P. 1
Inginerie Seismica - Iuliu Dimoiu

Inginerie Seismica - Iuliu Dimoiu

|Views: 1,423|Likes:
Published by Kemmedy Assy

More info:

Published by: Kemmedy Assy on Oct 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

EARTHQUAK ENGINEERING

IULIU DIMOIU

INGINERIE SEISMICA

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Bucuresti. 1999

Copyright © Editura Academiei Romane, 1999.

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMANE RO-76117, Bucuresti, Romania

Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5

Tel.: 040-1-411 9008, tel.lfax: 401-410 34 48 e-mail: edacad@ns.ear.ro

Redactor: PETRE MOCANU Tehoredactor: SOFIA MORAR Coperta: CAMELIA BOGOI

Bun de tipar: 18.11.99. Format: 16!70x I 00.

Coli tipar: 20

C.Z pentru biblioteci mari 624.042.7 C.Z. pentru biblioteci mici 62

ISBN 973-27-0708-9

Imprimat in Romania

EDITAT CU SPRljlNUL AGENTIEI NATIONALE PENTRU ~TlINTA, TEHNOLOGIE ~I INOV ARE

CUPRINS

Cuvant inairue .

Prelata. ...

Cap. I. ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA..

1.1.. Cauzele cutrernurelor. .

1.1 . 1 . Gencralitati .

1.1.2. Structura interna a Tcrrei .

1.1.3. Falii tectonice si miscari crustale .

1.1.4. Mecanismul cutremurelor tcctonice .

1.1.5. Cutremurc avand alte cauze : .

1.2. Elernentele miscarii seismice .

1.2.1. Focar - unde seismice - viteza de propagare ..

1.2.2. lnrcgistrarea parametrilor unui cutremur ..

1.3. Intensitate seismica · .. · .

1.4. Zonarea seismica a unui teritoriu .

1.5. Seisrnicitatea teritoriului Romaniei .

1.6. Din cutrernurelc secolului al XX-lea .

Pag.

11 13

15 15 15 15 16 17 J 8

18 18 19

2J

23

24 26

Cap. 2. BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRliCTIlLOR

LA ACTIlINI SEISMICE... 2~

2. J. Generalitati ..

2.2 .. Modelarea dinamica a structurilor .

2.2.1. Model dinamic - raspuns dinamic · · .. ·

2.2.2. Modelul matematic al problemei de dinamica constructiilor .

2.2.3. Dcformata dinarnica a unei structuri .

2.2.4. Ecuatiile modelului dinamic .

2.3. Raspunsul seismic al sistemului cu I g.l.d .

2.3.1. lntroducerc .

2 .. ,.2. Modelul dinamic .

2_L, Oscilatii libere neamortizate .

2.3.4. Oscilatii libere amortizate....................................... . . .

2 .. L'5. Raspunsul dinamic al sistemului eu 1 g.l.d. la actiunea unci miscari arrnonice

aplicata bazei de rezernare .

2.3.6. Raspunsul seismic liniar ..

2.3.6.1. lntegrala Duhamel ..

2.3.6.2. Raspuns seismic linear In proces biografic..

2.3.7. l.xcitatie seisrnica - raspuns seismic

2.3.7.1. Excitatie seisrnica ..

2.3.7.2. Raspuns seismic biografic 2.3.7.3. Conceptul de raspuns spectral

2.3.7.4. Spcctrul de raspuns al deplasarii. al pseudovitezei si al pscudoaccelcratiei ..

28

28 29 J-,

34

34 34 14 35 36

38 41 41 41 43 43 43 45 4.~

6

2.3.7.5. Parametrii spectrelor .

2.3.8. Spectrul combinat D - V - A · .

2.3.9. Analiza raspunsului spectral pe diagrama logaritmica ..

2.3.10. Spectrul de proiectare in domeniul elastic .

2.4. Analiza rnodala a raspunsului seismic al sistemului cu N g.l.d .

2.4.1. Introducere .

2.4.2. Moduri proprii de oscilatie ..

2.4.3. Amortizarea la sisteme cu N g.l.d ..

2.4.4. Amortizare realista .

2.4.5. Raspunsul seismic al sistemului cu N g.l.d .

2.4.5.1. Modelul matematic .

2.4.5.2. Reducerea numarului g.l.d .

2.4.5.3. Raspuns seismic prin analiza modala.. ..

2.4.5.3.1. Raspuns seismic momentan sub forma deplasarilor .

2.4.5.3.2. Raspuns seismic momentan sub forma fortelor de inertie .

2.4 . .'5.4. Raspuns seismic maxim - raspuns spectral ..

2.4.5.5. Reguli de combinare pentru raspunsuri modale ..

2.4.5.6. Interpretarea analizei spectrale .

2.5. Raspuns seismic prin metoda biografica.. ..

2.6 Calculul fortclor seismice maxime .

2.6.1. Metoda directa .

2.6.2. Metoda indirecta .

2.6.3. Suprapunerea efectelor modurilor proprii de oscilatie angajate ..

2.6.4. Din ce mase inertiale provine incarcarea seisrnica., .

2.7. Metode ingineresti de determinare a caracteristicilor dinamice ale constructiilor .

2.7.1 Importanta modului fundamental ..

2.7.2. Determinarea aproximativa a elementelor modului fundamental .

2.7.2.1. Forma intaia de oscilatie ..

2.7.2.2. Perioada modului fundamental... .

2.7.3. Metoda Holzer pentru aflara modurilor proprii normalizate ..

2.7.3.1. Rigiditate laterala- rigiditate de nivel " .

2.7.3.2. Metoda iterativa Holzer. , ..

2.8. Tehnica elementului finit In Ingineria seismica .

2.8.1. Generalitau .

2.8.2. Inertie ~i rigiditate la elementul finit liniar .

2.8.2.1. Introducere .

2.8.2.2. Matricea de inertie a elementului finit - grinda ..

2.8.2.3. Matricea de rigiditate a elementului finit - grinda ..

2.8.3. Matricea dinarnica de inertie - matricea dinamica de rigiditate ..

2.8.4. Rclatia inertie, rigiditate, perioada naturala.. .

2.8.5. Stare de solicitare - raspuns seismic .

2.8.5.:. Forte axiale· oscilatii libere ..

2.8 . .'5.2. Stare de solicitare - raspuns seismic .

2.9. Etcctul de torsi line al actiunii seismice ..

2.9.1 Constructie parter .

49 51 53 56

60 60 60 66 68 71 71 71 72 72 74 76 77 79

80 83 83 84

,86 87

88 88 89 89 89 94 94 95

97 97 98 98 98

100 101 106 106 106 107

107 107

"",

Cap. 3. PARTICIPAREA TERENULUI DE FUNDATIE LA RASPUNSUL

SEISMIC AL CONSTRUqIILOR .

3.1. Comportarea tercnurilor la actiunea seisrnica .

3.1. I. Tasarera nisipurilor uscate ..

3.1.2. Liehefierea pamanturilor necoezive .

3.2. lnfluenta terenului asupra rniscarii seismice .

3.3. Caraeteristieile dinamice ale terenurilor " .

3.3.1. Modulul de forfecare ..

3.3.2. Amortizarea terenurilor .

3.3.3. Perioada fundamentala ..

3.3.4. Continutul de frecventa al rniscarii seismice ,,, ; .

3.3.5. Deterrninari de laborator ~i santier .

3.4. Proiectarea dinamica a amplasamentelor .

3.4.1. Amplasamente pc roca de baza.. ..

3.4.2. Amplasamente pe roci sedimentare ..

3.5. Seismul In amplasament " .

3.6. Reactia seismica a sistemelor teren - structuri ..

3.7. Analiza dinamica a sistemelor constructie - teren " .

3.7.1. Modelarea terenului pentru analiza dinamica ..

3.7.2. Considerarea infrastructurii la evaJuarea inaltimii rnodelului .

Cap. 4. DUCTILITATEA iN CALCULUL SEISMIC AL CONSTRUCTIILOR ......

4.1. lntroducerc .

4.2. Modalitati de definire a ductilitatii z , .

4.3. Diagrama ideala for~lI- deplasare elastoplastica " .

4.4. Ecuatia miscarii sistemului eu Ig.l.d ..

4.5. Efectul curgerii asupra raspunsul seismic ; ..

4.6. Rezistenta de curgere ~i raspunsul inelastic .

4.7. Comportarea disipativa a otelului " ..

4.8. Avantajele nodurilor semirigide : .

4.8.1. Clasiticarea nodurilor eadrelor din otel .

4.8.2. Caraeteristica moment - rotire ..

4.8.3. Cadre cu noduri semirigide .

4.9. Ductilitatea betonului si a betonului armat .

4.9.1. Duetilitate de material.

4.9.2. Duetilitatea la grinzi din beton armat " .

4.9.3. Duetilitatea la structuri din beton armat .

4.10. Analiza spectra III In domeniul elastoplastic .

4.10.1. Coeficient de reducere .

4.11 Spectre seismice In elastoplastic .

7

113 113 113 114

117 J 18 118 120 120 121 122

123 123 125

127 129 132 132 134

136 136 136 139 140 141 143 144 147 147 148 150

151 151 152 154

155 155 158

8

Cap. 5. NORMA REA ACTIUNII SEISMICE .. .

5.1. Introducere .

5.2. Norma europeana - Eurocode nr.8 - EC8 .

5.2.1. Principiile de baza ale normarii

5.2.2 Forrnele inputului seismic .

5.2.3. Elementele modelulul............... . .

5.1. FOrie de natura seismica .

5.3.1. Modelarea miscarii terenului .

5.3.2. Miscarea seismica de calcul... .

5.3.3. Spectrul de proieetare .

5.3.4. Combinarea cornponentelor actiunii seisrnice dupa EC8 .

5.4. Verificari de siguranta .

5.5. EC8 - dispozitii aditionale specifice .

5.5.1. Reguli spccifice pentru cladiri din beton armat. 5.5.2. Cladiri din otel - concept de proiectare

5:6. Norrnativ P 100-92.................. . .

5.6.1. Mctode de proieetare . .

5.6.2. Forte seisrnice orizontale .

5.6.3. Incarcari seisrnice verticale .

5.6.4. lncarcari seismice pentru clemente neportante .

5.6.5. Superpozitia efectelor modurilor proprii de oscilatie . .

5.6.6. Asocierea incarcarii seismice in grupari de incarcari .

Cap. 6. PROTECTIA ANTISEISMICA A CONSTRl'CTIILOR .

o.I.Conccptul energetic in raspunsul seismic al structurilor .

6.2. Protejarca seismica a constructiilor . . .

6.3. lzolarea seismica .

6.3. I Fundatii cinematice . .

6.3.2. Constructii pe reazeme clasticc.............. . .

6.3.3. Sisteme de izolare eu resoarte metalice

6.3.4. Sisteme de izolarc pe reazeme din cauciuc .

6.3.5. Sisterne de izolarc pc stalp: pendulari ..... 6.3.6. Sistemc combinate de izolare seismica ..

6.4. Disipatori histeretici .....

6.4.1. Disipatori histerctici de tip cilindru - piston

6.4.2. Disipatori histretici din otel , .

6.4.3. Panouri absorbante de cnergie .

6.5. Tcoria liniara a izolarii seismice la baza.. .

6.5.1. lntroducere .

6.5.2. Ecuatii de miscare.i... . .

6.5.3. Moduri proprii de oscilatie

6.5.4 Factori dc participare ..

oS5. Eficacitatea energetics a zolarii la baza ..... 6.5.6. Eficacitatca prin amortizare a izolarii la baza..

164 164 166 166 167 167

169 169 170 171 172

173 177 179 IS2 IS9 189 190 192 193 193 193

195 195 196 197 197 199 199 20() 201 203

204 204 205 206

207 207 20S 20S 211 212 213

fi.5.7. Raspunsul dinamic la un input armonic .

6.5.S. Raspuns seismie .

6.5.<). Modelul eu N grade de libertate dinarnica .

6.6. Proiccrarea dispozitivului de izolare la baza.. .

6.6.1 Materiale .

6.6.2 Proprietatile cauciucului pentru izolatori seismici.

6.6.:1. Realizarea ~i calibrarca izolatorului .

6.7. Monitorizarea constructiilor , .

Cap. 7. DEGRADAREA ~I AVARIEREA CONSTRUCTIILOR

DA TORAT A ACTIUNII SEISMICE .

7.1. Fenorncnul de degradare .

7.2. Avarierea elementelor de constructii .

7.2. I . A varierea stalpilor din heton arrnat ..

7.2.2. Avarierea grinzilor din beton armat.. .

7.2.3. Avarierea panourilor din zidarie

7.2.4. Avarierea nodurilor .

7.2.5. Avarierea diafragmelor din beton armat .

7.2.6. Avarierea zidariilor. .

7.2.7. Degradari ~i avarii la elemente din otel .

7.3. Cornportarea seismica a cladirilor. .

7.3.1. Introdueere .

7.3.2. Comportarea cladirilor din zidarie nearmata .

7.3.3. Comport area cladirilor din zidarie armata .

7.3.4. Comportarea cladirilor din beton armat... .

7.3.4.1. Cadre rezistentc la moment incovoietor .

7.3.4.2. Cladiri din diafragme de beton arrnat .

7.3.4.3. Structuri din clemente prefabricate de heton arrnat.. .

7.3.5. Cornportarca cladirilor din lemn .

7.3.5.1. Stnrcturi usoare din lemn .

7.3.5.2. Cladiri eu structura din stalp ~i grinz. de lernn .

7.3.6. Cladiri eu schelet din otel .

7.3.6.1. Constatari generale .

7.3.6.2. Cadre din otel rezistente la moment incovoietor .....

7.3.6.3. Cadre contravantuite .

7.3.6.4. Structuri usoare din otel .

7.3.6.5. Structuri din otcl eu pereti din heton pcntru forfecare .

7.3.6.6. Cadre din otel cu pereti de umplutura din zidarie ...

7.4. Avarii la cai de cornunicatii terestre .

7 A.I. Introducere .

7.4.2. Avarii la lucrari de terasamente .

7.4.3. Avarii la infrastrueturi de poduri pc grinzi .....

7.4.4. Avarii specifice suprastructurilor podurilor pe grinzi .....

7.4.5. Avarii ale podurilor pe arce si bolti .

74.6. Avarii la poduri suspendatc .

74.7 Avarii ~i dcgradari la tuneluri

9

216 217 219

222

222 225 226

228

231

231 233 233 234 236 n6 237 238 239

242 242 242 24.' 244 244 244 245 246 246 246 247 247 247 247 248 2411 249

249 249 250 251 2)3 254 254 255

10

Cap. 8. EVALUAREA CONSTRUCTIILOR iN VEDEREA READAPTARII

~I REABILIT ARII................ 257

g.l. Introducerc .

X.2. Docurnentarea .

g.3. Evaluarca .

8.3. I. Actiunea seismica modificata

8.3.2. Estimarea caracteristicilor act~~·i~·~i~~~~·~~·I·;~······························· .

8.3.3. Rezistenta modificata a materialelor .

8.3.4. Coeficienti partiali de siguranta ..

, , , , , .

8.4 Tehnici de analiza

.............................................................................................................

8.4. I. Analiza lineara

~:::; ~~~!~~::~:I~~~~~~~~~I~~: .. :::::::.:·:·.::··.··.:::::.::.'::- .. :::::::::::'::::.'.::::'::.:::::: .. :.:.::::::::'::::.:'::

8.5. Evaluarea sigurantei globale .

8.6. Masuri imediate post cutrernur .

............................................................. , .

8.7. Criteriile politicii de interventie .

................................................................

8.8. Tipuri de interventie

.......................... , , ~ .

8 9 Proiectarea repararii si/sau consolidarii .

..............................................................

R.IO. Asigurarea calitatii interventiei .

R.II. Evaluarca nivelului de protectie al constructiilor existente in vederea reducerii riscului seismic conform Normativului P 100-92

.......................... , .

Cap. 9. CONSOLIDARI... .

...............................................................

9.1. Consolidarea unor clemente din beton armat... .

~.: :;: ~~~~~~i~:~ ·i~·~~i~:.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::· .. ·· .

9.1.3. Consolidarea grinzilor .

9.1.4. Consolidarea stalpilor :::::::::::::::::::: .

9.1.5. Consolidari la Ian ec .

9.1.6. Consolidarea d~afra~m~·i~~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.:::::::::::::::

9.2. Consolidarea zidariilor

................................................................................

9.2.1. Zidarii portante .

9.2.2. Refacerea zidariilor neporta~t~::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::::::::::::::::::::::::::::: .

9.3. Consolidarea global a .

.............................................................. " .....

9.4. Consolidari la fundatii .

.. .

BIBLIOGRAFIE .

SUMMARy .

CONTENTS .

257 262 264 264 265 265 267

267 267 268 270

270

272

272 273 273 274

274

278 278 278 278 279 281 283 284

285 285 287

288 289

314

317

319

CUVANT iNAINTE

Preocuparile in domeniul ingineriei seismice sunt necesare,continue si tot mai sustinute, avdnd in vedere seismicitatea ridicatd a teritoriului Romdniei, complexitatea fenomenului si dificultatile in obtinerea unui raspuns seismic realist al constructiilor. in domeniul lucrarilor ingineresti, aceste preocupiiri au 0 veche traditie, care adauga noi achizitii, rezultate din eforturile inteligentei romdnesti si internationale

C aracteristica prezentei lucrari este abordarea stiintifica a problematic ii, investigarea ei cu noile metode contemporane si formularea concluziilor cu aplicabilitate directii. Un loc aparte il ocupii modelarea ansamblului cliidire, cladire-teren cu valorificarea rezervelor de absorbtie energetica si capacitate portanui. Folosirea tehnicii elementului jinit si de margine. a ductilitatii materialelor este pertinentii cu abordarea moderna a procesului biograjic. Lucrarea se evideruiazd prin prezentarea elementelor relevante ale eurocodului EC8, pe baza caruia s-au redactat deja norme in cateva liiri.

Protejarea lucrdrilor ingineresti de efectele devastatoare ale cutremurelor, practicata pe aile meridiane, este ilustrata tehnic ~i justificatii prin modelare analitica tocmai cu scopul de a stimula proiectarea si executia sii adopte asemenea solutii.

Comportarea la cutremur a constructiilor, principalele avarii inregistrate, evaluarea capacitiuii portante reziduale a elementelor de constructii si solutii de consolidare constituie capitole distincte ale lucriirii, care ii con/era un caracter complet si unitar.

Cele ariitate mii indreptatesc sa consider ca lucrearea aduce contributii relevante in domeniul proiectdrii si executiei lucriirii de constructie, de aceea a recomand inginerilor si arhitectilor. Pentru uinara generatie a studeruilor din facultiitiile de arhitectura si constructii, lucrarea de fotii este de un real folos.

Academician DAN MATEESCU

PRKFATA

Luerarea de fata I~i propune sa consntuie un ajutor pentru inginerii constructori in opera lor de realizare a constructiilor rezistente la cutremur. Principalelc obiective urmarite sunt: . prczentarea aspectelor riscului seismic, evaluarea tehnicilor de proiectare si reproiectare, furnizarea unor clemente de protectie seismica, sugestii de consolidare a principalelor parti de constructii avariate.

Organizarca lucrarii pe capitole si titluri ca si succesiunea acestora. are menirea sa asigure 0 expunere unitara si sistematizata a principalelor aspectc ale iugineriei scisrn icc, avand In vedere ca activitatea de proiectare cuprinde atat calcule ingineresti, cat si conceptia si alcatuirea elementelor si a detaliilor.

Capitolul I, intitulat: Elemente de seismologie inginereasca. constituie 0 introducere in baza de date pe care 0 furnizeaza constructi i lor sti inta ~i practica seismologiei: cauzele cutremurelor.jnregistrari seismice, intensitate ~i zonare ~.a ..

Capitolul al 2-lea are un pronuntat caracter teoretic, cuprinzand modclarea constructiilor si obtinerea raspunsului seismic prin analiza modal-spectrala ~i proces biografic. Modelarea cat mai fidela cu realitatea a cauzei si obiectului cutremurelor este scopul major al dezvoltarilor din acest capitol denumit: Bazel e teoretice ale calculului constructiilor la actiunea seismica.

lngineria seismica abordeaza fenomenul reactiei construcriilor in corelare CLi terenul de fundatii care poate avea 0 influenta hotaratoare. Proprictatiile dinamice ale terenurilor, comportarea lor pe durata cutremurului, cooperarea CLi suprastructure constituie materialul capitolului al }-Iea intitulat: Purticiparea terenului de fundatii fa raspunsul seismic 01 constructiilor.

Literatura de specialitate si normele de proiectare utilizeaza frecvent notiunile de ductilitate, energie disipata, rezerve structurale etc. Capitolul al -l-lea. Ductilitatea In calculul seismc, pune In evidenta efectul cornportarii ductile a elementelor de constructii in reducerea efectelor distructive ale cutrcmurelor.

Normarea actiunii seismice este titlul capitolului al 5-lea, In carc sunt ilustrate prevederile modernei norrne europene EC8, ca si principalele sectiuni ale Norrnativului rornanesc PIOO-92.

o dezvoltare deosebita se acorda protectiei seismice a lucrarilor ingineresti, care folosesc diferite sisteme de izolare seismica, practicate cu succes in diferite tari ale lumii. In acest sens, capitolul 6: Protectia antiseismica a constructiilor.

14

prezin~~ elemente constructive inserate in scheletul portant sau la nivelul fu~da~lIlor care se activeaza pe durata cutremurului si reduc efectul forte lor serls'_lllcde. Model~rea analitica serveste ca argument convingato} al avantajelor

o ente e aceste sisteme.

'. ~apitoJuJ aJ 7-le~, Degradarea si avarierea constructiilnr datorita actiunii setsnuce, se poate nurm "dl.n gre~eli sa invatam''. Analiza avariilor dupa cutre'mure poate conduc.e la ce~~ mal eficiente concluzii privind conformarea si alcatuirea elementelor.~1 a detaliilor constructiilor rezistente la cutremur.

~atenal~1 capitolului al 8-lea este de 0 actualitate permanents deoarece se prefera consohdarea s~au repararea constructiilor in schirnbul demolarii lor. Pentru aceasta este n~cesa~a ev~loarea capacitatii portante reziduale a principalelor ele~ente de rezlstenta la v.llt~arele miscar! telurice. Tehnica evaluarii constructiilor avanate de cutremur constituie scopul acestui capitol.

~a?l~olul .9, . intitulat: Consolidari, of era sugestii grafice de reparatii si conso!ldan la pnncipalele elemente de rezistenta ale unor structuri de constructii,

. I.n lucr~re~ de fata, autorul a incercat sa aduca cititorului cunostinte care se condltlonea~ ~I co.mpl~teaza reciproc, tara a avea pretentia de a fi epuizat aspectele atat de diversificare in domeniul constructiilor, pe durata existentei speciei umane.

AUTORUL

Capitolull

ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAScA

1.1. CAUZELE CUTREMURELOR

1.1.1. GENERALITATI

Cutremurele de pamant sunt fenomene geologice naturale complexe, care se exteriorizeaza prin miscari dezordonate ale scoartei terestrc. Aceasta miscare cu 0 durata relativ scurta, are variatii rapide ale directiei, vitezei si acceleratiei. Cutremurele pot afecta regiuni intinse ~i pot avea consecinte nefaste prin pierderi materiale si de vieti omenesti.

Seismologia, ca ramura a geofizicii, are ca obiectiv elaborarea unei teorii unitare privind mecanismul de declansare al cutremurelor, modul de propagare al undelor, efectul asupra constructiilor, oamenilor ~i mediului inconjurator. Seismologia studiaza generarea, propagarea ~i inregistrarea undelor seismice ca ~i procesele fizice care se desfasoara la locul de declansare al cutremurului. Prin seismologia inginereasca se intelege acea parte a seismologiei care, studiind cauzele cutremurelor, transfera asupra constructiilor influenta parametrilor miscarii seismice. Principala preocupare a seismologiei ingineresti consta in estimarea continutului de frecventa, a duratei, a variabilitatii spatiale a celor mai distructive miscari seismice. Predictia miscarii seismice intr-un amplasament este preocuparea modern a a seismologiei ingineresti,

Studiul sistematic, pe baze teoretice si instrumentale, aI cutremurelor de parnant, a permis acumularea de observatii detaliate care au facut posibila inchegarea acestei discipline in stransa legatura cu alta disciplina denumita inginerie seismica.

Ingineria seismica, este una din cele mai importante parti ale dinamicii constructiilor, al carui prim obiectiv consta in analiza comportarii constructiilor la actiuni seismice. Bazandu-se pe elementele fumizate de seismologie, ingineria seismica stabileste principiile ~i metodele de proiectare ale structurilor la incarcanle cauzate de seisme, conformarea antiseismica ~i rnasurile constructive de ~p~to;'>r<' <>nt;"p;"mid'\ a constructiilor.

J6'~-------------- ~IN~(~j(~N~E~R~1I~~~SE~:I~S~~1~J~C~A

~a intrebarea «de ee se cutremura pamantul?» raspunde teoria placilor tectoruce care valorifica cunostinte contemporane despre structura interna a Terrei.

1.1.2. STRlICTURA INTERNA A TERREl

. Globul ~amii~tesc sau Terra este un corp de forma unei sfere turtita la cei do'

poli, eu 0 raza rnedie de 6370 k f I I P " ...:. I

" '. " '. m, Ig. . . otnvit asertnmn geofizicienilor, Terra

dc. alcatUl.ta din invelisur! eoncentriee eu compozitie ~i proprietan diferite Limita

e sef~ra!,e a. doua invelisuri se nurneste suprafata de disc~ntinuitat~ Zona centra a a Ierrei, nucleul , este de forma unei sfere eu raza de 3"'00 k di . I . - -' m III materia

IIlca~descent (4000-4500 °C) si greu (densitatea 97-123 N/cm\ Deasupra nucleului

se~asc~t~ mantaua de grosime 2900 km bogata In Siliciu si Magneziu, In stare pasto~ - vascoasa (temperatura 1600-2000 DC densitatea 33-57 NI ') S . .

'.' - - cm. coarta extenoara

~':::'_~---L sau Iitosfera imbraca g.lo~ul pe 0 grosime de 40 -

I ?"uPi' (J---- S ('" 60 .km. Ea este c?nst~tUlta dintr-un amestee de

, '" ~ 0/-0 0"", ", rOCI eruptive, cnstahne si roci sedimentare

Is" . -l 1'1" _ "-:::-v \~ bog~te In Siliciu ~i Aluminiu. Scoarta cuprind~

,- ~. Z, /. G" '\ c-jo\ -n \ contrnentele, fundurilc de mari si occane insulc

f, u <, V/ \ v '. 't \,..,. . L

u~.!.._{<, \."\ V',,,,, \-~ \ ~' pe~lIlsule. Sub. f~~dul .marilor ~i oceanelor,

;~,~eu "~;, ". \",,;. \ \ scoarta este alcatuita din roci bazaltice in

'" 3SC--L.:.::,,' r., -'-1-- -_ L _,.L grosime de circa 5 krn. In zona continentals

~ ,_OKm" ,2.1'OOKm 154O(O1! r .. . . .

. .--i-------.i-_ ItosJ~ra este compusa dill doua straturi: cel de Ia

Fig.I.). Structura interna a Terrei extenor, de natura granitica si eel din interior de

40 km _. , . n,atura bazaltica, avand 0 grosime de circa 30-

~ ~antaua fllnd '". medl~ vascos, continentele sufera diverse deformatii 'i depla~a~, c,a u.r~~re .a schimbarilor in distributia incarcarilor la suprafata lor s'au ~a u~o~ raman~an In I.nteriorul mantalei. in acest sens se mentioucazz cunoscuta rmscare «de~lva contlJ1entelof» care sustine afinnatia.

d ,I Soprafejele de discontinuitars delirniteaza zone In care viteza de propagare a

un e or seismrce sch b- .'

• . rrn a man mea, astfel, s-a identificat suprafata Moho intre

seoarta ~I manta respecriv en fIG b ' .

teresn ~.". s pra ata uten erg, mtre nucleu ~i subnucleu. Nucleul

I eS.tru refuza,transmlterea undelor seismice transversale. Viteza rnedie a undelor

ong~tudmale 111 manta este de 8,2 km/s. La suprafata Moho viteza undelor

longltudlJ1ale creste brusc de la 6 3 km/s la 7 8 k I', . d I

I 3 7 k I " . . ,m s, rar a un e or transversale de

a 'd ,~s la 4.4 k~/s~ In roca grarntica a scoartei, viteza undelor longitudinale

este e crrca 6 km/s, iar III roca bazaltica de 6,7 krn/s.

1.1.3. FALl! TECTONICE sr MI.sC.4RI CRUSTALE

. , I Activitatea inten~itenta a vulcanilor, cutremurele, aparitia si disparitia unor

IIlStl C, formarea lantunlor t bmari . - .

bi I . . . . mun oase su manne, rnodificarea continua a transeelor

a ~ IS,a e rep~ezlllt: ~~~ezl ee~~ ale activitatii interne a Terrei. Fortele care determina aceste transforman I~I au origmea numai In interiorul arnantului

~E~L~E~M~E~N~T~E~D~E~S~'E_I_SM __ O_L_O_G_lr_:J_N_G_IN __ ER_f_:A_S_'C_'A_· ----------- 17

[11 conformitate Cll teoria curentilor de convectie, diferentele de densitate si temperatura din interiorul mantalei cauzeaza 0 circulatie de material fierbinte mai putin dens catre suprafata Terrei, unde se irnprastie lateral si se raceste Acest material racit si mai dens, coboara catre interiorul planetei. Circulatia convectiva transporta pelicula superioara solida a mantalei din regiunile fierbinti, in ridicarc. catre regiunile mai reci in scufundare. Astfel, anumite funduri de oceane au fost antrenate in miscarea de coborare a curentilorde convectie dand nastere la fosele adanci ale oceanelor din ziua de astazi. Fosele ocean ice localizeaza activitatea vulcanica si seismica. Sub fose la 0 adancime de circa 80 krn, se gasesc focarele cutremurelor inregistrate in aceste zone. Regiunea superioara a manta lei antrenata convectiv catre interiorul Terrei, este supusa unor procese de cornpresiune, InCOVOIere.

in urma actiunilor «de organism viu: al Terrei, placile tectonice sunt intr-o continua miscare relativa. La contactul dintre ele, se concentreaza focarele cutremurelor de pamam cunoscutc sub numele de centuri seismice. Sunt cunoscute cele doua centuri seismice ale Terrei:

Centura Pacificului care cuprinde Noua Zeelanda, India. China, peninsula Sahalin, Alaska, arhipelagul Nipon ~i Centura muntii Himalaia, peninsula Arabica, muntii Caucaz. Turcia, peninsula Balcanica, ltalia, Sudul Frantei.

Fig. 1.2. Fenomenul de subductie.

1.1.4. MECANISMUL CUTREMURELOR TECTONICE

Miscarea relativa a placilor tectonice in zonele de frontiera. face ca marginile placii inferioare sa manifeste tendinta de coborare pe planuri inclinate spre interiorul pamantului, fig.I.3. Acest fenomen se cunoaste sub numele de subductie. Cat tirnp forta de frecare de la contactul dintre placi nu depaseste 0 anum ita valoare, deplasarea relativa dintre placi este impiedicata. In zona se acumuleaza 0 cantitate imensa de energie potentials de deforrnatie. Daca este atinsa capacitatea lirnita de acumulare a energiei de deformatie se produce 0 rupere a materialului care alcatuieste placile. De asernenea, se poate produce 0 alunecare in lungul suprafetei de contact la depasirea fortei de frecare. Si intr-un caz si in celalalt, are loe 0 eliberare brusca a unei mari cantitatide energie de deforrnatic. Aceasta energie, se transforrna instantaneu In energie cinetica care se propaga prin unde seismice in toate directiile. Asadar, cutremurarea pamantului corespunde unci vibratii a solului provocata de eliberarea brusca a energiei de deforrnatie acumulata intr-o crusta terestra sau intr-un strat subadiacent. Cutremurele rezulta dintr-o lunecare insotita de 0 rupere prin forfecare care se produce in falie. In principal.

18

INGINERIE SEISMICA

cutremurul este un proces mecanic iar, pe 0 durata scurta, pamantul se comporta elastic. Undele seismice sunt unde liniar elastice eare se propaga intr-un mediu foarte complex, neomogen, disipativ ~i precomprirnat. 0 aproximare a acestui fenomen consta in a considera ea rocile se comports ca un material elastic si ca seismele sunt produse prin relaxarea brusca a eforturilor unui plan de falie printr-o glisare. Se trece de la 0 prima stare de echilibru aunoreforturi importante la 0 a doua stare, dupa glisare, cand aceste eforturi au disparut partial sau total. Ruptura inceteaza de a se propaga cand energia potentiala de deformatie este epuizata. Falia astfel creata taie terenul Tara a tine seama de morfologia superficiala si constituie 0 suprafata mai putin rezistenta, Daca deformatiile continua In aceeasi regiune, se produce 0 noua ruptura, Aceasta falie reactivata este cauza mai frecventa a cutremurelor decat formarea unei falii noi.

1.1.5. CUTREMURE AvAND ALTE CAUZE

Caderea unor meteoriti pe Terra poate avea drept consecinta cutremure locale. Se mentioneaza cutremurul siberian de la inceputul acestui secol din vecinatatea localitatii siberiene Tunguska.

Activitatea vulcanica pe Terra este insotita de cutremure locale. Acestea sunt declansats ori de cate ori materialul solid din cosul vulcanului cade pe vatra acestuia. Centurile vu.Jcaftiu-..ale Terreisunt insotite de centuri seismice..

Prabu~irea tavanelor un or pesteri sau a unor excavatii miniere, genereaza cutremure locale,

Prin activitatea sa, omul poate cauza cresterea activitatii seismice in anumite arii. Astfel, s-a constatat cresterea numarului ~i a intensitarii seismice a un or amplasamente vecine cu lacuri de acumulare avand baraje inalte. De asemenea, efectuarea unor injectii subterane eu liehide sub presiune a motivat seismicitatea crescuta a zonei respective.

1.2. ELEMENTELE MI~CARII SEISMICE

1.2.1. FOCAR - UNDE SEISMICE - VITEZA DE PROPAGARE

,L~cul din interiorul pamantului unde se produce destinderea elastica, cons,tltUle focarul sa~ hipocentru. Proiectia, pe suprafata pamantului pe directia razei, a hlpocentrulm, se numeste epicentru, fig.I.3. Adancimea foe arulu i este variabila. Din acest punct de vedere, cutremurele se clasifica in:

1. cutremure de suprafata cu 0 adancime a focarului intre 5-60 km eu 0 frecve~tli ridicata de a se produce, cu 0 zona de manifestare relativ restransa si un efeet distrugator mai putin pronuntat,

2: cutremure de adancime medie, adancimea focarului 60-300 km, eu 0 zona de mamfestare mai intinsa, eu 0 perioada de revenire caracteristica fiecarui focar:

,

ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAScA

19

3. cutremure de mare adancime, avand focarul la adancimi mai mari de 300 km.

Energia eliberata la producerea unui cutremur se propaga in toate .directiile sub forma de unde. Aceste unde cauzeaza miscarea dezordonata a scoartei terestre. In seismologie se diferentiaza doua tipuri de unde: unde seismice de adancime si unde seismice de suprafata. Undele de adancime pot fi unde longitudinale (primare) P ~i unde transversale (secundare) S, fig. 1.3. Undele primare constau dintr-o succesiune de dilatari si comprimari cu viteza de propagare in functie de natura terenului pe care it parcurg - tabelul 1.1

Tabelul t. J

Viteza undelor primare prin diferite roci

Roea Vp Roea Vp
(kmls) (kmls)
t~a 1,4-1,6 Creta 1,8-3,5
Ghe~a 3,1-4,2 Calcar cretat 1,6-3,0
Sol vegetal 0,2-0,7 Calcar compact 3,0-6,0
Loess 0,3-0,4 Sare_g_eml!. 4,2-5,5
NislQ_ uscat 0,1-0,8 Gips 4,5-6,5
Nisip umed 0,2-1,8 Granit 4,0-6,0
Argila 1,2-2,5 Bazalt 4,5-6,0
Marna 2,0-3,5 Diabaz 5,8-6,6
Gresie afanata 1,5-2,5 Tuf vulcanic 2,0-2,2
Gresie com_p_actl!. 1,8-4,0 Roci metamorfice 4,5-6,8
Sisturi argiloase 2,7-4,8 Carbune 1,6-1,9 Fig, 1.3. Unde seismice de adancirne,

"'--n" ---,

-:- ~ -:-

_'v -

,c '

=~--=

_._ Hipocenfru

'-foeor -

Undele secundare, perpendiculare pe undele primare, parcurg mediul cu 0 viteza V,. mult mai mica, Vr/Vs = 1,67-1,73. Undele de adancime parcurg medii cu proprietati mecanice diferite, avand reflexii si refractii multiple. Astfel 0 unda primara se poate

20

INGINERIE SEISMIC\

reflecta totca 0 unda prirnara, PP,sau ca 0 unda secunda-a, PS. Analog, 0 unda transversa Iii se poate reflecta ea 0 unda seeundarii SS sau prirnara SP. Aceasta explica inregistrarea unor sisteme la mii de kilometri de epicentrul lor prin reflexia si refractia rnultipla a undelor de adancirne. Prin nucleul Terrei se propaga numai un dele primare _ mediul fluid al nucleului este incapabil sa transmira undele transversale.

La suprafata scoartei terestre, in timpul unui cutremur, se manifesta un de de suprafata eu viteza 05-5 km/sec. Undele de suprafata pot fi longitudinale R (Rayleigh) asemeni celor de pe suprafata unui lac cand bate vantul si unde transversale Q (Love) perpendiculare pe cele longitudinale. Exista dovezi ale rnanifestari] acestor unde. Astfel. s-au gasit suprafete de asfalt care, inainte de cutrernur, erau netede, iar dupa cutrernur erau ondulate in plan vertical, marturie a undelor R. De asemenea, sine de cale ferata in aliniament inainte de cutrernur, erau serpuite dupa acesta, dovada manifestarn undelor Q.

1.2.2.INREGISTRAREA PARAMETRILOR VNUI CUTREMVR

Inregistrarea parametrilor unui cutremur se face In statii seismice amplasate in subsolul unor cladiri, in corpul barajelor sau In cladir] special amenajate. La un cutremur, inregistrarile vizeaza deplasarea, viteza si acceleratia locului unde se executa operatia, inregistriirile se fac pe trei directii: Nord-Sud, Est-Vest;;i Zeriit (vertical), fiind raportate la ora primului meridian geografic (G.M.T.). Inregistrarea componentelor rrii~ciirii poate stabili in mod aproxirnativ pozitia focarului.

Inreglstrarea deplasarilor unui punct de pe pam ant pe 0 anurnita directie se numeste seismograma sau deplasograrna, fig. 1.4. Seismograma prezinta trei zone distinete: zona de amorsare eu amplitudini miei ;;i perioade rnari, zona violenta eu amplitudinimari ;;i zona de linistire eu amplitudini scazatoare, perioada ereseiitoare ;;1 0 valoarea maxima a deplasiirii pentru definirea intensitatii scism ice pe seara Richter.

Fig 1.4 Cutrcmurui El-Cenrro acn:kra[ie. lilezii, deplasare

l....L...L.....l·__j__L...I.-J.---L..l...-...I.-L_l __ j__J...-'-.l_.L.J.....L.._~l,_ ...

o 5 jQ 15 ZO 25

Inregistrarea acceteraue. unui punet al Terrei in timpul unui cutremur pe una din directiile amintite. are ca rezultat 0 aecelerograma, fig. 1.5. Valoarea maxima a

ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAscA

21

LI Centro i9·IO· ,~;()f}E

.:'::"'.-

-":"

... ,:

:':." .:.:.

Fig. 1.6. Cutrernure de la diferite focare.

Fig. 1.5. Vrancea 1977 - Accelerograme.

It' . ii = c g se bucura de un interes deosebit In lngineria seismica.

aeee eratlel 0 max . di

. . . ,.. e exprima uzual In % In

Coefieientul c este nurmt coeficlent. se!s~llIc ~I s . 1 I 6

acceleratia gravitationala. Cateva Inr~glstran de cutremure sunt ilustrate de fig. . care evidentiaza speeificitatea fiecarui focar.

1.3. INTENSITATE SEISMIC.\.

Violenta miscarilor seismice se apr~eiaz~ e,u ajutor~1 ,a;;a- ~u~\te\o; se:~~~:

!nten~itt~te ~e~s~ic~. 8~c~~a~~o~~~:a d!~g::~~!ti~na~~m~~~~se~te} ~ciiri Mercalli

mscnp ra ..."{ . di ti lnt ele pnn:

modifi~atii (MM). Scara are 12 diviziuni care se IS In? m re . '. .. ,

a) latura fenomenologica care red~ reactia obiectelor mediului arnbiant pe

timpul eutremurului si avarierea constructiilor _.. .. . .

b) latura instrumentala cu referire la rnarimea deplasa~II, vltezel.' respeetl~ acceleratiei unui punct, obtinute eu instrumente etalon. Intensltateal u run de.utrem~

. . MSK 81 coroborand datele eu ese In zona,

se apreciaza a posterion cu scara -, _ , I t

tabelul 1.2, eu cele din statiile seismice, tabelul. 1.3: ~aca mtr-u_n amp as:;e~ cutremurele se receptioneaza de intensitat~ mal mica ~au e~al~ c~, _ g~a . i constructiile de aici nu necesita masuri speciale de ~rotectle. antlsel~ml~a. In de~z~ contrar cand cutremurele se manifestacu 0 intensitate mal mare ecat gra_~. :

' . .. ti ,,' pe durata exploatarii sa

constructiile trebuie pregatite din proiectare, execune "{I

reziste actiunii seismice.

22

INGINERIE SEISMIC.A.

Ca~d se. ~i:~~ne de u~ numar .considerabil de inregistrari seismice, valorile paran:etnlo~ ml~car!1 terenului se apreciaza statistic. Astfel, ele se raporteza la fractila de 16 ~\ 5? Yo ~I 8~ Yo. De ex,emplu, acceleratia pentru gradul 8 are valorile: 0,8 m/s', 1,70 mls ~I re~pectlV.2,5 ~s- cores~un~torfractilei de 16%, 50% ~i respectiv 84%.

. f 0 s~ara d~e mtensltate seismrca mult popularizata prin mijloacele de 10 ormare In ma~a :ste sca~a Richter sau scara magnitudinei. Magnitudinea unui cu:rem~r reprezm~a logaritmul zecimal al amplitudinei maxime exprimata in micron! de pe. 0 s~lsmograma obtinuta la 100 km de epicentru cu un pendul etalon Asadar, rnagnitudinsa este : .

M = Ig umax'

.Aceas!~ sc.ara evalueaza violenta unui cutrernur in focarul energra pusa In libertate se da relatia propusa de initiatorul scarii:

E = 11,8 + 1,5 M ( in ergi).

Intrucat scara Richter stabileste intensitatea seismului In focar iar In' .

seisrnics '.' . , gmena de . rca cere II1tenslt~tea unui cutremur intr-un amplasament, sunt validate relatii

e trecere de pe 0 scara pe cealalta: .

acestuia. Pentru

M =l+'?:_[ . 3 '

[ = 9 + 1,5 M - 2,5 In R R fiind distanta de la epicentru la amplasament In km.

( l.l )

(1.2)

Tabelul 1.2

Scara intensitan; seismice MSK 81 Part f

- ea enomeno ogica
Gradul Descrierea efectelor asupra:
Denumirea Vietuitoarelor si obiectelor mediului
Lucrarilor de constructn
0 1
I fnregistrat numai de aparate 2
ImperceDtibil
II sirntit in casil la etajele superioare
Abia sirntit I nersoane foarte sensibile de
III sirntit in casa, de cei mai multi oameni in
Slab repaus: obicctele suspendate se leagana usor:
se produc vibratii asemenea celor cauzate de
IV trecerea unor vehicule usoare.
obiectele suspend ate penduleeza, vibratii ca
Puternir la . trecerea .unui vehicol greu; geamurile,
usile, farfurllle zomilie; paharele, oalele se
crocnesc: la etajele superioare tamplaria ~i
mobile Ie trosnesc. ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAScA

23

Tabelul I . .2 icontinuare]

0 J 2
V simtit si afara din casa; cei ce dorm se trezesc;
Desteptator lichidele din vase se misca uneori se versa;
obiectele usoare instabile se deplaseaza sau se
rastoarna; tablourile ~i perdelele se misca, usile
trepideaza, se inchid ~i se deschid.
VI apar crapaturi in tencuiala slaba ~i in
Provoaca zidarii din materiale slabe, laril
spairna mortar.
VII stabilitatea oamenilor este dificila; se simte se distrug zidariile tara mortar; apar
Provoaca chiar in vehicule aflate in rniscare; mobila se crapaturi in zidarii eu mortar; cade
avarierea crapa; apar valuri pe suprafata lacurilor; suna tencuiala, caramizi nefixate, tigle,
cladirilor clopotele grele; apar usoare alunecari si cornise parapeti, calcane, obiecte or-
surpari la bancurile de nisip ~i pietris, namentale;
VIII copacii se rup, vehiculele sunt greu de apar avarii si la constructiile bine
Provoaca condus, se modi fica temperatura sau debitul executate; cele slab construite se
avarii izvoarelor sau sondelor, apar crapaturi in darama partial; cosurile de fum,
puternice terenuri umede si pe pante. monumentele inalte se rasucesc pe
soclu, se prabusesc; constructiile se
misca pe fundatii; ferestrele nefixate in
pereti sunt aruncate afara
IX panics generala: apar crapaturi in sol; in zidari i le slabe sunt distruse. cele cu
Provoaca regiuni aluvionare la~ne~te nisip si mal, apar mortar sunt puternic avariate; apar
avarii foarte izvoare noi si cratere de nisip. avarii la fundatii; se rup conducte.
importante
X alunecari masive de teren; apa este aruncata majoritatea cladirilor din zidarie sunt
Distrugator peste malurile raurilor, lacurilor etc; sinele distruse, la schelete din beton armat
de cale ferata sunt usor indoite, zidaria de umplutura este aruncata
afara, iar capetele stalpilor sunt
macinate, stalpii din otel se indoaie:
avarii serioase la taluze, diguri,
baraje.
XI traversele ~i sinele de calc ferata sunt surparea tuturor constructiilor din
Catastro fal puternic incovoiate: conductele ingropate zidarie: avarii grave la constructiile
sunt scoase din folosinta. cu schelet din beton armat sau otel,
XII se modifies liniile de nivel ale reliefului;
Provoaca deplasari ~i alunecari de maluri: raurile
modificarea schimba cursul; apar caderi de apa: obiectele
reliefului de pe sol sunt aruncate in aer. Functie de magnitudine si distanta epicentrala s-au propus relatii empirice pentru aproximarea parametrilor miscarii terenului. Astfel, pentru acceleratie:

')

a = 12,3exp(0,8M)! R-

Scarile de intensitate seismica sunt adoptate de Autoritatile statale. Tarile europene au adoptat scara M.S.K., alte tari, ca Japonia ori Rusia, au propriile scari

24

INGlNERIE SEISMICA

cu alte gradatii, dar bazandu-se pe aceleasi principii si considerente. Seismologii au precizat relatii de trecere de pe 0 scara pe cealalta cu un caracter aproximativ.·

Tabelull.3

Scara MSK - 81. Date instrumentale

Intensitate Acceleratte Vitezli Deplasare
seismicli (eml51) (emls) (em)
V 12-25 1,0-2,0 0,5 -1,0
VI 26-50 2,1 -4,0 1,1-2,0
VII 51 - 100 4,1 - 8,0 2,1 - 4,0
VIII 101 - 200 8,1 - 16,0 4,1 - 8,0
IX 201 -400 16,1 - 32,0 8,1-'-16,0
X 401·- 800 32,1 - 64,0 16,1-2,0
XI 801 - 1600 64,1 - 128 32,I - 64
XII 1600 128 64 1.4. ZONAREA SEISMIC\ A UNUI TERITORIU

Zonarea seismica a unui teritoriu consta In cartografierea regiuniirespective In zone izoseiste- adica in zone In care seisrnele se manifesta cu aceeasi intensitate. Operatia se efectueaza in doua etape. Ea debuteaza cu macrozonarea. Aceasta consta In coroborarea, prelucrarea si filtrarea docurnentatiei obtinuta pe teren. Documentatia cuprinde raspunsul populatiei zonelor afectate deseism la un chestionar model privitor la modul In care a fost resimtit cutremurul. Din documentatie fac parte si insemnarile echipelor deingineri constructori care au investigat ~i inventariat avariile constructiilordin zona. La cele de mai sus se adauga inregistrarile obtinute in statii seismice. Dupa cum se poate usor constata, macrozonarea seismici se bazeaza pe scara M.S.K. - 81. Cea de a doua etapa se concentreaza asupra subsolului, bazandu-se pe studii geologice si geotehnice. Ea are drept , scop corectarea macrozonari i. In acest scop se fac sondaje si rnasuratori ale grosimii pachetului de sedimente, ale vitezei undelor de forfecare, ale starii de indesare, ale nivelului apei freatice. Pentru teritoriile care dispun de un numar mare de inregistrari seismice, se pot intocmi harti de zonare seismica, raportate la riscul seismic. Astfel, asemenea harti sunt capabile sa of ere:

a) probabilitatea manifestarii unui seism care sa depaseasca 0 anum ita intensitate intr-un interval de timp dat, ex.: 5, 10,20, 100 sau 1000 de ani.

b) receptionarea unui seism cu parametrii (intensitate, acceleratie maxima) care sa depaseasca anumite valori intr-o perioada de revenire fixata, Fig. 1.7 arata varful acceleratiei pentru teritoriul Japoniei pe 0 durata de 100 ani.

ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAscA

25

Fig.l ,7, Harta de hazard seismic.

1.5. SEISMICITATEA TERITORIULUI ROMANIEI

Pe teritoriul Romaniei se manifesta doua feluri de cutremure: .

1. Cutremure de medie adancime la care foearul se situeaza la elrc~ 110-160 km adancime, intr-o arie situata la Est de areul Carpatic sub muntn Vraneea. Aceste eutremure sunt rare, de 0 intensitate mare cu perioada de re:-entre de circa 40 de ani. Ele afecteaza 0 regiune de forma eliptica eu axa mare.pe dlrectl~ N, NE-S, SV. Energia eliberata de seismele vrancene este mare ~l afecte.aza teritoriul Rornaniei ~i al tarilor invecinate, Bulgaria,Republica ~~Idova, yeralOa. Aceste eutremure se explica prin tendinta de subductie a placii tectoruce Est - Europeans sub plaea Carpatica. Cutremurele vrancene s~nt. c~nos~ute de f~arte rnulta vreme ele sunt mentionate pentru prima data de scrierile istonce, cunoscute sub numele de Croniei, incepand eu marele cutremur din timpullui Stefan eel Mare.

2. Cutremure de suprafata legate direct de fracturi intracrustale eu fo~~rul la mica adancirne 10-20 km. Asemenea eutremure au perioada de revel1l~e ~lea ~I intensitate moderata. Prineipalele falii se gasesc in zona dintre Mures ~l Tamava Mare regiunea Crisurilor In Transilvania si In Campia Banatului.

'Cutremurele de suprafata afecteza suprafete mai reduse ~i SUIl~ p~ece~ate de replici secundare (post~oeuri) eu 2-3 grade mai slabe decat replica principala.

26

INGINERIE SEISMICA

o 25 50 ~ IOOKm

~. Zonarc:.a dupa 'Intensitatea

I I

I

seismlca M~K

o 25 50 ~ IOOKm

b. lonarea du

(" ( ,

;... ...

a rnarlmea

Fig, 1.8. Zonarea seismica a teritoriului Rornaniei.

Sumarea considerentelor d " '

sub forma a d h-rt' d e ~al ~~s s-a concretizat pentru teritoriul Romaniei

" oua a ,I e zonare sersmica P t R .' I d - h- ,

sersrmca prezinta: , ,_. en ru , omanra ce e oua artl de zonare

vedere al a~a_nun;i~~tc~o.zo~ar~a selsmlc~ fi?,I, ,8 ~ ~I ,zo~area teritoriului din punctul de p noa e e colt a mrscarn seisrruce mtr-un amplasament, fig, 1,8 b.

ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREAScA

27

Urmare a investigarii documentare, la ora actuala In Romania exista catalogul cutremurelor de-a lungul unui mileniu 984 - 1979 [20], a carui consultare poate servi la intregirea imaginii activitatii seismice din Romania.

1.6. DIN CUTRMURELE MILENIULUI 2

In secolul nostru cutremurele s-au manifestat In majoritatea faliilor si a focarelor. Mijloacele de informare - radioul ~i teieviziunea - aproape saptamanal au comunicat evenimente seismice pe diferite meridiane si paralele. Acestea s-au referit numai la cele care au scuturat teritorii populate. Statiile seismice inregistreaza insa zilnic cutremure care se produc pe uscat dar si pe fundurile de mari si oceane. In tabelul 1.4 sunt reproduse cutremure devastatoare si numarul victimelor ornenesti din principalele zone activ seismice.

Pentru constructori, cutremurele sunt examene obiective ale nivelului cunoasterii, ale calitatii proiectarii ~i executiei constructiilor, ale corectitudinei exploatarii lor, Ele sunt repere de timp la care se face revizuirea normelor. Cutremurele sunt un prilej caruia i se aplica dictonul "din greseli sa invatam".

Tabelull.4

Tabelul selectiv al unor cutremure devastatoarc

Anul Focarul - Tara Magnitudine Numlirul
victimelor
1556 Shensi - China 830000
1737 Calcuta - India 300000
1755 Lisabona - Portugalia 60000
1906 San Francisco - S,U.A. 8,3 750
1923 Tokyo - Japonia 8,3 143000
1939 Erzincan - Turcia 8,0 33000
1960 Agadar - Maroc 5,9 12000
1963 Skopje - Macedonia 6,0 1100
1971 San Fernando - S.U.A. 6,5 65
1976 Friuli - ltalia 6,5 1200
1976 Tangshan - China 7,8 240000
1977 V rancea - Romania 7,2 1500
1979 Montenegro 7,0 156
1980 EI Asnarn - Algeria 7,5 3000
1980 Sudul Italici 7,0 5000
1985 Mexico - Mexic 8,1 20000
1988 Spitak - Armenia 7,1 25000
1989 Loma Prieta - S, UA 7,1 67
1992 Erzincan - Turcia 6,9 670
1994 Northridge - S,UA 6,8 57
1995 Kobe - Japonia 7,2 5300 Capitolul2

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE

2.1. GENERALITA.p

In decursul exploatarii constructiilor, sunt numeroase cazurile cand apar actiuni a carer intensitate, sens, uneori directie si punct de aplicatie variaza in timp. Acestea sunt actiunile dinamice. Sub actiunile dinamice structura se afla in miscare, deci diferite parti ale sale capata acceleratii si In consecinta intervin forte de inertie legate direct de rnarimea si distributia maselor inertiale. Efectul actiunilor dinamice asupra constructiilor se deosebeste esential de eel al actiunilor statice. Eforturile ~i deplasarile pot creste foarte mult avariind sau facand improprie constructia pentru exploatare.

o actiune dinamica tipica, 0 reprezinta aceea a rniscarii seismice. Specificul actiunii seismice consta in miscarea neregulata a bazei de rezemare dupa 0 lege uo(t) ~i fortele de inertie aferente. Datorita faptului ca legea de miscare nu poate primi expresii matematice uzuale pentru evaluarea fortelor seismice, se apeleaza direct la inregistrarile seismice. Desi aceste inregistrari se refera la un punct al Terrei dintr-un anumit amplasament ~i cauzate de un anumit focar, ele pot servi ca baza pentru introducerea in calcul a efectelor actiunii seismice.

2.2. MODELAREA DINAMICA. A STRUCTURILOR

2.2.1. MODEL DINAMIC - RASPUNS DINAMIC

Mecanica constructiilor foloseste in problematica sa urmatoarele tipuri de modele:

i) modele icon ice obtinute prin reducerea la scara a structurii de cercetat care se supune testarii. Aceasta activitate necesita materiale pentru a confections modelul, stand uri. traductoare, aparatura de investigare si personal specializat.

ii) modele fizico-analogice care inlocuiesc rnarimi sau proprietati specifice constructiilor cu alte marimi sau proprietati. Rezolvarea problemei se face in starea

HAZELL TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUe-fIJLOR LA ACTIUNI SEISMICE 29

substituenta, iar solutia se raporteaza la proprietatile si dimensiunile originale. Se cunoaste, de la cursul de fizica, modelarea oscilatiilor libere amortizate ale sistemului cu 0 masa, printr-un circuit electric compus dintr-o rezistenta, 0 bobina ~i un condensator legate in serie, circuit RLC.

iii) modelele matematice sunt cele mai folosite, cele mai abstracte si deci cele mai generale. Ele se com pun din relatii matematice si/sau logice stabilite intre variabilele dependente (de iesire) si variabilele independente (de intrare). Obtinerea unui model are la baza difcritc ipotczc simplificatoarc earc permit aplicarea conceptului matematic.

2.2.2.MODELUL MATEMATIC AL PROBLEMEI DE DINAMICA CONSTRUCTII LOR

Modelul matematic se compune dintr-o schema geometries care reproduce constructia, Schema geometries respecta urmatoarele ipoteze:

i) ipoteza micilor deformatii: schema constructiei este nedeformata de

I ncarcari:

ii) ipoteza sectiunilor plane: orice sectiune ramane plana dupa deforrnarea

elementului;

INPUT MODEL DINAH I ( OUTl"UT
H AR I M I DE -schema geom. MARIM I DE
INTRARE ~ -propr. dinamice ~ IESIRE
,
X (t I ~, (;.) u (t)
- operatori
matematici Fig. 2.1. Schema modelului matematic.

iii) materialul structurii este ornogen, izotrop, liniar elastic - legea lui Hook este valabila:

iv) alte proprietati caracteristice: rigiditate, amortizare, mase inertiale

insotesc schema .

. Actiunile dinamice sunt variabilele independente, sau elementele de intrare

in model. Pozitia In miscare a constructiei se precizeaza cu un set de variabile dependente: deplasari ~i rotiri, numite grade de libertate dinamica, g.l.d., care constituie variabile de iesire din model. respectiv raspunsul dinamic fig. 2.1. Legatura dintre variabilele de intrare si cele de iesire se constituie dintr-un set de operatori care exprirna starea de miscare ori starea de echilibru dinarnic mornentan, ori stare a energetica a structurii. Sintetic, modelul matematic se scrie:

30

INGINERIE SEiSMICA

Vet) =H.X(t),

(2.1 ) ~n .~are .X(t)Heste vectorul rnarimilor de intrare, V(t) este vectorul rnarimilor de

iesrre, Jar este functia de transfi "I b

structurii: inerti~, rigiditate, amortiza~~ cared'~~!S ~ eaza proprietatile spe~ifi~e

seismica,. parametrul de intrare II con~ti~~~e Idl~ l:s:r~~e~ea:ee~uP~ntru In~lnena

Ft~;~:~t;~o~u~~~;~~~i~~~~eleertactii'fivite2z2e, deplasari o~i alte marimi dl:r\v~~~~)'fol~: ~:

. ., Ig ...

HODEL DINAH I [
PENTRU SISTEHUL MARIMI DE
MARIHE DE (u 1 g; I. d. I E ~ IRE
INTRARE _. ~ u (t I
Uo (tl 17 u( t)
~JW (u+uaJ
m (u + ua)
mu+cu+ku=mUa 6 9 :)I.d.

Fig. 2.3 G I d I " ;,

. '" a structun plane cu masa concentrata,

pentru blo~area miscarii maselor sistemului f 2 .

unghiuri I . _ ' ig. .3. G.l.d. pot fi distante si

. n conseclnta numarul gradelo d lib .

deplasarilor si rotirilo~ 'independent r el I ertate coincide cu numarul sistemului. e pe care e pot avea masele inertiale ale

Pentru elementul structural din sectiunilor plane implica asocierea la

fig. 2.4, cu masa distribuita, ipoteza fiecare sectiune transversala a 6 g.l.d.:

HAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIlLOR LA ACflUNI SEISMICE

31

3 deplasari pe directia axelor si 3 rotiri in jurul axelor de coordonate in spatiu tridimensional. in consecinta, miscarea elementelor cu masa distribuita se precizeaza printr-o infinitate de g.Ld.Uzual, se adopta 0 schema simplificata, in care masa continua se concentreaza intr-un numar finit de puncte obtinandu-se 0 schema cu un nurnar fin it de g.l.d., fig. 2.4 b. Masele concentrate se considera punctiforme, iar intr-un calcul spatial, fiecare punct are cel mult 6 g.Ld. Marea majoritate a problemelor permit schernatizari cu mase discrete, iar modelele astfel obtinute au un numar finit de g.Ld. Informatiile care sc obtin din calcul sunt cu atat mai realiste cu cat numarul maselor inertiale concentrate este mai mare.

z

QJ

y

Fig. 2.4 G.l.d. la structuri spatiale cu masa distribuita.

x

bl ~--------x

in lngineria seismica se cauta fortele de inertie pentru care intereseaza 'in mod deosebit deplasarile. Aceasta reduce substantial nurnarul g.l.d si volumul problemei. Pentru cadrul plan din fig. 2.5 a cu rigla infinit rigida, masa inertial a se considera concentrata la nivelul riglei, care are 0 singura posibilitate de miscare, translatia orizontala. Deei numarul g.l.d. la strueturile plane cu plansee rigide, in Ingineria seismica poate f egal ell numarul planseelor care se pot trans lata. Castelul de apa din fig. 2.5 b concentreaza 0 masa foarte mare la partea superioara

u3 1- u I,
m3 --, ., 1
/ m ~-7
I /
u, / /
/
m2 _"./ I
I
I I
I I
mt u1 I
bl Fig. 2.5. Sistcmc cu un nurnar finn de g.l.d.

32

INGINERIE SEISMICJ.

~? c~~p~a~ie cu masa stiilpilor de sustinere, Astfel, aceasta schema geometriea din ~g.:) .• I~tr-un .. c~lcu~. sp~tiaI are ~ g.l.d, iar intr-un calcul plan, 3 .l.d.

LUII~IJt::"lIIU numai merna U~ translatie orizontala rnodelul .• , • g

calcul plan A t I ' are I g.i.c. intr-un

d libe 'd' ces ~ ~xemp e arata cum se poate reduce cinematic numarul gradelor e I rtate mamica.

Cosul de fum din fig. 2.6 a ~i tumul de racire din fi 2 6 b '. .

~.;~~~~a~~~~~o~n~~n~:~~~f ~re~nde impartirea I~· tronso~ne~ co~~e~t~~~~~t~:s~~

finit de g.l.d. sau e greutate ~I obtinerea unor sisteme cu un nurnar

Fig. 2.6. Sisteme cu 0 intinitate de g.l.d.

prefer~~~~~areaa :::i:~~~~~ in~rti~~e trpebuie sa. fie In corelatie eu directia

• 'f I seisnuce entru seismul de di ti . I

concentrarea maselor oate ..' rrecue onzonta a,

I . . .' _ .~. urrnan fig. 2.7 a, unde se practica concentrarea masei

p a~~eu!U1 ~I ~ mcarcar~1 de ~e suprafara aferenta In nodurile rigla-stalp ori pe linia me lana a e ernenmln] vertical. Masa elementelor verticale se concentreazj 111

b)

Fi~ 7 7 Mod I· I' .

tr : -'. e area mast: or mertiale: a) in noduri rigla stalp: h) pe axa

clementclo- vcrticale ~i orizontalc.

BAZELE TEORETlCE ALE CALCULULUI CONSTRUqllLOR LA ACTllJNI SEISMICE

33

nodurile invecinate. Daca ~i elementeJe orizontaJe au mase mari, fig. 2.7 b, atunci se prevad noduri si In suprafata mediana a acestora. De asemenea, pentru un seism de directie preponderent verticala, masa planseului trebuie concentrata In noduri pe linia lui rnediana, fig. 2.7.

2.2.3. DEFORMAT A DlNAMICA A lJNEI STRlJCTURI

In Ingineria seisrnica, deformata structurii de rezistenta, sub actiunea incarcarilor inertiale, are 0 larga utilitate ~i interes. Aceasta deformata s-ar obtine corect daca s-ar cunoaste vectorul fortelor de inertie. Ori, acest vector depinde de marimea deforrnatiilor ~i acceleratiilor. Deci, exista 0 legatura interdependenta intre deformata dinamica si veetorul fortelor de inertie:

{J(t )}~ {u(t )}.

(2.2)

Din acest motiv, intr-o prima etapa, se face uz de 0 deformata conventionala, fig. 2.8.

(6n,l·l,OO

0)

r-ig. L.~. Aproxirnate empmce ale uctorrnatei cmarmce.

1) Deformata propusa empiric pe baza unor considerente geometrice evidente ~i a experientei ingineresti. Astfel, pentru 0 constructie apreciata ea fiind rigida (scunda ori scurta, ori avand elemente vertieale puternice), deformata dinamica poate f aproxirnata eu alura functiei:

() A . n Z

u Z = 'SlO--

2·R

(2.3)

Pentru 0 structura apreciata ca fiind elastica (inalta, zvelta, eu deschidere mare ori din elemente vertieale zvelte), deformata dinamica poate fi aproximata eu graficul expresrei:

( 1t.z)

u(z) = A- 1- cos-- .

2·R

(2.4)

34

INGINERIE SEISMICA.

Pcntru structurile interrnediare, considerate semirigide sau sernielastice. deformata ernpirica poate ave a forma data de graficul functiei :

(2.5)

in care ~ este cota masei concentrate curente, H inaltimea modelului iar a este un numar intreg. Pentru a= 1 se obtine 0 variatie liniara acceptata si recomandata de multe norme.

2) Deformata structurii sub incarcarea statica, dirijata orizontal este mai real ista deoarece se bazeaza pe anurnite elemente propri i structurii: mase inertiale, rigiditate. Constructia este totusi in repaus.

3) Deformata constructiei intr-unul din modurile de oscilatie, se apropie eel mai mult de realitate In cazul micilor deformatii liniar elastice, deoarece se raporteaza la constructia respect iva in stare de rniscare.

2.2.4. ECUATIILE MODELULUI DINAMIC

Ccle mai folosite ecuatii ale modelului dinarnic exprima starea de echilibru dinamic. Pentru stabilirea lor se folosesc: principiul lui Hamilton, principiul lucrului mecanic virtual, prineipiul lui d'Alambert sub forma discreta sau sub forma variationala functie de natura modelului respectiv. Ultimul procedeu este rnai familiar intrucat foloseste ecuatiile de echilibru ale Staticii constructiilor,

2.3. RASPUNSUL SEISMIC AL SISTEMULUI CU 1 G.L.D.

2.3.1. INTRODUCERE

Miscarea seismica este cornplexa si haotica. Obtinerea expresrei pentru reactia constructiilor la 0 asemenea rniscare, nurnit raspuns seismic, se face ctapizat in aceasta lucrare. Mai intiii se cauta raspun~~yrili simplu sistem, acela eu I g.l.d. si apoi se trece la sistemele frecvente ale practicii constructiilor cu II g.l.d. In cadrul sistemului cu I g.l.d., in cele ce urrneaza se pleaca de la oscilatiile liberc. apoi se determine raspunsul sistemului la 0 miscare ordonata a bazei de rezernare. exemplu miscarea armonica, ca, In sfarsit, sa se atace problema raspunsului seismic.

2.3.2. MODELUL DINAMIC

Se considers un castel de apa schematizat in fig. 2.5 printr-o consola verticals avand masa inertiala conccntrata la extremitatea superioara, tot asa ca si pi la unui pod greu In fig. 2.9. lntrucat intereseaza numai deplasarea laterals u( t) dupa directia axei ox - modelul are un singur grad delibertate dinarnica. Obtinerea ecuatiei modelului rezulta din echilibrul dinamic al fortelor pe directia gradului de

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE

35

libertate. Aceste forte sunt: forta de inertie ] = -m . ii(t), forta de amortizare vascoasa F" = c . u(t) si forta de revenire elastica Fe = k . u{t ).

m
u/t
I Fe Fa
.. • ..
/ -
/
I = Fa + Fe
I
mu + cu+ku=O Fig. 2.9. Schema geometries a modelului dinamic.

2.3.3.0SCILATII USERE NEAMORTIZA TE

Oscilatiile Iibere ale sistemului cu 1 g.l.d. se produc in doua situatii: fie c~ urmare a sc~aterii sistemului din pozitia de echilibru static prin aplicare~ unut impuls, fie prin impunerea unei deplasari initiale. Dad se neglijeaza amortizarea,

ecuatia echilibrului dinamic pe directia gradului de libertate fiind ] = Fe ' conduce

la solutia uit) = a sin(wt + b) In care ab sunt constante de integrare si CO2 = kim este pulsatia oscilatiilor libere. Semnificativ este rezu Itatu I.: 0 ca~za pertur~atoa~e aplicata sistemului, 0 fractiune de timp Ii imprima ace~tula 0 ml~ca~e oscilatorie armonica In jurul pozitiei de echilibru, fig. 2.10 a, eu perioada naturala :

[ ]0.5

2·1[ m 0.5

T = -- = 2 . 1[. - = 2· 1[ . [m . <5] =

II CO k

[ ]05

=2.1[. m:<5 zO.2rG<5r=O.2r~"f'

(2.6)

Dupa efectuarea ca!culelor sagetii stat ice ~"din incarcarea gra~itation.~la dirijata orizontal, fig.2.1 0 b.c se pot pune in evidenta parametrii perioadei propru:

TzO,2.P·t/j'.E.J5 (2.7)

36

INGINERIE SEISMICA

Cateva concluzii sunt oportune intrucat sunt valabile ~i pentru sistemul cu mai multe mase:

1) miscarea sistemului este periodlca in jurul pozitiei de echilibru,

2) perioada miscarii este direct proportionala cu masa ~i inaltimea constructiei si invers proportionala cu rigiditatea ei.

T I. 8' l,
1 r 1 G

I ---
\ I /
\ / /
\ I /
\ I
\ I I
I


Q) b) c) Gl
Fig. 2.10. Schema de calcul a perioadei naturale. Pentru sistemele cu mai multe nivele cum sunt cladirile, aceasta impune practic alungarea maselor mari de la partea superioara a structurilor ceea ce in practica inseamna acoperisuri usoare, incaperi la ultimele nivele cu incarcare utila redusa, (cu anumite destinatii: birouri, ateliere de proiectare, sali de conferinte), destinarea inc'lr?arilor mari la nivelele inferioare, parter sau subsol ~i neexagerarea inaltirnii constructl~"

Perioadele cons ructiilor sunt rnici, situandu-se in intervalul 0-2,5 sec. La consrructii deosebite, erioada poate creste iar deplasarile la partea superioara sunt relativ mari ceea ce conduce la:

a) vicierea conditiilor de confort ale personalului care lucreaza in aceste spatii;

b) incarcarile gravitationale devin excentrice in raport cu axa elementelor verticale de sustinere pe durata cutremurului ceea ce implica momente incovoietoare suplimentare ~i momente de rasturnare;

c) avarierea elementelor de inchidere.

2.3.4. OSCILATII L1BERE AMORTIZATE

Amortizarea vascoasa liniara este asociata cu histereza statics datorita alungirilor plastice, deci a deformatiilor remanente. La scara microscopica, neomogenitatea distrihutie] tensiunilor in cristale si concentrarea tensiunilor la intersectia marginilor de cristal poate cauza tensiuni locale inalte, suficiente pentru a provoca alungiri remanente locale chiar daca tensiunea globala medie este sub limita

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTlILOR LA ACPUNI SEISMICE

37

elastica. Acest mecanism de amortizare nu include disiparea de energie in deformatiile plastice globale care sunt incorporat~ ~n relat.ia n~linia:a fortii-depl~s~re

Se considera ecuatia echilibrului dinarnic cu particrparea fortei de

amortizare:

J = Fa + Fe

lntroducand notatiile:

(2.8-2.9)

ecuatia se transcrie:

.. 2 A' 2 0

U+ 'p'U+OO 'u=

(2.10)

Solutia de forma u(t) = A . explr t) conduce la ecuatia caracteristica: r2 + 2. p. r + 002 = 0

(2.11 )

Se discuta solutia problemei (2.10) dura natura ri'icli'icinilor eCIJ!ltiei (2.! l)

a) Daca ecuatia caracteristica (2.11) are radacina dubla '1 = '2 = - f3 solutia problemei (2.10) este 0 miscare aperiodica:

u(t)= (AI +'A2t )exp(- ~. r ) (2.12)

Situatia are loc cand discriminantul L1 = ~2 - 0)2 = 0 adica amortizarea efectiva devine 0 anurnita valoare numita amortizare critica definita de:

c=«, =2.m.oo=2~k/m (2.13)

b) Daca sistemul are amortizarea efectiva mai mare decat amortizarea critic~

c > c atunci discriminantul L1 > 0, ecuatia caracteristica (2.11) are radacini

cr '

reale distincte rl• r2 E R iar ecuatia miscarii are solutia :

(2.12')

ceea ce evidentiaza de ascmenea 0 miscare aperiodica.

c) Dad sistemul are amortizarea mai mica decat valoarea critica c < '', .

. . c ti - fiind c-,t:·c unde

atunci se poate expnrna amortizarea Clec Iva ca II - '=' ,','

~ = c] c" reprezinta fractiunea din amortizarea critica sau factorul arnortizarii. Discriminantul lui (2.11) fiind L1=-(1J2(1-~2)=-w~, unde W, se nurneste pulsatie redusa. Radacinile ecuatiei caracteristice rezulta r12 == -f3 ± i· «i, eu notatiile:

38

INGJNERIE SEISMICA

(2.14-2.15)

Solutia problemei (2. I 0) devine:

(2.12")

Formula (2. 12") exprima 0 realitate: miscarea sisternelor de constructii este periodica si se anuleaza in tirnp, fig. 2.11. Logaritmul natural al raportului'a doua arnplitudini succesive rnasurate pe oscilograma, notat 8, se numeste decrement logaritmic. EI perrnite aflarea fractiunii din amortizarea critica din masuratori in situ intrucat

(2.16)

U(t)

t

Fig. 2.11. Oscilatii libere amortizate.

Un

2.3.5. RASPlJNSUL DINAMIC AL SISTEMlJLUI CU I G.L.D. LA ACTIlJNEA lINEI MJSCARJ ARMONICE APLICATA HAZEl DE REZEMA~E

Raspu~sul dinamic. Sistemului cu 0 rnasa din fig. 2.12 i se aplica la baza de rezemare 0 miscare armonica :

Scriind echilibru] dintre forta de inertie J= -mi ii{) + ii), forta de amortizare F == ell

~i Iorta elastica F, == ku se obtine ecuatia eehilibrului dinamic: ",

mu + ell + ku == =mu o

(2. 18)

BAI:ELE TEORETICE ALE CALCULliLUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 39

m

I

,

urn

I

/ / I

I

Fe

I=-m(u+uol . ~

Fa

..

l Uoltl l

, ,

Fig. 2.12. Modelul dinarnic al sistemului eu un g.l.d.

care se transcrie prin folosirea notatiilor (2.8-2.9) si derivand pe (2.17) de doua ori, in:

i.i + 2 . ~ . (0. u + (02 . II = Uo .82 . cose .

(2.18')

Solutia ecuatiei (2.18 ') In regim permanent este de forma: u(t)= AI . cos(e· t - A2)'

(2.19)

unde:

A, "U,(B/Ol)'{[l-(%',yr +(2~B/0l)f' A2 = aretg (2· ~ . 8/w )/ll- (O/W)2 J

(2.20)

(2.21 )

Pentru sistemul eu 1 g.l.d. raspunsul dinamic se apreciaza prin deplasarea uit ) pe directia gradului de libertate. Parametrul de intrare 11 constituie miscarea arrnonica a bazei de rezemare. Ecuatia echilibrului dinamic, (2.18), reprezinta modelul maternatic al problernei, iar fig. 2.13 reda relatia intrare-iesire. Raspunsul dinamic al sistemului poate fi exprimat astfel:

u (t ) = U,' . ~ (t )

(2.22)

111 care se evidentiaza: raspunsul static: u,' = 110 ~I 0 functie de amplificare dinamica:

cos(e· t -~)

(2.23)

40

INGINERIE SEISMICA

. ~aloa~ea ~axima a functiei de amplificare dinamica poarta numele de coeficienr dinarnic '1'. De regula, coeficientul dinamic are valori 'I' > I.

INPUT

OUTPUT

rYIarimea de model dinamic dc;,~pun~ul
mtrore
Uc (t ) • UoCO.5&t f--+ (it2puttw1u. - mormc
• +u.e-t cos6't U(t).Usr't'tt) Fig. 2. I 3. Relatia intrare - iesire in rnodelul dinamic,

A~eea~i actiune, deplasarea bazei de rezernare Ito aplicata dinamic unei

structuri, are un efect majorat fata d it . r - '" . .

elasricitatii liniare d ' e Sl .uatla .ap ream ei statice. In domeniul

. . . e comportare a materialului, concluzia aceasta se li I

nivel de efortun urutare respectiv de deformatii: ap rca a

{a} max = '¥ . r a 1

dinarrnc t I static

(2.24)

{u }::I11IC == \f' . {u ltatic

Deci, Fin regim dinamic, structura este mai solicitata decat in regim static

enomenul de rezonanta D - '. . -" .

pulsatie cu a modelu!ut di _ e' aca excttatia miscaru armonice are aceea~i

. ur, a rca "" 0) se a' I f .

aceasta situatie, factorul de amplificare ~ting~~:f~ar:a enomenul de rezonanta. In

(2.25)

(2.26) Daca pentru otel A - 0 ()2 .

" x, '. - .. ,Iar pentru beton armat A = 0.05, rezulta U = ')5 _

Deci raspunsul dinarnic al modeluluieste ~oarte mare In cornparatie eu -ra's~~s~~'

static. Pentru 0 astfel de deplasare respectiv stare de solicitare,construqia nu este pregatita ~i ea se va prabus]. Pe durata actiuni.i unei c~uze perturbatoare de tip arm~ntc, pulsatia It a modelului se poate considera constanta. 0 excitatie armonica ~onotona poate sa aiba evolutia ca intr-una dill situatiile prezentate in fig. 2.14. Astfel In cazul (1), (koo, constructia rezista, i~ ~azul . (2), 0>00, constructia lsi pastreaza Il1te.gntat.ea, cu to ate ca la porn ire ~i oprire se mregistreaza doua momente de rezo-

-G->W (2)

w

Fig. 2.14. Fenomcnul rczonantci

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCllILOR LA ACTIUNI SEiSMICE

41

nanta tranzitorie. Situatia (3), (3') rand 0 z 0) pentru 0 durata de timp da posibilitatca formarii mccanismclor de cedare prin aparitia articulatiilor plastice: betonul comprimat se striveste, arrnatura In zona intinsa curge la elementele din beton armat iar la elementele de otel se plastifica sectiunile critice, In consecinta constructia se prabuseste,

Aceste considerente sunt valabile ~i in cazul actiunii seismice cand perioada de rniscarii bazei rezemare se apropie de perioada naturals a constructiei .

2.3.6. RASPLINSUL SEISMIC LlNIAR 2.3.6.1. Integrala Duhamel

Se considers modelul dinamic din fig. 2.12, actionat la baza de rezernare de 0 rniscarea seisrnica, Se urrnareste numai deplasarea pe directia gradului de libertate. Scriind ecuatia echilibrului dinamic pe directia gradului de libertate intre forta de amortizare Fa = C . it , forta elastica Fe = k . u si forta de inertie

J = -m(u + Uo ) se obtine ecuatia:

m . u + c . it + k . u = -m . Uo .

Tinand seama de notatiile (2.8-2.9) ecuatia devine:

ii + 2 J .. 0). it + 0)2 . U = =ii

~ II

(2.18')

(2.18")

Ecuatia (2.18") reprezinta modelul matematic al sistemului cu masa unitate. frecventa circulars 00 si factorul amortizarii ~. Solutia ei se cunoaste sub numele de integrala Duhamel, motiv pentru care ecuatia (2.18") se transcrie:

b+2·~ ·O)·D+w" ·D=-uo (2.27)

si are solutia:

(2.28)

Intruciit acceleratia bazei de rezemare se prezinta sub forma unei inregistrari, fig. 1.5, solutia ecuatiei se obtine prin integrarea numerica folosind metoda Simpson, metoda Runge-Kutta, Newton-Raphson etc. Derivand relatia (2.28) 0 data, respectiv de doua ori se obtine viteza relativa respectiv acceleratia momentana a masei sistemului cu I g.l.d.

2.3.6.2. Raspuns seismic Iiniar in proces biografic

Ecuatia diferentiala a echilibrului dinamic (2.18) sc rezolva aproximativ exprirnand derivatele prin diferente finite centrate la un pas de timp constant t-:.f, == t-:.t . Astfel viteza. respectiv acceleratia se scrie:

42

INGINERIE SElSMICA

u -u

U == 1+1 II

, 2L1t

.. U,+J - 2u + U I

U == I I

, (L1t y

Cu aceste relatii ecuatia echilibrului dinamic devine:

U -2u +U u-u

m 1+1 I I-I 1+1 '-I

+C ' +k-

(L1tY 2L1t u, - Pi'

unde s-a notat:

(2.29-2.30)

(3.31)

(2.32)

Jar UUJ este marimea acceleratiei la timpul t, == i . Sr . Se considers cunoseute din

pasii anteriori: U U astfel a" t " .

. ,-I', I' C pen ru Ui+1 se gaseste expresia:

[(,17)' + 2:1 },., ~ p, - [(,17)' - 2~ },' -[ k - (,17)' ]U,

Se practica urmatoarele notatii:

m C

a=-----

(L1t y 2L1t

2m b=k---

(L1t Y

A m c

k=--+-

(.1t r 2.1t

Rezulta in final ecuatia:

cu solutia:

U,+I = P, [i, .

(2.33)

(2.34-2.35)

(2.36-2.37)

(2.38)

(2.39)

Procedeul necesita determinarea valorilor initiale

Uo ,u_l· Din conditiile initiale

cunoscute prin 110, lio ~i din relatia:

rczulta:

iiI! == (Po - cu; + ku; )/ m Detcrminarea lui U I se face scriind diferentele finite:

(2.40)

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTllLOR l.A ACflUNI SEiSMICE

43

(2.41-2.42)

din care se deduce:

(2.43)

Procedeul ilustrat rnai sus poate fi cu usurinta implementat intr-un program de calcul automat.

2.3.7. EXCIT A TIE SEISMIC..\. - RASPUNS SEISMIC 2.3.7.1. Excitatie seismica

Acceleratia miscarii terenului care apare in ecuatia (2.18) are 0 importanta hotaratoare, 0 accelerograma reusita permite aflarea cornpleta a raspunsului seismic al sistemului cu I g.l.d. Accelerograme ale unor cutremure puternice sunt in nurnar redus, cateva au fost obtinute pe Terra, mai multe au fost reusite pentru cutremure moderate. Tn Romania, pentru cutremurul de la 4 martie 1977, s-a reusit o singura mregistrare la Bucuresti, fig. 1.5. in fig. 1.6 sunt reproduse cateva accelerograme inregistrate in diferite puncte pe Terra. Se constata 0 larga variabilitate a duratei, amplitudinilor, a valorii de varf etc. In consecinta, acceleratia rniscarii terenului variaza puternic neregulat in raport cu timpul, dar si cu locul de inregistrare si focarul de provenienta.

o maniera utila de a defini 0 accelerograrna 0 reprezinta valorile numerice la momente de timp precizate. Intervalul de timp trebuie sa fie suficient de mic pentru o descriere realista si precisa a accelerogramei. De regula, intervalul de timp la care se digitizeaza accelerograma se alege 0,01-0,02 sec. obtinandu-se un numar de 1000-3000 de ordonate care descriu miscarea,

2.3.7.2. Raspuns seismic biografic

Ecuatia miscarii sistemului eu I g.1.d. (2.18) pentru accelerograma Vrancea 1977, fig. 1.5, a fost integrata in proces biografic pentru caracteristicile notate in tabelul 2.1.

Alura raspunsului seismic sub forma deplasarii momenta e, vitezei, respectiv acceleratiei ca ~i valorile de varf ale acestora sunt evidentiate i fig. 2.15, fig. 2.16 ~i fig. 2.17. Sinoptic se constata ca sistemele cu perioada mare a deplasarile cele mai mario Variantele avand aceeasi perioada se diferentiaza datoritaam~rtizarii ~i anumc, la amortizare mare corespund deplasari mai rnici. Avand in vedcre relatia dintre forta statica ~i deplasare :

F, (t) == k . u (t )

(2.44 )

se poatc evalua forta F, (t) care incarca sistemul la un moment dat. Aceasta este metoda fortelor static echivalente care foloseste k, rigiditatea statica.

44

TabeluI2.1.

INGINERIE SEISMICA

Variante de sistern cu 1 g.l.d.

Varianta nr.

Factorul de amortizare

1.1

3.2 3.3

0,02 0,02 0,Q2 0,05 0,05 0,05 0,10 0,10 0,10

0.5 1,0

Perioada

1,5

t T.O,!> :r. i roao T • o.~ :s
0,031 l- 0.02- lIiJ
.11 ,.a.05
~ j\ - •
~. -0,020

, .. t. I" '''''I .. >tj ... ,~, .. ",,",',,,, -t. 1''''''''11'''' 'I-i~-4~t- __ .... "" . I' ,,,,,,'''01'''''' '. 1 ",. ~.

1.1,0 S ,.0,02.

- C,10t5

.. R li 0

Fig. 2.15. Riispunsul seismic rnomentan-deplasare.

,

0, t05

t

t

, , I

T - ~O~ ~ 'Q05

-O,CTTO

a

..

If

HAZELETEORETICE ALE CALCULULlJl CONSTRUCTlILOR I.A ACPUNI SEISMICE

45

Exprimand rigiditatea sistemului prin masa lui, (t),~ = kj m , expresia fortei scisrnicc primeste 0 forma rnai obisnuita

f~ (t)= m . co~ . u(t)= m A(t).

(2.45)

unde s-a notat:

A(t)= co~ . u(t).

(2.46)

Se constata ca forta static echivalenta este produsul dintre masa si factorul A(l) ceca ce este diferit de produsul masa si acceleratia totala. Din acest motiv, factorul A(tj se numeste pseudoacceleratie, In fig.2.16, fig.2.17 este prezentat raspunsul seismic sub forma vitezei relative respectiv a acceleratiei absolute.

2.3.7.3. Conceptul de raspuns spectral

Conceptufde raspuns spectral In Ingineria seisrnica constituie mijlocul eel mai convenabil de a ilustra raspunsul de varf pentru toate sistemele cu 1 g.l.d. la 0 miscare seismica aplicata bazei de rezemare. De asemenea. el include cunostinte de Dinamica constructiilor pentru proiectarea structurala asa cum este ea tratata de norme.

Reprezentarea grafica a variatiei varfului uneia dintre cantitatile: deplasare. viteza relativa, acceleratie functie de perioada vibratiilor naturale se numeste raspuns spectral. Pentru un cutremur intr-un amplasament se definesc raspunsul spectral al deplasarii, raspunsul spectral al vitezei relative si raspunsul spectral al acceleratiei absolute:

S" (I:,. ~ ) = maxlu{t. TI/' ~~ ::: maxID(t, TI/ ,~~

S, (1~,,~)::: maxlu(t, T", ~~ ::: maxID(t, T", ~~

(2.47-2.49)

Sa (T" .~)::: maxlu(t, T" ' ~~ ::: maxlb(t, 1~, ,~~

Aceste spectre se definesc pe cele trei directii de inregistrarc ale cutremurului N-S, E--V si directie verticala.

2.3.7.4. Spectrul de raspuns al deplasarii, al pseudovitezei ~i al pseudoacceleratiei

Pentru cutremurul Vrancea 4 martie 1977, componenta N-S si folosind rezultatele exprimate in fig. 2.15, fig. 2.16 si fig. 2.17, se poate construi spectrul de raspuns al deplasarii din fig. 2. J 8 a, pentru factorul arnortizarii 0.02. rerpectiv 0,05 redactat In tabelul 2.2

46

INGINERIE SEISMICA

Tabelul2.2

Spectrul deplasarii in m

Factorul arnortizarii Perioada T (sec)
~ 0.5 1.0 1.5 2.0 2,5
0.02 0.0314 0.132 0.251 0.5998 0.260
0,05 0.020 0,105 0.223 0,340 0.272 t

0.'"

r·t.o:s ,-0.05

-0,2'"

l

- [l,ne

J" I I

I I I I I III, I I

I li"

t

.. t4 •

. ..

Fig. 2.16. Raspuns seismic momentan sub forma vitezei relative.

C I'd

do ecua eplasarilor maximc ale sistemului cu I g.l.d. de diferite perioad

ar eu un all factc d '. . e I . A ir e a~ortlzare perrrute desenarea unui alt speetru. Sistcmul cu

g.I.~.:. av~nd .frecventa circulara ». are valoarea de varf a deplasarii D datorita nuscaru seisrruce a terenului. Marimea:

2·Jt v== (0" . D = _- . D

T"

(2.50)

HAL.ELF TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACflUNI SEISMIC": 47

are unitatea de rnasura a vitezei si poarta numele de pseudoviteza. Cu ajutorul ei se poate evalua rnarimea energiei de deformatie de care este capabil sistemul cu

comportare elastica In timpul cutremurului:

E == k . D 2 k (V /(0 Ii )2 = m . V 2

e 2 2 2

(2.51 )

Membrul drept al relatiei (2.51) reprezinta energia cinetica a masei m care se rnisca cu pseudoviteza V. Termenul pseudo este folosit intrucat V nu este varful

vitezei masei sistemului dar are dimensiunea de viteza,

r

I---+- .............. _...,... .... " __ .I- ........ t+--~-..I-"""".._~~"''''*'-. 3.~'

-~,3'

T.\O S ~.o,O'1

r -~,'

_ ..... _ ............... ' ....... ' , ' , ' , ....... ._;t...l ......J...f .... , ,.__.. _ _......._._ ...... ' _.. '.

... " .. 0 ,. •• '"

Fig. 2.17. Raspuns seismic momentan sub forma accelere~iei absolute.

Folosind deformatiile de varf Dale sistemului eu I g.l.d. pentru factorul de amortizare 0,02 ~i 0,05 s-au calculat valorile spectra Ie ale pseudovitezei In tabelul 2.3 si s-au reprezentat grafic In fig. 2.18 b.

Pentru sistemul cu 1 g.l.d. avand frecventa circulara Wn• eu ajutorul valorii

de varf a deplasarii D datorita miscarii seismice a terenului. se defineste marimea:

48

INGINERIE SEISMICA

( ]2

2 2·1t

A=(O ·D= - ·D.

T"

(2.52)

Cantitatea A se mascara In unitati de acceleratie, dar nu reprezinta adevarata valoare a varfului acceleratiei, din care motiv se numeste pseudoacceleratie. Pseudoacceleratia serveste la calculul fortei taietoare de baza sau valoarea de varf a fortei static echivalente:

A

S TOT = m . A = - . G ,

g

(2.53)

unde G este greutatea masei m. Raportul A/g este coeficientul forfecarii la baza Spectrul de raspuns al pseudoacceleranel reprezinta rnarimea A functie de perioada vibratiilor naturale Tn pentru un factor de amortizare ~ precizat.

Tabelul2.3

Spectrul pseudovitczci

Factorul amortizirii Perioada T (sec)
~ 0,500 1,000 1,500 2,000 2,50
0,Q2 0,386 0,668 1,046 1,930 0,81
0,05 0,235 0,512 0,920 1,130 0,86 0)

o

0,5 1,0 1,:i 2,0 2,:1

5VI~I~1

m:;::- ~

o 0,5 '.0 ~5 :2,0 2,5

sal

m..&z

c) o

rtt4:1

o.!5 1,0 1,:; 2,0 2,:5

Fig. 2.18. Spectre dc raspuns: a) al deplasarii: b) al vitezei: c) at acceleratiei,

BAZfLE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCPILOR LA ACPUNI SEISMICF

49

Tabelul2.4

Spectrul pseudoacceleratici mise

Factorul amortizlirii Perioada T (sec)
~ 0,50 1,00 1,50 2,00 2.50
0,()2 5,47 5.30 4,82 7,80 5,25
0,05 5,32 4,10 5,32 5,60 5,17 in tabelul 2.4 sunt redactate valorile spectra Ie ale pseudoacceleratiei iar in fig. 2.18 c alura pentru doua valori ale factorului amortizarii. Fiecare spectru furnizeaza 0 anumita cantitate cu un inteles fizic diferentiat. Astfel, spectrul deplasarii arata deplasarea maxima a sistemului cu J g.l.d., spectrul vitez~i .este lega! de energia specifica de varf inmagazinata de sistem, iar spectrulacceleratiei se refera la valoarea de varf a fortei static echivalente ~i a fortei taietoare de baza. Aeestea sunt motivele pentru care se apeleaza la to ate cele trei spectre ale unui cutremur. Pe de alta parte, aproximarea spectrului de proiectare este mult mai realista daca se h:l7f':l7~ pI:" trei cantitati spectrale, de cat dad se raporteaza nurnai !a una.

2.3.7.5. Parametrii spectrelor

Expresia matematica a spectre lor de raspuns seismic, pune 111 evidenta parametrii care hotarasc alura lor. Acesti parametri apartin, pe de 0 parte, seismului si sunt concentrati In configuratia aceelerogramei uo{t) iar altii ~, CD apartin sistemului eonstructiv al strueturii respective.

a) Parametrii miscar]] seismice tn amplasamentul de inregistrare.

Spectrele sunt puternic influentate de intensitatea seismului, de distanta epicentrala, de meeanismul de faliere, de pachetul de roci parcurse pana la loeul inregistrarii scismice. Astfel, in fig. 2.19, sunt reproduse spectre Ie

vitezei pentru trei cutremure Ide i~tensitate ~h'f---'-/1--·-·1.----l1

cornparabila, dar cu distanta epicentra a.diferita, notate /

111 tabelul 2.5. Coneluzia este imediata: cu cat distanta--i----i epicentrala creste, eu atat scad valorile speetrale. !

Mecanismul de faliere este propriu fiecarui focar. Adancirnea foearului, eantitatea de energie eliberata, grosimea pachetului pana la roca de baza, numarul repli-eilor seismice prin care se elibereaza energia sunt tot atatia factori care individualizeaza Fig. 2.19. Spectrul vuczci la trei

meeanismul de faliere. tocare.

Compararea chiar si numai sinoptica a alurii spectrelor seismului de la EI Centro eu magnitudinea M = 7,0, distanta epicentrala 24 km, fig. 2.20 e ell ale seismului vrancean eu magnitudinea M = 7.2, distanta epicentrala 150 krn, fig. 2.20 a.b evidentiaza efectul mecanismului tectonic.

o

50

INGINERIE SEISMICA

Tabelul2.5

Cutremure de intensitatecomparabila la distante epicentrale diferite

Nr. Epicentru Tara Magnitudine Distan~li
crt. epicentralii
(km)
I Agadar Maroc 5,75 3,5
2 Port Hueneme SUA 4,70 9,0
3 San Franci seo SUA 5,30 18,0 700 600 500

400 aoo 2.00 100

o

COMP"'nN ...... T.I' N-S

/
-:7 ""'"
- ~
7 "'-~
I I.-.....I'~ ~
II ~
U. ~,\III "
~IJ i-. ;get;, '"
7T} 7 ......... 1"1."
~ 1'....., :'\..
~ ~ ........
~
-

O( S
O~ , -f.~ o 0.02 O.o.s O.fO 0-2Q 0.40

(S)

0.1 I-_--.--r--,.---.r---.---.-~

O.Ii I--"+-t=--L....+-lo--+-~

:;;-- 05 ~...j.l-,>""-I'''---'=---+-~-+--;

E- 04 I--+-'~:.>..:.:::=-+-+--j ~ ~1--~~~~~~--+--4

0' 0.21---1-"'>4-'::"":": on

o~t=JE:1~~~~~~~~~~)

-'" ",

"E30 ~20

>, «»

u -_ J.
- -
t-
V _. .-f-- f·
I .' 1-. _.- J.
o -- _" .-~- ~. f-- -
~'/~~.':"'.:- ... , .... --- '''' s-
O O~ OZS 1.2? 2D 2.4 ? T 2 2.5 .3

:::.a <

0)

- m/~')
COM,.n" ~NT E V
~.




A-
l. I
rnA 'FA '"
'I ........ , . l '!Q. D;> I---
".. L.I' ''''
tr«: .... ,,~ '.n I--
.", ." -illJf. ~

~ ~
~
~ "00 100 600 500 400 .)00

200 100

o

d)

o.~ 15 2 2.5 ..3 b)

Fig. 2.20. Spectre de raspuns seismic: Vrancca-77 a.b EI Centro 40 c.d.e.

"CondiTiile tere~ului" unde se face Inregistrarea, pot influenTa alura

valoarea spectrelor In fig 2 21 d ~I

" .' '. sum re ate, pentru acelasi seism spectrete

acccleratiei obtinute In d'f 't '. . I

F .... I en e terenun Ia distante epicentrale comparabile

orm~tlunile neconsolidate ale terenului situate deasupra rocii de baza, po~ ampiJflca acceleraria rocii de baza pana la 4 ori. Marimea amplificarii este In directa iegatura cu perioada proprie de oscilatie a terenului.

BAZEI.E TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCfllLOR LAACTIUNi SEISMICE

51

Sa

Argite~i nisipuri tari pina ta medii

Terenuri fara coeziune --~------~----~~-----~

T

0,5

1,0

1,5

2.0

2,5

Fig. 2.21. Spectrul acceleratiei in terenuri diferte.

Tahelul2.6

Sporirea intensitatii seismice datorita terenului

Nr. crt. Natura terenuiui Grade MSK adliugate
I Aluviuni, nisipuri, turba 1-2
2 Argile, marne, loess, lut, arzila in stare plastica 1-3
3 Terenuri de umplutura 2-3
4 Terenuri rnlastinoase 3-4
5 Gresii alterate, brecii, conglomerate 1-2 In tabelul 2.6 sunt redate valorile aproximative ale amplificarii intensitatii seisrnice, functie de natura terenului. Nivelul apei freatice poate f un factor de amplificare, daca el este ridicat sau daca fundatiile constructiilor ajung pana In apropierea lui.

b) Parametrii sistemului dinamic. In cadrul aceleiasi valori a fractiunii din arnortizarea critica, valorile spectrale difera functie de perioada Til a modelului. Raportat la amortizare, valorile spectrale sunt cu atat mai mici cu cat posibilitatile de amortizare ale modelului sunt mai mario

2.3.8. SPECTRU COMBINAT D-V-A

Reprezentarea spectre lor de raspuns In coordonate logaritmice In mod combinat permite precizarea altor concluzii practice. Diagrama cu patru scari logaritmice, fig. 2.22, se bazeaza pe relatia intre cele trei cantitati spectrale:

A

-=V =w,,·D WIl

(2.54-2.55)

sau

~=V=2'TCD

2· TC Til

(2.54'-2.55')

52

INGlNERIE SEISMICA

Alegand axa abscise lor 19 T ~i axa ordonatelor Ig V cele doua egalitart (2.54'- 2.55') se exprirna sub forma:

T

IgV =Ig_" +lgA

2·1t

IgV =-lg~+ IgD. 2·1t

(2.56)

(2.57)

Relatiile (2.56-2.57) reprezinta fascicule de drepte paralele eu bisectoarele axelor de eoordona~e alese, Ce.le doua scari pentru D si A inclinate la 45 si respectiv -45 de grade fata de axa onzontala sunt de asemenea logaritmiec, dar nu identice eu

seara axei vertieale. Se alege ca origina punctul o,[lgV = 1:.lg~= 1\ prin

2·1t I

care se deseneaza doua axe perpendiculare pe care se practica scari logaritmice e~ale eu ~ele de pe axele cu origina O. Aceste axe, avand origina diferita de a sisternului de axe initial (IgV, IgTn/2·1t), definesc reteaua de linii

l:UI"t:spullzaioare pentru D - cons' '. - .. .

• l"'~ - •• , respectlV Ii = const. Ye acest sistem Oe referinta,

eele tr~l. sp:ctr~ de raspuns pot fi combinate intr-un singur desen compact

exemplificar In fig. 2.22. Perechea de valori numerice pentru V ~i T" se reprezinta

in scara I~garitmica ~i defineste punctul M. Pentru 0 perioada data 1;" valorile pentru D ~I A pot fi citite pe axele diagonale. Un asemenea desen se realizeaza pentru

Fig. 2.22. Diagrams spectrala cu patru intrari

un factor de arnortizare precizat. Pentru factorii de amortizare uzuali ~i perioade de la 0,02-2,50 sec in fig. 2.23 sunr reprezentate asemenea curbe pentru cutremurul EI Centro 1940 componenta N-S, de asemenea pentru cutremurul Vrancea 1977, fig. 2.24.

BAlELE TEORETICE ALE CALCtJLULUI CONSTRtJCPILOR LA ACTIUNI SEISMICE

53

2.3.9. ANALIZA RASPUNSULUI SPECTRAL PE DIAGRAMA LOGARITMICA

In cele de mai jos sc vor analiza curbclc spcctralc in coordonatc logaritmicc pentru cutremurul de la El Centro 1940 componenta N - S, fig. 2.23. respectiv Vrancea 1977, fig. 2.24, concluziile fiind valabile la oricare alt seism. Figurile prezinta curbele spectrale normalizate prin valorile de varf ale deplasarii, vitezei ~i acceleratiei terenului ii;

Fig. 2.23. Diagrama D-V-A cutremur, EI centro 1940.

o.US 0-1 0.2

Fig. 2.25 contine un singur desen ~i anume acela corespunzator miscarii terenului dat pentru factorul amortizarii 0,05 eu linie continua, iar cu linie punctata o varianta idealizata, netezita. Pe baza diagramei din fig. 2.25 se va discuta raspunsul spectral pe domenii ale valorilor perioadei naturale, separate prin valorile perioadelor la punctele a, b, c, d, e si f. Pentru lin sistem Cll perioada foarte mica 7" <T; =0.35 sec., pseudoacceleratia A, pentru toate valorile amortizarii este aproximativ egala cu acceleratia terenului (curbele spectrale se desprind asimptotic de pe dreapta - acceleratie teren) iar valorile spectrale ale deplasarii D sunt foarte mici.

Aceasta tendinta are explicatia fizica urmatoare: un sistem rigid I~i rnisca masa 0 data cu terenul iar deformatia lui este neglijabila. Mai mult, pentru asemenea sistem de foarte mica perioada, acceleratia de varf a masei este aproape identica cu varful pseudoacceleratiei A deci ii(t) '" - A(t) .

Pentru sisteme cu perioada foarte mare, T, > T, = 15 sec., valorile spectrale ale deplasarii D pentru oricare factor de amortizare sunt aproximativ egale eu deplasarea terenului Uto, iar pseudoacceleratia A este foarte mica. Deci forta de inertie mA care ataca sistemul este foarte mica. Explictia este urrnatoare: 0 masa fixata de un sistem flexibil, la miscarea bazei de rezemare, ramane stationara, in

54

INGINERIE SEISMICA

tirnp ce baza de rezernare, terenul, se misca sub ea. A . ( )

'( ceasta irnplica ii t "" 0 ,

uit ) ",-,-uJr) si D'<u,

f

-;:;-
<,
E
u
'-'"
~
~
_)
w
~ 11
<i
r-'
III ~
t--
;;
2. Fig. 2.24. Diagrama D- V-A. cutremurul Vrancea 1977.

La, sisterne cu perioada intermediara, intre T, = 0.5 sec. si Td = 3 sec., ps~udo~Jteza ~ depaseste viteza maxima a tercnului Ii to. Pe aeest dorneniu V poate fi. I.deal~zat prlntr-? constants la 0 valoare egala eu viteza maxima a terenului rnajorata .. cu un factor depinzand de factorul amortizarii ~. in baza aeestor observa~II' spectrul de raspuns poate fi divizat in trei domenii dupa" marirnea per~oadcl. Domeniul penoadelor lungi, Ia dreapta punctului d, T > Teste

regi 'br I d . If d

de ~n~t s~nsl I a a e~lasari ,deoarece raspunsul spectral este eel mai mult legat

T <ef as area teren~IUI. Re~l.unea perioadelor scurte, la stanga punctului c.

./1 ,este domeniul sen sibil la acceleratii deoareee raspunsul spectral este

direct legat de acceleratia terenului. Domeniul perioadelor intermediare intre

punctele c, d T < T < T t ibil I ' -

_ ,'{ /I " • es e sensi I a viteza deoarece raspunsul structural

~pare a tl m,al legat de,viteza terenului decat de alti parametrii ai miscarii terenului. entru 0 rruscare particulars a terenului perioadele T T, T 'T 'I '

. . 'il' h' <' ~I I a spectrul

idealizat sunt independente de am, ortizare pe cand T . T .'

(~I d variaza cu arnortizarea.

Il.'\zLI.E TFORETICI': AI.I: CALCUI.l.!I.UI CONSTRUCTIILOR I.A .\CTIUNI SEISMIC T

Remarcile de mai sus s-an desprins din analiza graficu!ui combinat al raspunsului spectral In coordonatc logaritmice, ceea ce nu cste atat de evident din l.'.raticelc raspunsurilor spectralc In coordonate liniare. Concluziilc de mai sus ;lIgereaza idealizarea raspunsului spectral printr-o serie de linii drepte a-b-c-d-e-].

Pentru 0 miscarc de teren datil, valorile perioadei asociate cu punctele £I, b. c. d. e ~ifca ~i factorii de amplificare pe segmentele b-e, c-d si d-e sunt specifici miscarii. Valorile perioadelor asociate T , T" T , T" T si T" ca si factorii de

o· J c I c Y "(

al11pliticare nu sunt unici. Ei depind de la 0 miscare de teren la alta. Variatia aceasta este cauzata de magnitudinea cutremurului, distants epicentrala, mecanismul de Ialiere ~i conditiile locale ale terenului. Variatii mari exista datorita diferentelor probabiliste la inregistrari chiar In conditii similare.

hg.2.2' Raspuns spectral in coclrllonalC logaritmicc.

Spectrul idealizat din fig. 2,25 nu este operant deoarece coordonatele sunt logaritmice. Amortizarea are 0 influenta hotaratoare asupra spectrului de raspuns seismic. Arnortizarea nula face curba foarte neregulata, puternic dintata, ceea ce indica lin raspuns seismic foarte sensibilia diferente rnici ale perioadei naturale, Introduccrea amortizarii face ca raspunsul sa fie mai putin sensibilia perioade apropiate, curba

spectrala are dintii mai uniforrni ~i mai rotunjiti. In cazul limita T, -10 amortizareu ru afecrcaza raspunsul Jeoarcce·;istemlll sc misca rigid 0 data cu terenul.

La cclalalt caz limitf 7~ -10<) all1OJ1izarea din nou nu afecteaza raspunsul

spectral deoarece tercnul sc misca sub sisternul structural. In cele trei domenii

56

INGINERIE SEISMIC:"

definite mai sus prin perioade, efectul arnortizarii are tendinta de a f eel mai mare In regiunea sensibila la viteza, In acest domeniu efectul amortizarii depinde de caracteristicile miscarii terenului.

Daca miscarea terenului este aproape arrnonica la mai multe cicluri, efectul amortizarii ar putea fi mai mare pentru sistemele de hlnga rezonanta. Daca rniscarea terenului este de scurta durata cu numai cateva cicluri, influenta amortizarii ar putea fi mica. Se observa ca efectul amortizarii este mai puternic pentru valori mai mici ale amortizarii. Aceasta inseamna ca la 0 crestere a amortizarii de la 0% la 2% reducerea raspunsului seismic este mai mare decat la 0 crestere a amortizarii de la 5% la 7%. Efectul amortizarii, In reducerea raspunsului, depinde implicit de perioada, ceea ce evidentiaza complexitatea raspunsului structural la cutremure.

M iscarea unei structuri ~i fortele asociate pot fi red use prin cresterea amortizarii efective a structurii. Amortizorii atasati structurilor Tara a schimba perioada vibratiilor naturale, au permis atingerea acestui scop. Ei se insereaza in diferite zone ale structurilor: la baza cladirilor, intre corpuri de cladiri, In corpul unor elemente de rezistenta, cu scopul imbunatatirii substantiale a sigurantei la cutremure.

2.3.10. SPECTRU DE PROIECTARE iN DOMENIUL ELASTIC

Spectrul de proiectare este destinat realizarii noilor constructii si evaluarii sigurantei constructiilor existente la un eveniment seismic. Spectrul trebuie sa satisfaca anumite cerinte avand in vedere urmatoarele mentiuni:

- cutremurul nu se repeta ca varfuri de acceleratie, viteza sau deplasare;

- raspunsul spectral pentru 0 alta rniscare a terenului inregistrata In acelasi

amplasament este neregulat dar varfurile si adanciturile nu corespund acelorasi perioade; - nu se po ate prognoza raspunsul spectral cu toata dentitia lui In detaliu la un cutremur.

Spectrul de proiectare trebuie sa constea dintr-un set de curbe netede sau 0 serie de linii drepte pentru fiecare nivel de amortizare. Spectrul de proiectare este reprezentativ pentru cutremurele care s-au manifestat in trecut

Analiza statistica a raspunsurilor spectrale pentru ansamblul a N miscari ale terenului inregistrate in amplasament sta la baza spectrului de proiectare. Se accepta ca pentru fiecare rniscare de pamant s-a calculat spectrul de raspuns normal izat ca in fig. 2.25. Fie 0 perioada naturals T, careia ii corespund ordonatcle raspunsurilor spectrale pentru rniscare a ,,i"-a: deformata spectral a

norrnalizata

pseudoviteza normalizata

Vi i«

utO'

pseudoacce leratia

normalizata A' /u;o' Notatiile D', Vi ~I A' sunt ordonatele raspunsurilor spectrale ale deforrnatiei, pseudovitezei respectiv pseudoacceleratiei iar u;o' u;o si ii;f) sunt valorile de varf ale deplasarii, vitezei ~i acceleratiei terenului.

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE

57

Asemenea triplete se definesc pentru fiecare miscare a terenului di~ c~le ~ considerate. Analiza statistics a acestor valori Ie aseaza pe cate 0 distributie

probabilista. Astfel, corespunzator unei perioade T", multimea valorilor permi.te

Iculul unei valori medii si a abaterii standard. Fig. 2.26 ilustreaza schematic,

ca . . S

pentru trei perioade, cei doi parametri statistici ca ~i coefi~ientul de van~tle ... e

constata ca valorile sunt diferite. Daca se unesc punctele, avand ca ordonata media

Ius 0 abatere standard, se obtine spectrul de raspuns mediu plus 0 abatere st dard. Cele doua curbe spectrale nou obtinute sunt mult mai netede decat

s~ ..•

curbele miscarilor individuale. Deci aceste spectre de raspuns se constitute mtr-o

idealizare a curbelor spectrale individuale, facand trecerea de la niste curbe foarte neregulate la 0 serie de segmente de dreapta,

Medic t \G'

Fig. 2.26. Spectrul mediu ~i spectrul mediu plus 0 abatere.

Din cele de rnai sus rezulta maniera de a construi spectre le de proiectarc plecand de la miscarile terenului. Pentru valorile perioadelor Ta' Tb, T, si T, si pentru factorii de amplificare corespunzatori celor trei zone spectrale ~-~ dezvoltat analiza de mai sus pentru un ansamblu mai larg de ITII~Can inregistrate intr-un teren de sedimente. Factorii de amplificare pentru d_o~a nivele de probabilitate care sa nu fie depasite 50% si 84,1% sunt dati I.n tabelul 2.7 de asemenea, functie de factorul de amortizare se da expresra

factorului de amplificare In tabelul 2.8.

58

INGINERIE SEISMICA

Tabelul2.7

Factori de amplificare pcntru Spectrul de proiectare

Amortizarea Median 50% o abatere 84.1 %
~% mA mv mD mA mv mD
2 2,74 2,03 1,63 3,66 22,92 2,42
5 2,12 1,65 1,59 2,71 2,30 2,01
10 1.64 1,37 1,20 1.99 1,84 1,69 Tabelul2.8

Expresia factorilor de arnplificare

Factorul Median 50% o abatere standard 84.1 %
rnA 3.21 - 0.68· In~ 4.38 -1.04 In~
rnv 2.31-0.41 In~ 3.38 - 0.67 In~
1--. 2.73 - 0.45In~
m[) 1.82 - 0.27 ·In~ In rezurnat, procedura de constructie a spectrului de proiectare este urrnaroarea:

1. se traseaza trei linii punctate corespunzatoare valorilor de varf ale acceleratiei iiro' vitezei lira ~i deplasarii Uro pentru 0 miscare a terenului (v. fig. 2.27);

2. pentru un factor de arnortizare ~ precizat se calculeaza factorii de amplificare tnA, m; ~I tn[);

3. se multiplica uro eu faetorul m4 pentru a obtine linia dreapta b-c reprezentand 0 valoare constants a acceleratiei A;

4. se rnultiplica uro eu faetorul m., pentru a obtine linia dreapta c-d reprezentand 0 valoare constanta a vitezei;

5. se multiplica u,o eu factorul tn[) pentru a obtine linia dreapta d-e reprezentand 0 valoare constanta a deplasarii;

6. se deseneaza linia A = uro pentru perioade mal mJCI dedit 7:, ~I linia D = u,(} pentru perioade mai mari dedit T, ;

7. se traseaza liniile de tranzitie a-b si e-jpentru a completa spectrul.

Pentru exemplificarea deosebirii esentiale intre factorul amortizarii de material ~i a factorului amortizarii unei constructii In ansamblul, In tabelul 2.9 sunt date cateva valori rezultate din rnasuratori in situ. Daca pentru otel. respectiv pentru beton, factorul amortizarii este 2 ~j 5, din tabelul 2.9 se deduce factorul

59

BAZELE TEORETICE ALE CALCULlJLUl CONSTRUCTIILOR LA ACTllJNI SEISMICE . . . r 'ta a factorilor

structural al amortizarii. Deosebirilepresupun 0 combmatle Imp ICI . t . ,

e amortizare tntr-un anum it fel, care ia In seama materialul, propor.tla a~e: uta III ~onstructie ~i sistemul constructiv. Natura amortizarii, caracterul et neljniar sunt

desigur evidente.

Spcc.trul elas t. de pralcctare

/r--""i\--/

/

/.:)<.,

//\ ,

VolooreO de ,(ort 0 Qcceleratiel, vltcZel1 :)\ depiosorn terenu Ul

o N.

E :;

,

.s

:>

"

'" u.

II

10 sec ;)~ ~c,

1110HZ. V3.} Ht

----- kJTn

F· 2.27. Constructia spectrului elastic de proiectare. 19.

Tabelul2.9

Factorul arnortizarii la diferite tipuri de structuri

Tipul de eonstructie Factorul
NT. amortizarii (%)
crt
Cadre din ole 1. sudate. cu toti peretii cu structura 2
1
flexibila
Cadre din otel sudate. cu plansee norrnalc din beton 5
2
si zidarii numai la exterior
Cadre din otel bulonate cu plansee norrnale din beton 10
3
si toti peretii din zidarie .. _
Cadre din beton cu peretii avand structura flexibila 5
4
Cadre din beton. ell zidarii exterioare rigide ~i zidarii 7
5
interioare flexibile
Cadre din beton cu peretii din beton 10
6
Diafragme din beton si zidarie 10
7
Constructii cu schelet si pereti din lernn 15
8 60

INGINERIE SEISMICA

2.4. ANALIZA MODAL~ A RASPUNSULUI SEISMIC AL SISTEMULUI CU N GRADE DE LIBERTATE DINAMICA

2.4.1. INTRODUCERE

La nivelul actual de cunostinte, cea mai frecventa metoda de determinare a raspunsului seismic al sistemului cu n g.l.d. este metoda analizei modal-spectrale. Se accepts ipotezele Dinamicii constructiilor, iar ca deforrnata dinamica a constructiei, una dintre formele proprii de oscilatie (ipoteza micilor deformatii).

2.4.2. MODURI PROPRII DE OSCILATIE

Se considera casuport material al supozitiilor teoretice ale acestui paragraf, fie un cos de fum industrial, fig. 2.28 a, fie 0 diafragrna verticala, fig. 2.28 b, fie 0 pila lama, fig. 2.28 c. Pentru a dispune de un model cu un numar finit de g.l.d. se imparte 'in tronsoane fiecare dintre ele. Imparlirea in tronsoane se practica fie In tronsoane de aceeasi lungime, fie de aceeasi greutate. In centrul de greutate al fiecarui tronson se concentreaza masa inertiala a acestuia, Rezulta schema geometrica a modelului dinamic din fig. 2.28 d. 0 cauza perturbatoare de foarte scurta durata aplicata constructiei, provoaca miscarea acesteia in jurul pozitiei de echilibru static. Acest fapt se confirms de comportarea in situ a constructiilor care suporta convoaie, explozii, cutremure.

~
-
..
...
I ..
...
+
L --- --- 0_ J 1

1

·n Unit)
--,
,
,
-,
"'j ,
-1 UJ!!)
I
.11. -'
I
J 1 ,
1 -I
I
I
.,
..
d.
I jJID I I II " '1.
~
1 -2 -J -2 ~
.. -r "
C 'l_.J _:_'
,)-.) ~(I) "2it) \011(1) . loa

Fig. 2.28. Modelari cu mase concentrate.

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTlILOR LA ACTrUNI SElSMICE 61

Pentru deducerea analitica a miscarii structurilor dintr-o cauza perturbatoare de foarte scurta durata la care intereseaza numai deplasarile laterale, se ~ccepta schema din fig.2.28 d. Aceasta simplificare aduce numarul g.Ld: la egaltta.te. cu nurnarul maselor inertiale, In cazul cladirilor In cadre, planseele fiind saibe rigidc, se translateaza pe orizontala Tara a se deforma In planul lor.. A~est fapt conduce la identitatea deplasarilor orizontale pentru toate punctele aceluiasi planseu.

Se considera masa inertiala curenta mj intr-o deplasare mornentana uJ (t)

cand asupra ei actioneaza forta de inertie J j = -m /i j si forta de reactiune elastica la nivelul j datorita deplasarilor de la celelalte nivele:

F,' =kjj ,uj +kj2 ,uz + ... +k" ,uj -t ... kjn .un Conditia echilibrului dinamic pe directia g.l.d. -j In baza principiului d' Alembert se sene:

J. = F' ;' j=I,2, .... .n (2.59)

J }

(2.58)

sau In forma dezvoltata:

-m·u, =kjj,uj +kj2 ,u2 + ... +t ; ·un; j=I,2, ... .n

(2.60)

Scriind aceasta ecuatie pentru toate g.l.d. ale modelului, se obtine un sistern de ecuatii liniare ~i omogene avand expresia matriceala:

[M]. {u}+ [K]· {u}= {OJ

(2.61 )

in care au intervenit notatiile referitoare la matricea de inertie, respectiv matricea de rigiditate:

m, k" i; kjll
[M]= m2 [K]= k2' k22 k 2" (2.62-2.63)
mil k", i: kiln si vectorul deplasarii, respectiv al acceleratiei:

1.} J }T Joo} Joo.. ..}T

lU =lUj.U2•• ... UIl ; )U =lUj.U2•• .. ·UIl

(2.64-2.65)

lntrucat se cauta oscilatiile armonice ale rnodelului, se cunoaste alura matematica a acestora:

{u}= {a}· sin rot

(2.66)

unde {a }reprezinta vectorul amplitudinilor. Scriind vectorul acceleratiei:

62

INGINERIE SEISMICi\

(2.65 ')

duparetranscriere si gruparea factorilor se obtine:

([M]- AA . [K]){a }={o}

(2.67)

Acesta este un sistem de ecuatii liniare si omogene care admite solutie diferita de solutia banal a daca:

det([M]- A' [K]) = 0

(2.68)

Ansamblul relatiilor (2.67-2.68) poarta numele de problema valorilor proprii P.V.P. in raport cu matricea de rigiditate. Ecuatia caracteristica (2.68) eu

necunoscuta A = 1/0/ are gradul egal eu numarul g.l.d. si toate radacinile pozitive:

(2.69)

Inlocuirea valorii parametrului propriu A in sistemul de ecuatii omogene (2.67) ex. A = A, conduce la:

A flarea necunoseutelor se face functie de una aleasa arbitrar, ex. an= I. in aceasta situatie. solutia sistemului (2.67) se numeste vectorul propriu normalizat al

modului intai ~i se noteaza cu {l/>},. Similar se procedeaza pentru eelelalte moduri de oscilatie.

Problema valorilor proprii se formuleaza si In raport eu matrieea de

flexibilitate [F] In baza egalitatii [K J-' = [F], rand P.V.P. consta din expresiile:

([F]. [M]- A' [J ]). {a}= 0 det([F J. [M]- A' [J D = 0

(2.67) (2.68')

Modalitatea de rezolvare a problemei este aceeasi redata de (2.67), (2.68').

Moduri de oscilatie normalizate. Din punet de vedere inginerese 0 constructie modelata ea un sistem ell n g.l.d. poate oseila In n feluri numite mod uri proprii de oscilatie. Un mod de oscilatie se precizeaza prin perioada oscilatiilor si veetorul amplitudinilor, marimi care rezulta din rezolvarea P.V.P. Vectorul amplitudinilor arata deformata modelului in variants calitativa, eu un factor neprecizat. Acest motiv conduce la ideea de normalizare a vectorilor proprii. Normalizarea se practica in doua feluri:

a) Se atribuie valoarea unitate pentru amplitudinea unui g.l.d. Astfel In modul j de oscilatie se prefera anj=1 ~i atunciveetorul propriu normalizat al moduluij se scrie:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 63

{<1>}, ={l/>I.i'l/>2.J' .... ,l/>}." ... 'l/>lIi',If (2.70)

b) in discutiile teoretiee si pr.og.ramele de ealcu~ a~tomat . se fo.losqte normalizarea prin intermediul asa-numitet mase modale a carer expresie este.

n

M; ={<1>}~[MX<1>t = Lmkl/>:,

,

(2.71 )

Daca normalizarea se face In raport eu masa modala, ex. M; = 1, i= 1 ,2, ... ,n, atunci masele modale se numesc ortonormate si satisfae egalitatea:

[<1> Y [M 1<1> 1 = [J J

(2.72)

unde a intervenit matrieea unitate [J] si matrieea modal a [<1>] data de relatia:

l/>I.I l/>u </Jln
</J2! </J22 «:
{<1>}= [{</J },' {</J }2' {</J }) , ... , {</J },,] = (2.73)
</In,1 4>2.11 «. Ortogonalitatea modurilor proprii normalizate. 0 proprieta~e remar.eabi~a a veetorilor normalizati consta In ortogonalitatea lor in raport cu matncea de mertie si eu matricea de rigiditate, Matematie proprietatea se exprima prin:

{</JY[MX</Jt = {l/>Y[MK</J}j =0, iof. j.

(2.74)

Dernonstratia este scum ~i imediata, Fie doua solutii ale P.V.P: (Wi' {¢ 1 ~ twJ• {¢},) care veri fica relatia (2.67) a P.V.P. Adica:

(Wi2 . [M l- [K ]X</J}, = {o}

(w~ . [M]-[K]Xl/>}, ={o}

lnmultind aeeste egalitati la stanga eu {l/>}~ respectiv eu {l/> Y rezulta:

Wi2 . {l/> }~ [M Xl/>}, = {l/> }T, [K Xl/> }, 0); . {</J Y [M Xl/> t = {l/> Y [K Xl/> }, .

A doua relatie se supune operatiei de transpuneresi se seade din prima. Rezulta:

64

INGINERIE SEISMICA

(w/ - w: X¢J r [M X¢J 1 = 0 .

Cum insa Wj t:. Wj , se deduce ca:

Din ultimele egalitati decurge ~i valabilitatea relatiei:

(2.75)

. ~ecunoscu~e mOd.~)e. Modelul dinamic al unei constructii cu n g.l.d. poate o.sella In n modun propru. Deplasarea masei mk In modul j de oscilatie se scrie cu ajutorul elementelor de normalizare astfel:

U , ' = a .sin (0 t - Jt., .

i., k.] -'I'kjall),s!n(Ot=th",.y,

J " ) 'I' <,j )

(2.76-2.77)

in care intervine notatia .

. .

y = a ,sin (0 t . ]'-1 2

/ n.] , j' - , , ... III

(2.78)

care poa~.a ~u~e!e de co~rdonata sau necunoscuta modala. Daca se acce ta superpoziua hm~ra a rnodurilor proprii de oscilatie in ipoteza micilor deformati: deplasarea maser mt In toate modurile are forma: . ,

Uk = Uk,j + uk,2 + ... + uk.n = ¢JUYI + ¢JUY2 + ... + ¢Jk.nY" (2.79)

Cu aceste achizitii vectorul deplasarifor pe directia tuturor g.l.d. are forma:

¢J 1.1 ¢J21

¢J2I ¢J2.2

(2.80)

Recunoscand matricea modala data de (2.73), vectorul deplasarilor devine:

(2.80')

Problema valorilor prop" b f - -

m - ru su orma compacta. Prin analogie eu matricea

diodala'l~eAle n fr~cvent~ circulare ale modurilor proprii se asociaza intr-o matrice agona a. ceasta matnce are expresia:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 65

(2.81-2.82)

J

w;

J

to ,~ J

Marimile caracteristice ale fiecarui mod de oscilatie satisfac egalitatea:

Pentru toate cele n mod uri de oscilatie, ultima relatie conduce la problema valorilor proprii in forma compacta:

[K 1<1>]= [M 1<1> In2 J

(2.83)

Interpretarea ortogonalitatli modurilor proprii. Din punct de vedere fizic. proprietatea de ortogonalitate a modurilor proprii de oscilatie In raport cu matricea de inertie este urmatoarea: lucrul mecanic efectuat de fortele de inertie generate de modul j de oscilatie pe deplasarile modului i de oscilatie este nul. lntr-adevar. fortele de inertie din modul ide oscilatie fiind:

(2.84)

pe deplasarile modului i de oscilatie: {u}, = {¢J}, 1', efectueaza lucrul mecanie:

o a doua interpretare a proprietatii de ortogonalitate se refera la lucrul mecanic nul al fortelor static eehivalente asociate modului j pe deplasarile modului i. Intr-adevar, fortele static echivalente din modul j au formularea:

{F,}; = [K Ku t = [K K¢J t Y,

iar lucrul lor mecanic pe deplasarile din modul i este:

{F,Y{u} ={¢JyrKKct>},Y/, =0

Alura formelor proprii de oscilatie. in fig. 2.29 este reprezentata 0 structura spatiala cu masele concentrate in noduri. La 0 tratare spatial a a PY.P din cele 12 x 6 = 72 g.l.d., 36 sunt de translatie, cate 12 g.l.d. pe directia fiecarei axe. iar celelalte 36 sunt rotatii. in fig. 2.30 sunt etalate doua forme de oscilatie de translatie orizontala iar in fig. 2.31 doua forme de oscilatie pe verticala.

66

INGINERIE SEISMICA

In calc~lul seis~lic al constructiilor, in mare a lor majoritate sunt situatii cand prepon~ere~ta este ml~c,area or!zo~tal~, ~a~. su~t si!uatii cand intereseaza miscarea pe ~e~lcala. de ace~a ~e as.oclaza rmscaru seisrmce una din formele proprii de oscilatie ea deformata dinamica a structurii.

~OOUl I .",ontol

MOOUl t .,; .... '.1 Fig. 2.30. Forme proprii orizontale.

0)

MODUl 1 ",t"ol

Fig. 2.31. Forme proprii verticale.

Fig. 2.29. Model tridimensional.

2.4.3. AMORTIZAREA LA SISTEME CU N G.L.D.

A.m~rtizare~ vascoasa. La modul general, teoretic, unui sistem cu n g I d i

se asociaza 0 matnce de amortizare de forma: " .

CIJ cn C
In
C21 C22 C2n
[c]= (2.85)
<, Cn2 <: in care c rep . C .

• . IJ rezm a amornzarea efectiva pe directia g.l.d. -i datorita miscarii pe

directia g.l.d. -j. Practica actual a accepta modelul Rayleigh pentru amortizarea

RAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 67

vasco as a a constructiilor sub forma unei relatii liniare functie de matrieea de inertie si matricea de rigiditate:

(2.86)

Sub aceasta forma, modurile proprii normalizate sunt ortogonale si In raport cu matricea de amortizare

(2.87)

Amortizare modala, Prin analogie cu masa modal a (2.71) se defineste pentru un mod de oscilatie ex. j, amortizarea modala respectiv rigiditatea rnodala prin relatiile:

c; = {¢ }~ [c R¢ }j K; = {¢ }~ [K K¢ t

(2.88)

(2.89)

Pentru un mod de oscilatie stabilit i. amortizarea se precizeaza prin factorul arnortizarii sau fractiunea din amortizarea critica. Relatia (2.86) permite determinarea factorului amortizarii modale. Astfel se inrnulteste la stanga si la

dreapta relatia (2.84') cu vectorul {¢~. respeetiv {~1· Rezulta:

(2.90)

Se substituie in (2.86) relatiile Dinamicii constructiilor deduse din P.Y.P. ~i anume:

(2.91)

K; / M; = OJ~

si se gaseste factorul amortizarii moduluij de oscilatie:

(2.92)

(2.93)

In coordonatele OJ, 4 expresia (2.93) are alura din fig. 2.32 ~i evidentiaza amortizarea vascoasa cea mai mare pentru modul intai de oscilatie.

Coeficientii ao' a I se determina rezolvand sistemul de ecuatii pentru doua moduri de oscilatie cunoscute i, j

OJ,

(2.94)

(2.95)
J:2, k. b 11.0
Fig. 2.33. Modele de arnortizari K, K
liniare.
(2.96)
MODElUL MoOnUl MODELUl MODELUL
THOM~ON VOIGT MAXWELL BlOT 68

INGINERIE SEISMICA

se obtine:

W~.-W;;

a =2ww. j J j~,

() '1 , ?

W,- -Wi

Fig. 2.32. Dependenja amortizure ~ frecventa.

o

Daca SI:' accepta pentru cele doua mod uri acelasi factor al amortizarii ~, :=: ~ j = ~ . ceea ce este realist, fig. 2.32, atunci coeficientii relatiei Rayleigh au forma:

WW

all = 2 '1 ~

W,+W,

(2.9.5')

(1,=2 ~

w+w

! -'

(2. LJ6')

2.4.4. AMORTIZARE REALIST:\.

Arnortizarea la constructii in miscare, transforma energia rnecanica in eneraie tellllicii.;;i astfel disipcaza 0 parte din energia seismica indusa. 0 asemenea disip;re energeuca are loc in clemente Ie structurale ca si In elementele nestructurale ori In dispozitivele de amortizare cu care este echipata constructia. In raspunsul seismic amortizarea are un aport neesential cu exceptia fenomenului de rezonanta unde devine determinant. lpoteza arnortizarii vascoase, ill variantele din fig. 2.33 '1I11 este I~ai potrivit dad sistemul care se analizeaza este com pus din mai multe parti Cll nivcl de amortizare diterit. Asrfel, cornponentele individuale ale unci structuri: slalpi. cadre. diafragme, percti despartitori. pot avea valori diferite pentru amortizarc

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTJlLOR LA ACTIUNI SEISMICE 69

ceea ce conduce la valori greu de anticipat pentru intreaga structura. In tabelul 2.9 sunt redactate cateva valori ale factorului amortizarii pentru constructii rezultate

din masuratori.

Se constata ca exista diferente intre amortizarea de material: 2% pentru otel,

5% pentru beton si factorul amortizarii pentru 0 constructie. Aceste diferente se explica prin combinarea factorilor de amortizare intr-un anumit fel si caracterul neliniar al acestora.

~TI\UCTUI\'" "') • c. •. "a

__ ..1---,

Fig. 2.34. Subsistemele unei constructii.

Ansamblul teren-structura este un exemplu elocvent de sistem eu nivele de amortizare diferite, usor de intuit pe modelul din fig. 2.34. De obicei terenul de sub constructie se considera rigid in analiza multor constructii, cand se accepta ca baza de rezernare se deplaseaza ca un rigid. Dar la constructiile subterane. terenul nu mai poate fi acceptat ca rigid. Cazul rezervoarelor ingropate, al nmelurilor,

70

INGINERIE SEISMIC".

l11otivea~a nivele ?e amortizare diferita pentru medii difcrite. Factorul amortizarii

terenului es.te de circa 15-20% fata de eel al constructiei de 3-501 U I 1

'I' .. . . -10. nat exemp u

I consuture rezervoarele umplute eu liehide la care amortizarea Iichidului .t

lii bila ' Ul es e

neg .U~ I a 111 raport cu rezervorul. Deci, considerarea amortizarii vascoase nu este

real.lsta la ase.mc?ea ~onst~~ctii. ~~easta constatare este evidenta la constructiile echipate cu diferite dispozitive disipatoare de energie ori izolate la ba aV P t

.. d . I I ,z. en ru

co.nstruqll e tipu ce or ~~ntiona~e mai sus, matricea de amortizare se construieste

prm procedeul asamblarii matncelor dcamortizare pentru subansamblurile cornponente, fig. 2.34.

:,caderea proc~~ t.l,Jlul. de cr rno r e .1 III ~porlrea marCII betonutui

Fig. 2.35. Factorul amortizarii Iiniar echivalente la beton arrnat.

2.0 10 o

Amplitudlne.Q a)

b

Fig. 2.)6. Arnortizare liniar echivalcnta ell modelul Dieterle respectiv Massing.

OJ MODE.LUL DIr:n:~LE.

;

%

b) MODE:LUL MA51NG

t.5

t

BAZEl,.E TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTlILOR LA ACTIUNI SEISMICE 71

Incercari experirnentale pe diferite elemente din beton armat cu incarcare crescatoare palla la dezvoltarea fisurilor, au evidentiat manifestarea unei amortizari neliniare care depinde de marimea amplitudinii, fig. 2.35. Se observa 0 amortizare initiala mare care se explica prin manifestarea fortei de frecare pe rnasura ce fisurile se dezvolta, Dupa ce fisurile s-au dezvoltat, amortizarea scade deoarece aportul frecarii devine neglijabil.

Pentru 0 mai realists apreciere a amortizarii betonului annat din elemente liniare s-a facut propunerea redata de modelul Dieterle ilustrata In fig. 2.36 a care ia in seama amortizarea elastica, amortizarea vascoasa, amortizarea prin frecare. Pentru elemente mai complexe din beton armat se recornanda modelul Massing, din fig. 2.36 b.

2.4.5. RASPUNSUL SEISMIC AL SISTEMlJLUI CU N G.L.D. 2.4.5.1. Modelul matematic

Pentru masa mk a schemei geometrice din fig. 2.28 d in prezenta miscarii seismice aplicata bazei de rezemare se scrie ecuatia echilibrului dinamic pe directia g.l.d.- k astfel:

(2.97)

Dupa separarea termenilor cu necunoscutele ~i scrierea ecuatiei (2.97) pentru fiecare g.l.d. al schemei se obtine sistemul de ecuatii diferentiale cu necunoscutele cup late de forma:

[M]{u}+ [C]{U}+ [K]{u}= -[M]{l }iio

(2.98)

Termenul din dreapta al ecuatiei (2.98) reprezinta vectorul fortelor sersmice generate de miscarea bazei si se noteaza cu:

{_Pef }= -[M ]{J}iio

(2.99)

Ecuatia (2.98) pastreaza forma si pentru considerarea altor g.l.d. nu numai a celor de translatie pe directie orizontala.

2.4.5.2. Reducerea numarului g.l.d,

Daca pe directia un or g.l.d. masa inertiala lipseste sau nu intereseaza forta de inertie pe aceasta directie, atunci aceste g.l.d. pot fi eliminate in vederea reducerii numarului necunoscutelor. 0 modalitate este condensarea cinematica, exemplu planseele rigide dau aceeasi translatie la toate punctele lor. 0 alta modalitate este procedeul condensarii statice. Acesta rezida din suprimarea necunoscutelor corespunzatoare din vectorul deplasarii, vitezei ~i acceleratiei ca si a liniilor si coloanelor respective din matricea de inertie si rigiditate.

72

INGINERIE SEISMICA

P~ntru. exemplul din fig. 2.28 d ecuatia (2.98). neglijand amortizarea, are forma simplificata:

(2.98')

Se partitioneaza matricele si vectorii punand in evidenta g.l.d. cu masa nula

'; s ]{u ac } = {Pet} ,

nx UIlX 0

(2.98" )

unde indicele a~ ~e refera la g.l.d. active iar ng la cele care se neglijeaza. Din dezvoltarea relatiei (2.98") se obtin urrnatoarele doua ecuatii:

[mac XUac}+ [kac Kuac}= {F:t } lkllg.ac Kuat}+ lknx KunK}= {o}

Din ultima egalitate se extrage:

care inlocuita in (2.98") conduce la scrierea

(2.100)

unde apare matricea de rigiditate condensata data de:

(2.101)

cu un numar redus de necunoscute. Procedeul se aplica automat de programele automate d~ calcul pentru eliminarea g.l.d cu contributie neglijabila si astfel se reduce numarul necunoscutelor, volumul de calcul ~i timpul de rezolvare.

2.4.5.3. Raspuns seismic prin analiza modala

.. 2.4.5.3.1. R_~p_uns seismic momentan sub forma deplasarilor. Ipoteza micilor deforrnatii ~I a cornportarii liniar elastice a materialului stau la baza dezvoltarilor urmatoare. Se considera ca structura se poate rnisca numai in conform itate cu vectorul deplasarilor modale:

{U(t )}= [<1> KY(t)}

(2.102)

care trebuie sa verifice ecuatia (2.98). Adica are loc egalitatea:

[M J<1> KY}+ [c J<1> Ny }+ [K 1<1> My}= {Pet}

(2.103)

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 73

Se inmulteste egalitatea (2.103) la stanga cu {<l> }T,

{<1>}r, [M ][<1>{Y B+ {<1>}r, [c ][<t>{Y R+ {<t> Y [K ][<1>}{Y}= {<1> }~. {Pel} (2.103')

Se dezvolta primul termen din stanga al egalitatii (2.103 ') si se tine seam a de ortogonalitatea vectorilor proprii.

=

{<l> 1.

Y J

/I

= {<l> ~ [M f I {<l> }k Yk 1 = I {eI> ~ [M ]{eI> }k Vk = {<l> ~ [M ]{eI> }, v, = M /,

\. k k

In mod similar se transforma termenul al doilea ~i al treilea al relatiei (2.103') punandu-se In evidenta amortizarea rnodala, respectiv rigiditatea modala:

{<l>}~ [c leI>]{Y }= {eI>}" [C]{<1> t Y, = c/} {<1>}J [K I<t> My}= {<1>}T, [K M<1>}j Y; = K;Y,

Termenul din dreapta relatiei (2.103') se noteaza:

in sfarsit, relatia (2.103') se transcrie, punand in evidenta caracteristicile modale si numai 0 singura necunoscuta,

(2.103")

Ecuatia modal a (2.103") dupa impartirea cu masa modal a M*" ia forma:

Y +2.;: ·mY +m2.y =-r -ii .. J' = 1,2 ...... 11 (2.104)

, ':> , " I' I () ,

in care notatia rise nurneste factor de participare modala si are expresia:

74

INGINERIE SEISMICX.

(2.105)

Ecuatia (2.104) arata ca raspunsul seismic al sistemului cu n g.l.d. se obtine 'in cadrul unui mod de oscilatie ,j" la care se determina coordonata modala Yj (t)

intocrnai ca la sistemul cu 1 g.l.d., care are factorul amortizarii modale ~I si frecventa circulars OJ j • Raspunsul seismic rezulta folosind integrala Duhamel din (2.28) al carei rezultat se arnplifica cu factorul de participare rj. Astfel, raspunsul seismic are forma finals:

(2.106)

Deci s-a pornit de la sistemul de ecuatii diferentiale cu necunoscutele cuplate (2.103) si prin intermediul sistemului (2.103') s-a reusit decuplarea necunoscutelor si obtinerea unui sistem In care fiecare ecuatie are 0 singura necunoscuta, Intrucat expresia lui D este:

j

atunci deplasarea rnomentana a masei Ink in modul j de oscilatie devine:

(2.107)

Se nurneste factor modal de participare al masei kin modul} de oscilatie notatia:

(2.108)

2.4.5.3.2. Riispuns seismic momentan sub forma fortelor de inertie.

Distributia spatiala a forte lor seismice efective {r::, }este realizata de vectorul de excitatie

(2.109)

care la randul sau poate fi dezvoltat ca 0 suma de forte de inertie astfel:

(2.109')

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE

75

In acest fel se pune in evidenta contributia moduluij la vectorul de excitatie:

{~.}; = r, [M K<I>}, (2.110)

ale carui componente sunt de forma:

s, =f; ·mk . <I>k,j

[ntr-adevar, inrnultind la stanga egalitatea (2.109) cu {w}: se obtinedezvoltarea:

(2.111 )

Ultima egalitate fiind valabila atrage dupa sine valabili~ate~ .relati~i de pornire (2,109'). Asadar, vectorul {_Pel } reprezinta expandarea excrtanei bazei de rezemare

di t' I d Relatia (2.111) arata ca forte Ie de inertie efective sunt

pe Irec la g., . . . . r

proportionale cu masa g.l.d. -k, cu factorul de participare al modului considerat .I

si amplitudinea modala ¢kj' Vectorul deplasarilor in toate modurile de oscilatie fiind:

(2.113)

vectorul deplasari lor in modul j se scrie :

{u(t)}j ={<I>t ,Yj(t)=r; . D](t)·{<I>}]

(2.114)

In baza relatiei de legatura dintre forte ~i deplasari prin inter~ediul matricei de rigiditate se poate identifica vectorul fortelor static echivalente induse de vectorul deplasarilor modului j:

{F,(t)}j = [KKu(t)}; =(J)~ . [MK<I>},Y,(t) (2.115)

Acest vector de forte se transcrie:

{F, (t )}; = (r, [M K<I>};}v~ . D, (t).

(2,115')

Facand notatia:

(2,116)

expresia fortelor modale static echivalente primeste forma:

{F,(t)}; =c Aj(t).{s},

iar componenta care ataca nivelul k (sau g.l.d.-k) se scrie:

(2.115")

76

INGINERIE SEISMIC,'\

Fk; (t) = S k.j . Aj (t)

(2.117)

Expresia (2.117) arata ca fortele modale static echivalente sunt un produs a doua cantitati:

1) contributia moduluij de oscilatie {s t la distributia spatiala a vectorului de excitatie seismica {s};

, 2) 0 pseudoaeceleratie de raspuns a sistemului cu I g.l.d. avand parametrii ~, ,OJ j la acceleratia terenului Uo (t). Asadar, constructia care se analizeaza

trebuie incarcata cu vectorul de forte {F, (t )},. Dar acest vector are 0 components statica {s}; arnplificata de un factor dinamic Aj (t). Daca la componenta statica {s}, se noteaza raspunsul static modal cu {rST}i' atunci raspunsul modal dinamic are expresia:

(2.118)

Deci raspunsul modal dinamic {r(t )}, este un produs a doua analize:

1) 0 analiza statid a structurii sup usa fortelor statice modale {s}, ;

2) 0 analiza dinamica a sistemului cu un g.l.d. avand parametrii ~" OJ; corespunzatori modului j de oscilatie la excitatia bazei de rezemare Uo (t). Deci raspunsul dina~ic. al ~odelului In modul j de oscilatie se obtine multiplicand r:zultatele analizei stance cu rezultatul analizei dinamice. Sub forma deplasarilor raspunsul momentan total al sistemului se scrie:

(2.119)

iar pentru acceleratia nivelului k acesta devine:

(2.120)

Pentru oricare alta marime a mecanicii constructiilor eforturi sectionale, tensiuni etc. sirnbolizata prin r, raspunsul seismic total este:

(2.121 )

2.4.5.4. Raspuns seismic maxim. Raspuns spectral

. Raspunsul seismic maxim al sistemului cu n - g.l.d. poate fi calculat folosind notiunea de spectru de raspuns seismic definita la sistemul cu 1 g.l.d. Se prezinta

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRlJCTIILOR LA AC!llJNI SEISMICE 77,

procedeul pentru structuriexcitate de 0 singura components a miscarii terenului. Pentru aplicatiile curente, prezenta analiza spectrala este suficienta. Valoarea maxima a raspunsului seismic intr-un mod j de oscilatie se obtine aplicand operatorul " maxim" raspunsului seismic momentan:

I{r(t )},'I , = maxl{rST }, A" (t ~ = {rsr }, Ai

J mar _I - ~ J

(2.122)

Notatia A, corespunde valorii acceleratiei spectrale:

. ;

A] = maxlAj {t ~ = maxlw~ . Dj {t~ = maxkn, . iJ{t ~ = maxlD i {t ~ in concluzie, raspunsul modal ajunge la valoarea maxima 0 data cu atingerea valorii maxime a acceleratiei de catre sistemul echivalent de rnasa unitate cu

caracteristicile ~I' wj. Pentru 0 cornponenta de raspuns modal valoarca maxima se

(2.123)

exprirna:

(2.124)

adica valoarea de raspuns static amplificata cu pseudoacceleratia maxima A I ' Aplicand operatorul de extrem relatiei (2.1 07) si derivand aceasta relatie 111 raport cu timpul rezulta relatiile practicate in Ingineria seismica:

IUk {t'l = 11 k . S d

'~ma. J .,

Itikj (t ta. = 11k; . S".]

Iuk; {t'l = 11k, . Sa.,

~max . '

(2.125-2.127)

2.4.5.5. Reguli de combinare pentru raspunsuri modale

Raspunsurile spectrale se ating la diferite momente de timp, corespunzatoare modurilor de oscilatie considerate. Se pune problema aflarii raspunsului general maxim care poate fi atins intr-o secventa de timp cu totul diferita de aceea a raspunsurilor modale. Pe baza teoriei vibratiilor aleatoare s-au stabilit doua reguli: regula superpozitiilor patratice RSP si regula cornbinarii patratice complete RCPC:

In conformitate cu RSP raspunsul seismic maxim este radacina patrata a surnei patratelor raspunsurilor modale:

ro==~~r;2 .

Regula da bune rezultate pentru constructiilecare au modurile de oscilatie bine separate. Cantitativ, separarea modurilor are loc daca perioadele a doua moduri

(2.128)

78

INGINERIE SEISMICA

suecesivc difera ell mai mult de IOo/t R I . - ..

se aplica unei lar i clas d o. ~gu ~ c~m?mafll patratice complete RCPC

conformitate eu ac~asta r:gu~a c~anss;r~etl~, ~I. ell.mma ~eficientel~ regulii RSP. In mod uri de oscilatie, este: ' u su seismic maxtm.consecinta a mai multor

[ n /I ]05

'0 "" r. ., .

~:f'o kO Pi} ,

(2.129)

undc P'1 este eoeficientul de corelatie a modurilor i J' cu . I' . . .

. " va on pozrtive subunitare.

Pentru I = j . P - 1 I ti (2 1

. i; - re ana . 29) se poate transcrie sub forma:

'0 "" [~ '02 + ~, ., . P j..,05

L-J, L-J,o kO '/

, k:

(2.129/)

Sub aceasta forma, prima surna este RSP ". . . .

include toate perechile cu exe ti . k T eu t~.rmenll POZltJVI Jar suma dubla

epna t=«. ermenn surnei d bl fi si ..

daca raspunsurile statice r J U e pot I ~I neganv:

. _. .. .1'1:, respectiv 'so sunt de semnc contrare intrucat

coeficientii speetrali A A d

. f, I' . " k sunt tot eauna pozitivi. Pentru coeficientii de corelatie

se 0 oseste relatia: '

P'k = [1 +£21-1

I ik: J '

(2.130)

unde:

~/= ~ +_2_

Wi . t

(2.131-2.132)

teste durata fazei puterniee a excitatiei seismiee.

Pentru i *" k rezulta 0 < P < I " .

- ik - Jar pentru l = k P - I P

eutremur c f: _ . ' ik - . entru un

u aza putermca sufieient de lun a la . .

toate modurile J; _ J: ._ J: . g sistemul cu aceea~J amortizare la

':>i - ':>k - ':> se obtine:

(2.133)

unde s-a notat:

f3ik = Wi jw, . (2 ) 34

. . - )

d In fig. 2.37 este desenata variatia eoeficientului de eorelatie p ea 0 f ti

e raportul frecventelor cireulare f3 .. 'ik uncue

, . ik pentru factorii de amortizare ~=0,02, ~=0,05.

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCrllLOR LA ACTIUNI SEISMICE 79

Fig. 2.37. variatia coeficientului de corelatie.

~=O, I 0 si ~=O,20. Din figura se constata ca pentru doua frecvente circulare foarte diferite eoefieientul de corelatie se reduce rapid. Aeest caz corespunde constructiilor cu factor de amortizare mic, deci coeficientul de corelatie are valori

importante numai In vecinatatea lui f3ik = I si mai depinde de ~. Astfel Pik < O. L pentru un sistem eu ~ = 5% in domeniul 111,5 ~ f31k ~ 1,5. Daca ~=O, aeest domeniu se reduce la 1!I,2~ f3ik ~ 1,2. Pentru structuri cu frecvente eirculare bine separate, coeficientul de corelatie tinde la zero, aceasta inseamna ca termenii produs In RCPC devin neglijabili ~i raman termenii la patrat asemeni celor din RSP. Asadar, RSP se aplica structurilor eu frecvente circulare bine separate. Regulile cornbinarilor modale sunt corecte pentru cutremure eu 0 durata lunga a fazei puternice, circa de cateva ori perioada fundamentals si la constructii cu amortizare redusa, Regulile nu mai dau rezultate bune daca faza puternica a seismului este scurta (de tip soc) ori contine multe cieluri armoniee.

2.4.5.6. Interpretarea analizei spectrale

Raspunsul seismic prin analiza spectrala este un proeedeu de ea1cul dinamic al eonstruetiilor, redus la 0 serie de analize statiee. Pentru fieeare mod considerat, analiza statica a strueturii supusa forte lor {sL = T, [M ReI>}j furnizeaza raspunsul

modal static care se amplifies cu ordonata spectrala Ai pentru a obtine raspunsul modal maxim. Metoda analizei spectrale este un procedeu de calcul dinamic deoarece foloseste propnetatile vibratorii ale constructiei: frecventa circulara, vectorii proprii ~i miscarea terenului prin spectrul ei.

80

INGINERIE SEISMICA.

2.5. RASPUNS SEISMIC PRIN METODA BIOGRAFICA

Obtinerea raspunsului seismic pi-in m t d bi -

ecuatiilor diferentiale cu necunoscutele cuplate: a iografica porneste de la sistemul

[M Xu}+ [c Xu}+ [K Xu}= -{~f Po . (2.135)

Integrarea sistemului de ecuatii (2.135) se face t . di _

mai nume e In pasi In care cauza procedeul se

ste "step by step". Se considera pasul k deJimitat de ti .. t .

. rmpn k ~I thl . Se

p~esu~un cunoscuu la momentul tk vectorul deplasarilor {Uk}' vectorul vitezeJor

{Uk} ~I vectorul acceleratiilor {Uk} pe directia g I dale d I I . S -

. . ' '" mo e u Ul. e cauta vectorul

deplasarilor, vitezelor ~i acceleratiilor la timpul t adica Ju } J. } J.. }

k+l 11 k+1 ,luk+1 'luk+1 .

N 001 tl -r:-:-

~ I I U 0 max = ( . 9

E

u

t

Fig. 2.38. Procesarea unei

accelerograme pentru integrare time - history.

Cunoscand vectorul acceleratiilor la momentul t s ",. _

'. k » e lace ipoteza ca pe

rntervalul de timp !J.t cuprins intre t .

I - '. k ~J '<+1 vectorul acceleratiilo- {u(r )}; r E !J.t

ascu ta de una din legile: '

1) Componentele vectorului ace I f _. .

media aritmetica a componentelor die era lie .sunt man.ml constante egale cu e a capete e mtervalutui - metoda Wilson

{u(r )}= ~ ({uk}+ {Uk+I}).

(2.136)

New~lrkComponentele vectorului acceleratia au 0 variatie liniani - metoda

{u(r)}=r.{a}+{b},

(2.137)

unde vectorii {a} Jb}s d t . - di

'1' e e ermma In conditiile de margine ale intervalului t t . k, <+1·

r = 0 => {u}= {U}k ; r =S: => {u}= {ul+l.

Rezulta:

BAZELE TEORET!CE ALE CALCULULU! CONSTRUCTIILOR LA ACTIUN! SElSMICE R I

In continuare se prezinta procedeul biogratic dupa metoda Wilson. De la definitia acceleratiei ca prima derivata a vitezei se poate exprima viteza pe

intervalul de timp Lk

(2.138)

Vectorul constanta de integrare {c}1 se deterrnina din conditia initiala: pentru r = 0 rezulta {C}I = {Ii}k . Astfel expresia vectorului viteza devine:

Pentru t =!!.t se obtine vectorul viteza la extremitatea intervalului:

(2.139)

Prin integrarea vectorului viteza In exprimarea curenta (2.138) pe intervalul de timp considerat se obtine expresia vectorului deplasarilor :

1

{u(r)}= r~ ({U}k +{U}k+J+r'{U}k +{C}2'

Conditia initiala r = 0 pentru deplasari face sa rezulte vectorul constant {C}2 = {u t. in sfarsit, vectorul deplasarilor la extremitatea intervalului de tirnp,

pentru r = !!.t , are expresia:

(2.140)

La timpul t k+I' vectorul acceleratie, (2.136), vectorul viteza, (2.139), vectorul deplasarii, (2; 140) si acceleratia terenului UOk+1 verifica ecuatia (2.135)

[M )~({Uk}+ {Uk+1 })+ [C]( ~t ({Uk}+ {iik+1 })+ {Uk} J+

+ [K l( "';' ({ii. )+ (ii •• , })+ ru {ii. }+ {u. } 1~ -{p,j }ii",.,.

82

INGINERIE SEISMICA

Se procedeaza la 0 transcriere In care se pune In evidenta vectorul necunoscut

Se practica urmatoarele notatii:

.. I M r ] ~2t [ ] [A]=2[M]+TLC +4 K

[B]= ([C ]+ ~t· [K D.

(2.141)

(2.142)

Rezulta vectorul cautat:

(2.143)

In procesul integrarii In pasi se construiesc la inceput matricele:

(2.144-2.146)

care pastreaza aceleasi expresii pe toata durata procesului de integrare. Astfel vectorul necunoscut are forma finala:

(2.147)

Cu expresia (2.147) se revine In relatiile (2.136), (2.139) ~i (2.140). In acest fel s-au gasit vectorul acceleratiei, vectorul vitezei si vectorul deplasarii la momentul tk+I• Pentru primul pas, conditiile initiale ale miscarii .sunt:

Prin parcurgerea pas cu pas a accelerogramei se gasesc la fiecare pas vectorii acceleratiei, vitezei si deplasarii. Calculele se efectueaza automat. Cu deplasarile obtinute se incarca structura si se rezolva static obtinandu-se solicitarile: momente incovoietoare, forte taietoare si forte axiale. Evident ca acest calcul se practica in vecinatatea varfurilor accelerogramei unde solicitarilc pot deveni relevantc. Programele automate de calcul au Incorporate seetiuni care fac acest calcul la momentele de timp precizate In date Ie de intrare. Marea majoritate a programelor automate de caIcul au sectiuni care rezolva 0 structura data In proces biografic, afisand istoricul deplasarii si al unor eforturi din anumite puncte. Astfel programul Structural Analysis Program (S.A.P.) la sectiunea T1MEH efectueaza inregrarea 111 pasi pentru 3 accelerograme declarate initial. Programul automat ANSYS .'i.0 practica acelasi procedeu la oricare din problemele mecanicii constructiilor

.. 'TIlLaR LA AcnUNI SEISMICE 83

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONS I Rue, .

2.6. CALCULUL FORTELOR SEISMICE MAXIME

2.6.1. METODA DIRECT A .

Fortele seismice se calculeaza intr-un mod de oscila~e precizat prin :en~ada

.' , I . {til}. Forta de inertie maxima generata de masa m, se sene:

T, ~! vectoru propnu 'I' r '

I I \" I (') 148)

5 k.j = J k,j max = mk Ukj max -,

si tinand seama de relatia (2, 128 ):

5 - n 5 =11 . 5U",G =CkGk

k,J - mk.j'lk.;- a.j k,1 g k ,J

N . C - 1] .' S Ig poarta numele de coeficientul seismic al masei m, In

otatia k j - k, a" • ~ tei . 'mice printr-o

modul ' d~ oscilatie iar relatia (2.149) exprirna rnarimea ortei sets ')

fractiu~e din InCii,~c~rea gravitationala, In cazul concret ilustr.at de figl·d~.39'1,~~:tae

. - -' d 1" de (2 149) si punctu e ap Kat!

' , - S . are directia orizontala, man mea a a . '{ , _ _

~:~:~~e k,1 reutate al' tronsonului k. in calcule aceasta forta se cons~dera ca p~ate

dublu gsens, Fortele seismice de nivel astfel determinate se "". mtrod~ce .mtr-

avea . t . . . _. M N T ~ d fente secnum ale

un calcul static pentru determinarea solicitarilor , , m ut ,

schemei statice, fig. 2.39.

(2.149)

F· 7 39 Forte seismice la un cos de fum industrial.

Ig. _... .,

.. . . ~ ea fortelor seismice de

Forta seismica la baza structuru se obtine pnn msumar ' .

nivel:

Sj = ISk,j

k=J

(2.150)

Se numeste coeficient seismic glo~al" rap~rtul d!~tre forta seisrnica totala (forta taietoare de baza) si incarcarea gravitationala totala.

C, o/c = (S/GroTAd 100.

(2.151 )

84

INGINERIE SEISMICA.

2.6.2. METODA INDIRECTA

In aceasta metoda se determina mai intai forta seismica total a sau forta seismica la baza modelului. Urmeaza etapa repartizarii acestei forte la cele n nivele pe vertical a modelului adica pe directia celor n - g.l.d. considerate. Determinarea fortei seismice de bam se face pe un model dinamic echivalent cu 0 singura rnasa, numita masa echivalenta, fig. 2.40. Echivalenta dinamica a celor doua modele: modelul real si modelul echivalent are la baza urmatoarele supozitii:

i) dentitatea elementelor dinamice: a perioadelor proprii ~i factorului de amortizarea la modelul real cu aceea de la modelul echivalent:

(2.152)

s

Fig. 2.40. Echivalenta dinamica a sistemului cu n g.l.d. ~i sistemul cu un g.l.d.

m echo

f'..Jd --JeCh

Sech --=t=-

a)SISTEM REAL b) SISTEM E(HIVALENT

Aceasta ipoteza are drept consecinta identitatea valorilor spectrale ale acceleratiei, vitezei respectiv deplasarii.

ii) identitatea fortei taletoare de baza de la mode luI real cu forta taietoare de bam la modelul echivalent:

s = s:',

(2.153)

iii) egalitatea momentului incovoietor la baza la mode luI real cu momentul incovoieror la baza la modelul echivalent

M = Mech

(2.154)

din care rezulta inaltirnea b:» modelului dinamic echivalent.

• eL

iv) energia mecanica se conserva, ceea ce conduce la identitatea energiilor cinetice, respectiv potentiale maxime

E . = E"'h

ema.\ cm£lX

E s-:

p,max - p,ntw:

(2.155-2.156)

Se scrie identitatea energiilor cinetice maxime la cele doua modele, real cu 11 mase si echivalent cu 0 singura masa:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCfllLOR LA ACTHJNI SEISMICE

85

L 1 (.)2 L 252

E = -m u = 0.5mk11k I'

emax 2 k k

k=! k

ech 1 ·2 1 52

E =-m u =zm;« 1'.

emilX 2 ecb meL\ 2

Din egalitatea energiilor cinetice maxime rezulta: mech = I.mk .1J7J; .

(2.157)

Introducand expresia lui 11k din (2.108) in (2.156) se gaseste: mech = (Imkuk Y l(Lmku;)

(2.157')

sau

(2.158)

Dar masa echivalenta se exprima In raport cu masa t~t~la_ a .. modelulu.i. In acest sens se defineste coeficientul de echivalenta (factorul partlclpafll modale).

mech Cech _ (LCkUk Y = (L Ck<l>J2 .

£= mTOT = CTOT - (LcJ(IckUn (LcJ(Ick<l>/)

(2.159)

in consecinta, rnasa echivalenta, respectiv greutatea echivalenta se obtine din egalitatile: (2.160-2.161 )

m - ,.. . m . G = f . GTOT .

ech - C TOT' ech

Forta seismica de baza are In final formula:

c; S Sa G

S - S - m S = --.. = f. - TOT'

- fell - ech ' a gag

(2.153')

Formula (2 153') expliciteaza coeficientul seismic global ca fiind produsul:

. C%=£S (2.162)

. . . d b - impart membru cu

Pentru re artizarea pe nivele a forte I sersrmce e aza se.. .

membru ~galitatile (2.149) si (2.150). Se obtine raportul adlmenslOnal nurmt

coeficient de distributie:

(2.163)

86

INGINERIE SEISMIC"

Coeficientii de distributie d, verifica egalitatea:

(2.164)

Expresia fortei seismice de nivel sau a fortei de inertie pe directia g.l.d.-k devine:

(2.165)

Coeficientii de echivalenta ai celor n mod uri de oscilatie veri fica relatia de ordine: 1 > El > E2 ... > En.

Cele doua metode de calcul a fortelor seismice orizontale conduc la acelasi rezultat, In metoda directa forta seisrnica generata de masa mk, In modul j de oscilatie, are expresia:

S :::: SU,} G. :::: Sa,} G ,n. I,G¢

k] g k rh,) g k 'I'k I,G¢2 .

[n metoda indirecta aceeasi forta seismica are.expresia:

- Sa G

- k

g

2.6.3. SUPRAPUNEREA EFECTELOR MODURILOR PROPRII DE OSCILATII Metodologia de calcul a fortele seismice se refera la un mod de oscilatie precizat; fortele de inertie astfel calculate corespund elongatiilor maxime. Se nasc inerent intrebarile: Exista posibilitatea combinarii a doua sau mai multe moduri de oscialtie? Este realista aceasta combinatie In timpul atingerii elongatiilor maxime? Literatura tehnica de specialitate propune diferite relatii de calcul pentru estimarea raspunsului combinat, bazandu-se pe considerente probabiliste (a se vedea 2.4.5.5). Se noteaza cu R raspunsul maxim total exprimat printr-o marime ca: eforturi sectionale: M, N, T sau deforrnatii pentru 0 sectiune precizata. Propuse de diferiti autori, prin particularizarea relatiei (2.129), formule pentru raspunsul total, ca efect al angajarii constructiei In mai multe moduri de oscilatie, simultan sunt:

Rosenbluth

[I ,]112

R:::: Rk

(2.166)

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCfllLOR LA ACflUNI SEISMICE 87

Jennings

(2.166')

Merchant

(2.166")

Clough

(2.166"')

cu

{ ° T < 0,8sec} Y= 0,25 T > 0,8 sec .

unde R, reprezinta valoarea maxima pe care 0 ia R in modul deoscilatie k. rezultat dintr-un calcul liniar elastic. Rk poate 6:

i) momentul incovoietor intr-o sectiune la structurile la care dimensionarea se face la moment incovoietor, exemplu cele in cadre;

ii) forta taietoare la constructiile in forma de turn, sau diafragme la care forta taietoare este solicitarea de dimensionare;

iii) forta axiala la cabluri, coloane, stalpi, grinzi cu zabrele etc.

Daca perioadele a doua mod uri proprii de oscilatie luate in searna difera intre ele cu mai mult de 10%, se admite ipoteza ca oscilatiile lor sunt variabile aleatoare independente ~i suprapunerea efectelor se practica cu relatia (2.166). Daca perioadele a doua moduri difera cu mai putin de 10%, ele nu pot fi considerate independente si se grupeaza intr-un mod unic, iar suprapunerea efectelor se face cu (2.166') sau (2.166").

2.6.4. DIN CE MASE INERTIALE PROVINE iNCA RCA REA SElSMICA? Actiunea seismica exprimandu-se ca fractiune din incarcarea gravitationala este necesar sa se precizeze care incarcari trebuie luate in searna. Pentru evaluarea maselor inertiale in tabelul 2.10, ca exemplu, sunt redate, dupa norma franceza P.S.-92, pri~cipalele incarcari si ponderea lor tinand seama de probabilitatea existentei incarcarilor utile (temporare) pe plansee. Norma rornaneasca impune luarea incarcarilor normate pentru evaluarea maselor inertiale.

88

INGlNERIE SEISMICA

Tabelul2.10

Incarca .

Nr. an permanente pentru mase inertiale
crt. Constructia $i lncarearea -
Coeficient
I ~onstruetii folosite la locuinte biro . . de pondere
Incarcarea constituita din ' un on cu destinatii similare.
persoane mobilie hi
_ terase aeeesibiJc. scari . r sau ce iparnent curent pc:
- ultimul ctaj
- pcnultimul etaj 0,8
- altc etaJc 0,8
Birouri d.csehise publicului, local uri entru i ' . 0,5
, reumunr, speetaeole dans' p nvatamant, sail de conferinte 0,2
Incarcarea constituita dint .jocun, amfiteatre. '
r-un nurnar ma d
~oealuri pentru arhive, depozite biblio r~ e persoane. 0.5
2 Incarcarea constituita din obiect~ d ept teci, rezer:e. 1,0
Zapada la altitudinea de A metri: c use pe lunza durata, 1,0
3 Incarcari de exploatare in const;Ue!ii industri I 0,3 + a
matenaJ greu fixat a e
.: pod uri rulante ~i alte rnasini de ridi . I,D
. a I icat mobile
- me rcarea suspendata la carli ul ma .. .. 1.0
_ materiale stocate In silozuri g snu de ridicat In valoare nominal a
gal . . ~I rezervoare sau tra
sau em de diametre rnari nsportate de conveioare 0,8
1,0 2.7. ~~~~~~~~~~~~~! ~~N~~~~:~T:~~NSTRUCTIILOR

2.7.I.IMPORTANTA MODULUI FUNDAMENTAL Modul ~ (. d

. In ar e oscilatie sau modul f d .

val~~ea cea mai mare ~i amplitudinile mas ek amental are penoada oscilatiilor cu

,",~'hbm. Aceasta face c. fortele de inertie ;.0;" t~~t~ de aceeasi parte a pozitiei de rnanme . e.le se dovcdesc cel~ mai mari re IfIJat~ toate in acelasi sen; i ar c.

modul fundamental perioada cupri W .' Marea majontate a constructiilor au 'in

perioade . ,. nsa mtre 0 si 2 5 se 0 W w.·

. ' constructiile se clasifica 'in: ,c. upa manmea acestei

I) constructii rigide T = 0 - 07 .

eleme.nte . verticale puternice; hale ' sec .. ws~n.t constructii joase, masive,

deschideri mici pile cui" parter, cladiri de locuit P+4E duri cu

.. " el scurte. ' po un de

. .11) constructii elastice TJ > 1,5 sec .. turnuri .

piloni de traversare, cladiri multi t . . urnun, antene radio, antene releu TV

. iii) constructii semiri id eTaJa~e cu schelet metalic; ,

s I . Igi e I - 0 7 - I 5 'Iw' . .

I ozun, castele de apa cosuri de f . d .' sec .. c adiri multietajate din b a

P . d ' um In ustrial .. ,

enoa a proprie a mod I . f .

caracterizare globala a U w U.I. ~ndamental este una dintre mari '1 d

. . comportarn dinami ml e e

majorare a er dupa 0 rniscare seismi W • d.lc: a unei constructii. Cuantumul de

constructiei, lea, 10 rca starea de integritate sau de .

avarre a

~ELE ThORE11CE ALE CALCULULUt CONSTRUCTIILOR LA ACl'"NI SEISMICE 89

2.7.2. DETERMINAREA APROXIMATIV A A ELEMENTELOR MODULUI FUNDAMENTAL

2.7.2.1. Forma intaia de oscilati,e

Pentru modele dinamice uzua\e ale constructiilor, se aproximeaza forma

intaia prin relatii matematice facile calculului. Astfel, pentru structuri modelate dinamic prin console, forma 'intaia se presupune dupa norma franceza PS-92, fig. 2.8 a _ q,(z) = (zlJf)o. . Parametrul 0. = I pentru structuri la care stabilitatea laterala este asigurata, deci 0 variatie liniara, fig. 2.8 b, 0. = 1,5 pentru strueturi a carer stabilitate laterala este asigurata de pereti sau contravantuiri.

Dupa alte manuale pentru forma tntaia de oseilatie se recomanda:

i) 0 varlatie sinusoidala, fig. 2.8 c, pentru eonstructii apreciate ca rigide', ii) 0 variatie cosinusoidala, fig. 2.8 d, pentru constructii flexibi\e~

iii) 0 variatie liniara, fig. 2.8 b, pentru celelalte eonstructii.

Pentru constructi,i modelate dinamic prin grinzi, forma intaia poate fi consideratii deformata statidi sub 'incarcari gravitationale, fig. 2.4), fie 0

eombinatie liniara de functii armonice.

Fig. 2.41. Aproximarea formei lntai de oseilatie.

2.7.2.2. Perioada modului fundamental. Metoda energetic a

Metoda considera modelul dinamic eonservativ, adica energia de mi~care ramane constanta. Se accepta ca marimea fortelor de inertie este egala cu a incarcarilor gravitationale, fig. 2.42. Pe timpuJ oscilatiilor libere, marimea energiei

potentiale devine maxima cand deplasarile de nivel sunt maxime:

(2.\67)

La trecerea structurii prin pozitia de echilibru, vectorul vitezelot are componente de marime maxima deci si energia cinetica a sistemului:

(2. \68)

INGINERIE SEISMIC.'<\

90 ~~ ~~~~ __

Intrudit miscarea sistemului este oscilatorie armonica {u(t )}== {a }sin(w· t ~</J) din egalitatea energiilor la valoarea lor maxima rezulta:

LGku;""

(J) 2 = g,... _k_--:-_-:-:-

LGk(u;axY

(2.169)

Din sirul de rapoarte :

unde s-au notat sagetile din incarcarea statica la nivelul k, respectiv n, cu ~~r, ~~T se poate exprima :

care substituita in relatia (2.169) permite scrierea :

(2.169')

Se recunoaste factorul modal de participare al masei a n-a in expresia din paranteza rotunda a relatiei (2.169') care In cazurile curente ale practicii este circa 1,4. Asadar:

de unde rezulta 0 expresie aproxirnativa a perioadei modului fundamental:

t, ::,:O,17Jt!:.

(2.170)

Deci pentru aproximarea perioadei rnodului fundamental se incarca modelul cu lncardirile gravitationale dirijate orizontal ~i se calculeaza sageata la varful lui. Apoi se aplica relatia (2. J 70). Metoda energetics este aproximativa si conduce la inegalitatea :

%NERG ::; {J)EXACT'

Metoda pulsafiilor izolate. In aceasta metoda se considera ecuatia caracteristica a problemei valorilor proprii, in raporr cu matricea de flexibilitate. relatia (2.68)

L<\ ACTIUNI SEISMICE 91

TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTlILOR. ,

BAZELE ..

det([sIM]- ",[I D=o.

. dezvoltare conduce la ecuatia algebrica :

Aceasta, prin ,

/1-' 1/1-2 + + a A + a = 0

A" + alA + a21'.. ... n-I n

.. -d- .. a se exprima prin :

In baza relatiilor lntre coeficienti ~I ra acim, J .

a = -(A + A? + ... + AJ

, , -

(2.171 )

(2.172)

sau:

a = _(_1_ + ~+""+~J'

, 2 f,l- W

W, ""'2 n

d I I . ~ .ele n rnoduri

sunt frecventele circulare proprii ale rno e u UI In C _

unde W, .oi; '''''Wn . I' ntru coeficientul aJ se gaseste

'1 tie Din dezvoltarea deternunantu UI pe

de OSCI a,l .

(2.172')

expresia:

(2.172")

Intrucat:

are loc urmaroareauproximatie:

a, "" -A, "" -(m,8" +m22822 + ... +mn8nJ·

Prin transcriere rezulta:

I _ _!_(G () +G2{)?2 + ... +Gn{)nn).

-_ '" -

(j) 2 g

(2.173)

. ta sageata statica a rnodelului dinamic din

Fiecare dintre terrnenii G kk 8 kk reprezin . 2 42

G dirijata orizontal fig. . .

' d' id ala- a incarcarii gravitationale k

actiunea m IVI u .

- AST G () dar se poate scrie:

Aceasta inseamna: Ll k == k kk r

IJ,ST 1 1

_k_ = -Gk8kk = -2-'

g g WkO

(2.174)

. I - modelului cand este actionat

. t"" frecventa r"lrcu.l.ara a IIIV \AI. I.

1.Inde notatia illkU reprezm.a ~-, ", ~ ..

nurnai de incarcare G, orientate urizuntal:

'::U.

INGINERIE SEISMIC.J..

k=I,2" .. ,n.

Cu acestea, relatia (2.173) se transcrie:

J

--2-::::: -2-+-2-+"'+-2-;

Q)I Q)IO (j)20 »:

de unde rezulra perioada modului fundamental pentru modelul cu toate i'ncarcarile:

T, ::: [T,; + T2; + ... + t: j5 .

Aplicani)« concrete au condus la urrnatoarele inegalitap:

Q) puIs. izolate «(j) exact «(j) energ.

(2.175)

(2.176)

Aplicarea relatiilor aproximative Iocalizeaza numeric valoarea exacta a perioadei

modului fundamental. .

Fig. 2.42. S1igeti statice din actiuni izolate.

FormuJe empiricepentru perioada naturala. Perioada oscilatiilonaturale ale unei construcp: este principalul factor in stabilirea spectrului acceleratiei pentru determinarea raspunsului seismic. Cu toate ca aceasta caracteristica rezulta din rezolvarea problemei valorilor proprii PVP, de cele mai multe ori se doreste 0 estimare rapids a ei. In Ingineria seisrnica deseori se folosesc formule empirice pentru perioada modului fundamental care au un caracter realist, ele rezultand din masuraton ~i referindu-se la i'ntreaga constructie, nu numai la scheletul portant. Tabelul 2.11 prezinta cateva asemenea relatii propuse de diferit! autori sau norme. Aceste relatii se dovedesc foarte expeditive mai ales in proiectarea preliminara.

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE

93

Tabelul 2. J J

Formule empirice pentru perioada modului fundamental

Nr. Codul, tara Expresia analiticli Semniflcatia notatiilor
crt. sau autorul
1 Normativ Cladiri etajate din bare n nurnar niv. deasupra terenului
P-IOO-92 T=(O,045 - O,055)n I) 1 ) directie transversals
Romania T (0,040 O,045)n 2) 2) directie lonzitudinala
2 S.E.A.O.C.- T=c H/JB Formula San Francisco
S.U.A. H InaJpmea (rn), B dimensiunea In plan pe
directia de vibratie (m)
r"o J) c - coeficient de rigiditate
c = 0.091 2) I) cladiri Ilexibile
2) cladiri semirigide
0.070 3) 3) cladiri rig ide
3 Japonia T:::(O.~,lO)n 1) 1) constructii obisnuite din b.a.
T = c(4 + H /(1 - 4b)) 2) 2) cladiri civile
n - numar de nivele
e = 1150 ... 1/80 Ho -inlilpmea in elevatie (m)
H = H{) + Hos/3 Hos - inlillimea subterana (m)
b ::: (Iungimea in plan a tuturor zidurilor
cladirii (m)]/[suprafafa de la toate nivelele
constructiei (mp)]
4 P G: S.-I H H I) constructii din zidarie ~i panouri b.a.
Spania Tr :; 0.06 JB . -- I) 2) constructii metalice
2B+ h h - tnaltimea de etaj (m)
r, =O.IH/JB 2) H - lnaltimea cladirii (m)
B dimensiunea In plan pe directia de vibratie
5 P. S. - 96 T=O.IH/Ii I) I ) structuri tarA diafragme
Franta 2) structuri cu pereti din b.a.
Hg;; 3) structuri cu pereti din zidarie
T=0.08.fi L+H 2) H - inaltimea cladirii (rn)
L - dimensiunea in plan pe directia de vibratie
H~
T=0.06-· --3)
Ii 2L+H
6 IfrimM. T=c.[H 1) cladiri din zidarie groasa ori cadre din b.a.
2) cladiri cu schelet din b.a.
{0.05 I) H - inaltime elevatiei (m)
e- 2)
0.08 ..... 0.11
7 Housner J. W. T = 0.5..Jn - 0.4 Cladiri cu schelet metalic
n numar de nivele
8 Carmona 1.S., T =0.12H +0.9 Cladiri din b.a. cu ziduri de rigidizare
CandJ.
9 Ledwon r, =0.02H Cosuri de fum industriale
T2 =0.25Tr T, - perioada modului fundamental
T1-O.IT,
10 AT.C. T HI30 Cadre din b.a. rezistente la moment incov.
11 ATC. T=c HO.75 C 0.085 cadre din otel
c 0.061 cadre din b.a. 94

INGINERIE SEISMICA

2.7.3. METODA HOLZER PENTRU AFLAREA MODURILOR PROPRII NORMALIZATE

2.7.3.1. Rigiditate laterala, Rigiditate de nivel

Obara de rigiditate constanta, £1 = const. incastrata la ambele capete, fig. 2.43. la 0 deplasare relativa u a extrernitatilor se incarca cu 0 forta taietoare:

12El T=--u=R u

II ~

(2.177)

cu rigiditatea ideala a barei:

R~ = 12£1/[3

(2.178)

Fig. 2.43. Calculul rigiditatii laterale ideale a barei.

t

Tabelul2.12

Expresiile coeficientilor de corectie

~c"'ema A
de cotcut
t 1_0.15 (ds +di-d5.d;)
~ LO.75d~
.0
1 0.25 ll-d~) intrucat capetele barei se considera ca nu se rotesc. in realitate nodurile barei se rotesc, ceea ce impune corectarea expresiei rigiditatii laterale a barei cu coeficientii din tabelul 2.12 in conformitate cu schema statics. Fig. 2.44 reda calculul secve~tial al marirnilor care permit obtinerea coeficientului de corectie. Rigiditatea reala laterala a unei bare devine:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTJ[LOR LA ACTIUNI SEISMICE 95

R =R~A.
2 2 k k
1 1 2 2 R'2- P12R12CD
A'2 R 12CD A12R'2CD 1: k.l
_....
3 3 3 k k
, , 2 2 AO,R01CD R01• L A01R01GD
A01R01GD AOl R01GD k=l
0 L. .. a..
2 3 (2.179)

Fig. 2.44. Rigiditate laterala - coeficienti de corectie

Suma rigiditatilor laterale ale elementelor vertic ale de laun nivel fixat se numeste rigiditate de nivel sau rigiditate de etaj, fig. 2.45. Cu alte cuvinte, rigiditatea laterala a unei bare reprezinta forta taietoare cu care se incarca bara cand

2 @
a
2 3
ds =5'1~ jr[ ~ ) super.
® ds
di di; S' 1~/(r..~ljnfer.
dSI ds ds
dj:O di :0
'" I,> II" Fig. 2.45. Calculul marimilor de care intervin In expresia coeficientului de corectie ai rigiditatii ideale a barei,

extremitatile ei au 0 deplasare relativa egala cu unitatea. Rigiditatea de nivel reprezinta forta orizontala care cauzeaza etajului 0 'deplasare relativa egala cu unitatea.

2.7.3.2. Metoda iterativa Holzer

Metoda Holzer permite deterrninarea modurilor proprii de oscilatie la strncturile model ate prin console folosind operatii aritmetice. Se considers modelul din fig. 2.46. In timpul oscilatiilor libere intr-una din formele proprii de oscilatie j

96

INGINERIE SEISMICA.

... I- - . - k

/

Fig. 2.46. Scherna la metoda Holzer.

la nivelul masei mk are loc deplasarea: Uk = <Pk ' sin fwt + (f1 ,). Intre doua nivele

.. , .t ~ J -r J

succesive exista 0 deplasare relativa, care tinand seama de rnarimea rigiditatii de

nivel se scrie: .

A _ Tk•k+1 1 In

UUk k+1 - Uk+1 . - Uk' , = -- = -- J

• .J.J R R r

k.k+1 k.k+1 r=k+1

(2.180)

unde forta aplicata ia extremitatea k+ I reprezinta suma fortelor de inertie de la nivelul k+ I. pan a la varful rnodelului

T I I 0)2 I

= J = _ ", -_'_

k.k+1 r mru,.., - G,..u,..,

g

(2.181 )

Rezulta:

0)2 n

Uk., = Uk+1 - , IG"Ur.j

g .Rk.k+1 r~HI

Pentru usurinta calculelor se introduc notatiile:

G, = GO'y fJ; Rk.k+! = RO.l,k.k+'

(2.182)

(2.183-2.184)

un de Go si Ro sunt 0 masa de referinta, respectiv, 0 rigiditate de referinta. Notatiile y r' ~ k.k+! sunt masa raportata respectiv rigiditate raportata, Relatia de recurenta (2.182) a metodei devine:

O)~Go I In

u=u----- U

"} HI.} R ,,..j y,

g 0 ~k.k+1 }+I

(2.182')

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 97

Facand notatia:

a.o = olj GoIg.Ro se obtine forma operants a metodei:

(2.185)

ex n

U . = U ' - __ 0_ ~ U .y

k.] k+!., L... r.) r

~k.k+1 HI

(2.182")

In termenii amplitudinilor vectorilor norrnalizati, formula (2.182") se retranscrie:

(2.186)

Modul practic de aplicare al relatiei (2.186) consta in urrnatoarele :

Se accepta 0 valoare pentru a.o si se calculeaza succesiv amplitudinile: <1>n-l, <1>n-2, ... ,<1>2, <1>1. inclusiv la nivelul deincastrare <1>0

Pot avea loc trei cazuri:

i) daca in zona de incastrare <1>0 < 0.03, atunci vectorul {<1>} este corespunzator ~i se calculeaza perioada modului respectiv cu relatia :

T = 2n I

(2.187)

ii) dad <1>0> 0,03 inseamna ca valoarea acceptata pentru a.o este prea mica; iii) dad <1>0 < - 0,03 valoarea lui a.o este prea mare.

Se corecteaza valoarea lui a.o si se reia algoritmul de la <P n = 1 , obtinand alte

valori pentru amplitudinile <1>n-l, ... , <1>2, <1>1, <1>0. Calculele se refac pana la atingerca erorii admisibile.

2.8. TEHNICA ELEMENTULUI FINIT

2.8.1. GENERALITATI

in paragrafele precedente s-a prezentat 0 expunere elernentara pcntru intelegerea fenomenelor si comoditatea scrierii. Astfel s-au folosit mase inertia Ie concentrate in miscare pe directia unor g.l.d. de translatie si numai rigiditatea la incovoiere a barei. Expuneri mai pretentioase dar ~i mai realiste apeleaza la metoda elementului finit. Metoda construieste in doua etape modelul matematic:

1) Structura continua se divide lntai intr-an numar de elemente finite

care sunt asa de mici incat alura deplasarilor {u(t)} (sau campul tensiunilor {a})

poate fi aproximat cu 0 functie exprimata prin valorile deplasarilor discrete ale nodurilor.

98

INGINERIE SEISMI~A

2) Toate elernentele finite individuale sunt asarnblate astfel ca variabilele: deplasarile, (sau tensiunile) sa satisfaca relatiile cinematice (conditiile de eehilibru). Deplasarile (sau tensiunile) raman continue sau eel putin controlabile pe interfetele elementului si satisfac conditii de margine impuse. Dupa acest proces de discretizare, structura originala este incadrata intr-un set larg de puncte nodale In care toate proprietatile mecanice sunt definite cu valori discrete.

In cele ce urmeaza se va trata elementul finit !iniar, ca fiind cel mai simplu, dar care ilustreaza convingator avantajele metodei mai ales la evaluarea raspunsului seismic.

2.8.2. INERTIE ~I RIGIDITATE LA ELEMENTlJL FIN IT LlNIAR 2.8.2.1. Introducere

Doua caracteristici proprii structurilor controleaza raspunsul seismic: inertia ~i rigiditatea. Proprietatile inertiale momentane ale unei structuri depind de deformata dinamica a acesteia, adica pe ce g.l.d. se mobilizeazi'i masa structurii. De asernenea, rigiditatea este 0 functie de deformata structurii. In marea majoritate a cazurilor se stabileste expresia celor doua proprietati In starea de repaus a constructiei pe schema nedeformata,

2.8.2.2. Matricea de inertie a elernentului finit - grinds

Pentru un element finit unidimensional de lungime I, densitate p, sectiune A si moment de inertie I constante, se

~ U~ considera g.l.d. depJasarea

4:::::=.-------~"I· transversal a u(x) pe axa barei ~i rotirea Sex), fig. 2.47. Cele doua noduri care definesc elementul finit

I..- ~t~ __ ___,~ au g.l.d. definite u"u2 si 8JJz.

Pentru deplasarea sectiunii curente se propune functia polinomiala:

Fig. 2.47. Element finit - grinda.

(2.188)

care permite exprimarea rotirii aceleiasi sectiuni:

(2.189)

Punand conditiile de margine:

rezulta:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 99

Functia deplasarilor primeste forma operanta:

u(x)= [(1 _ 3~2 + ~3 }/(_~ +~2 _~3 H~2 _ ~3 }/(;2 _~3)]. {u,,81'u2,8JT (2.190)

unde ~ = x] I . Scriind functia deplasarilor simbolic:

(2.190')

se identifica notatiile:

(2.191 )

(2.192)

Matricea de inertie a unei structuri.Tn cazul de fata, a elementului finit liniar si

. , .

omogen este data de expresia:

,

[m]= f[NYP[N]dvol=PAlf[NY[N]d~

vol 0

(2.193)

Dupa efectuarea produsului matriceal si a integrarii se gaseste:

VI 8, v2 82
156 VI
[m]= pAL -22 4/2 81 (2.194)
420 54 -131 156 v2
131 - 31 241 412 82 Matricea obtinuta se numeste matrice consistenta sau matrice echivalenta de inertie. Se constata ca fiecarui g.l.d. i se atribuie 0 masa de translatie si de rotatie iar g.l.d. pot fi cuplate. Daca bara se raporteaza la sistemul general de axe, astfel ca ea face un unghi a. cu sensu I pozitiv al axei ox, atunci matricea echivalenta consistenta se corecteaza folosind rnatricea cosinusilor directori [CD] ~i devine:

(2.195)

unde:

100

INGINERIE SEISMICA

[c S 0] [0 0

[C~=[~s ~~]; CS= -s cO; 03 = 0 0

3 0 0 1 0 0

~l c=cOS«; ,:sina

(2.196-2.200)

2.8.2.~. Matricea de rigiditate a elementului fin it - grinds

Pentru matricea de rigiditate [k] a elementului liniar plan se considera energia de deforrnatie din tensiunea normals:

cr2 J

We = J 2E dvol = 0.5 {e r [D]{ £ J . dvol ,

(2.201)

unde {e} este vectorul deformatiei specifice iar [D] este matricea elastica care face legatura:

(2.202)

Vectorul deforrnatiei specifice se exprima functie de vectorul deplasarilor nodale astfel:

(2.203)

unde [B] este 0 matrice de legatura intre deformatiile specifice si deplasarile nodale. Aplicand teorema deplasarii unitate energiei de deformatie rezulta expresia matricei de rigiditate a barei in coordonate locale:

[k]= J[B]T[D][BJdvol

v

(2.204)

Pentru a obtine matricea de rigiditate a elementului finit liniar [k] se considera energia de deforrnatie numai din incovoiere:

,

Winml" = J (M 2 /2EI)dx,

o

(2.201')

unde M este momentul incovoietor in sectiunea curenta, E modulul de elasticitate. In baza analogiei:

~i tinand seama de:

(2.205-2.206)

energia de deformatie se scrie:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIlLOR LA ACTIUNI SEISMICE 101

(2.201")

dar

dv/dx = ~[(_~+6~2 )(-1 +~_3~2 );(6~_~2) (2~_~2) 0,

I·dx vz

°2

(2.208)

Ultima relatie permite identificarea matricei de legatura [B]care se introduce in expresia matricei de rigiditate (2.204). Dupa efectuarea calculelor se obtine:

VI 81 v2 82
12//3 - 6/12 _ 12//3 _ 6/12 VI
[kincoJ= EI _ 6/[2 4/1 6/12 2/1 81 (2.209)
-12/13 6/[2 12/13 6/12 Vi
- 6/12 2/1 6/12 4/12 q2 In sistemul general de axe matricea de rigiditate a barei se supune unei transforrnari liniare prin intermediul matricei cosinusilor directori [CD]:

[ko]= [CD Y [k;ncov ][CD]

(2.210)

Noua matrice intra in procesul de asamblare In vederea obtinerii matricei globale a structurii.

2.8.3. MATRICEA DINAMICA DE INERTIE. MATRICEA DINAMIC.4.

DE RIGIDITATE

Paragrafele anterioare au ilustrat obtinerea matricei statice de inertie respectiv a matricei de rigiditate folosind 0 functie "aleasa" pentru aproximarea deformatei elementului finit. Sub actiunea cutremurelor alura deformatei nu se cunoaste. in asemenea cazuri se apeleaza la exprimarea marimilor respective prin serii de puteri crescatoare ale unui parametru al miscarii, in cazul de fata frecventa circulara ro:

,

m=mO+m2or+ .

k = ko +k.Jo/ + .

(2.211-2.212)

102

INGINERIE SEISMICA

Fig. 2.48. Element finit -- grinda,

Se considera elementul finit din fig. 2.48 la care g Id f} . ' .

.. . lUi sunt expnmate armoruc pnn

deplasarile statice {q} Ec t·· . ~'"

I' ua ra mrscaru, In sens transversal axei elementului, este:

unde

c4=EIIAp.

(2.213)

(2.214)

Elementul avand vibratii transversale U

r va suferi ~i deplasari orizontale U date

de teoria incovoierii:' x

cu

au au

u, = --,\ Y = -11]--'

ax ax

1] = v[l

in car~/ este cota fibrei considerate pe sectiunea transversala a barei ependenta masa-frecventa este initial necunoscuta de .

propunerea: aceea

sau

(2.215)

(2.216)

se face

(2.217)

(2.216')

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCfllLOR LA ACTIUNI SElSMICE 103

cu

(2.216")

Deci:

- -

~ r ;'w·/ ~ r i·OJof

U, = .i..JW a,..,qe ; u ; = .i..JW a"qe .

r=O r=O

(2.218-2.219)

Se substituie (2.218) in (2.213) care conduce la:

(2.220)

Din anularea coeficientilor lui w rezulta:

IV 0 IV 0

au, =. ; all' = ;

4 IV - a .

c a2, - Or'

(2.22 1-2.224 )

Rezolvarea sistemului de ecuatii (2.221-2.224) permite obtinerea vectorilor ao,' a I) ,a Zv ,a 3) . Astfel, facand integrarea in raport cu x pentru aoy, .se serie:

(2.225)

Aplicand conditiile de margine:

x=O; u,=q); dU,/iJx=Q2 x=l; U,=Q3; dU,/iJx=Q4

se gaseste sistemul de ecuatii:

(2.226)

Dupa rezolvarea sistemului de ecuatii (2.226) se obtine expresia vectorului:

Procedeul de mai sus se continua pentru ceilalti vectori ~i se gasqte

[(2.228)

104

INGINERIE SEISMICA

AI'

a 2y = 2~20~I [(6~ 2 - 15~ 3 + 105~ 4 _ 2l~ 6 + ~ 7 )

1(12~2 _2~3 +21~5 -14~6 +3~7)

(39~2 _5~1 +21~6 _~7)[(_9~2 +1~3 _7~6 +3~7)J;

Folosind relatia de legatura (2.222) se deduc ceilalti vectori:

a , = PAl.4 [(-.132~ + 468~ 2 - 42~ 3 + 12&;5 - 42~6 h;

zx 2520 1(-2~ +6~2 -105~4 +84~5 -21~6)'1J;

(-78~ + 162~2 -12&;5 + 4~6 h;I(18~ - 39~ 2 ··42~5 - 21~6 hJ

(2.229)

(2.230)

(2.231 )

(2.232)

(2.233)

(2.234)

Deci componentele vectorului {u }sunt determinate. In continuare se recunoaste functia deplasarilor N din (2.190') care se introduce in (2.293). Dupa efectuarea calculelor rezulta:

Inertie de translatie

156 SIMETRIC
p. Al - 221 4/2
m =--
() 420 54 - 131 156
131 - 312 221 41"
'-------....--__...;...-----' 36 SIMETRIC

+ P ~OAI ( T r _3;6 ~/321 36

l :!_l_ __ ~ __ - 3l_~

(2.235)

Inertie de rotatie

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE lOS

.73 SIMETRIC
m2 = (p . Air I .151 .03/2 Inertie de translatie
EI .66 .141 .73
-.141 - .0312 - .151 .03[2
(2.236)
.32 SIMETRIC
+(p.At)2 11(~J .791 .32/2
lnertie
EI I -.32 .601 .03 de rotatie
-.601 .2812 - .791 .03/2 10-3
IE in formulele de mai sus a intervenit notatia r pentru raza de giratie a sectiunii transversale. Dupa cum se vede din expresiile matricelor, procedeul evidentiaza

inertia statica prin matricea ma, dar si corectia cinematics a acesteia prin m2.

In mod similar matricea de rigiditate a barei considerate se compune dintr-o matrice statica ko si 0 corectie cinernatica k, redactate mai jos:

12 SIMETRIC
EI 61 41
ko=y -12 -61 12
61 212 -61 412
0,36 SIMETRIC
k = (PAl)" r_ 10-3 0,071 0,0112
4 EI 0,331 0,071 0,36
-0,071 - 0,0212 -0,071 0,0112 (2.237)

(2.238)

Deci, sub actiunea incarcarilor dinamice, matricea de inertie, cat si matricea de rigiditate, se pot exprima functie de deformata dinamica atunei cand intervin corectii einematice datorita miscarii constructiei. Pentru eazurile practicii, folosirea matricelor statice se dovedeste suficienta, dar pentru cercetare, ca si pentru constructii speciale, considerarea matricelor dinamice aduce modelarea nurnerica mai aproape de realitate.

106

INGINERIE SEISMICA

2.8.4. RELATIA INERTIE, RIGIDITATE, PERIOADA NATURALA

Perioada modului intai de oscilatie sau perioada naturala reprezinta un indicator dinamic global al unei constructii. Din analiza diagramei logaritmice tripartite a spectrelor de raspuns seismic s-a dedus 0 conc1uzie foarte importanta ~i realista: structurile rigide se incarca cu acceleratii mari, iar cele elastice au deplasari mari pe durata unui cutremur. Practic, marea majoritate a problemelor foloseste inertia rezultata prin distribuirea masei barelor In mod egal la cele doua extrernitati. Cele doua mase au miscare de corp rigid pe directia g.l.d. iar bara care Ie leaga nu participa. Prin asamblarea tuturor elementelor structurii din bare rezulta o matrice diagonala la care nu exista cuplaje intre g.l.d. ale nodurilor. Matricea este valabila in oricare sistem de referinta. Analiza modala efectuata cu 0 asemenea matrice de inertie aproximeaza perioada natural a superior fata de valoarea exacta constructia "apare mai elastica" dedit in realitate. Folosirea matricei consistente de inertie aproximeaza perioada naturala mai aproape de valoarea ei exacta, deci str~ctura "a pare mai rigida", Evident numai masuratorile in situ au avantajul de a obtine valoarea exacta a perioadei naturale cand participa toate elementele cO~1~onente: stalpi, g~inzi, plansee, pereti de inchidere, pereti despartitori, casa scam, ornamente extenoare, interioare etc.

Pentru matricea de rigiditate, practica curenta foloseste matricea statica.

Chi~r. ~~ in.~cest caz. unii termeni pot fi omisi. Astfel aportul rigiditatii axiale ca si al ngl~ltatJl la rasucire la raspunsul seismic este-minor, Caracteristica de rigiditate la fortecare are contributie apreciabila, iar caracteristica rigiditatii la incovoiere

este hotaratoare. .

2.8.5. STARE DE SOLICITARE. RASPUNS SEISMIC

2.8.5.1. Forte axiale - oscilatii libere

Pentru bara simplu rezemata de sectiune constanta, actionata de 0 forta axiala N_ = const. dinamica constructiilor demonstreaza expresia pulsatiilor os~ilatiilor

libere: .

(2.239)

in care 0):) este pulsatia In absenta fortei axiale, iar Ncr = n2 EIIL2 este forta axiala critica . Concluzia. este irnediata: 0 forta de compresiune mareste ~erioada ~SCtlatlllor libere, tar una de tractiune 0 reduce. Cu alte cuvinte, forta axiala care tinde s~ cauzeze tlambajul, flexibilizeaza bara, iar una de intindere 0 rigidizeaza. In ~onsectnta, forta axiala din punct de vedere dinamic se rnanifesta ca un element de influenta in rigiditatea barei.

I '.~ sisteme I'll ", rT 1 ~ ,-.'" fl' A d

._..~ >JhH •• '''"' ... '''''~ 6'1..~. ,",vmponenta ortclor, actionan paralcl cu axa initials ...

elementului, conduce la componente de forte aditio~ale care activeaza in dire~tia ~: sensul deplasarilor nodale. Fie (FJc vectorul acestor componente. Aceste forte

BA~ELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIlLOR LA ACflUNI SEISMICE 107

rezultand din incarcarile axiale, depind de deplasarile structurii deci pot fi exprimate prin coeficienti de influenta numiti coeficienti de rigiditate geometrica.

F, kgJl k xl2 k gin UI
F2 k x21 k x22 k g2n U2
r, kgnl k gn2 k gnn Un
sau in scriere condensata:
{F} = [KG Xu} , (2.240)

(2.240')

unde [KG] este matricea rigiditatii geometrice, iar {u} vectorul deplasarilor. Astfel in calculul dinamic realist, matricea de rigiditate a unei structuri este compusa din matricea statica si matricea geometrica si are expresia:

(2.241)

Rezolvarea intr-un caz coneret evidentiaza efectul fortelor axiale eare rnodifica rigiditatea constructiei - deci perioada vibratiilor ~i forme Ie proprii de oscilatie (vectorii proprii) fata de cazul in care nu se tine seama de prezenta lor.

2.8.5.2. Starea de solicitare-raspuns seismic

Cat timp ccuatiileechilibrului dinamic se seriu pe schema nedeformata a structurii, influenta starii de solicitare asupra caracteristicilor dinamice nu poate fi evidentiata. Luarea In considerare a deforrnatiilor din incarcarile statice peste care sa se suprapuna deformatiile actiunilor dinamice si eonsiderarea excentricitatilor incarcarilor statice in urma actiunilor dinamice face ealculul realist. Ori acestea sunt supozitiile calculului de ordinul II. Programele de calcul dinamic neliniar time _ history pentru strueturi plane au incorporate sectiunea .rnatrice geometrica", sectiunea .rieliniaritati de material" ceea ce inseamna introdueerea curbelor de interactiune ca si sectiunea .excentricitati initiale" care solicita utilizatorului introducerea un or asemenea date initiale pentru un calcul de ordinul II.

2.9. EFECTUL DE TORSIUNE AL ACPUNII SEISMICE

2.9.1. CONSTRUCTIE PARTER

Pentru c1aritatea intelegerii fenomenului se va prezenta cazul unei constructii

parter fig. 2.49. Constructia este realizata din clemente vertic ale legate la parte a

superioara eu 0 saiba rigida, planseul din beton armat. Elementele sunt individualizate prin cele doua axe la intersectia carora se gasesc.

108

INGINERIE SEISMICA

Centrul maselor. Structura din fig. 2.49 are masa inertiala situata pe planseu.

Aceasta masa provine din incarcarile gravitationale situate pe planseu. Masa

Fig. 2.49. Constructie parter.

inertiala totala se poate considera concentra intr-un punct numit centrul masei si notat cu eM. Acesta este punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor gravitationale de pe planseu, dar si punctul de aplicatie al fortei de inertie generata de cutremur. Centrul maselor, in marea majoritate a cazurilor, coincide cu centrul fortelor gravitationale, dar sunt cazuri cand cele doua eentre sunt distinete. Un exemplu in aeest sens este dat de sarcinile suspendate prin cabluri ori tiranti. Fata de sistemul de axe ortogonal xoy, In sectiunea orizontala H-H, fig. 2.49, acest punct are coordonatele:

unde G=G, +G2 este incarcarea totala, iar G, =Aq, si G2 = A2q2 sunt incarcarile pe cele doua trame, avand punctele de aplicatie respectiv (x,. y J (x 2' yJ notate pe fig. 2.49.

Forta seismiea, Marimea fortei seismice orizontale pentru modelul dinamic al aeestei constructii cu I g.l.d este S = Sa G / g avand punetul de aplicatie centrul masei. Ca orientare aceasta forta se considera secvential pe directia axei x-x, pe directia axei y-y, dar si pe 0 directie inclinata fata de acestea. Forta are dublu sens.

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 109

Centrul de rigiditate. Punctul de aplicatie al fortei de reactiune al constructiei la 0 deplasare orizontala se numeste centrul de rigiditate, notat cu CR, fig. 2.50. Acest punct se afla la intersectia rezultantelor reactiunilor orizontale ale constructiei la depJasarea pe directia x-x si respectiv pe directia y. 0 cauza perturbatoare provoacao deplasare !1 xx pe directia x-x planseului din fig. 2.49.

~ F: -e. -r
FB1
Y'f
~ ~
J( lit
2
Fig. 2.50. Rigiditati laterale - centru F
de rigiditate. .,., FC2
II:: yy
=- 0., u
,... "..
+
, 0
lit Toate elementele verticale respectiv stalpii i~i deplaseaza extremitatile superioarc eu aceeasi cantitate !1 xx : Acest fapt eonduce la aparitia in fiecare stalp a unei forte

taietoare F:~ = A xx R ~x . Pentru intreaga constructie aeeste forte alcatuiesc un sistern de forte plane ~i paralele a carer rezultanta este paralela eu axa x-x ~i trece prin punetul de ordonata :

(2.242)

Dad se considera 0 cauza perturbatoare eare deplaseaza planseul pe directia y_y eu cantitatea !1yy , atunei elementele vertieale raspund incarcandu-se cu forte

taietoare F IJ =!1 RyIJ paralele cu direetia y- v, Rezultanta acestor forte taietoare

yy yy y . .

este paralela cu axa y-y si trece prin punetul de abscisa:

(2.243)

Excentricitati. Forta seismica actioneza in centrul maselor. Ea cauzeaza 0 translatie planseului. Din aceasta cauza in stalpi iau nastere forte de reactiune a carer rezultanta are punetul de aplicatie centrul de rigiditate. De obicei cele doua puncte nu coincid. 0 exeentricitate exista intre ele, exeentrieitate care are componentele pe eele doua axe

110

INGINERIE SEISMICA

e KX = IX CM - X CR I;

(2.244-2.245)

Forta seismica aplicata In centrul maselor se reduce In centrul de rigiditate la 0 forta ~i un moment. Momentul acesta are tendinta sa roteasca constructia in jurul unui ax vertical care trece prin centrul de rigiditate. Acesta este efectul de rasucire al actiunii seisrnice si principala cauza 0 constituie necoincidenta eentrului maselor eu centrul de rigiditate. Excentricitatea dintre cele doua puncte este favorizata de dispunerea dezordonata In plan orizontal a elementelor verticale de rezistenta. Existenta centrului de simetrie sau a unei axe de simetrie micsoreaza aceasta excentricitate.

Avand In vedere ca forta seismica se evalueaza separat pe directia x-x respectiv y-y, excentricitatile se considers separat pe cele doua directii. Pentru a compensa erorile inerente lucrarilor pe santier, abaterile de la calitatea prescrisa a materialelor, excentricitatile se majoreaza cu 0 excentricitate aditionala:

ead = (0.05-0.07)L

(2.246)

In care L este dimensiunea maxima In plan a constructiei. Pentru exemplul de fata L = max (LI + L2, 4d)

Excentricitatile operante devin

(2.247-2.248)

Moment de torsiune. Forta seisrnica se transfera in centrul de rigiditate sub forma unui torsor alcatuit dintr-o forta si un moment. Acet moment roteste toate punctele planseului In jurul unui ax vertical cu acelasi unghi (J ~i se numeste moment de torsiune sau de rasucire, Marimea momentului de rasucire este:

M = S . e cu e = max{e, ,ey) (2.249-2.250)

Se considera un element vertical al structurii de rezistenta, fig. 2.51. La 0 deplasare relativa a extremitatii superioare ~ = d . (J care se poate descompune in doua componente dupa directia axel or de inertie ale elementului paralele cu axele de referinta x-x, y-y in:

~xx = ~cosa = ()·d ·cosa = (J·dll ~yy = Asin« = (). d . sina = (). d22

La deplasarea relativa a capctclor cu ~ xx : respcctiv eu ~yy elementul se incarca cu cate 0 forta de reactiune orizontala de sens contrar deplasarii si de marime:

Fxx = Rxx~xx= Rxx .() ·dIJ (2.251)

(2.251 ')

Aceste forte echilibreaza cauza care le-a produs, adica momentul de torsiune. Pentru elementul din fig. 2.51 b acest moment se scrie:

BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SElSMICE 111

Fyy

F)()( -'1.----_--

CR I d

b) -r---_.2.1!._.f __ ,f<-

Fig. 2.51. Unghi de rasucire - forte de raspuns seismic.

iar pentru intreaga structura:

'" If d If '" r: d /J

M, = £..JFxx· 22 + £..J yy' 22

If 1.1

(2.252)

sau

('" IJ dU2 s»: dU2 J

M r = (J. £..J R xx ' II + £..J rr ' 22 .

(2.252 ')

Notand caracteristica polara:

19 = I (Rxx .s; + Ryy .d;2) marimea unghiului de rasucire se exprima prin:

(J =Mr/1p

(2.253)

(2.254)

iar expresia fortelor de reactiune din efectul de rasucire primesc forma finala:

(2.255-2.256)

Efectul de rasucire al actiunii seismice consta intr-o forta de reactiune orizontala ale carei componente sunt date de relatiile (2.255-2.256), care se considera cu sens dublu. Marimea fortei de reactiune este proportional a cu rigiditatea elementului, adica elementele scurte sau elementele putemice (cu moment de inertie mare) se incarca mai mult. Fortele de reactiune sunt proportionale cu distanta rnasurata de la centrul de rigiditate la elementul respectiv. De regula, acesre distante corespund e!ementelor asezate la colturile ccnstructiei. Panek de reactiune depind de marimea fortei seismice care ataca nivelul, adica de forta taietoare, ori aceasta este de valoare maxima pentru parter.

112

INGINERIE SEISMICA

Pentru ~feetul de torsiune al fortei seismiee orientata pe 0 directie oareeare, se proe~deaza la calcul fortelor de reactiune simultan din forta seismica pe directia x-x ~I din forta seismica pe directia y-y dar cu excentricitatile reduse: 0.7 en 0.7 e, cand se accepta suprapunerea liniara a efeetelor.

2.9.2 EFECTUL DE TORSIUNE LA CLADIRI iNAL TE

. In cazul constructiilor etajate, efectul de torsiune se abordeaza sueeesiv pe

nivele. Astfel se considera mai inUli rotirea ultimului nivel al n-Iea fata de penultimul

Fig. 2.52. Torsiunea la cladiri rnultietajate,

nivel (n-!) cu lua:ea in ~alcul a fortei taietoare dintre cele doua nivele aplicata in c.e~t~1 maselor nivelului al n-Iea. Unghiul de rasucire se calculeaza in centrul de ngl~ltate ~I nivelului (n-l). Efectul de rasucire se evalueaza pentru elementele v~rtIeale dtnt~e c.ele doua nivele n respectiv (n-I). Pentru doua nivele succesive ~;2), respectlv, (j+ 1), fig. 2.52 se considera forte Ie seismice de deasupra nivelului (j 1), aplicate ~1 ce.ntrele ma~elo~ corespunzatoare fiecarui planseu. Se calculeaza IT_lomentul de. rasucire proverut dm fiecare forta seisrnica de nivel fata de nivelul

(j+ I). Expresia momentului de torsiune este: .

(2.257)

In care S, este forta seismica a nivelului k deasupra nivelului (j+I). iar ek este excentriei.tat.ea dint~e centrul maselor planseului k ~i centrul de rigiditate al pla_n~eulul (j+!~. EVident ca efectul miscarii de torsiune este maxim pentru parter fata de care se msumeaza contributia in rasucire a tuturor nivelelor, iar elementele de colt sunt expuse la valorile eele mai mari.

Capitolul3

PARTICIPAREA TERENULUI DE FUNDATII

~ ,

LA RASPUNSUL SEISMIC AL CONSTRUCTIILOR

3.1. COMPORTAREA TERENURILOR LA ACTIUNEA SEISMlc..~

Comportarea terenurilor sub incarcari dinamice poate prezenta aspecte foarte diferite fata de comportarea la incarcare statica. Unele terenuri sub incarcari eieliee isi sporesc rezistenta prin compactare, exemplul nisipurile afanate, altele I~i pot pierde rezistenta: nisipurile saturate sau argilele sensibile. Compaetarea dinamica a terenurilor depinde de marirnea deformatiilor eauzate de durata ~i frecventa procesului.

3.1.1. TASAREA NISIPURILOR USCATE

Nisipurile afanate, sub actiunea seismica - 0 miscare vibratorie --. se pot compacta. Asemenea cornpactari cauzeaza tasari ale depozitului nisipos ~i 0 data cu

"'0

Sg_

zE ~ B

> .. .. .., a.

'-

o '"

Fig. 3.1. Dependenta deformatiilor depozitelor nisipoase de gradul de indesare.

1,5 r-----+_

o]--!

E U·

'-0 II o ~ '-

.. 0 0 0--

1,0 10

forfecare ciclica

aceasta, tasarea fundatiilor constructiilor existente pe acest teren. De cele mai multe ori, tasarile sunt inegale, ceea ce se rasfrange prin noi distributii ale solicitarilor in scheletul portant al constructiilor. In activitatea de proieetare, de 0 importanta majora se bucura aprecierea tendintei de tasare a dcpozitelor nisipoase. Din probe Ie efectuate la santier, una 0 constituie determinarea gradului de indesare ~i 0 alta, rnasurarea rezistentei la penetrare standard. Aceste deterrninari au permis eoncluzia: nisipurile eu un grad de indesare mai mic de cat

114

INGINERIE SEISMICA

60% sau cu 0 rezistenta la penetrare sub 15 lovituri sunt susceptibile de tasari importante, Deci 0 porozitate accentuata favorizeaza fenomenul tasarii. Deterrninarile de laborator, concretizate indiagramele din fig. 3.1, arata ca:

1) cu cat gradul de indesare este mai mare, aceeasi tasare se atinge la 0 deforrnata ciclica de forfecare mai mare;

2) cu cat gradul de indesare este mai mare, aceeasi deforrnata ciclica orizontala cauzeaza 0 tasare mai mica.

o metoda simp la, acceptabila pentru prognoza tasarii nisipurilor pe durata unui cutremur, este aceea a gradului de indesare critic. Gradul de indesare critic

I D .• ' reprezinta valoarea indesarii sub care un depozit granular se va indesa daca

terenul este supus unei miscari de acceleratie orizontala a. EI este dat de relatia:

(3.1)

Daca gradul de indesare ID al unui strat in stare netulburata depaseste valoarea critica, atunci el se va tasa cu:

I -J

&J = D D".R,

I-I D

(3.2)

unde: H este grosimea stratului; ID nun, ID max - gradul de indesare minim, respectiv maxim; a - amplitudinea acceleratiei rniscarii aplicate; g - acceleratia gravitationala.

3.1.2. LlCHEFIEREA PAMANTURILOR NECOEZIVE

Sub actiunea unor forfecari monotone sau ciclice la pamanturile necoezive, se con.stata pie~derea totala sau partiala a rezistentei la forfecare. Presiunea apei din pon c.re~te ~I depozitul de nisip trece intr-unfluid mai greu decat apa, avand toate proprietatile fluidelor. Fenomenul se nurneste lichefiere. Se disting doua feluri de lichefieri:

. a) Iichefierea propriu-zisa prin care un pamant necoeziv saturat si afanat i~i

pierde 0 mare parte din rezistenta la forfecare si curge ca un fluid;

b) mobilitatea ciclica, care consta intr-o succesiune de lichefieri intermitente cu deforrnatii de curgeri limitate.

Aprecierea potentialului de lichefiere se face prin raportarea lui la toate ~eterminarile de laborator si de santier ale terenurilor de fundatii: gradul de indesare. rezistenta la penetrare, curba granulometrica. Tabelul 3.1 da relatia calitativa dintre potentialul de lichefiere si gradul de indesare. In fig. 3.2 se reproduce familia de curbe deasupra carora este posibila lichefierea. Sunt puse In corelatre tendinta de lichefiere, adancimea, rezistenta la penetrare si acceleratia rniscarii orizontale. La 0 aceeasi adancirne, ex: 6 m, lichefierea este mai anevoioa~a

PARTICIPAREA TERENURILORDE FUNDATII LA RAsPUNSUL SEISMIC

115

Tabelul3.1

Potential de lichefiere - grad de indesare

Acceleratia la Lichefiere foarte Lichefierea depinde de Lichefierea se obtine
suprafata terenului u~oara magnitudinea seismica greu
0,10 g Iv < 33 % 33 % <1v<54 % Iv> 54 %
0,15_g_ ID <48 % 48 % < Iv< 73 % Iv> 73 %
0,20g ID< 60 % 60 % < 1)< 85 % to> 85 %
0,25 g Iv < 70 % 70 % < ID<92 % Iv> 92 % cu cat rezistenta la penetrare este mai mare. La 0 aceeasi rezistenta la penetrare, cu cat stratul se gaseste mai adanc cu atat acceleratia care il lichefiaza este mai mica.

0
5
E
.s 10
Cl
..
E
u
c
.-
"
<t N -SPT

10

40

Lovituri 130cm

Fig. 3.2. Relatia acceleratie orizontalll- adancirne ~ rezistenta la penetrare ~i lichefiere.

Cornpozitia granulornetrica a unui teren poate favoriza sau nu fenomenul de lichefiere. Astfel se diferentiaza:

i) pamanturi lichefiabile: nisip, nisip fin, nisip mediu, nisip prafos, nisip eu intercalatii de pietris, nisip eu resturi vegetale, nisipuri eu intercalatii de argila;

ii) pamanturi nelichefiabile: pietris, argila, praf, lut, pam ant organic, umplutura de suprafata, strat vegetal. Forma granulelor hotaraste rezistenta la forfecare. Astfel, eontactul intre particulele rotunjite se poate pierde mai usor decat in eazul particulelor alungite ~j colturoase, In scopul cuantificarii forme lor granulelor se definesc: coeficientul de rotunjime, coeficientul de sfericitate care global exprirna eoeficientul de forma al particulelor. Valoarea acestuia se reflecta in gradul de inclesare, unghiul frecarii interioare, coeficientul de perrneabilitate. Deei valori mici ale coeficientului de rotunjime apartin unor terenuri mai greu lichefiabile decat terenurile cu un coeficient de rotunjime mai mare.

116

INGINERIE SEISMICA

Starea de umid~tate ~i conditiile de drenare ale stratului pot influenta aparitia sau nu a fenomenului de Itchefiere. Un strat de nisip, situat deasupra nivelului apei subterane, se poate lichefia In urma lichefierii zonelor inferioare ale depozitului. Lichefierea stratelor superioare se poate produce dupa incetarea miscarii seismice datorita curentilor ascensionali de apa, Daca presiunea In exces a apei din pori se poate disipa rapid - adica exists posibilitati concrete de drenare - lichefierea nu poate ave a loc. Astfel, permeabilitatea influenteaza fenomenul de lichefiere. Permeabilitatea poate conditiona insasi valoarea maxima a presiunii induse de miscarea seismica. Permeabilitatea explica de ce nisipurile cu pietris sunt greu lichefiabile. Nisipurile care contin pietris sunt mai greu lichefiabile dedit cele Tara pietris, iar un procent mai mare de 50% pietris facelichefierea improbabila,

Prin pozitia pe care 0 ocupa stratul lichefiabil in masiv, poate favoriza sau nu fenomenul lichefierii. Astfel, un masiv taluzat, versant natural, baraj, depozit de deseuri industriale prin lichefiere ciclica poate ceda sub forma unei alunecari sau curgeri noroioase. La depozitele cu suprafata orizontala solicitate ciclic, sensibilitatea la lichefiere scade 0 data cu cresterea eforturilor efective - deci cu adancirnea.

Potentialul de lichefiere se estimeaza prin factorul de siguranta impotriva lichefierii, FL, exprimat de raportul:

(3.3)

unde R este raportul dinamic al rezistentei la forfecare, iar L este raportul tensiunii de forfecare pe durata unui cutremur. Primul factor este dat de relatia:

(3.4)

cu coeficientul corectiv pentru caracteristica miscarii terenului c avand valorile

...

I pentru tipul de rniscare I ~i 1,2 pentru tipul de miscare II. RL este raportul rezistentei ciclice triaxiale Acest factor este determinat prin teste de laborator pe probe nederanjate luate din teren prin metoda lnghetarii.

Raportul tensiunii de forfecare pe durata unui cutremur poate fi exprirnat prin:

L- k / I

- 'd hea" o,

(3.5)

in care intervin notatiile 'd pentru factorul modificarii cu adancirnea a raportului tensiunilor de forfecare, kh( pentru coeficientul seismic de proiectare considerat la evaluarea potentialului de lichefiere, a v pentru presiunea din incarcarea total a ~i

I

a v pentru presiunea efectiva din incarcare. Pentru tipul I de miscare a suprafetei

~eren.ului in directie orizontala khc = 0,3 - 0,4, iar pentru tipul II de miscare in mtenorul subsolului khc = 0,6 - 0,8.

);

"i, I

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RAsPUNSUL SEISMIC

117

3.2. INFLUENT A TERENULUI ASUPRA MI~CARII SEISMICE

In cazul multor cutremure, geologia local a si conditiile de amplasament au avut 0 influenta hotaratoare asupra raspunsului seismic. Factorii de natura locals

provin din:

a) Topografia rocii de baza fig. 3.3. Prin roca de baza se intelege ace a zona

alcatuita din strate granitice sau bazaltice care vibreaza cu caraeteristiei relativ con stante pe 0 arie intinsa. Ea are valori ridicate pentru densitate, modul de elasticitate

Fig. 3.3. Elementele depozitelor sedimentare care influcnteaza raspunsul seismic al amplasamentului.

si viteza undelor seismice. Topografia diferita a rocii de baza explica configuratia diferita a speetrelor aceluiasi cutremur in amplasamente invecinate. Planurile de lunecare de tipul I - I sail 2 - 2, pot favoriza sau nu lunecarile de teren. Topografia rocii de baza are efecte diferite asupra undelor seismice cum ar fi focalizarea sau tmprastierea undelor seismice. Numeroase sunt cazurile in care energia seismica s-a propagat preferential pc anumite directii, Astfel, cutremurul mexican (1986) a afectat distructiv numai 0 zona a eapitalei mexicane. Cutremurul vrancean (1977) s-a manifestat sever la Craiova de-a lungul soselei nationale Bucuresti - Tr. Severin. Cutremurul banatean (1991), eu epicentrul langa localitatea Voiteni, s-a «sirntit» la Timisoara (35 km), dar a lasat Tara avarii localitatea Jebel (8 km)

situata intre ele.

b) Configuratia pachetului de sedimente. Cu cat suprafata depozitelor L I,

L2, fig. 3.3, este mai mare, cu atat mai mare este probabilitatea ca depunerile sa fie eterogene si cu proprietati foarte diferite (densitate, consistenta, grad de indesare etc.). Adancimea depunerilor H], H2 peste roea de baza, fig. 3.3, afecteaza raspunsul seismic intrucat perioada proprie de oscilatie a terenului creste

proportional cu grosimea pachetului. .'

Masuratorile efectuate in Japonia au aratat ca deplasarile In terenun

aluvionare sunt considerabil mai mari decat tn cazul eel or stancoase. De asemenea, acceleratiile la suprafata depozitelor aluvionare sunt majorate de circa 1,2 - 2,0 ori

fata de acela la nivelul rocii de baza.

. S.:a constat ca un cutremur are efecte maxime asupra constructiilor a carer

perioada proprie fundamentals se apropie de aceea a terenului.

118

INGINERIE SEISMICA

Configuratia spectre lor cutremurelor californienecu focarede adancime midi 5 - 15 krn, arata 0 amplificare maxima a acceleratiilor in zona perioadelor rnici, fig. 2.21. Spectrul acceleratiei cutremurului vrancean de la 4 martie1977 pentru Bucuresti, calculat dupa accelerograma reusita la INCERC, arata oampliticare in vecinatatea perioadei 1,5 sec. fig. 2.15 a. Acest fapt poate fi pus in directa legatura cu adancimea mare pana la roca de baza in zona de inregistrare a seismului de circa 1000 m si cu adancimea medie a focarului, circa I1O-l4D km.

c) Nivelul apei freatice al terenului reprezinta un factor hotarator -in propagarea miscarii seismice. Apa reduce rezistentele mecanice ale terenurilor facand sa creasca sensibilitatea la lunecare si lichefiere. Pe de alta parte, undele secundare nu se propaga prin medii lichide.

3.3. PROPRIET ATILE DINAMICE ALE TERENURILOR

3.3.1. MODULUL DE FORFECARE

Principalele caracteristici ale terenurilor folosite In aflarea raspunsului seismic al constructiilor sunt: modulul de forfecare, amortizarea, coeficientul Poisson si perioada

1, Itg<1:~G 'b I

/

a)deformatii mici -amortizare mica

- modul de forfecare

mare

b)deformalii mari -cmortizare mare

- modul de forfecare

mic.

Curbe forfecare -lunecare

Fig. 3.4. Definirea modulului de forfecare,

~ !!

.. .. ~ L o C u u ~ ..

~ L

~ ~

.. .. " u

:;1:; l__

i ~ 10-4 l'~O::-=- 3'---'-;;~-...Ltl--'1;----"'-'

defonnatia r

c) Cur be pentru modulul de tOrfecare raportat

oscilatiilor libere. Pentru deformatii mici, modulul de forfecare al terenului poate fi luat drept principala panta a curbei caracteristice de forfecare a - y, fig. 3.4 a. La deforrnati i rnari, curba tensiune-deformatie specifica devine puternic neliniara,

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RAsPUNSUL SEISMIC

119

astfel ca modulul de forfecare nu este constant. lntrucat miscarea seismi~a est~ _0 miscare vibratorie, intereseaza curba caracteristica a - y, In a~ura hl.st~~e~~c~, fig. 3.4 b. Pentru aflarea modulului de forfecare se apeleaza la teona elasticitatii In confonnitate cu care G = EI2(1+Il). Dar modulul de elasticitate longitudinala E variaza intre limite foarte largi, cum se arata in tabelul 3.2. Metodele de laborator fac posibila determinarea modulului de forfecare din incercarea de cornpresiune.triaxiala

Tabelu/3.2.

Modulul de elasticitate longitudinal

Tip de teren Eval. Medie Mpa Coeficient Poisson
Nisip prafos 7 -70 0,33 0,36
Nisip afanat 15 50 0.32 0,38
Nisip dens 50 - 120 0,30 0,36
Nisip cu pietris 90 - 120 0,28 0;34
Argila moale Pana la 15 0,44 0,47
Argila tare 10- 15 0.38 0,41 ~i incercarea de rezonanta, Cele doua incercari se completeaza reciproc')ncercarea triaxiala cu deformatii mari determina 0 valoare a modulului de forfecare. lncercarea

CAPTOR

Fig. 3.5. Determinarea vitezei undelor de forfecare intr-un teren,

de rezonanta cu deforrnatii mici conduce la alta valoare. De aeeea ele trebuiesc arnandoua ~fectuate pentru 0 valoare medie realists a modulului. La santier, se deterrnina viteza undelor de forfecare V" In sondajele practicate in teren se introduce 0 sursa de vibratii respectiv un traduetor. Ultimul este inseriat intr-un lant de inregistrare cinernatica, fig. 3.5. Cunoscand distanta dintre foraje ~i succesiunea undelor inregistrate, se calculeaza viteza undelor de forfecare. Modulul de forfecare se deterrnina eu relatia G = P . V2s, unde peste densitatea terenului. Tabelul 3.3 indica orientativ cateva valori pentru principalele caracteristici ale unor roci.

120

INGINERIE SEISMIC"'

Tabelul3.3

Caracteristici geotehnice

Tip de teren Greut. Specificli Rez. Admisa Modul de forfecare
KN/m3 MPa Mpa
A!:&ila moale 15,7 - 19,6 0,05 - 0,1 24 - 48
A~laco~cta 19,6 - 22,8 0,19 - 0,29 73 - 100
Nisi£.£rafos 17,0 - 20 0,16 - 0,22
Nis!£. afanat 14,9 - 19,6 0,14 - 0,24 37 - 37
Nisi£_ dens 18,1 - 22 0,24 - 0,34 56 - 98
Pietris 22,2 - 24,3 0,34 - 0,48 75 - 130
Granit 25,1 - 25,S 0,5 (3 - 3,74)10" 3.3.2. AMORTIZAREA TERENURILOR Amortizarea terenurilor este de doua feluri:

a) Amortizare interioara columbiana (frecare uscata) care se evidentiaza prin pierderea de energie purtata de undele seismice care parcurg terenul. Marimea ei se reprezinta prin aria curbei de histereza SH, fig. 3.4 b. Fractiunea din amortizarea critic a se defineste prin raportul D = SH / 411:Sr. Aria triunghiului OAB este ST' iar S H este aria buclei de histereza din fig. 3.4 b. Fractiunea din amortizarea critica variaza cu deformatia de lunecare.

b) Amortizarea radianta constituie 0 masura a energiei disipate prin efectul de radiatie al undelor seismice de catre fundatiile constructiilor invecinate, Aceasta amortizare este de natura geornetrica.

3.3.3. PERIOADA FUNDAMENT ALA

Perioada fundamentala a terenului dintr-un amplasament constituie 0 marime de importanta deosebita In studiul raspunsului seismic. Determinarea ei se practica prin inregistrarea microundelor care traverseaza terenul. Acestea pot proveni de la explozii, trafic greu, introducerea pilotilor sau cutremure.

Marirnea deformatiilor terenului In aceste teste este foarte mica In comparatie cu deformatiile cauzate de cutremure. Se cere 0 extrapolare precauta a rezultatelor obtinute pentru evenimentul seismic care cauzeaza deformatii mari. In mod orientativ se pot accepta pentru perioada fundamentala valori din tabelul 3.4. Pentru perioada fundarnentala a unui pachet de n straturi de grosime totala hr perioada fundamentala se poate calcula cu formula:

T =i!l_

II RV.

II

In care h, este grosimea stratului i, h,or - grosimea pachetului, V,; _ viteza undelor

de forfecare in stratul i, iar R = 0,67 - 0,9 este un coeficient ce tine seama de rnarimea acceleratiei maxime In timpul cutremurului In amplasamenr.

(3.3)

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RAsPUNSUL SEISMIC

121

TabeluI3.4.

Perioada fundamental a a unor pamanturi

Tipul de rocli Perioada (sec.)
Roci stancoase, com_Qacte, granitice, bazaltice 0,3
D~ozite aluvionare, consolidate, com..£!icte, consistente, de__grosime mica 0,3 0,5
D~zite aluvionare consolidate, com..£acte, conslsten.te, de grosirne mare 0.3 0,7
D~ozite aluvionare slab consolidate de grosirne medie 0,5 1
D~ozite aluvionare slab consolidate degrosime ~are . 0,8 1,6
D~ozite sedimentare saturate, umpluturi de grosime medie mare 1,5 3,5 3.3.4. CONTINUTUL DE FRECVENTA AL MISCARII SEISMICE

Daca se dispune de 0 inregistrare seisrnica Uo (t) aceasta poate f considerata ca 0 miscare periodica, de perioada L secunde. Ea se poate descompune intr-o serie de rniscari armonice.

uo(t) = I (an cos ne· t + b ; sin ne· t)

n=O

0.4)

In care intervin coeficientii Fourier:

J IL

ao = - uo(t)dt;

L 0 .

a =l._II~o(t)cos(n.eXit n L 0

0.5-3.8)

b =2I~o(t)sin(n.e}it;

n L 0

Dar termenii seriei pot f exprimati si altfel ca de exemplu:

ne = 2nlLln = en

an cos net + b; sin net = Cn sin ( net + «l,,)

(3.9)

unde:

.c.: = a/ + b,,/; tg <pn = b, Ian

in aceasta ultima reprezentare, miscarea seismica se poate transcrie:

uo(t) = Le" sin(n· e· t + IP,,)

(3.10)

(3.11 )

n=O

Reprezentarea grafica a perechilor de valori C, - amplitudinea armonicei a n-a ~i frecventa corespunzatoare f" = IITn = n e1211: se numeste s~ectrul Fourier al frecventelor sau spectrul amplitudinilor. Pentru cutremurul vrancean

de la 4 martie 1977, in fig. 3.6 sunt red ate perechile de valori (clI,en)ale componentelor accelerogramei de la Bucuresti. Se vede ca armonica dorninanta

122

INGINERIE SEISMICA

a avut perioada intre I si 2 sec. la componenta N - S ~i mai mare de doua secunde la componenta E-V.

SPECTRUL FOURIER 100 COMPONENTA NORD -SUD 90 1..03.1977 BUCURESTI

. 8

7 6

SPECTRUL FOURIER COMPONENTA EST -VEST 4.03 -. 1977 BUCURE~TI

2

TIs)

Fig. 3.6. Cutremurul Vrancea 1977. Spectre Fourier.

Din punctul de vedere al inginerului constructor, cunoasterea spectrului amplitudinilor este de 0 importanta majora. Daca intr-un amplasament spectrul amp!itudinilor are configuratia a din fig. 3.7, atunci In acest amplasament nu sunt recornandate constructiile rigide si invers daca spectrul amplitudinilor are alura b din fig. 3.7, atunci trebuiesc evitate constructiile elastice.

/ / ./ _/

--

-&-n::2lr fin

T----------------------- ~

Fig. 3.7. Variante pentru continutul de frecvcnta al unui cutremur.

3.3.5. DETERMINARILE DE LABORATOR ~I ~ANTIER

Avand In vedere variatia proprietatilor terenurilor, se obisnuieste coroborarea datelor incercarilor de laborator cu acelea obtinute din testele efectuate la santier pentru 0 apreciere cat mai realists. in tabelul 3.5 sunt enumerate aceste incercari functie de scopul urmarit. .'

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDkfli LA RAsPUNSUL SEISMIC

123

Tabelul3.5

Deterrninari de laborator si de santier

Obiectiv Determinliri la santier Determinliri la laborator
urmlirit
Evaluare - conditiile apei freatice - curba granulometrica
tendinta - rezistenta la penetrare - densitatea
lichef
Evaluare - distributia si grosimea straturilor - densitatea
Raspuns - adancirnea piina la roea de baza
seismic - perioada oscilatiilor proprii ,
Modulul - viteza medie a undelor de forfecare - inccrcarea compres. triaxiala
forfecare - coloana de rezonanta 3.4. PROIECTAREA DINAMICA. A AMPLASAMENTELOR

Proiectarea antiseismica a constructiilor necesita cunoasterea fie a unei accelerograme inregistrate In acel amplasament, fie spectrele de raspuns ale acceleratiei. Aceasta procedura, relativ simpla, In prezent este de neutilizat din cauza putinelor inregistrari ale miscarii terenului si acelea aflandu-se In locuri special amenajate.

3.4.1. AMPLASAMENTE PE ROCADE BAZA

Pentru amplasamentele situate pe roca de baza se poate presupune ca miscarea solului este un proces aleator. Accelerograma din asemenea amplasamente poate fi simulata matematic cu ajutorul teoriei vibratiilor aleatoare.

Fig. 3.8. Analiza unei inregistrari eu ajutorul teoriei vibratiilor aleatoare.

in mod obisnuit, infasuratoarea unei inregistrari seismice, fig. 3.8, se compune dintr-o curba de tranzitie abrupta, care urea de la valoarea zero la

124

INGINERIE SEISMICA

valoarea maxima, urmata de 0 portiune relativ constants si, in final, 0 curba descendents de atenuare gradata. in termenii teoriei vibratiilor aleatoare, portiunea medie poate f considerata ca un proces stationar, pe cand portiunea initiala ~i finala, au caracter tranzitoriu, deci nu sunt stationare, Uzual, amplasamentele pe roca de baza se supun criteriului accelerogramelor simulate. Accelerograma sirnulata se compune tot din trei zone ca si accelerograma inregistrata. Portiunea initiala ~i finala se simuleaza printr-un proces aleator stationar multiplicat de 0 functie nestationara, fig. 3.9. Portiunea mijlocie se simuleaza printr-un proces aleator stationar, provenit dintr-un segment de banda

( Ptoce5 ) Functie ~tationat x nestatbnata

OA t2/16
AS 1.0
BC exp(-O,03S7(t -3S11
CO 0,05 +9,38(120- t)210-S t

Fig. 3.9 Accelerograma simulata numeric.

limitata ~i filtrata cunoscuta sub numele de zgomot alb. In procesul de simulare a unei accelerograme, se cer a fi considerate elementele realiste provenite de la alte cutremure:

i) valoarea de varf a acceleratiei care s-a inregistrat vreodata In amptasament;

ii) durata portiunii de valoare maxima sa corespunda duratei reale a oscilatiilor puternic manifestate de cutremurul real. Durata unui cutremur depinde aproape exponential de magnitudinea lui, fig. 3.10. in analiza elastica, durata oscilatiilor seismice este relativ neirnportanta, cu exceptia cazului cand pentru determinarea raspunsului de varf, durata ar putea f de cateva ori perioada fundamental a a constructiei.

Cand se considera distante epicentrale relativ scurte, continutul uniform al frecventei zgomotului alb este apropiat de acela al miscarii rocii de baza. La distante epicentrale mai mari, perioada dominants a rocii de baza creste cu distanta epicentrala.

I

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RASPUNSUL SEISMIC

125

Fig. 3.10. Relatia durata - magnitudine.

50

/.
/
L
V
~
-: 40

u

e: 30

E 20 e

cS 10

4

5

6

7

B M

3.4.2. AMPLASAMENTE PE ROCI SEDIMENTARE

Pentru amplasamentele situate pe roci sedimentare se folosesc urrnatoarele

criterii la evaluarea raspunsului seismic: .' .. _ . .

a) Criteriul mi~carii derivate din miscarea rocu de baza: Pentru aflarea

miscarii seismice a unui amplasament din roci sedimentare, depozitul ~e deasupra rocii de baza se modeleaza ca 0 grinda cu mase concentrate, leg.ate Int~e ele. ~u elemente rigide. Din profilul idealizat al terenului rezult~ m~nmea ~I POZItIa maselor concentrate fig. 3.11. Cu ajutorul caracteristicilor dinamice ale stratunlor G, p, \I" h secalculeaza rigiditatile elementelor care leaga. masel: conce~t~at~. Pentru amortizare, de obieei se ia 0 amortizare vascoasa echlvale?t~, amortlza~e~ critica fiind proportionala cu frecventa m~d.ului .~ropriu. _ Pract~cand 0_ ana~~~ modal-spectrala pe baza spectrului acceleratiei roCII de baza, se gaseste _ raspu . seismic al amplasamentului care va servi ca baza ~e plecare In aflarea raspunsului seismic al constructiilor din amplasamentul respecnv

Fig. 3.11. Modelarea terenului pcntru raspuns seismic

b) Criteriul miscari! derivate Carli analiza raspunsului terenului Analiza raspunsului spectral al terenului poate fi prea scumpa ori tcrenul nu

126

INGINERIE SElSMICA

r~spunde .Ia 0 asemenea tehnica de analiza, Accelerogramele seismice i " rastPfiunsbU~J1e spe~trale pentru 0 miscare de suprafata a unui amplasament da~ po I 0 fin ute pnn: '

. '1 i)_ ~Ie.ge~ea. unei Inregistran seismice provenlta dintr-o arie geologica simi ara., ~xlsta dificultat] deoarece cutremurele nu se repeta, iar accelerogramele

unor sersrne « slabe» pot avea ~ ti . .

. var un care uneon depasesc viirfurile seismelor

« putermce »

. iii~~nstrU~tia spect.rului acc~leratiei pe seam a unei relatii intre magnitudinea

selsm~ .UL . e prorectars, distanta epicentrala ~i viteza undelor seismice

III) Sirnularea unei accelerograme seismice. .

. . IV) Cons~~e~a.rea unui set de accelerograme provenind de la seisme tari cu

diferite probablhtatl de producere sau considerarea spectre lor acestora

. c) Cri~e~iul .functi~~ de transfer. Acest procedeu se b~zeazii pe 0

accelerograma'll1reglstratii uo./ la suprafata intr-un amplasament 1. Printr-un proces

ROCA DE BAZA

Fig. 3.12 . Criteriul functiei de transfer.

de deconvolutie se obtine a. I ". _" .

b - d cce erograma u" a miscarn seisrnice la nivelul rocii de

aza e sub amplasamentul I fig 3 12 A ..

~i a proprietiitilor din . i .... ceasta presupune cunoa~terea stratificatiei f " . I arruce a e stratunlor de sub amplasamentul I pentru alciituirea unctrei Inverse de transfer: H ,-I astfel cii:

.. -I

uh = H (t). U

I 0.11 (3.12)

Roca de baza fiind cornpa r . - .

I b'l- . c a, omogena, se admits ca accelerograma u este

va a I a ~I s b I 10 •

_ . u amp asamentul II. Aceasta accelerograma se convolueazii

suprafata prm functia de H (t) h' , .. la

. u: ~ 0 tmanrllI-se IJ 2,,' Penrru constructia fllnctiei ric

transfer J/ (t) se necesits '

II cesi a cunoa~lcrca stratificatiei ~i a proprietatilr» dinamice ale

"PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATll LA RAsPUNSUL SEISMIC

127

stratelor de sub amplasamentul II. In final, se dispune de accelerograma amplasamentului:

(3.13 )

3.5. SEISMUL iN AMPLASAMENT

Definirea cutremurului de proiectare Tntr-un amplasament datpentru 0 constructie precizata constructiv, pretinde luarea in considerare a unei multimi de factori, de diferite proveniente, fig. 3.13, care influenteaza cantitatea, modul de scurgere a energiei seismice si reactia structurii. Dupa cum se vede din fig. 3. J 3, acesti factori pot f grupati astfel:

1. Factorii mecanismului de focar: adancimea focarului, pozitia faliei, magnitudinea, posibilitatea replicilor secundare, suprafata afectata, perioada de revenire.

2 .. Parametrii generaliai propagarii energiei seismice in amplasamentul considerat; tendinta de. focalizare, imprastiere, directii de reflexie-refractie, continutul de frecventa al rniscarii in amplasament, perioada dorninanta, durata semnificativa a seismului, valorile extreme ale acceleratiei, vitezei, deplasarii, intensitatea seismica MSK in amplasament.

2.a. IQregistrarea in amplasamentul dat a seismului, permite precizarea unora dintre factorii de mai sus. Prelucrarea rnatematica a inregistrarii face posibila obtinerea spectre lor seismice. Investigatii de natura seismologica, a posteriori seismului, in amplasament, conduc la obtinerea celorlaltor necesitati,

2.b. Marea majoritate a amplasamentelor 0 constituie acelea pentru care nu se dispune de inregistrari ale rniscari! solului in timpul cutremurelor. Pentru aceste situatii, se practica cutremurele simulate. La baza procedurii de simulare stau supozitiile teoretice ale vibratiilor aleatoare. In mod obisnuit, accelelograma seismica se compune dintro: 0 curbs de tranzitie ascendenta de la zero la valoarea maxima, urmata de 0 portiune mai mult sau mai putin uniforms la valoarea maxima si, In final;.o curba gradata de atenuare.

Raspunsul seismic al amplasamentului depinde intr-o masura considerabila de proprietatile geotehnice ale subsolului.

2.c. La santiere situate pe roea de baza, uzual, se aplica criteriul accelerograrnei simulate. 0 accelerograma simulata include un proees stationar de tipul zgomotului alb pentru portiunea de valoare maxima, iar pentru portiunile initials si finala, procese stationare multiplicate de functii nestationare.

In procesul de simulare al unei accelerograme se cer a fi considerate realistic varful acceleratiei, durata si frecventa, Durata semnificativa a unui seism depinde in mod nemijlocit de magnitudinea lui. Cand se considera distante epicentrale scurte, continutul de frecventa al zgomotului alb este apropiat de acela al rniscarii rocii de baza,

128

INGINERIE SEISMICA

w o

~.c(

o.JN ~« «10 cl)W 4:0 ...1-4 D..U ,[0 <~ ti

..;

r

i

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RASPUNSUL SEISMIC

129

2.d. La amplasamente situate pe roci sedimentare cu seisme neinregistrate, se pot praetica urmatoarele modalitati:

2.dl• Aplicarea criteriului rniscarii derivate a suprafetei, Tara analiza raspunsului amplasamentului. In eonformitate cu aceasta, accelerograma seisrnica si raspunsurile spectrale ale solului santierului, pot veni de la:

- inregistrari seismice analoage, care sa provina de la arii geologice similare.

Pe aceasta cale, dificultatile sunt majore datorita specificitatii amplasamentelor si a individualitatii cutremurelor;

- eonsiderarea unui set de inregistrari de seisme puternice cu diferite perioade de revenire si probabilitati de producere;

- medierea spectre lor seismice ale unor seisme tari;

- constructia raspunsului spectral pentru 0 relatie fixata intre magnitudinea

seismului de proiectare, distanta epicentrala, varfuri de acceleratie si varfuri de viteza,

Conditiile locale ale solului pot modifica substantial continutul raspunsului. 2.dz. Criteriul miscarii derivate din miscarea rocii de baza sau criteriul functiei de transfer. Miscarea suprafetei se estirneaza printr-o analiza rnodala a raspunsului seismic al paehetului de sedimente de deasupra rocii de baza. Modelarea solului poate fi facuta ca 0 grinda eu mase concentrate cu grade de libertate pe verticals sau orizontala, Aceasta necesita cunoasterea proprietati lor geotehnice ale solului intr-o gama mult mai larga: topografia sedimentelor, caraeteristici statice si-dinamice-

Si mai expeditiva este metoda prin care se definesc prin functii trigonometrice simple vectorii proprii normalizati ai pachetului de sedimente pana la roea de baza. Acceptand 0 miscare armonica a roeii de baza, spectrul Fourier al rocii prin multiplicare cu functia de transfer a pachetului conduce la obtinerea speetrului Fourier al suprafetei, La randul sau, acest ultim spectru poate f convert it intr-o accelerograma a suprafetei.

3.6. REACTIA SEISMIC.\. A SISTEMELOR TEREN-STRUCTURI

Importanta naturii terenului de fundatii pentru raspunsul seismic al constructiilor a fost reliefata de multe cutremure. Terenul influenteazacomportarca constructiilor la actiunea seismica prin:

1. amplificarea sau diminuarea amplitudinilor miscarii vibratorii de la fundatiile constructiei; ln terenuri afanate, miscarea seismica se amplifica. pe cant! terenurile compacte, filtreaza armonicele de perioada mica

2. modiflcarea caracteristicilor dinamice - perioada, veetori proprii;

3. disiparea energiei seismice prin amortizarea interna a terenului si de radiatie a fundatiilor.

Comportarea strueturii depinde de natura terenului suport, iar reactia terenului este rnodificata de prezenta structurii. Exista 0 diferenta neta intre

130

INGINERIE SEISMIC.\

miscarea bazei constructiei ~i miscarea libera a terenului care s-ar produce In .. absenta constructiei, Prezenta constructiei In teren va influenta de asemenea amplificarea rniscarii vibratorii amplasamentului respectiv.

Pe durata unui seism, baza de rezemare a unei constructii poate efeetua doua feluri de miscari: una de translatie in directia veetorului miscarii ~i una de rotatie In jurul unui ax orizontal ( de balansare) fig. 3.14. Efeetul eelor doua miscari trebuie privit prin prisma rigiditatii constructiei ~i a rezistentei terenului de fundatii. La 0 constructie rigida, masa sa inertiala se deplaseaza irnpreuna cubaza de rezemare. La 0 constructie elastica, baza se misca 0 data cu terenuI, masa inertiala avand tendinta rarnanerii in urrna, Daca terenul din jurul cladirii este slab, iar cladirea este rigida, apar deforrnatii ale terenului in jurul constructiei. Deci, pe timpul unui cutrernur, va fi 0 mare diferenta intre marirnea fortei necesara sa deplaseze baza unei constructii rigide fata de aeeea a unei constructii elastice. Miscarea de balansare are efcete usor de intuit In sporirea perioadci de oscilatie, In cresterea deplasarilor la partea superioara a constructiei ~i majorarea fortelor de inertie. Incarcari gravitationale centrice, pe timpul cutremurului, pot deveni excentrice cauzand momente incovoietoare ~i momente de rasturnare.

,---I

I

I

I

,

-, . ,

I I I I I

r

I I

-----_J

aJ TRANSLA TIE

, .

bJBALANSARE-- -- _ .. ../

Fig. 3.14. Miscari posibilc ale unci constructii in plan vertical.

Intre avariile c~uzate la constructii ~i rigiditatea terenului, se pot face urmatoarele legaturi, In terenurile tari, cauza esentiala a avariilor 0 constiture forte Ie de inertie, in terenurile slabe, rolul hotarator il au tasarile inegale. Pe un teren slab, 0 clad ire rigida se avariaza numai daca are dimensiuni mari in plan. Cladirile elastice se avariaza datorita fortelor de inertie mari. Deplasarile mari ale scheletului portant nu pot fi urmarite de materialele de inchidere si compartimentare, pe de 0 parte, iar, pe de alta, intervin solicitari suplimentare din incarcarile devenite excentrice. In terenurile moi, aceste efecte sunt mult mai evidente, mai ales cand perioada constructiei se apropie de perioada miscarii bazei c e rezemare.

_A.variile inregistrate fa constructii trebuie puse In corelatic cu· modul de a ieactiona la seism al constructiilor. Din comportarea In situ a aeestora se po ate concluziona ca structurile rigide « simt » seisrnul sub forma socului in dominanta

PARTfCIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RASPUNSUL SEISMIC

131

sa violenta pe cand structurile elastice intra in oscilatie la sosirea primelor unde seismice si continua oscilatia chiar ~i dupa incetarea cutremurului.

Clasificarea constructiilor din punct de vedere al sensibilitatii la tasare Clasa I. Constructli putin sensibile la tasari sunt In general constructiile rigide, monobloc, monolite care rezista la deformatii ale fundatiilor ca 0 unitate. Constructiile ingineriei civile pe reazeme elastice ori acelea la care se pot admite deformatii considerabile sau tasari diferentiate fara sa implice nici 0 avarie a structurii in ansamblu:

1. cladiri de locuit cu trei sau mai putine nivele;

2. structuri static determinate eu un singur nivel, depozite de deschidere mica (L ~ 6 m);

3. constructii agricole sau industriale usor incarcate;

4. piloni, turn uri mici, baraje de pamant, umpluturi, conducte.

Clasa II. Constructii sensibile la tasart diferentiate sunt constructii cu nod uri rigide la care sunt permise deplasari relativ mici tara sa cauzeze avarii la structura de rezistenta, ori constructii la care avariile cauzate de deplasari nu ar induce consecinte economice serioase:

1. cladiri multietajate din otel ori in schelet de beton armat;

2. cladiri in cadre;

3. constructii hidrotehnice ingineresti;

4. ziduri de sprijin;

5. structuri static determinate pentru hale.

CIasa III. Constructii cu inalt grad de sensibilitate la tasari:

1. hale industriale mari cu schema static nedeterminata;

2. rezervoare pentru materiale tluide;

3. baraje din beton;

4. constructii portuare;

5. constructii subterane ~ tunele:

6. conducte de dimensiune mare;

7. cladiri inalte:

8. cosuri de fum industriale inalte.

Clasa IV. Constructii cu fundatii transmitatoare de efecte dinamice:

1. fundatii de masini;

2. fundatii cinematice pentru constructii izolate seismice.

Clasa V. Lucrari de pamant: 1.lndiguiri;

2. deblee;

3. canale;

4.baraje de pamant legate cu pietre bituminate.

132

INGINERIE SEISMICA

3.7. ANALIZA DINAMICA A SISTEMELOR CONSTRUCTIE-

TEREN '

Ideal ar fi ca miscarea seismica de la roca de baza sa fie transferata la nivelul fundatiilor si de aici la constructie. Necunoasterea miscarii rocii de baza a facut ca cea mai realista metoda sa fie aceea care aplica miscarea libera a terenului, bazei de rezemare a constructiei, Actualele acumulari ~i posibilitati de calcul au permis ca sa se inchege modele mixte teren-constructie care sa fie analizate dinamic. In acest sens, terenul de sub constructie se supune modelarii,

3.7.1. MODELAREA TERENULUI PENTRU ANALIZA DINA MICA

Dupa gradul de complexitate al ansamblului constructie-teren, se practica urmatoarele modele:

a) Modelarea terenului prin resoarte de rigiditate statica echivalenta ~i amortizare vascoasa numai sub constructie. Aceasta modelare, care este cea mai sirnpla, foloseste resoarte la baza de rezemare pe directie orizontala, verticals si de rotire, fig. 3.15. Pentru fundatiile frecvente de forma dreptunghiulara sau circulara, studiile de laborator au condus la expresiile rigiditatilor din tabelul 3.6 , unde:

G este modulul de forfecare, R - raza fundatiei circulare,

B, L, - dimensiunile in plan orizontal ale fundatiei dreptunghiulare, 1-1- coeficientul Poisson.

Pentru aducerea la conditiile santierului, rigiditatile teoretice stabilite pe baza teoriei semispatiului elastic, se corecteaza prin amendare cu diferiti coeficientii. Rigiditatea de resort Ko din tabelul 3.6, depinde de modulul de forfecare G, care variaza eu marirnea deforrnatiei de forfecare. Daca nu au facut teste in situ, atunci se poate aproxima K prin trepte ale valorilor Ko rezultate cu formulele:

PARTICIPAREA TERENURILOR DE FUNDATII LA RA.sPUNSUL SEISMIC

133

i) pentru translatie:

0,50 Ko < K < ««

ii) pentru balansare: 0,33 Ko < K < Ko.

Amortizarea terenului variaza considerabil. Marea rnajontate a programelor de calcul pentru analiza dinamica folosesc aceeasi valoare pentru toate modurile de oscilatie considerate.

Tabelul3.6

Rigiditatile fundatiilor calculate ca placa rigida pe un sernispatiu elastic

Miscarea Fundatii circulare Fundatii dreptunghiuIare
Verticala K, _4_C.R .s: f3, ./iiI
1- J1 l-J1 -
Orizontala K, 32(1- J1) C.R 2(1 + J1 Pf3x./iiI
7 - 8J1
Balansare K __ 8_C.R-' .E: f30 J B.L"
3(1 - J1) 1- J1 b) Modelarea terenului prin mase concentrate ~i resoarte pe toata adancimea pana la roca de baza, In acest procedeu se necesita cunoasterea stratificatiei: grosimi, densitati, module de forfecare. Se construieste un model care include profilul vertical al terenului ~i suprastructura. Se aplica inputul seismic de la roca de baza, fig. 3.16. Neliniaritatea cornportarii terenului in analiza liniara se poate inlocui prin analiza interactiva pe substraturi.

Fig. 3.16. Modelarea terenului piina la roea de baza,

SUPRASTRUCTURA
G4 f4 Vf4 HI.
G3 f>3 Vf3 H3

G2 f2 Vf2 H2

G1 5>1 Vf1 H,
ROCA DE BAZA c) Modelarea terenului prin elemente finite. Folosirea metodei elernentului finit la modelarea sistemului teren-structura, of era posibilitatea cuprinderii ansamblului in dimensiune spatiala, introducerea arnortizarii radiante ~i urmarirea

134

INGINERIE SEISMICA

schirnbarii rigiditatii terenului pe verticala ~i orizontala, fig. 3.17. De asemenea, este posibila introducerea fundatiilor in modelul spatial. Modelarea tridimensionala este laborioasa ~i scumpa, de aceea se prefera modelarea bidimensionala si folosirea unor scheme cu axe de simetrie. Neliniaritatea comportarii terenului poate fi modelata cu elemente neliniare sau prin modul liniar iterativ cu ajustare simultana a modului de forfecare ~i a amortizarii de frecare la fiecare ciclu, functie de nivelul deforrnatiei. Folosirea elementelor de margine (boundary element) sub forma unor resoarte de rigiditate determinata din caracteristicile terenului face analiza dinamica mai realista ~i rezultateJe mai exacte.

5upro~trucfura

reren de influenld_ dinamico

Fig. 3.17. Modelarea ansamblului teren - constructie prin elemente finite si elemente de margina.

3.7.2. CONSIDERAREA INFRASTRUCTURII LA EVALUAREA iNALTIMII MODELVLVI

In conformitate cu norma franceza reeditata PS 92 (Regles Parasismiques) terenurile de fundatii sunt ordonate in 3 c1ase dupa considerente simiJare cu ale normei EC 8. Clasele sunt notate cu a, b, c ~i se identifica prin:

Grupa a - terenuri cu rezistenta buna la foarte buna: nisipuri si pietrisuri compacte, marne sau argile rigide puternic consolidate.

Grupa b - terenuri de rezistenta medie: roci alterate, nisipuri si pietrisuri mediu compactate marne sau argile de rigiditate medie.

GfUjJii c - terenuri de siaba rezistenta: nisipuri sau pietrisuri rnoi, caicare alterate, lut.

PARTICIPAREATERENURILOR DE FUNDATII LA RASPUNSUL SEISMIC

135

-_,f<-- -_. HI
Ho>H,

_ .. -_

b 1-- =+

H,
a
r- -oj"--- -~
Ho= Hl H


b r------- - 7 -
H,--
a +
Ho..:::H, H
- -~ f<-
b
H, --
a
,,1'"- ------_ HI



---=1 c
c
a b c

1-------- I
f-----~ Hi
1
!
c I
b ..


H
c I
b
Fig. 3.18. Considerarea inaltimii subsolului In modelul de calcul.

H

Figura 3 18 arara care este inaltimea H de calcul pentru model area constructiei functie de .clasa terenului de' fundatii. Inaltimea modelului cuprinde elevatia ~i unul, doua subsoluri

a

H
~
c

a Capitolul4 DUCTILITATEA iN CALCUL SEISMIC

4.1. INTRODUCERE

Calculul raspunsului seismic al structurilor in domeniul elastic a dovedit, practic, ea subestimeaza marirnea fortelor de inertie generate in timpul cutremurelor puternice. Avarierea elementelor de constructii prin deformatii remanente: crapaturi, fisuri, cedari, constituie dovezi incontestabile ale depasirii stadiului comportarii elastice. In timpul seismelor putemice s-a constatat 0 buna comportare a constructiilor metalice care se datoreaza: ductilitatii otelului de constructii, omogenitatii si izotropiei acestui material. Aparitia un or plasticizari puternice, care nu inseamna colapsul structurii, daca nu seproduc fenomene de pierderea stabilitatii, scoate constructia din zona marilor forte de inertie ~i 0 transfers in domeniul marilor deformatii, Constructiile din beton armat, datorita otelului inglobat ca armatura au ararat rezerve de capacitate portanta si de absorbtie de energie. In concluzie la aceste evidente, pe durata cutremurelor se rnanifesta raspunsul neliniar. Neliniaritatile sunt geometrice si de comportament. In cazul neliniaritatilor de comportament, ecuatiile comportarii vascoelastice liniare nu mai sunt valabile, iar fortele care apar variaza neliniar eu deplasarea, respectiv cu viteza. Fenomenul se traduce prin neliniaritatea rigiditatii, respectiv a amortizarii, Neliniaritatea rigiditatii se rnanifesta prin reducerea ei pe durata excitatiei, deci 0 pierdere de rigiditate adica pe durata unor cutremur puternice are loc degradarea rigiditatii,

4.2. MOD ALIT ATI DE DEFINIRE A DUCTILITATII

Proprietatea materialelor cunoscuta sub numele de ductilitate, poate fi masurata sau exprimata cantitativ prin mai multe forme:

a) valoarea absoluta a deformatiei de cedare u, la tractiune, <1>, la incovoiere, ar la rasucire sau forfecare;

b) marimea deformatiei inelastice:

Su = u, - u,: ~<1> =<1>, - <1>, . ~a = a, - a

(4.1-4.3)

DUCTILIT A TEA IN CALCUL SEISMIC

137

Cu indicele c s-au notat marimile aferente curgerii. Ductilitatea de regula se apreciaza prin coeficientul de ductilitate de deforrnatie specifica, de curbura, respectiv de deplasare:

C J.ir =_r;

Cc

/I -L.

""I/I-.+. ' 'l'c

(4.4-4.7)

Fig. 4.). Curba caracteristica a otelului.

Definitia ductilitatii de material

~c a 23~ G'e = 1QO [MPo}

I tqO(:i-O,1E I t90(.E

I

I

~~-----41----_~

I1E - factorul de ductilitatea de deformatie specifica a materialului testat pe epruveta ilustratain fig. 4.1;

111/1- factorul de ductilitate sub solicitarea de incovoiere exprima perfor-

mantele elementelor si imbinarilor fig. 4.2. Ductilitatea de curbura se defineste prin raportul dintre curbura curenta ~i curbura corespunzatoare atingerii limitei de curgere in fibra extrema sau in armature pentru 0 sectiune;

p

~

M Me

p

~

Fig. 4.2. Definitia ductilitatii de element.

11(}- factorul de ductilitate de rotatie, este raportul dintre unghiul de rotatie la care este articulatia plastica fata de unghiul de la inceperea deformatiei plastice. 0 structura nu poate activa intr-o maniera ductila daca valorile lui f.!e sunt inadecvate pentru redistribuirea momentelor incovoietoare;

138

INGINERIE SEISMICA

f.!o - reprezinta factorul de ductilitate de deplasare exprimat prin raportul deplasarii curente a sistemului ~i deplasarea corespunzatoare atingerii limitei de curgere. De regula:

J1£ > J1~ > J1lj

(4.8)

Pentru elementele de dimensiuni mari, experimental s-a constatat 1-4 = f.!o, iar pentru grinzile si: stalpii cu comportare normala 1-4, f.!o> I (se propune 1-4 = 1,5 f.!o).

Comportarea ductila a unui material In configuratia de epruveta de incercare, a unui element de constructie, a unui subansamblu, se discuta sub incarcari ciclice cu valori pozitive si negative, avand in vedere actiunea seismica. Fig. 4.3 arata comportarea sub incarcare ciclica a otelului normal sub forma de epruveta. Aria cuprinsa In curbele histeretice reprezinta 0 expresie a energiei consumate. Panta descrescatoare a curbelor evidentiaza 0 degradare a rigiditatii elementului. Scaderea valorii limitei de curgere a otelului la solicitarea de sens contrar celei initiale reprezinta efectul Bauschinger ~i explica scaderea treptata a cantitatii de energie disipata prin deformatii remanente.

, .

G'c > <lei

Fig. 4.3 Comportarea disipativa a otelului.

Proprietatea de ductilitate se defineste pe curba forta - deplasare (moment - curbura). Curba reala se idealizeaza de obicei printr-o curba elastic-perfect plastica (pe scurt elastoplastica) care permite dezvoltarea spectrului de raspuns intr-o maniera similara sistemelor elastice. Aproximarea curbei reale cu aceea elastoplastica se face astfel ca:

i) valoarea maxima a deplasarii um sa fie aceeasi;

i i) aria inchisa de fiecare curba reala, respectiv ideala, cu axa absciselor sa fie aceeasi fig 4.4. La incarcarea initiala a sistemului idealizat deformatia este liniarelastica cu rigiditatea k cat timp forta nu depaseste F; . Curgerea in cepe cand forta

a atins aceasta valoare iar deforrnatia este uc' Curgerea incepe la 0 forta constanta ceea ce inseamna rigiditate zero. Un ciclu ideal de incarcare-descarcare-reincarcare pentru un sistem elastoplastic este ararat In fig. 4.5. Descarcarea dintr-un punct al dcformatei la curgere pleaca de pe palier. Similar, reincarcarea porneste de pe

DUCTILlTATEA iN CALCUL SEISMIC

139

palierul de curgere. Ambele reincarcari ~e des~oar~ pe t~ai:ct?rii. ~ar~lele cu deformatia elastica initiala, Valoarea fortei de rezistenta maxima ~I rmruma pentru

care deforrnatiile depasesc deforrnatia de curgere sunt ±Fc' Relatia forta-deplasare nu mai are un singur traseu daca sistemul se descarca si reincarca. Pentr~ deformata ui t) forta de rezistenta xlepinde cu prioritate de istoria incarcarii sistemului si daca deformata curenta creste (Ii >0) sau descreste (Ii <0).

rr

Fr

Fig.

Fig. 4.5. Ciclul ideal de tncarcare-descarcarereincarcare.

Uc

Um

4.3. DIAGRAMA IDEAL.\. FORTA-DEPLASARE ELASTOPLASTICA

Relatia grafica forta-deplasare, pentru 0 structura In cadrul primei incarcari. fig. 4.4, se inlocuieste cu 0 alta mai convenabila denurnita elastoplastic~ ~~tfel ca aria de sub cele doua curbe este aceeasi. Pe curba ideala, incarcarea initial este liniar elastica cu rigiditatea k atata timp cat forta nu depaseste valoarea care produce curgerea, F, . Curgerea incepe cand forta atinge rezistenta de curgere, si are loc sub forta constanta adica la rigiditate nula. Compararea sistemului elastoplastic se f~ce cu sistemul liniar corespunzator in ceea ce p~ive~te deformatia maxima (de varf) , cauzata de aceeasi excitatie, Cum ambele sisteme au aceeas: rnasa inertiala ~i aceeasi amortizare In domeniul micilor deformatii, ~Iura si .marimea deformatiei de varf este diferita, asa cum se ilustreza in fig. 4.6. I~ contmuare se

defineste rezistenta de curgere norrnalizata a sistemului elastoplastic [, prin:

(4.9)

unde Fo ~I Uo sunt valorile de varf ale sistemului liniar corespunzator. Dad rczistenta de curgere normalizata a unui sisteiu este rnai lIIica I.h::\.:al l , sisternul se va deforma diucolo de limita elastica. Exemplu lc = 0,5 inseamna ca rezistenta de

140

INGINERIE SEISMICA

curgere a sistemului este 0,5 din rezistenta ceruta ca el sa ramana elastic pe durata deformarii. Rezistenta normalizata a unui sistem care nu se deformeaza dincolo de limita elastica este 1 deoarece un astfel de sistem poate fi interpretat ca elastoplastic cu Fe = Fo . Intr-unul din paragrafele anterioare s-a definit factorul de

ductilitate J1 = «J« . Acesta poate fi corelat cu rezistenta de curgere normalizata si astfel se nume~t~ coeficient de reducere la curgere definit de raportul:

s, = Fo =!!2_ = -1-

Fe Ue [,

(4.10)

atunci

(4.11)

Pentru sistemul liniar factorul de reducere este supraunitar.

tar pentru elastoplastic,

4.4. ECUATIA MI~CARII SISTEMULUI CU 1 G.L.D.

Folosind principiul lui d' Alembert ~i echilibrand forta de inertie cu forta de amortizare si forta de rezistenta se obtine ecuatia:

mu + cu + F, (u,u) = -mii;

(4.12)

Forta de rezistenta este ilustrata de fig. 4.6. Pentru a identifica parametrii care conditioneaza raspunsul sistemului, ecuatia se transcrie prin impartire cu m

u+'1J:.·W U+W2·U .j": (u u)=-u

~ ncr' 0

(4.12')

in care s-au folosit notatiile cunoscute: -Wn = (k/mt5 frecventa circulars a sistemului inelastic vibrand in domeniul sau elastic, aceasta este ~i frecventa sistemului liniar corespunzator tar

~ == 0,5 c {m/ k )05 factorul de amortizare a sistemului inelastic vibrand in domeniul sau elastic. Factorul amortizarii este acelasi cu al sistemului elastic corespunzator.

Functia I, (u, u) descrie relatia forta-

ro

Um

Fig. 4.6. Relatia fortl'l- dcplasarc la sisteme idealc.

DUCTILITATEA iN CALCUL SEISMIC

141

deplasare in forma adimensionala ~i a rezultat astfel:

F.(u,u) F,.(u,u) F,(u,u) 2 2 F,(u,u)

I = ~ = 0)/1 = 0)11 • Uc

m k/ 0)/1 ~ Fe! UC F: ..

J,(u,u)= Fr(u,u)/ Fe'

(4.13)

(4.14)

Ecuatia (4.12') arata ca pentru 0 acceleratie irnpusa iio ' raspunsul u(t) depinde de trei parametri: O)I1'~'U( si, in plus, de alura curbei forta-deplasare. Aceeasi ecuatie se poate transcrie folosind factorul de ductilitate:

(4.15)

cu scopul de a identifica parametrii care influenteaza ductilitatea. Astfel se poate sene:

(4.16--4.17)

Atunci ecuatia (4.12') devine:

(4.18)

Factorul a; = F 1m se poate interpreta ca fiind acceleratia necesara sa produca forta de curgere Fe ~i forta de rezistenta J,. ~.ql). Raportul ii 0/ a e este 0 masura a rezistentei de eurgere a sistemului. Pentru 0 acceleratie a terenului data ito (t) factorul de ductilitate 11 depinde de trei parametri de sistem: frecventa circulara wn' factorul amortizarii ~ si rezistenta de curgere ( .

4.5. EFECTUL CURGERII ASUPRA RASPUNSULUI SEISMIC

Efeetul eurgerii materialului se discuta prin com para rea raspunsului elastoplastie cu raspunsul elastic la sistemul cu 1 g.l.d. Raspunsul inelastic se deterrnina numai in proces biografic, de aceea si raspunsul elastic trebuie determinat biografic. In fig. 4.7 este redat raspunsul liniar al sistemului eu Ig.l.d. avand greutatea G, perioada naturala T; si rara amortizare. Sistemul oscileaza in jurul pozitiei de echilibru avand un varf al deformatiei UO.max' Forta de reactiune

elastica are valoarea de varf Fo.

142

INGINERIE SEISMICA

Fig. 4.7 . Raspunsul seismic al unui sistem !iniar.

t

Din ecuatia echilibrului dinamic rara amortizare rezulta valoarea de varf a acceleratiei F, (t)/ G = - U(/)/ g . Fig. 4.8 arata rasunsul unui sistem inelastic avand aceeasi n2asa si rigiditate initials ca sistemul elastic cu rezistenta normalizata de curgere fe = 0,125 sau factorul de reducere la curgere R = 8. Rezistenta de curgere a acestui sistem este Fe = 0,125 Fa. in continuare se analizeaza fig. 4.8. Ea arata urmatoarele aspecte:

1) deformata u(t);

2) torta rezistenta F, (I) si acceleratia U(/) ;

3) intervalele de timp pe durata carora sistemul curge;

4) relatia forta-deplasare pentru un ciclu al miscarii vibratorii.

t

____ a)

curqere (-) b)

Fig. 4.8. a) Raspunsul seismic al unui sistem ideal elastoplastic.

b) Variatia a deplasarii pe durata unui cielu elastoplastic.

c) Relatia forta de rezistenta-deplasa-e lnlr-o bucla elastoplastica.

In continuare se analizeaza aceste elernente. De la inceput pana la punctul b deformata este mica deoarece F, < Fe ~i sistemul vibreaza In domeniul liniar ela~tic. Un ciclu vibrator in cepe In punctul a, unde ambele, deplasarea u ~i forta de It:w,lt:n(ii F" sunt nule. De ia acest punct pana ia punctui b, sistemui ramane elastic cand se atinge deforrnatia de curgere pentru prima data, identificand

DUCTILIT A TEA iN CALCUL SEISMIC

143

punctul b, inceputul curgerii. De la b la c sistemul curge, forta rezistenta este constanta, de marime Fe' sistemul este pe ramificatia plastica b-e a curbei de deformatie, In c, se atinge maximul deforrnatiei locale, viteza este nula si deformatia incepe sa se inverseze. Sistemul incepe sa se descarce elastic pe ramura c-d cand nu curge. Descarcarea continua pana la punctul d eand forta rezistenta devine zero. Atunci sistemul incepe sa se incarce in sens contrar pan a F, atinge -

Fe la punctul e, fig. 4.8 b,d. Acum curgerea incepe 'in directie opusasi continua pana la punctul f, fig. 4.8 c. Pe aceasta durata F, = - Fe si sistemul se misca pe ramura plastica e-f, fig. 4.8 d. La punctul f, se atinge 0 deformatie minima, 0 viteza nula si deformatia incepe sa se inverseze, fig. 4.8 a. Sistemul incepe sa se reincarce elastic de-a lungul traseului f-g rara sa curga 'in acest timp. Reincarcarea duce forta rezistenta catre zero la punctul g ~i continua de-a lungul ramurii elastice pana forta

rezistenta atinge Fe .

Variatia in timp a deformatiei sistemului cu comportare plastics difera de aceea a sistemului elastic. Spre deosebire de sistemul elastic, fig 4.7, sistemul inelastic, dupa ce s-a plastificat nu oscileaza In jurul pozitiei echilibrului initial. Curgerea cauzeaza deviatia sistemului de la pozitia initiala iar oscilatiile au loc In jurul unei noi pozitii de echilibru pana cand sistemul intra intr-un alt episod de curgere.

Deci, daca se considera miscarea bazei de rezemare datorita unui cutremur, atunci, dupa incetarea acestuia, sistemul va veni catre pozitia de repaus la 0 pozitie diferita de pozitia lui initiala, deoarece raman deformatii remanente. Astfel 0 structura care a suportat curgeri importante pe durata unui cutremur nu va mai ocupa aceeasi pozitie la sfarsitul miscarii cu pozitia initiala. Dirnpotriva, un sistem liniar se intoarce in pozitia sa initiala a echilibrului.

4.6. REZISTENTA DE CURGERE ~I RASPUNSUL INELASTIC

Se considera patru sisteme cu 1 g.l.d. toate avand aceeasi perioada Til' acelasi factor de amorizare ~ si aceleasi proprietati ideale in domeniul lor liniar elastic. Rezistenta de curgere Fe este specifica fiecaruia, astfel: I; 0,5; 0,25 ~i respectiv

0,125. Sistemul cu fc == 1 este liniar elastic si constituie sistemul atasat pentru celelalte sisteme inelastice. Acest sistem oscileaza in jurul pozitiei de echilibru initial, deformatia sa de varf este uo' valoarea de varf a fortei rezistentei

este Fo = ku, . Scaderea valorilor lui fe indica rezistente de curgere mai mici decat l-'~ . Celelalte trei sisteme avind rezistenta la curgere diferita de a primului sistem F, =O,5Fa, Fe =O,25Fo, Fe =O,125Fo se deformeaza inelastic, fig. 4.9, in

144

INGINERIE SEISMICA.

int~rvalele de tirnp ale curgerii. Asa cum ~i intuitiv se poate preciza, sistemele cu rezistenta de curgere mai joasa..curg mai frecvent ~i pe intervale de timp mai lungi.

Fig. 4.9. Raspunsul elastoplastie la diferite sisteme.

4.7. COMPORTAREA DISIPATIVA A 0TELULUI

.. Otel~lca~bon. folosit in. constructii este un material care poseda un lnalt grad de ductilitate In dlre~tla de laminare. Supusa la incarcare ciclica, modelul din fig. 4.10 are 0 comportare ilustrata de curbele histeretice. Aria inclusa de 0 bucla reprezinta

p

Fig. 4.10. Disiparea energiei la 0 grind a supusa la incovoiere ciclica,

o masura a luc~u!ui ~ecanic consumat de material in procesul deformarii remanente. Comportarea disipativa a otelului, in cadrul unor elemente supuse la incovoiere este

demon strata de curbele P - d, fOJ1:a sageata, sau M - <p moment - rotire. '

C.urbele histeretice P - d, ale unor imbinari grind a - stalp, in varianta sudata, respecnv bulonata, sunt prezentate in fig. 4.11. lmbmarea sudata are 0 comportare

DUCTILITATEA IN CALCUL SEISMIC

145

stabila, iar buclele histeretice evidentiaza 0 degradare lenta a rigiditatii, imbinarea bulonata prezinta 0 mai mare deformabilitate, datorita deformatiilor remanente ale gaurilor si a tijei suruburilor. Acest fapt conduce la cresterea energiei disipate si afecteaza alura curbelor histeretice.

4~
.
• p

b)

A

Fig. 4.11. Disiparea energiei in imbinarea rigla- stalp,

In cazul elementelor incovoiate, poate interveni colapsul datorita instabilitatii locale a zonelor comprimate din sectiunea transversala. In fig. 4.12 se ilustreaza reducerea rotirii ultime pentru 0 sectiune dublu T, functie de cresterea raportului latirne / grosime (b / t), hotarator pentru stabilitatea locala, Prezenta unui efort de compresiune axiala afecteaza ductilitatea barelor supuse la incovoiere, intrucat ducti-

IR' 2b ,R

ilt·!

L 1!

..__------4>' {III

Fig. 4.12_ Redueerea rotirii functie de raportul b/t.

MfMp
,,"x -2O
0,4 -lJ) , N
oorf
0,2 N/Np=O,E
·80
,100 N
123 4 5 0,05 ,
~/~ Fig. 4_13. Redueerea ductilitatii eu efortul axial si zveltetea.

litatea scade pe masura cresterii efortului axial. Acest fapt devine mai pronuntat cu cat zveltetea barei este mai mare, fig. 4.13.

146

INGINERIE SEISMICA

fFl7

N~(em)

-8

8 6. (em)

-200

Fig. 4. J 4. Curbc histeretice Ja un cadru din otel necontravannm

i~cercarile experimentale cu incarcan ciclice pe modele au evidentiat rolul de,term:nan.t al ductilitatii ansamblului structural in procesul d~ disipare a ~nergiei. Astfel In fig. 4.14 sunt redate curbele histeretice ale unui cadru necontravanniit S~PllS la in,car_care ciclica orizontala. Panta fiecarei curbe scade ca valoare la fiecar~ ~Icl~ ,d~ mca~care ceea ce exprirna reducerea rigiditatii laterale. Ductilitatea ,Im?m~nlo~ gr.mda - stalpface ca deplasarile laterale sa creasca. In faptul real al actiunn .selsmlce, ~semenea deplasari due la avarii insemnate ale elementelor de co.mp.~rtlme~tare. Imbinarile obtinute prin sudarea talpilor ~i bulonarea inimii gnl1~" ,de stalp, p.la.sea~ constructia intr-un caz de ductilitate sporita. Figura 4.15 prezmta curbele disipative ale unui cadru contravantuit centric.

PjkN)'

500

p

{rx17

~em)

-7

7 (em)

Fig. 4.15. Curbe histeretice la un cadru din otel contraviintuit centric.

. Contravantuirile in X s-au dovedit eficiente doar la rniscari altemante m~~e~ate,.ele cont~lbuind la reducerea deplasarilor laterale. La incarcari orizontale man (pe trrnpul seismelor devastatoare) diagonaJeJe comprimate ies din Jucru prin

DUCTILITATEA IN CALCUL SEISMIC

147

pierderea stabilitatii, astfel cii riimane activ numai cadrul care prezinta deplasari laterale mari. Cadrele cu contravantuiri excentrice, fig. 4.16, reliefeaza 0 mai buna comportare disipativa ca rigiditate laterala ~i crescatoare ca arie inchisa de bucla de histereza,

120
)0
a 60
L..
QI
E 0
0
.... ,
0-60
u..
-120
-'6 -4 l

240

2 L 6 Deplasare

o

"

(em)

1

Fig. 4.16. Bucle histeretice la un cadru din otel contravantuit excentric.

Cadrele cu contravantuiri excentrice, formeaza articulatiile plastice, In sectiunile grinzii iar numarul acestora este mult sporit fata de cadre Ie cu contravantuiri centrice. In fig. 4.16 fiecare din riglele de la nivelul I si 2 are cate patru sectiuni de plastificare.

In cazul dispunerii excentrice a diagonalei la fiecare nivel, riglele au numai cate doua sectiuni de plastificare. Cadrele sunt foarte rigide la incarcari laterale moderate ~i ductile la incarcari laterale mari, Aceste tipuri de cadre se incarca cu forte comparabile cu cele ale cadrelor necontravantuite dar sunt mai rigide dec at acestea. Excentricitatea aleasa ingrijit poate evita flambajul diagonalei.

4.8. A V ANT AJELE NODURILOR SEMIRIGIDE

4.8.1. CLASIFICAREA NODURILOR CADRELOR DIN OTEL

In calculul structurilor metal ice alcatuite din bare, se obisnuieste ca imbinarea grinda - stalp, sa fie considerata fie incastrare perfects, fie articulatie perfecta, Cercetarile recente pe cale experimentala au ararat ca imbinarile incastrate nu raspund la asa-numita « comportare ideala », deoarece se consernneaza deformatii ireversibile. In ceea ce privesc imbinarile - articulatii perfecte - incercarile experimentale au evidentiat un spor de rezistenta deloc neglijabil. in consecinta, exists un nivel de rezistenta care situeaza imbinarea intre incastrarea perfecta si articulatia perfects. Notiunea de comportare semirigida a imbinarilor se foloseste pentru a caracteriza transmiterea eforturilor si a asigura un anum it nivel de rigiditate structurilor. in marea lor majoritate, imbinarile se comporta in rnaniera semirigida, deoarece incastrarea perfecta este ideala, iar, pe de alta parte.

148

INGINER,IE SEISMICA

~ap~citatea de deformare este suficient de mare incat daca se accepta deformatii in irnbinare nu este de asteptat 0 cedare prernatura. Pentru definirea imbinarilor. se

foloseste criteriul rezistentei, dar ~i criteriul rigiditatii. .

Din punet de vedere al rezistenret, imbinarile pot fi:

a) imbinari cu rezistenta totala, care permit transmiterea capacitati! portante ultime a celui mai puternic element din imbinare:

b) imbinari cu rezistenta parfiala, transmit partial din capacitatea portanta ultima;

e) imbinari articulate, care nu permit transmiterea capacitatii portante ultirne.

Din punct de vedere al rigiditafii, imbinarile se clasifica in:

i) imbinari rigide, care permit transmiterea efortului de incovoiere a celui mai slab element din imbinare. Rigiditatea este suficienta pentru ca irnbinarea sa raman a virtual nedeformata, cand s-a atins capacitatea limita:

ii) imbinari semirigide, care transmit partial efortul de incovoiere;

iii) imbinari articulate, care transmit 0 valoare nesemnificativa a efortului de incovoiere.

Aceste clasificari sunt insotite de lirnitari cantitative. 0 imbinare care nu Indepline~te criteriile calitative de incadrare in domeniul rigid sau articulat este clasificata de Eurocode nr. 3 ca semirigida, Acest tip de imbinare of era un anumit grad de interactiune intre elementele imbinate, Interactiunea elementelor imbinarii este evidentiata de caracteristica moment incovoietor-rotire care are 0 alura specifica,

4.8.2. CARACTERISTICA MOMENT.ROTIRE

Comportarea unei imbinari poate f analizata dupa alura curbei momentrotire. 0 imbinare rigida grinda - stalp, nu permite nici un fel de rotire relativa intre

IJ...-A Corniere de tapi 0-....0 ClJrnie~ de inima ~I susj mere

~ Placa de copOt scurte

-- Placa de capQt prelungita

30

45 60 75

Rotatie rod .10-3

Fig. 4.17. Curbe moment - rotire,

DUCTILITATEA IN CALCUL SEISMIC

149

axele elementelor imbinate. In consecinta, momentul incovoietor aplicat acestei imbinari se va distribui la elementele de imbinare in functie de rigiditatea la incovoiere a acestora. 0 grinda prinsa articulat de stalp va trebui sa se roteasca liber rara a transmite un moment incovoietor stalpului, capacitatea de rot ire a grinzii depinde numai de incarcarea aplic~ta. Aceste doua situatii. ~xtreme sunt reprezentate intr-un sistem de axe M - $. In fig. 4.17 sunt exemplificate curbele moment-rotire, obtinute experimental din incercari la scara naturala. Se constata ca toate sunt neliniare, rigiditatea imbinarii (panta curbei) este invers proportionala cu

cresterea rotirii. Curba ideala moment-rotire este aratata in fig. 4.18. Ac~asta cu~b~ consta dintr-o portiune liniara cu rigiditatea initiala K; Dupa ~e~a~lrea. limitei elastice a momentului Me. rigiditatea imbinarii scade la Kred pana la atmgerea momentului plastic Mp ~i a rotirii corespunzatoare a imbinarii. Rigiditatea se.reduce in continuare la Kp pana la atingerea momentului ultim Mu. Deoarece utilizarea practica a curbei din fig. 4.18 este anevoioasa se propune 0 reprezentarea simplificata a curbei moment-rotire din fig. 4.19. Pe de alta parte, curba momentrotire are 0 alura diferentiata in raport cu capacitatea portanta a elementelor. Pentru includerea efectului semirigiditatii imbinarilor, normele propun ca irnbinarile sa fie clasificate conform fig. 4.20, functie de rigiditatea sau rezistenta imbinarilor. In fig. 4.20 se evidentiaza variante ale curbei M - $ cu urrnatoarele mentiuni:

curba A apartine unei imbinari mai Mp

grindQ puternice decat grinda si are

capacitatea de rotire suficienta; curba

B corespunde unei imbinari guvernate

de formarea articulatiilor plastice din

grinda, imbinarea nu are capacitatea de

rotire suficienta; curba C ilustreaza 0 imbinare cu rezistenta partial a, capacitatea de rotire fiind suficienta pentru a permite redistribuirea

eM -

..

E

o ~

p

u

Fig. 4.18. Curba ideala moment-retire.

M

M da rezisten,a de proieclare

p lQ moment .

K' • rigiditateQ la rot Ire .

~. capacitatea de rotire de prOieclare

I

I

I

I

I

I

I

I

Fig. 4.19. Curba sirnplificata.

M

A

I I

I capacitate de • I/rotire necesara

Fig. 4.20. Curbe diferentiate moment-rotire.

150

INGINERIE SEISMICt\.

mom~ntelor plast.ice: curba D se refera la 0 imbinare cu rezistenta partials Tara capacitate de ~otlre adecvata. Caracteristicile moment-rotire pentru utilizarea in calculul de proiectare, pot fi obtinute pe baza calculului simplificat, prin metode de cal cui exact darcu precadere din date experimentale.

4.8.3. CADRE CU NODURI SEMIRIGIDE

Cadrele din otel cu noduri semirigide se calculeaza eu metode evoluate care tin seama ~e fenome~ul ~Iastieizarii. Calculul plastic de ordinul I se bazeaza pe ipoteza « stalp puternic-grinda slaba », Meeanismul de eedare rezulta din articulatii plastiee la mijloeul deschiderii grinzii si la capete, iar stalpul este dimension~t astfellne~t sa. "" cedez~ Inai~tea formarii mecanismului in grinda Daea imbinarile su~t .~el~tlv. ngld:., ar:leulatnle plastice vor apare mai 'intiii 'in dreptul eapetelor ~nn~n ~I abia du~a ronrea lor apare articulatia plastica, la mijlocul deschiderii. Daca ~mb~n~r~a are .re.zl~tentii partial a, capaeitatea de rotire va fi asigurata de aeeasta. La Imbln~nl~.eu n~ldltate relativ scazuta, prima articulatie plastica se formeaza la mijlocul deschiderii daca sunt.respectate conditiile de sageata maxima a grinzii.

Calculul plastic bazat pe teoria de ordinul 11 considera fie materialul liniar elastic si neliniaritati ge?metrice, ~e materialul neliniar ~i neliniaritati geometrice.

Met?dele ce.le mat a~ansate tau in considerare ambele feluri de neliniaritate, fie suc_ceslv, fie slm~ltan. Im~i~~rile semirigide se pot modela folosind rigiditatea secanta, pe. baza unei-curbe-biliniare a imbinarii. Rezistenta sectiunilor se verifica cu formule de interactiune. Datorita ipotezei comportarii elastice a materialului, efortul de curgere este admis 'in fibra extrema, sectiunea trebuind sa dezvolte mo~entul ~Iastic rezistent. Fiecare nod este dimensionat astfeI ca momentul de ordinul II sa nu dcpaseasca rezistenta ultima a imbinarilor.

Cercetarile experimentale ~i rezultatele obtinute prin simulari numerice au ara~at. ca stru~turi.le metal ice 'in cadre cu noduri semirigide au comportare favorabila la actiunea sel~mlca. Aceasta afirmatie se justifica cu urmatoarele supozitii teoretiee:

, a) _Iocunl~ de .concentrar~. a solicitarilor de valoare maxima sunt capabile sa

absoarba energie pnn deforrnatii plastice remanente: .

. . _ b ~ in ,prime~e secvente ale evenimentului seismic, constructia conteaza ca rigida ~I se mcarca eu forte de inertie mari;

, c) ~or~~rea articulatiilor ~Iastic~ la capetele riglelor va schirnba rigiditatea construc~ler.1 ~I ~ceasta va deveni elastica, 'in aceasta situatie, fortele de inertie sunt

mult mal rmci, rar deplasarile mult mai mario .

d) ~onc.le predestinate sa se plastifice, facacest lucru si devin consumatoare

de energle_pnn deformatii plastice histeretice; .

~) .. dl~ e~~~gia sei~micii indusa In constructie, 0 mai mica parte serveste gener~rIl ITIl~CarIl respectiv fortelor de inertie.

I~ conc!u~i.e. constructiile ~etalice CII nodnri semirigide sunt pregatite sa se adaptez~ unut .. vntor cutremur pnn modificarea rigiditatii laterale, in urma forrnarii unor articulatii plastice In zone preconizate care constituie si disipatori de energie.

DUCTILITATEA iN CALCUL SEISMIC

151

4.9. DUCTILITATEA BETONULUI ~I A BETONULUI ARMAT

4.9.1. DUCTILITATEA DE MATERIAL

La nivel de material, betonul nu este prea ductil, avand un coeftcient de tenacitate redus. Dar 0 sectiune chiar slab armata, poate avea 0 ductilitate apreciabila, motivata de ductilitatea otelului, Deformata betonului, fig. 4.21, depinde, intr-o masura [nsemnata, de viteza de incarcare. Cu cat viteza de incarcare este mai mare, curba caracteristica R - £, arata 0 rezistenta de rupere ~i un modulul de elasticitate mai mare, dar si 0 diminuare a deformatiei specifice. In consecinta, reducerea deformatiei specifiee se traduce prin seaderea ductilitatii betonului.

R

Fig. 4.21. Curbe caracteristicc la betoane.

___ - __ Beton u~.!lr.de _ marca Joasa

Beton normal de marcO. joasa

Ductilitatea betonului este In directs legatura cu marca ~i greutatea lui specificii. Astfel betonul usor de marca joasa (R < 275 daN/cm2) are 0 ductilitate mai mare dedit acelasi beton usor de mare rezistenta (R > 275 daN/cm2). Betonul normal absoarbe 0 cantitate mai mica de energie decat betonul usor de aceeasi maroa pentru a se deforma cu aceeasi cantitate. In consecinta, un beton usor va fi 'in general mai ductil dedit betonul normal de aceeasi marca, Armatura din otel normal face sa creasca ductilitatea sectiunilor din beton. In cazul folosirii unui otel de calitate superioara, care are un palier de curgere mult mai redus, ductilitatea otelului scade deci scade si ductilitatea betonului armat. Viteza cu care se aplica incarcarile seismice se aproximeaza ca fiind asemanatoare inciirciirilor rapide fig. 4.22. Caracterul ciclic al solicitiirilor ~i ecruisarea otelului reduce valoarea limitei de curgere a otelului, fig. 4.23 (efectul Bauschinger - scaderea limitei de curgere la solicitarea de semn contrar), deci si aria buclei histeretice a betonului armat se reduce. Viteza de deformare afecteaza rezistenta otelului, ~i modulul de elasticitate In sensul majoriirii lor, iar deformabilitatea scade.

Asemenea incercari efectuate in laborator au evidentiat 0 limita de curgere mai mare cu circa 7% decat la incarcarea statica, Toate aceste considerente motiveaza scaderea ductilitatii sectiunilor din beton armat pe timpul evenimentului seismic. lncercarile experimentale de compresiune triaxialil all arilt~t cil rezistenta betonului creste de aproape 4 ori, iar deformatiile de circa 7 ori. Acestea se traduc prin sporirea ductilitatii betonului. Conditiile compresiunii triaxiale pot fi reproduse

152

INGINERIE SEISMICA

R

t - Sfarsit polierde curqere

Fig. 4.22. Efectul vitezei de incarcare.

Fig. 4.23. Incercarea ciclica a otelului beton.

aproxi~ativ cu aj~t?rul unor etrieri inelari sau In spirala. Tendintei de expandare laterala a betonului I se opun etrierii.

~trierii in~I~.i asigura o. mai. mare eficienta avand tot perimetrul activ spre deosebire d~ ~~nertl ?~e?~~nghlUlan, .care au numai doua laturi active, fig. 4.24. Pe seama sponru .ductlhtA.llI beto~uIUJ, d.at~rita prezentei etrierilor, In norme si manu~l~ se precizeaza distanta dintre etrieri la elemente liniare si intre armatura de repartitie. Confinarea betonului contribuie la ductilitatea lui.

Aetr Rc Aetr Rc

Aetr Rc

Fig. 4.24. Perimetrul activ al etrierilor.

4.9.2. DUCTILIT ATEA LA GRINZI DIN BETON ARMAT

Inc S.e consid_era 0 grinda din beto~ arm at de ~eqiune dreptun~hiulara, supusa la ~ ovo~ere pura, fig. 4.25. Se urmareste expnmarea factorului de tenacitate la mcovoiere:

( 4.19)

In care ¢, '¢c reprezinta rotirea sectiunii In stadiul ultim, respectiv rotirea sectiunii la curger~a arma~uri.i.' Urmarind fig. 4.25, tinand seama de ipoteza sectiunilor plane, rotirea sectiunu la curgerea arrnaturii se scrie:

$( = EJho (l-K)

(4.20)

DUCTILITA~A iN CALCUL SEISMIC

153

unde: Ec = R. I E;» (1,0- 1,4) % este alungirea specifica a otelului In momentul atingerii limitei de curgere. Notand procentul de armare p = Au I b ho ~i raportul modulelor de elasticitate a celor doua materiale otel beton: n = EJEb = 7, se poate scrie 0 ecuatie de echilibru a prismului de tensiuni din beton cu efortul din armatura, sub forma:

A n.R = ~Kt,.h Kilo R

a a 2 "0 (1- K)hu a

sau:

2

K + 2 pnK - 2 pn = °

Solutia ultimei ecuatii fiind:

K = pn[ -I + ~I + 2 / pn ]

(4.21)

(4.22)

(4.23)

permite calculul rotirii la curgere $c. Rotirea sectiunii in stadiul ultim fiind:

¢m = Em/Ec cu Em = Eu'" 0,35 %

deformatia specifica a betonului la sfaramare, Xlim = 0,55 ho adancimea zonei comprimate in acest stadiu. Rezulta coeficientul de ductilitate al sectiunii unei grinzi dreptunghiulare din beton annat, supusa numai la incovoiere:

J..lq, = $maxl $c =(Eu lEe). ho (l-K)/X1im

Cu valorile uzuale ale procentului de annare p = 4 - 5 % rezulta un coeficient de ductilitate J..lq, = 3 - 6.

a)

Fig. 4.25. Grinda din b. a. incovoiata a) schema statica ; b) sectiune ;

c) deforrnatii specifice la curgere ;

d) tensiuni la curgere ; e) rotirea lirnita ;

b

Aa Ra d)

b)

e)

154

INGINERIE SEISMICA

4.9.3. DUCTILITATEA LA STRUCTURI DIN BETON ARMAT

Eforturile sectionale cauzate de cutremure 'in elementeleunei structuri sunt In general de 2-3 ori mai mari decat cele de proiectare. Elementele ~i structura ins~i are rezerve de capacitate portanta si de disipare a energiei seismice induse. Astfel depasirea limitei de elasticitate si producerea deformatiilor remanente contribuie la disiparea energiei. Formarea articulatiilor plastice (zdrobirea betonului comprimat ~i curgerea armaturii intinse) schimba sistemul static, redistribuind solicitarile si .Jnmoaie'' constructia ducand-o In zona spectrala a deplasarilor mari ~i a fortelor de inertie mici. Dar capacitatea unei structuri de a disipa energie depinde de ductilitatea sectiunilor ei. Intre ductilitatea unui element de rezistenta (stalp, grinda) ~i ductilitatea unui ansamblu structural exista 0 deosebire esentiala,

Ductilitatea unei structuri reprezinta capacitatea structurii de a suporta cresteri ale deformatiilor mult peste limita elastica, structura putand 'in continuare prelua incarcarile existente. Siguranta unei structuri sau a unui element de beton armat pe durata unui cutremur esteasigurata daca cerinta de ductilitate (ductilitatea necesara) este rnai mica dedit ductilitatea capabila a structurii respectiv a elementelor.

Pentru betonul armat se foloseste:

1) factorul ductilitatii de curbura pentru aprecierea capacitatii de deformare a sectiunilor. EI nu depinde de modul de incarcare al elementuluisau al.structurii ci de caracteristicile sectiunii date: forma sectiunii, procentul de arrnatura longitudinala intinsa sau comprirnata, proprietatile de deformare ale betonului si armaturii;

2) factorul ductilitatii de rotire pentru aprecierea capacitatii de deformare postelastica a elementelor;

3) factorul ductilitatii de deplasare al structurii;

La 0 grinda simplu rezemata, ductilitatea de rotire are aproximativ aceeasi marime cu ductilitatea de curbura deoarece rotirea sau sageata sunt functii de distribuirea curburii In lungul elementului. Pentru structurile cu 1 g.l.d., fig. 4.26 a exprima grafic dependenta factorului de ductilitate de curbura, respectiv de deplasare functie de raportul lungimea elementului / inaltimea sectiunii transversale pentru diferite procente de armare. Pentru structuri cu mai multe g.l.d. ductilitatea de ansamblu este 0 functie complexa de ductilitatea de curbura a elementelor si succesiunea aparitiei articulatiilor plastice ca si de distributia lor pe structura.

Numai 0 analiza dinamica neliniara a structurii permite evaluarea potentialului disipativ al structurii. Factorul de ductilitate defineste capacitatea de absorbtie a energiei numai daca structura nu prezinta reduceri importante de capacitate portanta sau de rigiditate la deplasari laterale.

Stalpii cadrelor fiind supusi la compresiune axiala, au 0 ductilitate mai mica (IJ. = I - 2) decat riglele (IJ. = 3 - 6). In majoritatea cazurilor stalpii au 0 comportare elastica chiar si in cazul unor cutremure puternice. Afirrnatia este valabila pentru nive!e!e inferioare all'.' cladirii, unde fortele axiale sunt rnari (~ - 1) . Aces: fapt permite formarea articulatiilor plastice in grinzile cadre lor conrribuind asrfel la absorbtia energiei prin deformatii plastice importante.

DucnLlTATEA iN CALCUL SEISMIC

155

a)

A,. 6.i .s
"" /
3' J
·5
32 / /
~ ,/
1.4 / V / ·4
20 / / ./
.J
I, /.. / V .,.
n /. '/ ..... ,..,
...o"! -a
e. ~ V' ~
~
'\ ~ L!h
0 2 , & n I~ 1
~ :{
", -I-'
~ ~
d "". - .J
12 /J f?' .,)
10 i~ V ..... =::;
-
a V ~ :;;0"" .2
, l'"
4 lc:::: ~
z
0 2 of , ~ .11 11i~ Raeortul1naltlme/lung 01 diofragme I (,~ I~

Fig. 4.26. Factorul de ductilitate la rotire a) ductilitatea.de curbura la sistemul cu 1 g.l.d.

b) ductilitatea de curbura la 0 diafragma

De obicei riglele cadrelor sunt dublu incastrate in stalpi. P:in su~rapuner~a momentelor incovoietoare din incarcarea seismica cu mo~~ntele I?COvOietoare din incarcarea gravitationala, formarea primelor articu.l~ttl plastice .a~e !oc. la extremitatile riglelor. Acestea sunt primele zone de disipare a energiei sel~mlc~. Peretii care conlucreaza cu cadre Ie din beton arm at la fortele laterale consuma, pnn fisur~re sau avariere, 0 mare .parte din energia intodusa In. ~tr~ctura. . . ~

Constructiile cu diafragme verticale fiind constructu din element~ rigide rar~ legaturi care sa asigure redistribuire~ ~fort~rilor in d?me~iul ela~toplast~c, au o~ ~al mica capacitate de disipare a energrei, deci sunt mal putin du~tll~. La ~~nstrUl.;!'tle cu diafragme, numai buiandrugii prin plastificarea ~nor sectium functlO~~aza ca disipatori de energie. Pentru diafragme dependenta dintre factorul de ductilitate de sistem si ductilitatea de curbura este aratata in fi~ 4.~6 ~: . .' ..

La constructiile cu parter elastic, numai ~talpII ~a~erulul ~I. buiandrugii diafragmelor pot consuma din energia seismului. Neexistand poslb~htatea un~~ transfer de eforturi la elementele mai ductile, au loc concentrari marl de eforturi rnai ales la extremitatile stalpilor parterului. ~

La constructiile din beton armat tip turn (cosuri de fum, castel: de a~a: turnuri de racire), 'capacitatea de absorbtie a energiei este destul de r~dusaA datorita absentei unor legaturi suplimentare pentru r~distribu.ir.ea efortur~lor In urma forrnarii articulatiilor plastice. Se conteaza numat pe ductilitatea locala.

4.10. ANALIZA SPECTRAL~ iN DOMENIUL ELASTOPLASTIC

4.10.1. COEFICIENT DE REDUCERE

Prin energia deformatiilor postelastice, un sistem consuma 0 parte di~ en~rgia total a indusa de seism intr-un fel asemanator arnortizarii. Raspunsul seismic P;

156

INGINERIE SEISMICA

atins de sistem, corespunzator limitei de curgere, se compara cu P daca sistemul ar ramane in domeniul elastic. Reducerea raspunsului seismic Pc, ";i~stoplastic fata de raspunsul elastic P max se apreciaza printr-un coeficient de reducere. Evaluarea coeficientului de reducere pentru sistemul cu I g.l.d. se practica in doua mod uri in baza ipotezelor admise. Astfel se disting:

a) Coefici.entul de reducere pe baza conservarii deplasarii maxi me, fig. 4.27 a.

b) Coeficientul de reducere pe baza conservarii energiei totale, fig. 4.27 b.

Daca se accepta ipoteza conservarii deplasarii maxime, fig. 4.27 a, sau a conservari! rigiditatii in stadiul elastic si postelastic, atunci din expresia rigiditatii:

K = P max I X max = Pc I X ( (4.40)

rezulta raspunsul la curgere, inregistrat de sistem:

~=R'Pmax'

(4.41)

unde intervine factorul de reducere:

R=1/Ji.

(4.42)

p

p

Fig. 4.27. Factor de reducere:

a) prin conservarea deplasarii:

b) prin conservarea energiei,

Xc Xmcu a)

Daca se accepta ipoteza conservarii energiei totale induse in sistem in cele doua stari de comportare elastica, respectiv elastoplastica, atunci marimea energiilor respective se scrie, fig. 4.27 b

E _J_KX2_lp

I"'l/' - 2 . 0 - 2" max X 0

(4.43)

I

Ell = - P X + P (X - X ) = P (X - X 12)

mtLt2C(, em c em c'

(4.44 )

Intrucat cele doua stari conserva rigiditatea:

(4.45)

rezulta:

DUCTILITATEA iN CALCUL SEISMIC

157

X 0 = Pm", X c I r.

( 4.46)

Egalarea energiilor conduce la:

(4.47)

Rezulta raspunsul efectiv:

(4.48)

cu evidentierea coeficientului de reducere:

(4.49)

Raportul dintre energia disipata prin deformatia postelastica ~i energia de deformatie total a:

E IE = Pc (X max - Xc /2) = 1 + 1

ltmax lmax P (X - X ) 2f" -1)

c max c 'J-l

(4.50)

constitute un bun indicator teoretic. Cu cat 0 sectiune sau un element printr-o ductilizare corespunzatoare are 0 comportare postelastica mai favorabila, cu atat energia consumata, prin incursiuni postelastice va fi mai mare. Cu alte cuvinte, consumul energetic prin incursiuni postelastice, confers structurii posibilitatea adaptarii locale sau generale la marimea solicitarilor, evitandu-se astfel solicitarile exagerate din domeniul elastic precum si degradarile casante.

Sv

Spectrul de raspuns

clastic .

Spectral de r3spuns inelastic

T

Fig. 4.28. Spectre de raspuns elastoplastic.

158

INGINERIE SEISMICA

4.11. SPECTRE SEISMICE iN ELASTOPLASTIC

Pentru cutremurul de la EI Centro (18 mai 1940) 'in fig. 4.28 sunt red ate spectrele tiparite pentru fractiunea din amortizarea critica 2%. Curbele spectrale se diferentiazafunctie de factorul de ductilitate Il si redau caracteristica spectrala raportata la caracteristica cinematics maxima a terenului. Folosirea spectrelor seismice elastoplastice presupune cunoastera coeficientului de tenacitate u.

Certa este' reducerea valorilor spectrale In raport cu cresterea ductilitatii exprirnata de coeficientul de tenacitate.

4.12. PROCES BIOGRAFIC iN DOMENIUL ELASTOPLASTIC

Analizele efectuate dupa cutremure asupra constructiilor, au aratat ca, in anumite sectiuni, eforturile unitare ating limita de curgere, iar deforrnatiile depasesc limita comportarii elastice. Se inregistreaza deformatii locale ale materialelor insotite de 0 redistribuire a solicitarilor. Aceste constatari impun considerarea eel putin a anumitor structuri intr-un calcul de ordinul II elastoplastic eu pareurgerea unei accelerograme inregistrate ori simulate. In acest scop se efectueaza analiza in proces biografic.

Aeeasta consta in integrarea in pasi a sistemului de ecuatii diferentiale:

[M]{u}+ [C]~l}+ {K}{u }=-{Mj{ l} iio

(4.51 )

Pe durata unui pas At coeficientii necunoscutelor {u}, {u} si {u} se considera constanti. Dar 1a trecerea de la un pas la altul in calculul eiastoplastic de ordinul II intervin modificari ale coeficientilor. Calculul dinamic considera amortizarea de natura vascoasa, deci proportionala cu viteza. Or, pe parcursul procesului biografic intervin schimbari in starea de solicitare a elementului finit. Din acest motiv pentru matricea de amortizare se poate proceda in doua feluri:

1) Amortizarea structurala se considera aceeasi pentru toate modurile de oscilatie ale structurii elastice. Aceasta impune folosirea aceleiasi fractiuni din amortizarea critica pe toata durata procesului de integrare. La sfarsitul fiecarui pas, se calculeaza un set de forte de amortizare care se adauga la vectorul incarcare pentru pasul urmator. Aceste forte sunt calculate !a nivel de element finit ~i sunt transmise ca forte neechilibrate. Astfel, pentru bara dublu articulata, asemenea forte au expresia:

N =-8INI~

d •

u

unde: N" - forta axiala de amortizare, N - forta axiala existents In element, U - rata alungirii, 8 - factor de proportionalitate care defineste intensitatea

(4.52)

DUCTILIT A TEA IN CALCUL SEISMIC

159

arnortizarii. Deci actiunea amortizarii este proportionala cu e~ortul axial ~i.d~ sens contrar cu viteza cresterii lui. Pentru bara incovoiata, actrunea amortizaru se deterrnina eu aceeasi formula atat pentru efortul axial cih ~i momentele de

capat. In general:

Sd =-OISIh.

u

Asadar, S este solicitarea, iar u este deformata corespunzatoare. Eforturile S includ efectele incarcarii statice dar ~i dinamice. Deoareee lncarcarile statice sunt aplicate de la inceput, inseamna ca fortele de amortizare vor actiona si ele de la initierea procesului biografic. Fortele de amortizare sunt transferate ca forte nodale; ele sunt calculate la nivel de .element (bara) si se opun deformarii

acestuia.

2) Amortizarea vascoasa de tip Rayleigh. Pentru a oferi 0 mal mare

flexibilitate, matricea de amortizare se exprima astfel:

(4.53)

unde: [K]o este matricea de rigiditate elastica, [K]T este matricea de. rigiditate tangents care include efectul neliniaritatii geometrice, iar a, ~, ~o sunt coeficienti numenci.

o prima modificare se aplica amortizarii de tipul ~o[K]o prin schimbarea

rigiditatii initiale [K]o care devine Cn[K]o. unde:

(4.55)

Termenul CdK]o se adauga la matricea de rigiditate geometries [KJr care s-a acumulat pana la pasul respectiv ~i se pastreaza pe durata unui pas. Coeficientul ~o poate fi aplicat diferentiat de la un grup de elemente la altul printr-un factor de scala.

o a doua modificare a amortizarii ~o[K]o consta intr-un termen de forma:

CII[K]o{u}eare se adauga la vectorul incarcarii. Vectorul viteza {u}este eel de la inceputul pasului, iar coeficientul CII are expresia:.

(4.56)

Termenii a[M] si ~[K]T se pastreaza constanti pe durata unui pas.

Matricea de rigiditate dinamica se construieste pe scheletul matricei statice de rigiditate elastica. Pentru bara din fig. 4.29, cu g.l.d. din fig. 4.29 a, relatia dintre solicitari ~i deplasarile nodurilor se scrie:

160
r 1 0 -I 0
~f 0 0 0 0
+
NJ L -I 0 1 0
{s}= TJ 0 0 0 0
=
N2 0 r4 - r2 0
T2 EA r. - r2 r3 - rJ r2 - r4
+-
L2 0 r2 - r4 0
r2 - r4 rJ - r3 r4 - r2
= {fk JE + [k 1s}{r}= [k 1\'n {r} JNGINERJE SEISMICA

rJ
r.
=
r2 - r4 r}
rJ - r3 r,
r4 - r2
r} - rl ( 4.57)

unde [~JE = matricea de rigiditate elastica si [k is = matricea de rigiditate g~ometnca-secan~a .. Se evidenti~a. astfel legatura dintre vectorul solicitarilor {S} ~I vectorul_ deplasa~lIor nodale pnn intermediul matricei de rigiditate secanta.

Do~a m~dun de comportare inelastica sunt posibile, fig. 4.30 pentru bara

dublu articulata: '

a) unul av~d posibilitat:a curgerii atat la tractiune cat si la compresiune, fig. 4.30a;

I . b} un al doIle~ mod avand curgere numai la efortul de intindere si comportare e astica la compresiune, fig. 4.30 b.

in d ~fectul de ecruisare este inclus in algoritmul de divizare al fiecarui element oua ele'_TIente .Iegate in paralel - unul cu comportare elastica, iar celalalt cu comportare inelastica, fig. 4.30 c.

. _ Ba:a i~c?~o~ata este orientata arbitrar In planul XOY. Ea poseda atat rigiditate ~xlala ~at ~I rigiditate la incovoiere. Bara se considera suma a doua componente Aegate In paralel: un.a cu compo~re elastica si cealalta cu comportare inelastica. In urml la fenomenului de curgere, rau nastere articulatii plastice punctiforme in bare restu ucrea a Ad' I I . ,

Z In omemu e astic. Deformata barei incovoiate provine din: efortul

s

0)

+-,-~---.--- .~

t5)·[I(]dr 1 i {c§sl·[khldrJ b)

Fig 4 ')9 EI r . I' .

. '-. erneru imt iruar a) -g.l.d. 0) -rigiditate secants. rigiditate tangcnta

DUCTILITATEA IN CALCUL SEISMIC

161

axial, rotirea de bara si rotirea de nod. Cand momentul incovoietor In componenta inelastica a elernentului atinge valoarea de curgere, se formeaza 0 articulatie plastica, Articulatia plastica se introduce in componenta inelastica, componenta elastica rarnanand neschimbata. Deformatia plastica de incovoiere este rotirea plastica a articulatiei. Dupa aparitia unei articulatii plastice, se schimba rigiditatea cornponentei inelastice iar rigiditatea totala este suma rigiditatilor componentelor elastice si inelastice.

e

0)

Fig. 4.30. Cornponenta elastica ~i inelastica a unui element finit de tip grinda.

Pentru grinzile din beton armat se formuleaza modelul de rigiditate degradabila. Bara are rigiditate axiala si rigiditate de incovoiere, degradarea se refera nurnai la sectiunea de plastificare.

Un mod de a introduce degradarea, consta in a atribui elementului 0 sectiune variabila pe .durata procesului de integrare. Pentru rigiditatea de incovoiere, se precizeaza coeficientii cu care trebuie multiplicata aria pentru a obtine momentul de inertie (I = cA). Curgerea are loc numai la capetele elementului finitliniar. Acesta se considera echipat cu resoarte la capete, fig. 4.31. Deforrnarea prin ecruisare si degradarea rnatricei de rigiditate la incovoiere se obtine presupunand bara dintr-un element eu cornportare elastica, iar resoartele de la capete, avand cornportare neliniara, 0 varianta a degradarii rigiditatii sectiunii este aratata In fig. 4.32.

Pe durata procesului de rezolvare a structurii, la fiecare pas se deterrnina marimea eforturilor, marimea deplasarilor care se compara cu valori considerate lirnita si declarate initial. Verificarile aplicate structurii sunt:

Fig. 4.3 1. Element finit liniar cu rigiditate degradabila.

162

INGINERIE SEISMICA

a) conditia de echilibru static;

b) conditiade continuitate, adica de compatibilitate a deformatiilor:

c) conditia de plasticitate. In oricare sectiune ,,i"care nu a atins starea limita de rezistenta se veri fica inegalitatea:

Mpi < Mi < Mpi

in care mornentul plastic ± Mpi este declarat initial. Daca intr-o sectiune sau mai multe sectiuni conditia de plasticitate nu mai este indeplinita, aceste sectiuni sunt considerate mai departe ca articulatii plastice. Toate articulatiile plastice se considera punctiforme, restul barei raman and In domeniul elastic. in cazul in care

M

Fig. 4.32. Modelul Takeda de degradare a rigiditatii elementelor liniare.

unele sectiuni activeaza In domeniul plastic, se fac urmatoarele verificari: conditia de ec~ilibru static, conditia de plasticitate, conditia de mecanism. Structura atinge capacitatea portanta daca se transforms .intr-un mecanisrn partial sau mecanism total, fig. 4.33. Mecanismul partial sau mecanismul elementar poate fi:

_l) mecan.ism de grindi, cand s-au format trei articulatii plastice pe deschiderea unui element liniar, fig. 4.33 a;

2) mecanism de nod, pe mai multe bare care intra in nodul respectiv au aparut articulatii plastice, fig. 4.33 b;

3) mecanism de etaj, cand pe toate elementele verticale ale unui nivel apar cate doua articulatii plastice, fig. 4.33 c.

Mecanismul general de capotare aI unei structuri cu un grad de nedeterminare statica n corespunde forrnarii a n+ I articulatii plastice.

Acest mecanism esteo combinatie de mecanisme elementare.

Corespunzator fiecarei valori ~. o. k a acceleratiei rezultate din partitionarea fi.na a u~ei acceleroemme la un PRS ~ t < Til 0 ) se integreaza sisternul de ecuatii diferentiale cu necunoscutele cuplate ale ingineriei seismice. Rezultatele obtinute la fiecare pas se supun verificarilor mentionate mai sus. Daca la sfarsitul unui pas al

DUCTILITATEA IN CALCUL SEISMIC

163

integrarii se constata violarea conditiei de plasticitate lntr-o sectiune, bara careia Ii apartine sectiunea i~i schimba codul In bara ~ articulat incastrata ~i i se reface matricea de rigiditate. Prin acest filtru sunt trecute toate sectiunile si modificate codurile si matricele de rigiditate la toate barele care nu mai respects conditia de plasticitate. Se efectueaza Ia fiecare

pas reasamblarea matricei de rigiditate globala

cu care se intra In procesul de integrare in pasul urmator. Vectorul incarcarilor nodale se completeaza cu componentele corespunzatoare sectiunilor plastificate. Procesul integrarii « step by

step » se opreste cand se constata una din

urmatoarele situatii:

a) structura s-a transformat intr-un mecanism partial sau total;

b) deplasarea maxima admisa a fost depa~ita. Pentru a acoperi multiplele ipostaze

seismice In care se poate situa 0 constructie pentru procesul biografic, se prop un diferite accelerograme Inregistrate pe Terra sau accelerograme simulate.

a)

1-1-1

b)

I'"

.L

c)

Fig. 4.33. Mecanisme elementare.

Capitolul5

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

5.1. INTRODUCERE

Actiunea seisrnica asupra constructiilor este un fenomen deosebit de complex intrucat: miscarea bazei de rezemare este haotica, la suprafata Terrei sosesc prime Ie, undele longitudinale, care dau nastere oscilatiilor de directie verticala, dupa care sosesc undele transversale ~i undele de suprafata, care pun constructia in stare de oscilatie si pe directie orizontala, Miscarea de ansamblu a structurii este rezultanta rniscarilor oscilatorii de directie verticala, orizontala, dar ~i de rasucire. Elementele componente: rigle, stalpi, plansee, pereti, pot oscila individual.

Cercetarea fenomenului actiunii seismice asupra constructiilor, a cautat sa separe fenomenele dupa importanta lor astfel incat acelea cu pondere secundara asupra stabilitatii si rezistentei elementelor portante sa poata f neglijate intr-o prima aproximatie.

Primele metode de calcul antiseismic ale constructiilor, cunoscute sub numele de metode statice, considerau structurile absolut rigide si apreciau incarcarea seismica ca 0 forta uniform repartizata pe inaltimea lor. Marimea se aprecia ca 2-5% din incarcarea gravitationala. In consecinta, pe timpul seismului, toate punctele suportau aceeasi acceleratie orizontala egala cu a bazei de rezcmare. Neglijarea proprietatilor dinamice ale structurii conduce la 0 evaluare subiectiva ~i in afara realitatii a forte lor seismice. Constatarile experimentale si in situ au aratat ca marirnea actiunii seismice variaza sensibil functie de flexibilitatea (rigiditatea laterala) structuri i.

Actualele metode statuate stabilesc actiunea seismica asupra constructiilor pe baza calculului dinamic. Cea mai populara metoda considera fortele de inertie deduse din calcul dinamic si actionand static. Proiectarea antiseismica a constructiilor, cu ajutorul fortelor seismice aplicate static, se considers satisfacatoare.

Evaluarea fortelor de inertie din actiunea seismica, in cea mai populara metoda, aceea a analizei modal-spectrale, apeleaza la spectrul de raspuns al acceleratiei. Aceasta marime este conditionata de un numar mare de factori, unii apartinand seismului, altii terenului respectiv constructiei. Codurile de proiectare exprirna uzual spectrul de raspuns al acceleratiei printr-un produs de forma:

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

165

(5.1 )

U) fiind factorul seismic aI zonei, sau coeficientul intensitatii seismice pe scara MSK, el este raportul dintre acceleratia seismica maxima inregistrata vreodata in amplasamentul respectiv ~i acceleratia gravitationala;

a 2 - coeficientul dinamic al actiunii seismice determinat pe baze

probabilistice tinand seam a de durata componentei maxime a cutremurului si probabilitatea de a f depa~ita;

a3 - factorul terenului de fundatie care majoreaza sau reduce efectele miscarii functie de rigiditatea terenului (teren tare, teren compact, teren moale, teren nisipos etc.), de perioada oscilatiilor terenului, de nivelul apei freatice. Terenul poate f antrenat intr-o miscare oscilatorie proprie care influenteaza miscarea constructiilor;

a4 - factorul amortizarii care reduce efectul dinamic al actiunii seismice: de regula codurile dau spectrul acceleratiei pentru 5%, fractiunea din amortizarea critica, dar acesta nu este valabil pentru toate materialele si sistemele constructive;

as - faetorul de reducere al actiunii seismice datorita rezervelor de capacitate portanta ale structurii. EI este dat de gradul nedeterminarii statice si de rezerva de absorbtie (disipare) a energiei seismice prin comportarea plastica a unor sectiuni componente ale structurii. Pe exemplul din fig. 5.1 se identifica usor aceste

p

p

p

Fig. 5.1. Oegradarea secventiala a nedeterminarii staticc.

p

rezerve. Astfel, cadrul portal simplu este de trei ori nedeterminat static. Daca se accepta formarea secventiala a articulatiilor plastice din fig. 5.1 b.c.d, datorita fortei seismice S, 'in aceste faze structura poate f exploatata, ea oferind siguranta suficienta, Formarea unui mecanism partial sau total, fig. 5.1 e, duce structura la

166

INGINERIE SEISMICA

colaps. Datorita acestor rezerve , In proiectare se determina forte seismice mai mici decat cele reale. Unele norme folosesc valoarea reciproca a coeficientului de reducere, respectiv Ija5 •

a6• faetorul de rise acceptat pentru constructia respect iva, cu alte cuvinte, avariile asteptate. In cazul unor avarii estimate prin calcul de a fi prea mari, factorul de rise mareste forta seismica ~i prin aceasta perioada de revenire.

a., - faetorul c1asei de importanla al constructiei, tinand seama de valorile umane si materiale care sunt adapostite de ea, precum ~i consecintele avarierii ei. Intrucat factorul de importanta are acelasi efect (cresterea fortelor seismice) cu factorul de rise, numeroase norme Ie asociaza.

ag - faetorul de redueere al rezistentei materialelor folosite la elementele portante.

Cod uri Ie In vigoare pentru diferite fari de pe mapamond adapteaza acest set de factori la conditiile specifice teritoriului si la volumul de cunostinte colectat pentru fiecare factor In parte, ceea ce inseamna ca nu toti acesti factori se regasesc explicit In expresia standardizata a spectrului de proiectare.

5.2. NORMA EUROPEANA. EUROCODE NR. 8 - EC8.

5.2.1. PRINCIPIILE DE BAZA ALE NOMARII

Conceptia actuala de proiectare a constructiilor, In zone seismice, prevede ca, la seisme de intensitate medie, constructiile sa nu se avarieze, iar la cele devastatoare, sa nu capoteze. Cu alte cuvinte,constructiile sa aiba 0 capacitate portanta suficienta pentru a rezista In domeniul elastic la actiunea unui cutremur moderat, energia suplimentara corespunzatoare unui cutremur devastator urmand a f absorbita prin deformatii elastoplastice, cand se admit degradari locale, dar se evita colapsul. Cerinta « sa nu capoteze » ~i cerinta « limitarii avariilor » se stabileste de Autoritatile locale functie de tipul constructiei, pe baza consecintelor capotarii acesteia sau avariilor. Pentru aceasta, constructiile se clasifica in c1ase de irnportanta, fiecarei clase i se atribuie un factor de importanta, tabelul 5.1. Pentru a satisface cerintele fundamentale de mai sus, urmatoarele stari limiti, se cer a fi verificate:

a) Starile Iimita asociate cerintei « non eolaps » sau cu aJte forme de cedare care pot primejdui siguranta oamenilor, sunt incluse de starea limita ultima. Ea se refera la: conditia de rezistenta, conditia de ductilitate, conditia de echilibru, conditia de rezistenta a fundatiilor, conditia rostului seismic.

b) Starea limita de servieiu este asociata cu producerea avariilor, care aduc constructia In stares de ~ nu mai putea servi scopurilor pentru care a fost facuta. Aceasta stare limita este corelata, pentru cladiri, CIJ deplasarea laterala inter-etaje numita frecvent drift.

NORM AREA ACTIUNli SEISMICE

167

. '5.2.2. FORMELE INPUTULUI SEISMIC

Actiunea seismica se exercita asupra unei lucrari de constructii prin:

a) 'forte de natura dinamica induse in structura prin miscarea terenului.

Datorita rnaselor elementelor care compun constructia ~i a maselor care sunt depozitate in ea se dezvolta forte de inertie; .. . ,_ _ bjdeplasari directe impuse fundatitlor prm rmscarea diferentiata efectuata de acestea, Aceste deplasari sunt considerate ca fiind statice;

c) forte dezvoltate prin oscilatli de torsiune; _ . _

d) suprapresiuni dinamice exercitate asupra l~craTllor d~ ~atre teren (ex.:ziduride sprijin, pile de pod, culei de pod, tunelun) sau de lichide stocate (ex.: baraje, peretii rezervoarelor).

Tabelul5.1

Clase de importanta - factorul c1asci de importanta,

Clasa Cliidirea Factor
I Cladiri a carer integritate in timpul ~i dupa cutremur este vitala pe~t~u prot~~ti~ 1,4
civila: ex.: spitale, cazarmi de pompieri. statii de salvare, cladirile politiei,
cladirile organelor de dccizie
II Cladiri a carer rezistenta seismica este irnportanta prin prisma consecintelor 1.2
asociate cu colapsul: scoli, gradinite, unitati sanitare, constructii care adapostesc
aglomeratii de persoane.
III Cladiri de folosinta normala: locuinte, birouri, camine stude~i. 1,0
IV Cladiri de importan.la minora pentru siguran.la publica: construg!i provizorii etc. 0,8 5.2.3. ELEMENTELE MODELULUI

Masa inertiala. Structurile, fundatiile, terenul de fundatie, pot fi descompuse intr-un nurnar de solide elementare, indeformabile, legate intre ele si de baza de rezemare. Fiecare dintre acesti solizi este dotat cu g.l.d. adecvate. Descompunerea sistemului si alegerea g.l.d. trebuie sa permita evidentierea deformatiilor pos~bile: care pun in perieol siguranta lucrarii, De asemenea, descompunerea t~~bUle sa permita identificarea zonelor cu posibile concentratii ale deformatIllo~. sau deformatii postelastice importante. Gradele de Iibertate dinamica pentru ro~atll, pot fi neglijate daca discretizarea este suficient de fina pentru a putea considera ca efectul lor este convenabil simulat prin translatia maselor elementare. Alegerea modelului este 0 chestiune de discernamant. Modelul trebuie sa scoata in evidenta eventualele cuplaje intre grade de libertate diferite. Cele mai bune modele sun~ acelea care dau esentialul rara lucru in plus. Aparitia la nivelul rezultatelor a unui aportminim, neglijabil, al modurilor superioare in cadrul raspunsului, este adesea indicele unei modelari sofisticate, inutile.

Legaturile lntrc difcritclc mase inertiale sunt rcalizatc prin clcmc.n~c structurale ca bare, placi plane sau curbe, masive, cu comportarea elastica. Legaturile neliniare pot fi introduse numai prin justificari particulare.

168

INGINERIE SEISMICA.

Modelul trebu~e. sa prinda in caleul ansamblul elementelor structurale sau ne~tructur~le susceptibile ~~ a aduce 0 contribups sensibila la rigiditatea structurii ~hlar dac~ ,ele sunt neglijate In calcuJele de rezistenta. Aceasta regula este

importanta In cazul scheletelor In cadre a caror functionare poate fi franata~ .

It '. d mal

mu sau mal putm e prezenta zidiiriei inrarnate.

Legaturi~e eu terenul pot fi modelate sub forma de resoarte ~i amortizoare in raport cu numarul g.l.d. alese (translatii-rotatii) ~i pozitia fundatiei in raport cu

supra~ata (fundatii de adancirne, de suprafata etc.). .

I.naltim~a ~si~temului: Can~ constructiile contin 0 infrastructura, este permis a consl~e~a _o ~naltll.ne de dirnensionare care cuprinde inaltimea suprastructurii si 0

parte din mailimea infrastructurji functie de natura terenului in fig 5 2 H t

I . , _ . .. . .., serve~ e

a precizarea Inaltlmll modelului de caleul pentru cladiri.

Pentru teren de clasa a:

(5.2)

Pentru teren de clasa b:

H = H; +O.5H, $1.5Ho.

Pentru teren de clasa c:

(5.3)

(5.4)

Clasele de teren sunt definite, la aliniatul "Condiliile terenului", de mai jos. Amortizarea se ia in caleul printr-o amortizare echivalenta de tip vascos prin fractiunea din amortizarea critica, Structurile dintr-un singur material se trateaza la toate modurile cu aceeasi fractiune din amortizarea critics. Cand structura sufera incursiuni in domeniul plastic, cfectul cresterii amortiziirii este inelus in coeficientul comportarii q. in acest caz, nu se poate majora valoarea amortizarii.

----- Cand structura comports 0 densitate de

Fig. 5.2. [nal(imea de calcul a modelului. co rti t

mpa irnen are comparabila cu aceea a

cladirilor de locuit sau alte elemente

nestru.ct~~~le,. ~ar legate de structura si susceptibile de a disipa energia, valoarea a~ortl~(lrll entice p~ate fi rnajorata (ex.:cu 1-2%). Cand structura este constituita din mal multe matenale, valoarea fractiunii din arnortizarea critics este egala cu:

Ii
H


~ ~~
H1 ~-'k-
~
r'" T'* ,. (5.5)

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

169

in care ~i este fractiunea din amortizarea critica a rnaterialului considerat, E, desemneaza parte a de energie elastica asociata deforrnatei modale inmagazinata de materialul i, E energia elastica a structurii asociata modulului considerat.

Perioadele ~i modurile proprii introduse In caleul sunt determinate in starea initiala liniar elastica - domeniul micilor oscilatii, Perioadele pot fi calculate prin metodele c1asice ale dinamicii structurilor, exemplu din rezolvarea problemei valorilor proprii ori folosind formule empirice adaptate la caz.

Conditiile terenului de fundatii, Terenurile de fundatii sunt clasificate in trei clase dupa cum urmeaza:

Clasa "a" terenurile de rezistenta buna ~i foarte buna, Aici sunt cuprinse: 1) roea de bad sau aim formatiune geologica dura, compacta, de eel mult 5 m grosime, material mai slab la suprafata; viteza minima a undelor de forfecare 800 m/s;

2) depozite rigide de nisip, pietris sau argila supraconsolidata de cativa zeci de metri grosime, caracterizate de 0 crestere graduala a proprietatilor mecanice in raport cu grosimea stratului; viteza undelor de forfecare la adancirnea de 10m eel putin 400 m/s.

Clasa "b", terenurile de rezistenta medie, cuprinde depozite adanci de densitate medie: nisip, pietris, argila de consolidare medie cu grosimea de la cativa zeci de metri la mai multe sute de metri; viteza undelor de forfecare 200 m/s la adancirnea de 10m si 350 m/s la adancirnea de 50 m.

Clasa "e", terenurile de rezistenti redusa, include straturile coezive moi, avand in primii 20 m, rnasurati de la suprafata, viteza undelor de forfecare sub 200 mls.

5.3. FORTE DE NATURA SEISMIC.\.

5.3.1. MODELAREA MI~CARII TERENULUI

Miscarea terenuluj pe care se afla 0 constructie, se considera ca rezultata din compunerea:

a) unei mi~eari de translatie de ansamblu in care toate punctele terenului sunt animate in orice moment de aceeasi miscare;

b) unei miscari diferentiate, functie de distanta care separa punctele considerate.

Prima rniscare corespunde afirrnatiei ca baza de rezemare a unei constructii se deplaseaza 0 data cu terenul, a doua corespunde sosirii defazate a trenurilor de unde la diferite puncte ale bazei de rezemare. Miscarea de translatie este definita prin trei componente ortogonale: doua componente orizontale si 0 cornponenta verticala, Fiecare componenta a miscarii este caracterizata printr-un spectru de raspuns in termenii acceleratiei, Se foloseste acelasi spectru pentru componentele orizontale. Componenta verticals se accepta de intensitate 70% din a celei orizontale. Spectrele considerate nu sunt spectrele elastice deduse direct din miscarea solului, ci sunt spectre conventionale de dirnensionare.

170

INGINERIE SEISMICA

A doua rniscare este eu atat mai evidenta eu cat dimensiunile in plan orizontal ale constructiei sunt mai mari ~i se datoreste sosirii asincrone a trenurilor de unde.

5.3.2. MISCAREA SEISMIc..~ DE CALCUL Miscarea seisrnica de ealcul este definita prin:

a) Spectrul de raspuns elastic normalizat al terenului S(T), fig. 5.3, In care S este ordonata speetrului de raspuns elastic, T perioada unui sistem liniar cu I g.l.d., TB, Tr , sunt limitele acceleratiei constatate, TD este valoarea de inceput a domeniului deplasarii speetrale eonstante. Configuratia aeestui spectru este diferita functie de clasa terenului a, b, c, pentru care valorile TB si Tc sunt notate In tabelul 5.2.

s

A

TB

Fig. 5.3. Spectrul elastic norrnalizat al terenului.

Tabelul5.2

Limitele palierului acceleratiei constante

Clasa terenului EC8 - perioadele reprezentative .
TB Te TD
a 0,10 0,40 3,0
b 0,15 0,60 3,0
c 0,20 0,80 3,0 b) Acceleratia nominala eonstituie marimea care sta la baza zonarii seismiee a unui teritoriu. EC8, 0 noteaza eu ag ~i recomanda a fi precizata de Autoritatile locale.

c) Valoarea maxima a spectrului normalizat-~o. Aceasta valoare se considera ca fiind constants intre perioadele T8 si Tr: EC8 atribuie valoarea 2,5 coeficientului ~o pentru 0 durata de 20-60 sec vsi 0 arnortizare de 5% cu probabilitatea de 70-80% de a nu f depa~ita valoarea de varf a acceleratiei. EI reprezinta amplificarea datorita caraeterului dinamic al fenomenului, fig. 5.4 a.

d) Spectrul de raspuns elastic efectiv S JT) rezulta prin amplificarea

spectrului elastic normalizat eu acceleratia miscarii seismice a~ ~i valoarea maxima a spectrului normalizat ~o. De asernenea, acest spectru se corecteaza datorita amortizarii constructiei, Factorul de corectie datoritii amortizarii are valoarea:

_ 11 = 1 npntrl1 f~r'tl"\rl1l riA -:l""'Arl-;7IJ1rt:ul ):. == " 0/_,

I • ,..._ "'"' ._- .lvJ."tL,.IL4 U '" 0.1 /V,

- 11 = ~7 /(2 +~) ~ 0.7 pentru un factor de amortizarea ~ > 0,05.

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

171

Fig. 5.4. Spectre elastice ~i de proiectare.

S.fa.

a

Spectrul elastic

Spectrul de proiectarc

SJa

c

...... , .... ': . ._ -

------~':.:::~~~

0.0

1.0

4.0

1.0 zo

Pcrioadll

Terenul de fundatii influenteaza marimea spectrului, de aceea valorile spectrului elastic sunt amendate de un coeficient de teren S. Pentru terenul de .c1asa . a,b coeficientul de teren este S = I, iar pentru clasa c, coeficientul terenului este S = 0,9. Cu aceste achizitii, expresia speetrului elastic este redata de formula:

agS [I + ;, (!)jl, - III o s T ~ T8
SeCT) = axS 1]/30 TB s T s t; (5.6)
a~S 17/30 (T,. IT)K, T('~T~Tn
lagS 17/3o(T, /TD)KI .(TD IT)K2 T>TD K = I' K2 = 2 sunt coeficientii de influenta ai formei spectrului. Alura spectrului d~ ras~uns elastic efectiv este redata In fig. 5.4 b. Oricare dintre valorile din (5.6) trebuie sa depaseasca 20% din acceleratia gravitationala.

5.3.3. SPECTRUL DE PROIECTARE

In vederea proiectarii, constructiile In zone seismice, se clasifica In: .

i) Constructii nedisipative, care raspund la actiunea seismica In domeniul

liniar elastic.

ii) Constructii disipative, ale carer elemente au incursiuni in dOl11eniu~

plastic datorita unor neliniaritati de comportare inelastica a mater~alelor precum ~I un or neliniaritati geometrice care corespund modificarilor suferite de geometna sistemului, consecinta a~a-numitelor deforrnatii ~i deplasari de ordinul ~oi: .0

. ,. • ...... .' . rJ t 1 r"~rlJlf'tpr1C:h""llp

monvare a acestor ne.!n!ar!tat! mecan!ce tine _e na~ura sat. _ " H .• """""

imbinarilor: disimerria cornportarii la tractiune ~i compresiune, imbinari unilaterale, folosirea de dispozitive mecanice sau materiale cu caracteristici

172

INGINERIE SEISMICA

neliniare, in particular, dispozitive de frecare sau glisare. Diferentierea constructiilor din acest punct de vedere se face prin asa-numitul factor de comportare.

Notat eu q, factorul de comportare se stabileste functie de:

1) natura materialului;

2) posibilitatile de redistribuire a eforturilor de care este capabil sistemul constructi v;

3) eapacitatea de deformare a elementelor in domeniul postelastic.

{I pentru constructii nedisipati ve q=

> 1 pentru constructii disipative

Spectrul de proiectare conform EC8, normalizat pnn acceleratia gravitationala a = aN / g , are expresia:

as[1 + :,[~~~ ~ I )J

as T]~o q

aS~:'[i r

(5.7)

coeficientii KdJ = 2/3, Kd2 = 5/3 influenteaza forma spectrului de proiectare pentru perioade mai mari dedit Te, respectiv TD. Coeficientul de comportare q este 0 aproximare a raportului fortelor seismice, care actioneaza constructia ce raspunde complet elastic cu 0 amortizare de 5% si fortele seismice minime care pot fi folosite In proiectarea cu un model conventional liniar, asigurand un raspuns satisfacator. Ca alura, spectrul de proiectare al unei constructii precizate intr-un amplasament dat este ilustrat in fig. 5.4.

5.3.4. COMBINAREA COMPONENTELOR ACTIUNII SEISMICE DUPA EC8 Componente orizontale. Actiunea seismica orizontala este descrisa prin doua componente ortogonale, considerate independente si actionand simultan.

Combinarea componentelor orizontale poate fi socotita dupa cum urrneaza:

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

173

a) Pentru inceput, raspunsul structural, la fiecare components orizontala, va fi calculat cu ajutorul regulii superpozitiilor pentru raspunsuri modale.

b) Valoarea maxima a fiecarei actiuni asupra structurii, datorita componentelor orizontale, poate fi estirnata prin superpozitia patratica a raspunsurilor componente. o alternativa a acestei suprapuneri 0 constituie propunerea:

EEd, +O.3EEd,

(5.8-5.9)

unde semnul + implica "a fi combinat cu". EEdx, EEdy insearnna efectul actiunii seismice de proiectare pe axa orizontala x-x, respectiv axa veticala y-y. Combinatia se va face astfel incat sa conduca la situatia cea mai defavorabila. Cand se practica analiza biografica ~i se foloseste un modei dinamic spatial, se vor aplica bazei de rezemare simultan accelerograme pentru ambele directii orizontale.

Componente orizontale ~i verticale. Cand componenta verticala a actiunii seismice este considerabila, iar componentele orizontale de asemenea sunt relevate, urmatoarele combinatii pot fi practicate pentru efectul actiunilor seismice

0,30 EEdx+ 0,30 EEdy + EEd

EEdx + 0,30 EEdy + 0,30 EEdz 0,30 EEdx + EEdy + 0,30 e;

EEd poate fi moment incovoietor, forta taietoare, forta axiala in aceeasi sectiune pentru structuri din bare, Eed poate fi deplasarea aceluiasi punct de pe structura etc .. datorita actiunilor considerate.

La constructiile in cadre dimensionarea rezulta din considerarea momentului incovoietor, de ~ceea e; ~unt momente incovoietoare. La constructiile in diafragme, forta taietoare constituie efectul de dimensionare, ceea ce implica Ecd sa fie forta taietoare. Structurile din bare-grinzi cu zabrele, tum uri, antene se dimensioneaza la efortul axial, in consecinta Eed sunt eforturi axiale.

(5.10-5.12)

5.4. VERIFICARI DE SIGURANT A

Pentru siguranta constructiei, se verifica respectarea conditiilor limita relevante ca sia conditiilor specifice. Astfel, pentru cladirile din clasele de importanta II - IV, cerintele rezistentei la cutremur pot f considerate ca fiind satisfacute daca:

a) forta taietoare de baza rezultata din combinatia incarcare seisrnica si alte actiuni, calculata cu un factor de comportare q = I, este mai mica decat aceea datorita altor combinatii relevante pentru care cladirea este proiectata pe baza analizei liniar elastice. Un caz frecvent in acest sens II constituie actiunea vantului la constructii inalte.

b) conditiile de regularitate in plan si elevatie sunt respectate.

174

INGINERIE SEISMICA

Starea limita ultima de rezistellli. Siguranta lmpotriva capotarii - starea limita ultima - In situatia proiectarii seismice se considera a fi asigurata daca urmatoarele conditii privitoare la rezistenta, ductilitate, echilibru, stabilitatea fundatiilor ~i irnbinarilor sunt indeplinite.

Conditia de rezistenta (Conditia capacitatii portante). Toate elementele structurale, inclusiv imbinarile ~i elementele principale nestructurale trebuie sa verifice relati ile:

(5.13)

unde: Ed = E (I Gkj, ¥I A,d, Pi, I\j!2iQk;) este valoarea de proiectare a efectului actiunilor: gravitationale Gk, temporare de lunga durata (utile) Qk, de precomprimare Pi, si seismice A lit. In combinatia aceasta efectul actiunii seismice se

rnajoreaza cu coeficientul c1asei de importanta rl' Rd reprezinta rezistenta de proiectare (capacitatea portanta corespunziitoare) a elementului dirninuata cu factorul de material, in exprimare implicita: Rd = R(jk /Y M ).

Efectul de ordinul doi (P - ~) al actiunilor trebuie sa fie inc1us In relatie.

Aceasta ultima prevedere obliga proiectantul sa supuna unui calcul nu toc~ai comod structura, tinand seama de dificultatile ~i volumul calculelor de ordinul II. Totusi, codul face urmatoarele inlesniri. Efectele de ordinul doi nu trebuie considerate cand urrnatoarea conditie este verificata:

P <dr

8 = lOl ::; 0,10

VIOl .h

(5.14)

8 - coeficientul de senzitivitate intreetaje; Piol +Incarcarea gravitationala totala de pe etajul considerat si de deasupra lui, in concordanta cu ipotezele facute pentru calculul efe,ctelor a~tiuni.i seismice; dr - deplasarea laterala de proiectare intre etaje (~~necarea mtre etaje-drift), evaluata ca diferenta deplasiirilor laterale; VIOl -- forta taietoare totala; h - inaltimea de etaj, fig. 5.5. In cazul In carecoeficientul de senzit.ivita~e verifica inegalitatea: 0,1 s () ::; 0,2 efectele de ordinul doi pot fi aproximanv luate In searna prin majorareaactiunii seismice cu factorul lie 1-8) ceea ce conduce la 0 majorare cu (11-25)%.8 nu va depas! valoarea 0,3.

. Conditia de ductilitate impune ca structura globala ~i elementele structurale sa alba 0 ductiiitate adecvatii.Aceasta depinde de sistemul selectat si factorul de comportare. Cerintele de ductilitate referitoare la materiale: otel, rnarca de beton lemn ~tc.: su~t precizate pentru fiecare material ~i diferite componente structurale: astfel I.ncat sa conduca la 0 configuratie propusa de articulatii plastice care sa evite modunle de cedare casante.

. Conditia de echilibru prevede ca structura sa fie stabila sub setul actiunilor care Intra in combinatia de incarcari incluzand actiunea seismica, Aici suntincluse efectul de rasturnare si efectul de lunecare.

NORMAREA ACTIUNJI SEISMICE

175

Fig. 5.5. Oeplasarea inter-etaje si elernentele coeficientului de scnzitivitate.

b)

Rezistenta la nivelul tilpii fundatiilor pretinde ca diafragmele orizontale ~i contravantuirile sa fie capabile sa transmita cu suficienta rezistenta, efectele actiunii seismice la diferite sisteme de rezistenta lateral a, cu care ele sunt legate. Aceasta conditie se considera indeplinita implicit daca verificarile de rezistenta

sunt indeplinite cu fortele obtinute din analiza multiplicate eu faetorul 1,3. .

Rezistenta fundatiilor. Sistemul de fundatii se veri fica conform prevedenlor Eurocode 7. Efectele actiunii pentru fundatii vor fi derivate pe baza consideratiilor de proiectare ale capacitatii socotind dezvoltarea de posibile suprasolicitari, dar rara sa depaseasca raspunsul structurii sub actiunea seismica corespunzat~ar~ cornportarii elastice q = 1. Cu alte cuvinte, pentru fundatii, raspunsul actrunu seismice se considera integral rara a f redus cu coeficientul cornportarii. Dad efectele actiunii pentru fundatii au fost determinate folosind un factor al cornportarii q::; 1,5 nu se mai cer alte verificari la fundatii.

Conditia rostului seismic. Cladirile vor fi protejate de coliziunea indusa de cutremur cu structurile adiacente. Aceasta este gandita a fi satisfacuta daca distanta de la linia de margine a potentialelor puncte de impact nu este mai mica decat deplasarea maxima orizontala. Aceasta deplasare este data de relatia:

d,=d,.qd'Y'; qd$,q (5.15-5.16)

de - deplasarea aceluiasi punct al sistemului structural determinat prin analiza linia~ elastica incluzand ~i efectul de torsiune, fig. 5.6. Aceasta distanta se doreste cat mal realista prin folosirea coeficientului comportarii q, dar ~i protectoare apeland la coeficientul clasei de irnportanta YI . Conditia rostuiui seismic devine:

(5.17)

176

INGINERIE SEISMIC':;'

qe .lj'ljt-6jt-dt dS·OI9.dde

rI 1 2 ... r >d~ td~

Fig. 5.6. Marimea rostului seismic.

_ ~tarea U~ita de ~erviciu are ca obiectiv limitarea deformatiilor care prin depasirea anurmtor :al?rJ pot compromite functionarea elementelor de inchidere, a elemen~el?r decorative' etc. Functie de materialul de inchidere: zidarie inramata panoun din mate.~iale pl~stice, tabla din otel, azbopan si de sistemul constructiv se pot adopta solutii de prindere rig ide fixate de elementele portante ori izolate de acestea printr-o prindere elastica, fig. 5.7.

Fig. 5.7. Panouri de zidarie inrarnata: a) eu contributie la rigiditatea lateral a: b) tara participare la rigiditatea laterala.

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

177

Starea limita de serviciu limiteaza deplasarea laterala a unui nivel fata de urmatorul nivel fig. 5.5. Astfel: pentru cladiri cu elemente nestructurale din materialele casante legate de structura, lunecarea relativa internivele sa verifice inegalitatea:

drv < 0,002 h.

(5.18)

Pentru cladiri cu elemente nestructurale fixate astfel incat deforrnatiile elementelor structurale nu Ie influenteaza:

d,lv ~ 0,004 h,

(5.18')

unde v este un factor de reducere indicat in tabelul 5.3.

Tabelul5.3

VaJorile factorului de reducere v

Clasa de importanta I II III IV
FactoruJ de redueere v 2.5 2.5 2.0 2.0 5.5. EC8 - DISPOZITII ADITIONALE SPECIFICE

In vederea satisfacerii restrictiilor care conduc la evitarea colapsului cu limite acceptabile de fiabilitate, sunt prevazute dispozitii adecvate menite sa fie considerate ~i realizate pentru a acoperi incertitudinile modelarii folosite la analiza si determinarea comportarii, Astfel, se pot trece in revista ciiteva dispozitii aditionale.

Fig. 5.8. Restrictii pentru pJanul orizontaJ.

L,

Configuratia structurala a ansamblului structurii, adica distributia in spatiu a maselor inertiale, rigiditatilor ~i rezistentelor trebuie sa fie mentinuta uniform, pe cat este posibil. Din acest punct de vedere, se impune respectarea restrictiilor geometrice din fig 5.8, in plan orizontal, ~i a celor din fig. 5.9, in plan vertical, privind retragerile de la fatada. Imaginile din fig. 5.10 a evidentiaza forme in plan a carer realizare cere practicarea rosturilor seismice, pentru a evita reactii necontrolate ale ansamblului. Neregularitatile structurale evidentiate in fig. 5.10 b.c

178

INGINERIE SEISMIC.A.

P?t conduce la salturi de rigiditate pe vertical a structurii. Eliminarea un talni

diafragrn . I (penrru o mai or s a pr sau

. .. e pe un _nlve. pentru.o mal buna vizibilitate sau alte comoditan) slabeste

rigiditatea laterala a sistemului care trebuie sa aiba, pe verticala structurii 0 variatie

descrescatoare cat mai uniforrna, '

L

L

~

L E;O,3

~,"OI0

L1 I

Fig. 5.9 . Restrictii privind retaragerea de Ia fatada.

Diafragmel: t~ebuie sa aiba continuitate pe verticala, Cladirile cu parter elasti fig. 5 .. 101 c, cu stalpi la parter ~i diafragme la etajele superioareau 0 rigiditate ml'cICa:

tocmai a parter d f r-to tai d '

I !.. ' un e o. tu aJ~~oru:e ~ baza are valoarca cca maio marc. Formclc de

e ev ap~ din fig. 5.10 d cer stud" mmutioase, iar masurile constructive adoptate pentru teren ~l pentru elementele de rezistenta pot fi usor depasite de seism.

~~~~~

o)cJad1rJ cu plan orizonto] ncrclJulat

I I

'''. "I)~ I

.. '>"Q .' ~ gS g~a", : I

1>:<1 '"II QQ'lti'l

_111'7. Qq~g I

d) r:on~trur.rii (u Iorrne ror nrrtr-tir,..d ...

J r· .... -I ..... ~,-

Fig. 5.10. Forme de cladiri ne rccomandabile in zone seismice.

NORMA REA ACTIUNII SEISMICE

179

5.5.1. EC 8 - REGULI SPECIFICE PENTRU CLADIRI DIN BETON i\RMAT Clase de ductilitate. Proiectarea cladirilor din beton, rezistente la cutremur, va asigura 0 capacitate adecvata de disipare a energiei Tara reducerea substantials a rezistentei globale la incarcari verticale ~i orizontale. 0 asemenea comportare globala postelastica este asigurata daca cerintele de ductilitate locala din regiunile critice sunt indeplinite, Din punct de vedere al capacitatii de disipare histeretica curenta, se disting trei cIase de ductilitate pentru structurile din beton.

Clasa de ductilitate joasa « L» contine structurile proiectate ~l dimensionate In concordanta cu Eurocodul 2, suplimentate cu masurile de ductilitate admisibile.

Clasa de ductilitate medie « M» corespunde structurilor proiectate, dimensionate ~i detaliate In concordanta cu prevederile specifice rezistentei la cutremur, permitand structurii sa intre In domeniul inelastic sub incarcari repetate Tara cedari casante.

Clasa de ductilitate inalta « H» corespunde structurilor pentru care prevederile de proiectare, dimensionare si detaliere sunt astfel incat sa asigure un raspuns la excitatia seismica sub forma unui mecanism stabil asociat cu 0 disipare mare a energiei.

Pentru clasa de ductilitate joasa se folosesc betoane de maroa mai mare de B 16, iar pentru clasele de medie ~i 'inalta ductilitate, beton de maroa superioara lui B 20. Pentru otelul beton se cer in plus respectarea cerintelor din tabelul 5.4.

Tabelul5.4

Cerinte suplimentare pentru otelul beton

Proprietatea Clasa de ductilitate
L M H
Alungirca uniforrna la incarcarea maxima otel de mare 6% 9%
Rezistenta la rupere raportata la limita de ductilitate 1.15 1,20
curgereRJR. conform
Valoarea medic a raportului RIRc EC2 1,30 1,30 Pentru fiecare clasa de ductilitate sunt redactate conditii constructive insotite de alte restrictii geometrice.

Tipuri structurale ~i factori de comportare. Cladirile din beton sunt considerateca apartinand la unul din tipurile structurale de mai jos, definite dupa modul de preluarc a actiunilor orizontale:

a) Sistem in cadre. Sistem structural care preia atat incarcarile verticale cat ~i cele orizontale printr-un cadru spatial a carui capacitate portanta la forfecare depaseste 65% din capacitatea total a de forfecare;

b) Sistem dual. Sistem structural In care la incarcari verticale se opllne lin cadru spatial, iar lalncarcari orizontale se opune in parte cadrul spatial si structura fermata din pereti-individuali ~i cuplati;

180

INGINERIE SEISMIC"

c) Sistem dual cadru echivalent. Sistem dual in care capacitatea portanta la forfecare a cadrului depaseste 50% din rezistenta la forfecare globala si unde planseele au suficienta rigiditate In plan (saiba rigida);

d) Sistemul dual diafragma echivalenta, unde capacitatea portanta la forfecare a peretilor depaseste 50% din rezistenta globala la forfecare;

e) Sistemul cu miezuri. Sistem alcatuit din cadre flexibile combinate cu un miez din diafragme, localizat aproape in centrul cladirii (casa scarii si a liftului);

f) Sistemul pendul invers. Sistem unde 50% din masa lui inertiala este concentrata in treimea superioara a inaltimii constructiei sau la care disiparea energiei se face in principal la baza,

Factorul comportarii pentru constructiile din beton se defineste functie de mai multi parametri prin relatia:

(5.19)

qo este valoarea de baza a coeficientului de eomportare indicat In tabelul 5.5, KDeste factorul c1asei de ductilitate redat in tabelul 5.6, KR - factorul regularitatii in plan vertical al cladirii, indicat orientativ in tabelul 5.7, Kw - factorulcare reflects modul dominant de cedare prezentat in tabelul 5.8.

Tahelul5.5

Valorile de baza a factorului comportare qo

Nr. TipuI structural qo
crt
1 Sistem In cadre 5,0
2 Sisteme duale Cadru echivalent 5,0
3 Diafragme echivalente 4,5
4 Sistem in diafragrne Diafragrne cuplate 5,0
5 Diafragme necuplate 4,0
6 Sistemul cu miezuri 3,5
7 Sistemul pendul invers 2,0 Tabelul5.6

Tahelul5.7

Factorul clasei de ductilitate

Factorul de regularitate

I Clasa ductilitate

Neordonate

0.8

Coeficientul ~ din tabelul 5.8 exprima modul de cedare dominant. EI are forma pentru 0 cladire eu un nivel: ao = h,../l", iar pentru cladiri cu mai multe

nivele devine ao = I hWI II t; ' unde hWi reprezinta inaltimea peretelui t. iar 1", lungimea aceluiasi perete.

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

181

Criterii de proiectare. Ele- Tabelul5.8

mentele de rezistenta din beton armat Factorul modului de cedare

vor fi proieetate la actiunea seisrnica in eonformitate cu urmatoarele criterii:

Criteriul rezistentei locale prevede ea toate regiunile critice ale strueturii sa evidentieze 0 rezistenta adecvata mai mare decat efectele actiunii seismice in aceste sectiuni:

eforturi, deformatii. .

Criteriul capacititD portante, Modurile de eedare easan~e s~u _ a~te mO?Uf!

de eedare nedorite (forfecarea elementelor structurale, cedarea imbinarilor grmda stalp, curgeri ale fundatiilor sau ale oricarui e1eme~t I~. care in~entia proieetru:ii ~ste de a ramane elastic) sunt excJuse dad efectele actiunu de proiectare ale regiunilor solieitate sunt derivate din conditii de echiJibru. Acestea se produe dad in regiunile incovoierii plastiee se inregistreaza suprasolicitari.

Distributia extensiva a regiunilor plastiee (articulatiilcr) evitand eoneentrarea lor, la un singur etaj (mecanism de etaj moale) este asigurata daea. for~area articulatiilor plastice la ambele eapete la eel putin un stalp de la acelasi et.aJ est~ impiedieata. Aceasta poate fi atinsa, cu suficienta incredere, dae~ este aSI?ur~ta dezvoltarea articulatiilor plastice numai in grinzi si nu 'in stalp r. Exceptio lac

articulatiile plastice inevitabile la baza cladirii, .,

Criteriul ductilititii locale. Ductilitatea globala a structuru cere 0

capacitate rotationala de plastificare mare a regiunilor critice (articulat~i plastiee) I~ multe elemente structurale. Acest eriteriu este gandit a f satisfacut daca

urmatoarele conditii sunt implicit 'indeplinite: .. ..

a) ductilitatea de curbura suficienta va f furnizata 'in toate re~IUOII~ ent~ee,

incluzand extremitatile tuturor stalpilor (indiferent de evitarea intenuonata a

formarii articulatiilor plastice la stalpi); .' .

b) flambajul local al otelului eomprimat va f impiedicat In regtum de

articulatii plastice potentiale;

c) calitati potrivite de beton si otel vor fi adoptate pentru a asigura

ductilitatea locala.

Mai mult: otelul folosit va avea 0 elongatie plastics uniforma, iar raportul

rezistenta de rupere / limita de curgere va fi mai mare decat I.. ,. _

Cand nu se dispune de date mai precise, regula paragrafului a) este gandita a

fi satisfacuta daca factorul conventional de ductilitate de curbura III In aceste regiuni este mai mare decat valorile specificate pentru ~eea:e clas~ de du~tili~a~e._ .

Redundanta structurali. In vederea unei cat mal largi disipari energetice, se c~re un grad lnalt de nedeterminare s~atica. Di~ ~~est .punet de vederese atribuie 0 valoare mai joasa coeflcientului comportaru a sisternelor

,

eu nedeterminare statica mica.

Sistemul Kw
Sistem de cadre 1,0
Sistem-dual cadru echivalent 1,0
Sistem-cu diafragme I S:I
Sistem-dual diafragrna 2.5- O.Sao
echivalenta 182

INGINERIE SEISMICA

Rezistenta secundare. Elementele nestructuraJe d . .

disiparea cnergetica daca el t if ' " p.ot e asernenea contribui la

, . . e sun um orm distribuite In structura Pentru

Impledlca efect~le co?t.rare, sunt prevaeure masuri constructive adecvate:a

. .Prevederde adlflOnale sunt cuprinse In norma EC8 in mod dif .

pnnclpal~le elemente: grinzi, stalpi, noduri rigla-stal dia r I erentrat pentru

~;:t~~c~~r'g:~:et~f;:ifi~ate pentru fiecare c1as~ ~e dU~;ilitat:'~: :~~'st~ce~:~

distante intre etrieri etc, ocente de arrnare, lungimi de suprapunere a armaturilor,

5.5.2. EC 8 CLADIRI DIN OTEL. CONCEPT DE PROJECT ARE confo:;~:~::e. Structuri~e. di~. otel r~~ist~nte. la cutremure, se proiecteaza in

I) St c?nce~t~1 dl~lpafll energrei seismice induse. Astfel se disting:

tine seam;U~!un nedlslpatlve, c~r~ se calculeaza pe baza analizei elastice rara a

coeficientul com ~o~~i~::;:a ~eh~lara a materi~lului. ~~ntr~ aceste structuri o diferentiere In Pceea ce . q - 1. ~n cazuJ structunlor nedlslpatlve, nu se face nici sunt neglijabile. pnveste tipul de structura, deoarece efectele ductilitatii

dome~~~1 ~tl:~~~U:i u~i~~pz~~:ed ca~e =. calculeaza. t~mlndseama de incursiunile in prinsa In calculul, prin coeficie:t~:I:o~ste~:I~~ dlslfa~ve. Disiparea energiei este rezistente la cut~ur . ¥ po .am q > . entru structurile disipative,

"._J • se pracnca. clasificarea din.t bel 1'5 9 f .

comportarea lor seismica .. . Co. au .. , uncue de

Tipurile str~~turale pentru cliidirile din ole I sunt:

a) Structun m cadre, care rezista la forte on . ¥

care lucreaza In principal la ' .' orte onzontale datonta elementelor

mcovoiere La a~este st cturi I di .

de obicei situate in articulatiile It" di " . rue un, zo~e e rstpative sum

energia se consuma " . p a~ I~e In apropreren nodunlor rigla-stalp, iar prm IIlCOVOlere ciclica.

b) Structuri cu zabrele triunghiuri avf d di

care rezistenta la forte orizontal t f '. an iagonalele centrate In noduri la

. , . e es e urnizatg de ba I fi .'

aceste structuri zonele disipati ¥ , . re supuse a orte axiale. In

ve se gasesc III princi I'd' I ,.

Aceste structuri se clasifica in: ' pa, III iagona ele mtrnse.

1. cu ziibrele diagonale la care rezi t t", I ' ¥ ¥. .

este furnizata de diagonale intinse ' I" _sent<' a ~ncarcan extenoare orizontale

2 cu ¥b I ' ' se neg IJeaza aportul dlagonalelor comprimate'

. za re e IU V sau V intors I . , '

exterioare estc furnizata iderf d ' .~ car~ rezrstenpi la mcarcan o. rizontale

. consl eran atat diago I I " , ..

compnrnatc. Punetul de intersectie I ~" .' na e e ~ntmse cat ~I cele orizonral continuu; , a acestot diagonale se gaseste pe Ull element

3. cu zabrele in K, la care inter ti di I _

constituie sistem disipativ atunci 'd secpa .. iagona elor se gaseste pe stalp, Nu

. , CI can mecanismu] de . I' ¥

matenalului sectiunii stalpului. curgere Imp rca curgerea

c) Cadre contra~antuite cu dia 0 I I .

orizontata este preluata prin efortun . f nal e e. excentnce la care incarcarea

un axra e a e diagonalelor necentrate In noduri.

NORMAREA ACTIUNII SElSMICE

183

Energia se disipeaza in grinzi datorita momentului incovcietor ciclic ori fortei taietoare ciclice. Cadrele contravantuite excentric pot fi incluse In clasa disipativa cand curgerea datorita incovoierii ori forfecarii elementelor precede atingerea

rezistentei limita la tractiune ori compresiune a diagonalelor. .

d) Structuri in consola ori structuri pendul invers la care zonele disipative sunt in principallocalizate la baza.

e) Structuri cu miezuri din beton armat sau pereti si stalpi din otel legati cu placi din b.a. La acestea, fortele orizontale sunt preluate de aceste miezuri sau pereti.

f) Structuri duale: cadre-cadre contravantuite.

g) Structuri mixte, la care fortele orizontale sunt preluate de cadre din otel cu elemente din b.a. sau zidarie ca panouri inramate.

Factorul comportarii. Coeficientii de comportare q sunt In corelatie cu restrictiile generate impuse cladirilor, fig. 5.8-5.10 si cu cele speciale pentru cladirile din otel. Valorile recomandate pentru diferite sisteme disipative sunt red ate In tabelul 5.9. Parametri care intervin aici se definesc ca in tabeluI5.9.

0;, multiplicatorul actiunii seismice orizontale de proiectare, corespunde atingerii stari! limita in punctul sau sectiunea cea mai solicitata cand celelalte actiuni de proiectare sunt pastrate constante.

au, muitiplicatorul actiunii seismice orizontale deproiectare la care structura atinge capacitatea portanta maxima luand 'in seam a redistribuirea de momente incovoietoare datorita formarii articulatiilor plastice. Toate celelalte incarcari de dimensionare raman constante. In cazul In care nu se efectueaza calcule pentru evaluarea multiplicatorului de colaps au, pentru raportul aj o, se pot lua valorile aproximative din tabelul 5.9.

Criterii de proiectare si reguli de detaliere. Criteriul de proiectare este derivat din conceptul comportarii disipative. El poate fi respectat numai daca sunt indeplinite regulile de detaliere care il insotesc.

Sistemele structurale, cu zone disipative, vor fi proiectate astfel Inc at aceste zone sa se dezvolte, In principal, In acele parti ale structurii, unde curgerea sau flambajul local, ori alte fenomene rezultate din comportarea histeretica, nu afecteaza stabilitatea generala a structurii. In consecinta, zone Ie nedisipative ale structurii, dimensionate conform normei Eurocode 3, ca ~i imbinarile zonelor disipative, vor avea suficienta capacitate portanta pentru a permite curgerea piirti10f disipative. Dintre regulile de detaliere se prezinta urrnatoarele:

Pentru elementele comprimate trebuie sa se asigure 0 ductilitate locala suficienta. Aceasta se realizeaza prin valori adecvate ale raportului latime/grosime si prin distributia tensiunilor. Dupa aceste valori, EC 3 diferentiaza trei cJase pentru talpile ~i inima profilului dublu T cat si pentru peretii sectiunilor tubulare. tabelul 5.10. Cu cat grosimea talpii este mai mare, raportul, latime z grosime este mai mic si c1asa de ductilitate este mai avantajoasa,

184

INGINERIE SEISMIC4.

Tabelul5.9

Coeficienti de comportare pentru structuri din otel

a) Cadre rezistente ta incovoiere oCu
..eu ::::: 1.10 -;::.1.20
0(1
cCl
1+)
aCu
q_= 5--
(1;.1
.~" ~ I
zone disioative Vzone disipative ta incovoiere

b)Cadre contrc vdntuit e centric
Contra vdntuir-e diagonatCi
! V r-, y ~
V r"': y ""1
V -, V ~ q_",4
V ~ --r f>'<
/'
dicoorole disjp. ta tractiune 17
Contravantuire In V
~ ~ V~
y",,\
kSl y",\ q_=2
I\V ~
1 dlgggnale
disi ~.""ta7f7act. si como i< .... 1' '7
Contravantuire in K
~ f'.
V zone nedisipotive q_ ,. 1
~ ~
c) Contravcntuire ..... /
excentrrce oC
oC ~ ~ 1.10
17 V" *)
~ V" q_=SoCu
V"\ oC.l
~V\

_" ~ rli<:in.1n f~~~l'or <. .J.. .//// .... / rr 185

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

Tabelul 5.9 (cul1linuQre)

d) Structuri in console

el Structur: eu miezuridin beton armat ori pere~1 ~i stalpi din ate!

t) Structuri duale

9 Structuri mixte (cadru din otet cu panouri din b. o. sou z'ldarie inromoto)

q_=2

*)

186

INGINERIE SEISMIC."

Tabelul5.10

Clase de ductilitate pentru sectiuni

VALORllE MAXIME ALE RAPORTULUI LATIME/
.
GROSIME LA ElEMENTE COMPRIMATE
'nliNIMI (perp endtculcre pe cxo de incovoiere) at,
1-][ f •
d h Axo de
tw . - 1--'- h:- . .~
tw tnCo.IOIere
- 1-.
d - h· 3t [t:: tl .. twJ
Clasa lnimu 5UPUSa tc lnima sup usa b 1 ni ma supusii I a
inccvorer e cornpresrune incovoiere si compresiune
, .
Drst ributic cfl illl ,J12II
tenslunii pe j}
element
(+ 3 cornpresiu
ne)
~ -
'Y fy - y
daca c( > 0;; :
1 d I tw C;; 72f. d/tw~33t d/tw.;396£/(13«:-l)
docO coC < 0,5 :
d/tw~~EJf.
2 d/tw<83E doca ec > O~:
d/tw~38f. d/tw ~ 4S6E1(1J.c-l)
daca c(. < 0,5 ;
d/t\¥ < 41 ,S U«:
Oistributio f~ [J lIt
tensiunii'in
element
(+ compresiu '" ~
ne)
+ tv
3 d/tw .:s 124E dadi 'Y> -1:
d!tv.; !IS; 42£ d! tw < 42f1{O 07 - 033 If')
daro i.f'~ -1:
d/tw < 62€(1-IfI)J (- 0/) NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

187

Tabelul5.10 (colltilluare)

..-----------------_ ..•

Tipul

sectiunec in incovoiere

1 Seqiuni tubulare laminate (b -3tf)1 tt ~33E (b-3tf)/tf ~ t.2E.
Alte sectiuni bltf ~33£ bitt ~1.2E
.
2 Seqiuni tubU.~ laminate ( b-3tt)t, ~38E (b-3t,}/tf ~ 1.2E.
Alte sectiuni bitt < 38t bIt, ~ t.2t
• k;lasa

+ [ I fy

Distributia tensiunii in

.

element si pe secti unea

transver~ala •

(+ =. com presi une)

h

I I

I '

r-t-1 I I IJ

t:..-t +

II II

II II

II II

II I'

~-==-~

+ I I fy

Oi st ri b ut ia tensiunii in element :i pe sectiunea transversola

(+ - compresiune)

I' II

II II

II II

II II

Ll::.. .:.::.. JJ

Sec!lunea in compresiune

+ I I f'l

ff ,I

II "

II II

I' ,I

L_-"= =':'.1

235

I __ ...l..- ..,..... __ ~__._--··-~.--......L----r---

355

II II

II II

II II

~--=-JJ

1==1 I I I I

I :

C:l - +

(b-3I,)/tr ~ 1.2£

bItt ~ 42f.

3 Seqiuni tubuloO! laminate Alte sectiuni

(b-3tt)/t, ~ 42C.

bllt ~ 4U

275

E~ J23r:Jty I

~_.--.-----_7-----l----c-----~---'----L---O-)9-2-~---O-,-81----j

188

INGINERIE SEISMICA

D~.c~ilitatea elementelor ~i ductilitatea imbinarilor . ~ ..

structuru, Jar aceasta permite alegerea co fici t I . ~e~~rmma ductilitatea

e icien u UI cornportarn, fig. 5.11 .

SISTEMUL CONSTRUCTIV
DUCTIUrA.TE E:LE"MENTE: ~ OUCTllITA- COI::f'ICII::N-
DUCTILITATE: IMBINAR:I TE STRUC- ~ TULCOMPOR-
TUR.A. TARII q_
Tabelul5.11

Factorul comportarii ~i cerinta de ductilitate pentru el

emen e
Factorul comportlirii Clasa sectiunii transversale
5 6 c1asa I
3 4 c1asa 2
2 c1asa 3 Tabelul5.12

Coeficientul cornportarii la t t . di

s rue un In ole
Nivel Felul Sistemul constructiv
ductilitate- structurii Factorul
clasa comportlirii
Zero Nedisipativa Oricare tip structural
Model elastic q==]
I Disinativa Cadre, Cadre contravantuite, Structuri cu zabrele
2 Disipativa Cadre contravantuite, Cadre necontravantuite q 5 6
Structuri cu zabrele, Cadre cu contravantuiri q==3-4
3 excentnce
Disipativa Cadre necontravantuite, Cadre contravantuite
Structuri cu zabrele, Contravantuiri excentrice ' q=2 NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

189

5.6. NORMA TIV PENTRU PROIECT AREA ANTISEISMICA

A CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE SOCIAL-CUL TURALE AGROZOOTEHNICE ~I INDUSTRIALE INDICATIV P 100-92

Prezentul normativ are ca predecesori Normativele PI3-61, P13-70, PJOOcgl si PI 00-9 1. Sub actuala redactare codul romanesc a adoptat ideile de baza ale codului EC8 pe care le-a acordat cu conditiile specifice teritoriului Rornaniei. Examenul la care au fost supuse constructiile cu ocazia cutremurului de la 4 martie 1977 a permis deducerea unui set cuprinzator de concluzii privind proiectarea, executia si intretinerea constructiilor In cele ce urrneaza se prezinta

elementele specifice acestei norme.

5.6.1. METODE DE PROIECTARE

Codul rornanesc de proiectare antiseismidi prevede doua metode care se diferentiaza dupa:

a) modelarea actiunii seismice prin spectrul acceleratiei sau accelerograma;

b) modelarea eonstructiei prin model plan sau model spatial;

c) comportarea materialului elastic liniar si/sau elastic neliniar.

Aceste metode sunt:

Metoda A. Metoda curenta de proiectare cu urmatoarele insusiri:

Modelul dinamic al constructiilor poate fi un model plan sau un model spatial cu comportare liniar elastica. Actiunea seismica se introduce prin fortele de inertie obtinute pe seama spectrului acceleratiilor. Ele se aplica static. Depa~irea capacitatii portante a unor sectiuni, se dirijeaza inspre formarea unor mecanisme asteptare. Eforturile de la extremitatilc unor elemente se maioreaza In raport cu valorile rezultate din calculul structural. In acest fel, diagramele de eforturi pe elementele structurale sunt cele asociate mecanismului de plastificare. Cerintele

fundamentale care se veri fica sunt:

i) conditia de rigiditate - prin limitarea deplasarilor laterale la valori admise

(starea limita de serviciu);

ii) conditia de ductilitate care se exprima In mod implicit prin satisfacerea

conditiilor impuse In alcatuirea elementelor si a sectiunilor.

Metoda B. Metoda aplicata un or constructii de importanta deosebita si celor

de mare repetabilitate. Modelul dinamic al constructiilor po ate fi plan si/sau spatial cu comportare neliniara. Actiunea seismica se introduce prin forte conventionale de inertie, obtinute tntr-un proces biografic, care se aplica static. De asemenea, actiunea seisrnica se poate introduce printr-o accelerograma la aceleasi modele eu comportare dinamica neliniara. Cerintele fundamentale care se veri fica sunt:

i) starea limita ultima prin stabilirea mecanismului de plastificare al

strueturi i;

ii) stare a limita de serviciu prin limitarea deplasarilor anumitor puncte.

_190

INGINERIE SEISMICA

5.6.2. FORTE SEISMICE ORIZONTALE

. Fortele seismice orizontale se dete . ~ " .

precizat pe seama unui spectru d ~ rmma In cadrul unui mod de oscilatie indirecta de calcul a fortelor seis ~ raRspuns al acceleratiei. Se practica metoda

. d' 't mICe ezultanta S" x ~.. .

In irecta de calcul a fortelor . ." . r mCarcam seisrnice orizontale

oscilatie, se exprirna prin:' seismrce, care actlOneaza structura in modul r de

"' Sr=CrG

In care Cr" es~e coeficientul seismic lobal ~ '. (5.20) rezultanta Incarcarilor gravitationale t fi . coresp~n~tor modulul r. rar G este

. oe icientul seismic global se exprima prin:

" Cr=ErSJg (521

In care E, este coeficientul d hi ~ . )

corespunzator modului r de oscilatfe ~cs;valenta (factorul de participare rnodala)

, • ~I g este un spectru conventional al acceleratiei

, .

Fig. 5.12. Spectrul elastic al terenului ..

PI3-

O~~~}-~--,J~ __ ~~

,J

Fig. 5.1.3. E~olutia In timp a coeficientului dinamie la norma romiineasca.

~I se construie~te pe spectrul elastic normal' '.

slmplu dedit acelas! spectru indicat de EC8 P rzat S, dill fig. 5.12, care este mai - coeficientul intensitafii sei . K' e acest spectru se grefeaza:

EI ar C ~. t isnnee - a /g sau c fici I

a a man mea varfului acceleraf' ..f -:- !f: oe icrentu zonei seismice

zonarea seismica a teritoriului Ro~~~~:/smlce mtr-~n.~mplasament. Fig. 1.5 red~

sunt redate valorile coeficientulul' z . pe baza scam MSK, iar In tabelul 5 13

onel seismrce. . . .,

TaheluI5./3

Coeficientul z

Zona onei selsmice K,
A
Intensitate MSK B C D E
9 8 1/2 F
K 8 7 1/2 7 6 1/2
0,32 0,25 0,20 0,16
0,12 0,08 . - factorul social derivat din clasa de im ~ . .

~I la EC8 notat insa cu a "I' d " portanta a construcns] cuantificat ca

. , v re at to tabelul 5 I I I d

Importanta la proteqia antiseismic~ t . :" nc u erea c1adirilor in clase de

a es e reprodusa In tabelul 5.14.

NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

191

Tabelul5.14

Includerea cladirilor in clase de irnportanta - Extras

Clasa I Constructii de importanta vitala pentru societate a carer functionalitate in timpul
cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral:
- spitale, statii de salvare, statii de pompieri;
- cladiri pentru unitati administrative, centrale, judetene, cu rol de decizie in organizarea
masurilor de urgenta dupa cutrernur;
- cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean;
- unitati de producere a energiei electrice din sistemul national;
- cladiri care adapostesc muzee de irnportanta nationals.
Clasa II Constructii de importanta normalll- constructii care nu fac parte din c1asele L II sau IV:
- celelalte cladiri din domeniul ocrotirii sanatatii;
- scoli, crese, gradinite, camine pentru. Copii handicapati ori pentru batrani;
- cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane: sali de spectacole artistice ~i
sportive, biserici, centre comerciale;
- cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite;
- cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari de
substante toxice;
- cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare.
Clasa III - cladiri de locuit, hoteluri, carnine.
- constructii industriale si agrozootehnice
Clasa IV Constructii de importanta redusa:
- constructii agrozootehnice de importanta redusa: sere, constructii parter pentru
cresterea animalelor $i pasarilor;
- constructii de locuit parter sau parter si etai:
- alte constructii civile ~i industriale care adapostesc bunuri de mica valoare ~i in
care lucreaza un personal restrans, - coeflcientul de amplificare dinamica ~r in modul r de oscilatie. Acest coeficient are valoarea maxima 2,5 pentru 0 durata violenta a cutremurului de 20- 60 secunde cu probabilitatea 70-80% de a nu fi depa~ita valoarea maxima. Din punct de vedere al amplasamentelor, teritoriul Romaniei a fost divizat in 3 clase, fig. 1.6. Aceste clase se diferentiaza prin asa-numita perioada de colt T, care ia valorile 0,7 sec, 1,0 sec ~i 1,5 sec. Expresia coeficientului dinamic este exprimata analitic prin:

T,<5:T,

7;. < T, <5: t;

(5.22)

iar alura grafica este prezentata in fig. 5.12. Pentru perioada de colt a se vedea paragraful 2.3.9. Faetorul dinamic a fost supus tot timpul modificarii ell fiecare cutremur devastator. Istoria acestui coeficient reda istoria cutremurelor catastrofale din Romania iar fig. 5.13 prezinta evolutia graficului aeestui eoeficient. In cadrul norrnativului rornancsc, spcctrul de raspuns elastic al acceleratiei se exprima:

(5.23)

192

INGINERIE SEISMIC."

Alura spectrul~i imita spectrul normalizat cu ordonatele amplificate cu Ksg. Spectrul de proiectare pentru 0 constructie intr-un amplasament precizat arc forma:

Sa = a K.,p, '" s. (5.24)

unde intervine coeficientul a al cJasei de importanta a constructiei ~i un coeficienr de reduc~re notat cu ",. Acesta din urma reduce efectul actiunii seismice intrucat con~tructla ~re ~ezerve de capa~itate portanta furnizate de gradul nedeterminarH statlc~ ca ~I rezerve de absorbtie a energiei seismice induse datorita ductilitatii materialului, Valorile lui sunt redactate In tabelul 5.15.

Tabelul5.15

Coeficientul de reducere al actiunii scismiee

Indicativ Tipul structurii Coef. 'I'
A Strueturi din beton armat 0,15 0,35
B Strueturi din zidarie 0,25 0,30
C Strueturi metaliee 0,17 0,65 5.6.3. iNCARCARI SEISMICE VERTCALE

I Verifi~~rea la a~tiuni seismice verticale este necesara pentruacele elemente

~.e str~ctufll de rezrstenta pentru care eforturile axiale sunt hotaratoare la l~e~slOn~ea lor: stii}pi,_ spaleti d~ zi.darie, tiranti, structuri suspendate; bare la rm~1 :u zabrele e~c .. Incarcarea sersmica verticala se apreciaza printr-un procent In rncarcarea gravltatlOnala conform relatiei:

, SI = C. . G (5.25) Incar;area . seisrnica ~erticala se suprapune peste Incarcarea gravitationala directa sau etorturile respective, asa cum se arata In tabelul 5.16.

Tabelul5.16

Coeficlenn] lncarcari! seismiee verticale C

"
Tipul de element IncA rca rea sau efortul care se modificli C,
Elemente eu eforturi axiale predominante Efortul axial
(stalpi, coloane, tiranti) ±1,Ok
Grinzi de cadru eu forta taietoare mare ~or(a t~ie~oare datorita lncarcari! gravitationale ± 1,5 k,
Grinzi eu incarcan verticale concentrate m sectiunile din vecinatatea stalpilor
mari Incarcarea concentrata ± 1,5 k,
Plansee dala rezemate direct pe stalpi Forta taietoare la reazeme (verificarea la ± 2,0
(tara grinzi) strapungere)
Console cu dcschideri mari sau incarcari Incarcarea gravita(ionala totala ± 1,5 k,
l.g!'avita(ionale mari NORMAREA ACTIUNII SEISMICE

193

5.6.4. iNCARCARl SEISMICE PENRU ELEMENTE NEPORTANTE

In scopul compartimentarii spatiului intr-o constructie, sunt prevazuti pereti despartitori neportanti, Pentru scopuri de exploatare si intretinere intr-o constructie se edifica diferite amenajari. Pe durata unui seism, acestea I~i pot pierde stabilitatea. De aceea verificarea la actiunea seismica are ca obiectiv principal asigurarea stabilitatii elementului irnpotriva capotarii ori a avarierii

Incarcarea seismica totala S", pentru aceste elemente se deterrnina cu formula:

(5.26)

in care G este greutatea elementului considerat, Cweste coeficientul seismic global dat in tabelul 5.17 pentru diferite elemente, iar a este factorul clasei de irnportanta al cladirii,

5.6.5. SUPERPOZITIA EFECTELOR MODURILOR PROPRII DE OSCILATIE Eforturile In structura de rezistenta se calculeaza separat pentru fiecare mod de oscilatie. De regula este suficienta considerarea primelor 3 moduri. Efortul de dimensionare R intr-o sectiune a unui element se determina, pe baza superpozitiilor patratice, cu relatia:

(5.27)

in care R, este efortul (moment incovoietor, forta taietoare, forta axiala) 'in sectiunea considerata corespunzatoare modului r de oscilatie.

Tabelul5,17

Coeficienti seismici pentru fortele seismice ale elemente nestructurale

Tipul elementului Cw Directia de actiune a lncarcari!
seismice S
Percti ne portanti I k, normal pe suprafata peretelui
Par~._per~ in consola, aticuri, calcane 3 k normal pe suprafata elementului
Ornamente interioare ~i exterioare, statui. 4 k, orice directie
turnulete si cosuri de fum de inaltime redusa
Cornise si alte console de importanta red usa. 2,5 k, orice directie
rezervoare ampiasate pe constructii 5.6.6. ASOCIEREA iNCARCARIl SEISMICE iN GRUPARI DE iNCARC.\RI lncarcarea seisrnica face parte din incarcarile exceptionale, Conform prevederilor STAS 10101/IA-77 incarcarea seismica se include in gruparile speciale. lncarcerea seismica se asociaza cu:

1) incarcarile gravitationale de nivel inclusiv cele date de mijloacele de transport, si se considera numai fractiunea de lunga durata. De regula incarcarea

194

INGINERIE SEISMIC"

gravitalionala se ia dintr-o singura ipoteza de di .

care conduce la ma . . .. _ _ ispunere pe ~plan~ee ~I anume cea

cu valorile lor norm~~el.nertlala maxima pe toata constructia, Incarcarile se introduc

2) i .~ a' .

tehnolo i ~carc "' .c~;caracter. sta~ic c~a.sipermanente provenite din procesul

benzilo;~· presium In conducte~1 recipienti, forte orizontale de intindere a

ransportoare s.a. Aceste incarcar! se maio _ fi··.

supralncarcare ai gruparii speciale. ~ reaza cu coe icrentn de

rUlant~U f::n::~~iacz: c~ is: seismica, actiunea vantului, franarea podurilor

, ruclOare or podurilor rulante fort I de J • •

corespunzatoare Incarcarilo . ...' ,e e e mertre onzontale

(cu cabluri) Incarcarile c r utlle_ ale podunlor rulante cu suspensie flexibila

temperaturA, contractia be~~~~~~i~~atoare un or deformatii Impiedicate (variatia de

Capitolul6

PROTECTIA ANTISEISMICA A CONSTRUCTIILOR

, ,

6.1. CONCEPTUL ENERGETIC iN RASPUNSUL SEISMIC AL STRUCTURILOR

Pe timpul evenimentului seismic, miscarea terenului produce miscarea bazei de rezemare a cladirii. Fundatia transmite rniscarea constructiei. Aceasta executa 0 miscare oscilatorie intretinuta, iar dupa incetarea seismului, executa oscilatii libere amortizate. Actiunea seismica trebuie considerata ca un proces continuu de alimentare cu energie a structurii de catre teren prin intermediul fundatiei. In desfasurarea acestui proces, se realizeaza un bilant energetic care contine: energia indusa In structura Eirxj, energia absorb ita de structura Eabs si energia restituita terenului E,

Eind - E, = Eabs

(6.1 )

Energia absorbita de structura se regaseste in: energia cinetica E; a constructiei aflata In miscare, energia potential a Ep a elementelor deformate elastic, energia disipata Ed (consumata) prin deformatii remanente (fisuri, crapaturi, exfolieri, flambari de bare, voalari, ruperi, capotari), Toate aceste forme de energieconstituie energia capabila a structurii Ecap. Se poate astfel retranscrie relatia bilantului energetic:

Eind - E, = E; + Ep + Ed = Ecap(6.2)

Cantitatea de energie indusa in structura este In directa legatura cu forte Ie seismice care se dezvolta. Energia capabila reflecta posibilitatile de deformare elastica (Ep, EJ ale structurii, dar ~i capacitatea de deformare elastoplastica (Ed). Considerentele de mai sus permit intuirea a doua modalitati de concepere a constructiilor rezistente la cutremur.

Fig. 6. J .CircuituJ energiei seismice.

1. 0 prima modalitate consta in realizarea unor asemenea legaturi intre structura si fundatie astfel incat energia intrata In structura Eind sa fie cat mai mica.

196

INGINERIE SEISMIC<\'

Cu al.te ~uvi~te, circ.uitul energetic: teren-fundatie-structura-fundatie_teren, se scurtclrc.U1teaza devenind teren-fundatie-teren, fig. 6.1. Constructiile realizate in co.nfo~ltate ~u aceasta, se cunosc sub denumirea de cladiri cu sisteme de protectie ~elsmlca .de .Izolare a bazei. Principalele mijloace de obtinere a sistemului de izolare sersmrca sunt: fundatiile cinematice, reazemele elastice, stalpii pendulari.

2. 0 a doua modaJitate de realizare a constructiilor rezistentc la cutremur op~reaza prin ~arirea energiei capabile. In marirnea energiei capabile, aportul cei mal ~~re trebuie ~a-l a.iba energia disipata Eab. Numai In acest fel, energia cinetica (deci ~I fortele de inertie) va ave a 0 marime redusa. Din aceste considerente decurg urmatoarele:

~) S~o.rirea energiei capabiJe prin echiparea acesteia cu disipatori de ener~le .. Disipatoru] se activeaza pe timpul evenimentului seismic ~i consuma din energia mtrata in structura, Activarea disipatorilor consta in fortarea lor sa

efectueze lucru mecanic de deforrnatie elastica sau remanenta. .

. ~) Scheletul portant s~ reali.zeaza astfel ca sa consume mai multi energie IDdusa. Acest c~nsum se obtine prin formarea articulatiilor plastice. In consecinta, struc~ura s~ pr~lecteaza astfel ca la un anumit nivel al fortelor seismice sa se plastifice diferite sectiuni. De regula, aceste elemente trebuie sa fie orizontale pentru evitarea capotarii.

6.2. PROTEJAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR

. ~istemele de protectie seisrnica sunt achiziti! relativ noi in Ingineria sels~lca, scopul lor Rind de a reduce impactul cutremurelor asupra constructinor cu ajutorul unor dispozitive speciale. Se practica doua feluri de sisteme de prote:tie seismica, numite activ ~i respectiv pasiv.

In p:im~1 caz, .dispozitivele folosite (motoare electrice comandate de computer antrene~~ vibrator! cu excentrici) genereaza artificial 0 miscare cu parametri adaptabili care este de sens contrar rniscarii seismice. Miscarea artificiala este de sens contrar rniscari! seismice astfel ca sa rezulte 0 deformata a constructiei mult mai redusa, Aceste sisteme se compun din dispozitive hidraulice a carer functionare este

coman~ata electronic, functie de parametrii miscarii seismice. .

. ~Istemele de protectie pasiva au drept scop sa concentreze deformatiile seisrmce il~ anu~ite zone ~i sa consume 0 parte din energia seisrnica. Se deosebesc patru felun de ststerne de protectie pasiva:

1. sisteme de izolare la baza;

2. sisteme de amortizare adaugate;

3. sisterne vibratoare acordate: ,

4. sisterne cu dispozitive histeretice.

PROTECTIA ANTISEISMICA A CONSTRUCTIILOR

197

in prezent, cele mai larg folosite sunt dispozitivele de izolare la baza, datorita proiectarii simple ~i a usurintei de realizat ~i intretinut. Proprietatea de izolare are drept cauze urmatoarelor doua efecte:

i) cresterea perioadei oscilatiilor naturale;

ii) modul fundamental de oscilatie este 0 deformatie de translatie a elementelor izolatoare de la baza, structura, practic, este nedeformata iar. modurile superioare de oscilatie sunt eliminate. Izolarea la baza este de fapt 0 legatura seismica intre constructie si fundatie, ea izoleaza constructia de miscarea bazei de rezemare. Aceasta legatura contine reazeme si amortizori histeretici astfel acordati incat constructia se incarca cu forte orizontale de rnarime redusa,

Sistemele de amortizare adaugate imbunatatesc proprietatile disipative ale structurii Tara rnodificari importante ale rigiditatii ~i capacitatii portante a constructiei. Sistemele de amortizare adaugate cauzeaza 0 crestere a perioadei oscilatiilor naturale, careia ii revine un spectru de raspuns al acceleratiei de mai mica valoare.

Un sistem vibrator este compus dintr-o rnasa inertiala, un amortizor si un resort adaugat la 0 constructie si care este bine acordat la frecventa naturala a acesteia. Sistemul reduce cu mult raspunsul seismic In acest domeniu de frecventa, dar nu si la frecvente invecinate. 0 constructie poate ave a cativa vibratori acordati la diferite frecvente, iar raspunsul este similar cu al sistemelor de amortizori adaugati si acordati la excitatie de lunga durata.

Dispozitivele histeretice, ori sistemele ascunse, realizeaza 0 disipare masiva de energie si actioneaza ca niste sigurante fuzibile structurale. Ele limiteaza fortele seismice in structura de rezistenta la un nivel predefinit. Asadar, principalul scop al sistemului ascuns consta In :

i) limitarea fortelor din structura sub nivelul de avarie, fiind sigurante fuzibile; ii) concentrarea deformatiilor structurii in aceste dispozitive cu scopul de a disipa cea mai mare parte din energia indusa

6.3. IZOLAREA SEISMICA

Izolarea bazei de rezemare a structurii urmareste introducerea in suprastructura a unei cantitati mai mici de energie. Datorita acesteia, rniscarea constructiei are 0 dezvoltare redusa si, In consecinta, fortele de inertie au intensitati mici.lzolarea seismica se constituie ca 0 problema de optimizare a cheltuielilor legate de pericolul seismic si of era avantaje structurilor rigide.

6.3.1. FUNDATII CINEMATICE

Fundatiile cinematice se compun din doua blocuri - unul inferior si celalalt superior. Int~e blocuri se insereaza un clement cu rol de « lagar ». Acesta, fa randul sau, are doua balansiere metalice intre care se interpun fie rulouri, fig. 6.2, fie bile, fig. 6.3, fig. 6.4, fie elipsoizi fig. 6.5. Modul de lucru al acestor reazeme este urmatorul:

198

'i. INGINERIE SEISMICA

Fig. 6.2. Reazem.e cu rulouri cu deplasare: a) pe 0 directie; b) pe doua directii.

unda seismica deplaseaza terenul si blocul I I f ..

role, bile, elipsoizisi balansierul i feri fii da un?atl~1. Forta de frecare dintre pamantul se mi~ca sub constructi np e~lO.r lin r~latlv mica, este Infnlnta ~i astfel

mica deenergie patrunde si in 's;;u ;10 ~m~~~:dlUl forfelor. de frecare, 0 cantitate v.iteze ~i accelerati] mulr reduse fafac d~:itu a. I~ea se va ~~~ca, dar cu deplasar], cmematice. Deci reaze I . . ana I.n care cladirea este tara reazeme

. ,me e cmernauce pn d T .

dmamice ale ansamblu.lui d ..' . ~? 100 I icarea caracteristicilor

,re uc energia sersmica indusa.

~

L __ 'J

" ...... J \

Fig.6.3.Reazem pe bile.

Fig.6.4.Reazem cu revenire.

Cre~terea eficacitatii protectiei la

balansierele au forma din fig 6 4 A' a~e~enea rea.zeme se obtine daca greutate cu marimea M '" ce~s~a obhga constructla sa-~i rid ice centrul de

. . - . ' ceea ce neceslta un con sum d . G .

selsmlCa Illtratii In structura Ace t I . e energre .Sh, din energia

d . s ucru mccaOic cste ~ id bil -

ve ere greutatea imensa a cladirii, consi era I daca se are In

Reazemele cinematice pe rulouri ermi d -' '.

6.2 a, bidireqionale, fig. 6.2 b EI p. t eplasan unldlreqionale, fig.

initiala. Reazemele pe sf fi' 6e nu per~lt readucerea structurii In poziua

. . . ere, Ig. .3 permit deplasa '"

poslbIlltate. a ocuparii po 't' ...• " . rea pe once directie rara

. ZI~lel mrtia e Acest' A

reazemului pe sfere din f 64 U·· . neaiuns se II1liitura In cazul

di . Ig. " n reazern cmeman d I

Ireqle ~i cu posibilitatea d d' IC cu ep asarea pe orice

e rea ucere a suprastructurii In pozitie inifiala,

PROTECTIA ANTISEISMICA A CONSTRUCrIlLOR

199

este acela cu elipsoizi, fig. 6.5, fig. 6.6. Reazernul lucreaza ~i ca disipator energetic prin ridicarea centrului de greutate al suprastructurii, ~I scurtcircuiteaza circuitul energiei seismice. Dad forta de frecare din « lagar » este mica, constructia poate reactiona la seisme de mica intensitate ~i la actiunea vantului. Dad forta de frecare este prea mare, apare pericolul de nefunctionare a sistemului de protectie chiar la miscari seismice puternice.

I-rg. 6.5. Reazem pe elipsoid.

Fig. 6.6. Fundatie pe eJipsoizi.

6.3.2. CONSTRUCTII PE REAZEME ELASTlCE

Principiul de functionare al acestui sistem de izolare, consta in interpunerea unui baraj, disipator de energie intre fundatie ~i suprastructura. Acest baraj consuma 0 mare parte din energia seisrnica indusa prin deformatii elastice.

Introducerea intre constructie ~i fundatie a unor reazeme elastice - pachete

de cauciuc, resoarte metal ice are ca efecte:

1) izolarea suprastructurii de f1uxul energiei seismice purtat de unde;

2) readucerea structurii la pozitia initiala;

3) cresterea perioadei proprii a oscilatiilor libere si, in consecinta, reducerea fortelor de inertie.

6.3.3. SISTEME DE IZOLARE CU RESOARTE METALICE

La acest sistem.fundatia constructiei se realizeaza din doua corpuri separate printr-o folie de p.v.c., fig. 6.7 a. Prin comprimarea resoartelor, corpul 2 al fundatiei se desprinde de corpul / si ramane suspend at. Pe blocul 2, se dezvolta suprastructura. Miscarea seismica agita terenul ~i blocul / al fundatiei Suprastructura primeste 0 cantitate mica de energie dezvoltata de resoarte. In fig. 6.8 se arata 0 cladire realizata pe resoarte metalice.

200

[NG[NERIE SEISMICA.

Fig. 6.7. Fundatii eu arcuri metalicc.

Fig. 6.8. Cladire suspendata pc areuri rnetalice.

6.3.4. SISTEME DE IZOLARE PE RESOARTE DIN CAUCIUC

~eazemele din cauciuc au inceput sa fie curent folosite la constructiile care n~ceslta protectie seismica totala cum ar fi: centralele atomo-electrice c~nstructii vitale., monumente istorice. Reazemele din cauciuc, folosite la izolar;a seismic~ trebuie sa fie fle:ibile ~~ntru a ~ransmite 0 cat mai mica energie, dar si rigid~ pentru a. prelua incarcarile verticale. Elasticitatea este conferita de cauciucul n~tu.ral, fig. 6.? b, ~au artificial, elastomer, fig. 6.9 a,c, vuJcanizat pe 0 arrnatura ?In inele sau discuri de otel cu rol de rezistenta, Prin alcatuirea lor aceste reazeme Izole~za cons~ructiile la actiuni seismice verticale, dar si laterale. De asemenea, ele perm. It re~enlrea structurii la pozitia initiala. In Romania, se folosesc reazeme elastice din neopren la poduri cu deschiderea maxima de 30 m. Aceste reazeme sunt sub forma unor paralelipipezi arrnati cu insertii metal ice.

PROTECflA ANTISEISMICA A CONSTRUqIILOR

201

Fig. 6.9. Rcazeme din eauciuc.

a)

I nel de atel

cl

6.3.5. SISTEME DE IZOLARE PE STALPI PENDULARJ

Stalpii pendulari situati intre fundatie ~i suprastructure, constituie un element de scurtcircuit al fluxului energiei seismice. Ei sunt astfel alcatuiti Inc at permit miscarea pamfmtului, a fundatiei sub constructie, rara ca aceasta sa sufere deplasari

SEqlUNEA 2 - 2

Fundotie

Tiron!

Balas!

Fig. 6.10. Stalp pendular scurt.

mario Stalp] i pendulari, pot fi alcatuiti In diferite configuratii, fig. 6.10, fig. 6.1 I. In fapt constructia se descarca prin intermediul unor tiranti pe fundatii .~i ace~tea se descarca pe teren. Tirantii sunt principalul element care permlte ml~care~ fundatiilor sub constructie. Pentru a spori consumul de energie, incintele de la fundatii se um~lu partial eu balast pentru ca 'in timpul seismului sa se consume energie pentru invingerea frecarii. 0 variants de stalp pendular este ilustrata In fig. 6.12.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->