Capitolul VI: Impactul produs asupra apelor de suprafata

6.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă

In baza Autorizatiei Integrate de Mediu emise de Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului Craiova in anul 2006, S.C. Oltchim S.A. se obliga sa monitorizeze si sa raporteze
emisiile atat in reteaua proprie de canalizare si in statiile finale de tratare si epurare a apelor
reziduale, cat si camera de amestec sitauata anterior canalului deversor in raul Olt.
In tabelele de mai jos sunt prezentati indicatorii monitorizati de societate atat in cadrul
statiei de Epurare Biologica cat si in cadrul Camerei de amestec.

Statia de epurare biologica

pH Fenoli Detergenţi Azotati
CCO Cr Calciu 1,2,4 triclorbenzen Benzen
Suspensii Reziduu filtrabil Produse petroliere Hexaclorbenzen
Amoniu CBO5 Fosfor total dicloretan
Cloruri Fosfaţi Azot total

Camera de amestec
pH CCO Cr mg O2/l Ni Hexaclorbenzen
Calciu CCOMn mg O2/l 1,2,4 triclorbenzen dicloretan
Amoniu Sulfuri CBO 5 Cloroform
Reziduu filtrabil Mercur Fenoli Suspensii
Cloruri Cianuri Benzen Sulfaţi

Sunt monitorizate de asemnea emisiile în reţeaua proprie de canalizare in cadrul

sttiilor locale de preepurare. In cea mai mare parte a sectiilor sunt monitorizati indicatorii pH,
CCO – Mn(mgO2/l) si CCO – Cr (mgO2/l). In sectiile PVC I si II, Monomer si Propenoxid –
Propilenglicol – Polieteri este monitorizata concentratia de suspensii, iar in cadrul sectiilor
Electroliza cu mercur, Electroliza cu membrane si Monomer este monitorizata concentratia de
cloruri.
Toate analizele sunt efectuate în laboratorul propriu conform dotării deţinute şi în
laboratoare acreditate ISO 17025 pe bază de contracte anuale.
Deşi nu a fost cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei, SC
Oltchim SA monitorizează factori de mediu, apă de suprafaţă, apă subterană, aer, pentru a
urmării efectul activităţii asupra acestora. Pentru apele de suprafata se monitorizeaza râul Olt
in amonte şi aval de deversarea apelor uzate. In tabelul urmator sunt prezentati principalii
indicatori monitorizati pentru raul Olt.

Raul Olt – amonte si aval de deversare

pH Cloruri CCO Cr Nichel
Temperatură Sulfaţi CBO5 Cobalt
Amoniu Oxigen dizolvat Materii în suspensii Crom total
Calciu Saturaţia în oxigen Fenoli Izomeri HCH
Sodiu Reziduu filtrabil Mercur Compusi organici volatili
 Aprecierea stării de poluare a râului Olt în amonte şi în aval de deversările chimice în
prima perioadă a anului 2008 s-a realizat pe baza determinărilor efectuate de către Ecoind
Bucureşti asupra probelor de apă prelevate.
In urma masuratorilor efectuate pe raul Olt s-a luatmasura schimbarii clasei de calitate
a apei râului Olt pentru indicatorii: cloruri, calciu şi sodiu în aval faţă de amonte şi anume:
- cloruri – clasa I (amonte) => clasa a III a (aval);
- calciu – clasa I (amonte) => clasa a II a (aval);
- sodiu – clasa I (amonte) => clasa a II a (aval).

6.2.

Pentru realizarea graficelor prezentate mai jos a fost urmarita variatia catorva dintre
indicatorii de calitate a apei din efluentul evacuat in raul Olt. Datele au fost obtinute in urma
monitorizarii si analizarii indicatorilor respectivi de catre laboratorul propriu acrediat al SC
Oltchim SA pe o perioada de 6 luni in intervalul mai-octombrei 2008. Indicatorii urmariti si
prezentati in graficele de mai jos sunt: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sodiu, cloruri, sulfati,
azot, magneziu si azotati.

Prin noţiunea de pH se exprimă cantitativ aciditatea sau bazicitatea unei substanţe.
Valorile considerate normale, neutre sunt cuprinse intre 6,5 si 8,5. Masuratorile efectuate in
camera de intersectie sunt prezentate mai jos:

Concentratia maxima admisa Concentratia indicatorului de

Mai - Octombrie
pentru indicatorul de calitate calitate – pH
Mai 7,63
Iunie 7,56
Iulie 8,08
6,5-8,5
August 8,68
Septembrie 8,79
Octombrie 7,88
 Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus statiile de tratare a apelor uzate, atat
cele locale, proprii sectiilor, cat si statiile de tratare finale sunt eficiente din punct de vedere al
neutaralizarii apelor. In perioada analizata s-au inregistrat depasiri doar in 2 perioade, auguist
si septembrie atunci cand valorile medii ale pH-ului indregistrat au avut valori care nu se
incadrau in intervalul neutru 6,5-8,5. De asemenea urmarind graficul se poate observa ca in
intervalul analizat valoarea pH-ului depaseste in permanenta valoarea 7 ceea ce ne sugereaza
ca apele deversate in raul Olt au o acidiatate scazuta. Schimbarile bruste in ceea ce priveste
pH-ul apei pot avea efecte grave asupra vietuitoarelor din mediul respectiv si nu numai.

Concentratia maxima admisa Concentratia indicatorului de

Mai - Octombrie
pentru indicatorul de calitate calitate - suspensii (mg/l)
Mai 34
Iunie 42
Iulie 62
60 mg/l
August 81
Septembrie 70
Octombrie 50

In perioada Mai-Octombrie 2008, in jumatate din intervalul analizat s-a observat o

depasire a concentratiei maxime admise de suspensii in efluent. Daca in luna iulie depasirile
au fost nesemnificative, de doar 2 mg/l, in lunile auguist si septembrie limita a fost depasita
cu 10mg/l respectiv 21 mg/l. Avand in vedere complexitatea statiilor de tratare si epurate din
cadrul uzinei, valoarea mare a concentratiei de suspensii inregistrata in luna august se
datoreaza cel mai probabil unor dificultati tehnice.
De semanea comncentratia maxima admisa de reziduu filtrabil conform „Normativului
din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002” cu valoare de
2000 mg/l, a fost depasita in perioada analizata in lunile iunie si august, in restul prioadei
fiind inregistrate valori scazute cu mult sub limita impusa. Variatia concentratiei reziduului
filtrabil pe o perioada de 6 luni se poate observa in tabelul si graficul de mai jos:

Concentratia maxima admisa Concentratia indicatorului de

Mai - Octombrie
pentru indicatorul de calitate calitate – reziduu filtrabil (mg/l)
 Mai 1328
Iunie 2720
Iulie 1440
2000 mg/l
August 2140
Septembrie 1620
Octombrie 1720

In ceea ce priveste concentratia maxima admisa a ionului de sodiu (Na+) se poate observa din
tabelul si graficul de mai jos ca SC. Oltchim S.A respecta in cea mai mare parte
regelementarile. In intervalul analizat, mai-octombrie 2008, valorile inregistrate sunt scazute
incadrandu-se in limita impusa, aceasta fiind depasita doar in luna mai atunci cand s-a
inregistrat o valoare medie a concentratiei de Sodiu de 219,3 mg/l.

Mai - Octombrie CMA Na+

Mai 200 219,3
Iunie 200 195,6
Iulie 200 126,1
August 200 37,2
Septembrie 200 91,5
Octombrie 200 121,2
Clorurile au o acţiune adversă asupra vieţuitoarelor acvatice. Limita de 500mg/l clor impusă
pentru apele de suprafaţă asigură protecţia acestora.Pe graficul alaturat se poate observa
depasirea concentratiei maxime admise pentru cloruri (cl-) doar in lunile iunie si iulie ale
perioadei analizate. De asemenea graficul ne arata ca valorile inregistrate sunt putin peste
limita impusa iar ulterior celor 2 luni, valorile scad pana la o concentratie de doar 90,1 mg/l.

Cloruri (cl-)
Mai - Octombrie CMA Cl-
Mai 500 344,1
Iunie 500 520,1
Iulie 500 519,1
August 500 389,1
Septembrie 500 405,4
Octombrie 500 90,1
Sulfati

Mai - Octombrie CMA SO42-

Mai 600 280
Iunie 600 240
Iulie 600 225
August 600 350
Septembrie 600 260
Octombrie 600 200

Ionii sulfat împreună cu ionii de Ca, Mg, Na, şi ionii bicarbonat, fosfat, constituie
partea cea mai importantă a reziduului fix (salinitatea naturală a apelor). Creştarea
concentraţiei acestor ioni provoacă dereglări ale echilibrului osmotic, instalarea stresului
hiperosmotic care generează moartea microorganismelor. Limita impusă de legislaţie pentru
sulfaţi în apele de suprafaţă este de 600 mg/l. Din datele prezentate in tabelul si graficul de
mai sus se observa ca S.C. Oltchim S.A. evacueaza in raul Olt ape reziduale care nu
pericliteaza mediul ambiant prin concentratia de sulfati. Valorile inregistrate in perioada mai-
octombrie 2008 se incadreaza intre 225 si 350 mg/l cu mult sub pragul maxim acceptat de
reglementarile in vigoare.
Azot amoniacal
Mai - Octombrie CMA NH4+
Mai 3 4,49
Iunie 3 3,13
Iulie 3 4,12
August 3 2,15
Septembrie 3 3,25
Octombrie 3 1,69

Azotul amoniacal sau amoniacul neionizat (NH4+) nu trebuie sa depaseasaca o

concentratie de 3 mg/l. Asa cum se poate vedea si pe graficul de mai jos, in 4 dintre cele 6
luni analizate aceasta concentratioe maxima admisa a fost depasita, in lunile mai si iulie
inregistranduse valori mult mai mari, de 4,49 respectiv 4,12 mg/l. Desi amoniacul ionizat
(NH4+) nu este la fel de periculos ca cel neionizat (NH3), depasirea concentratiilor maxime
admise pune in pericol fauna acvatica intrucat la concentratii mari de amoniac pestii inceteaza
hranirea.
Spre sfarsitul perioadei analizate se poate observa totusi o tendinta de scadere si
reglare a concentratiei de amoniac in efluent.
 Mai - Octombrie CMA Mg2+
Mai 100 92
Iunie 100 17
Iulie 100 11,6
August 100 29,2
Septembrie 100 8,26
Octombrie 100 17,6

Depasirea cantitatilor maxime admise de magneziu poate conduce, intre altele la o crestere
accentuata a duritatii apei. Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai jos in cazul S.C.
Oltchim S.A. concentratia magneziului (mg2+) se incadreaza in limitele admise
neinregistrandu-se depasiri ale acestora. De altfel in afara de luna mai a perioadei analizate,
cand valoarea concentratiei de magneziu se apropie de CMA, in lunile iunie-octombrei s-au
inregistrat valori cu mult mai reduse fata de concentratia maxima admisa.
Acelasi lucru se poate observa si pe graficul de mai jos, in cazul azotatilor, in
intervalul mai-octombrie 2008 inregistrandu-se valori care nu au depasit 10mg/l in conditiile
in care concentratia maxima admisa este de 25 mg/l.

AZOTATI !!!!!
Ion azotat
Mai - Octombrie CMA NO3-
Mai 25 10
Iunie 25 1,5
Iulie 25 2,7
 August 25 10
Septembrie 25 4,6
Octombrie 25 10

Printr-o analiza succinta a parametrilor prezentati mai sus se poate concluziona ca S.C.
Oltchim S.A. a luat in mare parte masuri pentru

Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Impactul produs asupra apelor

Apa este unul din factorii de mediu a cărei calitate influenţează major calitatea
celorlalţi factori de mediu (sol, aer, vegetaţie), dar care la rândul său poate fi influentată de al
ti factori.
5 >
în afară de factorii naturali ce influenţează calitatea apei de suprafaţă şi freatică (structura
fizico-chimică a solului, cantitatea de precipitaţii atmosferice, depunerile de praf, conţinutul
de substanţe organice rezultate din degradarea biologică a resurselor vegetale), apele uzate
evacuate realizează o poluare a acestui factor de mediu influentându-i calitatea.
Evaluarea gradului de poluare şi autoepurare se face prin metode organoleptice, fizice,
chimice, fiziologice şi biologice (ecologice).
Obişnuit, autoepurarea apelor curgătoare poluate într-o singură repriză se realizează în circa
10 zile, inclusiv de germeni patogeni. Distrugerea germenilor patogeni este consecinţa
faptului că aceştia nu beneficiază în apă de condiţii de viaţă şi multiplicare, înregistrând astfel
fenomene de îmbătrânire şi atenuare a patogenităţii. Autoepurarea este mai intensă vara,
înregistrând o stagnare iarna.
A
In general, autoepurarea apelor de suprafaţă este insuficientă pentru ai asigura potabilitatea,
impunând necesitatea prelucrării acesteia.
Pentu apele uzate evacute în receptori naturali ori în reţele de canalizare parametrii
monitorizaţi sunt în funcţie de caracterul şi provenienţa apelor uzate rezultate din activităţile
specifice de producţie iar limitele maxim admise la evacuarea în reţele de canalizare sunt
stabilite în baza normativului NTPA 002/2002, iar pentru evacuarea în receptorii naturali de
NTPA 001/2002 cu acceptul organelor abilitate de ape şi mediu astffel încât să nu se modifice
semnificativ indicatorii de calitate ai apelor de suprafaţă impuşi de STAS 4706/97.
A
In vederea întocmirii acestei lucrări au fost recoltate mai multe probe de apă din CC 204 al
Statiei locale de neutralizare a Secţiei Electroliză cu membrane, unde
J
5 5
are loc numai o corectare de pH şi o monitorizare la interval de 4 ore a clorurilor, datorită
faptului că în procesul tehnologic de obţinere a produşilor finali (sodă hidrogen), se foloseşte
saramura de la Ocnele Mari care este înapoiată după epuizare.
Apa de la reţeaua de canalizare din râul Olt se foloseşte în cantităţi mici în secţia Electroliză
cu Membrane, motiv pentru care am recoltat probe de apă din Camera de Intersecţie înainte
de evacuarea apelor reziduale epurate în râul Olt, urmărind impactul generat de evacuarea
acestor ape.
Cele mai reprezentative probe unde se evidenţiază depăşiri ale valorilor admise impuse prin
STAS 4706/97 privind calitatea apelor de suprafaţă, sunt cele recoltate din Camera de
Intersecţie ca urmare a deversărilor de ape reziduale din OVOID II rezultate din diferite
ramuri ale industriei:
■ chimică (S.C. Oltchim S.A. şi Uzinele Sodice S.A.)
■ construcţiilor de maşini (S.C. Vilmar S.A.)
-energetică (S.C. CET S.A.)
Influenţa apelor uzate, evacuate de societate asupra receptorului se manifestă în principal prin
conţinutul de suspensii, cloruri, sodiu, magneziu, calciu, amoniu, sulfaţi, azotaţi, metale grele.
Pentru evaluarea impactului produs asupra factorului de mediu - apa s-au prelevat probe de
apă din efluentul Camera de Intersecţie pentru indicatorii fizici şi chimici generali prezenţi în
tabelul următor.

Nr. crt. Indicatori Probe efluent Camera de intersecţie

analizaţi
(mg/l)
Pi P2 P3 P4 Ps P6 P7 Ps P9

1. PH 7,4 7,6 7,5 8,5 7,0 7,1 6,8 9,0 7,8

2. Suspensii 42 62 81 59 70 84 50 60 30

3. CCO-Cr 28 84 76 64 55 76 67 47 36

4. cr 344 520 599 640 430 330 109 90 51

5. Na"'" 91 259 195 60 37 68 91 121 208

6. s042" 145 280 260 225 350 290 260 200 140

7. nh4+ 0,5 5,5 4,4 3 1,8 2,1 1,6 4,2 3,2

-
Analizând rezultatele din tabel se constată depăşiri nete faţă de normele admise pentru probele
P2, P3, P4, P6, P8, P9.
Indicatorii depăşiţi sunt: pH, suspensiile, CCO-Cr, CI", Na+, şi NH4+. Caracteristicile apelor
uzate şi influenţa lor asupra receptorului Prin industria produsele clorosodice se înţelege
industria obţinerii substanţelor din clorura de sodiu: produse alcaline, clor, hidrogen.
Produsele principale ale industriei alcaliilor sunt soda (Na2C03) şi soda caustică (NaOH).
—■» Influenţa apelor uzate de la producerea sodei caustice asupra receptorului De la
obţinerea electrolitică a NaOH sunt evacuate ape de spălare alcaline cu conţinut de cloruri,
clor liber, suspensii. Asupra receptorului, apele uzate de la fabricarea alcaliilor au influenţă
nocivă prin sărurile solubile de Ca şi Mg care pot imprima apei receptorului un gust neplăcut,
sălciu şi duritate crescută. Concentraţiile crescute de NaCl pot influenţa negativ folosirea apei
receptorului prin creşterea salinităţii totale, alterând astfel proprietăţile organoleptice ale
receptorului.
—> Influenţa apelor uzate încărcate cu suspensii asupra receptorului
Principalele efecte produse de suspensii sunt scăderea transparenţei apei, distrugerea
biocenozei bentale, vătămarea peştilor şi a altor organisme bentonice, alterarea peisajului.
—> Influenţa apelor uzate de la producerea HC1 asupra receptorului
Asupra receptorului, apele evacuate din industria acidului clorhidric influenţează prin
aciditate, apa receptorului devenind improprie pentru folosinţe şi pentru viaţa organismelor
care sunt distruse pe distanţe mari în aval de deversare. Aciditatea este foarte agresivă şi faţă
de betoanele sau metalele conductelor ale diferitelor construcţii şi instalaţii.
—> Influenta apelor reziduale cu conţinut de sulfaţi asupra receptorului
Sulfaţii prezintă o agresivitate deosebită faţă de betoane şi în condiţii reducătoare existente
mai ales în zonele de adâncime ale apelor stătătoare naturale, se pot transforma în hidrogen
sulfurat şi sulfuri foarte nocive în deosebi pentru fauna piscicolă.
—> Influenţa apelor reziduale cu conţinut de azot amoniacal asupra receptorului
Amoniacul rezultă în apă din degradarea incompletă a unor substanţe organice, care conţin
azot sau poate proveni de asemenea din sol. Materia organică mineralizată prin activitatea
microbiologică produce amoniacul, care în felul acesta este pus în evidenţă în apele de
suprafaţă şi subterane. Concentraţiile mai mari apar în apele poluate prin scurgerile din
canale, fertilizare, deşeuri agricole şi industriale ce conţin amoniac.
Amoniacul reprezintă primul stadiu de descompunere al substanţelor organice cu conţinut de
azot în molecula lor şi de aceea ne indică o poluare recentă (ore, zile) şi în consecinţă foarte
periculoasă.
Prezenţa simultană a amoniacului şi a nitriţilor este un indicator al unei poluări continue, deci
cu un risc de îmbolnăvire mare.
—> Influenţa apelor reziduale cu conţinut de nitraţi asupra receptorului
Apele naturale nepoluante de obicei nu conţin dacât cantităţi extrem de mici de nitraţi. In
apele de suprafaţă nitraţii sunt consideraţi nutrienţi ai plantelor, deoarece acestea îi asimilează
şi îi folosesc în structura celulară. Stimularea creşterii plantelor, în mod special a algelor poate
crea probleme asociate cu eutrofizarea care are loc în urma descompunrii algelor şi duce la
degradarea calităţii apei care nu mai este potabilă.
—> Influenţa apelor reziduale cu conţinut de cloruri asupra receptorului
Anionii de clor sunt de obicei prezenţi în apele naturale. Un conţinut ridicat de clor poate
indica o poluare prin canalizare (ape din canalizare), deşeuri industriale, prin pătrunderea apei
marine sau saline într-o masă de apă proaspătă sau acvifer. Gustul sărat din apă depinde de
ionii cu care sunt asociate clorurile. Cu ionii de sodiu gustul este detectabil la circa 250mg/l
CI", iar cu calciu sau magneziu gustul poare fi insesizabil la l,000mg/l.
—» Influenţa apelor reziduale cu conţinut de calciu şi magneziu asupra receptorului
Printr-o acţiune similară calciu şi magneziu imprimă duritate apei. Apele dure sunt neplăcute
la gust, iar la fierberea apei sărurile în exces se depun pe vase, cazane, conducte etc. Excesul
de calciu imprimă apei un gust sălciu.