Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLIGRAFIA
Dr. Orbán-Kis Károly
PRINCIPII TEORETICE
Reacţia galvanică a pielii (galvanic skin reaction, GSR) este unul din răspunsurile
electrodermale (electrodermal response, EDR). Răspunsul electrodermal reprezintă de fapt
modificări în proprietăţile electrice ale pielii unei persoane datorată interacţiunii dintre factorii
de mediu şi starea psihofiziologică a individului. Pielea umană este de fapt un conductor
electric. În momentul în care un curent de intensitate mică este aplicat asupra pielii pot fi
măsurate modificări ale conductanţei acesteia. Variabila măsurată va fi rezistenţa sau
reciproca acesteia conductanţa. Conform legii lui Ohm rezistenţa pielii (R) este egală cu
diferenţa de potenţial măsurată între cei doi electrozi aplicaţi pe piele (V) împărţită cu
intensitatea curentului ce trece prin piele (I). Legea poate fi scrisă ca R=V/I.
Un amplificator GSR va aplica o tensiune constantă (atât de mică încât nu poate fi
sesizat) pielii prin intermediul electrozilor ataşaţi. Datorită acestui potenţial pielea va fi
traversată de un curent al cărei intensitate poate fi măsurată iar cu ajutorul legii lui Ohm se
poate determina conductanţa pielii. Aceasta va fi exprimată în microSiemens (μS).
Vor fi caracterizate două tipuri de conductanţă: conductanţa tonică şi cea fazică.
Conductanţa tonică reprezintă de fapt conductanţa bazală a pielii în absenţa oricărei
modificări a mediului şi mai poartă şi denumirea de conductanţa bazală a pielii (skin
84 Lucrări practice de fiziologie
conductance level, SCL). Fiecare persoană are un SCL diferit cu valori tipice între 10-50μS.
SCL variază în timp la fiecare individ în funcţie de reglarea autonomă şi starea psihologică.
Conductanţa fazică i-a naştere doar atunci când există modificări ale mediului. Stimuli
discreţi de mediu (vizual, auditiv, etc.) vor induce modificări în timp ale conductanţei pielii.
Acestea de obicei se mai numesc şi răspunsuri ale conductanţei pielii (skin conductance
response, SCR). SCR reprezintă de fapt o creştere a conductanţei pielii ce poate dura până
la 10-20 secunde, urmată de revenirea la SCL. Aceste modificări fazice uneori sunt simplu
denumite GSR. Fiecare individ va prezenta SCR spontane, în absenţa vreunui stimul extern,
cu o frecvenţă (tipică) de 1-3/min. Unele persoane sunt foarte reactive ceea ce duce la un
număr mare de GSR spontane, alţii au un nivel destul de constant al conductanţei bazale,
fără a prezenta SCR spontane.
Parametrii SCR vor fi: amplitudine, exprimat în microSiemens (μS), latenţa, durata
creşterii conductanţei (panta ascendentă), semitimpul revenirii (până la jumătatea pantei
descendente), acestea din urmă fiind exprimate în secunde. Aceşti parametrii pot fi citiţi de
pe determinare (vezi Figura 55).
Amplitudinea unui SCR este dat de diferenţa dintre SCL (conductanţa bazală) în
momentul aplicării stimulului şi nivelul conductanţei în momentul maxim al răspunsului
(SCR). Latenţa este de fapt timpul între stimul şi apariţia SCR, în mod normal aceasta nu
poate fi mai lungă de 3 secunde. Panta ascendentă reprezintă de fapt durata de timp dintre
începutul SCR şi atingerea conductanţei maxime (vârful SCR), valorile tipice se înscriu între
1-3 secunde. Semitimpul revenirii este de fapt durata de timp dintre vârful SCR şi atingerea
jumătăţii din amplitudinea maximă, valorile tipice sunt între 2-10 secunde.
Pielea (Figura 56) este un organ adaptativ tristratificat ca are ca rol printre altele în
menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi a temperaturii centrale. Aceste funcţii sunt realizate
prin intermediul vaselor de sânge şi a glandelor exocrine. Vasele sanguine se contractă şi se
dilată pentru a regla fluxul sanguin la nivelul pielii determinând astfel cantitatea de căldură
pierdută. Glandele exocrine au rolul de a scade temperatura corpului prin umezirea
suprafeţei pielii. Aceste glande sunt de aproximativ 10 ori mai numeroase la nivel palmar.
Unul din modelele cele mai acceptate ale conductanţei pielii (dar nu singurul) este
modelul exocrin al lui Edelberg (Figura 57). Conform acestui model modificările fazice ale
conductanţei pielii apar atunci când glandele din piele se umplu, iar conductanţa pielii revine
la valorile bazale atunci când această umezeală este reabsorbită de glande. În acest model
glandele exocrine de fapt reprezintă nişte rezistenţe. Conductanţa creşte (rezistenţa scade)
atunci când ele se umplu. Amplitudinea modificării conductanţei derivă din cantitatea de
soluţie conţinută de glande, precum şi de numărul glandelor exocrine activate simultan.
Poligrafia 85
Diferenţele individuale ale EDR. Încă din anii 1950 se descriu tipare specifice tipurilor
de personalitate. Persoanele cu o frecvenţă mare a SCR spontane şi cu adaptare lentă la
repetiţia stimulilor simpli sunt considerate electrodermal labile. În contrast, indivizii cu reacţii
spontane rare şi habituaţie rapidă sunt considerate persoane electrodermal stabile. Aceste
două tipuri electrodermale au fost corelate cu o serie de variabile psihofiziologice, în general
este unanim acceptată că stabilitatea / labilitatea electrodermală reprezintă chiar o diferenţă
fundamentală în caracteristicile procesării informaţiilor indivizilor.
„DETECTORUL DE MINCIUNI”
Testul este folosit pentru a determina dacă o persoană spune sau nu adevărul. Este de
fapt o înregistrare poligrafică care măsoară GSR, frecvenţa cardiacă şi frecvenţa respiraţiei.
Aceşti trei parametrii sunt sensibili la noutatea, intensitatea, încărcătura emoţională şi
semnificaţia unui stimul. Aparatura este folosită doar de personal special calificat în
poligrafie. Aceştia utilizează o varietate de unelte şi o serie de proceduri şi întrebări
standardizate pentru a afla dacă o persoană spune sau nu adevărul. Această examinare
este extrem de controversată în criminalistică datorită faptului că există 10-15% reacţii fals
pozitive (se consideră că persoana a minţit chiar dacă aceasta de fapt a spus adevărul) chiar
şi în condiţii ideale (examinator calificat, mediu ideal, respectarea tuturor standardelor).
Reacţiile fals negative sunt mai rare dar ele totuşi există. Din acest motiv poligrafia nu mai
poate fi folosită în criminalistică decât pentru a confirma spusele unei persoane şi nu pentru
stabilirea vinovăţiei.
Poligrafia 87
OBIECTIVELE LUCRĂRII
ECHIPAMENTUL NECESAR
A. ÎNREGISTRAREA POLIGRAFICĂ
Tabelul 6.
1 Intenţionezi să răspunzi la toate întrebările spunând adevărul?
2 Eşti student?
3 Îţi place fiziologia?
4 Ai fraţi sau surori?
5 Eşti mai bătrân decât părinţii tăi?
6 Ai fost vreodată pe o altă planetă?
7 Eşti primul ministru?
8 Fotbalul este sportul tău preferat?
9 Te uiţi la televizor?
10 Ai trecut de vârsta de 100 de ani?
B. SCL, HABITUAŢIA
7. Scopul acestei părţi a lucrării este determinarea SCL, observarea SCR spontane,
apariţia habituaţiei la o întrebare.
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
scl.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
- verificaţi conexiunile de la cabluri
10. Se înregistrează mai întâi SCL. Pentru aceasta subiectul stă liniştit, fără mişcări
(mişcarea introduce artefacte), timp de un minut, în care SCL este înregistrat. Click pe
butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi când doriţi.
11. După un minut (înregistrarea continuă!) se înregistrează habituaţia. Se pune
întrebarea „Numele tău este XY?”. Subiectul va răspunde cu „Da” de fiecare dată când
întrebarea este pusă (se apasă F9). Se aşteaptă ca eventuala SCR să dispară şi se repetă
întrebarea până când subiectul nu mai prezintă SCR la întrebare.
7. Scopul acestei părţi a lucrării este măsurarea SCL şi SCR în timpul prezentării unui
stimul neutru (întrebări neutre).
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
neutru.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
- verificaţi conexiunile de la cabluri
10. Click pe butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi
când doriţi. Puneţi întrebările din Tabelul 7.
11. Se notează fiecare întrebare pusă (F9, în momentul începutului întrebării),
subiectul răspunde doar cu „Da” sau „Nu”, întotdeauna corect (FĂRĂ MINCIUNI), fără a
dezvolta subiectul. Înaintea punerii întrebărilor se aşteaptă stabilizarea traseului GSR. După
fiecare întrebare se aşteaptă stabilizarea traseului GSR. Dacă apar şi reacţii spontane se
90 Lucrări practice de fiziologie
aşteaptă până acestea dispar. Daţi Click pe butonul "Stop" după ce s-au pus toate cele 10
întrebări.
Tabelul 7.
1 Dormi în pat de obicei?
2 Îţi place broccoli?
3 Ai o pisică?
4 Ai deja 14 ani?
5 Ai fost vreodată la săniuş?
6 Ai bicicletă?
7 Ai fost vreodată în Alaska?
8 Ai fraţi sau surori?
9 Te-ai născut în Târgu Mureş?
10 Ai doctorat în psihologie?
Se completează tabelul din Fişa de lucru (folosind unealta de selecţie şi min, max,
p-p, rise). Dat fiind faptul că întrebările au lungimi diferite nu se calculează latenţa.
7. Scopul acestei părţi a lucrării este măsurarea SCL şi SCR la întrebări mixte, unele
neutre, altele cu conţinut emoţional..
8. Selectaţi File > Open > Files of type: Graph Template (.GTL) > File Name:
mixt.gtl.
9. Pentru înregistrare subiectul stă aşezat pe scaun, cât mai relaxat. În vederea unei
înregistrări bune verificaţi următoarele:
- cel examinat nu stă în faţa monitorului în timpul probei
- cel examinat să nu vorbească sau râdă în timpul înregistrării
- trebuie evitate mişcările din timpul înregistrării
10. Click pe butonul "Start". Va urma o înregistrare de 5 minute pe care puteţi să-l opriţi
când doriţi.
11. Folosiţi întrebările din Tabelul 8. Trebuie utilizate 10 întrebări, 7 neutre, 3 cu
conţinut emoţional, randomizate (chiar dacă subiectul a citit pentru lucrare nu ştie ce
întrebare va urma). Prima întrebare va fi obligatoriu una neutră. Ordinea 2-10 se determină
prin tragere la sorţi. Cele 3 întrebări cu conţinut emoţional nu trebuie să fie personalizate,
trebuie să aibă conţinut emoţional general. Cele 7 cu conţinut neutral sunt întrebări noi.
Tabelul 8.
Întrebări cu conţinut emoţional Întrebări cu conţinut neutru
Eşti îndrăgostit? Astăzi este „luni”?
Ai plâns vreodată? Te uiţi la televizor?
Nuditatea te stânjeneşte? Îţi place pizza?
Îţi aduci aminte de primul sărut? Eşti jucător profesionist de fotbal?
Ţie frică de singurătate? Ai maşină?
Ai văzut vreodată un accident
Îţi place să te duci la cinema?
auto tragic?
Ai auzit vreodată despre un viol în
Ai văzut vreodată un calculator?
anturajul tău?
Îţi ascunzi vreodată emoţiile?
Crezi în sexul protejat?
Poligrafia 91
12. Subiectul răspunde la toate întrebările cu „Da” sau „Nu”, fără minciuni şi nu
elaborează nici un subiect. Se observă mai întâi nivelul SCL se aşteaptă stabilizarea
acesteia. Se aşteaptă revenirea la SCL iniţial. Se inseră marker cu „F9" la începutul fiecărei
întrebări.
Se completează tabelul din Fişa de lucru (folosind unealta de selecţie şi min, max,
p-p, rise). Dat fiind faptul că întrebările au lungimi diferite nu se calculează latenţa.
Se efectuează statistică comparativă al întrebărilor cu conţinut emoţional şi cele
neutre. Se aşteaptă ca amplitudinea medie să crească şi rise-time medie să se
scurteze la întrebările cu conţinut emoţional.