P. 1
100_idei_afaceri

100_idei_afaceri

5.0

|Views: 1,988|Likes:
Published by SeeQ

More info:

Published by: SeeQ on Oct 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

SUPORT PENTRU PROIECTUL rNVESTITll sr SERVICTI RURALE

Fundatia ProRuralInvest

Vol.I

t:

-E

DF

Department for In'er alion I Development

1 00 idei de afacerl

/

!
)
3
4
~-
7
0
3,
6
9
&2
~5
~8
~1
;)4
~7
99
02
05
08
10
.12
114 Chifinau, 2003

/

/'

Cuprins

Cre,terea albinelor ~ _.10 _ m 7

Cre~erea lepuriler de cas.a n ". _ 1 01

Cr,eiterea stru~ilor ~ ~ !.!

Cre~terea curcanilor " _ ~ 16

--

Cre~erea ga~telor u m 19

Cre$terea gainilor pennu carne $i oui ~ _ " _ 22

Cre~erea porcinetor 25

Cre~terea pe~telui ~ m •• 34

Cresterea prepe'qeh:" 3'7

Planta!,ie de coaeazi ,neagra ou • 40

Plantatle de zmeura ,_ _ 43

Plantatie de piersic ,: _ .- 46

Plantatle de cals ~ ,49

Plantatie de prune " " ,,52

P,lantatie de' nuci , 55

Plantatie de gutui 58

Plantalie de pere 61

Planta!ie de corn ~ 64

Plantalie de Cire~ _ , 67

Plantal'ie de Vi~in 701

Plantat,ie de M,ere " u 73

Planta,ie de migdal 76

Planta1ie de alun ~ 79'

Plantatie de vila de vie cu. soiuri de struguri pentru masa _ m 82

Plantatie de vita de vie cu soiun de struguri pentru vin 40 85

P'lantatii de<:ap~une 88

C,U It'iva rea cepe i !I!.I~.I • .lI .. t4 , ••• f •• t •• t. t.+f~"~ 6t+f •• Il.I •• !!li1 ~!!4 ."~!!"~!!~" •••••• 0; •••••• ~ •••• ~ - ~ ••• ' •••••• - ••••••• ..- ••• i ~ •• ~ 91

C'ultivarea mercevolut ~ 94

(1Jltivarea sfeclei r,o~ii " " ~ _ 97

Cultivarea val'zei " 99

PI'antaJie de usturoi 102

Cultivarea ciuperc:ilor (Sampinion) ~ _ ~~ _ " 1 05

Atelier derepa'ratie a inciltamintei ~ _ 1 108

Atelier de' reparatie ~i confeqionare a imbracamintei 1101

3

Spiiliitorie ~i vuJcanizare auto ~._._ _ _ 116

Internet Centru 01O H , 19

'Cabinet stomatologic "OO ~ _ 121

Cabinet medical __ 123

Cinema club I Sal'a de cinema _ 125

T urism ru ra I !i!i.~ it.'-H , - - i ii ~ ~. ~I"'."." ._ i ""~ j~ ~ .i ••• , , _il., t!.'I!'''.~."'' ••• .iI.t.,'' .-.t ",.. .. 12-7

Atelier de reparatie a aparatelor electronke, aparatelor de radio :Ii televizoarelor "' 129

.Atelier de confectlonare a chellor ~i de ascutlre a instrumentelor u 131

Produce rea nutreturilcr cemblnete k ~. 133

Seqie de fahrleare a mezelurilor n , 135

Sisteme de il'igare , 138

Sectie de fabricarea covrigilor 140

4

116 19 21 23 25, 27 29

Aceasta carte este destfnata oarnenllor ell spirit de initiativa, fermierilor. antreprenorilor din rnedlul rural, care vor sa~i gaseasca locul lor in sfera businessului mic ~f mijlodu, care dorescsa Inilieze 0 afacere privata, fie di, sunt la primal lor incercare de acest gen, fie ca au 0 anumita experienla ~i doresc: sa-~i diversifice activitatea.

r n u r tim u I decenlu ac:tlvitatea ec.onomic:a in s pafiul rura I a, evol uat foarte incet, am putea chtar spune dj, a stag nat. ee este ~i mai regretabil, este di primre activitatile desfa~urate a dornlnat producerea agricola, iar alte tipuri de afaceri practic nu au exlstat. Nu vom face 0 analiza a cauzeror acestei situatii. am vrea doar sa attagem atenTia c:ititorului asupra consedntelor nefaste.care dealtfel nu se lasa prea mult a,~tepta~e ~i sa propunem mai multe cal de sclutlcnare a problemei.

~dar, marea majoritate a fermierilor ~i antreprenorilor rurali desfa~oara 0 ac:tivitate economica de subzistenlArsituatia perpetuartdu-se din an in an. Perspectiva extinderii afac:erilarin viitorul apropiat este nedara, pentru aceasta fiind necesare tehnologii not cunosttnte ~i finantare adecvata.ln consecinla. in mediul ruralse resimte 0 stagnare a dezvoltarii econornlce, ee duce inevitabilla un deficit sporit de locuri de munca ~i servlcii. Afacerile rurale sunt limitate ca numar $i ca dlversitate, dear caliva antreprenori privati activand in calf tate de (urnizori de bUl'IlJri ~i servieH.

Totodara, exista foarte putine iniliative noi, cu un potential suficient de dezvoltare, ce ar putea inviora mediuf economic ~i servi drept exernplu pentru altii. Absenta in.i!iative!or de dezvoltare a afacerilor in spaliul rural a deterrnlnat 0 reducere 5ubstan~iala a numarului lntreprlndertlor producatoare sau de prestari servicll, precum ~i 0 scadere a oportunita~ilor de angajare.

Pornind de la aceste premise. unul din prindpalele obiective ale Prolec:tulull Investitii ~i Servicii RUl'ale este stlrnularea cresterli ~i diverslficarea activitatH economice in spa~iul rural al Republidi Moldova. prin imbunatalirea accesului noilor fermlerl ~i intreprinzatorl ruraliia ceea de ce ei au nevoie pentru a reu~i - ;n(offl1arii, cunolfinfe, experientd, cionsultan1d Ji tinanlare.

Un rol important in cadrul proiec:tuJui ii revine componenrel.Dezvaltarea businessului rural~ care are dreptscop principal, sus~inerea pcpulariet din mediul rural in dezvoltarea unor a,faceri propllii, eficiente ~'i viabile. Pentru realizarea acesnn obiectiv speciali~til din cadrul c:omponentei pun la dispozilia fermierilor ~i antreprenorilor rurali urrnatoarete tipuri de asistenta:

a) asistenta pentru identificarea produselor prcfitablle ~j pielelor de desfac:ere potenliate;

b) aslstenta in conceptuallsarea ideilor de afacerl ~i elaborarea planurilor de afaceri;

c) consultanta in procesul inregistrarii Juridice a afaeerii;

d) consultanta in pregatirea pachetului de dorumente necesare pentru creditare;

e) consultanta in probleme tehnologice, necesara pentru inceperea activitatii;

f) suport la negociereal creoltelor investi:tionale cu institutiilefmanciare;

g) asistenta post-creare in contabtlitate, finante, management ~i marketing.

Totus], nu putlne sunt obstaeotete ~i riscurile e,e apar in procesullansarii I.mei afaceri ncl, Unele dinte cele mai importante pericole lereprezinta !ipsa de ini'liativa ~i lipsa de cuno~in~e. de raspunsuri la in[rebal'i1e -ce? unde? ~i cum de fdcut?

Am hotarat sa scriem aceasta carte anume din donnta de a oferi lntrepnnzatoriler rurali 0 imagine mal clara despre dlferitele tlpurl de aface'ri, ce pot fi desfa~uratein spatiul rural ~i avantajele acestora in publicatia de fata este redat continutul a 50 deafaceri, cuprinzand pentru fiecare afacere in pane informa~ii despre invest ilia necesars, piaia de desfacere. aspectele tehnologice ~i anaUza veniturllor ~I cl'leltuieHlor.

in final, dcrssc sa rnenttonez ca aceasta lucrare este rezultatul muncii a unei echipe cu 0 experien!a bogata.acumuJata pe parc:ursullmplementarH Programului de Dezvoltare a Serviclllor de Su.stinere in Spatiul Rural, care Include proiectele RISP. SRISP, SSEfR. stl51inute financlar de Guvemul Republlcii Moldova, Banca Mondiala. Departamentul pentru Dezvoltare Internationala (OFID) at Guvernulul MaTH Britanii ~i Departamentului pentru Oezvoltare Intemalionala (SIDA) al Guvernulul Suediel,

Va doresc: tuturor sa '9asili in aceasta cane afacerea pe care 0 cautati ~i sa, 0 lrnplernentatt cu suecesl Cu mult respect,

Igor Gora$ov Director General.

Unitatea Consolidatii pentru Implementarea Prelectelor Agricole. fmantate de Banca Mondial3

5

Dezvoltarea Businessului Rural

Tn conformitate cu acordul dintre guvernele Republidi Moldova ~i Regatului Uni al Marii Britanii ~i Irlande! de Nord, SRISP lrnplernenteaza pe intreg teritoriul !arii componenta.Dezvoltarea busfnessulut rural" a proiectuluialnvestl\ii ~I Servicii Ruraleo (RISP), cofinantat de Banca Mondiala. DFID $1 al~i donatori.

Scopul componentel este crearea unor businessuri rurale private. efkiente ~i dura bile. ca a metoda de dezvoftare a unei economii rurale sanatoase. echitabile ~i prospere,

Pana la sfar~itul anului 2005, este planificata erearea a 900 de afaceri rurale private, dura bile, inregistrate juridic, atat de profit aqrkol, cat ~i nonaqrtcel.

Crearea unor afaceri nol, vlabile $1 elidente (individuale ~i de grUp. incluzand cooperative de intreprtnzatori, societii,li cu raspundere limitata sau 'gospodarii taralle$ti], antrenate in activitati economice in spatlul rural ofera populatiei rurale oportunitatea de a trece mai usor la 0 economie orientata spre pia~a. Prin urmare. se imbunatale~te reactla oamenilor fata de schimbarile cererii de bunuri ~i servicii pe piata. sporesc investillile locale ~i sunt create oportunltatl de dezvoltare individuala ~i de grup. 'Dezvoltarea acestor afaceri nol, sporeste potentlalul de participare a teturor locuitorilor din spaTiul rural in, activitatea de afaceri ~i. prin urmare, contribuie la reducerea saraciei intr-un medJu economic competitiv.

Grupullinta este populatial din spatiul rural, care demonstreaza dorinta de a se implica in crearea ~i dezvoltarea afacerilor rurale.fie individual. fie in grup.

Activita~ile de baza ale componentei constau in acordarea aslstentel $1 consultantel intensive ~i complexe potentialllor antreprenori ruran, pentru dezvoltarea Ideilor lor de afacerl ~'i crearea unor arfaceri via bile. Ca parte integranta a prol.ectului RISP. aceasta componenta of era acces la credite, prin intermediulliniei spectale de creditare ~i a celei qenerale, cat ~i sub forma de subventie condii,onata acordata beneficiarilor de credite din linia speciala de credit.

Afacerile Rurale create prin suportul componentei sunt afacerl private. create ~i gestionate spre benefkiul proprietariJor lor. in majoritatea cazurilor acestea sunt persoane juridlce inregistrate legal, structura ju.ridlc;3 fiind selectats in concordanta eu cerinlele operatlonale ale afaceril ce urrneaza a'li creata, precum ~i cu nec,esiUi~ile ~i aspiratiile fondatorilor.

Asistenta antreprenoriJor rurali in crearea afaeerilor noi este acordata gratis ~i include identificarea ideilor de afaceri, e:laborarea strategiilor de afaceri, identlficarea produselor ~i a pie,elor de desfacere. asisten!a in elaborarea planurilor de .. faeeri induzand toate implica~iile juridice ~i financiare ~i facUitarea accesului la finantere, 5uportul este acordat eel putin pe parcursul primului an de actlvttate, pentru a asigura dezvaltarea cu sucres a afacerii noi.

Au fast contractate patru agentii de dezvolrare.fiecare fiind responsabila de 0 anumita zona geogralidi a larii ~i avand impreuna ~aisprezece echlpe mobile, alcatulte din cate dol ccnsultantl, care lucreaza direct cu antreprenorii rurali in dameniul dezvoltarii idellor ~I afacerllor tor. Pentru stabilirea contactelor directe cu potenliaUi beneficiari, echipele sunt sustlnute de speclali~ti locali ~i intern31ionali, fiind organizate campanli de rnedlatlzare sl vizite in terttoriu.

P·ana la 1 septembrie 2003. din cele circa 900 de businessuri rurale private ce vor f create ell sustinerea protectului, ~iau inceput actlvitatea ecenornlca era 251 de afacen Pentru aceste afaceri au fost acordate Imprumuturi pe termen mediu ~i lung in valoare de peste 44,6 min. lei. inclusiv 5,5 min. lei granturi ccndltionate. Este de rnenticnat ca pentru realizarea afacerilor. au fast atrase in circuitul economic peste 11.9 mil. lei. contrtbutie personala a beneficiarilor in forma de active materlale ~i bani lichizi.

Exista ~j unele greutati in lmplementarea componentei. Una din problemele ce afecteaza direct succesul este problema gajului, mai exact: aslqurarea Insuficienta a imprumuturilor. Populatia de Ja sate. din mai mufte motive. indusiv obtectlve, dispune de active valoarea carora nu acopera necesarul stablllt de le9isla~ia bancara in vigoare ~i politlcile de creditare ale bancllor comerciale. Speciali$tli proiectului lucreaza in vederea rezolvarli acestel probleme dit de curand, inclusiv prln intermediul crear,ii unui fond de garantare a Irnprumuturllor acordate in spatiul rural. '.

I'

6

, II.: .. ,--_~

r

Cre~terea albinelor

rnvest,itiB, inltiali Vanzari in primul an Profit brut (.,nual)

Perioada de recupsrare a inve51itiei

72000MDL 4B350MDL 35880MDL

2an!

Descrierea afacerii

in ultimii ani in c:ondl~ijfe R, Moldova (re~terii albinelor se a(:orda a aten~~e sporita odata cu solkltarea produselor agricale (in primul rand a mierii) pe pleta externa. Cre~erea ~i exploatarea albinelor este un domeniu profitabil pentru Republica Moldova Indeosebl dadi acest proces este orga.nizat pnn intermediul Asaciajiei Apicultorilor. Produsele cbtinute de I'a albine sunt foarte diferite din punet de vedere al originii. cnmpozitlel, proprietcitilor ~i al impartante[ pentru om. Mierea. ceara, polenut, prepollsul, veninul de albinesunt produse naturale eu un continut bogat de elemente bialogice. Toate aceste praduse pot f folosite ca mijloace de tratare a dlferircr bali. Din alt punct de vedere, albinele au fast. sunt ~i vor fi veriga ecalagica intre flora ~i fauna. indeQsebi pentru republica noastra, care este 0 tara agrara. inca un aspect important al apartului albinelor il constituie palenizarea unui ~ir de culturi agrlcale. sporind recolta cu 30-60% la floarea soarelul ~i livezi iar la legume - chiar pana la 200-300%. Conform unor cakule aportul albinelor in aceasta direqie exprirnata financlar este de 100 de an mai mare fa~a de produsele ebtlnute de la albine.

Avantajele primite de la cre~tereB albilielor:

Primirea unor produse ecologice pure;

• Cerere mare pe piala interna ~i externi3;

• Posibilitaii de a exporta produsele aplcole;

• Funqii auxiliare de polenizare a florei ~i faunei.

Afac:erea data poate fi organizata~i delvoltata de catre mernbrii unei familli;

Investftia necesara

Investilia in dorneniul apiculturii este 0 investi!ie pe term en lung, care poate fi largita in dependen~a de dorlnta ~i posibillt:itile proprietarului. Pentru it inilia aceasta afacere este nevoie de;

familii de' albini - pentru a lansa oafacere profitabila initial este nevoie de a procura circa 50 familii de alblni.llnvesti~ia ini\iala in farnillile de albini paate f ulterior rambursata prin vanzarea farnllldor nol create sau prin largirea afacerit, Pre!ul unei familii esre de 700 lei.

Stupina sau prisa,ca este loeul unde suJltsiruati stupii. ~suta pentru p1istrarea utilajului, inventarului, etc. Terenul dat pcate fi proprietate privata sau poate Ii arendat, Stupina poate fi de tip statiorrar sau rnoblla. 1n primul caz daca ea va f plasata in afara localtta~ii este necesar de a prevedea cheltuielile pentru cumpararea sau constructia unei casU\e, a gardului lar in al do ilea caz - procurarea platformei cu rot].

Stupi - in fiecare stup se plaseaz.1 cate 0 familie, deci pentru lansare sunt necesare circa 50 stu pi. Ccstul medi.ul al unui stup eu 12 fag uri este de 600 lei.

Centrifuga pentru celeetarea mien - servesre pentru extragerea rnierit din fag,uri. Este de dorir utilizarea centrifugil din inox. Costul este de4 500 lei.

Inventar auxiliar consta din: afumatot masca de protectte, fumar de stupina. dalta aplcola. cutit apkol, colector de polen, filtru de mlere, tara pentru colectarea rnierll - btdoane, hranitaare. faguri.

Inves1ii~la Inltiala 1
Cantitatea Cost~pe unitate, Lei Total, lei
1.Familii de albine (12 fag uri) 50 700 35 000
,1.5tue!_ 50 600 30000
3.Centrifuga I 1 4500 4500
~- , I
4.Vase depastrat mierea 20 75 , SOO
5.1nventar apicol r I 1,000
6.Faguri noi, casura, gard sau platforrna cu rOli I I
TOTAL I j I 7.2000 PHlta de de·sfacere

Pretul unui kilogram de miere variaza in dependenla de locul de cornerctallzare ~i de ambalaju! utillzat pentru pradusul

finit. Prlncipalele consumaron de miere pot 11:

Cumparator;i de la pletele agricole, unde pret1ul rnediu va,riaz:i, de la 25 lei pentru 1 kg la (om rat la 50 I'el pentru 1 kg la Chi~inauj

Magazinele spedallzate create de asodatiile de apicultori din diferite regiuni ale republlcii FabridJe Nefis. Bucuria, Franzelu~a. Plaisir

Supermarketurile Green Hiils, Hdesoo, Number One - procura, mlerea ambalata in horrane a care 420 gr. sau 1000 g,r. Tntreprinderile specializate in ambalarea mierii - procura mierea la pretul de 25leJ/kg

Exportatorii de miere - celecreaza mierea de albini la pretul de 25-30 lei

7

Desfilurarea afacerii

Rase de albine. In Republica Moldova cel'e mal ra.spimdite sunt urmatoarele rase; albino corpatina~i albino uCfaineano.

Procurarea raselor supertoare, cu productivitatea inalta ~i bine adlrnatizate 131 condi1iile clirnatericeconcrete, vor permite obtinerea unor produqii mal lnalte $i a unui profit mai mare.

Initierea afacerii. Apicultorul incepator trebuie sa porneasdi activrtatea sa pentru primii 2-3 ani cu 5 uplne de 40 ~50 familil. Fiecare apicultor este obllgat, pentru bunul mers al stuplnei, sa !ina evidenta observatlilm de baza ~i a Ilie/arilor efectuate in stupina intr-un registru unde parallel OJ Indicatorii pozitiv se inscriiu reate situa!iile anormale (apar~ia bolilor. defecte aparute 1311 rnatca, epuizarea rezervei de hrana. etc.) ~i inlaturarea lor urgenta. 0 eondilie tmportanta pentru cresterea ~i intretmerea rentabilii a familiilor de albine 0 constituie cunoasterea plantelor melifere din zona In care se afla stupina, perioada lor de inflorire, precum ~i valoarea nectaro-polinlfera.

CicJul al"lual al familiilor de albil1e se imparte in doua perloade: perloada activa ~j perioada repaos relatlv. Tn ambele perioade apiculturul trebule sa fngrijeasea coreet albinele pentru primlrea rezultatelor inalte.

Perioadal de repaos relativ a vietil familiei de albine lncepe eu radrea timpului. ouatul matcii se reduce complet, albinele rea}eaZ3 rezervele de hrana. albinele se afla in stare de inactivitate, care dureaza pana la depunerea primelor oua de catre matca in aceasta perloada este important de asigurat ventllatla corecta a stuptlor; de protejat de dlferltl atacatori (~oarecii), de vlzitat stupina de 2-3 ori pe saptamana, de efectuat admlnlstrarea corecta a hranei. Tot in pelioada, de repaos se efectueaza :Iucrarile de insarmuirea ramelor, repararea stupllor, achizi~ionareal inventatului aplcol necesar ..

Perloada activa. fnceputul perioadei de activitate se considera depunerea de catre matca a primelor oua, ti incep a, creste primele larve. La temperatura aerului de 12 grade C la umbra albinele fae primele zboruri de curatare. in aceasta perioada apieultorul trebule sa:

• dfrijeze instinctul de inmultire a albinelor, fapt care eontribuie la forma rea unor ramilii puternice, saniHoase ~i capabile de munca pentru culesul principal:

• adminlstreze corect hrane, pentru 0 bun a dezvoltare in primavara in fiecare familie de alblne trebuie sa existe 8-10 kg rnlere;

• arnplaseze familiile in zone bogate in plante melifere, in scopul obtlneni unor recolte de miere bogate $i constante; Bali ~i diunatori al albinelor. Bollle nu numai ca reduc productivltatea albinelor dar ~i due la pierea stupuor, Sollie care atad familiile de albme sunt: bailie vlrotlce, bacteriene, bollle micotice, bolile parazftare; bali, ale puietulur boll ale matcli, boli ne infectloase.

Cei mal rispandi,i dauniitori sunt:

! Denumirea daunatorului Desaiere Masurile de eombatere I
Libelulele Insecte eu doua perechi de aripi mari, cu StlJpii!flu vor f pu~i in apropierea apei, iar in I
cap mare, abdomen lung ~i ingust. stupina se va asigura prezenta apeL
I , - ~_j
Soareeij De camp, de casa Mornell
5e vor distruge culourlle, iar in stu pine se vor
Viespile Insecte asemanatoare cu albinele eu pune stlde de culoare deschisa in care se toarna
trup mal mare 51 culoare galbie inchisa. solutte de miere ~i polen. sau otet unde ele intra
~i nu pot ie~i. Im,portant:

• Famifiile de alblne folosesc baza meJifera de pe un teritoriu din jur, pe 0 raza de 2-3 km de la stup;

• Pentru cresterea l' kg de albina, famil'ia consurna circa 1,2 kg de miere ~i 1 kg de polen:

• In tlmpul culesuluf controlul stupilor se reduce la minimum. pentru a evtta deranjarea albinelor;

• Unificarea cu famHii bolnave este intefzisa categoric;

• Larglrea cuibulul se efectueaza 'in luna iunie $1 este 0 aqiune care se desfasoara periodic 131 cateva zile;

Analiza veniturilor Ji cheltuieHlor

Pentru a calcula venltul brut s-a folostt recolta medle de miere de la 0 famllie de 31 kg, deci de la 50 de familii de albini se celecreaza 1550 kg. Comerclalizarea mierii la pretul de 30 lei/kg permite incasarea unul venit anual de 37500 let Un al doltea produs comercializat in urma crestenl albinelor este ceara, 0 famihe de albine produce 200-300' gr de ceara, care poate comercializata 131 pretul de 35 lei pentru 1 kg. Apicultorul poate de asemenea tncasa venit de 131 poleruzarea plantelor, cere anual se estimeazii la 30 lei pentru 0 familie.

Volumul anual de miere
Illium. defalmUii IPr,oductivitate medie anualii. kg
Volumul de miere 50 31
Volumul de ceara 50 0,2 ~-.-__,

TOTAL,kg

1550 10

8

PtlognoZCI vanzirilor anuale
Denumirea produ5Ufui cantitatatea Cost unitar, lei I Total, lei
1. Miere, kg 1550 30 I 46500
2. Ceara. kg I 10 35 I 350
3. Venit de la polenizarea planteJor; familii I 50 30 , 1500
JOTAl ~ I 48350

Prognoza veniturilor ~i c:heltulelilor anuale I
Unit. de misura Cantitatea Pret unitJlei I TOTAL
A. VANZARI NETE 48350
B.CHElTUIELI DIRECTE I I I 4750
I kg! I -_
l.Zahar 500 7 3500
2.MOOicamente I 1250 1250
C. CHElTUIEU INDIRECTE 1 I I 2500 I
t.Cheltuiell administrative ~i comerciale I J 2000 .~
2.Cheltuieli de transport 500
D.Alte cheltuieli $i cheltuieli neprevazute (1 SOlo) 1100
E. Impozite Ji taxe 4120
1.lmpozitul funciar I I 110 110
I -
2.Taxa pentru utilizarea spaiiului verde 250 15 3750
3.Taxa de folosire a drurnurilor I 130 130
4.Fondul social ( 130 130
G.TOTAl (8+C+D+E+F], I 12410
. MARlA BRUTA (A - G) I I 3S880
~AFUA BRUTA I % I 74% Sursa: "Ghidul apicll'ltol"l.dui R ,Mihai Be~lil!l, Nicolae Bucataru, Chi~iniu 2003.

/

9

Cre~terea iepurilor de cas a

Inve-5tilia i l'Iit1a'la, Vanzari in primul an V:anzari in anul ll

Profit brut (pel1tru anull) Profit brut (pentru anul III

P,erioada de recuperare a investitiei

28000 MOL 67515 MOL 231000 MDl 33720 MOL 135000 MOL 10luni

De5(lrierea afacerii

De~i cre~erea iepurilor de casa este 0 ramura secundara a sectorulul zootehntc, ea necesrta put1ne cheltuieli indeosebi la faza de inl!iere a afacerll ~i ar putea f destul de rentablla pentru orlce gospodarie !araneasca. in Republica Moldova eu 10- 15 ani in urma cunicultura era destul de dezvoltata, jar in prezent, ca ~i in agricultura in ansamblu, este in dedin. Factorii eei mai irnportanti care au condus la aceasta diminuare sint lipsa piete! de desfacere a produselor de baza (carnii~i blaniielorJ ?i apantla diverselor epidemii printre iepurl, ca a consecinta a nerespecraril de catre crescatori a masurtler profilactke sau a folosirii unor preparate farmaceutice necalttatfve. Furajele pentru anima Ie sunt la lndernana fiecarui gospodar. Aceasta ocupatle nu neceslta un efort fizic prea mare, filnd practic nevoie de a hmni anlmalel'e de tret ori pe zi. Un prim avantaJ consta in faptul di ei potfi crescuti in spatll reduse, consurnand in prtndpal hrana vegetala sau produse ~i deseur: vegetale ce se gase.sc in orice gospodarie taraneasca. Un alt avantaj este ca iepurii de casa se lnmultesc fearte repede. 0 iepuroalca fata de trei-sase ori pe an ~i in mod obi~nuit se obtin onci-sapte pul la a fatare. Puii cresc ~i se dezvorta foarte repede. lepuroaicele tinere pot fi date la reproductie la 7 - 8luni. lepurii tineri pot fi sacrificati la varsta de 3-4luni, avill'ld greutat"€ de 2 -2,5 kg. Carnea de iepure este gustaasa, dietica ~i are punna qrasirne, Un al doilea produs secundar este blana, cafe poate Ii ccrnerctanzars la fabricile de confeqiL Afacer,ea plaruficata poate oferi un Imbold important in pnvinta orientarii spre restabilirea acestei ramuri in condi!iile noastre.

Investitia necesara

Pentru lansarea afaceri1 este nevoie de teren, hale ~i eventual depozite, custl pentru pastrarea iepurl'lor, potential biologic ~i inventar auxUiar. Pentru a incepe afacere me die este necesar de a procura circa 40 de femele si 4 mascufl (1 masculla 10 femele).

Teren - Pentru lansarea afacerii da e este nevoie de un teren cu suorafata de drca 40 ml unde vor fi p'lasate bateri'i de custi suprapuse. Pentru argumentarea afaeerii au fost luate in caleul 250 m2•

Cu~tj,- Dimensiunile cu~tli depind de rasa, varsta ~i productla iepurelui, precum ~i de spatlul de care dispune gospodaria ~araneasdi. Aceste dimensiuni sunt cam urrnatoarele: la~imea (deschlderea) 70·100 em; adandrnea - 60 em; inalfimea 50 - 60 cm. Deci, pentru 40 de femele de reproducere sunt necesare 40 de cu~ti de dlmensiunile mentionate mal sus, tar pentru 4 mascun 4 cu~ti mai mici in juma ate. 0 cu~ca construlta in eadrul gospodiiriei tarane~i valoreaza in medlu 150 lei. Astle I lnvestitla medie in spatlu de plasament se estimeaza la 6 600 lei. De asemenea va Ii necesar de procurat 30 de cu~tl pentru tineret, Costul unei cu~ti este de 150 lei. Intr-o eu?c;') se pot creste 7-8 iepurasi,

Poten1ia'iul biologic - Pentru Initierea afacerii este nevoie de a procura circa 40 de femele ~14 masculi de rasa, Pre!ul rnedlu a unui iepure de rasa este de 350 lei bucata.Irwestltia in potentialul biologic se ridica ta 15400 lel.

Inventar auxiliar - furajatoare, adapatoare, cuiburi pentru fatat, etc

Iinvest,itia initiala,

Cantitatea I Costul pe unitate, Lei I Total', Lei
1. Potentlalul blol!ogic ( iepurl de rasa) 44 350 , 5 400
I -';
2. Cu~ti ~i echipament 44 150 6600
I
3. Cu~ti pentru tlneret , 30 150 4500 I
3. Material auxiliar I 1500
TO'TAl I I I 28000
Pllata de desfacere

tepurii de casa sunr valorilicati in mai multe feluri. In principal, ei sunt cresellsi pentru carne. (arnea de iepure este delldoasa dupa gust este asernanaroare cu ce de pa5are. Fiind usor digerabila, ea se utilizeaza atat pentru consum imedia cat ~i pentru conservare.

Prelul medlu la (are se poate reallza 1 kg de carne de iepure este de 40 ler, Carnea de repute poare fi eomerclalizatii pn pietele agricole locale ~i pietele agricole municipale - carnea poate fi reallzata personal de fermler sau prin vanzato~ angajat. in acestcaz pretul de vanzare va scadea cu 20-30% in varlatle de volumul propus

magazine specializate - prtmesc spre realizare carnea arnbalata in confcrmttate cu standardele ~i procura cantita, consrante periodic in dependenta de cererea exlstenta, Cu producatorul lncheie contract de curnparare

• restaurante - incheie conrracte pentru procurarea cantitaplor constante (circa 30 kg lunar)

Cererea de piata este rel'ativ constanta, mal marein prealrna sarbatorilor. Cum cosrurile de productle sunt mult mai red use decat la alte animale domestice, ccmerciallzarea la un pret mai scazur va face ca vanzarile sa creasca. Pentru sacrificare greutatea optima este de 2 - 2,~ kg, greutate care, in functle de specie se atinge la (rei - patru luni.

10

DL Dl OL DL DL Jnl

~bi 10-

eei or) all ;tii taj alelea de. de Ite )(e

ate

r,o

tie

ia 50

ru el

ru

ul

Desfa~"rareil afacerili

Ra!>@de iepuri. In Republica Moldova cele mal ~spandite rase de iepuri sunt:

• Rasele mare se folosesc pentru came, au greutate de peste 5 kg, suprafa1A blanii 2000 cm2 ~i 0 viteza de crestere mare.

Drept exemplu perservl IUria~lll alb. Uria~ul sur, F1uture, Berbec.

• Rasele mijlocii se folosesc pentru carne-blana Au rnasa corporala de 3-5 kg, blana este mai mica comparativ cu rasele mari ~i poate ft de cele mal diverse culori. Drept exemplu pot servi Chinrnila mare, Argintiu. Negru-ro~cat. Neozeelandez alb.

Ini1ierea afacerii. Exista rna i multe variate de rrestere a iep u rilo r de casa. in fu nctie de am piasa rea afa ceri i ~i de m ij loacele disponibile se poate apllca una din cele patru sisteme de reproductte: slsternul de reproductle moderat sau lent, slsternul de reproductie semi - intensi". sistemuJ de r,eproducpe intensiv, sistemul de reproduqie foarte intensiv.

In gospodariile ~arane~tj este util de aplicat sistemul de reproductte semi - intensiv. In procesul caruia se recomanda nu mal rnult de 4 filtari pe an Ia 0 singura femela. lntre 2 cicluri de Inrnultire se recornanda 0 pauza de 3-4 luni. Aceasta imbunata!e~te 5anatatea femelei.

lepurele de casa crescut in slsternul semi - iotensi\{ i~j petrecetoata vlata in cu~c.a. Cusca trebuiesa satisfaca anumite

condi~ii:

· sa protejeze iepurele contra diferitor condi~ii dimaterice ~i sa nu permita accesul alter animale;

· sa asigure suficient spapu de rnlscare ~i sa fie dotata, Cll mijloace necesare hranirii ~iadaparii;

• sa aiba amenajat cuibul de fiitare ~i cresrere a puilor;

• sa permira curatarea ~i dezinfeqia ei cu u~urin!a. sa of ere conditii zooigienice corespunzatoare prevenirii ~i combaterii bolHor;

sa fie durabila ~i ieftina.

Reprodue~ia iepurilor, Maturitatea sexuala la iepuri apare la varsta de 3 - 3,5 luni, insa se ad mite imperecherea la 7-8 lunl. De asemenea nu se adtnite imperecherea inrudita. Trebuie de tlout cont til in azul formarii nucleului de prasilii in propria gospodarie apare necesitatea efectuarh evidentel zootehnice ~i a organizarii rnuncll de selecne.jn scopul obtinertl unui profit mai mare se poate folos1 fenomenul heterozis (15-20%), insa pentru aceasta este necesar ca formele parentale sa fie din rase diferlte, spre exemplu urla~ul sur, uri~ul alb. fluture. neozelandez alb, california ~i respectiv generatia iotai vaf crescuta pentru carne. Tnsaman!area poate fi naturala (monta) ~i artlficlala, Masculul ~i femela trebuie sa fie aproximativ de aceea~i marime. Qadi el este mal mare, iepura~H pot fi prea mari ~i vor rnurt din cauza unei na~teri dificile.

Gesratia la lepurii de cas a constltuie in rnedie 30 zile, 5tabilirea gesta~iei se face la 9-14 ziJe dupa manta printr-o palpate u$oara a abdomenului. Fatarea eel mai des are lac noaptea sau spre dimineata. 0 condlpe obhqatorte este ca in timpul fatarii sa fie apa, intrue<'it lipsa ei chtar pe un termen stun duce la canlballsm [iepuroaica i?i mananca puii). Femele exploatare in sisternul de reproductie semi-intensiv pot fi utilizate 101 reproductle tirnp de 3-4 ani. lar mascu!ii timp de 2·3 ani.

HUlniFea iepul"lIor. Fiind un animal rozator ~i erbivor, iepurele poate fi hranlt ell orice furaje crescute in gospodarie.

EI poate valorifica nutreturl de origine vegetala care sum reprezentate de plante verzl, COl: pellnul, susaiul. salvia. trifolul, lucerna, troscotul, etc. Din fructe ~i legume pot f folosite:varza. salata, rnorcovul, cartofil, merele, etc. ln sezonul rece iepurele se alimenteazii cu fan, concentrate ~i suculente.

~on5"mullunaF de nutre! pentru potentialul biologic ini1ial ~i pentru tineretul reprodl.ls -,
S 'fi in perioada I Pret, I 'fOiTAIL in pe.rioaaa I Pret. I T1lTAL '
peel care de elCeloatare, kg kgllei MDL dematurizare, kg kg/lei MOL
1. Cereale 1,20 2,3 I 2,76 0,80 I 2,3 I 1,"84l
2. Nutreturi suculenre 10,00 I I 0,00 6,00 I I 0,00
t--. I I
3. Tarale 0040 2 0,80 0,20 I 2 0,40
4. ~rot de floarea soarelui 0040 J 2 I 0,80 0,25 I 2 I 0.50
5. Furaje verzj" 12,00 I 8,00 I I ---J
6. Fan 3,00 1 2,00 I I
TOTAL 27,"0 j I 4,36 17,25 I I 2,,74 I " -Iucema, porumb, ere.

C'ombaterea bolilor. Bolile frervente la lepurii de casa; StomatiUt infeqioasa, Rinita infeqioasa. Pasteureloza Boala hemoragidi, Mixomatoza, Cocodtoze, Raia. La momentul aparitiei stmproarneloe de boala trebuie contactat medicul veterlnar local. Pentru combaterea bolilor mentlonate trebuie de hranit iepurii conform ra\iilor stablllte pentru varsta respectiva ~i de efectuat vaccinarea iepurilor de 20rl pe an.

Important:

• pentru comerdallzarea carnii de lepure trebuie de prim it certificat veterlnar de calitate a dimii de la Centrul Veterlinar Local;

Analiza venitulrilar ·$i cheltuieliloll"

lepurele de casa sunt a specie foarte rentabila. De 101 40 iepuroaice se obtin 800 iepuri tineri (40 X 4 fadjri an X 5 iepuri la 0 fatare = 800 iepurll. In procesul de crestere apar pierderi care pot Ii valorificate Ja 10% de la nurnarul iepurilor fatati (80 lepurl). Pentru largirea afacerii vorn mari ~epetul ell 70 de femele ~i 7 rnascull, deci pentru comercializare vor ramane 643 de capete. Greutatea medie a unui iepure sacrifjcat este de 1-3 kg.

11

AI d'oilea predus primlt de la cresterea iepl.lrelui de' c<lsa este blana de iepure. Blana de iepure 111.1 ar,!! la rncmeatul de fara cerere !iufidenta pe piata republkll din motivul miqorarii numihullJi de fabrid de confectii care fclosesc acest tip de blanc) pe scara industrlala, insa existal perspective atat crearH noilor lntreprlnderi cat ~i a reolientarii a ce'lar exlstente spre fabricarea articolelor de imbracaminte care vor folosi blanurile naturale, fapt c:e val permite realizGrea acestui produs in viilar. Blanilele de iepuri pot fi comerdalizate la un pret aproximativ de 5 lei pe ioUCala.

Volumul anual de c:a'fine (pinala. reproduferea largita)

Num. de eapete

----*-------..._---I- --

Vo,lumul de carne 643

_ Cantita_,t_e_.:.." _k ... 9 __ ----1r---- T'OTA:l

2.5 1607,5

Prognoza vitnzarilor anuale
Denumirea prodltsu'lui U.M. Cantitate I Cost unitar, Le~ Total, lei
Came de iepure k9' 11607,5 I 40,0 64300
Slana de iepure cue I 643 I .s.0 3215
I TOTAL r 67515 P,rognoza veni,turilor ~i chel:t.uielilor pentru cre~terea iepurilor (palna la repr,oduc,erea li"irgi,ta)

--

Uniit. de Perioada, Pret.

m!asura I'unil unitllei

TOTAL MlD

-----------------------------------------------~----------~--------~-------~--------

67515

- A. VAiNZARI NETE

- ---------'-,-

B;COSTUL MATERIALROR 30668

Nutri1ia potentialuluI bf'ologie initial, 44 ~aflete -t __ --.:.:k9 12 ~~-+.. 2302

Nutritia in perioada de maturizare. 800 capete kg 4 __ +---=2:.:_.7.'-..4_-l-8768

Nutrqia in perioada de exploatare _

---

-610capetepentrusacrificare kg 4 4,36 10638

----~-~----_-- ---- ---- ----+---

-70 capete pentru marirea~petuluj - ~ __ ~ __ ~9 ~ I 8 ~36 2442

__ Medicalllen~ pentru 844 capete 1 688

Alte elemente ce ~in de nutrilie (1~% din nutreturi] ! 4830

~, Alte cheltuieli ~i cheltuieli ne,prevazute4t f1 0%] 3 067

.. - consum de enefgie eJectrica, apo. (Jda~s_t,_e_tc_. -rrr-r- ___'!--_~_~+- + --;

D.lmpD~t~e~·~~i_ta_x_e +- ~ _

lmpozltu) funciar

60

28

Fondul social

32

E. TOTAII. (8+C+D)

337.95

MARlA BRUrA fA - f'J MARJA BRVrA, %

50%

Pentru anul iii al activitatii (reprcducere largita - 2200 capere pentru sacrificare) se obtlne un profit brut de circa 135 mil lei marja brutal ccnstrtumd 58%.

SUTsa: ,.Iepurii ele casa, Cresterea ~i valorificarea~ Marian IBura" Bucur,e~tl, 1995

"Principiile de baza de cre~tefe a iepuflilor domestid'; V.IEfros, M. Bejenaru.lacob Curchi, Chi~il1au. 2003

12

'111lr.. __ B_ ..... --;--

I: 5 repn sant ~i pe "aea Dm ] f ere

A (ons fi pre in en

Ir Ir 1 1.

f

1

p .. luni ~i ri54:

P mas biota ferm'

(I

1-

A.l Ha

Nl..1 C.I(

"9

e

• C

~ ~

F.II

___!!!_1I

Fo.,

TO'

Pi 5t 1.

Cre,lerea struJilor

InvestitJa initiala VanzAri in prirnul an IProfit brut (pe an)

Perioada de recuperare a investi1iei

1S2038MOL 427800MOL 318972MOl

4 ani

DeSCfiierea afacerii

Stl'U~ul a fost domesticit in secolul 18 in Africa de S~d initial pentru penajul sau valoros. Populatta mondiala de strutl reprezinta circa 400 milioane de capete, din care 90% cresc la ferrne ~i gradini zoologice ~i doar 10% in libertate. Stru!ii sant crescuti astazi in special pentru earnea lor ro~ie foarte sanatoasa. pentru pieile superbe ~i pentru pene ~i pur; precum ~j pentru uleiul utilizat la realizarea produselor de ingrijire a pieii, Camea de stru, este un substttuit ideal pentru earnea de vac.], deoarece are gust asemanator, grasime mult mal pu!ina ~i, in ,nleii un cal, nu este c.o.ntaminata cu boaJa vacii nebune. Din punct de vedere a crescatonlcr, stru!ii slnt animale foarte rezlstente, se adapteaza repede ~i user in diverse clime ~i pot Ii crescuri aproape in orice tara.

Avantajele de cre~ere a stru,i'lor sunt: utilizarea zonelor abandonate sau ne folosite in agricultura; hrana pdncipala constituie produsele naturale (ex: lucema verde ~f graunte); producttvitatea nelimitata - un trio (1 mascul ~i 2 femelel poate fi producnv timp de 30 de ani; investiiii limitate in echipamente, construqii, timp ~i personal; plata de desfacere receptiva ~i in crestere. calttatea ~I valoarea foarte ridicata a pleliL

InV'estitial necesara,

lnvestltla initiala pentru lansarea acestei afacen cansta din:

1. Hala ~i ccolul- aceste suprafete pot exista deja in gospodarie sau pot fi procurate

2. Potentialul biologic (pentru a ineepe aceasta afacere este sufident de procurat una S31J doua familii, familia consta din 2femele $11 rnascutl

3. Alte materiale auxlliare utllizate la cresterea strurilor

Pentru aceasta afacere exista cateva cportumtati de lansare: procurarea pasarilor mature, procurarea puller tineri de 3-6 luni pentru cresterea lor ulterloara sau procurarea oualelor pentru scoateres puilor. Flecare din aceste metode are costurlle ~i rlscurile sale.

Procurarea porentialulut biologic este momentul de baza in proc:esul de formare a fermei. EI trebuie in cea mal mare masura importat, deoarece in Moldova exista doar cateva ferme de strutl incepatoare insa ele n~ cornerciellzeaza potential biologic pentru reproducere. Oferte sunt multe. insa pentru fermierii din Moldova sursele cele mai avantajoase de strut' sunt fermele din Romania (adresa de contact: office@struti.ro ~i site www.strutLro).

E

- f
Investi~'ia iniliala penttu cre~terea s,trulilor in anul l, II, III de vi at;}, MOL I .-
j Pret, !
Unit I Cantit. unit/llei J Anull Anull Anulm TOTAL
A. ACTIVE MATERIAL! I I ! I I [ 2.3500
I .-
Hala ~I ocolu~ ha 0,5 15000 7500 I 7500
Instala,!ie de macinare a cerealelor bue. 1 I 3000 3000 I I 3000
Incubator I buc, 1 8000 8000 I I I 8000
Generator bue. 1 I 5000 I 5000 I 5000
B. COSTUL MATERIAlflOR I , I 68184
Poten~ialul biologic buc. 6 I 4650 27900 II ! 2.7900
Nutretun combinate kg t 1 223,80 8057 16114 • 16114 r 40284
--_ I I i
C. Opera~iuni Manuale I 78000
ingrijirea ~i hranlrea 10m/luna 1 1300 7800 15600 I 15600 39000
Medic veterinar om/luna 1 I , 300 7800 15600 I 15600 39000
I --
O. Cheltuieli opera~ionale ! I 3000
Cheltuiell de transport, lunar I I 12 100 600 I 1200 I 1200 I 3000
E. Alte chelt. ~i chelt. neptevazute (5%) I I F I 8634
i I I
F. Impozite Ji taxe 720
lrnpozitul funciar 110 no 110 I 110 I 330
Fondul social I 130 130 130 I 130 I 390
TOTAL (A+B+C+O+E+F) I I I 182038 Piata de desfacere

Stru~ul este 0 pasare de la {are se poare vlnde totul - oua, carne, pene ~i pielea, puii -101 preturi fabuloase.

1.0ua - sunt foarte cautate pentru incubare, decor ~i incondeiere. Quale pot fi foloslte ~l pentru consurn, urn ou are 114-18 cm lungime, 12-15 em diametru ~iin mediu 1,1-1,6 k9;cu alte cuvlnte un ou de strut este echivalent cu 24 QUa de9aina.

13

Pretul mediu a unui au pentru ecloziune valoreaza de la 100 -150 usn tar unui de masa 10 -15 USD. Costul coajei ede la 5-7USD. care Sf utilizeaza pentru confecnonarea s:uvenirelor. Quale de strut pot fi cornerclallzate in restaurante la pretul de 10 usn. Pentru aceasta se stabilesc relatii de parteneriat ~i restaurantele (amanda cantitatea necesara fennierului. Tn Chi~inau &ista resraurante a carer spedalitatea easel sunt ouale de strut,

2.Puii de stru1 - un alt produs pretios ~j u~or comerdallzat. Co stu I lor variru intre 300-500 USD, cea ce permite incepatorilar sa ini!feze afacerea cu cheltuleli mai mici ( un strut matur pentru ccmparatle cO'5ta1500 - 3000 USD). Acest gem de afacere este foarte profitabl17nsa pUlin deevoltet in republica noastra, cointeresarea rnai mutter fermieri de a creste stlfL.I~i va permite crearea unei baze iinportante de came, piele ~i pene de strut.

3.Pielea de stru! - este un prod us foarte popular pentru confectlonarea hainel'or, Indiltamintei ~i a tapitariei. Un strut matur poate produce 1,5 m1 plele, tar din ea se poate confectlona 4 perechi de dzme, Pielea este foarte moale, dar rezistenta ~i usor de prelucrat. F're!ul pentru 1 m2 de piele de strutin Europa este de 240 - 280 USO.

4.Penele - sunt cele mai cautate prod use, datorita durabilitaW sale, dar ~i datorita faptului ca, sunt foarte matasoase. Sunt utillzate in Industria Modei ~i Energetic.3 pentru c.alitatile sale anrlseptke. PreWI pentru 0 pana variaza lntre 50 - 70 USD.

S.Carnea - este promovata ea una din cele mai sanatoase cami, cu un cnntlnut foarte scazut de grasimi ~i calorii Fata de camea de vaca, pore, pui sau curcan. De asemenea carnea de strut este saraca in colesterol, Pre~ul pentru 1 kg este de 20 -30 USD. Pentru exporrul dirnli de strut este de dorit colaborarea cu alli crescatori de struti din Moldova.

6.Uleiull de stru~ - are insemnate proprietap terapeetke, "ind folosit in industria ccsmenca la prepararea cremelor pentru ingrijir,ea tenului.

Desfii$urarea afacerii

Poten1ialul biologic. Strutii sunt crescuti fie pentru reproductie, fie pentru carne, piele ~i pene, In cazul cresterf pentru sacnticare varsta optima este de T2-14Iuni. Pentru repmductle este necesar ca femele sa aiba 2 ani iar masculii peste 3 ani. Pentru cresterea pasarllorse utilizeaza familia din 1 mascul ~i 2 femele. Fermierul trebute sa aleaga numarul de familii pe baza calitaiHoI reproductive, a spattulul avut la dlspozitie ~i de piata de desfacere a produselor propuse.

Modalitali de a incepe aceastii afacere 5unt cateva, ~i anume: Oua -Pul. Curnpararea de oua sau pUi"de 0 zl" este cea

mai ieftina metoda de a in cepe, in acest caz ~i dezavantajele Filnd numeroase.

• Mortalitatea la puii nou nascutl este foarte mare;

• Necesitatea echipamentului special' de incubare;

• Exista posibilitatea ob~linerii a prea multor pui de acelasl sex; ,. Reproducerea se lncepe doar dupa 2-3 ani.

Pull trebuie crescuti lntr-un mediu curet ~j hrani!i dupa un program bine structurat Deci lansarea afacerii in acest mod are riscul destul de rtdicat, Pasarile pot Ii comercializate doar dupa 3-6luni sau dupa 2-3 ani deja pentru reproducere.

Pui de 3-6luni. Cumpararea de perechi de pui de 3-6luni este mai eficienta, perechile fiind catalogate dupa marime ~i conformitatea sexului. Dezavantajele fiind martalitatea ina Ita pana la 6 luni ~i tirnpul dupa care se obrln primele beneficii este destul de mare 2-3 ani pana cand pasarile ajung la varsta de reproducere.

Perechi la 2 ani sau struli reproduc.a.tori. Avantajul procurarf familiilor este ca sunt pe punctul de a se reproducere.

Sunt rezlstentl ~i se pot singuri proteja ~I asiqura Zgomot, batai dese din aripi ~i dansurt prevestesc primele oua,

Pasari repro dl.ll c,atoar'e (mai mari de 3 ,Bni,) .. Este cea mai raplda modalitate de a obrlne profit, insa ~i cea mai costlsltoare, Dar sunt in acelasl timp rezlstentl, pot fi user exportatl, produc QUa ~i pui de calltate, sunt 0 solutte pentru crescatorii pe termen lung, pot depune circa 70-100 oua pe an.

Hranirea strutHor. Este un factor important care influerrteaza cresterea unor pasari sanatoase ~i productive. in ciuda marimil sale.srrutul este una din cele mai economice spedi in ceea ce priveste hrana. Cu toate acestea, arnestecul corect al allrnentatlei este 0 problema delicata. Strutii sunt nlste animale erbivore, hranindu-se in principal cu lucerna ~i anumite tlpuri de graun~e. Amestecul de mancare trebuie sa can~ina circa 16-22% proteine. Ratiile pentru strutli de reproducere trebuie sa contina un supllmerrt de cakiu. 0 alta problema a nutri!iei strutiloreste legata de obiceiul de a rnanca orlce este stralucitor, mal 31e$ puii, De aceea este de dorit de el sa fie linu~j lnrr-un spatiu curat, f<'ira resturi pe el, Este necesara prezenta unei surse de apa (Urata in ocolul stru~ilor. RaSia zilnica a unwi pui este de 0,5 -1 kg de gniun~oase ~i nutre!uri verzL Ratia zilnica a unui strut matur este de 2,5 -.3,5 kg de graun\oase ~i nutre~uri lIerzL

tc.~

l1.ce 3. ~ro 4.M

S. Vit 6. Nu ~TaTA

Bolile. Strutul 'est,e 0 pasare foarte sanatoasa ~i robusta, apta sa suporte to,ate cOlldi~iile dimaterlce, incepand cu tropice ~i pana la cele mai reci riegiuni din nord. Nu se imboJniive~te u~or. sensjbilita~i Sau imbalnaviri aJestru~Hor apaT doar,ca urman'! <II unei aUmentatii necorespunzatoare sau a unOT condl!ii proaste de adapost. Mai mult expu~lla boli SUl'1It puii pana la 3 luni.

sumull:unar de nutre, penhu pui,-struti Ji strufii maturi
Specificare ! Cantitatea I Prel TOTAL I Cantitatea Pre~ TOTAL
strut matur, kg I kgllei MOL !pui~strul, klL kg/1ei MOL
-
reale,kg 66.0 3,5 231.0 I 15.0 3,5 52.S
turi,kg I 20.0 1 20:0 I 9.0 1 9.0
inerale,kg 7.0 1 7.0 I 3.7 1 3.7
amine,kg 3.0 15 45.0 I 3.0 15 45.0
-
tre!uri verzi I
-
.L 96.00 303.0 I 30.1 110.2 14

rep. (UrE 50 ~ 32 ~ treil USC 000 treb

I Pre:

1-

I.A.'

Ou

Pell 8.C

c.~

---

Analiza veniturilo.r ~i cheEt.,uielilor

Prcdusul de baz,a a fermei de stru~i tncepatoare surrt ouale. StruNI Incepe ouatul dupa maturitate (inl anul 4 de r,eproductiel. producttsttatea anua[a medie este de SO oual de I'a 0 femela. Quale pot fi comercializate atat pentru consum curent ca,t .~[ pentru largirea lorului de pasari. De la 2 femele in primul an de rnaturttate se vor primi (Ii rca 100 cua din care 50 pot fi (0 mercia I izate pentru consurn la un pretde 10 USO prirnind un venit medio de 6 900 I'ei, lar de la Comer(ializarea a 32 pui (50 X 35% rebut in pmcesul de lincubare) de 3-6lunl cu pretul de 3'00 USO se poste tncasa un venit de 144 900 lei. AI treilea produs oblinllt sunt penele ~i puful de strut de la un strut matur se poate obline drra 20 kg de pene la IPreWI de 250 U5D, cere mal pre!ioase sunt penele de mascul, deci venitull brut de la realtzarea penelor obtlnute de 1<14 masculi vall de 276 000 lei. Ve.nitul mediu obtlnut va fi de 3.32. 234 lei, darrrebuie de avut in vedere ca nentru realiizareaacestorvenituri fabuloase trebuie de obtinut contracte de export.

Prognoza 'llenlturUor ~i cheltuieliilor',pentru cre~t'er,ea stru,i1or in anul4 de "eproduqie, MDL
! j Perioa,d'a, I Prel, I I I,
Unit I CantU. IllIni unitlle~ A'nulIV TOTAL
I, A.VANzARI NETE I 427800 427800
Qua buc. I 50 138 I 6900
Pui lntre 3-6luni capete 35 4140 144900
--
Pene kg 80 34S0 276000
B. COSTUl MATERJAlELOR 68697 68697
Nut'~eturi combinate (maturi) kg 6 12 I 2:23,80 21 B16
Nutre!uri combinate (puO I kg 35 I 12 , 92,20 I 46284
Energie electnca (incubator) kw/zi , 1] \ 1,5 0,78 597
C. OPERATIUNII MANUALE I 3~ 200 31200
fngrigirea ~i hranlzea om/luna L 11 + 1!2 r 1300 156QO
-
Medic vetennar om/luna 1. 12 BOO 15600
D. ,CHELTUIEU ,OPERA110N_ALE I I 3600 3600
r--._- I I
1 .. Cheltuieli de transport 1 12 300 3600 !
E.IUte chelt. ~i etteU. nepl'levazute 15%) J -+- I 5091 , 5091
I
F.IMPOZITE $1 TAXE I =r 240 240 I
Impoz,itul funciar I 110 nl) I I
Fondul social I 130 130 I
G. TOTAL I(O+C+D+IE+IF) I 1088.28
MARJ.A BRUTA (A-'GI) 318972 I
MARJA BRUT A • % I 74% Sl.Ir:5a: Revista"ldei de Afaceri~ Nr.1 0 .• 2002 pag,4-6.

"Cr'e~,ter'ea strulnor'~ A.,Rahmanov, Moscova, 1001.

15

Cre~terea curca,nilor

Investilia initiati Vinzari In primuJ an PHlfit brut (pe an)

Perioada de recuperare a investi1iei

18780 MOL 43 000 MOL 15011 MOL

151uni

Descrierea afacerii

in R. Moldova eresterea curcani(oqi producerea tamii de curea ocupa ultimulloc in structure pmducertl carnii de pasare, Aceasta este determinat de cerintele mar. ridicate de tehnologia de crestere ~i nutritie a acestora. Totodata camea de cures este cea mai dieti:ca $i valoroasa avand eallta!i nutritive inalte. Daca e sa comparam rnasa vie a pasarilor dornesttce, curca matma cantare~te circa 13-20 kg. fa~a de gaina care cantare$te daar 2.5-3.5 kg. Curea crsste piina Ia varsta de 7- Siuni dar poate fi sacrlficata deja 1£1 3 -4luni, atingand la aceasta varsta greutatea de 7-1 0 kg, Pe parcursul unui an productiv 0 femela atinge 0 productie de peste 100 oua, de la care se pot obr1ne cca, 70-75 curculite. In dependen}a de masa folosita Iia 0 curca se va produce pam1la 450-500 kg de carne. Sacrincarea curellor pentru carne se face in functie de cerlntele pietei, respectiv la 1 00-140 ~j chiar mal multe zile in dependenta de modul de utilizare a carnii de catre consumator;

Investitia necesara

o afacere medie poate fi ini1:iata cu un lot de circa 300 capere, din cafe corelatia dlntre masculi ~i ferne,le trebuie sa fie de 1:7, Pentru crearea unel ferme de curcanl in mediul rural este nevoie de:

Hala - spatiul utifizat trebuie sa fie curat, bine aeristt, dezinfectat. Curdle pot fi Intretinute in cotete capttale ~i scproane, e de dorit de separat masculii de femele ca ele sa tie mai PUlin deranjate in timpul imperecherHor naturale. Cotetul trebuie impartit in compartimente unde Sf 'lor piasa cste 30.50 femele in fiecare, SoJariile trebuie prevazute obligatoliu 0,5 capere la 1m2• Densitatea in Itala 1,5 capete lal m2• Pentru argumentarea afacerf a fost luata in calcul osuprafata de 0.5 ha

Incubator- pentru incubarea oualelor va fi necesar procurarea unui incubator, Luand in conslderare volumul afacerf date r . se poate Incepe cu un incubator de capacitate medie, costul unui Incubator este de 8000 lei.

,Generator - In perioada de lncubare exist:! riscul deconectarii energieJ electrice. pentru ne intreruperea procesului de sdozlune este nevole de generator de energie electrid. Costul unul generator de mana a doua este de SOOO lei.

Instalatie de micina,re' a cereafelor - pentru pregatirea ~i obtmerea nutreturitor lo conditll casnfce mai econome. Costul este de 3000 .Ier, cu capacltatea de 500 kg/ora.

Materiale auxiHare - Cuibare, Adapa;toare, Jgheaburi ,el1c.

flnvestifia ini~iala
~'h;pament Cantitatea Costulpe unitate. Lei Total, Lei

20 , 50 1000
- Adaf!atoare
- JgheaburUe 20 50 1000
2, Potentialul biologic (oua de rasa) 390 2 780 I
3. Incubator 1 8000 I 8000
4, Generator 1 I 5 000 5000 :
llilnstalatie de rnadnare a cerealelor 1 3000 3000
l 18780 Plata de desfacere

Pre~ul mediu la care se poate realize 1 kg de carne de curcan este de 25 lei. Piata de desfacere a produditorilor de' carne de curcan depinde de zona in care este amplasata ferma de curcani. Cererea preponderenta la carnea de curcan cre~te in perioada saroarorilor.

Carnea de curcan peste fi realizata prin intermediul:

• pietelor aqrlcole - comercializarea camii la pie~e poate f desfa~urata de fermier personal, de un angaJat permanent la piata sau poate fi vanduta en,~gros angajati10r pie!el agrrcole. Comercializarea prin aceste trel canale are avantajele ~i dezavantajele sale: pretul- daca in primul ~i all doilea caz fermierul i~i stablleste pretul dori!, in cazul trei pretul scade cu 30-35%. deoarece nu sunt achitate: taxa, de piata, salariul angajatului ~i alte cheltuieli neprevazute.

magazlnelor specializate in carne - cantitii!i1e de proeurare sunt constante, sunt ineheiate contracte de' cumpararevanzare, pretul este mai mic cu 30-35% decat pretul de piata

• intreprinderilor producatoare de salamuri~i mezeluri (Carmez, Basarabia Nord. Sunset, producaroril de mezeluri mid ~i mijlodi) - colaborarea ell intreprinderile mari producatoare de rnezeturt ~i salamuri necesita stabilirea relatiHor de parteneriat prin contracte,

Desfi$urarea afac,erii

IRasele de curci sunt Intr-un num.]r mal mic decat galinaceele ~i se clasifrca luand in conslderatte greutatea ~i conforrnatla corporals. culoare penajului. Cele mai raspandite in Republica Moldova sunt curcile bronzate, Alba cu pieptullarg. Alba de Olanda, etc.

16

Inl sa aib gr.,su nu fie -20g1

Cr spedl sapta perio.

Te ilumir pana

HI amin( bogal foarts

.---

Cons

r--

.___ 1.Cer 2,Fun

13,~~

4,Mir

f.-----<

S.1Nuj

TOn Mi zilei, ( 52 5a~

Co comb cupric ~i regi care s ascars

AI Oil 150di aunul QUa

VOIUl

.Vo =- 0

1

T

Iincubarea olilalelor. Perioada de incubare la curd dureaza 28-29 zlle, Pentru a reproduce Quale trebuie sa fie fecundate, sa alba compozitla morfologidi ~i chimica eorespunzatoare. Sa corespunda urrnatoarelor conditii: Greutatea Qului _ 65 _ 70 gr .• suprafara cojii trebuie sa fie neteda. curala. fara dungi, crapaturi. la ovoscop galbenu~ul trebuie sa fie situat pe centre, sa nu fie prea mobil, sa nu fie mai vechi de 10 zlle de la Quat, temperatura optima de pastrare a oualelor de praslla este de 18 -20 gradeC

Cre~erea puUOI' pentru "arne. Pull de curea sunt mai pretentio~i caue condltille de allrnentatie ~i lntrettnere decat alre specil, mal ales la nivelul de proteina, temperatura, din In.ala, ventjlatie, etc. CurcanH de' uosuri usoare se cresc pana la 10-14 saptamani. crosuri medii pana la 12-16 ~j grele 20-24 saptamani. Tehnologiile intensive prevad cresterea curcanllor toata perioada fara padoc in baterii sau pe sol ru asternut adanc din paie, rumegu~, (oajii de floarea scarelut etc.

Temperatura in primele zile de via\a trebuie menlinuta la drca 33-35 grade C. Umeditatea relatilJa de 60%. Durata iluminarii in prlmele doua saptamani 23 are, mksorand treptat acest indiee pana la 10 -12 ore. Densitatea 10 pui pelml pana la varsta de 10 saptamanl. Puii trebule obi~nulli din primele ore sa consume hrana ~j apa,

Hranlrea prevede asigurarea puilor cu eombifuraje de valoare completa, echilibrata dupa continutul de proteirra, aminoacizi, energie, vitamine, micro- ~i macroelernentl, Tn cornblfura] se lntroduc cateva culturi cerealtere, Din nutreturile bogate in proteine vegetale se indud 1-2 feluri de srotun (soia, floarea soareluf), mazare, drojdie furajera. Curcile folosesc foarte bine nutreturile verzi, ceapa doreasca, frunzele de rasariU.

(on5umullunall' de' nutrel pentru perioada maturizare ~i de exploa.tare it ulldlor
Spedficare in perioada de Pre~ TOTAL in perioada de I Prel TOTAL
h matLltizare, kg kg/lei MOL exploatare, kg kg/lei MOL
. 1.CereaJe,kg I 2.15 2.3 4,95 2.54 2,3 5,84
2. Furaje de origine animala, kg I 0.31 I 2 0,62 0,55 2 1.10
3.~roturi,kg I 0.31 I , 0,31 0.55 1 0.55
4.Mlnerale,kg I 0.10 I 1 I 0.10 0,36 1 0,36
5.Nutreturi verzi I I I
TOTAl. 2,87 5/98 4,00 1,85
. Maturizarea. Insamantarea artil1cfala la curcl este acceptabilii La monta narurala mascutilor Ii se da drurnul spre sfar~l.tul zllel, cand 5-a terminat ouatul. Huxul cornplet este compus din perloada de crestere (0·26 saptam.3n'i). penoada de ouar 33- 52 saptamani. Furajul are 0 lnsemnatate de baza pentru nivelul de produclie. Curdle folosese bine pa~unatlJl.

Combaterea bolilor. 0 atentle deosebita la cresterea curcanHor trebuie de acordat rnentlnerii lotului de pasari prin eombaterea la [imp a boillor lnfectioase, parazitare ~i ne lnfectloase, 0 importan!a se acorda regimuiui de rnlcrocllma, care cuprmde: Insusirile fizice ale aerului - temperatura, umedltatea, presiunea atmosfer,icaicompozltla chirnica a aerulul, precum ~i regimui de Ilimina in haia. Trebule de avut in vedere ca mortalitatea cea mal mare este provocata de bolile ne infeC\'ioase, care sum avitamlnoze cand in furaje lipsese vitaminele A,D.B,I:. Din boliJe parazitare cele mal raspandite sunt cccodloza, ascandoza, pasteureloza, pseudo pesra avaira. Vaccinarea curdlor se face 2 ori pe an.

Analiza veniturilor ii cheltuielilor

Din fotul de 300 capete, 150 cacete su nHe mele ie, care trebule pastrate pe ntru re prod uctle ~i 1 50 ca pete su nt mas cull, Di n 150 de rnascuf circa 20 mascuH vor f pastratl pentru likgirea lotului viitor jar 130 vor merge la sacrifkare. Greutatea medie a unui curean este de 10 kg. Cantitatea anuala de carne ob!inuta de la cresterea curcanilor va fi de 1300 kg. tar cantitatea de oua prod use anual este de 5 250 bueiiti.

Volumul medi:u anual de carne· ~i oui primite de 18 ne~terea curci lor

-- I Num. de capete I Produdivitatea mad;e anuaJa TOTAL

1. Volumul de carne, kg 130 I ....:,-=O_~ + __ 1.:...3::::..0::::..0::..._ _ _I

2. Volumul de oua, bucati 150 I 35 5250

L...___ _ _.I

PJlognoza vanzariloranuale T
Denumirea produ5ului Cantitate I (05t unitar, Lei Total/lei
f- 1.0ua de curca, oua 5250 I 2 10500
2. Carne de curcan, kg 1300 I 25 32500
TOTAL '_L 43000 - -~--
PrDgnoza veniturilor ~i cheltuielilor pentru cresterea curcanilor -
Unit. de Perioada Pret TOTAL
masura luni unit/lei

A. VANZARI NETE I 43000 17

B.COSTUL MATERIALElOR

-150 femele

1- 130 masculi

7,85 7654 1

r--=~-7--~7,85--~--56~

7,85 1021 I 281

- 20 masculi 5.Ener 4.Med C.AJte p.lmp Impoz Fondu E.TOT

65

,
gia electrica _L kw/ora • 12 I 0,78
.
kameote an 2 1,5 j
cheltuieli fi cheltuieli neprevazute 110%) I
ozite ~i taxe I
itul fundar ha 0,5 110 j
-
I social ha ~ I 130 I
AL (8+(+D) I
BRUrA (A-E)
- MARlA 'MAJUA BRUT A , %

900 j 2535

m

15071 35%

Pentru sporirea efrcien~ei aeestei afaceri se propune ca din ouale obpnute sa lie eclozlonate curci de 0 2i, ca premiza fiind faptul ca pe piala exista 0 cerere sporita de acest material biologic pretios la un pret re.zonabil de 6-7Iei!c.ap. inca un aspect important privind eficientizarea afacerli este sporirea numarutul de capete de fernele utllizate in procesul de producere.

Sursa: "Ghidul Avicol'; AGROinform, Chi~jnau. 1999.

18

I.westi~ia IlliJialii 'V:8nzilri in primul an Profit brut (pe all)

Perioadil de recuperare, a investitiei

18800 MDL 59 osoMDL 30 042 MOL

,8luni

IDescrierea aface,rii

Creft,erea 'ga~telor este 0 rndeletnicir,e: traditio nala pentru fermierul moldovean din timpuri indepartat,e ~i esre destinata prcduceril camii,lkatului qras, oualelor, penelor, pufului ~i graslmli. In R. Moldova eresterea 9a~telor este 0 ramura a i'lvicu'lturii destinata exclusiv produsului de came. De la 9asca de rasa Alba ltaliana se poate ohline 35-40 babacl anualsau 245-280 kg de carne" cu un ccntlrrut rldkat de grasime (pana la 30% ~i chiar mal mult). Avantajul major al cre~terH ga~telor este determlnat de faptut ca de la varst.a de 0 luna ga~tele se trtmit la pa~une, apol pe miri~ti. 0 gasca censurna zllnic peste 2 kg de Jarba. Condiliile care favorizeaza organizarea unei fe;rme pentru cresterea ga~te,lor sint existenta in apropiere a urtor rezerve naturale de apal ~i a locuellor pentru pa~unat. fn pracnca, ~ermierilor crescatori de ga~te din R, Moldova nu colecteaza puful de gasca (jumuUrea pe vlu) care este deesebtt de pre~ios ~r eli 0 valoare adaugata conslderablla. De asernenea nu esre aplicatii tahnoloqla de obtinere a ficatului gras.

Mot'ive:le pentru care merita de inceput' aceastal efacere sunt;

1. De la ga~ese pot se pat primi aL sesie de produse de a, inalta calltate:

• Catnea ~i ficatLll1 de gasci au calitall nutnttonale exceptionale, Ele pot fi comercialeste atat in forma proa.spata cat ~il sa se prepare preparate cullnare, afumatuni, mezeluri ~i diverse conserve

• Grasimea de gasci pentru compozipa sa clilimica deosebita este frecvent folasi,ta in arta culina'ra ~i in industria farmaceuttea

• Quale, incubabi:le fiind unul din pnndpalele scopuri a intH'iinerii ga~t,elor adulte, Ia incubarea carora se obtin bobod de 0 zi ~i mai apei realizarea liar determina fmalul eficientel eronernlce al acestel afaceri

• IPufu'l de gisca fiind usor ~i posedand callta'ti lnalte de termoizolare este fol051tin industria u~oara.ln g;ospodarii puful de gil5ca se foloseste pentru cenfecttenarea pernelor. plapumel'or ~i iorganelor

2. Afac.erea po ate fi admlnistrata ~j deservita de caue membrii unei familii

3. Nutreturi leftlne ~i exlstente frecvenr in gospodaria taraneasca

Investitia nec,esara

o ferma de ga~te crescute cu scopul comercializarlii de carne ~i eua poate ft constituita dtntr-un lot de circa 500 pasa.ri.

Orice afaeere nece.sita pentru lnceput 0 investLlle inilialii, care poate 'Iii materializata in forma va'imidi (bani) sau mid ("Miri, echlparnent, etc), Pentru crearea fermel de ga~t'e gospodaria taraneasca trebule sa posede unnatoarele compcnenre:

inciipere penhu inlre~inerea ,ga~elor (c,otete) - in cele mai dese cazurt in gospodariile \aran~ti existi spatll ce pot fi utilizate la inceputullansarij afacerii. Cotetele pentru gra~te, de cbicel, 51! amp~laseaza in apraplerea Ibazill'elorde apa ~i pa~unL Pentru argumentarea afacern a fast luata in ealcuJ 0 suprafa~a de 0,5 ha

Incubator - pentru lnrubarea oualelor va fi necesar prncurarea lInui incubator. luand in considerare volurnul afacerii date, se poate incepe cu un incubator de capacitate medie. costul unul incubator este de 8 000 tei.

Gene:ra'ol' - in perloada de incubate exilsta, rlscul deconectarii energiel erectrice, pentru ne intreruperea procesulul de eclozlune este nevoie de. generator deenergie ,electrica. Costul unui generator de mana a doua este de 5100 lei.

Instalatie de macinare a c:erealelor - perrtru pregat,lreati obtmerea nutreturllor In condi~ii casntce mal econome. Costu] este de 3000 lei, cu capadtatea de sao kg/or.a.

Materhde aUKtliare- Culbsre, Adapatoare, Jgheaburile, etc.

Investitial initi'ala I
Ca,nt,il·atea Costul pe unitat,e.iLei Tot.al, Lei
Echipament:
- Adapatoare so 50 I 2 sao
- Jgheaburile SO 40 I 2000
Potential biologic ( aua de rasa} 650 2 1300
Incubator 1 ·5000 5000
Generator 1 5000 5000
lnstalatie de macina,re a cereateler 1 -. J 00.0 3000
TOTAL 18800 Produsele principale pmpuse spre realizare d~catre 0 fierma de ga~.te sunt:

• 8060"111 ob~inut pnin incubatia oului de gasca. ?fe~ul unui boboc conform pr'eWriior de Iliataeste de 14 lei/bllcata.

Poten~ialii consumatori ai acestui prod us suntgo!>podariile ~ara,"e~ti din republica.

• Alt produs este ollld'e'gasca (U 0 greut,ate de circa 150-1170 grame. care peate fi cornerclaltzat lal pretul de 1,4-1,5Iell

19

bucata, important filnd faptul ca in R .. Moldova practk nimeni nucomeroaltzeaza oua de gasca inc.ubabile.

,AI trellea produs este carnea de gO'SCG care poate fi comerdializata in magazine spedallzate ~i la pielele agrico'le 101 prejul de 25 leilkg:

• AI patrutea produs esre pufulJ_ipenele care por Ii realizete 101 prerul de.20 lei/k.g.

Consumatorii principali al fermei de ga~e sunt:

Iotreprtndenle producatcare de salamun ~i mezeluri - procura carnea de gasca~i ficatul pentru producerea mezelurilor ~I a pateulul de gasca. Colaborarea cu intrep rind:e rile producatoare de' me:ze[uri~i salamuri necesita stabilirea anurnitor contracte de c:olaborare ~i posibilitatea de a satlsface votumele cerute permanent de aceste intreprlnderi

Distnbuitorii din cadrul pietelor agricole - pot procura de la gospodariile ~arane~i cantitati mario procura chiar ~i de 101 domiciliul fermierului, miqorand cheltuielile produditorului. In acest caz scade ~i pretul cu 40-50% de loll pre1ul de piata

Restaurante -. sunt iocalurl, unde preponderent se servesc specialitati pregatite din diferite tipuri de carne. Colaborarea cu restaurantele se deruleaza eel mai frervent prin contracte de currrparate-vanzare cu llvrare dlrecta, in cantitali fixe dependente de cererea clientelei

intreprinderile de confectf - procura pene ~I puf

Desfi$urarea af.acerii

Rase de ga!ite. Cele ma,l raspandite rase de ga~te in Moldova sunt: Alba Italiana, Chlnezeasca, Cubaneza ~i Landes. De loll rasa alba ltal1ana in primul an deexploatarese poate obtlne pana loll 25-28 de boboci de 0 zl, care loll 9 saptamani au 0 greutate rerporala de 5-6 kg. GaFele de rasa Cubaneza sunt usoare dar au 0 productivitate de oua mai inalta. insa bobocii cresc rnai incet. Greutatea corporala la 1 (}-12 saptamani constitute 3-4 kg.

Incubarea oualelor. Procesul de incubare la ga~te dureaza 30-34 zile. Qadi se ini~iaza 0 afacere mal larga (500 capete) este nevoie de incubator care poate fi ccnstruite in conditii casrnce sau procurer. P,entru a, reproduce - ouale trebuie si!! tie fecundate. sa aiba cornpozltla rncrfoloqlca ~i chimica corespunzatoare,

Cre~terea bo boci lor. Pentru crestere trebuie selectatl boboci sanato~i. La varsta de 20 -30 de zile bobocii se trnnsfera din locurile indilzite in ~oproane cu densitatea 8-10 capete la 1 m~ de suprafata. Bobodi sunt slobozitl in solarii chiar din primele zlle de viata. Pentru came bobocii se eresc pima la varsta de 80 -90 de zile, cand ating 0 greutate corporala pana Ia 4,5 -5.5 kg. o lrnportanta mare la cresterea bobocilor 0 are asigurarea lor permanenta cu apa.

Maturizarea. Capadtatea de ouat a ga~telor incepe la sfar~itul prirnulul an ~i sporeste cu varsta, timp de 4-5 ani. Ouarul ga~telor ineepe la 5filr~itullunil Februarie. Tn timpul ouatului se recornanda 0 intensificare a hranirir, marlndu-se cantita\ile de nutrerurl bogate in proteine, virarnlne ~i substante minerale. Sezonul de ouat este scurt ~i se intinde pe 0 perioada de 17-20 saptamani pana in luna iunie. Productivitatea medie a une] ga~te este de 40 - 60 oua anual,

Hriinirea ga~t,elor. Ga~tele folosesc in cantitali man furajele verzi ~i daca ga~tele au acces IIber la pa~une, atunc! e de ajuns un adaos minim de 80-100 g/cap de concentrate pe zi. in perioada reee a anului sunt binevenite amestecuri din grauntoase. faina de fan de lucerna, ~roturi de floarea soarelui ~i soia. Nutreturile se distribui de trei ori pe zi.

~

Consumullunar de nutre~ in perioada de maturizare ~i de exploatare.iI ga~teloJ'

I Specificare in pe.rioilcla de Prelul11 kg TOTAL I in perioada de 1 P,re1ul11kg TOTAl-
malur!zare de nutre, MDL. exploatare de nllltre~ MOL
. 1.Cereale,kg 0.84 2.3 1.93 I .2.40 2.3 5.52
~$roturi,k.9 I 0.36 I 1 0.36 0.75 I 1 0.75
t 3.MI,.,,' •• kg 0.03 1 1 0.03 I 0.12 I 1 0.12
4.Nutreluri verzi I j I 6.39-=-=
TOTAL 1.23 2.32 I 3.27 I Analiza veniturilor §i cheltuielilor

Venitul realizat de la cresterea ga~telorconsta din comerrlallzarea oualelor, dimii ~i pufului. Pentru ca!culul venitului lncasat de loll comerdallzarea ouatelor de gasca s-a felosit productlvlrarea medle anuala de 50 QUa de la 0 gasca (circa 12500 oua anual de la 250 ga~te)'. Pentru calculul venitulul incasat de la ccmerclallzarea dimii de gasca s-a folosit qreuratea medle de 8 kg ~i reiesind din tendlntele de largire a afacerii la sacrificare vor merge doar 200 gascani. iar 250 ga~e~i 50 gascani vor f pilstrati pentru largirea lotului de reproductle.

De la jumulirea unei ga~te se prlmesc 300 9 de puf, deci de la un lot de 500 capete se va produce 15 kg de puf, care poate fi reallzat la un pret de 20 lei/kg.

Folosirea abundenta a nutreiurilor verzl in allmentatia ga~telor sporeste rentabltltateaacestel afaceri fata de cresterea alter pasari domestice.

d I

Id

. t I

o umu me - IU anua e carne ~I oua I'!rlmlte e a cre~terea ga~ e or I
Num. de capete Productivitatea medie anualii TOTAL I
1. Volumul de oua. bucali 250 50 12500
2. Volumul de carne, kg 200 8 I 1600
3. Volumul de pe puf kg 500 0.03 ! 15 20

1600

1,5

18750

--,

40000

Cantitatate

Total. Lei

12500

25

15

20

300

59050

r-- I
Prognoza veniturilor fi cheltuielilor pentru eresterea gi~telor
Unit. de I Perioada, I Ptet TOTAL I
masura luni u,nitJlei MDl
A. vANzARI NETE " 59050
B.COSTUL MAT1ERJALElOR I 26262
,__ I
Nutritia in perloada de maturizare, 500 capete kg I 3 2,32 3480
Nutritla in perioada de exploatare I I
- 250 femele kg 9 6,39 I 14378
kg I -_
- 190 masculi 3 6,~ 3642
-
·60 masculi kg 9 i 6,39 I 3451
~ --
Energle electridi curel1ta ~i pentru incubator kw/zi I 0,78 562
i-- . I
Medicamente an 1 1,5 750
C. Alte cheltuieli ~i cheltuieli neprevazute (10%) I 2626_
D.lmpo%ite Ji taxe I , 120
-
Impozitul' funciar I ha 0,5 I 110 55
i , -
Fondulsocial ha 0,5 130 65
- E. TOTAL (8+(+D) _~ - --,--01-_- ., _- _- _- _- ------'- 1

MARJA BRUTA fA- E) __ _

L MARlA BRUTAl % ___._ --'

51% ~

Sursa: "Ghidul Avicall'~ AGROinform, Chi~inalUl, 19,99.

"Alimentatia animalelor dornestice'; Sergiu Co~man, Chi~inau, 2002

1 J

~

J

Ji o Ie >r

te

]

~

21

CreJte,rea gainilor pentru carne~i oua

I'nvestifiili ioit1a Iii V;lnzari in primul an Profit bnrt (pe an)

Perioada de recuperare a investitiei

13150MOL 41325 MOL 15965 MDL

10luni

IDescll'iereal afacet1ii

Cresterea pisarilor sau aVicultura constitute 0 sursa irnportanta de aprovlzlonate a populatiei cu produse alimentare deosebit de valorcase, cum arfi carnea ~i ouale, Peste 85%din carnea de pasare ce se consume in prezentin lume este carnea de pui broiler ~i aproape in totalitate ouale de consum sint de gaina Concomitent cu productla de baza mentronata cresterea pasarilor da proprietarilor puf, pene, care servescca materie prima pentru industria u~oara ~i Tngra~aminte organice pretioase pentru fertilitatea sclulul, fleie~ind din faptuJ ca gospodariile iarane~ti dispun de 0 larga gama de cereale ~i la un prer mul,t mai jos decat eel de plara, iar ouaJe~i carnea fiind produse cu un consum specific de fura] mult mai mic dedit alte produse allrnenrare, 0 asemenea afacere are 0 importanta deosebita, tar implementarea lui in zonelerurale va avea un impact benefic asupra dezvoltarii economice a acestora

Creflerea giinilor in cadrul gospodariilor !aranefti a,e urmatoarele avantaje:

Exista cerere perrnanenta Ia came ~il oua. penes' put

• Pasarile se Inmultesc rnult mai repede decat alte animale domestice

• Investitiile pentru cresterea pasarilor sunt mai mici comparativ cu lnvestltlile necesere pentru cresterea alter animale domestice

Afacerea poate fi derulata de catre membrii unei singure go.spodarii !arane~ti

Neceslta spatii ~i inciiperi medii, existente preponderent in cadrul gospodariilor ~rane~ti

Investitia necesara

Spa,iu - densitatea amplasarii puller la T m2 de suprafata este de 18 -20 capete. Halele de Inrretlnere a gainilor trebuie sa fie amenajate cu padocuri [ocolurl) suprafata (arora trebuie sa fie de 2 - 3 ori mai mare decal suprafala halei. 0 condttle obligatorie este aslqurarea halel cu lumina, care lnfluenleaza esential la productivitatea pasarilor. Pentru lansarea afaceril date ~i trrtretlnerea pasarHor se pot folosi cialcilrile deja exlstente in gospodarie sau daca ele' IlIJ satisfac dupa marime pot f construite hale slrnpliticate din material de constructie autohton.

Incubator - pentru incubarea oualelor va fi necesar procurarea unui incubator. tuand in constderare volumul afacerii date, se poate incepe cu un incubator de capacitate medie, costul carula este 3 000 lei.

Generator - fn perioada de incubare exista riscul deconecrarn energiei elecrrlce, penrru ne Intrerupesea procesului de eclczune este nevoie de generator de energie electrica. Co.stul unul generator de mana, a doua este de 5 000 lei.

Instalatie de matJin a lie a Clere.alelor - pentru pregatirea ~i obrlnerea nutreturllorln conditii casnloe mai econome. Costul este de 3 000 rei, cu capacitatea de 500 kg/ora.

Materiale auxiliare- Cuibare, Adapatoare, Jgheaburile .etc,

Investilia initia'lii
Cantitatea Costul pe unitate, Lei Total,Lei
Echipament:
-Cuibare I 40 20 800
---
- Adapatoare , 10 t 10 100
-Jgheaburile 30 20 600
Potentialul biologic (oua de rasa) 650 1 650
- - -
Incubator , 3 000 3000
-
Generator de energie electrica , 5000 5 000
Instalatie de macinare a cerealelor 1 3000 3000
'faTAL I 13150 IPla1a de desfacere

Produsele de baza prod use de 0 ferma de galni, care au fa etapa actuala cerere pe plata sunt ouale ~f carnea.

Oul este practicsingurul aliment. care lntr-un volum mic cuprtnde ceJe mai diverse substante nranitoare. Comercializarea oualelor se efectueaza prin:

.• Piete agricole - fermierul sau membrii familiei sale pot vinde zj de zi acesr produs de sine statator, insa in cazul unei ferme de 500 de pasari este imposibil. Pretul mediu de pia!.a este de O,5-0,7Iei/buc.

• Distribuitorl- procura en-qros ouale de ta fermieri ( pretul en-qros este cu 30-35% mal micca pretul pieiei) ~i Ie vsnd la prelul pietei. Colaborarea cu distribuitorii este un avantaj pentru fermler! deoarece ei tncaseaza venitul de la reallzarea unei partidemaIi de oua~i nu suporta riscuri aferente rebutului sau deteriorarii . Pre~ul en-gros - 0,3 - O,4lieUbuc.

• Cofetarii, restaurante, cantine - procura cantitati constante, Iii pretul de piata',indieie contracte directe CIJ gospodiirliille iihane~ti pentru livrarea directa,i permanenta

Termenul de pastrare a oualelor de gain a este de 25 zile,

22

Com!

Comerdalizarea camii de gaina se efectueaza tot prin canalele mentlonare mai sus. Pre~ul mediu de piata a Gimfi de g:aina este de 2S lei/kg.

Desfiisurarea afaterii

Rase de pasari. Dupa aptitudinile economice rasele de gaini se impart tn: rase de oua, carne ~i rnlxte (came - oua). Cele mai raspandite in gospodariile rarane~ti din repubtldil sunt rasele de gaini rnixre, Din aceasta categorie fae parte: Rhode I'sland, Sussex, Plymonth RoCk, New Hampshire, G3t gola~ Moldovenesc, Kucinski $i altele. Aceste gain; se caracterizeaza prin rezlstenta lor, 0 greutate corporala comparativ mare (coc~lI 3,5-4 kg Iar gainile 3 kg) ~i un numar sufident de oua obrinute de Ia 0 gaina ouatoare.

Indiferent de scopul urmarit - producerea oualor pentru consurn, oua incurabile sau earnea de pasari, lntretinerea pasarilor euaplicarea sistemulul extensivin condltiile dirnaterlce a R. Moldova, obttnerea produsslor avicole in special cualor va avea un caracter sezcnier (aprilie-septembrie). Se recomanda un sistem de crestere a tineretului $i exploatare a gainilor adulte eel putin - semiintensiv, cu respectarea stricta a certntelor fiziologi.ce a pllsarilor; program de lUmina, temperatura in haUl ~j alimentatia pasanlor cu un furaj bine balansat In acest CO2 afacerea poate fi derulata ritmic pe tot parcursul anului.

Tncubarea oualelor. Pentru forrnarea lotului de pulln acest caz se folosesc clostile, darin cele mai dese cazuri se practka scoaterea cu ajutoru! incubatorului. DaGa se initiaza 0 afacere mai larga (500 pasari) este nevote de incubator care poate fi construit in condltll casntce sau procurat,

Procesul de incubare dureaza dupa norma' 20 -21 zile. Pentru a reproduce - ouate trebuie sa fie fecundate, sa alba compozltia morfologica ~i chimica corespunzaroare, Sa corespunda urrnatoarelor condrtii: greutatea oului 55 - 63 gr., ouale trebuie sa alba forma ovala, suprafata cojn trebuie sa fie netede, curata, fara dungi, crapaturi.la OV05COP galbenulul trebute sa fie situat pe centru, sa nu fie prea mobil. Se recomanda colectarea oualor pentru rncuba~ie la un termen optim de 5-7 zile. Depa~irea acestui termen de colectare aduce la micsorarea edozumf puller eu 3-4% 13 0 zi depa~it:i Pastrarea oualor lncubabtle se va efectua la 0 temperatura de 8-12 grade C cu 0 umeditate de 70-80% ..

Cle$erea puilorin sistem ~tenslv

Pentru a creste gafni blne dezvoltate sl hune producatoare de oua, trebuie de respectat urrnatoarele principii de crestere a puilor.

Incapertle ~i spatllle destinate pentru cresterea puller trebuie sa fie curate, spalloase, (aide. luminoase, uscare ~i tara curenli de aer rece

- Puii se repartlzeaza pe 0 suprafata sufictenra de teren, aval1ld acees liber la hranitoare ~i adapatoare Puif trebuie hraniii [U cereale de 0 calltare ina Ita

Pull necesita un dtrnat de temperatura adecvata. La varsta de 8-'0 zile puii au nevoie de a temperatura a spatfului unde se cresc de cea. 28-29 grade C sub eveluza far programul de lumina va constitui 0 durata de 23 are. Tn adaposturi e de dorit de lnstalat patule.paturl de dorm it" din Jemn 3x4cm la dlstanta de 10 -15 em de la podea cate 7 -8 put lat m liniar de patule. Puicile se transforma in adulte la 130 - 140 zlle, Perioada optima Iii de folosire a puidlor ouatoare este 59 - 60 saptamani.

Hranirea. Ratia de baza a pasarilor ccnsta din nutreturt concentrate, (are se impart in; nurrerurl cu un continut inalt de energie. nutreturl proteice, minerale }i suculente, Cermtele energetice ale pasari[or sunt indestulate prin foloslrea porumbului, graului, orzului, sortulul. 0 deosebita importanta pentru sporlrea productlvitarti 0 au nutretunle eu un ccntlnut !nalt de proteine, (a Soia, rnazarea, ~roturile de soia ~I floarea - soarelui. Din adaosurtle minerale in filltiile pasarilor ss folosesc creta, calcarul, sarea de bucatarie. Hrana se distribuie gainilor de 3-4 ori pe zi in forma uscata sau umeda Tn perioada de vara in rana pasari.lor se introduc ~i plante verzi.

1.Cereale,kg

T01'AL MDL

'Consumullunar de nutre~ in perioada de maturi1are ~i de exploatare a gainilor

in perioada de Pret . TOTAL I in pe-rl-o-a-d-a-d-e-'I ~P-re-t-

matudzare, kg _!<g II ei MOL exploatare, kg kg/lei

r

__ _._ 0._,7_8 __ ~_ ~3 1,79 3,50 2,3

2.Furaje de orig.animalil, kg 0,10 2 0,20 0,60 2 I

---- ----- __ ;.------1

3.$roturi,kg 0,07 0,07 0,45

4.Minerale,kg 0.05 0,05 0,21 _

Spedficare

8,OS_J 1,20 I

.I.

0,45

t

---~---------+-----r------T--- ---------+1----- - -----

TOTAL 1,00 2,11 4,76 _ 9,91

Bolile. in Republica Moldova bolile frecvent raspandite la gaini sunt canl ballsmul, cocddioza puforoza-tlf mkoplasrnoza, asteureloza. Profilaxia consta in crearea unor condltil norma Ie zooigienice ~i sanitar veterlnare ti in vaccinarea la timp a asarllor.

0,21

5.Nutre!uri verz.i

Important:

Pentru reahzarea pe plata locala a oualelor de gaina trebuie obtlnute urmatoarele certificate:

Certilkat de la Serviciu Veterlnar local;

. Certlficat igienic de la Centrul de Medicina Preventiv.i:\ (adresa; (hi~inau, str; B. Hajdeu 49, teI.278986);

• Autorlzatie de la Servlciul Sanitaro - Epidemiologic de Stat (tel. de contact735777, 727705 - Serviciul 19iena Alimenta~iei).

23

Analizal veniturilor $i chellulelilor

Ferma de gaini permite fermierului sa se hraneasca ~i in acera~i timp sa incaseze un venit de la comercializarea preduselor primite. Cererea existenta permanent la oua ~i came de gaina garanteaza in perrnanenta un venit constant Dad consrderam, ca productivltatea unei gaini esta de .200 oua anual, de la lotul de 250 gaini - SO 000 oua. De la cornercializarea acestor oua se poate lncasa un venit anual de 25 000 leI.

Din lotul de 500 de capete corel'a~ie maseul: fernela esre t.t. deci 250 femele vor til pfis,tratepentru producerea olilalelor iar rnasculii vor fi sacrifieil'ti pentru realiza.rea carnii (25 masculi vor fi pastrali pentru larglrea lotulul). Volumul total de carne obtinut de Ia 225 de pasari eu greutatea medie de .2,5 kg va fi de 563 kg. De la comereializarea camii de gaina se va incasa un venit de 16 325 lei.

I Volumul mediuan

r-1.Volumul de oua, b I 2.Volumul de carne,

ual de carne ~i oua primite de la cresterea 'gainilor
Num. de capete Productivita.tea medi.e anuali TOTAL
uc:ati 250 lOa 50000
kg 225 2,5 563

Prognoza vanzirilor anuale - ---
Denumirea produsului C.a ntirtatate Cost unitar, lei Tata.I, Lei
·1.0ua de_gaina, oua 50000 o.s 25000
~Carne de g_aina, kg 653 25 16325
TOTAL 41325
- --
Prognoza veniturilor ti cheltulelilor pentru cre~terea gainilor
I Uni.t.de I Perioada, Pre, TOTAL
I masuri luni unit/lei
A. VANzARI NETE I 41325
.
I f--
B.COSTUL MATERIAlELOR 22836
Nutritia in perioada de rnaturizare, 500 canete I kg I 2,111 4,72 4980
Nutri1ia in perloada de exploatare I
f--- I
- 200femele I kg 9,91 2,7 5351
- 225 masculi kg 9,91 4,72 10514
-
- 25 masculi kg 9,91 2,7 669
I ._
Medicamente pentru 500 capet~ an 1,5 750
Energia electrica kwhi I 0,78 562
C. Alte chertuieli ~i cheltuieli neprevazlilte I 2284
D.lmpozite ~i taxe 240
Impozitul firndar I 110 1 110
Fondul social I I 130 t no
- -
E.TOTAL (8+C+D) I 25360
.MARIA BRUrA (A-E) 15965 J
MARJA 8RUrA, % I 39% In avkulrura efectul economic rnaxtrn este garantat daca .sint folosttl hibrizi co mercia If de gaini de rase usoare ~i gre·le.

Ace~tj hibrizi au un efect de heterozls ce depasesc cu mult parin!ii lor din rase pure. Ei produc anual peste 300 oua cu un consum specific de 1,3-1,5 kg la 10 bue ~i 2,2-2,5 kg la 1 kg spar carne. Torodata se rnareste perioada de folosire a gainilor custcare pana la n-73 saptamani. Astfel marja bruta poate depa~i 50%.

Sursa: uGl1idu'1 Avicol': A.GROinform, (hi~!inau, 1999.

rlAlimenta~fa animalelor domestlce'l Sergill Cosmen, Chi~inalJ, 2002

24

Cre~terea porcinelor

pr

Investilia:

Vanzari anuale:

Profit brut anual:

Termenul de recuperare a investi!iei~ Nl.!marul de persoane:

15240 MOL 80 600 MOL 41544 MO.L

unan 1 penoana

Descrierea afacerU

l

o.-l

! ""1 _j

J

Cresterea pordnlloreste 0 indeletnidre traditionala in Moldova. Poreli dupa efioenta produc::etii dirnii detin primulloc:: intre anlmalele agricole. Cre~terea porcilor se praetidi pe larg datorita faptului ca ponderea camii de pore in productia totalij, de carne constituie mal mutt de 50 %.

Cre~te,eil pordnelor este 0 afacere ptofitabili car,!: are urmatoarele ilvantaje:

• Exista cerere spolita, la carne de pore.

Afaeerea poate fi lansata in propol1ii miei ~i extinsa pe rnasura posibilitatilor. Poreinele usor 512 acornodeaza la diferite conditfi c::Ilmateriee.

• DUra,ta perioadei afaceril este de 5 ani.

• Afaeerea poate fi adrnlnlstrata de membrii unel famnii.

Investitia necesara

'I -l

I

Penrru cresterea porcinelor este nevoie de spa~iu ~i inciiperl spectate, 0 afacere se poate incepe cu 2 scroafe, care va permite obtlnerea anual a 40 de' pureei pentru crestere ~i ingra~are.

Spa!iu. Pentru intretinerea a 2 seroafe ~i' cresterea purcallor ob\"fnuti este nevoie de 0 incapere speciala, uti'lata! cu se(~ie pentru fatare (6 m2) ~i 5 sectii pentru cresterea ~i ingra~are (30 mZ). Astfel pentru 2 seroafe ~i 40 de purcei este suficient 0 Incapere de 36 m2• In acest caz nu este nevoie de a procura spatiu special.

lncaperi pentru cresrerea porc::inelor. Pentru intre!inerea seroafelor gestante este nevoie de sectle spedal arnenajata ce va indude: culcus pentru odihna, troaca pentru furaje ~i apa, sectie pentru hranire supllrnentara a purcellor-suqacl. Pentru e resterea ~i Ing ra,~area porci 10 r este neva ie de seqii ce va indude: cukus pentru ad itma, troaca pentru fu ralJe Si a pa. lntr-o s,eq Ie pot f intretinu!i 6 pureei cu masa corporala pana la lOO~ 130 kg. La construqia seqiilorse foloseste lemnul ~i cotile~ul. Podeaua se face din scandura de lemn cu scurgere buna a lichidului. Construqia unei seqii se estimeaza la 1550 lei. Astfel investi!ia minima in incapere va constitui 9300 lei.

Scroafe de. rasa. In Moldova: se cresc urmatoarele rase: Marele Alb, l.andrace; 'Estona de bacon, l1pul Moldovenesc de came, Tlpul Moldovenesc de carne.Sudlc"

PreTlJI 1 kg greutate vie ra scroafele de rasa eonstituie - 27 lei. Pentru procurarea unei scroafe de rasa Marele alb cu greutatea corporala de 110 kg sunt necesari - 2970 lei. Investqia pentru eele 2 scroafe va constitui - 5940 lei. Scroafe de rasa pot fi proeurate de [a SA.Carnivaros" (Singerei), SRL .MighelaW (Bratu~enj).lnforma~ii ~i consultatJi de specialitate in eeea ce prlveste cresterea porcilor Ie putetl obtlne la lnstltutu) Nalional pentru cercetari in Zootehnie ~i Veterinarie din Republica Moldova (Maximovca).

J

Oenumirea rasel Greutatea, vierilor Greutatea Pfolificitatea scroafe1or Sporul medlu Greutatea de
maturi,kg scroafelor, kg Iii 0 fit'<lre, 'pureel zilnic. 9 1,00 kg. zile
MareleAlb 320-350 225-250 11-12 630-650 190-195
Estona de bacon 300-320 165-168 1 Q·11 650-680 193-199
Landrace 320-350 180-200 10-12 650-680 183-195
Moldovenesc de came 320-350 240-270 10-11 750 '82 e. In or

Investitiil totala

Specificare Unitali lei I uni:tatea Total
Seqii ale inciiperil 6 1550 9300
Scroafe de rasa 2 2970 5,940
TOTAL 15240 Plata de desfacere

Camea de pore se bucura de 0 cerere sporna pe plata ~i la intreprinderile de prelucrare. Cei mal mari operator] pe piata sunt SA"Basarabia Nord" ~i SA"Carmez8~i agentl aconornld locali cu capac::itatl mid de prelucrare. in acela~i tlrnp carnea de pert ere calita~i blne recuncsorte. in tara activeaza circa 30 intreprinderi ce se ocupa eu achlzrtienarea camel de pore qreutate vie ~i exportul peste hotare (in special Rusia). fntreprinderile eu cele mai mari aehizi~ii de carne de pore sunt urmatoarele:

Asoc::ia~ja de aehlzi~ii publke (Dondu~eni). Antardo (Soroca), Roma (Balti). Ambioli (Bar1i) ~i Huluba~ (Criuleni). Pretul mediu de comereializarea a camli de pore greutate vie consntule 12leilkg. Consumatorul final plate~te 25-35 lei/kg. Carnea de pore se comercielizeaza in stare proaspata seu conqelata, Pretul pentru 1 kg masa vie osclleaza: pentru lunile de vara 12-14 lei ~I lunile de iama 14-16 lei.

Pureeii in~arcali au rnasa corporals de 15-20 kg ~i pot fi ccmerclallzan a cate 200 lei pentru un purcel,

25

IDesfa$urarea afac:erii

Procesul de ere~tere a porcinelor este relativ simplu ..,1 la numihul de pima la 50 de porcine poare iii admlnlstrat de 0 singura persoana. Procesul de cre~tere eonsta din urrnatcarele etape:

TnsIimfln~aIea scroafelor. Seroafele care vin in dilduri manifesta interes pentru vieri. Ar Ii bine de tolosit un vier de rasa (Landrace, Duroe, Hampshire), ceea ce ar co ntribuJ la Ioloslrea fenomenului heterozls ~i obtinerea supllmentara a unui profit cu 15-20%. Gilduri3la scroale se repet.a in, mijlocJu peste 1S-21.lJile $1 dureaza 24-28 are, in eursul careia trebuta petrecuta monta ~i se recomandi'i a manta repetata peste HH 5 pre. Manta se efectueazi), la varsta de 9-10 Iunl (greutate H)()- 130 kg). Durata perioadei gestante dureaza in mijlociu 114 zile. 0 5croafa de prasila poate fi utilizata pe parcursul a 5 ani in decursul carora numarul fatarilor constituie 6 fIitari a dite 10 purcei la 0 fatare,

Alimentatia scroafelor ~i fatarea. Fatarea dureaza 2-3 ore. 11'1 perloada de alaptare seroafele au nevoie de 3,5 unitali nutritive la 100 kg greutate vie ~i adaugator pentru fieeare pureel cate 0.33-0,38 unita!i nutritive ..

Alimenta!ia purrellor sugac:l. lncepand cu iii 4-5 zi purcellor suqad Ii se da apal emata, care se schimba de 5-6 ori pe zi ~i Ii se da in troaca suplimente minerale: creta, argila ~i carbune lemnos. La varsta de 0 saptamana laptele matern este insuficient ?i lor in afara de orz prajit Ii se adauga lapte uscat, La varsta de 2 saptamAni Ii se adauga Taina de fan, sfecla, morcov ~j bostani. La varsta de 5-6 sa pt"amani la pureei se intare~te aparatul digestlv ~i Ii se adminjstrea_z~ concentrate in forma cruda. in primele 10- 15 zile hranirea se efectueaza de 7-8 or! pe zl ~i la momentul il'l~arearij va constltui de 4 orl pe .zL Castrarea vieru~ilor se

tao,:! la vama de 18-20 zile, .

ingra~area purceilor. Nutreturile necesare pentru cresterea ~i ingra~area porcilor vor fi procurate de la intreprinderi specializate in producerea lor. Exista trei tipuri de ingra~are: pentru carne, pentru bacon ~i pana la condi1ii de grasimi.

ingra~are Ipentru came se pun purceil bine dezvcltati in varsta de 2.5-3Iuni, greutate corporala de 38-40 kg ~i se intretin limp de 6-8 luni, cfind qreutatea corporala vie va atinge 9()- 120 kg.

&ngra~are de bacon se al'eg pU'fcei bine dezvoltatl de rase precoce ~i metlsli la varsta de 2,5 luni, qreutate de 20-25 kg,

perioada de tntretlnere 5-7Iuni. cand greutatea corporala vie va atinge 80-100 kg.

ingr~~are pana la condifji de grasimi se pun scroafele ~i vierii aduW Tngra~area dureaza 2-3Iuni. Important:

Pentru a vinde carne de pore trebuie sa obtine!i urrnatoarele certificate .sl autorizatii: - Certifieat eliberat de Serviciul vetertnar de Stat.

- Certificat ellberat de primarie precum ca animalele apartin producatorulul.

Analiza veniturilor si cheltuielilor

PI.ani,ficar'ea volumul anual al productiei de carne ~i vanzJir,ilor nete:

Specificare I TOlal purce.. cap Greutatea vie 1 Total carne m~ VIe Pre)ull kg' de carne Vanz;ari anUille
anual cap,kg anual, kg vie. lei . total, lei
Purcei la ingra$ilre I 40 130 5200 15,5 80600
Total vanzilri anuale 1 I 80600 Planificarea velumul productiei de carne ~i v,anz;arilor pe perioada de S ani:

5peclficare Tolal f3tAri Proillidtatea Total purcei. cap Greutatea 1 Totalcarne masl I'r~lul 1 kg de Vanzarl to1i!!e.lel
cap, kg lite. kg carne vie. lei
Purcef (ob~lnutl de la 2 woafe) 20 10 200 130 26000 15,5 «a oco
Com~roall2.lIea scroafelor 2 200 400 12,0 4800
Total \lanz~ri 407800 Prognoz.a cheltuielilor anuale pentru intretinerea pe grupe ,de varsta a porcinelor, lei

Alte chell1lleli S% (prep. veterinare, Tnsamanrare. etL'. lei

Speclficare

Faina vltarnlnoasa

Nutre~uri animale

NutreftJri Concentrate I t SU(U en e

Aditivi

nutritivi tapte uscat Sere Cre~

(1 scroafA Cheltuieli anuale la 1 cap. lei
I 895 119 194 1441 41 I 68 1423 I
1 purcel·sugad 33 :2 2 I 0 18 I 6 1121
1 purcel la in9r!~are 413 186 69 561 81 31 11 37 784
I --- Cheltuleli anuale pe grypele de rntre~nere a porclnelor.lei
2scroafe 1789 237 388 2881 91 0 01 0 136 2847
40 purcei sugaci 1318 70 92 O! 11 3120 0 0 230 4837
4O_puJCella ingr~are 16528 7447 2765 .22311 3151 0 125 ~ 44S 1494 31372
r,:.otal cneltuiell anuale ' 19635 7755 3245 2520 I 3511 3120 125 445 l8QO 39056 Calculul marjei brute (anual): - Vanzari 80600 lei

- Cheltulelt 39056 lei

Marja bruta 41544llei (51.5%)

Sursa: "Produce rea carnii de pore in gospodariile private'~ Gheorghe Roscovan, Chi~inau 200', pag. 32

26

Creflerea taurinelor

Investifia_ lei

Vjnzari, leiJanul VI Prof! brut, leilanul VI

Perio.ada de reooperare a in,vestiliei. ani

192000 170784 106423

6

Descrierea afacerii

Acea:sta afacere se va axa pe cre~terea taurinelor destinate pen ru producerea ccimii in gospodarii cu 0 baza dezvoltata de furaje ecologice. Principalele rase folosite in afacere vor fi taurinele pentru producerea de carne-Iapte: Simmental, 6ecmYJKe8CKQR, U18U~KQR, KYPzoCKaR, ne6efJu CJ(QR, Bruna, Pinzgou. Carnea acestor rase de taurine se caractenzeaza pr:in callta~j valoroase de ccnsurn, avand in compozltta sa 17-210' substante proteice ~i 2-23% gra:simi.

Randamentul de came ~i continutul de grasime in lapte depind'e direct de nutrifio fOfiano/a a rourine/or, iar efetul economic al afacerii depinde ~i de durata de Gejrere a taurine/or. Succesul acestet afacerii este int1uenlat in mare masura de achizittonarea raselor petrivite pentru came -lapte ~i reallzarea masurilor zootehnice ~i veterinare recernandate. Pentru minimalizarea cheltulelllor de intre!inere, pruprietaru! fermei de taurine rrebule sa aiba terenuri agricole pe care va planta culturile necesare: porumb, lucerna, trlfoi, sfecla furajera. bostan, iarba de Sudan. sorguL mazarea etc, cafe vor reprezenta furajele verzi ~i cele uscate folo:sit.e in nutriJia taunneler, Afacerea data are specifictJl sau, necesitand investoi!ii financiare man pe termen lung ~j oameni cu cuno~tinte ~i experienla de luau in domeniu.

Pentru infiintarea unei ferme de taurine pentru carne - lapte, se vor procura 15 vad de rasa aflate in stare' de gestarie. cu var~a de 27 luni, la prelul de 10000 leilvaca. Vadle vor fi procurate la ferrne specializate din tara ~i striiinatate (Rusia, Romania, Ucraina).

Cu scopul minlmalizarii cheltuielilor de start, pentru cr~terea ~eptelului se va folosi 0 ferma existenta, cu infrastructura necesara, edificii spectate ~i depozne, care nece.sita reparape capitala.. Ferma va fi bran~ta la re eaua de energie electric:a. care va servi la iluminarea indiperilor ~i va aslqura pomparea apei in rezervoare de acumulare. Suprafa a necesara a fermeil va fi de circa 120 mi, la ina.l~jmea incaperilor de 2,25 m. lrutolario de macinate va fi folo:srta pen ru fabricarea la ferma a concentratelor sub forma de urluiala din ames ec de cereale ~i leguminoase.lnsa/o!ia de rocat fUfaje se va folosi la tocarea cocenflor de porumb ~i paielor.

1000

23000 10000 2000

150000 3000

Chelruieli mveitlponole

UnrroJi

Pret leVun.

Totol, leI

Materiale de constructie (ciment. nisip, ardezie. cherestea etc.) R.epara,ia incaperilor $; amenajarea, terftoriulul

Censtrugia soheler peotru il1calzirea il1caperilor de intr«;pnete Precurarea vacilor in g.esta~ie' cu varsta de 27 IIml

Procurarea instalatlei de macinat cereale

3000

Totlll

192000

Conform unol recomandari medicale ~i nermelor de ahmentare, consumul mediu anual al carnii de catre 0 perscana trebuie sa fie de 82 kg, dtntre care camea de vita consti uie 33 g. Insa din diferite motive. in prezent consumul mediu mOl'ldial al camii de vita esre de 21,7 kgllocuitm. TI1 anul preceden , productia mondiala de carne a fost de circa 240 min. tone. dintre care carnea de vita - 60 min. tone. Preful mondialla carnea de vita este de circa 1950 SI . Cornertul mondial al dirnii de vita este la nivel de 5,5 min. tone. Mari; consumatori $' importatorl ai carnii de vita sunt Japonia, Mexic ~j SUA.

Principalele piete de desfacere a carnii 'liar Ii: pie\e1e agricole din ora~ele ~i centrele raionale ale republiciij magazinele; combinatele de carne ~i seqiUe de fabricare a mezelurilor. Oeoarece pretunle de achizi!ie en-qross sunt mici, vanzarile de carne se vor face en-detail. Tn esttmarlle etectuate pretul de vanzar,e a dimii este de 18 lei/kg, in prezent, la pietele din or. Chi~inau carnea de vita se vinde 13 pretul de 26-28 lei/kg.

Uvrarea carcaselor beneficiarilor se va face dupa greutatea ~i calltatea camn. Produc: ia va fi c,ertificata de medicul veterinar autorlzat.

Pieile de taurine vor fi vandute intreprinderilor de prelucrare a pieilor (S.A. ·Piele: or. Chi1fnou) ~i exportatorilor,la prelul de 24leilkg. greutatea unei piele fiind in medie de 20 kg. Laptele va fi reallzat la pre~ut de 1,50 lel/lltru agentilor de colectare a laptelui ~i intreprinderilor de prelucrare a produselor lactate din republica.

Men~ionam. di profitabJlitatea afaeerii depinde in mare masura de pretul de vanzare a leptelut, Astfel,la cresterea pretului de van~are a laptelui de la 1,5 palla la 1,8 leillitru termenul de recuperate a invest~iE!J scade de la 6 pana la 2 ani, Pretul de vanzare a laptelui poate fi ridicat 0 data cu cresrerea con1inutului de graslme in lapte (circa 3,8%).

Tn calculele realizate s-au luat urmatoarele taxe ~j costuri practtcare pe pia\a: co stu I furajelor pentru nutritia unel taurine - 4000 lei/an; taxa pentru foJosirea pa~unii - '5 leilvacaJan; insaman1area artifidali) - SO lei/vaca; a5isten~a veter,inara - 50 Ilei/vaca. Cantitatea de lapte colectata pentru vanzare este de 4000 kg in primul an ~i 4800 kg/vaclin anii urmatorl, restul laptelui fiind folosit in alimentarea viteiilor.

Afacerea va demara cu 15 vaci aflate in stare de gestatie. Tn anll urrnaton nurnarul taurinelor va fi urmaton anulll- 30 capers, anullll- 25 cap.; anullV - 26 Glp.; anul V- 30 cap.; anut VI- 25 cap. Afacerea data prevede rnentinerea unui .~eptel in

27

numar de 25-30 capete, ceea ce garanteaza un profit anual mediu de 38 mii lei. La demararea afacerf eu un ~eptel mai mie de 15 vaci profitabilitatea afaeerii scade, odatli cu cresterea termenului de recuperare a investitlel, La un start cu un septel de peste 20 capete ~i rnentinerea in ~eptel a m~i multor vacl mulgatoare, termenul de recuperate a Investitiei se rnksoreaza substantial.

~adar, septelul de taurine va fi eompus din vacl pentru reprodueere ~i lapte, ~i taurine cu varsta de 18 lun! pentru carne.

Pentru sacrificare vor fi fol05J11 viteii ~i vitelele eu varsta de minim 18 lunl, la greutatea corporala de 450-500 kg ~j vitele mulgatoare rebutate (bolnave; cu productlvltate de lapte midi; cu conlfnut mic de graslme Tn lapte).

Pentru ferma de taurineeste necesara crearea mediului favorabil de crestere, lntr-e ferma neincalzita pe timp de lama, energia taurinelor nu se va consuma pentru sporul in greutate ~i lapte, ci pentru incalzirea corpuluk va creste morbiditatea septelulul, De aceea, rarna taurinele pentru carne se 'lor intretine in incaperi lumlnoase, ingrijite, podeaua fiind din lemn, la temperatura constanta de +t 2 ... 16°( ~i urnezeala relativ.i a aerului de 70%. Temperatura incaperilor de intre>i n ere a taurinelor va fi aslqurata de 2 sobe, rn cakule s-au prevazut chelruieJi de incalzire cu lemne, la un consum anual de 30 m3, la pretul de procursre a lemnelor de , SO lei/ml.

Ingrijirea taurinelor mature; In perioada r~e' a anului taurinele se vor intretine in indiperi construite din materiale de constructle ieftine, de origine [ocala (piatra, c:aramizi din lut, lemn etc.). Este obligatoriu ca locul de aflare a taurinei sa fie fabrkat din lemn, avand 0 panta de scurqere.in afara de nutrltie vafi nevole de paie pentru asrernut (2,5 kg/vacatzi). Pentru taurinele de carne plimbatul nu se recornanda, in afara de 'ladle aflate in stare de gestatie. Pentru a diminua consumul energiei ebtlnute de taurine la pa~unare, distanta dintre pa~uni ~i ferma nu trebuie sa depa~easca 3 km. P.i?unile de pe langa incaperile de intretinere vor fi impreJmuite cu gard.

Nutrilia taurlnelor pentru came-lapte are palticulanita.Jile sale care depind de tehnologia de intretinere ~i randamentul raselor, Taurinele pentru carne-lapte se caracterlzeaza printr-o energ;e de Cle~tere inaittJ, carnea acestora filnd mal calitattva Dar aceste calitati pot fl reallzate numai prin alimentare eficienta a vi~ei[or. Pentru reducerea costurilor de nutritie efectivul de taurine va Ii intre!inut preponderent vara, cu feloslrea maximaJa iii furajelor verzi, iartama se vorfolosl fa maxim furajele fibroase, qroslere, suculente ~i concentrate, men~inandl sporul de greutate corporala. Pe tlmp de vara taurinele mature maniitnca circa 70 kg iarbMzi. larba trebuie sa aiba in~lItimea de peste 10 ... 15 cm. Pa~unile se a[eg din cakulul de 0,2 ha/cap., la productivitatea pa~unii de 15 tiarba/ha. Astfel, conform esnmanlor, pentru septelul proiectat va fi nevoie de 4-6 ha pa~une comuna

In afacerea data se propune ca efectivul de taurine sa fie' crescut prin metoda intensivd, ce presupune urmatoarea ratte de alimentare: 15% fan; 25% siloz; 20% radacinoase; 40% concentrate. Vadle folosite pentru reproducere ~i lapte vor f furajate aparte de taurinele penrrucarne. Astfel, pentru 0 vaca cu lacta~ia de 20 I/zl pentru fiecare 100 kg de greutate vie este necesar , un. furajera ~i 50 ... 70 9 de proteina dtgerabila. Pentru formarea 1 litru de lapte sum necesare 0,5 un. furajere ~i 70 g de proteina digerabila. De rnentlcnat, di 1 kg de furaJe trebuie sa cantina 11'0 ... 125 9' proteine necesare pentru taurine. in caz dadi connnutul de protelne este mal mic creste consumul de furaje. Pentru a diminua costurjle, vacile slab dezvoltate vor f sacrificate.

Pentru veclle cu productivitatea de lapte an,uala de 42{)() ... 5000 kg, la greutatea c:orporala de 500-575 kg, se vor consurna anual urmatoarele cantita~i de furaje: 3 t fan; 0,5-1 t pale; 4,5 t siJoz de porumb (sau 3 t de fflnaJ); 15 t rnass verde; 5 t pl'ante radacinoase ~i 2 t de concentrate. Pentru aceste vacl consumul mediu anual de substante nutritive este de 4300 .. .4500 unitati furajere ~i 488 ... 511 kg protein a digerabila.

o mare lnsernnatate pentru nutritle are folosirea in perloada de iama a fanlllui, fanajului recoltat in faza maturitatii in lapte, ceara ~i parga, paielor ~i plevei. eel mal bun tim este de lucerna, trifoi ?i sparceta, In cornparape eu palele din culturile de toarnna, paiele din culturlle de prlmavara sunt mal nutritive. Pentru sporirea productivltatil de lapte iarna se folosesc plantele radacinoase: sfecla furajera ~i de zahar; morcovul, ca rtofu II, bostanul, dovleacul. Pentru un spor mai mare in greut.ate ~i majorarea productiei de lapte, in ratla taurinelcr se vor adauga concentrate. Astfel.la un consurn de 200-250g concentrate productivitatea zilnica de lapte este de 201itrilcap.

Vi\elele vor Ii insaman!ate pe cale artlficialii la vsrsta de 16 lunl.Ia masa corporala de 380 kg. Perioada de insamantare va cuprinde luna mai - iunie. Fatatul in perloada de februarie - martie garanteaza theltuleU minimale de intre!inere ~i ingrlJlre.

Dupa insaman!area artllicfala, juncile inainte de fiitare 5e vor alimenta asemanator vacilor aflate in stare de gesta!ie.

Pentru echilibrarea furajelor in substan~e strict necesare intru dez.voltarea intensiva a taurinelor, in hrana se vor adauga concentrate, premix, vltamine ~i microel!emente, procurate in farmaciile veterinare~i direct de la producatori (spre exemplu, S.A. ~VitafortH, teL 246-083).

Tngrijirea tineretului. Randamentul de carne, de 52%, poate fi formatla taurine printr-o intre~inere ~i alimentatle caretta, ~ bine echilibrata. fncepand cu Yarsta de 2 luni vitei! sunt pa~una.ti. in primele 6 luni de dupa na~tere viteii vor Ii alimentaliin modul urmator: 300-350 kg lapte;400 kg fan; 400-500 kg lapte degresat; 300 kg fanaj tocat; 200 kg radacinoase; 180 concentrate; 2,3 kg sare ~i 2,8 kg precipitat.

[In comparatie eu vi!eii pentru care, vltelele pentnJ reproducere ~i lapte vcr avea in ralie in abundentil fan, radacinoase, 5ubstan~e minerale ~I vitamine, ce va asigura dezvoltarea tractu,lui intestinal (pu1;ine concentrate). Vi1elele car,e provin de la piirinli va'oro~i vor fi folosite pentru reproduqie, iartaura~li ~i vltelele rebutate - pentru carne. La varsta de 14-151uni vi~eii vor avea greutatea de. 350 kg. Tineretul pentru carne se va ere?te pana, la varsta de 18 !uni, cu greutatea de minim 450-480 kg.

La varsta de 61uni "j!eii vor aveal greutatea corporala de minimum 180-190 kg. Nutri!la til1eretului se va face diferenliat: dupa varna. Pentru un spor in greutatea corporala de 1 kg/zi, tineretul va Ii hriinit conform urmatoarelor recomandari:

28

1.

Pre

Greutatea Necesarul zllnlc de substante in n\ltritia vi~eilor pentru carne
corporala, kg Unitati furajere, kg/zi Proteina digerabila, g/zi Sare de buc3tarle. g/zi , (a ldu, g/zi Fosfor. g/zi Caroten, mg
150 7,1 710 25 I 31 16 45
I 200 7,6 760 30 I 3S 19 45
I 250 8 77.S h 35 ! 40 23 60
I 300 804 800 45 I 47 27 70
l 400 9,1 BOO 55 I 49 27 90
500 9,7 825 1 65 I 61 33 • 110
. Astfel, taunnele pe.ntru carne pana la varsta de 18 lunt vor avea nevoie de 2315 un, furajere ~I 234 kg protelna digerabila.

in cadrul activitiitii de produeere, care va fi adminlstrata de proprietarul afacerii. se vor afla un contabll $i dol mundtori - il1griJltori de anlrnale, care se vor oeupa de pregatirea furajelor, hrantrea animalelor ~i cura!irea ineaperilo.r. Muls'ul vadlor Sf! va face in mod manual de catre doua mlilgatoare. Salarlullunar al angajatilor: eontabil - 200 lei; ingrlJltorii - 4S0 leii rnulqatorf - 500 lei. Pentru diferitele (ucrari, legate de transportare {a apei, furajelor, gunolu(ui etc.) se va arenda un tractor; lar pentru aeordarea taurineler a, asistentel veterinare se va contracta prin cumul un medic veterinar la un salariu de SOlei/luna. Salarlul tractoristului angajat prin cumul este de so lei/luna.

Importantl

1. Alimentarea taurtnelor nurnai ell furale verzi ~i radacinoase,. in !ipsa furajelor concentrate, va reduce sporul in

greutatea corporals, va sporl cheltuleltle de tntrejlnere ~i va miqora profrtabtlttarea afacerii:

2. eu:2 luni inainte de fatare nutri\ia vadlor va include furaje calitatlve ~i bine echilibrate. ce va garanta un tineret bine

dezvoltat ~i un colostru bogat in substante uscate;

3. eu 2-3 saptamani inainte de vanzare tlneretul pentru ingra~arese vajntretlne mai mult legat ~I se va hranizilnic eu 3 kg fan/cap ~i 2 kg radacinoase/cap;

4. La cultivarii sorgului zaharat folosit pentru slloz, 5-7 ari de sorg vor asigura nutritia anuala a unei taurine ell rnasa

vegetala.

'-. Indica10ri I .anull anu'lli anu'llli anuJIV anul'V anulVI anullVIII
.~
,0ve.5titia 192000
Vanzati 90000 108000 201760 102304 118544 170784 192048
~eli 54414 78471 1,23201 98677 100071 106423 89119
~rut 35586! 295291 78559 3627 1B473 54 361 102929
brut cumulat -1564141 ·126884 ·483251 -44697 - 26 224 381361 141065
Marja iBruta 40%j 27%1 39% 4% 16% 38% 54% Prognoza vanzirllor in anul VI

lndlcetcrl Valori
Numar de vaci mulgatoare 12 I
Numar de tau rine sacrificete I 18 I
Cantitatea de lapte motsa de la 0 vaca, kg/an I 4300
Total cantitatea de lapte, kg/an 57600
Greutatea corporala a unei taurine, kg 450
Randamentul in carne 52%
Cantitarea de carne spre vimzare, kg 4212
VANZARI
Lapte.Iel/an 86400
Carne, lei/an - I 75 Bi6
Piele,lei/an I 8568
Total ... .inziiri.leifanul VI 170784 Prognoza c.heltuielilor in anul VI

I Indicator; de consum ValoTl~ lei
i Con sum de furaje in nutrilia taurInelor 61868
Consum de apa potabila ~I pentru necesitati de prcducere .. 75
Consurn energie electrid 803 I
I Con sum de pale pentru a~ternut 514
Asistentfl veterinara lanaliza sangelui, vaccinari, dezinfeqii, dezlnsectm I 3750
Tnsamanlarea artificiala a taurlnelor 600
Arenda trac:torului pentru lucrari la ferma 600
Consurn de lemne pentru incalzirea incaperilor 4500
Consum de motorlna__2entru tractor 1620 29

Remunerarea mUl1cii angajatilor I 26400
Taxa pentru felesirea pa~unilor I 375
Taxa amenajarea teritoriului , 250
Cheltuieli neprevazute (5%) I 5068
Totall I 106423 Surse: FAO, anul 2002

Cre~te,rea taurinelor pentru lapte. Chi~lnau. Agroinform, 1999

D. Holban Ghid medical veterinar pentru proprietarii de bovine, Chi~inalJl, ACSA, 2002 KOPOBbl ~ Tenma. Pa3Be,qeHlote. Blolpall4MBaHllle, AOHE!4K, Llt3,qaTenbCTBo «,QOHelflfIotHa», 2000

30

lnsra oeagi anirnale furd.lo~

Cheltui Ovined COl'Istrc '''stalaE Instala

GarddE Gratar ~ Jgheabl Jgneabl ObleCfe Total

Prine oturnul 1,5 rnln vine es'

Cons

• in t

• in!

Cre~terea ovinelor

Investitia, lei

Vanuri in anullll, lei Profit b rut in anyllll.lei

Perioada de recuperare a Investitiei, ani

69040 66740 10170

3,4

..

Descrjerea afacerii

Ovlcultura reprezmta 0 indeletnicire destul de veche, aceasta datcrandu-se unor metode de crestere nesofistlcate ~i unel game largf de produse finite folosite atat in atimentatie, cat ~i in diverse Industrii de prelucrare. a particularitate deosebtta a ovlnelor consta in faptul c~ acestea nu sunt pretentioase fata de condi\iile de lntrettnere, ce minima I izeaza cheltulellle de cre~tere. Totodata, exista 0 cererea sporita la produsele fabricate (branza, ptelkelel.

In republica, unele din cele mai raspandite rase de ovlne sunt Karakul ~iTigaia. Rasa Karakul este destlnara cu precadere pentru producerea pielicelelor ~i laptelul. Pieflcelele se folosesc la confeqionarea caciuleloT, gulerelor, mantourilor etc. Lana de Karakul este sernlqroasa ~i serveste la coofecticnarea covoarelor ~i postavurilor. Slana ovinelor tip Karakul se foloseste la ccnfectionarea cojoacelor, blanurllor, captu~elilor pentru haine etc. Ulna serve~te la confectlonarea hainelor de derma, incalfamintei ~j manu$ilor .. Aprecierea ovtnelor de rasa, Karakul se face dupa calitatea pielicelelor la nasterea meilor. Laptele de ovine contlne 7% grasimi ~i 6% proteine,la un con!inut de 18% substan~a uscata Din lapte Sf cbtin urmatoarel1e produse ca~, branza, cascaval, urda etc.

Tn afacerea data se propune infiiniarea unei de ferme de crestere a ovinelor de rasa, Karakul, care sunt foarte bine acomodate la Intretinerea pe pa~uni slab productive.

Inca perea fermei va f construlta din materiale de constructle locale (piatra. caramizi din lut.lemnl, ce va neceslta cheltuieli mvestitlonale mici. 0 alta cale de minimalrzare a cheltuielilor de start va fi folosirea unei incaperi exlstente in localltate (fost sediu a brigazii de tutun, brigazii de rracroare, a gradinii, ferme zootehnice etc.). Ferma va fi compusa din urrnatoarele inci:iperi: ograda cu panta lrnprejrnutta cu gard; incapere de producere ~i depozitare a branzeturtlor, depozit pentru hrana (fan. slloz, sfec:ia); spatlul de odihna a pastorului.

Ovinele de prasila se vor cumpara la inceputul lunii octombrie, la targurile de ovine. Totodata, ovinele de rasa Karakul pot f procurate la GO.!ipodaria experimentala al Institutului Nalional pentru Z,oot,ehnie ~i Medicina Veterinara; Ceoperattva A.grkola de Producere MAgro.sargal; s. Sarata Galbena; SA ~Corlateanca~ s, Corlateni; $.A. ·Pelinia; s, Pelinla, S.R.L. -RentierAgro~ s. Manoile~ti. r-nul Ungheni ~i in strainatate. Se vor procura 100 ovlne la pret de 500 lei/cap. ~i 2 berbeci, fa pre] de 1400 let/cap

Instalatta de madnare va Ii folosita pentru fabricarea concentratelor sub forma de urluiala din amestec de cereale, oleaqinease ~i leguminoase. lnstalatia de tocat furaje 512 va folosi la tocarea paielor ~i sllozulul, ce va fevorlza digestia animalelor. Obtectele de mica valoare sunt ma~ina de tuns, caldari de muls, streruratorl, bidcane pentru depozitarea branzei, furci, lopett, coase etc.

I Cheltuieli investitionale I Nl. de unit. Prel 'unitar, lei/un, (o5t t'l!Ital, lei
Ovine de prasilii de rasa Karakul I 102 S2aOO
Construgia incaperilor fermei I 1 10000 10000
Instalatia, de macinare acerealelor j 1 3000 3000
Instala_iia de recat furaje_ I 1 1000 1000
I Gard de imprejmuire I 1 1000 1000
Grata r pentru fan I 2 100 200
~eaburi din lemn pentru conc~trate $i furaje groslere I 5 80 400
.J2heaburl din metal pentru apa I 2 70 140
Oblecte de mica valoare ~i scurta durara I sao
- - -- -
Total I 69'040 Principalele tari producatoare de ovine sunt Austraha ~J NOU3 Zealanda. Tanle Orientului Aproplat produc CIrca 1 % dm volumul total mondial al carni! de oVine.1n anul precedent volumul mondial al productie,i de carne de ovine a fest de circa 11,5 min. tone, ceea ce constltule 5% din volumul total de carne produsa (de pore. vita ~i pasare). Comertul extern al carnii de ovlne este de 777 mii tone, din totalul de 17002 mii tone. Prelul mediu mondialla carnea de ovine este de 2700 SIt

Consumul rnedlu al dirnii de ovine pe cap de locuitor este urrnaror:

• in iarile in curs de dezvoltare - 1.8 kg/an;

• in tarile dezvoltate - 2,3 kg/an.

Ferma de ovine va produce urmaroarele produse alimentare ~i industria Ie: branza, carne de miei ~i ovine mature, blana, ~ielicele de Karakul, lana ~j cheag. Cheagul va fi folosit la prepararea branze!. Majoritatea produselor de ovine, fiind printre allmenrele de necesitate vital a, au 0 cerere stabila pe piata. Clientfi produselor fabricate de avine vor fi consumatorii locall din ocalitatea respertiva, populatia din localitatile invecinate ~i dientii regionali, care vor curnpara produse en-gross ~i en-detail. 1.1ajoritatea produselor (indeosebi branza ~i carnea de miej) se vorvinde en-gross direct de la ferma, ce val reduce cheltuielile je cornerctanzare ~i va miqora prelurile la aceste produse pe pia~a. Lana, pielicelele ~i blana se vor vinde exportatoriler, ,treprinderll'or de prelucrare ~I tiibiicariilor (,M/APM Service- S.RL, CiadiJr-LungtJ, tel. 0261/21265. "Baswoo/" S.A., tel: 476168, :abrica de bfonuri din or. Balli). Carnea de ovlne mature va f vanduta combinatelor de carne. Tetodata peodusele vor fi !ivrate

31

vanzatorilor din pletele regionale (amplasate in urbe), care dlspun de un loc permanent de vilnzare in pia!a ~i actlveaza in condiJii legate.

Tn primil3 ani de activitate analiza;i ferma iij va pastra ~eptelulla valoarea de 102 capete. Tn perioada de vara ~eptelul va fi paseu:t pe pa~uni!e localitaJii respective. Pentru asiqurarea ovinelcr cu hrana in perloada rece a anului este necesar de avut terenuri agrieole proprf pentru culnvarea porumbului, orzulul, mazarei etc. sau de proeurar furaje de' la p:roducatorij privati ..

Vara 0 ovina matura consuma zilnic 6-8 kg iarba. Daca pa~unile sunt sa race in [arha, ovinelor Ii se vor admlnistra suplimentar concentrate. Concentratele vor n formate din boabe uruite de ovaz, orz ~i porumb, in amestec cu tara\a ~I srotul de flcarea-searelut In ra!ia ovinelor va intra sarea, creta ~i microelementele. Consurnul mediu de apal este de 3-4 I/zi', cu temperatura de minim +8°C. Nutri\ia ovlnelor trebuie sa garanteze ca in toamna greutatea corporala a mieilor fatati in, lunile ianuarie - martle sa fie de 30 kg. lama ovineJe in gestatie vor fi allmentate zilnic ell 0,6 kg fan. 2,8 kg sU~z, 1 kg cartof 0,3 kg concentrate, morcov, bostan, 1 kg sfecla, paie de ovaz ~i mel. 0 ovina, maturii consuma zilnic , Q.15 g sare.lama ovinele vor Ii tntretlnute in incaperi uscate, aerlslte.Ia t=+6°C. Suprafata incaperllor va asigura 2,5 m1/l ovina.lungimea jgheabului de hranire va fi de 35 cm/: ovina.

Pentru rasa Karakul cantltarea de lapte colectata anual de la ovinele rara rniei este de 80 kg. iar de la ovinelecu miei - 20 kg. Pentru sporirea cantltaJii delapte cu 35-50 litrill ovina, in~arearea mellor se va face dupa 2luni, la greutatea, lor corporala de 13 kg. in acest caz meii vor primi adaugato( 0,35 kg/zi de concentrate ~i furaje calitative. Necesarul anual de furaje, lndusiv pascutul, srabtllt pentru 0 ov,ina este urmator: 200 kg fan; 320 ~g slloz de porumb; 30 kg concentrate din cereale; 115 kg ~rot ~i 1 SO kg sfecla furajerA. Furajele trebule s.a contina minimum 1,07 unita~i furajere/zi.

o parte din mie! sunt sacrificatt, far 0 parte sunt lasari pentru reproducere ~i reparatta septelulul, Mieii de Karakul pentru plellcele sunt sacnficatl in primele 2-3 zile de la nastere, Sacnficarea miellor trebuie efectuata in februarie - martie cand carnea este mai scumpa ~i OJ cateva zile inainte de sarbatorile Sfmtelor Pa~i, atunci cand carnea de miel este solicitata pe plata de consum.

Importantl

1. Ovinele de rasa Karakul in prima jumatate a gestat[ei pot fi alimentate cu nutreturi suculente - a.s kg/zi, iar in a doua jumatate a gestatiei nutreturile suculente vorfi exduse, Intrucat aqioneaza negativ asupra calita~ii pielicelei;

2. TineretUlI ovln va fi tuns Ia varsta de 4-6 lun], la greutatea lan!1 de 0.5-1,5 kg. Aceasta tunsoare influen~eaza pozitivasupra cresteril ~i dezvoltani mieilor;

3. La ovme tesutul muscular este cea mai pre~ioasa parte a carcasel, care creste Intens pana la varsta de 7-9 luni. in continuare are loc cresterea grasimU in carcasa, cu sperirea eheituieli'lor de alimentare. Astfel, pentru carne se vor folosl ovine eu varsta pana la 9 luni;

4. Mieii de rasa Karakul cu pielicele de calitate inalta se rasa de prasila (sunt numiii me; de reporajie). iar eel CIJ pielicele mai putin varoroasa se sacrifidi;

5. Ovinele de gestalie, cu produc\il de lapte 5cazute sunt rebutate ~i vor fi foloslre pentru producerea pierice.lelor Karakuicea, care sunt mal scumpe ~i mal solicitate pe piata;

6. Pentru produce rea produselor de ovine. nu este nevoie de lic,enla. dar sunt necesare autoriza~ii de fUhqionare a fermel, autorizatli santtare, de la serviciile contra-lncendlar ~~ ecologic.

Afacerea va fi administrata de catre proprietarul fermel. un pastor - mulgator ~i un muncitor lastrunga. Salartul lunar al mundtorilor luat in caleul este urmator: pentru pastor - 600 .Iei. pentru muncitorulla strunga - 300 lei. Proprtetarul se va ocupa de asiqurarea ovinelor cu asistenta vetertnara (vaecinarL tratamente, insamantari arttfidale etc.), furaje adaugatoare (cereale, concentrate, premix. fan, nutre!uri gros:iere ~i suculente) ~i vanzarea produselor de ovine. Este important ca proprietarul fermei ~i rnuncltoril sa posede cllno~tinte in tehnologia de intre\lnere a ovinelor. Dupa specificul producerii ferma va functlona continuu, fara zlle de odlhna,

Pentru tunsul ovinelor ~i sacrlficarea mieilor in perioadele respective vor fi angajate persoane adaugatoare, pentru care sunt prevazute 5 om/zlle ~i 0 remunerare de 50 lei/om/zi. Durata executarii lucrarllor este u'rmatoarea: tunsoare CU' maslna - 10 minJovinaj sacrlficarea - 40 min./ovina.

Volumul de producere in III an al activittitii:

I'---~e-Pt-e

Cantlt

lui de ovine la Inceput de an, cap. 102
area de lapte obtinuta de Ii! 1 ovina fara rniel, kg/an 80
area de lapte obtlnuta de [a 1 ovina cu rnlel, ~9/an 20
ovine fara miei, cap/an 80
ovine cu miei, caplan 2Q
rul de miei anual, cap. 100
miei pemru reparatia $eptelulul, cap. l.. 20 ._
ovine pentru care se plate~te impozit 122
tea tanH la ovinele mature. kg/cap. 3
tea mieilor fatap, kgl1 cap. 2,5
obtintlui: dintr-o ovina, matura, kg/l' cap. I 20
I ob\inu[ 'Ia sacrincarea mieilor. kg/l cap. 0.5
luI de oi la sfar~it de an 100
oblinutanual, kg/an 6800 Greuta Greuta Came Chea ~epte Lapte

32

- c

Brand obtlnuta, kg/an 1700
l,jr. de rnlel saaificati. cap. 80
Numarul de pielicele Karakul vandute, un. 80
l~na ob~inuta neprelvcrata, kg 360
Cantitatea de carne de miel, kg ~ 200
Nr. de ovine mature sac:rificate la sfar$it de an, capete 20
Cantitarea de carne de ovine mature, kg_ 400
Cheag obtlnut la sacnficarea mieilor, kg 40
Nr. de blanurl spre vanzare. buc./an 20
Blana neprelucrata spre vanzare, kg/an BO Prognoza vanziirilor in ,11n u 11II alactivitatii

Produse I Un. de maS1..lra (antitatea, un/an Prei unitar, lei/un. I Vanzari, lei/an I
Britnz.a kg 1700 2S 42500 I
(arne de miei kg 200 30 6000
Came de ovine mature Kg 500 15 6000
Blana kg 80 lS 1200
Pielicele bue. 80 120 9600
Ulna kg 360 4 1440
Total 66740 Prognoza cheltuielilor in anul 111 al activit.Wi

Denumtrea articolelor de consum I Valorl, Ial/an Cornentarll
---
Remunerarea muneli 10800
Consumuri legate de nutritia ovinelcr 30000 300 lei/ovlna/an
Ilmpozit local pe olline pentru foloslrea pa~unilor 360 3leilovina/an
Servidi veterinare 1440 121eilovina/an
I Dezinfectial spatHior 480 4lei!ovina/an
Analiza sangelui pentru laboratar 240 2 lei/ovina/an
I Sare pentru produce rea branzei 782 100 g/kg lapte; 1,1 S leVi<g
RemUflerarea muncitorilor sezonleri 250 50 lel/omlzi
Cheltuiell neprevazute (5%) 2218
I 1'otal 46570
" .. Marla bruta anuala 10 anul lif: - Vanzari 66740 lei

- Cheltuielii 46570 lei

Marja bruta 20170 lei (30%) Surse: FAO, anul 2002

Sergiu Co~man Alimentalia animalelor domestice, Chi~'inau, Agentia de consultanta ~i $colalrliz1ne in agricultura, 2002

N. Bucataru, V. Radionov, V. Varban Cre~terea ovinelor ~i caprinelor, Chi~inaul Agentia de consultanta ~i ~colarizare in agricultura, 2003

33

Cl'le~terea Pe~telui

Investitla ini~jalii Vanziri in primu!1 an Vanziiri in anul doi Pront brut anual (anulll)

Perioada de recuperare a investitiei

* - se obtine in anul 2.

114870 MOL -MOL 157000MOL 124590MDL 2ani*

Descrierea a.facerii

Pils dcu It lira este 0 ra m ura, ca re se OClipa eu in m u I~j rea ~ i cr:~te rea pestilo r in bazine cu apa naturala ~i a rtifidale .. Cre~tereal lntensiva a pe~tilor-marfa asigura fermierului obttnerea produselor alimentare do rite ~i un venit economic satisfadltor cu micicheltuieli. Componenta de baza a afacerii este bazlnul de epa, care reprezlnra mediu de viata ~i de crestere a marfi! (pestele), de aeea afacerea data poate fi desfa~urata in cazul dind fermierul detine iazur! proprii sau are posibilitate de a Ie are.nda.

Avantajele cre~terii pestelui . marfa sunt.

Calitiitile dieretiee inalte ale produselor din peste Existenta unel cereril ccnstanre la produsele din, pe~te

• Costuri reJativ reduse la cresterea pesnlor

• Concurenta redusa pe plata locala

• Oerularea afaceri poate fi efectuata de membrii unei familii

Investitia necesara

lazurile sun! bazine artlficiale de apa, destinate pentru Inmultirea ~i cresterea p~tJlor ~i constitute principala components pentru dezvoitarea pisciculturiL Pentru organlzarea qospodariilor plsctcole de fermieri se practlca iazurl de ingra~are. Suprafata lazurilor de ingra~are poatef de la 1 ha pana la 10 ha, lar adanctmea medie e de 1,5 -3 m. Lansarea afacerii poate lncepe de la procurarea urmatoarelcr componente:

Barca, cu motor - necesara hranirii, supravegherii pestelul 1i bazinului, Pretul unei barci la mana a doua este in jur de 10000 Lei

Ma~ina de teren - necesara ttansportarll hranei pestllor ~i pescuirii (se fcloseste la tragerea navoduluf), Pentru inceperea afacerii se poate folost 0 tehnica de mana a doua, care este mal ieftina dar in acelasi timp poate fi inca folosita

Navod - oentru un iaz eu suprafata de 10 ha este nevoie de un navod cu dimenslunlle de 250 m Ilungimea ~'i 6larimea.

Pretul 0 rlentativ - 1500 USD

Pulet de peste de un an - care paate Ii pro(urat de la intreprinderile piscieole 1 hnrestitia inirJala, MDL (anullfi II)

__ -+---,U:_: • .:_:_M::_. _.__.::.U.:_:_ni:.::tJ:.::h:.::a~__:S:..:uC":p~ra=-=f--=aLsa_:_, 10 hill I Pref MDL/u.m.

3

iOTAl,MDl..

IL ACTIVE MATERIALE

46000

- -
Barca (1,1 motor bue 1 10000 10000
Ma~inii de tere.n buc 1 15000 1S 000
--
Navod I bue 1 21000 21000 I
~OSTUL MATERtAlELOR 63870 __j
-
ti de unan 2450 15010
~ap buclha 700 10 14,6~ 4305
~ . sanger budha 1000 10 24,6+ I 6150
I - novae budha 150 10 24,6· 1540 j
-
• cosa~ buclha 500 10 I 24,6· 3075
L"·preruJpent,:"u I kgdepuiet ! __j
Jfl9_ra~aminte minerale 1400 48800
-- j
N· azotice kglha 400 10 1,6 6400
P • fcsfatice kg/ha 4QO 10 3.1 I 12400
Var nesnns kg/ha 600 10 I 5.0 I 30000
~PERAnl MECANIZATE 5·000
1. Aratul tazulul 10 300 3000
-
2. Disculrea iazulul 10 "._. 200 2 000
I GENERAL TOTAL (A+B+C) I "4870 I Piau de desfacere

Specificul realizarii pe~tilor-rnarfa (rnasin] - cisterne, rnaqazine speciale, condi!ii speciale de pastrare) Indica 0 promovare aparte a produselor ~i 0 planltkare riguroasa ~i sigura a realizarii. ln vederea promovarii trebule foloslte intreprinderi specializate care trebulc colnteresate in celaborare.

Produsele obtinute in cadrul gospodariilor pisdcole de fermieri vor putea fi comercializate;

Piele agricole. Pentru realizarea produselor din peste pot fi folosite pierele de desfacere din zonele urbane ~i ill special

34

cele din mun, Chi~inau. ,Respectivu'l fapt se datoreaza' putsril mai man de cumparare a dienliloJ din oras, dar ~i cererii sporite de peste Tn comparatie CUI pielele sate~ti. Pretul minim este de 10 lei.

• Ma~i'ni specializate. Realizarea p~telui se poate efectua prin contractarea maslnllor spedallzate S<J'U chiar prln reallzarea pestelui direct de la fa~a locului intreprinderilor ce asigura ptetele urbane cu produse plsckcle.In vederea realiz.arii preduselor gospodaria ~araneasca poate tnchera contacte de tnteotte cu administra!iIIe pletelor,

• Magazine specializate. Comercializarea produselor plsclcole poate f efectuata prin mtermediul intreprinderllor specializate in comertul produselor date. Colaborarea cu aceste tntrepnnden se deruleaza prin semnarea contractelor;

• Re5taurante - sunt I'ocaluri, unde preponderent se servesc specialitati pregatite din pe~te.

Desfa$urarea afacerii

Spedi de :pe~ti. La etapa actuala in Moldova se cresc artificial asa specli de pesti ca: CrapuJ, CarasuJ, Sangerul, Novacul, Cos3$ul. $aJiul. Dintre spedlle nai, eu perspecnva pentru piscicultura artiliciala trebuie de mentionat: Somnul de canal. Scoicarul, etc,

Procesul de productie al pe~telui-marfa cuprinde cateva etape:

Pregatirea ia:rului pentru pe~te - prevede deversarea apei bazinului de cu toamna pentru ea suprafa!a fundului sa inghe!e ~i masa organica acurnulata sa se mineralizeze. Totodata acvatoria lazulul se va cura!i de resursele vegetale, la fundul lazulul lntroducandu-se var nestins, circa 200-300 ~glha sau gunoi mineralfzat

Plasarea puletul'ui.", bazin (dupa ce bazinul va acumula volumul neeesar de apal-transportarea puietului se va face cu masina spedelizata a vanz.atorilor, linand cent de raportul volum apa I puler- 5 / 1 spre a asigura funqiile vi,tal'e ale acestuia in timpul trensportarii. Semanatul puietulul in iaz se va efectua dupa dezinfectarea aeestuia in salu~ie de 5% sare tlrnp de 5 minute, dupa care se va spala cu apa obi~nuita. La plasarea in bazin puietul se va sernana dupa calculul: carpi - 700 unit /ha; sanger - 1000 unitaii / ha; novae -250 pe~ti I ha coses -500un./ ba,

Cre~terea, puietului - controlul zilnlc la reqlrnulut hidrologic ~i l1idrochlmic al bazlnuful, all temperaturtl ~i limpezimii apei.lntroducerea chimicalelor in bazln se va efectua cu faptul c.fmd azotu,1 va fi mal pu1in de 2 mgtl, jar fosfor 0,5 mg/1. De asemenea se va !ine cant ~i de limpezimea apei, chimicalele plasandu-se dear dad! aceasta va depa~i 40 em.

Hranirea pe~telui se va efectua in aceleasl lacuri, de cateva ori pe zi, ultima hranire urrnand a se efectua cu .5 are inainte de lasarea intunericului. Cantitatea de hrana Sf va miqora dadi concentratia cxlqenutut in apa va vi de daar 4 mgll. Nutritla optima se va efectua la 20 grade. in rest mlcsorarea cald'udi va ducest la rnlcsorarea volumului de hrana plasat dupa calculele , grad - 10%. Respectarea stricta a tehnalagiei de crestere a pestelul n u va reusi sa asig ure supravietuirea integrala a n u marul u i de pests-pu iet, important este insa ca supravietuirea acestula sa nu fie mai mica de 90%.

Prinderea pe~teluj (pescu;rea) - se va incepe in septembrie (anu! 2), cand temperatura apei va atinge 14 -16 grade, Iar masa medie a pe~telui- 1,5 - 1,7 kg. Peseuit.ul in masa se efectueaz,lin lina octembrte,

Analiza veniturilor Ji. cheltuielilor

Durata unul cicIu de crestere a pestelul- marfa este de 2 ani. intreprinderea producatoare va avea vanzari de pe~i numai in anul doi de v;a~a a pestelul. Valumul anual de peste colectatin anul trei este de 7 850 kg adica pentru perioada de lansare a atacerii (primii 2 ani) este poslbll de obtinut 0 cantitate de 15700 kg de masa de peste (pentru 0 .suprafata a iazului de 10 ha,). Derularea eficienta a afacerii recernanda stabilirea unul prel minim pentru atragerea clientelei ~i spo,irea, incasarii veniturilor. Pretu! mediu pentru 1 kg de peste este de 10 lei.

Volumul anual de pe~te· marf;i I
I Ufli1 Norma/1 ha I Pierderi £10%) I Sup,a'!ta 10 h.
Volumul de pe~te·marfa I I
- carp I kg 4()O 40 I 3600
~ sanger I kg 600 60 I 5400
- novae I kg 200 20 I 1 BOO
- I I
- eosa~ kg 600 60 5400
TOTAL I I 1.57011
Schema tehnologk.a pen.tnl cre~terea pe$tehd in anulll (MDL)
Pret . TOTAL.
I Unit 5upr;afaf'" ha Unit/ha unit/lei lei
A.vANZARI NETE I
f- -
Pe~te- marf~ I kg " 15700 10 157 000
r--:- , -
B.cOSTUl MATERIALElOR I 26096
I-;--- I I
Ingra~aminte minerole 24400
N - azotice kglha 400 10 1,6 3200
P • fosfati ce kg/ha 400 HI 3,1 6200
Var nestins I kg/ha 600 10 5,0 15 000
I 35

36

In ... esti~ia initial:! Viilllzari ill prlmul an P,rofit brut (pe an),

Perioada de recu,perare a lnvestitiei

113 850 MOL 65160MOL 41569MOL

4luni'

Descrierea afacerii

Cre~terea ,prepeli~eloJ este un derneniu relanv nou perrtru piala republidi neastre, Datarita proprieta!ilor dietetke ~i _ rative atat a camii dit ~i a, ouator de prepeli!a aceasta afacere are 0 perspeCl:iva mare, ceea ee' se eonfirma prin experienla ~rilor tnalt dezvoltate. Mediclna traditionalii chineza afirma ca trei produse au efecte fanmaceutice deosebite, verunul de

pera, rncrcovul din Coreea (radacina vietii) ~i Quale de prepelita. Spre exemplu, in 5 QUa de prepeli~a echival'ente dupa Jreutate cu un au de gaina se contine de 5 ori mai mult caliu, de 4,5 ori - fief, de 2,54 ort vit,amina B1 ~i 62. Ouale de prepelita :;antin de asemenea vitamina A, fosfor, cobalt. cupru $i allti aminoacizi. Este CUr10SCUt ca, in Japonia, ltalla, SUA, Franta 2-3 QUa de prepelila fac parte din ratia zilnica a copltlor. Censumul oualelor de prepe.lita CMtribuie 101 marirea con~inututui de 'u:!moglobina ~i eritroc:i,te in sange, tratarea ulcerului stomacal ~i duadenal, gastrite cronice. Aceasta ~amuraliind organizata dupa toate Cerin\efe ~iil'l~ei ~i practicii mode me, cu respeetarea min'u~ioasa a tuturor procesetcr-tehnoloqlce la toete etapele, este foarte rentabila, adudind venitlJri semnificative beneficiarului.

AVilintaje.I'e deru'larii afacerii date:

Cererea inalta la carnea~i ouale de prepeli!a;

Cheltuleli minime pentru lansaeea afaeerii ~i postblutatea de largire continua; Maturizarea rapidil ill pasiirilm ~j rentabilitate'a ina Ita (ala de alte pasilri dornesnce:

• Posfbllltatea de adrnlmstrare de ditre rnernbrf unei familii.

Investjtia necesara

o afacere relltabHa in aces! dcrneniu poate ft inceputa, cu circa 1000 de pil5iiri. Pentrua lansa aceasta afacere este nevoie de inciipere, un incubator, custl pentru pastrarea prepelililor ~i oua de .lasa,

incipe:re - in peneada de demaraj, la 1 m1 se pot intretine pan a la 150 capate, sdlzal'1d treptat pana, la 100 capete/ml.la varsta de 6 saptilmani. Deri, pentru a [ansa afacerea cu 1000 de pasari este nevoie de 10 -16 m2, unde vor f amplesatecustile pentru pastrarea prepelltelor, Spariul trebule sa aiba posibilitate de aertstre, Tn arice gospodarie l'lraneasca €xista astfe:l de sta!ii care pot fi utillzate pentru amplasatea pr@pelitelor: Pentru studiul dot s-a luat in cakul 0 sllprafata de 200 m2.

Cu~t:i pentru pastrar,ea prepeli!,elor - lntr-o eu~e.a, eu suprafata de 0,5 - 0,,6 m2 se pot pastra p2lna la 50 pasarL PentnJ inflierea efaceru eu 1000 de pasari este nevote de 20 (lU~ti. Costul unel (u~ti din lemn este de 300 lei. A.sHel investiiia in cu~ti va reprezenta 6 (11)0 1'12:1.

,Qua pentl'u inctllbare - pentru ebttnerea a 500 de femele este nevoie de '1300 oua (in procesul de lncubare poate aparea rebut circa 30%), Costul unut au variaza in dependenta de regiunea de arnplasare a gospodarii tarane~ti Intre 1 lei ~i 11,5, lei.

Incubator - pentru neubarea oualelor va f necesar un tncubatcr, decarece prepeli!ele crescute in condilii de' casa au pierdut instictul de edoziune, Daca luam in conslderare volumul mk al afacerii il1ilia'le se poate initia afacere cu un incubator costul caruia este de 1, SQ(l,lei.

'Generator -In perioada de lncubare exista riscul deconectant energiei e'lectl'ice, pentru nelrurerupetea procesulul de ecloziune este nevore de generator de €nergie electridi. Costulunul generator de maina a doua este de 5'000 I'ei.

Investi,ia in iliala
! Cant ita tea, bue, Costul pe unitale, Lei I Total, Lei
Cu~te ~i echipament 20 I 300 I 60001
_-
Poteniialul biologic (oua de rasa) 1.300 1 1350
Im:ubator I 1 1500 j 1500
Generator de E'ne~gle' electrlca 1 5000 I 5000
TOTA:l 13850 Pia,1a de desfacere

OU811e de prepelit8, au lnreqistrat in ultimii ani 0 cerere mare din partea consumatorilor. Acestfapt se datoreaza calitaltl10r

terapeutice spedale rnantlonate mal sus.

Quale de prepelila IPot fi Gom,erdalizate 'pr'n:

· Magazine comerciale - procura Quale en -gros la prewl de 0.5 lei/hue. ~i comerdalizeezs la pre~ul de 1,2 -1,5 lei/buc;

· Plete agric:ole ~ ccmerdanzeaza direct consumarerului 1.1 pretul de 0',8 -1,2IeUbuc.;

Ouale se \land 111 ambalaj de plastic a cate 9 sau 18 hue, Termel1l!1l de pastrare a oualeler de prepelila este de 3 luni la temperatura de + 5 grade C, de 0 tuna 11.1 temperature de + 25 grade c.

Carnea de prepeli,ta are Q piata' de desfacere spedfka ~i in cele mal dese cazuri acestea sunt restaurantele, La moment ace.st produs I1U este standarttzat pe plata rnoldoveneasca, de acea acest produs se comerciaUzeaza dear in cantitati mid. Trebuie de rnentionat dl odata cu aprobaree standartului national pentru carnea de prepeli'~a, plata de desfacere va cre~te considerabil. Pretul de c.umpihare a carnii de prepelita este de SO lei/kg.

37

Desfa$urarea afaGerH

Rasele de prepeli!e crescute in ccndittt domestice sunt: [aponeze, de marmora, brltanlce negre ~Uafaon·.

Procesul de crestere a prepelttetor este relatlv simplu ~i la cantitatea de pana la 1000 de pasari afacerea poate fi admlnistrata de 0 singura persoana, Procesul de ae~tere a ptepelitelor pentru oua~i carne consta din urmatoarele etape:

Incubarea ouilelor. Procesul de lncubare dureaza dupa norma 17 zlle, Pentru obr[nerea, a 500 de femele, este nevoie de 1200 de oua de prasila. care trebule sal fie in mediu de 10-4 gr., forma ordinara, niC! prea marii nici prea mid, iar galbenu~uf trebute safie in centru ~i sa nu fie prea mobil. Termenul·limita de pastrare a oualelorde prasila este de 7 -10 zlle la temperatura opttmala de 18 ·2Q grade C. Putul de 0 zi este foarte mic (6 -7 g), dar areo mare intensitate de crestere, greutatea cerperela ini!iala a 0 luna :se mareste de 15 ori ( iar la 6 saptamani de peste 20 ori. Pentru perioada de lncubatle - 14 zile, temperatura trebuie menttnuta la nivelul de 37,5-39 grade C Iii 0 umeditate relativa de 55-70% iar pentru penoada deedozlune - 2-3 zile temperatura necesara este de 37 grade Cia, 0 umedirate relativa de 80-90%.

Maturizarea. Prepelilele incep a se oua de la varsta de 35 - 45 zlle ~i ating 0 productivitate inatta deja la: 2 luni. Ele produc circa 250-300 bucati de oua pe an cu greutatea Dulul de 7-'4 g, deci avand a rentabilitate de 70-80%. Productivrtatea pasarilor este legata de lowl de plasare ~i de hrana admin[strata,. in perioada de maturizare se apUca un ration complex, costul diruia se estimeaza la 1,53 lei pe luna pentru un pui, Productivitatea lunara de oua pentru fiecare luna de ouat este prezentata in tabelul ce I.Irmeaza:

luna J II III I IIV I V 'llill VII I VIII I IIX I X XII XII
% de ouat 80 90 95 I 90 1 85 87 79 I 76 I 74 j 72 70 65
Qua produse lunar 24,0 27,0 28,S 27,0 I 25,S 24,5 24,0 I 22.0 I 22,0 I 21.0 21,0 19,5
Qua produse cumulativ 24,0 51,0 79.5 I 1 06,5 I 132,0 1 58,S 180,5 1 202.5 I 224,5 I 245,.5 266,5 286,0
- - . . - . Exploatarea. Dupa matunzare se reperttzeaza In cu~tl a dire 50 pasan, dinrre care 37 femele ~113 COCO~I. Deci pentru SOD de femele este nevoie de 125 cocosi, Costul ratiei de nutritie pentru perioada de expoatara este de 1,44 lei pe luna pentru 0 pas are. P(epeli~ele trebute hranlte de 2-3 ori pe zi. Femelele pentru producerea ouale[or pot f uti I izate circa un an dupa un an producnvitatee lor scade pftna la 50 % ~i ele trebuie inlocuite cu cele tlnere, trecandu-le in categoria calor pentru carne. Sacrificarea pasanlor 5e poate efectua la varsta de maturtzare (1,5 -2 luni).

Consumullunar de l'Iutre pentJu pe,ioada, matuJ'izilre~' de· expJoatare a prepelitelor J
S·peci.ficilre Tn periaad'a de Pretul TOrAl. Tn peri.oada de Pr,e,ul f!OlAl,
maturitare,kg lei/kg MDL expl.uatare,kg leilkg MDL
1. Cereale,kg I 0,45 3,5 1,56 0.48 3,5 1,68
2. ~roturi,kg 0.30 1 0.30 0,33 1 0,33
3. Minerate,kg 0.10 1 0,10 0,10 1 I 0,10
4. Nutre\Uri verz.i I I
TOTAL 0,85 1,96 0,91 2.11 Important:

Pentru realizarea pe plata locala a oualelor de pfepeli~a trebuie obtinute urmatoarele certificate:

• Certificat de la Serviciul Veterinar Loca~

• Certificat i,gienic de la Centrul de Medlclna Pr,evetl,va (adr,esa:Chi~inau, str.8.Hajdeu 49, tel.178986) - costul c.ertilicatlJlui 150 - 200 lei;

• Autorizatie de la Servldul Sanitaro - Epidimiologic de Stat (tel.de contact:735777, 727705 - Serviciul Igiena Ali menta~iei).

Ainaliz.a veniturilor $i cheltuielilor

Cele mal marl venituri in procesul de crestere a prepelltelor se incaseaza de la reallzarea oualelor, Producrivltatea medie de oua a unei prepeltre pe an este de 250-300 oua, care pot fi comercializate la pre!ul en - gr05 de 0,5 tei/buc.

AI dollea produs obtlnut in urma cresterf prepelltelcr este carnea de prepelira. La momentul de sacrificare (4-6 saptamani) masculii ating greutatea de 150·250 gr. Pentru sacrificare pot fi folosiii doar 188 masculi (greutatea totala de 38 kg), cea ce reprezlnta 0 jumatate din totalul masculilor destlnatl sacrificarii, deoarece 103 momentul de fa~a nu este exista un consumatorul potentlal la carnea de p"epeli1a. Carnea de prepelila este 1,.11'11 deJic!u servit dear in restaurante. P"e~ull kg de carne de prepelita este de 50 lei.

-
Volumul mediu anual de carne ,I oui primite de la cre~terea prepelitelor -
I Num. dec:apete Productivitatea medie anuali TOTAL
l.Volumul de cui. budi~i 500 250 125000
2.Vo[umul de carne, kg I 188 0,2 38
Prognoza vinzirilor anuale I I
D.ellumilel1 pr(1dusuluJ I Cantitatate Pre, un ital, Lt!i Total, Lei
1.0ua de prepelit.1, unitali I 125 000 0,5 62500
2. Carne de prepelitii, kg I 38 70 2660
TOTAL I 651i60 38

lui

na

L-

~ veni'turilor ,I cheltuielilor penttu ae~terea pr,epelilelo,
Unit. de ! Perioada Pref TOTAL
I masuli Iluni unit/lei
I I
.ANzARI NETE - I I 65160
~OSTU L MATERIALELOR I ~ I i -'- 211403
ri - pa in perleada de maturizare. 1000 capete I kg I 2 2.11 I '* 220
~~~ja in perloada de exploarare . I r I
• -:x> femele i kg_ I 10 1.96 I 9800
'S8 masculi kg I 2 I 1,96 731
312 masculi i kg I 10 I 1,96 I 6115
- rgle electrlca ! Kw/h I 12 I 0,78 281
-
edicarnente pentru 1000 capete I an I 250 I 250 I
~ AJte cheltuiel] ~i cheltuleli neprevhute I '. 2140 ,
~porlte ~i taxe I I 48 ,
-'\pozitul funciar I hi! t 0,2 i 110 22
::andul sodal I hi! I 0,2 130 26
Eo TOTAL 18+C+1>1 . I I 23591
R:JA BRUrA (II..£J I I 41569
ARiA SlruTA. % I i 64%
--_ ---- 5L1rsa: "Ghidul Avicol':. AGROinform, Chi~inau, 1999.

39

Plantatie de coacizi neagri

Investi'tia

VanzarHn anul2 de rod ProfiUHut

Perioada de recuperare a investitiei

37500MDl 44 000 MOL 32800MOl

3-4 ani

Descrierea afaceriii

Coacazaeste fearte apreciata pentru valoarea terapeutica a fructelor. Coacaza neagra se consurna in stare proaspata, congelata sau prelucrata sub forma de sue, slrop, compot, rnarmelada, gem, jeleu,lichior, vin etc. Se utilizeaza. de asemenea, 13 aromatizarea produselor lactate, la pregatirea saJatelor din fructe etc. Din frunze, varfuri de lastari ~i fructe se prepara medica mente ~i cealun calmante, care se folosesc Ia prevenirea $1 tratarea boillar reumatismale, artritelor. diareel1 hepatitel, oboselii generale. anghinei etc.

Cultivarea (oac.azei negre este a afacere profitabila care are urmatoare'le avantaJe:

• Plantatla de coacaz poare 11 exploatara cca. 12 ani tar profitul brut obtlnut la un hectar este mult mai mare ca la alte

specll pomicole. Recuperarea investi.JiHor este posibila doar in 4 ani

• Recoltarea coacazei esre posiblla atat manual cat ~i mecanizat eu combine spectate

• Cererea pe pla!a loeala ~i externa la produsele din coacaza neagra, este in continua crestere

• Prezenta in tara a intreprinderilor care se ocupa cu preluerarea ~i congelarea coacazei negre

Investitia necesara

Plantatla de eoaeaza neagra este 0 investltle pe termen lung. care poate fi exoloatara 10-12 ani. Durata explcatartl eficlente deplnde de c:orectitudinea infiinlarii plantaliel ~i ingrijirea acestela in prlrnil 2-3 ani dupa p'lantare. Tnfilntarea unul hectar de coacaza ~l ingrijirea acestuia pana la intrarea in rod (primi! 2 anl) necesita cca, 37,5 mil lei pentru 1 ha: I an de veqetatie eca. 32 mil lei pentru 1 ha; anul ll de vegeta!ie eca. 5 mil lei - 1 ha,

Schema tehnolo,gica pentru crefterea plantatiei de coacHa neagra pentru anull fi III de vegetatie (MDL):

I Unit unltlha pref unitJlei Anlll~ AnulU TOTAL
A. ACTIVE NEMATERIALE
Baborarea profectulul de amplasare bue 1 1000 1000 1000
IB. COSTliIL MATERIALELOR I
Material sadltor buc 6000 2.5 15 000 15 000
rngri4~jmlnte organic!!. lonE! 70 I 100 I 7000 7000
I
rngri~iiminte minerale
P - fosfatlce' kg 100 3,1 I 310 310 620
K- potasice kg 100 , 1.8 180 180 I 360
Substanre chimice I 300 300 600
Ap3 I m3 4.\! 0.1 I 5 5 10
C. OPERATII MECANllATE I
Aratura de plantare I ha 1 650 650 650
I Aratllra (l4-16 em) hi! 1 400 400 400
Disculrea ha 1 ISO 150 150 lOO
(iultivareil, ha I 4 ISO 600 600 1200
Fertillzare.a ha 2 150 300 300 600
Transportarea ~ tIkrn I 480 2.5 1200 1200 2400
.
Stropltul CI.I chlmicale ha 2 200 400 400 800
.!!:.. OPERAT" MANUALE
Plantarea omIzl 30 30 900' 900
Pra~itul pe r~ndlJrl (3 Of!) omlzf I 10 I 30 300 300 6<?0_
Iaiatul in uscat omlz! 10 30 300 300 I 600
Paza omllunii 2 I 350 700 700
E. ALTE CHELTUIEU $1 CHELTUIElllNEPREVAzUTE (10%1 2929 444 3374
F. TAXE ~IIMPOZlTf
Impozltul funclar , 110 110 110 220
Fondul~fal 1 " 130 130 130 260
L
TOTAL (A+B+C+D+E+Fl I 32 "64 5,129 37594 Pla'ta de desfacere

Pretul mediu la care se poate realiza 1 kg de coadiza de la producator este de 5,5 lei. Prtntre principalli eonsumatori de eO(l.caz.a din !ara pot fi nurnlti; fabricHe produditoare de sueur], gemuri (Alfa Nistru ~i Orhei-vit) ~i fabrldle de conserve, fabricile producatoare de prod lise lactate (Alba, Incomlae etc), fabricile producatoare de Ilchior ~i vln, fabricile producatoare de rnarmelada, expertatorll de fructe conqelate, lntreprtnderile farmaceutice (Farmaco). La comercializarea coacazet preturlle se negoclaz;!!i in dependents de urmatorii factori: sci, continutul de vitamina C, calibru ~i cantltatsa negocia.ta. Cele rnal bune

40

ara tei,

rte

preturl pot fi ob1inute in (azul ineheierH unor eontracte de durata CLJ produeatorii de sucurt ~i gemuri far in eawleolaborarii eu producatortl de fructe congelate pretu] poate creste ~i mai mult rnsa cu eondi~ia ea fructete sunt eonforme cu conditiile organoleptice ~i sunt calibrate dupa marime ~i' culoare,

DesfaJurarea afacerii

So;uri de COQCQzii neagrd. Pentru condifii/e Mo/dovei se eVideoJiaza 0 sene de soiiut toone productive cu kuae de calitate superioara Go/ubca, Seianer, Golubchi, Mihai ~miriov. Be/oruska/a sladkaia, Tttaniea, Chentavr ~i Bena/der. Aceste soiurl pot fi foJosite 10 infiinIarea pJanta{iiJor industriale cu culesul mecanizat (eu combine construite (n Moldova), cdt ~i ;n gospodarii/e individuale ~i de fermieri. Marerialul sadiror trebuie sa fie procutat de 10 intreprinderife de!inirtoare de licenta pentru ptoducerea buta~jlor de coccdza a~a co Afra Nistru ~i Institutul pen tru Cercetdfi in Pomicufwrii.

infiin1area plantaliilor. Odata cu desfundatul (Ia 0 adandrne de 30-40 em), in sol se incorporeaza 60 - 80 tone de ingr~amjnte organ Ice. 150 - 200 kg superfosfat ~i 150 - 2.00 kg sare de potasiu la 1 ha. Perioada de plantare cea mai favorabila este toamna. Se planteaza in gropi de 40/40/40 em, iar in pamantul care va fi introdus in groapa se amesteca bine 5-6 kg gunol bine fermentat. 30-40g superfosfat, 20-25g sare de potasiu ~i 15.(1.0g azotar de amoniu. Dupa ce groapa s.a implut cu pamant se toarna 6-8litri de a pit Dupa plantare tulpinile butasilor se scurteaza la 2-3 muguri.

lntretinerea solufui in plantaliile de coacaz se efectueaza prin intretmerea aeestuia ca ogar negru,sau culbvat cu diferite plante. Ogorul neqru este eel mal folosit, cu deosebire in zonele cu precipitalii purine, deoareee prin moblllzarea solului se distrug burulenlle ~i se pastreaza mai bine apa in sol. Ogorul negru se rnenpne prin cultlvarea solului vara de 3-4 ori ~i prin mobilizarea solululla 14·16 em, toamna, dupa caderea frunzelor. Pe terenurile cu poslbllltatl de irigare in prlmli 2 ani de la plantare intervalele lntre randurl pot fi cultivate cu plante de talle midi, cum sunt: cartoful, sfeda, morcovul, mazarea, fasolea pentru pastai.

Administrarea ingri~a'mintelor. 5-a determinat ca 0 planta!ie de eoacazii neagra, in perioada de prcducere, neeesita aplicarea 0 data la 3 ani a: 60 t/ha ingra~aminte organice, 150 kg/ha superfosfat, 150 kg/ha sare potaslca, iaranual: toamna, primavara (cu 10-12 zile inalnte de inflorit ~i imediat dupa recoltarea fructelor) 100 -120 k9/hal azotat de amoniu In reprlze egale.

r,igarea este necesara in zonele ell mai put;in de 650 mm predpltatll atmosferke, Se uda mai des, dar ell norme de udare mid (20D-300 m.e. apa/ha), astfel ca solul sa fie umeetat pana la adanornea de 30-40 em, Se aplica un undat cu della siipt:imani Tnainte de int10rit (daea prlrnavara este secetoasa), un alt udat ClJ 15-20 zile inainte de recoltare ~i inca 1-2 udari in august - septembrie.

Combaterea bolilor ~i daunatorilar. Dintre bcllle cele mai raspandite sunt fainarea, antracnoza ~i rugina .

• Fainarea coacazulul - prirnele semne apar la mijloeul lunii mai $i se manifesta prin pete mici de culoare alba, cu intensitate mal mare pe dosul frunzelor. Masurile de combatere: plantarea soiurilor rezistente la fainare; stroplrea in timpul veqetatlel pana la inflorire ~i dupa recoltarea fructelor eu suspensie de 0,1% a preparatelor Karathane FN- 57,18,25% sau suspensie de 0,04;0,.05% de Bailetan 25% saul CUI solutle de Sulfat de cupru 1,0%.

Antracnoza eoacazului - ciuperca ataca frunzele pe ambele parti unde apar pete eirculare sau neregulate, la inceput de culoare bruna-ro~ietica, apoi cenu~ie-albicieasa. Miisurile de combatere: 4-6 tratamente fitosanitare, folosind Topsln M 70% suspensle de 0,1% sau zearna bordoleza 1,0%.

Rugina coacazulul - pe partes superloara a frunzelor apar pete qalbene-roslettce ~I pe cea inferioara pustule de culoare qalbena-portocalie, Miisurile de combatere: in perioada de veget8tie se va folosi pentru stroplt zeama bordoleza de 1,0% sau Baileton, 25%-suspensie 0,04-0,05% pana la inflorire ~i dupa recoltarea fructelor.

Cei mai riispinditi diunatori sunt:

-----------------r----------------------------------------~

Desaiere Masurile de combatele

~----------------------------__4

U A lb • hl . i i Eliminarea in luna roai a tulplnilor a tacat e ~i arderea lor. Prelucrarea

~ I_utute a astru inc IS cu anp I inainte de parguirea fructelor cu insecticide cu rernanenta reduse ca

stl' oase Actellic 0,15%.

Denumleea dduniitofl.liui

Sfredelitorul tulpinilor

Sunt niste insecte mid cu aparatul bucal adaptat pentru impuns i supt

Stropltu' prirnavara devreme al tufelor CI.I 0 solupe de Actellic:- 50% ~1,5 Ilha. Se efectueeza cu 20 de zrle inainte de recoltarea bacelor.

Paduchii de frunze

Reco!ltarea. Recoltarea are toe la sfar~itulilinii iunie ~i dureaza 10-12 zile. Hecoltarea se face manual sau cu combine speciale productivitatea carora este de 98 ori mal mare decat cea manuala.ln mod obtsnuit coacazete se recolteaza cu rahis, pe timp racoros ?I uscat direct in ambalajele cu care ajung la beneficlar, 111 acesre condi~ii ~i la temperat.ura de 3~5 grade slJporta un transport de 6·8 ore in ambalaje de 5-6 kg ~i pana la 12 ore in ambalaje de 0,5-' kg. Marimea stratului de fruete in ambalaje mai marl 4-8 kg nu trebuie sa depa~easea 12 cm, pentru asigurarea unei pastrari mai indelungate.

Important:

• Poate Ii cultivat in zonele cu temperatura medie anuala de COIl. 8-' a grade, eu predpiitatii suficiente de 600-700 mm ~i bine repart[zate in perioada de vegetape

- Rezista la temperaturi de pana la 28-30 grade, dar greu superta temperaturile ridieate din timpul verii, cfmd poate pierde fl1Jnzj~ul

• Tnghefurile tarzii de primavara, inso1ite de temperatllri sub 5 grade, oiauneaza coacazului negru, cafe inflore~te toarte timpuriu

- Prefera soluri mijlocii spre grele,luto-argiloase, permiabile, fertile ~i cu reactie adda

41

.Analiza veniturUDr .si c:he~ltuiel'ilor

COaCaZ3 este 0 specie precoce, care lintral in rod din a'l 2-lea an ~i poare da prcductle de 2,5-4,5 tlila in al 3-lea an, lararnrl 4 poate fi considerat in plina perioada de rodire. capabil sa dea productle de 7·'0 tlha. Pentru Gllc:ulul veniturllor 5-<1, folosit recnlta medie la hectar de 8000 !kg fructe. Aceasta rlKolta este caracteristlca, incepand cu anul12 de rod atunc::i djnd coacaza intra ill :perioada de plina productle,

Sche'ma tehnologici Ipeotru crette,rea coaciz:ei negle in 81'11d 2 de rod (,ilnuI4 de vegetatie), MDL:

unit

preJ u.nitllell

TOiAL

A.vANzARI NEfE

unlt/.ha

5,5

44000

kg

8000

B. C.O.STUL, MAtERIALaOR

Ingrtl~a rnlnte rn III era Ie

P - rosfalice

3,1

ISS,

N - azonce

kg

120

192

1,8

90

kg

50

iK - POliisiCE!

Itg

50

Substante mlmice

Materlale pentru a rnbalare

8001

C. ,OP,E.RAT,11 M ECAINIZAT'E

,Ara-tura (14-1'6 em] 400

i Stropitul cu rhtrnkale

2000

,_2rigacea __ T ransportarea

250

D. OPERATIII MA.'NIJALE

Prapwl pe randuri [3 mil

Taiatul in t.lSCiit

1 SQn

Recoltarea

Pala

300

600

2400

999

E. ALTE CKElIU,1 EU~I CHEt11l.1 Ell, NEPREVAZIJTE. U ,Q"',

F. TAXE ~11;MPOZlrE

130

Imp0zitul fundar

Fondul soda I

G. iOTAL CHfiTIJIEU IB:+C ... D+E+iF)

MARJ.A BRUTA (A-(;)

11226

32774

no

~A BRIITI, [GfAI

Sursa: "Cultivarea, Coacazului negru ~i Zmeurl!llui~ I. Caraman, Chi~iniu 2002. pag. 4 "Cultura arbl.l~til:or fructiferi'~ Lenuta Chira, Bucure~ti 2000, pa.g. 37

42

, 74%

ul ,it ~a

Plantatie de zmeural

Investlfla.leil3 ani Vandri,leiJanulV Profit brut, leifanul V

Perioada de rarnbursare a investille', ani

97341 50000 19950

3

Descrierea afacerii

In Republica Moldova, in categoria plantatlllor de arbustl fructiferi zmeura ocupa locul trei, Cele mai raspandite soiuri de zrneura in R. Moldova sunt PolanD, Tarusa, Skromnifa. Rubin bulgdresc, Latom ~i BamauJiskaia. Condi~ii favorabile de cre~tere zmeura Ie are in zona de nord a rani. Zmeura (Rubus idaeus) este un semiarbust de talie mica ~i a planta melifera excelenta - de pe 1 hOI de zmeura albinele colecteaza circa 60 .kg mlere. forma fructelor poate fi conica, alungita. ovala; culoaraa - alba. ga[bena, ro~ie. Compozttta chimLdi a fructelor Include urmatoarele componente: 3 ... 11% zaharuri, 1...2% acizi, 0,1...0,7% pectina, 5% celuloza ~i 0 cantLtate insemnata de vitamine C (200 mg/100 g} ~i 8g• Fructele de zrneura se recolteeza 101 un continut de umiditate de 85%. Vatoarea enerqetica este de 40 kcal/100 9 prod us. Ac.ilii din compozitle redau fructelor proprietap terapeutice. Cealurile preparare din zmeura sunt solicitate 1'01 tratarea diilor respiratoril, racelii ~i tusel, in medicina fructele proaspete de zmeura se folosesc la tratarea eczemelor, balilor de stornac $i rinichi. Fructele de zrneura se fotosesc direct in stare' proaspata, congelata ~II COl materie prima Iia prepararea gemurilor, dulcetei, sirnpului, sueulut, compoturilor ~il lichiorului. Esen~ele extrase din fructele de zmeura se folosesc in parfumerie.

Zmeura incepe sa dea rod in OIl doilea an dupa sadire. jar Incepand cu anullV se constdera camp let fermata $i economic rentobilii. De aceea, in primii do; ani in plantatle, intre randurlle de zrneura, se vor cultiva fasole, rnorcov, ridkhe ~i cartof timpurii. Productivltatea zmeurului este influentata de numarul de l;istar; ~j lungimea lor. Lasterii robustl ~i lungi dau recolte sponte. greutatea fructelor fiind mai mare in comparatle cu fructele de pe lastarii scurti ~i nedezvoltatl. Cea mai mare cantitate de fructe se recolteaza din partea de mijloc a lastarilor. Pmduc~ia medle de fructe la hectar esre de 4 ... 6 t/ha.

In afacerea prezenrata se propune infii nta rea unel plantatii de zmeura pe 0 suprafa\a agricola de 1 hOI. aflata in posesia proprietarului afacerii,

Investitia nec.esara

Planta!ia de zmeura este 0 investilie pe term en medlu ~i poate fi exploatata eficlent tlmp de 10 ... 12 ani. Dupa aceasta perioada de timp productivitatea zmeurului scade. Durata de exploatare productiva este influentata de un ~ir intreg de facton, prlntre care mentionam: corectitudinea a!egerii. solurtlor, utlljzarea eficienta it metodelor aqrotehnlce, conditllle pedoclimaterice, calificatea personalului etc. Cheltulelile de lnfilntare ~i ingriJire a planta~iei de zmeura incep sa fie recuperate in anull! al vegetil!iei.la recoltarea primului rod. Astlel, cheltuielile investlttonale (de start) ~i de producere vor fi recuperate total inanulill al perioa.dei de vegeta\ie a zmeurului.

Proiectul de amplasare a plantatlel de zrnaura va Ii elaborat de speciali~ti autoriza\i ~i va contine toate datele referitor la calitatea solului ~I evaluarea detaliata a costurilor operatlonaie suportate.

Harta tehnoloqlca pentru cultivarea zmeurului in primi.i 3 ani de v~getatie (MDL) ~i prezentarea necesarulul de investi~jj, paareasta perioada este urmaroarea;

Indicaton If n'. de misuri unlhl, P,ref, unll'ei I Anull ill:null! A_fI!dlll lotill
A. Active nemiiteriilll! I
Elaborarea prolectulul de arnplasare bue 1 1000 1000 I 1000
B. Costu'l rnateri.'elor
Malerlal saditor (buta~i) I bue !; 8000 I I 20000 I I ! --
2.5 10000
Tngl'A$c'imime ergar-lice 'tone 70 100 I 7000 I 7(01)
Tngra~;'jminte azotke I tone 0,15 1600 I 2<W I 140
Ingrc1$.'Imlnte potasice tone 0.13 1800 234 , I 134
Apa la lrigare m3 65 0.1 I 6.5 ,6,5
Material pentru ambalare liizi 1200 20 24000 I 24000 48000
C.Oper,a,U meCiI"iatl!' I
Mat ha I' 400 I 400 I I 400
-
Oisculfea ha 1 150 150 '50
Cultivarea ha 1 150 I 150 ISO
~iirura de planrare (30 em) l'IiI 1 650 I 650 650
Fertilizarea terenululla sadire ha 2 150 300 I 300
-
-r.msportarea apel pentru Ir'igille !lkm 600 2.5 I 1500 I 1500
~ OperatUmiinuale I I
~ntarea matenalului siidilor om/zi 20 30 I 600 600
""a$llul pi! ralldu!l (3 orf pe anI omJZl 15 ]0 I 450 450 450 1350
::.Jra~irea in uscat I om/zi 10 30 i 300 300 300 900
::w''i!irea in verde I omfzi 5 I 30 I 150 150 150 450
-
"'mI. in tlrnpul reeeit-lilii I omlluna 2 350 I 700 700 1400
"'«olta rea. sortarea ,I ambalarea emzn 30 30 900 I 900 I 1800
-anspo rtarea re<oltei I tIkm 3 200 600 600 600 I 1800 43

,1I'- ~

F: Alte dleltuiell ~I cheltuiell neprevizute (1 0%) G

2710

3273

2710

8693

• Tan Ji impozite
lmpozit fu ndar I 1 _l 110 no 110 110 330
fond social I 1 I 130 130 I 130 no 190
. tat inllutirij (A+S'+C+IJ'+E+F+G), I I 37241 l 30050 30050 97341
. w ~ 10 Pre!ul medlu de vfmzare a fructelor de zmeura este de 10 fel/kg. Acest pret vanaza In functie de penoada de vanzare ~I calltatea fructelor, Astfel, in perioada tlmpurie a recoltarii (inceputuiliunii iuoie) pretulzmeuwlui este cu 1,5 ... 2 ort mal mare decat in perioada finalizarii recolh'irii.

Principalele pie1e de desfacere a fructelor de zmeura sunt:

pieiele agricolei

restaurante, cofetafii ~i a1lte oblecte de allrnentatie publica;

fabnclle de conserve ~i alJi producatori de sucuri, dulceturi, siropuri; fabricile de fabricare a lichiorului;

producatorn de iaurt (SA HLapte';. S.A. "Alba" etc.); exportatortl de prod use aJimentare;

• depozitele en-groS5 ~i supermarketurile;

• Intreptlnderile de fabricare al ingnetateij producatoril de prod use medicale.

Generalita!i. Productivnarea zmeurului creste in (azul cultMirii in plantatie a 3-4 soiun de zmeura. Tn psrtoada de lama sistemul radicular ~i lastarli trebule pmtejati de temperaturile foarta scazute (-30OC) cu pamant. zapada, tulpini de porumb, paie etc. Zmeurul trebuie cuitivat pe suprafete deschlse, cu multa lumina. La cultivarea sub coseana pomilor prcducnvltatea zmeurului scade. lmeurul are cerinte moderate fala de umiditate. La precipitatii de pana la 650 mm pe an este necesara irigarea plantelor; Tatodata.J zmeurul nu trebuie plantat pe terenuri la care epele freatice sunt mal sus de 70 em adanclme,

Pregatirea terenului. Cele mai indicate pentru plantare sunt solurile fertile, usoare, porrivlt de calde, bins drenate, plane saw in pante line, ce pot fi irfgate. Ierenul agrieol trebute sa fie arnplasat mai de parte de rnarqinea drumurilor, langa fii~iile forestiere, Jivezi sau padur], care vor feri plantatia de vanturi ~j praf. Terenul pentru plantatte va fi pregatit cu 60 de zlte inaintea plantarli cu zrneura. Solul va fi desfundat la adandrnea de 35-40 em, far apol bine marunlit Fertilizarea se va face' cu ingra~aminte mganice (70 t/ha), ingra~aminte azotice (150 kg/ha) ~i ingra~aminte potasice (130 kg/ha). 0 data la 3 ani aceste doze de ingra~aminte se repeta (in mod manual).

Saditul. Materialul sadltor se va procura de 10 tnstituwl de Cercetari in domeniu/ Pomicufturii (tef. de contact: 764-427;193- 978; 793·966). Saditul se va face la sfal1itullunii septernbrte - inceputul Iunll octombrie. Distanta dintre randuri este de 2,5- 3,0 m. iar distanta dintre butasi - 0,4 ... 0,5 m. Densitatea plantelor este de 8 mii plante 113 hecrar, In eazul plantari; ~i prelu(rarii manuale a plantatiel de zrneura, dlstanta dintre randuri va fi de 1,0-1,5 m, la 0 densitate de 13 mii plante la hectar.

Lucrarii deingrijire. Pentru accesul oxigenului 13 radacini ~i pentru indepartarea buruienilor in perioada de vegetaiie este necesara afanarea solulul, Indara dupa plantare se va efectua udatul manual- 5 litri apa pentru 0 planta. Dupa plantare fiecare plantase rnusurcleste, iar intre randurl se rrece eu un cultivator. Pentru a mennne apa ~i a cornbate buruienile, planrana de zmeura se va pra~i de 3 ori pe an. Lucrarile de curatire ~i taiere se fac in luna august~1 primavara devreme.

Fructele se dezvolta foarte lntens ~j ajung 113 maturitatea depUna in lunie, dupa 3Q ... 35 zile dupa inflorire. I

Recoltarea. Reeoltarea estefoarte laborloasd ~i ridica substantial cheltulelile. Durata recoltartt constituie de obicei 15 ... 20 zile, func!ie de sol ~i condltllle pedoclimaterlce. Tn aceasta penoada va fi nevoie de supraveghere. care Vii fi asigurata de 2 paznici, cu salariul de 350 lei/luna. Recoltarea se face manual in 6 ... 1 0 repnze, pe timp racoros. Fructele cele mai calrtatlve, selectate manual, pot fi folosite pentru export sau I'i\lrarl in supermarkete. Culesul poate Ii efecnrat cu sau fara pedunculul fructului, care prelunqeste durata de pastrare, Fructele se recolteaza numai in stare uscata ~i rece, deoarece cele umede ~i calde se aitereaza foarte repede. Fructele de zrneura de consum curent la recoltere se ambaleaza in cutii cenfectlcnate din material plastic, carton, cutf de lemn diptu~ite cu pelicula de poltetllena, in depozitele frlgorificei fructele de zrneura se pastreaza la temperaturi de ODe ~i urniditatea rel(ltiva a aerului de 80 ... 90% tlmp de 3 ... 5 zile, Fructele destinate prelucrarii pot f colectate in butoale ~i gale!i.

Afacerea poate fi admlnlstrata de membrii unei familii, care sunt detinato.ril de teren agricol. P,entru executa rea lucrarilor rnanuale vor fi angajati temporar oamenil din localitatea data, care vor munci cu inventarul sau (foarfece, sape, greble etc.).

Pentru calculul venlturilcr s-a utilizat productivitatea de 5 tlha. iar pretul de vanzare a fructelor de 10 lei/kg. Analiza venlturllor ~i cheltuielilor 5-13 facut pentru anul V de vegetatie a plantatlel de zmeura,

Iindicat·ori U.M. Un./ha Pret, Ilei/un. Total, lei
kg 5000 j 10 50000
aterialelor I
I pentru ambalare I lazi I 1200 20 24000
cmanuale
pE!_randuri (3 ori pe om) om/zi 15 30 450
a 1n uscet om/zi 10 30 300
-
a in verde om/zi I. S 30 150
timpul recoltarii om/luna I 2 350 700 Curii~re Pazain

44

!'Iii Ib, ea ra

te,

gii lie j:U ite

~3·

,5- ~rii

~ie Ire lle, ne.

I •••

de ~e, Ilul qi din , se Brii

lor c.).

llza

Recoltarea, ambalarea ~i lncarcarea in rnaslnt I omlz! 30 30 I 900
,E. Transportarea producpei cu. mafina I tlkm I I ~-
3 200 600
f. Altuheltuieli ,i cheltuieli neprevizute 110%) I I 2710
G. Taxe Ji impo~ite 1 I I
_. I I I
lrnpozlt funclar 1 110 110
Fond social 1 I 130 no
H. Total cheltuieli IA+B+C+D+E+F+G)' I I 30050
Marja bruti (A - HI I 19950
Marja Ibrutal (H/A) I I 60% Surse: 1. Caraman, Cultivarea coacazului negru fi zmsurulu], Chj~im)u, Agroinform, 2002 2. M. Adascalitei ~i allii, Recoltarea fructelor, Chi~inau. ACSA, 200.2

45

Plantalie de piersic

Investi\ia

V,,"nzari in anul 3 de roell Profit brut

Pe.rioada de rectlperare a investitiei

40 300 MDL 36000 MOL 16700MDL

Bani

Desc:riere3,afac:erU

In Republica Moldova plerslcul este CUflOSCut de' rnulta vrerne, dar plantatii mdustrtale marl au fost infiin\ate doar in a d'oua jumatate a secolulul xx. Fructele piersicului au un gust placut racorj~or ~i aroma fina. Piersicii contin zanarurt user asimilabile, adzl organicii, saruri mlnerale, vitarnine ~i alte substante valoroase. Cernporrenta cllimica a pterstdtnr cleterfJllin'a 111.1 numal calitatea lor alimelltara, dar ~i cea dietetica ~i chlar curativ3. Fmctele piersicului pot Ii consurnate ln stare proaspata cat ~il prelucrare in dulcea!a, gemuri, compoturi, sucuri, piure ~i alte produse.

Cultlvarea piersic;ului este 0 afacere prolitabila care are urma,toarele avantaje:

Plantatia de pierslc poetef e:xploatata 20 de ani iar inllestitii1e se rec.1upe.reaza in 8 ani

• Cererea pe piaia loca'la ~i externa pentru piersic:;i in stare proaspata este in cre~t'ere

• Cresterea pe pi'ala intemaiionala a cererli pentru sucul concentrat din plersic

Prezenla in tara iii intreprlndel1l1or care se acupa cu prelucrarea ~i congel'area, piersiicilo.r

Iinvestcitia necesar,a

Planta~ia de piersic este 0 investl!ie pe termen lung. care poate fi exploatatal 15 - 20 de ani. Durata exploatarii eficienl:e depinde de corectttudlnea InfHntarli plantatiel ~i ingrijlrea acesrelaln primii 3-4 ani dupa plantare,.lllfiiniarea unul hectar de plersk ~i ingrijlrea acestuia pana 1.11 lntrarea in rod (primii 4 ani) necesitli cca.40,3 mil lei pentru 1 ha: I an de vegetalie (ca. 20,,8 rnll lei pentsu 1 na; allulll,III1i IV de veqetatie cca, 6,5 mil lei anual pentrul ha.

Schema tehno,logica pentru cr,e~tereillIP'lanta~iei de pieli'sic; pentru anull'-IV de,ye,getatie (MDL.):

unit I unit/h pre, unit/lei ,A.nyll AnuUI Anulill AnullliV TOTAL
A. ACTIVE NEMArERIALE
EJaoorarea proiec:tuM de amplasare bue 1 I 1000 1000 l 1000
B. COStuL MATERtALELOR I
,
Ma1erial sadllor buc 500 12 6000 6000
- In.9r~iiminte organic!! tone 45 100 4500 4500
In9fii$iimlrne millerale
N·azotke kg 150 1,6 240 240 240 720
P - fosfatlce 1<g 350 3.1 1085 217 217 217 1736
I - I
I( • potaske kg 200 1.8 360 90 gO 90 630
Subsl;lnle ch:imlc.e I 500 800 1200' 2500
Apa rn3 60 0.1 6 6 6 6 24
C. OPE:RATU MECANIZAU
Aratut.a de plantare ha I 1 650 650 650
Aratu~ (IS em) ha I' 400 400 400 400 1200
DisaJirea I'Iil' 1 ISO 150 150 150 150 600
C.u'lil.rarea hi! 3 150 450 450 450 450 ~
F:e!l"lilizarea I ha :2 150 .300 .300 lCJO 300 1200
5tropitul cu 5ubmnte (him!'ce hi! 3 200 600 600 600 1800
- 1---' ,_
Transportarea ape! tIkm 600 2,5 1500 1500 1500 1500 6000
D. OPERA!II MANUAI.E .-
Plantarea oml.zl 30 30 900 900
~O- 450 -
Pril~tUI perandurl (3 orl) orntzi 15 30 450 450 1 BOO
Taiatulln uscat orn/zi 10 30 300 300 300 300 1200
laiatulJ in verde om/Zi 5 30 150 I ISO 150' j 150 I 600 I
- - I
paza om! 3 350 1050 1050
luna ._
E. ALTE CKELTUI ELI ~I CHE1TUIEU NEPREVAZ!UTE (lO%) 1780 535 565 605 3486
F. TAXE i'II.MPOZIJE I
lrnpozitul funder 1 110 1110 110 110 110 440
~ -
Fondu'soaal 1 130 130 130 130 no 520
TOTAL (A+SetC+D+E+Fl J 20871 6128 6458 6898 40356 Plilta d'e desfae:,elle

in anul 2000 in Moldova au fast produse 9,4 mii tone pierslci, Majoritatea plersldlor curtiva~i sunt de desert sau cu destinatie uni,versala .. cu pul!pa 'gallbena. Pretul mediu la care se poate reallza 11 ,kg! de plersld de la preducator este de.2 lel. Printre principalii ccnsumatorl de' plersld sunt: Cornertfarttll de fructe.care realiZoeaza plersici1i la pietele din (hi~inau ~i alte

46

Recol ~plille ;:mtoasa. e edat ;; oanrali

Impol

• pier tern

• reu~ eIec: cere neu

Analli Piersk antatiih octar. Pe : .. JalluI3

Schen

centre raionale, exportatolii de fructe proaspete, fabridle de sucuri asa ca Orhei-Vit ~i Alfa Nistru ere, producatort de pfU!i lactate ~i laurtun, depozite angro ~i maga:zine.

Pretulla piers;ci variaza in dependenta de rnarlrne, arnbala]. calltate, aspect organoleptic. (a ambalaj pot fi foloslte CUlt de carton saw laditele din lernn, cu ce'lule fiecare frUd sau fara (de 4-8 kg). Cele mai bune pretuf,i pot fi ob~'inute ill (azul realizarf piersicilor direct Ia plata sau in cazul comercializarii ac:estora exportatorilor de plersld in stare proaspata.

Desfa$'urareal afacerij

Soiuri de pie,sic. Sor1imentuf omologat de pienic in Republica Moldova a Ios: aeat la Institutul de CercetiM pentru Pomiculture. Actuaimente sortimentul include 21 de soiuri, din carE' 7 aurohrone. in continuare sunr prezentate ceie mal de perspectiv{J solu(i pentro RM: Favorita 1. lulski U(ajalnil~ Collins, Card/nat Codru. Flamingo, 50cini;, Nedarin Kievscki, Jersey/and, Golden jubilee, Redhaven, Moldavskii jolt;;, Stark Sung/a, Moldova, Veteran, Lebedev_ Gcilben;rn, ji Moldavskii pozdnii. Mater;aJul stiditar trebuie ptocurat de /0 1nstitutul de Cercetoripentru PomiculturiJ sou de 10 aite intreprinderi licentiaCe.

Infiintarea planta,Hlor. Pierslcul creste ~i fmctifica rnai bine pe pantele sud-vestke ~i sud esnce, in partes mijlocie a pantei. Odata eu desfundatulla adanclrnea de 30-40 em, in sol se lnccrporeaza 40 - 50 tone de ingra~aminte organice, 400 - 500 kg superfosfat ~i 200 kg sare de potasiu la , ha. Dlstantele optlrnale de plantare a pomilor sunt de 6x4, 5x4 m.

'ntre,i nerea .501u lui in livadi este aserna n atoare (a ~i la eelela ftie sped i samburoase. eel rna i potrivit 5 j stem de lntretmere a solului este ogoruf negru, toamna se efecrueaza 0 aratura fa adandrnea de 12-1 B em. Pe parcursul vegetaIiei intre randuri se efectueaza3-4 afanan la adandmea de 8-10 an.

Administrarea ingra$imintelor. Pierslcul are Ull consum inalt de azot, propOl1ia de potasiu ~i fosfor este mal joasa. in plantatiHe pe rod, 2/3 din norma de ingra,~aminte de azot se lncorporeaza primavara devrerne, 1/3 - la sfar~itullunii mal inc:eputullunii iunle, Tn9ra~amintele de caldu ~i fosfor se administreaza toamna sub aratura.

Rarirea fructelor este 0 operattune foarte lmportante $i necesara nu numai pentru obtlnerea recoltei calitatlve, dar ~i penrru dezvoharea satisfaeatoare a pomului. Pierslcul leaga prea multe frucre, iar caderea fiz.iologica este slaba. Cele mai bune rezultate se obpn cand aceasta opera~ie se indeplineste manual. peste 0 luna dupa innorlrea piersiculul ~j continua pan a la ifltarirea samburilor. Pe ramura de rod taiata pnmavara.la 6-8 muqurl floriferi, trebule sa ,.amalla numai 2·3 frude.

Some ~i diunitorii Cele mal daunatoare' maladii sunt ba~icarea frunzelor, fainarea, monilio:za, bacterloza ere, din daullatori eei mai perkulosi sant afidele, rnolule, paianjenii. Pentru combaterea bolilor pomii se stropesc toamna. in a doua jumatate a lunii octombrte, ell 3% zeama bordoleza $i primavara eu 2% zeama bordoleza inainte de umflarea mugurilor. Contra dalJnatorilor ~i bolilor aflali in fa:za de hibemare se apliea stecplrea cu 1 % DNOC toamna, dupa caderea frunzelor; SaU in timpul iernii (in zllele cu temperaturi peste DoC). Dupa inflorire, in cazul aparitiei primelor simptome a fainarii, se aplica un tratarnent cu sulf umectabil- 0,4% sau Tapas 1 DEC - 0,4- O,6lJha.

Recoltarea piersicilor. Maturarea ptersldlcr pe pam IlU este uniforma ~i dureaza 7-10 zile, deaceea recoitarea se Indepllneste in 2-3 reprize. Piersicii continua coacerea ~i dupa cufesuf lor de pe porn, pulpa devenind mal moale, suculenta ~i gustoasa. Fructul re c:o I tat prea devreme ramane ru un gust neplacut, a roar, faillos. zbarcit, neatractiv, Sortarea ~[cafibrarea se face odaM cu recottarea Cel mai bun timp de reeoltare este diminea~a pe timp raccros. in depozitele ~rigorific:e plersidl pot fi pastra~i timp de 2-6 saptamani la ternperaturi relativ sdzute (0-+ 1 oC) ~i urnidltatea aerului 85%.

Important:

- piersicul reu~e~te bine in zonefe cu temperatura medie anuala ole + 1 0"( +11 0c. UmtJarea mugurilor are loc dod temperatura aerului depa~e~te +7°C

• reuseste bine in zonefe cu 500-600 mm precipitarii anuale, blne repartizate ill periaada de veget.a.!Ie. lrigarea se efectueazii'n !unile mai - august cu norma de 350-400 ml/ha

• cele mai bune rezultate piersiculle asigura pe soluri profunde, bine drenate, fertile. sufident de umede, cu reaqia neutra sau putln aeida, cu nivelul apei friatice sub 2 m adancime

Analiza venlturiler si cheltuielilor

Plerstcul este 0 planta pomicola cu un potential inalt de productle, La respectarea stricta a tehnofogiei de producue plantatille de piersk dupa Intra rea lor in plina produqie (anuI4-5 dupa plantare), asigura recolte de fructe de 12-28 tone la hectar. Pentru ealc:ulul veniturilor 50-a folosit recolta medie la nectar de 18 tone. Aceasta recolta este caraeteristicii incepimd ell anu13 de rod atund cand pomli intra in pericada de plina produqie..

S<'hema tehnologici pentru cr,e~terea plersicului in anu'l 3, de rod (anulfi de vegetalie)'. MOL:

unit unitlh. pret unitllei, TotAll
A. vANZARI N£TE I I
Piersici , kg 1 18000 2,0 I 36000
8. COSTUl MATfRIALElOR r I
lllg~a.mlnte minerale I I I I -
N -azonee I kg I 120 1.6 192
p- fosfatlce I kg I 80 3.1 248
K· pota5ite , kg I 70 1.8 126
Sub5tall~e mlmice I ! 1200
Ap~ I m3 I ll0 0.1 11
l Materiale penlJu ambaJare I CIIItli I 1800 3.5 6300 _j 47

C. OPERATII MECANIZATE
Aratura (18cm) ha I 400 400
Discuirea ha 1 150 ISO
Cultivarea ha 3 150 450
FE!rtilinlTe~ ha I 150 150
Stropitul CU substante chim!ce ha 4 200 800
Transportareil apei tlkm 1100 2.5 2750
Tra nsportarea tIkm I 120 2,5 300
D. OPERATII MANIiJALE
Pra~Jtul pe rAnduri (301il am/zl' 15 30 450
l'3iabJI in uscat om/zi 20 30 600
1'3iatul in verde om/zi 7 30 210
Reco[tarea ~I sortaraa am/zi 50 30 1500
Pa'ZiI omllun~ 3 500 1 SOO
~ ALTE CH£LTUIEU ~I CHELTUIEt.1 NEPREVAZuTE (10%) 1734
F. TAXE ~IIMPOZJTE
ImpOZItul fundar I 110 110
Fondul social I 1 1~0 130
G. TOTAL CHELTUIEU (B+CHl+I:+FI I 19311
MARJA BRUTA IA-GI 16689'
MAIUA BRlITA (G/A) 46% 5l1rsa: "Pier.sicul'; L Melnicenco. Chi~inau 2.003" ,ACSA uRecoltarea Frudelo~ 'ndrumar, Ch~inau 2002, ACSA

"'ndrumari tehnologice pentru prcducatorf de fructe~ V. Balan, Chi~inau 2002, ACSA

48

pranlatie de c.ais

rnve5tiJiil

Vanuri in ,anul 3 de rod lanul7 de vegetaliel Prom brut anua'il

Perieada de recuperare a investitiilor

36679MDL 3S2S0MDL 20718MOl

7ani

Descrierea afacerii

Caisul este cunoscut ca 0 cultura ce se cultiva in !arile eu c1ima calda. Suprafetele cultivate cu cats in republlca constituie

2,6 mii hectare (indl.lsiv pe rod - 2,2 mil hal.

Cultivarea caiselor este 0 efacere profitabila care are urmatcarele avantaje:

• fructul de cats are eaHtatl gustative bine recunosc.ute;

• fructele de cais se intrebuinteaza in stare proaspata, uscatii ~i prelucrata,

• fructele de cais sunt utilizate la prep.ararea compotului, sucurilor, dulcetun, gemullJi, povidlel, marmeladei; la intretinerea euveni!a a plantatiei poate Ii exploatata pe parcursul a 15-18 ani;

cerere sporita pe piata locala ~i pe pietele straine a fructelor de cats,

Investitia nee,esara

Pia ntatia de cais este 0 investi!i e pe terrnenlunq, ca re poate Ii exploatata pe 0 perioada de 15-18 de ani. D u rata exp I oatari i eficiente depinde de corectitudinea infiin~rii plantaiiei~i de modul de Intretinere a plantattilor pe parcursul perioadei de exploatare. Plantarea un'ui hectar de cals ~i intfetinerea acestuta pana la intrarea pe rod Iprimil4 anl)1 nec1esit3 cca 36,7 mii pentru 1 ha: I an de vegeta~ie cca. 20,5 mil lei pentru 1 ha; anulll- cca. 4,5 mil lei pentru 1 hai anulllI- eca. 5,6 mil lei pentru 1 ha ~i anullV - cca. 6,0 mii lei anual pentru 1 ha Procurarea materialulul saditor pentru infilntarea plantaliilor de cais poatef procurat de la Institutul de (ercetari pentru Pomkultura ~i de la intreprinderile agricole ce' dtspun de pepeniera pomicola.

Schema tehnologica pentru infiintar,ea ii intrefinerea planta,iei de cais pentru anul1-4 de vegeta1ie (MDL).

Specificare unit unitlhli pret unit/lei Anull Anulll Anul:lll Anu'llV lOTAl
A. ACTIVE NEMATERIALE I
.Elabotilrea prolectulul de arnplasare but 1 1,000 1,000 1,000
8. COSTUL MATERIALEl.OR I
Material sjditor (schema de planwe 6X4) but 420 10 4.200 4.200
I Jllg r~~ernjl'lte organice tone 60 100 6.000 I 6,000
Jngrci$ernmte miner-lie I
N·azotice kg 270 1.6 432 432 864
I P - fosfaticI' kg 450 3.1 1,395 1 1.395
K -potaske I kg 300 1.8 5411 I S40
Substan~e (himic!! I ~
kg I --
Fungiode (CuS041 10.0 13.0 130 130 130 390
Fun!!idde tDelan) kg 1.0 I 448.0 I 448 448 896
Insecticide [Zolonel I 1 I 155 I 155 155 I 155 f--~
Insecticid (DNOC 40%) kg 5 63 I 31S'- 315
A.pi m3 SO 0.1 5 S 5 5 20
C. OPERATII ME(ANIZATE I
Aral.\Jra de plantere ha 1 650 650 650
Aratura (25 em) ha 1 400 I 400 400 400 1,.200
Osicuirea ha 1 150 1150 150 150 150 I 600
CultivarE!iI ha I 4 150 600 600 600 600 2,400 I
FertiI lzarea ha I 2 150 300 300 300 300 1,200
Transportarl'iI a pi! I tI~m 504 2.5 1.260 1,260 1.260 11,260 t 5,040
Stropitul cu chimlcale ha 2 200 400 400 400 400 1,600
10. OPEAATU MANIJALE I -
-
Plantarea omJzi 14 30 420 420
Pra}ltul PI' rindurl (2 on1 omIzi 10 30 300 300 300 I 300 1,200
TIiial.\Jl in uscat omllA 10 30 300 300 300 3~0-t 1,2.00
~
TIiiatul in verde om/zi 2 30 60 60 60 240
--- -,-
Paza om/luna 2 350 700 700
b' 526' --
E. ALIHHUIUIEU NEPREVAZl1Tl; (10%1 1.774 391 494 3,184
F. TAXE $1 I MPOZITIE
ImpoZJtul !'unCiar 1 110 110 110 110 I 110 440
I I -----
Fondul sodal 1 130 130 130 130 130 520
TOTAL (A+8+C+O+E+F> 20,449 4,536 I 5,674 , 6,021 36,679 Piata de desfacere

PreWI mediu la care se poate comercializa 1 kg de caise este de 2,3Iei/kg. La plerete agricole calsele sunt comercializate la 2,5-3,5 lei/kg. Pentru fructele de cats exista 0 cerere sporlta pe piala. Printre principalii consumatori de calse din rara sunt:

49

• fabriclle produratoare de sucuri, gemuri Si fabricile de conserve,

• fabrkile producstoere de bauturi splrtoase:

• intreprinderl din come", cu rtdlcata, care posedil frigidere de pastrare (calsele sunt pastrate pentru 2 saptamani) ~i

experts pe pletele din Rusia, Belorusia ~I Ukraina:

• intreprinderile ce dispun de uscatoru pentru fructe;

• pepulatla - pentru consum in stare proasp.3ta, sucun gemuri.

Fruetul de cats are calitati gustative foarte apredate ~j cu un eon~inut bogat de zahar, carotina', vitamine. rnkroelernente ~i aclzi, Samburele la fructul de cals este usor detasabtl. Fructele de cats se lntrebufnteaza In stare proaspata, uscata ~I prelucrata. Fructele de cais sunt utlllzate la prepararea produselor de preluerare ca1itative: compotulul, sucurllor, duketuri, gemului, povidlei, marmeladeL

Desfa,urarea afacerii

50iuri de caj~;. PlantaJiile de cats sunt slab rezistente la lngheturi ~i au ritmicitate in teea ce p(ive~te obtinerea caiselor: Pornul de cats are 0 aestete rna; putern;ca dealt cea a prunului, dar me! redusa ca a piirului. Dalorita cerintei re.fativ marl pentru eii/dura, aria sa de cllltura este cantonafa in regiunea podgoriilor $i 'in campie:

Printre sciurile raionate in lara noastra cele mai vatoroase sunt:

Denumlrea soiului I (oreana Recolla, Uha j HuctuJ 1
Intra rea pe red Maturitatea
ma~.g Forma,
Chi~inevskil rannii I anul4 ____!!1!jlocle 19,8 I 36 glebuloasa-ovoirlil 1 deciulie
Meldal/ski! alimpiet I anul4- mare 5.9-7,5 I 46 globuloasa 2 dec lulie
I - I
Nadejda anul4 mare 10.5·12,6 60 ovolda cu varf rotunglt 2 declulie
KoslfuJenskli , anul5 mi}lode 21 t 44 ovolda J .1 deciulie
Detskii I anul4 mare I 17.2 38-45 -t ovoid aluJlgitiJ 2 dec iulle
Raduga I Anui5 mijlocie 19,3 I 37 sfenca (U varful lnfundat I .I dec lulle I Infiintarea p'antatiifor. Odata eu desfundatul, in sol se lncorporeaza 60 tone de ingra~amjnte organice, 250-300 kg salpetru de amoniu, 450 kg superfesfat ~i 300 kg sare de potasiu la 1 ha, Este efectuata aratura de plantare 13 adanc1me de 30-40 cm.locullivezilar de cals este in zona podgorillor, pe dealuri ce nu depa~e5c 200-350 m altitudine, precum ~i in zona de silvostepa. in cadrul zonelor aratate, Iocul plantalii10r de cats trebule ales ins a eu mult descernamant. intrueat ingl'le;urile tarzii din timpul infloritului pot distruge frecvent recoltele, Cea mal potrlvita asezare este treimea mijlocle ~i superloara a plantelor bine adapostite. eu sxpozltle sud-vestica, Vor fi evitate fundul vailor ~i luneile raurtlot de-a lungul carora se forrneaza curenti reel de aero Schema opumala pentru plantarea pomilor de cai~i esre 6X4 m. Caisul intra pe rod la 4-5 ani de la plant:are ~i. in scurt tlmp, a.tinge produqii marl. Ca planra de eultura esre pretentlos, cerand expozl}ii vestke ~i sud vestice adapostlte, unde lernile nu sunt excasiv de geroase ?i nu bantuie inghellHile tarzll, Cere soturl bine drenate ~il aerisne, sunt rezistente la seeeta. Dupa plantare, mai ales, in primavara, sunt necesare 2-3 udari ahundente.

fntre1inerea solufui in livada este asemanatoare ca ~i la eelelalte specii samburoase. eel mai potrivit sistem de lntrerlnere a solulu: este discuirea de primavara a fivezii, eultlvarea intre randuri de 4 ori in perioada de vegetalie, fertiHzarea cu ingra$aminte rninerale ~i aratura in zeble de toamna.

Administrarea ingr,ii~amint'elor .. intr,ucat solurile tari! sunt bag.ate in subsrante nutritive, in llvezlle de cats intrate pe rod se va administra anual 110 kg salpetru de amoniu, 150 kg superfosfat ~i 180 kg sare de potasiu la Ihectar. Azotul se adrntnlsrreaza la sfar~itul [unii, mai la intrarea in plina vegeta~ie.

Tiierile de cats, Caisul creste destul de viguros, atingand eoroana 6-7 m in targime. Forma de coroana cea mal utilizata pentru cais este vasul ameliorat sau vasul daslc. Peate f condus insa ~i sub forma de plramida etajata. Este recomandabil sa se evite cat mal mult posibil ranlle provenite dJn taierea rarnurilor qroase, deoarece favorizeaza scurqerea eelioasa ~I permit infec:tarea lemnului cu cluperci daunatoare.

Protectia caiselor. Arealul de cultura a calsulul liind situat ln zcnele eu preclpitalii reduse, luerarea soluluieste obligatorie in seopul past ra rii apei. Rezultatele. foarte bune se obpn prin aplicarea unui strat de mulei permanent gros de t5-20 em, sub protectia coroanei.

Pentru a preveni conternlnarea calsulut de citosporoza ~i bactertoza, precurn ~i monilloza, dasterosponoza verticilioza, din momentul plantarii pomilor in livada, ei se stropesc sistematic prirnavara ~i toamna devreme dupa cadera frunzelor eu zearna bordoleza. Pentru combaterea moniliozei ~i patarllor de frunze plantatiile se trateaza cu zeama bordoleri sau substituenti ai zemii bordoleze.

Reco(tarea caiselor. Pomii de cai~i intra: in rod la anul e-S, iar la anul 7-8 intra in pericada de plina producne. in funqie de soi, schema de plantare, agrotehniea aplieata. ~i alri factori, de pe 1 ha de cai~i se pot obtlne 6-29 t. Re(oltarea se fa.ce inu-un timp cat mai redus, deoareee fruetele de eais au 0 perioadii rapidii de coaeere ~i sunt u~or a'iterabile.

Important:

• locullivezllor de cais este in zona podgoriilor, pe dealuri ee nu depii~esc 200-350 m altltudine, precum ~i in zona de silvostepa.

• Lo(ul eel mai potrivit pentru infiintarea planta'liei de cali~il este trelmea mljloeie ~I.superloara a plantelor bine adapostite, eu e.xpozitie sud-vestidi, uncle vor Ii evitate fundul vailor ~i luncile raurilm, de-a lungul earora se fo.rmeaza curen!i reei de aero

50

pe

• Pentru comercializarea frucrslor de cai~j esre nevoie de certificat eliberat de la Centrul Medieinii Preventive ~i certilicat ellberat de prirnarie precum d'i producatorlJI dispune de plantatii de' cais,

aliza vanzarilor si cheltulelilor

Pentru calculul vanzarilor 5-3 folosit recolta mecfie la hectar de 9-13 t fructe de cai~i. Aceasta recolta este caracterlsttca -cepand cu anuI5-6, atunci rand pornf intra in rod, iar la 7-9 ani va 11 perioa.da de plina productte recolta sporeste ~i poate .znstltu! 15-19 r, Pentru a.13 an de rod recolta la hectar va constitui 15 t de caise.

Schematehnolagic.i pentru cre~terea caisului - Anul '1 de vegeta1ie hlnul3 de. rod)

te ~j ri,

Spl!Cifkare unit unltlhl pret unitJlei TOTAL
::... VANzARI NETE
:..se ( 15.0 I 2350 35lS0
_3. ()OSTUl MATERIALElOR I I
lngr~~mlnte mlnerale I I
N- azotke kg I 110 1.6 176
P-f05fatic~ kg I 150 3.1 I 465
K-pota.slce kg , 180 1.8 I 324
Subsranre chlmice I
fungicide (CuS04] I kg 20.0 13.0 260
Fungicide (Delan) I kg 2.0 448JJ 896
Insecticide (Zolone) t r 2 155 310
Insec\icicl (ONOe 40%) kg 10 63 630
Apa m3 84 0.1 B
'dateriale pentru ambalare lazi 1500 25 3750
c.. OPERAjll ME:CANIZATE
Aratura (25 em) ha 1 'lao 400
Di5cuirea ha 1 150 150
Cultivarea ha 4 ISO 600
Fertiliza rea' !la 1 150 150
Tran.~portarea apei' [/krn 840 25 2100
'ransportarea tfkm 2 25 4
;:J. OPERATU MANUAlE
l'~itul pe r-'nduri (2on1 om/zi 10 I 30 300
i4iatul in uscat ,. om/zi 30 30 gOO
Illlalulln velda omtz! 4 30 120
-
~l!Coltarea om/zl 2S 30 750
?aza om/luna 2 350 700
I __ . -
- ALTE CHElTUIELI NEPREVAzUTE (10%) 1199
-:: !AXE ~IIMPOZlTE I I
!mpozitul fiJncfar 1 110 110 ,
Fondul social 1 130 130
TOTAI.CHELTUIEU !B+C+D+E+FJ . 14532
-~ MARIA BRUTA [A-G) I 20718 I
..!ARJA BRUTA (GJH) I 58.8% __j de ro,

kg de lOa rile nil se de ice ~nt

de rea

5ursa: "livada~ editura, Alex-Alex. 2,001

HCombaterea bolllar ~i dauna,torlilor la,plantele pomicole'; Ion Boubatran, (hi~inau 2002, pag, 52 ~Preparate chi mice ~i biologice de protectie ~i stlmulare iii cresteril plenteler" $tijn~, Chl~inau 1997, pag. 232

!)rie sllb

~Ior

l.sau

~ de

[tite, reei

51

Pfanta~ie de p,rune

IllIvestilla

Vanzari in anul4 de rod Profit brut

Perio.ada de IteCII,perar,e a inve5tii~lel

37700MDL 36000MDL 21700MoL

7-8ani

Descri.erea afacerH

Apreclenle deosebite pe care lie are prunulse datoreazal productivitatii marl a, pomilor, calitalii inal'te a fructelor, perioadef extinse de va'iorificare a acestora, numeroaselbr soiuri valcroase, cu coacerea de lafoertenmpurte Iia foarte tarzfe ~l diversitatii gustului. Sunt cunoscute multe posibilitiiti de valorlficare a fructelor: consum In stare proaspata, deshldratare, prelucrare ca gem, dulc;ealij" mag,hm, compot, rachiu etc, Cultivar,ea, prunelor este 0 afac,ere pmlitabila care are urmatoarele i'!vantaje:

Planta~me de prun produc recolte de cca 2fl.30 t/ha~i pot Ii exploatate 20-2.5 de ani Cererea crescanda, pe piata loeala ~i externa la produseJe naturale ~i sanatoase'

• Cresterea pe .pia,!a Rusi'ei ~i a Belorusiei a cererii pentru prune in stare proaspata ~i uscate

Prezenta in lara a companiilor care exporta prune in stare proaspata ~i uscate ~i a companillor producareare de sueur], gemllri, com,Poturi etc.

fnvesti;~lia nec:esara

PI'antatia de prune este 0 lrwestltie pe termen lung, care poate fiexploatata 20-25 de ani. Dmata exploatarii efictente deplnde de wrectitudinea infiin~ariii plantatlei ~j ingrljirea acesteia in primi! 3-4 ani dupa plantare, rnfilnlarea unul hectar de prune~i tngrijirea acestula pana la intrarea in rod {primii 3 ani} necesitii, cca 37,7 mii lei pentrul ha I an de vegetatie cca ;13,2 mii lei pent~u 1 ha; anul "(ca. 7,4 mil ~ii anuJ III de vegetatie cca 6,9 mli le,i pentru 1 ha,

Schema tehnologic.ii penn-u crej't'erea plantaliel de Iprune pentru anull~1I1 de vegetatie (MDLI:

I J I
unit uJ1ltJha prel unltlleil Anull Anulll AnuJ III TOTAL
I •
A. ACilVE NEMATERIAlE
Elaborarea protectulul de amplasare buc 1 1000 1000 1 1000
----- -
B. COSTUI. MATiRlA.lELOR
Material saditor but 660 10 6600 700 7300
- -~~
'ngrii~amlnte organice tone 60 I 100 6000 6'000
lngra~~mlnte minerals
1\I·,azatICE! kg 100 1,6 160 160 320
--- ;-.-- - _.
P - fosfaticI' kg 120 3,1 372 124 124 620
_! :Eotilslce kg -~
250 1.8 4511 150 150 750
SubSliln~e cnimlce I 230 I 500 800 1510
Apa m3 19 0.1 8 .t, 8 8 2'1
C. OPEAAT" MECANIZ~iE
A~tura de plantare hil 1 650 ~~ 650 I
-
Aratura 118 em) ha 1 400 400 400 800
Discuirea ha I 150 150 150 150 450
Cultlvarea ha -
<1 150 600 1500 600 1800
Fertilinrea I ha .2 ISO 300 300 300 900
S,tropitul cu substante (fiimic!! ha 3 200 200 600 600 1400
Transpalf1larea apei tJkm 792 2,5 I 1980 1980 , 19.80 5940
D. OPERATII MANUALE I I
Plantarea omJzl 30 30 gOO I 900 'I
- ~
Pra~itul ne r~nduri (3 ori) omhi 15 30 450 450 450
Taiatul in lisen om/zi 10 30 300 300 300 900
Taiatul in verde om/zi 4 30 120 120 120 360
Paza om/h.m~ .2 350 700 700'
E. ALTf C.H EILTIJ lEU $1 CHE1T!iJIELI NEPREVAZUTE. (10%] 103,1 I 654 614 3299
F. TAXE $'II'MPOZliE
lmpezitul 'unciar 1 110 110 110 110 ! 330
-
Fondul social 1 130 130 130 130 t 390
IlOTAL (A+B+C+D+Eof.IF) 23 2811 7'U6 , 16996 377113
1 PI,ata de desfacefie

Pretul rnedlu la car~ se poate realza 1 kg de prune de la producator este de 1,8 lei" Printre principalill censumatort de prune sunt: comerdantii de fructe, care realizeaz.a p.runele J<1 pie;ele din Chi~inau ~i alte centre raionale; exportatorii de fructa prcespete: fabrkHe de sueuri (Orhei-Vlt, Alta NistIU); depeztte anqro ~i magazine; producatorll de fructe uscate, (ele

5.2

Recol

-=repoaSE aspat ~nul

a gai~ Impo • Pru

seD Pru

mai bune preturi pot fi obtinute in cazul eomercializarii prunelor exportatorilor de fruete in stare proaspata ~i uscate insa cu condi~ia di fructel'e sunt conforme cu conditiile' organoleptice ~j sunt calibrate dupa marime ~i euloare. In (azul existen~ei capacitatilor de uscare $1 pastrare pretulla prunele Vengherca .si Stanley poate creste de la 1,81a 10-15 lei/kg.

Desfasurarea aface'rii

So;"rl de prune. in Mo/dova sunt tunoscute urmatooreJe soiut! de prune: Ruth Gersterrer, PersicoYaia, Rann/aia Hramovo, Chj~inevscaia ranniaio, Cabardinscaia fanniaia, VMghercQ iubi/einaia, Tufeu gras Vengherco cruonaia sradcaio, Sopemiro, Vinete ze ito/;a, Stanley, Sent,eabrskaia, Vinete de moldova, Prezident, Pozdniaia Hramova etc. Important esee ell mater/aM saditor sa fie :: rociuat de 10 pepinierele Ilcen fiate a~a co Inn/ttl tutu! de Cereetar' pen tru PomicuJwra, A/fa Nistru, Ampo etc.

infiin1area plantatiilor. Plantatlile de prun se infiinieaza pe pantele interioare eu expozitie nordica, nord - vestica $i estica. Odata eu desfundatulla adancimea de 30-40 em, in sol se incorporeaza 40 - 60 tone de ingra$aminte organice, 100 - 150 kg superfosfat ~i 200-300 kg sare de potasiu la 1 ha. Dlstantele optimale de plantare a pomilor sunt de 6x4, 6x3 m (660 .:.opaci la hectar). Tn aceea~i parcela se planteaza 3-4 solurl de prUI1, astfel alese ca 5a se polenizeze reciproc ~i, eventual, sa ba aceeasl epoca de inflorlre ~j coaeere. Din fieeare soi se planteaza 4-6 randurL

inttetinerea solului in livadi. eel mai potrivit sistern de Intretinere a solulul este ogorul negru, toamna se efectueaza 0 ,ratura fa adanctmea de 1 ~22 em, Pe parcersul vegetaliei intre randuri se efactueaza 4-5 aranari la adancimea de 8-10 em . -rervalete dintre pomi in rand se prelucreaza cu freza hidraulica, sau manual cu sapa de 2-3 ort,

Administ,rarea ingra~amilllltelor.in livezile pe rod pe solurlle (U 0 fer1iHtate slabal este necesar sal se aplice 40-60 t noi de grajd 0 data in 3-4 ani. Tn cazurile cand nu dispunem de ingra?aminte organlce se adrntrustreaza ingr~aminte inerale in urrnatoarele doze: 100 kg/ha azotat de amoniu, 12~150 kg/ha superfosfat ~i 250-300 kg/ha sare potaslcf. Se

-ecomanda aplicarea ingra~amintelorchimice nurnai pe randuri de pornl, pe banda de' ,5-2 m. Epocile de administrare sunt; superfosfatul, sa rea potasica ingra?amlntele organice ~i 1/3 din doza de azot se incorporeaza toamna sub aratura. Restul gra~amintelor de azot se aplidi prirnavara, 1/3. la inceputul vegetatiei ~i 1/3 peste 20-30 zile Infaza cre~terii intensive a . tarilor,

Combaterea bolilor ~i dju,natorilor. Masurile pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor se realizeaza prin:

I -- Surnlthlon 50% e.c. l,O-2A, kg/ha, Zelone 35% e.c, - 0,8-2,8

Viespea ferestrau, molliie coaciilzuluf, ersura

rnoniltalii, kglha, BI58(nou) 40% e.c. 0,75-1,0 kg/ha,zeama bordolezii

10-12 kg/ha, oxiclorura de cupru, 90% 4,Q-6,O k

Perioada de aplic.are ,a tarnl!ntului

BolUe li daunitorii care se combat

Produsele d,imice Ii normil de aplicare

-ana la inflorire

I Viespea semlnteler de prun, vlespea fereruau, viermele prunulul, paduchele cenuslu, patarea ro~ie a frunzelor de prun

Sumitl1ion 50% e.e, 1,G-2.4, kg/ha, .lolone 35% ex. - 1,0·3,3 kg/ha, BI 58 (nou) 40% e.c 0,75-1,0 kglha, Insegar 25 WP 0,4-0,6 kg/ha, oxidorura de cupru. 90% p.u. 4,0-6,0 kglha

- ele inflorlril - formarea aelor

~ e$terea $i pargulrea melor

Viermele prunului

Sumit"ion 50% e.c. 1,0-2.4. kglha, .lolone 35% e.c, - 1,0·3,3 kglha, BI 58 (nou) 40% e.c. 0,75-1,0 kg/ha, Insegar Z5 WP

. 0.4-0,6 kglha

r>Moada de toamna

Cernplexul de maladii (umlri, dastcsposioza, citosperoza), vlespea semintelor de prun

Defrj~area $1 nimicirea pomilor ~I a ramurilor pierite. Cura\irea ~nilor pana la tesutulsanato5 cu dezlnfectarea ulrerioara, cu solutie de 1% de' sulfat de cupru ~i var de livadoli.

Aratul solulul ln ·urul pomilor la adancimea de 10-15 em,

Recoltarea prunelor. Perioada optima de recoltare a prune lor pentru consurn in stare proaspata este determlnata de , tatile orqanoleptice ale fructelor, de rezlstenta la transportare ~i pastrare tsmporara, de euloarea caracterlsnca soiului pectiv, de martrnea fructelor, de densltatea pulpei, de raportul dintre ccntlnutul subsrantelor solubile ~'i aclzl organici. _ nele destinate prelucrarii se culeg in faz.a de coacere deplina, cand piel1ta din jurul peduncululul incepe sa se ibarceasdl r, La acest moment concentratla de zahar este maxima, iar produsele ebtlnute ar putea poseda ealitati deosebit de etiO<:ls'e. Recoltarea prunelor se face nurnal pe timp uscat ~j racoros duptl ce s-a evapora.t roua. Daca pentru consum - Jaspat prunele trebuiesc expedlate la dlstante rnari, atunci acestea pot fi recoltate cu nu mai mult de 2-3 zlle inainte de enul optim, pentru a rezista mai btne la transport ~i Intra ump saC"~i mai imbunataieasca cat e posibil calitatlle'. Prllnele _ tru export ~I con.sum in stare proaspata se culeg CIJ mana in cosuri speciale, captu~lte in interior (1.1 panza, sub care se _ e tala~ marun!it. Frucrele culese se a~eaza cu grija in ladiia iar pentru a preveni vatamarea prunelor, capacitatea co~urilor a gale~ilor de recoltare nu trebuie sa depa~ea5ca 5-6 kg.

Important:

Prunul este 0 specie pretenjioa.5a fa~a de caldura ~i apa, dar rezista la temperaturile joase ~i este relativ rezistenta la seceta. in regim irigat soiurile de prtm fruetifica regulat ~i produe recolte mari de ealitate ina Ita

Prunul valorifica bine solurile subtiri ~j sa race iar unere soiuri dau produC}ii mari ~i pe solurlle grele ~i umede, bogate in

La respectarea stricta a tehnologiel de produqie planta~iile de prune dupa intrarea lor in plina produqie (anuI4-5 dupa tare), aSlgura reco'lt,e' de fructe de 10-25 tone la n,ectar, Pentru calculul ve,niturilor s-a forosit recolta medie la hectar de 20 .e. Aceasta recolta este caraeterrstlca incepand cu .m1l14 de rod atunci cand pomli intra in perioada de plina produC1ie.

53

Schema tehnologlca pentru cre~terea pru.netotin anul4 de rod (anul7 de vegetatle)" MDl!

unit unltlha Iprel unlttll!l TOTAL
A. VANzA~1 NETE
Prun~ kg I 20000 1.8 I 36000
B. COSTUI. MAT£RfALELOR I
Ingra~mlnle mlnerale ~ I
N· azortce kg 100 1,6 160
P - fosfatice kg 90 3,1 279
K-potasice -' kg 90 1.8 I 162
Substante chimlce 1600
Apa m3 145 0,1 15
C. OPERAlili MECANIZATIE
Araturi1 (1 a em) hi! 1 400 400
Oiscuirea ha 1 ISO 150
Cultlvarea ha 4 ISO 600
fertillzarea I ha 1 150 I 150 I
Stropnul cu substante chlrnlce ha ] I 200 600 -1
Transportarea apel tlkm 1,452 2.5 3630
Transportarea tJkm I 240 2.5 600
O. OPERATII MANlIALE I
Pra$itul pe randurl (3 orl) om/zi 15 30 450
I ---,
Taiatul1n uscat om/zt 2S ]0 750
Taiatul in verde orn/zi 5 30 150
Recoltarea ~j sortarea orn/zi 50 30 1500
Paza om/luna 3 SOO 1500
E. ALTE CHELTUIElI ~I CHEUUIELI NEPREVAzuTE (10%1 1270
F. TAXE ~IIMPOzm -
Irnpozitul fundar 1 110 110
I I -
FoFldul social 1 130 130
1----- I -
G. TOTAL CHELTUIElIIB+C+D+E+F) 14205
M_ARJA BRUTA IA-G) 21795
MARJA BRUrA (G/A) -
61%
- Sursa: "Calendarul pomicultorului(~ Valerian Ba,ian, Chi~inau 20("1. Agrolnform "Recaltarea Fructelor~ Im:lrumar, Chi~inau 2002, pag. 42, ACSA HTnfiintarea plantatiilor pomicole'; Chi~iniiu 2001, Agrolnform

.. Combaterea bolilor ~i daunatorilorin planta~iile pomkole" Ion Boubitran, Chi$inaI.l2002. AC5A .. Culcura prunulul'; G. Bfobota, 8ucure~ti 1991

54

Plantatie de nuci

Investitia

Va-nzan in alll.!14 de rod Pr-ofit brut

Perioad it de recuperare a investi~ie,i

34700MOl 30 0()0 MOL 21 000 MOL

12-14alli

Descrierea afacerif

lnsemnatateaeconomka a nuculul rezulta atat din produselealimentare de mare valoare, pe care acest arbore Ie afera, cat ~i sub raportul utilizaril lernnuiui, scoartet frunzelor, cojU verzi ~i uscate a nucilor etc. Miezul de nuca (arlline substante grase, hidra,t,i de carbon, substante proteice, acid ascorbic, saruri minerale, vitaminele A,B,E.P. filnd considerat un aliment concentrat, cu valoare energetica mare. Din miezul de nuca se extrage un ulel cornestibil ~i tehntc de calitate superlcara, care este unllzat jn tennlca ?i pictura.

Cultivarea nucilor este 0 afacere profitabila care are urmatoarele avantaje:

• plantatia de nuc paate f exploatata cca, 30 - 60 de ani Iar pertoada de recuperate a investiIiei este de 12-14 ani

• cererea pe pialii a rniezuhrl de nuca este foarte mare lar preturile pentru produse caliranve sunt in crestere

nucut este un arbore pentru fixarea alunecarllor de teren pe pante, este larg folosit in lucrarile de arnelioratil agrosilvlc:e ~i de-a lungull drumurilor pentru combaterea vanturilor puternice

~nvesti,t,ia necesara

Plantatla de nuc este 0 investqie pe term en lung, care poate fi exploateta 30 - 60 de ani. Ourata exploatarii efieiente depinde de eorectitudinea iniiintarii plantatlet ~i ingrijirea acesteia in prlmil7-8 ani dupal plantare. lnfilntarea unui hectar de rJuc?i ingrljirea acestula pana la Intrarea in rod (primii 7 ani) necesita cca, 3S mli lei pentru 1 ha; I an de veqetape cca. 16,2 mii lei pentru t ha; anul ll- VII de veqetatie cca. 3,1 mii lei anual pentrul ha.

Schema, tehn.ologica pelltnll creftern p~lanta1iei de nuc. pentru anul, l-VII de vegetaJie (MDl):

- __ I~~t/ha jPretunitliei Anul U ' Anullll I AmJllV I Anul V· ~ -
Anull AnuiV. Anl.1lVII TOTAL
---
A. ACTIVE NEMATERIAlE I
Elaborarea proiectului deamplasare bue I 1 1000 1000 I I 1 1000
8. COSTUI MATERlAlElOR -
Material £~dl!or bue 100 -'- 30 3000 I I 3000
In9ra~iiminfe organlce I tone 50 100 5000 I I I 5000
~
ln~ra~~minte minerale I , I 1
-
N -alati,£' I ~ 100 1.6 160 53 S3 53 53 I S3 53 480
P - rosf.nlc:e !kg I 200 I 3.1 I 620 , 124 124 124 124 124 124 1364_
-- ,
K· potastce !kg 100 1,8 I 180 60 60 60 60 I 60 60 540
I -
Ap~ I m3 12 I 0,1 1 I 1 1 1 1 1 1 8
c. OP,ERATU MECANIIATE r I r
- I
Ararur.a de plan tare ha , I 650 650 I ,650
Aratura (25 em) ha 1 400 400 400 I 400 400 400 400 2400
r--"[,isc:uirev ~~
ha 1 I 150 150 150 I 150 150 150 150 150 1050
- I 3150 ;
Cultivill1!'a ha 3 150 450 450 450 450 450 450 450
Fl'ltiJizareil ha 2 150 , 300 300 I 300 300 300 300 300 2100
I Trill1sportarea apel I ·I/km 120 2.5 100 300 300 300 300 300 300 2100 ~
D.OPERAEJMANUAlE _j
plantarea I om/zi 30 )0 I 900 I I I 900
I i I -
Pr.i~itvl pe r.1ndun (3 ori) I om/zi 10 ]0 300 300 300 300 300 300 300 ;~
~ j ----~ I
Tillatul in uscat om/zl 10 30 300 300 300 300 300 300 300 I
Tiiiatul in verde omfzl 5 ]0 150 150 150 I )50 I 150 150 150 I 1050
PacZ3 omlluna 3 350 1050 1050
E.AlTE (HElTUIEU ~I CHELT\JIEU I 1451 .259 259 I 259 259 259 259 I 3004
NEPREVAzUTE 110%1 I I ,
F. TAXE ~IIMPOZITE I I I
Impozitul functar I 110 110 110 HO 1110 110 I '10 no 770
Fondul roc:lal 1 1 I 130 I 130 130 130 130 1 130 130 130 910
I I -
TOTAL IA+B+C+O"f'E+F) I 162021 3087 3087 3087 3087 3087 3087 34727
.- Piala de desfacere

Nueile constituie un important arttcol de export, solicitat ill proporfii tot mai mari pe plata intema ~i externa, Defi cit 11.1 I acestui produs pe plata europeana esre de 100 mii tone. Prew1 mediu la care se poate realiza 1 kg de miez de nuca direct de la producator este de 30 lei. In 2002 Moldova a exportat1 0544 tone de nuei, in 1001 - 6815 tone, iar in 2000 - 6 222,7 tone (in speclal, in Franta, Austria, Grecia, Germania.Iordania si Spania). Principalii consumatori local: de miez de nuca sunt: fa brid Ie B uc:uria ~j Fra nzelu~a. patiseri i I e. co fetariile ~ i covrigarl il e mid. expo rtatorll de nuct de pozite a ngro ~i magazin e. Ce 1 e mai bune preturi pot fi negociate cu expcrtatcru de nud tar prmctpaln factort care determlna pretul sunt: calibru, calcarea,

55

conttnutul chirnk, cantitatea negociata ~i ambalajul (in cele mai dese cazuri ambalajul este al expcrtatcrului).

lemnul de nue este apreeiat ca material pentru fabrlcarea mobilei fines dar mai ales pentru fabricarea furnirului. Coaja verde ~i frunzel'e contln cantitali mari de vitarnlna C. lod, substante tonante. Din coaja, tare a nudlor se prepara carbune activo

Desfa$urarea afacerii

.Soiur; de' ,IlUC pen""~ producrie. Soiurile omoloqate in Moldova au Ios: create in ultimii 40 de ani de caUe Ion Turcanu fa ImtituWl de Cerceta,i pentru Pomiculturii ~i include cind soiuri: Chi~inau, Cd/Qraj.i, Corjeup. Costiujeni ~i Schinoasa. Ele sunt bine adaptate 10 condi{iile de mediu, au un grad sporit de rezisrenfQ 10 principafele maladi;, anual as;gura reco/te mari, lor c.aracteristicife de baza a nue/Jor nu cedeaza soiurifor recunoscute din se/eetia mondiald.ln ultimii ani s-au evidentiat ~i alre soiuri noi, cum or fi soiutite Cogdlnfceanu ~i Cazacu, care dupa produaivitate ~i calttatea produqiei sum ma! supertoare. Este foarte important co materiolul sadiror sa fie procurat de fa intreprinderile care detin licenra pentru prodvceiea bUfa~ifor. Caracteristicile de bazd ale soiutilot' recomandate penttu produCjfe sunt:

Denumirea $011.11111 M.irimea medie a uuctului, '9 Rec.olta la pO,", kg I Con"inlltul miezului, %
1. Calara~j 14.3 , 20-25 I 51,3
- I
2. Chi~inalJ 10.1 18- 2.2 49,3
3. Costiujeni 14,1 22 -25 I 50,4
4. Corjeu\i ~ 10,2 25-30 I 49,7
r-- . , 3,2 23-25 I 50,0
5. Schincasa I
'" . . infilhtarea plantalhlor. Odata cu desfundatul Iii ,adancim~a de 30-40 em. in sol se lI1eorporeaza 40 - 50 tone de ingra~aminte organiee, 1 SO - 250 kg superfosfat ~i 80 - 100 kg sare de potasiu ta 1 ha, Distantele optima Ie de plantare a pomilor sunt de ax8 sau axl0 m pe solurile saraee ~i 10xl0 m pe solunle fertile. Dimensiunile gropilor trebuie g aiba diametruJ de 0,6 m ~i 0,5 m adancime, iar in groapa de plantar se recomanda de introdus 10-15 kg de gunol de grajd ars arnestecat CU pamallt. Pentru asigurarea polel1izarH, intr-o parcela se planteaza 3-4 soiuri de nue, a~a ineat sciunle protogine ~i cele protandre sa fie in report de to:1.

Jntretinerea solului in livada. eel rna: potrivit sistem de intretlnere a solulul este ogoruJ negru, care poare alterna cu plante anuale de eult,ura, ce pot fi utilizate ca jngra~amant verde. Arartura de toarnna se face la adandrnea de 18-20 em, iar cele 3-4 afanari de solla a~to em. In plantatftle irigate pe terenuri in panta. solul se poate rnennne intelenit, lucrandu-se numai in jurul pomilor.

Admini5trarea: ingra~amintelor. Pana la Intrarea in rod, ingra$amintele se administreaza fa necare pom in parte, eantitatea lor varfind In functre de supralata prciecttei coroanet astfel ca la fiecare rnetru patrat sa revina anual cate 10-1291 azct, 4-5 9 fosfor ~i 3-4 9 caliu {substanta activa}. In perioada de plina productte ingra~amintete se adrnlnlstreaza pe toata suprafata in cantltati de 90-120 kg cu azat ~i numai la nevaie dlte 3Q..40 k9 ingrll~aminte fosfarke ~i potasice.

I rigiuea este un el e ment te h no logic foarte i m porta nt ca re s po reste atar p roductivita tea nuci 10 r cat ~i calttatea producti e i.

Normele de udat sunr mai mart fara de celelalte specii pomicole ~i alcatulesc 400-500 m] la hectar ~i 1000 mlla nectar, Gind se fac udari de aprovtzlonare in preajma [emii.

Combaterea boliloqi daunat'orllor. Printre cele mai periwloase boli ale nuculul sunt: a) bactertora sau anura barter/and - 5e manifesta sub forma de puncte mid, transludde, devenind mai tarz.iu pete de culoare neagra. Combaterea se efectueaza prin stroplrea cu zearna bordoleza de 1%. Tratamentul incepe odata eu lnfrunzltul ~i se repeta dupa 7-10 zile; b) antracozo nucului - pe suprafata frunzelor se formeaza mal intai pete clrculare de culoare cafento-cenusle, care mai tarziu se maresc, pe partes lnferioara apar puncte negre. Boala se cornbate prin stropiri repetate cu zeama bordcleza de 1 %.

Recoltarea nucilor. Maturitatea nueilor ~I recoltarea lor nu au toe 0 data la to!' pornii ~i nici macar odata pe acelasl pom. in legatura cu aeeasta eulesul se face ln 2-3 reprize, pe rnasura ce se rnatureaza. Reeoltarea prernatura a nudlor duce la pierderi considerabile a produqiei (25-40%), dar mai ales la deterlorarea calita~ii. Nucile culese se cu r a~a Imediat de eoaja verde. Dupa descojire nudle se spala"in dizl cu apa potabila timp de 2-3 minute. dupa ce se pun la uscare cu curentl de aer fie pe stelaje, in loeuri bine aerisite fie in cuproare speciale. Nucile se pastreaza la temperaturi sub TQ0e. in locuri uscate, bine aensite in saci sau Illzi. Tn friglder la O°C se pot pastra di!lva ani.

Important:

• in perioada repausului obliqatcriu arborii de nuc rezista la temperaturi de pana la -25 grade, tntre -25 ~i -27 grade degera amentii ~i 0 parte din mugurii vegetativi, la -28-29 grade degera ~i rarnurile <lnual, jar mai jos de -30 grade se inregistrea,za inghetarea p~lna la colet a pomilor tineri ~i degerare.a pal1ialaa ramuriJor de .2-4 ani

ingheturile de primavara tarzii de -1 grad distrug fructele, frunzele ¥llastarii tineri

• Prefera saluri profunde, suficient de fertile. cu capacitatea buna de relinere a apei, reaC1ie neutra. u~or acid'a sau slab alcalina (pH -6-7,5), subsol permiabiJ. bine aprovizlonate cu calciu ~i eu panza, apei freatice sub 3-3,5 m

Analiza veniturilor si cheltuielilor

Pentru ealculul veniturilor s-a folosit reeolta medie la hectar de 2500 kg fructe in coaja ~i eon~inutul mediu de miez de 40% din greutatea fructelor (ded 1000 kg de miez la hectar). Aceasti.i reeolta este caracteristlca incepand cu anul4 de rod aturlei eand pomii intra in: perioada de plina produqie. Pentru prlmli ani de rod recolta la hectar va constitui eca,. 400 - 700 kgde miez.

Sch~ma tehnologica pentru cre~terea nucului in anul4 de rod (anul 11 de vegetalie), MOL:

56

\ilJa me

110 mt iar 'uri He :iJe

:u ar Ie

e,

ga

i. d

TOTAL

unitlha

A. VANZAAI NETE

k

i 0001 30 30000
I
120l 1.6 192
401 3.1 124
401 1,8 72
22 0,1 2
100 " 400
I
1 'I 400 400
150 I 150
" 1501 600
II 150 150
2201 2,5 I 550
2S 3 63
I
10 30 300
5 30 150
0
20 30 I 600
100 30 3000
21 500 1000
77S
110 110
130 130
8'68
21232
71% Miezde nuca

8.COSTUL ,MATERIA1.ELOR

r ngra~arninte minel:ale

N -azotke

kg

P-fmfatice

kg

K· P0135ice

kg

m3

Mawiale pentru ambalare

sad

C. OPERATII MECANIZATE

Ar atu ra (25 em)

hi!

Discuirea

ha

Cul!ivarea

ha

Ferti1izarea

Transportarea apel

Transportarea

tIkm

O. OP£AATII MANUALE

~ Prii ~rtul pe ~nduri [3 ori) omlzi

==~~--------~----------------~--~~--4---------~------~~~------~~

"raiarul ill U:.;;,SC;..:3_1 -:- __ o_m_'z_1_-t -+ ___;;,,;; ...:..::.c:....

TaiaUJI in verde

omlzi

Recoltarea

omlzl

Seargerea, rortarea ~I calibrarea Paza

om/z.i omllun.a

E. ALTE CHELTUIEU ~I CHELTUIEU NEPREVAzurE (10%J iF. TAXE $IIMPOlIT:E

lrnpoznul (unclar

Fondul sOCial

G. TOTAL CHELTUrEU (B+C+D+E+F)

MARlA sRurA [A-GI'

MARJA sRurA (G/AI Sursa,: HNucul. Migdalul ~i Alunul·~,I. Turc.anu, E. Borozan, Chi~inau 2002, pag. 33

57

Plantatie de gutur

I hvestit la

Vanzariin anul4 de rod Profit brut

Perieada de recuperare a investiriei

34200MDL 30000MDl 16900'MDL

7~8ani

Descderea afacerii

Gutuiul are 0 valoare ec~nomica mai mica ca marul ~i paml, fund mal pupn raspandit in cultura. Cu roate acestea sunt cunoscute multe posibilitali de valorificare a fructelor: consurn in stare proaspata, deshidratare, prelucrare ca gem, dulceata. magiun, cornpot etc, Cultivarea g,utuiului este a afa:cere profitablla care are urmatcarete avantaje:

• PlantatiUe de gurui produc recolte de cca. 2G-30 t/ha ~i pot fi exploatate 2G-30 de ani

• Cere rea crescanda pe plata locala ~i externa la produsele naturale ~i sanatoase '. Prezenta in tara a ccmpanulcr produd.itoare de sucurt gemurf, com pot uri etc. '. Utilizarea gutuiul'ui I'a producerea iaurturilor

Investilia necesari

Plantatia de gutui este 0 iinvestj~ie pe termen tung, care poate fi exploatata 20·30 de ani. Durata exploaUrii eficiente depinde de corectitudinea infiin~arli plantatle! ~i ingrlJlrea acestela in primii 3·4 ani dupa plantare. [nfilntarea unul hecrar de gutui ~i ingriJirea acestuia pana la intrarea in rod (prlm1l3 anO necesrta cca 34 mll lei pentru 1 ha: I an de veqetatle cca, 2.1.5 mii lei pentru 1 ha; anul U cea. 6,5 mil $1 anullll de veqsratie era, 6,1 mii lei pentru 1 ha

Schema tehnologiea pentru cresterea planta~iei de gutui pentru anul HII de vegetatle (MDL):

unit unitlha I pret I Anull Anu!fI Anullll I TOTAL
unitllel
A. ACTNE NEMATERUll.E I '1 I
.1 -
~borarea proiectulyi deamplasare bue I 10001 '000 .000
--
B. COSTUL MATERIALELOR I 6301 I
Material saditor bile 600 9 I 5400 I 6030
,___
'ngra~inte organic!! tone 601 100 6000 6000
I -
Ingr.i~minte mineral!! ~ J
N -azonce kg 100 i 1,6 160 160 320
P - fosfatice kg , 120 I 3,11 372 1'24- 124 620
K- potasic!! kg I 250 I 1.81 450 150 150 750
l- i
Subst<!n~e (hlmice 100 I lOO 600 1000
Apa m3 1 72 0.1 7 7 7 22
I C. OPERATII MECANllATE I , I
Aratur.i de plantare ha 1 650 650 650
Aratura (1.8 em) ha 1 400 j 400 tWO 800:
Dlscultea ha 1 150 150 150 150 4501
L Cuillvarea ha 3 150 450 450 450 1350
I f!!rtllizarea ha 2 150 300 300 300 900
StropltuJ cu substante chlmtce ha I 2 200 200 400 400 1000 I
.
Transportarea ape! tJkm I no 2,5 1800 1800 '18001 S400
D. OPERAT" MANUA1.E I I
I Plantarea f-
omlzi I 30 30 900 '900
~a~ltul pe r3nduri (3 orl) omIzl I 1S 30 450 450 450 1350
I Tcilatul in USCi!t amlzi I 10 30 300 300 100 900
TcilatulTn verde omlzl 4 30 120 1201 1201 360
21 I -
Paza omlluna 350 700 700
E. ALTE CHELTUIEU $1 CHElTUIEU NEPREVAzUTE (' 0%) 1865 574 541 2980
F. TAXE $1 IMPOZITE 1
lrnpozitul fundar . I 1 110 r 110 110 110 330
Fandul sodal 1J. 130 I 130 130 130 390
I TOTAL (A+8+C+O+E+F) I 21454 6555 6192 34202 Piata de desfa,cere

Pretul mediu la care se poate reallza 1i kg de gutui de la producator este de 1,5 lei. Printre principaJii eonsumatori de gutui sunt: ccmerdantn de fructe, care reahzeaza gutuii la pietele din Chl~lnau ~i alte centre raionale; exportatorii de fructe proaspete; fabricile de 5u.curi; depozite angro ~'i magazine; produciitorii de fructe uscate ~I producatorii de iaurturi. Cele mai bune preWri pot fi obtlnute in cazul come rcializari i gutuilor exportatorilor de fnrcte in stare proaspata ~i producatorllor de iaurturi insa cu conditia ca fructele sunt conforme cu condiliile organoJeptice ~i sunt calibrate dupa marime ~i culoare.

58

Desfi$urarea afacerii

Soiuri de gutui. In Moldova sunt cunoscute urmdtoarefe solon de gutui: Auriu, Turundukskaia, tomomaia Mo/davii, }ujanko, Zarea, Cometa, urosoc etc. Important esre co materialu; sdditor sa fie procurat de 10 pepinierete licenfiate a~a co Institutului de Cercetari pentru Pomicu!tura, Alta Nistru; Ampo etc.

fnfiintarea plantatiilor. Odata cu desfulldatul la adandmea de .50-60 em, in sol se ineorporeaza 40 - 60 tone de ingra~aminte organice, 1100 - 150 kg superfosfat ~i 200-300 kg sare de potasiu la 11 ha, Oistan¥,ele optimale de plantare a pomilor sunt de 4,5x.2,5 5x3,5 m (600 copad la hectarl, Tn aceea~i parcela se planteaza 2-3 soiurt de gutui cu aceeasl epoca de inf1orit.

lntretinerea solului in 'livada. Cel mai potrivit sistem de Intretlnere a solului este ogorul negru, tnarnna se efectueaza 0 aratura 11.1 adandmea de 18-22 em. Pe parcursul vegetatiei intre randurt se efectueaza 4-5 afanari la adancimea de 8-10 em. lntervalele dintre pomi in rand se prelucreaza eu freza hidraulica'i sau manual eu sapa de 2-3 ori,

Adminlstrareaingra~amintel'or. Tn livezile pe rod pe solurile OJ 0 fsrtilltate slaba este necesar sa se apliee 40-60 t gunol de grajd 0 data in 3-4 ani. fn cazurile cand nu dispunem de ingra~aminte organice se administreaza ingra~aminte minerale in urmatoarele doze: 300 kg/ha azotar de amoniu, 250-300 kg/ha superfosfat ~i 250-300 kg/ha safe potasiea. Se recornanda apllcarea ingra~amintelor chimice numai pe randuri de pomi, pe banda de 1,5-2 m. Epocil.e de adrninlstrare sunt: superfosfatul, sarea potaslca ingra~amintel'e orqanlce ~i 1/3 din doza de azot se lncorpereaza toamna sub aratura, Restul ingra~arnintel'or de azot se aplica pnrnavara, 1/3 la inceputul vegetatiei ~I 1/3 peste 20-30 zlle in faza cre~terii intensive a lastari1or.

Taierea pomilor de gutui. Gutuiul rodeste pe ramuri anuale lungi ~i maciulii. Practic. talerile de fructificare se bazeaza pe ramurile de sermschelet, prin a cinor taiere, in zona lemnului de 4-5 ani, se elimina maduliile epulzate ~i se creeaza conditii de stimulare a cre~terilor anuafe. Sernischeletul se scurteaza deasupra unei maciulii viguroase. far dupa scurtare se raresc maciuliile la 10-15 em. in vederea normarJi incarcaturil cu rod, 0 parte din rarnurtle anuale de pe ramurlfe de schelet se scurteaza la 3-4 rnuquri,

Combaterea bomor ~i diiumitorilor, Masurile pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor se realizeaza prin:

Perioada de aplicare 211 Bolile ~j daun.iitorii cafl!: se Produsele chimic:e $i norma ,de aplic.are
tratam en,tului c'omuat
Dezmugurfrea MonlloZ<l, Bacterioza Zeama bordoleza 10 kglha (dupa sulfat de cupru)
inainte de Inflorire Monlloza, bacterioza Zeamli bordoleza 10 kglha (dupa sulfat de cupru)
Dupa inflorire Bacterioza Zeama bordoleza 10 kg/ha (dupa sulfat de eupru)
lulie - august Viermele oriental Zolone, 35% e.e. 2,0-3,0 kglha
In timpul cadenl frunzelor Bacterloza Zeama bordoleza 10 kg/ha (dupasulfat de cucrul ReCiOnarea gutuilor, Pertoada optima de recoltare a qutululut este luna septembrie. Fructele sunt sortate dupa calitatea exterioara ~i marime ~i sunr aranjare in lazi in ordine de dreptunghi, de sah sau diagonalii. Condiriile de pastrare sunt asemanatcare eu eele ale perelor ~i merelor.

Important:

Gutuiul necestta mndi1ii de lumina linlema, se adapteaza relativ u~or; atat la zonele mal rac:oroase, cat ~i in cele excesiv de calde

• Prefera terenuri mai adiipostlte, lipslte de vanturi ~j geruri mart

• Gutuiul rezista vreme indelungata atat pe terenurile secetoase, cat ~i pe cele eu un exces partial de urniditate Pentru culture gUtlJiului se valorifica blne solurile usoare, fertile ?i suficient de umede

Analiza venilurnor si cheltuielilor

La respeetarea strieta a tehnologiei de productle plantatllle de gutui dupa intrarea lorin plin1i productle (anul 45 dupa plantare), asigura recolte de fructe de 20-30 tone la heetar. Pentru ealculul venlturilor s-a foloslt reeolta medie la hectar de 20 tone. Ace:asta reeolta este caracteristica incepand cu anul4 de rod atunei dmd pomii intra in perioada de plina prcductle.

Schema tehnol:ogifa pentru cre~terea plIJnelorin anul4 de rod {anul: 7 de vegetatle), MDl:

unit' uni1Jhll Dr!!t unit/h-I TOl'AI I

A. vANZARI NETE I I
Guru! kQ I 20000 151 .l.!!..!1QQ.
8. eOSTUL MATERIALELOR I I ~
Ingra~minte minerale r I
N.- azotlce kQ • I 100 161 1;~
P - fosfatlce kQ 90 3.1 279
I K· potaslce kQ r 90 18 162
Subslanle ehimice 0,,1 'O~I
I Apa ml I 132 r
C. OPERATII MECA'NIZATE I
A -turaJ18 em! ha 1 400 400
Discuirea - ha 1 150 -:i
Culrivarea ha 4 ISO 0 59

Fertilizarea ba I I 150 150
StrOOitul CU 5ubstante dlimlce ha , 3 200 600
Ttansoortarea aoei, 1 tIkm 1320 2..5 3300
Tran5DOrtilrea tIkm 200 2..5 500
ID. OPERAlU MANUALJE, I I
Pra ~ltlJl De rAndurl13 orO ... omlZ! 15 30 450
Taiarul in uscat om/zi 2S ]0 750
T3latulln verde omlzi 5, 30 150
ReeDltarea 51 sortarea omlzi 50 30 1500
i Paza omlluna 3 500 15'00
i IE. ALTE CHElTUIEU SI CHa.TtlIELI NEPREVA2un: (1 Qljb] 1166
F. TAX£ SIIMPOZJTE I
, ImPOZItul funclar I 1 110 110
fondul social I 1 130 130
G. lOTAl CHE1LTUIElJ (B+C+D+E+F) I 13071
MARJA BRUTA IA~I 16929
MARIA BRUTA IGiAI I S6'lb Sursa: "Calendarul pomtclultorului~ Valerian BaTall1" Ohi~ililau 2001. Agrolnform "lnfiintarea plantaliilor pomicole~ Chl~inau2001 r Agrolnform

"Combaterea bolilor ~i da,l,Inatorilor in plantaliile pomlcele" Ion Boubatran, Chi~inau 2002, AC5A

60

[

c

Planta!ie de pere

InveS\itia

VilUiri in anul.; de rod Profit brut

Perioada de r,ecuperare al investitiei

31100MDL 36000MDL 22800 MOL

6ani

Descrierea afacerii

Parul este 0 specie pre~ioas~. fructele caruia au calitaJi gustative ~i nutritive muir apreCiate de consumatori. Fructul :on!Jine zahar, substante proteice, 5ubstante tanoide, substante mlnerale, acizi ~i vitamina C Datorita continutuJui bog at, -udele de par au calitiili curative in tratarea diferitor boli (cardlovasculare ~i stomacale). Ptlrtea C~ mal insemnata de fruete e consuma in stare proaspata, restul este destinat lndustrlel prelucratoare psntru prepararea diferitor conserve altmentare pere in slrep, marmelada, geliltina, sue, nectar. pere uscate etc.'.

Cultivarea perelor este 0 afacere profrtabila care are urmatoarele avantaje:

• Plantatia de par poate fi explo.atata 20 de ani iar investitia se recupereaza in numai 6 ani

• Cererea crescanda pe piata focalii ~i externa la produsele naturale ~i sanatoase

• Prezenta in lara a intreprinderilor care se ocupa cu prelucrarea ~i uscarea perelor

I"lantalia de par este 0 lnvestltle pe termen lung, care poate fi exploatata 15 - 20 de ani. Durata exploatani eficiente ::epinde de corectltudlnea infiin!arii planta~iei ~i ingrijirea acestela in primil 3-4 ani dupa plantare.lnfiintarea unui hectar de 'Jere ~i ingrljirea acestuia pana 13 intra rea in rod (primii 3 ani) neoesita cca. 37,1 mil lei pentru , ha: I an de vegeta!ie cca .. 24,3 -nii lei pentru 1 ha; anul 11 cca. 5,9 mil ~i anullil de vegeta~ie cca. 6,8 mii lei pentru 1 ha.

Schema teh'nologlcii pentru, C're~terea IP.antatiei de per·e pentru anul I-III de vegetatie (MOL):

- - -
I Ullit unitlilll!! pTel Anull Anul1l1 .Anullll • TOTAL I
!,lnitlle)
, I
A. ACTIVE NEMATERIALE
E1aborarea proiectului de arnplasare I buc 1 1000 1000 1000
lB. COSTUL MAURIALEIiOR
!daterlalsaditor buc r 500 12 6000 I I 6000
Ingra~amlnte organ~ce tone 80 100 8000 8000
In9ra$liminte mtnerale
I'j -azotlc:e j kg 1001 1.6 HiD 160 320
P -fosfatlce I kg 120 3,1, 372 124 124 620
K- petaslce -t kg 250 1.81 450 150 150 750
Substante chimice 230 300 1100 I 1630
Apa m3 60 0.1 6 6 6 18
C. OPERATII MECANIZATE .
._
llriitura de plantaee ha 1 650 650 6S0
Aratur~ (18 em) ha 1 400 400 400 800
Diseulrea ha 1 150 150 150 150 450
-
Cultivareil ha 4 150 600 600 eoc '800
fertil lza rea ha 2 150 300 300 3001 900
Siropitul eu substante chlrnke ha 3 .200 200 600 600 1~~
Transportarea apei tlkm 600 2;5 1500 1500 1500 4500
0'. OPERATti MANUA.lE
Plantarea omlz] 30 )0 900 900
Pra$itul pe randuri (3 orl) om/zi 15 30 450 450 450 '350
lliatul in U5Cl1t ·om/Ii 10 301 300 300 300 900
lliatulln verde om/zi 5 30 150 150 150 450
Pazil omlluna 2 350 700 I 700
E. AlTE eM EIJ'UIEU $1 Cirl ELTUIEU NEPRiVA nrrs (10%) :2 126 519 599 3244
F. TAl<.E $IIMPOZm I
- 11 110 I
Impozltul fundar 110 110 110 I 330
Fondul sodal 1 130 130 130 1301 390
lOTAlIA+B+C+D+E+f1 243241 5949 68291 31102 Piala de desfacere

Recolta globala de pere In Moldova este de 11,8 mii t. pe cand numai pentru ccnsum in stare proaspiita sunt necesare anual CC<I\30-4O rniltone, Pre~ul mediu la care se poate realtza 1 kg de perede la producatoreste de 1,Slei. Printre principalii

,c:onsumatori de peresunt: comerciantii de frude'. care reafiteazii perele la pielele din (hi~inau ~i alte cenrre r,aionale; exportatorii de fructe proaspete: fabrtdle de sueuri a~a ca Orhel-Vit~i Alfa, Nistrll etc.; producatori de iaurturf depozite angro ~j magazine; produditorii de fructe uscate, Cele mal bune preturi potti oblinute in cazul co m ere ializari i pereferexportatonlcr de fruete ~i producstortlor de pere uscate insa ell conditia e,il fruetele sunt conforme cu cOl'ldi~iil!e org'ano.!eptice, ~i sunt calibrate dupa marime ~i culoare,

Desfa~urarea afacerii

Soiuride per,e. In Mofdolla 511nt om a/agate 16 soiuri'de par. din care 38%, suntde pmvenientii a {nsl/tutu/ui de Cereetar; pentru Pomiculwfti fn strual1ra rortimenrului de par tn Moldova sunt 44% soiuri de liard, 31 % soiuri de (camnii' ~i 25% 50/uri de iarf'lil. Prln tre .'Soiurile de' pdr omo/agate In Moldova pUfem enumera:

Denumireasoiului Mdrimea R!co/,!a, Denurnlrea soiului Morimea Reeo/ta; I
fructuJw:g tonelho frlJctuiui, g tonelha
UntoQ!iQ Giffard 80-100' j5-20 Willioms Rouge Delbrad 76G-200 18c35
Untoaso Pre(Joce Morettin; '50--250 1,8-45 Soao'l;~Ge 200-350 18·30
Zorika 12(}-130 20·30 Untoasa Bose: 1S(}-260 20-30
Favorfta lui Clapp 13(}-230 10-30 MoldovaMcD 150-160 15·20
Cook Starling Delicious 74(}-760 75-20 Noiabriskaia Ul5-250 25·35 IStarkTimson 190·270 15-30 Vdstovocinaia 2{)(J.350 IB-30

WiNiams 150-250 20.30 UntoasaHard,mpr.mt 14G-200 18-40

fnfiin~areal planta~iilor. Odata cu desfundatul la adancimea de 3.Q40 ern, in 501 se incorporeaza 60 - 120 tone de ingra~minte arganlce.l00 - 1150 kg sirperfosfat ~i 200-300 kg sare de potaslu la 1 ha. Dlstanjele optirnal'e de plantare a pomil'or sunt de 5x4, 4x3 m. Tn Iivezile comerdale de par, pentru polenlzarea norrnala, se recomanda de plantat blecuri a cate 3-4 soiurt, Distanta maxima dintre doua. soiuri interfertile trebute sa 111.1 ueaca de 50-60 m. Porni! se planteaza, in gropi CUI dlarnerrul de 60 em ~i ada~ndmea de O,7m.

Sntretinerea solului in livada este asemanatease ca~lla celelalte spedi saman~oase. eel mai potrlvlt sistsm de intretinere a solulul este oqorul negru, toamna se efeet'ueaza 0 aratura la ad~meimea de 18-:22 em. Pe parcursul vegetatiei Tntre ninduri se efectueaza 4-5 affinari la adandmea de 8-10 cm.lntervalele dintre poml in rand se prelucreaza eu freza htdraullca sau manual cu sapa de 2r3 erl,

A.dministrarea ingra~amintelor.ln ltvezlle pe rod pe solurile cu 0 fertilitate sraba este necesar sa se ephce 40-60. t gunoi de grajd 0 data ill 3-4 ani, gunoi de pasari 1,5-2,5 Vha 0 data la 2-3 ani, compost 10-20 tlha 0 data! in 2-3 ani. fn eazurile rand nu dispul1em de ing,r~aminte o.rganice se administreaza ingra~aminte mlnerale in urm3toar,ele dezs: 100 kg/Ita ezotat de arnoniu, 120-150 kg/ha superfcsfatsi 250-300 kg/Ina sare potasicii Se reeomandii aplicarea ingra~amil1telor chlrrnce nurnal pe randurii de pomli, pe banda de 1,5-2 m. Epocile de admlnistrare sum: superfesfatul, sarea potasicii,. jngra~arnintele o:rganke ~i 1/3 din doza de ezot se incmporeaza toarrma sub ara:tura. Restul ingra~am[ntel.or de azot se aplice prlrnsvara, 11/3 la inceputul vegeta!iei ~i 1/3 peste 20-30 zl.le in faza c:re~terfi intensive a lastarHor.

COlhbatere31 bolilor,; d"hill1aturilor. MasurHe pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor se r,ealizeaza prln:

'erioada de apliure a tratamentului

B'olile ~I, diiuniitOlil care se' combat

Prod'lJsele, chimlce :~i norma de! .. plicare

Repaus vegetativ, toamna ori primal/ara palla la inmugurire, la't" aerului I'1U mal inalta de' +20'< ~r nu mai joasa de +4'1( 0 dara In. 3 ani

Piliducini te5to~i, QUa afide, acarienl, Studii de lernare ill a,genfilor patoqenl

DNOC40% p.s, - , 0-15 kg/ha

inc:eputul dezmuguriril mugu.rilor Rapan, bolile bacterien.e_ Adultli I Z,eamil bordoleziil de 1% ·10-15 kg suflat de cupru la 1

I ha sau BI·58 40% e.c. -1,0 !Ina sau Zolone 3.5% e.c, - 3,0

~fl_o_r_al_I ~h_ib_e_r_na_~_id_e __ pu_n_·o_·_m_e_n_fu_re_,_co_t_a_n __ ~~I/~ha~ ~

Rapan, bolile bacteriene, puricele Zeama bordeteza de 1%· ~i Sumithion 50% e.c, 31!ha

mellfer, viespeiil parulul, andele ~I alti sau Bi-58 40% e.e. - 1,0 l/ha sau Zolone35% e.c, - 3,0

diiunatori I/l1a

Rasfirareal inflorescentelor .Butonul alb"

Zeamli bordoleza de 1 % $;i Bi-58 40% e.e. - 1,.0 Ifhasau Zclone 30% p.u. - 3,0 kg/ha sau Decis 2.5% e.e. ~ 1,0 I/ha

Rapan, patarea alba ~i bruna, mcnlllcza, boille baeterlene, acarleni, lnsecte defotlatcare, afide, puricele melifer

-----------------------~~~~------------------+-----------------------------------~

Sfir~itul infloritl.llui (75% perale sunt scuturatel

Rapan, patarea alba~i btuna, monilia- Oxidorura de cupru 90% p.u. 4-6 kg sulfat de cupru 113 1 za, acarienl, insecte defolfatoare, afide, ha ~i Bi-58 (nou]: 40% e.e. - 1,0 l!ha, sau Zolone 35% e.e.

viermele parului Gl - 3,0 I/ha sau De<is 25% e_e .. -1.0 I!na

Fructele ell dlametru 0,5 em (Iii avertizare}

Rec::ultarea Ipefelor. Soiuril'e de vara se recolteaza cu 6-8 zlle lnalnte de maturitatea de consum, soiuril'e de toamna cu 1O-14zile inaint'e, tar soiurile de iarnil cat maWirziu. Recoltarea perelor poate fi infaptl.lital lntr-o etapa sau 2-3, in, dependen!a de soii. Sortarea Sf! face dupa rules la 1-2 zlle la solurlle de vara, 2-3 aile Ia sojurile de toamna ~1 3-5 lile ra soiurile de iama in la2i de 20-30 kg. (ondi~iile de pastrare a perelor difera in dependenta de SOl.

Important:

reuseste bine in zonele OJ 600-800 mm predpitatii anuale ~I cu 0 urnidltate relaitiva 11 aerului de 70-80%

62

,. L plan

tone

s

5

ale; 19m ~llor

unt

a a u

n

r

rt

• parul se cultiva in partea inferioara al pantei cu expozitle nord - vestrca, vest!di $i sud ve5tica

.• prefera terenuri cu 0 textura mijlode, adanci, Ibogate in elemente rnlnerale ~i cu umiditate suficienta

Analiza veniturilor sl cheltuielilor

La respectarea strict.li, a tehrroloqlei de produqie planta!iile de paf dupa intrarea lor in plina producne (anul 4 dupa plantare), asigura recolte de fructe de 1 0-30tone la hectar, Pentru catculul veniturilor s-a folosit recolta medie 10'1 hectar de 20 tone. Aceasta recolta este caracteristica incepand cu anul4 de rod atund cand pomii intra in perloada de plil'la p.roduqie.

Schematehnologici pentru crefterea piruiui in anul4 de rod (anul7 de vegeta1ie), MDL:

~ unit unitlba ! pre, unitJl'el TOTAL
A. VANZARl NEtE !
Pere kg l 20000 1,8 36000
-
B. COSlUL MATERIALELOR
Ingra$eminte minerale I I
N - azotice k9 100 1.6 160
I P • fosfatice kg 90 3,1 279
K -potaslce kg 90 1,11 162.
Substante (l'I'mice 14001
I Apa m3 I 110 0,1 11
C. OPERATII MECANIZAT£ I
r--- I 400
~~~..!_ur;\(18cml ha 1 400
._Distuirea I ha 1 150 150
Cultillarea ha 4 ISO 600
Fertilizar.eil ha 1 150 150
StropituJ cu substan~e (hlmlce ha 4 200 800
Transportarea apel tIkm 1 roe 2.5 2750
Transportarea tlkm 200 2,5, 500
r-----' -
D. OPEII~l'IMANUALE
Pra~ltul pe r!ndl.lri (3 oril orn/zl I 15 30 45!!,.
Tliiatul in uscat om/zj 20 30 600
Taialul in verde om/zl 6 30 180
I Recoltarea $1 sortar~ om/Ii 55 30 16S0
-
~Z! orn/luna, 3 500 '500
E. ALTE CHELTUIEU ~II 'C:HElJUIEU f\lfPREVAzUTE n 0%) 1174
I ~
F. TAXE ~IIMPOZITE
Impozitul fundar I 1 110 110
Fondul social I I 130 130
G. TOTAL CHELTUIEll (B+C+O+E+F) 1.3156
MARJA 8RUrA IA-<i) .22844
MARJA BRVTA IGlA) I 63% Sursa: "Cultiv<lrea Parului~ I. Gr05U, Cbi~inau 2003, ACSA

nRecoltarea Fru(telor~ lndrumar, Chi~inau 2002. pag. 48, ACSA

~indn.Ul1arl tElhnologice pentru producatorii de fructe'~ V. Balan, Chi~inau 2002,. pag. 37, ACSA

63

Plantatie de corn

Inve5tilia

Va nuri In anul4 derod Profi1 ,brut

Perioada de recuperare' a In\(esb~iei

S4000MDL 30000 MOL 13900MOL

9--10 ani

IDescrierea afatell'ii

Insernnaratea ecenerntca a cornului se datoreaza, in primul rand. fructelor sale. folostte de populatle, atat in stare proaspati'i cat ~i pentru prepararea unor produse allmentare ~i terapeutice de mare valoare.In rndustrla allrnentara coarnele se folosesc la prepararea compotului, siropului, suculuij dulceleij marmeladei, a diferitor paste. Oeasmenea cornul este cunoscet ~i ca planta rnedlclnala. Cultivarea coamelor este 0 afacere profitabila care are urmatoarele avantaje:

Planta!iile de warne produc recolte de cca. 20-40 t/ha ~I pot fi exploatate 30-40 de ani

• Cererea crescanda pe pia~a locala $i externa la produsele naturale ~i sanatoase Cornul practlc nu este atacat de boli ~i diiunatori ~i nu cere mas uri de eombatere

• Din rnezocetpulsi mlezul sarnburllor se obtlne ulei tehn«; din samburt se prepara surogat de cafea lemnul, scoarta $i frunzele sunt bog ate in taninuri ~i se folosesc in industria pielel

• Prezenta in ian3J a companlilor producatoare de sueuri, gem uri, cornpotun etc.

fnvestiti'a necesati

Plantafia de coarne este 0 investitie pe termen lung, care poate fi exploatata 30-40 ani. Durata exploatarii eficiente deptnde de ccrecrltudlnea infilnraril plantallei ~i ingrijirea acestela in primii 3--4 ani dupa plantare. Tnfiintarea unui hectar de coarne ~i ingrijirea acestuia pan:i la intrarea in rod (primi! 4anil necesita (ca. 54 mil lei pentru 1 ha: I an de vegeta~le eca. 30,B mii lei pentru 1 ha, anulll eea. 7.7 mli ~i anulill ~i IV de vegeta~ie cca, 7,7 mil lei pentru 1 ha.

Schema tehnologici pe.ntru creJterea planta~iei de cearne pentru anull-IV de vegetatie (MOL):

unit IInitfhZl prel Anull Anulll Anulill AnuliV TOTAL
unitllei
A. ACTIVE NEMATE,RIALE ,
Elaborarea protectulul de a rnplasare but I , 000 1000 1000
B. COSTUL MATEIlIAlELOR. I
-
MaterIal sclldltor bue 1250 9 I 11250 11250
fn9.ra~.!imlnte orqanlce tone 50 100 I s 000 I I l 5000
Ingl.}~amlnte mlnerale I 0
N· azonce kg 100 1,6 I 160 160 160 480
P - fosfatlce kg 400 3.1 1240 248 248 248 1984
K- potasice kg 200 I 1.8 I 360 120 120 120 720
Ap~ m3 150 0.1 j 15 IS 15 IS 60
C. OPEI\ATII MECANIZATE I
Alatura de plantare ha 1 650 650 650
Aratur~, [18 em) ha I 400 I 400 400 400 1200 I
-
Dlscuirea h.i! 1 150 150 150 150 150 600
Cultivarea, ha 4 ISO 600 600 600 600 2400
Fertillzarea ha :2 150 300 300 300 300 1200
Transportarea a pel tlkm 1500 2.5 3750 3750 3750 3750 15 000
O. OPERATII MANUALE I
Pfantarea omlzi I 60 30 1800 1800
Pr~~jruJ pe randurl (3 ori) om.1zI 15 30 450 450 450 450 1800
Talatul in uscat omlzi 15 30 450 450 450 450 1800
Taiatul in verde omlZi I 6 ]0 I 180 180 180 180 720
Para lomlluna 2 350 700 700
E. AIi.TE ClfEL1UIEU ~I CIiEI.TI1IW NEPREVAzUJ,E i[10.,.,1' 2720 682 682 I 6&2 4766
F. TAXE ~IIMPOZJJE
Impo21tul fundal 1 110 110 110 110 110 4@
Fondul soda] 1 I 130 130 130 130 130 520
TOTAlIA+B+<+D+E+F} 30855 7745 7745 7745 54090 Piata de desfacere

Prelul mediu la care se poate reallza 1 kg de coarne de Ja producator este de 1.2 lei. Printre principalii consumatori de coame sunt: comerclarnll de fructe, care reauzeazacoarnele la pielele din Chi~inau ~i alre centre ralonale; exponatorii de fructe proaspete; fabridle de sue-uri (a,~a, ca Orheii-Vlt, Alfa Nistru); producatorf de fructe uscate ~i fructe congelate. Cele rnai bune preturl pot fa obtlnute in cazul ccmerdallzarf coarnelor exportarorilcr de huc:te uscate ~l conqelate ~i fabricilor de sucuri.

64

Desfi1 So;uri 10 JnstftuCl detinlicen

tnfiinl zonelede Intenstva 200-250 ~ optimala. Intr-o par,

intre1 aratura la Intervalel

Admil gunoide minerale recornane superfnsf ingra~aml lastarilor.

Irigarl necesare coarne,

Recoil Oat faind I Recoltatu mai urger

Ilmpol Rezi poat

• Sea

• Corr

• Cre$ pe SI

Analil La res] plantare),

one. Ace;

Scherr

A.vANzAA

(oarne

B.(OSTUL

Ingra~am~ N - azom P - fosfad K- potasl

Apli

c.oPERAli

Ar~turUll Disc:uirea Cultivarea Fert,lizalel T(ans~ Transp0rtj D.OPERP;

Pra~itul~ ~Iatulin~ ------1

Talalul in.

Recoltarell

te le

;e

Desfa~urarea abcerii

Sojuri de coame. 50 rtim en tul omoloqa t de com din Moldova in dude 3 soiuri: Baimadia, Bucovdf ~; Orhei care au Ios; crea re 10 Institutul de CercetOri pentru Pomfcu/tufd.lmportanr esre co mater/alut sadito! sa fie paxurat de 10 pepiniere/e po.mfcole (are de/in li(enld pentru producerea materla/u/uf sddfto! a~o co Inslitutul de Cerretar; pentru Pomieu/tura.

Infiintarea prantatlilor. Reie~ind din cerintele mari ale comului fara de umiditatea solulul, cele rnai preferate sunt zonele de Nord ~i Centru a larH pe terenurlle plane ~i pantele (ILl expozilii nord-vestice, nordtoe ~j nord estice. PentJrlJ cultura intensive) a cornului, terenul inainte de' plantare se fertilizeaza cu 40-50 tone gunoi de grajd, 500-600 kg de superfosfat ~i 200-250 kg sare potaslca fa 1 hectar. Desfundatul se face la adancimea de 40-60 em cu 3-4 lunl inainte de plantare. Schema optimala de plantare a comulul Tn eondiliile noasrre este de 4x2 m (11250 pomi /ha). Pentru asigurarea po I enizarii incruci~ate, intr-o parcela se planteaza 2-3 scluri,

intretinerea 50fului in livadi. Cel mal, potrivit sistem de intre~inerea so!lului este ogorul negru, toamna se efectueaza. 0 aratura la adanornea de 18-20 em. Pe parcursul vegetal!e; intre randuri se efeetueaza 4-5 afanari la ad and mea de 8~ 10 cm. Intervalele dintre pomi in rand se prelucreaza cu freza hldraullca, sau manual Gu sapa de 2-3 on,

Administrarea ingra~amintelor. Tn livezile pe rod pe solurile cu 0 fertilitate slaba este necesar sa se apllce 40-60 t gunoi de grajd 0 data in 3-4 ani. In cazurile eand nu dispunem de ingra~aminte organice se adrninlstreaza ingra~aminte minerale in urmatoarele doze: 100 kg/ha azotat de amoniu, 120-150 kg/hasuperfosfat ~i 250-300 kg/ha sare potasica. Se recornanda a plica rea ingra~amintelor chi mice numai pe randun de porni, pe banda de 1,5-2 m. Epocile de administrare sunt superfosfatul, sarea potaska, ingra~amintele organice ~i 1/3 dln doza de azot se lncorporeaza toamna sub aratlLlra. Restul ingra~aminte'or de azot se apliea primavara, 1/3 la inceputu'l vegetatiei ~I 1/3 peste 10-30 zile in faza cre~terii intensive' a lastarilor.

Irigarea este un element tehnologic important in plantatllle de com. In, anii secerost ca regula in III nile lunte-lulle sunt necesare 2-3 udari cu norma de 300m) apa la hectar, eeea ce asigura 0 productle mare ~I calltate inalta a productlei de eoarne.

Recaltarea eoamelcr. Mawritatea coarneler are loc fa finele luni:! august ~I pana la decadaa treia a lunii septernbrie, Dat fiind ca la rnaturltatea cornpleta coarnele nu rezlsta la transport. ele se recolreaza In parga. cand pulpa este inca tare. Reccltatul se face manual sau prin scuturare, fructele ss transports in ladi!e mid (4 kg) ~i se pastreaza la rece, Ele trebuie cat mal urgent preluerate.

Important:

• Rezista user pe tlmp de iama' gerurile sub 30~C ~i gerurile de revenire in prlmavara, tnsa pagube insemnate recolrei Ie

poate aduce timpul reee ~i plolos in perioada infloritului

• Se cere GI plantatllle de corn sa fie amplasate pe locuri unde sunt posibilitati de irigare

• Cornul este 0 planta practie rezlstenta la bali! ~I daunatori

• Creste bine pe orice sol. mal ales calcaros, dad este afanat ~i cald; creste insit incet ~j nu atinge dimensiunile normate pe solurile erodate, cornpacte, umede ~I reci

Analiza veniturilor si cheltuielilor

La respectarea strictii a tehnologiel de productle planta!iile de coarne dupa intra rea lor in plina, productle (anul 8 dupa plantare), asigura recolte de frucre de 25-30 tone la hectar, Pentru cakulul venituriJor s-a folosit recolta medie la hectar de 25 tone. Aceasta reeolta este caracteristka jncepand cu anul4 de rod atunei dlOd pomii intra in perioada de plina productie,

Schema tehnologicc3, pentru cresterea coarnelor in anul4 de rod (anulS de vegeta,\ie), MDL:

r: unit unitthll pret ",rutllel I TOTAL
A. IIANZARI Nrn
I Coarne kg 15000 I 1.2 30000
B. cosnn MAfERIALELOR I I
-
Ingra~amint.e rninerale
N - azetice kg 100 1,6 160
P • fosfatice kg 90 I ),1 279
r-K".potaske kg 90 1.8 162
Api! m3 2'75 0.1 28
C. OPERATII MECANIZATE --_ -
Ararura 118 em) hi! 1 400 I 400
Dlscufrea tail 1 150 150
Cultivarea I" lIa 4 150 600
'--.
Fertlllzarea nil 1 150 150
Transportarea ape! tIkm 2750 2,5 6875
Transportarea I Vkm 250 2.5 • 625
O. OPEAATII MANUALE I
P~$itul pe randur! (3 ori) omlzl 15 I 30 450
-
Tlliatul in IISC<l1 om/zi 25 30 750
TlliatUJ In verde om/zi 5 30 150
Recoltarea ~ sorrarea omJzj 70 30 2100 65

Paza om/luna 3 500 1500
E. A.LIE CHUTU lEU $1, CHELTU rEU NEPREVAzuTE 110%) I 1438
F. TAXE $IIMPOZIT£ I
ImpOli1U1 funclar I 1 I 110 I no
Fondul social e 1 130' 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+O+,E+F) t6056
MARJA BROTA IA-G) - I 13944
MARJA BRUTA IGlA.1 , 46% SurSQ: wCornul~ I. '[urcan, E. Borozan, Chi~inau 2003, ACSA .Jnfiintarea plantariilor pomkole; Chi~itlau 2001, Agrolnform

66

D'ej CirE; zonele

ectare

Cui ·m

• fn

• fr

• 50

• e

• lail

• eel

Iinve Plant caredej a planta pe rod ~ pentru ~ pentru agrico[e

Sdu

Plantatie~ de Cire~

!rwest.itia

Va nzA ri in anulS de rod P,rofit brut.

Perioada de recuperaTe a Investitiei

38 123 MOL 28800 MOL 13531 MOL

10 ani

Desc:rierea afacerjj

Cire~ul este cunoscut ca 0 cultura ce creste in tara noastra din timpuri indepan.ate. Solurile de cjre~i sunt raionate pentru zoneJe pomlcole de nord, csntru ~il sud ale Republicii Moldova. Suprafetele cultivate cu c:ire~ in republica constituie 2,8 mii hectare (indusiv pe rod - 2,6 mii ha).

Cultivarea ctreselor este 0 afacere profitabilii care are urmatoarele avantaje: fructul de cire~ are calitii1i gustative apreciate;

fructele de cire~ se intrebuinteaza in stare proaspata, uscata ~i prelucratai

fructele de dres sunt utilizate la prepararea compotuJui, dulceturi, bauturilor spirtoase, cofetari.e; soiuril'e de cire~i se caracterizeaza prin rezistenfa sporita la boll ~i neceslta cheltuleli rnlci de exploatare; lemnul de cire~ are 0 lntrebulntare larga la fabncarea mobilei;

la lntretlnerea cuvenita a planta~iei poate fi exploatata pe parcur.sul a 40-50 ani; cerere sporita pe piata locala ~i pe pletele stralne a fructelor de cire~.

Investitia necesara

Plantatia de cire~ este 0 investi)ie pe termen lung, care eeate fj exploatata pe 0 perioada de 40-50 de ani, fiind exemplare care depa~esc 70 de ani. Durata exploataru eficiente depinde de corectitudinea infiintarii plantatiel ~i de modul de intrelinere a plantapllor pe parcursul perloadei de exploatare. Plantarea unui hectar de cire~ ~i intrepnerea acestuia pana la intrarea pe rod (primii 5 ani) necesita cca. 38,1 rnll pentru 1 ha: I an de v eqetatle CUI. 16,0 mli' lei pentru 1 ha; anulll- cca, 3,6 mii lei pentru 1 ha ~I anullll- cca. 5,8 mil lei pentru 1 ha; anii IV-V - (ca. 6,4 mii leianuall peotru 1 ha. Procurarea materialulul sadttor pentru infiintarea plantattilor de dre~ poate fi procurat de la Institutul de Cercetari pentru Pornlculturast de la intteprinderi!e agricole ce dlspun de pepeniera pornkola.

Schema tehnologici !pentru in6in~area ~i intre~inefea, pluta,i.ei de cirei Ipentru a.nuI1-S de vegetatie (MDL).

~ Spd~n unit ! pr~ Anull I Anull! Anul III I AI1ulllV AnulV TOT~
------ I unlt/h_ unit/lei ,
(nIlE NEMATERIALE I I
filr!!a proiectulul de amplasara I buc 1 1,000 1.000 I 1,000
8. COSTUL MATERlAlElOR . I I
Material saditor (schema de plantare 7X6) buc 240 10 2.400 2.400
r-- I
Tn9ra~eminte organ ice tone 60 100 15.000 I 6.000
Ingra~eminte minerals
N-azobce kg 270 1.6 I 432 432 412 1,296
P - fosfGti(e kg 300 3.1 930 930 930 930 3.720
.- -
K-potasice kg 150 1.8 270 270 270 270 1,0BO
.
SubmnJe chimice
Fungidde. (CuS04) kg 10.0 13.0· 130 130 130 130 520
r- ,
Fungic:ide (DeJan) kg 1.0 448.0 448 448 I 896
>--- I I --
Insecticide (Oeds Forte 12% ECl kg 0.10 966.0 97 97 193
Apa m3 29 O.TO 3 3 I 3 3 3 14
C. OPERATII MECANIZATE I I
Aratur.l de pIantare hi! 1 650 650 I I 650
I---
Arihura (25 em) ha 1 400 400 400 400 400 1.600
Dsiruirea ha 1 ISO 150 150 150 150 150 750
Cultlvareil hOI 4 150 600 600 600 600 600 3.000
---
Fertilizarea hi! 2 150 300 300 300 300 1.200
Transportarea apet , tlkm 288 25 720 720 I no 720 720 3,600
I
Stropitul cu (hlmlcale hi! 1 200 600 600 600 600 2,400
D. OPERATU MANUALE I
Planrarea omtzi 7 30 210 210
Pfa~itul pe rindurl (20nl omlzi 10 30 300 300 300 300 300, 1,500
nlatul in uscat oml21 5 )0 150 150 150 150 150 750
Inl~turarea cr~lor din radklna omtzi 1 30 10 30 30 30 , 30 150 i
[PiIl<I omJlulla 2 350 700 700 67

E. AtTE CHELfUIE.LI NEPREVAzUTE 110%) I I ! J -
1,371 308 501 556 556 I 3..2513 I
~E $IIMPOZITE I I I I I
I Impozltul funciar I 1 110 I 110 110 I 110 I 110 I 110 550 I
Fondl.ll social I 1 130 I 130 130 I no I 130 I 130 650
TOTAL V\+B+C+D+E+F1 I ~. I 16,024 ].631 I 5,756 I 6.355 I 6,355 38,123 Pre~ul mediu la care se poate reallza 1 kg de. cjre~i este de 1,8-2,5 lei/kg pentru de recoltare in rnasa, Pentru solurlle de cire~e cu coacere timpurie pretul de comercializare a 1 kg variaza de la 2,5-4.0 lei. La pietele agricole dresele sunt comercializate cu arnanuntul la 2,5-4,5 lei kg in dependenta de perioada de coacere,

Printre !principalii consumatori de c;ire~j din tara sunt:

• populatla care cumpara cire~i pentru consum in stare proaspata;

• fabricile de conserve, cofeUirie ~i bauturl alcoolice de capadtate mare ~i mal mica;

• intrepri'nderile care dispun de uscatorii pentru fructe, cafe pot f gaS!!! in zia'rele de publicitate din !ara. Exportul de cire~i uscate se bucura de 0 cerere sporlta in RU5ia, Belorusla, rarile baltlce filnd ambalate conform standardelor ~j cererii existente de pe piata.

IDesfa~urarea afacerii

Soiari de cire~i. Df.$i in lume suM cunoscure muJte so/uri pretioase de cire~i, tctus; incercarea lor in condl!iile noastre nu sou soldat cu rezuuate sotisfacii.toore. Crearea Uri or soiuri de cire?; cu un grad inaitde adaptivitat« fa condifiile Jarii noastre $; de produdivita,e inalta, a fosf posibUo dataritii lucruJu; de cercetare desfiJ~urar de catre /nst/tutul de Cercetar; penttu Pomicufruro. Au test obIinu!f osa soiuri co: Chi~inlov5ca;a ~f Record. Printre soiurile raionate in fora noastro cele rna; voioroase sunt:

numlrea soilJlul Intra rea pe rod Coroana Recolta, tlha Fructul Forma ---j
~ - I Maturi
masa,g
a anul6 I mare 15·16 7,2 t sfericli , 3 decl
anul5 I mlJrocle I i t
deanca 14-15 6.7 sferi~ 2decl
ovskaia anl.l16 I mlJlocie 12-14 8,6 sferica i 3 dec l
J rnl,jlocie I - I
miovscala tlmpuriu Ina Ita 7,8 sJe'ica 1 dec i
rd timpuriu ! mijlocie j inalra 8,2 sfericli _j 1 dec' lalea

unle unre unie unie lunie

in functre de soi, forma corcanel, nurnarul de porni la nectar, agrotehnica aplicata ~i al~i factori, de pe 1 ha de cire~i se pot obtlne 12-16 t de cire~i.

Tnfiin~area plantaliilor. Odata cu desfundatul, in solse lncorporeaza 60 tone de ingra~aminte organice, 250-300 kg sal petru de arnoniu, 300-500 kg superfosfat ~i 150-200 kg sare de potasiu la 1 ha. Este efectuata aratura de plantare la adanclme de 30-40 ern Tnfiintarea plantalii10r de cire~ nu prezinta deoseblrl esentiale fata de norrnele generale. Cire~ul este putin ptetentios ca planta de cultura, cere soluri medii ~i expozitli bine lumlnate. Schema optimala pentru plantarea pomilor de (ire~i esre 7X6 m. Ciresul creste ~i rodeste tncepand din campie ~i pana la 700 m attitudine. Dupa plantare, mal ales, in primavara. sum necesare 2-3 uoiiri abundente.

Intretinerea solului in livada este asemanatoare ca ~i la celelalte specf samburoase. Cel mai potrivit slstem de Intrelinere a solului este dlsculrea de prjmavara a livezii, cultivarea intre randuri de 4 ori in perioada de veqeratle, fertltizarea cu ingra~aminte minerale ~i aratura in zeble de toamna.

Administr,area ingr.a~iimintelor. Tntrucat solurile !iirH sunt bcqate in subsrante nutritive, in livezile de cire~ lntrate pe rod se va administra anual 180 kg salpetru de amoniu, 150 kg superfosfat ~i 80 kg sare de potasiu 121 hectar. Azotul se admlntstreaza la sfar~itullunii mal 121 intra rea in plina veqetatie.

Tiiierile de cire$. Ciresul creste destul de viquros, atingand 4-6 m ina1lime, rnai rar 8-12 rn, Coroana poate fi piramidalal sau rasfiradi ~i atinge 6-7 m in largime. In ceea ce priveste formarea pcrmlor; cresterea naturala a dresulul se face in etaje anuale, dispuse la drstante variabile, in functie de vigoarea pomulul. Ca urrnare, formele cele mai convenabile sunt coroanele in etaje, de forma conica, cu baza larga (piramida etajata ra,ritii), Nu se aplica Uiieri de fructificare. In general, clresul suportii rau taierile. motiv pentru care acestea se reduc la strictu I necesar pentru a diriJa cresterea in primii ani. La scurtari de ramuri .• mugurul terminal nu da totdeauna lastari de prelungire, deoarece uscadunea patrunde user in lemn. Neajunsul acesta se poate remedia prln masrlcarea ranilor.

Protec~ia dre~ilor. lPentru nlmicirea agentului patogen 211 dtosporczet pomilor, livezile dupa cadereal frunzetor se stropesc cu zeama bordoleza de 3%. Prlmavara inainte de desfacerea mugurilor pentru cornbaterea bactenozel ~i moniliozei plantatille se trateaza cu zearna bordoleza de 1 %. Spre sffir~jtul inflorirli se trateaza contra coeornlcoza, monilioza, gargarite, daunatorii rezatori de frunze cu Delan 2 kq/ha. Contra musculilei dresului plantatlile se stropesc cu Insecticide (Decis Forte , 2% EC - 0,15 kg/ha).

Recoltarea cirelilor. Pomii de dresi intra in rod laanul 5-6, jar la anul8-1 0 intra In pericada de plina productte. Productla medie pe pom in plin rod este de 50-60 kg fructe, putand ajunge la 120-140 kg. Recoltarea se face intr-un timp cat mal redus, deoarece fructele de ciro.!~ au 0 perlcada rapida de coacere ~i sunt u~or alterabile.

68

1m

• I

• I

~

Pe incepl 10 de

5

A:VAi

..9_re)i_ B.COS

ingr.

~

p -

~--

r -

Suw

F FIJI In]

~a_ Milt~

---

COPt

ArId

t--E~

Culti

Pra

Tala Inla~ Rec(J Paza

E.AI:

~

Impc

Fone GoTOl H-MA, MARJJ

Su

Important:

• Ciresul este putin pretentios ca planta de cultura, cere soluri medii ~i expozitii bine luminate.

• Pentru comerdallzarea fructelor de cire~ este nevoie de certificat eliberat de la Centrul Medicinii Preventive ~I certlficat ellberat de primar1ie precum ca prcducatcrul dispune de plantatii de cire~.

Analiza vanzirilor si cheltl.lielilor

Pentru calculul 'IIanzarilor s-a folosit recolta medie la hectar de 8-11 t fructe de clres, Aceasta recolta este caractertstka incepand cu anul6, atunci cand pomii imra in rod ~lla8-10 antva fi perioada de plina productte, Pentru anulS de rod (anul lOde vegetatie) reeolta 101 hectar va constltul16 t de cire~.

SChema, tehnolog,id pentru c.re~tel'ea c,ire~'ul.ul ~ Anul1 0 de vegeta.rie (a nul Sipe r,ad)

-
Speci1icuf unit unit/I'll preJunM.ei I TOTAl. l
r----- '- I I
A. VANZARI NEiE I j
Cirep t 16.0 I 1.800 I 28,800
8. COSTU l. MATERIALELOR 1 I
r Tngra~mirl' e rnlnerale I I I
'- --_ kg I I I
~N-azotice 180 1.6 I 288
P - fosfatic.e kg 150 I 3.J 465 I K-PO~slc~e ~ ~ ~ ~ ~~ ~~ -7 __

Substante c.l'l1mlce

1.8 144
13.0 260
448.0 896
966.0 145
0.1 5
2.5 4.000

400 400
150 150
150 600
150
2.5
2..5 400
10 300
30 300
30 60
30 3.200
350 700
1.366

110 110
130 130
15,269
13,531
47.0% _] Fungicide ((uS04) F\Jngfdde (Delan)

r-= Inseclidde t~rte 12% ECI ~---'''----+_---.::;...;:.--+-----::..~=-----_+_----c;.

~ -----

Milteriale penlru am __ ba_la_r_e --'_

C. OPERATII MECANIZAc:;l.=E -~----------t--- +- __

Ararura as em) Dlscujrea

,.---. --_ ------_

Cultivarea

~~rtltlzareil ~na-re-a-ape--i--------

-------------------r---~------r_----~--~--------------r_--~

~spo::.:.ru.::::c:.:re=a ---r-

D'. OPERATIl MAN_tlA_IL_' E_· -----------........,t---- ---t---------7-------:-:-----:------Pr3~iluJ pe (indurl (2 ori)

l'aiatul in uscat

------------------------~----------~----------~--------

'nl~turarea cresterllor din rMlidna

flecollarea

p~ CH.ELTUIElI NEPREVAzUTE (10%]

AXE ~IIMPOZITE _+_---~~-_+-----_+-------

mpozltul fundar

Fondul social

G. lOTAl CHE.lTUIElI {B+C+D+E~_. -"-,_____ ---il:---------+----~_+--------~-_r_-

H. MARlA BRUTA {A-Gl ===1=

MARJlIIBRI.ITA (G/H) - -------

---- __ -

Sursa: "livada~ editura AleX-Alex, 2001

"Combaterea balilor ~i daunatorilar la plantele pomlcele'; Ion Boubatran, Chi~inau, 2002, pag. 52 ,,IF'reparate chimice ~i biologice de proteqie ~i stimu~a'e a cresterii 'Plantelor~ -Stihlta. Chi~inau 1997. pag. 232

69

Investitia

W.nzari in anul 5 de rod Profit brut

Perioada de Irecuperare a investiJiilor

42107MDL 21500MDl 7866MDL 9 ani

Descrierea afacerii

Vi~inul este 0 cultura raspandita in lara noastra ~i are 0' intrebuintare foarte variata. Soiurile de vi~in au un areal mare de cultlvare ~il sunt ralonate pentru zonele de nord. centru ~i sud ale Republicii Moldova. Suprafelele cultivate eu vi~in in republica constttule 4 mii hectare (lncluslv pe rod - 3,8 mil ha).

Cultivarea vi~inilor esre 0 afacere profitabilii care are urmatoarele avantaje:

• fructul de vi~in are calital' gustative bine apreciate;

• fruetele de vi~in se intrebuin\eaza in stare proaspata, uscata prelucrata ~i in medicina:

fructele de vi~in sunt utllizate la prepararea compotului, dulce!Uri, bauturilor spirtoase, cofetarie;

• soiurile de vi~ln se caracterlzeaza prin rezisten1a sporitii la boli ~i neceslta cheltulell mici de exploatare;

• la intrettnerea cuvenlta a plantaliei poate Ii exploatata pe parcursul a 20-25 ani; lemnul de vi~;in are 0 intr'ebuinlare larga la fabrtcarea mobilei ~j parchetului;

• cerere sporit.a pe plala locala ~i pe pletele straine a fruetelor de vi~in.

Investitia necesara

Plantatia de vlsln esre 0 lnvestitte pe termen lUng, care poare fi exploarata limp de 20-25 de ani. Durata exploatarii efictente depinde de plantarea liv€lit ~i modul de intretjnere a plantaliilor pe parcursul perioade.l de utillzare. Plantarea unui hectar de vi~in ~i intrefinerea acestula pan:a.la intrarea pe rod (prlmll4 ani) nece.sita cca 42,1 mii pentru 1 ha: II an de vegetalie (ca. 22,0 mil lei pentru 1 ha: anulll- cca, 5,7 mii lei penrru 1 ha, anul UI- cca, 7,8 mii lei pentru 1 ha anullV - cca, 6,8-5 mli lei anual pentru 1 na. Procurarea materialului sadltor pentru lnfiintarea plantatllior de vijin poate fi procurat de la Institutul de Cercetari pentru Pomlcultura ~i de la intreprinderile agrico[e ce dis pun de pepeniera pcrntcola,

Schema tehnologica pentru infiintarea ii intre!inerea planta~iei de "i~in pentru anul1-4 devegeta~ie (MDL).

-
Speclficilre' unit unit/hOI pre1 AnuU Anulll Anullfl AnullV rOTAI.
unit/lei

A. ACTIVE NEMATERIALE ,.----
-
Elaborarea proiectului de arnplasare bue: 1 1.000 1.000 1.000
8. COSTUL MATERIALELOR I
Material saditor (schema de planrare SX31 bue 670 9 6,0]0 6,030
~
Ingrli~mlnte organice tone 60 100i 6,000 6.000
--
Illgr;ii~mlnte mlneraJe' I
N -azotlce kg 2.70 1.6 432 432 864
P - fOifatlce' k.g 300 3.1 930 930 1,860
- 1---- --
K- potaske kg 150 1.S 270 270 540
Substanfe chimice I
Fungicide ((1.1504) kg 10.0 13.0 130 130 130 390
Fungicide (Delan) kg LO 448.0 I 448 448 448 1,344
-_.
Apa I m3 80 0.10 8 B 8 ,8 32
,e.OPERATUMECANlllATE
Arliturii de plantar!! na 1 650 650 650
Aratura (25 em) ha 1 400 400 400 400 1,200
Discuir,ea ~ ha I 1 150 ISO 150 150 150 600
Cull,ivarea na 4 150 600 600 600 600 2.400
I --'--
Fertilinrea ha 2. 150 300 300 300 900
I -
Iransportarea apel tlkm 804 25 2,010 2,010 zeto 2.010 8,040
Stropltul cu chimicale ha 3 200 600 600 600 j I.BOO
O. OPERA_Il1 MANUAlE I I .-
Plantarea om/zi 20 30 I 600 J 600
,
Pra~itul pi!. randuri (2 orf) omlzi 10 30 300 ]00 300 I 300 1.200
raiatul in uscat oml:zil 10 30 300 300 300 300 1,200
rnlaturarea cr~erilor din rMiiana om/zi • 1 30 ]0 30 30 I 30 1 120
Pa;z;a om/lun~ 2 350 700 700
- I 1 ~ 3.67i' J
E. ALIi CHElTUIEU NEPR EVAwTE (10%1 1.918 498 691 70

PI

In obttn a H! a 1 k! de pi

PI prep: cape penn Rusia

Ir tratal Frun;

~

51

perfG Erdil

11 salpE ad all pUlll lumi udar

WI Intre cuin

.Po pe n adm

1

necs mu£ poai

f stro] plan da,ul

de >J frue VU1'I ~i su

,F. TAXE $IIMPOZrTE I I "
Impozitul fundar 1 I 110 1'111 r 110 I 1'10 110 440
Fondul soda II 1 I 130 130 I 130 I 130 130 520
lOTAlIA+B+C+D+E+F} I I 22,0361 5,714 ! 1.8]9 I 6,519 42,10'7 Piata de desfacere

In functle de sol, forma coroanei, numarul de pomi la hectar, agrotehnica aplicata ~i alti factofi, de pe 1 ha de vi$ini se pot obrlne 7~9,8 t de vi~ine. Fructul de vi~in este cu un c-ontinut bogat de zahar, vitamine ~I aclzt, Pre!ul mediu de comerciallzare a 1 kg de vli~in este de 2,15 lei/kg la recoltarea in masa. Pentru solunle de vl~in cu coacere timpurie prerul de comercializare a 1 kg vanaza de la 2,5-3,5 leI. La pletele agricole vi~inele sunt comercializate cu amanuntulla 2,(}-4.0 lei kg in dependenta de perioada de coacere.

Jilrintre prmdoalll consurnatorl de vijin din iara sunt pnpulatla, care cumpara vi~ini pentru consurn in stare proaspata, prepararea sucurilor, duketelor ~I intreprinderile de prelucrare ca: fabricite de conserve, de cofetarie ~i bauturi akoclke de capacitate mare ~I mal midi. 0 parte constderabtla de vi$inl este achizitlonata de intreprinderile care dis pun de uscatortt pentru fructe, care pot fi 9as1ii in ziarele de publicitate din ~ara. Exportul de vi~ine uscare se bucura de 0 cerere sporita in Rusia, Belorusia,tarile baltfce fiind ambalate conform standardelor ~i cererii existente de pe piata,.

In medicina samburele ~i crengile de vi~in se folosesc la prepararea solutiei rezultate de la fierbere, care este utilizata fa tratarea Inflama~iilor gingiilor; posed a efect diuretic. galbinarilor $i la cprirea varsarilor de sange in cazul lezlunilor corporate. Frunzele de vi~'in sunt folosite la marinatul ~i muratullegumelor, ce dau fegumelor aroma ~itarle.

Desfiilur,area afa,cerii

Soiuri de viJine. Jnstitutui de Cerceta,; pentru Pomicultura dispune de material sadltor de pomi de vi1ine de cete mal performante soiuri. Priotre soiurile raionate [11 fam noastra cele moi vmoroase sunt: Rantak: - Z; Obfacinska; Podbelskii; Cnsono; Erdi Botermo.

infilnfarea p'lantatiilor. Odata cu desfundatul, in sol se lncorporeaza 60 tone de ingra~aminte organ ice, 250-.300 kg salpetru de arnoniu, 300-500 kg superfosfat ~i 1150-200 kg sare df potaslu 13 1 ha, Este efectuata aratura de plantare la adandrne de 30-40 cm. fnfiintarea plantatiilor de vi~lne nu preztnta deosebiri esentiale fata de normele generale. Vi~inul este pUfin, pretenties ca pla.nta de cuttura, neceslta loeuri ealde ~i protejate de eurenli reci de aer, cere soluri argiloase usoare ~i lumina e. Schema optlrnala pentru plantarea pomllor de vi~in este 5X3 m. Dupa plantare, in primavara, sunt necesare 2·3 udiiri abundente.

intretinerea so[ului in Iivada este asemanatoare ca ~i la eelelatte specil samburoase. eel mai potrivit sistem de intre~fnere a solului este dlscuirea de primavara a IIVezli. cultivarea lntre randun de 4i ori in perioada de vegeta~ie, fertilizarea eu ingra~aminte minerale ~I aratura in zeble de toamnii.

Administrarea ingrqamintelor. Tntrudit solurile tarii sunt bogate in substante nutritive, in livezile de vi~in Intrate pe rod se va admini:stra anuallBO ~g sal petru de amoniu, 150 kg superfosfat ~i 80 ikg sare de potasiu la hectar. Azotul se adrninistreaza la sfar~itullunil mai la intrarea in ptina vegeta~ie.

T<iierile de vi,~in. Oupj caracteristldle pomHor se dsosebesc doua grupuri de v~ini:

• vi~inil in formal de arbustclzt, caracterlzatl prin 1-3 tulplni scurre, coroana globuloasa eu ramuri lung;. inal\ime de 2-3 m ~i eu capacitate mare de a emite drajoni. Durata de viala este de 20-25 ani, dar datorita drajonllor; asemenea plantattl se pot reinnol mult limp. Intra pe rod la 2·3 ani ~i produc regula,t;

vi~ini in forma de poml, cu 0 singura tulpina puternics, cu ramuri solide, ajungand pana la 4-7 m inallime ~i care nu emit drajoni. Durata de vlata este de 25-35 ani. Intra pe rod la 5-6 ani ~i unele soiuri ~i rnai tarziu.

Nu se ,aplidi tiller! de fructificare, In general. vi~inulsuporta rau taierlle. motiv pentru care acestea se reduc la strictul necesar pentru a dlrija cresterea in primii ani ~i cu scopu: rnentinertl unor ccroane lumlnate ~i aerisite. La sCilJrtari de' ramurl, mugurul terminal nu da totdeauna lastari de prelungire, deoarece uscadunea patrunde usor in lemn. Neajunsul acesta se poate remedla prin mastlcarea ranilor.

Prote~tia vi~lnUor. Pentru nimicirea' aqentuiui patogen al citosporozel pomilor, livezile dupa diderea frunzelor se stropesc cu zearna bordoleza de 3%. Primilvara inainte de desfacerea mugurilor pentru combaterea bacteriozei ~i moniliozei planta!iile se trateaza ell zeama bordoleza de 1 %. Spre sfar~ltul inflorirli se trateaza contra co(,omicoza. mOTlilioza, gargarile. daunatorn rozator! de frunze cu Delan 2. kg/ha.

ReCioltarea vi~innor. Pornli de vi~in intra in rod la anul 4, iar la anul 7·9 intra in pertoada de pUna productie, Productia de 'IIj~,ine pe pom in plin rod este in mediu 6,5-7 kg fruete ~il in ani separat,i J 5-20 kg, la soiurile rodltoare in mediu 10-11 kg fruete ~i in ani separati 25-30 kg. Recoltarea fructelor se face manual direct de pe 501 sau mecanizat cu ajutorul mastnilor VUM·15A. MPU· 1 A. R'ecoltarea se face intr-un tlmp cat mai redus, deoarece fruetele de vi~ln au 0 perioada ra,pida df coacere ~i sunt u~or alterabile.

Important

Vi~inul este pUlln p,reten~ios ca plalilta de cultura, cere soluri lutoase u~oare, bine luminate ~i protejate de curen~i de aer reci.

" Pentru comerci.alizarea fructelor de vj~ln este l'Ievoie de certiftcat eliberat de la Centrul Medicinii Preventive ~i certiftcat eliberat de primarie precum d producatorul dispune de plantalii de vi~in.

71

Analiza vanzarilor si cheltuielUor

Pentru calculul vanzarllor s-a folosit recolta medic la hectar de 6·7 t fructe de vi~il'ili. Ae'easM recolta este caracteristica incepiind cu anul5, atune! cand pomii intra in rod ~i fa 8-10 ani va 11 perioada de pllna productle. Pentru primuf an de rod recolta la hectar va constitui 10 t de vi~in.

Schema tehnologica pentru (re~erea vi~inu'lui - AnuliX de vegetall. (anul 5 de rod)

- ~
Spt'dfi(are unit unitlha I pre! unitllei TOTAt
A. vANZARI HerE I
Vi~lnl t 10.0 I 2.150 21,500
B. C05,TI1I1. MATERIAlELOR
tngri\~mfntl! mineral!!
JIt-a.J:otice kg 180 1.6 288
P • fostatke I ,kg 150 3.1 465,
K - potaske kg I 80 1.8 144
Substafl~e chUT1ice I
Fungicide (CuS04] kg 20.0 13.0 260
Fungicide (Delan) kg I 2.0 448.0 896
Ap~ m3 134 0.1 I 13 I
Material!! pentru ambalare liili 1.000 25 2.500
C. OPERATII MECANIZATE
~a(25cml ha 1 '100 400
Dfsculrea ha I 1 150 150~
Cultivarea I ha I 4 I· 150 600
.-
FertJlizarea ha 1 150 ISO
~?rtarea ape! tlkm 1,340 25 3,350
Transpcrtarea tIkm 100 2.5 250
~RATII MANUAL.!: I 3ri
Pra~itul PI' r3nduri (2orl) om/zi I 10 30
Talatulln us cat om/zl 15 30 I 450 I
Tnliiturarea cre$erllor din riidi!idllla om/zi 2 30 60
Recoltareil omro 40 I 30 I 1,200
- --
Paza om/luna z 350 I 700
E. ALTE CHELTUI.EU NEPREVAZUTE (10%) 1.218
F. TAXE $IIMPOZITE
Impozitu I functar 1 110 no
Fondu I social , I 130 130
'G. TOTALCHElTl.IlRI (B+C+D+!E.+FI 13,634
H. MARJA BRUTA IA·G) 7,8156
MARJA.BRUTA (G/HI .~
36.6% Sursa: "Livada~ edi,tura Alex-.Alex, 2001

"Combaterea bolilor ~i diiunatorilor la plantefe pomicole" 'Ion Boubat.ran, Chi~inau 2002, pag. 52

.. Prepara.te chimice ~i biologice de protec~e ~j 5timularea cre~terii plantelor~ $tiinta, (lli~jnau il997, pag. 232

72

perr ters vale

dep mer leip

Pia

G

Tar I--, Tal ~ PiIj I--

~

F. TJ I------'

1m

r-- ~

fOI 1--

1,01

mer fruc

Plantatie de Mere

l'nvestitiiJ

Vanzari. in anul5 de rod Profit brut

P·erioada de' reruperare a investiliei

49! 900 MOL 45 000 MOL 17300 MOL

8ani

DeSCtie'rea afacerii

Marui creste ~i se dezvolra blne in toate zonele pomicole ale Moldovei, deoarece sunt condilii pedoclimaterice favorabile pentru cultivarea aeestel specu pomkole.Irnportanta culturii marului este deterrnlnata de valoarea alirnentara si gustativa. t,erapeutica~i profilactlca a frucrelor, insu~irUor lor tehnologice specifice, particular,iUi!Jilor agrobiologice ale pomilar ~i de valoarea econornlca mare de produqie. Cultlvarea merelor este 0 afaeer·e prolltabiJa (are are urmatoarele avantaje:

• Plantaliile intensive de mar produc recolte de (ca. 3~O t/ha

• Plantatla de mar poate fi exploatata 20 de ani iar investi{ia se r,ecupereaza, in 8 ani Cererea crescanda pe plata locala ~l externa Itt produsele naturale ~i silnatoase

• Cresterea pe ptata intema\iona1a a cererii pentru sucul concentrat din mere

Prezen~a in tara a intr'eprinderllor care se oC1Jpa cu preluorarea, depozitarea ~i exportul rnerelor

Investitia necesara

PJantalia de mere ests 0 Investitie pe termen lung. care poate fi exploerata 20-25 de ani. Durata exploatarii efkiente depinde de corectitudinea infiintarii plantatlet ~i ingrijirea acesteia in primij 3-4 ani dupa plantare, infiin!area unul hectar de mere ~I In grijirea acestula pana la inira'rea in rod (primli 3 ani) neeesita eea. 50 mii l!ei pentru 1 ha: II an de vegeta~l.e eea. 32 mii lei pentru 11 ha: anulll cca. 9 mii ~i anullll de vegetatie eca. 8,8 mil lei pentru 1 ha.

SCihema tehnologica pentru cre~erea pfantatlei de mere pentru anull-ll1 de vegetatie 'MOL):

unit unitlha pret An!!tl Anulll 1 Anullll TOTAL
unltllei I
A. ACTIVE NEMATERIAlE
Elaborarea proiectulul de amplasare bue: 1 1000 1000 1000
B. 'GOSTUL MATERIAUELOR
Material sadltor I buc 1000 10 10000 700 10700
-
Ingrii~aminte organlce tone 90 100 9000 9000
In9rli~~minre minerate I
-
N- a.:otice kg 100 1.6 160 160 320
P . fosfatice I kg 120 3.1 3n 124 12.4 ! 620
K- potasice kg 250 1,8 450 150 150 --f_750
~bstante mimlce - -
230 600 , 100 1930
, Apa m3 120 0,1 12 12 12 36
Co OPERATn MECANIZATE
Aratuli de p'lantare ha 1 650 650 650
Aratura (18 em) ha 1 400 400 400 800
OiSClllrea na 1 150 150 ISO 150 450
Culrivarea ha 4 150 600 600 600 1800
Fertillzarea ha 2 150 300 300 300 900
Stroplrul cu substante c!limlce ha 4 200 200 800 800 1800
transportarea apei tIkm ~ '200 2.5 3000 3000 3000 9000
II).OPERATUMANUAlE
Plantarea omlzi ! 40 I 30 1200 1200
Pra iitul pe r~nduri (3 on) omhi 15 30 450 450 450 1350
Talatul in uscat omlzi 15 30 450 450 450 1350
Taiarul in verde om/zJ 5 30 150 150 150 4SO
Paza omlluna 2 350 700 I 700
E. ALTE CHELTUIEU $1 CHElTU lEU NEPREVAZUTE (10%) 2.821 80S 785 4411
F. TAXE ~IIMPOZITE
Impazitul funcar 1 • 110 110 110 I 110 330
Fond'ulsocial 1 130 130 130 I 130 390
TOTA'l (A+8+C+O+E+F) .311975 9091 i 8871 49937 Piata de desfacere

Pretul mediu la care se poate realiza 1 kg de mere de la producator este de. 1,.8 lei. IPrintr,e principalii consumatori de mere sunt comerclantf de fructe, care realizeaza merele la pletele din Chi~inau ~i alte centre raionale; exportatorii de fructe proaspere (Codru ST. Nectar etc.); fabricile de sucun asa ca Orhei-Vit ~i Alfa Nistru etc.; depozite angro ~i magazine;

73

produditorii de fructe uscate. Cele mal bune preturi pot fi obttnute in cazul 'comercializiirii merelor de larna exportatorilor de fructe insa eu condi~i'a ca fructele sunt conforme ell conditille organoleptice ~j sunt calibrate dupa rna rime ~j culoare, Cele mai mici preturl sunt in reg lstrate in luna septembrie pe dind incepand cu luna noiembrie ~i palla in mai preiurile continua sa creasca, avand valoarea maxima in maio Deci in cazul existentel capadtiitilor de pastra.re pretulla merele de jarna poate creste de la 1 ,81a 4 - 5 lei/kg. Merele pot Ii ambalate in liidite de lemn, cotii de carton, cu sau fara celule, 6s5 - 7 kg. Cele mal de perspectlva ~i eu a cere sporita pe pia~a sunt sclurlle: Golden Delicious, Red Delicious, Jonathan. ldared, Fugi, Granny Smith, Gala. Melrose, lonago'ld, Eistar precum ~i solurile genetic rezlstente la bali ~i daunatori a~a ca: Florina, Prima, Coredana, Coredar, Generos, Pionier.

D'esfi$urarea afa,cerlii

SQiuri de mere. Tn iunate de epoca de coacere CJ (rude/or merele se impart in: solur; de vGro, de toamna ~i de ioma. Dimre soiurile de vara 0 rdspandire tnai largo 0 QU soiurile: Melba~ Red melba ~af,an de varu, Paplrovko, Mantet, Quinte, Akane, Plat. August. Cele rna; raspandite soJuri de {oamna suM: Prima, Siava. Peremojfiam, James Gnve Red, Calvi! de Ziipado, Spartan, Foassor; Codrene, Caredano, Reglndis etc. Cele mar rdspdndite soiuri de iarna sunt: idared, Speranta, Banana de iama, WeI/spur, Go/dspur, Golden Dolicio5, Jonathan, Ionared, Yellowspur, Bene: Simerenco, Coredor; Wagener etc. Important esre ca matettatul sadiror sa fie procurat de la pepiniereJe licentiate o}a ca Institutului de Cercetarj pentru Pom;cuftura, Alfa Ntstru, Ampo erc.

lnfiinlaru plantaliifor. Odatii cu desfundatul la adanclmea de 30-40 em, in sol se fncoeporeaza 60 - 120 tone de ingra~minte orqanice, 100 - 150 kg superfosfat ~i 200-300 kg sare de potasiu la 1 ha Amplasarea livezilor de mar este mai efectlva pe pantele nordiee ~i nord - vestlce, Dlstantele optimale de plantare a pornilor sunt de 5x2 m (1000 copaci la hectar pe portaltoi cu crestere mijlocie MM-l06) sau in cazul unei livezi intensive 3,5x1 m (2860 eopad la hectar pe portaltoi cu crestere slabii M9. M26).

intretinerea sotului in livada. eel mai potrivit slstern de intIet'nere a solului este ogorul negru', toamna se efectueaza a aratura la adancirnea de 18-22 em. Pe parcursul vegeta1iel intre randuri seefectueaza 4-5 afanari la adandmea de 8-10 em. tntervalele dintre pomi in rand se pretucreazz eu freza hidraulica, sau manual cu sapa de 2-3 ori,

Administrarea ingra~amintelor. In livezile pe rod pe solurile cu 0 fertilitate slaba este necesar sa se aplice 4Q-60 t gunoi de grajd 0' data in 3-4 ani. Tn cazurlle cand nu dispunem de ingrataminte organ ice se admirustreazj in9ra~aminte mtnerale in urmatoarele doze: 100 kg/ha azorat de amoniu, 120-150 kg/ha superfosfat sl 250-300 kg/ha sare poraslca Se recornanda aplicarea ingra~iimintelor chlmke numai pe randuri de pomi. pe banda de 1,5-2 m. Epoelle de adminlstrare sunt: supsrfosfatul, sarea potaska, ingrhamintele organ ice ~i 1/3 din doza de azot se lncorporeaza toamna sub aratura. Restul in9ra~amintelor de azot se aplica primavara, 1/3 la inceputul vegetaliei ~i 1/3 peste 20-30 zile in faza cre~terii intensive a lastarilor.

Combaterea bolitor ~i dii,unato,riior. Masurlle pentru combaterea bolilor ~i daunato:rilor se realizeaza prJn:

I Perioada de aplka. r,e 211 Bolile, ~i diunitorii care SE' .,,1

I tratamentulu] combat P'rodusele chimice ~i norma de .aplicare

r-- ----- ----+~~--~~~~-----~-----------

Paduchl ~esto~i. oua afide, ·1

Repaus \legetativ. toamna ori acarieni. Studii de lemare a DNOC 40% in concentra~ie de 1 % (15-20 kg/ha), zearna bordolerci

primavarapana 1.1 inmugwire 2.5-3%, sulf mut3bi_·I_'_% ---l

agenrilor patogeni

~-----+--------

Gargari!a florilor de mar, Ba'5udin 60% e.c. 1.5 kglha, DI<lzo160% e.c. 1,5 ~glha, Sumithion

lnceputul inmuguririi garga.rila mugurilor, moliile, 50% e.c. 2.5 kglha. Zeama bordoleza de 1 %·10-15 kg. Impact 25%

f- rap3nul. ffiinarea marului e.c. 0,2-0.3 kg/ha, Bayleton 25% pu 0,3-0,4 kg/ha. etc.

I Faza f

__J
Tigararut paducelului, viespea Basudln 60% e.c. 1,5 kg/ha, Diazol 60% e.c. 1.5 kg/ha, Surnlthlon
enologicawButonul fOZ· ferestJau a merelor. rapanul, 50% e.c. 2.5 kglha. Stroby 50%, Delan 70% g.s. 0,7 kglha, Impact
fa;narea marului 25% e.c. 0,2-0,3 kg/ha, Bayleton 25% pu 0.3-0,4 kg/na. etc.
ul innoritului (25% petale Gargarlte, moliile, viespea Basudin 60% e.c, 1,5 kg/ha, Diaz.ol60% e.c, 1,5 kglha, Sumithion
cuturate) ferestrau arC4rinii, rapanul 50% e.c, 2,5 kg/ha, Bayleton 25% pu 0,3-0,4 kg/ha --l
Paducnele verde. omida Bi-S8 (nou.) 40% e.c. - 1,0 Ilha sau Zolone 35% e.c, - .3,0 IIha sau j
mal, iunie, iulie paroasa a dudului, paduchele Decis 2,5% e.c - 1,0 I/ha. Karate 5% 0.4.0.8 kglha, Sumlthlon 50%
San Jose. rapanulla mar, e.c. 1,6-4 kgfha, Delan 70% 9.S. 0,S-0,7 kglha,. etc.
- Sfiir~jt Isunt s

!I..Unile __

Recoltarea rnereler, Merele de vara ,ajung la maturitate In lunlle lulle-auqust, nu se pastreaza rnult timp dupa recoltare, sunt senslbile la manipulate, Merele de toarnna ajung la rnaturitate tn lunile auqust-septembne ~i se p.htreaza dupa recoltare un timp mai indelungat 2-3 luni. Merele soiuri de iama se culeg Incepand cu decada a treia a lunii septembrie sau in octombrie ~i sunt bune pentru consum in stare proaspatii dupa 0 perioada de maturizare in tlmpul pastra.rii. in conditH de temperaturi optime de 0-3°( merele pot Ii pastrate de la 2 la 10 lunL Cele mai potrivite pentru pastrare sunt merele eu diametru 60-65 mm - pentru saiurile cu fructe mid ~i 65-70 mm - pentru soiurile eu fructe marl. Din punet de vedere al colorarii merele pot fi recoltate atunei rand peste 50% din 5uprafata fruetelor este deja colorata.

Important:

• reu}e~te bine in zonele eu 600-800 mm precipitatii anuale ~i eu 0 umiditate relativa a aerului de 70-80%

• pentru a obrlne recolte marl'?i fructe de calitate ,este neeesar de irig'at

• nepotrivite pentru mar sunt depresiunile .adanci, inchise unde exista primejdia inghelurilor de primavara ~j toamnii ~i solurile grele argiloase

74

~

1.:,

plant tone,

Analiza veniturilor si cheltuielilor

La respectarea stricta a tehnologiei de productie planta!ii1e de mar dupa intrarea lor in plina produClfe (anul 4-5 dupa planrare), asigma recotte de fructe de 10-30 rene la hectar. Pentru ca'lC\Jlul venltunlor S-i) folosit recolta medie la hectar de 2S tone. Aceasta recolta este caractensttca incepand cu anul5 de rod atuncl cand pomii intra in penoada de plina productle.

Schema tehnologi:ci pe.ntru cre~~reil miruhd in anti I 5 de rod [anulS de vegeta~i.e), MDL:

unit unitJh. preJ unitllel TOTAl.
A .. VANZARI Nm
Mere kg 250001 I 1,8 45000
B. COSTUl MATERIALElOR
rngJ~lnte mlnerale
N-azolke kg 100 1,6 160
P - fO'sfoJtice kg 90 I 3.1 279
K - potaske kg 90 1,8 162
Substante (himiel! 2000
A~ m3 220 O,T zz
C. OPERAiTU MECANIZATe I
Aratura (TS em) ha 1 400 400
Disculrea ha 1 150 150
Cultlvarea ha 4 150 600
IFertllizarea ha 1 '50 j 1.50
Stropitul (U substante chlmlce ha 4 200 800
Transpcrtarea apei tlkm 22010 I 2..5 5500
Transportarea tlkm 250 2.5 625
D. OPERATII MANUALE I
Pra~itul pe ram:lu rI (3 ori) om/zi IS 30 450
Talarul Tn uscat oml21 30 30 900
Talatuj in verde om/zi 5 30 150
Recoltarea ~l 5ortare.; omlll 65 30 1950
Paza omllul'l~ 3 500 1500
! E AlTE cttElliUlELI $1 CHEII.TtJlI'LI NEPREVAzUTE (10%1 I 1580
E ~IIMPOZITE
lmpazitul funclar I 110 110
I Fondulsotial 1 130 130
IG, TOTAL (HELTUIELI {B+C+O+E+F] - 1'7618
I MARJA BRUTA (A-G) 27382
I MARJA BRUrl (GiAII . I , 61% Sursa: "Calendarul pomicultorului!~ Valerian Balan, Chi~inau 2001, Agrolnform "Recoltarea Fructelor'; tndrllmar, Chi~inall 2002, pag. 55, ACSA "tnfiintarea plantatiilor pomkole'~ Cl'li$inau 2001'. Agrolnfonn

"C.ombaterea bolilo.r ~j daulfllatorilor in planta1iile pomlcole" Ion Boubatrflln. Chi~inau 2002, ACSA

75

Plantalie de migdal

Investil1a

Vanzilri in anul 5 de rod Profit brut

Perioada de r,ecupera're a lnvestitJei

31100IMOil 30000 MOl. 19300MOL

7 ani

Descrierea afacerii

Pe terftoriul larii noastre migdalul a fast cunoscut din tlrnpurt rnai vechi, dar in trecut n-a svut 0 raspandire largil.

Actualmente pomi de migda,l au fruete duki, dar ~i arnare, la 0 varsta inainta.ta se intalnesc in zonele de Centru ~i Sud ale republicii. Migdalul este apredat pentru miezul fruetelor lui bog ate in gra.sim(, substante protelce, hidra~i de carbon, saruri minerale ~i vitamine. Miezul migdalelor dulci se foloseste pentru consum in stare proaspata, in eofeh'irii etc. Uleiul de migdale duld ~i, mal ales, amare se utilizeaza in industria farrnaceutlca, la fabricarea sapunului, a unor creme, parfumuri, esente de IIchioretc.

Cultivarea migdalelor este 0 afacere promtabifa care are urmatoarele avanteje:

., lnvestltta pentru 1 ha de migdal este mai mica ca la alte specii pomicole iar plantatta poate fi exploatata eca. 30-40 de ani, perioada de rascumparare a investltiilor constltulnd eca. "7 ani

• cere rea pe pia~a locala ~i externi3 a fructelor de migdal este in crestere

fruetele de migdal au 0 durata indelungata, de pastrare ~i !"IU necesita conditii speciale

Investitia necesara

Plarrtatla de migdal este 0 inv€sti!le pe termen lung, care poate fi €xploatata 30 - 40 de ani, Durata exploatartl eficiente depinde de corectitudlnea infiintiilii plantatiei $i ingrijirea acesteia in primii 4-5 ani dupa plantare. Tnfiintarea unui hectar de migdal ~i lngrijirea acestuia panii la intrarea in rod (primii 3 ani) neceslta cca. 31.1 mii lei pentru 1 ha: I an de vegeta~je (ca. 20,7 mil lei pentru 1 ha; anulll ~i III de vegeta~le eea. 5,2 mii lei anual pentru 1 ha,

Schema tehnologiti pentru cre~terea plilnta,iel de' l11igdal pentru ilnull, II ~i III de vegeta1ie (MDt):

j Anull ~
unit unitlhll lu,et Anufll Anu'llU TOTA'l
unitJlei
A. ACTIVE. NEMATERIALe .
.-
Elaborarea prolectului de amplasare buc 1 1000 1000 1000
B. COSTU L MATERIALELO R I I I
Material sad.tor bue soo 12 I 6000 , I I 6000
In9ra~amlnte organlce tone 50 100 5000 I 5000
Tngra~amlnte mineI'ale --,
~-azQtice kg 120 1.6 192 192 I 192 576
P - fosfatlce kg 100 3,1 310 310 310 930
K - potaske kg 80 1.8 144 144 144 432
~ I m3 60 0,1 6 I 6 6 18 ;
C. OPERA Til MECANIZATE I I I i1
Aratuf~ de elanrare ha 1 650 650
Aratura (25 em) ha 1 400 400 ~
0
Dlseulrea ha 1 I 150 150 150 150 450
Cultivarea I ha 4 I ]50 600 600 600 1800
fertihzaJea hOI 2 _1~150 300 300 300 gaO -,
Transportarea apel tlkm 600 I 2.S I 1500 1500 I 1 sao ~~
D. OI':ERATIl MANUAlE
r-' ---;
Pfantarea orntzi 30 30 900 900 I
pra~ltul pe r.\ndufi (3 ori) ~5 30 45C1 4S0 450 1350
Taiatul in U5C3t 0 30 300 300 300 900 ,
Til iatul in verde j 5 30 150 150 'SO ~
Pilza om/lunii 3 350 1050 1 1050
E. ALTE CHELTUIELI ~I CH ELTUIELI N'EPREVAz\JTE (5%1 1765 450 4SI~666
F. TAXi ~IIMPOZJTE I
lmpozitul funciar , 110 110 110 110 I 330
-
Fondul social 1 130 130 130 I 130 ] 390 J
TOTAL (A~B+C+O .. E+FI 20107 1 5192 5192 31092 I
___.J Piata de desfa(;ere

Prerul mediu la carese poa.te reallza de Ia producator 1 kg de miezde migdal estede30 lei. Printre prtnclpalh ccnsumatod de migdal pot fi numitl: fabrldle Bucuria ~i Franzeluta, panserhle, cofetarHie ~i covrigariile micil, exportatorli de asernenea prnduse, depozttele angm ~i magazinele. Coaja migdalelor serveste la fabricarea carbunelui activ ~I poate fi realizat

76

..

intre] conia amar

Tn arnba consr prod I cores

D

-..,

SI incen inalt I oure CercI!

kg su m. In la soi abun

in a soh

A admi toam

Ti uscat pomi

RI

Reco se us

A in kg fn 4iar t

PI 40% atune kg dE

s.

r

intreprlnderilor farmaceutke (Farma(o) ~i la eolorarea cornacurllor ~i poere f realizata intreprinderilor produeatoare de eoniaeuri (Aroma.IMnt, \nnaria Bardar, etc..). Lemnul de mlgdal este intrebulntat la producerea mobilei jar puierii de migdal amar servesc ca pcrtaltci pentru plerslc,

In prezent, preturlle en-qros de comereializare a migdalelor variaza in dependenra, de urmatori.i factori: soi, calibru, ambalaj ~i cantitatea negociata. Un pre, mai bun se poare de obtlnut in cazul incheierii eontractelor dlrecte ~i de durata eu consumatorii ~i exportatorii mad de migda'ie insa pentru aceasta trebuie sa fie respectate unele standards privind calltatea produselor ~i ambalajul aeestora. Cerintele principale fala de fructe sunt: sa se con forme ccndltillor organoleptice, sa corespunda reqlarnentarllor legale referitor la reztduurlle de pesticide, sa lie calibrate dupa marime ~i dupa culoare.

Desfa$urarea afacerU

Soiuri de migdQJ pentru producrie. De~i in pradfca mondiafa sunt Cllnoscute mulfe soiut! pretioase de migdal, totu~i lncercarea for in condi!ille noastre nu s-ou so/dat cu relil/tate cat de cat satisfticatOQre. Crearea uno, soiuri de migdaJ cu un grad inalt de adaptivnate to condiJiile rarii noastre; cu produdlvitate fnalta, a test posibilil datorita lucrului de cercetore desfd~urar de catre Evghenii Htamov la Institutu} de CerretiJri penrru Pom/cu/tud;" Materia/uJ soditor (rebufe sa fie procurat de /0 Instftutul de Cercetar; pen ttu Pom;cultura sau de ta alte pepin jere pomicoie licen fia teo P:rintrf soiuri/e ob/in utf rele mai vakuoase sun t:

Denumirea soiului I Marlmea medie a fructului, 9 I ReGllta la hectar, tone Contlnutul miezului. %
1. Perventul lui Hramov , 2.9- 3.3 2.1-2,5 I 42-48
~ria I 4,9-6.2 2,2- 2.5 30-34
dovenesc cu coaja standard I, 3,2- 3,5 2,5-3,0 36-40
t..:!. Alb moldovenesc 3,6 -4,0 1,5-2,0 40-45
, - - infiinlarea planta,iilor~ Odata cu desfundatu], In 501 Sf lncorpcreaza 40 - 50 tone de ingra~eminte organice. 100 - 200 kg superfosfat ~i 80 - 100 kg sare de potastu la 1 ha, Distantele optimale de plantare a pornilor sunt de 6x4, 7x4 sau 7x5 m. lrrrrucat solurlle de migdaJ sunt, de regula, autosterile, ele Sf planteaza dite 3-4 Intr-o pan:ela. astfel ca la 3-5 randuri la soiul de baza sa revina care un rand din soiul polenizator. Dupa plantare, rnai ales, in primavan'i, sunt necesare 2-4 udari abundente.

intretinerea solului in livada este asemanatoare ca ~i la celelalte specii samburoase. eel mal potrivit sistem de tntrermere a solulul este ogorul negru, care poate alterna cu plante anuale de cu,ltura. ce pot fi utlltzate ca ingra~amant verde.

Ac:lministrarea ingra~amintelor. lntrudit solurlle noastre sunt bog ate In potaslu, in livezlle de migdal pe rod se va adrnirrisrra anual 100-120 kg azot, 80 - 100 kg fosfor ~i 60 - 80 kg cahu la nectar (substal1l~a activa). A:zotul se apllca 1/3 toamna, 1/3 cu 2-3 saptamani inainte de inflorit, iar restul (1/3) la sfar~itullunll iunie- inceputullunii iulie.

TaJerile de migdal. Trunchiul are inal~imea de 60 - 80 em. Taierlle de formare a vasului dureaza 3-4 ant atM prin taieri"in uscat" dlt ~i in verde. Ramurile anuale lungi ~i ramurile mixte se scurteaza numai dad depa?esc lungimea de 50-60 em. Daea pomii raman netaia}i mal mul1i ani, ei formeaza nurnerosi lastari laeomi.

Recoltarea migdalefor. Migdalele Sf'! recolteaza prin scuturare (eu vibratorul sau manual), cand crapa mezocarpul, Recoltarea se face pe timp senin, cand fructele sunt complet useate.lmediat dupa eules migdalele se separa de mezocarp ~i se usuea 3-4 rile in Iocur: bine aerlslte, fj,jnd intinse in straturi subtirl.

Important:

• Pentru mTgdal trebuiesc alese terenuri amplasate pe pante de nord, nord -esr ~i nord-vest, mai putln influentate de oscila~iile de. temperatura in perioada de iarna-pJimavara

• Terenul ales trebuie sa fie permiabil, sufident de adane, eu fertilltate l1aturalii destul de' rldicata

• Tn perioada de lama mugurii rezjst;l bine la temperaturlle mlnimale de 20 ~i chlar 25 grade, jar ramurile anuale rezista pana la 27 grade

Analiza veniturilor si cheltuiemor

in functie de sol, portaltoi, nurnarul de porn! la hectar, agrotehniea aplicata?i alti factori.la 1 ha se pot obtine 1200 - 4500 kg fructe in coaja. Con!rnutul miezulul alcMuie?te, in functle de soi, 30-48°k din greutatea fructelor. Pomii intra in rod la anul 4 iar la anulS-10 intra in perioada de plina prcductle,

Pentru cakulul veniturilor s-a folosit recoita medie la hectar de 2500 kg fructe in coaja ~i con~jl"lutul rnedlu de mlez de 40% din greutatea fructelor (deci 1000 kg de miez la hecrar). Aceasta recolta este caracterlstka tncepand CUI anul 4 de rod atunci cand pomii intra in perioada de plina productie. Pentru prlmii ani de rod recolta la hectar va constitui (Ca. 500 - 700 kg de rniez,

Schematehnologlca pentru cre~terea migda(ului in anul4 de rod (anul 7 de vegetatieJ, MOL:

.
I-- I unit I 'unlt/h.a pret unit/lei TOTA~
I
~ VA.taARI NETe I I
I I I
Mlel de mrgdal tara coaja kg '000 I 30 30000
rs.cOSTUL MATERIALELOA - I
I IngriW:imime mineraI!! - I 77

N-azotlce kg 120 t.s 1'92
P - fosfaticI! kg 100 3.1 310
K - ptlt3slcI! kg 80 1..8 I 144
Api m3 110 0.1 I 11
Materiale pennu ambalare 5ad 100 3 300
C. OPERA Til MECANIZATE
llratura (25 em) ha, 1 400 400
Oisculrea I ha 1 150 150
Cultivare3 ha 4 150 600
Ferttlizarea ha 1 ISO 150
'Iransportarea apei tlkm 1100 2,5 2750
Transportarea tlkm 25 3 63
0'. OPERAll1 MANUALE
P~itul pi! randl.lri (3 on) orn/zi 15 30 450
l1iarul in USGlI omIzi 20 30 600
niatul in verde omlzi I 7 30 210
Recollarea om/zi 20 30 600
Sortaraa $'1 caUbrarea omlzi 35 30 1050
Paza oml1uni1 3 500 1500
E. AlTE C'liElTlJlElI ~I 'CHEJ.TUIELI NePREVAzllTE 110%), f 948
F. TAXE $IIMPOZITE I
lmpontul fundar 1 110 110
Fondul social 1 130 130
o G. iOTA'lC!HEt:TIJIELlIB+C+~+E+F} 10,667
MARlA BRUTA {A-GI I , 19333
MA'RJA BRUrA (G/AJ 64% Sursa: "Nucul, Migdalul ~i Alunul'; ,I. Turcanu, E. Borozan, Chi1inau 2002, pag. 33

78

Descr/ Alunul cofetarll, o tndustriale specie rno

Cultiva

• Invel

• cere.

• fruct

• alun'

Inves~ prantal de corectt ingrijirea i pentru' t

Schen

I. ACTIVE,

Elaborarea B.COSiUl Material 51 ingra~ilml 'n9ra~ilmi

N - a7Qtil

~osfa~ K-potas Apa

C,OPERAT Araturii do Ar1irura (2

__:Transport

O.OPERAl Plantar€a Pra$itul pi lliatul In 11ilatul ill Paza

E.AlrEC," f.'AXE~1 Impozitul

Fondul sc TOTAlIA~

Piata Pretul din ~ara ! depozite producat urrnator]

P(antatie de alun

Investitla

Vanzirn in anul S de rod Profit brut

Perioada de recuperate a lnvestipei

37600 MOL 26400 MOL 14300MDL

10-11 ani

Descrierea afacerii

AllInull,eSi,e apreciat pentru valoarea nutritMi a fructelor, Alunele se consuma in stare pmaspata, au 0 larga utillzare in co~etar,lj, cosmettca Din alune se extrage un ulei lin, lntens aromat, mult apreciat in mecanlca, pictura, Iia fabrkarea lacurllor industria Ie ~j in farrnaceurica. EI esre utilizat in fa~iile de protectie sl in parcuri, mai ales soiurile eu fructe ro~ii. In Moldova ca specie montana se lntalneste in poienile ~i in marginile padurilor de foioase din zona de Centru ~i Nord.

Cultlvarea alunelor esre 0 afaoere profitabila care are urrnatoarele avantaje:

• lrwestitta pentru 1 ha de alun este mar mIca ca !Ia alte specii pomieole lar plantajla poate fi exploatata eca. 40 de anl

• cererea pe pla~a a fructelor de alun este in crestere

• fructele dealun au 0 durata lndelunqata de past rare ~i nu necesita condlttl speciale alunul contribuie la fixarea alunecarllor de teren in panta

Investitia necesara

P,la,ntatia de alun este 0 investitle pe termen I'ung, care poatefi exploatata 40 de ani. Durata exp[oataril eficiente depinde de corectitudinea infiinlarii plantaliei ~i ingriJirea acestela in primii 4-5 ani dupa pJantare. infiintarea unui hectar de alun ~i ingrjjirea aeestuia pana!a intrarea in rod (primii 4 ani) neceslta (ca. 37,6 mii lei pentru 1 ha: I an de vegetarie cca. 21 mii lei pentru 1 ha; anul ll, III ~i IV de vegetape cea. 5,5 mii lei/ha anual.

Schema tehnologica pentru c,re~terea plantapei de alen pentru anii 1-1\1 d:e vegeta~ie (MOL):

I A. ACTIVE NEMATERIALE I I r !p.r;:. , Anull I Anulll TOTAL I
unit unit/ha Anulill AnuJIV
unt el
- I -
: .I
Baborarea prolecturui de arnptasare I bue 1 1000 1000 I 1000
B. COS,TUL MATER1ALELOR I I -
Material saditOl I but 600 10 6000 I 6000
-- 50 I -
Ingra~amtl1te organic:e tone 100 5000 I 5000
Ingr~minle miner-ale I
___!:!.- azence kg 120 1.6 192 192 192 192 768
I -
p. fosfal'lce kg 100 3,1, 310, 310 310 310 1240
- - 1441 -~
K- pctaslce kg 80 1.8 144 144 144 5761
Api\ I m3 71 0,1 "] 7 7 "] 29
e. OPERAT" MECJlNIZATE I
Natura de plantare ha 1 6501 650 650
Ariitura (25 em) ilia 1 400 400 400 400 1200
-
Discuirea ha 1 150 150 150 150 150 2~
Cultivarea ha 4 150 600 600 600 600
Fertilizarea -
ha ::1 150 300 300 300 300 1200
-
Iransportarea apel tlkm .~ 2,5 1800 1800 1800 1800 noo
~
D. OPERAl1l MANUALE 1
Plantarea om/zi 30 30 900 I 45) I i
- 30 I
Pra~itul pe r:induri (3 01'0 omJzl 15, 450 450 450 1800
Tiliatul in USGlt om/zl 10 30 300 300 300 300 1200
l"aiatul in verde orn/z] 1 5 JO I 150 1501 150 150 600
- - -
Paza om/luna 3 350 1050 1050
E. AlTE CHEI!.TlJIELI$I' CHELlUlEll' NEP,R!_VAZIJTE (10%1 -
1795 480 480 480 3236
F. TAl(f $IIMPOZITE I
Impozltul fundat < 1 110 110 110 110 -'10 i 440
FOndul sodal I 1 1301 130 130 130 130 520
-
TOTAL IA+8.+C+D+,E+Fl 21039 5524 5524 5524 37609
,. Piata de dasfacere

Pretul mediu Ia care se poate reaJiza 1 kg de alune de la producaror este de 22 lei. Printre principalii consumatori de alune din !ara sunt fabridfe Bucuria ~i Franzeluta, patiseriile, cofetarlHe ~i covrigariile mici, exportatorii de produse alimentare, depozite angro ~i magazine., intreprinderile farmaceutiee (Farmaco) ~i cosmetice (Viorica-Cosmetic), intreprinderile producatease de ulel ~i comerdantii mici. Tn prezent, preturile en-qros de comerclalizare a alunelor variaza tn dependenta de urmatorfi factork sol, callbru, ambalaj ~j canntatea negociata.

79

Un pre! mal bun se poate de obnnut in cazul Inchelerh contractelor directe $i de lunga durata ell consurnatorn ~i exportatorll marl de alune in~, pentru aceasta, trebuie sa fie respectate unele standarde privind calttatea produselo.r ~i ambalajul acestora Cerintele principale fata de fruete sunt; sa se conforme conditiilor organoleptlce. sa corespunda reglamentarllor legale referitor la reziduurile de pesticide, sa fie calibrate dupa marime ~i dupa euloare,

Desfaiurarea afacerii

Soiuri, de alun pentru productie. Studiu comparativ al unor soiuri de a'lun din selecna mondiala efectuat de Victor Jadan, a finalizat cu identificarea mal multor soiuri adaptablle la condttlite noastre, cu productivitate sporlta ~i calitate inalta a preductlel de alune. Printre ele sunt solunle raspilndite in regiunile Caueazulut de Nord ~i Azerbaijan: Ata-Baba, Cerkes'kil, Panaheskll, Gandja-Funduc. Bolgradscaia Novinca etc. Materialul sadttor trebuie sa fie procurat de la Institutul de CercetMi pentru Pomicultura sau de la alte peplniere pomicole licentiate,

Denumirea soiulul Mlirimea medie a fructulul.9 Con!inutul miezulul, %
1. Ate-Babe 1.9 - 2,4
2. Cerkeski I 1.9-2,3 48 -50
3. Panaheskll I 2.0-2.2 48-51
4. Gandja-Funduc 1,7 -2.1 51 - 57
S. Bolgradscaia Novinca , 1.4-1,6 50 Infilntarea plantatiilor. Odata CUI desfundatul, in sol se incorporea!la 40 - 50 tone de ingra~aminte orqanlce, 100 - 150 kg superfesfat ~i 80 -100 kg sarede potaslu la 1 ha, Tinand cont di la alun exlsta ~j soluri autcsterile, Intr-o parcela trebuie plantate 3-4 soiuri pentru aslqurarea pelenizarii efective, distanta dintre 2 soiuri nu trebuie sa fie mai mare de 10 m. Soiurile cu crestere mijlocie se planteaza la 5x3 m, 5)(4 m, iar celecu cr,e~terea vlguroasa la 6x5 m ~i 6x6 m.

Intre~ine,rea solului inlliivadii este asemanatoare ca ~i la celelalte spedi samburoase. eel mal potrivitsistem de lntretinere a solutui este ogorul negru ~i ogorul combinat cu culturi acoperite (ingra~aminte verzi).ln condltil de irigare rezultate bune da ?i, Intelenlrea perrnanenta a terenului.

Administrarea illgra~a,mintelor. In plantaliile pe rod se considera suficienta administrarea ingra~amintelor in cantitate de 120-200 kg azot, 100-150 kg fosfor ~i 80-150 kg caliu la hectar (substan~a acthta). Odata la 2-3 ani este necesara administrarea gunoiului de grajd, in cantitate de 20-30 tone la hectar.

Irigarea este necesara in zonele cu mai putln de' 600 mm precipitatii atmosfeuce. Se efectueaza 2-3 udari cu dite 500-600 ml de apa la hec.tar.

'Rec:oltareaalunelor. Alunele se recolteaza de la mijloculluniiaugustpana la inceputullunii octombrie. Fructel'e pe acela~i pam se maturtzeaza in mod e~alonat ~i recoltarul se efectueaza in 2-3 reprize. Momentul maturitallii se peate determina user prin faptul ca la coacere coaja fructelor se brunifica, iar acestea se pot detasa usor de inveli~ ~i cad singure. Fructele separate de involucru se a~eaza in straturi, in 10cIJri bine ventilate. Pentru a, evita mucigalrea. stratal de alune se rostoqoleste zilnlc,

Important

- A'lunul prefera locurile CUI lnsctarle mijlocie.cu expo.zitii sud-esnc ~i sud-vesrke in zona de sllvostepa, Alunul prefera soluri argilo-nisipoase, permeabile, aerate. reavene ~i fertile.

- Suporta scaderea temperaturii pana la -30 grade. in faza umflarlii mugurilor rezista pana la -10 grade. lar f10rile pana la

-5 grade.

- Cerlntele fara de apa sunt satlsfacute in regiunile CIJ peste 600-650 mm precipita1n atmosferice.

Analiza veniturilor si cheltuielilor

Produqia rnedie de alune in coaja Ia un hectar este de circa 100 kg' la varsta de 5 ani, 450-500 kg la varna de 6-7 ani ~i 1000-1200 dupa va!f.sta de 10 ani. in pla.nta~me irlgate productia poate sa ajunga la 2000-2.500 kg fructe la hectar. Durata

rentabila a plantatiilor de alun este de 40-60 ani. •

Pentru calculul verutunlor s-a folosit recolta medie la hectar de 1200 kg fruete. Aceasta recolta este caracteristic.'l incepand cu anul 5 de rod.

Schema, te'hnologici pen.tnJI cre~tellea alunului in anul S de rod (anul9 de vegeratie), MDL:

.-
unit unitJha Pr8l unit/lei TOTII.L
A. VANzARi NETE I
Alune kg .-
1200 22 26400
8. COSfUL MATERIALELOR I
!ng~amlnte organlce tone 10 100 1000
In9r~aminte miner-ale
N -azottce kg 120 1,6 192
P - fosfatic.e kg 100 3,1 310
K· petasice kg I SO 1.8 144
Apa m3 132 0,1 13
Materlale pentru ambalare' sad 120 3 l 360
C. Q,PERA111 MECANIIATE
Ararura (25 em) na 1 400 400 80

I G.T~ MAl

!MAF

Disculrea hi! 1 I 150 150
Cultivarea ha 4 150 600
Ferullzarea ha 1 150 150
Transportarea apei I tlkm 1320 2.5 I 3300
Transportarea tlkm 60 3 I 150 I
D. OPERATII MANUA-LE I I
Pr~~llul pe r~nduri {3 or!} om/zi 15 I 30 I 450
nfatulln uscat omlzi 20 30 600
iaiatul in verde omIzJ 7 30 210
Recoltarea omhi I 30 30 900
Sortarea ~i calibrarea I omlzl 10 30 300
Paza om/luna J 500 1500
I!:. ALTE CHELTUI£LI $1 OUUUIEU NEPJlEvA.zUTE (10%) i 1073
F. TAXE ~IIMPOZIJE I
Impozirul fundal I 1 110 I 110
Fondul SOCIal 1 130 130
G. TOTAL CHELTUrELlIB+C+D~E+,Fl 12042
MARJA BRUTA fA-G1 I 14358
MARJA BRUTA (GlAj 54% Sursa: uNucul, Mig,dalul ~i Ah.mul~ I. '[urcanu, E. Borozan, Chi~illlau 2002, pag. 40

81

Plantatie de viti de vie cu soiuri de struguri pentrumasi

Investitia

Va nzii ri in anul5 de rod Profit brut

Perioada de recuperare a investipei

l06700MDL 56 000 MDL 44700 MOL 9·10 ani

Descrierea afacerii

Cu toate di necesita multe mijloace financiare, produeerea strugurilor de masa este 0 afacere profitabila, profitul brut eonstituind eca. 44 mii lei la hectar anual. Este rentabil de plantat vi!a de vie ~l din urmaroarele conslderente:

Foarte multe terenuri agrieo'le din tara pot fi efident exploatate numai cultivandu-Ie eu vila de vie

• Cererea pe pia!a a strugurilor de mas.) este In crestere

• La ingrijirea buna a plantatiei viticole aeeasta poate fi exploatata pe parcursul a 25-30 ani

• Plantatia vltlcola peate preintampina alunecarlle de teren ~i eroziuneasolului

Investitia necesara

Produetivitatea plantatillor vnicole ~i durabllita:tea exploatarii lorefidente deplnde de valoa.rea biologidi a meterialului sadltor, de eoreCtitudinea infiintarii plantatiei ~i de nivelul de ingrijire in primll 3·4 ani dupa plantare. Plantatla de vita trebuie infiinlata cu material saditor din clone ina It productive libere de viroze. rnfiin~area unui nectar de vie ~i ingriJirea acestuta pana la intrarea pe rod (prlmii4 ani.) l1ec:esita eca. 100 - 110 mii lei: I an de veqetatle cca. 54 mil lei; anul II de vegetatie cca 42 miilei; ~i anulill ~i IV de vegetalie eca. 5,6 rnii lE'i anual. Oevlz orientativ de cheltuieli privind infiintarea ~I intre~inerea unei plantatf producatoare de struquri pentru masa in anii I-IV de vegetatie (suprafata 1 hal:

~.;;:

Elaborarea r---- -- 8.eOSTUL

---
unit unltlha, prel unit/lei I Anull Anu.ll1 Anulm Anul
-----
NEMATERIALE
proiectUlul de amplasare btlc 1 1.000 I 1.000 I I
-- I
MATERIA1.ELOR t
.!iditol buc 2,450 12 29.400 i 2.940 I I
spalier bue 660 30._L 19)100
-- ----- I ' -r
tone 1 7..500 I I 7.500 ! I
----_ j 1,960 .1
porturrl bue 2..450 0.8
-_--- ---
elegJl kg I 2.8 10 28 i 28 28 28
mte Q(ganice [one I 70 100 ! 7.000 I
-- --
lnte mlnerale I I
I
----- 930 j
ice J kg 300 3.1
1,080 I -
Ice kg 600 1.8
-------- _j
,him tee ,,,,,,,,d,,1 r""K~ 300 I 700 1.080 1,08
m3 49 0.1 I 5 5 5 5
III ME(ANIIZATE I I I
e plantare ha I 1 650 650 I
2 em) I ha 1 I 400 400 400 400
ha 1 150 . 150 150 I 150 150
-- --
I ha 3 150 450 450 4.50 450
iI I ha I 2 150 300 I
-_ --
"-,aapei I tlkm , 245 2.5 613 I 613 613 613
u ehimlcale - ha 5 200 1,000 1,000 1.000 1,0
--- --~- T --------r
tea ilonllor i sarmei tlkm 200 2.5 sao IV TOTAL

Materj,,1 s Pilonl de f---SArma

Turori C~U

1,960 J

--.--~

7.000

Matenal d Ingra~am ingra~am

_--

P • fosfat

1.080

1(. potas

Substante

o 3.160

~~ I~

I ---I

1,200

_ Ap_!_ C.OPERAT Aralura d

Aratura (2 Disculrea

600

Cultivarea Fertillzare

Transporta Stropitu_1 c __ Transporta p

---i

--------

O. OPERATII MANUAlE 1 1

Plantarea om/zi I 30 50 1.500 I 1,500

~n5talareaPlionil~~ls_al_m_e_, -+ __ om __ f~_· __ ~1 __ 5_o=:!~====s=o====:=====:=~==0=:=====~i=====:==~=5=00=:

f_ Pra~itul pe randurt (3 ori) -t-......::..om"-"-"/'lJ:._' _'--'5~+1---.::.30;:__-- ......... -4.:.:5:...:..0 -+--,<1.:...:50'--1- 450 J 450 1.800

l_la_ia_tu_l_in_tl_~ca_t +-_O_m/.;..;~_I l __ 0--l s...,O-:--_~ 500 500 500 2,000

Talatul in_ verde omlzi 8 30 2~ 240 240 1 240 960

I_paza om/luna 3 I 350 I 1.050 -~I-- I 1,050

~LTECHELTUIElI~IC~NEPREVAzUTE(10%1 ---'Tis, 4.8!61 I 3,778 I 4_9_2_i.-4,_9_2--1_9.;...16_2_1-1

IF. TAXE ~IIMPOZITE_· ~~

Impoznul fundar I 1 1_1_0 __ ~ ~ I 110 110 440

r F~ndulsoCi;-- ------------f------~1c-1--l----130 130 +-_13_0_!-_B_0_~-13-0--+-1-5-20-·--I

t!oTAl (A+B+(+'O+E+Fl __;~ ..J.._ __ '-- ...J..:;S.::.a,:..:7..:.0..:.6~4_1;.::,,1:...:9c::l'_', _':"=-'-----L...:.:.=....:c,---,c...:....:':':':"....:...J

500

82

Pi;a1 UIW perrnlte de mas! pretul e (spre e~ struqur] pietele Un factI ~i pe tel maxima

De~

___,

Soid gamam co mete fiberedE

a) Sc

b) S<

c) SG d)S(

Infilil

ingra~al em, dup

'ntr~ aruncan

Adn - 150 kS

Com tratari c inregistt lupta eu

Rece reprlze, trebuie I

Past cu toare cepaclta camera I regimul

Impi - nu de - 0 I po - Ult

AnaJiza

Pent! de rod a 6 -9t/h

Sche

A.VANZI Strugur~ B.COSTU

rngla~11 N-azOI

,

p. fosf.

L K·pOtil

Piata de desfacere

Ultimii ani s-a redus eonsiderabil suprafata planatillor de vi~ de vie din sorurt de mas a lar starea plantatlllor existente nu permite producerea strugurilor cu calitati bune pentru depozltare ~i export. Pre~ul mediu Ia Care se ccmerctahzeaza strugurii de rnasa de la producatar censntula la moment cea. 4 leiJkg iar pentru calltatea supenoara se poate de comerdaltzat ~I' la prerol de S-6Iei/kg. Printre principaUi consumatori de struguri de masa pot f numi}t: int'reprlnde,rile de ccmert ICO ridicata (spre ex. Cedru ST ~i Nectar) care de regula poseda frigidere de pa,strare a struqurrlor pe term en indelungat ~i exporta strugurii pe pietele din Rusia, Betorusia, Romania $i Ukra ina, magazinele, pepulatla din regiune, realizatorii de struguri la pielele din Chi~inau, 8a~j etc. Strugurii care nu eorespund standardelor de depozltare se cornerdalizeaza la fa brid Ie de vin, Un factor important la producerea strugurilor de masii este ca Intreprfnzatorul sa posede capacitati de pastrare tempo rare ~i pe termen lung a struqurilcr in friglder deoareee in perloada lunilor noiembrie -mal pretunle la struguri ,ating valoarea maxfmah'i.

Desfalurarea afacerii

Soiuri de llira de "ie de moso. La innin {area plantatii/or de vte producinoare de s truguri pen tru rna sii errs necesar de plan tat 0 gama rna; largo de soiut! cu perioode diferjte de eoocere care ar forma un conveies varietal pen tru strugurii de masa. iste important CO' meterialul saditor vttico! sii fie ptocutat de /0 unieiirile peptnienste care dejin licenrd de producere a done/or tnatt productive Jibere de viroze a~a co: Institutul National 01 Vie; ~i Vinufui. Sauron, Codtu 57; Sodac Agro etc. Conveleru/ poote fi din sojurile:

a) Soluri Cll coacere extratimpurie: Perla de Csaba, Muscat lantarnii, Ir~aj Oliver etc.

b) Soiurieu coacere timpurie: Ranii Magaracla, Cardinal, Chi~mi~ Lucistii, Codreanca

e) Soiuri eu perioada medie de coacere: Regina Viilor, Chasselas dore, Leana, Frumoasa Alba

d) Solurl eu eoacere tarzle: lalovenschi Ustoicevii, Coarna Neagra, Alb de Suruceni, Moldova, Muscat de Hamburg etc. Tnfiintarea planta1iilor. Odata eu desfundatul, in 50'1 se lncorporeaza 60 - l' 00 tone de ingra~aminte orga.nlce, precum ~i

ingra~aminte rmnerale. superfosfat 300 kg/ha ~i sare potaska 600 kg/ha. Desfundatul se efectueaza Ira adancimea de 40-50 cm, dupa ce urrneaza nivelarea, piehetarea terenulul sl plantarea ell a,jutorul burghiului hidraulic.

tntretinerea solului. Solul se eultiva de 3-4 ori la adandmea de 8-12 em. lar toamna se ara la adandmea de 18-22 em cu aruncarea sotulut spre butuci,

Admlnistrarea ingra~iminteror. in vltle pe rod se rscornanda de administrat anual 90-100 kg azot, 90 kg fosfor ~i 100 - 150 kg potasiu la hectar.

Combaterea bolilor ~i diiunatorilor. Viile trebuie tratate contra, manei (rnlldlu) ~i fiiinarei. In acesr seep se fae 4-5 tratart cu preparate chimice. Tratarea se face pe timp tini~tjt ~i racoros - de obic:ei dirnineata sau seara, Printre daunatori se lnreqistreaza buha semanatunlor, sirmarii etc. care afecteaza lastarii verzi ai vitelor dupa plantare, baza carora se afla in sol. in lupta cu acesrea in tlmpul plantMi, solul musuroiuiui se prelucreaza cu insecticide in forma de praf.

Recoltarea strugurilor. RecoJtatul struqunlor de masa incepe in decada a 2-3 a lunf auqust ~i seefectueazs in 2-3 reprize, adJca se aleg strugurii care sunt copri ~i se comerc,ializeaza. Strugurii cule~j se po in locurl umbrite ~i r,)coroase ~i trebule urgent comerclahzatt (pe parcursul a eel mult 3-6 zile in functle de gradul de' rransperrare ~i past rare a soiurilor).

Pastrarea stt'lugur,ifor. Strugurii destinatt pastrarii trebuie sa fie bine rnaturatl {continutul de zahar - eel pu[in 170 gil}, eu toate boabele sanatoase. Se cuJeg alent. fara a deteriora stratul de pruina de pe boabe, se arnplaseaza in razi noli cu capacitatea de 5-10 kg. Strllgurii se euleg eand nu mar au roua pe ei ~i ploaia, a fost eel puttn cu 2-3 2!ile in urma. in ziua rand camera s-a umplutse face 0 de.zinfectare prin ardere a sulfului (1,3 -1.5 g/m3), care se repeta peste fiecare 5-6 zile.ln frigider reglmul de pastrare este la temperatura aerului -1 + T grad ~i umeditate relatlva a aerului -92-94%.

Important:

- nu se reeomandii de plantar pe sectoare eu expozltia nord, nord-est. nord-vest, eu adandrnea apelor freatice mai in fata de l,5m ~i pe soluri mla~tinoase sau eu umeditate excestva,

- 0 vli.e eu suprefata de peste 0,5 ha se plarrteaza numai in baza unui protect exscutat de un birou de proieetare, care poseda licenta

- Ultima tratare chimica se face la sfar~[tullui iulie - cu 22 zile inainte de inceputul recoltarf

A'na'iza veniturilor si cheltuielilor

Pentru ealculul veniturilor s-a folosit recolta la hectar de 14 tone. Aceasta recolta este caracteristicii incepandcu anul5 de rod at unci dlnd plantatia intra in perioada de plfna producpe, Pentru prlmll ani de rod recotta la hectar va c.onstitui cca. 6 - 91:/ha de struqurt

Schematehnologica pentru cre~terea strugurilor de masi in anul S de rod (anul9 de vegetalie), MOL:

r--- I unIt I unitJh .. I pref unit/lei TOTAL
~VANzARINETE I ,
..
~i kg I 14.000 I 4.0 56.000
_--- I r J
B. COSTUl MATERIAI.£,LOR
I In9ra~amlnte mfnerale I I j
I N ·azotlce I kg I 100 I 1.6 160
P - fosfatice kg I 90 I 3.1 I 279
I K - pota.sice kg I 120 I 1.8 216 83

~pa m3 I 49 Dl 5
Material de legat kg 15.0 I 10 150
Substante chim!c!': (insecticide ~I fungicide) I 1500
C. OPERATII MECANI~n; I
Aratura, (22 em) ... hil 1 I 400 400
Oiscuirea , hi! I 1 ~ 150 150
Cultivarea ha 3 150 450
Fertilizarea I ha 2 150 300
Transportarea apel tlkm 245 2.5 ,613
Stropltul cu d'llmicale hil 5 200 1,000
Transportarea recoltei Ul<m 140 2.S 350
D. OPERAT" MANUALE
Pra~ru' pe randuri, (] ori) omIzi 1S 30 450
Taiatul io uscat om/zi 20 50 1,000
Talarut Tn verde omlzi 7 30 210
~ecoltarea $1 sortarea om/zi 25 50 1,250
Paza I om/luna 3 500 . 1,500
E. A1.TE CHfLTUIEU $1 CHElTULELI NEPREVAztJTE (10%) 998
F. TAXE $IIMPOmE I
Impozitul funclar I 1 I 110 110
Foncful social , 130 130
-
G. TOTAlCHELTUIELlIB+C+(}fE+F) 11,221
FARJA 8R.UTA (A·G) , 44,779 I
MARJA BRUTA [G/Aj I I 80% I Sursa: "Catendarul viticultarului~ Vladimir Carobca, Chi,iinau-2001 .Jnfiin!,nea pia ntaJiilo r viticole'~ Vladimir Corobca, Chi$inau·2(JOl

'DsSCI Cultin

• Este pro:

• ASiQ

• Asig

sdi~

• rn al

• Prez

• Cr~

.nves Produ

saditor, dt infiintata pan a Iii ir 43 mil rei; pl.antatill

A.ACTIVE
Elaborarea
8.COSTUl
Material s
Pilonfde!
Silrma
r-~
Tutorl {suI
Material d
rngra~ml
lngr~~aml
_._--
p. rosra~
K-potas Sub5tan~e
Apli
C.OPERAT
Aratura dl
Aratura (2
f-._
Discuirea
Cultivare~
Fertilizarl!i
Iransporn
Stropitl.!lc
Transportl
D.OPERAT Plantarea Instalarea Pr3~ltul pi Tafalulln ~ Operat1lil1 Pna

E.A1TEC'" F. rAXE~I~

Impozltul

Plantatie de viti de vi.e cu soiuri de struguri pentru vin

Ilivestitia,

Vandri in anul4 de red Profit brut

Perioada de recuperare: a invenitJei

124'1)00 MDL 38400MDL 26900 MOL 1H2ani

(ultura vi!ei de vie este a afacere prol'itabilii care are urmatoarele avantaje:

Este ramura de bazii a economiei nalionate care asigura venituri conslderablle ~i eon.stituie cea mai mare parte a preduselor destinate pentru export

Asigl.lra fcloslrea ra!ionala a resurselor de rnunca

Asigura va lorifica rea terenurilor de pe pantele cu soluri erodate. pe care culturile tehnice~i cele cerealiere dau productii seazute

in ann secetosi vi~a de vie se prezinta ca 0 Iramura de a.sigurare economidi a economiei nattonale Prezenta eompaniilor dotate eu echtparnent modern ~i speciaJi~ti califica!i pentru prelucrarea vilei Cresterea cereril ~i pretulut pentru vinuri naturale ~i respectiv ~i pentru struguricalitativi

Investitia necesara

Productivitatea plantatiilor viticole $1 durabilitatea exploatarii lor eficlente depinde de valoarea bio[ogica a meterialului saditor, de corectitudinea infiinlarii plantaiiei ~i de nivelul de ingrijire in primii 3-4 ani dupa plantare. Planta!ia de vila trebuie infiin.tata cu material Silditor din clone ina!!t productive llbere de vlroze, fnliilntarea, unu! hertar de vie ~i ingrijirea acestuia pana la intrarea pe rod (primii4 anl) neeesita cca. 100 -124 mil lei: I an de vegetaiie cca 68 mii lei; anul ll de vegeta!ie cca, 43 mii lei; ~i anulill ~i IV de veqetatie cca, 6 mil leianual. Deviz orientativ de cheltuieli privind infiintarea ~i tntretinerea unei plantalH producatoare de struguri pentru vin in anU !-IV de vegetatie (suprefata 1 ha):

unit unit/hili pre! unlt/tej Anull Anulll Anultll AnullV iOTAL
A. ACTIVE NEMATERIAL.:E
E1~boJarea proieoului de amplasare buc 1 1,000 1.000 1.000
lB. COSTUl MATERIALELOR
Material slditor buc 3,000 14 42,000 4)00 I I 46.200
Pilon I de spelter buc 660 30 19.800 19,800
Sarma tone 1 7,500 /,500 7.500
T utotJ [suporturi) buc 3.000 0_8 2,400 2,400
Material de !@gar kg 2.8 10 28 28 28 28 112
Tngra~ mint!! organice I tone 70 100 7,000 7.000
Tngra~minte rninerale
P - fosfatlce kg 300 3.1 930 I 930
I K- potaslce kg 600 1.B 1.080 I I 1.080
Substante chlmtoe (illse<:ticide ~I fullgicide) 300 700 1.500 1,500 4.000
ApA m3 60 0.1 6 6 s 6 24
C. OPERATII MECANIZAfE I
Aratura de plantare ha 1 650 650 650
Aratutli (22 em) ha 1 400 I 400 400 400 1,200 I
-- , !
Disculrea ha 1 150 I 150 150 150 150 600
Curtivalea ha 3 1 SO I 450 L 450 450 450 1,800
Fertillzarea ha 2 150 300 300
Transporta rea apei tlkm 300 2.5 750 750 , 7S0 750 3,000
Stropltul CII1 chfmicale ha 5 200 1.000 1.000 J 1,000 1,000 4,000
Transport.lrea pilonilor $i sSrmei tIkm 200 25 500 I 500
ID. OPERATIIMANUALE
Plantarea omfzi 30 50 1,500 1,500
lnstalarea pilonllol ~i sarmei om/Zi 50 50 2.500 2.500
Pra$itul PI! 'randuri (3 ori) omlzl I -
15 30 450 450 450 450 1,800
niatulll"l uscat om/Zi 10 50 500 SOO I 500 500 2.000
Operalli in verde omizi 8 30 I 2<W 240 240 240 960
Paz!! omIlun~ 3 350 ],050 1.050
E. ALiE C.HEliUIEU ~I CHELl'UIELI NEP,REVAzUl'IE {1.0%} 6,178 3,917 547 547 11.191
F. TAlE $IIMPOZlTE I
lrnpozitul fundar I 1 110 no 110 110 110 440 85

I Fondul social I
l10TAL !A+iB+C+D+Etli'l j

Pia!a de desfacere
La negocierea preturilor pentru produc~ia viticola f
de struqurl, De regula. preturile strugurilor din solurtle
3 ~i 5 lei/kg. Pentru a minlmaliza riscul la infilntarea pia
vi~a de vie alat pentru vinurile ro~ii cat ~i pentru vinuril
In sectorul vinificatiei actlveaza cca. 130 de produ
Acorex, Aroma. Aspect-Invest, Basavin, Basvinex, Cara
din Vale. Dionysos Mer,enl etc.
Desfa~urarea afacerii
Soiuri de \lita de \lie pentru v;in. fnfilnlarea plantat
biologiee ucertlfieat" ~i .standard" care asigura 0 pro
important CD meteriatul sadrtor viticol sa fie procurat
inalt productive libere de vlroze asa ca lnstitutul Nalio
'Pentnl infiinlarea,pl'anta!iitor de vie pot fi fol'osi
e)P,entru vinunle rosll: soiurile daslce - Cabernet S
frreaux, precum ~i, soiurile noi Negru de Jaloveni,
f) Pentru vinurile albe: soiurile ciasiee - Chardonna
Bianca, Vlorica, Riton. Muscat de ialovenl etc.
infiinfarea plantalmoF~ Odata cu desfundatul, in 5
ingra~amlnte minerale: superfosfat 300 kg/ha ~i sare p
em, dupa oe urrneaza nivelarea, pichetarea terenulul ~i
intre~inerea solului. Solul se eultiva de 3-4 orl la a
eruncarea solului spre butucl,
Adminlst,rarea ingra~jmintel.or. in ville pe red se
- 1 SO kg potasiu la hectar,
Combaterea bamor ~i daunatorilor. Viile trebui
natari cu preparate chimiee. Tratarea se face pe timp Ii
lnreqtstreaza buha sernanaturtlor, sirmarii etc. care afec
lupta ell acestea in ttrnpul plantarii, solul rnusurotulu: s
Rec:oltarea strugurilor. Recoltatl.ll strugurilor pen
umbrite ~j raccroase ~i trebule urgent comerclallzatl (
~i pastrare a soiurilor). Un \lin bun se capata daca con
alcoenca a 10gl1 de zahar se capata 0,6 grade alcool.
Im'partant:
- nu se recornanda de plantar pe sectoare cu expozl
de 1.5m ~i pe soluri mla~tinoase sau cu umeditate
- o vie cu suprafata de peste 0,5 ha se planteaza
poseda Iicen1ii
Analiza veniturilor si chehuie'lilor
Pentl'1U cakulul veniturllor s-a foJosit recolta la hect
de rod atunci cand plantatia intra in perioada de plrna
5 - 8 tlha de struguri.
Schema tehnologicapentru cre~terea strugurilo
I A. VANzARI NEU

S!ruguri
8. COSTU L MATE RIALElOR
-
lngri!i$aminle rnlnerale
N -azotke
~.---
P - fosfatice
K- potasice
Apa
Material de legal
Substante chimke (insecticide ~i fungicide)
c. QPERATU MeCANIZATE no

6820'2 43.331

actorii eel mal importan!i sunt: solul, cantttatea ~I callratea pmduqiei pentru vinurile ro~ii actualmente sunt mal superloare ~l varian intre ntatltlor de vie este important ea viticultorul sa planteze 2-3 soiuri de eatbe.

catori jar printre eei mai mari se poate de menttonat Crkeva, Crkovahasa.ni-Vin, Delna Yin, Vinaria Baradar, Vilis Hincetti. Vinorum, Vinaria

lilor de vie trebuie efectuate numai eu material saditor din categoriile duqie inalta de strugllri (12-16 tlha) de 0 calitate superioara. Este de la unitatile pepinleriste care detin licenta de produeere a donel'or nal al Viei ~i Vinulul, Sauron, Codru ST, Sadac: Agro etc

te:

ouvlgnol1, Merlot. Plnot nair. Molbec. Saperavi, Rara neagra, Jammay Rubin. Saperavi Svetlii etc.

y, Traminer. Riesling, Alegote, Muscat ottonel, precum ~i soiurile noi

01 se Incorporeeza 60 - 100 tone de ingr~aminte organice, precum ~i otasica 600 kg/ha. Desfundatul se efectueaza la adancimea de 4(1..50 plantaree cu ajutorul bUTghiului hidraulic.

dclncimea de 8-12 em. tar toamna se ara la adancirnaa de 18-22 em cu

recomanda, de adrninlstrat enual so-t 00 kg azot, 90 kg fosfor ~i 100

e tratate (antra manei (mildiu) ~i famarei. Tn acest seep se fae 4-5 ni~tit ~i racoros - de obicei dlmmeata sau seara. Prlntre daunatori se teaza lastaril verzi ai vi}e'lor dupa plantare, baza carora se atla in sol. ln e prelucreaza eu insecticide in forma de praf.

tru Yin tncepe in luna septembrie. Strugurii culesi se Jin in locurl pe parcursul a cel mult 3-6 zile in funqie de gradul de transportare tinutul de zahar in boabe este de cel putin 1, 70g/l. La fermentarea

1ia nord. nord-est, nord-vest. cu adanctmea apelor freatice mai 1n faJa excesiva

numai in baza unul proiect executat de un birou de prciectare, care

ar de I Z tone. Aceasta recolta este caracterlstica Incepand cu anul 4 productie. Pentru primii ani de rod recolta la hectar va constitu] (ca.

r 'pentru vin in anu' 4 de rod (anu' B de vegeta~iel, MOl.:

=========~I====~u:~;=t===~I===-~::::a l:p~re~l_:=._:~i~~~e~i~:~~:~c_:=:~Al_oo~=~

I

kg 100 \.6
kg 90 3.1
kg 120 1.8
m3 '0.1
kg 10 160

279

216

6

150

1.500

86

Aratura Discuire Cllltivan Fert'illzai Tran}"po Stropftu

Transpo
D.OPERI
Pra}itul
Tiiiatlli ~
Ope~
Recoltal
Paza
E. ALTE<:
F. TAJ(E~ ~

G.roTAi

I MARJAE IMARJAE

Sur:s

Aratura (22 em) Ila 1 400 I 400
OisC\Jirea I ha 1 I 150 150
Cultivarea , ha I 3 150 I 450
Feltilfzarea I ha 2 150 300
Transportarea apei tlkm 300 I 2.S I 750
Stropttu! (IJ chtmieale ha 5 200 I 1.000
Transportarea recolte! tlKm 1 50 2.5 125
O. OPERATII MANl1AlE I
Pf(j$ltul pe ra ndurl (3 orl) om/li 15 I 30 I 451l
Taiatul in uscar ornJzj 20 50 I 1.000
OperaW In verde om/Ii 8 30 , 240
Recoltilrea ~I 50ftarea omhi 30 50 1.500
Paz<! I omllulla I 3 500 1,500
E. ALTE CHElTl1lEU $1 CHELTUIEU NEPREVAzvTE 11 O'l'lJ I l.01B
F; TAKE ~IIMPOZIrE I
ImpoZitul funci a r I I 110 110
FOfldul sooa I 1 130 130
,__
G. TOTAL CH£llUJEU !B+C+D+E+FI 11.434
MAR)A 8RUTA IA.(;I ~6.966
MARJA.SRUrA (GII!.I I 70"-
-- Sursa: "Carendarul viticu'toruruj~ Vladimir Corobca, Chi~inau-2001 ,Jnfiil1ltarea plantaliilor viticole~ Vladimir Corobca, Chi~inau-2001

87

Planta,ii de dplune

I nveslit'ia initial,\ Vilnzariin prlmu'l an, Profit bnlt (pe an.)

Perioilda de rec.uperare ill inve5titiei

38165MDl 120000MDL. 81835MDl 51'uni

Descrierea afacerii

CaPJunuJ. specie pomicola cu tali a csa mat redusa. este foarteapreciat atat pentru rodul sau bogat, cat ~il pentru calitatea fructelor sale, con~inutului ridicat de vitamina C ~i de alte substante utile in allmentatie, AI:ituri de cire~e. cap~unele sunr primele fructe care apar pe pia~, datorita maturitaiii sale timpurii. Fructele de cap~un se consuma in stare proaspata. dar ~i prelucrata sub formi! de dulceluri, gemuri, jeleuri. siropuri, sucurl, etc. Se utillizeaza. de asemenea,la aromatizarea produselor lactate. la pregatirea salarelor din fruete. Frunze Impreuna cu fructele se utilizeaza in medicina ~i in industria cosmetka, ,Intrand in componenta diferitor creme. Avand 0 talie redusa (15-40 em), cap~unul se poate cultiva in spatii foarte mid din gradina easel, dar ~i in camp, in sere sau solaril, In prezsnt, dintre toate spedlle pomicote, cultura cap~unului este una din cele mai rentabile ~i mal eficiente culturi in condi!ii1e unei cultivari corespunzatoare, Majoritatea solurilor cultivate in republica noastra au un potential biologIc de peste 15 -20 t/ha.

Investitia necesara

Plantatla de cap~un este a iovestilie pe termen scurr, care poate fi exploatata numai 3 ani de rodlre. Pentru derularea afacerii cu cultivarea dp~unului trebuie de:

• Teren agricot arendat sau propriu - trebule sa fie uniform eu 0 fertilita te rldicata. Cele mai bune solurl pentru cap~un sunt solurile rnljlocii: nlsipo-lutoase ~i hito-nlsipoase, fertile, suficient de umede. Tn condi,iile Moldovei se impune plantarea cap~unului numai in terenuri irigate.

• Material saditor - stoloni. Calitatea biologic.) a materialului sadttor joadi un ral important in reu~[ta plantattel de Ci'ip~un. Materialul sadltar este reprezentat prin stoloni liberi de viroze, obrlnut Ia Institutul de Cerretarl Stiin!ifice, Seleqie ~i Tehnologii pentru Pomtcultura, Pretul de pia1a a unui stolon este de 0.25 lei/buc. Pentru plantarea 1 h03 de cap~un este nevaie de 80.000 - 100.000 buca~i stolonl. lnvestltla in material saditor in acest caz va fi de 25.000 lei.

Gip~unul plantar in luna lulie da roada chiar din primul an de plantare, ded investilia iniiiaia pentru derularea afacerii este ec:hiv03fentii cu cheltuielile curente efectuate in primul an (vezi punctuI5).

Piata d~ desfacere

Pre~ul mediu de comerdallzars a frucrelor de capsun 12 lei pentru 1 kg. Consumatorii principali de fructe de diPiun sunt:

• populatla autchtona din, regiunea O3mplasarl1 qospodarl] iarane~ti - procura in cantitaIi mld pentru necesitaii curente 103 pretul de piata

• pietele agricola regionale ~i en-qros -103 aceste piete se pot ccmercialneaza cantftall mal marl, insa pretul de vanzare scade cu 2~30%

- fabricile produditoare de sucuri, gemuri (Alfa-Nist:ru. Ornei Vito Cosernlta) ~i fabricile de conserve. Inchele contracte de calaborare pentru cantltiiii mari (de 13 1 tana ~i mai mult]

• fabricile producatoare de produse lactate (Incamiac:, Alba etc.)

• fabrtdle producatoare de lichior - procura cantitati mari pentru prepararea concentratului de sue utilizat in procesul tehnoloqk de producere a llchlcrulul.

• exportatorii de fructe congelate - unul din exportatori de fructe conqelate din republica este Intreprinderea de conserve Alfa-Nistru. care procur-a fruete proaspete pentru congelarea lor ufterioara in cantitali mari ~i la pret negodat. Tntreprinderea inchei'e contracte de curnparare 3' fructelor de cap~un cu fiecare gospodar:ie taraneasca in parte

• intreprinderi farmaceutlce (Farmacol - pro(ura frunzele de cap~un din care prepara medicamente sau eeaiuri calmante.

Desfi$urarea afacerii

SoHni de cap~uni pentru produ~ie. Cele mal raspandite solurl cultlvat'e in republica sunt; Regina, 5unrise, Red Gauntlet ~; Creastci de coco~, Pocahontas, Gorre/(o.

infiintarea p(antatiilor. Terenu! se desfunda mecank cu eel put!n 10 -14 zlle inainte de plantare. Se admlnistreaza in sol 3~40 tone de gunoi de graJd bine descornpus, 200-400 kg superfcsfat, ~i 200-250 kg de potaslc la 1 ha. Distantele optimale de plantare se stabilesc in a~a mod incat sa se ab!ina 0 deslme de 80.000 -100.000 plante la , ha. Plantarea se poate efectua manual sau semi- mecanizat, eu ajutorul unor ma~ini speclallzate. 0 echip~ din 10 muncitori poate planta manual ctrca 20.000 - 30.000 plante in timp de 10 ore.

Stolonij (rasadurille de cap}'unJ se pot nbtlneatat de 103 plantatiile producatoare de fructe, cat ~i de 101 plantatule-rnarna, anume fnfiintate in acest seop. Recoltarea stolonilor se efectueaza in a doua jumatate a lunji lulle, prin scosul manual al rozetelor inradiicinate. Pentru initierea afacerH stolonli pot fi procurati de la alti producatori sau crescuti pe plantaitile deja existents,

Lucririle de ingrijlire.ln cazul plantaril de primavara, pana, toamna se fae 5-6 udari a cate 300 -350 mc/ha in functle de reglmul de precipitatii, La 2-3 zile dupa plantare se face controlul plantMi, acoperlndu-se radacinile dezvellte, jar la12-14

88

.zlle pen mal la in

albil face luni ater

plan pra~

, plas prin

pen' rebi

;ng

L....!:!.

K

P

I

zile se inlocuiesc plantele care nu s-au prtns, Pe parcursul petioadei de vegeta1ie, in anul plantarii, cap~unul trebuie ingrijit, pentru a devenl surictent de viguros ~i sa diferentieze mug uri de rod. Tn primavara anulul viitar, dupA zvantasea solului, se .strang frunzele uscate ~i materialul folosit pentru proteja.rea culturfi. Se administread circa 1150 kgiha azot de amoniu. Pana la inflorlre pe terenul ne acoperit sunt necesare 3-4 pra~ile ~i 2·3 irigari, daea tlrnpul este secetos.

Cei Imlll riispanditi diunitori sunt:

I

Descrtere

Masurile de eombatere Indepartarea frunz.elor imediat dupa culesul fructelor, Prelucrarea primavara sau dupa recoltarea fructelor eu Karate 5%, cate 0,5 !fha.

Denumirea daunatoruilli 1'----':"":"::'

I Paianjenul dip~unului

Este 0 insecta de culoare galbule.

Solul' in jurul rufei trebule bine lucrat. Tufele bolnave se strang ~i se ard. Tn faza imbobocirii (eu 0 saptamanainainte de Inflonre), planele se stropesc cu solutie de. Actellic, 50%· O,61lha, sau Karate, 5% -0,5 Vha.

Est€! un gandacel de culoare neagra, care temeaza sub resturtle pJantelo.r uscate.

Gargari~a fiorilor de d!p~un

I

Rec,oltarea c;ap~li.Inulul. Po!inizarea cap~unului :se face cu ajutorul vantului ~I al lnsectelor, Amplasarea eoJoniilo'r de albine in cutrura de dip~una are un rol foarte Important 11'1 legarea fructelor ~i calitatea acestora. Recoltarea cap~unuJui se face la 30-40 zite de la lnceputul inflori,tului.l'erioada de recoltare dureaza 20-30 zjle (de la sfar~itullunii mai pana la sfar~itul luni! iunie).Pentrll eli fructele de cap~un sunt moi ~i foarte user alterablle, reco!tarea lor trebuie sa se faca cu foarte mare aten~fe. Pentru recoltarea dipu~unelor in bune condiW trebuie respectate urmatoarele reguli:

• La recoltat, fructele sa IlU fie prea coapte, in aoest seep la inceputul?i sfar~itul penoadel de coacere recoltarea se face la 2-3 zile, tar in pertoada coaeerii 'in masa a fructelor se recolteaza in fiecare zl.

Recoltarea se face in orele de dimineala, pe urnp racorcs, dupa ce se rldidi roua ..

tntrelinerea dupi. recoltare. Dupa recoltarea frucrelor, Intretlnerea plantatiilor de cap~un consta 'in; rnentmerea planta!iilor curate prin pra~ire repetata, irig'area, orl de cate mi este nevoie; sublimarea obllgatorie at stolonilor odata eu pra~itul, combaterea bali lor ~i daunatorilor.

Cultura protejati a cap~unulul. Se practica in adaposturl temporare sau permanente, cum sunt tunele din folie de plastic, serele-selar eu ~i fara biocombustlbll, dopotele de sncla, etc. Cultlvarea cap~unulLlI in aceste adaposturi permite primirea recoltelor timpurii ~i comercializarea fructelor de capsuo la preturi inalte pe piaTa locala.

A,naliza veniturilor Ii cheltuielilor

Pentru calculut venitului anual s-a foloslt recolta medie la hectar 15000 kg de fructe, recolta data este caractenstka chiar pentru primul an de vegetatie. Fructul de cap~un este un produs u~or alterabil ~i pe parcursul recoltarii apar pierderi ~i rebuturi care trebuie de luat incalcul circa 20% de lal volumul remltei (3000 kg).

Volumul va nziJilor anulIJe

-----r------~----~------

______ ~P~rO~d~U=5~U=. -+~5~u~r~a~fa~mc·L/h~a~~~C~a=n~f~lt=at=e=a~t=k~g __ +-_C=o~s=t~u~n~it=a~r~'/L~e~i __ L- __ ~To~t=a=J~IM~D=l

1. Fru(tedeca~· ·~,u=n~ -+ ~1 +_----1=5~0~O~O---~---~'0~----~---~1~50~00=· o~~~~

2. Pierderi ~i .:..:re=--b ... u~t=-ur~i +- __:_ --I- ....:3::.c0:...;00~ i__----:1~0-----_i_---- 3~0_0~O~0 __ ~---i

I TOTAL 120 000 I

A. VANZARI NETE.

------------~-------------.------1_---

Fructedeca~p~Lu~n ~--~L--+_--15~0~0~O

B. C'ostul Materialelor

__:_~------------------------+---------+--

I Stoloni I'---'~~ __ i--l~O_:cOc:_oao:::.c:__+--...;:.!.:::..::..---t__---=:::-==-=----~

]r29ra~aminte o::_:rg..ilL::a:_::ll=icc=e f-- ..:=..c.:..::... 1 4..:.,0= __ -+ _ ___c_::_:__...:- :....:...::....:...._

~gra~aminte __ m~i~ne~(~a_'e +_-----~--- ",L_ --;._c -I

I K· potaslce -+ __ ~___'_'''__ __ +_--'2::.;O::.cO;--_r---'c.,;,,--+_---::...:...::_--_{

G.p ~ fosfatice __ -:-_=20,-"O_-+_~ .:...._--t-----'::..::..;~-______I

Azotatdeam~o~n..:..ic=u _+- 75

___5!peratiuni Mecanizate

[ Aratural de e'antare (35·40 em)

Discuirea 1

---------------------;---~=---:-------+---

Cultlvarea 1

I Fertilizarea 1

r------------------------------------+---------1_------~------_+----------_i

D. Operatiuni M:_::a::::.n:.:.u:.:.a..:..re~ -r +_---_+_------+_----=c..:------f

Plantarea 40

~.-----------------------------------_+-=..:..~--~---..:..~--+_-~--_7---~::..::..;--'---j

Pra~i~ ......L.. __ .==__'-.L __ __:l_:,O __ -....J. __ __::....:.... __ "'--- _

30100
0,25 25000
100 4000
1,8 360
3,1 620
1,6 120
850
400 400
1150 150
150 150
150 150
3300
30 1200
30 300 Curatitul om/z: 10 30 300
Culesul om/zi 10 30 300
Paza om/luna 3 I 400 1200
E. A'ite cheltuieli ~i chelluleli neprevizute - , I 3425
F. lmpozite Ii taxe I 1040
Impozitul funciar I. 110 I 110 I
Fondul soda] 130 130
Plata trtrnestriaia la apa I 200 800
TOTAL (A+8+C+O+E+FI I 38715
MARJABRUrA (A-G) 8J285
I MARJA BRUTA, % 68% Sursa: 1."Cultura arbustilor fructjferi~ L. Chira, Bucure~ti, 2000, pag. 1 -37. 2 ... Tehno!logia culturii cap~unului~ Ion Caraman, Chi~inau 1999.

,.

.. .

90

ind 1,7'

del Pro

-5 che

po: del

cor de rep (se,

gre pas

opt dec ne< cat del neg pot pel

tonj

Cultivarea cepe.

Vanza,1 nete Chelrujeli totale Profit brut

Supra#ala de cultivare

105 000 MOL 24223 MOL 80n7MOL 1 ha

Descrierea afacerii

Ceapa se cultiva pentru bulbi care pot fi recettare dupa atinqerea maturitatiL Ceapa are un rol important in alirnentatte ~i industria allmerttaraln Moldova ceapa se cultiva in toate raioanele !arii. Suprafata cultlvata ell ceapa in republica constitute 1,75 mii ha anual.

Cultivarea cepei este 0 afacere profitabila care are urrnatoarele avantaje:

ceapa se intrebuin!eaza pe larg in alirnentapa oamenilor ~i indu5tria producerii conservelor; ceapa are un continut bogat in substante nutritive;

• se usuca in uscatorii, pentru comercializarea in strainatate;

• este 0 cultura ce permitedea obpne profituri mari;

• ceapase cuftiv<i prin sernlnte ~i arpagic;

• cerere sporlta pe piata locala ~i pe pie!ele stralne a productiei de ceapa,

Investitia necesara

Pentru producerea cu succes a cepel, producatorul trebule sa prega,teasca blne terenul psntru culttvarsa cepei. Pamantul destinat insamantiirli trebuie sa fie 'fertil, afanat ~i ell posfbilitatea de Irigare. Cultivarea cepei nu necestta investitii marL Prccesul tehnoloqtc de cultivare a cepei €Ste necesar de aSlgurat cu mijloacele de calltate,

Pentru cultivarea 1 ha de ceapa sunt necesare urrnatoarele cheltuiell; miJloace clrculante - 12907 lei, servldl mecanizate - 5195 'lei, plata rnuncil angajali!or sezonleri - 37001 lei, taxe ~I impozite - 240 lei~i alte cheltuieli - 2180 lei. Sumand toate aceste cheltulell, consratam c.a pentru cultivarea 1 hi! de ceapa este necesara suma de 24223 lei.

Piata de desfacere

ln dependenta de sot perioada de vegetatie, schema de plantare, agrotehnica aplicata $1 alti factori, de pe 1 ha de ceapa se poate obtlne: 40 t/ha, recolta buna - 30 t/ha ~i medie - 20-25 tlha. Ceapa obtinuta poate Ii comerdalizata direct din camp sau depozitata pentru 0 perioadii de timp in indiperi co 0 aerisire buna ~i comerdallzata la preturi mai avantajoase.

in cazul comerdalizarii capei cu rldicata direct din camp intermediarii .ofera produciitorilor 2,5-3,0 leVkg de ceapa. Pentru comercializarea eepei la preturi mai aventajoase, producatorul va depoztta productta de ceapa in beclun (in cazul cand dispune de spatlu de depozitare pentru cantitati mari) ~i va comercializa cu ridicata la pretul de 3,5-4,5 !'ei/kg. La pietele agricole din republica pr,e!urile de comerctallzarea cu amanuntul a cepei variaza Intre limitele .3,5-4,5 lei/kg pentru sezonul de toarnna (sezonul de recoltare) ~j 4.5-6,0 leVkg pentru sezonul de iarna-primavara.

Principalele direqii de utilizarea a cepei in ~ara noastra sunt

ceapa se consume in stare proaspata in allrnentatla oamenilor;

• intreprinderile ce dispun de frigidere procura ceapa pentru d'epozital\€-comerciallzar,ea la preturt mal avantaJ.oase;

• ceapa se Intrebutnteaza pe larg in industria producerii conserveler:

• se usuca la intreprinderi1e care dispun de uscatorte, fiind comereializata peste hotare.

Desfa$urarea afacerii

Solurl ~i hibrizi de ceapa. Pentru cultlvarea cepel din sernlnte sunt recomandate urrnatoarele soturt semitempurii - Kasatic, pingvin, semltarzf - Haltedon, Stuttgarten Rizen, tarali - Dnestrovscht (sol semidulce pentru salata).

In prezent un lnteres deosebit au soiurile de origins Olandeza a~a ca: Candy Fl (coacere foarte tlmpuriu, bulbul ar'e greutate de 800 g, se pastreaza 6lunl, recolta 6()'70 tJha), Presti]e Fl (coacere mediu tarzie, bulbul are greutate de 350 g, se pastreaza pana la urmatoarea recolta, recolta 70-80 t/ha) precurn ~I asa soiuri ea Elsa ~i Daytona.

Ceapa este 0 cultura relatlv rezisrenta la ternperaturl scazute~i la inghewrL

Relarii cu factorii de mediu. Temperatura optima semlntele lncoltesc la temperatura minima de 2-3°(, insa temperatura optimalii este de l8-20oe prantele de ceapa suporta raclrea temperaturii din primavara, dar sunt sensibile la ingheturi, in deosebl (-3H-5)0(, Tn perioada de vegetalie temperatura optimal este de 27-30"(, lumina - pentru plantarea cepei sunt necesare terenuri deschlse ~i bine expuse la lumina, Umldltatea trebuie sa satisfaca cerirrtele plantelor de ceapa atat in sol, cat ~i in aero Ceapa este 0 cultura luottcare de apa Cantttatea cea mal importanta de apa este consurnata in prima perioada de vegetatie, in timpu! formarii aparatului foliar ~i formarea bulbului. In perioada de maturizare a cepei urnlditatea excesiva negati v influenleaz:a la pastrarea bulbului in timpu'l depozltarii, Solul ~i nutrttla mlnerala - pentru cultura cepel cele mai potrivlte sunt solurlle fertile ~i bine afanate, eu reactie neutra a so.lului pH 6,4-7,9. Ceapa permite ob~jnerea productlrlor mari pe solurile eu un conrlnut bogatin humus ~i substante minerale.

Culturi premargatoare, in asolament de legume cele mai bune premargatoar,e sunt varza timpurie ~i colorata, castrave\i', tamatele, cartofn timpurii. Nu se recomand':::I cultivarea repel pe ceapasl usturoi nu mai degraba de 4-5 ani,

Pregatirea solulul din toamna prevede maruntirea resturilor vegetale ~i aratul de zable 103 25-30 em. Toamna sectorulse

91

niveleaza ~j se Introduc ingra~aminte. Pana la semanat, solul se mentlne curat, se boroneste ~i se cultiva pentru inlaturarea buruienilor ~i pentru pregatirea patului germinativ.

Se rnanatul repel, Tn cu ltura cepei, un factor i mporta nt pentru obtinerea recoltelor lna Ite ~i sra bile este norma de sernanat ~i termenii optirnl de efectuare a ace.stor procedee agrotehnice. Schema de sem3nat: cel mal rar se s,emana, in 4-5 fa~1i la 70 em una de la alta ~i 20-25 cm tntre randuri (dadi se seamana toamna tarziu sau lama, mai bine sa semanati in parcele pr,egatite din tlmp ca prlmavara solul sa se incalzea:sca mai repede) sau mai sirnplu 25-30 em inne rand uri. in conditli de producere.Ia semanatul cepel cu 50-4.2 schema se semanat este 8+32+8+32+8+52 sau dupa schema, cu distanta dintre fa~ii de35-40cm.

Materialul semincer autohton peste ft procurat de la SA Semlnte: I'nstitutul de legumicultura din Tiraspol ~i din releaua de magazine agricole din republica, semintele straine pot fi procurate de la SRL .. Agrimatco service~ Ci".Agrostoc~

!rigarea ~i introducerea ingra~amintelor. Ceapa nu consurna mutta apa Dar exista, insa. ~i perioade critice: primele 2 saptamani dupa semanat, 1-3 sapt1 mani d upa rasa rit $'i in timpul formarii fru nzelor ~il bul bilor. Doze: primele 2 udari. 200 mVha,. cele la Ite - 250- 300 ml/ha. ingr~mintele se administreaza in perioada deveqetatle; azotats (170 kg/hal, cele cu fast or (160 kglha). precum ~i cele cu potasiu 100 kglha).

Sistemul integrat de protectle, Pentru nimicirea buruienilor dlcotiledonate, graminee ~j perene pe supralata de cultivare se administreiliZiil erbicide. Principalele bofi ill cultura cepe! sunt: peronosporoea (mana) cepei, rugina cepel, Uidunele cepei, putregaiul cenuslu, putregaiul umed. La cornbaterea bolilor ~i daunatorilor norma de consum a sohrttel de lucru va constitui 500 Iia un hectar.

Recoltarea cepe va in cepe cand 70% din frunze sunt vestede. Nu asteptatl vestezirea fotala, ca sa evita~i cresterea radacinilor supllmentare, fapt ce va aFecta calitatea ~i capadtatea de pastrare a cepei. Dupa recoltare ceapa se in~ira tntr-un lee deschis lnsortt pentru uscare timp de 7-12. zlle.

Important:

§ Cultivarea cepei necesita terenuri bine prelucrate ~i fertile. § Ceapa se cultill.3 prin semanat ~i arpagic.

§ Pentru comeroaltzarea cepei este nevole de certfficat eliberat de la Centrul Medicinii Preventive.

Analiza vanzarilor 5i cheltuielilor

Calculul vanzarllor ~i cheltuielilor la cultivarea cepel prin seman at au fost. efectuate pentru suprafata de 1 ha. Recolta medie posibila la ceapa a fost estlmata Ia 35 t/ha. PreWI de ccrnerdalizare este de 3.0 lei/k9 de ceapa, luand in conslderatie ca producatcrul va comercializa productta oblinuta dupii curii~ire ~i sortare. In cazul comercralizarii cu arnanuntul a cepei pe pielele agricole sau dupa depozitare, vanzarile vor spori ~I pretul de comercializare va fi mal avantajos.

Schema tehnologica pentru cultivarea cepei

- i
Specificare unit unit/ha pret unitllei TOTAL
,_
~
~NZA.RI NETE
Ceapa I t 350 3000 105000
B. COSTUl MATERIAlELOR ..
Seminte ka 65 1 1420 7423
inara,s.3minte minerale
N -azotlce ka 170 16 272.1
P - fosfatice ka 160 3, 496
K· notaske ka 100 18 1~80
5ubstante chimice
Erbicide (Stomp) "ha 40 602 241
Erblcide (Pantera) I/ha 1 S, 2484 373
InsecficlQe {Bi-58) f/ha 10 107,9 108
r--------- Fungicide (Ridomil Gold) kQ/ha 25 3864 966
Fungicide (Acrobat) ka/ha 201 2496 499
t- Fu ngiclde_(Oxi'h om) I IIha 20 178 SI 357
. . Insecticide (81-581 Itha 10 1079 108
~a m3 1350 01 135
Sacipentru transDortarea recoltei unit 1 167 15 1 750
C. O;PERATII MECANIZATE
~e.zmiristirea ha 11 150 150
Aratura (25-30 ern) ha 1 4501 450
__ _l~~N'elarea terenulu] In 2 directii ha 2 100 200
Cultivarea ha 2 150 300
Introducerea erbicidelor I ha 2 100 200
Sernanatul ha 1 150 150'
Tavaluqirea semalia~turilor ha 1 100 100
Fe rt I llza rea ha 1 150 150
I Stro~rtul ha 6 120 720
L _Lultlvarea intre randuri ha 4 200 800 92

Sui

Irlaarea ha 4, 200 800
Salta rea ceoelor I ha 1 3001 300
Transnortarea tJkm 350 25 875
D. OPERATII MANUALIE I
Pr~~itul ce rand uri (2 ori) I om/zi 30 30 900
Recoltarea ceoei omlzi 60 30 1800
Incarcarea si descarcarea cepei omlzi I 10 30 300
I--Paza om/luna :2 350 700
E .. AlTE CHElTUIELI NEPREVAzUTE (10%) 2UO
F. TAX'E SIIMPOZITE
Impozitul funciar 1 110 110
Fondul social 1 130 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+FI 24223
H. MARJA BRUTA (A·G) I I 80777
MARJA BRUTA. % (GfH) 76,9% Sursa: "Rolu[ mijloacelo.r de producti.e ~a cultivarea legumelor':c Chi~inalJ 2002, ,pag. 36 ,,(ultivarea cepei: SRLnSemagro'; Chi~lnau 1999. pag.8

HCultura legumelo~ P.Patron, ed. tipograna UASM, pag. 400

93

Cultivarea morcovului

Wilildri IRete' Cheltuieli totale IProfit 'brut

Suprafa,a de cultivare

80 000 MOL 17004MOL 62996 MOL

1 ha

Descrierea afa(erii

Morcovul se cultiva pentru fructele care sunt folosite in allmentatie, in stare CTuda, preparata, sub forma deshidratata, de conserve ~i sucuri. Sucul de morcov intra in alirnentatla coplllor inca din primele luni de vialii. Morcovul are un rollmportant in allmentatte.ln Moldova morcovul se cultiva in toate raioanele ~arii. Suprafetele cultivate cu morcovin republica ccnstituie 3,47 mii hectare.

Cultivarea morcovului este 0 afacere profitabila care are urmatoarele avantaje:

morcovul se intrebuinteaza pe larg in alfmentillia oa men llor ~i industria producerii conservelon

• morcovul are un contmut bogat in suastante nutritivej

• morcovul se foloseste lafurajares animalelor;

• este 0 wltura ce permlte de a obtloe profrturi mari;

• cerere sporita pe piata ,Iocala ~i pe pietele straine a productiel de morcov.

Investilia necesari

Pentru producerea cu succes a rnercovulut, producatorut trebule sa dispuna de teren arabll blne prelucrat, fertil,afanat ~i cu pasibilitatea de irrgare. Cultivarea marcovului nu necesita Investitii marl. Procesul tehnologic de cultivare a morcovulul este necesar de aslgurat cu mijloacele agricole de' calitate,

Pentru cultivarea 1 ha de morcov sunt necesare urmatoarele cheltuieli: mijloaceclrculante - 6300 lei, servicii mecanizate - 4940 lei, plata muncii angaja!ilor sezonteri - 4000 lei, taxe ~i impozite - 240 lei ~I alte cheltulell- 1524 lei. Sumand toate aceste cheltuieli, constatarn ca pentru cultivareal ha de morCQV este necesara suma de 17004 lei.

Pia1a de desfacere

in dependenta de sol, perioada de vegetatie, schema de plantare, agrotehnica aplJcar.i ~i al!! factori, de pe 1 ha de morcov se poate obtine 3Cl-40 t. Morcovul obtlrun poate fi cemerctaltzat directdin camp sau depozita,t pentru 0 perloada detimp in beciuri cu 0 aerislre buna ~i cornerciallzarea Ia preturi mai avantajoase.

Cornerclaltzarea morcovului cu ridicata direct din camp se efectueaza la '1',S-2.2 lei/kg. Pentru comerclalizarea morcovului la preturi mai avantajoase, productla de morcov va fi depozltata in beclur] (in cazul cand dispune de spatiu de depozitare pentru cantita,~i mari) ~i va ft comercializat cu ridfcata la pretul de 2,5-3,0 lei/kg. La pietele agricole locale pretul de comerdalizare cu amanuntul a morcovului variaza Intre limitele 2,5-3,0 lei/kg pentru sezonul de toarnna (sezonul de recoltarei si 3,5-4,5 lei/kg pentru sezonul de larna-primavara.

Prlndpalele direqii~e utilizarea a morcovului In iara noastra sunt:

• morcovul se consuma in stare proa,spata in ahrnentatia oamenilor $i copiilor;

• Intreprlnderile ce dispun de frigidere procura morcovul pentru depozitare-comerdall'zarea 'Ia preturi mai avantajoase;

• se utlliz·eazal ca furaj pentru anlmale, in special pentru tineret;

• morcovul se intrebulnteaza in industria producerii cooservetor.

Desfa$urarea afacerii

Soiuri de morrov. Sertlmentul existent in cultura prezmra soiuri cu diferite pertoade de maturitate de la semanat: sol uri timpurii - 90-110 zile, solurt semitempuril - 110-130 z.ile, soiun semitarzii - 130-150 zfle, solurl tarzii - 150-200 zile, Pentru cultlvarea morcovului in Republica Moldova pot f recamandate urrnatoarele soluri: timpuril - Artek, semitempurii - konservnaia ~i Krasavka, Morcovul este 0 cultura bienaJa,

Tn prezent 0 trnpcrtanta mare a are cultivarea soiurilor de morcov Olandeze a~a ca: lit Top (mediu tarziu. fructul 16-20 em in lunqlrne, cansum curent ~i procesare), Royal Forto (mediu tarziu, fructul18-20 em in lungime, 3.5-4 em In diametru, consum curent)

Cultura morcovului este relativ u~oara, poate f mecanlzata in mare ma,sura, lar produsul se poate pastra usor tirnp de 5-6 luni asigurand 0 aprovizionare e~alonata a pcpulatiel, in tot cursul iernii ~i prlmaverli.

Rela~ii cu factorii de mediu. Morcovul este 0 planta de dlrnat tempera! ~i relativ umed. Temperatura optima - sernintele incoltesc 1.1 temperatura de 20-250( cu rasarir'ea peste 10-12 zile, In perioada de vegeta~je temperatura optima este de 18-22°C. LUmina - cerin!ele sunt moderate, dar la umbra frunzele se alunqesc, sunt firave ~i productia de radikini scade. Umiditatea solulul optima este de 65-70% din capacitatea de camp, la inceput ~i crestere la 75-80% III perioada ingro~arii radacinilor. Consumul z.ilnic de apa variaza in dependents de varsta plante lor intre limitele 1 0 ~i 420 g/plant.i 50l'ul ~i nutritta minerala - pentru cultura morcovului cele mal potrlvlte sunt solurlle mijlocii ~i usoare, permeabile, adan.Ci, bogate in humus, cu reactla neutrci (pH 6,5-7,5).

Culturi premili,gatoare. C1impul trebuie sa fie Iiber de morcav eel putln timp de4 ani. Plants premargatoare trebuie sa paraseasdi locul mai devreme, sa lase terenul curat de burulene ~i fertillzat CUI ingra~aminte organice. Astfel. solonaceele,

94

cu~ du

nill bUI

de ten (III

a,51 len Dis kgl

pot

in ~ inu arti roz cell

se ~ mo un

- ir mo ree.

pos proi piet

!

s.

cucurbitaceele. leguminoasele,cerealele sunt recernendate ca prenargatori buni, Nu se recornanda cutuvarea morcovului dupa culturile care neceslta un consum mare de substante nutritive ~I se recolteaza tarziu.

Pregatirea solului din toamna prevede rrtarun{irea resturllor vegetale ~i aratul de zable la 25-30 em, Toamna sectorul se rnveleaza ~i se introduc ingra~aminte. Pana la semanat, solul se mentlne curat, se borcneste ~I se cult:iVii pentru in laturarea burulenllor ~i pentru pregatirea patulul germinativ.

SemanatuJ rnorcovului. In cultura morcovului, un factor lmportant pentru obtinerea recoltelor tnalte ~l stabile este norma de semanat ~i termenii optimi de efectuare a acestor proeedee agrotelilnice. Morcovul este rezistent la frlg ji poate rezlsta la ternperaturi de (-3H-5~DC. In fun.qie de scop, epocile de semanatpotfi: in preajma i-ernii - dnd temperatura solulul este de 2-4"( (III decada a lunii noiembrie), prlmavara - mijlocullunii martie inceputullunii aprilie, vara - prima decada a lunii iunie. Pentru a se obse.rva rasaritul plantelor, se poate adauga ssmlnte de ridiche sau rnarar (500 g/ha) eu exceptia semanatutut in timpului Jemii. Schema semanarii moreovului: in fa~ii de 8-10 em la~ime 60+40+40 em sau 70+30+30+30 ~i in rand (SO+30+30)X3-4 cm. DistanJa intre plante in randuri 4-5 em, adandmea 2-3 em eu densitatea de 800- 1200 mii plante/ha, Norma de insamantare 3-4 kg/ha.

La sernanatul morcovulul cu semanatoarea 50-4,2 schema se sernan at este 8+32+8+32+8+52.

Materialul semincer autohton poate fi procurat de Ia SA.Semin~e'; Institutul de Legumicultura din Tiraspol, sernlntele stralne

pot f procurate de la SRL .. Agrimateo service~ CtAgrostoc~ .

lrigarea ~I introducerea ingra~amintelo" Morcovul este rezistent la uscadune atrnosferica, dar are nevole de umezeala mai ales in pe.rioada de germinare a semlntelor ~i la inceputul cr~terii rizocarpllar. Morcavul nu suporta stagnarea inaltii a ape! de sol sau inundarea aceasta diminueaza cresterea ~i product!vitatea. Pentru 0 recolta mai buna se vor aplica udari slsternatke ell ploaie artifidala, norma fiind de .200450 m~/ha, in numar de 4-5. Altemarea irigatului cu perioade lipsite de umiditate provoaca craparea rozacarpilor. Tngra~amintele se administreaza in perioada de vegetaiie: azotate (170 kg/ha), cele cu fosfor (240 kg/ha], precum ~i celecu potasiu (145 kglha).

Sistemul integrat de protectle, Pentru nimicirea buruienilar dicotiledonate, graminee ~i perene pe suprafata de cultivare se administreaza erbicide. Prineipalele bali ~i daunari in cultura morcovului sunt: fornoza, alternarioza, vermii sarma, musca rnorccvulul, puricii frunzelor, La ccmbaterea bolllor ~i daunatmilor norma de consum a solurtel de lucru va constitui 500 I la un hectar.

Reco'itarea morcovului. In dependenra de epocile de insamanlare rsccltarea 512 in cepe: la semanatul in preajma iernil -in tulle-auqust. la sernanatul de primavara - august-septem'brie, la sernsnatul de vara - in luna octombrie. Reeoltarea morcovului semanat in iunle trebuie efectuate la timp, pana la lasarea lnqheturilot; Respectand reate pracesel'e agrotehniee, recoltel'e radacinoase, in functle de sol, vor constltul 3(}'40 tlha.

Temperatura optima de pastrare este de ~ 1°C, lar urnlditatea atrnosferlca de 90-95%.

Important:

§ Cultivarea rnorcovulut se poate cultiva prin sernanat ~i pe terenuri bine prelucrate ~i fertile.

§ Contlnutul de nitratl poate sa creases la valori de 5-8 ori mai mare decat normal I a 0 agrotehnica necorespunzitoare, prezenrand perkol pentru ahmentatte,

§ Pentru comercializarea morcovului este nevoie de certlficat eliberat de la Centrul Mediclnii Preventive.

~ .Ainaliza vanz~rUDr sl cheltuieUlor

Cakulul vanzarilor ~i c.heltuielilot la cultivarea morcovului au fost efectuate pentru suprafata de 1 ha. Recolta, medie poslbila la morcov a fost estimata la 40 t/ha. Prelul de cornerclahzare este de 2,0 lei/kg de rnorcov, luand in constderatle ca producatorul va comerdaliza productla obtlnuta direct din camp. In cazul camerelallzarll cu amanuntul a morcovului pe pietele agricole sau dupa pastrare, vanzarile vor sport din contul comerciallzarii la preturi mai avantajoase.

Schema tehnotogica pentrucuiltivarea morcovului

Specificare unit unit/ha pref unit/lei TOTAL
.-
A. VA'NZARI NETE
Marcov t 40,0 2.000 80000
8:, (OSTUL MATERIALIEI.:OR
Sernlnte kg 3,5 608,0 , 2 f28
Ingra~aminte minerale
N· azotice kg 17Q , 1,6 272
P - fosfatice kg 240 3,1 744
K-potasice kg I 145 1,8 261
Substante chimice
Erbicide (Stomp) I/ha I 4.0 60,2 241
Insecticide (Decis) I/ha I 0,3 1 081.0 324
Insecticide (Zeama bordoleza) kg/ha 15,0 14,0 210
Ap~ m3 1200 0, I 120
Saci pentru transportarea recoltei unit 1333 1,5 2000 95

C. OPERATII MECANIZATE I
Dezmiri~tlrea ha 1 150 150
Aratura (25-30 em) ha 1 450 450
Nivelarea terenului in .2 directii I ha .2 100 200
Cultivarea ha - 2 150 300
lntroducerea erbicidelor na 1 reo 100
Semanatul ha 1 150 150
Tavalugirea semanatunlor ha 1 100 100
FertUizarea ha 1 150 150
Stro pit uJ ha 2 120 240
Cultivarea intre randuri ha 4 200 sao
triqarea ha 5 200 1000
Salta rea rad'acin llor ha 1 300 300
Transportarea t/km 400 2,5 1000
D. OPERAT]I MANUALE
Pra~itul pe randun (2 ori) om/zi 30 30 900
Recoltarea morcovului om/zi 60 301 1800
lndirc:area ~I descarcarea morcovulul om/:zi 10 30 300
Paza om/luna 2 350 7001
E. ALTECHELTUIELI NEPREVAzUTE (10%) 1494
- J
F. TAXE $IIMPOZITE I
Impozitul functar 11 110 1101
Fondul social , 130 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+O+E+F) 16674
H. MARJA BRUTA (A-G) 1 63,326
MARJA BRUrA, % (G/H,) 79,2% Sursa: "Rolul mijloacelor de productie ~a cultivarea legumelor'~ Ch'i~lnau 2002, pag. 36 ,,(ultivar,ea morcovului~ SRL"Sema9ro~ Chi~iniiu 1999, pag. 6

nCultura legumelor~ P.Patron, ed. tipografia UASM, pag. 400

"Legumicultura~ ed. Didactid ~i pedagogical BuC!ure~ti 1992, pag. 376

96

De; Sfe( lmporn cultlvat CUrl

sti

• sf

e~ CE

~

Pen ~i cu pc asigura Pem -43401 cheltuiE

Pia1

~

rosle se o perio;

1n C/ rosts, PI beciuri lei/kg. L lei/kg p

Prinl

• sfl

• inl

• sf,

~

Soiu

sfeclel n Redpilc Sfed Rela' rezista J

plantan plantelc sum .501 aluvioru

Cult! ceapa, t radacinl Pr,eg ntveleaz inlc'Hural

Semi de semi a produ 70X35Xl densitat

Mate semint 'rigal

Cultivare,a sfeclei ro~ii

Vinzari nete Cheltuiel itotale Profit brut

Suprafata de cultivare

64000 MOL 1S 192MOL 48808MDL

1 ha

Descrierea afacerii

Sfecla ro~ie se cultiva pentru fructele care pot fi recoltate dupa atingerea maturitati1 tehnologice. SfecJa rosle are un rol important in alimentatie. In Moldova sfeda roste se cultivi! in teste raioanele tarii. mai ales in lunciie raunlor. Suprafe!ele cultivate cu sfecla ro~ie in republica constituie 3,28 mii hectare.

(u[tivarea sfeelei ro~ii este 0 afacere profitabtla care are urmatoarete avantaje:

sfeda ro~ie se intrebuinteaza pe largin aflrnentatia oamenilor ~i lndusrria producerli conservelor; sfeda rosie are un conpnut bogatin substanre nutritive;

• este 0 cultura ee permite de a obpne profituri mali;

cerere spori!a pe piaSa locala ~i pe pietele straine a productiei de sfeda rosie,

Investi1'ia necesara

Pentru producerea eu succes a sfeelei rosie, produditorul trebuie sa dispuna de teren arabil bine prelucrat, fertit, afanat ~i cu poslblhtatea de irigare. Cultivarea sfeclei rosie nu necesita investitii mari. Pentru c:uJtivarea sfeclel ro~ie este necesar de asigurat procesul tehnologic cu mijloaceJe clrrulante de calitate.

Pentru cultivarea 1 ha de sfeela rosie sunt necesare urmatoarele Gheltuieli: miJloace c!rculante - 6753 lei, servicn mecanizate - 4340 lef, plata mundi angaja,~ilor sezonieri - 2500 lei, taxe ~i impolite ~ .240 tei ~i alte chelt:uieli- 1359 lei. Sumand roate aceste cheltuieli, consratam ca pentru cultivarea 1 ha de sfeela rOile este necesara suma de 15192 lei.

Plata de desfacere

in dependents de soi, perioada de veqetatle, schema de plantare, a.grotehnica aplicata ~i alti factori, de pe 1 ha de sfecla rosie se poate obtine 30-40 t de sfeda ro~ie. Sfecla rosie ob!inuta poate f cornerctahzata direct din camp sau depozltata pentru o perloadii de timp in becluri cu 0 aerisire buna $i comerdailzarea la preturl mai avantajoasl'.

in cazul comerciafiz.arii sfeeleil ro~le cu r!dicata direct din camp intermedjartl of era prodocatonlor 1,8-2,5 lei/kg de sfecia rO$ie. Pentru comerdallzarea sfedei ro~ie la preturi mai avantajoase, producatorul va depozita productla de sfeda rosie in beciuri (in cazul eand dlspune de spatiu de depozltare pentru cantftati mari) ~i va comercializa cu ridicata la pretul de 3,0-3,5 lei/kg. La ple!ele agricole din republica preturile de comercializarea eu arnanuntul a sfedei ro~ii variaza intre limitele 2,0-3,0 lei/kg, pentru sezonul de toamna (sezonul de recoltare) ~j 3,5~,5 lei/kg pentru sezonul de iarna-primavara.

Prfncipatele direqii de utilizarea a sfeelei rO$ie in tara noastra sunt:

• steda rosle se consume in stare proaspata in allrnentatta oamenilor;

• intreprinderile ce dispun de frigidere procura sfeda ro~ie penrru depozltare-comerclalizarea la preturi mai avantajoase;

• sfecla ro~ie se tntrebuinteaza in industria psoduceril conservelor;

Desfi$urall'ea afacerii

Soiuri de sfecla rosie, Sortimentul existent in cultura prezinta soluri CIJ diferite perioade de maturitate. Pentru cultivarea sfeelei ro~ii in Republica Moldova pot fi recomandate soiurlle: Bordo 237, Crasnii ~ar, Early wonder, Detroit dark red, Cylindria,

Red pack. Red ace, Dietroit Nero. .

SfecJa rosie este 0 cultura relativ reztstenta la temperaturi scazute ~i la inghewri.

Relatii cu factorii de mediu. Temperatura optima sernlntele tncoltesc la temperatura minima de 4-5°C. Plantulele rasarite rezista pana la (-2) O( ~i eele mature -(-3) 0(, In perioada de veqetatle temperatura optima e.ste de 20-25"C.lumlna - pentru plantarea .sfedei rosie sunt necesare terenuri deschlse ~i bine expuse la lumina. llrnlditatea trebuie sa sansfaca cerlntele plantelor de sfeda rosle at at in sol, ait ?i in aer. Solul !ii nutrttia rnlnerala - penrru cultura sfeelei rosie cele mal potrlvlte sunt solurile fertile $i bine afanate, cu reactle neurra a solului. Sfeda rosie permite obttnerea productlllor mari pe solurile aluvlonare ~i eu un contlnut b09at in humus ~i substante min era Ie.

(u[turi premargatoare. fn asolament de legume cele mai bune pr,emargatoare sunt varza tlmpurle, ca.straveti, ceapa, tamatele, in asolarnentul eerealelor: cerealele de tcarnna, ierburi anuale, porumb penttrut siloz. Nu se reeomandii radikjnoasele de rnasa ~i culturile care necesita un consum mare de substante nutritive.

Pregatirea solului din toamna prevede maruntirea resturilor vegetale ~i aratul de zable la 28-30 em. Toamna sectorul se niveleaza~i se introduc ingra~aminte. Primavara, pana la sernanat, solul se rnentine curat, se boroneste ~i se eultiva pentru inlaturarea buruienilor ~l peiitru pregatirea patulul germinatlv.

Serrranatul sfecle] rosll, in cultura sfeclel rosle, un factor important pentru obtinerea recoltelor inal'te ~i stabile este norma de sernanat ~i termenil optimi de efectuare a acestor proeedee agrotehnice. In functle de destlnatie ~i timpul de utilizare a productiei sfeda rosle poate fi semiinatii primavafa (1-10 aprilie) ~i vara (1-20 iunie). Schema semanarii sfedei ro~ii este 70X35X35. Distanta intre plante in rand uri 4-S ern, adandmea 2-3 em pentru sol uri grel'e ~i 4-5 em pentru soluri u~oare eu densitatea de .500 mii plantelha. Norma de insaman!are 5-6 kg/ha.

M ate rialul semlneer autohton poate fi procurat de (a SA .Seminte'" ~i din re~ealJa de mag-azine agrico'le din republid, semintele stralne pot fi procurate de la SRLNAgrimateo 5erviee~ CTHAgrostoc~

lrigarea ~i introducerea ingra~amintelor. Hind ereseute in lunjfe eu temperaturi ridicate sfecJa ro~ie necesita apa mu1ta pe

97

tot parcursul perloadei de vegetatie. Perioada de udari depinde de' cantitatea de plol ~i temperatura aerului. tngra~mintele se admlnistreaza in perioada devegeta!ie: azotate (260 kg/ha). cele eu fosfor (245 kglha). precum ~i ,cere eu potasiu (145 kg/hOI).

Sistemul integra! de protectie. Pentru nimicirea buruienilor dicotfledonate, graminee ~I perene pe sllprafata de cultivare se adrnlntstreaze srbldde. Prindpalele boll ~j daunari in culture sfeclel ro~ii sunt paduchelefoltar; rnuste ~j main minere[afidii. acarieni, plosntsele, gandac:ul negru OIl s~eclei, cercosportoza, perenosporoza, fainare., La combaterea bolilor ~j diiumltorilor norma de consum a solutiel de Jueru va constitul 5001101 un hectar.

Recoltarea sfedei ro~ie. in dependenta de termenii de semanat ~I destinaJie. sfecla rosie poate fi recoltata; (1) in starea coacerii rehnlce (de legatura), de 101 semanaturile de primavara, pentru consumarea inlunile iunie-iulie; (2)i in starea coace.rii de realizare (de consum). in lunile august-septembrie; (3) in coacere depUna, de la semaoaturile de vara. pentfU' pastrarea indelungata ~i consurnarea in timpuJ iemii.

Imponant:

§ Cultlvarea sfeelei rosie se poare cultiva prin sernanar ~i pe terenuri bine prelucrate ~i fertile. § Sfeda rosie este atacata de inghetuli la temperatura de 2-3"C.

§ to timpul pastrarii sfecla rosie este atacata de bollsi putrezesc

§ Pentru comercializarea sfedel ro~ie este nevoie de cernficat ellberat de la Centrul Medicinli Preventive,

Analiza vanzarilor si cheltuielilor

Calculul vanzarilor ~i cheltuielilor la cultivarea sfeclet rosle au fost efeetuate pentru suprafata de 1 ha, Recolta medie posibila la sfediii rosle a fast estimata la 40 tlha. Pretul de comercializare este de 1,6leVkg de sfecla rosle.luand in censtderatte ca producatorul va comerdaliza productla oibtin'Uta direct din camp. in (azul comercializaril cu arnanuntul a sfeelei ro~ie pe pletele 3gricole, vanzarile vor spori ~i pretul de cornerctallzare va fi mai avantajos.

Schema tehnologica pentru cultivarea sfeelei r,o~ie

fA.vANZARINETE Spedfi(are • , ~+-_uni1 I unitlhil J~~P~j

~~ -----~---~-----------+--=---t-r~-~- --,6Q£j_-- 64000

8. COSTUL MATERIAI.ELQR . -~- I =1

Seminle ~=t= 61 -~ _362.5 ~.5

-lnrci~m'nte"-,-"rn""jno:.e"..ra...,,Ie,-- . -+- __

N-a2Otice kg 260j ,.6t-- 416/

P - fosfatice kg I ~ M ?6.Q_

I I(-potasice kg I __ ~I "1 __ ~_26~1

~ub5~n~chlrn~k~e~ ~ ~+-_ _ ~ ,

I-- ~iCjde IDual) I/na -r- 2,.0 364,0 ~28

~ectiCide(Sumlrion50%) l/ha 1 0,8 ~--lS1.0! ----'-21

L fungicide lBaylet~ kg/h~ I 0,6 354.2 ! 213

~ m3 I 800 01 ~~

~ci~ent ~

(,QPERATI

Dezmlrl$l Ar.5tura (2 Nil/illare" CU](ivarea

I ----
ru trensportarea recottel unit 1333 1.5 2000
I MECANIZATE 1 150 I ~
-_. d
Ilea ha J
8-30 em) hi! I 1,1 450 450
terenulul in 2direqii ha I 2 100 200
IIi! I 2 150 ·300
rea "E!rbiCidelor , hi! I 11 100 100
I I hi! I 11 150 150
a semanaturl!or ha I 1 100 100
a hi! I 1 150 150
I Pra~itul pe r.indurl (2 Clri) ~~ I ---- 30 I :j
Receltl rea ~i cura Irea sfeclei rCl~l 30
Inciircarea $1 descarcarea sfeelel re~ii em/zi 10 3~1
PilZiI omI1una :1 700
i E. ALTE eHELTUIEU NEPREVAzUTE (10%) I 13591
f. TAXE ~I IMPOZITE I I
_ lrnpozitul funaar ...... 1 110 I 110 I
Fend ul ~oclal I 1 I 130 1301
~:l CHELTUIELI ('B+C+D+£+FI I L 1S 1921
RJA 8RUTA (A-G), I I 488081
~A BRUTA. % (GfH) ---- I I 76.3%1 Sursa: ,)Rolul mijloa,oelor de productie ~a cultlvarea I.egumelor~ Chi~inau 2002, pag. 36

... (UltlV<ll,ea sfeclei' ro~iil~ SRl"Semagro~ (h. 1,999, pag. 6; "Cul.tura legumelor: P. Patron, ed. UASM, pag. 400

98

[J V, Cult un al rep

d

avar1

_J!

PI la lUI varz(

v. prod pcan rasac ellen' un fil

P, seNil Sumi

V, bun~

__f

in de PI come 0,8-1, varza corns a van deial

PI fiarta, prodl

~

D

S~ esale noast

De

luns I-----

~

Ius.

~

2!!~

Cultivarea varzei

Vanzari nete Cheltuieli totale Profit brut

Suprafata de cultivare

112000 MOL 24128 MOL 87872 MDL 1 ha

Desc:rierea afacerii

Varza joaca un rol important atat in alimentatte, cat ~i sortimentul de plante legumicole cultivate in republica noastra, Culture varzei se practka in toate zonele de pe glob. caracterizate de dima temperata sau calda. In Moldova varza alba are un areal de raspandire mare ~i se cultiva in toate raioanele tarH, mai ales in lunclle raurilor. Suprafata cultlvata cu varza in republica constttuie anual5.65 mii hectare.

Cultivarea varzei albe are 0 importania economlca ~i allmentara mare $i este 0 afacere profitablla care are urmaroarele

avantaje:

varza se consuma pe tot parcursulanului in stare proaspata, fiarta, inabu~rta. deshidratata sau congelata; caparana de vam are un continut bogar in hidra!i de carbon, protelne, sarun $1 vitamine, avand efecnerapeutic; varza se intrebuinteaza pe lar9 in industria producerii conservelor;

este 0 cultura ce permite de a obtme profituri mari in rezultatul comercializarii varzei pe piata intema ~i externa; soiurile de varza sunt rezistente la temperaturi sciizutE! $1 au cerinle mart fa·la de umlditat,e;

sunt plante bienale ~j alogame, se cer masuri de izolare in spapu a culturllor semincere;

varza se poate cultiva prin sernanare $i plantarea rasadului;

cerere sporlta pe piata locala ~i pe pietele straine a producttsl de vam.

Investitia necesara

Pentru producerea cu succes a varzei, producatorul trebule sa dis puna de teren arabil bine prelucrat, cu 0 expozi~e buna Ia lumina ~i posibilitatea de a efectua irigarea. Cultlvarea varzel nu necesita investi~ii mari in fond uri fixe. Pentru cultivarea vatzei esre necesar de asigurat procesul tehnologic cu mijloacele circulante calnatlve,

Varza poate f cu1tivata prtn sernanarea supraferel eu semin~e sau prin plantarea rasadului. Rasadul de varza poate fi produs in condi~iile cas nice (sere) saw procurat de la intreprinderile specializate in producerea rasadului. Rasadul de varza poate f procurat de la intreprinderea spedalizata .. DAAC-Plant" (Chi~inaul) sau alte intreprinderi care practica producerea rasad'Olui pe cale industriala. in cazul contractarli de ~tre client. "DAA(-Plant" poate produce rasad de varza cu semintele dientului. in acest caz un fir de varza se va comerdahza la 0.14 lei. Daca rasadul este produs cu sernintele .DAA(-Plant"-llJi, un fir se comerdallzeaza la 0,25 lei.

Pentru cultivarea 1 ha de varza cu coacere tardiva sunt n.ecesare urmatoarele cheltulell: mijloace cireulante - 12378 lei, servidi mecanizate - 6620 lei, plata muncii angajaJilar sezonleri - 3400 lei, taxe ~i impozite - 240 lei ~i alte cheltuieli - 1490 lei. Sum and toate aceste cheltuieli, constatiim ca pentru cul'tivarea 1 ha de varz,) tardMi sunt necesari sum a de 24128 lei.

Varza ob1ln'Ota poate fi comerclalrzata direct din dlmp sau depozitata pentru 0 perioada, de timp in beciuri cU a aerislre bun a ~i comercializarea la preturi mai avantajoase,

Piata de desfacere

In dependenta de sol, gr'upa de maturitate, perioada de veqetatle, schema de plantare, agrotehnica aplicata ~i a1ti factori, de pe 1 ha de varza lie pot obtme 30-120 t de varza. VarZ.3 poate 11 pastrata 0 pertoada indelun.gata de timp sau poate fi comercializata direct din camp. in cazul cornerclalizar!l varzei cu ridicata direct din camp intermediarii of era produditorilor 0,8-1.0 lei/kg de varza. Pentru comercializarea varzei la preruri mai avantaloase, producatorut va depozita productia de vana in beduri pentru 0 pertcada de 2-4 luni (in cazul cilnd dlspune de spanu de depozitare pentru cantitaji marl) ~i va comercializa cu ridicata la pretul de .2.~3,~ lei/kg. La plerete agricole din republica preturlle de comerclahzarea cu arnanuntul a varzei vartaza intre limitele 1,8-2,5 lei/kg pentru sezonul de toamna (sezonul de recoltare) ~i 3,5·6,5 lei/kg pentru sezonul de iarna-pr[mavara.

Printre principalii ccnsumaton de varza din lar,ij este pepuiatia, care se consuma petot parcursul anului in stare proaspata. fiarta, inabu~ita, deshidratats sau congelata. 0 parte de varza este achizitionata de intreprinderile ce dis pun de utilaj pentru producerea conserve lor.

Desfa,urarea afacerii

Soiuri ~i hibrizj de varza. Sortimentul existent in cultura prezintii solurl ~i hibrizi de difer!,t tip de maturitate, care, filnd esalonate bine in timp, permite aprovizionarea ritmlca a pietelpe 0 perioada mare de timp, Printre soiurile raionate in tara ncastra cele mai valoroase sunt:

erloada de vl!getape. Mil~1 I Folosirea
Zile caplltanl. kg Recolta. I/ha
90-110 0,7-1,4 30-42 stare PfOilSP. Tile. verii
84 0,8-1.1 I 44 I stare proasp~tti
55-65 I 0,8-1,3 I 54-55 I stare proaspalci
125-140 2.0-3,7 I 45-50 stare praasp.ita Denumirea soiulut, hibridului GJupa de p
rnaturitate
---~
lunskaia 3200 tlmpurle
Resitor (Olanda) tlmpurie,
Musketeer (Olanda) tfmpune
SlaYa rnedie 99

lolu$ca medle 135-·145 3.0-3,5 50-60 stare proaspata
Vestr[ tOlanda) I rnedre 130·140 2,0-8.0 35-40 industr, state proasp. pi\n:rare 4 lunl
Grenadil!! (Olanda) medle 120-130 1.~3.0 3841 stare proaspiti
Erdeno (Olinda) semltardiv 120-130 1.0·3,0 40-50 industr ~[ stare proaspAti
jlada tardlv 160-170 3.0-5,0 100 stare proasp, mural. pasttare 6 IUI1I,
lujanka I tardill 145·155 3,5~.O 60-90 stare ptoasplitil ~ murat
jlvolga (Vornal tardlY 155-165. 3.0-5.0 50-60 i state proasp, mural. p~5trare
fMoidovanca tardl .. 155·175 3,0-5,0 60-90 stare proa~p:ita $i murat
Zavadovalcaia lardi,y 160-200 3,O-S,0 75-85 i mural ~I pilstrare 4luni' Rela~ii cu factorii de rnediu, Varza este 0 planta cu plasticitate biologic;3 mare. Temperatura optima inl penoada germinarii este de 18-20°e. Tn perloada de veqetatle temperatura optima este de 15-18°C. Toamna cresterea ~i dezvoltarea capatanH continua ~i la temperatura 5-1O°C. Lumina - fiind 0 planta de zi lunga, manifesta certnte corespunzatoare fa,a de lumina ~i pentru plantarea varzei SUn! neeesare terenuri deschise ~I cu inclinare sudica. Umiditatea trebulesa satisfadi cerlntele plantelor de varza atat in sol, cat ~i in aero in faza de formare~i cre~tere intensiva a capatanii, umiditatea In sol trebuie sa fie de 70·75%, maximum 80%. Sutpiusul ~i in5uficienta de umiditate ineetinesc cresterea varzel. Solul ~i nutritia minera,la - pentru cultura varzei eele mal potrivlte sol uri sent cele lutc-nlsipcaae, fertile, cu reactle neutra. Varza da productf marl pe solurile atuvlonare sau textura mijlocie, afanate, bog ate in humus ~i substanta mlnerale. In perioada de formare a capalanii varza folosesre cea mai mare cantitate de elemente nutritive.

Culturi premargatoare. Cei mai buni premargatori pentru varza tardlva este lucerna, tornatele, vinetele, leguminoasele pentru boabe, ceapa ~i castraven, Nu se recomanda culturUe varzcase ~i radiicinoasele de masa.

Pregatirea solului din toamna prevede miiruntirea resturilorvegetale ~I aratul de zable la 28-30 em. Apoi sectorul se niveleaza ~i se introducingra~minte. Primavara, se administreazii ingra~aminteleawti:lte (435 kgJha), cele cu fosfor (325 kg/hal, precurn ~i cele OJ potaslu (195 kg/hal. inainte de semanat suot efectuate 2 cultivari ~i solul se tava'uge~te.

Plantarea riisadului de varza tardivii in camp se face in luna lunle, Rasadul poate fi procurat de laNOMe-PI'ant" (Chi~inau) sau alte intreprinderi specialtzate din regiune. Pana la plantare sol'ul se erbicideaza. Plantatul se face manual sau cu ma~ina de plantat 5KN-6A dupa schema (90+S0)X45-S0 em sau 70X45-50 em. In a~a mod, la 1 ha revin circa 30 mil de plantule. Fiecarei plantule i se va administra nu mai putin de 0,6 I de apii in tirnpul plantari;. Dupa 4·5 zlle dupa plantare se vor complecta golurile existente.

lrIgarea se efectueaza freevent: in prima jurnatare a perioadei de vegetalie 300-350 m3/ha. in a doua jumatate 400-500 m3/ha. C.lnd crestern varza pentru pastrare, ultima irigare se efectueaza cu 20-30 zlle lnainte de recoltare,

Sistemul integrat de protectte, BoWe principale ale varzei sunt: putrezirea ~i caderea plantulelor de varza, mana verrel, alternarioza sau patarea frunzelor de Veina, nervatiunea neagra a frunzelor de varza sau bacterioza vascutera. Daunatorii principali ale varzei sunt: piiduchele' cenustu, rnusculita alba de serii" plo~nitele cruciferelor .. puridi de pamaot ai crudferelor, albitite1e eruciferelor, molia ~i musca varzel, La combaterea bolilor ~i daunatorilor norma de consum a solutlel de lucru va constltui 500 Iia un hectar.

Recoltarea varzel, Varza tardiva se recolteaza intr-o singura etapa -Ia sfar~ltullunii octombrie (pana ce I'lU dau ingheturile de (-4)-- (-5) Qq. Dupa recoltarea varzel se executa curatltul manual supiirnentar al eapa.~anilor de frunze verz:i. Daca tehnologia de producere este respecrata, recolta de varza tardivii poate constitui 80-120 t. Pentru consumul de toarnna la capalana se tasa doarfrunzele verzi indesate ~i un cocean de 2-3 em. La cele destinate pastrarii. se lasa 2·3 frunze protectoare vern, care acopera capa~ana~; coceanullung. Varza se pastreaza la temperatura de (-1)-(+1) "C ~i umiditatea relativa a aerului de 90-95%.

Importan,t~

§ Soiurile de varn sunt rezistente la temperaturi scazute ~i au cerinte mari Fata de umiditate.

§ Cultivarea varzei prin riisad permite de a obtine pfolituri man de pe .0 unitate de suprafata.

§ Pentru comerclahzarea varzei este nevoie de certificat eliberat de la Centrul Medicinii Preventive. § sunt plante bienale $i alogame. se cer masuri de lzolare in spattu a culturllor semincere

Analiza vanzarilor si cheltuielilor

Calculul vanzarilor ~i cheltulehlor Ia cultlvarea varzel cu coacere tardivii au fest efectuate pentru suprafa~a de 1 ha.

Recolta medie posibi1iil la varza tardlva a fost estimata la 80 t/ha, Pretul de comercializare este de 1 ,41eiJkg de varza, luand in corrslderatie c:a producatoru] ve comerdsllza direct din camp productia ob!inuta.ln cazul depozjtarli ~i piistrarii varzei pentru a perioada de 2-4luni. vanzarile vor sport din con~u' eomercializarilla un pret mai avantajcs.

Sc.hema tehno.!ogicii"pentru cu'ltivarea varzeitalldive

I

~.-VA""NZA--:·:-R-I N-ET-E

r Vaw tardlva

Spedficare I !In it 1_ unit/ha I pre! u nitllei I TOTAL
.-
t 80.0 1400 I 112000
LOR :
--
fire 30000 0,25 I 7500
-- I
e
~ kg 435 1.6 I 696
I --
kg 325 3.1 1008
! kg 195 l,S j 351 _j
- D. COSTUlMATERIALE Fire de rasad de va rza Ingra~iiminte mineral N - alatice I P - fosfatice

K· potaslce

100

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->