Poligrafia 83

POLIGRAFIA
Dr. Orbán-Kis Károly

PRINCIPII TEORETICE

Poligrafia reprezintă înregistrarea grafică simultană a mai multor parametrii fiziologici.

Sistemul nervos se poate clasifica în sistemul nervos somatic şi cel vegetativ. Primul
recepţionează informaţiile senzoriale (informaţii vizuale, auditive, olfactive, etc.) şi
controlează muşchii striaţi, fiind sub control voluntar (aproape) total. Altfel spus putem, în
mod voluntar, să ridicăm braţul, să ne uităm la un obiect anume şi în general suntem (sau
putem fi) conştienţi de informaţiile procesate de sistem. Sistemul nervos vegetativ (SNV), în
general, modulează funcţionarea organelor interne (respiraţie, digestie, sistemul
cardiovascular, etc.). SNV nu este sub control voluntar şi nu necesită atenţia noastră pentru
a funcţiona, de aici şi denumirea de sistem nervos autonom. Modularea funcţionării
organelor interne este influenţată de starea organismului şi în general nu poate fi influenţată
în mod voluntar (de ex. nu se poate comanda voluntar o frecvenţă cardiacă de 120/min, dar
se poate efectua un efort care datorită necesităţilor crescute de oxigen să ducă la creşterea
automată a frecvenţei cardiace).
Sistemul nervos somatic şi cel vegetativ nu funcţionează totuşi complet separat.
Ocazional o decizie ce implică sistemul nervos somatic va afecta şi modul de răspuns al
sistemului nervos vegetativ.
Unul din cele mai interesante situaţii de acest gen apare în momentul în care o
persoană minte (nu spune adevărul). În general vorbind când o persoane minte în mod
voluntar se creează un stres psihofiziologic, un disconfort ce va avea efecte şi asupra
funcţionării SNV. Această modificare a activităţii SNV se manifestă de obicei prin tahipnee,
discretă tahicardie şi transpiraţii (chiar dacă acestea nu sunt vizibile). Prin măsurarea unor
parametrii fiziologici se poate încerca interpretarea modului în care cineva a răspuns la o
anumită întrebare.
Obiectivul acestei lucrări este de a înregistra eventualele modificări ale parametrilor
fiziologici apărute în cadrul unor manifestări psihice.
Se efectuează trei înregistrări simultane.
− frecvenţa respiratorie (prin măsurarea diametrului transversal al toracelui)
− frecvenţa cardiacă (prin determinarea undei pulsatile la nivelul pulpei
degetului)
− reacţia galvanică a pielii

Reacţia galvanică a pielii (galvanic skin reaction, GSR) este unul din răspunsurile
electrodermale (electrodermal response, EDR). Răspunsul electrodermal reprezintă de fapt
modificări în proprietăţile electrice ale pielii unei persoane datorată interacţiunii dintre factorii
de mediu şi starea psihofiziologică a individului. Pielea umană este de fapt un conductor
electric. În momentul în care un curent de intensitate mică este aplicat asupra pielii pot fi
măsurate modificări ale conductanţei acesteia. Variabila măsurată va fi rezistenţa sau
reciproca acesteia conductanţa. Conform legii lui Ohm rezistenţa pielii (R) este egală cu
diferenţa de potenţial măsurată între cei doi electrozi aplicaţi pe piele (V) împărţită cu
intensitatea curentului ce trece prin piele (I). Legea poate fi scrisă ca R=V/I.
Un amplificator GSR va aplica o tensiune constantă (atât de mică încât nu poate fi
sesizat) pielii prin intermediul electrozilor ataşaţi. Datorită acestui potenţial pielea va fi
traversată de un curent al cărei intensitate poate fi măsurată iar cu ajutorul legii lui Ohm se
poate determina conductanţa pielii. Aceasta va fi exprimată în microSiemens (μS).
Vor fi caracterizate două tipuri de conductanţă: conductanţa tonică şi cea fazică.
Conductanţa tonică reprezintă de fapt conductanţa bazală a pielii în absenţa oricărei
modificări a mediului şi mai poartă şi denumirea de conductanţa bazală a pielii (skin
84 Lucrări practice de fiziologie

conductance level, SCL). Fiecare persoană are un SCL diferit cu valori tipice între 10-50μS.
SCL variază în timp la fiecare individ în funcţie de reglarea autonomă şi starea psihologică.
Conductanţa fazică i-a naştere doar atunci când există modificări ale mediului. Stimuli
discreţi de mediu (vizual, auditiv, etc.) vor induce modificări în timp ale conductanţei pielii.
Acestea de obicei se mai numesc şi răspunsuri ale conductanţei pielii (skin conductance
response, SCR). SCR reprezintă de fapt o creştere a conductanţei pielii ce poate dura până
la 10-20 secunde, urmată de revenirea la SCL. Aceste modificări fazice uneori sunt simplu
denumite GSR. Fiecare individ va prezenta SCR spontane, în absenţa vreunui stimul extern,
cu o frecvenţă (tipică) de 1-3/min. Unele persoane sunt foarte reactive ceea ce duce la un
număr mare de GSR spontane, alţii au un nivel destul de constant al conductanţei bazale,
fără a prezenta SCR spontane.
Parametrii SCR vor fi: amplitudine, exprimat în microSiemens (μS), latenţa, durata
creşterii conductanţei (panta ascendentă), semitimpul revenirii (până la jumătatea pantei
descendente), acestea din urmă fiind exprimate în secunde. Aceşti parametrii pot fi citiţi de
pe determinare (vezi Figura 55).
Amplitudinea unui SCR este dat de diferenţa dintre SCL (conductanţa bazală) în
momentul aplicării stimulului şi nivelul conductanţei în momentul maxim al răspunsului
(SCR). Latenţa este de fapt timpul între stimul şi apariţia SCR, în mod normal aceasta nu
poate fi mai lungă de 3 secunde. Panta ascendentă reprezintă de fapt durata de timp dintre
începutul SCR şi atingerea conductanţei maxime (vârful SCR), valorile tipice se înscriu între
1-3 secunde. Semitimpul revenirii este de fapt durata de timp dintre vârful SCR şi atingerea
jumătăţii din amplitudinea maximă, valorile tipice sunt între 2-10 secunde.

Figura 55. GSR la o întrebare standard neutră (“Ai bicicletă?”). Parametrii

măsuraţi sunt: SCL 7,5μS, latenţa 1,35sec, amplitudine (faţă de SCL) 2,12μS,
timp de ascensiune 2,35sec, semitimp de revenire 5sec.

SISTEMUL ELECTRODERMAL (EDR)

Pielea (Figura 56) este un organ adaptativ tristratificat ca are ca rol printre altele în
menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi a temperaturii centrale. Aceste funcţii sunt realizate
prin intermediul vaselor de sânge şi a glandelor exocrine. Vasele sanguine se contractă şi se
dilată pentru a regla fluxul sanguin la nivelul pielii determinând astfel cantitatea de căldură
pierdută. Glandele exocrine au rolul de a scade temperatura corpului prin umezirea
suprafeţei pielii. Aceste glande sunt de aproximativ 10 ori mai numeroase la nivel palmar.
Unul din modelele cele mai acceptate ale conductanţei pielii (dar nu singurul) este
modelul exocrin al lui Edelberg (Figura 57). Conform acestui model modificările fazice ale
conductanţei pielii apar atunci când glandele din piele se umplu, iar conductanţa pielii revine
la valorile bazale atunci când această umezeală este reabsorbită de glande. În acest model
glandele exocrine de fapt reprezintă nişte rezistenţe. Conductanţa creşte (rezistenţa scade)
atunci când ele se umplu. Amplitudinea modificării conductanţei derivă din cantitatea de
soluţie conţinută de glande, precum şi de numărul glandelor exocrine activate simultan.
Poligrafia 85

Figura 56. Structura pielii.

Activarea glandelor exocrine reprezintă un proces fiziologic simplu cu interes major în

psihofiziologie, datorită faptului că este reglată neural. Activarea este controlată de trunchiul
cerebral prin intermediul sistemului nervos vegetativ simpatic, dar neurotransmiţătorul în
acest caz va fi acetilcolina. Edelberg a descris trei structuri anatomice ce ar putea influenţa
această activare: cortexul premotor prin intermediul tractului piramidal, sistemul limbic şi
hipotalamusul respectiv formaţia reticulată.

Diferenţele individuale ale EDR. Încă din anii 1950 se descriu tipare specifice tipurilor
de personalitate. Persoanele cu o frecvenţă mare a SCR spontane şi cu adaptare lentă la
repetiţia stimulilor simpli sunt considerate electrodermal labile. În contrast, indivizii cu reacţii
spontane rare şi habituaţie rapidă sunt considerate persoane electrodermal stabile. Aceste
două tipuri electrodermale au fost corelate cu o serie de variabile psihofiziologice, în general
este unanim acceptată că stabilitatea / labilitatea electrodermală reprezintă chiar o diferenţă
fundamentală în caracteristicile procesării informaţiilor indivizilor.

GSR şi evenimentele psihosociale. EDR corelează în mod pozitiv cu intensitatea şi

caracterul trăirii emoţionale dar şi în funcţie de natura stimulului aplicat. Atât SCL cât şi SCR
sunt influenţate de contextul psihosocial. De exemplu SCL poate creşte chiar înainte de a
începe rezolvarea unei situaţii / probleme (aritmetică, vorbire, plăcere, etc.). SCR este
frecvent utilizat în psihofiziologie ca indicator de încredere al empatiei sociale, ruşinii,
atitudinilor sociale. De asemenea EDR poate fi un indicator util în stabilirea importanţei
sociale al unui eveniment. Cea mai cunoscută utilizare a EDR reprezintă dezvelirea
modificărilor psihofiziologice datorate înşelării deliberate al unei persoane, mai cunoscut sub
denumirea de „detectorul de minciuni”.
86 Lucrări practice de fiziologie

Figura 57. Modelul conductanţei pielii (Edelberg)

„DETECTORUL DE MINCIUNI”

Testul este folosit pentru a determina dacă o persoană spune sau nu adevărul. Este de
fapt o înregistrare poligrafică care măsoară GSR, frecvenţa cardiacă şi frecvenţa respiraţiei.
Aceşti trei parametrii sunt sensibili la noutatea, intensitatea, încărcătura emoţională şi
semnificaţia unui stimul. Aparatura este folosită doar de personal special calificat în
poligrafie. Aceştia utilizează o varietate de unelte şi o serie de proceduri şi întrebări
standardizate pentru a afla dacă o persoană spune sau nu adevărul. Această examinare
este extrem de controversată în criminalistică datorită faptului că există 10-15% reacţii fals
pozitive (se consideră că persoana a minţit chiar dacă aceasta de fapt a spus adevărul) chiar
şi în condiţii ideale (examinator calificat, mediu ideal, respectarea tuturor standardelor).
Reacţiile fals negative sunt mai rare dar ele totuşi există. Din acest motiv poligrafia nu mai
poate fi folosită în criminalistică decât pentru a confirma spusele unei persoane şi nu pentru
stabilirea vinovăţiei.
Poligrafia 87

ÎNREGISTRARE POLIGRAFICĂ CU AJUTORUL SISTEMULUI DE ACHIZIŢIE BIOPAC

OBIECTIVELE LUCRĂRII

1. Analiza poligrafică a reacţiilor psihofiziologice.

2. Măsurarea nivelului conductanţei bazale, determinarea frecvenţei SCR spontane.
3. Observarea şi măsurarea GSR în cazul răspunsurilor la întrebări neutre.
4. Observarea şi măsurarea GSR în cazul răspunsurilor la întrebări cu încărcătură
emoţională.

ECHIPAMENTUL NECESAR

1. calculator cu software BIOPAC instalat (sistem operare Windows)

2. BIOPAC DAU (Data Acquisition Unit): MP30
3. BIOPAC cabluri SS3L, SS4L şi SS5LA
4. Gel conductor.

A. ÎNREGISTRAREA POLIGRAFICĂ

1. Se porneşte calculatorul şi apoi programul Biopac Student Lab.

2. Conectează cablurile şi electrozii conform Figura 58.

Figura 58. Schema conexiunilor pentru înregistrarea poligrafiei.

88 Lucrări practice de fiziologie

3. Se selectează „Lesson 9 (Poligraphy)”. Se introduce numele.

4. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
- verificaţi conexiunile de la cabluri
5. Click pe butonul „Setup”. Va urma o înregistrare de 30 sec. Iniţial respiraţi relaxat,
normal. După ce auziţi un sunet respiraţi adânc şi rapid de 5 ori apoi reveniţi la respiraţia
normală. Staţi nemişcat până la sfârşitul înregistrării.
6. Se ajustează durata înregistrării din File > Preferences. Se setează 5 minute (300
secunde). Click pe butonul „Record 9”. În timpul înregistrării subiectul stă cât mai comod.
Cineva pune întrebările din Tabelul 6. În momentul fiecărei întrebări se apasă şi tasta “F9”
pentru a marca momentul. Concomitent (altcineva) notează răspunsul dat. Subiectul are voie
să răspundă numai cu "DA" sau "NU". În timpul înregistrării este extrem de important ca cel
examinat să nu râdă! La sfârşit ar trebui să obţineţi ceva asemănător cu Figura 59.

Tabelul 6.
1 Intenţionezi să răspunzi la toate întrebările spunând adevărul?
2 Eşti student?
3 Îţi place fiziologia?
4 Ai fraţi sau surori?
5 Eşti mai bătrân decât părinţii tăi?
6 Ai fost vreodată pe o altă planetă?
7 Eşti primul ministru?
8 Fotbalul este sportul tău preferat?
9 Te uiţi la televizor?
10 Ai trecut de vârsta de 100 de ani?

Figura 59. Înregistrarea poligrafică.

Poligrafia 89

Completaţi tabelul corespunzător din Fişa de lucru! Răspundeţi la întrebările din

Fişa de lucru!

B. SCL, HABITUAŢIA

7. Scopul acestei părţi a lucrării este determinarea SCL, observarea SCR spontane,
apariţia habituaţiei la o întrebare.
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
scl.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
- verificaţi conexiunile de la cabluri
10. Se înregistrează mai întâi SCL. Pentru aceasta subiectul stă liniştit, fără mişcări
(mişcarea introduce artefacte), timp de un minut, în care SCL este înregistrat. Click pe
butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi când doriţi.
11. După un minut (înregistrarea continuă!) se înregistrează habituaţia. Se pune
întrebarea „Numele tău este XY?”. Subiectul va răspunde cu „Da” de fiecare dată când
întrebarea este pusă (se apasă F9). Se aşteaptă ca eventuala SCR să dispară şi se repetă
întrebarea până când subiectul nu mai prezintă SCR la întrebare.

Se numără SCR spontane în primul minut de înregistrare (deflexiune pozitivă de

minim 0,5µS – SCL nu revine întotdeauna la nivelul de la care am pornit). Numărul
obţinut se introduce în tabelul de pe Fişa de lucru. Apoi se numără de câte ori a
fost pusă întrebarea. Habituaţia în acest exerciţiu este definită ca trei răspunsuri la
aceeaşi întrebare fără SCR. Scorul de habituaţie este numărul de răspunsuri până
a atinge definiţia habituaţiei (tipic între 2 şi 8). Nu se iau în considerare eventualele
SCR spontane (întârziere faţă de stimul între 3 - 5 sec.). Se notează cifra obţinută
în tabelul de pe Fişa de lucru. (în tabel se notează nume, SCL, SCR
spontane/minut, scorul de habituaţie). Se efectuează la 3 persoane diferite.

C. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI NEUTRE

7. Scopul acestei părţi a lucrării este măsurarea SCL şi SCR în timpul prezentării unui
stimul neutru (întrebări neutre).
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
neutru.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
- verificaţi conexiunile de la cabluri
10. Click pe butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi
când doriţi. Puneţi întrebările din Tabelul 7.
11. Se notează fiecare întrebare pusă (F9, în momentul începutului întrebării),
subiectul răspunde doar cu „Da” sau „Nu”, întotdeauna corect (FĂRĂ MINCIUNI), fără a
dezvolta subiectul. Înaintea punerii întrebărilor se aşteaptă stabilizarea traseului GSR. După
fiecare întrebare se aşteaptă stabilizarea traseului GSR. Dacă apar şi reacţii spontane se
90 Lucrări practice de fiziologie

aşteaptă până acestea dispar. Daţi Click pe butonul "Stop" după ce s-au pus toate cele 10
întrebări.

Tabelul 7.
1 Dormi în pat de obicei?
2 Îţi place broccoli?
3 Ai o pisică?
4 Ai deja 14 ani?
5 Ai fost vreodată la săniuş?
6 Ai bicicletă?
7 Ai fost vreodată în Alaska?
8 Ai fraţi sau surori?
9 Te-ai născut în Târgu Mureş?
10 Ai doctorat în psihologie?

Se completează tabelul din Fişa de lucru (folosind unealta de selecţie şi min, max,
p-p, rise). Dat fiind faptul că întrebările au lungimi diferite nu se calculează latenţa.

D. COMPARAREA SCL ŞI SCR LA ÎNTREBĂRI MIXTE

7. Scopul acestei părţi a lucrării este măsurarea SCL şi SCR la întrebări mixte, unele
neutre, altele cu conţinut emoţional..
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
mixt.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
10. Click pe butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi
când doriţi.
11. Folosiţi întrebările din Tabelul 8. Trebuie utilizate 10 întrebări, 7 neutre, 3 cu
conţinut emoţional, randomizate (chiar dacă subiectul a citit pentru lucrare nu ştie ce
întrebare va urma). Prima întrebare va fi obligatoriu una neutră. Ordinea 2-10 se determină
prin tragere la sorţi. Cele 3 întrebări cu conţinut emoţional nu trebuie să fie personalizate,
trebuie să aibă conţinut emoţional general. Cele 7 cu conţinut neutral sunt întrebări noi.

Tabelul 8.
Întrebări cu conţinut emoţional Întrebări cu conţinut neutru
Eşti îndrăgostit? Astăzi este „luni”?
Ai plâns vreodată? Te uiţi la televizor?
Nuditatea te stânjeneşte? Îţi place pizza?
Îţi aduci aminte de primul sărut? Eşti jucător profesionist de fotbal?
Ţie frică de singurătate? Ai maşină?
Ai văzut vreodată un accident
Îţi place să te duci la cinema?
auto tragic?
Ai auzit vreodată despre un viol în
Ai văzut vreodată un calculator?
anturajul tău?
Îţi ascunzi vreodată emoţiile?
Crezi în sexul protejat?
Poligrafia 91

12. Subiectul răspunde la toate întrebările cu „Da” sau „Nu”, fără minciuni şi nu
elaborează nici un subiect. Se observă mai întâi nivelul SCL se aşteaptă stabilizarea
acesteia. Se aşteaptă revenirea la SCL iniţial. Se inseră marker cu „F9" la începutul fiecărei
întrebări.

Se completează tabelul din Fişa de lucru (folosind unealta de selecţie şi min, max,
p-p, rise). Dat fiind faptul că întrebările au lungimi diferite nu se calculează latenţa.
Se efectuează statistică comparativă al întrebărilor cu conţinut emoţional şi cele
neutre. Se aşteaptă ca amplitudinea medie să crească şi rise-time medie să se
scurteze la întrebările cu conţinut emoţional.