UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina. care are mai multe scopuri: . In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos.numarul slefuirilor va fi de minimum 2. Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire. La slefuirea lemnului in alb.venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica. Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit. aceasta reprezinta o faza tehnologica. indiferent de tipul de finisare cerut. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata.

LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Curatarea suportului de rasini se poate face astfel. DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi. Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii.In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata. In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini. -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata.Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340.ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire.Cu solutia fierbinte se periaza bine . In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320. a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului). DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a . (apa fierbinte).

Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: . Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire. Metoda este destul de costisitoare in timp. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului. c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun.astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena.

fara tendinta de ingalbenire in timp.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump.culoarea persistand sau virand in gri. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii).Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat.Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen.stejar. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii . In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %.chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor.dupa reactie.incolore. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.nuc. Taninul continut in anumite specii in special la stejar. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente.Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin.numit si perhidrol.

Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.3 sau 4 umectari consecutive. cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric).O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului.numiti coloranti azoici. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa. Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina.colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu. Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa.cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare.se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase.dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus. Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi. COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2. .cei mai bine primiti de lemn.mai indicat este insa de 48 ore. In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului.

Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare.portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d.ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare. -trebuie utilizate vase de sticla. TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului.pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat .

.cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control. Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului.asa cum s-a descris mai sus. Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire. Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. -slefuirea corespunzatoare. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE.urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea.loviri sau urme presate.crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari.umezire si slefuire corecta.

pentru a fi urmata de lac de spirt.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv.”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana. pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului.unul dintre agentii principali. Ceara de albine.. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba.pana la inceputul secolului al XVII lea.era aplicata cu bucati de pluta.. Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida.2.. . spatele lasandu-se in stare bruta.care oferea un aspect dur.. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese. daca este moale. in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.folosindu-se praf de caramida bine cernut. poate fi lustruit in 2 zile”.rezistent si un aspect lucios. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna.1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire. In ateliere. 5.

. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa .In cele din urma. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate.pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata .impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford.ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput.incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit.iar in final este curatat cu tarate de grau. Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare. pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat.cand se ia de pe foc. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra. mobila poate fi pastrata in stare buna. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop . Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida. Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire. cernuta cu grija printr-o panza fina.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. si cat mai este cald se trece intr-un bol. si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe. cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie. Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia.amestecand continuu .moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare.

Este potrivit pentru o mobila mai compexa.timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.mai ales pentru colectionarii de mobila.pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor. Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata. Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse. Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina. daca finisarea trebuie grabita.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata. O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata.Daca este folosit la temperatura de fierbere. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita. in forma nerafinata. Foarte folosit este uleiul de in .stralucitoare.dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita. Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi.aplicate timp de 2 luni.Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial. Pe de alta parte . Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului. .Mobila va fi tratata insa in continuare.dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf.in detrimentul finisarii finale. Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor. Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator .Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra.Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial . pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit.se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier.dar acest lucru inseamna auto –distrugere .incalzita la o temperatura de 152o Farenheit. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata.Cea mai ieftina este ceara de parafina. care se incalzeste la 131oFareiheit. Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei. Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere. Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara.care se incalzeste la 185o Farenheit. .care poate fi alba sau galbena . Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului. FINISARE CU CERURI.Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda.care este foarte fina si de un galben pal.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa. inainte de aplicarea uleiului. O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit.acestea se refera la metodele de aplicare.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi. O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite.

O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. testul se face cu degetul pe suprafata lemnului.stratul a fost prea gros. Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis.Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.farfuriilor incinse.un lb.568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke.4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb. la 15 minute dupa aplicare.de carnauba. Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni. . Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara.apar adesea cercuri albe datorate vaselor .inainte de a amesteca ceara.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce.La final se lustruieste cu ceara. Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului. –se obtine adaugand o uncie (0. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat.In acest sens. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare.de cerezina si o pinta de terebentina.Ele se obtin usor. Lustruirea cu ceara de albine.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros. Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc. Pe mesele vechi . Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului.4536 kg) de tripoli la pinta (0.(0.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului. Ceara antica.Este obtinuta din un lb. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Daca raman urme.

Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese. dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament. ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni. foloseste doar 3 culori.In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde.2.dar ulterior. Siliconul este de fapt un simplu intaritor. 5. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca. isi are magia ei. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon. dar ceara.Ele au o actiune multipla. bazate pe formule vechi. in schimb.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Substantele de lustruit din ceara. care nu are deloc puteri magice.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a . Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit. prima oara intr-un mod inestetic. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat. Tehnica de baza. in general. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea .

cat timp al doilea strat nu este inca intarit. Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb. de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua. Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare.Se introduce emailul. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou. diluat. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Containerul de umple cu apa rece. UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare.care se aplica in 2 straturi. O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul. Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula. Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari. .Obiectul este apoi introdus incet in apa. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei. doua culoare.

Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat. Daca se doreste imitatia de zgarieturi.lasand unele zone mai decolorate decat altele. inclusiv folosirea de substrat verde . O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” . dupa care se freaca cu lut ocru. se aplica pe unele portiuni ale mobilei.iar apoi inlaturat inainte de a se usca.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”. lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant. direct pe lemn. lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate.acesta se face cu o perie rigida. Exista multe alte variante. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru.Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.si dupa uscare se slefuieste .Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului. aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului. urmata de una mai inchisa. realizand astfel si un contrast. . cu lana de otel fina. Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes). Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta. dar se lucreaza dificil.intr-o pelicula uniforma. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. astfel incat sa ramana doar niste urme. O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic. Dupa ce se realizeaza acest amestec .cu panza de bumbac. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor.in locurile unde se doreste o decolorare. adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa.

piesa trebuie baituita.specii ca mahon. Pentru mesteacan. o pinta (o.Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce. trasaturile unei case. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata.executat cu grija.incluzand tabliile de usa.Bineanteles ca este un fals . .stejar.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt. Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele. de un expert.de exemplu.pe de alta parte. Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura .iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula. In cazul stejarului . se poate realiza un efect de contrast. IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator. Pentru finisarile cu pori deschisi .Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare. Totusi cand este executata cum trebuie.siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru. texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile. La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”.568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila. nuc .Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.

FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat. in direactia fibrelor.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina.dupa ce au fost asamblate. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului..Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor.Apoi. se foloseste si se curata usor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. .Este realizat din cauciuc . Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase.atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara.cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan.Produsele. Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac. avand suprafetele slefuite fin.acestea se ceruiesc.Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului.

Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva. Finisarea se face pe baza de uleiuri.Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”.pentru piesele mici.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate.Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera. A doua metoda. Operatia de fumigare in camera este foarte simpla.Daca este lasata prea mult. Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat. pentru a permite inspectarea din toate unghiurile. Fumigarea este un procedeu usor de controlat.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera. foarte ieftin si cu putine resurse.atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si . Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare. O a treia metoda. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena .Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi.iar a doua se refera la piesele de mic mobilier. De indata ce piesa este scoasa din camera. PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. si cu geamuri de sticla . luciu si tuseu.piesa va reveni la culoarea originala. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.

constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective.Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului. Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin.functie de specie. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 .In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic.HCl 1:3)a lemnului conduce. Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar. mahon . pentru a falsifica un obiect. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.durata tratarii.Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi. pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%. Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa. aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier.temperatura. portocaliu.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa. produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. . la diferite nuante de galben. excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate. pana la brun. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei).In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore.

Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri.lovit. 5. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare. colturilor si aplicarea loviturilor. sau deschiderea porilor. Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). Tratarea cu pasta de var stins( 1.2.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale.Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor.3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului. .5 kg. Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni .Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi.in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem.imitatii in carii etc.var umed / 3.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu. Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului.Zgarierea lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.uzat. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1. Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex.Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor.

Lovirea lemnului.Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor.de cuie etc. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi.sau chiar o piatra colturoasa. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor . Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. . Slefuirea se face usor.usor fara a distruge antichizarea. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii.capete de surubelnita. picioare de masa etc. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi. Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”.sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn. Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat. peretii laterali.colturile usilor si fetelor de sertar. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 .Slefuirea.colturile placilor superioare. La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita. 2. 3.

1.Exista mai multe tehnici de antichizare.patinat. Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm.(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi. SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. 5.de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat.spirt). 10 g. 20 g.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS.Esantion 1. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240. “afumat” .in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem. Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului. Patinarea se realizeaza prin pulverizarea .-care s-a ales si pentru programul de mobilier.cu scopul de a da mobilei un aspect vechi. 1. Tehnologia de finisare. bine slefuite si desprafuite. 8 litri. “murdar”.cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare. 10 g.

Patinarea Patinele sunt solubile in apa. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei.astfel incat sa ramana numai in profile. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Tera gialo). . Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa.Tera verde. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic.rezultand un efect de “vechi si murdar”. Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile. Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei. Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului.Tera nero. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1.in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire. Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”.Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic.pe toata suprafata exterioara. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.de obicei in culori pastelate. Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total.din bumbac. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat). LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. 3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit). .surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile. Piesele se baituiesc.colturi. Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente. Esantion 3 Tehnologia se finisare. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor. Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida.apoi se aplica 2-3 straturi de grund.muchii etc.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb).astfel incat sa apara culoarea baitului.Dupa aplicarea acestei paste.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”.

Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. pelicula de patina incepe sa crape. . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Esantion 4 Tehologia de finisare. Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0. care fixeaza aspectul final. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240.150 kg?m2 . Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata. atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste. Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate. Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final.apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi .

Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”.0375 kg/ m2 0. Patinarea Se face cu patina CPI 501 .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : . Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire. Tehnologia de finisare. Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240. Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40. 1 parte 2 parti 0. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Tehnologia de finisare. Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment).

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc. Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor. care se aplica prin pensulare./m2). Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva. Patinarea. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet. Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii. . Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor.150 kg/m2.003 kg. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . Consum specific 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful