Sunteți pe pagina 1din 7
 
7.15. Studiu de caz: Jocurile pe calculator
– 
 
 plan de intervenţie
Prof. Emese Câmpean, Colegiul Na
ţ
ional “Petru Rareş”, Beclean, Bistrița Năsăud
TIPUL:
Jocurile pe calculator şi influenţa acestora asupra comportamentului preşcolarului.
DESCRIEREA PROBLEMEI
 
Tipologia problemei
Este una complexă, deoarece ramificaţiile acestui comportament se răsfrâng atât asupra comportamentului individului, dar şi asupra familiei acestuia. Lipsa de comunicare şi violenţa vor avea un impact negativ şi asupra mediului şcolar în care se va integra acesta ulterior.
 
Actori implica
ţ
i
Actorii implicaţi în acest tip de problemă sunt copiii şi părinţii, dar această problematică este una care va afecta pe termen lung şi societatea în care aceştia trăiesc, deoarece copilul care dezvoltă o dependenţă faţă de calculator va deveni tot mai necomunicativ, izolat şi violent.
 
Contextul apari
ţ
iei
Cum apare această problemă în cazul unui preşcolar, ne
-am putea întreba. În primul rând, e vorba
iniţial de câteva minute petrecute
 
 în faţa calculatorului. Apoi, mândria părintelui de a
-
şi vedea copilul ştiind să utilizeze calculatorul îl face să îl lase tot mai mult în faţa jocurilor pe calculator, de multe ori, fără să verifice concret pe ce se joacă copilul (e facil, în acest timp părintele poate lucra ceva prin casă şi are impresia că cel mic este în siguranţă, doar îl vede stând pe scaun, în camera alăturată)
 
 
Descrierea situa
ţ
iei
Jocurile cu arme
 –
 
cele pe care majoritatea băieţilor le preferă –
 fie ele reale sau virtuale, rid
ică unele probleme privind evoluţia morală a psihicului copiilor, spun cercetătorii, deoarece actul ucigaş devine banal, iar conceptul de moarte se devalorizează. Problemele de atenţie şi hiperactivitate, incapacitatea de învăţare, sunt alte probleme pe c
are le
poate genera vizionarea Tv şi jocurile pe calculator. De asemenea, studiile sociologice dovedesc că violenţa de pe micul ecran naşte violenţă în lumea reală.
 
Care sunt motivele pentru care o considerăm o nevoie emergentă?
Pornind de la definiţia conceptului, constatăm că avem de
-
a face cu o problemă nouă, deoarece situaţia care o generează este şi ea una nouă, un context necunoscut. Calculatorul, una din invenţiile majore ale secolului se dovedeşte a fi atât prieten, cât şi un mare duşman pentr
u
dezvoltarea personalităţii copiilor. Este o problemă care poate avea următoarele efecte cu impact major asupra dezvoltării tinerilor:
 jocurile pe calculator îi fac pe tineri agresivi
 jocurile pe calculator împiedică reală socializare
dăunează sănătăţii copilului şi duc la o scădere a randamentului şcolar al elevului
copilul poate intra în contact cu imagini nepotrivite vârstei
dependenţa faţă de calculator
 
 
Posibile riscuri
extinderea fenomenelor de violenţă în rândul şcolarilor
probleme de comunicare, relaţionare în echipă –
 probleme de socializare
creşterea riscului obezităţii
INTERVENŢIE
Ce s-
a făcut pentru solu
ţ
ionarea problemei?
Studiile realizate în ultimii ani atrag atenţia asupra acestui fenomen şi se încearcă găsirea de soluţii
pertinente. În primul rând, s-
a constatat nevoia de a introduce programe de educaţie a părinţilor în ceea ce priveşte această problemă, o conştientizare a riscului la care îşi expun involuntar copiii.
Acest deziderat a fost realizat în special prin elaborarea unor ghiduri (ex
.
 A parent's guide to internet safety HOW TO KEEP YOUNG INTERNET USERS SAFE 
,
elaborat de guvernul Australian în
2007). Această problematică apare în special în materialele de specialitate elaborate în străinătate,
mai p
uţin în cele româneşti, semn că pentru noi chiar este o problemă nouă, mai puţin cercetată.
Care sunt ac
ţ
iunile recomandate pentru solu
ţ
ionarea problemei apărute?
Consider că este necesară o conlucrare pentru soluţionarea acestei probleme între instituţiile şi organizaţiile implicate în educaţia copiilor.  În primul rând, şcoala ar trebui să insiste în mod deosebit pe derularea programelor de tipul
Şcoala  părin
ţ
ilor 
, în cadrul cărora să facă o radiografiere a problemei şi să vină cu soluţii, poate e pr
ea
pretenţios spus, dar să aducă modele de bună
-
practică.  În acest sens, mă gândesc că ar fi util că psihologul şcolar să
coopereze cu medici, reprezentan
ţ
i ai ONG-urilor 
, să prezinte cazuri concrete la care s
-a ajuns deoarece nu s-
a acordat suficientă
im
portanţă acestei probleme. De asemenea, tot în cadrul şcolii s
-
ar putea lua iniţiativa pentru a se organiza cât mai multe
activită
ţ
i extraşcolare în aer liber 
, activităţi sportive, art
-
creative, tot felul de activităţi care să le facă plăcere elevilor, să
 
le dezvolte gândirea critică şi creativitatea, şi să îi ţină cât mai departe de pericolul dependenţei. Şcoala românească pune prea puţin accent pe partea de
 peer mediation
, poate că este un palier
care ar putea fi dezvoltat, implicându-i pe cei care au a
vut probleme cu dependenţa faţă de jocurile pe calculator în activităţi de educare a colegilor.  În acelaşi timp, să nu uităm că una din principalele surse de informare, documentare, comunicare este internetul. Ca să evităm transformarea utilizării lui în dependenţă, am putea implica elevii în activităţi foarte atent monitorizate, tot pe internet (de exemplu, implicarea lor în editarea unui ziar al şcolii –
 
ar folosi cunoştinţele de informatică în partea de editare, dar ar trebui să exploreze şi să
caute subiecte în mediul real, nu cel virtual). De asemenea, îi putem implica într-o cercetare pe
această temă, să descopere singuri pericolele la care se expun şi să încerce să extragă concluziile pentru ceilalţi.
REZULTATE
 În cadrul unei activităţi la
Şcoala părin
ţ
ilor
am încercat să tragem un semnal de alarmă asupra violenţei din jocurile online şi să îi conştientizăm pe părinţi asupra pericolelor. În primul rând i
-am
 îndemnat să verifice, să ştie ce site
-
uri accesează copiii lor, să ceară îndrumare şi ajutor
 atunci când
sunt depăşiţi de tehnologie. Redăm în continuare o listă a „sfaturilor” pe care le
-
am dat părinţilor. Din păcate e doar un prim pas cel făcut de noi. În această problematică s
-
au făcut prea puţine în şcolile noastre. Activităţile
 
extraşcolare
 
oferite sunt de multe ori anoste, cluburile, cercurile şcolare sunt aproape inexistente. Aşadar, e destul de uşor să ai ca variantă jocul pe calculator, dacă eşti elev şi nu ţi se oferă altceva. Consider că ar trebui să gândim o campanie de prevenire, făcută în modul cel mai serios, cu implicarea cât mai multor factori (părinţi, profesori, diriginte, medic, consilier, etc.).
Şi, în loc să interzicem, să oferim alternative
.
 
Material Şcoala Părin
ţ
ilor 
: Jocurile pe calculator si influenţa lor asupra copiil
or
CE SUNT JOCURILE PE CALCULATOR? Jocurile pe calculator
constituie o categorie de aplicaţii software, destinate distracţiei.
101
TIPURI DE JOCURI PE CALCULATOR:
-
RTS (Real Time Strategy - Strategie în timp real)
-
RTT (Real Time Tactics)
-
RPG (Role Playing Game)
-
TBS (Turn Based Strategy)
-
Simulatoare
-
Action
-
Adventure (aventură)
-
FPS (First Person Shooter)
-
TPS (Third Person Shooter)
-
MMO (Massive Multiplayer Online Game)
-
Arcade
-
Board/Card Games (Joc de cărţi sau masa)
CE AR TREBUI SĂ ŞTIU DESPRE CONŢINUTUL UNUI JOC DE CALCULATOR PENTRU COPII?
Mai întâi trebuie să cunoşti despre ce anume este vorba în joc şi ce caractere/personaje sunt implicate în el şi care le sunt reacţiile. Comportamentul lor este conform cu ceea ce crezi că este normal să vadă copilul tău? Elementele pe care este construit jocul sunt prea intense (prea multă acţiune) pentru copil? Singurul mod prin care poţi depista acest lucru este să joci tu jocul mai întâi, de la un capăt la altul, şi toate variantele pe care le are. Clasificarea jocurilor după vârsta utilizatorilor poate să îţi ofere informaţii generale, dar numai tu eşti în măsură să decizi dacă într
-
adevăr jocul este conform cu vârsta copilului. De asemenea, acordă o atenţie deosebită recla
melor
incluse de anumite companii în jocurile pe calculator sau cele video prezente pe piaţă. Produse
comerciale de genul cerealelor sau dulciurilor sunt transformate în personaje ale unui astfel de joc. Fi atent la mesajul pe care aceste personaje îl transmit copilului.
CE LIMITE AR TREBUI SĂ IMPUN ÎN FOLOSIREA CALCULATORULUI ŞI A JOCURILOR VIDEO?
Este un lucru bun că în jurul tehnologiei să existe reguli impuse de părinţi, dar nu există nici un număr magic al minutelor alocate jocului. Părinţii trebuie să
-
şi evalueze propriii copii şi comportamentul lor înainte de a stabili reguli. Dacă un joc pe calculator sau video duce la un comportament agitat, violent atunci trebuie stabilită o limită de timp sau o regulă care să restricţioneze utilizarea acestuia înainte de culcare. Dacă îţi faci probleme să expui copilul unui joc mult prea violent pentru vârsta lui, nu uita să
-l verifici personal înainte de a i-
l pune la dispoziţie.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505