CAIET DE SARCINI
pentru executia retelelor exterioare de canalizare cu tuburi din beton
1- Trasarea
2-Executia sapaturilor
3-Pregatirea patului de pozare
4-Montarea tuburilor
5-Realizarea imbinarilor
6-Efectuarea probei de etanseitate
7-Executia umpluturilor
8-Camine de vizitare
9-Receptia lucrarilor
1. Trasarea
1.6. Reperarea ţărusilor de ax se va face prin ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia
perpendiculară faţă de axul canalului astfel încât să nu fie afectaţă pe durata executiei
lucrărilor.
1.10. Periodic ori de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi
reface topometric poziţia acesteia.
2. Executia săpăturilor
2.2. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face
succesiv pe tronsoane scurte, de regulă între două cămine, astfel încât săpătura să rămână
deschisă minim de timp necesar executării canalului.
2.5. Se interzice săparea rară sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisip -
argiloase sau a celor constituite din loess sau material de umplutură.
2.6. În cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei săpăturii, evacuarea
acestora se va face prin epuisment, ce va fi susţinut pe toată perioada execuţiei lucrărilor.
Organizarea lucruui va fi adaptată pentm reducerea la minim a duratei de executie.
,
2.7. Se interzice epuizarea apei prin pompare directă În cazul terenurilor necoezive,
constituite din nisipuri fine - curgătoare (chişai), situaţie în care se vor folosi în mod
obligatoriu instalatii de filtre circulare.
2.8. În cazul interceptării în săpătură a unor conducte, cabluri sau alte instalaţii ce nu au
fost identificate la trasare, va fi anunţat proiectantul şi beneficiantl de dotare, pentru a
stabili măsurile ce se impun pentnl protecţia sau devierea provizorie.
2.9. Pământul excedentar rezultat din săpătură va fi încărcat pe cât posibil direct în
mijlocul de transport şi îndepărtat din zonă.
3.2. În cazul în care terenul sănătos este mai jos decât este prevăzută în proiect, săpăhlra
se va executa până la terenul sănătos.
Pentnl diferenţe de cote mai mici de 50 cm, cota proiectată se va realiza prin
umplutură cu balast sau nisip în straturi de cca. 20 cm.
Pentnl diferenţe de cote mai mari, soluţia se va stabili de la caz la caz de către
proiectant.
3.5. Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin
înlăturarea oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură
de nisip compactată .
3.6. În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip
de 10 -15 cm în substrat de piatră spartă de 20 - 25 cm.
4. Montarea tuburilor
4.2. Tuburile se verifică bucată cu bucată vizual, îndepărtându - se cele care au defecţiuni
(ştirbituri, fisuri, etc.) şi nu garantează rezistenţă sau realizarea unor 1mbinări etanşe.
4.3. Montarea tuburilor se va face din aval spre amonte, cu mufă sau capătul prevăzut cu
buză, în sens invers scurgerii.
4.4. Coborârea tuburilor în şanţ se va face cu trolii acţionate manual sau mecanizat,
folosind pentnl prindere chingi.
La manipulare se vor respecta prevederile normelor tehnologice şi de protecţia
muncii în vigoare.
4.5. Tuburile trebuie să reazeme pe pat în mod continuu şi cât mai uniform. Corectarea
poziţiei de montaj se va face prin manevrarea capătului amonte, introducând sau scoţând
nisip de sub tub.
4.6. Este interzisă folosirea pietrelor sau a altor corpuri tari pentnl corectarea pantei
tubului.
4.7. Verificarea pantei se va face în mod obligatoriu la montarea fiecănli tub, folosind
teuri de vizare şi nivela cu bulă de aer.
4.8. După centrarea şi corectarea pantei tubului se procedează la etanşare a îmbinării, care
se poate realiza în mod uscat după tipul tuburilor folosite.
4.9. Îmbinările de tip umed se practică la tuburile din bazalt sau beton simplu cu mufă şi la
tuburile din beton cu cep şi buză.
4.10. Îmbinările de tip uscat se realizează cu inel de cauciuc şi se practică la tuburile din
beton simplu cu mufe, la tuburile din beton tip 310 HE şi la tuburile din beton
precomprimat, tip PREMO.
4.12. În cazul terenurilor care prezintă agresivitate faţă de cimentul Portland se va executa
protecţie exterioară a tub uri lor şi îmbinări lor, conform tehnologiei indicată în proiect
prin tratarea suprafeţelor cu emulsii sau materiale pe bază de bitum, silicati sau ciment
rezistent la agresivitatea respectivă.
5. Realizarea Îmbinărilor
5.2. Operaţiunile de îmbinare umedă a tuburilor din beton cu cep şi buză se desfăşoară în
următoarea succesiune:
- se execută sub tub în zona îmbinării un şanţ de 10 - 15 cm lăţime şi 15 cm
adâncime, care se umple cu beton realizat cu nisip grosier, pietriş mărunt şi
dozaj de 500 - 600 Kg ciment/mc.
- se curăţă extremităţile tuburilor cu peria şi se spală cu apă~
- se aplică pe întreaga suprafaţă de îmbinare a tubului care se montează, un
strat de mortat de ciment, dozaj de 500 - 600 Kg ciment/mc nisip~
- se realizează îmbinarea propriu - zisă prin apăsarea puternică a tubului;
- se netezeşte în interiorul tubului mortanll în exces din Îmbinare,
îndepărtându - se resturile; .
- se acoperă rosturile în exterior cu un manşon din beton, având aceiaşi compoziţie
cu cel folosit sub îmbinare, lăţimea de 10 - 15 cm şi înălţimea de 3 -;- 4 cm
- se udă îmbinarea cu apă a doua zi.
5.3. Operaţiunile de îmbinare umedă a tuburilor din beton cu capăt drept, se desfăşoară în
următoarea succesiune:
- se execută în zona îmbinării un şanţ cu adâncimea de 15 cm şi lăţimea egală cu
cea a manşonului de etanşare (15 - 20 cm funcţie de dimensiunile tubului);
- se curăţă cu peria extremităţile rectificate ale tubului şi se spală bine cu apă~
- se aplică pe capetele tubului un strat subtire de mortar de nisip fin cu ciment în
dozaj de 500 - 600 Kglmc;
- se alătură şi se precizează tuburile ce urmează a se îmbina;
- se introduce în jurul îmbinării şi se centrează inelul de armătură din plasă
de sânnă sudată, având raza de 2 - 2,5 cm, mai mare decât raza exterioară a
tuburilor;
- se completează cu beton realizat din nisip grosier şi pietriş mărunt cu dozaj de 500
- 600 Kglmc şanţul de sub îmbinarea şi manşonul exterior, în grosime de 5 cm;
- se udă cu apă a doua zi, manşonul format.
6.1. Probele de etanşeitate se vor efectua pe porţiuni de canal cuprinse între două cămine -
înaintea astupării şanţurilor.
6.3. Umplerea cu apă a canalului se face prin extremitatea aval a tronsonului, lăsând
canalul plin cu apă până la creastă un interval de 24 ore, pentnl evacuarea totală a aerului
şi absorbţia apei de către materialul tuburilor.
6.4. Proba de etanşeitate durează 15 minute şi se face prin punerea sub presiune a
canalului, după cum urmează:
- cu 0,20 - 0,25 m peste creasta tubului din căminul amonte, la tuburi cu cep şi
buză;
- cu 1,20 m peste creasta tubului, în căminul amonte la tub uri cu mufe şi îmbinare
umedă;
6.5. În timpul probei se cercetează îmbinările şi dacă se consideră exfiltraţii de apă peste
limitele'admise, se reface etanşarea şi se reia proba.
Piederile se determină prin măsurarea cantităţi lor de apă adăugate pe durata
desfăşurării probei.
Se consideră admisibile pierderile de ordinul a 0,1 Ils şi 100 mI canal pentru
tuburile de beton.
7.1. După centrarea tuburilor fără talpă, fixarea acestora se face prin introducerea sub tub
a unui strat de pământ afânat. Compactarea se realizează cu maiul de mână prin batere
simultană pe ambele părţi.
7.2. După etanşarea îmbinărilor se face umplutura manuală până la 30 cm peste cota
superioară a tubului prin umplere şi compactare manuală în starturi succesive de 10 cm
grosime la umiditate optimă.
7.3. Umplutura la cotă se execută după efectuarea probei de etanşeitate şi se poate realiza
prin împingerea mecanizată a pământului în şanţ şi compactarea manuală sau mecanică, în
straturi succesive de 20 - 30 cm grosime, stropite cu apă la umiditatea optimă.
7.4. Pământul folosit la umplutură trebuie să fie fărâmiţat, curăţat de corpuri străine şi să
nu fie îngheţat. Sub tub şi în jurul acestora, nu se admit pietre sau corpuri tari cu
dimensiuni mai mari de 5 cm.
8. Cămine de vizitare
8.2. Fundatiile căminelor de vizitare se vor executa din beton B100 şi vor fi amenajate cu
rigole corespunzătoare dimensiunilor şi sectiunilor de canal deservite de STAS .
8.3. Tuburile prefabricate şi zidăria căminelor realizată din cărămidă sau blocuri ceramice,
vor fi rostuite cu mortar MI00.
8.4. În interiorul căminelor se vor prevedea scări de acces executate din oţel - beton dn 10
mm, fixate în pereţii căminului alternativ, pe două rânduri verticale. Prima treaptă a scării
de acces va fi poziţionaţă la maximum 50 cm distanţă de capac, iar ultima la maximum 30
cm deasupra banchetei.
8.5. Înainte de astuparea şanţurilor cu pământ, spaţiile rămase între pereţii căminului şi
tuburilor de canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 -
600 Kg ciment/mc.
8.6. Montarea ramelor pentnl capacele căminelor de vizitare se va face în mod obligatoriu
în confonnitate cu prevederile STAS 2308/81, asigurând solidaritatea corectă a acestora cu
placa sau corpul căminului.
9. Receptia lucrărilor
9.3. În mod obligatoriu vor fi prezentate la recepţie procese verbale pentru următoarele
verificări:
- natura terenului de fundaţie şi recepţia patului
- continuitatea pantei pe tronsoane şi cotele de radier detenninate prin nivelment
topografic
- etanşeitatea canalelor.
Intocmit,
.........................
Verificat,
............................