P. 1
Analiza Comparativa Privind Dezvoltarea Agroturismului Si Ecoturismului - Studiu de Caz - Crearea Unor Pachete de Servicii Eco-Agroturistice Specifice

Analiza Comparativa Privind Dezvoltarea Agroturismului Si Ecoturismului - Studiu de Caz - Crearea Unor Pachete de Servicii Eco-Agroturistice Specifice

|Views: 2,985|Likes:
Published by abadescu42

More info:

Published by: abadescu42 on Oct 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ŞI ECOTURISMULUI STUDIU DE CAZ: CREAREA UNOR PACHETE DE SERVICII ECO-AGROTURISTICE SPECIFICE

1

CAPITOLUL 1. ECOTURISM, AGROTURISM - DEFINIŢII, CONCEPTE, TEORII................................................................Pag. 8

1.1 Ecoturismul....................................................................................Pag. 8 1.2 Studiu de caz: Ecoturismul în S.U.A.........................................Pag. 10 1.3 Agroturismul…………………………………….................…...Pag. 16

CAPITOLUL 2. AGROTURISMUL - O PROVOCARE PENTRU TURISMUL ROMÂNESC......................................Pag.21

2.1. Apariţia şi dezvoltarea agroturismului............................................Pag. 21 2.2. Impactul agroturismului asupra mediului......................................Pag. 27 2.3. Dezvoltarea durabilă a agroturismului............................................Pag. 30 2.4. Strategii de dezvoltare agroturistică durabilă................................Pag. 39 2.5. Unităţi turistice specifice agroturismului........................................Pag. 45

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE....................................................................Pag. 49
3.1 Reglementările legislative ale Uniunii Europene şi influenţa lor asupra activităţii agroturistice...........................................................................................Pag. 49 3.2. Experienţa agroturistică în ţările europene şi reglementările legislative...........Pag. 64

2

CAPITOLUL 4. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ DIN ROMÂNIA ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ...............Pag.116
4.1. Agroturismul în România................................................................Pag.116 4.2. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 1328/2001...................................................... Pag.133 4.3. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002...................................... Pag.137

CAPITOLUL 5. ECOTURISM ÎN PARCURILE NATURALE VÂNĂTORI NEAMŢ ŞI APUSENI....................................Pag. 164
5.1. Parcul Natural Vânători Neamţ..................................................... Pag.164 5.2. Parcul Natural Apuseni…………………………...................... … Pag.188

CAPITOLUL AGROTURISM

6.

STUDIU ÎN

DE

CAZ

ECOTURISM

ŞI

PARCUL

NATURAL

VÂNĂTORI

NEAMŢ....................................................................................Pag.208
6.1. Crearea unui pachet de servicii turistice ................................. Pag.208 6.2. Concluzii ...........................................................................................Pag.211

Bibliografie .............................................................................Pag. 212

3

Ecotourism Ecotourism is a form of tourism in which the main motivation for the tourist is the observation and appreciation of nature and local tradition in natural areas, and which must fulfil the following conditions: - contributes to nature conservation and protection; - supports the well being of local people, stressing local ownership, as well as business opportunities for local people (especially in rural areas); - has an educational component that creates awareness about nature conservation, both for tourists and local communities; - requires the lowest possible negative impact on the environment and on the socio-cultural component. ECOTOURISM PRINCIPLES 1. Focus on the Natural Area Ecotourism relies on the direct and personal experience of nature, namely to experience the biological, physical and cultural features of a natural area. Therefore the focus on the natural area is essential in the planning, development and marketing of ecotourism. 2. Interpretation and Education Ecotourism provides both the tourists and the local community with nature related experience opportunities leading to greater understanding, appreciation and enjoyment in discovering and contributing to the conservation of both nature, and the local traditional culture. The ecotourism products attract those tourists who wish to interact with nature and in varying degrees intend to enlarge their knowledge, awareness, appreciation and enjoyment of it. Those who develop or co-ordinate ecotourism activities should provide the right level of interpretation about the natural and cultural values in the visited areas, by employing appropriately qualified guides and providing correct information prior to and during the experience. The level and type of the interpretation should be so planned, designed and provided as to meet the interest, needs and expectation of the customer, with the inclusion of a large range of both personal and non-personal interpretation opportunities. It is also important, that the destinations and ecotourism products should give the people in the local community opportunities to access the information and interpretation provided by the ecotourism programme developed in the area.â 3. The principle of environmental sustainability

4

In developing ecotourism products consideration should be given to the fact that. Responsible Marketing Marketing should be accurate and should lead to realistic expectations. long-term active contribution to these communities. More often than not. the potential customers in this field have a high level of education and expectations. 5. providing. Contribution to nature conservation Ecotourism positively contributes to the conservation of natural areas. The tourist product is so developed and managed as to emphasise the natural and cultural environment through the recognition and application of sustainable tourism practices. 7. Ecotourism marketing provides clients with accurate and realistic information that increases the respect for the natural and cultural environment of the areas visited as well as the customer satisfaction. ecotourism should also focus on the cultural aspect of the area visited and contribute to the conservation of this aspect. The tourist activity should be so planned and developed as to minimise the impact on nature. Thus. 6. Active contribution to the development of the local communities Ecotourism provides sustainable contributions to the development of the local communities. the purchase of local goods and services and the use of the local facilities. Ecoturismul 5 . Tourist Satisfaction Ecotourism meets the tourist expectations. Ecotourism implies the participation to the conservation of the natural areas visited. at the same time. the local community represents an integral part of the ecotourism product. The advantages of the ecotourism should be shared with the local communities. collection of the waste left by the tourists.e.: financial support in the rehabilitation of those areas negatively affected by the tourism. providing effective opportunities for the good management and conservation of such areas (i. generally speaking. contribution to the conservation organisations).Ecotourism activities and their planning should offer the best practice in tourism and planning with regard to nature conservation and sustainable development. Local benefits may come from the employment of the local guides. Therefore the tourist satisfaction is essential and the experience should meet or exceed the customer expectations. 4. Ecotourism activities and planning should ensure a minimisation of the negative impact on the local community visited and on the life style.

Ecoturismul este o formă de turism in care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să indeplinească următoarele condiţii: - conservarea şi protejarea naturii; - folosirea resurselor umane locale; - caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale; - impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. Principiile de ecoturism 1. Focalizare pe zone naturale Ecoturismul se axează pe experienţa directă şi personală în natură, se desfaşoară în cadrul naturii şi se bazează pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice şi culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturală este esential în planificarea, dezvoltarea şi managementul ecoturismului. 2. Interpretarea produsului ecoturistic Ecoturismul oferă posibilităţi de experienţe în natura ce duc la o mai bună întelegere, apreciere şi bucurie de a descoperi şi ocroti natura şi cultura tradiţională locală, atât pentru vizitatori, cât şi pentru comunitatea locală. Produsele de ecoturism atrag acei turişti ce doresc să intre în interacţiune cu mediul natural şi, în grade variate, doresc largirea nivelului de cunoaştere, întelegere, apreciere şi plăcere. Cei ce dezvoltă sau coordonează activităţi ecoturistice trebuie să ofere un nivel corespunzator de întelegere a valorilor naturale şi culturale ale zonelor vizitate, de obicei prin utilizarea ghizilor calificaţi în mod corespunzator şi oferirea informaţiilor corecte atât anterior cât şi în cursul experienţei. Nivelul şi tipul interpretarii se planifică, se proiectează şi se oferă în aşa fel încât să vină în întampinarea intereselor, nevoilor şi aşteptărilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilităţi de interpretare atât personală cât şi non-personală. Totodată, la nivelul destinaţiei şi al produselor ecoturistice, este important să se creeze oportunitatea ca membrii comunitaţilor locale să aibă acces la informaţiile şi interpretarea oferite în cadrul programului ecoturistic dezvoltat în zonă. 3. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural Activităţile de ecoturism şi planificarea lor trebuie să ofere cele mai bune practici de turism şi planificare din punct de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Activitatea de turism trebuie să fie planificată şi derulată astfel încât să reducă impactul produs asupra naturii. Produsul ecoturistic se desfăsoară şi este condus astfel încat să conserve şi să pună în valoare mediul

6

natural şi cultural în care se desfăşoară, prin recunoaşterea şi aplicarea practicilor caracteristice turismului durabil.

4. Contributie la conservarea naturii Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul împlica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalităţi constructive pentru bunul management şi conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare a ariilor naturale, strângerea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţia către organizaţiile de conservare). 5. Contribuţie constructivă la dezvoltarea comunităţilor locale Ecoturismul oferă contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor locale. Comunitatea locală de multe ori este parte integrantă a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie să revina în mare parte şi comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. Activităţile de ecoturism şi planificarea lor trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunităţii locale vizitate şi asupra stilului lor de viaţă, oferind în acelaşi timp contribuţii constructive pe termen lung acestor comunităţi. În consecinţă, ecoturismul trebuie să pună în evidenţă şi componenta culturală a ariei vizitate şi să contribuie la conservarea acestei componente. 6. Gradul de satisfacere a turistilor Ecoturismul raspunde asteptarilor turiştilor. În dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potenţialii turişti din acest domeniu au un nivel ridicat de educaţie şi de asteptări. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esenţial, experienţa oferită indeplinind sau chiar depăşind gradul de aşteptare al turiştilor. 7. Marketing corect Se urmareşte realizarea unui marketing corect, ce duce la aşteptări realiste. Marketingul pentru ecoturism oferă clientilor informaţii complete şi responsabile care conduc la creşterea respectului pentru mediul natural şi cultural al zonelor vizitate şi a gradului de satisfacere a turiştilor.

7

CAPITOLUL 1. ECOTURISM, AGROTURISM - DEFINIŢII, CONCEPTE, TEORII.

1.1. Ecoturismul O alternativă a turismului verde, marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de intervenţia antropică este ecoturismul. Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaţionale abilitate (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Sălbatică, numeroase organizaţii ecologiste din domeniu), este una benefică, fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi şi politici speciale de protecţie. Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale tradiţionale, care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene, care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale. Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică, aplicativă pe tot spaţiul planetar pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia patrimoniului universal natural şi cultural, emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO (1972), primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale mediului înconjurător: naturală şi culturală.
8

Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia mediului înconjurător pentru turism, care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii, apărută la începutul secolului XX, la Sinaia, şi având ca mentor marele iubitor de natură, Mihai Haret. O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic, în colaborare cu Alianţa Mondială pentru Natură, care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi turism. Acest document a fost preluat, prelucrat şi comentat în literatura românească de specialitate (Bran, Simon, Nistoreanu, 2000). Cităm mai jos următoarele segmente:
1. Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes

continental sau mondial, să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale;
2. Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra

mediului local şi natural, ca şi asupra populaţiei locale;
3. Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să

amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale, abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate;
4. Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi

sociale locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate;
5. Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia

de primire şi turişti, ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale, atât în ţările receptoare, cât şi în cele emitente de turişti;

9

U. pescuit).. Organizaţia Mondială a Turismului (WTO) a efectuat un set de studii de piaţă în legătură cu şapte ţări (Canada. Naţiunile Unite au declarat anul 2002 Anul Internaţional al Ecoturismului.U. Dacă ne referim doar la S. să identifice profilul ecoturiştilor americani şi să rezume principalele canale de piaţă ale produselor ecoturistice în S. În pregătirea evenimentului. Italia. Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură. mărimea şi creşterea S.K. studiul a încercat să clarifice definiţia ecoturismului. pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe. Scopul primordial al acestor studii a fost acela de a ajuta instituţiile guvernamentale şi agenţii economici să evalueze potenţialul ecoturismului prin promovarea dezvoltării economice şi prezervarea mediului înconjurător.A. fără a le marginaliza sau înlocui. Spania şi S.2. creşterea animalelor. în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria turistică să fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase. Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere oportunităţi specifice.). Franţa. care a generat piaţa ecoturismului. 1.6. care sunt puncte de maximă atracţie pentru turişti. Germania. Studiu de caz: Ecoturismul în S.U.. 7. U.U.A.A.A. Acoperirea Teritorială 10 . să identifice principalele caracteristici ale respectivei pieţe.A.U.

în care motivaţia principală a turiştilor este de a observa şi aprecia natura şi cultura tradiţională prezervată în zone naturale.Principali în acest studiu sunt ecoturiştii care călătoresc din partea continentală a S.U. dar nu exclusiv. caracteristicile generale sunt următoarele: • Include toate formele de turism bazate pe natură.A. Alaska şi teritoriile S. organizaţiile şi autorităţile gazdă care se ocupă de zone naturale în vederea conservării. Hawai. raportul scrie că.U. iar mai puţin ca studiu al ecoturiştilor americani care călătoresc în străinătate. • În general. în general pentru grupuri mici. atât în rândul localnicilor cât şi al turiştilor.A. găsirea unor noi locuri de muncă sau alte posibilităţi de sporire a venitului pentru comunităţile locale. Definiţia Ecoturismului din cadrul acestui studiu WTO notează că: “multe au fost scrise despre ecoturism dar în legătură cu scopul nu s-a ajuns la un consens datorită multelor forme în care activităţile ecoturistice sunt oferite de către o largă varietate de operatori..U. În ciuda lipsei unei definiţii clare. se organizează pentru grupuri mici de către firme locale mici şi specializate.A. • Susţine protecţia mediului natural prin: generarea de beneficii economice pentru comunităţile. Operatorii străini de diverse mărimi organizează de asemenea excursii ecoturistice. • Minimalizează impactele negative asupra mediului natural. şi practicată de o şi mai largă varietate de turişti. 11 . este important doar când ne ajută să înţelegem piaţa din afara graniţelor. în rezumat. Ecoturismul intern şi domestic în S. sporirea interesului către conservarea aşezărilor naturale şi culturale. alese. • Conţine factori educaţionali şi de interpretaţie.

De asemenea.A. “turism bazat pe natură” sau. căţăratul pe munte sau vânătoarea şi pescuitul). acest raport ocazional folosea definiţia lui Lindberg care face distincţia dintre ecoturiştii “dedicaţi” şi cei “întâmplători”.. unii ghizi americani au fost rugaţi să 12 . Totuşi majoritatea analiştilor sunt de acord cu diferenţele de bază făcute de WTO şi alţii ca: • “turismul bazat pe natură” conţine un set de activităţi care folosesc zonele naturale ca locaţie pentru activităţi care au ca principal scop recreerea. Ca parte a efortului acestui studiu de a înţelege cum este perceput termenul “ecoturism” în industria turistică a S. În afară de această catalogare fundamentală. mersul cu barca. “independent/popular”. • “turismul susţinut” se aplică oricăror călătorii. “tare/moale”.Literatura de specialitate conţine numeroase definiţii şi referiri alternative la aceste caracteristici generale ale ecoturismului. Aceste tipuri de distincţii pot fi utile în evaluarea potenţialului pieţei sau în crearea unor facilităţi şi programe care să vină în ajutorul diferitelor segmente ale pieţei ecoturistice. Unii comentatori folosesc de asemenea în locul sau ca sinonim al “ecoturismului”. ajută la explicarea enormei variaţii în estimarea mărimii şi creşterii pieţei ecoturistice. provocarea personală sau consumaţia (relaxarea pe plajă. Ca rezultat. împreună cu principiile ecoturismului se caracterizează ca: “active/pasive”. bazat pe natură şi a turismului susţinut. “turism susţinut”. “dedicat/întâmplător”. mai rar. autori academici au mai creat o serie de tipologii care fac o mai mare distincţie până la punctul în care călătoriile. Acest studiu adoptă distincţia de bază că ecoturismul este doar una dintre multele pieţe din larga categorie a turismului.U. incluzând chiar şi turismul în masă care încearcă să-şi reducă minusurile impactelor mediului şi cele social-culturale.

Dimensiunea culturală a fost considerată a fi cea mai puţin importantă în definirea caracteristicilor ecoturismului dar. Educaţia şi interpretarea sunt aspectele imediat selectate în ordinea importanţei. • Susţine activ conservarea prin suporturi financiare sau de alt tip. Ghizii nu au fost întrebaţi explicit în legătură cu acordul cu WTO care caracterizează ecoturismul. Ghizii au fost rugaţi să noteze următoarele caracteristici ale ecoturismului pe o scară de la 1 la 5. ce are de a face în general cu grupuri mici.U. dar rezultatele sunt probabil indicative ale atitudinii în industria turismului din S. mai bine de jumătate din ghizi au trecut-o în cea mai importantă categorie. • Minimalizează impactele negative asupra mediului natural şi sociocultural. • Toate formele de turism bazat pe natură în care principala motivaţie este experienţa tradiţional culturală în zone naturale.A. În opinia ghizilor este aproape la fel de important (media 1. Generarea de beneficii economice locale a fost considerabil aleasă ca fiind şi mai puţin importantă.29) că ecoturismul înseamnă observaţia şi aprecierea naturii. dar aşteptările sunt 13 . • Conţine importanţi factori educaţionali şi interpretativi. • Generează suport economic comunităţilor locale. Numărul de răspunsuri (36 răspunsuri la un chestionar trimis la 122 ghizi americani) ne dau concluzii definitive. 1 fiind cel mai important: • Toate formele de turism bazat pe natură în care principala motivaţie este observarea şi aprecierea naturii. totuşi. Aceasta a fost urmată de criteriul că ecoturismul promovează activ conservarea.indice ce consideră ei a fi elemente esenţiale ale ecoturismului.

Metodologia cercetării Studiul a început cu o trecere în revistă a literaturii ecoturismului. datele din interior vor fi în continuare colectate de către Guvernul S.S.A. Aceste două categorii desigur. Utilizarea acestui studiu a permis o comparaţie a ecoturiştilor U. Supravegherea Aeriană a călătorilor intercontinentali şi în Mexic (denumit Supravegherea Aeriană). şi aceasta va permite ca aceste serii să fie extinse în viitor într-o bază consistentă de către oricine este interesat.confirmate de răspunsurile la întrebarea din chestionar care cere ghizilor să marcheze importanţa diverşilor factori care îi influenţează pe clienţi în alegerea destinaţiilor. includ un procentaj din ecoturişti dar nu acoperă în mod direct ţinta 14 . o analiză a broşurilor şi cataloagelor.A.U. Studiul ecoturiştilor de peste graniţe În locul unui mic studiu al ecoturiştilor de peste graniţe. care este inevitabil arbitrară. de-a lungul istoriei. Grupurile mici au fost marcate ca având criterii mai puţin importante în preferinţele vizitatorilor (după cei locali). International Air Travelers participă. consideră toate elementele incluse în definiţia WTO ca fiind atribute importante ale adevăratului ecoturism. Departamentului de Comerţ. a întrebat printre altele.S. Studiul.U. De asemenea. Cercetarea Aeriană anuală include un set de 2 duzini de întrebări în legătură cu activităţile la care U. În concluzie. dacă călătorii “au vizitat parcuri naţionale” sau dacă “au făcut plimbări sau campinguri”. făcut o singură dată.S. WTO a acceptat cumpărarea unei analize speciale a U. internaţionali între 1996-1999. includea şi o privire generală a ghizilor. slăbiciunea sistemului de date porneşte în primul rând din definiţia ecoturismului. permite un nivel de cuantificare sistematică a activităţii ecoturiştilor S. Ca şi alte studii ale ecoturismului. Astfel testul confirmă că ghizii U.S. Aceasta este condusă anual de Oficiul Departamentului Turismului şi Industriilor şi conţine o avere informaţională. internaţionali care mai înainte nu a fost posibilă. De asemenea.

Ca rezultat. Aceasta este o modalitate nu foarte perfectă de a măsura ecoturismul dar este cea mai bună metodă a Guvernului U. ci doar o listă a tuturor activităţilor întreprinse. International Air. 15 . acest eşantion este suficient de mare pentru a genera concluzii statistice importante şi permite o comparaţie a ecoturiştilor (în acord cu această definiţie) şi totalul populaţiei turiştilor U. acest raport adoptă convenţia de catalogare a tuturor turiştilor de plăcere (şi nu în interes de afaceri) care au participat la excursii ecologice şi de mediu ca “ecoturişti” şi toţi acei care au vizitat parcuri naţionale ca “turişti de natură”. Este clar că cei care au luat parte la excursii ecologiste şi de mediu s-au implicat într-o formă de activitate ecoturistică dar. Nu este nici o cale de a şti dacă numărul de persoane care au participat la excursii ecologice sau de mediu este mai mare sau mai mic decât numărul real al ecoturiştilor. În 1996 întrebarea dacă turiştii au participat la excursii ecologiste şi de mediu a fost adăugată la Studiul Aerian. această categorie inevitabil include mulţi turişti pentru care activităţile ecoturistice au fost doar o mică parte din experienţa călătoriei. probabil că au participat la măcar unele activităţi de tip ecoturistic dar nu vor fi fost trecuţi ca ecoturişti decât dacă răspundeau pozitiv la întrebarea din studiu. care cu greu pot fi incluşi în această categorie. pentru a fi datată. include un mare număr de turişti întâmplători.000 de intervievaţi au participat la excursii ecologiste şi de mediu. Din păcate. Mulţi dintre aceşti oameni. Probabil sunt mai multe indicative ale largii pieţe de “turism în natură”. Interpretând rezultatele Supravegherii Aeriene. un procent necunoscut de vizitatori ai parcurilor naţionale sau persoane care s-au plimbat în natură şi au stat în tabere nu au participat la excursii organizate.A.S. totuşi. Prin urmare.S. Aceasta este o distincţie arbitrară dar se crede că oferă cel mai la îndemână indicator al nivelului şi caracteristicilor ecoturiştilor şi al turiştilor de natură. Cu alte cuvinte.000 de turişti de plăcere (şi peste 200 de turişti cu afaceri) dintr-un total de 35. Supravegherea Aeriană nu întreabă de motivul primordial al excursiei. ei de asemenea au participat la un număr mare de alte activităţi. Altfel. Are avantajul că aproximează 1.specifică a pieţei identificate de WTO. ecologice sau de mediu.

constatările cantitative rezultate din analiza broşurilor tur-operatorilor ar trebui interpretate ca fiind mai degrabă ilustrative decât hotărâtoare. Ca rezultat. pentru concluzia acestei analize pare rezonabil a presupune că erorile de ambele părţi în plus sau în minus se anulează reciproc şi că această definiţie a ecoturiştilor este bună. ce folosesc transportul aerian care să poată permite de asemenea comparaţii sistematice de-a lungul timpului. a existat un element inevitabil de subiectivitate în a judeca dacă anumite declaraţii din broşuri ar trebui calificate ca fiind un indicator de implicare a tur-operatorilor de a adera unui principiu de ecoturism. În orice caz. Doar 36 de răspunsuri au fost primite şi două din aceste răspunsuri nu au fost incluse în această categorie pentru că se pare că cei care au răspuns erau de fapt la bază agenţii de voiaj pentru care activitatea de tur-operator era o activitate secundară. În plus. Aceasta pentru că aceşti operatori cu un interes şi cu o implicare mult mai mare în ecoturism sunt cei mai probabili cei care şi-au rezervat timp să completeze chestionarele. semnificativă a călătorilor internaţionali din afara Statelor Unite. limitările pentru folosirea acestei definiţii a ecoturiştilor se crede că sunt mult depăşite de beneficiile de a putea schiţa o bază de date mare. 16 . Cu toată probabilitatea. analiza broşurilor tur-operatorilor ( 105 au fost primite de la un grup de 122 operatori contactaţi ) a implicat un grad corect de subiectivitate. Rezumatul tur-operatorilor Pentru a completa constatările cercetării asupra zborurilor interne. un chestionar a fost trimis unui număr de 122 de tur-operatori.Totuşi. cu toate că nu exista o cale de a testa puterea influenţei probabile. De exemplu. statistică. 60 de operatori erau membrii ai Societăţii de Ecoturism Internaţional (TIES) şi 62 erau membri ai Asociaţiei Naţionale Turistice (NTA) care includ ecoturismul printre cele două duzini de categorii de tururi pe care le oferă. rata de răspuns destul de scăzută (30%) a înclinat rezultatele către tur-operatorii mult mai mari şi cu mai mult succes şi către cei care manifestă un interes mai mare faţă de ecoturism.

Agroturismul joacă.1. apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte. cu obiceiuri. Ele pun în evidenţă 17 . ci este necesar să dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu. cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un potenţial turistic valoros. Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriu-zisă. alte servicii curente. că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului. completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa. finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice. atrag turiştii care doresc să cunoască pe viu aceste aspecte. concretizată în cazare. agrement (călătorie. iar pe de altă parte. aşezată într-o zonă pitorească. un rol important în metamorfoza de ansamblu a spaţiului rural. Aşezările cu un trecut istoric îndelungat. Agroturismul Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată. tradiţii şi un mod de viaţă propriu. fără îndoială. Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă. servicii de masă. cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic regiunii. concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale. activitatea economică. echitaţie). 2001) Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai recentă. pescuit. dincolo de zidurile oraşului sau de aglomeraţia unor staţiuni turistice.3. (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă.

practic satele sale dobândind. Champagne. oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul 1878). construcţii. acestea fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache. Botiza (Maramureş). Geoagiu Băi (Hunedoara). Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene. Limousin.specificul unor zone rurale (cadrul natural. tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă la alta. Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central (Auvergne. ape de munte. Între acestea. ocupând toate pensiunile agroturistice. unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane. Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de început a agroturismului) în jurul anilor 1840. promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală stimulatoare. obiceiuri. Elveţia găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual. Există spaţii geografice extrem de generoase. activităţile practice.Rucăr. Valea Arieşului sau dispersate sub forma satelor turistice (staţiuni verzi). lectura în unele situaţii valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară.5 milioane în 1994). precum: Poieni (jud. Cantal). Savoia. Vosgi. Este vorba de zona Chateau d’ Oex. în cea mai mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman. Tismana (Gorj). Pot apare în teritoriu în mod unitar (ca în culoarul Bran. pajişti bogate cu turme de vite. activităţi. 18 . activitatea fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural. Stoian. Munţii Jura. Manole. în care odihna se îmbină cu recreaţia. Depresiunea Dornelor. plimbarea. Murighiol (Tulcea). înspre care se dirijează persoanele cu venituri mai modeste. Statul francez încurajează dezvoltarea acestor zone. Bretagne. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2.Cluj).Istrate. Neuchatel). mai mult sau mai puţin extinse. 1996). La cele 6 milioane de locuitori. Bran.

promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale. derulează activităţile şi împart profitul. Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice. În Munţii Alpi. practic sufocate în timpul sezonului. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald). în zonele montane din sud. golf). cointeresând direct micii producători. 19 . Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960. Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc. escaladă.Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de recreaţie). completate cu activităţi de agrement diversificate (echitaţie. fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul Naţional de Informaţii Turistice. Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane. Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii. cu deosebire fermele bine întreţinute. turismul rural se manifestă ca un puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete de fermă. primele amenajări turistice rurale apărând în jurul anului 1970. Prezenţa turismului rural a încurajat producţia locală alimentară. Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării. pescuit. în care se oferă servicii complete sau parţiale. descongestionând astfel marile zone şi centre. Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. Sunt oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de cazare. dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în celelalte landuri de la Marea Nordului. prin organizarea primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului. zonele rurale preluând importante efective turistice interne şi internaţionale.

reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti. Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie: . ghidul Agroturist care apare din 1995. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme. a selectat 118 aşezări rurale reprezentative. În acest caz. Veneto. 20 . Tradiţiile culturale. ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972). case tradiţionale. rezultat din alăturarea oglinzilor de apă (18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării). saună. situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte. menţionând informaţii foarte preţioase. echitaţie).concentrarea serviciilor de masă. un caracter continuu şi dispune de o structură de primire eterogenă. Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi. Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice. vile. Această activitate este puternic stimulată printr-o publicitate constantă. Beneficiind de un cadru natural de excepţie. Adige. în care un rol important revine agroturismului. Alto. Sicilia). în acelaşi timp. Abruzzo.dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră. pescuit. bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972. sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă. cu peste 10000 locuri de cazare. cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi. gastronomia şi vinurile. În România.Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”. un emiţător al turismului rural european. Calabria. Toscana. . precum şi prezenţa nopţilor albe. popasuri turistice. iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea. inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele agroturistice gazdă. când Ministerul Turismului. turism fluvial) în spaţiul rural. distracţii sportive. ci prin campinguri. Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă. pescuit. castele). folclorul. fac din Italia un principal receptor şi. activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice.

CAPITOLUL 2.NOI PROVOCĂRI PENTRU TURISMUL ROMÂNESC 2. ECOTURISMUL ŞI AGROTURISMUL .Erdeli. în locurile cele mai fragile şi mai retrase ale planetei.1. Alţi turişti încurajează practicile de conservare a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic. Foarte mulţi turişti sunt atraşi de aventura pe care o asociază cu zonele naturale izolate. 2001). Cele două grupe de factori esenţiali care afectează calitatea mediului sunt:  Factori subiectivi – cauzaţi de activităţi umane. Cuvântul ecoturism se află în atenţia multor agenţii de turism care sunt în căutare de noi idei pentru evadări active în mijlocul naturii. În Franţa el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă. Simon. Ecoturismul îşi are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltării turismului în locuri cu natură sălbatică. nefavorabile. calitatea acestuia putând favoriza sau defavoriza activităţile turistice. utilizând profitul pentru a schimba prin educaţie atitudinile oamenilor şi pentru a contribui la dezvoltarea comunicaţiilor locale. turismul are o contribuţie semnificativă nu numai la stoparea degradării 21 . Spre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu generate de unele  Factori obiectivi – rezultaţi din manifestarea unor fenomene naturale îndeletniciri ca de exemplu cele industriale ale căror efecte pot fi de multe ori limitate. Apariţia ecoturismului Mediul este mijlocul şi modul în care se desfăşoară turismul.

ecoturismul a devenit cea mai populară formă de petrecere a vacanţelor. reţeaua hidrografică. astfel foarte importantă este menţinerea echilibrului între conservare şi 22 „Strategia mondială de protecţie a mediului’’ de către U. etc. după ce s-a publicat satisfacerii acestor cerinţe în domeniu.N. Conferinţa Mondială a Turismului de la Manila (1986) etc. Copenhaga (1973). Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki (1977). Cele mai populare eco-destinaţii au ecosisiteme fragile. pe tot globul. peisajul. multe ţări s-au hotărât să coopereze în sensul ..I. dar şi în sensul protejării mediului prin adoptarea unor reglementări specifice în domeniu. Tour-operatorii. Rezultatul acestor eforturi a permis multor ţări (de exemplu Indonezia) să încaseze de pe urma ecoturismului şi a turismului de aventură miliarde de dolari anual. liniile aeriene. răspund astfel variatelor motivaţii turistice.C. Arles (1971). Conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător de la Stockholm (1972) . La ora actuală. simpozioane cu aceeaşi temă.cadrului natural. resurse naturale de factură balneară. monumente de arhitectură şi artă.) Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe şi ceea ce este mai important. relieful. hotelurile şi-au unit forţele în păstrarea echilibrului fragil între natură şi satisfacerea nevoilor turiştilor oferind servicii în zonele exotice fără însă a deteriora mediul înconjurător.C. Ocrotirea şi conservarea mediului a constituit tema principală în cadrul unor reuniuni de amploare ca de exemplu: Conferinţa Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (U.I. Această industrie se adresează aventurierilor care doresc să cunoască lumea şi care sunt dispuşi să plătească preţuri exorbitante pentru satisfacerea plăcerilor. Condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a turismului o constituie ocrotirea şi conservarea mediului ambiant. nealterate şi neafectate de activităţi diversificate. Atracţia turistică este dependentă de componentele mediului ambiant (siturile arheologice şi istorice. După 1980. posibilă prin diverse activităţi desfăşurate.N.) din anul 1967.

Tabelul 1. un procent de 40-60% din turiştii internaţionali sunt „turişti naturali” şi 20-40% sunt turişti interesaţi de viaţa sălbatică. acesta este privit ca un turism natural.4 milioane totale Turişti naturali 157-236 milioane 211-317 milioane Turişti interesaţi de viaţa sălbatică 79-157 milioane 106-211 milioane Sursa : Societatea de Ecoturism 1998 Impactul economic direct (banii cheltuiţi de turiştii care merg în străinătate) este prezentat în tabelul nr. iar turiştii naturali sunt cei care vizitează o destinaţie anume pentru a se bucura de natură. După cum reiese din tabelul nr. Ţinând cont de motivaţiile turiştilor pentru diverse destinaţii ale lumii. Unii specialiştii definesc ecoturismul ca pe „o călătorie de a bucura şi aprecia natura” sau.2: Tabelul 2 Impactul Anul 1988 1994 economic direct pe Turişti naturali plan internaţional 388 miliarde $ 416 miliarde $ 93 -233 miliarde $ 166 -250 miliarde $ Turişti interesaţi de viaţa sălbatică 47 – 155 miliarde $ 83 – 166 miliarde $ Sursa : Societatea de Ecoturism 1998 23 . conform Societăţii de Ecoturism.promovare cu scopul de a asigura sănătatea pe termen lung atât a ecosistemelor cât şi a economiei turismului.1. Sosiri Anul 1988 1994 turişti internaţionali 393 milioane 528. aceştia din urmă vizitează o destinaţie pentru a observa şi analiza această viaţă.

Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabila degradare a peisajului şi a celorlalte componente ale mediului înconjurător datorită urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile pe unde au poposit. Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu de mult inaccesibile. poposind în 24 . Motivaţia principală pentru alegerea acestui tip de turism este participarea la excursiile ce urmează a fi efectuate. 15% cu întreaga familie şi 13% singuri. Asemenea situaţii se întâlnesc în majoritatea locurilor destinate turismului de recreere şi odihnă în special în apropierea centrelor urbane. în apropierea cabanelor. Legat de durata călătoriei. drumeţiile (cu piciorul). iar nivelul de educaţie este ridicat ( 82% au studii medii). Circulaţia turistică necontrolată. munţi. În privinţa cheltuielilor. Majoritatea (60%) declară că preferă să călătorească în cuplu. spre obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă în cele mai multe cazuri distrugerea ireversibilă a unor elemente care le-au consacrat cândva ca atracţii turistice foarte căutate. Cele mai importante elemente ale unei călătorii le constituie: cunoaşterea vieţii şi a decorului sălbatic. bucuria de a vedea locuri noi şi de a trăi noi experienţe şi posibilitatea de a te afla în mijlocul naturii. pe malurile râurilor sau ale lacurilor. 26% din ecoturişti declară că sunt pregătiţi să cheltuiască între 100 şi 1500 dolari pe călătorie. unele chiar unicat.Conform Societăţii de ecoturism profilul pieţei ecoturistice are următoarele caracteristici: vârsta ecoturiştilor (bărbaţi şi femei în aceeaşi proporţie. aducându-se în acest fel prejudicii potenţialului turistic şi bunurilor culturale naţionale. fenomenul poluării naturii a îmbrăcat forme mai complexe. 50 % . cei mai mulţi (50%) preferă călătoriile cu o durată cuprinsă intre 8 şi 14 zile. etc.50%) este cuprinsă între 35 şi 54 de ani. turiştii abătându-se din drumul lor principal de acces pe văi lăturalnice.

a factorilor de cură.  Amenajarea. Construirea unor reţele încărcate de poteci şi drumuri sau mijloace de urcat în zonele de munte. fiind influenţate tratamentele balneare specifice staţiunilor. staţiunile. exploatarea raţională şi conservarea mediului înconjurător în arealele turistice valorificate incomplet. arbuştii prin strivire sau sub influenţa gazelor de eşapament. în concordanţă cu perspectivele de dezvoltare turistică . situaţie ce duce la alterarea calităţii aerului. realizarea unor construcţii inestetice. stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică. apei. protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător în zonele. flora. pot afecta peisajul distrugând farmecul acestuia. prin lucrările ce le necesită.  Controlul efectelor activităţii turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului înconjurător şi resurselor turistice. centrele. etc. pentru a căror amenajare în scopul vizitării se execută uneori lucrări care nu respectă tehnica specifică acestui gen de construcţii. Degradarea mediului şi potenţialului pot fi determinate şi de proiectarea necorespunzătoare obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. dezvoltarea nesistematizată a localităţilor.locuri pitoreşti şi distrugând în calea lor pajişti. solului. şi subsolului şi a peisajului de către activităţile economice şi luarea de măsuri corespunzătoare. obiective turistice de mare valoare.  Conservarea. localităţile şi obiectivele turistice integrate în circuitul 25 . neadaptate la specificul etnografic sau cultural al zonei. La fel de nefavorabilă este şi intensificarea circulaţiei turistice automobilistice şi lipsa parcărilor în staţiunile balneoclimaterice. Protejarea şi conservarea mediului şi a potenţialului turistic implică următoarele obiective:  Analiza stării de fapt a poluării atmosferei. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul peşterilor.

 Degradarea coastelor litorale şi a deltelor. amenajarea teritoriului. Pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune în practicarea şi dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie ca între diferite departamente (agricultură. cu asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvată şi excesivă a patrimoniului natural şi cultural.  Creşterea nemulţumirilor populaţiei locale faţă de dezvoltarea amplă a activităţilor turistice. Pentru practicarea unui turism „verde” cu valenţe ecologice este nevoie să se implice mai mulţi factori decizionali. În general turiştii. Unul dintre aceşti factori este statul. prin politica sa de dezvoltare economică. prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă. silvicultură. sunt interesaţi în mod deosebit de costuri şi nu de aspectele ecologice sau de responsabilitatea lor socială şi ecologică. În ultimii ani. pentru monumentele de artă şi arhitectură. Un rol deosebit în acest sens îl are şi exprimarea opiniei 26 . gospodărirea apelor.turistic. a locurilor istorice create de-a lungul timpului. Protecţia patrimoniului turistic şi a mediului înconjurător este influenţată într-o foarte mare măsură şi de conştiinţa ecologică a populaţiei şi a sentimentului de respect şi dragoste pentru natură.  Multe unităţi turistice nu deţin dotări de limitare a poluării (staţii pentru epurarea apei. prin exproprierile de teren ilegale şi prelucrarea resurselor naturale. turismul înregistrează numeroase aspecte negative datorită unor fenomene care-i scapă de sub control:  Creşterea traficului rutier şi aerian.) să existe o mai strânsă colaborare. etc. în excursiile pe care le efectuează. incinerarea gunoiului menajer)  numărul mare de turişti pe plan european şi mondial.

în scopul refacerii. Intrarea României în Europa mai presupune printre altele:  Elaborarea unui cod al comportamentului turiştilor. 2. Ministerul Turismului deţine un program concret de dezvoltare a turismului ecologic. de protecţie şi conservare a resurselor turistice naturale şi antropice care vizează integrarea în structurile Comunităţii Europene. se mai prevăd acţiuni pilot în vederea realizării şi promovării de noi produse turistice în mediul rural. De asemenea. Impactul turismului asupra mediului 27 . este cuprinsă în strategia de dezvoltare a turismului. România. facilitând relaţiile dintre tour-operatori locali.  Elaborarea unui ghid practic pentru agenţi economici din turism. Reglementările elaborate de Uniunea Europeană cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între Ministerul Mediului şi Ministerul Turismului. regionali şi europeni. prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Turism a elaborat şi predat sub comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUE) un „ Studiu – pilot privind mediul natural şi uman şi valoarea sa pentru turism în zonele Curtea de Argeş şi Neamţ’’. protecţiei şi conservării potenţialului turistic. conţinând recomandări care vor face mai uşoară evaluarea factorilor naturali. Dezvoltarea turismului pe baze ecologice în armonie cu mediul.populaţiilor locale faţă de dezvoltarea zonelor turistice şi participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economică. studii care vor continua şi cu alte zone.2.

poluarea solului prin tasare.  Impact vizual negativ: construirea de hoteluri mari. Toate aceste efecte pot varia în funcţie de amploarea acţiunilor turistice. deteriorarea pe malurile râurilor. defrişarea vegetaţiei naturale pentru realizarea de facilităţi turistice. poluarea sonoră. pagube făcute asupra formelor geologice deosebite ca peşterile. influenţarea migraţiei interne şi externe a animalelor. prin natura lor. distrugerea speciilor vegetale rare.  Degradarea resurselor naturale: scăderea resurselor de apă prin suprasolicitare. Modul de producere a impactului în turism este determinat în mare măsură de cererea şi oferta turistică. 28 . uciderea animalelor. Acestea sunt:  Schimbări în compoziţia speciilor floristice şi faunistice: distrugerea habitatului speciilor. Impactul produs de activităţile din turism vizează elementele antropice şi cele naturale. poluarea aerului prin gazele de eşapament ale autovehiculelor. riscuri crescute pentru incendii naturale.  Poluarea: poluarea apei cu resturi menajere. de zone uriaşe de agrement. gunoaiele din deşeurile rezultate din circulaţia turistică. Toate aceste efecte au condus la apariţia noţiunii de impact al activităţii de turism asupra mediului. Modalităţile de control ale impactului influenţează într-o mare măsură cererea pentru activităţile turistice şi implicit dezvoltarea acestora. determină anumite efecte asupra mediului.  Eroziunea: tasarea solului ceea ce duce la creşterea scurgerii pluviale şi a eroziunii superficiale. Presiunile exercitate asupra mediului vor determina impactul din turism în funcţie de capacitatea de suportabilitate a zonei. Cele mai importante prejudicii sunt aduse însă cadrului natural. amplificarea proceselor de declanşare a avalanşelor.Activităţile turistice. a factorilor care contribuie la mărirea sau diminuarea lor.

mărimea zonei de destinaţie. dotarea tehnico–materială ş. Capacitatea maximă variază în funcţie de formele turismului practicat.a. (Istrate. CREŞTEREA TURISTICĂ Forme de turism Destinaţie turistică Presiune exercitată Capacitate de suportabilitate IMPACT ASUPRA MEDIULUI Economic Fizic Social Controlul Financiar contabil Management strategic InformareCapacitatea suportabilitate de Controlul tehnic 29 .Pentru a limita impactul asupra mediului. în ultimii ani s-a utilizat un set de indicatori pentru a determina capacitatea maximă de primire a unei zone turistice. 1996).

1998) Norme de utilizare a resurselor turistice Activitatea turistică Număr persoane maxim de Coeficient de vârf* 1 0. În anul 1991.50 Teren Vizitare grădină botanică 150 pers / ha 1 Vizitare grădină zoologică 500 pers / ha 1 Plimbări în parc 100 pers / ha 0.25 Plajă 2 m. (conform The World Travel and Tourism Council).5 1.pădure amenajată 200 pers / ha Plimbări.25 de utilizare la oră Picnic 50 pers / ha Pescuit sportiv 10 m (m st) pers. 1. În prezent.Relaţiile ce se stabilesc între cererea de turism şi impactul asupra mediului (Bran.25 * valorile coeficientului sunt cuprinse în intervalul ( 0-2 ) Sursa: Management în turism. pag. profesorul Hans Kueng (Universitatea Tuebingen) afirma că: „dacă vom continua să tratăm natura ca şi până acum. nisip + 8 m. unul din cincisprezece angajaţi lucrează în domeniul turistic. Plimbări.25 neamenajată Sporturi de vară 150-200 pers / ha 1. p. drumeţii pădure 100 pers / ha 1. 69 2. p. Dezvoltarea durabilă a agroturismului a) Conceptul de dezvoltare durabilă Turismul reprezintă una dintre cele mai mari industrii ale lumii şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi factori de dezvoltare economică globală.25 Sporturi de iarna 1100 pers / ha 1. aproximativ 112 milioane de oameni din întreaga lume fiind implicaţi în acest sector. ne vom periclita 30 . drumeţii .3.

existenţa viitoare. sociale.)..N. în urma colaborării dintre Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (U. ale actorilor din turism. tehnologice.) şi Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale şi Naţionale (P. ecologică. Conceptul de dezvoltare turistică durabilă. În anul 1991. Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă şi a adoptat noţiunea de turism durabil. nu alterează rata schimbării naturii şi ecosistemelor într-un fel necontrolabil de natură sau într-o formă ireversibilă din punct de vedere al generaţiilor viitoare”. o noţiune dezbătută de peste douăzeci de ani. sociale sau culturale. Conform altei definiţii date de Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare‚ „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde nevoilor prezentului fără să compromită abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”. menţinânduse integritatea culturală. Economistul finlandez Malasko explica mai pe larg această noţiune: „dezvoltarea umană este ecologic durabilă în relaţie cu mediul dacă intervenţiile şi efectele impuse de activităţile umane. iar economia viitoare va fi cu siguranţă una socială şi ecologică’’.C.N.E. a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor.B. Astfel turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii turiştilor actuali şi a industriei turistice. este menit să contracareze ameninţările managementului deficitar din domeniul turismului.A. s-a definit conceptul de turism durabil ca dezvoltarea tuturor formelor de turism. fie ele economice. a unui management şi marketing turistic care să respecte integritatea naturală. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice. cu asigurarea păstrării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare. şi în acelaşi timp. Federaţia Mondială pentru Ocrotirea naturii ( W. 31 . Trăim în prezent într-o eră postsocialistă şi postcapitalistă. estetice. etc.). socială şi economică a mediului.N.I.F. diversitatea biologică şi toate schemele ce susţin viaţa.

îl împrumutăm de la copiii noştri” . dezvoltarea durabilă a turismului înseamnă confruntarea cu faptul că cercetările de îmbunătăţire a calităţii vieţii prezintă o constantă inerentă existenţa unei limite la care populaţia umană şi activitatea planetei noastre se pot împotrivi. îmbrăţişată în special de generaţia tânără. s-a bazat pe o serie de valori noi ce oglindesc o nouă mentalitate culturală în raport cu natura. Ideea centrală care stă la baza dezvoltării durabile este aceea de a nu epuiza resursele de care ai nevoie. Întreaga mişcare de combatere a poluării. turismul vinde aceste resurse ca parte a produsului sau. este o necesitate. ca industrie a resurselor. Turismul este una din industriile care trebuie să se implice în dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă în turism. de către organizaţiile şi asociaţiile de profil.Locul turismului în dezvoltarea durabilă este logic dat de rolul său de industrie care vinde mediul fizic şi uman ca produs al său. de cruţare a speciilor. de apărare a varietăţii biosferei. Aflată în atenţia tuturor. cu alte cuvinte. resurse care ne ţin practic în viaţă şi care asigură în acelaşi timp viaţa generaţiilor viitoare. Oricâte definiţii ale conceptului de dezvoltare durabilă a turismului s-au dat şi se vor da. împarte anumite resurse cu alţi utilizatori. având în vedere că economia şi mediul sunt feţe ale aceleiaşi monede. Această teorie dă naştere unor provocări şi unor ocazii unice pentru industria turismului: 32 . de luptă contra secătuirii resurselor. de salvare a planetei. În sprijinul celor spuse mai sus amintim şi cuvintele lui Lester Brown: „nu am moştenit pământul de la părinţii noştri. cele două sunt strâns legate şi interdependente. şi. inclusiv populaţia locală. Lucrul esenţial pentru dezvoltarea durabilă îl reprezintă respectul pentru interesele generaţiei viitoare. dependentă în înzestrarea naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi . esenţialul este acelaşi: ocrotirea şi întreţinerea resurselor de care avem nevoie cu toţii. în acelaşi timp.

fauna şi ecosistemul .  Cererea turistică este proporţională cu calitatea mediului înconjurător al destinaţiei turistice. tangibil sau intangibil. spaţiul şi facilităţile . direct sau indirect. priviţi din două puncte de vedere: • Din punct de vedere al gazdelor – cuprind totalitatea factorilor ce corespund nivelului de trai al acestora. limba. Asupra mediului turismul poate avea un impact pozitiv şi unul negativ. • Din punct de vedere al vizitatorului – cuprind totalitatea factorilor ce definesc nivelul de viaţă şi experienţa acestuia. turismul durabil poate deveni un cult pentru turişti. în particular. în particular.  Când se desfăşoară sub forma ecoturismului. 33 .  Turismul duce la creşterea populaţiei din zonele de destinaţie. Avantajele promovării unui turism durabil din punctul de vedere al protejării mediului înconjurător reies în următoarele aspecte: • Turismul durabil favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scăzut. cultura. Activitatea de turism. etc. tradiţiile. poate fi o forţă puternică în ceea ce priveşte conservarea mediului şi a moştenirii culturale. resursele naturale. turismul este considerat activitatea ce protejează mediului rural mai mult decât alte industrii consumatoare de resurse ca mineritul.  Factori sociali. Pentru a aborda şi a înţeleg foarte bine aceste perspective şi impactul lor este necesară o grupare a factorilor implicaţi:  Factori ecologici. religia. condusă în mod corespunzător.  Adesea.  Factori fizici. obiceiurile.  Factori culturali. construcţiile. în particular flora.

În domeniul cercetării şi tehnologiei • Asigurarea unui management tehnic şi practic al circulaţiei turistice în 34 . 2. în vederea atenuării impacturilor. care şi-a desfăşurat lucrările la Vancouver (Canada) în anul 1992. un număr însemnat de specialişti din peste 60 de ţări au făcut o prezentare a schimbărilor majore care au avut loc în sectorul industriei turistice în ultimi 10 ani. Aceste schimbări au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului şi anume: 1. În cadrul Conferinţei Globale pentru Afaceri şi Mediul Înconjurător. a unor clădiri şi vestigii arheologice. a standardelor pentru creditul de mediu. cultural şi uman. În domeniul comunicării şi formării • Evaluarea rezultatelor pozitive din trecut în scopul stabilirii unor propuneri noi de dezvoltare durabilă cu transmiterea prin intermediul organismelor naţionale şi internaţionale a proiectelor şi experienţelor pozitive. printr-o mai bună informare a turiştilor şi prin lărgirea ofertei. • Influenţarea motivaţiilor de călătorie şi a cererii turistice prin aplicarea codurilor de etică turistică. • Turismul durabil orientează realizarea unor dotări şi instalaţii de agrement care aduc beneficii populaţiei locale şi contribuie astfel cu fonduri la conservarea unor situri arheologice. • Realizarea unei atitudini deschise în rândul angajaţilor firmelor de turism şi a populaţiei locale faţă de problemele de mediu.• Turismul durabil favorizează înţelegerea efectelor pe care le au activităţile de turism asupra mediului natural. dovedind astfel cât de importante sunt resursele naturale şi cele cultural – istorice pentru creşterea bunăstării economice şi sociale ale comunităţilor locale. • Elaborarea pentru industria turistică a unor coduri de practică. • Turismul durabil respectă şi asigură cerinţele de protecţie a mediului.

În domeniul economico – financiar • Obţinerea unor beneficii din marketingul de mediu. cu valenţe turistice. • Stabilirea cererii turistice viitoare şi compararea acesteia cu capacităţile • Tehnologiile performante sunt utilizate pentru proiectarea acelui turism receptiv la problemele mediului ambiant prin aplicarea unor soluţii arhitecturale de inginerie a construcţiilor în conformitate cu specificul zonei respective şi fără afectarea mediului. prin vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora. reglementările şi politicile • Pentru implementarea turismului durabil este necesară realizarea instituţiilor şi a unui cadru necesar specific. 35 . 4. • Asigurarea protecţiei şi conservării resurselor turistice de bază.vederea protejării echilibrului ecologic şi evitarea degradării mediului. • Realizarea unei bănci de date şi a unei monitorizări prin indicatori specifici. concept ce reprezintă elementul de susţinere a turismului durabil. • Identificarea acelor resurse culturale şi naturale. în condiţiile protejării mediului care să sprijine noile decizii de planificare şi dezvoltare a industriei şi care să evidenţieze noile oportunităţi. 3. • Utilizarea influenţei pieţei interne şi internaţionale în scopul identificării de noi pieţe turistice. respectând cerinţele de mediu şi realizând parteneriate comune pentru punerea în practică a conceptului ecoturism. • Includerea în încasările percepute pentru activităţi turistice a costului mediu în ideea că poluatorii vor trebui să suporte o serie de taxe legate de formele de poluare prin care să contribuie indirect la conservarea mediului ambiant. • Mobilizarea sectoarelor industriei turistice în vederea practicării unui turism durabil în concordanţă cu cerinţele de mediu. În ceea ce priveşte legislaţia. ofertei de a o asigura.

care este deosebit de mare pentru turism. dezvoltarea turismului la rândul său. şi să 36 . de el trebuie să se bucure şi generaţiile viitoare. economice. • Industria turistică. nu trebuie să ducă la degradarea mediului. guvernele. • Practicarea în toate sectoarele care beneficiază de resurse naturale şi culturale ale industriei turistice. silvicultura). • Relaţia dintre mediu şi turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susţină activitatea turistică pe termen lung. Alte aspecte • Realizarea unor modele şi proiecte care să sprijine dezvoltarea durabilă a turismului. • Stabilirea unor relaţii de colaborare cu toate sectoarele de activitate preocupate de protecţia mediului (planificare regională. autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii conlucreze pentru punerea lor în practică. a unei educaţii active de protecţie vizând înţelegerea problemelor de mediu. • Scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora. sociale. cu prezentarea posibilităţilor de aplicare. culturale).5. • Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze mediul ambiant. comunităţile locale şi vizitatorii. b) Principiile turismului durabil Principiile majore de dezvoltare durabilă a turismului sunt: • Mediul are o valoare durabilă. • Dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară ( ecologice. agricultura.

cu valorile de cultură şi civilizaţie existente.  Durabilitatea socială şi culturală – garantează o dezvoltare economică favorabilă membrilor societăţii compatibilă cu cultura. • Posibilitatea de a oferi vizitatorilor experienţele de primă calitate. Durabilitatea economică a turismului se defineşte ca un model de dezvoltare care asigură: • Ameliorarea calităţii vieţii în aşezările umane care primesc turişti. • Păstrarea calităţii mediului ambiant. Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. Cunoscut sub mai multe denumiri : „turism verde”. element esenţial pentru vizitatori şi gazde. resursele fiind astfel gestionate încât să existe şi în viitor. în special a diversităţii resurselor biologice. datorită creşterii interesului faţă de problemele de protecţie a mediului. cu păstrarea identităţilor comunitare.  Durabilitatea economică – are un rol important în asigurarea unei dezvoltări economice eficiente. ecoturismul s-a dezvoltat ca urmare a dorinţelor consumatorilor de a-şi petrece vacanţa într-un mediu mai curat. 2000): 37 . c) Ecoturismul şi dezvoltarea durabilă în domeniul agroturismului Noţiunea de „ecoturism’’ a apărut în ţările cu o industrie turistică puternic dezvoltată. „turism blând” sau „turism ecologic”. ecoturismului i s-a acordat o tot mai mare importanţă ajungându-se la o relaţie ca în figura alăturată ( Bran. În timp.În literatura de specialitate întâlnim trei principii majore de dezvoltare durabilă:  Durabilitatea ecologică – este cea ce asigură o dezvoltare suportabilă cu menţinerea tuturor proceselor ecologice esenţiale. fără a fi alterat de intervenţiile moderne ale societăţii contemporane.

după modul de refacere (epuizabile şi inepuizabile) după gradul de cunoaştere şi utilizare a lor (identificate. Dar cel mai utilizat criteriu împarte resursele în naturale şi culturale. care au în general o mică atractivitate turistică. Dezvoltarea unei zone turistice se realizează concomitent cu păstrarea integrităţii ecologice a acesteia. pe de o parte. pe de altă parte. • Zonele de lunci şi delte sunt axate pe dominanţa elementelor acvatice. Cele mai importante resurse naturale : • Zonele montane. defileelor. dezvoltarea sectorului ecoturistic poate asigura o bună gospodărire a acestor resurse. • Zonele de câmpie. 38 . • Zonele depresionare şi de vale din spaţiul montan şi deluros se prezintă sub forma cheilor. de modul de sosire şi.TURISM CONVENŢIONAL TURISM DURABIL ECOTURISM Dezvoltarea durabilă trebuie să ţină seama. identificate dar neexploatate. Resursele turistice au fost clasificate în mai multe criterii: după valoarea de întrebuinţare (fundamentale şi auxiliare). de interesele gazdelor şi vizitatorilor dintr-o anumită regiune resursele turistice şi modul în care acestea sunt hotărâtoare în activitatea ecoturistică. • Zonele deluroase. sunt cele mai căutate pe parcursul unui an. foarte vizitate şi apreciate de turişti. Relaţia turism – mediu este nedistructibilă şi. prin urmare. cu altitudini de peste 1200 m. neidentificate). indiferent de anotimp.

• Ariile protejate. Noua formă de turism presupune derularea tuturor activităţilor turistice într-un mediu ambiant nealterat. turismul este văzut ca un triunghi relaţional format din trei laturi:  aria gazdă. ape subterane. • Fauna reprezentată de speciile care prezintă interes cinegetic sau piscicol. etc. lacuri. naturale. Strategii de dezvoltare agroturistică durabilă a) Strategiile de dezvoltare agroturistică durabilă – un element de protejare şi conservare a mediului înconjurător În ideea de dezvoltare durabilă. • Reţeaua hidrografică cu toate formele ei : râuri. Ecoturismul are în vedere trei direcţii principale:  Păstrarea calităţii mediului ambiant  Restructurarea economică şi tehnologică pe baza remodelării managementului resurselor  Practicarea unor tipuri de turism individual sau de grup care să conştientizeze problemele de poluare şi formele de manifestare a acestora. cu nisip fin sau faleze înalte. • Tipurile de climă: există mai multe tipuri de bioclimat care pot fi favorabile sau nu pentru derularea activităţilor turistice.• Zonele de litoral se prezintă sub mai multe forme : cu plaje întinse. care sunt de mai multe feluri : parcuri naţionale. oceane.4. 2.  turiştii „holiday makers” 39 . mări. • Etajele de vegetaţie. rezervaţii.

 industria turistică. Pe termen lung.Turismul durabil îşi propune să minimalizeze daunele aduse mediului şi culturilor regiunilor cu potenţial de dezvoltare turistică. iar de multe ori efectele negative asupra naturii sunt ireversibile. optimizând satisfacţia vizitatorilor şi maximizând creşterea economică pe termen lung. dar costurile ulterioare pentru refacerea ecologică sunt mai mari. unde substanţa de bază (peisajul şi pământul) o dată pierdută. dacă putem să pierdem şi apoi să reconstituim capitalul în alte domenii ale economiei. este iremediabil pierdută. costurile financiare pentru susţinerea unui turism durabil pot apărea ca fiind ridicate. afirma profesorul elveţian Jost Krippendorf (1988). De asemenea. micşorându-se tensiunile dintre aceste trei elemente şi menţinându-se astfel echilibrul pe termen lung. nu acelaşi lucru se întâmplă şi în turism. „Noţiunea de turism durabil reprezintă calea prin care se obţine un echilibru între potenţialul de creştere dat de turism şi nevoile de conservare ale mediului”. Populaţia gazdă Turişti Industria turistică „Actorii” implicaţi în turism în viziunea dezvoltării durabile Menirea dezvoltării turistice durabile este aceea de reconciliere a relaţiilor dintre cele trei laturi ale triunghiului. 40 .

Conceptul durabilităţii în turismul rural trebuie să fie un concept cu multiple scopuri pentru a avea succesul scontat. Tocmai de aceea întreprinzătorii ar trebui să acorde o mai mare atenţie modului de dezvoltare abordat. agenţii puternice de turism au promovat această nouă folosinţă a spaţiilor rurale şi. oferindu-le acestora facilităţi şi clienţi pentru noua ofertă creată. unde agroturismul este foarte dezvoltat. de lipsa poluării.Agroturismul s-a dezvoltat atât datorită pieţei în continuă căutare de moduri cât mai diversificate de petrecere a vacanţelor. ci reprezintă o concepţie ştiinţifică care vizează turismul viitorului.  Susţinerea economiilor rurale.  Protejarea peisajelor şi habitatelor. Între cerinţele privind transformarea agroturismului în turism durabil pot fi menţionate:  Protejarea culturii şi caracterul comunităţilor gazdă.  Susţinerea unei industrii turistice viabile pe termen lung prin promovarea unei experienţe turistice pozitive. De multe ori din dorinţa de a câştiga cât mai mult. iar turismul este un puternic agent de schimbare. care prin influenţa sa ar putea deteriora tocmai atracţia specială a zonelor rurale. conform modelului de dezvoltare turistică a lui Buttler. Durabilitatea în turism nu reprezintă doar o poveste despre conservarea naturii. de asemenea. care ar dispărea odată cu dezvoltarea turistică iraţională şi care ar situa zona. se ajunge la o suprasolicitare a zonelor rurale. cât şi datorită iniţiativelor guvernamentale. într-un timp cât mai scurt. de atmosfera liniştită de calm şi relaxare. În mai multe ţări din Europa. Agroturismul este văzut ca un factor de regenerare a economiilor rurale şi în acelaşi timp ca un element de conservare a mediului rural. uşor transformat. Să nu uităm că motivaţiile turiştilor ce aleg ca destinaţii aceste zone sunt legate de calitatea foarte bună a mediului înconjurător. Se ştie însă că acest mediu rural este deosebit de fragil. 41 . în faza de declin.

Calitatea mediului înconjurător poate fi considerată un adevărat indicator al potenţialului turistic. constituind astfel o pierdere definitivă pentru economie. Aproape toate afacerile de succes au la bază un plan şi o strategie clară. În acelaşi timp. este extrem de dificilă respectarea acestor cerinţe. autorităţile locale şi populaţia gazdă. plus câteva foarte importante şi anume:  Încurajarea dialogului între partenerii implicaţi. Strategiile durabile în domeniul turismului au toate aceste atribute. Dezvoltarea unui parteneriat între factorii implicaţi în turism. în imposibilitatea valorificării lui din punct de vedere turistic ca sursă de venituri. degradarea potenţialului turistic se reflectă. Din punct de vedere economic. în primul rând. prin reducerea factorilor terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea. produsele turistice. comunităţi locale. Soluţia acestei probleme o constituie parteneriatul creat între toate părţile implicate în turism. În acelaşi timp. care includ resurse degradate. alterarea mediului înconjurător conduce la deteriorarea celor mai importante funcţii ale turismului modern şi anume funcţia recreativ . îşi micşorează din valoare. Printr-o strategie bine definită se încearcă satisfacerea cererii. cât şi identificarea unor nişe de piaţă.1997). concretizat într-o strategie de dezvoltare turistică durabilă. Într-o economie de piaţă liberă. 1995). (McIntosh. consecinţele fiind directe asupra cererii turistice care se va diminua. care au dorinţe şi interese diferite. turismul poate reprezenta o soluţie pentru păstrarea nealterată a mediului (Bran. întreprinzători. alte părţi 42 .  Contrabalansarea puternicei dezvoltări turistice printr-o economie rurală diversificată. datorită faptului că sunt implicate multe părţi.recuperativă şi cea instructiv-educativă. prin ” exigenţele ’’ pe care le revendică. Afectarea mediului înconjurător reduce posibilităţile de refacere a sănătăţii. formarea unor echipe pluridisciplinare (guvern. evitarea risipei de investiţii şi de efort. Sub aspect socio-cultural.

monumentelor.  Ghidarea şi încurajarea investitorilor. rezervaţiilor din zona vizată. ceea ce permite păstrarea intactă a suprafeţelor ocupate cu vegetaţie naturală. contribuţia la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport.  Asigurarea securităţii pe termen lung a investiţiilor în turism.  Identificarea valorilor care pot sta la baza turismului durabil. Pentru ca o astfel de strategie de dezvoltare durabilă să aibă succesul scontat 43 .  Inventarierea tuturor particularităţilor naturale şi culturale ce pot constitui baza potenţialului turistic şi analiza tuturor informaţilor obţinute.  Stimularea economiilor rurale printr-o cerere suplimentară de produse agricole şi aport de capital financiar.  Stabilirea clară a scopurilor de protecţie pentru fiecare zonă naturală cu participarea specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi în valorificarea turistică a acestora.  Protejarea prin strategia aleasă a vestigiilor. care constituie părţi componente ale zonelor turistice avizate.  Aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor arii.  Educarea ecologică a turiştilor.  Cuprinderea ideii conservării naturii şi patrimoniului cultural specific regiunii în strategia de dezvoltare turistică. cu mari avantaje pentru populaţia zonei.  Încurajarea noilor intraţi în turism. comunicaţii.interesate de viitorul regiunii şi de rolul turismului).  Încurajarea ameliorării şi utilizării în agricultură a terenurilor slab productive.  Aplicarea unui management specific.

va permite să se afirme dacă un teritoriu posedă într-adevăr un potenţial turistic care să justifice investiţiile în domeniu şi elaborarea de proiecte de dezvoltare turistică. Un rol esenţial în această privinţă îl joacă şi mass-media care ar trebui să iniţieze un adevărat dialog. Să nu uităm că succesul turismului într-o anumită zonă depinde în mare măsură de modul în care turişti sunt trataţi de comunităţile locale. Doar printr-o transparenţă totală se vor atinge obiectivele propuse. ţinând cont de ofertă. etc. lung şi cu multe obstacole.  Diagnosticul care. populaţia gazdă. de cerere. de tendinţele pieţei. social. ţinând cont de rezultatele analizei situaţiei. specialişti în domeniul protecţiei mediului. cultural. comunitate locală – factori implicaţi în turism. Evaluarea potenţialului turistic local ca premisă şi condiţie a dezvoltării durabile presupune două faze iniţiale:  Analiza situaţiei turistice existente. deşi drumul parcurs în elaborarea unei strategii durabile în domeniul turistic este anevoios. De asemenea. care este atât de fragil. cu dublu sens. va permite să se identifice punctele forte şi punctele slabe ale teritoriului. să se determine oportunităţile şi riscurile. etc. în cadrul căreia sunt evaluate oferta. ca în final să se decidă posibila dezvoltare a turismului în zonă. sunt necesare consultări largi cu toate grupurile de interes: oameni de afaceri. totuşi merită să încercăm să găsim calea de a satisface atât nevoile oamenilor cât şi pe cele de protejare a mediului înconjurător şi implicit a celui rural. autorităţi locale. organe de cultură. Considerăm că. de concurenţă. cererea. Numai o evaluare riguroasă. Într-un mediu ostil nu vom putea niciodată să satisfacem cererea turistică. concurenţa şi tendinţele pieţei. 44 . În primul rând persoanele care lucrează la strategie să formeze o echipă şi să aibă pregătire nu numai în domeniul turistic ci şi ecologic.ar trebui să ţină cont de mai multe aspecte.

Ele pot asigura găzduirea şi servirea mesei. cătune şi crânguri. Unităţi turistice specifice agroturismului În momentul de faţă există în România aproximativ 13 000 de localităţi care conturează prin structura lor dimensiunea spaţiului rural românesc.20 de camere. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. Spaţiile ce asigură prestaţiile turistice sunt special amenajate. grad de confort 1 – 5 margarete.2.  Relaţiile cu oaspeţii. 45 .  Condiţiile de vânzare a produselor obţinute în gospodărie.  Pensiuni agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 20 de camere şi un grad de confort de 1 – 5 margarete. În cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt la o primă clasificare echipamentele tradiţionale şi echipamentele moderne.  Pregătirea şi servirea mesei. Structurile de primire din mediul rural pot fi:  Pensiuni turistice cu o capacitate de cazare de la 3 . Calitatea serviciilor oferite de pensiuni este dependentă de următorii factori principali:  Amenajarea spaţiilor destinate oaspeţilor. acestea funcţionează în cadrul gospodăriilor ţărăneşti şi asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.5. sate. Aceste aşezăminte umane rurale. din punct de vedere administrativ şi economic. sunt numite: comune.

 agrementul. Indiferent dacă vesela este din lut sau din porţelan. Practic.  alimentaţia. În afara condiţiilor oferite în cadrul pensiunii care-i asigură oaspetelui serviciile de bază. implicarea oaspeţilor în activităţile gospodăreşti şi în absenţa unor relaţii cordiale. în principiu. comunicarea cu gazdele şi cu alţi săteni reprezintă o componentă a însuşi produsului turistic.Spaţiile destinate oaspeţilor sunt camere de dormit. în ciuda aparenţelor. bucătăria şi anexele gospodăreşti. Spre deosebire de alte forme de turism. Totuşi pentru grupul sanitar şi bucătărie mai ales dacă aceasta este pusă la dispoziţia oaspeţilor. evenimentele speciale sunt altfel decât în turismul clasic Elementele definitorii pentru caracterizarea ofertei în turismul rural sunt:  cazarea. calitatea sejurului este influenţată în bună măsură şi de posibilităţile şi programele de petrecere a timpului în împrejurimi. Relaţiile cu oaspeţii. satisfacţia oaspeţilor să fie minimă. frigider). pentru turismul rural. grupul sanitar. Acestea oferă. un confort echivalent 46 . cu respectarea regulilor de mânuire şi aşezare pe masă valabile în restaurant. chiar în condiţiile unor amenajări corecte ale spaţiilor. cazarea se desfăşoară în gospodăriile ţărăneşti. servirea trebuie făcută.Cazarea. iar tratamentele chimice să fie restrânse la minimum necesar. începând cu primirea şi continuând cu întreţinerea comunicării. Pregătirea mesei de către gazdă se face cu respectarea tradiţiilor culinare ale locului. aragaz. sunt preferate elementele de confort modern (apă caldă. Pentru vânzarea produselor alimentare obţinute în gospodărie trebuie avut în vedere ca animalele să fie sănătoase. masa. care-şi pot pregăti ei înşişi câte ceva. calde. Principiul care trebuie aplicat este cel al redescoperirii şi conservării specificului local. prieteneşti.

 Demipensiune. ce provin din gospodăria proprie a gazdei. elemente de ornamentaţie (perdele. mobilier specific. ştergare. În activitatea turistică evenimentele joacă un rol important datorită „fixării” de amintiri. Caracteristica esenţială a serviciului de alimentaţie în turismul rural este reprezentată de faptul că masa se bazează în întregime pe preparate naturale. locuri. Cu toate acestea. proaspete. 47 . momente. aşternuturi în stil tradiţional. În cadrul gospodăriei ţărăneşti. Specific este stilul în care sunt construite casele şi modul de decorare a interiorului. Uneori chiar casele prezintă în exterior desene cu motive tradiţional-folclorice. a prestatorului şi a zonei geografice. turistul poate opta pentru servirea mesei sau nu.  Pregătirea mesei de către turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia. personalităţi.cu cel al unui hotel de minim două stele şi posedă anumite avantaje pe care un hotel echivalent nu le are. etc. Prezentând aceste elemente serviciul de cazare din mediul rural oferă notă de atracţie şi specificitate. draperii.). Prin acestea se memorează şi se activează în momente favorabile imaginea produsului turistic. imagini.  Mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei.  Pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de turişti care locuiesc în gospodării diferite. masa constituie o motivaţie de bază la alegerea acestei forme de turism. Serviciul de alimentaţie se poate realiza:  Pensiune completă. Se pot întâlni aici: mobilier realizat în stil tradiţional.

Specialiştii consideră că evenimentele marchează amintirea sejurului, creează tradiţii, înlătură monotonia, apropie prestatorul de turist şi fac mai lejeră comunicarea. În rândul evenimentelor obişnuite din lumea satului pot fi menţionate:  Participarea la ritualul vieţii satului (muncile din ferme sau lucrări agricole);  Participarea la viaţa spirituală a satului (slujbe religioase, spectacole, şezători, nunţi, botezuri, etc.);  Participarea la sărbătorile de orice natură a comunităţilor rurale. În rândul evenimentelor deosebite se înscriu:  Marcarea zilelor de naştere ale gazdelor, turiştilor, ale celor implicaţi în activitatea turistică;  Târguri, iarmaroace, festivaluri, procesiuni religioase;
 Mari sărbători laice sau religioase;

 Fenomene astronomice. Desfăşurându-se în mediul rural, agrementul se deosebeşte de cel din turismul clasic. Peisajele deosebite în care sunt „implantate” aceste gospodării, constituie o modalitate de relaxare pentru turişti, ei putând admira natura şi frumuseţile ei. Vizitarea monumentelor cultural-istorice, participarea la spectacole folclorice constituie alte variante de agrement. Pe lângă cântecele şi jocurile tradiţionale care pot fi admirate cu ocazia participării la spectacolele folclorice, este de remarcat şi portul tradiţional specific zonei, care încântă ochii turistului. Imaginea dansatorilor şi cântăreţilor îmbrăcaţi tradiţional, conferă o notă pitorească şi o distincţie peisajului. Alte elemente de divertisment şi agrement suplimentare sunt reprezentate de plimbările cu căruţa, cu sania, partidele de pescuit sau însoţirea pădurarilor la vânătoare.

48

Toate acestea compun nota de inedit care particularizează produsele turistice din spaţiul rural de cele din mediul urban sau industria clasică.

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE
3.1 Reglementările legislative ale Uniunii Europene şi influenţa lor asupra activităţii agroturistice Conceptul de agroturism prezentat în legea italiană nu-şi găseşte confirmare la nivel comunitar, unde orice activitate turistică practicată pe terenuri agricole, chiar dacă nu este subordonată şi conexă cu activităţile agricole vine protejată sub numele de turism rural. Chiar dacă nu în toate ţările membre ale Comunităţii Europene (C.E.), sunt deja mulţi ani de când s-a înţeles importanţa acestui fenomen, ca formă de venit integral sau alternativ. Un prim sprijin al C.E. rezultă din Directiva nr. 28/4/75, care prevede un regim de ajutoare pentru o serie de activităţi definite "reanimări rurale" între care poate evident intra şi agroturismul. Un rol important în această problemă l-a avut Regulamentul nr. 2615/80 realizând echilibrul economic din zonele meridionale ale C.E.E. odată cu care au fost introduse o serie de măsuri, deja aplicate, finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.R.S.). Importante au fost şi Planurile Integrate Mediteraniene (P.I.M.), unele dintre ele fiind încă în faza de realizare. Obiectivul P.I.M. a fost reluat apoi de Regulamentul nr. 2052/88 care a prevăzut reorganizarea diferitelor Fonduri

49

Structurale în vederea promovării dezvoltării zonelor rurale cofinanţate în proporţie de 50 % de diverse fonduri structurale. Sprijinirea activităţii agroturistice a fost prevăzută în Regulamentul nr. 797/85 privind îmbunătăţirea eficienţei structurilor agrare, succesiv modificat de Regulamentele nr. 3808/89 şi nr. 2328/91. Acesta din urmă, în special, prevede ajutoare cu investiţii “pentru diversificarea activităţii gospodăriei agricole prin activitate turistică şi artizanală şi vânzarea de produse obţinute în gospodărie”1. Regulamentul nr. 1094/88 prevede schimbarea destinaţiei terenurilor excedentare activităţii de cultivare prin practicarea activităţii agroturistice. În 1988 Comisia C.E.E. a aprobat Regulamentul nr. 4253/88 ce a instituit programul L.E.A.D.E.R. I (Legături Între Acţiunile de Dezvoltare a Economiei Rurale) orientat spre stimularea acţiunilor de legătură pentru dezvoltarea economiei rurale, esenţa regulamentului fiind aceea de valorificare a diversităţii zonelor, făcând să devină un important element de dezvoltare pozitivă. Şi acest program prevede stimulente pentru toate formele de turism rural, implicit şi pentru agroturism, şi pentru valorificarea şi comercializarea pe plan local a produselor agricole. Contribuţiile bugetare pentru L.E.A.D.E.R. I au fost deja alocate. Acest program de dezvoltare rurală a fost elaborat pentru perioada 1988-1993, fiind urmat apoi de L.E.A.D.E.R. II instituit de Regulamentul C.E.E. nr. 2081/93, care prevede concesionarea contribuţiilor pentru iniţiative îndreptate spre susţinerea formelor de turism în mediul rural prin planuri de acţiune privind perioada 1994-1999. O altă reglementare o constituie programul numit FORCE, stabilit prin decizia nr. 2647 din 29.05.1990, privind dezvoltarea formării profesionale în sfera turismului în mediul rural. Sunt încă în faza de studiu şi programare măsuri destinate să: 1) contribuie la definirea produselor diferitelor forme ale turismului rural, prin facilitarea cunoaşterii cererii şi asigurarea transparenţei ofertei;
1

O.C.D.E., Initiatives locales pour la creation d'emplois. Activites et emplois dans le monde rurale, Paris, 1992.

50

2) îmbunătăţească calitatea şi garantarea produselor oferite prin intermediul difuzării unei mărci europene; 3) susţină comercializarea produselor rurale prin integrarea în sistemele de promovare şi vânzare în acelaşi timp. Prin astfel de strategii au lucrat şi organismele europene ca asociaţiile EUROTER (Turism European în Spaţiul Rural), EUROAGRITOUR (organism de legătură între organizaţiile profesionale agricole din Europa pe teme de turism rural). În ţările Uniunii Europene (U.E.) activităţile de agroturism ca parte a turismului rural sunt reglementate prin: - o legislatie comunitară; - o legislaţie naţională, cu particularităţi de la o ţară la alta; - legi regionale. U.E. prin intermediul diferitelor organisme create şi prin elaborarea diferitelor programe sprijină dezvoltarea rurala în ansamblul său, precum şi agroturismul ca element de dezvoltare rurală. Principalele obiective ale dezvoltării rurale sunt2: 1.Protecţia şi conservarea mediului Acest obiectiv priveşte atât conservarea peisajului natural cât şi a celui antropic. Este cunoscut faptul că în ţările U.E. se alocă sume importante pentru conservarea vechilor clădiri. 2.Conservarea şi păstrarea tradiţiilor Acţiunile întreprinse în vederea realizării acestui obiectiv sunt diverse şi pot include, pe lângă expoziţii sau alte forme de popularizare a tradiţiilor şi obiceiurilor dintr-o anumită zonă, un contact direct cu acestea prin intermediul unor cursuri realizate în gospodăriile agroturistice. Aceste valori ale culturii şi
22

I.N.E.A., Lo sviluppo rurale, Turismo rurale, agriturismo, prodotti agroatimentari, Quaderno informative

LEADER II, nr. 4, Roma, Settembre 1996.

51

prin intermediul ofertei receptive în construcţia tradiţională care va fi compatibilă cu caracteristicile ambientale şi naturale din zonele teritoriale în care se situează. Utilizarea eficientă a resurselor tipice disponibile Realizarea acestui obiectiv este posibilă prin utilizarea clădirilor rurale şi a celor publice ieşite din uz. punerea în valoare a patrimoniului cultural. Obiectivul este acela de dezvoltare a formelor de turism rural în optica celor mai recente studii elaborate în spaţiul comunitar. chiar dacă aparţin aceleaşi regiuni. Îmbunătăţirea nivelului calitativ al prestaţiilor oferite şi adaptarea serviciilor la cerinţele consumatorilor 52 . Aceasta presupune a reuni în acelaşi cadru juridic şi instrumental diversificarea economică. se află în regiuni cu un grad de dezocupare superior mediei comunitare (10.civilizaţiei unei zone riscă să dispară sau să rămână total necunoscute pentru cei situaţi în mediul urban.E. monumente şi arhitectură locală. Dezvoltarea rurală integrată şi reducerea şomajului în zonele rurale Se ştie că şi zonele rurale sunt afectate de fenomenul dezocupării (somajului). răspândite în teritoriu. a turismului şi a altor activităţi. Circa 1/5 din populaţia U. determină reducerea potenţialului de creştere al U. adaptarea şi dezvoltarea agriculturii. în special în rândul tinerilor. Acest obiectiv presupune restaurarea de bunuri arheologice. măsuri ce privesc resursele umane. precum şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. care la rândul său. ca structuri de primire a vizitatorilor. 4.9 % în 1996) şi o rată a şomajului în rândul tinerilor constant peste 30 % . Pentru a evita această situaţie sunt necesare intervenţii sub forma ajutoarelor structurale şi. Integrarea trebuie să se aplice tuturor zonelor rurale. în particular. păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale. 5. prin intervenţii de restaurare şi conservare.E. Acest fenomen duce la subutilizarea mâinii de lucru. 3. gestionarea resurselor naturale.

Integrarea trebuie să se aplice tuturor zonelor rurale ale U.E. cum ar fi şi Declaraţia de la CORK. respectând principiul de concentrare medie. ● răspunderea la exigenţele cunoscute în materie de calitate.se referă la dezvoltarea durabilă ca fiind una din priorităţile UE.. devenind principiul fundamental al politicii rurale. elaborate cu ocazia Conferinţei Europene privind Dezvoltarea Rurală. Se are în vedere: ● inversarea exodului rural. 5) Subsidiaritatea . ● stimularea angajării şi egalităţii şanselor.politicile trebuie să promoveze o dezvoltare rurală de natură a asigura durabilitatea calităţii peisajului rural al Europei şi o manieră de utilizare astfel încât să nu afecteze negativ generaţiile viitoare. 3) Diversificarea .politica de dezvoltare rurală trebuie fondată pe un parteneriat şi pe o colaborare între toate nivelurile responsabile (local. 53 .politica de dezvoltare rurală trebuie să fie multidisciplinară în concepţia sa şi multisectorială în aplicarea sa. Cu această ocazie a fost elaborat un program de dezvoltare rurală în Uniunea Europeană care cuprinde zece puncte: 1) Preferinţa ruralului . care provin din sectorul privat şi din comunităţile rurale.Aceste obiective se regăsesc. ● combaterea sărăciei. care a avut loc în Irlanda în perioada 7-9 noiembrie 1996. în comunicaţii etc. 4) Durabilitatea .activităţilor economice şi sociale trebuie să se concentreze pe ansamblul mijloacelor de natură a favoriza iniţiativele capabile să se dezvolte prin ele însele. parţial sau integral în diferite reglementări comunitare. în educaţie. ● o parte din resursele disponibile pot fi destinate dezvoltării rurale şi realizării obiectivelor de investiţii. în sănătate. ● îmbunătăţirea condiţiilor de trai în mediul rural. regional. 2) Integrarea . sănătate etc. ● stabilirea unui echilibru just între zonele rurale şi cele urbane în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură.

Agroturismul. 7) Programarea .analiza rezultatelor pentru garantarea unei bune utilizări a creditelor publice.trebuie limitată reglementarea comunitară la regulile şi procedurile generale. european). ca parte integrantă a ruralului.trebuie încurajată alocarea de resurse financiare locale şi o mai mare participare a sectorului bancar public şi privat precum şi a altor intermediari. constituie cel mai eficient mijloc de realizare a acestor obiective. întrucât s-a observat că numai agricultura nu poate asigura dezvoltarea zonelor rurale.naţional. care prin valorificarea resurselor de muncă de 54 .punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală trebuie să se bazeze pe proceduri coerente şi transparente sub forma unui program unic de dezvoltare rurală a regiunii şi a unui instrument unic pentru dezvoltarea rurală durabilă. 10) Evaluarea şi cercetarea . descentralizarea punerii în aplicare a politicii de dezvoltare rurală şi asigurarea unei mai mari flexibilităţi. schimbul de experienţă între reţelele de legătură ale regiunilor şi comunităţilor rurale din toată Europa. 8) Finanţarea . să facă zonele rurale locuri de viaţă şi de muncă mai atractive şi să promoveze dezvoltarea durabilă la scară internaţională. 6) Simplificarea . Trebuie pornit de la celula de bază a ruralului .îmbunătăţirea capacităţii de gestionare şi eficacităţii autorităţilor regionale şi locale precum şi a grupurilor provenite din comunităţile locale prin: asistenţa tehnică şi de formare. 9) Gestionarea . mijloace de comunicare mai bune.exploataţia agricolă. parteneriat. Dezvoltarea rurală trebuie să fie locală şi condusă de comunităţi rurale locale. răspândirea cercetării şi informaţiei. Participanţii la Conferinţa Europeană de Dezvoltare Rurală de la CORK sunt de părere că trebuie să conştientizeze opinia publică de importanţa unui nou început pentru politica de dezvoltare rurală. trebuie să se introducă mai multă subsidiaritate în luarea deciziilor.

Acţiunile admise în cadrul acestui program sunt reprezentate în principal de activităţile de tip organizatoric şi servicii. creşterea cotei de piaţă.) şi ale mediului din aceste zone. LEADER II.care dispune şi a altor resurse interne (tradiţii. obiceiuri etc. reorganizarea ofertei. De asemenea există un program operativ „Dezvoltarea şi valorificarea turismului sustenabil ” care este un program multiregional pentru care s-a prevăzut un volum total de investiţii de 42. utilizarea eficientă a resurselor turistice disponibile. astfel încât fluxurile de turişti să fie orientate către regiunile slab dezvoltate.810 miliarde ECU. folclor etc) este în măsură să realizeze dezvoltarea mediului rural. 55 . promovând diversificarea motivaţiilor turistice. Acest program este pus în practică prin intermediul a trei subprograme: .scopul celui de-al treilea subprogram este de a susţine realizarea acestui program operativ prin iniţiative de promovare şi publicitate. precum şi la rolul lor în dezvoltarea planurilor de acţiune locală ale programului. Printre obiectivele acestui program se numără şi eliminarea caracterului sezonier al fluxurilor turistice. organizarea unei reţele integrate de servicii şi îmbunătăţirea nivelului calitativ al prestaţiilor oferite prin intervenţii adecvate de formare şi perfecţionare profesională. îmbunătăţirea raportului preţ-calitate. O altă reglementare comunitară o reprezintă Programul de Dezvoltare Rurală pentru perioada 1994-1999. Acest obiectiv se poate realiza prin intermediul valorificării segmentelor specifice ale patrimoniului cultural (tradiţii. care favorizează dezvoltarea rurală integrată. obiceiuri.al doilea subprogram are drept obiectiv acordarea de asistenţă atât consumatorilor acestor produse cât şi exploataţiilor agricole ofertante. . Acest program cuprinde referiri la: activitatea de turism rural. . de agroturism şi referiri la desfacerea produselor agroalimentare de provenienţă agricolă şi la produsele artizanale.primul subprogram are drept obiectiv principal îmbunătăţirea prestaţiilor oferite de acest turism sustenabil (care se suprapune de fapt cu noţiunea de agroturism).

Idei şi practici. 56 . Un obiectiv esenţial al programului LEADER II este cel de promovare a creării Grupurilor de Acţiune Locala (G. Programul LEADER II a fost continuat cu programul LEADER + care oferă sprijin de 2020 milioane euro (la preţuri din 1999)3 pentru perioada 2000 . 3. La evaluarea strategiilor de dezvoltare rurala se ţine 3 Vincze. Instituirea reţelelor în toate spaţiile rurale ale UE şi cu toţi participanţii la dezvoltarea rurală.A. 65.2006.E. Cadrul juridic al programului LEADER + îl constituie regulamentul nr. Maria. organizate de jos în sus.financiare şi economice se află la limita minimă pentru a putea realiza o strategie de dezvoltare viabilă.E. bazate pe parteneriat în plan local.L. Dezvoltarea rurala 51 regională. p. Această abordare prezintă avantajul că mobilizează comunitatea locala să conştientizeze problemele zonei şi să participe la soluţionarea lor.G. Scopul programului este să încurajeze şi să sprijine acei participanţi rurali care sunt adepţii dezvoltării durabile. unde resursele umane. Strategii de dezvoltare rurală integrată. Acest sprijin acordat ţărilor membre UE este finanţat de Secţiunea Orientare F.O. Programul LEADER + nu sprijină investiţiile în infrastructură sau investiţii mari în producţie. LEADER + susţine trei tipuri de activităţi: 1. Colaborarea dintre spaţiile rurale ale unei ţări sau din diferite ţări membre. 1260/1999 referitor la Fondurile Structurale. 2. Cluj-Napoca 2000. Primul tip de activitaţi se referă la spaţiile rurale cu populaţie sub 1000 mii locuitori. Editura Presa Universitară Clujană.Acest program în ansamblul său reprezintă de fapt un cadru de dezvoltare a agroturismului în diferite regiuni ale U.) constituite din operatori economici şi sociali din zonă.A. capabili să identifice problemele existente şi să ducă la îndeplinire acţiunile întreprinse pentru susţinerea dezvoltării zonei.

Al doilea tip de activităţi are ca scop promovarea colaborării spaţiilor rurale pentru realizarea unor proiecte mai mari. Al treilea tip de activităţi include înfiintarea retelelor. operatori etc. organizării şi funcţionării organizaţiilor profesionale agricole.care să promoveze şi să protejeze interesele producătorilor agricoli.să sprijine şi să încurajeze activitaţile de agroturism. ● Alocarea de fonduri pentru realizarea infrastructurii necesare şi pentru restaurarea vechilor clădiri. ● Trecerea gospodăriilor agricole de la caracterul lor eminamente productiv la pluriactivitate.seama de armonizarea cu condiţiile socio-economice ale zonei si de rolul cheie atribuit femeilor şi tinerilor. grupuri locale de acţiune. se conturează urmatoarele direcţii de acţiune: ● Elaborarea unor norme legislative care să reglementeze. ● Implicarea specialiştilor agricoli în sprijinirea creării. Analizând toate acestea. iar activităţile de prestări servicii să aibă caracter complementar. a grupurilor de acţiune locală. 57 . în diferite ţări necesită o serie de măsuri. să aibă valoare de model. de know-how între toţi partenerii (stat. ● Dezvoltarea şi adaptarea învăţământului din zonă la exigenţele activităţilor economice şi sociale prezente în zona respectivă. în vederea sprijinirii activităţii agroturistice. ● Crearea organizaţiilor profesionale agricole nonguvernamentale. instrumente si metode de lucru. dar astfel încât caracterul agricol să rămână preponderent. asociaţii. ● Acordarea de asistenţă tehnică întreprinzătorilor din acest domeniu. schimbul de experienţă.). prin organizarea unor cursuri de formare profesională. Un criteriu important este ca actiunea să poată fi aplicată şi în alt loc. ● Elaborarea unor programe regionale de dezvoltare şi stabilire a unor strategii de dezvoltare rurală durabilă si integrată. administrate locala. Realizarea acestor obiective regăsite atât în reglementările comunitare cât şi în cele existente la nivel naţional.

Dezvoltarea zonelor rurale. Obv. b) revizuirea obiectivelor prioritare.1. Adaptarea structurilor agricole. noiembrie 1997. Obv.5.4.3.6. Integrarea profesională a tinerilor. Dezbaterile prevăd individualizarea unei strategii clare pentru agricultura europeană şi fixarea de noi reguli pentru politica de dezvoltare rurală.E.b.2. Regiuni insuficient populate. Agenda 2000 e Riforma delle Politiche e Comunitarie. Lupta împotriva somajului de lungă durată. 58 . La nivel comunitar „Agenda 2000” cuprinde şi alte referiri la politica structurală şi dezvoltarea rurală. 4 I. Cel de-al doilea punct se referă la revizuirea obiectivelor prioritare şi a zonelor de intervenţie a Fondurilor Structurale conturandu-se două aspecte: a) reducerea numărului de obiective (de la 6 la 3). naţionale şi locale de promovare a produselor turistice oferite de gospodăriile agricole. Cele şase obiective prioritare în 1997 ale Fondurilor Structurale erau: Obv.a. b) modificarea zonelor admise la finanţarea comunitară.A.N. Obv.5..● Reorientarea forţei de muncă familiale. Dezvoltarea şi adaptarea structurală a regiunilor subdezvoltate. Primul punct se referă la dotarea financiară a UE şi la repartizarea acestor resurse pe diferite destinaţii. Reconversia regiunilor sau a unor părţi de regiuni grav afectate de declinul industrial. Perugia. Obv. Obv. ● Acţiuni comunitare. Obv. Punctele esenţiale ale „Agendei 2000” ce reprezintă implicaţii relevante pentru viitorul politicii de dezvoltare rurală se dovedesc a fi urmatoarele4: a) definirea perspectivelor financiare pentru 2000-2006.

Încadrarea unei zone în unul din cele trei obiective determină nivelul resurselor financiare de care poate beneficia activitatea agroturistică dezvoltată în vederea solutionării problemelor cu care se confruntă astfel de zone rurale. . forestiere si de prepensionare.6 să devină obiectivul 1 „Regiuni subdezvoltate”. şi obv.45 miliarde ECU pentru noile ţări aderente la UE.210 miliarde ECU pentru acţiuni finanţate de la Fondurile Structutale în U.E.G. Dotarea globala pentru această perioadă va atinge circa 275 miliarde ECU (la nivelul preturilor din 1997) repartizaţi astfel: .b. cu o continuă 59 .E. Obv. Alte măsuri vor fi finantate de către F.2. . şi obv.A. În ceea ce priveşte resursele financiare pentru perioada 2000-2006.-Garanţia cum ar fi cele agroambientale. de ajutor financiar limitat. 4 să devină obiectivul 3 „Resurse umane”. Acestea absorb anual circa 2. Restul zonelor care nu se încadrează în aceste obiective vor beneficia. Circa 14 miliarde ECU sunt prevăzute pentru diverse măsuri în zonele rurale sau măsuri în domeniul pescuitului.8 miliarde ECU tolalizând aproximativ 20 miliarde pentru perioada 2000-2006.5. 15 din care 2/3 (circa 140 miliarde) destinate regiunilor ce se încadrează în obiectivul 1 si restul (70 miliarde) celor ce aparţin altor obiective (2 si 3). In diverse cazuri este vorba de initiative inovative cum este cazul LEADER.3 şi obv.20 miliarde ECU pentru Fondul de Coeziune. Obv. acestea depind de nivelul creşterii economice. Initiativele comunitare se nasc pe baza propunerilor Comisiei Europene şi sunt destinate a rezolva probleme de mare interes pentru U. o anumită perioadă.1. Fiecare program necesită o procedură de gestionare distinctă.E.„Agenda 2000” propune ca: Obv. să devină obiectivul 2 „Zone de reconversie economică şi socială”.O. Actualmente acestea reprezintă circa 9% din dotarea financiară a Fondurilor Structurale.

iar sumele prevăzute pentru plăţi vor creşte la 89. în special în ce priveşte cadrul financiar pentru perioada 20002006.62 miliarde euro. conservând în acelaşi timp valorile şi tradiţiile spaţiului rural în care se află exploataţiile agricole care desfaşoara activităţi agroturistice. Bugetul va fi redus de la 9% la 5% din Fondurile Structurale.60 şi respectiv la 89. U. agroturismul conslituie modul cel mai eficient de rezolvare. realizând o stabilitate a populaţiei şi un echilibru al teritoriului.E. prin locurile de muncă pe care le creează duce la menţinerea populaţiei în cadrul comunităţii rurale locale. sumele totale prevăzute a se aloca se vor reduce de la 92. Nivelul maxim global al resurselor proprii va fi mentinut la 1. Aceste noi prevederi se repercutează în diferite rubrici financiare şi în politica agricolă comună. vorbim. îşi propune reducerea numărului de acţiuni concentrându-se pe trei teme prioritare şi anume: ● cooperare transfrontalieră.crestere a duratelor şi costurilor administrative datorită dificultăţii iniţiale a organizării. În urma întrunirii sefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene în 20 aprilie 1999 la Berlin s-au facut unele rectificări privind Agenda 2000. ceea ce de fapt reprezintă o descreştere procentuală faţă de PNB (PNL) de la 1.66 miliarde euro în 2006. a iniţierii şi punerii în mişcare. vizând stimularea promovării stabilitătii şi a echilibrului teritoriului.97 %.03 miliarde euro în 2000 la 90.E. De asemenea prin veniturile obţinute duce la dezvoltarea exploataţiei agricole şi implicit a zonelor rurale. 60 . care împreună cu acţiunile structurale continuă să reprezinte procentual cele mai mari cheltuieli. Agroturismul. transnaţională si interregională.27 % din Produsul Naţional Brut (PNL).13 % la 0. ţinând seama de perspectiva lărgirii Uniunii Europene. Indiferent despre care din cele trei teme prioritare ale U. ● politici în domeniul resurselor umane. ● dezvoltarea rurală.

2.75 % în 2002 şi 0.7 % din total).5 miliarde primesc 61 . Modificările privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2000-2006 sunt: atribuirea a 310 miliarde euro pentru această perioadă (cca.) a fost prevăzut să treacă de la 10 % la 25 % în 2001. iar procentul reţinut statelor membre peste încasări ca resurse proprii tradiţionale (taxe etc. Consiliul European a decis să introducă o serie de măsuri destinate (între altele) să îmbunătăţească soldul bilanţului statelor membre: procentul maxim din taxa pe valoare adăugată va fi treptat diminuat de la 1 % în 1999 la 0. În ce privesc Fondurile Structurale sunt prevăzute 213 miliarde euro. 40. să facă faţă primcipalelor provocari imediate (reforma propriei politici şi integrarea de noi membri) în contextul unui cadru financiar riguros. aplicarea unor tehnologii care să respecte mediul înconjurător. Acest fond a fost constituit în 1994 pentru a proteja U.6 miliarde pe an) la care se adaugă 14 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Din această sumă.E. împotriva eventualelor dezechilibre în cazul nerambursării împrumuturilor acoperite de garanţia comunitară. Noi modificări apar în ce priveşte Fondul de Garanţie pentru acţiuni externe. Regiunile încadrate în Obiectivul 1 primesc 135. afirmarea rolului U.5 % în 2004. pentru aceeaşi perioadă. Dotarea financiară constituită potrivit „Agendei 2000” permite U. 195 miliarde euro sunt atribuiţi Fondurilor Structurale si 18 miliarde Fondului de Coeziune.9 miliarde (69.22. dezvoltarea politicii interne (intră aici relaţii transeuropene. instruire şi formare.La această întrunire şi în acest nou cadru financiar s-au conturat trei priorităţi ale Uniunii Europene: 1. intreprinderi mici şi mijlocii). pe scena internaţională. 3. faţă de 240 miliarde considerate a fi necesare pentru stabilizare.E. cercetare şi inovare.În noile reglementări se prevede o diminuare a sumelor destinate bugetului pentru garanţii şi împrumutări.E. modernizarea administraţiei comunitare.

E. rezultatelor. 5.Viaţa la ţară este esenţială pentru agricultură. Sunt prevăzute clauze specifice temporare pentru zonele iesite de sub incidenţa obiectivelor. influenţează dezvoltarea rurala în ansamblul său (fiind unul dintre obiectivele U. care a avut loc la Salzburg în noiembrie 2003 consideră că următoarele principii trebuie sa ghideze viitorul politicii de dezvoltare rurala: 1. Păstrarea diversităţii vieţii la ţară (a peisajului rural) în Europa şi încurajarea serviciilor furnizate de o agricultură multifuncţională au o importanţă crescândă. Politica de dezvoltare rurală trebuie implementată ca un parteneriat între organizaţiile publice şi private şi societatea civilă. este atât necesară cât şi urgentă. 7. Politica de dezvoltare rurală trebuie să servească nevoilor întregii societăţi din zonele rurale şi să contribuie la coeziune. ci societatea în ansamblul său.) şi implicit turismul rural şi agroturismul.5 % din total). Cea de-a doua Conferinţă Europeană de Dezvoltare Rurală. 6. care pot acoperi maxim 18 % din populaţia UE.acţiunile încadrate în Obiectivul 2 (11. în rândul fermierilor si a altor actori rurali.E. iar activitatea agricolă este esenţială pentru viaţa la ţară. si 24.E. 2.întrucât zonele în care se dezvoltă activitaţile de agroturism se 62 . datorită diversitţăii potenţialului agricol în diferite zone rurale. 4. 3. Mai multă responsabilitate trebuie să revină programelor de parteneriat în definirea şi distribuirea unei strategii cuprinzătoare bazată pe claritatea definirii obiectivelor şi efectelor. 8. O simplificare semnificativă a politicii de dezvoltare rurală a U.05 miliarde sunt destinate Obiectivului 3. Politica de dezvoltare rurală trebuie aplicată în toate zonele rurale ale Uniunii Europene lărgite. Competitivitatea în sectorul productiv trebuie să fie cheia. Existenţa vieţii la ţară nu priveşte doar societatea rurala. Aceste prevederi la nivel de U.

Dupa reforma PAC. protecţia mediului şi întreţinerea peisajului (gestiunea teritoriului). dezvoltarea rurală are un rol tot mai important în sprijinirea zonelor rurale. În 5 lulie 2005 la Bruxelles Comisia Europeană a adoptat principalele linii strategice ale U. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economică a zonelor rurale UE cofinantand maxim 50%. care constituie modul de soluţionare a multor probleme cu care se confruntă diverse zone rurale.UE cofinantand maxim 55%.75 miliarde euro. Resursele disponibile pentru perioada 2007-2013 vor fi de 88.. ele fiind împărţite diferit pe ani (11759 milioane EUR în 2007 şi cresc uşor pană la 13205 milioane EUR în 2013). Strategiile naţionale de dezvoltare rurală au la bază cele sase orientări strategice comunitare.ar fi ca acele regiuni care se încadrează în Obiectivul 1 şi cele în care nivelul somajului este ridicat vor beneficia în continuare de transferuri financiare mai mari.E. Viitoarea politică de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se axeză în principal pe trei domenii (axe): a. preţuri 2004. iar statele membre pot să-şi definitiveze programele detaliate şi planurile naţionale strategice în cursul primului semestru al anului 2006. atât din punct de vedere a 63 . Data limită pentru adoptarea orientărilor strategice ale UE este toamna anului 2005. c. b. ameliorarea competitivităţii dintre agricultură şi silvicultură.UE cofinanţând maxim 50%. în urma lărgirii U.încadrează în unul din cele trei obiective ale „Agendei 2000”.pentru a putea face faţă provocărilor secolului 21.E. trebuie să facă delimitări clare în ce priveşte activitatea agroturistică. În aceste condiţii U. privind dezvoltarea rurală. Principala tendinţă care se conturează la sfârşitul anului 2006.E. A patra axă se bazează pe experienţa programului LEADER.

urbanizare şi „nevoia de verde”. etc. călătoriile. Turismul rural este deja mult dezvoltat în Europa.53. pe baza literaturii de specialitate şi a analizei evoluţiei faptelor. au fost determinate de sărbători traditionale legate de activitatea agricolă (schimbarea anotimpurilor.. întoarcerea vitelor de la văratul alpin etc. au luat cunoştinţă de aventurile unei tinere britanice care a descoperit în Alpii elveţieni o lume mirifică a vacilor care pasc pe păşuni bogate în iarbă. p.cit. că sfârsitul secolului trecut ar putea reprezenta perioada în care satele.cit. Înainte de a fi conturate ca o activitate economică de sine stătătoare. 6 64 . 3. mai ales în ţările din nordul Alpilor unde acest fenomen s-a extins mai repede şi mai intens faţă de ţările mediteraneene. De pildă elveţienii sustin că în Alpi turismul rural ar data din 18426 când englezii.53. p.2.) şi de motivaţii religioase (hramuri bisericeşti. Unii autori5 afirmă. şi în special cele situate în zona de munte. 5 Buciuman E. au început să exercite o atracţie pentru un număr din ce în ce mai mare de orăşeni. cât şi din punct de vedere a sprijinului financiar de care beneficiază.. Buciuman E. la fel şi turismul rural şi agroturismul. op. op. Experienţa agroturistică în ţările europene şi reglementarile legislative Fiecare obicei îşi are propria istorie. vizitele.individualizării sale ca activitate specifică exploataţiilor agricole. nedee. Motivul ar putea fi marea înclinaţie a nordicilor spre contactul cu natura sau puternică legatură ce există între dezvoltarea industrială. în alte localităţi şi chiar în ţări îndepărtete. pelerinaje la locuri considerate sfinte sau făcătoare de minuni).

Scopul constituirii acestei asociaţii a fost „unirea eforturilor şi punerea în comun a potenţialului de cazare şi alte mijloace de care 65 .E. Reglementările privind agroturismul diferă mult de la o ţară la alta. Asociaţia avea în evidenţa sa peste 4000 de sate turistice. aceea de găzduire a oaspeţilor în încăperi din gospodăria agricolă este predominantă în Europa Centrală în timp ce în Europa de Nord predomină campingul în exploataţiile agricole. Excepţie în acest sens face Italia care are o lege naţională expresă privind agroturismul şi de asemenea multe legi regionale.R. Dintre variatele forme de ospitalitate agroturistică.în sunetele torentelor de apa din munti şi au venit în număr mare să vadă şi să trăiască alături de oamenii care le pot oferi condiţii atât de atractive. În această ţară funcţionează numeroase organizaţii turistice rurale nonguvernamentale care începând cu 1970 s-au constituit într-o asociaţie generală „Tourisme en espace rural ”(T. Cele mai multe reglementări privesc în ansamblu turismul în mediul rural şi mai putin se face referire directă la agroturism. Întrucât agroturismul este o forma aparte de turism rural şi în multe ţări cele două forme se tratează global este necesară prezentarea caracteristicilor naţionale ale ambelor forme de turism. Încercăm să prezentăm câteva aspecte legate de reglementările şi facilitătile de care beneficiază această activitate în diferite ţări. Între ţările care sunt angajate în valorificarea turistică a mediului rural se remarcă FRANŢA. Agroturismul este tratat ca factor de dezvoltare rurală şi beneficiază de facilităţi stabilite în vederea sprijinirii dezvoltării rurale. Ea reprezintă ţara care în trecut a dedicat mari eforturi valorificării resurselor turistice din asezările rurale direcţionând spre o promovare globală a mediului rural prin iniţiative de ospitalitate foarte diferenţiate între ele şi numai în parte comparabile cu conceptul Italian de agroturism.).

. Informaţii mai detaliate privind turismul rural (incluzând diversele sale forme de manifestare) în Franţa există doar în legatură cu organizarea şi funcţionarea aşa ziselor „adaposturi rurale” (les gîtes ruraux) care apar în literatura de specialitate şi sub denumirea „les Gîtes de France”..adăposturi rurale particulare sau individuale ce aparţin producătorilor agricoli şi meseriaşilor din mediul rural.adaposturi familiale care se prezintă sub formă de bungalow-uri sau pavilioane mari oferind spre închiriere apartamente de la 1 la 5 camere. şi anume: îmbunătăţirea promovării turismului rural şi asigurarea unei rentabilităţi crescânde a echipamentelor turistice”7. Referindu-se la formele de turismul rural din Franţa Ştefan Mitrache9 deosebeşte urmatoarele forme de găzduire utilizate pentru turism rural şi agroturism: 7 Mitrache.adaposturi comunale amenajate . p.Ge. cit. scolar şi din 1967 clasificate cu grijă pentru a indica oaspeţilor categoria de confort şi preţurile disponibile. ecologic.. . 46 8 9 66 . Un „gîte” este o casă de vacanţa în mediul rural construită sau amenajată după criteriile unei „Carte de Calitate” şi oferă garanţii privind echipamentul. §.foste scoli sau alte localuri publice. op. Mitrache.dispune fiecare asociaţie în parte pentru a acţiona unitar în vederea atingerii a două obiective majore.37. St. Aceste adăposturi se prezintă sub forma urmatoarelor trei categorii8: . tit. op.S.SA.a.a. Aceste adăposturi au apărut in 1955 şi sunt locuinţe mobilate în mediul rural orientate mai ales spre un turism de tip familial...op. St. . p. A. preţul şi calitatea primirii.R. ş.

. familia fermierului este ajutată de un animator. Se asigură cazare şi mic dejun.Pensiunile Asigură masa şi primirea turistilor într-un cadru familial. . . celelalte mese fiind lăsate la alegerea turistului.Camera de oaspeţi. Închirierea se face cu ziua şi se pot primi grupuri de maximum 18 persoane. . Masa se serveşte în familie.„Gîtes” pentru copii În timpul vacanţelor scolare unele familii de ţărani primesc grupuri de copii (între 4 si 13 ani. . Sunt echipate cel puţin cu o chiuvetă şi uneori cu duş şi WC propriu.„Gîtes” pentru adolescenţi Este o formulă de primire special amenajată pentru primirea copiilor între 11 şi 16 ani. ..Ferma-han Oferă degustarea unor produse de gastronomie tradiţională. ceea ce permite micilor vizitatori să guste şi să aprecieze bucătăria locală.„Gîtes” de etapa (tranzit) Este destinat primirii drumeţilor în tranzit. minimum 12 şi maximum 35 copii (incluzând şi copiii familiei gazdei de vârstă identică) într-o familie agreabilă. într-o atmosferă de calm si destindere. Specialităţile casei se bazează pe produsele de la fermă. Sunt limitate la 5 camere pe familie. fiecare având specialităţile sale. minimum 2 şi maximum 11 copii).Camping la fermă Este o formulă care pune la dispoziţia celor ce practică campingul un teren echipat cu o sursă de apă potabilă şi un grup sanitar. Dacă sunt mai mult de 10 tineri. a cicliştilor sau călăreţilor. familia fermierilor va fi ajutată de un animator. Suprafaţa minimă 67 . Dacă sunt mai mult de 6 copii.

„Chambres d'hote” sunt de fapt camere mobilate destinate mai ales turiştilor aflaţi în tranzit.cadre medii. 35. Există apoi chiar „gîtes”de pescuit. . Aceste zone sunt organizate dupa normele generale ale campingului. Încă la sfârşitul anilor '80 erau în Franţa 20000 de exploataţii agricole care ofereau turiştilor francezi şi straini produse turistice completându-şi activitatea lor traditională.familii de condiţie mijlocie . pentru care este necesară autorizaţia prefecturii. Aceste forme de turism rural. care oferă sejururi în combinaţie cu vacanţe de călărie. capacitatea pentru servirea mesei nu poate depăşi capacitatea de cazare. Nu pot exista mai mult de 5 camere în grija unui gestionar.pentru fiecare instalare este de 300 m2 şi capacitatea de primire este limitată la 6 instalari şi 20 persoane. Diversitatea tarifelor atrage turişti din toate categoriile socioprofesionale. dezvoltate în Franţa. 68 . confort şi zona geografică. functionari etc.5 %.camping în zone particulare echipate. În Franţa agrocampingul este foarte răspândit şi se poate impărţi în două categorii principale: . reprezentau 51. de odihnă. .. sunt preferate îndeosebi de familişti.campingul clasic cu maximum 6 locuri şi pentru a căror amenajare este suficientă o simplă autorizatie comunala (locală). Din 1972 au fost recunoscute oficial „gîes equestres” şi „popasurile ecvestre “. Bucătăria este simplă şi se folosesc mai ales produse din gospodăria proprie. Indiferent de forma de găzduire.muncitori. corpul didactic etc.familii de condiţie modestă .5 %.Tarifele practicate variază în funcţie de sezon. Un studiu efectuat în regiunea Savoia Superioară a stabilit urmatoarea structură a turiştilor care practică diverse forme de turism rural din punctul de vedere al categoriilor socio-profesionale cărora le aparţin: .

ş. Statul francez încurajează pe toate căile posibile expansiunea spaţiilor de cazare rurale. care trebuie să fie complementare cu activitatea agricolă. numărul adăposturilor şi a paturilor a crescut în fiecare an.hoteliere.de care se bucură în Franţa.. Se pot atribui subvenţii departamentale sau regionale pentru crearea de spaţii de cazare rurale.liber-profesionişti. Acestă formă specifică de turism rural este susţinută fie la nivel organizatoric fie legislativ datorită faptului că în prezent este profund înradăcinată convingerea că agricultura singură..000 în 1990 la 2. În primul caz este vorba de exploataţii agricole echipate pentru activităţi de cazare şi masă.a. 38 69 . p..5 milioane în 199410. . În acest scop există trei tipuri de credite: .. 13 %.agricole. conducători de întreprinderi. în mare parte.familii de condiţie superioară .credite speciale de amenajare a satelor. op. acest fapt ducând la grave repercusiuni asupra întregului teritoriu şi asupra echilibrului social. până la 15 ani. fapt ce a determinat creşterea numărului înoptărilor de la 800. În Franţa agroturismul favorizează pluriactivitatea şi poate contribui la susţinerea micilor exploataţii agricole.. în special prin acordarea de credite proprietarilor cu o dobândă între 3 % şi 5 % pe termen lung. care în lipsă de alternative se văd constrânşi să abandoneze terenurile agricole. în funcţie de 10 Mitrache. iar în cel de-al doilea caz se oferă în plus şi posibilitatea de practicare a activităţilor sportive ecvestre. aşezările rurale.diferite de la un departament la altul. Datorită încurajării. St. nu este capabilă să satisfacă exigenţele operatorilor agricoli. Agroturismul adevărat este acela desfăşurat în fermele-han şi gospodăriile ecvestre. cit. ingineri etc. . aducându-le un venit suplimentar.

. Băncile acordă şi ele împrumuturi pe termen mediu pentru amenajarea de „gîtes” rural şi se limitează la maxim 80% din cheltuielile necesare. Capacităţile de cazare din mediul rural nu constituie obiectul unei reglementări naţionale în ce priveşte clasificarea lor. Finanţarea acestor studii se face apelându-se şi la ajutoare din partea statului (subvenţii.A. .conceperea spaţiului. organizată la nivel departamental asigurandu-se clasificarea.mobilare si echipament. O grilă de clasificare reuneşte circa 100 de criterii printre care: .posibilităţile financiare ale acestuia. Beneficiarul subvenţiei trebuie să ofere „gîte“-ul său spre închiriere pentru cel puţin trei luni pe an timp de 10 ani.C.E. urmărirea şi uneori rezervarea de locuri.situarea spaţiilor de cazare şi amenajările exterioare. Un proprietar poate decide în timpul primirilor în cei 10 ani să nu mai închirieze spaţiul. în acest caz el va rambursa câte o zecime din subvenţie pentru fiecare an de neînchiriere.împrumuturi cu dobânzi avantajoase). în general. Cazarea la sate este. Deschiderea unui „gîte” trebuie declarată la primărie. Oferta este grupată în funcţie de tipologia gospodăriei şi prezentată separat pe gospodăriile care au aderat la Centrala Departamentală de Rezerve a 70 . Fiecărui „gîte” îi corespunde însă o carte şi un certificat de calitate. La nivel comunal s-a înfiinţat „Grupul Agricol de Exploatare în Comun”(G. Toate acţiunile promoţionale sunt precedate de studii amănunţite asupra situaţiei actuale a pieţei. Promovarea se face de către structuri create la fiecare nivel de organizare.) care permite exploatarea şi promovarea unor „gîte” sau a unor hanuri ţărăneşti. La nivel departamental şi regional există o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru promovarea şi dezvoltarea diverselor forme de turism rural.

O altă particularitate constă în clasamentul intern care foloseşte în loc de stele semilune. „Cleconfort “. „Hotel et Chateaux “. a conacului. 11 Bran. .15 % în comunele cu 3000 . a morii modeste etc. Este organizat prin asociaţii departamentale care editează un pliant departamental cu un tiraj global de circa 1.3000 locuitori. În Franţa. . p. . Se observă deci... Florina. naţionale. D. op. a castelului.30 % în comunele cu 1000 . Marin.700.puterile publice reprezentate de Ministerul Turismului. Tamara. 50. „Logis de France “.20 % în comunele cu peste 5000 locuitori11. Unul dintre aceste lanţuri este „ Logis de France “ şi are 4500 de aderenţi amplasaţi astfel: . cit. un număr de lanţuri constituite pe baza imaginii promovate: aceea a casei vechi. se disting mai multe structuri profesionale asociative care se disting unele de altele prin criterii şi semnificaţii diferite. Între acestea putem aminti: „Gîtes de France”. 71 . Intervenţiile la nivel de organisme publice.35 % în comunele cu mai puţin de 1000 locuitori.5000 locuitori. regionale şi departamentale pentru finanţarea sau promovarea activităţilor agroturistice şi cele de turism rural fac obiectul unei convenţii tipărite care relevă: . Fiecare adapost rural din lanţ este supus unui control complet la fiecare 5 ani şi poate duce la urcarea sau coborârea acestuia în clasamentul intern.000 de exemplare. Logis de France reprezintă cea mai mare parte din adăposturile rurale franceze. „Agriculture et Tourisme “. „Vilages Vacances Famille “. grila de clasament cuprinzând aproximativ 200 de criterii care fac obiectul unei actualizari periodice. Simon. 1997.Oficiului de Turism Departamental si cele care oferă turistilor închirierea directă.

Federaţia Naţională „Logis de France”.O. la timpul respectiv. Oficiul Regional pentru Europa. cea în care turismul rural a avut cel mai mare succes la marele public. ghid pentru dezvoltarea intreprinderii agroturismului. care a luat o amploare deosebită în Franţa. în care turistul poate săşi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoască obiceiurile şi bogaţia folclorică a zonei. Uniunea Comunală austriacă are în vedere aşezări săteşti cu caracter predominant ţărănesc.A. Potrivit acestui raport dintre toate ţările europene Austria era. încearcă să facă un bilanţ al dezvoltării turismului rural în ţările europene în a doua jumatate a secolului al XX-lea. 1993).organismele bancare (Credit d'Equipment des Petites et Moyennes Entreprises). AUSTRIA Un „Raport” F. În legătură cu turismul rural în Austria au apărut încă din deceniul trecut două noţiuni „satul turistic de recreatie“ şi „staţiunea de odihnă“. . 14..O. încercare dificilă de altfel din cauza problemelor legate de găsirea datelor statistice fiabile referitoare la această activitate.A. Această convenţie angajează partenerii la dezvoltarea de acţiuni concrete în care initiativele sunt repartizate în funcţie de nivelul de competenţă al fiecaruia. REUR. F. Serviciile tehnice nr. CZMR. septembrie 1990 (traducere Carmen Gândac. Dezoltarea zonei montane prin agroturism. 72 . Pentru ca o localitate să fie recunoscută ca „sat turistic de recreaţie “ ea trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: 12 ***. Toate reglementările sunt menite să sprijine dezvoltarea agroturismului şi a turismului rural. Prin „sate turistice de recreaţie“. elaborat în 198312.

structurii si regulilor pentru păstrarea liniştii etc.arhitectura trebuie să se integreze în stilul tradiţional al ţinutului. . caracterului unui sat. ea ar putea fi numai o porţiune izolată. dotărilor şi prin preţuri îl depăşesc.aceste tipuri de localităţi vor încuraja concediile familiale. de preferinţă. obiceiuri etc. . creând posibilităţi de cazare pentru familiile cu copii. Personalul de serviciu va purta costum naţional tradiţional. Prin conţinutul produsului turistic oferit şi prin caracteristicile unui astfel de sat de recreaţie forma de turism rural practicată este de fapt agroturismul. a portului popular. toate cad în sarcina organizaţiilor locale. . circumscrisă. Prezenţa populaţiei tinere şi dinamice în zonă a făcut posibilă şi necesară păstrarea şi diversificarea economiei montane 73 .lipsa totală a zgomotului. . dar care prin numărul vizitatorilor.păstrarea datinilor. poziţiei.izolarea asezării. amplasarea la o distanţă corespunzătoare de căile de comunicaţii mai frecventate..pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unităţi modeste.) în întelesul său complex. . care din punct de vedere al aspectului. inclusiv spaţii de joacă pentru aceştia. „Staţiunile de odihnă“ sunt localităţi organizate pentru vizitatori. dar nu ca şi conservare a mediului rural şi a altor facilităţi (tradiţii.aşezarea să corespundă. manifestări sportive locale. inclusiv agroturismul s-au dezvoltat cu precădere în zona Tirolului. mâncăruri cu specific local. .asigurarea îngrijirii localităţii. Ele reprezintă o treapta superioară ca şi confort. dintr-o localitate. .în amenajarea restaurantelor din zonă se va pune accentul pe caracterul ţăranesc în ceea ce priveşte aspectul exterior. prezentarea de obiecte de artă populară. corespund caracteristicilor unui „sat turistic de recreaţie “. . prin numărul şi structura populaţiei. şi vor fi servite. Diversele forme de turism rural.

la începutul secolului nu a compromis echilibrul demografic al Tirolului. În Austria agroturismul este bine organizat. cit. cit. 13 Mitrache. p. S-a ajuns ca în 1972 venitul mediu al exploataţiilor agricole austriece. Mitrache.agroturism.tradiţionale. deşi s-a dublat faţă de 1962. Regiunile în care exploataţiile agricole pastorale deţin o pondere mare în economia regională au fost confruntate cu o problemă agricolă deosebit de gravă.9 paturi13. în general.a. În Tirol exploataţiile agricole au supravieţuit pentru că au fost regenerate de banii proveniţi.. Şt. p.. ş. Proporţia exploataţiilor agricole care oferă găzduire este ridicată în zonele turistice foarte frecventate: 82 % în Tannheim. În Tirol o familie din două primeşte turişti la fermă şi au în medie 5. să reprezinte o treime din media naţională a veniturilor. 14 74 . ş. care la rândul său a făcut ca populaţia tânără să fie prezentă.. Şt.14. În Tirol închirierea unei camere cu două paturi pentru turişti aduce un venit echivalent cu cel obţinut de la o vacă cu lapte şi este practicată de o treime din gospodariile zonei. op. 56. Amploarea pe care a luat-o în ultimii ani „turismul la ferma“ (denumire sub care se practică agroturismul) în Tirol s-a datorat necesităţii găsirii unor venituri extra agricole pentru ţărani. comun zonelor rurale-montane. O particularitate a agroturismului austriac este limitarea la un număr redus de oaspeţi asupra cărora se concentrează o nevoie însemnată de forţa de muncă şi prelungirea sejurului turistic pentru îmbunatăţirea gradului de ocupare a structurilor de primire. 78 % în Galtur etc. răspândit în zonele colinare şi montane şi aduce importante venituri întregii economii agricole din aceste zone defavorizate. 56.a. op. Datorită ataşamentului tirolezilor faţă de locurile natale şi tradiţiile lor procesul de emigrare definitivă spre orase.. din formele de turism rural practicat.

acţiuni promoţionale locale.) Sarcini: .Centre de Administrare a Organizaţiilor Turistce Săteşti (C.intreţinerea drumurilor de promenadă. La nivelul judeţului . .A.O. .împreună cu O.politica agricolă pentru satele montane trebuie să aibă în vedere: 1) reforma structurii funciare.S.T. Pot funcţiona ca organizaţii publice dispunând de un buget alimentat de taxele de sejur plătite de turişti şi de contribuţiile obligatorii ale sătenilor. 5) măsuri speciale de ajutorare a zonelor defavorizate. Organizaţii turistice săteşti (O.) unul sau mai multe sate (dacă acestea sunt mai puţin populate sau frecventate).tutela financiară (contactarea băncilor pentru împrumuturi de amploare). elaborează politica de amenajare globală a spaţiului.elaborarea unei “zone turistice “ permiţând fiecărei zone. în funcţie de profit. .birou de informalţii şi rezervări de camere. . un program de amenajare turistică. . Acestea au ca sarcini urmatoarele: . . 3) organizarea pieţelor agricole.În ce priveşte organizarea turismului rural. inclusiv agroturismul. în Austria sunt prezente următoarele organizaţii: 1. 2) executarea gratuit a unor operaţiuni de sistematizare rurală.S.S.prevederi privind unele exonerări de impozite pe veniturile din diversele forme de turism rural practicate în comunele montane. . 75 .editare de prospecte şi calendare ale manifestărilor săteşti şi adiţionale. .T.elaborarea unui plan de credite pentru investiţii agrare. 2. 4) reduceri de preţuri la carburanţi.T.contractarea de împrumuturi pentru investiţii turistice la nivelul comunei. .

care provine din taxele de sejur plătite de turişti şi din contribuţiile membrilor săi. La nivel provincial „Oficiul de Turism al Landului“ prelevă o „taxă pentru dezvoltarea turismului“15 din care se finanţează propaganda turistică pentru ansamblul zonei. St.Cele mai importante măsuri de ajutorare a activităţii de turism ar fi16: Creditele E. pe cât posibil.. ş.a.op. Reglementările privind promovarea turismului rural şi a agroturismului în Austria vizează mai multe niveluri.frânarea.R. cit. ş. 76 . cit. suprapunerii ajutoarelor centrale cu cele ale landurilor . p.. Pe plan local „Sindicatele de Iniţiative Săteşti“ utilizează pentru promovarea produsului turistic o parte importantă a bugetului. Sistemul de asistenţă financiară este foarte rar datorită dispersarii organismelor. p. Şt. a proliferarării reşedinţelor secundare din comunele montane. La nivel federal funcţioneaza „Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac“ care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru creşterea fluxurilor turistice Internaţionale.a. 66. .. (European Recovery Program).op.iar limita superioară nu este prevăzută). Acestea sunt credite distribuite în cadrul Planului Mondial.6) controlul operaţiunilor funciare (pentru evitarea fărămiţării proprietăţii agricole). 67. 15 16 Mitrache.P. Pentru acţiuni de mai mare anvergură şi pentru realizarea unei eficienţe sporite se grupează mai multe sate utilizîndu-se fondurile pentru o temă comună.. Mitrache. Proiectul care beneficiază de aceste credite trebuie să raspundă anumitor cerinte: . iniţial fiind vorba de facilitarea reconstruirii ofertei de mijloace de cazare.importanţa economică (se precizează suma minimă a creditului acordat..

dar şi dezvoltarea unor regiuni turistice.garanţiile financiare (ipoteci. Obiectivul acestor credite este de a facilita finanţarea investiţiilor. iar durata nu poate depăşi şapte ani şi jumătate. Programul de bonificaţii la dobânzi realizat prin Ministeru Comerţului. Aceste fonduri garantează împrumuturi pentru investiţii turistice mai importante. 25-35 % pentru programe de modernizare).rambursarea poate fi eşalonată pe 20 de ani. Suma totală a creditului acordat este limitată. .partea din capitalul propriu este de circa 25 % din totalul proiectului.aportul de devize străine. Credite speciale pentru turism din Fondurile de Garanţii.. Creditele acordate de casele de economii şi băncile comerciale ale Landurilor.R. Este vorba de subvenţionarea până la un anumit plafon a operaţiunilor privind ameliorarea calităţii stabilimentelor şi a structurii financiare a întreprinderilor. Ele satisfac nevoile financiare ale colectivităţilor mai sărace.Creditele speciale pot atinge sume mai mari decât celelalte categorii de credite pentru o perioadă de maximum 15 ani. .proviziile de capitaluri proprii (50 % pentru construirea unui nou spaţiu de cazare. cauţiunile comunelor). de aceea condiţiile sunt deosebit de avantajoase: . Creditele pentru intreprinderile mici şi mijlocii atribuite de Societatea Fondurilor de Garanţie. . Bonificaţii la dobânzi după legea privind ameliorarea structurilor artizanale. Fondurile E. au permis oferirea de credite pe termen lung (până la 22 de ani) cu dobânda moderată (în medie 5 %). 77 .P. rolul fondurilor fiind de a garanta băncilor împrumuturile acordate şi de a reduce dobânda plătită de întreprindere. Se aplică la proiecte precise vizând îmbunatăţirea calităţii mijloacelor de cazare.

ameliorarea gradului de ocupare. E.nu sunt prevăzute limitele superioare ale sumelor acordate.bonificaţiile la dobânzi sunt acordate de Ministerul Comerţului. prelungirea sezonului turistic sau crearea unui al doilea sezon.. Acest organism poate garanta credite până la un milion de shilingi. . Când exploataţiile ce practică agroturism au dificultăţi în prezentarea de garanţii financiare cerute în mod obişnuit. GERMANIA În Germania (fosta RFG) agroturismul este bine conturat şi el s-a dezvoltat sub denumirea de „vacanţă la ferme ţărăneşti”17. cu meniu fix şi personal aparţinând gospodăriei agricole. Publicitatea ofertei agroturistice este încredinţată asociaţiilor de operatori ce se constituie la nivel districtual şi se unesc la nivel regional. amenajarea de noi centre turistice. Limite bine precizate diferenţiază agroturismul austriac de celelalte activităţi de receptie normale şi anume. Creditele trebuie să vizeze creşterea calităţii. Acest fond intervine pentru garantarea împrumuturilor de peste un milion de shilingi.iar ajutoarele financiare sunt alocate de stat. 55 78 . mese servile la ore prestabilite. Acest fenomen a 17 Buciuman. p. op. rambursabile în maximum 10 ani. cit. Garantarea împrumuturilor prin Fondul de Renovare şi Dezvoltare. Modalitatea de control a activităţii şi pregătirea profesională a operatiilor sunt reglementate de legi regionale. ele au posibilitatea să se adreseze unui organism care fiinţează în fiecare Land. nu mai mult de 10 paturi pe gospodarie. Garantarea împrumuturilor prin Societatea de Garanţii de Credite a Landului. spre deosebire de Franţa şi chiar Austria unde el este înglobat în turismul rural.. În materie agroturistică principalele reglementări sunt date de Lander.

De asemenea au fost organizate începând cu anul 1980 posibilităţi convenabile de cazare şi masă.G.A.M. În aceste spaţii de cazare este facilitată venirea familiilor cu copii mici şi 18 Mitrache.agroturismul consideră că este necesară o strânsă legatură între gazde şi administraţia locală. venitul a crescut de peste 10 ori şi 22 % din venitul ţăranilor care au închiriat camere provine din agroturism (turismul practicat în ferme)18. ş. Statul acordă împrumuturi speciale acelor gospodării care oferă turiştilor locuinţe corespunzătoare. In martie 1967 D. numai în patru comune din regiunea Schwartzwald şi în comunele învecinate care dispun de 1400 paturi. p.L. numai în regiunea Schwartzwald şi partea de nord a landului Messen peste 7500 paturi.. iar numărul acestora creşte de la an la an.L.G.în acest scop au fost amenajate peste 2000 de locuinţe de vacanţă de diferite mărimi şi circa 10000 de camere single. 72 79 . datorită circulaţiei turistice intense.luat fiinţă şi s-a raspândit începând de la jumătatea anilor '60. op. vacanţa la fermă a devenit o importantă sursă de venit. St. când familiile de agricultori încep să se gândească la surse suplimentare de venit.a. În Germania se acordă o atenţie deosebită valorificării unei zone rurale unde există sate şi ferme ţărăneşti bine întreţinute. În urma acţiunii „Vacanţă la ferme ţărăneşti” au fost puse la dispoziţia turiştilor. Pe plan naţional s-a lansat acţiunea „Vacanţă la ferme ţărăneşti”. a editat o broşură cuprinzând peste 900 de adrese. cit.) şi „Organizaţia pentru stimularea opiniei publice” (I. duble sau cu mai multe paturi. În mod obişnuit proprietarii acestor ferme oferă cazare şi mic dejun. Astfel că. Două mari organizaţii care reprezintă interesele agricultorilor „Societatea germană pentru agricultură” (D.. Organizatorii acestei forme specifice de turism .) au început să colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse să primească turişti.

80 . Copiii beneficiază de reduceri de preţ.subevaluarea posibilităţilor din partea agricultorilor. Încă de la început agroturismul a trebuit să se confrunte cu două riscuri şi anume: . având în vedere exigenţele sporite în ce privesc dotările din camere şi cele recreative. la nivel regional se distribuie stimulente. Pentru protejarea agroturismului în viitor se consideră a fi necesare investitii. apoi e posibilă o nouă evaluare. Criteriile pentru clasificarea caselor şi a apartamentelor de vacanţă au fost pentru prima dată stabilite în Martie 1994. Exploataţia agricolă germană trebuie să fie în masură să înfrunte concurenţa cu zonele turistice de mare atracţie. Clasificarea caselor şi apartamentelor de vacanţă are o valabilitate de 3 ani. cum ar fi riviera italiană şi cu alte forme de turism urban intern. Clasificarea caselor de vacanţă şi a apartamentelor de vacanţă se face după criteriile „Organizaţiei germane de turism”. Activitatea agroturistică se remarcă în principal printr-o organizare particulară. Gospodăriile care au un număr maxim de 8 locuri de cazare nu trebuie să posede nici un fei de autorizaţie.cu câini. De asemenea Landul stimulează cererea pentru agroturism. Casele respective au un confort diferenţiat.supraevaluarea ofertei de către responsabilii de politică agricolă. el acordând împrumuturi speciale acelor gospodării care oferă turiştilor condiţii corespunzătoare. în timp ce statul manifestă un interes insuficient. rambursând o parte însemnată din cheltuielile familiilor cu trei sau mai mulţi copii care practică agroturism şi au venituri reduse. În Decembrie 2002 au fost prelucrate şi apoi în 16 lanuarie 2003 au fost promulgate de către organizaţia de turism german. Clasificarea este facută pe 5 categorii de confort cu „stele-Simbol ”. .

Într-o gospodărie agricolă nu poate exista mai mult de un teren destinat agrocampingului. care se suprapune cu noţiunea de turism rural. o cameră de 9 m2. Camera de oaspeţi este acea formă de turism rural care presupune găzduirea într-o cameră ce face parte din locuinţa personală a agricultorilor şi trebuie să aibă un dormitor şi servicii igienice. În ce priveşte agrocampingul este vorba de un camping organizat de către un administrator agricol pe un teren ce intră în gospodăria sa. Evoluţia acestei activităţi este lentă. p. cit. o bucătărie cu toate materialele necesare unei familii precum şi instalaţie igienico-sanitară.R. Locuinţa în gospodăria agricola este acea forma de găzduire ce presupune existenţa unui imobil mobilat şi cu intrare separată de cea a agricultorilor.BELGIA În Belgia agroturismul este luat în considerare în cadrul noţiunii de „turism la tară”. În Belgia agroturismul propriu zis în exploataţia agricolă este o activitate complementară foarte marginală. 2. op.agrocamping.. întâlnită în majoritatea tărilor. 53 81 .Ge.SA.S. 3. Astfel de locuinţe trebuie să cuprindă cel puţin o cameră de 12 m2 mobilată. Literatura de specialitate vorbeşte de existenţa în Belgia a trei forme de „turism la ţară”19 1.locuinţă în gospodăria agricolă.cameră de oaspeţi (pentru găzduire) în gospodărie incluzând şi masa. dar cu toate acestea reprezintă o ocazie pentru a da agriculturii o imagine de ansamblu şi pentru a descoperi acest mediu atat de bogat. Activiatea de agroturism (sub denumirea de cameră de oaspeţi sau agrocamping) în exploataţia agricolă reprezintă pentru familia de agricultori posibilitatea de a veni în contact cu alte 19 A.

21 Bran. determină nivelul de dezvoltare mai scăzut al acestei forme de turism rural.fiecare cameră trebuie să fie înzestrată cu cel puţin o chiuvetă cu apă curentă (caldă şi rece). comparate cu alte state. D. Simon.47.47. p.mentalităţi şi alte culturi. op. Tamara.1963 împreună cu adăugirile facute prin Decret Regal în 17. Marin. Simon. Florina. Marin.pot fi folosite mai multe denumiri: hotel. Veniturile mai ridicate ale exploataţiei agricole belgiene.1964 şi 1974 reglementează statutul fermelor „turism la ţară”. hotelărie.07. cit. Un alt aspect interesant în cadrul reglementărilor belgiene21 reprezintă definirea responsabilităţilor exploatatorului în articolul 14 din Decretul Regal din 17.. 82 . Turism rural.07.. Din articolele din cuprins putm aminti20: . Modelul european. . În Belgia legea din 29.fiecare cameră trebuie să fie identificată din exterior cu ajutorul unui nume de marcă sau marca particulară. p.denumirea de hotel se atribuie pentru o clădire cu minimum camere. .1964 se menţionează ca „înlocuirea persoanei însărcinate cu gestiunea zilnică a „institutiei” necesită instiintare Comisariatului General al Turismului de catre exploatator. Florina. Tamara. 15 camere pentru comune sau asezari cu mai mult < 10. .02.000 locuitori.modelul ecusonului variază în funcţie de instituţie. . han si „gasthof” la fel ca şi motel. .un ecuson trebuie asezat vizibil pe orice amplasament (institute).. Aceste reglementări constituie o bază în muncă cel care practică aceste forme de turism. Edifura Economics Bucurejti. restaurantul sau sala de mese trebuie înzestrate cu mese care au garnituri de serveţele din material textile. . D. prin scrisoare recomandată în termen de 10 zile de la 20 Bran.dacă sunt servite mesele. cu prize de curent pentru maşina de ras electrică şi cu un dispozitiv de apel. 1997.

modernizări creării şi creşterii numărului imobilelor destinate găzduirii turistilor. prin locuinţe 22 Agnoli. Bologna.intrarea în funcţiune a noului girant şi un certificat prin care se garantează că respectivul nu atentează la bunele moravuri.. încheierea unui contract pentru fiecare închiriere în care să fie stipulat dinainte preţul. Aceste reglementari privesc în ansamblu turismul rural (sau turismul la ţară cum este denumit în Belgia). independent de orice taxă. Galloni. În ce priveşte agroturismul putem remarca reglementări generale. Editura Edagricole. LUXEMBURG În Luxemburg „nu există o structură organizată care să direcţioneze oferta şi cererea de agroturism nici la nivelul Ministerului Turismului. Primele măsuri de programare a agroturismului pot fi regăsite în al patrulea plan cincinal stabilit în 1988. deci şi agroturismul. Bologna. Editura Edagricole. G. 56. comune cum ar fi: disponibilitatea locuinţei pentru închiriere minimum 3 luni pe an. 1992. Produsul agroturistic este oferit de iniţiativa individuală. În aceste planuri.. Agrtturismo:problemi giuriditi e legislazione. p. fiecare cu propriul minister de turism şi cu propria legislaţie turistică. 64. Aceste reglementări au rolul de a prelungi sezonul turistic. Într-o notă emisă de Comisariatul de Turism belgian se face menţiunea acordării unor prime în vederea promovării. nici la nivelul Sindicatelor de initiative”23. 23 83 . L'impresa agrituristica.suma maxima fiind de doua milioane franci belgieni. De asemenea trebuie remarcată împarţirea Belgiei în două regiuni22: Flandra şi Vallonia. 1988. F. p. M. unde au fost precizate măsuri de promovare a agroturismului şi turismului rural. În cursul ultimilor ani creditele bugetare alocate s-au triplat. Aceste ajutoare se acordă din 1967.

În viitor agroturismul va rămane o sursă de venit complementară activităţii agricole. Datorită faptului că în Olanda terenul este exploatat intensiv organizaţiile agricole nu aprobă ideea. Acestea reprezintă o mică fâsie de teren de-a lungul cursului apei. iar ca urmare a acestui fapt guvernul a renunţat la idee în 1987. de asemenea va rămâne o activitate sezonieră datorită condiţiilor climatice puţin propice. Ministerul Agriculturii a decis ca alte activităţi extra agricole să se desfăsoare numai pe terenurile aprobate de guvernul naţional sau local. Când se vorbeşte de agroturism în Olanda atenţia este îndreptată spre un obiectiv pe care guvernul vrea să-l atingă. pentru circulaţia persoanelor. Importanţa acestei activităţi îmbracă două aspecte: 1) partea de agrocamping în toată zona este foarte mică. Executivul olandez a avut drept obiectiv pentru anii '80 de a face din zonele rurale nu numai zone productive ci şi un loc atractiv şi de recreere. Activitatea agroturistică are un caracter complementar. La acestea se adaugă densitatea mare a populaţiei care nu permite practicarea unui agroturism autentic. OLANDA La început utilizarea comuna a zonelor rurale a vizat utilizarea terenurilor agricole libere. 84 . Pentru perioada 1995-2005 guvernul are ca scop crearea unui teren destinat sejurul sub formă de agrocampinguri pe o suprafaţă de 28. Intervenţia din partea agricultorilor olandezi cu activităţi recreate este concentrată pe agrocamping. Numai 2 % din zona disponibilă pentru camping este situată în cadrul exploatatiei agricole (fermei).rurale se întelege case sau apartamente rurale situate în mediul rural în interiorul exploataţiei agricole. Cea mai importantă categorie disponibilă este reprezentată de terenurile purtătoare de apă.000 ha.

Guvernul basc a publicat un decret prin care se permitea fermierilor să-şi completeze activităţile cu servicii turistice oferite 24 Buciuman.. În Spania există 16 legi regionale privind turismul rural. p. op. artizanat etc.). În activităţile agroturistice sunt cuprinse activitatea de ospitalitate sezonieră. 85 . administrarea de mâncăruri şi băuturi din gospodăria agricolă precum şi organizarea de activităţi recreative.56. în 1967 existau 1152 paturi. datorită condiţiilor climatice. subvenţiile fiind destinate ameliorării condiţiilor de viaţa ale agricultorilor prin dezvoltarea activităţilor complementare (agroturism.E. dar numai trei provincii au reglementări privind agroturismul. E. În perioada anilor 70 se constată o creştere notabilă şi spontană a activităţilor de turism rural24. iar în 1977 32038 locuri în 19631 de camere şi 8312 locuinţe în 486 de localităţi rurale din 41 de provincii care practicau turismul rural. cit. Una din principalele cauze care au dus la această situaţie este limitarea în timp a perioadei favorabile agrocampingului.. Fenomenul are o amploare mai mare în Ţara Bascilor. Astfel U.2) numai 2 % din agricultori oferă oportunităţi pentru această fomă de recreare. Prin agroturism se întelege numai activitatea de primire şi ospitalitate exercitată de întreprinzători agricoli prin utilizarea proprie baze materiale în legătura şi în completarea activităţii agricole Dezvoltarea activităţii agroturistice nu presupune o deviere a activităţi agricole de bază sau a clădirilor. a subvenţionat în proporţie de 25 până la 50 % Agrotourismul Basque. astfel. SPANIA Din 1967 este prezentă în Spania programa „Vacaciones en Casa de Labranza”.

dar nu pot depăşi 5 milioane de pesetas. Subvenţiile care pot fi acordate de Guvernul Basc pot fi de maximum 40% din cheltuielile totale . Serviciul minim oferit este găzduirea. Potrivit acestuia se pot crea . trebuind să aibă cel puţin condiţii minime habituale (minim 2 camere si maxim 6). PORTUGALIA 86 . dispoziţiile variază de la o regiune la alta. la un preţ corespunzător şi trebuie să întrunească următoarele condiţii: ..proprietarul casei lucrează preferabil în sectorul agricol.vizitatorilor.casa să fie în stil tradiţional şi să respecte stilul arhitectural al mediului rural. Plata subvenţiilor se face în urma verificărilor efectuate de către organele abilitate. Legiferarea priveşte găzduirea rurală ca una din componentele dezvoltării turistice a zonelor rurale spaniole.egea care reglementează agroturismul în Ţara Bască este Decretul 128/1996. iar cheltuielile efectuate trebuie să fie conforme cu proiectul aprobat şi licenţa de deschidere a asezământului. În funcţie de priorităţi. modificat de Decretul 210/1997. micul dejun şi alte servicii complamentare (accesul la bucătăria casei etc. Acest program a permis proprietarilor de case rurale să ofere servicii de găzduire în schimbul unei anumite sume de bani.asezări agroturistice” care prestează activităţi de găzduire. Totodată ei trebuiau să ofere şi mic dejun. cu sau fără mâncare.). . . adica aproximativ 30120 EUR (1 EUR = 166 pesetas).are cel puţin minimum de dotări. Comunităţele autonome au putere de legiferare în materie de dezvoitare turistică regională. cresterea animalelor şi forestier. I.

Agroturismul este o formă de turism ce oferă locuinţa în clădirea principală sau în anexele unei gospodării agricole. agroturismul reprezintă nu numai integrare a venitului ci şi o nouă şi bogată resursă de contacte umane ce le permite ieşirea din izolarea de care suferă adesea. 3. GRECIA 25 Galloni. dacă doresc. În Portugalia. 4.. Zonele turistice de vânătoare au ca obiectiv exploatarea organizată a resurselor de vânat.În Portugalia agroturismul este bine delimitat în cadrul turismului în mediul rural. Se remarcă faptul că în această ţară turismul rural nu include noţiunea de agroturism ci ambele sunt forme specifice de turism în mediul rural.. 87 . Turismul rural este o formă mai recentă şi constă în închirierea locuinţelor turistice cu caracter esenţial mente rustic. la activităţile agricole desfăsurate. 68. Turistii pot participa.Turismul aproape de agricultor. G.Turismul rural.Zone turistice de vânătoare. astfel acesta îmbracă patru forme25: 1. cit. Prima formă de turism este cea mai răspândită şi constă în închirierea de camere în locuinţa agricultorului. op. 2. agroturismul reprezintă o ocupaţie alternativă interesantă pentru întreprinzătorii agricoli. p. unde populaţia care lucrează în sectorul primar este numeroasă.Agroturismul.

este încă în cautarea unei definiţii precise. a transformat aceşti agricultori în întreprinzători ai micilor întreprinderi hoteliere. regional şi local). Există cazuri de reducere a activităţii agricole din cauza turismului astfel se explică intervenţiile pentru promovarea agroturismului la toate nivelurile (CEE. aşa cum a fost descrisă. Se vorbeşte de absenţa unui organism central sau a unui comitet de coordonare.Agroturismul în Grecia are o istorie recentă. datorită dezvoltării sale recente. Agroturismul. a căror activitate principală este agricultura. naţional. în cadru gospodăriilor familiale cu scopul de a crea un venit suplimentar pentn familie. iar mai recent se observă tendinta de considerare a acestui sector particular al ofertei turistice ca fiind înca un mijloc pentru controlarea mediului prin conservarea peisajului agrar şi prin valorificarea tradiţiilor locale. A avut loc o abandonare a activităţilor agricole. Aceasta înseamnă că este recunoscută importanţa factorului uman şi a activităţii productive a teritoriului pentru evitarea degradării mediului şi astfel necesitatea de a crea agricultorului condiţii care să-l determine să ramâna în mediul rural şi să practice în principal activităţi agricole. Filosofia agroturismului. În această situatie intervin organizaţiile şi organismele din sectorul public cu diferite programe şi fiecare cu rolul său. Există forme de primire prin închirierea unor camere de către agricultori sau pescari. DANEMARCA 88 . Primele studii asupra relaţiei dintre turism şi agricultură (Ager 1957 Pevetz 1966) se limitează la prezentarea agriculturii în mare parte ca indicator al transformării rurale în societate de servicii. Se poate spune că în Grecia prin agroturism se întelege o activitate ce se dezvolta în afara regiunilor urbane. caută înainte de toate complementaritatea venitului şi a folosinţei. dar dezvoltarea turismului în Grecia începand cu anii '60.

dar până la a doua jumătate a anilor ’80 în această ţară nu se practică prea rnult agroturismul datorită faptului că un teritoriu dens populat şi cu un venit agricol mai degrabă ridicat nu avea nevoie de alte activităţi pentru crearea unui venit suplimentar şi pentru o mai bună utilizare a fortei de muncă. Pe langă aceste două forme de ospitalitate gospodăria oferă multe alte activităţi ca: pescuit.Închirieri de apartamente unde turiştii gătesc singuri. tenis. Uniunii 89 . Cu trecerea timpului acest fenomen se concentrează în jurul a două forme principale: . . Multe gospodării ce practică agroturism sunt reunite în Uniunea Naţională de Agroturism care a luat fiinţă în 1988 la iniţiativa Agricultorilor Danezi. cu animalele şi natura. 2) colaborarea cu agenţii de călătorie şi cu operatorii turistici pentru a oferi turistilor pachete de servicii si pentru a cunoaşte mai bine publicul. . Această situaţie este neschimbată până la sfârşitul deceniului amintit. .Închirieri de camere cu pensiune completă sau demipensiune.dezvoltarea ofertei pentru „turismul de mâine “.Primele forme de agroturism în Danemarca se regăsesc în anii ’60. Pentru anii ’90 trei obiective ale agroturismului danez erau de importanţă vitală: 1) atingerea unui nivel în dezvoltarea agroturismului care să poată concura cu turismul urban. cu populaţia şi cu obiceiurile rurale. plimbare cu bicicleta. pentru că ideea de noi surse de venit a făcut din agroturism un sector interesant dând turiştilor posibilitatea de a avea noi experienţe venind în contact cu agricultorii. Obiectivele principale ale acestei organizaţii sunt: .rezolvarea problemelor juridice comune. echitaţie. piscină etc.extinderea cunoaşterii agroturismului în cadrul populaţiei rurale.

În cadrul acestuia s-a dezvoltat ulterior agroturismul.Necesitatea dezvoltării turismului rural se regăseşte în anii ’70 într-un număr de obiective printre care: . County Limerich) pentru promovare în Germania şi Franţa. Până în acel moment turismul rural în Irlanda era în totalitate bazat pe conceptul „cazare si mic dejun”.descoperirea instrumentelor alternative pentru crearea unor activităţi mai ample în zonele rurale. IRLANDA Problemele dezvoltării turismului rural irlandez sunt cu siguranţă importante pentru că este vorba de o regiune dezavantajată geografic. Noua orientare vizează oferirea acelor servicii care fac parte din viaţa rurală cotidiană. având în vedere că majoritatea clienţilor provin din aceste ţări. în cadrul unui plan general destinat să facă faţă ritmului scontat de creştere a numarului de turişti pe termen scurt a fost lansat termenul de „turism diferit“. County Cork. astfel luând naştere agroturismul.creşterea veniturilor agricultorilor. În Irlanda există multe gospodării agricole care oferă găzduire activităţi recreative celor care doresc să-şi petreacă vacanţa la ţară. Mediul curat caracteristic Irlandei va fi punctul cel mai important pentru vânzarea acestui produs. .propunerea de produse tradiţionale diverse. prin care de fapt era denumit turismul rural. Gospodăriile sunt pregătite să răspundă la această provocare prin intermediul oferirii unui produs de calitate. „cazare şi mic dejun” Pe baza acestor obiective au fost alese patru comunităţi (Count Kilkenny. chiar daca nu se menţionează expres noţiunea de agroturism.3) promovarea agroturismului pentru a nu fi neglijat de potentialii clienţi din cauza dimensiunii sale mici. 90 . . La începutul anilor ’60. Galway.

hanurilor şi hotelurilor rurale comportă trei clasamente diferite. în funcţie de tipul imobilului.. 52. În sprijinul dezvoltării unei oferte complexe. op. amplasamentul geografic şi natura imobilului. Tamara. 27 91 . determină un clasament oficial pe 5 categorii: A*.. MAREA BRITANIE 26 Buciuman. cit. La acestea se mai adaugă 548 de locuinţe clasate în categoria de „case rurale “ (care nu practicau nici o activitate agricolă). Reglementările în vigoare difuzate prin Oficiul de Turism Irlandez şi editate de Ministerul Turismului. D. Marin. Florina. op. A. Un ghid al conacelor. B*..În ghidul din 198226 se află o listă de aproape 500 de locuinţe de tip agricol care ofereau 2221 camere. pentru fiecare categorie sunt detaliate serviciile oferite27. 55. Bran. B. Simon. Acest regim de ajutoare se aplică numai regiunilor defavorizate şi constau în furnizarea de sprijin financiar către agricultori pentru compensarea costurilor planurilor de instalare turistică rurală şi finanţarea extinderilor imbunătăţirilor planurilor de activitate pentru turismul rural cu toate formele sale specifice. p.. C. E. care să cuprindă servicii ce fac parte din viaţa rurala guvernul a introdus un regim de ajutoare în Western Developement Programme CE 1820. p. cit. Aceste reglementari au menirea de a menţine un anumit standard de calitate în ce priveşte serviciile oferite.

Turismul rural reprezintă o zonă de creştere a cărui expansiune este încurajată de politica publică şi de investiţiile private. d) cei care au beneficii din turismul rural trebuie să contribuie la conservarea acestor zone. În cazuri sigure grupuri financiare având sediul în zone urbane au cucerit mari zone rurale cu intenţia de a realiza iniţiative de recreere şi de turism. Paris. 73.. Din această cauză o comisie a guvernului britanic a publicat în 1989 o serie de principii destinate dezvoltării turismului rural (verde) printre care se numără: a) dezvoltarea turistică a zonelor rurale trebuie să servească obiectivelor de conservare si recreere. p. L'impact du tourisme sur I'environnment. tit. în această ţară s-a consacrat o opinie ce susţine ideea că prin turism numeroşii vizitatori distrug chiar resursele ce constituie mijloacele de petrecere a timpului liber29. Cererea crescută de turism rural stimulează interesul străinilor pentru lumea rurala şi investirea în acest sector. G.D E. b) industria turistică trebuie să realizeze prin publicitate şi alte mijloace o mai bună întelegere şi un mai mare respect al publicului pentru zonele rurale şi mediul înconjurător. 1980.. administrarea şi dezvoltarea de noi forme de turism rural (verde) trebuie să fie în armonie cu peisajul.. op. 28 Galloni. Cu trecerea timpului.În această ţară în unele situaţii termenii de agroturism şi turism rural sunt consideraţi sinonimi28. c) programarea. 29 92 . Agroturismul este o activitate bine înrădăcinată şi care a frânat mult abandonarea zonelor rurale datorită marilor crize ce au lovit sectorul primar încă din anii ’80 mulţi agricultori au avut iniţiative în domeniul agroturismului datorită beneficiilor suplimentare rezultate în urma cererii crescute de turism în zonele rurale. O.C.

prin care se întelege o afacere condusă de un fermier pentru divertismentul şi educarea clientilor.Cazarea turiştilor se face în camerele din gospodărie care iniţial adăposteau lucrători agricoli. Acest tip de găzduire este destinat persoanelor mai puţin pretenţioase. op. 25-45 dolari). Simon. p 51. Marin. b) Unit Range. Singurul lanţ voluntar în hotelaria rurala este „Logis of Great Britain” care cuprinde 342 de imobile ce posedă o marcă aparută în 1992 în Ghidul hotelurilor Logis of Great Britain. D. 93 . Închirierea se poate face pe o saptămână sau pentru weekend-uri prelungite. Tarifele sunt cuprinse între 15 şi 25 de lire sterline pe persoană pe noapte (cca. Scotia şi Ţara Galilor având propria lor organizare regională30. Tamara. De asemenea numeroase sunt şi campingurile rurale. este cel mai modest tip de găzduire şi poate adaposti 8-15 persoane şi oferă şi încăperi pentru gătit. care are o bucătărie mică. cu scopul de a promova produsele de la fermă şi implicit pentru a crea venituri suplimentare. combinând 3 objective: gazduire necostisitoare. În Anglia pentru a contura activitatea de turism rural şi agroturism se foloseşte termenul de turism la fermă. Preţurile variază între 190 si 390 de lire sterline pe săptămană (cca. Aceasta poate fi situată în aceeaşi clădire cu agricultorul sau într-o clădire independentă.. un dormitor şi baie. Organizarea turismului în Marea Britanie divide geografic ţara în 12 regiuni. cit.cazarea în camere situate în aceeaşi clădire cu agricultorul (farmhouse accomodation) sau cazarea în apartamente independente (self-catering units). Florina. 323-633 dolari). venituri suplimentare pentru fermieri şi păstrarea tradiţiei privind 30 Bran. o baie şi mic dejun. Fermele din Anglia oferă trei tipuri de găzduire: a) fermă de tip Bad & Breakfast ce include un dormitor. c) Bunk-house. În prezent recepţia turiştilor se realizează în două moduri: .

ELVETIA În Elveţia turismul rural se dezvoltă sub mai multe forme specifice. tradiţional al regiunii.25 şi 7 lire sterline pe noapte pe persoană (cca. iar în ultimul timp se studiază şi se încurajează tendinţa de a transforma unele sate în „sate turistice”. de obicei. Este vorba. electricitate şi bucătării bine dotate. nu au electricitate . În domeniul agroturismului nu există reglementări specifice. de sate situate în zone în care nu există industrie şi localnicii doresc să-şi sporească veniturile lor cu câştiguri din turism. Concomitent cu studierea posibilităţilor de dezvoltare şi modernizare a satelor-turistice existente se experimentează şi formele de exploatare raţionale a acestora.50-12 dolari). Preţurile sunt cuprinse între 3. Pe baza unor „certificate de vacanţă” eliberate în condiţii speciale de plată (cumpărarea de acţiuni) şi clasificate pe categorii se poate deţini pe o perioadă de 10-20 ani sau pentru un timp nelimitat o vacanţă anuală de o săptămână în una din casele de vacanţă 94 . fără modernizare. administraţia având obligaţia să le gospodăreasca atunci când proprietarii nu-şi petrec timpui lor liber în satul respectiv. De exemplu în acest scop conducerea administrativă a cantonului Tessin a elaborat un nou sistem de organizare a vacanţelor. unele au duşuri. O altă formă specifică este reprezentată de „micile colonii de vacanţă” din imediata apropiere a centrelor turistice care pot fi o soluţie mai raţională decât construirea unor noi sate de vacanţă.modul în care sunt construite casele. 5. Din punct de vedere al nivelului de confort aceste adăposturi diferă de la caz la caz. Transformarea constă în construirea unui cartier nou la vreo 200-300 m de sat cu respectarea stilului arhitectonic specific. duşuri. politica naţională în acest domeniu prevede controale foarte severe privind orientarea stimulentelor către zonele mai sărace. Apartamentele se vând persoanelor particulare. iar altele sunt foarte rustice.

Casele de vacanţă sunt mobilate corespunzător şi dotate cu lenjerie şi obiecte de uz casnic31.a. fără ca aceasta să constituie de fapt o manifestare a agroturismului. De exemplu la 25 km de Varşovia există satul Wiazovna cu o capacitate de circa 600 de locuri de închiriat.000 de sate turistice. în Polonia există aproximativ 3. o gospodărie având în medie între 10 şi 20 de 31 Mitrache. majoritatea camerelor dispun de 4-5 paturi. POLONIA În Polonia în cadrul turismului rural s-a dezvoltat cu precădere folosirea caselor din mediul rural pentru cazarea turiştilor. În cele 200 de sate turistice cu activitate deosebită sunt peste 20. Acest tip de turism se încadrează în turismul rural.. aşa cum a fost el definit la începutul lucrării şi deci nu putem vorbi de agroturism. Certificatul este transmisibil. Posesorii certificatelor pot să-şi aleagă în fiecare an o altă localitate pentru a-şi petrece vacanţa. ş. din care peste 200 au o activitate deosebită.dispersate pe teritoriul Elveţiei de sud şi în Graubunden. Astfel. realizandu-se un grad de ocupare de 100 % în lunile de varf (iulie şi august) şi de 60-65 % în extrasezon. În sat există restaurant şi alte unitaţi de servire a turiştilor. Coeficientul de utilizare al acestora este foarte ridicat. aceasta se face în serii.p. În ce priveşte programarea vacanţelor. în patru perioade în mod eşalonat printr-un sistem de evidenţă foarte usor de urmărit. 71. Conditiile de cazare sunt destul de modeste. Dezvoltarea acestei forme de cazare complomentare se datorează faptului că baza materială de stat nu a putut satisface solicitările tot mai numeroase ale turiştilor. 95 . acesta „cumulare” a vacanţelor fiind posibilă în mod nelimitat.000 de locuri de cazare. cit. St. În cazul în care sejurul se amană în anul următor proprietarul certificatului are dreptul la două săptămâni de vacanţă.. op.

p 74.paturi. reviste.pentru a fi incluse în categoria satelor turistice la începutul anului Comitetele de Iniţlativă Locală înaintează Centrului de informaţii turistice din Varsovia cereri de înregistrare a satelor noi. .pentru scoaterea în evidenţă a satelor turistice există o emblemă convenţională. .popularizarea satelor turistice se face prin presa.. cit. Şt. . fie prin intermediul Birourilor de Turism. Activitatea practicată în aceste sate din Polonia este una cvasirurala.. dupa care un corp de inspectori ai centrului se deplasează în localităţile rurale pentru stabilirea încadrării.pentru stimularea activităţii turistice se organizează concursuri între sate pentru obtinerea titlului de sat model. televiziune şi prin publicarea anuală a unei broşuri cu informaţii.satele turistice sunt create din iniţiativa locală. 32 Mitrache. .. Procedura de omologare şi valorificare a satelor turtistice în Polonia este în linii mari următoarea32: . . iar în baza constatărilor făcute pe teren satele sunt înregistrate ca sate turistice. a. Această activitate nu este agroturism ci o anexă a turismului urban. nefiind prezente nici cel putin pensiuni. . ş. 96 . De activitatea turistică din sat răspunde un deputat comunal.pe plan local există Comitete de Iniţiativă alcătuite din reprezentanţi ai administraţiei. În ciuda condiţiilor modeste acest sat este solicitat de locuitorii Varsoviei şi în special de tineret. . ele trebuind să îndeplinească unele criterii minime.satele turistice funcţionează pe baza unui act normativ emis de Departamentul pentru Turism.ai corpului didactic. ai organelor sanitare şi ai locuitorilor satului.sejurul în sate turistice se poate asigura fie prin relaţii directe între turişti şi gazde. radio. op.

Statul polonez încurajează promovarea turismului rustic. dornici să-şi petreacă în mediul rural o parte din concediul de odihna. Există în Bulgaria preocuparea de a transforma unele localităţi rurale în centre „unicat “ destinate în special turismului international. acestea realizandu-se din bugetele locale şi contribuţia locuitorilor. Oferta turistică în aceste „sate unicat” este subordonată ideii de a se forma o înfăţisare specifică rusticului din ţară respectivă prin sublinierea puternică a unor elemente etnografice (port. prin acordarea de credite asigurate de Banca Agricolă. cu posibilităţi mai modeste. obiceiuri. a carui promovare este încurajată de catre stat. cu condiţia ca satul respectiv să fie înregistrat în lista satelor turistice. cea veche şi mediul natural 97 . datini etc. Aceste credite se pot utiliza pentru construcţii noi. Din fonduri centralizate de investiţii statul nu alocă sume pentru obiective în sate turistice. Satele turistice sunt omologate de catre „Balkanturist” şi declarate ca atare prin Hotararea Guvernului. Concepţia arhitecturală este îndreptată spre atingerea unei armonii între construcţia nouă. Cei ce utilizează aceasta formă de cazare sunt în general turiştii obişnuiţi. BULGARIA În Bulgaria nu putem vorbi de agroturism ci de un turism rustic.De asemenea mai sunt sprijiniţi prin unele degrevari de impozite asupra veniturilor realizate (este supus impozitării numai 40 % din venitul realizat din serviciile turistice). sprijinind locuitorii care pun la dispoziţia turiştilor spaţii de cazare. Tendinţa de petrecere a vacanţei în „sate unicat” creşte continuu pe piaţa turistică internatională. prin Cooperativele de Productie sau prin Casele de Economii.Clienţii acestora sunt cu prioritate turişti din paturile cu posibilităţi materiale mai mari şi reprezentanţi ai intelectualităţii.). pentru renovări sau pentru îmbunatătirea dotării. în vederea dezvoltării gospodăriilor.

care să favorizeze iniţiativa locală. cresterea veniturilor şi care. supraaglomerate. iar perioada 1975 . dar nu şi unul agro. Astfel raportul între capacităţi a trecut de la 45-55 % în perioada 1960-1965 la 33-66 % în 1985 existând diferite categorii de găzduire în sectorul extra hotelier. Apariţia agroturismului Italian modern poate fi situată încă în jurul anului 1965. la iniţiativa Confederaţiei Generala Agriculturii 98 . Un astfel de „sat unicat” îl reprezintă în Bulgaria localitatea Sozop. asezarea trebuie să-şi păstreze individualitatea. care corespunde noii tendinţe a cererii turistice. cu suprafete intime. tipice pentru asezarea respectivă. an în care se constituie.care într-o serie de localităţi a fost în mod brutal şi ireparabil încalcată de cladirile uniforme cu multe etaje şi străzi întortocheate. Păstrând atmosfera dimensiunilor mici. ITALIA În Italia dezvoltarea agroturismului a fost favorizată de accentuarea tendinţei Internationale de reducere a recepţiei hoteliere şi de creştere a sectorului extra hotelier. într-un cadru organic de planificare şi dezvoltare a teritoriului deosebeşte obiectivele secundare de realitatea teritoriala. Se prevede înfiinţarea de mici ateliere pentru vechi meserii în care turistul va avea acces direct şi contact cu procesul de fabricate. cu renaşterea unei vechi tradiţii. Această perioadă poate fi împarţită în două faze: perioada 1965-1975. este faza în care apar diverse legi regionale în materie de agroturism şi încerceiri de definire a fenomenului şi de creare a unor norme de autorizare pentru dezvoltarea acestui gen de activităţi.1985. Această activilate se vrea un turism prin excelenţă rural. deoarece abia mai târziu se observă nevoia existenţei unui model de dezvoltare turistică care să valorifice resursele ambientale loc sa le distruga. Nu toată capacitatea de recepţie extrahotelieră reprezintă agroturism. fiind cosiderată faza de sensibilizare şi de experimentare. arhaice.

„L'Agriturist”. Giovanna. prin reparaţii şi renovări.2. subliniază importanţa unei ample politici de sustinere a acelui turism rural realizat în clădiri agricole vechi.1 33 Meneghel. 32 99 .Italiene. Strânsa colaborare între asociaţiile agroturistice şi administraţia publică a realizat prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Agroturism. „Terranostra” se remarcă prin atenţia sporită pe care o acordă micilor întreprinderi familiale cultivatoare. mari capacitate primire şi respectând în acelaşi timp stilul arhitectonic existent precum şi peisajul si mediul. Ele sunt în măsură să stabilească contactul cu o foarte mare parte din agricultorii italieni putând exercita un rol foarte important în organizarea ofertei de ospitalitate şi în promovarea cererii de vacanţe în gospodăria agricolă33. la care s-au adaugat în 1980 alte două asociaţii naţionale „Terranostra” şi „Turismo verde”. p. B. care a reprezentat un moment important în dezvoltarea agroturismului. ca initiativa a Confederatiei Nationale a Cultivatorilor Direcţi (Coldiretti) şi doua în 1976 fiind opera Confederaţiei Italiene a Cultivatorilor.deci a agroturismului. care prin agroturism pot obţine un venit integral pentru a garanta permanenţa cultivatorilor în teritoriu. 1991. prima în 1973. Editors Patron. prima organizaţie agroturistică natională „L'Agriturist”.1) Tabel nr. Agriturismo In Italia. Cele trei asociaţii unindu-se au constituit consortiul „Anagritur”. fondatoarea agroturismului Italian. Bologna. Aşa se explică amploarea fenomenului agroturistic la numai cinci ani de la apariţia legii (tabel nr. legea naţională cadru apărută în 1985. 2. „Turismo verde ” se preocupă în special de strategii politice de mediu şi gestiune a teritoriului. constituite fiind. creat în 1980 de către Ministerul Agriculturii şi Pădurilor.

000 10 700.800 95.800 13/14 1991 7.000 1.000 10 700.500 1.600 1.000 250.Ofertă agroturistică în Italia ANII Ofertă agroturistică Gospodării agroturistice Numar de paturi pe gospodărie medie ) Numar total de locuri Utilizare medie anuală (zile) Fluxul anual de turişti Durata medie a sejurului (zile) Persoane interesate-total Din care străini Gospodării cu sală pentru servirea mesei Gospodării cu teren pentru corturi Gospodării cu cai Cifra de afaceri anuală(miliarde lire) 1.000.700 210 90.500 180 1.000 1.200 13/14 100 .900 (în 1990 6.000 75 6.000 200.800.000 75 7.

Sursă:A.R.Ge.S.S.A.,”Fare agroturismo”,Ed.Vicenzo Ursini,Bogota,1995,p.112. Analizând datele din tabelul nr. 2.1 se observă în primul rând amploarea fenomenului agroturistic în Italia dar totodată numarul relativ redus al gospodăriilor care pe langă posibilităţi de cazare au posibilitatea de a oferi şi masă. Acestea reprezintă 26,4 % din totalul gospodăriilor agroturistice în 1990 şi respectiv 26,3 % în 1999 În anul 2000 numarul gospodăriilor agroturistice a ajuns la cca. 12.800, iar un sfert din cei 2,1 milioane de turişti înregistraţi în acest an au fost străini34. În teritoriu oferta agroturistică este inegal răspândită, astfel Italia de Nord concentrează 1578 exploataţii (gospodării) agroturistice. Aproximativ 3265 de gospodării agricole din totalul de 7200 în 1991 au caracter de adevărate „întreprinderi” agroturistice, caracterizate printr-o ofertă agroturistică complexă. Situaţia diferă de la o provincie la alta, conturându-se din acest punct de vedere patru zone: - Italia de Nord, Italia Centrală, Italia Meridională şi cea Insulară. Situaţia agroturismului pe regiuni şi pe principalele tipuri în 1991 este prezentată în tabelul nr. 2.2. Tabel nr. 2.2 Gospodăriile agroturistice şi principalele caracteristici ale acestora pe regiuni(1991)

34

xxx. Largo Consumo, nr. 1/2002, Roma, Italia, p. 129

101

Sursa A.R.Ge. S.S.A., Fare agroturismo,Editare Vicenzo Ursini,Bologna,
Gospodării Agroturistice REGIUNEA Val. abs. Valle d’Aosta Piemonte Liguria Lambardia Torento e Bolzano Veneto Friuli-VeneţiaGiulia Emilia-Romagna Italia de Nord Toscana Umbria Marche Lazio Italia Centrală Abruzzo Molise Campagna Puglia Basilicata Calabria Italia Meridională Sicilia Sardegna Italia Insulara Total Italia 67 174 1.578 610 215 214 74 1.113 99 41 49 94 53 36 382 100 92 192 3.265 4,25 11,03 100,00 54,81 19,32 19,23 6,65 100,00 25,92 1073 1283 2461 1387 1204 100,00 5208 4792 100,00 100,00 488 896 12.307 10.165 4.163 1.853 947 17.128 778 143 382 2.403 360 767 4.833 1.759 1.313 3.072 37.340 3,97 7,28 100,00 59,35 21,31 10,82 5,53 100,00 16,10 2,96 7,90 49,72 7,45 15,87 100,00 57,26 42,47 100,00 100,00 144 1.237 5.079 1.460 288 2.744 1.804 6.296 1.628 476 568 4.536 560 1.094 8.862 2.332 720 3.052 23.289 2,84 24,36 100,00 23,19 4,57 43,58 28,65 100,00 18,37 5,37 6,41 5,118 6,32 12,34 100,00 76,41 23,59 100,00 100,00 40 35 373 6 0 20 12 38 4 0 2 0 6 0 12 0 2 2 425 10,72 9,38 100,00 15,79 0,00 52,63 31,58 100,00 33,33 0,00 16,67 0,00 50,00 0,00 100,00 0,00 100,00 100,00 100,00 21 136 59 154 670 297 % 1,33 8,62 3,74 9,76 42,46 18,82 Val. abs. 127 860 315 828 7.690 1.103 % 1,03 6,99 2,56 6,73 62,48 8,96 Val. abs. 0 1.314 740 1.308 84 252 % 0,00 25,87 14,57 25,75 1,65 4,96 Locuri în gospodărie Locuri în camping Gospodării cu sală de mese Val. abs. 5 27 2 59 48 160 % 0,54 7,24 0,54 15,82 12,87 42,90

195,p. 115. Observăm că agroturismul este cel mai bine dezvoltat în Italia de Nord care deţine 48,33 % din asa zisele „întreprinderi agroturistice” (adică gospodării cu o ofertă agroturistică complexă) existente în întreaga Italie. Următoarea ca pondere este Italia Centrala care deţine 34,09 %, iar restul până la 100 % aparţine Italiei Meridionale-11,70% şi Italiei lnsulare-5,88 %. Dacă analizăm
102

numărul de locuri în gospodării observăm că Italia Centrală deţine locul întai, revenind în medie peste 15 locuri pe gospodărie şi deţinând 45,87 % din numarul total de locuri aflate în gospodării. În ce priveşte numărul locurilor în camping cel mai mare număr se înregistrează în Italia Meridională, care deţine 38,05 % din numărul total de locuri. În anul 2000 provincia în care agroturismul era cel mai bine dezvoltat este Toscana, care reprezintă 55,6 % din oferta naţională de agroturism35. Veniturile obţinute din agroturism au menirea de a completa veniturile reduse pe care le obţin exploataţiile agricole prin practicarea activităţilor agricole productive. Ele depind de durata medie de practicare a agroturismului în cursul anului şi de asemenea de zona geografică în care se află gospodăria agroturistică, de caracteristicile zonei. De menţionat este faptul că în calculul venitului anual nu se ţine seama de capitalul investit iniţial şi nici de remunerarea muncii celor care prestează diverse servicii. Investiţiile făcute sunt considerate ca fiind o investiţie răsplătită în exclusivitate prin reevaluarea patrimoniului imobiliar al exploataţiei, independent de succesul activităţii agroturistice. În ce priveşte forţa de muncă ea nu este considerată un cost, deoarece activitatea agroturistică este exercitată de familia agricultorului, în care oricum există persoane care au timp disponibil (nefolosit). Aceste aspecte sunt o particularitate a agroturismului Italian comparativ cu practica din alte state, unde forţa de muncă grevează costuilie şi se ţine seama de investiţiile iniţiale efectuate. Astfel s-a făcut o estimare a veniturilor posibile de obţinut pentru exploataţiile situate în trei zone diferite din Italia (tab. nr. .2.3-2.5). Tabel nr. 2.3 Venitul anual posibil din agroturism în gospodăriile agricole din zona muntoasă
35

xxx. Largo Consumo, nr. 1/2002, Roma, Italia, p. 129 103

Cazare în camere Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit annual pe un pat(37%) Venit annual la 10 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe annual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit annual pe loc la masă (46%) Venit annual pe 10 locuri la masă Venit global* la 10 locuri

UM Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 135 12.000 1.620.000 599.400 5.994.000 135 15.000 2.025.000 931.500 9.315.000 15.309.000

*În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică . Sursa: G.B. Meneghel,Agrotirismo în Italia,Editore Patron,Bologna, 1991,p. 42. Table nr. 2.4 Venitul anual din agroturism în gospodăriile agricole din zona meridională de coastă

104

500 105 .500 7.000 517.125.000 4.000 900.762.000 1.995.000 12.757.000 333.000 75 15.Cazare în apartamente Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit anual pe un pat(37%) Venit anual la 15 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe anual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit net anual pe loc la masă (46%) Venit net anual pe 15 locuri la masă Venit global* la 15 locuri UM zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 75 12.

1991.500. Tabel nr. Sursa: G.875.250.Bologna.406.000 1.000 697.750 10. Meneghel.250 *În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică .000 1. 42.656.p.500 17.Editore Patron.250 125 20. 2.500 27.150.Agrotirismo în Italia.B. 106 .5 Venitul anual posibil din agroturism în gospodăriile agricole din apropierea oraşelor care prezintă interes turistic Cazare în apartamente Prezenţe anuale pe un pat Preţ zilnic pe persoană Câştig anual pe un pat Venit annual pe un pat(37%) Venit annual la 15 locuri Masa (o masă + micdejun) Prezenţe annual pe un loc la masă Preţ mediu pe persoană Câştig mediu annual pe loc la masă Venit annual pe loc la masă (46%) Venit annual pe 15 locuri la masă Venit global* la 15 locuri UM Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene Zile lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene lire italiene 125 15.000 2.*În calcul nu s-a ţinut seama remunerarea muncii prestate de cei care desfasoară activitate agroturistică .

posibilitatea participării la muncile agricole. .B.Sursa: G. datorită definirii şi reglementării clare a acestui tip de activitate turistică.p. De asemenea este prevăzută în lege posibilitatea creşterii animalelor pentru divertisment. 1991. de caracteristicile cultural-artistice ale zonei şi nu în ultimul rând de numărul de prezenţe anuale.Bologna. Meneghel. 73036 privind activitatea agroturistică. Legea interzice construirea de noi spaţii pentru practicarea acestei activităţi. pe lângă legea naţională cadru. Fenomenul agroturistic are în Italia o amploare deosebită comparativ cu restul ţărilor.Editore Patron.p. legea cuprinde şi referiri la normele igienico-sanitare.295/1985. fiecare regiune are propria lege în acest domeniu.numeroase legi regionale. a desfăşurări de activităţi didactice şi culturale. Aşa cum am arătat.o lege naţională care fixează cadrul general de desfăşurare a activităţii agroturistice.Agrotirismo în Italia. dar sprijină restaurarea vechilor clădiri rurale. care fixează anumite limite în ce priveşte activitatea agroturistică. Aşa cum am amintit. la limitele activităţii agroturistice etc. în care se stabilesc detalii specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a acestei activităţi În data de 5 decembrie 1985 a fost promulgată legea nr. Din analiza datelor prezentate anterior se observă că venitul posibil de obţinut diferă în funcţie de zona geografică în care se situează gospodăria agricolă. această lege defineşte foarte precis activitatea agroturistică.9067-9070 107 . 42. putând considera Italia ca fiind tară de referinţă în domeniul agroturismului În Italia activitatea agroturistică este reglementată astfel: . Nu există în lege precizări privind vânzarea directă a produselor 36 În Gazzetta della Republica Italiana. Pe lângă definirea agroturismului.nr.

a capacităţii de recepţie. dacă este necesar completată cu alte documente. pe langă cerere mai sunt necesare: . când produsele pot fi vândute . Fiecare regiune are propriile reglementări cuprinse într-o lege regională.limite dimensionale.certificat de înscriere în lista regională.obţinute.copie după actul de concesionare a clădirii.limite temporale. Lista este întocmită de o comisie formată în baza unui decret al presedintelui comitetului regional. Înscrierea în aceste liste regionale este condiţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei comunale. Cei care vor să desfăsoare activităţi agroturistice trebuie să se prezinte la primăria unde se află situat imobilul cu o cerere care conţine descrierea detaliată a activităţii pe care vrea să o desfăsoare.avizul favorabil al autorităţii sanitare competente privind mediul în care se desfăsoară activitatea. Administraţiile comunale au fixat zile de târg. .copie după certificatul sanitar al persoanelor care exercită activitatea. Atât legea naţională cât şi legile regionale prevăd două tipuri de limite privind serviciile de ospitalitate rurală şi anume: . . De exemplu. dar toate regiunile prevăd existenţa unei liste care să cuprindă toţi operatorii agroturistici. . iar celelalte variază în funcţie de specificul regiunii. Activitatea agroturistică se organizează în baza unei autorizaţi comunale. a perioadei când se poate exercita activitatea şi a tarifelor pe care intenţionează să le practice în cursul anului. Nu pot fi inscrişi în lista persoanele care au fost condamnate pentru delicte în materie de igienă şi sănătate precum şi persoanele declararte delicvente. 108 .în gospodăriei. Primele limite sunt impuse de caracterul sezonier al activităţii. . a clădirii şi a zonei în care se situează.

Primarul se pronunţa asupra cererii în termen de 9 zile de le prezentarea ei. Legea naţională fixează doar în linii generale anumite aspecte legate de activitatea agroturistică. În termen de 30 de zile de la primirea cererii sau de la scadenţa privind pronunţarea asupra ei. care întocmesc listele regionale. ele urmând a fi detaliate în legile regionale. se includ în comisii şi experti regionali. urmând ca apoi să faca o descriere detaliată a activităţii ce intentionează să o dezvolte precum şi a propriei gospodării. O disciplineă aparte este prevăzută de legea regională în cazul provinciei Molise. cei interesaţi trebuie să prezinte la primarie o declaraţie conţinând tarifele pe care intenţionează să le practice în cursul anului. Promovarea ofertei agroturistice se face de către organizaţiile regionale în colaborare cu organizaţiile agroturistice locale. care variază de la o regiune la alta. Aşa este de exemplu componenţa comisiilor. În provincia Valle d'Aosta legea regională impune anumite condiţii privind practicarea agroturismului: 109 . majoritatea reprezentaţi la nivel regional sau naţional de regulă de trei reprezentanţi. potrivit careia numai conducătorii de gospodării agricole sau fiii lor au posibilitatea să se înscrie pe listele regionale. Pană la 31 iulie în fiecare an. De asemenea este susţinută realizarea programelor pilot prin iniţiative gospodăreşti. dar aproape peste tot se observă prezenţa reprezentanţilor organizaţiilor profesionale ai operatorilor agroturistici. cum este cea de care ţine provincia Basilicata. primarul trebuie să emită autorizaţia care-i dă dreptul solicitantului să desfăsoare activitate agroturistică. iar încălcarea normelor este de competenţa comisiilor. În unele regiuni. Ministerul de Turism împreună cu Ministerul Agriculturii si Pădurilor prevede diferite forme de publicitate şi difuzare a iniţiativelor regionale. Scurgerea termenului fără să se pronunţe asupra cererii face ca cererea să fie considerată acceptată.

nu există dispozitii privind limitele şi criteriile activităţii agroturistice dar aceasta se ghidează după reglementările anuale ale Departamentului pentru Agricultură şi Păduri. care diferă de la o provincie la alta. Astfel.E. mai multe spaţii accesorii toate să fie gestionate de întreprinzătorul agricol şi familia sa.maximum 12 corturi. este permisă găzduirea în maxim 3 camere cu 6 paturi. 110 .De asemenea sa reglenentat şi spaţiul pentru numărul de corturi ce diferă de la o regiune la alta astfel: Umbria .E. Basilicata . În unele regiuni se prevede formarea de operatori agroturistici prin constituirea unui centru de formare profesională pentru agroturism. Respectând aceste condiţii şi întrunind cerinţele referitoare la imobilele destinate activităţii agroturistice se poate obţine înscrierea pe listele regionale şi certificatui de operator agroturistic indicând limitele şi modalităţile de exercitare a activităţii.4 locuri pentru rulote sau corturi asezate în 3 „pieţe” ( destinat campingului). Toscana . În lege sunt prevăzute până la 10 camere cu o capacitate de cazare de maxim 25 persoane. În zonele montane potrivit directivelor C.este stabilit numărul de locuri unde pot fi amplasate dar nu şi numărul maxim de persoane ce pot fi adapostite. în Marche 18 locuri. Legile regionale reglementează numărul de camere utilizate pentru primirea turistilor. după programul agroturistic regional şi după planul anual. în Sardegna 10 locuri. b) să fie conducator de gospodarie agricolă sau rudă de gradul doi sau trei cu acesta. dar fară să depăsească 15 locuri.Listele regionale sau chiar provinciale pot fi revizuite verificând existenţa celor prevăzute.a) cel ce practică agroturism să fie rezident sau domiciliat în Valle d'Aosta.dar cu condiţia să presteze el insuşi o activitate agricolă continuă în gospodăria respectivă. Emilia Romagna . Umbria 15 locuri pentru o cladire sau 30 de locuri pentru o gospodarie.

supremaţia tradiţiilor din lumea rurală. ca formă de recreere. . 111 . .reechilibrarea între diverse economii agricole. Pe lângă elementele specifice agroturismul prezentate în legea naţională. 36/6 august 1987 care are acelaşi titlu. Şi în ce privesc activităţile recreative există diferenţieri de la o regiune la alta. Obiectivele legii sunt: . Activitătile culturale şi de divertisment pot fi desfăşurate de un singur operator agroturistic sau de alţi membri ai familiei pentru că după o zi de muncă la câmp pentru operator este destul de greu să întreţii oaspeţii. aceasta lege prevede lărgirea activităţi agroturistice. Situaţia este identică şi în provincia Veneto atât pentru produsele alimentare cât şi pentru băuturi. . . Singura lege care consideră că activităţile recreative trebuie să aparţină gospodăriei agricole este cea care operează în provincia Toscana. În continuare vom prezenta pe scurt conţinutul legii regionale a Umbriei.valorificarea produselor tipice. Aşa cum am observat există diferenţieri între legile regionale. în 1984 şi purta denumirea de „Interventii în favoarea agroturismului”.recuperarea clădirilor rurale.valorificarea resurselor culturale şi naturale. Tosoana minimum 50% din produsele oferite trebuie să fie produse tipice obţinute în gospodăria agricolă respectivă. Sardegna este renumită prin pescuitul sportiv şi prin organizarea de „vacanţe . astfel Umbria şi Basilicata sunt renumite prin cresterea de cai pentru turismul ecvestru. Aceasta a fost abrogată de Legea nr. .cresterea căilor finalizată cu agroturismul ecvestru vânzarea directă a produselor alimentare şi artizanale tipice.sprijinirea permanentă a producătorilor din zonele rurale prin integrarea veniturilor agricole.muncă”.În provincia Marche produsele obtinute trebuie să fie biologice.În această regiune prima lege privind agroturismul a fost emisă înaintea legii naţionale.

calificarea cultivatorului direct. Locuinţele destinate activităţii agroturistice sunt supuse unor norme igienico-sanitare. Legea prevede finanţarea intervenţiilor privind lucrările de restaurare şi de conservare a clădirilor folosite pentru uz agroturistic. .apartenenţa imobilului la tipologia tradiţională a zonei.conducerea gospodăriei de către cultivatori direcţi ai terenurilor proprietate a instituţiilor publice.situarea gospodăriei într-o zonă de interes. Ajutoarele financiare se acordă conducătorilor de gospodării agricole înscrişi în registrul regional al operatorilor agroturistici ţinând seama de o serie de particularităţi cum ar fi: . serviciile minime pe care operatorul agroturistic trebuie să le garanteze.. suma putând creşte până la 120 milioane lire 112 . . . Volumul maxim al cheltuielii admise la finanţare pentru fiecare investiţie este de 70 milioane lire italiene pentru o clădire sau 20 milioane pentru fiecare spaţiu deschis campingului. caracteristicile pe care trebuie să le posede zona pentru a putea instala corturi. Legea regională prevede subvenţii de maximum 35% din cheltuiala făcută şi posibilitatea de a creşte la 45% pentru zonele montane sau dezavantajate.promovarea iniţiativelor culturale din lumea rurală. Sunt excluse de la finanţare zonele cu grad înalt de industrializare. Aceeasi lege fixează unele dotari minime pe care trebuie să le aibă locuinţele agroturistice. Pe langă precizarea caracterului complementar al activităţii este stabilită limita maximă a capacităţii receptive a gospodăriei la 30 de locuri şi 4 locuri pentru rulota sau cort în spaţii deschise destinate popasului campegiatorilor. cele caracterizate de o agricultură cu venit ridicat şi cele unde lipseşte complet elementul uman. .cultivarea de produse biologice.

Primăriile aprobă clasificarea odată cu elibearea sau reânoirea autorizaţiei. adică timpul necesar de-a lungul anului pentru dezvoltarea activităţii agroturistice trebuie să fie inferior timpului necesar cultivării pământului şi creşterii animalelor. 1592-1596. O altă problemă o reprezintă clasificarea gospodăriilor agroturistice. Dotările indicate 37 In Bollettino Ufficiale delta Regtone dell’Umbria. Din 1993 tipologia beneficiarilor de subvenţii este largită la toţi întreprinzătorii agricoli înscrişi în listele regionale ale operatorilor agroturistici. În lege sunt prevăzute numai dotările minime pe care structurile de primire trebuie să le posede. astfel încât să fie avantajate zonele montane sau suprafeţele în majoritate împadurite unde conformaţia orografică şi condiţiile pedoclimatice nu permit o agricultură rentabilă. 113 . p. Nu există o clasificare a gospodăriilor agroturistice în funcţie de nivelul calităţii serviciilor oferite. Sistemul de clasificare a structurilor turistice de primire este conţinut în Legea Cadru pentru turism. Pentru măsurarea timpului de lucru întocmesc liste adecvate din care se deduc orele de muncă necesare fie pentru activitatea agricolă fie pentru cea agroturistică.În această lege sunt enumerate 12 tipuri de structuri de primire. Legea prevede verificarea complementărităţii activităţii agroturistice37. Timpul de lucru astfel calculat vine multiplicat cu coeficienţi diferiti în conformitate cu zona în care operează gospodăria agroturistică. Consiliul regional la propunerea comisiei regionale stabileşte criterii de clasificare a gospodăriilor şi un semn individual distinctiv. care nu exclud identificarea altor structuri ce pot fi prezente în regiuni în funcţie de exigenţele locale.italiene/gospodărie când este vorba atât de clădiri cât şi de spaţii pentru camping. Legea toscană are drept criteriu privind complementaritatea timpul de lucru. 57/1987. nr.

Nici legea aparută în 1991 nu include practicarea agro-turismului între activităţile agricole dar ea a recunoscut un regim forfetar particular diferit de cel prevăzut pentru agricultură..M. . Potrivit noii legi toscane nr.asociaţia de care aparţine.A. ceea ce înseamnă că agricultorii nu beneficiau pentru activitatea agroturistică de regimul special de T.clasificarea se face în baza unor criterii cum ar fi dotările posedate cu atribuirea unui număr de maxim 5 stele în funcţie de punctajul obţinut. 413/30 decembrie 1991. primăria acordă categoria respectivă. . .caracterul preponderent al gospodăriei. agroturismul are propria disciplină juridică prin legea nr. Pe baza declaraţiei titularului şi ca urmare a solicitării atribuirii unei clase.23. Înainte de apariţia acestei legi agroturismul era considerat ca orice activitate comercială. Clasificarea este obligatorie şi este condiţia indispensabilă pentru că obţine autorizaţia comunală de exercitare a activităţii agroturistice.privesc doar hotelurile. În ce priveşte regimul fiscal. (taxa pe valoarea adaugată-IVA) prevazut pentru agricultură. F. în timp ce pentru gospodării şi campinguri nu sunt indicate nici dotările obligatorii.tipul de primire. Unii autori au propus ca simbol stele cu patru colturi38. În funcţie de dotările luate în considerare la sfârşitul clasificării se disting „dotari obligatorii ” prestabilite şi necesare pentn orice nivel de clasificare şi „dotări fungibile”care concură la obţinerea unui punctaj total în baza căruia vine determinată clasificarea.V. motelurile şi satele hoteliere. 55/1994 „Clasificarea structurilor de primire agroturistice ”. p. 114 . Elementele luate în considerare la clasificare pot fi grupate în 4 categorii: . 38 Agnoli.marca regională pentru recunoaşterea specificului local.op.cit..

agroturismul are cu siguranţă rolul de a sprijini dezvoltarea rurală durabilă în ansamblu şi dezvoltarea exploataţiei agricole în special. Activitatea agroturistică este supusă I. În ce priveşte impozitul obişnuit asupra clădirilor. putem afirma că acesta este o forma specifică de turism rural menit să sprijine dezvoltarea zonelor rurale.Sunt excluse de la sistemul forfetar societările de capital şi cooperativele.C. întreprinzătorul trebuie să solicite o licenţă pentru funcţionarea întreprinderii turistice. dar este o activitate specifică exploataţiei agricole.I. însă este subiectul acestor impozite în cazul utilizării clădirilor exclusiv pentru agroturism. agroturismul nu este subiectul acelor impozite. El este perceput în mod diferit de la un stat la altul. de aceea este necesară delimitarea sa de alte forme de turism practicate în mediul rural. dacă clădirile sunt destinate utilizărilor mixte (agricole şi agroturistice). 115 . Având în vedere rolul său deosebit în dezvoltarea exploataţiei agricole familiale agroturismul trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor responsabili. Reglementările legislative italiene au un impact pozitiv asupra dezvoltării activităţii agroturistice. (impozitului comunal asupra întreprinderilor. Cu toate neajunsurile şi carenţele întălnite în reglementările italiene putem spune că Italia este ţara cu legislaţia cea mai adecvată în ceea ce priveşte agroturismul. În cazul în care activitatea turistică exercitată de o gospodarie agricolă nu este complementară celei agricole.A. Existenţa unor legi regionale permite surprinderea mai exactă a problemelor specifice cu care se confruntă fiecare regiune. Inventariind astfel aspectele legate de agroturism în diferite ţări.P. mesteşugurilor şi profesiunilor). Indiferent de modul cum este privit.

297/1972. prin O. De asemenea un rol important în dezvoltarea agroturismului îl are refacerea proprietăţii private şi reconstituirea exploataţiilor agricole familiale. dar în mod sporadic şi neoficial. resursele naturale economice. culturale şi cadru natural pitoresc. În ţara noastră se practică de multă vreme. centrul de cercetări pentru promovarea turismului internaţional a trecut la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc care sâ fie lansate şi promovate în turism. În mod organizat.1. prin identificarea şi promovarea unor aşezări rurale cu valori etno-folclorice.incă din anii 1967 . Fundata.M. Şirnea. în cadrul reţelei de turism. Cu începere de la 16 iulie 1973. Sibiel Rasinari. Rucăr. de comun acord cu Oficiile Judeţene de Turism şi organele administrative locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. nr. 116 . frumuseţea peisagistică.T. cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor asezări rurale. Începând cu anul 1972 ca urmare a Ordinului Ministrului Turismului (O. Factorii naturali.M. În urma acestor studii.1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc al Mării Negre şi la munte.) nr.CAPITOLUL 4. tradiţiile bine conservate creează premisele practicării agroturismului ca activitate economică complementară de mare importantă pentru creşterea veniturilor exploataţiilor agricole. s-a reuşit catalogarea lor ca sate turistice. Agroturismul în România În România. creând astfel premisele dezvoltării oficiale a agroturismului. ACTIVITATEA AGROTURISTICĂ DIN ROMÂNIA ŞI REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE 4. denumite „sate turistice” următoarele 13 localităţi rurale: Lereşti. 744 se declară experimental sate de interes turistic. Tismana.T.

225 s-a interzis cazarea turiştilor straini în locuinţele particularilor. în funcţie de zona geografică în care se situează. De asemenea. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selecţionare a turiştilor în funcţie de principalele motivaţii şi opţiuni turistice. 225/1974. vizitarea şi înnoptarea grupurilor de turişti straini în satele Lereşti.era prohibită. O parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric pe care O. funcţionare şi îndrumare a activităţii turistice. Rucăr. Sibiel. Murighiol şi Sfântu Gheorghe.N. Despre agroturism se poate vorbi abia după reconstituirea proprietăţii private în agricultură. Exploataţiile agricole româneşti au trăsături diferite. ca şi de promovare în turism a acestor localităţi. în celelalte sate fiind interzisă cazarea străinilor la particulari. Bogdan-Vodă. ca exceptie de la Decretul nr. chiar de la o 117 . De aceea. element esenţial al dezvoltării acestuia. Întrucât caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la o zonă geografică la alta. În realitate numai satele turistice Sibiel si Lereşti beneficiau de excepţia de la Decretul nr. dând astfel naştere la diferite tipuri de sate. Pâna în 1989 nu s-a pus problema dezvoltării agroturismului deoarece exploataţia agricolă familială.întreaga politică agrară fiind îndreptată împotriva existenţei acesteia. făcând astfel satele turistice nefunctionale pentru turismul internaţional. În anul 1974 prin decretul nr. Murighiol si Crişan. Este necesar să se stabilească inclusiv caracteristicile exploataţiilor agricole. 225/1974. Carpaţi Bucureşti lea contractat cu diferite firme din străinătate.Vaideeni. ca urmare a solicitării Ministerului Turismului s-a permis. de tradiţiile şi obiceiurile care există în diferitele zone. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale în vederea promovării celor mai adecvate forme de turism.T. Prin acelaşi ordin s-a aprobat cadrul de organizare. Hălmagiu. Vatra Moldoviţei.

. precum şi dorinţa lor de a achiziţiona astfel de creaţii direct de la sursă.a. pot oferi servicii de cazare.arhitectura. O parte din aceste activităţi pot fi practicate în cadrul gospodăriilor gazdă. Aceste sate oferă însă posibilitatea practicării unui turism de sejur. mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic. ş. ceramică. turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare: icoane pe sticlă. adecvate pentru turismul de sejur.muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv.. Moeciu). Sate turistice climaterice şi peisagistice (Fundata. 1 118 . satisfac motivaţia fundamentală de „reântoarcere la natură” a unui număr mare de turisti. literatura de specialitate 1 de la noi din ţară prezintă doar o tipologie generală a satelor turistice. masă şi agrement în condiţii autentice. St. Varna).localitate la alta. Vaideeni. op. 85. Până în prezent în aceste sate se practică doar turismul de circulaţie. muzica şi dansuri populare etc. op. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală (Marga. în cadrul căruia în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumiţi. p. Bran. pictura naivă. prin intermediul anumitor exploataţii agricole.p. în unele cazuri fiind incluse în itinerariile turistice ale diverselor firme de turism.. fâneşe sau livezi. Tamara. Sibiel. Tismana). Caracteristicile predominante ale acestor sate. cit. Lereşti. Marin. Aceste sate. Simon. eft. Sate turistice etnografic-folclorice (Bogdan-Vodă. Satele de deal şi munte cu casele răspândite pe văi şi coline.Bran. 1997. Este cunoscut interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi artizanală. 123 şi Mitrache. confecţii şi cusături populare. sunt cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. Florina. sculptura în lemn şi piatră.Şirnea. ţesătorie populară.Lereşti. În aceasta categorie se pot incadra satele în care portul traditional . D. cu pajişti.

Numeroase localităţi rurale prezintă condiţii excelente pentru practicarea sporturilor de iarnă (satele montane şi de deal) şi nautice (litoral. Acest tip de sat poate să atragă două categorii de turişti. Sate turistice viti-pomicole (Recas.) a fost înfiinţată în anul 1994 şi are un rol important în dezvoltarea turismului rural sub diversele sale forme. bob. în general din rândul tineretului: sportivi amatori initiaţi în practicarea sporturilor respective. Sate turistice pastorale (Vaideeni. În această grupă pot fi incluse. în general. În afara posibilitătilor de cazare în aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice pescareşti şi vânătoreşti. lacuri de acumulare) fară amenajări speciale şi costisitoare. în aceste sate pot funcţiona puncte de închiriere a echipamentului sportiv.N.N. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. turişti neiniţiaţi sau mai putin iniţiaţi. În cadrul acţiunilor de promovare. Ciocaneşti).C. Agapia). sate de munte în care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor şi a vitelor şi care pot să atragă turiştii prin meniuri bazate pe produse lactate.R. recrutaţi din rândul populaţiei locale. înot etc.dar dornici să le le înveteşi să le practice.T. Sf.Sirnea. În satele în care predomină aceasta caracteristică. 119 . ceea ce constituie o valenţă în plus pentru valorificarea potenţialului lor turistic. atât în perioada recoltării.T. râurile interioare. Giarmata.Murighiol).R.C. Ecologic şi Cultural (A. Asociaţia Naţională de Turism Rural.prin oferirea fructelor.Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc (Murighiol. Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Funadta. fiecare sat întruneşte caracteristici diverse. Pentru această din urmă categorie pot funţiona instructori de schi.E. precum şi forme de agrement specifice: pescuitul şi vânătoare. A. Practic. putând fi avute în vedere şi alte criterii. deltă. De asemenea. cât şi după aceea. Această clasificare nu este nici limitativă şi nici exhaustivă. Crisan. Jina). Gheorghe. activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului.E.

laşi.este membră din anul 1995a asociatiei deprofil EUROGITES.E. Olt. care cuprinde 736 de adrese. Vaslui. Moldova şi Bucovina . Belgia. Vâlcea. În ce priveşte activitatea agroturistică din România aceasta ia amploare. prin monumentele arhitectonice şi artistice şi nu în ultimul rând prin Delta Dunării. cu asistenţa U. 2. cuprinse în oferta ANTREC. Această regiune cuprinde judeţele Suceava.. Bacău.situată în partea de est a Romaniei are un peisaj asemănător cu cel din Elveţia. Hunedoara. Vrancea. biserici şi mănăstiri decorate pe pereţii exteriori cu fresce unice în lume.Romania este prezentată cu 20 de gospodării şi este alături de oferta turistică din ţări cu tradiţie ca Franţa. Buzău şi Brăila totalizând 128 de ferme şi pensiuiii agroturistice.reprezintă sudul ţării şi cuprinde judeţele CarasSeverin. 3. Dolj. Această regiune oferă posibilitatea admirării atât a peisajului foarte variat (de la Lunca Dunării până la Munţii Făgăraş) precum şi a arhitecturii populare foarte bine pastrată în satele de deal şi de munte. 1998. astfel că în 1998 ANTREC editează. Muntenia şi Oltenia . izvoare minerale.situată în sud-estul României cuprinde judeţele Tulcea si Constanţa care prezintă atracţii cultural istorice prin vestigiile celor mai vechi orase de pe teritoriul României. Arges. arta ţesutului de covoare şi frumoasele costume populare. Galaţi. numeroase lacuri naturale. La acestea se adauga atractia numeroaselor meşteşuguri prezente în zonă -ceramică populară. Irlanda etc. primul catalog al fermelor si pensiunilor agroturistice din ţară. precum şi obiceiuri şi tradiţii foarte bine conservate. Dobrogea .În catalogul EUROGITES pe anul 1996 realizat sub patronalul Federatiei Europene de Turism Rural. Botoşani. Neamt. 120 . Această regiune are cuprinse în oferta ANTREC 16 ferme şi pensiuni agroturistice. 2 ANTREC Catalogul fermelor şi pensiunilor agroturistice din România. Dâmboviţa şi Prahova. Mehedinţi. Gorj. Acest catalog împarte Romania în cinci regiuni agroturistice 2 astfel: 1.

6. obiceiurile şi tradiţiile milenare păstrate şi azi oferă posibiiitatea admirării unor peisaje spectaculoase . Harghita. 4. 507. Mureş. Spre deosebire de numărul de ferme şi pensiuni agroturistice cuprinse în oferta ANTREC.) Tabel nr.6. lacuri termale etc.reprezintă centrul ţării şi cuprinde judeţele Cluj. Sălaj. Bucureşti. Sibiu şi Braşov. 5. Banat-Crişana . peşteri. Satu Mare şi Mararnureş. Anuarul Statistic al României prezintă urmatoarele date3 în ce priveşte numărul pensiunilor agroturistice din România (tabel nr.Toate acestea pot fi admirate prin practicarea agroturismului în cele 45 de pensiuni şi ferme agroturistice prezente în zonă. 2003. 3 ***. Bistriţa Năsăud. Din punct de vedere al ofertei agroturistice această regiune este cea mai bogată ea cuprinzând 423 ferme şi pensiuni agroturistice. chei.reprezintă regiunea de nord-vest şi cuprinde judeţele Timiş. p. Anuarul Statistic al României. Transilvania . Covasna. Maramureş. 2.conuri vulcanice. 2. Arad. are o arhitectură populară foarte bine păstrată la care se adaugă etnografia şi folclorul de asemenea bogate şi foarte bine conservate. 121 . Un element aparte al artei populare din aceasta zonă îl reprezintă pictura pe sticlă. Bihor. În această zonă există 124 de pensiuni şi ferme agroturistice cuprinse în oferta ANTREC care pe lângă arhitectura populară tradiţională. Alba. Această regiune este bogată în izvoare minerale şi termale.

revenind în medie aproximativ 7 locuri pe o pensiune agroturistică.7): Tabel nr. 2.2003.7 122 .Bucureşti. În ce priveşte calitatea ofertei agroturistice aceasta este structurată astfel (tabel nr. Observam din datele prezentate în tabelul nr.p. 2.Oferta agroturistică a României ANII Specificare Pensiuni agroturistice Capacitate existentă-număr locuri Capacitate de cazare in funcţiune-mii locuri zile 248 482 482 645 758 1998 213 1003 1999 341 1643 2000 240 1729 2001 343 2560 2002 461 3623 Sursa : Anuarul Statistic la României. 2. dar care nu practică agroturism ci turism rural. s-ar putea datora necuprinderii unor exploataţii agroturistice în datele statistice.6. dar pe care ANTREC le are în vedere.507 Numărul mai mic de pensiuni agroturistice existente în Anuarui Statistic al României. O alta cauză a numărului mai mare existent în oferta ANTREC ar putea fi includerea unor imobile situate în mediul rural şi destinate cazării turiştilor. că oferta agroturistică are un trend ascendent.

000 au fost străini5.508-509 Mai mult de jumătate din oferta agroturistică se află în pensiuni de două margarete (71. În ce priveşte numărul înoptărilor se constată acelaşi trend ascendent. Acest fapt este demonstrat de 4 **.p.22% în 2002).Distribuţia capacităţilorde cazare pe categorii de confort ANII/Categoria de confort Specificare Pensiuni agroturistice Capacitate existentă-nr. 510. Anuarul Statistic al României. cu tendinţa de a creşte calitatea confortului oferit. Cu toate că numărul turiştilor a crescut şi de asemenea numărul înnoptărilor. Bucureşti. 511. excepţie face anul 2002.9% în 2001 şi 74.p. locuri Capacitate de cazare in 2001 3* 21 206 66 2* 220 1842 493 1* 102 512 86 2002 3* 29 29 6 85 577 96 funcţiune-mii locuri zile 2* 305 2689 1* 127 368 Sursa : Anuarul Statistic la României.2003. p. Bucureşti. astfel dacă în 1998 se înregistrau 26000 înnoptări în 2002 s-au înregistrat 84. Numărul turiştilor care au fost cazaţi în pensiuni agroturistice a crescut de la 9000 în 1998 la 32. 2003. 5 123 . ritmul de creştere este mai scăzut comparativ cu ritmul de creştere a capacităţii de cazare. din care 13. Anuarul Statistic al României.000 în 2002. 2003.Bucureşti. ***. din care 5000 au fost străini4.000.

redat în tabelul nr. de arhitectura locală deosebită.8 Indice de utilizare a capacitatii de cazare ANII Specificare Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţie (%) 1998 1999 2000 2001 2002 10.513 Activitatea agroturistică este insuficient dezvoitată.2. dacă avem în vedere potenţialul mult mai mare existent în exploataţiile agricole româneşti.8.reducerea indicelui de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune.1 Sursa : Anuarul Statistic la României.2003.8 5. de bogăţia folclorului românesc.Bucureşti. de tradiţiile existente. Tabel nr. 2.5 5. de bogaţia meştesugurilor populare şi de întregul mod de viaţa al unei familii rurale.8 7.5 11.p. Acesta este reprezentat de numeroasele şi ineditele obiceiuri populare. Potenţialul existent în exploataţia agricolă pentru dezvoltarea agrolurismuiui precum şi nevoia de completare a veniturilor acesteia impune 124 .

M. înfiintarea şi amenajarea de mici aşezări cu profil agroturistic6..Z. în cadrul careia s-a creat primul compartiment de agroturism.M. 438/1990 prin care a luat fiinţă Comisia Zonei Montane din Romania (C.Z. C..8 7 125 . şi ale comisiilor judeţene ale zonei montane. printre care şi modul de atestare a gospodăriilor agroturistice şi a direcţiilor de acţiune pentru dezvoltarea agroturismului pornind de la modernizarea gospodăriilor familiale.Z. op.M.M.acordarea unei mai mari atenţii acestei forme specifice de turism rural Se impune aşadar o reglementare cât mai riguroasă a acestei activităţi. 82.M. p.R.presupune o gospodărie amenajată cu sală de mese şi cazare. cit.D.Programul privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană iunie 1991.) care a adoptat o strategie de promovare a acestei activităţi la niveluri guvernamentale şi neguvernamentale.Z.). Inspirându-se din literatura franceză au fost propuse 5 forme de practicare a agroturismului şi anume: 1. cu capacitate de primire de până la 40 de persoane la masă.R.R. Trebuie să aibă 6 Mitrache. În iunie 1991 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei prin intermediul C.R. În cadrul acestui program a fost elaborat un proiect privind formele de practicare ale agroturismului criteriile de clasificare prin punctaj a gospodăriilor agroturistice. 43 s-au stabilit atributiile C.R. activitatea agroturistică a fost continuata de Federaţia Româna pentru Dezvoltare Montană (F. prin Hotararea de Guvern nr. Tot în 1990. sprijinirea cu materiale şi asistenţa tehnică a gospodăriilor cu profil agroturistic.p.M. prin reorganizarea C. 688 şi prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. Din 1993. a elaborat “ Programul privind Organizarea şi Dezvoltarea Agroturismului în Zona Montană”7. ş.R. Ferma han . Prima reglementare în ce priveşte activitatea de turism rural şi implicit cea de agroturism este Hotărârea Guvernului nr.a.. St. organizarea pensiunilor.Z.

Ferma de sejur . 8 C. 2. servicii şi alte categorii de clasificare. 3.categoria I presupune criterii severe care se apropie de conditiile cerute de turismul prin reţeaua hotelieră. 5. 4. Aceste forme de agroturism nu sunt singurele care se pot practica deoarece din punct de vedere al resurselor turistice.M. în vederea aplicari experimentale în teritoriu.Programul privind organizarea şi dezvoltarea agroturismului în zona montană iunie 1991. Ferma de găzduire . concepţia.). În strategia de dezvoltare a zonei montane pe care a elaborat-o CZMR în 1990. cu posibilităţi de odihnă şi agrement. cu supraveghere asigurată de personalul fermei sau de conducătorii grupului de copii.presupune existenţa în gospodărie a unui teren amenajat pentru corturi şi cu posibilităţi de pensiune şi sejur. de amplasare a locuinţei şi amenajări.8 126 . cu pensiune completă. gospodăria agroturistică se clasifică în trei grupe de confort8 astfel: . În funcţie de criteriile zonale de amplasare (Anexa 1.p. exploataţiile agricole româneşti răspund în cel mai înalt grad exigentelor turiştilor români şi străini. care justifică tarife superioare faţă de celelalte categorii .presupune o gospodărie amenajată pentru grupuri care practică activităţi de agrement specifice.presupune o gospodărie amenajată pentru găzduire cu asigurarea pensiunii complete.. dezvoltarea turismului rural şi agroturismului montan era prevăzută ca un domeniu special de acţiune al noului organism guvernamental.foarte bun confort. Ferma pentru camping . Comisia Zonei Montane din România a elaborat criteri de atestare si clasificare pe „ braduţi ” a exploataţiilor agroturistice şi le-a transmis comisiilor judeţene pentru zona montană. naturale şi culture istorice. echipamente. a stilui de mobilare şi organizare. care să o diferenţieze de „ alimentatia publica ”. Ferma pentru copii .presupune o gospodărie amenajată să găzduiască copii în grup.R.specificitate locala în privinţa meniului.Z.

ferme şi pensiuni. de aceea noţiunea de pensiune turistică s-ar potrivi mai de grabă pentru turismul rural11.. V. 21. Tribuna Economică nr.categoria a lll-a presupune criterii minimale necesare pentru asigurarea condiţiilor de adaptare a unei gospodării pentru activitatea de agroturism-simplu dar confortabil. care sunt definite astfel9 : . 9 Agenţia Natională a Zonei Montane. Bran. 127 . Această structurare a bazei materiale a agroturismului pe gospodării. p.” . . Practicarea activităţilor agroturistice are menirea de a completa veniturile exploataţiei agricole fără a o transforma într-o entitate exclusiv turistică. în mod special în privinţa condiţiilor de confort. ”Acţiuni de marketing agroturistic”. Alături de gospodăria agroturistică în legislaţia românească mai apar referiri la clasificarea fermelor agroturistice şi a pensiunilor turistice (ca şi componente ale bazei materiale a agroturismului).categoria a II-a presupune criterii superioare. p. Îndrumar pentru agroturism.101/1995 Agenţia Natională a Zonei Montane. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servicii pentru pregătirea şi servirea mesei”10. p..bun confort. F. Îndrumar pentru agroturism.. dotări şi servicii ce sunt asigurate turistilor . 1 şi Manole. funcţionănd în cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turistilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale .Ferma agroturistică „este o structură de primire pentru găzduire şi servirea mesei cu o capacitate cuprinsă între trei si douăzeci de camere. considerăm că nu este tocmai adecvată prin prisma definiţiei date agroturismului în capitolul anterior.2.33/1997. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în cladiri independente. 10 11 Publicat in Monitorul Oficial al României nr.Pensiunile turistice „sunt structuri de primire pentru găzduire şi servirea mesei cu o capacitate cuprinsă între trei şi douăzeci de camere.

62/24 august 1994 şi Legea nr. 145/31 decembrie 199412 prin care se stabilesc facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural din zona montană. 128 . precum 12 În Monitorul Oflcial al României nr.consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile suprafeţe de teren necesare construirii. . .cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor şi fermelor agroturistice în materialele de propagandă turistică editate de Ministerul Turismului. Formele de activităţi turistice efectuate în pensiunile turistice şi fermele agroturistice sunt următoarele: servicii de cazare. a energiei electrice.acordarea de priorităţi la instalarea de linii telefonice. . a gazului metan şi a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv.scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor şi fermelor agroturistice. de agrement. . . de masă. . Aceste facilităţi ar fi: . 245/1994 şi 374/1994. fiind ulterior completate de Ordonanţa de Guvern numărul 63/1997. dezvoltării şi exploatării de pensiuni şi ferme agroturistice. la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic.plata.asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a asociaţilor profesionale.Cele mai importante acte normative în domeniu sunt Ordonanţa Guvernului nr.prezentarea ofertei pensiunilor şi fermelor agroturistice în acţiunile de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din străinătate ale Ministerului Turismului.includerea în programele instituţiilor de învaţământ cu profil turistic şi agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. .

Criteriile prevăzute pentru clasificarea pensiunilor agroturistice sunt astfel concepute incât să stimuleze activitatea agroturistică şi în acelaşi timp să împiedice compromiterea ideii de agroturism printr-o calitate neadecvată a 13 ***. Potrivit acestei reglementări pensiunile agroturistice se clasifică în funcţie de criteriile din Anexa nr. În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural şi agroturismului. Numărul locurilor la mese trebuie să fie mai mare decât al celor de cazare. 63/1997. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural.242/1999. deci aceste activităţi se pot organiza şi funcţiona în întregul spaţiu rural13. acestea din urmă fiind acele pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie. Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 63/1997 nu se mai limitează doar la zona montană. rezultând trei categorii de confort. Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre. Ca o particularitate întalnită între reglementările legislative din Romănia este Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. Ordonanţa Guvernului nr. Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile şi normele stabilite pentru clasificarea acestora.61/199914 în care se face distincţie între pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. potrivit normelor specifice. prin OG nr. dar mai mic de 20 de locuri. 4 pe margarete. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori care nu sunt cazaţi în pensiunea respectivă se clasifică ca unităţile de alimentatie pentru turism. 14 129 .şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului. Această precizare are meritul de a scoate în evidenţă faptul că agroturismul este o formă specifică de turism rural şi ca atare trebui tratată în mod distinct si în ce privesc criteriile de clasificare.

din sânul căruia face parte.R. în funcţie de confortul oferit.G. . Este menţinută clasificarea pe margarete. Odată cu această reglementare termenul de depunere al documentaţiei în vederea clasificării se modifică la 60 de zile înainte de darea în folosinţă a structurilor de primire şi se modifică totodată criteriile de clasificare. întrucât agroturismul nu poate fi tratat în mod similar cu alte forme de turism. acestea fiind aliniate la codul european.N. Noile categorii sunt: . ci doar cea de pensiune turistică rurală.C. .E. care trebuie să aibă o capacitate de cazare de până la 30 de locuri. nici măcar similar cu turismul rural.Pensiuni Romantice. Din păcate nici în această reglementare nu apare noţiunea de pensiune agroturistică. . .spaţiilor de cazare.Pensiuni pentru Pescuit şi Vânătoare. 130 .Pensiuni Viticole.Pensiuni Familiale. se păstrează noţiunea de pensiuni agroturistice şi începând cu septembrie 2004 conducerea acestei organizaţii a schimbat criteriile de clasificare pentru pensiunile agroturstice. după care proprietarul trebuie să solicite reclasificarea.Pensiuni pentru Schi. nr 1328/2001 nu mai apare în textul reglementări noţiunea de pensiune agroturistică. Tratarea separată a pensiunilor agroturistice nu este numai bine venită ci şi necesară.T. În iunie 2002 Ministerul Turismului emite ordinul 510 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. ea fiind completată cu una privind funcţionalitatea agropensiunilor.Pensiuni Agroturistice. . În cadrul A. Odată cu H. ci noţiunea de pensiune turistică urbană şi rurală. Durata de valabilitate a certificatului de clasificare este de 3 ani.

C. Pensiunile Romantice vor fi acelea care oferă turistilor o atmosferă unică. .Legea muntelui”. al arhitecturii şi al decoratiunilor.R.pensiuni de grup. Pensiunile Agroturistice vor trebui să aibă o mică gospodărie care să cuprindă gradina de legume şi o mică fermă pentru animale de casă. adică cele care au o capacitate de cazare de maximum 5 camere. cele mai multe dintre pensiuni se încadrează în acest moment în categoriile Pensiuni pentru Pescuit şi Vânătoare. inedită din punct de vedere al cadrului natural înconjurator.E. 131 . Potrivit legii nr.T.. Această activitate poate şi trebuie să fie un factor de dezvoltare a zonelor rurale. Legislaţia în vigoare privind turismul rural cuprinde regulile de bază ale organizării şi funcţionării turismului rural şi agroturismului.potrivit datelor A. pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacităţi de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constiture.N.347/2004 . de aceea toate reglementările analizate tratează agroturismul ca un factor de dezvoltare rurală în ansamblu şi ca cel mai eficient mod de dezvoltare a exploataţiei agricole. adică cele care au mai mult de 5 camere.pensiuni familiale.O a treia modalitate de clasificare se poate face în funcţie de numărul de camere deţinute. Cele mai multe dintre produse oferite clientilor vor trebui să provină din gosptidaria proprie si să fie obţinute exclusiv pe cale naturală. daca avem în vedere potenţialul agroturistic al României şi nevoia de relansare economică. Este evident că reglementările şi preocupările existente la nivel naţional sunt insuficiente. Ele trebuie cunoscute de către cei interesaţi şi respectate de către cei care intenţionează să practice astfel de activităţi. Pensiuni pentru Schi şi Pensiuni Viticole. astfel: .

2. Se impune aşadar elaborarea unei legi naţionale cadru care să vizeze agroturismul. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. turism rural şi agroturism se intercondiţionează reciproc. 1328/2001 132 .trebuie să existe delimitări clare ale acestuia şi de asemenea reglementările atat de natură organizatorică cât şi financiară să vizeze direct activitatea agroturistică. 4. de la rolul ei în dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în ansamblu precum şi de la capacitatea acesteia de a oferi pe langă produsele de provenienţă agricolă şi numeroase servicii turistice. precum şi necesitatea dezvoltării exploataţiei agricole în special se conturează în întreaga Europă.Se observă că indiferent de nivelul la care au loc dezbaterile (local. comunitar). Necesitatea dezvoltării mediului rural în ansamblu. astfel ca tratarea agroturismului ca modalitate de soluţionare a acestor probleme se impune cu precădere. şi chiar a unor legi regionale asa cum rezultă din împartirea ţării din punct de vedere agroturistic. Orice strategie de dezvoltare trebuie să pornească de la exploataţia agricolă. naţional. Acest potenţial al gospodăriei se poate valorifica prin agroturism şi turism rural şi astfel cele trei noţiuni: dezvoltare rurală.exploataţia agricolă.dezvoltarea exploataţiei agricole. problema dezvoltării rurale este una acută şi necesită o abordare serioasă. Pentru ca efectul general de această formă specifică de turism rural să fie cel scontat. plecându-se de la celula de bază a ruralităţii . dupa modelul italian.

În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare. Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi clasificată. b) structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare. de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate. cazării sau servirii mesei pentru turişti. împreună cu serviciile specifice aferente. hoteluri . vile turistice. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie.Structurile de primire turistice. în sensul acestei hotărâri. se înţelege orice construcţii şi amenajări destinate. Prin structuri de primire turistice clasificate. pe trasee şi în staţiuni turistice.apartament. cabane. campinguri. bungalouri. hoteluri pentru tineret. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică. 133 . indiferent de forma de proprietate şi organizare. moteluri. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului care eliberează certificatul de clasificare. nave fluviale şi maritime. prin proiectare şi execuţie. sate de vacanţă. Structurile de primire turistice includ: a) structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică: hoteluri. În scopul protecţiei turiştilor serviciile de cazare şi alimentaţie publică se asigură numai în structuri de primire turistice clasificate. se clasifică în funcţie de caracteristicile constructive. unităţi de alimentaţie publică situate în municipii. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii Ministerul Turismului va efectua verificările necesare şi va elibera certificatul de clasificare. hosteluri. Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă.

însemnele privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare se expun. Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. în structura de primire turistică în cauză. în permanenţă. se procedează la retragerea certificatului de clasificare. pentru a fi prezentate organelor de control abilitate. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare. sigla acestuia. În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la un nivel inferior. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexa la certificatul de clasificare. Agentul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice se stabilesc de Ministerul Turismului prin norme metodologice în termen de maximum 60 de 134 . Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic de preschimbare a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va elibera un nou certificat de clasificare. la loc vizibil. în măsura în care sunt îndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor. în exteriorul clădirii.În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării. pentru a fi cunoscute de turişti. Certificatul de clasificare şi anexa acestuia privind structura spaţiilor se păstrează. iar numărul de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor se afişează la recepţie sau în spaţiul de la intrarea în saloanele de servire a mesei. Placheta cuprinzând menţiunea "clasificat de Ministerul Turismului".

f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre. h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică. Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate al Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din regulile de mai sus. în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice. să nu depăşească ora 1. cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute. în cazul unităţilor pentru care.00 noaptea. g) evitarea poluării fonice. sanitar-veterinară. d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară. i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor . c) asigurarea unei temperaturi minime de 18▫C în timpul sezonului rece în spaţiile de cazare şi de servire a mesei. organizate în aer liber. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al Ministerului Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate. este obligatorie obţinerea acestora.PSI. b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu.zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României. potrivit legii. În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea următoarelor reguli de bază: a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie. Partea I. 135 . e) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical.

000. la solicitarea organelor de control. e) continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea certificatului de clasificare sau refuzul prezentării. respectiv. De obicei. lista celor cărora le-au fost restituite certificatele de clasificare. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare. cu amendă de la 20.000. potrivit legii penale. c) faptele prevăzute la lit.000. c). Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.000 lei. b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificării. lista cuprinzând structurile de primire turistice cărora le-au fost retrase certificatele de clasificare şi. cu amendă de la 5.000.000 lei la 40. a documentelor de clasificare.000.000 lei. cu amendă de la 80. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. d) fapta prevăzută la lit.000 lei la 80.000. Constituie contravenţii următoarele fapte. periodic. d) înscrierea unor informaţii false privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare în materialele de promovare. e). Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian central şi cel puţin în unul local din judeţul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauză. b) faptele prevăzute la lit. c) neafişarea numărului de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. a) şi d).000 lei.Ministerul Turismului va publica.000. să fie considerate infracţiuni: a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate. cu amendă de la 40. cei care 136 . Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează după cum urmează: a) faptele prevăzute la lit. pe firme sau pe însemne. b).000 lei.000. Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.000 lei la 100.000 lei la 10.

controlează sunt angajaţi ai Direcţiei de Autorizare şi Control din Cadrul Autorităţii Naţionale de Turism sau reprezentanţii zonali. mai rar persoane din Corpul de Control al Ministrului. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice.58/1998 privind 137 . Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 279 din 16 octombrie 1997. în funcţie de caracteristicile constructive. Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice. respectiv. potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă. elaborate în conformitate cu prevederile art. potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care. 10 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Aspecte privind clasificarea unităţilor de agroturism cuprinse în Ordinul Ministrului Turismului nr. Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor. nr. constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 6 din Hotărârea Guvernului 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice. stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România.3. 510/2002 Aceste norme metodologice. 4. 1 şi 2. flori (margarete) în cazul pensiunilor turistice rurale. Contravenţiilor prevăzute la art. Structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi. cu modificările ulterioare. Partea I.

schiţa privind structura. . 5 la prezentele norme metodologice). după caz.certificat de înmatriculare. Documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de clasificare: În vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut: . .certificat de înregistrare la Oficiul registrului comerţului. 11 din Hotărârea Guvernului nr. aprobată şi modificată prin Legea nr. amplasarea şi nominalizarea camerelor. sanitar-veterinară. de mediu şi de protecţia muncii. constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 100. Desfăşurarea de activităţi (de cazare..cerere de eliberare a certificatului de clasificare. este singura instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului.I. respectiv a spaţiilor de alimentaţie (anexa nr.000. însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale (P. . sanitară. 138 .schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (anexa nr.000 lei. . potrivit art. 1328/2001. 755/2001. pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării). 4 la prezentele norme metodologice).actul constitutiv sau autorizaţia de funcţionare în cazul asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate. cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare. alimentaţie şi alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate.certificat constatator de la registrul comerţului. .S. din care să rezulte obiectul de activitate şi structura acţionariatului (Agentul economic poate furniza informaţiile respective şi prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societăţii): .organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

2 la prezentele norme metodologice).). din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă.avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului.Direcţia generală de autorizare şi control (denumită în continuare D. Eliberarea şi anularea certificatului de clasificare Documentaţia de clasificare se transmite Ministerului Turismului .A. Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi.C. 139 . emis de Ministerul Turismului în cazul construcţiilor noi. fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor.D..copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel.A.G. respectiv. motel. cu sprijinul şi colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene. . în prezenţa reprezentantului agentului economic în cauză. sat de vacanţă sau pentru cabanier.fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexele nr. Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se face de către specialiştii din Ministerul Turismului . prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii. camping (cu excepţia structurilor organizate în gospodăriile populaţiei). Agentul economic va solicita D.C. care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare. - copii de pe actele de calificare a personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie. . 6.A.. de restaurant.G. consiliile locale şi de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism.C.G.1 şi 6.

Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoria minimă nu se clasifică şi. Nerespectarea acestora atrage măsuri de 140 . Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare. Punerea în funcţie este condiţionată de deţinerea autorizaţiilor legale: . inclusiv în cazul celor care şi-au început activitatea pe propria răspundere. D. urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în certificatul obţinut. Se exceptează pensiunile turistice formate din maximum 5 camere şi apartamentele şi camerele de închiriat în locuinţe familiale. .G. dintre care un exemplar se predă agentului economic proprietar şi/sau administrator al unităţii respective. La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul de stele (flori) solicitat. Agenţii economici au obligaţia să respecte pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice condiţiile şi criteriile de clasificare. 1.C.autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru unităţile de alimentaţie). . .S. respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. în consecinţă. nu pot desfăşura activitate de turism.A.autorizaţia de mediu.I. verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentaţiei de clasificare complete.P. calitatea serviciilor prestate.autorizaţia sanitară de funcţionare.avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor .În funcţie de condiţiile concrete constatate în unitatea verificată se pot propune în mod excepţional unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea acordării sau menţinerii categoriei.328/2001. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr..

constată remedierea deficienţelor semnalate. după caz. i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu.declasificare sau. dintre care un exemplar se transmite la conducerea D..G.G.S.C. cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute. în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice. dacă nu se respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor. g) evitarea poluării fonice. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al D.P. întocmită în două exemplare.C. de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor . Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate din cadrul D. în cazul unităţilor pentru care. e) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical.A. în timpul sezonului rece. potrivit legii. Constatările vor fi consemnate într-o notă scrisă.C. f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre. în 141 . h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică. organizate în aer liber.G. 7 din Hotărârea Guvernului nr.A. de retragere a certificatului de clasificare.A. 1.00 noaptea. să nu depăşească ora 1.328/2001.I. 1.328/2001: a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie. sanitar-veterinară. prevăzute la art. este obligatorie obţinerea acestora. c) asigurarea unei temperaturi minime de 18▫C. spre aprobare. în spaţiile de cazare şi de servire a mesei. în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară.

A. agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D. din 3 în 3 ani.C. în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.C.G.G. Dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare. se procedează la retragerea certificatului de clasificare. D. În acelaşi termen este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea şi/sau în administrarea altui agent economic.A. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare 142 . În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic D.G. a unui memoriu justificativ. Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.A. dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare.A. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare. în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.C.G. altele decât cele prevăzute la lit. după caz. În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la o categorie inferioară.baza căreia se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare. În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată. a)-i).C.

.............. str...................... .... ........ ............ ........................... nr. 2.. (denumirea agentului economic) cu sediul în localitatea ...................................... (preşedinte................. reprezentată prin .......... 3 la normele metodologice Către DIRECŢIA GENERALĂ DE AUTORIZARE ŞI CONTROL ÎN TURISM ...... 4 la normele metodologice SCHIŢA privind amplasarea şi adresa unităţii 143 ............................................. ANEXA Nr......... Anexăm documentaţia de clasificare întocmită potrivit punctului nr................................ a echipării sanitare etc................................... în calitate de ............................. ..... Model de cerere pentru eliberarea certificatului de clasificare: ANEXA Nr..................... funcţia ............................................................. .prevăzută la pct...... director....... 2 din Normele metodologice mai sus menţionate.) vă rugăm să aprobaţi eliberarea certificatului de clasificare pentru ............. . Semnătura ................. în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţiilor... conform normelor metodologice emise de Ministerul Turismului........................... judeţul/sectorul .. (denumirea unităţii) situată în localitatea ............ str............ Data ............ având ca obiect de activitate ............... nr.................. administrator etc. Declarăm că unitatea întruneşte criteriile de clasificare la categoria ... a capacităţilor.................................

Schiţa amplasării unităţilor de alimentaţie se realizează separat.Se va transmite partea din planul urbanistic general. În cazul unităţilor cu activitate hotelieră. ANEXA Nr. se va face poziţionarea lor în funcţie de şoseaua sau drumul care trece prin apropierea acestui obiectiv. 5 la normele metodologice 144 . văile cele mai apropiate şi drumurile carosabile de pe acestea. care conţine obiectivul turistic. amplasate în afara localităţilor. Amplasarea cabanelor se face în funcţie de traseele montane sau de alte căi de acces la acestea. numai dacă nu fac parte dintr-un complex hotelier.

etaje.idem. .ascensor pentru pasageri (2 a câte 4 persoane).ascensor de serviciu.... Administrator... ...scară de serviciu cu semnul de urcare.cameră cu tavanul mansardat..... 102 etc. mansardă)...pat pentru o persoană (cameră cu un pat). ┌─┐ └─┘ ....balcon sau loggie la cameră.. ___________ 1 ) Se întocmeşte câte o fişă pentru fiecare nivel (demisol. ..... ....S...... ... cu apă caldă şi rece curentă...... .suită (camere care comunică între ele). D .│ └────┘ ┌────┐ │A..... apartamentului....grup sanitar individual cu duş....... parter... . Director.. lavoar şi WC.. .│ └─────┘ /\ /\ /____\/____\ │ 4 │ 4 │ └────┴─────┘ ┌────┐ │A.... . în cameră cu două paturi.. în cameră cu patru paturi. │\ / /│ B ...lavoar în cameră. ────────── └──────┘ . [ ]/[ ] . lavoar şi WC.. .scară principală cu semnul de urcare.....pat dublu... ┌─┐┌─┐ └─┘└─┘ . [-]/[-] .idem.. ............ SCHEME CONVENŢIONALE 101. cu apă rece curentă... (tipul şi denumirea unităţii de cazare) MODEL pentru etajul I SCHIŢA privind structura şi amplasarea camerelor pe nivelul1) .. ┌─┐┌─┐┌─┐┌─┐ └─┘└─┘└─┘└─┘ . ┌─┐┌─┐┌─┐ └─┘└─┘└─┘ ..│ └─────┘ ^ ^ │ S.│ └────┘ ┌────┐ │ S │ └────┘ ┌────┐ │ M │ └────┘ ..UNITATEA ...P.....numărul de ordine al camerei.. └───┘ │ + │ └───┘ ^ ^ │ S.. │+ +│ . în cameră cu trei paturi...pat matrimonial...B. │/ / \│ .... 145 .S....idem...lavoar în cameră.ascensor sanatorial..grup sanitar individual cu baie.ascensor pentru bagaje...

............... ....1 la normele metodologice UNITATEA . .... Total ........................................ 7 la normele metodologice 146 ..................... 6..... localitatea ..................... ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director.............................. judeţul ................. ANEXA Nr. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr....... (tipul şi denumirea unităţii de alimentaţie pentru turism) FIŞA privind clasificarea structurilor de alimentaţie 1.................ANEXA Nr. Total suprafaţă comercială (mp) ........... TOTAL UNITATE: ................................................ din care: Alte crt.... 4... Tipul Nr........... Adresa ................................. (tipul şi denumirea unităţii de cazare) FIŞA privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe stele din unitatea ......... 6....... Nr.. ...... de de de Total ________________________________________ menţiuni unitate stele locuri Saloane Terasă Terasă Grădină acoperită neacoperită de vară ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director..................................... 3........... ......................... ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numărul de Numărul Numărul de stele şi tipul de Locuri ordine al spaţiilor camere spaţiilor de cazare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ................... Şef de unitate............. 5................. ............. Amplasarea unităţii ........ Capacitatea totală a unităţii .2 la normele metodologice SOCIETATEA COMERCIALĂ .............. 2...... ANEXA Nr.... 6...................... Profilul .... Total suprafaţă utilă (mp) .............

. Servicii de reparaţii privind obiectele de uz personal: . .frizerie. . . . table.manichiură. .spălătorie şi curăţătorie.maşini de calculat-calculatoare.exerciţii fizice şi cură pentru slăbire. . 3. . 2. .birouri pentru oameni de afaceri. simpozioane etc. 4. . ghiduri.convorbiri telefonice.săli de recepţie. reviste.pedichiură.gimnastică de întreţinere. . .. şah).birouri pentru firme.LISTA ORIENTATIVĂ a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice 1.echipament şi materiale sportive.pături suplimentare. . . . . ilustrate. .aparate de radio. . .curăţat încălţăminte.vânzări de materiale de propagandă turistică (albume. diapozitive). Servicii de poştă.racord la reţeaua internaţională de calculatoare.reparat îmbrăcăminte.televizoare.frigidere. . . . .reparat umbrele.program video intern.reparat geamantane şi genţi. . .fax.jocuri distractive (rummy.antenă satelit. . TV cablu. 147 . telecomunicaţii şi publicitate: .radio.televizor. .cosmetică. închirieri de: .repararea şi întreţinerea autoturismelor. . .telex.coafură.vânzări de cărţi poştale. Servicii personale: .reparat încălţăminte. . timbre poştale.

. 7. .spălat.biciclete şi triciclete. . . . . perne etc. . Servicii de cultură şi artă: . .instalaţii pentru traducere simultană.tir cu arcul.. . cearceafuri). .spectacole teatrale. .organizare directă şi procurare de bilete pentru: . .lucrări de secretariat.alpinism.patinaj.înot. Servicii de educaţie fizică şi sport: .articole de ştrand şi plajă (umbrele. bărci). curăţat obiectele turiştilor.gimnastică.tenis de câmp. cearceafuri.cazarmament suplimentar (pleduri.ambarcaţiuni (şalupe. . şezlonguri.umbrele.multiplicări de documente.) în campinguri. bătrâni. .articole de uz gospodăresc pentru campinguri. 148 . 6. . .parcaj auto. . . .şcoli pentru schi.rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie.comisionar-curier. . Diverse alte servicii: .rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi.schi nautic.popice.schi. .echitaţie. .tenis de masă. . . tenis etc.carnavaluri. înot. .supraveghere copii. .locuri de garaj. 5. călcat. patinaj. . . . . . . .maşini automate de spălat rufe în campinguri.concerte.locuinţe pentru reprezentanţi de firme. .autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car).grădiniţă pentru copii.terenuri de sport.spălat şi călcat lenjerie.maşini de călcat. .room service.

predarea corespondenţei clienţilor. starea vremii.). sania etc. trăsura. .păstrarea obiectelor de valoare.comenzi pentru taximetre.plimbări cu căruţa.informaţii privind prestarea unor servicii. . .sală de fitness. recepţii.asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu. . . flori etc. mijloace de transport. . .tratamente prin metode româneşti (Gerovital. . spectacole. avion.vânzări de mărfuri .păstrarea bagajelor.organizarea de partide de pescuit.expedierea corespondenţei clienţilor. farmacii.puncte comerciale diverse (alimentare.transport hotel-aeroport. . . . reviste în holuri.obţinerea legăturilor telefonice. . nunţi.procurări bilete de tren..organizare de banchete. . mese oficiale. .schimb valutar.) şi străine. Servicii gratuite: . degustări de vinuri etc. . descărcarea şi transportul bagajelor. .acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente. Amar etc. . . . 8.expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea clienţilor.facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate. . . .oferirea de material de propagandă şi informare turistică.servicii de ghid. . .încărcarea. 149 . . .).asigurarea de ziare.bilete pentru mijloacele de transport în comun. .piscină. . .masaj. . . . cadouri.transmiterea de mesaje. ziare.servicii de parcare şi garare.vânzări de excursii pe trasee interne şi externe.păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea clienţilor.solariu.tratamente geriatrice şi reumatismale.vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (seri folclorice. ..abonamente la mijloacele de transport pe cablu. saună. .trezirea clienţilor la ora solicitată.

. Şef de sală .. 1 stele.. precum şi unităţile de alimentaţie sub 20 de locuri la mese se exceptează Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare. 3. campinguri Restaurante Baruri Cofetării Criterii moteluri sate de şi baruri stele stele minime stele vacanţă de noapte stele stele 5 4 3 2 1 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 5 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.x x x x x 9. Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice trebuie să deţină brevet de turism**) x x x x x x x x x x x x 2. Maestru în arta culinară ..5. 2..x x 8. 1 stele. Barman preparator . 4... 4. hoteluri pentru tineret de 3. Şef de recepţie x x x . Guvernantă x x x . efectuate la interval de maximum 5 ani de la obţinerea calificării.....6... 3.. Personalul din recepţie trebuie să fie calificat*) x x x x x x x x ___________ *) Cu certificate de calificare obţinute potrivit legislaţiei muncii. clasificate astfel: 1.. 2 stele.x x 11. Cursuri de perfecţionare pentru întreg personalul. 150 . Somelier .. moteluri de 3. Bucătar specialist . 3... 2... ..... sau alte forme de pregătire de perfecţionare de scurtă durată sanitar-veterinare x x x x x x x x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── **) Campingurile şi satele de vacanţă cu o capacitate de cazare sub 100 de locuri.80 60 40 20 20 80 60 80 60 4...... pregătirea profesională şi evoluţia în carieră a acestuia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cabane.. 3.x x 7. hoteluri-apartament de 5.. 2... 1 stele.ANEXA Nr. Hoteluri.x x x 10. 8 la normele metodologice CRITERII privind încadrarea cu personal. hoteluri de 5. 4....% din personalul secţiilor de producţie şi servire trebuie să fie calificat . 2.

cameră cu patru paturi individuale. 8. 16. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. 11. bungalouri de 3. 3. 3. 9. 3. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. 3. În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare: . 2. 15. cabane de pescuit de 3. 1 stele. 2. 4. 1 stele. 2. 1 stele. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. 10. hoteluri de 3. 1 stele. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5. reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. 4. . 2. pensiuni turistice urbane de 5. 2 stele. 1 stele. cabane de vânătoare. pensiuni turistice rurale de 5.cameră cu pat dublu. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm. 1 stele. . 12. 151 . 4.cameră cu trei paturi individuale. 1 stele. 13. 1 flori (margarete). 2.cu mai mult de patru paturi individuale. 2. 7. campinguri de 4. . popasuri turistice de 2. 4.camere comune . Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. sate de vacanţă de 3. 6. . cabane turistice.cameră cu două paturi individuale. 2.cameră cu pat matrimonial. spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3. . .5. 1 stele. 1 stele. 2. 1 stele. 2.cameră cu pat individual. 14. vile de 5. 2. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie de 3. 3.

- garsonieră. vestibul. reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane. cu echipare sanitară proprie. reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare).Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3. sufragerie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri. vestibul şi grup sanitar propriu. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de alimentaţie pentru turism: ───────────────────────────────────────────────────────────── Nr. iar la categoria 4 stele. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică. 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele.cameră cu priciuri. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist. . reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. - apartament. minimum un grup sanitar la 4 locuri. Stele crt. salon. precum şi la restul categoriilor. Tipul de unitate ───────────────── 5 4 3 2 1 152 .

4.3.2. Bar de noapte x x x 2. care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii.4.2.3.2.3. Disco-bar (discotecă.6. Cu program artistic x x x 1.3.2. Zahana x x x x 1. Cramă x x x x 1. Familial/pensiune x x x x 1. Pescăresc x x x x 1. Grădină de vară x x x x 2.3.1.3. 2 la prezentele norme metodologice. Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare.2.7.) constituie un tot unitar.4. Pizzerie x x x 3. cu respectarea criteriilor pentru tipul de structură turistică asimilată. Patiserie.───────────────────────────────────────────────────────────── 1.7. Cu specific naţional x x x x 1. Bar de zi x x x x 2. Restaurant-autoservire x x x 3. Cu specific local x x x x 1. Cafe-bar. Braserie x x x 1. Bufet tip expres/bistrou x x x 3. agrement.2.1. Fast-food 3. plăcintărie. alimentaţie. cafenea x x x x 2. tratament.5. respectarea criteriilor de clasificare. Bar 2. videotecă) x x x x 2. Bufet-bar x x x 3.2.3.5. Principalele caracteristici funcţional-comerciale ale acestor tipuri de unităţi sunt prezentate în anexa nr. 153 .5. fiind părţi componente ale produsului turistic.2.2. Agenţii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligaţia să asigure. încă din faza de proiectare.1. Cu specific 1.6. Snack-bar x x x 4. Dietetic x x x x 1.3. Specializat 1.2. simigerie x x x ───────────────────────────────────────────────────────────── Se pot stabili şi alte tipuri de unităţi în funcţie de condiţiile concrete constatate la faţa locului.1.1 Clasic x x x x x 1. Vânătoresc x x x x 1. Lactovegetarian x x x x 1. Restaurant 1. Rotiserie x x x x 1. Cofetărie x x x x x 5.2. Berărie x x x 1. comerţ etc.2.4.

iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii. Însemnele privind categoria de clasificare a unităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorul unităţii. emise de Ministerul Turismului potrivit Hotărârii Guvernului nr. stabilită de agentul economic în cauză. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică.C. 154 . la loc vizibil pentru turişti. Autocolantele şi plachetele se realizează din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 şi 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm.. exprimate în euro. În toate structurile de primire turistice este obligatorie: ▪ afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar şi/sau administrator al structurii în cauză. precum şi ale Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite. ▪ afişarea la recepţiile structurilor de 1-5 stele şi în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale. de unde se procură de către agenţii economici. diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii. o dată cu primirea certificatului de clasificare. precum şi pe autocolante aplicate în punctele de acces al turiştilor. 805/2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat.A. şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele.G.Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care a fost încadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia. prin D. de regulă.

. 155 . conform specificaţiilor din anexa nr. 4 şi 5 stele.lista room-service. 8 la prezentele norme metodologice. . cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la: . .hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii. .programul TV pentru săptămâna în curs. liniştii publice.lista cuprinzând preţurile produselor din minibar. 15 servicii. ▪ oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare. cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră. după caz.▪ păstrarea ordinii.instrucţiuni de folosire a telefonului. după caz. realizate estetic nr.orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului. pentru unităţile de 3. . moralităţii. 5 servicii. astfel: - la la la la unităţile unităţile unităţile unităţile de de de de 4 3 2 1 şi 5 stele stele stele stea - cel cel cel cel puţin puţin puţin puţin 18 servicii. . ▪ asigurarea de personal calificat şi cu conduită ireproşabilă. . 7 la prezentele norme metodologice. şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională.lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată.informaţii turistice privind zona sau localitatea. cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat. . 10 servicii.tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice. curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor. ▪ lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentare este prezentată în anexa ▪ existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise.

în spaţiile destinate cazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme.. 61/1999. în ceea ce priveşte denumirea. Certificatele respective rămân valabile până la expirarea termenului înscris pe acestea. ▪ categoria LUX = 4-5 stele. în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice. clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor. ▪ categoria a II-a = 2 stele. Agenţii economici care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie. conform următoarei grile de asimilare: ▪ categoria a III-a = 1 stea. tipul şi numărul de 156 . în concordanţă cu certificatul de clasificare. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare. sunt obligaţi să asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice. 4 şi 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale.chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite. La hotelurile de 1-3 stele. Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică (ANEXA Nr. La hotelurile de 3. cu intrări separate de fluxul turiştilor cazaţi în hotel. Se exceptează cazurile în care se asigură intrări şi fluxuri de circulaţie separate pentru turişti. până la 15% din capacitatea de cazare rezervată. 1 la normele metodologice) 1. ▪ categoria I = 3 stele. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte.

respectiv flori pentru unitatea respectivă. Construcţiile vor fi astfel realizate încât să se evite deranjarea turiştilor din cauza zgomotelor produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau a altor factori de poluare.3. La categoria 2 stele se admit şi placări parţiale până la înălţimea de 180 cm. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice.1. În spaţiile de cazare. firmele vor fi luminoase. Nu se admit spaţii de cazare situate la subsol sau fără aerisire şi lumină naturală directă. Starea generală de curăţenie. Pentru categoriile 5. 4. Spaţiile comune vor fi bine aerisite şi iluminate. 4. 6.2. 102/1993 şi 536/1997. pe întreaga suprafaţă (până la tavan). 5. marmură sau alte asemenea materiale estetice. uşor lavabile şi de bună calitate. uşor lavabile şi de bună calitate. 3. Pereţii grupurilor sanitare vor fi placaţi cu materiale ceramice. salubritate şi igienă se asigură în condiţiile prevăzute de Normele de igienă aprobate prin ordinele ministrului sănătăţii nr. prosoapele şi halatele vor fi schimbate după fiecare turist. prosoapele şi halatele vor fi de culoare albă.stele. La categoriile de 3. 4. astfel: 157 . 2. precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C. Lenjeria de pat. marmură sau cu alte asemenea materiale estetice. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenţă apă caldă şi rece.4. 4. iar pentru sejururile mai lungi. iar la categoria 1 stea pereţii pot fi acoperiţi cu zugrăveli lavabile. 4 şi 3 stele. 4 şi 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioară sau din mătase. Lenjeria de pat. La categoria o stea se admite şi pardoseală din mozaic lustruit. 4.

având o capacitate de cazare de până la 10 camere. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori din afară.────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria unităţii ────────────────────────────────────────────────────────────── 5 şi 4 stele 3 stele 2 şi 1 stea la 2 zile la 3 zile la 4 zile la 2 zile la 2 zile la 3 zile la 3 zile Lenjeria* Prosoapele* Halatele* *) sau ori de câte ori este nevoie. fapt care poate genera unele probleme privind protecţia mediului. ────────────────────────────────────────────────────────────── Este indicat ca în camerele de baie să fie afişate anunţuri prin care turiştii sunt informaţi că spălatul prosoapelor presupune un mare consum de apă şi detergenţi. Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. în caz afirmativ. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. numărul locurilor la mese fiind mai 158 . În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Prin aceleaşi anunţuri turiştii sunt întrebaţi politicos dacă doresc să fie schimbate prosoapele. 3. acestea se depun în cada de baie sau la duş. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii). Amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

la prezentele norme metodologice. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor. potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului conform anexei nr.1.mare decât al celor de cazare. 2.5 la normele metodologice . Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în prezenta anexă şi de realizarea următorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.de 5 margarete .de 2 margarete 150 puncte 120 puncte 80 puncte 40 puncte 159 .de 4 margarete . Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul: - pentru pensiuni turistice rurale ANEXA Nr. potrivit anexei 1. se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism.5.6.de 3 margarete . dar nu mai mic de 20 de locuri la mese. 1.

mai puţin la unităţile sezoniere estivale x x x x x x .să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local x . pavilioane. Organizarea spaţiilor: .suprafeţe de joacă pentru copii x x . terase acoperite.S. în suprafaţa minimă de 12 mp.. pentru prepararea mesei.sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P. Criterii generale: . inclusiv anexele gospodăreşti.garaj sau adăpost acoperit x x .curte proprie.elemente decorative de bun gust în interior x x .căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute x x x x x x x x x x . de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate x x x x .holul de primire.încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P. dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor x x x x x x .) x x x x x x - 160 .spaţii corespunzătoare şi igienice.camere cu grup sanitar propriu x x x x x x .foarte bună x x x x x x . Instalaţii: -încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă.ANEXA 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pensiuni turistice ─────────────────────────────────────── Criterii minime obligatorii urbane rurale stele flori (margarete) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct. să fie mobilat şi decorat x x x x .grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3..spaţiu pentru servirea mesei.I. dotat cu mobilier (mese.împrejmuiri estetice şi eficiente x x x x x x .amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri.sufragerie dotată cu mobilier adecvat.) x x .clădirile. fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit x x x x x x x x x . mp 20 20 .I x x x x .salon cu suprafaţa minimă de . cu spaţii verzi x x x x x . să fie în stare: . banchete) şi inventar de servire x x x x .S. etc.curte cu amenajări florale x x x x x .parcare proprie x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.bună x x x x . scaune.

lavoar şi WC) x x x x x x .cameră cu 1 pat 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8 . cu umeraşe x x x x x x x x .saltea de lână cu o grosime de 5 cm x x x x .cameră cu 4 paturi 16 16 .. pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) x x x x x x x x x x . ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7.instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie x x x x x x x x .vaze cu flori x x x x x x . pătură sau plapumă x x x x x x x x x x . garsonieră şi apartament x x x x x x .cameră cu 3 paturi 16 14 16 11 .grup sanitar comun compus din: ▪ 1 cabină WC la 10 locuri*) x x x x ▪ 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri*) x x x x ▪ 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri x x x x ___________ *) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista şi WC uscat.mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară x x x x x x .instalaţie de apă curentă rece la bucătărie x x .cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled.salonul din apartamente 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Număr maxim de paturi simple într-o cameră 2 2 2 3 4 2 2 2 3 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6.masă şi scaune x x x x x x x x x x . Suprafaţa minimă a camerelor (mp) .prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană) x x x x x x x x .cuvertură de pat x x x x x x x x .perne mari x x x x x x x x x x .plapumă. Dotarea camerelor: .televizor şi aparat de radio în spaţii comune x x x x Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: .dormitorul din apartamente 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 .racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare x x x x x x x x x x .pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa x x x x x x .scrumiere (opţional) x x x x x x x x x x .dulap sau spaţii amenajate pentru haine.perdele transparente x x x x x x . *) Spălătorul poate fi şi în aer liber.halat de baie x x x x .pahare (2 bucăţi/persoană) x x x x x x x x x x .cuier x x x x x x x x x x .veioză sau aplică la capătul patului x x x x x x x x . marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) x x x x .aer condiţionat x x .prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană) x x x x x x x x x x .perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x x x x x x x x x x .pat cu saltea x x x x .pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete x x x x . Echipare sanitară: .fotolii sau canapea x x x x x x - 161 .camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş.televizor şi aparat de radio în cameră.husă de protecţie x x x x .clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4.cameră cu 2 paturi 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 .pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet.oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor x x x x x x x x x x .perii pentru haine şi pantofi x x x x x x x x x x .

animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase.iluminat exterior .ambianţa generală a exteriorului: .perdea.bibliotecă (cărţi.plită electrică sau cu gaze x x x x x x .semnalizare de la şoseaua principală .masă sau măsuţă x x x x x x x x x x .frigider x x x x x x .aer condiţionat .drum carosabil până la poarta pensiunii .echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. aspect general şi echipare exterioară ────────────────────────────────────────────────── . Dotarea bucătăriilor: . albume etc. scaune x x x x . Alte criterii: .asigurarea posibilităţii turiştilor de a achiziţiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ANEXA Nr.vase şi ustensile de bucătărie din inox x x x x .vase şi ustensile de bucătărie x x x x x x . covor de calitatea celor din dormitor x x x x x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Construcţii. 1.living cu spaţiu amenajat pentru deconectare.maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri x x x x .minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu (în cazul unităţilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere). ziare.) .) .5.biliard .1 la normele metodologice CRITERII SUPLIMENTARE FACULTATIVE 1. vin.aspectul construcţiilor . Telefon la dispoziţia turiştilor x x x x x x ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10.şemineu .salon de primire .perdele opturante . table remy.cuptor cu microunde x x x x .min. vizual sau olfactiv .situarea într-o zonă nepoluată fonic. coniac x x x x x x .anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti x x x x x .încadrarea în stilul arhitectural cu specific local . Dotarea camerelor ───────────────── .amenajarea spaţiilor exterioare (curte. lecturare. 20% din alimente să provină din surse locale x x . conversaţie .demifotolii.izolarea fonică între camere şi spaţiile comune . x x x x x x . reviste.izolarea fonică a clădirii .set de pahare pentru apă. cărţi de joc etc.aspectul anexelor gospodăreşti .dotare cu jocuri de societate (şah. spaţii amenajate în aer liber pentru divertisment) 2. iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar x x x x x .tenis de masă . grădină. livadă.telefon în fiecare cameră 3 2 6 3 7 6 10 10 10 8 10 3 9 8 4 8 8 10 10 162 ..

ambarcaţiuni. în număr corespunzător capacităţii de cazare . Alte dotări şi amenajări ──────────────────────── masă şi fier de călcat maşină automată de spălat rufe feon grătar în aer liber locuri de joacă amenajate pentru copii sală de fitness saună piscină în aer liber piscină acoperită terenuri de sport proprii sau intermediere la terţi obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri.cafetieră .veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate.maşină de spălat vase 4. armonia culorilor 3. nedesperechiate.) aparat video antenă satelit sau cablu posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti 10 10 8 6 3 3 6 8 10 2 10 3 3 10 10 10 8 10 8 8 2 2 8 163 . etc. Dotarea bucătăriilor ──────────────────── . biciclete.adaptarea suprafeţei şi a dotărilor la numărul de camere . sănii.decorarea de ansamblu a interiorului .calitatea mobilierului.robot-mixer .aparatură electrică: .cuptor cu microunde ..hotă .

). De la oraşul Neamţ şi-a luat numele cetatea din apropiere – Cetatea Neamţ. Zona a fost locuită şi de comunităţi ale epocii bronzului tracic(1800. Lunca.Poiana Slatinei – Oglinzi – Cetăţuia – Băi. Topoliţa şi Davideni. care faceau legătura între zona Moldovei şi Ardeal. Hr. Mai târziu. aflate în preajma izvoarelor de slatină din sud – estul Culmii Plesului.Cris (mileniul VI-V î.CAPITOLUL 5. chiar întreaga regiune. Cele mai vechi urme de locuire s-au găsit în asezările de la Lunca . ECOTURISM ÎN PARCURILE NATURALE VÂNĂTORI NEAMŢ ŞI APUSENI 5. atestată prin siturile de la Târpeşti. Aceasta a fost succedată de cultura ceramicii liniare şi de cultura Precucuteni (mileniul VIV î. Hr. aducând o seama de meşteşuguri din care se remarcă acelea de obţinere a stofelor şi pânzeturilor. în perioada premergătoare constituirii statului feudal Moldova. apoi Mănăstirea Neamţ.1100 î.1. Oraşul Târgu Neamţ prezintă o serie de vestigii arheologice din neolitic şi din epoca bronzului. În secolul alXIII. transmise şi populaţiei autohtone. pe teritoriul actualului oraş Târgu Neamt s-a închegat o asezare umană importantă.Hr. Apariţia acestei asezări a fost favorizata de pozitionarea sa la întretaierea unor drumuri comerciale importante. localitatea căpătând în timp funcţia de târg. Aici s-a gasit un important material ceramic care aparţine culturii Starcevo . Parcul Natural Vânători Neamţ A.). care înseamna liniştit sau tăcut.Istoric Toponimul „Neamţ” este de origine slavă. termenul „nemeţi”. saşi originari din Flandra au colonizat parte din zonă. definind caracteristicile zonei şi ale râului principal (Neamţu). 164 .) – culturile Costisa şi Noua.lea. Elementele ceramicii pictate din zonă aparţin în principal civilizaţiei Cucuteni.

deseori cu o mare diversitate biologică” (L. în consecinţă. pe o suprafaţa de 30. legate de specificul local şi acordate totodata la principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Parcul Natural Vânători Neamţ a fost constituit ca parc natural în anul 1999. obiectivele administraţiei sunt diverse. . culturale şi istorice. tradiţionale. Cadrul legislativ actual defineşte parcurile naturale ca fiind „arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă. Situat în partea nordică a judeţului Neamt. . deprinderilor şi obiceiurilor tradiţionale şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabila a economiei locale. 462/2001).Sprijinirea comunităţilor în păstrarea valorilor spirituale. . care este acela de conservare a diversităţii biologice. B.Realizarea unui centru de creştere a zimbrului şi crearea condiţiilor de punere în libertate a primului grup. dintre care peste 26. În cadrul scopului general. .Menţinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie.Certificarea managementului forestier.Implicarea publicului şi a comunităţilor în conservarea valorilor parcului prin programe specifice de educaţie şi constientizare. precum şi a peisajelor din cuprinsul parcului.818 hectare.Dezvoltarea ecoturismului şi promovarea valorilor naturale. . 165 .300 hectare fond forestier. au fost definite obiective specifice care definesc principalele direcţii de activitate ale administratiei parcului: .Culmea Plesului şi Cetatea Neamţului la începutul secolului XX. Despre Parcul Natural Vânători Neamţ Apariţie relativ nouă în peiajul ariilor protejate nemţene. istorice şi culturale ale regiunii. cu valoare semnificativă peisagistica şi/sau culturală. parcul adaposteste o larga paletă de valori naturale.

Suprafaţa parcului este de 30. şi a statiunilor Baltateşti si Oglinzi. la graniţa cu Suceava. Din punct de vedere geografic. acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului. Paşcani.C. din care 26. Neamt.322 ha pădure. Piatra Neamţ. Neamt. D. între 47°03’10’’ şi 47°18’20’’ Latitudine nordică şi 26°4’20’’ şi 26°22’32’’ Longitudine estică. Fălticeni. Agapia.818 ha. Vatra Dornei-Poiana Largului. şi peste Subcarpaţii Neamtului (aflaţi în cadrul Subcarpatilor Orientali). a orasului Tg. Vânatori Neamt. în raza comunelor Cracaoani. Localizare Parcul Natural Vânatori Neamţ se afla situat în Nordul judetului Neamt. Acces: Accesul către Parcul Natural Vânatori Neamt este în principal posibil dinspre Tg. pe drumuri naţionale.subdiviziunea Munţii Neamţului (în partea estică a Carpaţilor Orientali). Accesul către Parcul Natural Vânatori Neamţ se poate face astfel: 166 . parcul se întinde pe versantul estic al Muntilor Stânisoarei.

pe valea Ozanei). la altitudini de peste 800 m şi chiar 4-5°C.2 mm/min. luna cu temperatura medie cea mai ridicată este iulie (19. în special în cazul văilor transversale. Direcţia vânturilor dominante este influenţată atât de circulaţia generală a maselor de aer. iar minima în ziua de 27 ianuarie 1954 (-27. Uneori acestea capătă caracter torenţial: la 26 iulie 1906. pot depăşi frecvent 60 mm în 24 ore.Dinspre Suceava se face pe DN 2 pâna la Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâna la Târgu Neamţ.4 mm în sezonul rece. maxima absolută de temperatură înregistrându-se pe data de 17 august 1952 (37°C). brizele de munte reprezintă fenomene eoliene caracteristice. Neamţ şi 650.Dinspre Poiana Largului se merge pe DN 15 B Poiana Largului – Vânatori – Târgu Neamţ. . În aria montană. Vânturile.8 mm. Neamt este de 64. Neamţ. 650 mm în aria depresionară (652.7°C). Temperatura medie anuală la Staţia Meteorologică Tg. La Tg. întâlnite mai ales vara. cât şi de orientarea principalelor linii orografice. Se remarcă. Clima Temperatura aerului. 648. în 30 minute a căzut o cantitate de 65.5°C. Ploile sub formă de averse. acestea fiind şi arealele cu cel mai ridicat grad de producere a doborâturilor de vânt.Dinspre Bucuresti se face pe E 85 Bucuresti – Roman . la Cracaul Negru.Dinspre Durau se face pe DJ 155 F pâna la Poiana Largului . Neamţ 479. Cantitatea medie multianuala de precipitaţii variază de la cca.Dinspre Piatra Neamt se face pe DN 15 C Piatra Neamţ – Târgu Neamţ.5°C).2°C.3 mm în sezonul cald şi doar 173.5C°). iar cea cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3. la peste 750 mm în regiunea montană. care se 167 . În cazul unei dinamici accentuate a atmosferei (prioritar în cazul circulaţiei vestice). la nivelul culoarelor hidrografice importante (775. Amplitudinea termică absolută la Tg. . variaţiile sezonale ale cantităţilor de precipitaţii: la Tg.Dinspre Vatra Dornei se face pe DN 17 B pâna la Poiana Largului .7mm şi respectiv 267. pe linia înalţimilor maxime (1100-1250 m altitudine).9 mm la Baltateşti). de asemenea. Precipitatiile atmosferice. În zona de contact dintre depresiune şi Culmea Stânisoarei. .Dinspre Bicaz se face pe DN 15 pâna la Poiana Largului .7 mm la Tg.Dinspre Borsec se face pe DN 15 pâna la Poiana Largului . de unde rezultă o amplitudine termică anuala de 23.Cristeşti şi apoi pe DN 15 B pâna la Târgu Neamţ. Neamţ are valoarea de 8. de unde rezultă o intensitate medie de 2. se înregistrează scăderi ale temperaturii aerului de pâna la 5-7°C. viteza vânturilor creşte deosebit de mult.9 mm.2°C.. apropiindu-se de 1000 mm la nivelul înaltimilor maxime. 1 mm la Leghin.

fenomen care s-a produs în tectogeneza moldavă din Miocen. Pânza de Vrancea ocupa sectorul central şi estic al parcului. acest fenomen fiind caracteristic lunii iunie. este amplasat pe depozite basarabiene ale Platformei Moldoveneşti (pietrişuri deltaice. brumele se produc începând din decada a III-a a lunii septembrie. Doamna. 168 . Numărul mediu de zile cu grindină la Tg. Eocenului. deversate şi faliate. Zona de apariţie a pânzei pericarpatice este marcată şi de prezenţa a numeroase izvoare mineralizate (Slatinele) cel mai adesea clorosodice şi sulfatate. Sectorul nord-estic al parcului. În aria depresionară. Cea mai mare parte a suprafeţei parcului se găseste pe formaţiunile flisului extern carpatic şi ale molasei (Moldavide). au permis geneza unor soluri profunde în sectorul aferent. mai ales longitudinal. Neamţ este de 0. Vrancea şi Pericarpatică (molasă). Oligocenului. Paleocenului (formaţiunile de Izvor şi Straja).9 (pentru perioada 1970-1996). formaţiuni ale pânzelor de sariaj: Tarcău. sub forma unei mari semiferestre tectonice. datorat unor procese diagenetice incomplete. pâna la Culmea Pleşului. în condiţiile litofaciesului de Kliwa (formaţiuni flisoide bituminoase cu gresii de Kliwa). în condiţiile litofaciesului de Doamna (formaţiunile de Suceviţa. Acest aspect conferă zonei un fond structural şi petrografic divers. numită semifereastra Râsca-Bistriţa. cuprins între localităţile Târzia. cu breccii şi conglomerate carpatice. zona este caracterizată de sariajul pânzelor de flis peste molasa şi apoi întregul esafodaj carpatic a avansat peste Platforma Moldovenească. Din punct de vedere tectonic. specific ariilor montane şi subcarpatice.pun în evidenţă în perioada caldă a anului. săruri de potasiu şi gips). pe care s-a grefat o morfologie specifică. De la vest spre est se dispun în structuri cutate. GEOLOGIA Din punct de vedere geologic suprafaţa parcului este amplasată în extremitatea estică a Orogenului carpatic la contactul cu Platforma Moldovenească. prin apariţia norilor cumuliformi (convecţie dinamică). Brusturi. Gradul redus de coeziune al rocilor. excepţional luna mai (21-22 mai 1952). Pânza Pericarpatică sau Molasă Carpaţilor Orientali intra parţial în alcatuirea dealurilor subcarpatice. iar primavara cele tardive caracterizează luna aprilie. asociate cu roci de precipitaţie chimică (sare gemă. Depozitele acestei unităţi structurale sunt reprezentate prin formaţiuni argilo-siltitice şi nisipuri de culoare cenuşienegricioasă. Pânza de Tarcau ocupă sectorul vestic al parcului şi este constituită din depozite care aparţin ca vârstă Cretacicului (formaţiunea de Hangu). Fenomene meteorologice. nisipuri şi intercalaţii argiloase). Bisericani şi Lucaceşti).

ce face trecerea către regiunea depresionară subcarpatică. teritoriul parcului se încadrează între 365 m (pe flancul nord-estic al Culmii Pleşu. Altitudinea medie se cifrează la cca. 410 m (în lungul Ozanei. debite mici şi un grad de mineralizare ridicat. relieful acestui teritoriu precum şi procesele geomorfologice actuale. Agapia şi Cracăul). aceste ape conţin o cantitate redusă de saruri şi sunt potabile. Pe lângă această orientare generală a reliefului. din nordul teritoriului parcului (altitudine maximă 911 m în Dealul Cerdacului). precum şi la extragerea sării prin fierbere (evaporare) şi la conservarea alimentelor. Bâtca Sasului (1091m) şi Buhalniţa (1231 m). respectiv interfluviul dintre bazinul Cracăului şi bazinul Hangu (afluent al Bistritei) şi care se poate urmari în lungul vârfurilor Chita Mica (1061 m). Alte tipuri de ape subterane sunt izvoarele subterane sărate ce apar la zi în apropierea staţiunilor Băile Baltateşti şi Băile Oglinzi. în tratarea diferitelor boli. Palancii (1178 m). precum şi Culmea Pleşului. Ozana. Apa acestor izvoare sărate a fost utilizată empiric de către localnici. în general. Atunci însa când intră în contact direct cu argilele salifere devin clorurato-sodice. Aceste izvoare au. încă cu mult timp în urmă. relativ perpendiculara (vest-est). Din punct de vedere altitudinal. precum şi în apropierea localităţii Vânatori. 800 m. această direcţie regăsindu-se cel mai evident în cadrul limitei vestice a parcului. Buhalniţa). Aceeaşi orientare caracterizează şi culmea montană estică. se individualizează o a doua. Ca şi o caracteristică aparte. Principalele linii orografice ale regiunii montane au direcţia generală nordnord-vest – sud-sud-est. Crainicul (1192m). Ca urmare. evidenţiată de culmile secundare ce se constituie în interfluviile care despart principalele artere hidrografice cu caracter transversal (Nemţisorul. la intrarea în localitatea Vânatori) şi 520 m în lungul Cracaului la Cracaoani) şi 1231 m (Vf.GEOMORFOLOGIA Teritoriul Parcului Natural Vânatori Neamţ se găseşte în cea mai mare parte în cuprinsul Carpaţilor Orientali (Munţii Sânişoarei) precum şi în aria Subcarpaţilor Moldovei (porţiuni reduse din Depresiunea Ozana-Topoliţa şi Culmea Plesului). în raza localităţii Brusturi). iar atunci când sunt cantonate în nisipuri şi gresii friabile pot fi bicarbonatate calcice şi magneziene. HIDROLOGIA Apele subterane Apele subterane sunt cantonate în depozite nisipo-grezoase care au o mare permeabilitate. vor avea caracteristici foarte asemanatoare cu cele ale unităţilor naturale amintite. Reteaua hidrografica 169 .

care nu sunt însa relevante pentru fondul forestier al teritoriului. predomină acelaşi tip. în aval de localitatea Timişeşti. tipurile de sol aparţinând acestei clase se succed altitudinal. debitul Ozanei scade considerabil datorită infiltrării în aluviunile groase din albia acesteia. în condiţiile unor roci cu un chimism intermediar şi bazic. În privinţa alimentării.Neamt şi se varsă în râul Moldova. după cum urmează: . Boulet. de la marginea ariei montane pâna pe culmile cele mai înalte (cu mici exceptii).Reteaua hidrografică de suprafaţă aparţine bazinelor Ozanei ăi Cracăului. îndeosebi la nivelul versanţilor slab înclinaţi de la poalele culmii Pleşului şi în bordura deluroasă a Depresiunii Ozana-Topoliţa (bazinul Ozanei) Cambisolurile constituie fondul dominant al regiunii. SOLURILE Molisolurile ocupă o suprafaţă foarte restrânsă (aproximativ 1% din teritoriu) pe rama vestică a Depresiunii Ozana-Topoliţa. Din aceste ape de infiltraţie sunt alimentate captarile din zona Timişeşti – Zvoronesti. În aria subcarpatică. 170 . dupa care patrunde în depresiunea subcarpatică Ozana – Topoliţa. odată cu topirea zăpezilor şi la începutul verii datorită marii cantităţi de precipitaţii atmosferice.Topolita primeşte ca afluent pârâul Nemtisor (pe stânga).Solurile brune eu-mezobazice ocupă treapta montană inferioară. pentru alimentarea cu apa a orasului Iaşi. fară însă a se impune în alcătuirea fondului pedologic. de sub vârful Halauca (1530) şi străbate depresiunea intramontană Pipirig. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 427 km2. pluvio – nival. Principalii afluenţi ai Cracăului sunt Cracăul Negru. cu apariţii în regiunile joase de la periferia parcului. Chitele. Ca afluenţi în zona carpatică primeşte pârâurile Secu. În funcţie de nivelul altitudinal şi de alcătuirea chimico-mineralogică a materialului parental. Din aceasta clasă sunt caracteristice doar solurile cernoziomoide şi cele cenuşii. Bazinul Cracăului ocupă o suprafaţă mult mai mica în comparatie cu cel al Ozanei. afluenţi pe dreapta ai Moldovei ăi Bistriţei. Argiluvisolurile cresc ca pondere (ccca. cu ape mari primăvara. traversează oraşul Tg. fiind soluri reprezentative pentru flisul est-carpatic. Domesnic şi Dolheşti (pe dreapta) iar în Depresiunea Ozana . dar pot urca în altitudine până la partea superioară a reliefului. 7% din suprafaţă). Ozana izvoraşte din zona montană a flisului carpatic. Cracăul Alb. Sunt întâlnite aproape pe toate formele de relief. Pe timpul iernii debitul scade deosebit de mult si frecvent se formează gheaţă la mal sau chiar poduri de gheaţă.

aval de localitatea Leghin. fiind în acest caz poziţionate la nivel altitudinal mult mai joase fata de etajul pedospodic carpatic. fiind reprezentate în teritoriu prin regosoluri şi erodisoluri. caracteristic altitudinilor de peste 1400 m şi pădurilor de conifere. 171 .. dar si fruntilor de terasa. având o extindere mai mare în ecartul altitudinal de 1000-1200 m.Solurile neevoluate ocupă suprafeţe restrânse. insecte. . dar pot avea apariţii sporadice şi sub 1000 mp un substrat litologic constituit din gresii şi conglomerate debazificate (inclusiv în Culmea Pleşului).Spodosolurile se întâlnesc doar sporadic. păsări. dar. licheni.ciuperci.Solurile hidromorfe sunt legate de particularitati ale reliefului. ceea ce este foarte important. mamifere. În cadrul acţiunii de inventariere flora şi fauna au fost amplasate 65 de pieţe de probă. Regosolurile sunt caracteristice doar perimetrelor de pajisti secundare pe suprafete cu înclinari mari. peşti . unde procesele de pedogeneza sunt depaşite ca intensitate de cele de morfogeneză. unde au fost demarate cercetări cu privire la vegetaţie şi comunităţi de plante. întrunind condiţii de formare în cazul glacisurilor de racord dintre versanţi şi terase sau lunci. fiind condiţionate strict de rocă. ceea ce reprezintă un indicator al stării de adaptare al speciilor la ecosistemele locale. Biodiversitatea în raza Parcului Natural Vânatori-Neamt În raza Parcului Natural Vânatori Neamţ se întâlneste o mare divesitate floristică şi faunistică. cu o mai mare reprezentativitaţie în compartimentul depresionar al Nemţisorului şi cu iviri izolate pe dreapta Ozanei. amfibieni si reptile. . o premisă a continuităţii pădurii. .Solurile brune acide se situează altitudinal pete cele brune eu-mezobazice.

raraurensis (creste numai în Moldova). molid (Picea abies) . Codrii de Aramă . lupul (Canis 172 . 150 specii. C. Cypripedium calceolus. iar în Rezervaţia de Stejari Dumbrava. Ranunculus carpaticus. şi anume: Pădurea de Argint în care au fost inventariate cca. Pe de alta parte. se gasesc 3 rezervaţii naturale. Flora acestui teritoriu se remarca în primul rând printr-o serie de endemite: Centaurea carpatica ssp. Leucanthemum waldstenii. Din punct de vedere al fondului forestier compoziţia pe specii se prezintă astfel : 40% din suprafata este acoperită cu fag (Fagus sylvatica) urmat.Fauna A . Phyteuma wagneri.furiens. Cirsium decussatum. flora Parcului Natural Vânatori-Neamt contine peste 50 de rarităţi floristice în România la care se adaugă unele specii ocrotite în întreaga ţară: Angelica archangelica. în ordine de brad (Abies alba) .1.15% şi gorun(Quercus petraea)-2%. din studiile efectuate de-a lungul timpului s-au identificat un număr de 1047 de taxoni. ceea ce reprezintă 53% din flora judeţului Neamţ şi aproximativ 25% din flora României. Mamifere Parcul Natural Vanatori Neamţ constituie un adapost pentru o serie de specii rare sau în extincţie in alte zone: ursul brun (Ursus arctos). Hepatica transsilvanica. Symphytum cordatum.Flora Pâna în prezent. Taxus baccata.300 specii. În cadrul Parcului Natural Vânatori Neamţ. inventarul listează un numar de circa 210 specii. Dentaria glandulosa.grecescui.30%. C. 2.

amfibieni si reptile Fauna de amfibieni şi reptile din cuprinsul Parcului Natural VânatoriNeamţ. B. Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt: cioara griva .Ciconia ciconia şi barza neagră . parte din acestea sunt menţionate ca specii strict protejate prin Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Pasari Pâna în prezent. cerbul carpatin (Cervus elaphus). tritonul carpatic . iepurele (Lepus europeus) etc. căprior (Capreolus capreolus). La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura alba – Motacilla alba.Alcedo athis. vidra (Lutra lutra). mistretul (Sus scrofa).Corvus corone cornix.endemism carpatic. C. barza alba . zimbrul (Bison bonasus) .lupus). codobatura de munte – M. în cuprinsul Parcului Natural Vânatori-Neamţ au fost inventariate un numar de 102 păsări. studiată pîna în prezent cuprinde: salamandra (sau salamâzdra) – Salamandra salamandra. pescarelul negru – Cinclus cinclus.Triturus montandoni .în captivitate la Rezervaţia de zimbri Dragos-Voda. altadată componentă a faunei sălbatice. tritonul cu creasta – Triturus cristatus cristatus (specie de interes 173 . codobatura galbena – M. flava.Ciconia nigra care este o specie rara. pisica salbatică (Felix sylvestris). Alte mamifere care se pot întâlni în raza Parcului Natural Vânatori Neamţ sunt: vulpea (Vulpes vulpes). Ihtiofauna. pescaras albastru . râsul (Lynx lynx). cinerea.

Nevertebrate Grupul lepidopterelor (fluturi) din raza parcului cuprinde aproximativ 138 specii identificate pâna în prezent. cuprinde un numar de 7 specii.. Studiul Oribatidelor din raza Parcului Natural Vânatori Neamţ a condus la identificarea a 81de specii..Natrix natrix. tritonul de munte .comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC). 107. sarpele de casă . D. PADUREA DE ARGINT Este situată pe teritoriul comunei Agapia lânga sediul Ocolului Silvic Văratec. alpestris alpestris. Fauna acvatică. sopârla de câmp – Lacerta agilis agilis. ca de exemplu: Carabus variolosus Fabr. fiind incluse în anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Convenţia de la Berna). specie de interes stiinţific. De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul Parcului sunt protejate. buhaiul de balta . 3 familii şi 2 ordine. Lucanus cervus L. etc.. sunt specii protejate prin diverse convenţii şi reglementări internaţionale la care România a aderat. În cadrul ordinului Hymenoptera. broasca râioasa bruna – Bufo bufo etc.Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar).. unele dintre acestea. amintind aici prezenţa salmonidelor ( Salmo trutta fario L. gusterul – Lacerta viridis viridis etc. napârca . Ordinul Coleoptera este reprezentat de cca.Anguis fragilis. Dintre reptile menţionăm: vipera de munte – Vipera berus berus cu o concentrare mare în zona Chitele..T. caracteristică ecosistemelor acvatice nepoluate. la altitudinea de 540 m. conservarea lor necesitând o atenţie specială. Ordinul Diptera este reprezentat de aproximativ 16 specii.). Cerambyx cerdo L. Pădurea de 174 . Rosalia alpina Scop. broasca rosie de munte – Rana temporaria temporaria. Carabus intricatus L. au fost identificate pâna în prezent 36 specii. pe terasa inferioară a Topoliţei.

interesant prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar. infiltraţiile de conifere etc. prin particularităţile subarboretului. Pentru conservarea acestei rezervatii în decursul anilor s-au efectuat mai multe lucrări care au constat din: . la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. foarte viguroşi.Vârsta acestor arbori variază între 150-200 ani. alături de acesta aici fiind inventariate alte cca. având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pădurea este completată şi cu arbori de 20 şi 50 de ani.4 ha. Este o rezervaţie de tip forestier şi care conservă o pădure de stejari seculari. CODRII DE ARAMĂ Este alcatuită în cea mai mare parte din gorun.împrejmuirea cu gard din plasă de sârmă pentru protejarea . fiind o rezervaţie de tip mixt. REZERVATIA DE STEJAR DUMBRAVA Pădurea Dumbrava. fiind alcătuită dintr-o singură asociatie. bogăţia florei ierboase . la o altitudine cuprinsă între 550 si 650 metri şi are o suprafaţă de cca. în desele perindări prin aceasta zonă de un pitoresc deosebit. Arboretul este o rezervaţie naturală. Fagus sylvatica şi Pyrus pyraster. forestieră şi peisagistică. 21 ha.împăduriri cu mesteacăn în anii 1968 şi 1996 .6 ha este situată între Valea pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţisor. pajistea din jur este alcatuită din păiş roşu şi iarba vântului. a scris nemuritoarele versuri inspirate din drumetiile sale alături de poeta Veronica Micle. Din punct de vedere al biodiversităţii s-au identificat 209 specii de plante aparţinând la 50 familii. cu pâlcuri de rachitisuri şi mici mlastini cu rugină şi izmă. Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus. 300 specii de plante. 175 . Cei mai în vârstă arbori au peste 135 ani. la care se mai adauga Prunus avium. în suprafată de 56.Pădurii de argint" împotriva paşunatului De frumusetea acestei păduri aminteşte poetul national Mihai Eminescu atunci când. şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Rezervatia forestiera "Codrii de aramă" este situată în comuna Agapia. La poalele dealului se află pârâul Filioara.argint este un arboret de mesteacăn. Are o suprafaţă de 2. pe dealul Filiorul. Ultimul studiu efectuat în rezervaţie (1999) a evidenţiat un număr de 150 specii de plante.. înmormântată nu departe de această minune alba. Arboretul este constituit din Quercus robur. Acer campestre.

REZERVAŢIA DE ZIMBRI ŞI FAUNĂ CARPATINĂ DRAGOŞ VODĂ 176 .

rezervaţia găzduieşte filmarea unor secvenţe de vânatoare pentru filmele “Fraţii Jderi” şi “Stefan cel Mare-Vaslui 1475”. originare din Polonia. pe raza comunei Vânatori Neamţ. dânduli-se numele de Rarău. în rezervaţie. specii de avifaună. Astăzi. cerbi lopătari. Roxana şi Raluca. pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini. În anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri.Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă” a fost înfiinţată în anul 1968. în apropierea drumului naţional D.N. În anul 1974 . se află în nordul judeţului Neamţ. lup. căpriori. bursuc. vulpi. Monitorizarea Biodiversitatii 177 . 15 şi a Mănăstirii Neamţului. iepuri. în numar de trei. urs.

cu ajutorul unor echipe de biologi voluntari de la diferite institute stiinţifice de profil cu care Administraţia parcului colaborează. Începând cu anul 2002 au fost implementate în teren 5 protocoale de monitorizare . personalului şi nevoilor de resurse pentru a implementa acestea pe un termen lung. exploatarea raţională. 178 . şi posibil viitor. ecologică a peisajului. Au fost dezvoltate protocoale pentru fiecare indicator cheie. Planul de monitorizare a fost dezvoltat în cadrul contextului curent.1).Monitorizarea şi cartarea zonelor de reproducere a speciilor de amfibieni şi habitate lenctice. în scopul adoptării acelor măsuri administrative de protejare a arealului. a fost elaborat şi dezvoltat un plan de monitorizare a biodiversităţii. O serie de întrebări de monitorizare au derivat din planul de management şi din discuţii mai largi.Unul din obiectivele majore al Administratiei Parcului Natural VânatoriNeamţ îl reprezintă menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie. .3). reflectând nevoia de a determina dacă biodiversitatea PFVN este menţinută efectiv. inclusiv evaluări detaliate ale timpului. . Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului. planul de monitorizare evaluează presiunile şi ameninţările (inclusiv nivelurile utilizarii resurselor) şi va determina dacă managementul a fost eficient în menţinerea populaţiilor şi habitatelor cheie. precum şi a peisajelor din raza parcului. Rolul monitorizării prezintă o mare importanţă. fiindca numai prin cunoaşterea stării ecosistemelor se va putea trece la valorificarea. Acest plan a fost dezvoltat în strânsă coresopondenţă cu planul de management al Parcului Natural Vânatori Neamţ sub îndrumarea unor specialişti de la organizatia FFI şi contine 24 de protocoale. Aceste protocoale sunt : .Monitorizarea regenerării puietilor de stejar din Rezervaţia de Stejari Dumbrava (protocol nr.2). Protocoalele de monitorizare au fost evaluate cu o prioritate relativă şi un set de potenţiali indicatori au fost dezvoltaţi pentru fiecare întrebare de monitorizare.Identificarea şi cartarea exemplarelor de tisa (Taxus baccata). al sistemului parcului din România. axate în principal pe studiul speciei Triturus montandoniendemism carpatic (protocol nr. Monitorizarea are rolul de a sesiza în mod real orice modificare intervenită în areal. Pe baza studiilor şi cercetărilor efectuate de-a lungul timpului pe diferite grupe biolgice. Monitorizarea are ca obiectiv aprecierea pe termen lung a statutului biodiversitatii în raza parcului şi eficacicatea activităţii manageriale în protejarea biodiversitatii şi peisajelor parcului. florei.specie declarată monument al naturii în România (protocol nr. care permit menţinerea echilibrului durabil al ecosistemelor din areal. vegetaţiei şi faunei. cu posibilitatea clarificării cauzalităţii acestor modificări.

EUROPEAN BISON Bison bonasus Morfologie Genul Bison cuprinde mamifere de talie mare.5). Zimbrul caucazian nu a supravietuit pâna în zilele noastre. in vârstă de un an – a fost capturat şi dus în Germania în 1908. Mai cunoscuţi sunt 2 reprezentanţi: Zimbrul European – Bison bonasus şi Zimbrul Nord – American. Bison bison bison Au existat şi două subspecii ale zimbrului European – zimbrul de ses sau de „Bialowieza”. prezente odata pe cele doua continente. 179 . Bison bonasus bonasus şi zimbrul de munte sau Caucazian. . Europa şi America de Nord.15).Monitorizarea păsunilor din punct de vedere al suprapăşunatului (protocol nr.Monitorizarea berzelor care cuibaresc în raza parcului – berzele fiind specii indicatoare de ecosisteme neafectate de impactul antropic (protocol nr. Bison bonasus caucasicus. confundat adeseori cu bizonul. În cadrul acestor două specii se disting câte două subspecii: .. Un individ – mascul. Bison bison. ultimul exemplar murind în Caucaz în 1927.Zimbrul de prerie sau „bizonul de prerie”. A trait 18 ani în captivitate la o menajerie din orasul german Boitzenburg. puternice.

între 16 şi 35 kg. Comportament în libertate Pot fi identificate doua perioade distincte în ciclul vieţii anuale a zimbrilor Prima este cea a adunării pentru iarnă. ei sunt rari şi crescuţi separat. de mai multe zeci de indivizi fiecare. Totuşi. Femelele sunt mai mici. Parul din spate este scurt. în care zimbrii folosesc resursele naturale de hrană întâlnite şi îşi pun în aplicare propria strategie de utilizare a mediului înconjurător. Aproximativ 60% dintre masculi trăiesc singuri. a păstrat foarte putin din caracteristicele Zimbrului caucazian. Zimbrul European având aceasta obârşie. greutatea între 320 şi 640 kg şi partea din fata a corpului mai putin bine-facută. A doua perioadă coincide cu cea a sezonului de creştere. dar capetele acestora sunt aduse mai mult în interior în cazul femelelor adulte decât în cel al masculilor. Grupurile de zimbri nu sunt legate prin relaţii familiale şi compoziţia şi mărimea lor se schimbă frecvent. iar înfatisarea sa nu difera de cea a Zimbrului de ses. Corpul Zimbrului European este acoperit cu un păr gri-maro care se armonizează cu peisajul înconjurator. în timp ce grupurile de 4-9 masculi sunt rare. Grupurile cele mai răspândite printre populaţia de zimbri sunt cele mixte şi cele compuse numai din masculi. Unele dintre aceste schimbări sunt sezoniere 180 . Partea din faţă a corpului este acoperita cu un par lung. în partea de jos. puternica şi crupa relativ mică. tineret de 2-3 ani. când zăpada lipseşte. Unii masculi se pot aduna în grupuri separate de mai mici dimensiuni. în timp ce înalţimea la umeri poate atinge 188 cm. O caracteristică particulară a masculilor o reprezintă disproporţionalitatea între partea din faţă a corpului. puii au par de culoare rosiatică şi sunt mai degrabă mici. Grupurile mixte sunt compuse din femele. Zimbrii de ambele sexe au câte o pereche de coarne localizate sus pe cap. Prin contrast. în timpul iernii zimbrii se adună în jurul hranitoarelor special amenajate. e ceva obisnuit să întâlneşti grupuri de 2-3 masculi. La nastere. perioada miscării libere. viţei şi ocazional masculi adulţi. Cele mai mici grupuri de masculi conţin 2 indivizi. grupurile de iarna devin mai puţin stabile şi încep sa se destrame în grupuri mai mici care părăsesc hranitorile şi pornesc în căutarea resurselor naturale de hrană. formând grupuri mai mari. Astăzi. Greutatea masculilor maturi variază între 440 si 920 kg. în jurul altor hranitori. care formează asa numita barbă. Când iarna târzie face loc primăverii. care durează pe toată perioada acestui anotimp şi a doua.Rezultatul a fost împerecherea masculului de Zimbru caucazian cu femelele de Zimbru de ses ceea ce a dus la aparitia de descendenti hibrizi.

În primul caz animalele sunt în grădini – zoologice. Un numar de 1096 de zimbri traiau în captivitate în 1997. Cele 33 de cirezi salbatice se gasesc în 5 tari: . Hrana suplimentară Hrana suplimentara are si o influenţă majoră asupra comportamentului. 37. fara zapada. . Asta nu înseamna că zimbrii preferă fânul în locul hranei naturale ci doar că aceasta din urma nu e prezentă în cantităţi suficiente pe timpul iernii. Animalele consuma cel mai mult fân în perioada Decembrie – Martie. animalele aflate în libertate pot alege singure şi pot colinda liber în complexele forestiere selectate. Fânul e mai puţin folosit de catre zimbri în Noiembrie si Aprilie. sau doar animale de un singur sex. Zimbrul european în lume Zimbrul este întâlnit în mod curent în captivitate. deşi cam 36 – mai mult gradini zoologice – au doar un singur specimen. Cirezile libere atesta existenta unui numar de 1829 de animale (62. Femelele gestante sau cele care alaptează au nevoie de cantităţi mari de hrană şi de aceea le este necesar suplimentul de fân.(incluzând naşterea puilor sau momentul împerecherii).Rusia – 10 populatii (236). Cartea de Pedigree a Zimbrului European din 1997 arata că exista animale captive în 185 de locuri. .5% din populatia totala de 2925 zimbri). dând nastere unor noi grupuri. ca şi în rezervaţii. . Este adevarat ca un declin drastic al populaţiei salbatice ar duce la micsorarea nevoii alimentării suplimentare şi tot atât de adevarat este că încetarea alimentarii suplimentare ar duce la un asemenea declin. obţinerea hranei de sub zapadă joacă un rol minimal în viaţa zimbrilor de azi. în timp ce altele sunt rezultatul unirii mai multor cirezi care se despart apoi. dar şi ca populaţie liberă. când acesta reprezintă mai mult sau mai putin de 100% din dieta lor. distribuţiei densităţii şi chiar a reproducerii zimbrilor.Bielorus – 7 populatii (376). Numarul cirezilor captive de mai mult de zece indivizi este de doar 19. Liderul unui grup mixt e în general o femela mai bătrână care are un pui. structurii sociale. din care cele mai multe sunt în Germania (5) si Polonia (4). ca si în celelalte luni în care iarna e mai blânda.Ucraina – 10 populatii cu un total de (659). iar zimbrii sunt raspânditi pe un teritoriu mai vast. sau aprox.Polonia – 5 populatii (537). Totuşi. şi e observată mai ales la începutul iernii pe terenurile cultivate şi pe pajisti. 181 . Prin contrast.5% din întreaga populatie de zimbri a lumii.

laborator biologic. judeţul Hunedoara. un mascul şi un vitel de zimbru de sex feminin) într-un tarc de aproximativ 4 ha. ce adaposteau odinioară numeroase turme. 25% se afla în captivitate şi 75% în libertate. s-au realizat mai multe schimburi între exemplarele de zimbri din rezervatiile existente în Romania în scopul menţinerii diversitatii genetice. Un studiu facut în anul 1998 de catre Societatea Zoologica din Londra confirma daca mai era nevoie viabilitatea ecositemelor forestiere din Muntii Neamtului pentru viata zimbrului în libertate. Dimensiunea populatiei din Polonia a fost mentinuta între 600 – 700 în perioada de 10 ani dintre 1988 – 1997. ţarcuri de preeliberare. Hateg . iar în anul 1970. 182 .etc. Zimbrul european in Romania Initiativa refacerii acestui fond faunistic preţios al padurilor din Muntii Carpaţi. se găsesc şi în Gradina Zoologică Târgovişte şi Gradina Zoologică Bucureşti.Romsilva (Vânatori-Neamţ. Pe acesta baza. După anul 1977. ţarcuri de acomodare. cu toate utilitatile necesare: ţarcuri de carantină. În anul 1977. zimbrul european se găseste doar în captivitate şi anume 3 rezervaţii apartinând Regiei Nationale a Padurilor . De asemenea. se gasesc 4 exemplare de zimbri (2 femele.. când la 12 noiembrie 1958 o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia în pădurea Slivut-Hateg. Metocika. au fost aduse 3 exemplare de zimbri.Lituania – 1 populatii (21). Obiectivul major este acela de a realiza un Centru de Reproducere şi Management al Zimbrului pe o suprafata de apropximativ 107 ha.Slivut şi Neagra-Bucsani ). la 24 noiembrie. In anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervaţiei : Rosina şi Roco. a început acum 46 de ani. reintroducerea zimbrului în libertate. originare din Polonia. Dintre acestea. În prezent. aflată în raza Parcului Natural Vânatori Neamţ a fost înfiintata în anul 1968. Odata cu înfiintarea Parcului Natural Vânatori-Neamţ din cadrul Direcţiei Silvice Piatra Neamţ se trece practic si în tara noastra la etapa unui management adecvat a populatiilor pentru reintroducerea în libertate. au fost aduşi din ex-URSS 5 zimbri caucazieni: Medalist. Mentol. Meringhia şi Mexicana. la nivelul administratiei parcului au început actiunile pentru atingerea acestui obiectiv ambitios. Rezervatia „Dragos-Voda” Vânatori-Neamţ. În momentul actual.

Alte obiextive de interes turistic in yona Vanatori neamt sunt : Mănăstirea Secu Situata pe valea râului cu acelaşi nume. a fost înalţată în anul 1602 de către vornicul Nestor Ureche (tatăl cronicarului Grigore Ureche). care a contribuit la consolidarea limbii literare. În exterior se află mormântul mitropolitului Varlaam. care a tiparit la Iaşi în 1643 "Cazania". din piatră pe locul celei vechi. pe locul unui schit mai vechi din lemn. (schit de călugări) precum şi Peştera Sfintei Cuvioase Teodora. Mănăstirea Sihăstria Ctitorită în 1655. Este prima carte scrisă în limba româna. în stilul Renaşterii. În 1734 episcopul Ghedeon de Husi ridică o nouă biserică. Nu departe se află Schitul Sihla. 183 . cunoscută şi sub titlul "Carte românească de învaţătură". Pictura interioară. racla cu moaştele ei se păstrează astăzi la mănăstirea Pecerska-Kiev sub numele "Cuvioasa Teodora din Crapaţi".fost ucenic şi egumen la această mănăstire. datează din anul 1850.

pe cărări de o rară frumuseţe. ar fi trăit timp de 60 de ani o fată cunoscută în popor sub numele de Sf.000 volume. printr-o pădure de fagi seculari. după care se afla o pesteră unde. Pe locul primei construcţii din lemn. Procov precum şi Seminarul Teologic "Veniamin Costache". Aici. cea mai veche bibliotecă din România conţinând peste 15. manuscrise în limba slavona. suind pe culmi şi tiharaie înalte. dupa 2-3 ore de mers. Casa Memorială "Mihail Sadoveanu". XIV voievodul Petru I Muşat zideşte o biserică de piatră.Schitul Sihla Spre sud-vest de Sihastria. iar după 1400. Mănăstirea Văratec Datează din 1785 când maica Olimpiada pune bazele acestui asezamânt monahal. Mănăstirea Neamţ Pe locul unei asezări calugăreşti din sec. În apropiere sunt situate schiturile : Vovidenia. ajungi pe înaltimile muntelui Sihla (9001000 m). pe un mic platou. Ioan Bogoslovul). se afla schitul Sihla. La 14 noiembrie 1497. Aici se găsesc : Icoana Maicii Domnului-pictată în anul 665. Stefan cel Mare a sfinţit biserica cea mare cu hramul Înalţării Domnului. Alexandru cel Bun ridică o biserică din lemn (Sf. 184 . refacută în 1882. în anii 1818-1812 se ridică actuala mănăstire ce a fost pictată în 1841. Icoana. greacă şi română. după cum spune legenda. Teodora. În faţa schitului se înalţă pereţi uriaşi de stânci goale.

. Ne copleşesc "amintirile". După transformarea mănăstirii Agapia în mănăstire de maici. Epoca de maximă stralucire a cetaţii se va incheia odata cu prima domnie a lui Petru Rares. Casa Memorială "Ion Creangă" O mică bijuterie de arhitectură populară.. În timpul domniei lui Alexandru Lăpusneanu (1564-1568) cetatea a fost distrusă parţial. când turcii ocupă cetătile Moldovei. In timpul domniei lui Stefan cel Mare... 185 .Manastirea Agapia La începutul secolului al XVII-lea.. cetatea este aparată de un mic grup de plăieţi in faţă asediului armatei polone conduse de Ioan Sobietski. unde au construit şi o bisericuţă din lemn (biserica "Sfântul Ioan Bogoslovul" de astăzi). spiritul povestitorului humulestean ne domină. perioadă în care Nicolae Grigorescu a realizat pictura interioară (1858-1862). În anul 1691. obiecte de cult şi artizanat. cetatea joacă un important rol de apărare. cărţi. In această perioadă sunt ridicate noi ziduri şi este construit un impresionant pod sprijinit pe 11 piloni de piatră. retrăim parcă peripeţiile lui "Nică". fotografii. Cetatea Neamţului A fost ridicată în timpul lui Petru I Musat. la jumătatea secolului al XIX-lea are loc prima restaurare integrală a bisericii "Sfinţii Voievozi".ce ne întimpină cu toată zestrea ei muzeistică :piese de mobilier.. Prima menţiune documentară datează din 1395. Până în anul 1803. mănăstirea a fost locuită de călugări. călugării de la Agapia Veche şi-au mutat gospodăria pe valea pârâului Agapia.

compune sau improvizează versuri pentru acestea. Mitropolit al Bucovinei în perioada 1935-1940. Pune în scenă spectacole folclorice. Făureşte singur tot felul de măşti şi costume. îmbină valoarea sentimentală şi istorico-literară conferită de prezenţa sadoveniană cu certe calităţi arhitecturale. Neculai Popa este sculptor şi în acelaşi timp un prodigios creator de folclor. În anul 1864 casa a fost donată ca zestre de nuntă Veronicăi la căsătoria sa cu profesorul Ştefan Micle În ultima parte a vieţii Veronica Micle a locuit la Mănăstirea Văratec şi de aceea a donat casa în anul 1886 maicilor din această mănăstire.Muzeul Nicole Popa Muzeul stârneşte interesul şi admiraţia numeroşilor vizitatori. inspirate din specificul vechilor construcţii din zonă. oferită de obştea Mănăstirii Neamţ pentru a folosi marelui nostru scriitor. Casa. Ţăran din Tirpeşti. care au o expresivitate fără egal. În anul 1934 casa a fost declarată monument istoric Casa memorială "Mihail Sadoveanu La 26 iunie 1966 a fost inaugurată Casa memorială "Mihail Sadoveanu" într-o construcţie ridicată în 1937 de Visarion Puiu. 186 . care ii trec pragul. fiind deopotrivă punct turistic dar şi obiectiv de cercetare pentru oamenii de ştiinţă. Casa memorială "Veronica Micle" Casa care adăposteşte astăzi muzeul a fost construită în anul 1834 de către Mănăstirea Neamţ.

Mănăstirile Nemţene.categoriile de activităţi permise sau interzise pe teritoriul parcului. biologică. peisagistică deosebită. acest centru oferă informaţii diverse turiştilor şi oricăror persoane interesate.descrierea generală a parcului (istorică.) precum şi obiectivele de management ale administraţiei şi realizările acesteia. . Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină“Dragoş Vodă”. scopul acestui centru de informare turistică este promovarea dezvoltării unui turism compatibil cu principiile conservării biodiversităţii şi a dezvoltării durabile. . istorică. geomorfologică. Administraţia Parcului Natural Vânători-Neamţ a realizat un Centru de Informare Turistică.speciile vegetale toxice şi otrăvitoare (inclusiv ciuperci). cum sunt: Pădurea de Argint. etc.Pentru o mai bună informare a vizitatorilor. specialiştii administraţiei stau permanent la dispoziţia vizitatorilor pentru informaţii mai amănunţite. a Ocolului Silvic Văratec şi a sediului administraţiei parcului.formarea educaţiei ecologice. Pentru exemplificare.traseele turistice şi punctele de atracţie din această zonă. culturală. putând admira totodată imagini şi eşantioane legate de aspectele enumerate mai sus. alte obiective cu valoare ecologică. În plus.meşteşuguri tradiţionale şi artă populară. Tot în cadrul Centrului de Informare se pot admira creaţii ale meşteşugarilor autohtoni precum şi cele mai reprezentative picturi şi desene pe teme ecologice ale elevilor şcolilor din raza PFVNT. despre: . Codrii de Aramă. . Accesul se face pe drumul judeţean Valea Seacă – Văratec Reprezentând o oglindă a principalelor caracteristici ale zonei şi ale activităţilor Administraţiei PFVNT. 187 .biodiversitate şi speciile de plante şi animale protejate. portul popular specific zonei. situat în satul Văratec chiar în vecinătatea Pădurii de Argint. . . Cetatea Neamţului. În concluzie. vizitatorii pot afla amănunte privind creşterea zimbrului.

Pensiuni .Agrement şi cură balneară (staţiunile Băltăţeşti şi Oglinzi) . carpete şi puncte de vânzare a unor obiecte cu specific religios. în special în zona Agapia-Filioara.Hoteluri din statiunile balneare Băltăţeşti şi Oglinzi.) . Mănăstirile din zonă oferă pensiune completă şi ghid de prezentare. .peste 20 pensiuni agroturistice. 188 . covoare.Hanul Ursilor. Sihla. Doina. apte de a caza în medie 4-12 persoane fiecare. îmbinând atât modalitaţi tradiţionale cât şi locuri la pensiunile şi mănăstirile din zonă : . Sihăstria.Turism de tranzit . .Cadrul peisagistic şi rezervaţii (Pădurea de Argint.Turism pentru vizitarea mănăstirilor (Mănăstirea Neamţ.Hoteluri: Casa Arcasului.Agroturism . Rezervaţia de Zimbri „Dragos Voda” Facilitatile de cazare sunt diverse. Codrii de Aramă. Agapia. tesături. Secu. Unele mănăstiri găzduiesc ateliere de broderii. Văratec etc.Turismul practicat în zonă este structurat pe diverse domenii de interes: .

Miţocu Bălan şi Cracăul Negru aparţinând comunei Cracăoani şi Mănăstirea Neamţ aparţinând comunei Vânatori Neamţ.CLUBURI ECOLOGICE Pentru că scoala ocupa un rol important în educarea şi formarea oricaruia dintre noi. în parc se află satele Magazia. administratia parcului acorda o atentie deosebita acestui aspect. robii şi servitorii care lucrau pe moşiile mănăstireşti au întemeiat sate în imediata vecinătate a acestor domenii( satul Nemţişor). 2 Vânatori Neamţ. Mănăstirea Agapia 1644. Astăzi. La şase dintre scolile existente în raza parcului s-au înfiinţat Cluburi ecologice . acestea au primit de-a lungul timpului importante suprafeţe de teren agricol şi pădure. În decursul timpului. . În imediata vecinătate 189 . . Fiecare localitate din zona parcului.COROLAR la Scoala Magazia. LOCALITATI Existenţa asezărilor umane în zona parcului este puternic influenţată de întemeierea Cetaţii Neamţului. După înfiinţarea asezămintelor de cult.ECO CLUB 20 Ozana la Scoala cu clasele I-VIII nr. respectiv: .Prietenii Pdurii la Scoala cu clasele I-VIII Băltăţeşti.ECOMIL 2002 la Scoala de arte şi meserii Vânatori Neamţ. Mănăstirea Sihăstria şi Mănăstirea Văratec în secolul al-XVIIIlea. . deţine un anumit număr de unităţi de învăţământ de diferite grade.Eco Club BIOS TERRA la Scoala Lunca. .Club QUERCUS la Scoala Nemţisor. . în prima parte a secolului XIV. urmată de construirea primelor asezăminte monahale: Mănăstirea Neamţului ridicată în perioada 1375. Mănăstirea Secu 1602.1391 de către Petru Musat. Segmentul căruia ne adresăm îl reprezintă clasele I-VIII.

Oradea – Beiuş – Deva (V) şi Ştei – Câmpeni – Turda (S). Parcul Natural Apuseni În Parcul Natural Apuseni se poate pătrunde de pe una dintre cele trei şosele care trec pe la periferia sa: Oradea – Huedin – Cluj-Napoca (N). drum judeţean spre Comuna Pietroasa Punct de plecare spre Boga. Oradea – Beiuş – Deva Comuna Sudrigiu Acces CFR prin Staţia CFR Sudrigiu Acces auto pe DN76 – 10 km de Beiuş.2. Padiş şi Poiana Glăvoi Punct de plecare spre Poiana Florilor şi Cheile Galbenei 190 . Cracăoani şi Vânatori Neamţ cu satele aferente.se află orasul Târgu Neamţ şi comunele Agapia. spre Beliş Fântânele 2. locale şi forestiere. 5. Oradea – Huedin – Cluj-Napoca Din Huedin. Din acestea se desprind drumuri judeţene. Ic Ponor Punct de plecare spre Beliş – Fântânele Comuna Gilău Acces auto pe DJ108 Punct de plecare prin comuna Mărişel. bifurcaţie spre Beliş Comuna Călata Acces auto pe DJ761B – km 10 Punct de plecare spre Padiş prin Răchiţele. Băltăţeşti. 1.

soluri neevoluate şi trunchiate şi soluri organice. şisturi sericitoase şi pe versanţi slab înclinaţi cu expoziţii diverse. Dintre molisolurile prezente în PNAp face parte rendzina formată pe calcare tectonice şi versanţi cu expoziţii diverse. Cambisolurile cuprind următoarele tipuri: soluri brune eumezobazice formate pe roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene – calcare. argiluvisoluri. dolomite. soluri hidromorfe.km 38 Punct de plecare spre Poiana Glăvoi. conglomerate.km 46 Punct de plecare spre Gheţarul Scărişoara. gresii calcaroase pe versanţi cu expoziţie şi pante diverse. Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun luvic format pe luturi. cătunul Casa de Piatră Soluri Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriul PNAp sunt: molisoluri. Padiş. cambisoluri. spodosoluri.Punct de plecare spre Valea Aleului Punct de plecare spre Peştera Urşilor şi Valea Crăiasa 3. Cheile Galbenei Comuna Gârda de Sus Acces auto pe DN75 . Ştei – Câmpeni – Turda Comuna Câmpani Acces auto pe DN75 – km 5 Punct de plecare spre Valea Sighişelului Muntele Ţapul Acces auto pe DN75 – km 25 Punct de plecare spre Groapa Ruginoasă Comuna Arieşeni Acces auto pe DN75 . Aceste soluri sunt favorabile dezvoltării arboretelor de fag în amestec 191 .

pe substrat acid. pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse. Temperatura medie anuală a aerului este de 2°C în masivele Biharia şi Vlădeasa. Acestea s-au format în zone cu molhaşuri amplasate la altitudini de 920-1200 m. în general umedă şi rece pe culmile înalte. situate pe luncile unor pâraie. Datorită prezenţei pe alocuri a substraturilor impermeabile în conexiune cu un regim hidric cu exces de umiditate se întâlnesc şi soluri hidromorfe. Pe suprafeţe restrânse se întâlnesc solurile organice. soluri brune acide formate pe roci acide bogate în minerale feromagneziene. Clima Clima este tipică de munte. reprezentate prin tipul de sol turbos tipic. Cele mai reprezentative molhaşuri din PNAp sunt cele din zona Izbuc – Călineasa – Ic. În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -7°C în munţii înalti şi de -3°C în depresiune. Spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au format în condiţii de climă foarte umedă şi rece. şi sunt favorabile arboretelor de molid. Etajarea pe verticală se manifesta în toţi factorii determinanţi ai climei. 4°C în zona platformei calcaroase şi ajunge la 10°C în Depresiunea Beiuş. 192 . jugastrul pe versanţi însoriţi. cu atenuare treptată spre regiunile joase. seria de molhaşuri şi mlaştini din bazinul superior al Someşului Cald până la Giurcuţa de Jos şi gruparea de mlaştini din zona Bălceşti – Călăţele. iar temperatura medie a aerului în iulie este de 10°C în zona montană şi 20°C în depresiune.cu paltinul şi frasinul pe versanţi umbriţi şi a arboretelor de gorun în amestec cu teiul. pe roci acide şi podzoluri care s-au format în condiţii de climă bogată în precipitaţii şi rece.

cantitate maximă pentru ţara noastră. se manifestă mai ales în iulie. Pătrunzând în stratele de aer rece. munţii oferă totuşi turiştilor perioade favorabile pentru vizitare. Toamna oferă zile frumoase. de timp frumos există însa intervale ploioase. spre deosebire de depresiunea Beiuş unde sunt 22). Aerul rece se acumulează astfel pe fundul depresiunii închise unde are loc o stratificaţie termică. stratul de aer de deasupra lacurilor se încălzeşte şi începe să se ridice. deşi există riscul furtunilor bruşte de primăvară. datorită formelor de relief carstic. unde fundul depresiunii este plin de doline din care unele adăpostesc lacuri. o vreme bună se menţine de obicei toată luna august şi în prima jumătate a lui septembrie. cu o mare claritate şi vizibilitate.Vântul dominant este cel de vest. cum nu se întâlnesc vara. nu se mai poate face aici deoarece nu există văi pe care să se canalizeze curentul de aer. Zăpada cade în noiembrie şi persistă până în luna aprilie (în medie sunt 200 zile anual de îngheţ). Retezat şi Făgăraş). care aduce multe precipitaţii şi determină un mare număr de zile noroase. astfel. În iulie. în Munţii Bihor. iar precipitaţiile scad la 800 mm. ce ţine şi două săptămâni. De obicei pe la mijlocul lui septembrie se instalează o perioadă de timp rece. oferind posibilităţi pentru practicarea turismului de iarnă şi a schiului. numărul zilelor cu cer acoperit creşte la 12 în iulie. care are loc seara. Aceste lacuri constituie un rezervor de căldura acumulată ziua. Şi în această perioadă. cu ploi persistente care îngreuneaza mai ales vizitarea peşterilor. acest fenomen având un rol important şi în distribuţia vegetaţiei. În bazinele închise scurgerea aerului rece pe văi. După aceea însa vremea se îndreaptă şi octombrie oferă timp stabil. 193 .400 mm. Seara. are loc o condensare parţială. Prinsă între crestele ce înconjoară depresiunea şi fără posibilitatea de a se scurge. când poate să cadă zăpadă. ideal mai ales pentru explorările subterane. ceaţa formează un strat dens de un metru înălţime. Pe versanţii dinspre depresiune au o largă răspândire vânturile de munte şi de vale (brizele) care se fac simţite mai ales seara. Cu climat aspru şi capricios. Iunie este în general ploios. Un fenomen climatic aparte se întâlneşte pe platoul calcaros al Bihorului. care se găseşte doar în munţii mult mai înalţi (Rodna. temperatura aerului crescând cu înalţimea. de o mare violenţa. Un aspect aparte al lipsei de briză în bazinele închise se observă la Padiş. cu caracter local. ce se târăşte lent pe sol. Spre poalele munţilor. extrem de ridicată. Luna mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei. şi se destramă la primele raze ale dimineţii. Vremea este frumoasă iarna (în medie 16 zile cu cer acoperit în ianuarie. când aerul se răceşte. care ţin 3-5 zile. în special spre Depresiunea Beiuş. Media anuală în zonele înalte depăşeşte 1. ceea ce dă naştere la o ceaţă deasă. timpul se îndreapta. fiind mai uşor. în luna iulie sunt în medie 18 zile cu cer acoperit. dar de scurtă durată. Furtunile. O consecinţa directă a acestui fapt este şi cantitatea de precipitaţii căzuta aici. adesea în a doua jumătate a lunii.

Hidrologie Reţeaua hidrologică din PNAp aparţine bazinelor Crişului Negru la vest. 194 . Someşului Mic spre nord şi Văii Arieşului Mare la sud.

Gârda Seacă. constituie elementul determinant al configuraţiei reţelei hidrografice. reprezentate în majoritate de cele din zona endocarstului. apa este deviată printr-un tunel de 8. De pe partea dreaptă colectează Apa Caldă. Bazinul râului Crişul Negru situat în partea de vest a PNAp are ca principali colectori Crişul Pietros şi Crişul Băiţa cu direcţia generală de scurgere spre vest. Someşul Cald izvorăşte din zona Piatra Grăitoare – Cârligatele. Afluenţii Someşului Cald sunt Valea Seacă (Alunul Mare). Principalii afluenţi sunt pârâul Roşu. Valea Galbenei. faţă de care apele curgătoare se orientează radial. reprezintă o rezervă importantă şi sunt o sursă de alimentare / realimentare a reţelei de suprafaţă. pârâul Olteanu şi pârâul Monoşel. Valea Firii (pe partea stângă). Valea Belişului îşi are obârşia sub Dealul Roşu (jud. 195 . Unele ape au atât un curs de suprafaţă normal. Valea Sebişelului. pâraiele Barna şi Terpeş. Răchiţele. Platoul Padiş – Cetăţile Ponorului constituie. drenat pe cale subterană. un bazin de formă palmată cu numeroase pâraie care încă de la obârşie au un debit apreciabil. mai ales al celei subterane. Porcului. un bazin endoreic (închis la exterior). pârâul Popasului şi râul Albacului. Giurcuţa.475 km. până la turbinele Centralei Hidroelectrice Mărişel. pârâul Ciurtuci şi pârâul Potrii. Bazinul Someşului Mic este reprezentat prin două mari cursuri de apă: Valea Someşului Cald şi Valea Belişului care converg în lacul de acumulare Fântânele. Râul Arieşul Mare izvorăşte din Şaua Vârtop şi are ca afluenţi mai importanţi: Cobleş. Platoul are o suprafaţă de 36 km2. Apele de adâncime. pârâul Fulgerata. Aceste ape au în general debite constante şi nu produc eroziuni ale solului. Alba). Se varsă de asemenea în lacul de acumulare Fântânele. Pe partea dreaptă primeşte Valea Izbucului care colectează apele pârâului Tomnatec şi Valea Călineasa. Structura rocilor. Crişul Băiţa are ca afluenţi principali: Hoanca Moţului. Crişul Pietros are ca principali afluenţi: Valea Aleului. Lacul de acumulare Fântânele situat la 1 050 m altitudine are o suprafaţă de 826 ha şi s-a format în urma barării Văii Someşului Cald în aval de confluenţa sa cu pârâul Beliş.Nodul hidrografic este constituit de Platoul Padisului. Cea mai mare parte a apelor se scurg în bazinul Crişului Negru şi o foarte mică parte în cel al Someşului Cald. mai ales în zonele împădurite. Al treilea bazin hidrografic din PNAp este bazinul Arieşului Mare. cât şi sectoare de curs subteran. Valea Boga. pârâul Ponor. Din lacul de acumulare. gresiilor şi argilelor. Are un volum de 225-250 milioane m3 de apă. Valea Luncşoara. din punct de vedere hidrologic. Valea Călineasa. Valea Mare şi Valea Sighiştelului. respectiv caracterul permeabil al rocilor calcaroase şi impermeabilitatea şisturilor. Valea Vijanului. Alunul Mic. Apele nu au caracter torenţial şi nu produc pagube datorită faptului că pe porţiuni însemnate circulă în subteran.

Geomorfologie PNAp din punct de vedere geomorfologic este situat în Provincia Carpatică. din care cauză caracterul dominant al reliefului este dat de culmile foarte lungi. cu subunitatea Platoul Padiş (1 250 m). Regiunea Carpaţii Apuseni. Ele sunt mărginite de văi puternic adâncite. În Munţii Vlădeasa platforma este mult mai bine păstrată. subprovincia Munţii Apuseni. se manifestă pe alocuri prin abrupturi. Relieful se caracterizează printr-o succesiune de culmi prelungite şi domoale. subprovincia Carpaţii de SE. au o structură geologică relativ complexă. Apele platoului circulă pe căi subterane şi apar la suprafaţă prin Izbucul Coteţul Dobreştilor din bazinul Văii Gârda Seacă. ca rezultat al unei eroziuni îndelungate. vulcanică. Munţii Vlădesei din partea de nord al PNAp. Cea mai mare parte a PNAp este situată în Munţii Bihorului. ai căror versanţi sunt accentuat înclinaţi. iar partea de la nord de Văile Someşului Cald. PNAp cuprinde 80% 196 . cea mai reprezentativă fiind cascada Răchiţele. care generează cascade. aproape plane.Platoul Ocoale – Scărişoara este suspendat la peste 100-200 m faţă de văile din jur (Gârda şi Ordâncuşa) şi are o suprafaţă de 16 km2. fiind constituiţi predominant din roci magmatice şi formaţiuni cristalofiene şi mai puţin din roci sedimentare.Rocile calcaroase şi dolomitice predomină în Munţii Bihorului. Roca dură. cu enorme grohotişuri şi rupturi de pantă în albia râurilor. formate în mai multe etape geologice. cu relief şters. Aleului şi Crişului Pietros face parte din Masivul Vlădeasa. pe alocuri apărând chiar mici platouri.

cât şi paleontologic precum P. Rece etc. Şesuri sau a peşterilor Cetăţile Ponorului. ambele având o a doua deschidere (Avenul Poieniţa. O notă aparte o reprezintă bazinul Gârda Seacă care adăposteşte o serie de superlative precum P. Groapa de la Barsa). cu spaţii interioare colosale. sau Măgura. a celor din Lumea Pierdută. unde a fost pus în evidenţă primul endocarst poligenetic de pe teritoriul României. atât peisagistic. Acestea au creat un paleocarst hidrotermal mineralizat şi un carst relict hidrotermal. Sunt remarcabile cele două străpungeri hidrologice accesibile realizate de peşterile Humpleu şi Cerbului. Grabenului Someşului Cald îi sunt asociate peşteri de mari dimensiuni. platouri dolinare haotice (Lumea Pierdută. grabenul Someşului Cald şi zona piemontană (spre Depresiunea Beiuşului). Endocarstul cuprinde peste 1500 de peşteri şi avene cu caracteristici morfogenetice aparte pentru fiecare dintre cele 3 unităţi geomorfologice majore care includ roci carstificabile: Platoul Padiş – Scărişoara.1 km dezvoltare. Cerbului. defilee (Arieşul Mare). care adăposteşte cel mai mare lac subteran din peşterile României – 85 000 m3 de apă. accesul fiind oprit de sifoane lungi şi profunde.85 m) sau P. dar în zonă există un număr mare de peşteri deosebit de importante. În zona Padiş . care a remodelat parţial şi spaţiile preexistente. O notă aparte o reprezintă carstul din zona Cârligate – Valea Rea. Peştera din Valea Rea (21 km lungime) şi-a început evoluţia datorită soluţiilor hidrotermale postmagmatice. respectiv Avenul cu Vacă) în zona de platou din care se alimentează acviferele. în care se regăsesc practic toate formele din regiunea cu climă temperată. Exocarstul include forme de referinţă precum bazinul endoreic Padiş – Cetăţile Ponorului. câmpuri de lapiezuri (Bătrâna – Călineasa). Urşilor. şi nu în ultimul rând 2 dintre cele mai mari ponoare din Europa: Cetăţile Ponorului şi Coiba Mare.Scărişoara predomină cavităţile puternic descendente (avene şi ponoare). văi carstice (Gârdişoara – Gârda). Micula. de apă rece. Hodobana (cea mai labirintică peşteră a României) – 22.din totalul suprafeţei rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa Complexitatea litologică şi tectonică a regiunii a creat premisele necesare formării unui relief carstic deosebit. care ating în profunzime adesea nivelul piezometric al apelor freatice. 197 . asociate eruptivului de Vlădeasa. În acest perimetru intensa fragmentare a reliefului nu a permis formarea unor sisteme hidrocarstice de mari dimensiuni. Este cazul avenelor V5. chei (Ordâncuşa). În urma încetării activităţilor postmagmatice şi ridicarea în perioada Pliocenului a blocului Bihorului Nordic se creează premisele formării unui endocarst clasic. Este cazul peşterilor Humpleu (fără Avenul Poieniţa). uvale de mari dimensiuni (Bălileasa). Zgurăşti. Izbucul Tăuz (cea mai adâncă peşteră subacvatică . Sistemul Zăpodie. relativ orizontale (denivelările în general nu depăşesc valoarea de 150 m). Zona piemontană cuprinde relieful de măguri cuprinsă între Budureasa şi Băiţa Bihor.

Datorită substratului litologic apare o nuanţă ruginie. Din punct de vedere peisagistic cele mai importante peşteri din perimetrul PNAp sunt P. şi mai la sud. apoi urmează. creată de eroziunea torenţială în straturile de gresii şi argile roşii violacee de vârstă permo-werfiană. dintre care multe descrise pentru prima oară în lume în mediu speleic. Vârtop (din zona Casa de Piatră – a nu se confunda cu P. valea Galbena. mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara). Geologie În Bihorul nordic predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de conglomerate. Vârtop şi P. morfologia Gropii Ruginoase evoluează foarte rapid. cuarţ. Cetăţile Ponorului. o a doua fîşie de calcare (valea Sighiştel. din cel paleontologic P. Urşilor şi Onceasa. de la Vârtop). Zăpodie. În peşteră se regăsesc peste 35 de minerale sub formă de speleoteme (aragonit. Micula. de la nord spre sud. iar din cel arheologic: P. din ce în ce mai noi. 198 . PNAp adăposteşte peste 10 gheţari subterani mai importanţi. alături de gheţarii Borţig. valea Gîrdişoara) şi. Ponorului) etc. În timpul ploilor apa antrenează din Groapă fragmente de rocă provocând în deplasare un zgomot care se amplifică datorită ecoului şi creează spaimă turiştilor. în anii ploioşi ravena mărindu-se cu câţiva zeci de metri. celestit. Pojarul Poliţei. din Poiana Vârtop (din Vl. rodocrozit. o ravenă cu un diametru de cca. se situează şi printre primele 10 cavităţi de pe Terra din punct de vedere mineralogic. Rece. din Valea Rea. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi gresii. 450 m şi o adâncime de 100 m. Barsa. gresii şi şisturi violacee. Piatra Altarului. Valea Cetăţilor. Toate acestea înclină de la nord spre sud. ale Muntelui Ţapu. valea Gîrda).). în sfîrşit. Celebrii sunt Gheţarul Scărişoara (amenajat turistic) şi Gheţarul Focul Viu. Fiind un martor de eroziune activ. Un fenomen unic în peisajul românesc îl constituie Groapa Ruginoasă. de unde şi denumirea de Groapa Ruginoasă. gips. o a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa. malachit.Peştera din Valea Rea pe lângă faptul că este una dintre cele mai complexe peşteri ale Lumii. stratele fiind. metatyuyamunit etc.

etc. climă şi topografie. Păltineţul. din acest motiv ele se păstrează şi astăzi constituind masive ca Tătăroaia. păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica). Dealul Munţilor. precum şi zona de la vest de creasta Masivului Vlădeasa.Zona de izvoare a Someşului Cald reprezintă un larg graben în care formaţiunile geologice (ale autohtonului) s-au prăbuşit pe falii paralele cursului Someşului. nucul (Juglans regia). perturbări şi inversiuni. fiind afectate mai puţin de eroziune. Cu milioane de ani în urmă această zonă vestică s-a prăbuşit pe falii lungi de zeci de kilometri. Datorită condiţiilor locale de sol. salcia de munte (Salix caprea). 199 . Depozitele mezozoice ce formează acest sector sînt reprezentate prin roci sedimentare foarte variate. Măgura Ferice. în care predomină calcarele jurasice şi cretacice inferioare. mesteacăn (Betula verrucosa). acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). scoruş de munte (Sorbus aucuparia). ulm de munte (Ulmus montana). Glăvoiu şi Ţapu. Flora Întreg teritoriul PNAp aparţine etajului montan-subalpin. O excepţie la această structură obişnuită pentru Bihorul nordic o reprezintă zona de la vest de puternica fractură ce urmăreşte valea Galbena. Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane. frasin (Fraxinus excelsior). Stivele de depozite încălecate anterior pe autohton (pânzele) au ocupat astfel o poziţie inferioară. iar speciile care participă la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană. cireş sălbatic (Cerasus avium). de la izvoare spre nord pînă dincolo de confluenţa cu Crişul Pietros. jugastru (Acer campestre). carpen (Carpinus betulus).

plopul (Populus nigra). Zonele calcaroase constituie un peisaj special. Aceste turbării se formează fie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (Molhaşurile de la Izbuce). etc. Datorită unor condiţii speciale de microclimat. şi de asemenea se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata).Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor. iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp. fiind identificate până în prezent. în funcţie de relief. apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini neobişnuit de sudice. Pajiştile montane din platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale. fapt care a condus la apariţia unor pajişti montane a căror prezenţă nu poate fi explicată doar prin factorul altitudinal. Onceasa. împreună cu unele specii alpine. Datorită inversiunii de temperatură în cadrul acestor depresiuni închise. Platourile calcaroase Bătrâna. datorită stratificării termice a aerului. există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane. arinul negru (Alnus glutinosa). În dolinele de dimensiuni mari. mai ales în păduri de molid. depresionare. Barsa. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare. 200 . molidul apare în zona centrală a depresiunii.). între altitudinile de 1 200 şi 1 600 m. un număr de 420 specii de plante. substrat şi microclimat. ca rezultat al inversiunilor termice. în timp ce pădurile de foioase cresc pe vârfurile învecinate. Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m. Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni. de asemenea. Padiş. în vreme ce marginile platourilor sunt aproape întotdeauna acoperite de păduri. distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba). Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba. Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată. în partea inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. stânjenelul de baltă (Iris pseudaccorus). care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. Salix purpurea. Mărşoaia şi Ursoaia în mare parte sunt lipsite de vegetaţie lemnoasă datorită lipsei apei. Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii. care cresc aici la o altitudine neobişnuit de mică. La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede. Depinzând de asemenea de prezenţa apei. Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor. Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. Salix triandra). un exemplu tipic fiind Bazinul Padiş. fie în zone carstice unde fundul dolinelor se impermeabilizează cu argilă (Padiş. Ocoale. Vărăşoaia). se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate.

Jneapănul (Pinus mugo) este prezent (câteva pâlcuri) în Molhaşurile de la Izbuce. umbrite şi semiumbrite de la baza stâncilor calcaroase din perimetrul parcului (exemplu: Cheile Galbenei). dar mai ales din specii ale muşchiului Sphagnum. ap. Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe. Prin compoziţia lor floristică. Din aceste considerente. prin abundenţadominanţa ridicată a speciilor de Sphagnum şi prin caracterul lor mai hidrofil (37. pâlcurile de jneapăn de la marginea sud-estică a tinovului cel mare se aseamănă foarte mult cu cele din Munţii Tatra (Hadač. Piatra Grăitoare. Aceste cenoze pioniere endemice edificate de Thymus comosus se dezvoltă pe grohotişurile fine şi grosiere.Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe. Eriophorum vaginatum. Rhynchosporetum albae. Pop şi colaboratorii (1987) încadrează aceste jnepenişe într-o asociaţie nouă – sphagnetosum a asociaţiei Vaccinio . 201 . Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis. Cârligate). Se întâlneşte pe stâncăriile calcaroase.Pinetum mugi. se dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum.. Scheuchzeria palustris. Se întâlneşte pe grohotişurile fixate. dezvoltate la marginea tinoavelor). Fitocenozele analizate în 1987 de către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato – Sphagnetum (care au generat. de care diferă însă. Drosera rotundifolia. Thymetum comosi. Prezentăm în cele ce urmează pe scurt. Caricetum limosae. 1969. chimismul. Pop et. din etajul pădurilor nemorale de pe Valea Sighiştelului. această locaţie fiind citată ca fiind cea mai joasă din Munţii Apuseni (Pop. Valea Boga. 1987). care alcătuieşte fundamentul întregii flore. Carex limosa. mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă). Vaccinio – Pinetum mugi. al. sub aspect floristic şi ecologic. Aceste perniţe sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum. semiumbrite. Această asociaţie se întâlneşte frecvent în etajul montan şi subalpin. Andromeda polifolia. principalele asociaţii vegetale care dau nota specifică teritoriului PNAp: Sedo hispanici – Poetum nemoralis. fizionomia şi în general condiţiile de viaţă ale tinovului. Violo declinate – Nardetum. Parietarietum officinalis. De pe tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante. Sfagnetul.5%) şi infiltraţia speciilor puternic acidofile (25%). 1939). cu creştere înceată. Carex pauciflora. mobile sau fixate de la baza stâncilor calcaroase din Cheile Ordâncuşii. acolo unde solul este mai sărac decât în cazul menţionat anterior. Carex rostrata etc. Valea Galbenei şi Cheile Ordâncuşii. care prin felul său de viaţă decide reacţia. Aceste pajişti se întâlnesc frecvent în etajul montan superior şi subalpin din perimetrul parcului (Micău.

Dintre taxonii prezenţi în Listele Roşii naţionale (Dihoru 1994. Cheile Ordâncuşii). Această asociaţie rară care prezintă un interes fitogeografic deosebit a fost descrisă pentru mlaştinile oligotrofe. Platoul Padiş. Carex strigosa. 202 . Micău. între 600 şi 1100 m (Valea Boga. Junco – Caricetum fuscae. Cheile Ordâncuşii. Cheile Someşului Cald). între Vârful Poienii şi Vârful Dealul Păltinişului. formează zona molidişurilor. Aceste tufărişuri subalpine de ienupăr pitic se întâlnesc sporadic pe toată cresta nordică a parcului. Valea Galbenei. Aceste făgete pure se întâlnesc frecvent în tot PNAp. Empetrum nigrum ssp. montane din parc. Aceste păduri au o răspândire sporadică pe Valea Sighiştelului. Valea Albacului. Cheile Someşului Cald). Valea Gârda). Valea Galbenei. Menyanthes trifoliata. ele fiind cantonate în poienile şi rariştile de pădure de la limita superioară a molidişurilor (1400-1600 m). Fitocenozele higrofice edificate de Juncus effusus vegetează pe luncile şi terasele unor văi (Valea Călineasa. în tinoave şi în zonele lor tampon au fost identificaţi: Andromeda polifolia. Poiana Horea). Campanula patula ssp abietina. Rhynchospora alba. 1994). Valea Galbenei). pe soluri aluviale. Oltean & al. Listera cordata. Festuco – Agrostetum capillaris. Leucanthemum waldsteinii. se întâlneşte şi asociaţia Sphagno – Rhynchosporetum albae. Scheuchzeria palustris. Valea Albacului. Calamagrosti . Carpino – Fagetum. Campanulo – Juniperetum. Swertia perennis. Alături de aceasta. Aceste păduri larg răspândite în parc (Călineasa. cu conţinut mai redus de substanţe nutritive. Cârligate. Padiş. Molhaşurile de la Izbuce. Valeriana dioica subsp. Carex limosa.Seslerietum rigidae. Drosera rotundifolia. simplicifolia. Pedicularis limnogena. Cheile Ordâncuşii. Se întâlnesc în mlaştinile eumezotrofe montane din Valea Călineasa. nigrum.Digitalietum. Micău. Sphagnetum magellanici şi Carici flavae – Eriophoretum latifolii. ele întâlnindu-se la baza versanţilor umbriţi şi semiumbriţi din etajul montan inferior. Valea Boga.. Valea Gârda. Vaccinium oxycoccus. Valea Galbenei. Epilobio – Juncetum effusi. Aceste pajişti mezofile au o mare răspândire pe întreg cuprinsul parcului. până la limita superioară a pădurii de fag (Valea Sighiştelului. Caricetum limosae. Piatra Bulzului. Valea Sighiştelului. Vaccinium microcarpum. Dactylorhiza maculata s. Aceste asociaţii se întâlnesc frecvent în perimetrul parcului pe stâncile umbrite şi semiumbrite din etajul montan (Cheile Someşului Cald. Valea Bulzului. Symphyto – Fagetum. Se întâlneşte pe terenurile despădurite din zona fagului şi a pădurilor de amestec fag cu molid de pe Valea Sighiştelului. Vf. Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Cheile Ordâncuşii. Hieracio rotundati – Piceetum. l.

Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp. Edraianthus kitaibelii.) şi este reprezentat în Parc prin 22 de taxoni endemici. multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp. H. un număr ridicat de specii endemice au fost identificate. o specie aparţinând subgenului Drimeotus (Fericeus) şi una subgenului Drimeotus (Trichopharis). Cholevinae (Leiodidae) şi Trechinae (Carabidae). vioreaua (Viola josi).). O mare parte dintre specii sunt endemice şi multe populează numai una sau două peşteri. Pholeuon (s. 203 . 1971). kotschyanum etc. Cel mai bine reprezentat este grupul Coleopterelor. Celălalt gen. porphiriticum. are de asemenea un subgen endemic pentru Munţii Bihor. omagul (Aconitum calibrotryon ssp. str. H. biharicum. o plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense). Pe teritoriul Parcului se găsesc 15 taxoni (specii şi subspecii) de Drimeotus (Bihorites). iar multe au fost declarate ca fiind endemice pentru Munţii Apuseni. Fauna subterană de nevertebrate este foarte bine reprezentată pe teritoriul Parcului. Fauna Nevertebratele Pe teritoriul PNAp au fost colectate şi descrise foarte multe specii de nevertebrate noi pentru ştiinţă. cu un areal de răspândire foarte restrâns. cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa josikaea) (Ştefan. garofiţa (Dianthus julii wolfii). skarisorensis). Pholeuon. Genurile troglobionte Drimeotus şi Pholeuon sunt endemice pentru Munţii Apuseni. sparsum ssp.

iar dintre reptile. de regulă. tritonii (Triturus alpestris. În cele de foioiase. ISER Cluj-Napoca. 2006). Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra). T. cinteza (Fringilla coelebs). 204 . Cele trei genuri de coleopterelor subterane pot fi întâlnite în aproape toate peşterile de pe teritoriul Parcului. speciile: vipera comună (Vipera berus). lipanul (Thymallus thymallus). zglăvoaca (Cottus gobio).Dintre Trechinae. Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). şopârla de ziduri (Podarcis muralis). mugurarul (Pyrrhula pyrrhula). deşi genul Duvalius nu este endemic pentru teritoriul ţării noastre. cei 18 taxoni din Bihor sunt endemici pentru acest masiv muntos. şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus). ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). izvoraşul (Bombina variegata). alunarul (Nucifraga caryocatactes). cu o zonalitate bine evidenţiată. uliul păsărar (Accipiter nisus). extrem de reduse iar condiţiile de viaţă specifice le fac foarte vulnerabile la orice impact antropic. babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). cleanul (Leuciscus cephalus). ierunca (Tetrastes bonasia). Două dintre aceste specii au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu). şopârla de munte (Zootoca vivipara). ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus). moioaga (Barbus meridionalis petenyi). piţigoiul de munte (Parus montanus). Vertebratele O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă. etc. corbul (Corvus corax). mreana (Barbus barbus). scobarul (Chondrostoma nasus). vespertinus). forfecuţa (Loxia curvirostra). Triturus vulgaris ampelensis). codobatura de munte (Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos). zvârluga (Cobitis taenia taenia). grindelul (Noemacheilus barbatulus). reacţionând chiar şi la simpla vizitare a peşterii (Oana Moldovan. În ecosistemele acvatice din PNAp se întâlnesc următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario). şarpele de alun (Coronella austriaca). pănţăruşul (Regulus regulus). şorecarul comun (Buteo buteo). piţigoi de brădet (Parus ater). cristatus. păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis). huhurezul mare (Strix uralensis). păstrăvul curcubeu (Salmo irideus). dar efectivele lor populaţionale sunt. şarpele lui Esculap (Elaphe longissima). acvila de munte (Aquila chrysaetos). boişteanul (Phoxinus phoxinus). vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. piţigoiul moţat (Parus cristatus). în poieni şi păşuni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus). În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată (Turdus torquatus). În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus). sturzul de vâsc (Turdus viscivorus).

pârşul mare (Myoxus glis). despre care evaluările au scos în evidenţă existenţa a doar 21 de exemplare. şoarecele de pădure (A. format din 6 şi respectiv. Aceşti urşi sunt distribuiţi astfel: 7 pe Bihor. pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH). şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Acest fapt este deosebit de grav. au fost semnalate existenţa a câtorva familii pe cursul superior al rîurilor Someşul Cald. Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională. se poate considera o populaţie bine reprezentată şi pentru râs (Lynx lynx). Ca exemplu. dihorul (Mustela putorius) şi vidra (Lutra lutra). şoarecele dungat (A. populaţia care ar putea exista pe suprafaţa PNAp. Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii. Gârda Seacă şi Beliş. O altă acţiune de repopulare. 5 lupi. care a fost colonizată în bazinul superior al Crişului Pietros – Valea Boghii. un număr considerat de specialişti ca fiind cu mult sub capacitatea de suport a ecosistemelor preferate de acest mamifer. Cetăţile Ponorului. a vizat cocoşul de munte (Tetrao urogallus). Lupii sunt organizaţi în haiticuri. fiind semnalate în 2005. Scăriţa. Pentru judeţele Bihor şi Alba. Fauna de mamifere mari este bine reprezentată. Astăzi. agrarius). sylvaticus). 205 . luînd în considerare repartiţia habitatelor preferate şi biologia speciei. fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: şoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus). cerb carpatin (Cervus elaphus). a fost semnalat cîte un haitic. după părerea specialiştilor. Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris). unele dintre ele fiind de o deosebită importanţă. fondul genetic fiind insuficient. au aratat că pe teritorilul PNAp trăiesc un număr de 26 lupi (Canis lupus). etc. Rezultatele evaluărilor efectuate de personal de specialitate de la ICAS Braşov în colaborare cu personalul silvic de pe teritoriul parcului. care trăieşte în familii. şoarecele de pământ (M. este prezentă şi în Groapa Ruginoasă. pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. pe judeţul Cluj prezenţa a două grupuri de 10 şi respectiv 5 lupi. căprior (Capreolus capreolus). schimbul de gene nefiind astfel realizat.Fauna pădurilor cuprinde specii în general comune făgetelor şi molidişurilor montane. râs (Lynx lynx). Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre urşi (Ursus arctos). Acest număr reprezintă. agrestis). la care se adaugă capra neagră (Rupicapra rupicapra). 12 pe Cluj şi 2 pe judeţul Alba. mistreţ (Sus scrofa). şoarecele de câmp (Microtus arvalis). Astfel. existând pe suprafaţa PNAp un număr de 12 rîşi (8 în judeţul Cluj. În mod similar. prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus). şoarecele de casă (Mus musculus). ar putea ca în viitor să pună în pericol menţinerea speciei în Apuseni. realizată cu succes între anii 1970-1980. deoarece această populaţie de urşi este izolată de celelalte populaţii din Carpaţi. veveriţa (Sciurus vulgaris). 4 în Bihor şi 8 în judeţul Alba). ameninţat din cauza vânătorii abuzive.

în PNAp fiind identificate până în prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus). Peşterile cercetate din punct de vedere chiropterologic sunt: peşterile din Valea Sighiştelului. dintre care efectivele speciilor Rhinolophus ferrumequinum. Barbastella barbastellus. Mai mult. 2005). Conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România. Plecotus auritus. M. bechsteinii. Borda. iar alte 6 sunt vulnerabile (Botnariuc&Tatole. daubentonii. Miniopterus schreibersii. baza de date a Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România): liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). cele mai importante adăposturi pentru coloniile de lilieci fiind primele patru locaţii. P.. 2005. minutus). M. Rh. dasycneme. Rh. Pipistrellus pipistrellus. Peisaje 206 . chiţcan de câmp (Crocidura leucodon). 10 dintre aceste specii se regăsesc pe Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC. Onceasa. M. Din cele 29 specii de lilieci identificate în ţara noastră. hipposideros. Myotis myotis. P. Fagului. Şase specii care au fost întâlnite în PNAp sunt considerate prioritate naţională mare. anomalus). euryale. mystacinus. Fânaţe. liliac de amurg (Nyctalus noctula). chiţcan pitic (S. Humpleu etc. Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare ştiinţifică. alte 8 specii sunt periclitate. P. chiţcan de apă (Neomys fodiens).De asemenea. P. mamiferele mici insectivore. ariciul (Erinaceus concolor). brandtii. 2 specii de lilieci (Myotis dasycneme şi Myotis daubentonii) sunt considerate critic periclitate. 19 se regăsesc în fauna PNAp. nattereri. chiţcan de mlaştină (N. sunt bine reprezentate. Nicoară. M. chiţcan de munte (S. M. emarginatus. 1998/1999. alpinus). cuprinzând plante şi animale de interes comunitar care necesită desemnarea de arii speciale de conservare (date furnizate de Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România). cârtiţa (Talpa europaea). M. 2002. M. austriacus. P. Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc (Lup. M. blythii.

Protejarea lor este deosebit de importantă deoarece o mare parte dintre acestea sunt vizitate de turişti. Focul Viu. cât şi subterane. cât şi ca amploare şi varietate a formelor. chei şi defilee etc. Stâncăriile. caracterizat în principal de temperaturi şi umiditate constante şi lipsa curenţilor de aer. apă. Existenţa acestui tip de peisaj este una dintre premisele existenţei peşterilor cu gheaţă: Gheţarul de la Scărişoara. Avenul Borţig. păşunile montane şi fenomenele carstice de suprafaţă sunt unităţi de peisaj de interes major. flux de energie. tipuri de soluri şi de substraturi. Gheţarul de la Barsa etc. Acestea sunt reprezentate de către doline. platouri carstice. şi o drenare puternică a apei în subteran care acţionează ca şi factori limită pentru vegetaţie.. Avenul cu gheaţă din Platoul Vârtop. sorburi sau guri de peşteri). peşterile. de viaţă. cu drenaj subteran). se individualizează printr-un peisaj carstic remarcabil atât ca întindere. carstul este considerat ca un sistem interactiv complex care încorporează forme de relief.Munţii Apuseni.Prin definiţia sa. Perturbarea oricăruia dintre aceste elemente poate genera impact asupra celorlalte. Rezultă o varietate enormă şi uimitoare de microforme de relief atât terestre. care se remarcă prin soluri de grosime mică. dar în acelaşi timp susţine o biodiversitate remarcabilă la suprafaţă. Pădurea influenţează regimul de dezvoltare a golurilor subterane. O particularitate în Munţii Bihor o constituie prezenţa carstului împădurit. Zonele carstice au o hidrologie şi o morfologie distinctă rezultată ca urmare solubilităţii rocilor şi a porozităţii secundare bine dezvoltate. Trăsătura cheie a carstului e dezvoltarea unei reţele hidrologice subterane particulare. ce ar putea afecta direct sau indirect microclimatul specific. gaze. polii (depresiuni plane hidrografice închise. Subsolul găzduieşte cele mai importante şi fragile habitate şi ecosisteme din PNAp. concentraţii foarte mari de calciu şi magneziu. lapiezuri. văi seci. una din puţinele regiuni de acest fel din ţară. văi scurte oarbe (ale căror ape se pierd în calcar prin ponoare. Multe plante posedă adaptări distincte pentru supravieţuirea în aceste medii carstice. 207 . toate situate în zone complet împădurite. Recunoaşterea şi înţelegerea importanţei şi vulnerabilităţii acestor interacţiuni dinamice trebuie să sprijine managementul eficient şi conservarea acestor zone carstice.

200 m.sunt strîns legaţi de locurile lor natale. se înfiripă şi câte o gospodărie de moţ. care sunt cosite pentru fân. este aninat pe versanţii văilor sau pe platformele înalte. satele moţeşti fiind foarte răsfirate. redus ca întindere. în mod rudimentar. 208 . Climatul rece nu permite decât cultivarea cartofilor. Cătunele aşezate pe platoul de la Ocoale — Scărişoara. orice mecanizare fiind imposibilă.străveche populaţie a Apusenilor . obişnuit cu drumul. în Munţii Apuseni aşezările omeneşti permanente urcă până aproape de vîrfurile cele mai înalte. la 1. De aceea oriunde se găseşte un petic de pământ. Tot în acest scop sunt utilizate toate suprafeţele necultivabile. nu i se pare însă un fapt deosebit că pentru a ajunge de la el de acasă pînă în „centru" are o cale de mai bine de trei ore. Agricultura se practică până la altitudinea de 1. Pe culmile înalte se dezvoltă păşuni întinse ce permit creşterea oilor şi a vitelor. totuşi ei nu-i părăsesc şi au ştiut să se gospodărească. sunt printre cele mai înalte aşezări din ţară.Comunitati Spre deosebire de celelalte unităţi carpatice. începând de la alegerea lemnului pentru doage şi până la închegarea butoaielor. Terenul agricol. Cea mai mare bogăţie a Ţării Moţilor o constituie însă pădurile de molid. în valorificarea cărora moţii sunt adevăraţi maeştri. Meseria de dogar se moşteneşte din tată în fiu. Munţii le oferă puţine posibilităţi de trai. putinilor şi a doniţelor. fără a mai vorbi de confecţionarea tradiţionalelor tulnice şi a obiectelor de artizanat. uneori chiar pe fundul plat al unor doline. Moţului. utilizînd la maximum ceea ce le-a dat natura cu zgîrcenie. cât de cât arabil. orzul şi grâul semănat riscă să nu se coacă pînă la căderea brumei. Moţii .200 m.

fiind înlocuit de cuier. Cel mai caracteristic este acoperişul ţuguiat şi foarte înalt. Ea aparţine locuitorilor din depresiunea Beiuş. de cele mai variate dimensiuni. cum sunt cele de pe Muntele Găina sau din poiana Călineasa. Fiind de cele mai multe ori amplasate pe pantă şi neputând săpa solul stâncos pentru obţinerea unei fundaţii orizontale. Prin închiderea porţiunii dintre piloni ei obţin grajduri pentru vite sau loc pentru acareturi. În locurile de fâneaţă ei îşi construiesc mici colibe pe care le locuiesc numai vara. ţesături şi obiecte ceramice caracteristice zonelor. Dulapul nu intră în inventarul gospodăriei. au o arhitectură specifică. paturile sunt specifice. cu stâlpi şi arcade. doniţe şi diferite produse de artizanat. care cu vremea se înveleşte cu un covor gros alcătuit din iarbă şi muşchi. din împrejurimile Beiuşului. iar zonele mai accesibile. iar în cea dinspre vale pe piloni. moţii sprijină în partea din deal casa pe pămînt. Din numeroasele datini ale moţilor nu putem trece cu vederea pe cea mai specifică. legume. locul de frunte ocupîndu-l însă tulnicele. uneori sculptate. Faţada casei are întotdeauna un cerdac. Interiorul casei este sărăcăcios dar curat. Crişenii locuiesc la poalele munţilor. 209 . laviţă şi pat. cunoscuţi sub numele de „crişeni”. fiind extensibile. Moţii vin cu ciubere. fiind legaţi de pământurile mănoase ale depresiunii. Grajdul pentru vite este şi mai caracteristic.Cu aceeaşi măiestrie moţii utilizează lemnul în construirea întregii lor gospodării. din şindrilă. De aceea ei nu folosesc partea lor de munte decât pentru păşunat. Crişenii aduc fructe. construite exclusiv din lemn. Casele. Sfoartea (din valea Ordâncuşa) şi Casa de Piatră (din valea Gârda Seacă). Ultimele aşezări spre nord ale Ţării Moţilor sunt cătunele Ocoale (de pe platoul Scărişoara). aceea a târgurilor anuale. Moţii nu îşi cumpără mobilă ci o confecţionează singuri: masă. Mai la nord regiunea muntoasă nu mai este locuită permanent. scaune. greble. în timpul cositului. pentru fâneaţă. Este un cub din bârne pe care stă un acoperiş foarte înalt făcut din cetină.

Plecare din Bucureşti cu autocarul – sosire în localitatea Vânători Neamţ. Cazarea se va face la Pensiunea Ursul din localitate. . turiştii vor vizita Rezervaţia de Zimbri Dragoş Vodă.După servirea cinei. 6.CAPITOLUL 6. CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII TURISTICE.După vizitarea rezervaţiei. turiştii se întorc la pensiune pentru servirea mesei. ► Ziua I: . ping pong. STUDIU DE CAZ ECOTURISM ŞI AGROTURISM ÎN PARCUL NATURAL VÂNĂTORI NEAMŢ.După masă turiştii merg să viziteze casele memoriale Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu 210 . amatorii de jocuri sportive se vor putea relaxa jucînd fotbal. Pensiunea dispunând de terenurile şi dotările necesare. . ►Ziua II: . .Dupa servirea micului dejun la pensiune. Prezentarea parcului şi a strategiei de populare cu zimbri a parcului.1. billiard .

► Ziua IV: . Servirea cinei. . ►Ziua V: 211 .Servrea micului dejun la pensiune. Secu şi Sihăstria.Un scurt pelerinaj la Mănăstirile Neamt. . .Ziua se încheie cu masa de seară unde se servesc preparate tradiţionale moldoveneşti - ►Ziua III: . elogiate în opera sa de poetul naţional Mihai Eminescu.Întoarcerea pentru cina la pensiune.Masa de prânz va fi servită la una din Mănăstiri. Studierea arboretului de mesteacăn.După masa de prânz turiştii merg sa viziteze Muzeul Nicole Popa.Turiştii servesc micul dejun la pensiune. după care turiştii vor vizita Pădurea de Argint.Întoarcerea la pensiune pentru servirea prânzului. . după care vor pleca într-un traseu religios.

cu recoltarea de fructe de pădure sau plante medicinale pentru acasă.Masa de seară va fi servită în aer liber. este că nu poate exista agroturism.Pachetul turistic se va încheia. care conţine dansuri populare din zona Neamţ. cu scopul de a face cunoscută.Prânzul se va servi în afara pensiunii. . Am încercat să coroborăm semnificaţiile celor două concepte..Întoarcerea la pensiune pentru masa de prânz.După masa de prânz vizitarea casei memoriale "Veronica Micle" . precum şi vizitarea casei memoriale Vasile Alecsandri. care au ca scop conservarea mediului înconjurător. .2. una dintre ariile protejate ale ţării noastre mai puţin cunoscută publicului larg . . 6. ariile protejate din România.După micul dejun traseul turistic continuă cu un ultim pelerinaj religios la Mănăstirile Agapia şi Văratec. de Ecoturism şi Agroturism. care se desprinde din lucrare. Concluzii Concluzia principală. . În acelaşi timp. oferă turiştilor români şi străini. în jurul unui foc de tabără.Parcul Natural Vânători Neamţ. Turiştii vor admira un program artistic.După micul dejun turistii merg să viziteze Cetatea Neamţului. 212 . ocazia de a fi martori la spectacolul naturii. ►Ziua VII: . după servirea micului dejun. fără respectarea unor reguli scrise şi nescrise.Servirea cinei la pensiune ►Ziua VI: .

aer. *** . Ecoturismul. N.Pornind de la acest deziderat. Bucureşti. propunând un pachet de servicii agroturistice. BIBLIOGRAFIE 1.T 8. Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism”. 2005 2.Monitorul Oficial al României.Revista Vacanţe la Ţară. am reuşit să identificăm punctele de interes turistic ale acestei zone.breviar statistic” 2000-2006 4. Sibiu. 2005 7. Ed. *** . 2002 3.site I. *** . C.componentă a turismului modern”. 2005. *** . *** .ro 213 . 2007 6. Legislaţia din domeniul turismului 1997-2007 5. Antonoaie Niculaie. 2004. – „Management în turism. Foriş Tiberiu. 2006. Editura CERES. D.Ghidul Pensiunilor. „Turismul României.a. Psihomedia. ANTREC. Creţu Romeo ş.Institutul Naţional de Statistică. www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->