Sunteți pe pagina 1din 39

SCOALADEARTESI MESERII SARICHIOI

JUDETULTULCEA

TEZECUSUBIECTUNIC2009

Breviar teoretic,
exemple si teste de

M ATEM A

ClasaaVII-a

C
uprins:

A
LGEBRA GE
O M
ETRIE
1 Multimea numerelor rationale 2 1 Patrulatere 17
2 Multimea numerelor reale 6 2 Asemanarea triunghiurilor 21
3 Calcul algebric 10 3 Relatii metrice 24
4 Ecuatii si sisteme de ecuatii 12 4 Cercul si poligoane regulate 27
5 Elemente de organizare a
datelor 15

1 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Realizatd
eprof.T
ITC U PRIA N
0741568620

Sim
boluri
MA
TE MA
TICE
Simbolul Semnificatia Exemplu
∅ Mulţimea vidă Mulţimea care nu are nici un element

∪ Reuniune {2;3;4;5}∪{3;5;6;7}
∩ Intersecţie {2;3;4;5}∩{3;5;6;7}
− Diferenţă {2;3;4;5} −{3;5;6;7}
⊂ Incluziune {2;3;4} ⊂{1;2;3;4;5}
2 ∈{1;2;3;4} ; P∈AB
∈ Apartenenţă
x + 3 = 7 ⇔ 3x − 2 = 10
⇔ Implicit, echivalent
3x + 2 = 8 ⇒ x = 2
⇒ Rezultă

∑ Sumă 5

∑ x = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15
x =1

∀ Oricare ar fi ∀a∈Z, 2a este numar par

∃ Există

m a
, m,n≠ 0, (∃ ) astfel încât
n b
m a
⋅ =1
n b
≅ Aproximativ egal 125:62 ≅ 2

| Îl divide 3| 15
 Se divide 18 9
2 x + 3 ≤ 10
≤ Mai mic sau egal
2 x + 3 ≥ 10
≥ Mai mare sau egal

→ Tinde, cu valori în …, definită pe… x → + ∞; f : A →B

∞ Infinit
lim
1
x →+∞ x +2
Rădăcina pătrată 64 = ±8
[AB] Segmentul AB
∆ABC ≡ ∆MNP ;
≡ Congruent, identic

∼ Asemenea ∆ ABC ∼ ∆ MNP

⊥ Perpendicular AB⊥ MN

|| Paralel AB | | MN

∆ Triunghi ∆ ABC
d ( A; MN ) Distanţa de la un punct la o dreapta
d [ P; ( ABC ) ] Distanţa de la un punct la un plan
π Numar irrational π ≅ 3,15159…

2 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Scuzep
entrueventu
alelegreselidedactilog
rafiere.
Dumneavoastra puteti realiza o mica revista a scolii - un material
didactic in plus.

A
LGEBRA
1. Multimeanumerelor rationale

1.1 Multimea numerelor rationale Q


Un numar rational este numarul care poate fi scris Exemple de numere rationale:
sub forma unei fractii ordinare. 5 15 4 8 5
5= = = ... ; − 4 = − = − = ... ; 2,5 = ;
1 3 1 2 2
a 
Q =  a ∈ Z , b ∈ Z s i( a, b) = 1
10 73
* − 3,3 = − ; 2,4(3) = .
3 45

b 
1.2 Reprezentarea pe axa numerelor

Orice numar rational poate fi reprezentat pe axa


numerelor:

1.3 Opusul unui numar rational


 Orice numar rational are un opus al sau. Opusul lui a este −a.
 Numere rationale sunt de doua feluri: pozitive si a + (−a) = 0
negative. Exemple: opusul lui 7 este −7; opusul lui −5 este 5;
 Suma a doua numere opuse este nula.

1.4 Valoarea absoluta

 a, d a ca <a 0
Valoarea absoluta (modulul) a unui numar +8 =8
rational este distanta dintre punctul ce reprezinta −5 =5

a= 
numarul pe axa numerelor si originea axei, O.

 − a, d a ca <a 0
1.5 N⊂ Z⊂ Q
Am aratat la 1.1 ca orice numar natural sau intreg {−8;−5;−2,5;−1;2;3;3, (5); 7,6;9} ∈Q
poate fi scris sub forma unei fractii ordinare. De {2;3;9} ∈N ;
aceea numerele naturale sunt incluse in multimea { 2;3;9;−5;−8 } ∈Z ;
numerelor intregi care la randul lor sunt incluse in ⇒ N⊂ Z⊂ Q.
multimea numerelor rationale.

1.6 Operatii cu numere rationale; proprietati

3 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Adunarea si scaderea Exemplu:
Pentru a efectua adunarea sau scaderea numerelor 3
3)
5
3)
3
2)
8
7 −2,5 − +2, (6) =6 ) 7 − − + =
rationale este necesar a parcurge urmatorii pasi: 2 2 2 3
 Se transforma fractiile zecimale in fractii 42 −15 −9 +16 34
(2
17
ordinare; = = = .
6 6 3
 Se aduc fractiile la acelasi numitor;
 Se efectueaza adunarea/scaderea.
Proprietatile adunarii:
 Adunarea este comutativa: a + b = b + a.
 Adunarea este asociativa: a + b + c = (a + b) + c.
 Elementul neutru al adunarii este 0: a + 0 = a.
 Pentru orice a exista opusul lui astfel incat: a + (-a) = 0
Inmultirea Exemplu:
(6
 La inmultirea unui numar intreg cu o fractie, se 7 12 ⋅ 7 84 14
a) 12 ⋅ = = = .
inmulteste numarul intreg cu numaratorul fractiei, 18 18 18 3
numitorul ramanand neschimbat;
 Se transforma fractiile zecimale in fractii 6 14 6 14 ⋅ 6 84
( 21

ordinare; b) 4, (6) ⋅ = ⋅ = = = 4.
7 3 7 3⋅7 21
 La inmultirea a doua fractii ordinare se inmultesc
numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Proprietatile inmultirii:
 Inmultirea este comutativa: a ⋅ b = b ⋅ a;
 Inmultirea este asociativa: a ⋅ b ⋅ c = (a ⋅ b) ⋅ c;
 Elementul neutru al inmultirii este 1: a ⋅ 1 = a;
 Inmultirea este distributiva fata de adunare sau scadere: a ⋅ ( b + c ) = a⋅ b +
a⋅ c
Impartirea Exemplu:
( 30
 La impartirea a doua numere rationale se 25 5 25 24 25 ⋅ 24 600 20
: = ⋅ = = = .
inmulteste primul numar cu al doilea inversat. 18 24 18 5 18 ⋅ 5 90 3

F1 F2 P D I C
Tabelul inmultirii semnelor: + + + Tabelul impartirii semnelor: + + +
+ − − + − −
− + − − + −
− − + − − +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o inmultire repetata” 2 5 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 = 32
a = a ⋅ a ⋅ a ⋅ ... ⋅ a
n

−2 2
2  3 9
  =  =
1  3  
2 4
a −m =
am
Operatii cu  1a =1; am ⋅ a n =a m+n ;
puteri:  a1 =a; am : a n =a m-n ;

 a0 =1, dacaa ≠ 0; (a m)n =a m n;
 0a =0, dacaa ≠ 0; (a ⋅ b) m = am⋅ bm.

1.7 Compararea si ordonarea numerelor rationale

4 Tit Cuprian - Octombrie 2008


A compara doua numere inseamna a arata care Exemple:
numar este mai mare decat celalalt. 7 21 
3)

 Pentru a compara doua numere rationale a= = 


8 24  ⇒ b > a ;
reprezentate prin fractii ordinare, se procedeaza 1) 2) 
11 22 
astfel: b= = 
12 24 
1) Se aduc fractiile la acelasi numitor,
9 45 
5)
iar fractia va fi mai mare cea cu numaratorul a= = 
mai mare. 4 20  ⇒ a > b ;
2) 3) 
2) Se aduc fractiile la acelasi 15 45 
b= =
numarator, iar fractia va fi mai mare cea cu 7 21 

numitorul mai mic. a = 3,15 = 3,1500 
 Pentru a compara doua fractii zecimale cu 3)  ⇒b > a ;
b = 3,1(5) ≅ 3,1515 
partile intregi egale, se adauga un numar de
a = −7,5; − 7,5 = 7,5
zecimale fara a modifica valoarea numarului si 4)  ⇒ a > b.
se compara partile fractionare. b = −7,8; − 7,8 = 7,8 
 Pentru a compara doua numere negative se
compara valorile absolute; va fi mai mare
numarul care are valoarea absoluta mai mica.
1.8 Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor
 Intr-un exercitiu de calcul Exemplu:
aritm etic ce contine m ai {[ ( )] }
4 + 5 ⋅ 2 2 + 3 ⋅ 4 − 10 : 17 + 3 ⋅ 2 3 − 3 ⋅ 10 =
m ulte operatii cu num ere
= {[ 4 + 5 ⋅ ( 4 + 12 − 10) ] : 17 + 3} ⋅ 8 − 30 =
rationale se efectueaza m ai
intai ridicarile la putere
, apoi = {[ 4 + 5 ⋅ 6] : 17 + 3} ⋅ 8 − 30 =
inm ultirile si im partirile in = {[ 4 + 30] : 17 + 3} ⋅ 8 − 30 =
ordinea in care sunt scrise si = {34 : 17 + 3} ⋅ 8 − 30 =
apoi adunarile si scaderile, la = {2 + 3} ⋅ 8 − 30 =
fel, in ordinea in care sunt = 5 ⋅ 8 − 30 =
scrise. = 40 − 30 = 10 .
 In exercitiile de calcul
aritm etic care contin
paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele
m ici (rotunde), apoi cele din
paranteze m ari (drepte) si
apoi cele din accolade.
 Daca in fata unei paranteze ce
contine un num ar rational sau
o sum a/diferenta de num ere
rationale se afla sim bolul−”, ,,
atunci se poate elim ina
sem nul si paranteza, scriind
num erele din paranteza cu
sem nul schim bat.

1.9 Ecuatii in multimea numerelor rationale

5 Tit Cuprian - Octombrie 2008


• Propozitia cu o variabila de Exemplu: x x −5 x
− = +5
forma ax + b = 0 se 3 2 4
numeste ecuatie cu o
necunoscuta, unde a si b Stabilim c.m.m.m.c. al numitorilor si amplificam fractiile:
sunt numere rationale. 4)
x
6)
x −5
3)
x 12 )
− = + 5 ⋅12
• Intr-o ecuatie avem 3 2 4
,,dreptul” de a trece
termeni dintr-un membru Amplificam numaratorii si scriem ecuatia fara numitori:
in alt membru cu semnul 4 x − 6 x + 30 = 3x + 60
schimbat.
• Intr-o ecuatie avem Trecem termenii dintr-un membru in alt membru cu semnul schimbat:
,,dreptul” de 4 x − 6 x − 3x = 60 − 30
inmulti/imparti egalitatea Efectuam operatiile de adunare/scadere:
cu un numar diferit de − 5 x = 30
zero. Procedeul este utilizat Impartim ecuatia prin coeficientul necunoscutei:
pentru eliminarea −5 x =30 : ( −5)
numitorilor si la final
In final, aflam solutia ecuatiei:
aflarea necunoscutei.
x = −6

1.10 Probleme ce se rezolva cu ajutorul ecuatiilor


Etapele de rezolvare a unei Exemplu:
probleme: Intr-un triunghi ABC, masura unghiului B este de doua ori mai mare decat
1) Stabilirea datelor cunoscute si a masura unghiului A iar masura unghiului C este 75% din masura unghiului
celor necunoscute din problema. B. Aflati masura unghiului A.
2) Notarea unei date necunoscute cuRezolvare:
x si exprimarea celorlalte date 1) Notam masura unghiului A x. cu
necunoscute in functie dex. 2) Din datele problemei rezulta ca masura unghiului B este egala
2x. cu
3) Scrierea unei ecuatii cu La fel din datele problemei rezulta ca masura unghiului C este 75% din
necunoscutax, folosind datele 2x, adica este egala cu1,5x .
problemei. 3) Daca suma masurilor unghiurilor intr-un triunghi este egala 0cu
, 180
4) Rezolvarea ecuatiei. atunci obtinem ecuatia:
5) Verificarea solutiei. 4) x + 2x + 1,5x = 1800
6) Formularea concluziei. In urma rezolvarii ecuatiei, obtinemx = 400.
5) Verificam solutia: 40+ 80 + 60 = 1800.
0 0 0

1.11 Rapoarte si proportii (*)


a
 Raportul a doua numere a si b, b ≠ 0 este .
b
 Egalitatea a doua rapoarte se numeste proportie:

 a s in = e x t r e m i
a m
= ;
 ;

 b s im = m e z i
b n

 Proprietatea fundamentala a unei proportii: a ⋅ n = b ⋅ m (produsul mezilor este egal cu produsul


extremilor).

6 Tit Cuprian - Octombrie 2008


x b a⋅b
 Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proportie: = ⇒ x= .
a c c
x 2 9⋅ 2 1 8
Exemplu: = ⇒ x= = = 6.
9 3 3 3
(*) = teme din programa veche.

1.12 Proportii derivate (*)


 Derivarea proportiilor cu aceeasi termeni:
a m b n a m a a+m a m a b a m a +b m+n
= ⇒ = ; = ⇒ = ; = ⇒ = ; = ⇒ = ;
b n a m b n b b+n b n m n b n b n
a m a −b m −n a m a m a m a m
= ⇒ = ; = ⇒ = ; = ⇒ = .
b n b n b n b+a n+m b n b−a n−m
 Derivarea proportiilor cu alti termeni:
a m a ⋅k m⋅k a m a:k m:k a m a⋅k m
= ⇒ = ; = ⇒ = , k ≠ 0; = ⇒ = , k ≠ 0.
b n b n
b n b n b n b⋅ k n
1.13 Sir de rapoarte egale (*)
a b c d Exemplu:
Fie un sir de rapoarte egale: x = y = z = t ; a b c
Fie = = si a + b + c = 80 . Sa se afle numerele
Avem proprietatea: 2 5 9
a b c d a +b +c +d a, b si c.
= = = =
x y z t x + y + z +t a b c a + b + c 80
Rezolvare: = = = = = 5.
a = x ⋅ k 2 5 9 2 + 5 + 9 16
b = y ⋅ k De unde: a = 2 ⋅ 5 = 10; b = 5 ⋅ 5 = 25; c = 9 ⋅ 5 = 45.
a b c d 
Sau: x = y = z = t = k , unde: 
c = z ⋅ k

d = t ⋅ k

1.14 Directa proportionalitate (*)


Multimea A={a;b;c} este in Exemplu: Impartiti numarul 100 in trei parti direct proportionale cu
directa proportionalitate cu numerele 3, 7 si 10.
multimea B={x;y;z} daca: a b c a + b + c 100
Rezolvare: = = = = = 5.
a b c 3 7 10 3 + 7 + 10 20
= = .
x y z ⇒ a = 3 ⋅ 5 = 15; b = 7 ⋅ 5 = 35; c = 10 ⋅ 5 = 50 .

1.15 Inversa proportionalitate (*)


Multimea A={a;b;c} este in Exemplu: Impartiti numarul 121 in trei parti direct proportionale cu
inversa proportionalitate cu numerele 3, 7 si 10.
multimea B={x;y;z} daca: a b c a +b+c 121
ax = by = cz sau
= = = = = 210
Rezolvare: 1 1 1 1 1 1 121 .
+ +
a b c 3 7 10 3 7 10 210
= =
1 1 1 1 1 1
x y z ⇒ a = ⋅ 210 = 70; b = ⋅ 210 = 30; c = ⋅ 210 = 21 .
3 7 10

1.16 Regula de trei simpla (*)


Exemplu: Exemplu:
Daca 5 paini costa 7,50 lei atunci cat vor costa Daca 15 muncitori efectueaza o lucrare in 8 zile, 12
7 Tit Cuprian - Octombrie 2008
12 paini? muncitori in cate zile ar termina aceeasi lucrare?
Rezolvare: Rezolvare:
5 paini .......... .......... .......... ... 7,50 lei 15 muncitori .......... .......... .......... ... 8 zile
12 paini .......... .......... .......... ..... xlei 12 muncitori .......... .......... .......... ..... xzile
12 ⋅ 7,50 90 15 ⋅ 8 120
x= = = 18 lei . x= = = 10 zile .
5 5 12 12

1.17 Procente (*)


p
Formula generala: p% din a = b sau ⋅ a = b.
100
 Aflarea unui procent dintr-un numar dat: Exemplu:
30 ⋅ 40 1200
p p⋅ a
30
30% din 40 = ⋅ 40 = = = 12 .
p% d i na = ⋅ a = . 100 100 100

100 100
 Aflarea unui numar cand se cunoaste un Exemplu:

4 %0 d i xn = 6 ?0
procent din el:
1 0b0
Daca p % d i na = b ⇒ a = . 40 100 ⋅ 60 6000
p 100
⋅ x = 60 ⇒ x =
40
=
40
= 150 .

 Aflarea raportului procentual: Exemplu:

Daca p% d i na = b ⇒ p =
1 0b0
. x% d i 4n =5 9 ?
a x
⋅ 45 = 9 ⇒ x =
100 ⋅ 9 900
= = 20.
100 45 45
 Formula de inlocuire a doua modificari Exemplu:
procentuale: Pretul unui produs prima data se majoreaza cu 40% si
a ⋅b apoi se reduce cu 30% din noul pret.
p = a +b + unde:
100 Sa se afle cu cat % s-a modificat pretul de la cel initial
la cel final ?

a s b si pu ond szta cui c t r nia ev t se t e r i


a = + 4 0; b = − 3 0.
a ⋅b 40 ⋅ ( −30 )
p = a +b + = 40 − 30 + = 10 − 12 = −2.
100 100
Raspuns: pretul a scazut cu 2% (semnul minus ne arata
ca pretul a scazut).

a s b si nu end gst a rua c e .nt a di t v u e c e r i


8 Tit Cuprian - Octombrie 2008
Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea
LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
RAPOARTE SI PROCENTE*
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

a
4 1 a) Daca a = 16 si b = 18, atunci valoarea raportului este egala cu …..
b
p .
a 6 5a
4 b Daca = , atunci este egal cu ……
b 11 3b
p )
a 4 2a + 3b
4 c) Daca = , atunci este egal cu …….
b 9 5a − 2b
p
4 2 a) 25% din 45 este egal cu ……
p .
2
4 b din 45 este egal cu …..
3
p )
4 c) Daca un caiet costa 2,5 lei, atunci 6 caiete vor costa ……lei.
p
x 3
4 a) Daca avem = , atunci x este egal cu ……
3 20 5
p .
4 b Daca 30% din x este egal cu 21, atunci x este egal cu ……
p )
a b
6 c) Daca = si a + b = 30 , atunci a = …..
3 7
p
4 4 a) Un sfert din 300 este egal cu ……..
p .
4 b O jumatate din 50 este egal cu …….
p )
4 c) Trei optimi din 64 este egal cu …….
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

5p 1 a) 2a + 6b a
Daca = 5,2 atunci =………
. 5a − 3b b
5p b 20% din 30% din 40% din din 500 kg este egal cu ……kg.
)
2 Numerele a, b, c sunt direct proportionale cu 2, 3 si 4. Numerele c, d, e sunt invers
. proportionale cu 2, 3 si 4.
5p a) Demonstrati ca a = e.
5p b Daca a + b + c + d + e = 205 , aflati valoarea numarului a.
)
9 Tit Cuprian - Octombrie 2008
5p c) Cat la suta din b reprezinta numarul e ?

3 Un calator parcurge un traseu in trei zile astfel: in prima zi parcurge 40% din traseu, in a
. doua zi parcurge 50% din cea mai ramas iar in ultima zi ultimii 18 km.
5p a) Aflati lungimea totala a traseului.
5p b Cat a parcurs a doua zi?
)
5p c) Cat la suta din lungimea traseului a parcurs calatorul in primele doua zile?
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
MULTIMEA NUMERELOR RATIONALE
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
12 26
4 1 a) Rezultatul calculului − este egal cu …….
7 7
p .
24 4
4 b Rezultatul calculului : este egal cu …….
7 7
p )
4 c) Rezultatul calculului este egal cu …….
p
3 9
4 2 a) Dintre numerele a = si b = este mai mare numarul …
5 16
p .
4 b Opusul numarului − 3,75 este egal cu …
p )
3
4 c) − este egal cu …
5
p

2 1 6 
4 3 a)

 ;− 5; 2; ; 2,8; 0; − 4 ∩ N = { . . .} . . . .
p .

3 4 
2 1 6 
4 b

 ;− 5; 2; ; 2,8; 0; − 4 ∩ Z = { . . .} . . . .
p )

3 4 

10 Tit Cuprian - Octombrie 2008


2 1 6 
4 c)

 ;− 5; 2; ; 2,8; 0; − 4 − Z = { . . .} . . . .
p

3 4 
1
6 4 a) Solutia ecuatiei x + = 3,5 este x = ……
2
p .
x 3
4 b Solutia ecuatiei = este x = ……
8 2
p )
4 c) Solutiile ecuatiei x + 3 = 7 sunt ……
p
SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.
1 4 9    2 7
1 Fie numerele a = ⋅  − ⋅ 2, (3)  si b =  4 − : 1, (3)  :
2 5 5   3  6
.
5p a) Calculati a + b .
5p b Calculati a 2 − 2ab + b 2 . Ce constatati?
)
5p 2 a) Aflati a 2008-a zecimala a numarului 2,6(342).
. 1 1 1 1 99
5p b Aratati ca + + + ... + = .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3⋅ 4 99 ⋅ 100 100
)
1 1 1 1
5p c) Calculati suma S = 1 + 2 + 3 + ... + 99 .
3 3 3 3

3 Dupa o crestere cu 10% pretul unui obiect devine 165 de lei.


5p . a) Aflati pretul inainte de scumpire.
5p b Cu cat la suta trebuie sa se reduca pretul de 165 de lei astfel incat sa devina din nou la
) pretul initial?
5p c) Daca pretul initial era de 150 de lei, cu cat la suta se reduce astfel incat sa devina 105 lei?
Propunator: prof. TIT CUPRIAN
2. Multimeanumerelor reale

2.1 Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect


Patratul unui numar rational este totdeauna pozitiv sau zero (adica Exemple:
nenegativ).
64 =8; 100 =10 ;
DEFINITIE
Fie a un numar rational nenegativ (a ≥ 0). Numarul nenegativ x 144 =12 ; 625 = 25 ;
se numeste radacina patrata a numarului a daca x2 = a.
a
Notam radacina patrata a numarului a cu . Daca 1,21 =1,1.

a≥0 si a=x inseamna x2 = a si x ≥ 0.


( a) 2
= a, a ≥ 0.

2.2 Algoritmul de extragere a radacinii patrate; aproximari


Sa calculam radacina patrata a lui 55225.
 Despartim num arul in grupe de cate doua cifre, de la
dreapta spre stanga
11 Tit Cuprian - Octombrie 2008
 Ne intrebam : care este cel mai m are num ar al carui
patrat este m ai mic sau egal cu 5.
Acesta este 2; il scriem in dreapta sus;
 Il ridicam la patrat, obtinem 4 si-l trecem sub 5, aflam
restul scaderii 1.
 Coboram grupul de urm atoarele 2 cifre langa rest.
 Dublam pe 2 si rezultatul 4 il trecem sub 2.
 Ne gandim care cifra punem alaturi de 4 si rezultatul il
inm ultim cu cifra aleasa astfel incat numarul dat sa se
cuprinda in 152. Asadar, radical din 55225
 Ne gandim care cifra punem alaturi de 4 si rezultatul il este egal cu 235.
inm ultim cu cifra aleasa astfel incat numarul dat sa se
cuprinda in 152.
 Rezultatul fiind 129, il trecem sub 152 si aflam restul
scaderii.
 Cifra 3 o trecem la rezultat, alaturi de 2.
 Coboram urm atoare grupa de cifre, pe 25, langa restul
23.
 Coboram dublul lui 23, care este 46.
 Ne gandim care cifra punem alturi de 46, num arul
form at Il inmultim cu acea cifra iar rezultatul sa fie m ai
m ic sau egal cu 2325.
 Acesta poate fi 5 si facem calculele.
 Trecem rezultatul 2325 sub num arul 2325 si efectuam
scaderea.
 Restul fiind zero, algoritm ul s-a term inat, cifra 5 o trecm
la rezultat alaturi de 23.
2.3 Exemple de numere irationale

3, − 2 5 , 2 + 6 , π,... etc .
Simbolul multimii numerelor irationale: R – Q.
2.4 Multimea numerelor reale
Multimea numerelor naturale N = {0; 1; 2; 3; 4; ….}
Multimea numerelor intregi Z = {…, -3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; …}
a 
Multimea numerelor rationale Q =  b
a ∈Z , b ∈Z *, ( a , b) = 1

Multimea numerelor irationale. Numerele irationale sunt numere care in exprimarea zecimala au
partea zecimala infinita si neperiodica.

2.5 Modulul unui numar real

12 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Valoarea absoluta (modulul) a unui

 a, d a ca <a 0
+ 13 = 13

numar real este distanta dintre punctul − 13 = 13

a= 
ce reprezinta numarul pe axa numerelor
si originea axei, O.

 − a, d a ca <a 0
2.6 Compararea si ordonarea numerelor reale
Pentru a compara doua numere rationale se va Exemple:
proceda ca la 1.7. a = 3 5 = 45 
a) ⇒b > a
Pentru a compara doua numere irationale se b = 4 3 = 48 
procedeaza astfel: a = 5 3 a 2 = 75
a) se introduc factorii sub radicali si se b)  ⇒ 2 ⇒ a >b
compara numerele; b = 6 2 b = 72
b) se ridica la patrat numerele date si se
compara patratele acestora.

2.7 Reprezentarea pe axa prin aproximari


Faptul ca multimea numerelor reale este Exemplu:
compusa din multimea numerelor rationale si Sa se reprezinte pe axa numerelor numarul 2 6 .
multimea numerelor irationale, ramane doar sa (2 6 )2 = 24 ; 16 < 24 < 25 ⇒ 4 < 2 6 < 5 .
aratam cum se reprezinta pe axa un numar
irrational.

2.8 N⊂ Z⊂ Q⊂ R
Fie multimea  
1 2 16
A = −3;2; ; 8 ;2,15 ;− ; ;0;2, (12 ); 5; π
 2 5 3 
A ∩N = {2;0;5}
A ∩Z ={−3;2;0;5}
 1 2 16 
A ∩Q = −3;2; ;2,15 ;− ; ;0;2, (12 ); 5
 2 5 3 
A ∩( R − Q ) = { 8;π }
⇒ N⊆ Z⊆ Z⊆ Q⊆ R

2.9 Reguli de calcul cu radicali


1) a ⋅ b = a ⋅b ; Exemple: 1) 2 ⋅ 5 = 2 ⋅ 5 = 10 ;
a a 8 8 4
2) = ; 2) = = ;
b b 6 6 3
3) Introducerea factorilor sub radical: a b = a 2 ⋅ b ; 3) 3 2 = 32 ⋅ 2 = 18 ;
4) Scoaterea factorilor de sub radical: a 2 ⋅ b = a b ; 4) 32 = 16 ⋅ 2 = 4 2 ;
5)
n)
a a n 3 3 5 3 5
5) Rationalizarea numitorilor: = . 5) = = .
m n m ⋅n 2 5 2 ⋅5 10

13 Tit Cuprian - Octombrie 2008


2.10 Operatii cu numere reale
 Intr-un exercitiu de calcul aritm etic ce Exemplu:
[(
contine mai multe operatii cu num ere 24 6 −12 8 : − 6 2 : 4 − 48 = ) ( )] ( )
reale se efectueaza m ai intai ridicarile [(
= 24 6 − 24 2 : − 6 2 : 4 − 4 3 = ) ( )] ( )
la puteresi scoaterea factorilor de sub
radicali, apoi inm ultirile si im partirile
[ (
= 24 2 3 −1 : − 6 2 : 4 − 4 3 = ) ( )] ( )
in ordinea in care sunt scrise si apoi = − 4 3 −1 : 4 1 − 3 = [ ( )] ( )
adunarile si scaderile, la fel, in ordinea = 4 1 − 3 : 4 1 − 3 = 1. [( )] ( )
in care sunt scrise.
 In exercitiile de calcul aritm etic care
contin paranteze se efectueaza m ai
intai calculele din parantezele m ici
(rotunde), apoi cele din paranteze
m ari (drepte) si apoi cele din accolade.
 Daca in fata unei paranteze ce contine
un num ar real sau o sum a/diferenta de
num ere reale se afla sim bolul −”,,,
atunci se poate elim ina sem nul si
paranteza, scriind num erele din
paranteza cu sem nul schim bat.

2.11 Media geometrica a doua numere reale positive


Media geometrica (proportionala) se calculeaza Exemplu:
cu:
Daca a = 1 2, b = 2 7;

mg = a ⋅ b, u n a ≥d0 se bi ≥ 0.
mg = 12 ⋅ 27 = 324 =18 .

Exercitii propuse spre rezolvare

1 3
1.Sa se efectueze : [1,05-9
11
(0,1125-0,0025)] :[(0,175 :0,25+1
4

4) :1,54]+0,95
3
2.Un elev citeste in prima zi din numarul paginilor unei carti iar a doua zi restul de 60 pagini. Cate
7
pagini are cartea si cat a citit elevul in prima zi ?
3 3
3.Ce suma a avut un elev, care daca dupa ce a cheltuit din ea, apoi din cat i-a mai ramas, apoi
5 4
inca 34 de lei, constata ca mai are 14 lei ?
4. Se da: x = 2 ( 2 − 3 ) − 3( 2 − 3 ) + 2( 2+ 3 + 3 ) ( 2+ 3 )
6
Sa se calculeze x .
5. Determinati valoarea de adevar a propozitiilor:
1 1 1
P1: + + ∉N ;
2 +1 3+ 2 4+ 3
P2: ( 5 −2 ) 2
+ 14 − 6 5 ∈N ;
P3: 5n +7 ∉N , oricare ar fi n ∈ N.

14 Tit Cuprian - Octombrie 2008


6. Precizati daca numarul A= 4 + 15 − 4 − 15 − 6 este negativ, pozitiv sau nul.
7. Fie numarul a = 10 − 19 − 10 + 19
a) numarul a este pozitiv sau negativ?
b) aratati ca a2 = 2;
c) calculati (a + 2 )100.

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
MULTIMEA NUMERELOR REALE

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4 1 a) Rezultatul calculului 25 + 49 este egal cu …


p .
4 b Rezultatul calculului 32 + 4 2 este egal cu …
p )
4 c) Rezultatul calculului 32 + 4 2 este egal cu …
p
4 2 a) 4,4944 este egal cu …
p .

 2 
4 b

 2; 3 2; ; 9; π ; − 4,(7) − Q = { . . . } . . . . . .
p )

 5 
3 2
4 c) Rationalizand numitorul fractiei 2 6 se obtine fractia ….
p
4 3 a) Dintre numerele a =4 6 si b = 3 11 mai mare este numarul …
p .
2 3 −3 2 este egal cu ….
4 b
p )
4 c) Cel mai mare numar natural dar mai mic decat 3 5 este egal cu ….
p
4 4 a) Dupa introducerea factorului sub radical, 3 5 , se obtine numarul …
p .
4 b Dupa scoaterea factorului de sub radical, 2 72 , se obtine numarul ….
p )
6 c) Media geometrica a numerelor a = 2 2 si b = 2 8 este egala cu …
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

5p 1 a) Calculati: 2 3 +0, (6) 27 −2,5 12

15 Tit Cuprian - Octombrie 2008


7p . b Sa se arate ca a ∈Q , unde
) 2 −1 3− 2 4− 3 2025 − 2024
a= + + + ... + .
2 6 12 2025 ⋅ 2024

5p 2 a) Sa se rezolve ecuatia 1518x = 37 + 38 + 39 + … + 128.


7p . b Sa se arate ca numarul S = 6 + 6 + 6 + ... + 6 este divizibil cu 42.
1 2 3 100

)
17 1717 171717 17171717
6p c) Sa se calculeze suma S = + + + .
24 2424 242424 24242424

3 La extemporalul de matematica elevii au avut de rezolvat doua probleme. Stiind ca 80%


. au rezolvat prima problema, 60% au rezolvat cea de-a doua probleme si 8 elevi au
rezolvat ambele probleme, sa se calculeze:
5p a) Numarul elevilor din clasa.
5p b Cati elevi au rezolvat prima problema.
)
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

3. Calcul algebric

3.1 Calcule cu numere reale reprezentate prin litere


Termenii de forma cl unde c, numit Exemple:
coeficientul termenului, 1) Perechi de termeni asemenea: 2 xy 2 si 5 xy 2 ;
reprezinta un numar, iar, l, partea −5 x 2 y 3 si +4 x 2 y 3 .
literala a termenului, este formata 2) Adunarea: 3xy + 2 xy 2 + 5 xy − 4 xy 2 = 8 xy − 2 xy 2 .
din numere reprezentate prin litere, 3) Inmultirea: 3x ⋅ ( − 2 xy 2 ) ⋅ ( − 4 x 2 y ) = 24 x 4 y 3 .
4) Impartirea: 28 x 4 y 5 : (7 x 3 y 3 ) = 4 xy 2 .
eventual, cu diversi exponenti, ii
numim termeni asemenea
5) Ridicarea la o putere: ( − 2 x 2 yz 3 ) = −8 x 6 y 3 z 9 .
3
daca partile lor literale sunt
identice, iar adunarea lor se
numeste reducerea termenilor
asemenea.

3.2 Formule de calcul prescurtat


Formule utilizate: Exemple:
1) Produsul dintre un numar si o 1) 2 x ( x + 3) = 2 x 2 + 6 x
suma/diferenta: a ( b ± c ) = ab ± ac
2) Patratul unui binom: 2) ( 2 x + 1) 2 = 4 x 2 + 4 x + 1
( a ± b) 2
= a ± 2ab + b
2 2

3) *Patratul unui trinom: 3) ( x 2 + 2 x + 3) = x 4 + 4 x 3 + 10 x 2 + 12 x + 9


2

( a + b + c) 2
= a + b + c + 2( ab + ac + bc )
2 2 2

4) Produsul sumei cu diferenta: 4) ( 3x + 5)( 3x − 5) = 9 x 2 − 25


( a + b )( a − b ) = a 2
−b 2

5) Produsul a doua paranteze: 5) ( x + 2 )( x − 5) = x 2 − 3x − 10


( a + b )( m + n ) = a ( m + n ) + b( m + n )

3.3 Descompuneri in factori

16 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Formule utilizate: Exemple:
1) Scoaterea factorului comun: ab ± ac = a ( b ± c ) 1) 15 x 2 − 25 x = 5 x ( 3x − 5) ;
2) Restrangerea patratului unui binom: a 2 ± 2ab + b 2 = ( a ± b ) 2 2)
3) Diferenta de patrate: a 2 − b 2 = ( a + b )( a − b ) 9 x 2 − 24 x + 16 = ( 3 x − 4 ) ;
2

4) Descompunerea unui trinom de forma: x 2 + mx + n ; daca 3)


4 x 2 − y 2 = ( 2 x + y )( 2 x − y ) ;

a ⋅ b = n s ia + b = m a, b ∈ Z 4)
x 2 − x − 12 = ( x + 3)( x − 4 ) .

atunci: x 2 + mx + n = ( x + a )( x + b ) .

3.4 Ecuatia de forma x2 = a, unde a∈Q+.


De retinut: Exemplu:
Doua numere reale  x1 = + 6
1) x = 36 ⇒ x = 36 ⇒ 
2

opuse au acelasi patrat.  x2 = − 6


Rezolvarea unei ecuatii de forma x2 = a,  x1 = + 22
2) x = 484 ⇒ x = 484 ⇒ 
2

unde a∈Q+:  x2 = − 22
 x1 = + a
Daca x2 = a, atunci avem: 
 x2 = − a

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
CALCUL ALGEBRIC

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4 1 a) Rezultatul calculului 2a 2 − 5a 2 + 4a 2 este …


p .
4 b) Rezultatul calculului 3x ⋅ ( − 2 x 2 ) este …
p
4 c) Rezultatul calculului −12 x 5 : ( − 4 x 3 ) este …
p
4 2 a) 5 x ( 2 x −3) este egal cu …
p .
4 b) ( x + 4 ) 2 este egal cu …
p
4 c) ( x + 3)( x − 3) este egal cu …
p
4 3 a) Forma descompusa a 15 x 2 −10 x este …….

17 Tit Cuprian - Octombrie 2008


p .
4 b) Forma descompusa a x 2 − 6 x + 9 este …….
p
4 c) Forma descompusa a 9 x 2 − 64 este …….
p
4 4 a) Solutiile ecuatiei x 2 = 16 sunt ……si……
p .
6 b) Solutiile reale ale ecuatiei x 4 = 16 sunt {……….}.
p
4 c) Valoarea expresiei 15 x 2 −10 x pentru x = −2 este egala cu …
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 Sa se calculeze:
5 . a) 4056 2 − 3056 2
p
5 b) 3452 − 452
p
6 2 a) Sa se calculeze: ( x −1)( x +1) ( x 2 +1)( x 4 +1)( x 8 +1) .
p .
b) Sa se calculeze media aritmetica a numerelor a = ( 14 + 10 ) si
2
5
b = ( 14 − 10 ) .
2
p
c) Sa se calculeze media geometrica a numerelor a = ( 14 + 10 ) si
2
7
b = ( 14 − 10 ) .
2
p
3 Fie expresia E = x 2 + x − 2 xy + y 2 − y .
5 . a) Aflati valoarea lui E pentru x = 4 si y = 3.
p
7 b) Aflati valoarea lui E pentru x − y = −1
p
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

4. Ecuatii si sistemede ecuatii


4.1 Proprietati ale relatiei de egalitate in multimea numerelor reale
1. Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca Exemplu
a = b si c = d atunci a + c = b + d; Folosind proprietatile egalitatilor, afla x precizand
2. Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca de fiecare data ce proprietate s-a folosit:
a = b si c = d atunci a - c = b - d; x−
4 5
= ⋅ 20  proprietatea 3.
3. Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca 5 4
a = b si c = d atunci a ⋅ c = b ⋅ d; 20 x − 16 = 25
4. Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, 20 x − 16 + 16 = 25 + 16  proprietatea 1.
c ≠ 0, d ≠ 0, daca a = b si c = d 20 x =41 : 20  proprietatea 4.
atunci a : c = b : d. 41
x= .
20
18 Tit Cuprian - Octombrie 2008
4.2 Ecuatii de forma ax + b = 0, a,b∈R; multimea solutiilor
• Propozitia cu o variabila de forma ax + b = 0 se numeste ecuatie Exemplu:
cu o necunoscuta, unde a si b sunt numere reale. 3x + 3 = x 2 + 2
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un ⇒3x − x 2 = 2 − 3
membru in alt membru cu semnul schimbat. ( )
⇒x 3 − 2 = − 3 − 2 ( )
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea cu un − (3 − 2 )
numar diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea ⇒x = = −1 .
3− 2
numitorilor si la final aflarea necunoscutei.

4.3 Ecuatii echivalente


Doua ecuatii care au acelasi domeniu de variatie si Exemplu:

2x = 8 s i x + 3 = 7
aceeasi multime de solutii se numesc ecuatii
echivalente. Ecuatiile sunt

echivalente relative la R, deoarece au


acelasi domeniu de variatie, R si aceeasi
multime de solutii {4}.

4.4 Sisteme de ecuatii


Forma generala a unui sistem de Exemple:
doua ecuatii cu doua necunoscute:  2x + y = 5
Metoda substitutiei: 
 a1 x + b1 y = c1 3x − 2 y = −3

a2 x + b2 y = c2 din 2 x + y = 5 ⇒ y = 5 − 2 x ;
Metode algebrice de Introducem pe y = 5 − 2 x in 3 x − 2 y = −3
rezolvare: ⇒ 3x − 2( 5 − 2 x ) = −3 ⇒ 3 x − 10 + 4 x = −3 ⇒7 x = 7 ⇒x = 1
1) Metoda substitutiei: x =1
Introducem pe x = 1 in y = 5 − 2 x ⇒ y = 5 − 2 ⋅1 = 3 ⇒ y = 3 .
 Se afla dintr-o ecuatie o 
necunoscuta in functie de 2 x + y = 5 ⋅ 2 4 x + 2 y = 10
Metoda reducerii:  ⇒
cealalta necunoscuta; 3x − 2 y = −3 3x − 2 y = −3
 Se introduce valoarea 7x = 7 ⇒ x =1;
acestei necunoscute in  2x + y = 5⋅3  6 x + 3 y = 15
cealalta ecuatie si se rezolva  ⇒
3 x − 2 y = −3 ⋅ ( − 2 ) − 6 x + 4 y = 6
ecuatia;
7 y = 21 ⇒y = 3
 Se afla cealalta
x = 1
necunoscuta. ⇒ y = 3
2) Metoda reducerii: 
 Se alege o necunoscuta cu
scopul de a fi ,,redusa” si se
identifica coeficientii sai;
 Se afla c.m.m.m.c. al
coeficientilor si se inmultesc
ecuatiile astfel incat sa se
obtina coeficientii
necunoscutei numere opuse;
 Se aduna ecuatiile si se
obtine o ecuatie cu o
singura necunoscuta, dupa
care se rezolva;
 La fel se procedeaza cu
19 Tit Cuprian - Octombrie 2008
cealalta necunoscuta.

4.5 Proprietati ale relatiei de inegalitate ,,≤ ” pe multimea R


1) Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca Exemplu:
a ≤ b si c = d atunci a + c ≤ b + d; Folosind proprietatile inegalitatilor, afla x
2) Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca precizand de fiecare data ce proprietate s-a folosit:
a ≤ b si c = d atunci a − c ≤ b − d; −x −
4 5
≤ ⋅ 20  proprietatea 3.
3) Oricare ar fi numerele reale a, b, c, d, daca 5 4
a ≤ b si c = d si pozitive, atunci a ⋅ c ≤ b ⋅ − 20 x − 16 ≤ 25
d − 20 x − 16 + 16 ≤ 25 + 16  proprietatea 1.
−20 x ≤41 : ( −  proprietatea 4.
si a :c ≤ b :d daca c si d sunt diferite de zero. 20 )

4) Oricare ar fi numerele reale a si b, daca a ≤ 41


x ≥− .
b si k < 0, atunci: a ⋅ k ≥ b ⋅ k sau a : k ≥ b 20
: k.

4.6 Inecuatii de forma ax + b > 0, (<,≤ ,≥ ), a,b∈R cu x in Z


• Propozitia cu o variabila de forma ax + b > 0 se Exemplu:
numeste inecuatie cu o necunoscuta, unde a si b 2 x − 7 < 5 x − 16
sunt numere reale. ⇒2 x − 5 x < −16 + 7
• Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de a trece ⇒−3 x <−9 : ( −3)
termeni dintr-un membru in alt membru cu semnul ⇒x > 3
schimbat.
• Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de
inmulti/imparti inegalitatea cu un numar diferit
de zero. Procedeul este utilizat pentru
eliminarea numitorilor si la final aflarea
necunoscutei. Daca o inecuatie se va inmulti/imparti cu un
numar negativ atunci sensul inegalitatii se schimba.

4.7 Probleme ce se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, al sistemelor si al inecuatiilor


Etapele de rezolvare a unei Exemplu:
probleme: Suma a trei numere este egala cu 43. Stiind ca numarul cel mai mare
1. Stabilirea datelor este dublul celui mijlociu si numarul cel mai mic este cu 17 mai mic
cunoscute si a celor decat cel mai mare, aflati cele trei umere.
necunoscute din problema. Rezolvare:
2. Alegerea necunoscutei Stiind ca suma este egala cu 43, trebuie sa exprimam valorile a doua
(necunoscutelor) si numere in functie de valoarea celui de-al treilea numar;
exprimarea celorlalte date Fie x numarul mjlociu. Din datele problemei rezulta ca 2x este cel
necunoscute in functie de mai mare numar iar 2x−17 este cel mai mic numar.
aceasta (acestea). Obtinem ecuatia:
3. Alcatuirea unei ecuatii x + 2 x + 2 x − 17 = 43 pe care o rezolvam:
(sistem de ecuatii) cu 5 x −17 = 43
necunoscuta (necunoscutele) 5 x = 43 +17
aleasa (alese), folosind datele 5 x = 60
problemei. x =12
4. Rezolvarea ecuatiei Deci 12 este numarul mijlociu, 2⋅ 12 = 24 este numarul cel mare si
(sistemului de ecuatii). 24 − 17 = 7 este numarul mic.
5. Verificarea solutiei. Verificam: 7 + 12 + 24 = 43.
6. Formularea concluziei
problemei.

20 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea
LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
ECUATII SI SISTEME DE ECUATII

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4 1 a) Solutia ecuatiei 3 x − 9 = 0 este x = ....


p .
4 b Solutia ecuatiei 3x − 7 = x + 1 este x = ....
p )
4 c) Solutia ecuatiei 4 x − a = 0 este x = 2 pentru a = ....
p
x + y = 5 x = ....
4 2 a) Solutia sistemului x − y = 3 este y = ....
 
p .
4 b Solutiile naturale ale inecuatiei 2 x − 5 < 1 sunt S ={........ }
p )
4 c) Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei: Ecuatiile x + 3 = 7 si 3 x − 2 = 10 sunt
p echivalente.

x = 8 x = ....
4 3 a) Solutia sistemului  este 
p .  x− y =3 y = ....
4 b Fie x + xy −12 = 0 . Daca x = 3 atunci y = ......
p )
15 5
4 c) Solutia ecuatiei = este x = ....
x 2
p
4 Fie ecuatia x +4 =9 .
6 . a) Radacina negativa a ecuatiei este ……
p
4 b Suma radacinilor ecuatiei date este egala cu ….
p )
4 c) Produsul radacinilor ecuatiei date este egal cu ….
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

 2 x + 5 y = 16
10 1 Rezolvati sistemul de ecuatii: 
7 x − 6 y = −4
p .
6p 2 a) Aratati ca ecuatia: x +3 +3x −2 =0 nu are solutii.
7p . b Sa se rezolve ecuatia x + 2 x + 3x + ... + 99 x = 495 .
)
5p c) Daca impartim numarul 18 la x si adunam la rezultat pe 16 obtinem numarul 19. Sa se
determine numarul x.

3 Un croitor pentru confectionarea unei bluze consuma 2m de stofa iar pentru o rochie
. consuma 3m de stofa.
5p a) Daca in total a consumat 30m de stofa si a confectionat 11 de articole, sa se afle cate
21 Tit Cuprian - Octombrie 2008
bluze si cate rochii a confectionat croitorul.
7p b Sa se afle numarul posibil de rochii si bluze ce pot fi confectionate din 40m de stofa.
)
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

5. Elemente de organizare adatelor si calculul


probabilitatilor

5.1 Produsul cartezian a doua multimi nevide

A = X{ ( x, yB) x ∈ A s iy ∈ B}
Exemplu:
A={1;2;3}, B={4;5}
AXB = {(1;4 ), (1;5), ( 2;4 ), ( 2;5), ( 3;4 ), ( 3;5)}

5.2 Reprezentarea intr-un sistem de axe perpendiculare


Exemplu:

5.3 Distanta dintre doua puncte din plan

 Reprezentam cele doua puncte intr-un sistem de axe


perpendiculare (sistem ortogonal de doua axe);
 Ducem din A o perpendiculara ape Ox si din B pe Oy
pana se intersecteaza in C;
 Aflam distanta de la A la C si de la B la C;
 Aplicam teorema lui Pitagora in ∆ ABC si aflam
lungimea lui AB.

Sau daca puteti sa retineti formula:


2 2
AB = x A −xB + yA −yB

5.4 Reprezentarea si interpretarea unor dependente functionale prin tabele, diagrame si grafice.
Intr-o clasa, in urma unui test la matematica, s-au obtinut urmatoarele rezultate: 3 elevi au luat calificativul
FB,
5 elevi au luat calificativul
B, 4 elevi au luat calificativul
S si 2 elevi au luat calificativul
I. Sa se reprezinte in mai
multe moduri aceasta situatie.

22 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Reprezentarea prin tabel Reprezentarea prin diagrama Reprezentarea prin grafic

Calificativ FB B S I 6
5
Nr. elevi 3 5 4 2 5
4
4
3 3
2 2

1 1

0 0
FB B S I FB B S I

5.5 Calculul probabilitatilor


Probabilitatea de realizare a unui Exemplu:
eveniment este egala cu raportul dintre Intr-o urna sunt 15 bile rosii, 18 bile albe si 27 bile negre.
numarul cazurilor favorabile (nf) si Care este probabilitatea ca extragand la intamplare o bila,
numarul total de cazuri posibile (np). aceasta sa fie neagra?

n r c a z uf ar iv o r a b i l ne rc a z f ua rv i o r a 2b 7i l e 2 7 9
P= P = = = = = 4 %5
n r c a z up roi s i b i l e n rc a z pu or si i b1 +i51l +e82 7 6 0 2 0

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 Intr-un sistem ortogonal xOy sunt punctele A(-3;-4), B(5;4), C(5;0)


10 . a) Reprezentati cele trei puncte.
p
10 b) Aflati distanta dintre punctele A si B.
p
10 c) Aflati perimetrul triunghiului ABC.
p
10 d) Aflati aria triunghiului ABC.
p
2 In urma unui test la matematica elevii unei clase au obtinut urmatoarele
. rezultatele conform tabelului de mai jos:
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de 1 2 3 4 5 3 2
23 Tit Cuprian - Octombrie 2008
note
5p a) Aflati numarul de elevi din clasa.
10 b) Aflati media clasei.
p
10 c) Reprezentati printr-o diagrama repartitia notelor.
p
3 Intr-o urna sunt 3 bile albe si 5 bile negre.
10 . a) Care este probabilitatea ca extragand la intamplare o bila aceasta sa fie
p neagra?
15 b) Care este probabilitatea ca extragand la intamplare doua bile, acestea sa fie
p ambele negre?
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

G
EOMETRIE
1. Patrulatere

1.1 Patrulater convex; suma masurilor unghiurilor

Patrulaterul convex este patrulaterul in care punctual de


intersectie al celor doua diagonale se afla in interiorul
acestuia (mai sunt si alte definitii).
 Are 4 laturi (AB, BC, CD, AD);
 Are doua diagonale (AC, BD);
 Are 4 varfuri (A, B, C, D);
 Suma masurilor unghiurilor intr-un patrulater convex
este egala cu 3600.

1.2 Paralelogram; proprietati


Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile
opuse paralele doua cate doua.

Proprietati:
1. Laturile opuse sunt congruente doua cate doua.
[AB]≡ [CD]; [BC]≡ [AD] .
Unghiurile opuse sunt congruente, <A≡ <C si <B≡ <D;

2. Unghiurile alaturate sunt suplementare, m(<A)+m(<B)=1800 si m(<B)+m(<C)=1800;


4. Intr-un paralelogram diagonalele se intersecteaza injumatatindu-se, [OA]≡ [OC]; [OB]≡ [OD] .

1.3 Paralelograme particulare; proprietati

24 Tit Cuprian - Octombrie 2008


Dreptunghiul = este paralelogramul cu un unghi drept.

Alte proprietati:
1. Toate unghiurile sunt congruente si de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.

Patratul = este paralelogramul cu toate laturile congruente


si unghiurile de 900.

Alte proprietati:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente si de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersecteaza perpendicular un ape
cealalta;
5. Diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor.

Rombul

Alte proprietati:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor.

1.4 Trapez - clasificare; trapez isoscel – proprietati


Definitie. Trapezul este patrulaterul care are doua laturi opuse paralele.
In orice trapez, unghiurile alaturate unei laturi neparalele sunt suplementare.
Trapez oarecare Trapez dreptunghic Trapez isoscel

TRAPEZ ISOSCEL
Trapezul isoscel este trapezul care are laturile
neparalele congruente; AD=BC.
Unghiurile de la baza sunt congruente;<A≡ <B si
<C≡ <D.
Diagonalele sunt congruente; BD=AC.

1.5 Arii – triunghiuri si patrulatere

25 Tit Cuprian - Octombrie 2008


ARIA UNUI TRIUNGHI
baza ⋅ inaltimea a ⋅ ha
 A= = ;
2 2
AB ⋅ BC ⋅ sin B
 A= ;
2
 A= p ( p −a )( p −b)( p −c )
a +b+c
unde p = ;
2
 Este de folos a se retine:
abc
A= = p⋅r , unde:
4R

 R = r a zc ae r c cu il cu ui m t rs ic u

 r = r a zc ae r c iun l su cit r i su
Cazuri particulare:
cateta ⋅ cateta
a) triunghi dreptunghic: A =
2
2
l 3
b) triunghi echilateral: A =
4

ARIA UNUI PARALELOGRAM

 A = baza ⋅ inaltimea = AB ⋅ h
 A = AB ⋅ AD ⋅ sin α

ARIA UNUI DREPTUNGHI

 A = L ⋅l
d 2 ⋅ sin α
 A=
2

ARIA UNUI PATRAT

 A =l2
d2
 A=
2

26 Tit Cuprian - Octombrie 2008


ARIA UNUI ROMB

d1 ⋅ d 2
 A=
2
 A = l ⋅h
 A = l 2 ⋅ sin α

ARIA UNUI TRAPEZ

( B + b) ⋅ h
A=
2

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
PATRULATERE

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4 1 a) Paralelogramul cu un unghi drept se numeste …….


p .
4 b Intr-un romb diagonalele sunt ……… unghiurilor.
p )
4 c) Intr-un dreptunghi diagonalele sunt ……. Intre ele.
p
4 2 a) Perimetrul unui patrat cu latura de 3cm este egal cu …. cm.
p .
4 b Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea de 12cm si latimea de 5cm este egal cu …. cm.
p )
4 c) La un romb unghiul dintre diagonale este egal cu ….. 0.
p
4 3 a) Suma masurilor unghiurilor intr-un patrulater convex este egala cu … 0.
p .

27 Tit Cuprian - Octombrie 2008


4 b Fie ABCD un paralelogram. Suma masurilor unghiurilor DAB si ABC este egala cu … 0.
p )
4 c) Intr-un paralelogram unghiurile opuse sunt …………
p
4 4 a) Aria unui patrat cu latura de 5cm este egala cu …..cm2.
p .
4 b Aria unui romb cu diagonalele de 6 si 10cm este egala cu …..cm2.
p )
6 c) Aria unui trapez cu linia mijlocie de 10cm si inaltimea de 6cm este egala cu …..cm2.
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 Fie paralelogramul ABCD, astfel incat mediatoarea d a laturii [BC] intersecteaza pe [AB]
. in mijlocul sau N si pe [BC] in M.
5p a) Demonstrati ca AC si BC sunt perpendiculare.
5p b Fie {P} = d∩BD. Demonstrati ca PO = PB unde {O} = AC∩BD.
)
5p c) Daca AC = 16cm si BC = 12cm aflati aria lui ABCD si aria triunghiului BMN.

2 In figura alaturata aveti triunghiul ABC cu BC = 12cm,


5p . a) AC = 16cm, AD⊥BC, BE⊥AC, AD = 12cm.
Aflati aria triunghiului ABC.
5p b Aflati lungimea lui BE.
)

3 In trapezul ABCD, AB = 20cm-baza mare, CD = 12cm-baza mica si inaltimea de 6cm.


5p . a) Calculati aria trapezului.
5p b Aflati lungimea liniei mijlocii si a segmentului de pe linia mijlocie cuprins intre
) diagonale.
5p c) Daca dimensiunile trapezului se dubleaza, sa se calculeze aria trapezului.
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

2. Asemanareatriunghiurilor

2.1 Segmente proportionale


Patru segmente sunt proportionale daca cu lungimile lor se poate
forma o proportie.
4 6 AB CD
= ⇒ =
8 12 EF GH

Cum impartim un segment dat in Rezolvare:


mai multe parti proportionale cu
numere date?
De exemplu, impartiti un segment AC CD DB AC + CD + DB 42
⇒ = = = = =3
AB=42 cm in 3 parti proportionale 3 4 7 3+4 +7 14
28 Tit Cuprian - Octombrie 2008
A =C 3⋅ 3 = 9; C =D4 ⋅ 3 = 1 ;2 D =B7 ⋅ 3 = 2 1
cu numerele 3, 4 si 7.

2.2 Teorema lui Thales


Teorema. O paralela dusa la o latura intr-un triunghi
determina pe celelalte doua (sau pe prelungirile lor) segmente
proportionale.
AM AN
=
MB NC
Aplicatie. Daca AB=6, AC=9, AM=2 sa se afle lungimea lui
NC.
AM AN 2 9−x
= ⇒ = ⇒
MB NC 4 x
⇒2 x = 36 − 4 x ⇒6 x = 36 ⇒ x = 6.

2.3 Linia mijlocie in triunghi


Segmentul de dreapta care uneste mijloacele a doua laturi se
numeste linie mijlocie (vezi pe figura, MN = linie mijlocie, M si
N mijloacele laturilor AB si AC).
BC
MN = ; MN BC .
2
Daca si P este mijlocul laturii BC, atunci cele trei linii mijlocii
determina 4 triunghiuri congruente intre ele, fiecare cu un sfert
din aria ∆ ABC si jumatate din perimetrul ∆ ABC.

2.4 Centrul de greutate al triunghiului

Segmentul de dreapta ce uneste varful unui unghi cu mijlocul


laturii opuse se numeste mediana.
Punctul de intersectie al celor trei mediane se numeste centrul
de greutate al triunghiului.
Proprietati:
 Intr-un triunghi mediana il imparte in doua triunghiuri
echivalente (de arii egale).
AM 2A M
 G M= ; A G=
3 3
2.5 Linia mijlocie in trapez; proprietati

Segmentul de dreapta care uneste mijloacele laturilor


neparalele se numeste linie mijlocie.
B +b
 MN = si MN BC .
2
B −b
 PQ =
2

2.6 Triunghiuri asemenea


29 Tit Cuprian - Octombrie 2008
Doua triunghiuri se numesc asemenea daca au toate
unghiurile respective congruente si laturile omoloage
respective proportionale.

 <A≡ <M; <B≡ <N; <C≡ <P;


AB BC AC
 = = .
MN NP MP

2.7 Criterii de asemanare a triunghiurilor


C riteriu l d e a sem an are L U L C riteriu l d e asem an are L L L C riteriu l d e asem an a re U U
D o u a triu n g h iu ri s u n t D o u a triu n g h iu ri s u n t a s e m eDnoeuaa t riu n g h iu ri s u n t
a s e m e n e a d a c a a u c a t e d oduaac a a ut o a t e la t u rile re s p e c tiv
a se m e n e a d a ca a u ca te
la t u ri re s p e c t iv p ro p o rt io nparo
le p o rtio n a le . d o u au n g h iu ri re s p e c t iv
s i u n g h iu rile c u p rin s e in t re c o n g ru e n t e .
e le c o n g ru e n te .

AB BC AB BC AC <B≡ <N; <C≡ <P


= ; <B≡ <N = = .
MN NP MN NP MP

2.8 Teorema fundamentala a asemanarii


Teorema. O paralela dusa la o latura intr-un triunghi
formeaza cu celelalte doua (sau cu prelungirile lor) un
triunghi asemenea cu cel dat.

AM MN AN
 = = .
AB BC AC

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
ASEMANAREA TRIUNGHIURILOR

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

30 Tit Cuprian - Octombrie 2008


BC 2
1 Fie punctele coliniare A, B si C. AB = 12cm si = .
AB 3
.
4 a) Lungimea lui BC este egala cu …. cm.
p
4 b Lungimea lui AC este egala cu ….cm.
p )
AB
4 c) Valoarea raportului este egal cu …
AC
p
2 In triunghiul ABC, CU AB= 10cm, BC = 12cm, AC = 14cm, M este mijlocul lui [AB], N
. este mijlocul lui [BC], P este mijlocul lui [AC].
4 a) Perimetrul triunghiului ABC este egal cu ….cm.
p
4 b Lungimea lui MN este egala cu ….cm.
p )
4 c) Perimetrul triunghiului MNP este egal cu ….cm.
p
3 In figura alaturata aveti MN paralela cu BC. AM = 6cm,
. AB = 10cm, NC = 6cm.
4 a) Lungimea lui MB este egala cu ….cm.
p
4 b Lungimea lui AN este egala cu …cm.
p )
MN
4 c) Valoarea raportului este egala cu ….
BC
p
4 In figura alaturata ∆ ABC∼ ∆ MNP; m(<B)=750,
4 . a) m(<P)=500.
p m(<N) este egala cu ….0.
4 b m(<C) este egala cu ….0.
p )
6 c) m(<A) este egala cu ….0.
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 In figura alaturata aveti un paralelogram cu dimensiunile


. 1
din figura. DE⊥AB, AE = din AB, DE∩BC={F}.
3
7p a) Aflati perimetrul triunghiului BEF.
7p b Aflati valoarea raportului ariilor triunghiului ADE si a
) triunghiului BEF.
7p c) Aflati valoarea raportului ariilor triunghiului ADE si a
triunghiului FDC.

2 In figura alaturata ABCD este un trapez, AD∩BC={M};


. AB = 9cm, CD = 5cm, AD = 3cm.
6p a) Aflati lungimea lui MD.
6p b A∆MDC
) Aflati valoarea raportului .
A∆abc
7p c) Daca BC = 5cm aflati perimetrul triunghiului AB.
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

31 Tit Cuprian - Octombrie 2008


3. Relatii metrice intriunghiul dreptunghic

3.1 Proiectii ortogonale pe o dreapta

 Daca A∉a si AA’⊥A, A’∈a, atunci putem spune ca proiectia


ortogonala a punctului A pe dreapta a este punctul A’.
 Daca punctele B’ si C’ sunt proiectiile ortogonale ale punctelor
B si C pe dreapta a atunci [B’C’] este proiectia ortogonala a
segmentului [BC] pe dreapta a.

3.2 Teorema inaltimii


Daca ∆ ABC este dreptunghic in A si AD⊥BC, atunci:
AD 2 =BD ⋅ DC
Exemplu:
 daca BD= 12cm si CD = 18cm atunci: AD2 = 12⋅ 18 = 216.
⇒ AD = 216 = 6 6cm .

3.3 Teorema catetei


Daca ∆ ABC este dreptunghic in A si AD⊥BC, atunci:
AB 2 =BD ⋅ BC
AC 2 =DC ⋅ BC
Exemplu:
Daca AB = 6cm si BD= 3cm atunci:
AB2 = BD⋅ BC ⇒ 36 = 3⋅ BC
36
⇒BC = 3 = 12 cm .

3.4 Teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora


Daca ∆ ABC este dreptunghic in A atunci:
AB 2 +AC 2 =BC 2
Exemplul 1. Daca AB =6cm si AC = 8cm, atunci:
BC2 = 36 = 64 = 100 ⇒BC = 100 =10 cm .
Exemplul 2. Daca BC = 13cm si AC = 12cm, atunci:
AB2 = BC2 – AC2 = 169 – 144 = 25.
⇒AB = 25 = 5cm

Exemplul 3. Daca un triunghi ABC are laturile: AB = 8cm, AC = 15cm si BC = 17cm, putem
verifica:
172 = 152 + 82 este adevarat? ⇒ 289 = 225 + 64; da, este edevarat.
Atunci conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul este dreptunghic, cu ipotenuza BC si
unghiul drept in A.

3.5 Notiuni de trigonometrie


32 Tit Cuprian - Octombrie 2008
300 450 600
sin 1 2 3
2 2 2
cos 3 2 1
2 2 2
tg 3
1 3
cateta opusa cateta alaturata 3
sin α = ; cos α =
ipotenuza ipotenuza ctg 3
3 1
cateta opusa cateta alaturata 3
tgα = ; ctg α = cateta opusa
cateta alaturata
sin 2 α + cos 2 α = 1

3.6 Rezolvarea triunghiului dreptunghic


 A rezolva un triunghi dreptunghic inseamna a calcula unele elemente (latura, proiectii, unghiuri sau
functii trigonometrice ale acestora) in functie de unele elemente date intr-un triunghi dreptunghic sau
oarecare sau intr-o configuratie geometrica in care se pot identifica triunghiuri dreptunghice.
 Exemplu:
Fie triunghiul ABC cu masura unghiului B de 450, masura unghiului C de 300 si AB = 3 2 . Se cere
perimetrul triunghiului ABC si sinusul unghiului A.
 Rezolvare: -construim AD⊥BC si rezulta ∆ ABD dreptunghic isoscel;
2
daca AB = 3 2 . atunci BD = AD = AB ⋅ cos 45 = 3 2 ⋅ =3
2
-In ∆ ADC, dreptunghic, cu un unghi de 300, rezulta:
AC = 2 AD = 2 ⋅ 3 = 6 si
CD 2 = AC 2 − AD 2 = 36 − 9 = 27.
⇒ CD = 27 = 3 3.
-Perimetrul P = 3 2 + 6 + 3 3 + 3 = 9 + 3( 2 + 3 )

1
sin A sin B sin C sin A sin C sin A
-Din teorema sinusului, = = rezulta: = ⇒ = 2 ⇒
BC AC AB BC AB
3( 3 + 1) 3 2
6+ 2
sin A =
4

Problemepropuse spre rezolvare

1. Stabiliti natura triunghiului ale carui unghiuri sunt proportionale cu 1,(3); 1,25 din 1,(3) si
cu suma celor doua numere.
2. Aratati ca un triunghi este dreptunghic isoscel daca si numai daca doua laturi ale
triunghiului sunt respectiv egale cu distantele de la varfurile opuse laturilor la ortocentrul triunghiului.
3. Fie triunghiul ABC de inaltime BE, E ∈ AC si D∈(BE), astfel incat 2⋅ DE = BD.
Punctele M,N,P,Q sunt mijloacele segmentelor AB, BC, DC respectiv DA. Stiind ca aria
patrulaterului MNPQ este de 20cm2, sa se calculeze aria triunghiului ABC.
4. Din varful B al paralelogramului ABCD (B>900), se duc inaltimile BM si BN, unde
M∈AD, N∈DC. Stiind ca NP=8cm, unde P este piciorul perpendicularei duse din D pe BC sa se afle
distanta de la B la ortocentrul triunghiului BMN si lungimea segmentului NO, unde O este intersectia
dintre AC si BD stiind ca BD=14cm.

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea

33 Tit Cuprian - Octombrie 2008


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
RELATII METRICE

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (45 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

5 1 a) Diagonala unui patrat de latura 4 cm este egala cu ….cm.


p .
5 b Diagonala unui dreptunghi de lungime 8cm si latime 6cm este egala cu ….cm.
p )
5 c) Inaltimea unui triunghi ecilateral de latura 2cm este egala cu ….cm.
p
5 2 a) Un triunghi dreptunghic are catetele de 15cm si respectiv 20cm.
p . Lungimea ipotenuzei este egala cu …cm.
5 b Lungimea inaltimii este egala cu ….cm.
p )
5 c) Lungimea proiectiei catetei de 20cm pe ipotenuza este egala cu ….cm.
p
5 3 a) sin 30 0 + cos 60 0 = .......... ..
p .
5 b sin 60 0 − cos 30 0 = .......... ..
p )
5 c) sin 2 40 0 + cos 2 40 0 = .......
p

SUBIECTUL II (45 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 Fie triunghiul ABC dreptunghic in A.


10 . a) Daca AB = x, masura unghiului C este egala cu 300 si aria triunghiului este egala cu
p 18 3cm 2 sa se afle x.
5p b Daca x = 6 cm sa se afle distanta de la varful B la mijlocul lui [AC].
)
10 c) Sa se afle aria unui triunghi echilateral cu lungimea laturii egala cu lungimea lui AC.
p
2 Intr-un triunghi ABC isoscel cu AB = AC = 8 5cm si
. BC = 16 cm, se inscrie un patrat.
10 a) Aflati latura patratului.
p
10 b Sa se afle lungimea razei cercului circumscris triunghiului
p ) ABC.
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

34 Tit Cuprian - Octombrie 2008


4. Cercul si poligoaneregulate

4.1 Cercul; definitie, elemente, discul


 Cercul este locul geometric al tuturor punctelor dintr-un
plan egal departate fata de un punct fix numit centrul
cercului.
 O = centrul cercului;
 OC = raza cercului de lungime R;
 AB = diametrul cercului;
 BD = coarda;
 = arc de cerc;

 = semicerc.

4.2 Unghi la centru; masura arcelor; arce congruente


 Unghi cu varful in centrul cercului
m(<AOB) = m( )
 Unghi cu varful pe cerc
m(<BCA) = m( ) / 2.
 Daca avem doua unghiuri congruente inscrise intr-un
cerc, cu varful in centrul cercului, acestea subintind
intre laturile lor, doua arce congruente.

4.3 Coarde si arce in cerc; proprietati

35 Tit Cuprian - Octombrie 2008


1. Daca arcul AB este congruent cu arcul CD atunci si
[AB]≡ [CD]. Si reciproca este adevarata.
2. Daca MC | | ND atunci arcul CD este congruent cu
arcul MN.
3. Daca OR⊥CD atunci P este mijlocul lui [CD] si R
este mijlocul arcului CD. O este centrul cercului;
{P}=OR∩CD.
4. Coarde egal departate de centru sunt congruente.
Daca OP=OQ atunci [CD]≡ [AB].

4.4 Pozitii relative ale unei drepte fata de un cerc

1. Dreapta (a) exterioara unui cerc


a ∩ C(O,R) = ∅

2. Dreapta (b) tangenta la cerc


b ∩ C(O,R) = {A}

3. Dreapta (c) secanta


c ∩ C(O,R) = {B, C}

4.5 Tangente dintr-un punct exterior la un cerc

 Fie punctul P exterior cercului;


 PA si respectiv PB sunt tangente la cerc;
 OA⊥PA; OB⊥PB;
 [PA] ≡ [PB];
 OP2 = OA2 + AP2

4.6 Poligoane regulate; calculul elementelor geometrice

36 Tit Cuprian - Octombrie 2008


TRIUNGHIUL ECHILATERAL
R 3R 2 3 l2 3
l =R 3 ; a = ; A= ;A= ;
2 4 4
l 3
h= ; P = 3l .
2

PATRATUL

R 2 l
l = R 2 ;a = = ;
2 2

A = 2R 2 ; A = l 2 ;

d = l 2 ; P = 4l .

HEXAGONUL REGULAT

R 3 3R 2 3 3l 2 3
l =R; a= ; A= ;A= ;
2 2 2
P = 6l .

4.7 Lungimea cercului si aria discului


Lungimea cercului
L = 2πR = πd
Aria discului (cercului)
A = πR 2
Lungimea arcului de cerc AC
πR ⋅ α
L AC =
180 0
Aria sectorului de cerc (OAC)
πR 2 ⋅ α
A(OAC ) =
360 0

37 Tit Cuprian - Octombrie 2008


O problema: Presupunem ca diametrul Pamantului este de
12000 km.
a) aflati lungimea unei sfori intinse la ecuator.
b) cu cat trebuie sa lungim sfoara astfel incat cercul sforii sa
fie concentric cu cel al Pamantului si pe sub sfoara sa treaca
un soarece cu o inaltime de 2 cm?
Rezolvare:
a) L = 2πR = 2π ⋅ 6000 km = 3769911184 ,30775 cm .
ecuator

b) L = 2π( R + 2cm ) = 2π ⋅ (600000000 + 2)cm = 3769911196 ,87412 cm .


sforii

Diferenta:
Lsforii − Lecuator = 3769911196 ,87412 −3769911184 ,30775 = 12 ,56637 cm .

Raspuns: Este suficient sa lungim sfoara cu 12,56637 cm ca


sa treaca soarecele.

Scoala Sarichioi, Judetul Tulcea


LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VII-a
CERCUL SI POLIGOANE REGULATE

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
• Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.

4 1 a) Un cerc cu raza de 5 cm are diametrul egal cu …..cm.


p .
4 b Lungimea unui cerc de raza egala cu 5 cm este egala cu …….cm.
p )
4 c) Aria unui cerc de raza egala cu 5 cm este egala cu ……cm2.
p
4 2 a) Perimetrul unui triunghi echilateral de latura 6 cm este egal cu …..cm.
p .
4 b Perimetrul unui patrat de latura 7 cm este egal cu …..cm.
p )
4 c) Perimetrul unui hexagon regulat de latura 8 cm este egal cu …..cm.
p
4 3 a) Aria unui triunghi echilateral de latura 6 cm este egala cu ……cm2.
p .
4 b Aria unui patrat de latura 5 cm este egala cu ……cm2.
p )
4 c) Aria unui hexagon regulat de latura 4 cm este egala cu ……cm2.
p
6 4 a) Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral de latura 6 3cm este egala cu ….cm.
p .
4 b Raza cercului circumscris unui patrat de latura 6 2cm este egala cu ….cm.
p )
38 Tit Cuprian - Octombrie 2008
4 c) Raza cercului circumscris unui hexagon regulat de latura 8 cm este egala cu ….cm.
p

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1 Fie triunghiul echilateral ABC. In exteriorul sau construim Triunghiurile echilaterale


. ABD, ACE si BCF. Daca latura triunghiului ABC este de 6 cm:
6p a) Sa se cerceteze natura triunghiului DEF.
7p b Sa se calculeze perimetrul si aria triunghiului DEF.
)
7p c) Sa se determine raportul dintre aria triunghiului ABC si aria triunghiului ABC.

2 Apotema unui triunghi echilateral de latura 12 3 cm este egala cu cea a unui patrat. Se
. cere:
7p a) Lungimea apotemei triunghiului echilateral.
6p b Lungimea laturii patratului.
)
7p c) Raza cercului circumscris patratului.
Propunator: prof. TIT CUPRIAN

39 Tit Cuprian - Octombrie 2008