BAZELE STIINTEI NURSINGULUI

Referat Societatea de Cruce Rosie

Profesor : D-na. Orlic Antigona Cursanti : Tatu (Bolgiu) Mihaela Mihalcea Mihaela Toderita (Nitoiu) Ioana Perissoti Adrian

1

a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi. Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala: • • infiintarea. dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului. oferindu-le astfel un statut neutru. de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Crucea Rosie. prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor. In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor. prin urmare. si anume: pregatirea impotriva dezastrelor. 2 . s-a adoptat o emblema distinctiva – o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) – cu scopul de a identifica si. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. difuzarea valorilor umanitare si a Principiilor Fundamentale. populatia era decimata de epidemii. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului. Astfel a luat fiinta. INTRODUCERE Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian. o intrunire a expertilor din 16 tari. in octombrie 1863. cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa.REZUMAT Misiunea fundamentala a Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania (SNCRR) este imbunatatirea conditiilor de viata a celor mai vulnerabile persoane. sanatate si bunastare sociala. proiectele desfasurate de SNCRR vizeaza cele 4 domenii cheie definite ca prioritare de Strategia 2010 a Federatiei Internationale. ca institutie. La sfarsitul primului razboi mondial. In timpul acestei conferinte. a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva – de fapt. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc. promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc. alcatuita din voluntari. Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. care. Prin persoane vulnerabile se intelege acele persoane care se afla in pericol datorita situatiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile acestora de a trai in conditii minime de securitate materiala si demnitate umana. Acesta a scris cartea numita „O amintire de la Solferino”. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului. in fiecare tara. atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism de experti. Batalia de la Solferino. mari regiuni din Europa se aflau in haos: economia fusese distrusa. raspunsul in caz de dezastru. In vederea indeplinirii misiunii sale.Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care. Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859.

societatea si-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. Societati de Cruce Rosie din Germania. se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu. in timpul Razboiului de Independenta. Italia. C. iar un an mai tarziu s-a infiintat un spital scoala cu 10 paturi. femeile nu puteau face parte din conducerea Societatii. atat din punct de vedere material. Profitand de o perioada de pace. pregatea personal voluntar. Pe frontul de la Rahova. in perioada 18761897.Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal. Cantacuzino si Dr. coopta doamne devotate din aproape toate orasele tarii.A. Regina Maria. Carol Davila. Rosseti. cat si din punctul de vedere al personalului. adoptat in 1876. pentru a putea fi in masura sa actioneze cat mai eficient in cazuri de necesitate. Doi ani mai tarziu. Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crearea de noi societati”. Prin Statulul Crucii Rosii. ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de campanie. Crucea Rosie Romana la inceput de drum Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie de la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. De aceea. In anii 1877-1878. Marea Britanie. Adunarea Generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a aprobat fuziunea celor doua entitati. Italia. prima presedinta aleasa fiind Irina Campineanu. Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane. George Gr. In 1915. s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in „Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie”. nadejdea tuturor in timp de pace. Societatea activa in paralel cu cea infiintata in 1876 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de razboi si calamitati. avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru ani de razboi. ca si in razboi. s-a infiintat scoala permanenta pentru infirmiere. Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919. la 4 iulie 1876. in 1906. Gr. a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. a adresat romanilor urmatorul mesaj: „Crucea Rosie. sub al carei patronaj se afla Crucea Rosie la acea vreme.G. Crucea Rosie Romana a intervenit cu personal sanitar. Cu acest prilej. de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta. Suedia si Franta au trimis ajutoare materiale si personal medical. Intre anii 1888 si 1892. Crucea Rosie Romana a continuat sa se organizeze si sa se pregateasca. De asemenea. nu 3 . cu sediul la Paris. Belgia. Dimitrie Sturza. au pus bazele “Societatii de Cruce Rosie a doamnelor din Romania”. Din 1939. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. In 1891. Primul presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica. era destinata „sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate. voluntarii Crucii Rosii s-au luptat sa limiteze ravagiile febrei tifoide. Ion Ghica. In 1991. sediul sau permanent a fost la Geneva. A infiintat asezaminte spitalicesti in Bucuresti si in diferite orase din tara. Cantacuzino.

si bolnavii afectati de cele doua boli contagioase grave. incercand sa contribuie cu mijloacele specifice la rezolvarea noilor probleme. Sediul central al Crucii Rosii din Bucuresti a devenit un imens dispecerat de receptie si de distributie a ajutoarelor umanitare trimise in Romania de organizatii nationale si internationale ale Crucii Rosii/Semilunii Rosii. Socitatea Nationala de Cruce Rosie si-a concentrat eforturile. boli si mizerie. va lua denumirea de Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. de aceea. fostilor prizonieri romani. In timpul cel mai scurt.si ridicarii gradului extrem de scazut de educatie sanitara a populatiei. cat si international. in 1919. A infiintat o cantina care asigura hrana. italieni. Crucea Rosie Romana adera la nou infiintata Liga care. Crucea Rosie Romana a oferit asistenta. a organizat un spital la Giurgiu. Sfarsitul anului 1989 si anul 1990 au reprezentat pentru Crucea Rosie Romana inceputul revenirii la misiunea organizatiei. francezi. de la mic la mare sa o sprijinim cu evlavie. bolnavilor. tara se afla intr-o situatie dificila. personalul Crucii Rosii Romane si toti voluntarii care i s-au alaturat au incercat sa se conecteze realitatilor zilei. Si pentru acestia. Crucea Rosie Romana avea de ingrijit si ranitii evacuati de pe front. La randul sau. pentru prizonierii detinuti in Bulgaria si Turcia.trebuie sa piara. mii de prizioneri eliberati din captivitate incercau sa se intoarca la casele lor. cu nesfarsita dragoste”. 2 754 de surori voluntare de Cruce Rosie si 2 430 de auxiliare sanitare ale Crucii Rosii au muncit pe front si in spitale. In acelasi an. Crucea Rosie Romana a trecut proba de foc a primului razboi mondial. actionand astfel in conditii de razboi total. La inceputul anului 1917. in directia sprijinirii actiunilor de combatere a bolilor contagioase – tuberculoza. fiind macinata de saracie. rusi. prizonierilor si refugiatilor. Misiunea sa era aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale in Bucuresti si in tara. Diversificarea paletei de preocupari. Situatia sanatatii publice era deosebit de precara. Cu totii. holera . a Ligii Societatilor de Cruce Rosie. ca semn distinctiv pentru serviciile medicale militare. organism international de coordonare si sprijin al Societatilor Nationale. malarie. De asemenea. Dupa razboiul de reintregire. Cu sprijinul unui numar impresionant de voluntari. cresterea numarului de membri si de voluntari atat la nivel national. cu prioritate. cu insufletire. Emblema Crucii Rosii Romane Emblema unei cruci rosii pe fond alb a fost adoptata la Conferinta Internationala din 1863 ca semn distinctiv pentru societatile voluntare care asistau soldatii raniti. si. Dupa incetarea razboiului. o alta epidemie de proportii a izbucnit tot in plin conflict armat: tifosul exantematic. Crucea Rosie Romana si-a mobilizat toate resursele materiale si umane pentru a acorda sprijin neintrerupt ranitilor. Ideea care a condus la adoptarea emblemei de cruce rosie a fost aceea de a conferi statut neutru celor care 4 . Dupa stoparea holerei asiatice. zi si noapte. Conferinta Diplomatica din 1864 a adoptat acest simbol în prima Conventie de la Geneva. in 1991. A inceput o perioada de democratizare si de aliniere la standardele internationale ale Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. actiunea si afirmarea Crucii Rosii in timpul Primului Razboi Mondial au dus la infiintarea. Dupa intrarea Romaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial. germani etc.

▫Independenta. Misiune Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. a) sa actioneze in caz de conflict armat. fara nicio discriminare bazata pe nationalitate. cat si militare. atat persoane civile. in toate domeniile prevazute de Conventiile de la Geneva din 1949 si in favoarea tuturor celor aflati in suferinta.11. persoane sau organizatii. Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania (Legea nr. ▫Neutralitate. Mai exact. apartenenta sociala sau politica. un principiu este o regula de conduita obligatorie. contribuie la prevenirea si alinarea suferintei sub toate formele. „persoane vulnerabile” sunt acele persoane care se afla in pericol datorita situatiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile lor de trai. Viziune Prin actiune unitara. principiul poate fi definit ca o idee de baza care exprima. ▫Universalitate. in conditii minime de securitate materiala si demnitate umana. bazata pe ratiune si pe experienta.139/1995. care guverneaza activitatea tuturor componentelor Miscarii. rasa. impreuna cu leul si soarele rosii pe fond alb. ▫Voluntariat.). ▫Impartialitate. in orice moment. Semiluna Rosie a fost adoptata in Conventia din 1929. 5 . origine. Principii Fundamentale Termenul de "principiu" este derivat din cuvantul latin "principium". semiluna rosie.Art. in orice imprejurari. prin mobilizarea puterii umanitatii. varsta. guvernul Republicii Islamice Iran a decis sa renunte la aceasta emblema si sa foloseasca. Pentru Crucea Rosie Romana. sex. in schimbul ei. care inseamna "cauza primara. Programul social al Crucii Rosii vizeaza imbunatatirea conditiilor de existenta a persoanelor vulnerabile. Prin programele si activitatile sale in beneficiul societatii. protejeaza sanatatea si viata.iar in timp de pace sa se pregateasca si sa actioneze. de a asigura protectia acestora pe campul de lupta.asistau ranitii si. Exista sapte principii fundamentale ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie: ▫Umanitate. promoveaza respectul fata de demnitatea umana. semn cerut de Persia. Crucea Rosie Romana se adapteaza schimbarilor dinamice din cadrul societatii pentru a putea sprijini comunitatile sa faca fata situatiilor de criza si suferintei umane. baza". ▫Unitate. astfel. ca auxiliara a autoritatilor publice. valorile fundamentale ale unei comunitati. In viziunea Crucii Rosii. dar in 1980. religie.

f) sa autorizeze folosirea emblemei. Actiunile Crucii Rosii Romane se impart in trei categorii: ▫ prevenirea suferintelor prin ajutarea oamenilor sa se pregateasca pentru a evita expunerea la situatii care le pot spori vulnerabilitatea. respectului si intelegerii intre toti oamenii si toate popoarele. indiferent de cauzele si natura acestora. c) sa organizeze. 6 . d) sa recruteze. in special copiilor si tineretului. precum si Principiile Fundamentale ale Crucii Rosii. sprijinirea copiilor din centrele de plasament. actiunile sale. i) sa incheie conventii de colaborare si sa alcatuiasca programe de actiune comune cu alte societati sau asociatii care desfasoara activitati umanitare. j) sa participe. ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ Tipuri de activitati programe sociale pentru asistarea persoanelor fara venituri. sprijin moral si material varstnicilor. cu ministere si alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale si locale. indiferent de cauzele si natura dezastrelor. dotarea cu echipamente a scolilor din localitatile afectate de dezastre. cat si pe cele ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. ajutorarea ocazionala a refugiatilor din Romania. h) sa faca cunoscut opiniei publice. e) sa promoveze participarea copiilor si a tinerilor la activitatile specifice.b) sa contribuie la ameliorarea starii de sanatate. idealurile pacii. ▫ alinarea suferintei. servicii de ajutoare de urgenta in favoarea victimelor dezastrelor. la recrutarea donatorilor de sange. pe baza programelor initiate de Ministerul Sanatatii. conform legii. ▫ ajutorarea persoanelor a caror vulnerabilitate se agraveaza datorita unei catastrofe sau a unei crize. g) sa organizeze si sa participe la actiuni internationale de ajutorare a victimelor. la nivel national sau local. servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. la prevenirea imbolnavirilor si la alinarea suferintelor prin programe de intrajutorare in beneficiul colectivitatii. in vederea realizarii misiunii sale umanitare. pe timp de pace. la combaterea unor epidemii si la alte actiuni. programe de dezvoltare comunitara. acordarea de alimente pentru imbunatatirea mesei la cantinele sociale. sa instruiasca si sa puna la dispozitie personalul necesar pentru realizarea misiunii sale. dupa caz. imbunatatind capacitatile persoanelor care traiesc constant in situatii in care securitatea lor materiala este amenintata.

●Recrutarea si fomarea de voluntari din comunitatile cu risc mare de vulnerabilitate. precum si cu alte SN in vederea elaborarii si implementarii unor proiecte/programe. educarea comunitatilor avand ca scop schimbarea comportamentului (boli transmisibile si netransmisibile. (Sursa: www. ●Campanii de promovare a donarii de sange voluntare si neremunerate.crucearosie.CONCLUZII ●Elaborarea de proiecte care raspund nevoilor identificate de membrii comunitatilor. alte ONG-uri. ●Informarea.ro) 7 . ●Dezvoltarea de parteneriate cu organisme guvernamentale. abuzul de substante) prin derularea de campanii si de actiuni de informare in comunitate. ●SNCRR devine furnizor de servicii sociale primare si specializate la nivel comunitar.

CUPRINS ●Rezumat ●Introducere ▪ Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ▪ Crucea Rosie Romana la inceput de drum ▪ Emblema Crucii Rosii Romane ▪ Misiune ▪ Viziune ▪ Principii fundamentale ▪ Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania ▪ Tipuri de activitate ●Concluzii 8 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful