suprafata este ocupata cu constructii, de aceea se impun operatiuni urbane
precum Revitalizare, Reabilitare, Reconversie, Reconstructie actiuni ce impun concertarea
intereselor private cu cele publice .
Complexitatea trebuie sa fie suficient de mare incat sa satisfaca atat componenta lucrativa
(aducatoare de profit) cat si componenta sociala (de regula subventionata de bugetul comunitatii
locale, municipale sau nationale) si nu in mica masura cea de realizarea unui pol cultural
reprezentativ.
Principalele caracteristici ale zonei
Functiunea Zona studiata in prezent este ocupata cu constructii cu functiuni mixte.
Fond construit partial constructii inalte
Regim de inaltime max p+6
Regim juridic divers
Disfunctii microclimat neexploatat
In perimetrul marcat in planuri se va avea in vedere amplasarea urmatoarelor functiuni cu prioritate:
• cultura (CU ATENTIE PE CELE 5 CINEMATOGRAFE)
• spatiu public
• locuire (propunere in zona marcata pe planuri)
• hotel
• spatii comeriale, servicii,
• administratie(in spatele Primariei Municipiului Bucuresti)
• agrement (Parcul Cismigiu-exista PUZ aprobat, parcul Operei)
• turism cultural (in lungul B-dului Regina Elisabeta)
• parcari sub si supraterane,(in zona Pietei Universitatii –proiect inceput)
• trasee de legatura subterana transport adaptat persoanelor cu dizabilitati cat si
normal (trotuare rulante, lifturi, scari rulante etc.,)
• propuneri de mobilier urban (exista PUZ de mobilier urban aprobat pe traseul Calea
Victoriei-st. Schitu Magureanu), statui, banci, pavaje, jardiniere, etc
• propuneri de pietonale cu caracter public
• traseul de metrou din Piata Operei pana in Piata Universitatii

Alte functiuni vor fi propuse in functie de oportunitatile zonei si de ideea generatoare a studiului si
alte dotari necesare in limitele prevederilor PUG-ului ;

In determinarea viitorarelor reglementari in cadrul proiectului se vor urmari

cateva propuneri imprtante pe traseu :
- Revitalizare, Reabilitare, Reconversie, Reconstructie cu accent pe cele 5 cinematografe
- Extinderea Primariei Capitalei
- Ppopunere locuinta colectiva P+6 in zona “Cresica”
-Propunere demolare si construire locuinta colectiva P+6 in zona B-dul M.Kogalniceanu nr
28,26,24,22.
- Propunere spatii publice
-Propunere mobilier urban

9. PREZENTARE PROIECT
Analiza sitului se va face pe planurile cadastrale ca suport la sc 1/2000 si 1/1000 . Se considera
situatia concreta a unui teren situat intr-un context urban. Se cere o analiza de palier “Plan

12
Urbanistic Zonal ( PUZ)” conform legislatiei in vigoare care va contine analiza situatiei existente
teren –vecinatati, precum si propunerea unor obiecte de arhitectura cu o volumetrie posibila data de
regulamentul stabilit. Studiul va fi completat cu impactul noului obiect de arhitectura asupra
vecinatatilor sale.
A. Analiza amplasamentului (teren +vecinatati)- EXISTENT
• incadrare in PUG- alte studii de urbanism aprobate in zona;
• incadrarea in zona –fluxurile de traffic de importanta zonala- profilul functional major al zonei
• analiza relatiei constructie –teren – mediu
- surse de poluare si caracterul lor
- vegetatia existenta
• analiza functionala si a vecinatatilor imediate;
- functiuni importante;
- accese;
• starea si structura fondului construit;
- durabilitatea;
• analiza formal –volumetrica si a vecinatatilor immediate
- regim de inaltime;
- orientari fatade,calcane;
- tipologia cladirilor ;
- tipuri de perspective;
• regim juridic si parcelar
- tipuri de proprietate asupra terenului;
- tipuri de parcele;
• analiza architectural-urbanistica;
- valoare architectural –urbanistica;
- valoare memoriala;monumente
- vechime;
- poze.
• analiza circulatie
- starzi
- accese
- parcaje
- traffic

B. Reglementari de urbanism
• aliniere cladiri, fata , spate, laterale;
• Revitalizarea, Reabilitarea, Reconversia, Reconstructia fondului construit existent.
• functiuni existente si propuse
• regim de inaltime;
• procent de ocupare a terenului POT %;
• coeficient de utilizarea terenului CUT;
• accese, carosbil, pietonal, parcari, spatii plantate;
• alte elemente;

C. Propunere – exemplificari de tema-imagine urbana

• perspective
• fatade etc.,

13
• desfasurari stradale
Propunerea trebuie sa rezulte din interpretarea datelor analizei. Solutia va avea caracter de principiu.
Se pot face crochiuri pentru exemplificarea temei.

10. CONTINUTUL PROIECTULUI

Proiectul se va elabora si va cuprinde:
o mapa care va contine (planse format pe inaltime de 420 si pliate A3):
planse:
a) SITUATIA EXISTENTA
1. incadrarea in PUG
2 . incadrare in oras
3. incadrarea in zona –sc 1/5000 sau 1/10.000
4. analiza situatiei existente redactata pe paliere de studiu pe un numar de planse la alegerea
fiecarui student, plansele vor fi insotite de scurte comentarii, interpretari; sc 1/2000
cf pct. 8°; analize ce vor determina viitoarea propunere(functiuni, regim de inaltime, situatie
juridica, starea caldirilor,fond construit, monumente, etc.).
5. sinteza analizei
6. disfunctionalitati
b) REGLEMENTARI URBANISTICE
1. reglementari urbanism, circulatie (Suprafata totala teren studiat, edificabil maxim, SC, SCD,
functiuni, RHmaxim, alinieri, POT, CUT, accese, parcari, alte recomandari si note);sc1-
/1000;
2. in cazul in care se doreste se pot realiza detalieri ale zonelor propuse cu caracteristici noi la
scara 1:500
3. propunere, perspective
4. memoriu justifcativ;
Scara de redactare a planurilor va fi 1/2000, (pentru situatia existenta) si 1/1000 ( pentru
reglementarile urbanisice) ;
a) Piese desenate (- pliate la format A3) :
- planuri analize ale situatiei existente pe paliere de studiu sc 1/2000 cf plan topo anexat
- plan reglementari , propunere, exemplificare de tema, sc 1/1000cf plan topo anexat
- desfasurari stradale cu propunerea sc 1/1000
Planurile vor fi însoţite de scurte comentarii, interpretări, legende;
Codul de culori folost la analize va cel cf legilor in vigoare.
In sprijinul propunerii se pot realiza si studii suplimentare respectand formatul plansei;
b) Piese scrise
- Memoriu justificativ
Proiectul se va lucra pe format electronic si va fi predat pe format traditional si in format electronic
pe un CD.

11. CONDITII DE PREDARE ALE PROIECTULUI

- Plansele vor fi pliate la format A3 (OBLIGATORIU)
- Plansele vor fi orientate cu nordul in sus.
In coltul din dreapta jos a planselor se va desena un cartus cu dimensiunea 18,00 cm/ 5,00 cm care
va contine datele de identificarea a proiectului.
Proiectul se va realiza in grupe de 2 persoane avand in vedere suprafata de studiu.

14
PREDAREA ORICAROR ALTE FORMATE, INCOMPLET, LA ALTA DATA SI ORA
DECAT CEA PREVAZUTA PRIN TEMA, DETERMINA DEPUNCTAREA SAU
DESCALIFICAREA PROIECTULUI CONFORM REGULAMENTELOR IN VIGOARE.

12. CRITERII DE APRECIERE ŞI NOTARE:

- logica demersului urmat;
- adecvarea propunerii la rezultatele analizei;
- aprecierea corectă a relaţiei teren - vecinătăţi;
- motivaţia alegerii propunerii;
- claritatea exprimării ideilor

13. MOD DE EVALUARE.

Nota finala va reprezenta - 50% - analiza situatiei existente
(minimum 4 analize corecte a situatiei existente pe paliere de studiu )
40 % reglementari urbanistice +propuneri
10% memoriu

PREDARE: 13 ianuarie 2011 intre orele 13,30-14,30

Sef catedra Sinteze de arhitectura Sef coordonator an IV

Conf . dr. arh. Adrian MAHU Conf. dr. arh. Doina TEODORESCU
Intocmit
Lect. drd.arh. Doina Marilena CIOCANEA

14. BIBLIOGRAFIE

Carti

- KEVIN LYNCH (traduit Marie-Francoise et Jean Venand) - L’IMAGE DE LA CITE (IMAGINEA ORASULUI),
Ed. DUNOD, Paris, 1976
- CAMILLO SITTE – ARTA CONSTRUIRII ORASELOR (Urbamismul dupa principiile sale artistice), Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1992
- Prof. Dr. Arh. PETER DERER – BREVIAR ELEMENTE DE PROIECTARE URBANA, Bucuresti, 1965
- Prof. Dr. Arh. AURELIAN TRISCU – SPATII URBANE PIETONALE, Ed. Tehnica, Bucuresti
- Arh. VICTOR FULICEA, V. MARGARIT- ORASUL SI CIRCULATIA URBANA, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1965
- FREDERICK GIBBERD – TOWN DESIGN – THE ARCHITECTURAL PRESS, Londra 1953, 1955, 1959, 1962
- Arh. GHEORGHE LEAHU – LIPSCANI CENTRUL ISTORIC AL BUCURESTILOR, Ed. Arta Grafica, Bucuresti,
1993
- RENOVATION URBAINE nr. 189/1973, TRANSPORTS CIRCULATIONS – REVISTA A-A
- GORDON CULLEN – THE CONCISE TOWNSCAPE, The Architectural Press, London, 1971
- Prof. Dr. Arh. SANDU M. ALEXANDRU – CURS MORFOLOGIE URBANA, Institutul de Arhitectura “Ion Mincu”,
1992
- Prof. Dr. Arh. SANDU M. ALEXANDRU – REVISTA ARHITECTURA Nr. 4/1975 pag. 12-18 “DIFERENTIEREA
SPATIALA SI PARTICULARIZAREA SPATIULUI URBAN” (manifestare dialectica a spatiului urban)
- R. BUCHANAN – TRAFFIC IN TOWNS
- VIRGIL IOANID – CIRCULATIA IN ORASUL BUCURESTI
- REVISTA URBANISME nr. 27/1992 – URBANISMUL SUBTERAN
- Laurentiu STOENESCU – SISTEMATIZAREA URBANA
- RENOVARE URBANA - REVISTA A-A nr. Sept./Oct. 1993

15
- G. GIURESCU – ISTORIA BUCURESTILOR, Bucuresti, 1979
- CRISTIAN, NORBERG, SCHULZ – EXISTENCE, SPACE & ARCHITECTURE
www.pmb.ro
PUZ ZONE PROTEJATE
PUZ CENTRUL ISTORIC
PUZ MOBILIER URBAN B-DUL REGINA ELISABETA
PUZ PIATA UNIVERSITATII
PUZ TRONSON METROU DRUMUL TABEREI-PIATA UNIVERSITATII
LISTA MONUMENTE MUNICIPIUL BUCURESTI

16