UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

5 TEHNICI DE ANTICHIZARE SI FINISARE UTILIZATE 5.1 CARACTERISTICILE SUPORTULUI LEMNOS Cunoasterea particularitatilor suportului lemnos poate explica ,capriciile comportarii acestuia si poate conduce la alegerea unor solutii corecte de finisare. Lemnul este un material anizotrop,eterogen,poros. Anizotropia explica tocmai variatiile mari ale proprietatilor fizico-mecanice,in functie de directia de masurare. Eterogenitatea compozitiei chimice sta la baza comportarii sale variate in prezenta diferitelor materiale de finisare,iar cea din urma dar nu si cea mai putin importanta proprietate,porozitatea,este punctul de plecare a multor greutati si greseli. Orice arbore este alcatuit din zone cu proprietati fizico-mecanice diferite.Partea exterioara a cilindrului lemnos,are un continut mai mare de apa,constituind alburnul.Alburnul este mai permeabil,mai putin rezistent si mai deschis la culoare. Partea centrala,lemnul matur,serveste la asigurarea rezistentei arborelui.La multe specii lemnul matur are o culoare mai inchisa si se numeste duramen. In cazul lemnului proprietatile fizico-mecanice difera nu numai in functie de directia de masurare ci si de felul cum a fost obtinuta sectiunea: tangential sau radial. COMPOZITIA CHIMICA A LEMNULUI Din punct de vedere chimic lemnul este o substanta eterogena,fiind format in principal din celule alcatuite din celuloza,hemiceluloza si lignina.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Atat celuloza,hemiceluloza(totalul polizaharidelor din lemn) cat si lignina sunt substante macromoleculare. Cunoasterea chimiei lemnului si in special a substantelor din lemn care pot deranja aspectul finisarii(substante care nu sunt principalii constituenti ai lemnului ci substante chimice carecteristice anumitor specii,asa numitele substante extractibile) conduc la cunoasterea tehnologiei de chimizare a lemnului. Se numesc “substante extractibile” acele substante care pot fi extrase din lemn cu ajutorul unor substante inerte,fara a se distruge structura lemnului. Ca regula generala,substantele extractibile se gasesc in duramen,explicand culoarea mai inchisa si rezistentele mai bune la intemperii si microorganisme.Sunt exceptii in care aceste substante se gasesc si in alburn. Aceste substante nu sunt uniform repartizate in lemn iar concentratia lor in arbori depinde de conditiile de clima. CLASELE DE SUBSTANTE EXTRACTIBILE cele mai des raspandite in speciile lemnoase care intereseaza producatorul de mobile sunt urmatoarele: a)Terpenele si derivatiile acestora Terpenele sunt prezente in toate coniferele sub forma de uleiuri (de exemplu terebentina) si de rasini nevolatile(de ex.colofoniul).Din punct de vedere al finisajului, substantele rasinoase deranjeaza,fiind necesara inlaturarea lor prin saponificare,cu alcooli sau spalare cu solventi. b)Compusii fenolici,materii tanante Compusii fenolici sunt raspanditi in diferite esente,sub forma de flavanone, stilbenchinone,chinone,lignani si tannin. Acesti compusi sunt cauza variatiilor de culoare in timp a unor specii. Chimia substantelor colorate din lemn este foarte complexa si insuficient cunoscuta.Acestea nu sunt total extractibile cu solventi si de aceea studiul lor este dificil.

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

PAG.

Din punct de vedere al tehnologiei intereseaza in primul rand efectul si mai putin cauza. Practica a dovedit ca reactiile de colorare si decolorare a lemnului sunt de natura fotochimica si ca lungimea de unda a luminii este determinanta. Lungimile de unda ultraviolete( mai ales intre 320-340mm) se absorb in lemn si provoaca modificari de culoare ale acestuia. c)Actiunea substantelor tanante in prezenta umiditatii si a fierului. Substantele tanante fac parte tot din grupa fenolilor,fiind fenoli polivalenti cu structuri foarte variate. Esentele care se pateaza datorita continutului in tanin in prezenta fierului prin formare de complecsi colorati in albastru sunt:stejarul,castanul dulce ,nucul. Patarea are loc,mai ales la un pH al lemnului intre 5-7 in mediul alcalin colorarea nu are loc aproape deloc, probabil din cauza ca fierul solubilizat este imediat precipitat. Petele de un albastru inchis pana la negru pot fi indepartate cu o solutie de acid citric. Lemnul care contine tanin se pateaza si in prezenta amoniacului in culoarea gri-maronie. d)Substante grase continute in lemn Esentele exotice (teak) contin un anumit procent de substante grase care pot deranja aspectul finisarii. e)Substante minerale continute in lemn Aceste substante se gasesc in cantitati mici in lemn,mai ales sub forma se silice (sub 1 %).Ele nu pot fi extrase din lemn si de aceea pot produce greutati la finisare,resturile minerale ramase in pori neputand fi colorate,aparand sub forma de “pori albi’. f)Aciditatea lemnului

Cu toate ca slefuirea este si una din cele mai ieftine operatii la confectionarea mobilei. In primul rand trebuie avut grija ca trecerea la granulatia urmatoare sa nu reprezinte un salt prea mare.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.numarul slefuirilor va fi de minimum 2. care are mai multe scopuri: . indiferent de tipul de finisare cerut. Prima slefuire se recomanda a se face cu hartie de granulatie 80.care spune ca o slefuire buna conduce la injumatatirea manoperei necesara la lacuire.Se presupune ca acizii continuti in intaritorii anumitor lacuri. In general cand se vorbeste despre slefuire se insista intotdeauna asupra calitatii hartiei de slefuit si nu se insista suficient asupra procesului de slefuire in sine si al relatiei care trebuie sa existe intre natura suportului lemnos. aceasta reprezinta o faza tehnologica. PREGATIREA SUPORTULUI LEMNOS PENTRU FINISARE SLEFUIREA SI DESPRAFUIREA SUPRAFETELOR CE URMEAZA A FI FINISATE Exista un proverb al mestesugarilor de altadata. Extractele apoase ale majoritatii esentelor lemnoase sunt acide. La slefuirea lemnului in alb. Dupa aceasta slefuire urmeaza umezirea.pot produce incluziuni de gaz in pelicula de lac. Slefuirea necorespunzatoare este punctul de plecare a unor defecte de suprafata greu de inlaturat dupa ce suportul a fost colorat si lacuit.nemaiputand fi eliberat in ritm cerut de uscarea lacului.care in majoritatea cazurilor este tratata cu indiferenta. numarul slefuirilor necesare si felul finisarii ce se va aplica. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.cunoscut fiind faptul ca rizurile prea grosiere nu pot fi scoase in mod corespunzator si cu un randament suficient de o hartie abraziva prea fina.venind in contact cu suportul pot descompune acizii mai slabi si sarurile lor continute in lemn iar bioxidul de carbon rezultat.

Cu solutia fierbinte se periaza bine . DEFECTE CARE APAR DUPA SLEFUIREA IN ALB A LEMNULUI PETE DE RASINA La speciile rasinoase apar dupa slefuire exudatii de rasini care trebuie indepartate inainte de colorare deoarece ele absorb neuniform diversii coloranti folositi. -prin umezire cu apa fierbinte se asigura umflarea resturilor de adeziv din hartia gumata. In cazul speciilor rasinoase se lucreaza foarte greu cu coloranti solubili in apa deoarece acestia sunt respinsi complet de urmele de rasini.In mod practic se procedeaza astfel:se prepara o solutie de carbonat de sodiu sau potasiu de 50g/l suprafata. DESPRAFUIREA dupa slefuire Se recomanda desprafuirea combinata:periere si suflare cu aer. -ajuta la revenirea la acelasi nivel a eventualelor imprimari survenite pe suport in timpul presarii.ramase in porii lemnului si inlaturarea lor la urmatoarea slefuire. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. In functie de natura finisarii se pot recomanda ca optiune urmatoarele tehnologii de slefuire: a)finisare cu pori inchisi cu lacuri nitrocelulozice -slefuire grosiera cu granulatie 80 si 120 -slefuire fina cu granulatie 150 si unde este cazul si cu 240 si 320. (apa fierbinte). Rasinile continute pot fi transformate in substante solubile in apa prin saponificare. a)Saponificarea rasinii (in principal din grupa colofoniului). Dupa uscarea suprafetelor se executa a doua slefuire cu granulatia 120. b)finisare cu pori deschisi -ca la punctual a . Curatarea suportului de rasini se poate face astfel.Se recomanda in plus o slefuire transversala cu hartie de granulatie 320-340.

Petele rezultate prin policondensarea acestor adezivi nu pot fi colorate.hartia gumata se indeparteaza prin slefuire. PETE DE HARTIE GUMATA Dupa presare.astfel producandu-se gonflarea resturilor de adeziv si eliminarea lor mai usoara la ultima slefuire. Pentru evidentierea defectului in momentul slefuirii in alb este necesara umectarea cu ajutorul apei fierbinti.Si prin aceasta metoda are loc o repartizare uniforma a rasinii astfel incat absorbtia colorantilor se face mai uniform. Decolorarea lemnului se aplica in doua cazuri principale: . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. c)Spalarea cu o solutie de apa cu sapun. Acest procedeu ajuta si la indepartarea resturilor de hartie gumata.este o faza tehnologica ce se practica din ce in ce mai mult in cadrul operatiilor de infrumusetare a lemnului. Metoda este destul de costisitoare in timp. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice pot conduce la aparitia acestui defect cand ajung sa strapunga prin furnir. Defectul se poate evita prin repartizarea uniforma si economica a adezivului. STRAPUNGERI DE ADEZIV Defectul este foarte des intalnit si o data aparut practic nu sunt metode de remediere.Prin aceasta metoda nu se indeparteaza rasina ci se repartizeaza uniform pe toata suprafata.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. b)Dizolvarea rasinii cu tricloretilena. DECOLORAREA LEMNULUI Decolorarea panourilor furniruite cat si a partilor din mobilier din lemn masiv.De multe ori raman vizibile locurile in care a fost aplicata prin imprimari in furnir. Dupa periere se neutralizeaza cu o solutie 10% acid acetic.

numit si perhidrol.fara tendinta de ingalbenire in timp.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Odata cu decolorarea lemnului incepe de fapt cosmetica lemnului si ca orice interventie cosmetica este reusita atunci cand ramane discreta.nuc. Taninul poate fi transformat intr-o combinatie solubila in apa prin tratare cu anumiti acizi organici sau saruri ale lor(acidul tartric si tartratii). Singura substanta care s-a impus este peroxidul de hydrogen.stejar.Decolorarea cu peroxizi si mai ales in prezenta amoniacului nu conduce la nici un rezultat. -decolorarea unor panouri furniruite sau a unor parti din lemn masiv. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. In chimie exista multe substanta care pot produce reactii de oxidare sau de reducere.care prezinta neuniformitati de culoare datorate in principal zonelor de alburn si duramen. In acest caz nu se practica o decolorare energica ci o decolorare preferentiala a zonelor mai inchise. -decolorarea energica(albirea lemnului) in scopul obtinerii unei finisari cu lacuri transparente.culoarea persistand sau virand in gri.Deoarece acidul oxalic este o substanta otravitoare poate fi inlocuit cu acidul citric dar este mult mai scump.Un alt acid organic des folosit este acidul oxalic in solutie de 3-5 %.dupa reactie.incolore.motiv pentru care este necesara adaugarea de substante alcaline pentru asigurarea descompunerii .Pentru lemn se impune insa folosirea unor substante care se descompun sau care pot fi indepartate usor de pe suprafete. Aceasta operatie se practica mai ales in cazul urmatoarelor specii:cires.Acesta produce eliberarea fierului din combinatia sa complexa cu taninul. Reactiile de oxidare pe lemn se pot produce in in mediul alcalin. Pentru confectionarea partilor de mobilier din lemn masiv asortate este deseori necesara si decolorarea fagului.chiar fara a fi in contact cu fierul provoaca o colorare spre galbui a suprafetelor. Taninul continut in anumite specii in special la stejar.

se pastreaza obligatoriu un timp de odihna de minimum 24 de ore.cei mai bine primiti de lemn.cu cate 60-80 g/m2 amestec de decolorare.deoarece se repartizeaza in toata masa lemnoasa.mai indicat este insa de 48 ore. Una din substantele alcaline cel mai des utilizata este amoniacul.Decolorarea se poate executa optim numai cu 2. Substanta alcalina cea mai usor de utilizat este solutia de bicarbonat de sodiu. cat si pentru neutralizarea acizilor stabilizatori(perhidrolul este stabilizat cu cantitati mici de acid fosforic sau acid sulfuric).colorarea facandu-se numai prin absorbtie capilara in pori si nu prin gonflarea lemnului pe intreaga sa asuprafata si in adancime. In trecut pentru colorarea lemnului au fost folosite mai multe tehnici de colorare a lemnului. In prezent pentru colorarea lemnului sunt folosite solutiile apoase a unor coloranti organici. Din cele peste 4000 de nuante ce se pot obtine azi pe sintetica aproape toate sunt foarte rezistente la lumina. b)Baituri(coloranti) pe baza de solventi organici – sunt respinsi de fibra lemnoasa.numiti coloranti azoici. . COLORAREA LEMNULUI In functie de natura solventului sau a agentului de dispersie. Fazele de lucru la decolorarea lemnului sunt lungi. Ca regula generala dupa decolorare nu se slefuieste suprafata ci se netezeste usor.3 sau 4 umectari consecutive. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar el fiind foarte volatil se evapora uneori inainte ca intreaga cantitate de perhidrol sa se fi descompus. Dupa ultima umectare cu solutie cu perhidrol.O alta solutie alcalina este solutia de hidroxid de sodiu sau potasiu dar daca aceste substante sunt in exces provoaca o ingalbenire a lemnului.baiturile sunt de doua tipuri: a)Baituri(coloranti) in solutii apoase.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

Pentru a asigura stabilitatea solutiilor de coloranti trebuie respectate anumite conditii: -apa folosita sa nu fie impurificata cu microorganisme si sa nu aiba o duritate mai mare de 10o d. Baituirea se poate face prin 3 metode: -imersare -aplicare cu peria. Grupa colorantilor bazici solubili in spirt nu prezinta rezistenta la lumina.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.pensula sau buretele -aplicare cu pistol de pulverizat .ei fiind folositi numai pentru retusuri pe suprafete mici. Din aceasta cauza tehnica colorarii lemnului este asociata cu decolorarea prealabila sau se practica o tehnica mixta de baituire si lacuire cu lacuri colorate pentru uniformizare. Prepararea solutiilor de baituri pe baza de coloranti organici este o operatie simpla. -trebuie utilizate vase de sticla.In mod teoretic se poate obtine o colorare uniforma numai in cazul furnirelor cu nuanta uniforma.portelan sau tabla emailata iar amestecarea nu trebuie facuta cu obiecte de metal. -apa utilizata la preparare trebuie sa fie fierbinte -inainte de utilizare solutia de colorant trebuie lasata sa se raceasca -solutia de colorant utilizata pentru colorare prin imersare trebuie improspatata la timp deoarece absorbtia in lemn se face selectiv iar piesele trebuie sa fie desprafuite bine inainte de imersare. TEHNICA COLORARII LEMNULUI IN CAZUL UTILIZARII COLORANTILOR ORGANICI SINTETICI Coloratia lemnului este de fapt alcatuita din culoarea naturala a lemnului peste care se suprapune culoarea baitului. In practica se intalnesc din ce in ce mai rar aceste cazuri.

Tot materialul din care este confectionata fiecare piesa trebuie sa aiba aceeasi umiditate (8-12 %) Slefuirea corespunzatoare .crapaturi sau zgarieri ale furnirului datorate proastei manipulari. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.loviri sau urme presate.asa cum s-a descris mai sus. -slefuirea corespunzatoare.chituire cu chituri colorate identic culorii furnirului.Posibilitati de a sesiza si a preveni la timp aceste defectiuni exista printr-un control atent la observare si pipaire cat si prin examinarea atenta a furnirelor la lampa de control.urme de hartie gumata sau degradarea furnirului datorata proastei manipulari.umezire si slefuire corecta. Evitarea excesului de apa pentru a nu favoriza curbarea. Nu se admit defecte ca: slefuiri penetrante. . Remedierea acestor defecte se face prin decolorare sau albire.cu umezire obligatorie inainte de ultima slefuire si stivuirea lor cu fasii de blind de 3mm grosime intre panouri. La pregatirea suprafetelor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: -suprafata furniruita sa nu prezinte pete datorate fie patrunderilor de clei prin furnir. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE. Desprafuirea se face prin periere si prin suflare cu aer comprimat.

pentru a intensifica culoarea naturala a mahonului.pana la inceputul secolului al XVII lea. Praful de caramida si uleiul trebuie apoi frecate impreuna. spatele lasandu-se in stare bruta.. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. daca este moale.1 TEHNICI DE FINISARE La inceput a fost o simpla lustruire. poate fi lustruit in 2 zile”...multe dintre secretele mestesugului referitoare la lustruirea suprafetelor erau bine pastrate. Ceara de albine. In ateliere.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.unul dintre agentii principali.pentru a fi urmata de lac de spirt.”daca lemnul este dur uleiul trebuie lasat peste el timp de o saptamana. iar cel care lustruieste trebuie sa evite sub orice forma aplicarea de praf de caramida nou( proaspat) prin care un neprofesionist isi va distruge munca in loc sa o imbunatateasca.care oferea un aspect dur. 5. in legatura cu faptul ca pentru mobila de calitate inferioara era lustruita numai partea din fata.folosindu-se praf de caramida bine cernut.dar in opera sa „Cabinet Dictionary” din 1803 Sheraton a descris anumite procese.2 TEHNICI DE FINISARE SI ANTICHIZARE 5. Lustruirea in sine era facuta cu ceara fina amestecata cu un ulei rosu.2. Sheraton accentua faptul ca este necesar ca uleiul sa fie lasat sa se absoarba. Oricum in mod obisnuit se aplica ulei de in si praf de caramida. Acest tip de abraziv va asigura o lustruire deosebita prin frecare continua. Ceara de albine si terebentina erau amestecate si se foloseau pentru lustruit. .era aplicata cu bucati de pluta.ceea ce in scurt timp va deveni un abraziv.rezistent si un aspect lucios..

incat sa se formeze o cantitate suficienta de substanta pentru lustruit. FINISARE CU ULEIURI Aplicarea uleiului presupune mai mult timp decat alt proces de lustruire. se adauga putin lac de lustruit in ea si se amesteca apoi se toarna continutul intr-un recipient cu apa . Compozitia care se recomanda este urmatoarea: se ia ceara de albine si o mica cantitate de terebentina intr-un vas de lut curat si se aseaza pe foc pana se omogenizeaza compozitia. cu ajutorul careia fibra lemnoasa este impregnata cu aceasta compozitie. cernuta cu grija printr-o panza fina. Pentru a preveni necesitatea suplinirii cu praf de caramida.amestecand continuu .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.impreuna cu o cantitate mica de ocru de Oxford. si cat mai este cald se trece intr-un bol.care nu ar trebui sa fie modificata dupa ce se incepe lustruirea. Scaunele sunt de obicei lustruite cu o compozitie mai dura de ceara frecata pe o perie de lustruit.In cele din urma. Cu putina ceara si o perie speciala folosita doar in acest scop . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. si dupa aceea indepartata fara pulbere sau tarate. Uleiul se aplica cald sau fierbinte si trebuie frecat in fibre timp indelungat.pentru a aduce amestecul la culoarea mahonului.moment in care se va obtine o lustruire stralucitoare.ar trebui sa foloseasca o cantitate mare de la inceput. . si trebuie sa observe daca uleiul este prea putin pe suprafata inainte de a incepe. Dar uleiul ramane un mod de lustruire foarte eficient prin abilitatea de a oferi o finisare stralucitoare.cand se ia de pe foc. se adauga o petala rosie bine zdrobita cu o piatra.iar in final este curatat cu tarate de grau. pentru ca in acest caz suprafata trebuie unsa din nou. si care trebuie sa continue pana cand lemnul se incalzeste prin frecare repetata . mobila poate fi pastrata in stare buna.

Amestecul nu se aplica la o temperatura ridicata.Daca este folosit la temperatura de fierbere.stralucitoare.Finisarea cu ulei nu este benefica din punct de vedere comercial . in forma nerafinata. Dar aceasta modalitate este foarte importanta din punct de vedere al conservarii lemnului. Pe de alta parte .se poate folosi un amestec de ulei in stare bruta si ulei incins in proportie de 50/50 .Mobila va fi tratata insa in continuare. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.dar finisarea nu va mai fi la fel de reusita. Daca se foloseste acest amestec este nevoie de 4 straturi.aplicate timp de 2 luni.in detrimentul finisarii finale.pentru ca terebentina se evapora si poate actiona ca un intaritor.actiunea agentilor de uscare va fi una accelerata. pentru ca este nevoie de o perioada de la cateva saptamani pana la un an pentru a obtine luciul dorit. Foarte folosit este uleiul de in .dar pentru o persoana care nu distinge o modalitate de alta nu va fi decat o suprafata frumos lustruita. . Uleiul poate fi folosit si in combinatie cu terebentina.dar trebuie avut grija sa se indeparteze orice surplus care va actiona mai tarziu ca o capcana pentru praf. O examinare mai atenta demonstreaza o lucire bogata.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Este potrivit pentru o mobila mai compexa. daca finisarea trebuie grabita. Finisarea cu ulei este usor sesizabila pentru un cunoscator .timp de un an in fiecare luna si apoi cel putin o data pe an.mai ales pentru colectionarii de mobila.Dar exista si formule speciale care pot fi folosite cu succes si pentru suprefete mai reduse.Mobila nu va fi afectata de caldura iar apa nu patrunde in fibra. Un mare avantaj pentru acest timp de lustruire este acela ca se intretine mult mai usor. Cele mai bune rezultate ale acestei metode se obtin pe suprafete intinse.Acest amestec actioneaza mai rapid decat uleiul necombinat si se foloseste in atelierele care produc mobila cu scop comercial.

O trecere in revista a ingredientelor de diferite feluri ale produselor de finisare din ceara va oferi posibilitatea intelegerii aplicarii si a efectului.acestea se refera la metodele de aplicare. Pentru piata exista numeroase produse de finisare pe baza de ceara. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Cel mai important ingredient este insasi ceara de albine.dar acest lucru inseamna auto –distrugere .care se incalzeste la 185o Farenheit.Cea mai ieftina este ceara de parafina. Exista si ceara braziliana produsa de o specie de palmier.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Unele produse moderne folosesc siliconul care ofera o stralucire deosebita si imediata. care se incalzeste la 131oFareiheit.dar ele nu asigura o finisare propriu zisa.cu care se freaca dupa aplicarea ultimului strat de ulei.care poate fi alba sau galbena . .care este foarte fina si de un galben pal.incalzita la o temperatura de 152o Farenheit. Este un ingredient de baza al produselor de lustruire a mobilei. inainte de aplicarea uleiului.Acest lucru reduce absorbtia si lasa o suprafata mai neteda.pentru ca multe obiecte de mobilier arata inestetic daca stralucesc ca niste oglinzi. Lustruirea cu ulei poate fi accelerata adaugand o cantitate de pudra ponce foarte fina si ulei mineral. dar folosirea ei este limitata la lustruirea ambarcatiunilor.Toate sunt foarte usor de facut si daca mai exista alte secrete nedezvaluite.Putine ating calitatea care este posibila urmand formula folosita in ateliere. Ceara ofera o stralucire estompata pentru a da frumusete lemnului. FINISARE CU CERURI. O alta metoda de reducere a timpului de lustruire este sa se inchida porii lemnului cu un material de umplere potrivit. Formula urmatoare se gaseste in cartile de „retete” ale numeroaselor ateliere.

LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Daca raman urme.stratul a fost prea gros.fiecare urmata de o noua aplicare de lac care se lasa sa se usuce. Aplicarea stratului de ceara presupune o baza bine pregatita inaintea lucrului propriu-zis. O problema delicata chiar si pentru cei mai experimentati este relustruirea (reconditionarea) mobilei de stejar.inainte de a amesteca ceara.adaugand uleiuri colorate la un amestec lichid.de cerezina si o pinta de terebentina.apar adesea cercuri albe datorate vaselor .4506 kg) de ceara de albine alba sau galbena la care se adauga jumatate de pinta de terebentina si se dizolva ceara intr-un cazan de fierbere dublu. Lustruirea cu carnauba – poate fi folosita pentru toate tipurile de lustruire cu ceara. –se obtine adaugand o uncie (0.In acest sens.Este obtinuta din un lb. Exista numeroase tipuri de ceara care sunt folosite pentru imbogatirea diferitelor tonuri ale lemnului.Ele se obtin usor. .farfuriilor incinse.La final se lustruieste cu ceara. De obicei prima aplicare se face cu miscari circulare. Ceara antica. Lustruirea cu ceara de albine.4536 kg) de tripoli la pinta (0.(0.un lb.Stratul de ceara aplicat nu trebuie sa fie prea gros. Un tratament sigur in acest caz este o pasta fina alcatuita din ceara si terebentina care se aplica pe aceste portiuni.are deasemenea o aplicare generala si se obtine dintr-un lb.de carnauba. si se va indeparta surplusul cu un material textil curat. Lustruirea cu ceara alba – se obtine prin ceara de parafina rasa amestecata cu terebentina si petrol in proportie de 50/50 si putin colorant alb de zinc. Aceasta este o ceara folositoare pentru pastrarea stejarului sau mahonului.Un efect mult mai bun este obtinut daca se aplica lemnului 2 straturi de lac.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. testul se face cu degetul pe suprafata lemnului. la 15 minute dupa aplicare.Tratamentul consta in aplicare preliminara a lacului. Pe mesele vechi .568kg) de lichid carnauba si colorant maron de Vandyke.

Cel mai frecvent procedeu de imitare a marmurei s-a aplicat placilor de mese. ca o nevoie de decorare arhitecturala si datorita faptului ca era imposibil sa se faca placi din marmura care sa se fixeze in mobilier si acesta sa reziste la asemenea tensiuni.iar la sfarsitul secolului XVIII lea a aparut o adevarata moda de imitatia marmurei.Ele au o actiune multipla. in schimb. Tehnica de baza. dar care contin si silicon pentru o mai buna „pastrare in timp”. dar ceara.2 TEHNICI DE ANTICHIZARE PRIN PELICULA IMITATIA MARMUREI Obiceiul de a face lemnul sa imite marmura a aparut in secolul XVIII lea .dar ulterior.Prima se aplica pe suprafata apoi se lasa sa se intareasca. Anumite ateliere de mobila au incercat sa creeze o „piata medie” oferind mobila cu un design diferit.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Substantele de lustruit din ceara. O alta cauza ar fi fost pretul prea ridicat.oferind si curatirea si lustruirea suprafetei printr-o singura operatie.Astfel au fost imitate o variata gama de marmura de la gri la nuante de verde.2. foloseste doar 3 culori.graduant s-a trecut la o perfectionare ajungandu-se la suprefete de un inalt rafinament. prima oara intr-un mod inestetic. Secretul consta in timpul acordat acestei operatii. 5. care nu are deloc puteri magice.Intotdeauna trebuie sa se tina seama de felul lemnului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. numite si „creme” de lustruit sunt amestecuri chimice complexe care adesea folosesc si silicon. isi are magia ei. Siliconul este de fapt un simplu intaritor.In acest sens au dezvoltat o gama larga de produse de lustruit din ceara. bazate pe formule vechi. in general.apoi se aplica cu ajutorul unei perii moi a .

pentru a putea incadra mobila intr-o anumita perioada. doua culoare. Metoda este eficienta pentru acoperirea unor suprafete mari.Ambele metode cer indemanarea si abilitatea de a sti cand se opreste procesul.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.care se aplica in 2 straturi. Este necesar un container destul de mare pentru obiectul care urmeaza a fi finisat.Containerul de umple cu apa rece. se poate lasa sa se usuce emailul si apoi cufundat din nou. In apa pot fi introduse cate culori sunt necesare si pot fi aranjate modele folosind un bat sau o spatula. . Daca prima cufundare nu a fost satisfacatoare. O alta metoda consta in folosirea unei perii uzate. Emailul se va usca foarte repede cand obiectul va fi scos din apa. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Obiectul este apoi introdus incet in apa. de unde va prelua emailul si se va realiza un efect de marmorare a suprafetei.iar a treia culoare trebuie aplicata cu o perie dura. Ultima finisare pentru un efect de marmorare este un luciu cu shellac alb.in aplicarea celei de a doua si a treia culoare.cat timp al doilea strat nu este inca intarit.Se introduce emailul. UMBRIREA Ambele metode sunt des utilizate in antichizare. diluat.chiar si ca metoda de a antichiza mobila noua.care a fost diluat in prealabil si care va pluti la suprafata apei. Reusita acestei metode depinde in cea mai mare parte de duritatea periilor si de asemenea de contrastul de culoare dintre al doilea si al treilea strat de vopsea. Culoarea se aplica cu marginea penei iar „linia” marmurei se defineste prin realizarea de linii diferite ca grosime si in zig-zaguri Ideala este o pana de aproximativ 15 cm cu o fata mai „zdruncinata” decat cealalta pentru a obtine diferite efecte.

O varianta a acestei metode de umbrire se obtine prin aplicarea unui bait cat se poate de puternic. Un strat antic se poate realiza prin: 3 linguri de terebentina amestecate cu o jumatate de lingura de ulei de in fierbinte si o lingura de lut ocru. aceasta calitate se numeste patina si este cauzata de trecerea timpului. se aplica pe unele portiuni ale mobilei. realizand astfel si un contrast.Un efect diferit se obtine prin eliminarea lutului.iar apoi inlaturat inainte de a se usca.cu panza de bumbac. Altii prefera sa foloseasca un pistol de pulverizare pentru a crea diferentele de nuanta. direct pe lemn. inclusiv folosirea de substrat verde . lustruit cu vopsea aurie in locurile profilate. Multi sunt de parere ca antichizarea presupune doar maltratarea fizica a lemnului prin tesirea canturilor. Exista multe alte variante.dar cel mai mare aport il are „stratul antic”. lovirea suprafetelor cu ciocanul sau lant.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. astfel incat sa ramana doar niste urme. adancimi) in timp ce suprafetele se vor curata.intr-o pelicula uniforma.lasand unele zone mai decolorate decat altele. Daca se doreste imitatia de zgarieturi. . dupa care se freaca cu lut ocru. O metoda mai sofisticata este aceea de a lucra direct pe lemn aplicand o umbrire mai deschisa. O piesa de mobila veche va prezenta mari suprafete in care culoarea a fost „stearsa” .acesta se face cu o perie rigida.Pe intraga suprafata se aplica vopsea si se lasa la uscat.Culoarea neagra da un efect autentic de imbatranire. dar se lucreaza dificil. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.si dupa uscare se slefuieste .in locurile unde se doreste o decolorare. Dupa ce se realizeaza acest amestec . Cea mai utilizata cale de a umbri este de a folosi vopsea de culoare ivorie (fildes). cu lana de otel fina. urmata de una mai inchisa.Zonele profilate se sterg cu o carpa si terebentina cat timp amestecul nu s-a uscat.Lutul ocru va intra in crapaturi( lovituri.

Se foloseste un loc colorat maro si o pensula foarte dura .Se aplica stratul de baza si se lasa sa se usuce.specii ca mahon. Una din cele mai comune metode de imbatranire este aceea de a turna acid acetic pe suprafetele nelustruite ale meselor de bucatarie.iar apoi cu ajutorul unei bucati de lemn care se deplaseaza pe suprafata mesei se stropeste cu pensula. La aceasta metoda se poate adauga si efectul de „pete (murdarie de musca)”. de un expert.piesa trebuie baituita. deoarece ignora orice urma de frumusete pe care lemnul de baza o poate oferi si continua sa o inlocuiasca cu o interpretare idealista a cum ar putea arata.impreuna cu ulei de in fiert sau ulei de in nerafinat. Daca materialul de umplere este aplicat mai putin in unele zone decat in altele. o pinta (o. Pentru finisarile cu pori deschisi .siena neprelucrata este inlocuitor pentru ocru. se poate realiza un efect de contrast. Totusi cand este executata cum trebuie. .pe de alta parte.executat cu grija. IMITAREA TEXTURII Texturarea a capatat o proasta reputatie si acest lucru datorita faptului ca de obicei s-a realizat intr-un mod nesatisfacator.de exemplu. In cazul stejarului .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. trasaturile unei case. Daca se folosesc substante pe baza de ceara in care s-a adaugat pigmenti se pot obtine efecte mai bune si intr-un timp mai scurt.Apoi se amesteca un material de umplere pana cand devine cremos si se foloseste o pauza pentru aplicare.incluzand tabliile de usa. texturarea poate deveni una dintre cele mai atragatoare forme ale unei suprafete slefuite pentru multe din caracteristicile.Procesul continua cu aplicarea unui strat de shellac si dupa aceea lustruit cu ceara de albine galbena.stejar.Bineanteles ca este un fals .568 l) de vopsea alba de plumb este amestecata cu jumatate de pinta de ocru auriu. nuc . Pentru mesteacan.bufetele de bucatarie si alte piese de mobila.

FINISAREA PRIN ARDERE CU FLACARA Arderea cu flacara se foloseste de obicei la produsele de mobila realizate din rasinoase.Se obtine astfel o pronuntare a desenului lemnului. se foloseste si se curata usor.Texturarea se aplica la lemn de calitate inferioara. Texturarea se face cu un amestec de siena ( culoare) si lac. Piaptanul modern de texturat cu dinti de lungimi variate pentru efecte de contrast.Timp de cativa ani s-a considerat ca mobila nu este indeajuns finisata daca este si supusa fumigarii In zilele noastre fumigarea se practica in special in atelierele de restaurare a mobilei in care este necesar ca zonele de lemn restaurate sa se potriveasca din punct de vedere a nuantei cu zonele vechi.cu ajutorul buteliei de aragaz sau gazului metan. Acest sistem de finisare se aplica mai mult mobilierului realizat in atelierele taranesti. care se aplica prin trecerea pe suprafata cu o perie de texturat.Prin aceasta se modifica (ridica) stratul de lac in asa fel incat sa simuleze textura lemnului.Produsele.acestea se ceruiesc. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Este realizat din cauciuc . .. in direactia fibrelor.Apoi. la debitarea tangentiala a lemnului de rasinoase desenul este foarte bogat.atat cat se carbonizeaza usor lemnul de vara.sunt supuse actiunii unei flacari produse de o lampa de benzina. FUMIGARE SI PATINA Fumigarea a aparut in anii 1890.dupa ce au fost asamblate. Flacara se tine concentrata asupra fetei lemnului.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. avand suprafetele slefuite fin.Dupa terminarea operatiei de ardere se trece la o slefuire fina a suprafetelor. Dupa ce se usuca modelul texturat se aplica 2 sau 3 straturi de lac poliuretanic.

A doua metoda. PATINA Aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare. foarte ieftin si cu putine resurse.Fumigarea consta in tratarea cu amoniac a lemnelor bogate in tanin si duce la obtinerea unor nuante gri-brun specifice lemnului vechi. O a treia metoda.Daca este lasata prea mult. Fumigarea este un procedeu usor de controlat.Acestea se aseaza pe o bucata de pasla si o singura farfurioara de amoniac langa ea. folosind materiale moderne consta in fabricarea unui cort transparent din polietilena .Daca unele portiuni sunt mai inchise la culoare. De indata ce piesa este scoasa din camera. luciu si tuseu.Aceasta inseamna ca trebuie finisata imediat dupa scoaterea ei din camera. Pentru fumigare exista 2 metode: prima pentru piesele de mobila mare.Foile de polietilena se pot lipi intre ele cu banda adeziva.iar a doua se refera la piesele de mic mobilier.Procedeul este asemanator cu cel de la camera de fumigat.Peste aceasta se pune o cutie de carton cu muchiile sigilate. Finisarea se face pe baza de uleiuri. Pentru piesele mari de mobila este recomandabil sa se foloseasca o camera de fumigat cu inaltime de 4 m si lungimea de 8m.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. pentru a permite inspectarea din toate unghiurile. si cu geamuri de sticla .pentru piesele mici. ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si . Operatia de fumigare in camera este foarte simpla.Piesa de mobilier fara accesoriile de alama se aseaza in camera.culoarea mai inchisa pe care o capata va incepe sa scada din intensitate. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.piesa va reveni la culoarea originala.Pe podea se aseaza la distante egale 6 pana la 12 farfurioare cu „spirt de amoniac”.atunci acestea se pot lasa nefinisate pana cand culoarea ajunge la aceiasi nuanta.

pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari.functie de specie. cu specificarea ca se foloseste o solutie pe baza de fier preparata prin dizolvare de lana sau span de otel in acid acetic 30%. Suprafetele se neutralizeaza cu solutie saturata de sare de bucatarie si se clatesc cu apa. pana la brun.temperatura. aerului a lemnului precum si a altor materiale din alcatuirea unei piese de mobilier. produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic. portocaliu.durata tratarii. excesul de acid fiind daunator lemnului si imbinarilor incleiate. Patinarea artificiala (antichizarea) suprafetelor noi se bazeaza pe efectul coloristic si efectul de accentuare si evidentiere a texturii.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.In final suprafetele se usuca natural minim 24 ore. la diferite nuante de galben.nuc) permite obtinerea nuantelor corespunzatoare de lemn imbatranit. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. mahon . pentru a falsifica un obiect.Tehnologia este asemanatoare celei de tratare cu acizi. nuante ce apar si sub influenta luminii in timp.Efectul coloristic se poate obtine pe cale fizica prin colorare cu coloranti solubili in apa sau alcool sau pe cale chimica prin efectul unor reactanti asupra compusilor chimici ai lemnului. Tratarea cu solutie de K2Cr2O7 a lemnelor bogate in tanin (stejar.Dupa obtinerea nuantei dorite se impune neutralizarea suprafetelor cu solutie de saturata de clorura de sodiu si clatirea cu apa calda. Patina naturala trebuie deosebita de „patina artificiala” sau falsa. Solutia de tratare se aplica cu un tampon textil si suprafetele se incalzesc apoi cu ajutorul unui foen.Efectul de accentuare si evidentiere a texturii are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei).In cazul unor colorari prea puternice se poate face o decolorare partiala cu solutie de acid oxalic.HCl 1:3)a lemnului conduce. Tratarea cu solutii diluate de acizi(HNO3 1:4 . Tratarea cu solutii de saruri de fier are un efect coloristic de imbatranire in nuante de gri cenusiu pentru speciile bogate in tanin. . constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective.

Acestea sunt antichizari prin tesirea muchiilor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.uzat. Zgarierea se aplica in general tabliilor din structurile rama cu tablie sau placilor superioare in corpul comodelor si mobilierului de mici dimensiuni . Zgarierea se va face cu ajutorul unei unelte ascutite (ex. cui) cu ajutorul careia se va trasa o dunga paralela cu fibra lemnului pe centrul placilor superioare.lovit.imitatii in carii etc. colturilor si aplicarea loviturilor. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa dam mobilei un aspect foarte vechi. Tratarea cu solutii de acizi sau baze in scop coloristic a suprafetei lemnului poate fi asociata unui tratament mecanic de periere ce va duce la evidentierea dintre zonele de lemn timpuriu si lemn tarziu. Tratarea cu pasta de var stins( 1.in functie de aspectul pe care dorim sa-l obtinem. Un procedeu de antichizare mecanica este zgarierea lemnului.5 l apa ) a lemnului de stejar urmata de perierea dupa uscare a surplusului permite obtinerea unor suprafete gri-brun cu pori albi.2.Suprafetele se pot finisa ulterior cu ceruri. Dupa aceste operatii suprafetele se netezesc cu hartie de granulatie 150 si se desprafuiesc foarte bine 1. Efectul de „accentuare se evidentiere a texturii” are drept scop reliefarea zonelor cu pori sau a diferentelor dintre lemnul timpuriu si cel tarziu(denivelarea suprafetei). Operatiile de tesire a muchiilor se fac in alb.Zgarierea lemnului.3TEHNICI DE ANTICHIZARE MECANICA Antichizarea mecanica cuprinde o serie de metode prin care se urmareste maltratarea fizica a lemnului.cu hartie de slefuit de granulatie 150 iar loviturile se aplica cu instrumente speciale. sau deschiderea porilor.5 kg.Acest procedeu vrea sa imite craparea in timp a panourilor. .var umed / 3. 5.

.Pe bucsa sunt sudate diferite capete ascutite (ex.) Gaurile se realizeaza prin rostogolirea uneltei pe suprafata de antichizat.Lovirea lemnului. Dupa lovire corpurile se slefuiesc pe suprafetele antichizate cu hartie abraziva de granulatie 150 .colturile placilor superioare. picioare de masa etc. 3. Prin slefuire se urmareste imitarea uzurii canturilor si a colturilor. Se slefuiesc usor canturile profilelor tabliilor . Slefuirea se face usor. Pe imitarea loviturilor de pe canturile mobilierului vechi se foloseste o “rindea”.sau chiar de a imita gaurile produse de carii in lemn. Pentru imitarea gaurilor de carii se foloseste o unealta realizata dintr-un arbore pe care este montata cu joc o bucsa. La placile superioare si placile de masa bordurate se vor marca bordurile aplicate.usor fara a distruge antichizarea.colturile usilor si fetelor de sertar.Slefuirea. cu hartie abraziva se granulatie 150 si se insista in locurile unde se doreste imitarea uzurii.de cuie etc. Pentru imitarea loviturilor de la mobilierul vechi se foloseste o unealta ascutita. Cu rindeaua se lovesc toate canturile si profilele vizibile. La suprafetele furniruite se acorda o atentie deosebita la zgariere pentru a evita patrunderea excesiva a baitului si exfolierea furnirului.capete de surubelnita. peretii laterali. 2.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. De asemenea se sflefuiesc canturilor montantilor si a traverselor de la usi. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.sau chiar o piatra colturoasa. Scopul lovirii lemnului este acela de a imita loviturile si zgarieturile ce apar la o piesa de mobilier vechi.

“afumat” .Exista mai multe tehnici de antichizare.in functie de aspectul final pe care dorim sa-l obtinem.-care s-a ales si pentru programul de mobilier.Tehnica antichizarii prin colorare in degrade. Aceasta operatie de antichizare se practica dupa 2-3 straturi de grund.spirt).de obicei cu coloranti solubili in solventi organici(diluant. . Prin pulverizare se doreste obtinerea degradeului. S-a realizat prin lovirea pe suprafata si a sipcii profilate. Baituirea Se realizeaza prin pulverizare dupa reteta : Fulgi de nuc Galben 1150 Portocaliu 123 Apa Lacuirea Se aplica doua straturi de grund nitrocelulozic G 002 si cu vascozitate 20-22 sec CF φ 4 mm. Slefuirea fiecarui strat cu grund se face cu hartie de granulatie 240. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Tehnologia de finisare.(Umbrire) Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem efectul de vechi. 10 g.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.cu pistolul de pulverizat special pentru antichizare. bine slefuite si desprafuite. 1.3TEHNICI DE ANTICHIZARE LA PROGRAMUL PROPUS.patinat. 8 litri. 20 g. 10 g. Patinarea se realizeaza prin pulverizarea . Se aplica apoi doua straturi de lac nitrocelulozic L N I -2137 mat.cu scopul de a da mobilei un aspect vechi. SI REALIZATE PE ESANTIOANE Antichizarea este o faza tehnologica ce se practica uneori. 5.Esantion 1. 1. “murdar”.

rezultand un efect de “vechi si murdar”. Tehnologia este asemanatoare esantionului 1. Patina se prepara dupa reteta : Patina Cii 946 White spirit 1 parte 2 parti 2 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in apa. Tera gialo). Patinarea Se aplica prin pulverizator inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic. Patinele sunt paste cu coloranti naturali :”Mordente noce” (sau Tera maro. . LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un aspect de “foarte vechi” al finisajului. Aceasta pasta patrunde in loviturile aplicate in alb. Patinarea Patinele sunt solubile in apa.Se aplica tot doua straturi de grund nitrocelulozic si doua straturi de lac nitrocelulozic.in general la mobila care a fost antichizata in alb prin lovire. Aceasta tehnica este foarte mult practicata de mestesugarii italieni iar rezultatele sunt remarcabile.Stergerea patinei se face cu atentie in lungul fibrei.Tera nero. Pasta se prepara cu baituri foarte concentrate si se aplica cu pensula pe toata suprafata exterioara a mobilei. Esantion 2 Tehnologia de finisare Se realizeaza fara baituire. Slefuirea intre straturi cu hartie abraziva cu granutatie 320.astfel incat sa ramana numai in profile.Tera verde. Surplusul se inlatura dupa uscarea pastei cu scothbrite sau lana de otel. La suprafetele interioare se aplica un strat de grund nitrocelulozic si un strat de lac nitrocelulozic. Surplusul se inlatura prin stergere cu carpa de bumbac.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

Aceasta tehnica se practica atunci cand dorim sa obtinem un efect bicolor (strat peste strat).astfel incat sa apara culoarea baitului. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG.de obicei in culori pastelate. 3 Tehnica antichizarii prin pastare cu paste solubile in solventi organici (white-spirit). Esantion 3 Tehnologia se finisare.muchii etc. Aceste zone slefuite insistent sunt de obicei : mijlocul tabliilor. Piesele se baituiesc.pe toata suprafata exterioara. Patina se prepara dupa reteta : Patina CPI 501 White spirit 1 parte 2 parti 4 Tehnica antichizarii pentru obtinerea aspectului “strat peste strat”.din bumbac. De obicei antichizarea se face prin diluarea pastei de antichizare cu white-spirt si aplicarea acesteia prin pulverizare pe toata suprafata exterioara. Dupa aplicarea patinei aceasta se slefuieste in anumite zone indepartandu-se total.Dupa aplicarea acestei paste.Aceasta tehnica de antichizare se practica atunci cand dorim sa obtinem un finisaj cu aspect de “vechi”. Patinarea Patina se aplica prin pulverizare inainte de ultima finisare cu lac nitrocelulozic.colturi. .surplusul se indeparteaza prin stergere cu material textile.apoi se aplica 2-3 straturi de grund. Dupa slefuirea ultimului strat de grund se aplica o patina cu uscare rapida.Efectul final este acela de “mobila revopsita si uzata”.astfel incat sa ramana numai in profile si eventualele lovituri(care au fost aplicate in alb). Lacuirea este aceeasi cu a esantioanelor precedente.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.

apoi se aplica un strat de lac nitrocelulozic incolor. Esantion P4 Tehnologia de finisare Lacuirea Se face cu lac nitrocelulozic auriu in doua straturi . 5 Tehnica antichizarii prin obtinerea efectului de pelicula crapata. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinare Se foloseste patina Cii 531 alba. pelicula de patina incepe sa crape. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva cu granulatie 240. Dupa terminarea acestor operatii se aplica stratul de lac final. Patina se aplica atunci cand lacul nitrocelulozic incolor este in stadiu de gelifiere. Esantion 4 Tehologia de finisare. Dupa crapare se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic incolor. atunci cand stratul de lac nitrocelulozic incolor se intareste. Datorita faptului ca patina este cu intarire rapida. Acest aspect de “pelicula crapata” se obtine prin folosirea unor lacuri speciale dar se poate obtine acelasi efect prin aplicarea de patine cu uscare foarte rapida pe pelicule insuficient uscate. Lacuirea tehnologica este identica cu cele anterioare. Patina cu uscare rapida : Cii 531 alba + CTE 500 g ( colorant albastru) Consum specific 0. care fixeaza aspectul final. .UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND.150 kg?m2 .

Se aplica un strat de lac nitrocelulozic G 40.solubila in solventi organici dupa reteta: Patina CPI 501 White spirit Patina CPI 501 White spirit Esantion P 2 Se realizeaza identic cu esantionul 1 cu singura diferenta ca se foloseste Duco verde.0375 kg/ m2 0. Patinarea Se face cu patina CPI 501 . 1 parte 2 parti 0. Tehnologia de finisare. Este un finisaj opac si prin urmare nu necesita baituire.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. Slefuirea se face cu hartie de granulatie 240.0750Kg/ m2 La consumuri specifice : . Slefuirea intre straturi se realizeaza cu hartie abraziva granulatie 240. Lacuirea – pentru lacuire se folosescte un lac nitrocelulozic auriu “ORO DUCATO” care se aplica in doua straturi. Lacuirea Se aplica doua straturi de Duco bej (grund nitro cu pigment). Tehnologia de finisare. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Alte esantioane: Esantion P1 Este o antichizare doar de pelicula. Esantion P3 Utilizeaza tehnica “strat peste strat”. Lac nitro G 40 pentru ultimul strat de lac ce se aplica dupa patinare.

Dupa uscare patina se slefuieste ca lana de otel (0.150 kg/m2. Este o patina cu uscare rapida care se aplica doar dupa ce straturile de lac nitrocelulozic auriu s-au uscat complet. care se aplica prin pensulare.003 kg. Tehnologia de finisare Baituire Se aplica un strat de bait de nuc./m2). Lacuire Se aplica doua straturi de grund nitrocelulizic urmate de un strat de lac nitrocelulozic incolor.UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI PROIECT DE DIPLOMĂ PAG. Patinarea. Patinarea Se foloseste o patina sub forma de pasta solubila in apa : “Tera maro” Ultimul strat este unul de lac nitrocelulozic incolor. dupa care se aplica ultimul strat de lac nitrocelulozic. Se realizeaza cu patina Cii 531 alba . Esantion P5 Este supus lovirilor pentru a imita gaurile de carii. Slefuirea intre straturi se face cu hartie abraziva. . Consum specific 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful