CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA C

(sat Cerişor, comuna Lelese, judeţul Hunedoara)

English Abstract: ARCHAEOLOGICAL STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)

Autori: Sabin Adrian LUCA,Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, ISBN 973-590-995-2

Cu contribuţii de: Eugen ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi Corneliu BELDIMAN.

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean î

CAPITOLUL IV
ÎNCADRAREA CRONOLOGICĂ ŞI CULTURALĂ
A NIVELURILOR I-V DIN PEŞTERA-CAUCE

Nivelul I. Cultura Starčevo-Criş

Observaţiile efectuate în timpul cercetărilor arheologice, precum şi cele ce decurg din prelucrarea materiale
cele legate de studiul ceramicii, ne fac să afirmăm că resturile aparţinând acestei culturi rezultă în urma unei loc

Desigur că specificul locuirii de peşteră este altul decât cel al locuirilor de suprafaţă. Tocmai de aceea se pa
să folosească şi amenajeze mai mult spaţiul de către pereţii peşterii şi din apropierea bolovanilor de incaziun
depunerilor stratigrafice nefireşti în aşezările în aer liber. Şi construirea locuinţelor presupune alte tipicuri. În m
potrivesc şi pentru celelalte niveluri de locuire din peşteră.

În cazul depunerilor Starčevo-Criş credem că este vorba despre o locuire permanentă.

Cea mai timpurie manifestare a neoliticului din Transilvania este reprezentată prin orizontul cultural S
sale momente – o fază genetică a acestuia. Observaţia este valabilă pentru Transilvania, unde definirea
prim moment al neolitizării) este întemeiată pe prea puţine observaţii clare, complexe arheologice cerc
moderne a materialului arheologic, stratigrafii orizontale şi verticale corespunzătoare.

Aceste rânduri vin să adauge câteva idei la conturarea viziunii sintetice, redactată în ultimii ani, asupra m
comunităţile neolitice vechi. Pătrunderea purtătorilor noii culturi se realizează sub forma a mai multe migraţii. N
descoperirilor nivelului I din Peştera Cauce, problematica celei de a doua migraţii.

Într-o scurtă introducere, constatăm că evoluţia marelui complex cultural Starčevo-Criş al neoliticului tim
balcano-anatolian al neoliticului vechi – începe, în Transilvania, cu nivelurile corespunzătoare ale staţiunilor d
Triguri I şi II şi Miercurea Sibiului-Petriş Ia.

Poate că cea mai importantă staţiune aparţinând momentului primar de neolitizare este cea de la Cluj-Gura
complexe arheologice ce-şi încep evoluţia încă din faza IA a complexului cultural Starčevo-Criş. Cel mai i
această fază este bordeiul B 2A, considerat de descoperitori drept cel mai vechi din acest sit arheologic, parale
Protosesklo.

O altă staţiune importantă a neoliticului timpuriu din Transilvania este cea de la Ocna Sibiului-Triguri. Prim
acest sit aparţin unui orizont Protosesklo, iar ultimele două niveluri – IIIa-IIIb – unor secvenţe ale complexu
autorului citat este că orizontul Protosesklo apare ca o cultură distinctă cu o evoluţie relativ îndelungată, pe ca
sunt sesizate două aspecte regionale nord-dunărene: cel oltenesc, Cârcea şi cel transilvănean, Ocna Sibiului-G
două etape de evoluţie, I şi II.

Aşezarea preistorică de la Miercurea Sibiului-Petriş a început să fie cercetată prin periegheze în primăvara
recuperate cu această ocazie, ca şi cele provenite din perieghezele ulterioare, au fost deja publicate. Atunc
arheologice aparţinând fazelor timpurii ale culturii Starčevo-Criş, precum şi altele aparţinând fazelor timpu
(Petreşti) şi celei a bronzului, neputând face şi alte precizări.

Locuirea purtătorilor culturii Starčevo-Criş din zona localităţii Miercurea Sibiului nu se rezumă doar la oc
am descoperit şi un alt sit arheologic, situat la aproximativ 6 km est de Petriş, numit Pustia, unde există o locuir

Cel mai vechi orizont neolitic din acest punct (Petriş) este cel notat cu sigla Ia, definit prin bordeiul B 1
adâncă, patrulateră, cu colţurile rotunjite, fiind parţial tăiată, în colţul de nord-vest de bordeiul B 1 / 1998, 2
aceleaşi culturi, paralele cu nivelul I din Peştera Cauce. Din păcate locuinţa B1 (Starčevo-Criş IC-IIA) a fost g
B4 / 2003 (Vinča A3). În consecinţă s-au păstrat doar părţi din bordei şi o groapă–puţ care va fi făcut parte d
destul de mari (6 / 4 m) şi aparţine (în stratigrafia verticală şi orizontală a staţiunii) orizontului Ib de locuire, co
IIA.

78% din vasele complexului sunt fine sau semifine, pleava apărând în pastă la 94% din fragmente. Spe
proporţie de 6%, în scădere faţă de complexul arheologic anterior (Starčevo-Criş IA(?)-B). 49% din ce
arsă bine. Remarcăm că 14% din fragmente sunt arse foarte bine, sticlos. Culoarea exterioară a fragme
diversificată, scăzând mult numărul fragmentelor ceramice roşcate (13%) în detrimentul celor cărămiz
Caracteristicile principale ale tehnologiei de realizare a ceramicii se potrivesc cu cele din nivelul I de l

În acest bordei s-a descoperit şi o piesă cu caracter special, un idol bucranium. El are înălţimea de 3
Terminaţiile, coarnele, acesteia sunt rupte din vechime. Corpul este rotunjit, puţin îngroşat, ornamentat pe
paralele, organizate unghiular. Piesa stilizată este de culoare neagră, factură fină, atent lustruită, cu arderea foart

Aceste piese sunt publicate sub denumirea de idoli bucranium sau labrete şi sunt realizate din lut, piatră, os

În România se găsesc în aşezări aparţinând complexului cultural Starčevo-Criş (până în faza IIA, inclu
Dubova-Cuina Turcului, Foeni-Sălaş şi Timişoara-Fratelia. Astfel de piese apar în Transilvania la: Cluj-Gu
bineînţeles, cea publicată de noi provenind de la Miercurea Sibiului-Petriş. În Oltenia s-a descoperit o si
Analogiile pentru aceste amulete sunt extrem de numeroase în sud-estul Europei la: Blagotin, Divostin, Do
Grivac, Knjepiste, Kozluk, Lepenski Vir, Lug-Obrenovac şi Rakitovo. Din punct de vedere tipologic, statuetele
o varietate destul de mare, după cum urmează: a, a 1, a2, b, b1, c, c1, c2, c3, d, d1, d2.

Încadrarea culturală a acestor piese este Starčevo-Criş, faza IIA (IC ?). În cazul nostru asocierea piesei cu
încadrăm şi complexul arheologic în faza IC-IIA a pomenitei culturi. În consecinţă, acesta ar fi contemporan cu
B8, bordeiul B2A1, gropile G11, bordeiul B9B, groapa G33, bordeiul B10 şi bordeiul B2B sau cu Precriş Ib – groapă
1997 de la Şeuşa-La cărarea morii, Iosaş-Anele şi Cerişor-Peştera Cauce nivel I. Cele mai apropiate descoper
şi cultural, de Cerişor-Peştera Cauce nivel I sunt cele de la Crăciuneşti-Peştera Balogu şi – poate – cele de la H

Unii cercetători români au preferat să încadreze aşezările neolitice timpurii fără pictură (Monocrom la Dimi
complex cultural, palier cronologic la care se stipula dispariţia – sau foarte rara apariţie – a picturii (lucru carac
că mai există şi alte caracteristici care singularizează momentul de început al neoliticului). La nivelul nostru de
dezvoltă în fazele IB şi IC a complexului cultural Starčevo-Criş, apariţiile în alte momente datorându-se crono
sau fenomene secundare.
 Acest orizont ar marca cea de a doua migraţiune neolitică timpurie la Gh. Lazarovici şi Z. Kalmar.

Acum, calea de pătrundere „tradiţională” spre Transilvania (via Oltenia), este dublată cu o alta, dinspre s
regăsesc în peşterile din carstul munţilor Poiana Ruscă sau din sudul Munţilor Apuseni (Cerişor-Peştera Ca
unele dintre ele încă necercetate. Drumul de acces se va dezvolta, încetul cu încetul, urmând ca în momentul
sudul Transilvaniei, căile de pătrundere să fie mult mai variate.

Vlassa 1966a, p. 9-48; Lazarovici 1975, p. 8-12; 1977, p. 34-42; 1979, p. 39-56; 1983a, p. 9-
34; 1984, p. 49-104; 1992, p. 25-59; 1993; 2001; Dumitrescu et alii 1983, p. 69; Ursulescu 1984,
p. 90 şi urm.; Paul 1989a, p. 3-28; Luca 1999b, p. 5-7.

Pavúk 1993, p. 231; Brukner 2000, p. 287.

Paul 1989a; 1995; Ciută 1998; 2000; 2001.

Lazarovici 2001, p. 42-45.

Lazarovici et Kalmar 1995, p. 199-200.

Ibidem.

Garašanin 1990.

Vlassa 1976, p. 198-264; Lazarovici et Kalmar 1995, p. 199, 201.

Paul 1989a; 1995, p. 28-68.

Luca 2002; 2004; Luca et alii 1998; 1999; 2000b; 2001; 2002.

Vlassa 1976, p. 198-264.

Lazarovici et Kalmar 1995, p. 5, 63, 68-79.

Lazarovici et Kalmar 1995, p. 68-69.

Vlassa 1976, p. 257-260.

Paul 1989a; 1995, p. 28-68.

Paul 1989a, p. 10.

Paul 1989a, p. 11.

Luca et alii 2000, p. 40; 2000c, p. 7.

Ibidem.
 Karmanski 1986, p. 12, prilog 1.

Karmanski 1986, p. 11.

Lazarovici 1979, p. 34; Păunescu 1979, p. 37, fig. 14/11.

Ciubotaru 1998, p. 75, pl. III/6-7, 9.

Draşovean 2001, p. 34, pl. 4/4-5

Vlassa 1976, p. 211, 230, fig. 14/3-4; Lazarovici et Kalmar 1995, p. 155, fig. 22/6; Brukner
2000, p. 298-299.

Paul 1995, p. 51, pl. VIII/5-6; XXX/3 a-b, 4 a-b.

Luca 2002.

Lazarovici 1979, p. 34, n. 170. D. Berciu încadrează foarte timpuriu primul nivel de la Piscul
Cornişorului: Berciu 1961, p. 29-30, 160, 161, 162, 167, 185-192

Ciubotaru 1998, p. 75. El afirmă că piesele s-au descoperit în apropierea unui complex de cult şi ar putea avea o
destinaţie utilitară, poate în corelaţie cu acesta.

Karmanski 1988, p. 12.

Tasić 1973, p. 89, 91, T. XLVIII/186-187.

Lazarovici 1979, p. 34, n. 166; Karmanski 1989, pl. 9/2-6, 10-12, 14; 2000, T. XXII; Brukner
2000, p. 309.

Lazarovici 1979, p. 34, n. 168.

Brukner 2000, p. 309.

Tasić 1973, p. 90; Lazarovici 1979, p. 34, n. 165 (19 exemplare).

Srejović 1969, p. 306, pl. 8; 85/2; Tasić 1973, p. 90; Lazarovici 1979, p. 34, n. 167

Jovanović 1967, p. 20; Tasić 1973, p. 90; Lazarovici 1979, p. 34, n. 169.

Matsanova 1996, p. 105-127.

Luca 2004.

Donja Branjevina – Karmanski 1988, p. 11-12; T I/3-5, 7, 9; 1989, pl. 9/2, 10; 2000, T.
XXII/2, 4-7; Divostin – Stanković 1985, T. I/5-6; Karmanski 1986, p. 13, T III/3, 6-8; 1988 a, T
II/3-4, 6; Matsanova 1996, T. 9/9-10.

Donja Branjevina – Karmanski 1986, p. 13, T III/4; 1988, p. 11-12; T I/8, 10; 1989, pl. 9/3-4;
2000, T. XXII/1 (inciziile sub formă de brăduţ); XXII/3 (inciziile sub formă de brăduţ răsturnat;
XXII/23 (inciziile paralele, perpendiculare pe corpul piesei).
 Donja Branjevina – Stanković 1985, T. I/3, 8-9; Karmanski 1986, p. 13, T III/2; 1987, T I/2;
1988, p. 11-12; T I/1-2; 1989, pl. 9/11-12; 2000, T. XXII/8-9, 11-16, 18-20; Matsanova 1996, T.
9/1-4.

Donja Branjevina – Stanković 1985, T. I/1-2; Karmanski 1986, p. 13, T III/1; 1988 a, p. 11-
12; T I/6; 1989, pl. 9/5-6, 14; 2000, T. XXII/17, 22.

Divostin – Karmanski 1988, T II/5.

Ocna Sibiului-Triguri – Paul 1995, p. 51, pl. VIII/5 şi XXX/3 a-b; Dubova-Cuina Turcului –
Păunescu 1979, p. 37, fig. 14/11; rar în Serbia  la Divostin – Stanković 1985, T. I/7; Karmanski
1988, T II/1-2 sau Bulgaria – Matsanova 1996, T. 9/5, 7.

Ocna Sibiului-Triguri – Paul 1995, p. 51, pl. VIII/6, XXX/ 4a-b.

Luca 2004a, fig. 1/2, foto 2.

Matsanova 1996, T. 9/6.

Stanković 1985, T. I/10-12; Karmanski 2000, T. XXII/24.

Stanković 1985, T. I/13; Matsanova 1996, T. 9/8.

Stanković 1985, T. I/14-18.

Luca 2004a, pl. I.

Lazarovici 1983a, p. 13; Ciubotaru 1998, p. 75; Draşovean 2001.

Lazarovici et Kalmar 1995, p. 68-79.

Paul 1995, p. 30-31, Abb. 2, 5-6.

Ciută 1998; 2000.

Luca et Barbu 1992-1994.

Roman et Diaconescu 2002, p. 7-8.

Roman et Diaconescu 2002, p. 8-9.

Dimitrijević 1974.

Lazarovici 1979, p. 43.

Lazarovici et Kalmar 1995, p. 200; Lazarovici 2001, p. 42.

Luca et alii 1997, p. 19, 24.

Roman et Diaconescu 2002, p. 7-8