BAZELE STIINTEI NURSINGULUI

Referat Societatea de Cruce Rosie

Profesor : D-na. Orlic Antigona Cursanti : Tatu (Bolgiu) Mihaela Mihalcea Mihaela Toderita (Nitoiu) Ioana Perissoti Adrian

1

Acesta a scris cartea numita „O amintire de la Solferino”. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. care. alcatuita din voluntari. Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc. de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. in fiecare tara. In timpul acestei conferinte. Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859. a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva – de fapt.REZUMAT Misiunea fundamentala a Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania (SNCRR) este imbunatatirea conditiilor de viata a celor mai vulnerabile persoane. Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala: • • infiintarea. La sfarsitul primului razboi mondial. populatia era decimata de epidemii. si anume: pregatirea impotriva dezastrelor. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului. Astfel a luat fiinta. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului. a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi. ca institutie. prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor. INTRODUCERE Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc. In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor. Batalia de la Solferino. proiectele desfasurate de SNCRR vizeaza cele 4 domenii cheie definite ca prioritare de Strategia 2010 a Federatiei Internationale.Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care. s-a adoptat o emblema distinctiva – o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) – cu scopul de a identifica si. prin urmare. In vederea indeplinirii misiunii sale. raspunsul in caz de dezastru. dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului. o intrunire a expertilor din 16 tari. atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism de experti. in octombrie 1863. 2 . cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa. difuzarea valorilor umanitare si a Principiilor Fundamentale. oferindu-le astfel un statut neutru. mari regiuni din Europa se aflau in haos: economia fusese distrusa. Prin persoane vulnerabile se intelege acele persoane care se afla in pericol datorita situatiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile acestora de a trai in conditii minime de securitate materiala si demnitate umana. Crucea Rosie. sanatate si bunastare sociala.

avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru ani de razboi. George Gr. Crucea Rosie Romana a continuat sa se organizeze si sa se pregateasca. De asemenea. Carol Davila. societatea si-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. Prin Statulul Crucii Rosii. Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane. a adresat romanilor urmatorul mesaj: „Crucea Rosie. Rosseti. in 1906. Doi ani mai tarziu. Dimitrie Sturza. Cu acest prilej. sub al carei patronaj se afla Crucea Rosie la acea vreme. la 4 iulie 1876. de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta. pentru a putea fi in masura sa actioneze cat mai eficient in cazuri de necesitate.G. Ion Ghica. Italia. Profitand de o perioada de pace. Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crearea de noi societati”. cat si din punctul de vedere al personalului. C. Marea Britanie. adoptat in 1876. cu sediul la Paris.A. Intre anii 1888 si 1892. voluntarii Crucii Rosii s-au luptat sa limiteze ravagiile febrei tifoide. atat din punct de vedere material. s-a infiintat scoala permanenta pentru infirmiere. Din 1939. In 1915. In 1991. Societati de Cruce Rosie din Germania. Belgia. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. Adunarea Generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a aprobat fuziunea celor doua entitati. coopta doamne devotate din aproape toate orasele tarii. Suedia si Franta au trimis ajutoare materiale si personal medical. Pe frontul de la Rahova. Regina Maria. Cantacuzino. Gr. Italia. a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. femeile nu puteau face parte din conducerea Societatii. In 1891. ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de campanie. pregatea personal voluntar. A infiintat asezaminte spitalicesti in Bucuresti si in diferite orase din tara. in perioada 18761897. Crucea Rosie Romana la inceput de drum Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie de la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. Crucea Rosie Romana a intervenit cu personal sanitar. In anii 1877-1878. De aceea. ca si in razboi. iar un an mai tarziu s-a infiintat un spital scoala cu 10 paturi. prima presedinta aleasa fiind Irina Campineanu. nu 3 .Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal. s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in „Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie”. Cantacuzino si Dr. Societatea activa in paralel cu cea infiintata in 1876 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de razboi si calamitati. Primul presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica. au pus bazele “Societatii de Cruce Rosie a doamnelor din Romania”. nadejdea tuturor in timp de pace. in timpul Razboiului de Independenta. Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919. sediul sau permanent a fost la Geneva. se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu. era destinata „sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate.

Socitatea Nationala de Cruce Rosie si-a concentrat eforturile. in 1991. de la mic la mare sa o sprijinim cu evlavie. Crucea Rosie Romana a trecut proba de foc a primului razboi mondial. prizonierilor si refugiatilor. Crucea Rosie Romana a oferit asistenta. francezi. a Ligii Societatilor de Cruce Rosie. Cu sprijinul unui numar impresionant de voluntari. a organizat un spital la Giurgiu. cu nesfarsita dragoste”. Cu totii. De asemenea. incercand sa contribuie cu mijloacele specifice la rezolvarea noilor probleme. Conferinta Diplomatica din 1864 a adoptat acest simbol în prima Conventie de la Geneva. La inceputul anului 1917. Misiunea sa era aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale in Bucuresti si in tara. Crucea Rosie Romana si-a mobilizat toate resursele materiale si umane pentru a acorda sprijin neintrerupt ranitilor. La randul sau. va lua denumirea de Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Dupa stoparea holerei asiatice. boli si mizerie. o alta epidemie de proportii a izbucnit tot in plin conflict armat: tifosul exantematic. cu prioritate. in 1919. italieni.trebuie sa piara. si. Crucea Rosie Romana avea de ingrijit si ranitii evacuati de pe front. zi si noapte. 2 754 de surori voluntare de Cruce Rosie si 2 430 de auxiliare sanitare ale Crucii Rosii au muncit pe front si in spitale. de aceea. mii de prizioneri eliberati din captivitate incercau sa se intoarca la casele lor. fiind macinata de saracie. Ideea care a condus la adoptarea emblemei de cruce rosie a fost aceea de a conferi statut neutru celor care 4 . Situatia sanatatii publice era deosebit de precara. ca semn distinctiv pentru serviciile medicale militare. cu insufletire. personalul Crucii Rosii Romane si toti voluntarii care i s-au alaturat au incercat sa se conecteze realitatilor zilei.si ridicarii gradului extrem de scazut de educatie sanitara a populatiei. organism international de coordonare si sprijin al Societatilor Nationale. in directia sprijinirii actiunilor de combatere a bolilor contagioase – tuberculoza. tara se afla intr-o situatie dificila. Crucea Rosie Romana adera la nou infiintata Liga care. actiunea si afirmarea Crucii Rosii in timpul Primului Razboi Mondial au dus la infiintarea. Diversificarea paletei de preocupari. Sediul central al Crucii Rosii din Bucuresti a devenit un imens dispecerat de receptie si de distributie a ajutoarelor umanitare trimise in Romania de organizatii nationale si internationale ale Crucii Rosii/Semilunii Rosii. Dupa razboiul de reintregire. bolnavilor. malarie. cat si international. A inceput o perioada de democratizare si de aliniere la standardele internationale ale Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. germani etc. In acelasi an. Emblema Crucii Rosii Romane Emblema unei cruci rosii pe fond alb a fost adoptata la Conferinta Internationala din 1863 ca semn distinctiv pentru societatile voluntare care asistau soldatii raniti. Dupa incetarea razboiului. fostilor prizonieri romani. holera . Sfarsitul anului 1989 si anul 1990 au reprezentat pentru Crucea Rosie Romana inceputul revenirii la misiunea organizatiei. Dupa intrarea Romaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial. rusi. pentru prizonierii detinuti in Bulgaria si Turcia. A infiintat o cantina care asigura hrana. Si pentru acestia. cresterea numarului de membri si de voluntari atat la nivel national. actionand astfel in conditii de razboi total. si bolnavii afectati de cele doua boli contagioase grave. In timpul cel mai scurt.

Exista sapte principii fundamentale ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie: ▫Umanitate. baza".139/1995. Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania (Legea nr. a) sa actioneze in caz de conflict armat. varsta. de a asigura protectia acestora pe campul de lupta. Prin programele si activitatile sale in beneficiul societatii. Viziune Prin actiune unitara. semiluna rosie. ▫Voluntariat. 5 . promoveaza respectul fata de demnitatea umana.iar in timp de pace sa se pregateasca si sa actioneze. semn cerut de Persia. in orice imprejurari. in orice moment. care inseamna "cauza primara. ▫Independenta. in toate domeniile prevazute de Conventiile de la Geneva din 1949 si in favoarea tuturor celor aflati in suferinta. Pentru Crucea Rosie Romana. Principii Fundamentale Termenul de "principiu" este derivat din cuvantul latin "principium". Programul social al Crucii Rosii vizeaza imbunatatirea conditiilor de existenta a persoanelor vulnerabile. Misiune Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. „persoane vulnerabile” sunt acele persoane care se afla in pericol datorita situatiilor care le ameninta supravietuirea sau posibilitatile lor de trai. ▫Unitate. ca auxiliara a autoritatilor publice. dar in 1980. rasa. religie. ▫Universalitate. bazata pe ratiune si pe experienta. astfel.asistau ranitii si. in schimbul ei.11. Mai exact. sex. prin mobilizarea puterii umanitatii. In viziunea Crucii Rosii. valorile fundamentale ale unei comunitati. care guverneaza activitatea tuturor componentelor Miscarii. fara nicio discriminare bazata pe nationalitate. guvernul Republicii Islamice Iran a decis sa renunte la aceasta emblema si sa foloseasca. impreuna cu leul si soarele rosii pe fond alb.). origine. cat si militare. un principiu este o regula de conduita obligatorie. atat persoane civile. Crucea Rosie Romana se adapteaza schimbarilor dinamice din cadrul societatii pentru a putea sprijini comunitatile sa faca fata situatiilor de criza si suferintei umane. apartenenta sociala sau politica. ▫Neutralitate. protejeaza sanatatea si viata. Semiluna Rosie a fost adoptata in Conventia din 1929. ▫Impartialitate.Art. in conditii minime de securitate materiala si demnitate umana. principiul poate fi definit ca o idee de baza care exprima. persoane sau organizatii. contribuie la prevenirea si alinarea suferintei sub toate formele.

in vederea realizarii misiunii sale umanitare. servicii de ajutoare de urgenta in favoarea victimelor dezastrelor. la combaterea unor epidemii si la alte actiuni. la prevenirea imbolnavirilor si la alinarea suferintelor prin programe de intrajutorare in beneficiul colectivitatii. programe de dezvoltare comunitara. pe timp de pace. sa instruiasca si sa puna la dispozitie personalul necesar pentru realizarea misiunii sale. 6 . la nivel national sau local. dupa caz. sprijinirea copiilor din centrele de plasament. conform legii. ▫ alinarea suferintei. indiferent de cauzele si natura acestora. indiferent de cauzele si natura dezastrelor. d) sa recruteze. imbunatatind capacitatile persoanelor care traiesc constant in situatii in care securitatea lor materiala este amenintata. acordarea de alimente pentru imbunatatirea mesei la cantinele sociale. cu ministere si alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale si locale. pe baza programelor initiate de Ministerul Sanatatii. idealurile pacii. j) sa participe. dotarea cu echipamente a scolilor din localitatile afectate de dezastre. i) sa incheie conventii de colaborare si sa alcatuiasca programe de actiune comune cu alte societati sau asociatii care desfasoara activitati umanitare. ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ Tipuri de activitati programe sociale pentru asistarea persoanelor fara venituri. precum si Principiile Fundamentale ale Crucii Rosii. ajutorarea ocazionala a refugiatilor din Romania. servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice.b) sa contribuie la ameliorarea starii de sanatate. ▫ ajutorarea persoanelor a caror vulnerabilitate se agraveaza datorita unei catastrofe sau a unei crize. e) sa promoveze participarea copiilor si a tinerilor la activitatile specifice. f) sa autorizeze folosirea emblemei. cat si pe cele ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. respectului si intelegerii intre toti oamenii si toate popoarele. c) sa organizeze. la recrutarea donatorilor de sange. sprijin moral si material varstnicilor. actiunile sale. g) sa organizeze si sa participe la actiuni internationale de ajutorare a victimelor. in special copiilor si tineretului. Actiunile Crucii Rosii Romane se impart in trei categorii: ▫ prevenirea suferintelor prin ajutarea oamenilor sa se pregateasca pentru a evita expunerea la situatii care le pot spori vulnerabilitatea. h) sa faca cunoscut opiniei publice.

precum si cu alte SN in vederea elaborarii si implementarii unor proiecte/programe. ●Dezvoltarea de parteneriate cu organisme guvernamentale.ro) 7 . ●Informarea. ●Recrutarea si fomarea de voluntari din comunitatile cu risc mare de vulnerabilitate. (Sursa: www.crucearosie. educarea comunitatilor avand ca scop schimbarea comportamentului (boli transmisibile si netransmisibile.CONCLUZII ●Elaborarea de proiecte care raspund nevoilor identificate de membrii comunitatilor. ●SNCRR devine furnizor de servicii sociale primare si specializate la nivel comunitar. abuzul de substante) prin derularea de campanii si de actiuni de informare in comunitate. ●Campanii de promovare a donarii de sange voluntare si neremunerate. alte ONG-uri.

CUPRINS ●Rezumat ●Introducere ▪ Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ▪ Crucea Rosie Romana la inceput de drum ▪ Emblema Crucii Rosii Romane ▪ Misiune ▪ Viziune ▪ Principii fundamentale ▪ Principalele atributii ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania ▪ Tipuri de activitate ●Concluzii 8 .