UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina. Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata. In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului. care are mai multe scopuri: .venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. indiferent de tipul de finisare cerut.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare. Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea. Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri. aceasta reprezinta o faza tehnologica. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. La slefuirea lemnului in alb. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica.numarul slefuirilor va fi de minimum 2.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Curatarea suportului de rasini se poate face astfel. (apa fierbinte). -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata.In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata. a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului). DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a . DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi. In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320.Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340.ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii.Cu solutia fierbinte se periaza bine . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic. Metoda este destul de costisitoare in timp. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv. c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena. Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: .astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului. Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire.

motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii .Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta.chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor. -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii).UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.numit si perhidrol.incolore.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin.Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat.culoarea persistand sau virand in gri. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen.dupa reactie.nuc. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Taninul continut in anumite specii in special la stejar.fara tendinta de ingalbenire in timp.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %. In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise. Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.stejar. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires.

In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului. cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric).numiti coloranti azoici.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore.colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime.O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.mai indicat este insa de 48 ore.dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus.cei mai bine primiti de lemn. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa. COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie.3 sau 4 umectari consecutive. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici. Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina. Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol. Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul.cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare. . Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase.

TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare.ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare. Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria.Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d. Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina.pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat .portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla. -trebuie utilizate vase de sticla.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare .cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri.loviri sau urme presate. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir. -slefuirea corespunzatoare.asa cum s-a descris mai sus. Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE.umezire si slefuire corecta.urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea.crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat. . Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante.

rezistent si un aspect lucios.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu...pentru a fi urmata de lac de spirt. Ceara de albine. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire.unul dintre agentii principali.multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5.2. spatele lasandu-se in stare bruta.pana la inceputul secolului al XVII lea. In ateliere. .dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese.care oferea un aspect dur. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba.. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua. 5. daca este moale. in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana.era aplicata cu bucati de pluta.. poate fi lustruit in 2 zile”.folosindu-se praf de caramida bine cernut. Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida.

moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare.ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat. cernuta cu grija printr-o panza fina. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire. mobila poate fi pastrata in stare buna. se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate.iar in final este curatat cu tarate de grau.impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford. Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop . Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa .In cele din urma.amestecand continuu . si cat mai este cald se trece intr-un bol. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata .pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului. .cand se ia de pe foc.incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit. cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie.care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida.

pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit.dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf. Pe de alta parte .Daca este folosit la temperatura de fierbere. Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina. . Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata. in forma nerafinata. Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului.Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita.se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 .stralucitoare.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita. Este potrivit pentru o mobila mai compexa.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.Mobila va fi tratata insa in continuare.aplicate timp de 2 luni.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata.in detrimentul finisarii finale. daca finisarea trebuie grabita.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra.Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial.pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor. Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor.Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial . Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse. Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator . O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata. Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Foarte folosit este uleiul de in .mai ales pentru colectionarii de mobila.

.care poate fi alba sau galbena .dar acest lucru inseamna auto –distrugere .Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi. FINISARE CU CERURI. Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata.Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite.acestea se refera la metodele de aplicare.care este foarte fina si de un galben pal. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit.incalzita la o temperatura de 152o Farenheit. Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine. Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral.Cea mai ieftina este ceara de parafina.care se incalzeste la 185o Farenheit. inainte de aplicarea uleiului.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere. Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa. care se incalzeste la 131oFareiheit. O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului.

568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke. Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni. la 15 minute dupa aplicare.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb.La final se lustruieste cu ceara.un lb. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat. Lustruirea cu ceara de albine.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce. Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis.Este obtinuta din un lb. –se obtine adaugand o uncie (0.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare.4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu.stratul a fost prea gros. O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar.(0. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros. Ceara antica.Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.de cerezina si o pinta de terebentina. Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara.Daca raman urme.apar adesea cercuri albe datorate vaselor .de carnauba.farfuriilor incinse.Ele se obtin usor.4536 kg) de tripoli la pinta (0. .inainte de a amesteca ceara.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid. Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului.In acest sens. Pe mesele vechi . testul se face cu degetul pe suprafata lemnului. Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului.

in schimb.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca. care nu are deloc puteri magice. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat. foloseste doar 3 culori. Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii. Substantele de lustruit din ceara. in general. Tehnica de baza.Ele au o actiune multipla. Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. dar ceara.dar ulterior.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea . 5.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde. isi are magia ei. ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni.2.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei. bazate pe formule vechi.In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a . dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”. prima oara intr-un mod inestetic. Siliconul este de fapt un simplu intaritor.

Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare. diluat. de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei. . UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei. Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua.Se introduce emailul.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.cat timp al doilea strat nu este inca intarit. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte. O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate.Obiectul este apoi introdus incet in apa. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou.care se aplica in 2 straturi. doua culoare. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea.Containerul de umple cu apa rece. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat. Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula. Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul.

LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. inclusiv folosirea de substrat verde .in locurile unde se doreste o decolorare. .cu panza de bumbac. Exista multe alte variante. O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic. urmata de una mai inchisa. cu lana de otel fina. O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru.si dupa uscare se slefuieste .intr-o pelicula uniforma. O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” . Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes). direct pe lemn.acesta se face cu o perie rigida. dupa care se freaca cu lut ocru. Dupa ce se realizeaza acest amestec .Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat. se aplica pe unele portiuni ale mobilei.lasand unele zone mai decolorate decat altele. adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata. Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. realizand astfel si un contrast. lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. dar se lucreaza dificil.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”.iar apoi inlaturat inainte de a se usca. Daca se doreste imitatia de zgarieturi. astfel incat sa ramana doar niste urme. aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului. lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant.Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat.Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.

de exemplu. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie.Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce. o pinta (o.568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila.iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula. La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”. . se poate realiza un efect de contrast.pe de alta parte. In cazul stejarului . Pentru mesteacan.Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare.executat cu grija. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata.Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.stejar.Bineanteles ca este un fals . IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat.siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru. trasaturile unei case. Totusi cand este executata cum trebuie. nuc . de un expert.specii ca mahon. Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.incluzand tabliile de usa. texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile. Pentru finisarile cu pori deschisi .piesa trebuie baituita. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt. Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele.

Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic. FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. avand suprafetele slefuite fin.Apoi.Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor.dupa ce au fost asamblate. se foloseste si se curata usor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului. .Produsele.Este realizat din cauciuc .acestea se ceruiesc.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat..cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan. Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat. FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase.atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara. in direactia fibrelor. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului.

si cu geamuri de sticla .Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera. luciu si tuseu. pentru a permite inspectarea din toate unghiurile.atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.pentru piesele mici.Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea. Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare.piesa va reveni la culoarea originala. Finisarea se face pe baza de uleiuri. O a treia metoda.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”.Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera. Operatia de fumigare in camera este foarte simpla. A doua metoda. De indata ce piesa este scoasa din camera.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate.Daca este lasata prea mult. Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m. Fumigarea este un procedeu usor de controlat. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena .Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat. PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. foarte ieftin si cu putine resurse.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si .iar a doua se refera la piesele de mic mobilier.

Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic. la diferite nuante de galben. mahon . .HCl 1:3)a lemnului conduce. Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit. pentru a falsifica un obiect. produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar.Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi. constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective.temperatura. aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp. pana la brun. excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate.durata tratarii. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa.functie de specie. portocaliu. pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen.In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 .Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda.

in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi. sau deschiderea porilor. colturilor si aplicarea loviturilor.Zgarierea lemnului. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1.imitatii in carii etc. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.uzat.Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare.Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi. Tratarea cu pasta de var stins( 1.var umed / 3. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb.Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale. 5.2. Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor. Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni . Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului. Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex.5 kg.lovit.3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului.

peretii laterali.Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex.capete de surubelnita.Lovirea lemnului. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate. Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.de cuie etc. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.sau chiar o piatra colturoasa. 3. Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor . Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi.Slefuirea.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat. . Slefuirea se face usor. picioare de masa etc.colturile usilor si fetelor de sertar. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 . 2.sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn. La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului.usor fara a distruge antichizarea.colturile placilor superioare.

Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului. 8 litri.Esantion 1.spirt). LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinarea se realizeaza prin pulverizarea .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. 5. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate. 10 g. 1. Tehnologia de finisare.cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare. bine slefuite si desprafuite. SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat. 1. 10 g.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS.de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant. .patinat.cu scopul de a da mobilei un aspect vechi.Exista mai multe tehnici de antichizare. Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm.-care s-a ales si pentru programul de mobilier. 20 g. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240.in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem. “afumat” . “murdar”.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade.(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund.

in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire. Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire. Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1.Tera verde.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic.astfel incat sa ramana numai in profile. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei. Tera gialo). Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb.Tera nero.rezultand un efect de “vechi si murdar”. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului. Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa. Patinarea Patinele sunt solubile in apa. . Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic.

Piesele se baituiesc. Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”.apoi se aplica 2-3 straturi de grund.Dupa aplicarea acestei paste.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb).muchii etc. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor.Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”. Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat). Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente. . Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara.astfel incat sa apara culoarea baitului.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”. 3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit). LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.de obicei in culori pastelate.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.din bumbac.pe toata suprafata exterioara.surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic.colturi. Esantion 3 Tehnologia se finisare.

Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate. Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0. Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. . Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final.150 kg?m2 .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi . Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. care fixeaza aspectul final. 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240. pelicula de patina incepe sa crape. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Esantion 4 Tehologia de finisare.apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste.

Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : .0375 kg/ m2 0. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40. Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment). Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Patinarea Se face cu patina CPI 501 . Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde. 1 parte 2 parti 0. Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tehnologia de finisare. Tehnologia de finisare.

Patinarea. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic. care se aplica prin pensulare.150 kg/m2. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva.003 kg. Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0. Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii. Consum specific 0. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet./m2). .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful