UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

La slefuirea lemnului in alb.venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina. care are mai multe scopuri: .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata. Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit. Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80. indiferent de tipul de finisare cerut. aceasta reprezinta o faza tehnologica.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica. In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea.numarul slefuirilor va fi de minimum 2.

LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi. -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340. Curatarea suportului de rasini se poate face astfel.Cu solutia fierbinte se periaza bine . DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a .In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii. In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320. Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului).ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire. In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini. Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120. (apa fierbinte).

astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata. Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: . Metoda este destul de costisitoare in timp.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat. In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii). Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.dupa reactie.stejar. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.fara tendinta de ingalbenire in timp.nuc. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %.incolore.Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul.motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii .numit si perhidrol.Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere.chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente. -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires. Taninul continut in anumite specii in special la stejar.culoarea persistand sau virand in gri.

Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul. In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului.mai indicat este insa de 48 ore. Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime.se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi. cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric). Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol.cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare. Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase.O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului.cei mai bine primiti de lemn.3 sau 4 umectari consecutive. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa. COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu.numiti coloranti azoici.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2. .dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus.

Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla. TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri.Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d. Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria.pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat . -trebuie utilizate vase de sticla. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare.

loviri sau urme presate. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea.asa cum s-a descris mai sus.umezire si slefuire corecta.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE. Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire. .urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari. Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare . Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante. -slefuirea corespunzatoare. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control.crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari.

in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.2. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit. In ateliere.pentru a fi urmata de lac de spirt.unul dintre agentii principali.. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu.. spatele lasandu-se in stare bruta.care oferea un aspect dur.multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate. pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului. 5.era aplicata cu bucati de pluta. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv..”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana. poate fi lustruit in 2 zile”. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna.. Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida.folosindu-se praf de caramida bine cernut.rezistent si un aspect lucios.1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5.pana la inceputul secolului al XVII lea. . daca este moale. Ceara de albine. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa . se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra.impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford. cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie.pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului.moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare. si cat mai este cald se trece intr-un bol.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. cernuta cu grija printr-o panza fina. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate. Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida. Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop .incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit.cand se ia de pe foc. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat. mobila poate fi pastrata in stare buna.amestecand continuu .In cele din urma.care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. . Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare. Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit.iar in final este curatat cu tarate de grau.

Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.in detrimentul finisarii finale. pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita.Mobila va fi tratata insa in continuare. Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi. O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra. daca finisarea trebuie grabita. in forma nerafinata. Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata.mai ales pentru colectionarii de mobila. Pe de alta parte . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Este potrivit pentru o mobila mai compexa.aplicate timp de 2 luni. Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata. Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului.pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor.Daca este folosit la temperatura de fierbere. Foarte folosit este uleiul de in .dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf.stralucitoare. .Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial .timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita. Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina.se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 . Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor. Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator .

FINISARE CU CERURI.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier.care se incalzeste la 185o Farenheit.care este foarte fina si de un galben pal.dar acest lucru inseamna auto –distrugere . . O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit. care se incalzeste la 131oFareiheit. inainte de aplicarea uleiului.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa. Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere. O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului. Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere. Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei.Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda.care poate fi alba sau galbena .Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite.incalzita la o temperatura de 152o Farenheit.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei.acestea se refera la metodele de aplicare. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata. Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului.Cea mai ieftina este ceara de parafina. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.

testul se face cu degetul pe suprafata lemnului.inainte de a amesteca ceara.Ele se obtin usor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.farfuriilor incinse. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare.un lb.Daca raman urme. Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara. . Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului.In acest sens. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului. Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni. –se obtine adaugand o uncie (0. O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar. Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc.Este obtinuta din un lb.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid. Ceara antica. la 15 minute dupa aplicare.de carnauba.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce.4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu.La final se lustruieste cu ceara.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros. Pe mesele vechi . Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis.apar adesea cercuri albe datorate vaselor .Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke. Lustruirea cu ceara de albine.4536 kg) de tripoli la pinta (0.(0.stratul a fost prea gros.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb.de cerezina si o pinta de terebentina.

isi are magia ei.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului.dar ulterior. Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit. Substantele de lustruit din ceara. dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat. dar ceara. Siliconul este de fapt un simplu intaritor.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca. in general.2. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon. ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni.In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea . 5. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a . Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei. foloseste doar 3 culori.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. prima oara intr-un mod inestetic. Tehnica de baza.Ele au o actiune multipla. bazate pe formule vechi. in schimb. care nu are deloc puteri magice. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.

Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa. diluat.care se aplica in 2 straturi.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua. pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea. UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula. Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare.Obiectul este apoi introdus incet in apa.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate. Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare.Containerul de umple cu apa rece. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. . de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei.Se introduce emailul. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.cat timp al doilea strat nu este inca intarit. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou. Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb. doua culoare. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat.

. Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes). se aplica pe unele portiuni ale mobilei.lasand unele zone mai decolorate decat altele. Dupa ce se realizeaza acest amestec . astfel incat sa ramana doar niste urme. lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate.acesta se face cu o perie rigida.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. direct pe lemn.Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat. urmata de una mai inchisa. lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant.cu panza de bumbac. inclusiv folosirea de substrat verde .si dupa uscare se slefuieste . adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata. cu lana de otel fina. realizand astfel si un contrast. Daca se doreste imitatia de zgarieturi. Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului. Exista multe alte variante. O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” . O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor.Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat.in locurile unde se doreste o decolorare. dar se lucreaza dificil.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. dupa care se freaca cu lut ocru. aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului.iar apoi inlaturat inainte de a se usca.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”.intr-o pelicula uniforma. O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa.

Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. In cazul stejarului . IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator. de un expert. Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura . texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile.siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru.executat cu grija.568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata.iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula. . trasaturile unei case.pe de alta parte. nuc . Pentru mesteacan. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt.stejar. La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”.Bineanteles ca este un fals .Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce. Pentru finisarile cu pori deschisi . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat. Totusi cand este executata cum trebuie.de exemplu.piesa trebuie baituita.specii ca mahon.incluzand tabliile de usa. o pinta (o. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie. Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila. se poate realiza un efect de contrast.

Apoi.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina.acestea se ceruiesc.cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic. in direactia fibrelor. Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului. FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890. FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast.Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului..Produsele. avand suprafetele slefuite fin.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi.dupa ce au fost asamblate. Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti. .Este realizat din cauciuc .Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor.atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. se foloseste si se curata usor. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara.

Daca este lasata prea mult.iar a doua se refera la piesele de mic mobilier.Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena . pentru a permite inspectarea din toate unghiurile.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi. De indata ce piesa este scoasa din camera.piesa va reveni la culoarea originala.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si . Finisarea se face pe baza de uleiuri.Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare. foarte ieftin si cu putine resurse.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate. si cu geamuri de sticla .Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea. Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare.Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera.Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”.atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat. Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m. PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. A doua metoda. luciu si tuseu.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate. Operatia de fumigare in camera este foarte simpla. O a treia metoda.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Fumigarea este un procedeu usor de controlat.pentru piesele mici.

produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 . Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar. pana la brun. cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%. aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier.durata tratarii.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda. portocaliu.In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic.Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective.functie de specie. pentru a falsifica un obiect. Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa.temperatura. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit. Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen. la diferite nuante de galben. mahon .In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp.Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului.HCl 1:3)a lemnului conduce. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate. pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari.

Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri. 5. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb. . Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu.2.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale. sau deschiderea porilor. Tratarea cu pasta de var stins( 1.Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1. colturilor si aplicarea loviturilor. Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi.3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare.var umed / 3. Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului.uzat.in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem.Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi.imitatii in carii etc.Zgarierea lemnului.Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.5 kg.lovit. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni .

La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi. peretii laterali.Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex. 2. Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile. Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”.Lovirea lemnului.sau chiar o piatra colturoasa.Slefuirea. . picioare de masa etc.de cuie etc. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor.usor fara a distruge antichizarea.colturile placilor superioare.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat.colturile usilor si fetelor de sertar.capete de surubelnita. 3. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor .sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii. Slefuirea se face usor.

SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat. Tehnologia de finisare.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS.spirt). 20 g.Esantion 1.cu scopul de a da mobilei un aspect vechi. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.-care s-a ales si pentru programul de mobilier. 1. 1. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate. Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului.de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. “afumat” .patinat.(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade. 8 litri.in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem.cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare. Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm. Patinarea se realizeaza prin pulverizarea . 5. 10 g. bine slefuite si desprafuite. “murdar”. .Exista mai multe tehnici de antichizare. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240. 10 g.

Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire. Patinarea Patinele sunt solubile in apa.Tera nero.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa. Tera gialo).rezultand un efect de “vechi si murdar”. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac.Tera verde. . Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1.astfel incat sa ramana numai in profile. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic. Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic.in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului. Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320.

Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”. 3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit). Piesele se baituiesc. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara.de obicei in culori pastelate.muchii etc. Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente. Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida. Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total.astfel incat sa apara culoarea baitului.pe toata suprafata exterioara.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”.apoi se aplica 2-3 straturi de grund. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor. .Dupa aplicarea acestei paste. Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”.din bumbac. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Esantion 3 Tehnologia se finisare.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb).colturi.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat).

150 kg?m2 .apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi . 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata. Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. care fixeaza aspectul final. atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240. Esantion 4 Tehologia de finisare. Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0. . pelicula de patina incepe sa crape. Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final.

Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Tehnologia de finisare. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment). Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”. Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire. 1 parte 2 parti 0. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi. Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240. Patinarea Se face cu patina CPI 501 . Tehnologia de finisare.0375 kg/ m2 0. Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde.

Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii.150 kg/m2. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. care se aplica prin pensulare. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva./m2).003 kg. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor. Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic. . Consum specific 0. Patinarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful