P. 1
Antichizare de La Buta

Antichizare de La Buta

|Views: 2,323|Likes:
Published by Ckfjs Valentin

More info:

Published by: Ckfjs Valentin on Oct 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/12/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80.venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.numarul slefuirilor va fi de minimum 2. indiferent de tipul de finisare cerut. In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului. Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac. La slefuirea lemnului in alb.cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata. aceasta reprezinta o faza tehnologica. care are mai multe scopuri: . Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica.

Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340. DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi. Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. Curatarea suportului de rasini se poate face astfel. -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata.ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire. In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Cu solutia fierbinte se periaza bine . (apa fierbinte). a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului). Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120.In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii. In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a .

c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. Metoda este destul de costisitoare in timp. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv. Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere.astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: .

stejar. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente.fara tendinta de ingalbenire in timp.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen.incolore.Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %. Taninul continut in anumite specii in special la stejar.culoarea persistand sau virand in gri.Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat.numit si perhidrol. -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta.motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii .Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul. Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.nuc.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii).chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dupa reactie. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere. In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump.

Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa.dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus. In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi.O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului. COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie.cei mai bine primiti de lemn. Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor.se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore. Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul.3 sau 4 umectari consecutive.cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare.numiti coloranti azoici.colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime. Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol. . cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric).mai indicat este insa de 48 ore.

Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla.ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma.Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d. Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria.portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. -trebuie utilizate vase de sticla. Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina.pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare.

crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari. Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire.umezire si slefuire corecta. . Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE.asa cum s-a descris mai sus. -slefuirea corespunzatoare. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea.cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri.loviri sau urme presate.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului. Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare .urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari.

.. spatele lasandu-se in stare bruta. poate fi lustruit in 2 zile”.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna. 5.multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu. .1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.folosindu-se praf de caramida bine cernut.era aplicata cu bucati de pluta. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca.unul dintre agentii principali. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua.pana la inceputul secolului al XVII lea.. In ateliere.”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Ceara de albine. pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului.pentru a fi urmata de lac de spirt.rezistent si un aspect lucios.care oferea un aspect dur.. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit. daca este moale.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5.2. Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida. in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese.

In cele din urma. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat.impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford. si cat mai este cald se trece intr-un bol. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida. Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. mobila poate fi pastrata in stare buna. pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire.amestecand continuu .care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie. se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate. Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa .incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop .cand se ia de pe foc. . Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare.moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare.pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata .iar in final este curatat cu tarate de grau. si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe. cernuta cu grija printr-o panza fina.ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata. Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi. Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina.Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial. Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor.pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor.Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita.Daca este folosit la temperatura de fierbere.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra.se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 . Este potrivit pentru o mobila mai compexa.timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.Mobila va fi tratata insa in continuare. Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului.stralucitoare. . pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit. O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata.Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial . daca finisarea trebuie grabita.mai ales pentru colectionarii de mobila.aplicate timp de 2 luni. Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata.dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf.in detrimentul finisarii finale. Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita. Foarte folosit este uleiul de in . Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator . in forma nerafinata. Pe de alta parte .

Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului.care poate fi alba sau galbena .dar acest lucru inseamna auto –distrugere . Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa.care este foarte fina si de un galben pal.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei.Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier.care se incalzeste la 185o Farenheit.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata. Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei. FINISARE CU CERURI. . O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului. care se incalzeste la 131oFareiheit. inainte de aplicarea uleiului.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit.Cea mai ieftina este ceara de parafina.acestea se refera la metodele de aplicare. Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere.incalzita la o temperatura de 152o Farenheit. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara. Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine.

apar adesea cercuri albe datorate vaselor .(0.568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke. Ceara antica.Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului.Daca raman urme.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid. la 15 minute dupa aplicare.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros. Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Ele se obtin usor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului.de carnauba. Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului.4536 kg) de tripoli la pinta (0. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat.inainte de a amesteca ceara.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb. .In acest sens. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare. Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara. O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar. Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis. Pe mesele vechi . Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni. testul se face cu degetul pe suprafata lemnului. Lustruirea cu ceara de albine.La final se lustruieste cu ceara.farfuriilor incinse.Este obtinuta din un lb.de cerezina si o pinta de terebentina.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce.stratul a fost prea gros. –se obtine adaugand o uncie (0.un lb.

In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara. Siliconul este de fapt un simplu intaritor. care nu are deloc puteri magice. 5. in general. dar ceara.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea . foloseste doar 3 culori.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde. isi are magia ei. Substantele de lustruit din ceara.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon.Ele au o actiune multipla.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a . Tehnica de baza.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament. ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni. Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca. Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit. prima oara intr-un mod inestetic. bazate pe formule vechi.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii. in schimb.dar ulterior. dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”.2.

O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate. Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari. diluat. doua culoare. UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou. Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula.Obiectul este apoi introdus incet in apa.Se introduce emailul. de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei.Containerul de umple cu apa rece.care se aplica in 2 straturi.cat timp al doilea strat nu este inca intarit. Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare. pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei. . Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat.

lasand unele zone mai decolorate decat altele. dar se lucreaza dificil.Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat. cu lana de otel fina. urmata de una mai inchisa. astfel incat sa ramana doar niste urme. Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”.Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat. . realizand astfel si un contrast.Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.cu panza de bumbac. O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” . aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului. Daca se doreste imitatia de zgarieturi.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului.iar apoi inlaturat inainte de a se usca. direct pe lemn.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes). Exista multe alte variante.in locurile unde se doreste o decolorare. Dupa ce se realizeaza acest amestec . O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa. inclusiv folosirea de substrat verde . dupa care se freaca cu lut ocru. se aplica pe unele portiuni ale mobilei.intr-o pelicula uniforma.acesta se face cu o perie rigida. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru. O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata. lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor.si dupa uscare se slefuieste . lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.

Pentru finisarile cu pori deschisi . Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele.piesa trebuie baituita.specii ca mahon. se poate realiza un efect de contrast.568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu. Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura . IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator. de un expert.stejar. texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt.pe de alta parte. trasaturile unei case.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat. In cazul stejarului .de exemplu. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila.executat cu grija.siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru. .Bineanteles ca este un fals .Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Totusi cand este executata cum trebuie.Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare. Pentru mesteacan. o pinta (o.iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. nuc . La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata.incluzand tabliile de usa.Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.

Produsele.Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului.cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac..dupa ce au fost asamblate. . Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului.Apoi. avand suprafetele slefuite fin.Este realizat din cauciuc . in direactia fibrelor. se foloseste si se curata usor.acestea se ceruiesc. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina.atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara. Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti. FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi.Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic.

luciu si tuseu. Finisarea se face pe baza de uleiuri. Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si .atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate.Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat. pentru a permite inspectarea din toate unghiurile. De indata ce piesa este scoasa din camera. Operatia de fumigare in camera este foarte simpla.Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate.Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”. si cu geamuri de sticla . PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi. foarte ieftin si cu putine resurse.iar a doua se refera la piesele de mic mobilier.Daca este lasata prea mult. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena . O a treia metoda.Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera. Fumigarea este un procedeu usor de controlat. Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m.Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.piesa va reveni la culoarea originala. A doua metoda.pentru piesele mici.

Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi.functie de specie. la diferite nuante de galben. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii. excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate. pentru a falsifica un obiect. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda.In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore. . Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%.HCl 1:3)a lemnului conduce.Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit.In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic. pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari. Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin. portocaliu.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei).temperatura. Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa. mahon . aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier. pana la brun. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen.durata tratarii. produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp.

Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu.2.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. .Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor.Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale. Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1.uzat.5 kg.in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem. 5.var umed / 3.lovit. Tratarea cu pasta de var stins( 1. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni .imitatii in carii etc.3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare. sau deschiderea porilor.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi. Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului.Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi. Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex. colturilor si aplicarea loviturilor.Zgarierea lemnului. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei).Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri.

de cuie etc. .Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex. Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile.colturile usilor si fetelor de sertar. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita.usor fara a distruge antichizarea. peretii laterali.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat. Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate. La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 . picioare de masa etc.Slefuirea.Lovirea lemnului. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor. Slefuirea se face usor. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii.sau chiar o piatra colturoasa.capete de surubelnita. 3. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn.colturile placilor superioare. Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. 2.

cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate. Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului.spirt). Tehnologia de finisare.de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant. SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat.cu scopul de a da mobilei un aspect vechi. 5.-care s-a ales si pentru programul de mobilier. 10 g.patinat. . Patinarea se realizeaza prin pulverizarea .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund.in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem. bine slefuite si desprafuite.Exista mai multe tehnici de antichizare.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade. 1. “afumat” . 10 g.Esantion 1.(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240. “murdar”. 1. 8 litri. Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm. 20 g. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.

Tera verde. Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa. Patinarea Patinele sunt solubile in apa. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Tera gialo). Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel. Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire.rezultand un efect de “vechi si murdar”. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei.in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire.Tera nero.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic.astfel incat sa ramana numai in profile.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac. . Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului.

3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit).din bumbac.colturi. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.pe toata suprafata exterioara. Esantion 3 Tehnologia se finisare.apoi se aplica 2-3 straturi de grund. Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total.muchii etc. Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”. Piesele se baituiesc.surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb).Dupa aplicarea acestei paste. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor.Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”. Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida.de obicei in culori pastelate. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat).astfel incat sa apara culoarea baitului. .

Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste. Esantion 4 Tehologia de finisare. Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0.apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate. care fixeaza aspectul final. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240. . pelicula de patina incepe sa crape.150 kg?m2 . Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final. 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi .

Patinarea Se face cu patina CPI 501 . 1 parte 2 parti 0. Tehnologia de finisare. Tehnologia de finisare. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi. Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : . Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240.0375 kg/ m2 0. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde. Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment).

Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinarea./m2).UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0.003 kg. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic. Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor.150 kg/m2. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor. . Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva. Consum specific 0. care se aplica prin pensulare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->