Deducerea ecuaţiei undei sonore 1D şi generalizarea 3D

În fizică, ecuaţia undei acustice guvernează propagarea undelor acustice printr-un mediu material.
Forma ecuaţiei o reprezintă ecuaţia diferenţială de ordinul II. Ecuaţia descrie evoluţia presiunii acustice p
sau a frecvenţei u ca o funcţie a poziţiei r la momentul t. forma simplificată a ecuaţiei descrie undele
sonore într-un plan undimensional (poziţia x), în timp ce forma generală descrie undele în planul 3D (
r=(x,z,z)).

Unde:
p - presiunea acustică
c - viteza sunetului.
Deducere:
Dacă viteza c este o constantă, care nu depinde de frecvenţă, atunci soluţia generală este:
p = f(ct − x) + g(ct + x)
Unde f şi g sunt oricare 2 funcţii diferenţiabile.
Aceasta poate fi ilustrată ca o suprapunere a două urme de unde ale unui profil arbitrar, unda (f)
mergând în sus pe axa x-lor, iar unda (g) în josul axei x-lor cu viteza c. Cazul particular al unei unde
sinusoidale deplasându-se într-o singură direcţie este obţinut prin alegerea uneia dintre cele două funcţii
(f,g) să fie o sinusoidă, iar cealaltă să fie 0.

.
Unde:
ω – frecvenţa unghiulară a undei
k – numărul de undă
Ecuaţia undei poate fi dezvoltată din ecuaţia liniară de continuitate 1D, ecuaţia liniară a forţei şi
ecuaţia de stare.
Ecuaţia de stare a gazului ideal : PV = nRT
În procesal adiabatic, presiunea P ca o funcţie de densitatea ρ poate fi liniarizată la forma:

Unde:
C – constantă
Dezvoltând presiunea şi densitatea în componentele sale şi notând:

rezultă:

1
 Modulul de compresibilitate adiabatic pentru un fluid este definit ca :

Care dă rezultatul:

Condensarea, s, este definită ca o schimbarea a densităţii unui fluid cunoscută.

Ecuaţia de stare devine:

Unde: p este presiunea sonoră(P − P0).

Ecuaţia de continuitate (a conservării maselor) unidimensională este:

Din nou are loc liniarizarea iar termenii se descompun in medii şi variabile.

Rearanjând şi notând că densitatea mediului nu se schimbă cu timpul sau poziţia, iar

condensarea multiplicată de viteza are o valoare foarte mică

Ecuaţia lui Euler privind forţele (conservarea impulsului) este ultimul component de care este
nevoie. Astfel ecuaţia unidimensională este:

Unde: D / Dt reprezintă derivate materială, substanţială sau de convenţie, care este derivate unui
punct aflat în mişcare odata cu mediul decât a unui punct fix.

Aranjând din nou şi neglijând valorile mici, ecuaţia rezultantă devine:

2
 Luând derivata în raport cu timpul din ecuaţia de continuitate şi derivata spaţială din ecuaţia
forţelor rezultă:

.
Înmulţind prima ecuaţie cu ρ0, extragând radicalul din a doua şi înlocuinnd ecuaţia de stare, se
obţine:

Rezultatul final este:

Unde: este viteza propagării sunetului

In cazul 3D se obtine ecuatia:

Unde:

- operatorul lui Laplace

p – presiunea sonoră(acustică) (deviaţia locală a presiunii mediului)

c – viteza luminii
Soluţiile au fost obţinute prin separarea de variabile in diferite coordinate ale sistemului. Acestea
sunt soluţii de fază pentru că au un factor implicit dependent de timp eiωt unde ω = 2πf este viteza
unghiulară. Dependeţa de timp este dată de:

este numărul de undă

Coordonatele carteziene
.
Coordonatele cilindrice:

3
 Unde aproximarea asimptotică a funcţiilor Hankel când , este

.
Coordonatele sferice:

.
Depending on the chosen Fourier convention, one of these represents an outward
travelling wave and the other an unphysical inward travelling wave.