Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 1
Cap 1
Analiza unei activităţi economice începe abia în momentul în care acesta s-a
concretizat prin rezultate. Drumul pe care îl parcurge activitatea de analiză este
invers evoluţiei reale a fenomenului: se porneşte de la rezultate, materializate sub
forma unor indicatori economico-financiari, după care se determină elementele
procesului, factorii care l-au generat şi i-au influenţat evoluţia şi relaţiile dintre ei.
Definiţii ale elementelor prezentate până acum:
− elementele: părţi componente ale fenomenului analizat;
− factorii: acele forţe în mişcare care provoacă sau determină un
fenomen economic;
− cauze: fenomene care în anumite condiţii provoacă, şi deci explică,
apariţia unui fenomen. Un fenomen economic poate fi generat de
anumite cauze, dar la rândul sau poate fi cauza finală a altui fenomen.
Conţinutul activităţii de analiză economică poate fi structurat în mai multe
etape:
1. Determinarea obiectului analizei economico-financiare, care presupune
identificarea faptelor, fenomenelor sau rezultatelor asupra cărora se va
concentra analiza; delimitarea acestora se face în timp şi în spaţiu,
cantitativ si calitativ;
2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.
Pentru descompunerea în elemente componente se efectuează o analiză
structurală a fenomenului economic studiat. Factorii de influenţă se
stabilesc treptat, începând cu cei cu acţiune directă şi continuând cu cei
cu acţiune indirectă (care influenţează fenomenul economic studiat prin
intermediul primei categorii de factori). Procesul continuă până la
6
− influenţa factorului a:
∆IaR = I a − 100
− influenţa factorului b:
Ia ⋅ Ib
∆IbR = − Ia
100
− influenţa factorului c:
Ia ⋅ Ib ⋅ Ic Ia ⋅ I b
∆IcR = −
100 2 100
∆ R c = (a 0 ⋅ b 0 ⋅ c1 ) − (a 0 ⋅ b 0 ⋅ c 0 ) = a 0 ⋅ b 0 ⋅ (c1 − c 0 )
În toate cazurile, scăzătorul rămâne neschimbat, modificările făcându-se în
cadrul descăzutului, la factorii respectivi (a, b, c).
Pe baza celor de mai sus, vom avea ca relaţie de principiu:
∆R = ∆R a + ∆R b + ∆R c + r
unde: r reprezentă restul nedescompus, pentru care s-au propus ipoteze diferite de
repartizare de factori (variabile).
4. Alte metode:
Literatura de specialitate prezintă o serie de alte metode utilizate în analiza
economică, cum ar fi:
4.1 Metoda corelaţiei, care analizează factori şi fenomene de tip stocastic
(întâmplător, aleator), iar influenţa acestora se determină prin intermediul analizei
regresionale. Utilizarea acestei metode presupune, în primul rând, o adaptare a ei la
problemele şi cerinţele impuse de analiza economică.
4.2 Metoda calculului matriceal, care se aplică de regulă în situaţia
existenţei unor relaţii funcţionale de produs sau raport, între fenomenul supus
analizei şi factorii corespunzători de influenţă. Ca şi la metoda substituirilor în lanţ
la separarea influenţei factorilor se ia în considerare ordinea de intercondiţionare a
factorilor.
4.3 Metoda cercetărilor operaţionale, este un ansamblu de metode utilizate
pentru luarea deciziilor atunci când apar diverşi factori de influenţă.