UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea. aceasta reprezinta o faza tehnologica. Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit.venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac. care are mai multe scopuri: . Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta. indiferent de tipul de finisare cerut.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului. La slefuirea lemnului in alb. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide.numarul slefuirilor va fi de minimum 2. In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare.cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80.

DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120. Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului). LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. (apa fierbinte). Curatarea suportului de rasini se poate face astfel. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a .Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340.Cu solutia fierbinte se periaza bine . In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini. In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320. DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii.ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire. -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata.In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata.

Metoda este destul de costisitoare in timp.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare. Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata. Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: . Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic.astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.incolore. In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise.numit si perhidrol. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta.dupa reactie. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen.Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump.stejar. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii .Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %. Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.nuc. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin.culoarea persistand sau virand in gri.fara tendinta de ingalbenire in timp. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere.Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. Taninul continut in anumite specii in special la stejar. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii). -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv.

Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina.mai indicat este insa de 48 ore. .cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici. COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie. Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa.O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus.colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu. Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului.3 sau 4 umectari consecutive.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa.numiti coloranti azoici.cei mai bine primiti de lemn. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase. Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol.se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore. cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric).

pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat .ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria. -trebuie utilizate vase de sticla.Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare. Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla. Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma.

Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire. -slefuirea corespunzatoare.asa cum s-a descris mai sus. Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului.cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. .umezire si slefuire corecta. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea. Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare . PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE.loviri sau urme presate. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir.urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat.crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari.

”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu. 5.era aplicata cu bucati de pluta.dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit. Ceara de albine. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua..pana la inceputul secolului al XVII lea.care oferea un aspect dur. pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului..pentru a fi urmata de lac de spirt. daca este moale.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca. . Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida. poate fi lustruit in 2 zile”.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5.rezistent si un aspect lucios.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire. In ateliere.2.multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate...unul dintre agentii principali. in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.folosindu-se praf de caramida bine cernut. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba. spatele lasandu-se in stare bruta.

Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit.iar in final este curatat cu tarate de grau. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa . cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie.ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput.pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului. Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire. Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop . pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe.care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. .In cele din urma. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. cernuta cu grija printr-o panza fina.impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford. Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit. mobila poate fi pastrata in stare buna.amestecand continuu .cand se ia de pe foc. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata . se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra.moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare. si cat mai este cald se trece intr-un bol.

in detrimentul finisarii finale.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita. Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor. Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata. Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului. Pe de alta parte . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. daca finisarea trebuie grabita.aplicate timp de 2 luni. pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit. Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator .stralucitoare.Mobila va fi tratata insa in continuare.Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial . Este potrivit pentru o mobila mai compexa. Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina. O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata.timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra. Foarte folosit este uleiul de in .pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor. in forma nerafinata. . Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi.Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita.Daca este folosit la temperatura de fierbere.dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf.Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial. Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse.mai ales pentru colectionarii de mobila.se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 .

Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere.Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda. care se incalzeste la 131oFareiheit.acestea se refera la metodele de aplicare. Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit.dar acest lucru inseamna auto –distrugere . Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral.Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier. inainte de aplicarea uleiului.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi.care se incalzeste la 185o Farenheit.incalzita la o temperatura de 152o Farenheit.care poate fi alba sau galbena .Cea mai ieftina este ceara de parafina. . Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine.care este foarte fina si de un galben pal. O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului. FINISARE CU CERURI.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa.

Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc.un lb.(0.apar adesea cercuri albe datorate vaselor .de carnauba. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare. Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb. Ceara antica. la 15 minute dupa aplicare.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros.Ele se obtin usor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid. Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Este obtinuta din un lb.Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.Daca raman urme. Pe mesele vechi .inainte de a amesteca ceara. Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni.4536 kg) de tripoli la pinta (0.de cerezina si o pinta de terebentina. testul se face cu degetul pe suprafata lemnului. –se obtine adaugand o uncie (0. . Lustruirea cu ceara de albine.La final se lustruieste cu ceara.stratul a fost prea gros. O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar. Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara. Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului.568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke.4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu.farfuriilor incinse.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce.In acest sens.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a . Siliconul este de fapt un simplu intaritor. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat.2. Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese. in schimb. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii. 5.Ele au o actiune multipla.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie. dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde. Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit.dar ulterior. isi are magia ei. Substantele de lustruit din ceara. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca.In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament. in general. prima oara intr-un mod inestetic. Tehnica de baza.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea . ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni. dar ceara. care nu are deloc puteri magice. bazate pe formule vechi. foloseste doar 3 culori.

O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate.care se aplica in 2 straturi.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula. UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei. pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada. Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari.Obiectul este apoi introdus incet in apa. Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte. doua culoare.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou. . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Se introduce emailul.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua.Containerul de umple cu apa rece. diluat. Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea. Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare.cat timp al doilea strat nu este inca intarit.

adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata. dupa care se freaca cu lut ocru. Daca se doreste imitatia de zgarieturi. O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic. Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant.Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat.Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat. dar se lucreaza dificil. cu lana de otel fina. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Dupa ce se realizeaza acest amestec .lasand unele zone mai decolorate decat altele. astfel incat sa ramana doar niste urme. O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa. Exista multe alte variante.si dupa uscare se slefuieste . direct pe lemn. realizand astfel si un contrast. . Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes).cu panza de bumbac. se aplica pe unele portiuni ale mobilei.acesta se face cu o perie rigida. inclusiv folosirea de substrat verde .Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.in locurile unde se doreste o decolorare. lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru. aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului. urmata de una mai inchisa.iar apoi inlaturat inainte de a se usca.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor. O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”.intr-o pelicula uniforma.

568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu. se poate realiza un efect de contrast. texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie. Pentru finisarile cu pori deschisi . o pinta (o.pe de alta parte. Pentru mesteacan.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila.de exemplu.Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce.incluzand tabliile de usa.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat.Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare.stejar. nuc .specii ca mahon. IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator.piesa trebuie baituita. de un expert. In cazul stejarului . trasaturile unei case.Bineanteles ca este un fals .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Totusi cand este executata cum trebuie. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt. Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura .iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula.siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru. La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”. .executat cu grija. Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele.

dupa ce au fost asamblate.Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor. in direactia fibrelor.acestea se ceruiesc.Este realizat din cauciuc . FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890. Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat.cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac.Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului.Apoi. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara. avand suprafetele slefuite fin.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi.Produsele. se foloseste si se curata usor.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului. .atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase. Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului.

luciu si tuseu. De indata ce piesa este scoasa din camera. pentru a permite inspectarea din toate unghiurile.atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena .Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate.Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.iar a doua se refera la piesele de mic mobilier. A doua metoda. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si .Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera.pentru piesele mici.Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva.piesa va reveni la culoarea originala.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera. si cu geamuri de sticla . Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m. O a treia metoda.Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare. Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare. Operatia de fumigare in camera este foarte simpla. Fumigarea este un procedeu usor de controlat.Daca este lasata prea mult. PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. Finisarea se face pe baza de uleiuri. foarte ieftin si cu putine resurse.

produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 . aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier. mahon . constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen. pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda.Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei).functie de specie. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii.durata tratarii. Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar.HCl 1:3)a lemnului conduce. Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa. .In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa. pana la brun. excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate.In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit. portocaliu.Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi. la diferite nuante de galben. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.temperatura.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. pentru a falsifica un obiect. cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%.

Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor.Zgarierea lemnului.uzat.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale. colturilor si aplicarea loviturilor. sau deschiderea porilor. . Tratarea cu pasta de var stins( 1.imitatii in carii etc. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului. 5. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi. Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex.5 kg.2.Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor.var umed / 3. Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb. Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni .3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului.lovit. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1. Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare.in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem.

Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile.capete de surubelnita.Lovirea lemnului. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita. Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate.usor fara a distruge antichizarea.Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex. La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. peretii laterali. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor . Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii.Slefuirea.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn. 3.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi.sau chiar o piatra colturoasa.colturile placilor superioare.colturile usilor si fetelor de sertar. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 .de cuie etc. 2. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor. picioare de masa etc. . Slefuirea se face usor.

cu scopul de a da mobilei un aspect vechi. Patinarea se realizeaza prin pulverizarea . Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm. .(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade. 10 g.de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant. “murdar”.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. 20 g. Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat.in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate. 5.patinat.Esantion 1. 1. SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund.spirt). bine slefuite si desprafuite.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS. 1. Tehnologia de finisare.Exista mai multe tehnici de antichizare.-care s-a ales si pentru programul de mobilier. 10 g. “afumat” .cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. 8 litri.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului. . Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro. Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile.rezultand un efect de “vechi si murdar”. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Tera nero. Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic.Tera verde. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1. Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb.astfel incat sa ramana numai in profile. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac. Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire.in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel. Patinarea Patinele sunt solubile in apa. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei. Tera gialo).

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”.apoi se aplica 2-3 straturi de grund. 3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit). LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.muchii etc.de obicei in culori pastelate. Esantion 3 Tehnologia se finisare.colturi. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor.pe toata suprafata exterioara.din bumbac. Piesele se baituiesc.Dupa aplicarea acestei paste. Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb).astfel incat sa apara culoarea baitului. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida. . Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat).surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile. Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”.

atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. pelicula de patina incepe sa crape. Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. . Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba.150 kg?m2 . Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0.apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240. Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. Esantion 4 Tehologia de finisare. 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata. Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. care fixeaza aspectul final.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi .

Tehnologia de finisare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment). Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi. Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire. Patinarea Se face cu patina CPI 501 . 1 parte 2 parti 0. Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde. Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Tehnologia de finisare.0375 kg/ m2 0.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : . Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40. Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”.

150 kg/m2. care se aplica prin pensulare. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor. Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . Consum specific 0. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic./m2). Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc.003 kg. Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0. . Patinarea.