P. 1
Culegere de Metode de Educatie Non Formal A

Culegere de Metode de Educatie Non Formal A

|Views: 2,895|Likes:
Published by Madalina Ursu

More info:

Published by: Madalina Ursu on Nov 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2013

pdf

text

original

Coperta Luciana Popescu

Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei ~i Formarii Profesionale Calea $erban Voda, nr. 133, sector 4, Bucuresti, 040205

Tel: 021/2010700 Fax: 0213121682

agentie@anpcdefp.ro, www.anpcdefp.ro

Laboratorul de educatie ncnfcrmala; Culegere de metode ~i instrumente

Material realizat in urma primului laborator de educatie nonforrnala organizat de ANPCDEFP la Gura Portttei, [udetul Tulcea, in perioada 6 -12 iulie 2009.

ISBN

Autori

Vlad Dumitrescu, Miruna Covaci, Andrei Popescu

Multumiri

Echipei de persoane resursa participante in cadrullaboratorului: loana Bere, Razvan Daba, Alisia Damian, Oana Ghizila, Andreea [onascu, Liliana Mata, Marioara Neagu, Bogdan Nechifor, $tefana Popa, Adriana Popescu, Florina Presada, Andra Tanase, Elena Tiron, Alina Tucforache, Vera Ularu

Fotografii Mihaela Nicolai Luciana Popescu

Aceasta publicatie reflecta doar opiniile autorului, iar Comisia Europeans nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea inforrnatiei pe care 0 confine.

Laboratorul de educatle nontormala - Astazi este 0 zi buna pentru nonformal!

"LABORATOR, laboratoare, s.n. Local sau incapere prevazut cu mstalatf speciale, aparate ~i instrumente pentru expertente stitntiftce ~i lucrart practice In domeniul stitntelor experimentale sau aplicate. [Var.: (Inv.) laboratoriu s.n.] Din germ. Laboratorium, fro Laboratoire" (http://dexonline.ro)

astazi e a zi buna pellhu

- ... -

N

ormal

N

Altfel SpUS, la Gura Portitet, [udetul Tulcea, 1n perioada 6 -12 iulie 2009 s-au pus taotatta persoane resursa ~i parttctpanti pentru a expenmenta diverse metode ~i instrumente ce tin de educatia nonformala.

De ce laborator? Pentru ca ln laborator se fac cele mai reusite experimente ~i aici se gasesc formulele cu eel mai mare impact, care ar putea avea un efect de schimbare.

De ce educatie nonformala? Pentru ca trebuie! Pentru ca este 0 components vttata a educatiei pe 1ntreg parcursul vietii ~i pentru ca rnertta sa fie expusa publicului largo A venit acest moment!!!

De ce laborator de educatle nonforrnala? Pentru ca am vrut sa:

- crestern vizibilitatea metodelor de educatie nonforrnala pentru proiectele de tineret;

- oferim 0 platforrna pentru schimb de bune practici;

- cream un cadru de desfssurare ~i dezvoltare ulterioara a metodelor de educatle nonformala.

Sperarn ca aceasta prima editte a laboratorului de educatie nonforrnala sa fie doar primul dintr-un lung ~ir de evenimente care mai de care mai nonformale!

Nu fiti spectatori! lrnplicati-val

3

Dragi cititori,

Poate ca este atipic ~i nepotrivit sa lncep acest cuvant lnainte vorbind despre ce nu este publicatia pe care 0 aveti acum In mana. Dar pentru a lncepe intr-un ton ... nonformal, voi spune, totusi, ca nu este 0 carte, nu este 0 brosura, nu este un manual, nu este un studiu, nu este nici un ghid. Este putin din toate ~i, prin mesajul pe care II transmite, are rigurozitatea, farmecul, orizontul ~i puterea tuturor la un loc. Cel putin, asta ne place sa credem, dat fiind faptul ca explorarn, prin intermediul acestor pagini, un domeniu cu 0 forta de schimbare incredibila, cu un impact incontestabil, cu 0 frurnusete aparte, dar, cu toate acestea, un domeniu lnca prea putin luat In searna lntr-un mod structurat.

Educatia nonforrnala,

Putett lua din paginile ce urmeaza tnforrnatf despre ce este educatta nonformala, Yeti gasi descrise cateva metode ale educatiei nonformale. Yeti afla cum puteti pune In practica aceste metode In proiecte. Cel mai mult, lnsa, sperarn sa gasiti In aceste pagini inspiratie. Ne dorim sa gasiti idei ~i sa simttti imboldul de a va transforma aceste idei In initiative ~i, In acest mod, sa contribuim lmpreuna la conturarea cat mai clara a ceea ce insearnna educatia nonforrnala.

Pentru ca aceasta carte-brosura-manual-studiu-ghid se lnscrie intr-un context ~i are In spate, dar cu atat mai mult lnainte, evenimente ~i campanii prin care educatia nonforrnala

sa fie prornovata ~i recunoscuta drept 0 components esenttala a educattei in genere. Aceasta culegere a fost publicata ca urmare a unui eveniment organizat de Agentta Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei ~i Formant Profesionale, finantat prin programul european "Tineret in Actiune". Este yorba despre .Laboratorul de educatie nonforrnala" in care, timp de 0 saptamana, au fost prezentate ~i experimentate metodele de educatie nonformala pe care le Yeti regasi descrise ~i aici, Cu siguranta, acesta a fost doar inceputul si, cum spuneam, sunt multe lucruri pe care dorim sa le realizam ~i in viitor, in acest domeniu.

lar daca va intrebatt cum de aceasta initiativa vine din partea ANPCDEFP, 0 tnstitutie care gestioneaza programe europene ... raspunsut este: .Datorita voual" tuand contact cu tineri, ~i nu numai, care deruleaza proiecte de educatie nonforrnala, vazand chiar noi efectele pe care aceste initiative le pot avea asupra participanttlor ~i comunttattlor; am realizat, cu atat mai rnult, ca putem face noi toti mai mult in acest domeniu.

Credem in ceea ce facem ~i sperarn sa regasiti in aceste pagini lucruri in care sa credeti, la randul vostru!

Astazi este 0 zi buna pentru nonformal!

Monica Caleta Director ANPCDEFP

Buna ziua ~i bine att venit la bordul aeronavei A. N. P. C. D. E. F. P. cu destinatia Europa! Durata de zbor a programului este de 7 ani (din 2007 pana In 2013), iar pe parcursul acestei perioade vorn avea servicii In valoare de aproximativ 885 milioane EURO.

Pentru ca sa beneficiati de un zbor european cat mai participativ ~i mai diversificat, 0 sa va rugam sa fiti atentt la prezentarea liniilor de finantare:

- la altitudinea de 1.1 m avem Schimburile de tineri, care ofera unor grupuri de tineri din diferite tari europene oportunitatea de a se lntalni ~i de a lnvata despre culturile fiecarora;

j

- la altitudinea de 1.2 m avem lnitiatlvele tinerilor, care sustin proiecte de grup, gandite la nivel local, regional si/sau national, pentru a le dezvolta spiritul antreprenorial ~i a 1mbunatati cooperarea ~i schimbul de experienta:

- la altitudinea de 1.3 m avem proiectele pentru dernocratie participativa, care sustin participarea tinerilor la viata democratica din comunitatea lor tocala precum ~i la nivel international;

- la altitudinea de 2 m avem Serviciul European de Voluntariat, care sustine participarea tinerilor la diverse forme de activitati de voluntariat atat In interiorul, cat ~i In exteriorul Uniunii Europene;

- la altitudinea de 3.1 m avem Cooperarea cu tarile partenere din vecinatatea UE, care sustine proiecte de Schimburi de tineri ~i Proiecte de formare ~i retele in domeniul tineretului cu tari partenere care nu se afla in Uniunea Europeans:

- la altitudinea de 4.3 m avem Proiectele de formare ~i retete pentru cei activi in domeniul tineretului ~i in organizatf de tineret, care sustin formarea celor activi in domeniul tineretului precum ~i acttvitatt care pot conduce la proiecte, parteneriate ~i retele durabile;

-Ia altitudinea de 5.1 m avem Intalnirile tinerilor cu responsabilii politicilor de tineret, care sustin cooperarea, seminariile ~i dialogul structurat intre tineri activi in domeniul tineretului ~i responsabilii pentru politicile de tineret.

Daca aveti orice fel de nelamuriri, echipajul Tineret in Actiune este bucuros sa va stea la dtspozitte.

Va rnulturnirn ca ati ales compania noastra ~i va urarn 0 implementare placuta a proiectelor!

De ce lnvatam? Pana cand? Prin ce metode? Intrebari pertinente, In care fiecare dintre noi ar merita sa investeasca ceva mai mult timp. Acesta ar putea constitui primul pas catre consttentizarea faptului ca educatta nu poate fi Inteteasa doar ca un proces ce se lntampla exclusiv In scoala, Nu exists 0 limita de varsta pana la care acurnularn cunostinte ~i ne formam abilitati. Din contra, ne dezvoltarn ca oameni lntr-o serie extrem de variata de contexte: activand intr-un ONG, citind 0 carte, dezbatand pe tema unui film. Toate acestea sunt sttuatf In care lnvatam, chiar dacii nu In sensul clasic atribuit cuvantulut,

Educatia capata noi intetesurt ~i responsabilitatea pentru ca ea sa se intarnpte nu mai apartine exclusiv scolti, Nu exista un monopolln acest domeniu, ea rnanifestandu-se sub forma unei diversitatt de medii de desfasurare ~i actori trnpticati.

Nu se intenttoneaza In nici un fel subminarea rolului scotf In sens institutional. Aceasta reprezinta temelia sistemului educational. Este un adevar incontestabil. Se vrea doar sublinierea faptului ca temelia este cu atat mai bine pusa In valoare cu cat are ~i 0 constructie deasupra sa. ~i aici intervin educatia nonformata ~i lnvatarea informala, trei concepte (formal, nonformal ~i informal) ce se cornpleteaza reciproc.

Daca educatia fermata (oficiala) se petrece lntr-o institutie de educatie (scoala, facultate, etc.) sub forma unui sistem continuu, iar educatia informala, desi tntenttonata, este foarte putin structurata, educatia nonforrnala este definita ca fiind orice activitate

educattonata organtzata ~i sustinuta care nu corespunde exact definitiei educattei formale. Educatia nonforrnala poate avea loc atat 1n interiorul, cat ~i 1n afara unui cadru educational institutionalizat ~i se adreseaza persoanelor de toate varstele. in functie de diferite contexte nationale ea poate acoperi programe educationale care sa contribuie la alfabetizarea adultilor, la educatta de baza pentru cei care au parasit sistemul formal de educatie, la 1mbunatatirea abititatitor de viata ~i la locul de rnunca precum ~i la cultura generala. Programele de educatie nonformala nu urrneaza 1n mod necesar un sistem de tip "scara 1n trepte" ~i pot avea durate variate (conform Standardului International de Clasificare 1n Educatle ISCED 1997, aprobat de UNESCO).

Educatia nonforrnala se desfa~oara 1n afara curriculum-ului formal (oficial). Punctul ei forte este faptul ca 1l pune pe cel care 1nvata 1n centrul procesului de 1nvatare. Nu este obligatorie, ceea ce presupune faptul ca individul vrea sa lnvete sau este atras sa 1nvete folosind alt tip de rnotivatte, 1n care acesta este stimulat continuu.

in educatia nonformata responsabilitatea apartine societatf in ansamblul ei. Abordarea este una personalizata, axata pe nevoi specifice. Este flexibila, dar urmareste 0 serie de obiective de 1nvatare. Acest lucru 1l motiveaza, dar 1n acelasi timp 1l ~i responsabitizeaza pe cel care 1nvata. Accentul este pus pe irnbunatattrea nivelului de cornpetente ~i 1n special pe dezvoltare personate, abilitati de viata ~i pe ceea ce inseamna a fi un cetatean activo in plus, ea duce la dezvoltarea unui set de cornpetente care pot fi usor transferabile 1n carnpul muncii.

Educatia nonformala nu este specifidi unei categorii de varsta ~i nu necesita finalizarea unei anumite forme de invatare pentru a trece la urmatoarea treapta,

Actorii principali sunt chiar participantf la procesul de educatie nonformala. Invatarea prin experienta practica este un element important, parttcipantf fiind irnpttcati in mod direct ~i activ, iar cornpetentele lor deja existente reprezinta un ingredient important prin care au posibilitatea de a lnvata de la egalla egal unii de la altit.

Dispunand de teme flexibile ~i variate, educatia nonforrnala le propune particlpantllor activitati diverse ~i atractive, in functie de interesele acestora, de aptitudinile speciale ~i de aspiratiile lor. in acest fel contribuie ~i la largirea ~i lrnbogattrea culturii generale a celor irnpltcatl, facilitand interculturalitatea, toleranta, sprijinirea categoriilor defavorizate ~i ofera posibilitatea descoperirii ~i exploatarf diverselor capacttati ~i talente.

Cum stim daca metodele de educatie nonformala sunt de folos? Cum se deflneste "calitatea" in educatia nonforrnala? Peter Lauritzen, coordonatorul departamentului de tineret din cadrul Directoratului de Tineret ~i Sport al Consiliului Europei a concluzionat ca pentru ca un proces de invatare nonformala sa fie de inalta cali tate trebuie:

10

- sa aiba scop ~i obiective clare;

- sa aiba bune condttii fizice ~i materiale de invatare;

- sa aiba personal format (fie voluntar, fie platit):

- sa fie centrat pe cel care invata;

- sa fie centrat pe gasirea de solutit;

- sa foloseasca 0 varietate de metode;

- sa existe un echilibru intre invatarea tndividuala ~i invatarea in grup;

- sa ii fie alocata 0 perioada de timp corespunzatoare pentru invatare, relaxare ~i timp pentru propria

persoana:

- sa creeze un spatiu pentru relationare ~i reflectie asupra modului in care aceasta influenteaza procesuldeinvatare;

- sa existe auto-reflectie;

- sa se evalueze progresul ~i dificultatile aparute:

- sa se realizeze auto-evaluare ~i evaluare de grup.

Educatia nonformata are ~i doua aspecte care ar putea fi privite drept dezavantaje. Pe de 0 parte prea marea sa flexibilitate (inclusiv din punct de vedere metodologic) poate actiona ca 0 arma cu doua tatsurt; duce la atingerea unor obiective pe termen scurt ~i nesustenabile pe termen lung. Tocmai datorita acestei mari dtversitati este foarte greu de implementat un sistem de recunoastere a cornpetentetor dobandite pe aceasta cale.

Acest lucru nu trebuie sa ne descurajeze, ci dtrnpotrtva, sa ne stimuleze sa gasim solutf pentru rezolvarea lor.

• •

)1tS

......

ItS c:

E ItS L.. ClJ

~o

c: L..

o :::::J c: ClJ

ItS'"

.... ><

"'''ClJ ItS..,

U c: :::::J 0

"'Cu LLJ

Fara a fi unitar deflnitji la nivelul state lor europene, educatia nonforrnala da nastere la tot mai multe dezbateri. De la reprezentanti ai guvernelor ~i autoritati locale pana la reprezentanti ai institutitlor europene, tot mai multe persoane din sfera decizionata actioneaza pentru ca educatia nonformala sa aiba 0 imagine corecta,

Aceasta este provocarea actuate la nivel european: promovarea ~i recunoasterea educattei nonformale. S-au initiat diferite demersuri cu scopul de a se puncta complementaritatea educatiet nonformale cu cea fermata, de a se crea sisteme de validare ~i recunoastere, de a se aloca resursele necesare. Aceasta incercare de a se crea 0 abordare comuns la nivel eropean are insa contexte nationale destul de diferite.

Franta se intreaba serios de ani de zile daca a fi "scolocentrique" este un lucru dezirabil motiv pentru care actlvttatite extracurriculare sunt extrem de bine dezvoltate chiar de catre stat.

in Lituania, educatia nonformala este vazuta, in cadrul politicii statale, drept componenta care le dezvolta tinerilor competentele sociale. Scopul declarat al educatiei nonformale este de a educa persoane inteligente, capabile de a veni cu solutii fezabile ~i creative ~i de a se implica in viata publica. Relatia de complementaritate dintre educatia fermata, nonformata ~i informala este bine trasata chiar de catre legea educatiet.

Olanda are, la randul ei, 0 traditle indelungata a educattei nonformale, privita in general ca timp liber al tinerilor. Multe dintre acttvitattle de tineret se deruleaza chiar in parteneriat cu scotile, iar in ultima pertoada se pune mult accent pe participarea tinerilor la vtata publica.

in Polonia s-a realizat 0 strategie nationata pe tineret, pentru perioada 2003-2012, iar una din componentele importante la care se face referire in aceasta strategie este educatia nonformala.

Daca pentru unele tari educatia nonformala reprezinta 0 components a politicilor educationale, exista ~i state unde tntttattvele in acest domeniu yin preponderent din mediul ONG sau privat ~i unde abia acum se contureaza strategii privind relatia formal-nonformal-informal. Abordarea comuns, gandita la nivel european, se impune intr-un ritm destul de lent ca urmare a acestor realitati diferite, cu atat mai mult cu cat se aplica ~i principiul subsidiaritatii: fiecare stat national are dreptul de a lua propriile deciziiin acest domeniu.

Educatia nonformala ~i tinerii - recomandari, rezolutti, rapoarte

La nivel european au existat 0 serie de intalniri ~i cornuntcart, incepand cu Strategia de la Lisabona, prin care s-au trasat cateva prevederi generale: depasirea barierelor dintre educatia fermata ~i nonformala, recunoasterea formelor de educatte nonforrnala, recunoasterea faptului ca educatia nonformala creste sansele tinerilor de a se angaja ~i de a-si dezvolta noi cornpetente. Prin "Cartea Alba a Tineretului" (2001), tinerii cer 0 mai mare recunoastere a acttvitatitor de

educatie nonforrnala ~i crearea unor legaturi coerente 1ntre formal ~i nonformal. Tinerii vor ca educatia nonformala sa fie promovata ~i mai bine inteteasa. in egala masura, considera ca educatia fermata ~i cea nonforrnala ar trebui privite ca fiind complementare, iar toti actorii implicati 1n aceste procese ar trebui sa colaboreze pentru ca educatia nonformala ~i competentele ~i abttitattte pe care aceasta le dezvolta sa fie vizibile ~i recunoscute.

~i rezolutia privind educatia permanents, din 2002, face referire la prioritatea ce trebuie acordata recunoasterii educatiet nonformale. in 2003, Consiliul Europei a recomandat statelor membre UE sa reafirme faptul ca educatia nonforrnala este 0 components fundarnentata a procesului de 1nvatare pe tot parcursul vietf ~i sa dezvolte indicatori de recunoastere a acesteia; sa lncu raj eze inovatia ln domeniul educatiet nonformale, prin schimbul de bune practici, metode de formare, rezultate ale educatiei nonformale; sa sprijine cercetarea 1n domeniul educatiei nonformale, cat ~i utilizarea rezultatelor sale; sa aloce resursele necesare.

~i noua strategie europeans 1n domeniul tineretului, lansata 1n aprilie 2009 "Youth Investing and Empowering" subliniaza faptul ca tinerii pot dobandi cornpetente ~i 1n afara cadrului formal de 1nvatamant. Obiectivul declarat, ca urmare a acestui lucru "Complementar cu educatia formats, educatia nonforrnala a tinerilor trebuie sprijinita pentru a contribui la procesul de invatare pe tot parcursul vietii. in acest sens, calitatea sa trebuie sa creases, rezultatele sale trebuie recunoscute ~i trebuie mai bine integrata cu educatia fermata".

Recunoa~terea educattei nonformale este de asemenea un subiect de dtscutie la nivel european. in UK este implementat un model de recunostere a activitatitor de educatie nonformala, "Youth Award Scheme", care se axeaza pe recunoasterea abilttatttor ~i cornpetentelor dobandite. in Germania, de exemplu, s-a folosit instrumentul numit ProfilPass care, desi neintegrat in invatamantul formal (oficial), inregistra cornpetente dobanite in alte medii de educatie.

Dezbaterea se poarta, insa, pe cat de potrivit ar fi un sistem formal (oficial) de recunoastere a educatiei nonformale, existand voci care pledeaza in favoarea crearf unui portofoliu personal in acest sens. Danemarca a implementat, deja, un sistem online in care fiecare cetatean inregistreaza competentele dobandite in urma diferitelor activttati derulate.

in cadrul programului european "Tineret in Actiune" este, de asemenea, implementat un instrument de recunoastere a educatlet nonformale - "Youth pass" . Orice persoana care participa in proiecte finantate prin anumite actiuni din cadrul programului sunt indreptattte sa prirneasca un certificat "Youth pass" care descrie ~i valtdeaza experienta de invatare nonformata ~i informala dobandita in cursul proiectului. Prin "Youth pass" , Comisia Europeans asigura faptul ca experienta din cadrul programului este recunoscuta ca experienta educationala ~i ca perioada de invatare nonformala ~i informala. Acest document poate fi foarte util pentru viitorul parcurs educational sau profesional al tanarului.

15

Cu past marunti, dar siguri, ~i Romania incepe sa se alinieze la contextul general european in ceea ce prtveste educatia nonformala, mai ales in ceea ce priveste promovarea ~i recunoasterea acesteia. ActivitatHe de educatie nonformata care pun accent pe difertite deprinderi ~i abilitati profesionale ~i personale care pot fi acumulate ~i in afara cadrului formal de invatamant au luat in ultima vreme din ce in ce mai mare amploare.

in Romania, la fel ca ~i la nivel european, conceptul de educatie nonforrnala nu a fost inca definit in asa fel incat sa fie universal acceptat ~i recunoscut. Astfel, acest fapt creeaza dificultati in prtvinta tntegrarf conceptului de educatie nonformala in celelalte forme ale educatiei, mai ales in raport cu educatia forrnata. Educatia nonformata nu este reglernentata separat prin acte legislative ~i normative specifice. Acest tip de educatie cade sub incidenta cadrului legal din domeniul educational general.

Potrivit strategiei dezvoltarii invatamantului preuniversitar, una din prtorttatile strategice ale acestuia era asigurarea comptementaritatn educatiei formale, nonformale ~i informale. in vederea realizarii acestei prioritatt se avea in vedere dezvoltarea infrastructurii ~i logisticii pentru formarea continua nonforrnala ~i informala.

Promovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietf repreztnta pentru Romania, potrivit strategiei nationale pentru dezvoltare durabila, 0 directie de actiune prioritara.

Una din prtorttattle strategiilor integrate sau separate ce privesc sistemul educational rornanesc este garantarea accesului universal ~i continuu la invatare, pentru a se forma ~i reinnoi competentele necesare pentru 0 participare sustlnuta la dezvoltarea societattt. lar formarea acestor cornpetente va fi realizata atat prin proiecte de educatie forrnala, cat ~i prin sustinerea ~i validarea capacitatttor dobandite prin contexte de invatare nonforrnala ~i informata destinate mai multor categorii sociale ~i de varsta. 0 prioritate declarata este ~i crearea unor mecanisme de validare a competentelor dobandite in contexte de invatare nonformala sau tnforrnala.

In ciuda acestor linii directoare, educatta nonforrnala este vazuta in continuare in paralel cu educatia fermata, nu intr-o relatie cornplernentara. Cercetarea in acest domeniu este realizata prea putin sistematico Politica de acreditare ~i de certificare prin care se recunoaste rolul educational al organismelor de educatie ~i de formare, indiferent de sistemul caruia ii apartin, este incoerenta. Existenta continuturtlor nonformale in invatamantul obligatoriu apare aproape exclusivin cadrul disciplinelor optionale.

La momentul actual, nivelul de dezvoltare a educatiei nonformale nu permite planificarea sistematica a activttatttor; deoarece nu extsta un mecanism de evaluare a nevoilor expuse de

parttcipanti, lipseste 0 evidenta a acttvttatitor de educatte nonformala desfasurate ~i a categoriilor de beneficiari, nu exista 0 baza de date atotcuprtnzatoare cu privire la actorii care ofera servicii de educatie nonforrnala pe domenii de interese pentru diferite grupuri de varsta.

La nivel comunitar, activttattle de educatie nonformala sunt realizate de catre formatori, facilitatori, voluntari, educatori de la egal la egal (peer educators), care au obtinut cornpetente, abilitati ~i certificate corespunzatoare domeniilor de instruire la care au participat. Astfel, educatia nonforrnala este reatizata de catre resurse umane calificate in diferite domenii de activitate.

in Romania, educatia nonformala este realizata mai mult de catre organizatiile nonguvernamentaleasoctatit, fundatii, federatti, uniuni - separat sau in parteneriat cu institutiile de invatamant gimnazial, liceal, universitar ~i autoritattle publice locale.

Totodata, educatia nonformata constituie un obiectiv ~i pentru alte tnstltuttt/organizatf care desfasoara actlvttatt educative pe teme precum: dezvoltare personala, educatie pentru modul sanatos de viata ~i participare.

Ministerele - in special Ministerul Educatiei, Cercetarii ~i lnovarii, Ministerul Tineretului ~i Sportului ~i Ministerul Muncii - sunt organismele care se preocupa intr-o rnasura mai mare sau mai mica de acest aspect, prin reglernentart, strategii, etc.

in cadrul cluburilor ~i palatelor copiilor procesul de educatie nonforrnala, desi existent, este aleatoriu, nestructurat ~i se constitue in oferta de activitati propusa pornind de la resursele materiale sau umane ale acestor instttutii. Muzeele propun la randul lor diferite activitati de educatie nonformala, cum era ~i cazul carntnelor culturale.

Companiile private, desi nu au educatia ca scop in sine, se folosesc de programe specializate in educatia nonforrnala pentru a dezvolta aptitudinile ~i cornpetentele angajatilor si, pe langa acest aspect, finanteaza activttati ale educatiei nonformale.

Astfel, pentru a se dezvolta armonios ~i integral, educatia necestta cooperare ~i parteneriat intre mai multi factori: autoritati centrale ~i locale, sectorul educational, sectorul privat, mass-media, sectorul non-guvernamental national ~i international, cornunitatile locale, etc.

19

Jocul a fost folosit pe larg ca unul dintre principalele mijloace de educare, cu mult 1nainte de a deveni obiect al cercetarf stiintiftce. Toate sistemele pedagogice i-au acordat jocului, lntr-o anumita masura, un anumit role

Pentru ca jocul permite ~i presupune adaptarea 1n functie de partictpantt, 0 descriere generics nu ar clarifica suficient de mult aceasta metoda.

Totusi, se poate spune ca jocul este 0 activitate placuta, votuntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, ca este 0 activitate ln cadrul careia parttcipanttt se simt liberi, neconstransi, l~i exploreaza ~i l~i pun 1n valoare abtlitatile cunoscute ~i mai putin cunoscute, propria fiinta.

Jocul se situeaza 1n afara procesului de satisfacere nemijlocita a nevoilor.

El 1ntrerupe acest proces ~i se strecoara ca 0 actiune ternporara, care se desfa~oara 1n ea 1nsa~i. A~a ni se 1nfati~eaza jocul, ca un intermezzo al vietf cotidiene.

Indiferent de categoria in care se incadreaza joc de anirnatie socio-educativa, joc de societate, joc experiential, jocurile urmaresc, printre altele:

- sa dezvolte arnbitia;

- sa dezvolte atentia, perspicacitatea, mtellgenta ~i imaginatia;

- sa stimuleaze stmturile;

- sa stimuleaze logica;

- sa stimuleaze capacitatea de intetegere ~i acceptare a celorlalti;

- sa dezvolte solidaritatea ~i activitatea in echtpa;

- sa dezvolte abilitati ~i deprinderi comportamentale;

- sa dezvolte creativitatea ~i imaginatia;

- sa dezvolte abtlitatile fizice;

-sa stimuleaze memoria;

-sa dezvolte cunostintele generale;

-sa dezvolte viteza de reactie ~i de indemanare.

Pentru mai multe detalii despre jocuri nu ezitati sa contactati asoctatiile care ne-au oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonforrnala,

Pentru jocuri de societate:

Centrul de jocuri Mirakolix

Adresa: Str N. Titulescu nr,43, ap. 13,400407, Cluj-Napoca Telefon: 0740051 190

Fax: 0264553 190

E-mail: contact@mirakolix.org Site: www.mirakolix.org

Pentru jocuri expertenttale:

AsociatiaAVATAR

Ad resa: Bd. Theodor Pallady, n r 25, ap. 88, Bucu resti Telefon: 021 3451141

E-mail: office@asociatia-avatar.ro

Pentru jocuri de antrnatie socto-educattva:

Asoctatta CREATIV

Adresa: Pache Protopopescu, nr. 104, sct. 2, Bucuresti Telefon: 021 2525635

Fax: 021 252 56 35

E-mail: office@creativ.org.ro Site: www.creativ.org.ro

Life Coaching

Coaching-ul reprezinta 0 sinteza a diferite principii, metode, teorii ~i tehnici de succes preluate din psihologie, management, dezvoltare personate ~i sport de performanta. Scopul principal al coaching-ului este implinirea ftecaruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri (profesional, financiar, afectiv, etc.), prin definirea unor obiective concrete ~i gasirea cailor celor mai potrivite pentru atingerea lor.

De cate ori ai auzit ca ne folosim doar de 4 sau 10 % din potentiatut nostru? Te-ai intrebat ce se intampla cu restul? Cum ai putea avea acces la el? Cine ai deveni daca ai descoperi cum sa te dezvolti la maximum? 0 modalitate prin care te poti dezvolta este life coachingul prin analiza tranzacttonala. Analiza Tranzactionala este 0 teorie explicativa a personalitatit, un sistem psihoterapeutic dedicat

cresterf ~i schirnbarti personale, un sistem al comunicarii interumane, care poate fi utilizat de catre indivizi ~i grupuri in folosul individual ~i colectiv, pentru dezvoltarea maxima a potentlalutut propriu.

Fiecare dintre noi tratrn intr-un cadru de referinta - ne ofera siguranta, confort, u~urinta de a folosi aceleast deprinderi ~i capacitatea de a anticipa. Este harta noastra despre lume, depre noi inslne, despre ceitattt, ~i relatia dintre acestea. Ce se intampla atunci cand cadrul nostru de referinta nu se mai potrtveste cu realitatea in care traim sau cu 0 situatte cu care ne

24

confruntarn? De ee schimbart avem nevoie? Cum faeem fata proeesului de tranzitie? Cum ne redefinim ~i gasim identitatea in fata noastra ~i a eelor din jurul nostru?

Care sunt obiectivele de invatare ale acestei metode?

- cresterea nivelului de constienttzare asupra propriei persoane ~i a tranzactiilor eu eei din jurul nostru;

- dezvoltarea lnteligentei Ernotionale;

- imbunatatirea comunicarti:

- aeees la propriile resurse;

- asertivitate;

- obtinerea autonomiei ernotionate

- cresterea increderii in sine.

Care sunt beneficiile acestei metode?

- cresterea nivelului de constientizare asupra noastra ~i a potentialului nostru;

- identificarea optlunilor pentru atingerea obiectivului/obiectivelor noastre;

- stabilirea unei directii clare de dezvoltare;

- stabilirea obieetivelor ~i definirea prioritatitor;

- imbunatatirea performantelor:

- cresterea efictentet;

- depasirea blocajelor interne ~i externe;

-imbunatatirea capacttattt decizionale;

- dezvoltarea abttitatitor de comunicare ~i tnterelattonare.

Cateva dintre instrumentele folosite In cadrul acestei metode sunt ascultarea actlva, punerea intrebartlor; reformularea (unde este cazul), confruntarea.

Pentru mai multe detalii despre Life Coaching nu ezttati sa contactati Asoctatta Cedes, asociatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra In contact cu aceasta metoda In cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala.

Asoctatia Cedes

Adresa: Calea Victoriei, nr. 21-23, ap. 6, Bucuresti Telefon: 021.312.20.91

Fax: 021.212.20.92

E-mail: office@cedes-cd.ro Site: www.cedes-cd.ro

Strategia Walt Disney

Walt Disney a adus 0 plus-valoare, nu doar intr-un context comercial, dand viata unor personaje animate memorabile. in Programarea Neurolingvistica (PNL), acesta este el insusi un personaj, pe care Robert Dilts il rernarca ~i il propune pentru "modelare" ~i re-inventare.

Abilitatea lui Walt Disney de a conecta creativitatea sa inovativa cu 0 strategie de afaceri de success, cu sigurantji il califica ca fiind un geniu al entertainmentului. Intr-un fel, domeniul pe care Walt Disney l-a ales ca fiind carnput sau de expresie, adica filmul ani mat, caracterizeaza procesul fudamental al tuturor geniilor: sa ia ceva care exista doar in imaginar ~i sa-l aduca intr-un real concret, care lnftuenteaza in mod pozitiv expertenta altora.

Unul din scopurile prograrnartt neuro-lingvistice este de a realiza ~i explicita hartt ale gandirilor strategice de success ale oamenilor cu talente speciale ca Walt Disney.

PNL exploreaza modalitatea in care oamenii folosesc abilitati mentale fundamentale, cum ar fi vederea, auzul, sirntul, pentru a se organiza ~i performa in lumea care ii lnconjoara.

Precum A. Einstein, care spunea ca tmagtnatia este mai irnportanta decat cunoasterea, W. Disney a luat toate fanteziile sale in serios, explicand ca "animatia poate explica tot ceea ce mintea orneneasca poate sa conceapa" .

Aceasta microstrategie Walt Disney dernonstreaza, 1ntr-o rnantera strnpla ~i sistematica, metoda prin care,ln procesul creativ, se forrneaza idei realiste ~i viabile.

A lucra 1n spiritul acestei strategii pentru a obtine rezultate eficiente implies distingerea clara ~i coordonarea celor trei sub-procese, abordart sau pozitf perceptuale ale individului: cele de Visator, Realist ~i Critic.

Visatorul aduce la suprafata idei discontinue, diferite, uneori chiar uimitoare. Realistul este partea lncadrata ln cotidian, 1n ceea ce este deja stiut ~i verificat. Criticul dovedeste un filtru perceptual prin care individul se opune, este sceptic, aduce argumentele unei gandiri cu totul aparte.

Etapele acestei strategii sunt asernanatoare unui "download" in baze diferite de date. Se pleaca de la o pozitie de start, Meta, ~i se trece prin diverse fisiere care pastreaza ~i gestioneaza tnformatia.

Prin prisma unui tot unitar, cele trei pozltf perceptuale contrasteaza pe parcursul acestei microstrategii, pentru ca ln final sa instaureze 0 congruenta specifics strategiilor din managementul schtmbarii.

Asadar, se va observa cum 0 microstrategie folosita din perspectiva unui plan creativ, se dovedeste a fi utila ln plan managerial, de self-management ~i chiar team-management.

Calatoria aceasta strategies presupune "ancore" de tocatie, "furtuni" intre parttte componente ale strategiei, reintorceri in porturi ~i linistea congruenta de final, plina de initiativa.

Pentru mai multe detalii despre strategia Walt Disney nu ezitati sa contactati Asociatia Nationala pentru Programare Neuro-lingvistica, asoctatte care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala.

Asoctatta Nationala pentru Programare Neuro-lingvistica Adresa: Strada Oituz, nr 1 , Bacau Telefon: 0745.513.567 E-mail: office@asperacurs.ro Site: http://nlp.ro

Mentorat

Mentoratul presupune dezvoltarea unei relatf 1ntre 0 persoana mai experirnentata, care are mai multe cunostinte 1ntr-un anumit domeniu ~i 0 persoana mai putin experirnentata, care vrea sa acumuleze cunostinte 1n aria respective sau sa-~i dezvolte anumite abilitati 1n acea dtrectte. De~i exista diferite abordart ~i ramuri ale mentoratului, exista doua principii stabile pe care se bazeaza: comunicarea ~i dezvoltarea unei relatf 1ntre mentor ~i "ucenic" sau "protejat".

Un mentor este 0 persoana care are experienta relevanta intr-un anumit domeniu, care poate ~i vrea sa 1mparta~easca din experienta sa altor persoane care au nevoie de cunostintele sale sau care au nevoie de ajutor pentru a acumula anumite abilitati sau cornpetente. Este practic 0 persoana care 1i ajuta pe ceilalti sa se dezvolte ~i sa se descopere.

Care sunt obiectivele acestei metode?

Ca metoda, mentoratul urrnareste sa ajute, 1n sensullarg, persoane care simt ca nu pot dobandi cunostinte sau abtlitat]. Avand cornpetente in anumite domenii, mentorii 1mparta~esc din experientele lor, astfel incat sa 1i ajute pe "ucenicii" lor.

Se spune ca mentorul este acea persoana care nu 1ti da pestele, ci te 1nvata sa pescuiestt !

Oricine poate beneficia de mentorat, atata timp cat i~i doreste acest lucru ~i simte ca t-ar putea ajuta. Se pot stabili relatii de mentorat pentru dezvoltare personate sau profesionala, iar mentoratul poate fi foarte eficient in lucrul cu tinerii, cu persoanele dezavantajate, cu copiii.

Se vorbeste despre 10 principii pentru 0 relatie de mentorat eftcienta:

1. Fii prietenul celui pe care il formezi/ghidezi! Trebuie sa creezi 0 legatura ~i un sentiment de egal itate cu cel pe care incerct sa il aj uti.

2. Stabileste-ti obiective realiste! Obiectivele tale trebuie sa se axeze pe crearea unei relatii cu cel din fata tao Apoi, in munca de mentorat, incearca sa prtvesti persoana in ansamblul ei.

3. Incercati sa va distratil Mai ales daca lucrati cu tineri sau copii defavorizati, acest aspect este foarte important pentru ca ei sa va ca~tige increderea.

4. Acorda-! "ucenicului" posibilitatea de a alege! E important sa aiba un cuvant de spus in alegerea activitatitor pe care le Yeti desfasura lrnpreuna. 5. Abordeaza 0 atitudine pozitival lncearca sa devii un sprijin real pentru ell ea ~i sa rnentf 0 atitudine poztttva.

6. Acorda-t partenerului tau de discutie 0 parte din control! Nu impune subiecte ~i fii atent ~i la ce i~i doreste ell ea.

7. Ascultal E mai bine sa te perceapa ca prieten, nu ca figura autoritara.

8. Respecta increderea pe care ucenicul tau ti-o acordal

9. Relatia ta ca mentor este cu cel/cea din fata tal Nu cu familia sa, nu cu prietenii sai.

10. Tu esti cel responsabil sa creeze relatia.

Pentru mai multe detalii despre mentorat nu ezitati sa contactati Centrul Regional de Resurse pentru Organizatf Neguvernamentale CENTRAS Constanta, asoctatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala.

Centrul Regional de Resurse pentru Organizatii Neguvernamentale CENTRAS Constanta Adresa: Str. ~tefan cel Mare, nr. 63, et. 1, ape 2, 900692

Telefon: 0241522012

Fax: 0241522012

E-mail: office@centras-constanta.ro Site: www.centras-constanta.ro

Metoda TRANSCEND

Nu este obligatoriu ca 0 problema sa sfar~easca printr-un act de viotenta sau sa degenereze lntr-un conflict. Cu 0 abordare corespunzatoare prin creativitate, prin clarificarea obiectivelor ~i prin discutii in comun, orice problema poate fi depa~ita. Pe scurt, asta i~i propune metoda TRANSCEND.

Aceasta metoda diferentiaza conflictul de vtotenta, identificand posibttttatt de a transforma conflictele intr-un mod nonviolent ~i de a evita orice forma de violenta. lar principiile acestei metode se aplica in orice fel de conflict.

Principiul dupa care te ghidezi in metoda TRANSCEND este transformarea: transformarea conflictului, schimbarea atitudinii, inlocuirea contradtctiilor cu abordari creative. Aceasta metoda este orientata

catre efortul de a depa~i ceea ce se vede la prima vedere, catre dislocarea conflictului de unde se afla ~i reasezarea lui in alta parte.

Cum se aplica aceasta metoda?

Un conflict, indiferent de natura sa, pare sa aiba 0 viata proprie, un ciclu general valabil: inainte de izbucnirea violentei, in timpul desfa~urarii viotentei ~i dupa incetarea vtolentet. Pe aceasta logica, metoda de instruire TRANSCEND vine cu cateva etape, prin care conflictul se poate transforma, cu ajutorul celor asa-numtti "conflict/peace workers" persoanele neutre, care solicita intrarea in situatia conflictuala ca parti neimplicate, neutre.

Dialogul este instrumentul de baza folosit in explorarea conflictului. Se dialogheaza pe rand cu ambele parti, fara a se urmari convingerea sau castigarea vreuneia dintre ele. E un timp de brainstorming, de lntrebart ~i raspunsurt, in care "peace workers" trebuie sa dea dovada de tact: chiar daca sunt neutri fata de conflict, nu trebuie sa ignore faptul ca cele doua parti sunt implicate ~i au de suferit de pe urma lui.

Exista cateva linii directoare de baza in cadrul acestei metode:

Teoria conflictului: se prezinta conflictul din cele doua perspective: ca forta distrugatoare, dar ~i ca forta cu potential creator, de schimbare. Pentru analizarea conflictului, este utila folosirea triunghiului conflictului: atitudine - comportament - contradictie,

Practicarea conflictului: aid se cere 0 abordare creattva, nonviolenta ~i empatie: partile implicate in

conflict trebuie intetese din interior ~i trebuie identificate abordarite

nonviolente considerate valide ~i modurile de a transcende lncompatfbilttattte. Aid se pot folosii conceptele empatie - nonvtolentacreativitate.

Teoria violentet: se discuta despre viotenta dtrecta, structurale ~i culturala (triunghiul vtotentei) care raneste direct ~i indirect ~i cultura care 0 justifica.

Practica violentet: sunt identificate radacinile violentei.

Transformarea: contradicttile sunt lnlocuite de creativitate, se incearca schimbarea atitudinii ~i a comportamentului violent.

35

Dialogurile de pace: se exploreaza in comun sttuatia ~i eventualele solutti, timp in care este esential sa se rnentina dialogul intre parti.

Transformarea conflictului: transformarea conflictului se poate petrece la toate nivelurile: global, social, inter- ~i intra-personal.

Transformarea pacii: trebuie sa se ajunga la 0 atitudine de disponibilitate din partea parttlor pentru a dialoga ~i a continua lucrul dupa incetarea violentei.

Aplicarea acestei metode presupune ~i includerea altor metode de educatie nonforrnala: jocul ~i simularea, statuile din teatrul forum, creativitatea.

Pentru mai multe detalii despre metoda TRANSCEND nu ezitati sa contactati Asoctatta PATRIR, asociatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformata.

Asocatia PATRIR

Adresa: Bd. 1 Dec 1918 nr. 26 Cluj Napoca Telefon: 0264420298

Fax: 0264420398

E-mail: info@patrir.ro

Site: www.patrir.ro

Metoda de Open Space

Metoda de Open Space a fost "creata" In anii '80 de catre consultantul organizational Harrison Owen, cel care a descoperit ca persoanele care veneau la conferintele organizate de el erau mai interesate de pauzele de cafea decat de prezentarite oficiale din cadrul plenarelor.

Avand acest aspect in vedere, Owen a creat 0 modalitate total noua de a tine 0 conferinta.

Conferinta Open Space nu are lectori de dinainte stablliti sau program predefinit pe ateliere de lucru. in schimb partictpanttt descopera 1n prima ora de dtscutti ln ce fel1~i vor crea singuri conferinta. inainte sa l~i dea seama, ei 1n~i~i devin unii altora profesori ~i parttcipanti.

Metoda de Open Space, asa cum ~i Owen spunea, este 1n sine mai organizata decat orice comitet de organizare. Este 1n acelasi timp haotica, productive ~i eftctenta, Nimeni nu controleaza nimic. Principiul de baza al metodei este acela ca oricine vine intr-o conferinta de Open Space trebuie sa fie pasionat de subiectul propus ~i este dispus sa produce lucruri din aceasta pasiune.

Cum se desfa~oara?

Participantf la 1ntalnire se aseaza pe scaune, intr-un cerc mare sau mai multe cercuri concentrice. in mijlocul cercului se aseaza hartti de flipchart ~i markere.

37

in deschiderea evenimentului, organizatorii prezinta formatul evenimentului, subiectul acestuia ~i pe cel care va facilita lntalnirea.

Facilitatorul invita apoi pe toti cei care se simt pregatitt sa vina In centrul cercului, sa ia un marker ~i 0 foaie de hartte ~i sa propuna 0 terna de dtscutie legata de subiectul pus In dtscutte. Cei care propun 0 terna, vor deveni facilitatorii discutiei pe tema respective.

Facilitatorul citeste temele ~i, daca este cazul, le poate negocia. Temele propuse devin subiecte de discutie pentru grupuri mici. Fiecarut subiect i se aloca un spatiu anume de desfasurare. Particlpanttl care nu au propus nici 0 terna de discutie sunt tnvitati sa participe la una dintre discutiile propuse.

o regula trnportanta este regula mobttttatit: fiecare participant ramane la discutia la care s-a lnscris atata vreme cat simte ca are de lnvatat sau de contribuit. Cand doreste se poate muta la un alt grup.

Exista patru linii directoare importante:

1. Orice persoana care vine, este persoana cea mai potrivita:

2. Orice se discuta este un subiect bun de discutie;

3. Oricand se incepe, atunci este momentul cel mai favorabil de a lncepe;

4. Atunci cand se termina, se terminal

in functie de scopul lntrunirii, discutiile pe ateliere se pot termina cu recornandart, concluzii, lntrebart, planuri pentru 0 actiune irnedtata sau solutii de rezolvare a unei probleme.

Pentru mai multe detalii despre metoda de open space, nu ezitati sa contactati Fundatia pentru Dezvoltarea Societatf Civile, fundatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra In contact cu aceasta metoda In cadrul Laboratorului de Educatie Nonforrnala.

Fundatia pentru Dezvoltarea Soctetatf Civile Adresa: Splaiul independentei 2K, et. 4 Telefon: 0213100177

Fax: 021 31001 80

E-mail: office@fdsc.ro

Site: www.fdsc.ro, www.stiriong.ro

,.c' ,-~. '-'.'f~ "

"_'_~ r

!'";t.,"" '1-::;''''' -";- .......

...

Teatru Labirint

"Sunt 0 persoana schimbatal" Aceasta pare sa fie reactta tuturor celor care au experimentat teatrul labirint. Un teatru care cu greu poate fi explicat ~i definit, dar care se simte, se experirnenteaza ~i se descopera.

Eo calatorie inapoi spre tine lnsutt. Un drum catre "inima" labirintului, unde iti afli in oglinda propriul chip. Un joe ce se transforrna din cautare in poveste ~i din nou in cautare a propriului sine. Un spectacol de teatru mai putin spectacol ~i mai mult joe, 0 lume de poveste construita mai putin din cuvinte ~i mai mult din imagini, parte reale, parte inchipuite. Un experiment prin care ftinta, pierduta intr-un labirint, i~i creaza propriile labirinturi mentale, care sa 0 ajute sa afle drumul.

Teatrullabirint presupune doua categorii de actori: "constructorii" ~i "participantii".

Constructorii sunt cei care realizeaza scenariul piesei, care stabilesc traseul ~i momentele pe care urrneaza sa le experimenteze cei care tree prin aceasta experienta.

Parttcipantf parcurg un traseu intre constructorii labirintului, trecand printr-o experienta senzoriala foarte intense. Sunt pusi fata in fata cu ei in~i~i, cu propriile reactli in fata necunoscutului, cu temerile ~i asteptarite lor.

lar ceea ce invata in acest experiment are puterea de a-t schimba.

Care sunt obiectivele acestei metode?

Poate exista 0 terna clara, 0 poveste cu un obiectiv clar stabilit, dar in aceeasi masura teatrullabirint se poate axa numai pe experimentare, incercare, scopul in acest caz fiind ca partictpanttt sa treaca prin diferite experiente, prin care sa se descopere pe sine. in cazul teatrului labirint, nu exista reguli fixe, ci doar aceste cateva principii care trebuie respectate. in rest, se poate da frau liber imaginatiei ~i experimentarti. Se poate construi un adevarat labirint, dar la fel de bine se poate experimenta teatrullabirint fara 0 constructte fizica anume, ci doar respectand ideea de traseu. Participantii pot fi legati la ochi sau nu, trecuti prin lumina sau prin intuneric. Ideea principals este sa experimenteze fel de fel de senzatii, sa intre in joe. "Nu e vorba de faptul ca iti sunt implicate toate sirnturile, chiar daca asa este, ci de faptul ca pierzi mediul obisnuit, punctele de referinta care dau sens lumii in care existi". La final, parttclpantf i~i noteaza impresiile ~i i~i analizeaza reactltte.

Cum poate arata teatrullabirint?

"De peste tot de prin imprejur esti asaltat de Informatii ~i la un moment dat estt introdus intr-o cladire unde trebuie sa urmezi drumul dictat de 0 sfoara; cand aceasta se termina auzi la un moment dat 0 rnuzicuta ciudata pe care trebuie sa 0 urmezi, la finalul careia vei da de 0 tipa portugheza, ce iti va vorbi in limba ei ciudata facand tot felul de gesticulatii lnftoratoare pe langa tine, ce te va conduce lntr-un loc unde impresia generate e ca mergi pe tavan, caci sub nasul propriu ai 0 oglinda in care trebuie sa te uiti. Acest efect creaza 0 rupture a creierului de picioare, personal intrand intr-o confuzie despre unde ar trebui sa calci. Mai

departe ajungi lntr-o camera unde esti ingrijit regeste de 3 dornnisoare foarte interesante care te rnaseaza, te hranesc ~i te incanta cu diverse mirosuri, mai apoi esti ridicat ~i ti se da 0 penita in mana ~i esti invitat sa iti scrii impresiile." (Liviu, participant la teatru labirint).

Pentru mai multe detalii despre teatrullabirint nu ezitati sa contactati Asoclatia Epsilon III, asociatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala, Gura Portitei.

Asociatia Epsilon III

Adresa: Valentin Bibescu 18, Bucuresti Telefon: 021 3154924

E-mail: epsilon3@gmail.com

Site: http://epsilon3. info

Teatrul nu trebuie lntetes doar ca 0 expertenta artistica sau culturala. Teatrul are ~i un rol educational, iar faptul ca prin acte dramatice pot fi reflectate probleme actuale, situatti curente ii confers teatrului 0 forta aparte. Cumva aces tea sunt ideile de la care porneste teatrul educational. Acesta face parte din categoria metodelor de simulare ~i presupune dramatizarea unor evenimente reale, din viata de zi cu zi. La randut sau, invatarea prin dramatizare se bazeaza pe utilizarea mijloacelor ~i procedeelor artei dramatice. Dar intregut procedeu al teatrului educational se imbina ~i cu alte metode active ~i formative: jocul de rol, tehnicile creative, tehnicile de comunicare. Fiind un gen de teatru jucat de oameni obisnuiti, nu de actori profesionisti teatrul educational este ~i 0 metoda de invatare, de lucru in echtpa, de exprimare ~i ilustrare a unei idei, de creatie a unei povesti.

Etape in teatru l educational

Pentru a pune in practica aceasta metoda de educatie nonformala, trebuie respectate anumite etape:

1. Stabilirea echipei care va lucra la piesa

2. Stabilirea temei pe care se realizeaza piesa ~i a titlului acesteia

3. Crearea scenariului in echipa

4. Distribuirea rolurilor, luandu-se in calcul abilitatile ftecarei persoane

5. Repetitia separate a ftecarui act

6. Stabilirea locului ~i zilelor pentru interpretarea piesei

7. Mediatizarea la nivelul comunitatf

8. Interpretarea piesei

Teatru educational

Durata vartaza de la 0 piesa la alta, In functte de complexitatea scenariului proiectat. Duarata optima de realizare a metodei este de 2 luni, din care 0 luna consta In scrierea scenariului, interpretarea rolurilor, asigurarea resurselor necesare, iar ceatalta luna consta In mediatizarea ~i prezentarea piesei.

Care sunt obiectivele de invatare ale acestei metode?

Teatrul educational urmareste, In primul rand implicarea tinerilor In diferitele probleme actuale ~i stimularea creattvttatf lor. Tema pe care 0 aleg, modul in care aleg sa 0 reflecte, firul narativ pe care II creeaza, toate aceste lucruri tin de creativitate.

in realizarea piesei echipa este implicata de la bun lnceput. Scenariul piesei este gandit lmpreuna, modul de interpretare ~i distribuirea rolurilor sunt, de asemenea, stabilite lmpreuna.

Aceste lucruri contribuie la spiritul de echipa al celor implicati. in plus, teatrul educational urrnareste ~i crearea de noi abilitati, cele de interpretare asta chiar daca scopul nu este de a forma viitori actori, ci de a implica tinerii In astfel de proiecte, prin care sunt reflectate situatf actuale.

De ce sa folosesti aceasta metoda?

in urma aplicarii acestei metode, pot fi obtinute 0 serie de rezultate concrete, atat la nivelul participantilor; care l~i dezvolta abilttattle creative, de comunicare, de colaborare, starea de buna-dtspozttte, de

45

incredere in sine ~i in ceilaltt, cat ~i la nivelul cornunttatti, prin dezvoltarea modatitatitor culturale de organizare a timpului liber pentru tineri. Se pot realiza ~i competitf sau mici festivaluri, in care piesele pot fi evaluate dupa criterii precum: calitatea scenariului, actualitatea temei, modul de interpretare a rolurilor, originalitatea costume lor ~i a piesei.

Pentru mai multe detalii despre teatrul educational nu ezitatt sa contactati Universitatea din Bacau, Universitate care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala.

Universitatea din Bacau

Adresa: Calea Mara~e~ti, Nr. 157 Telefon: 0234/542411

Fax: 0234/545753

E-mail: rector@ub.ro

Site: www.ub.ro

Teatru Forum

Nu este orice fel de teatru, ci teatru forum. Adica 0 piesa de teatru proprtu-ztsa este un pretext pentru a ridica 0 problema ~i pentru ca cei prezenti sa schimbe idei, sa l~i exprime parerile ~i sa se implice. Pentru ca acest lucru sa se lntarnpte, 1n teatrul forum cei care In prima faza sunt spectatori pot, dupa reprezentarea piesei, sa devina actori, luand locul personajelor pe care le-au vazut interpretand 0 anurntta situatie. Deveniti actori, cursul actiunii ~i finalul depind de ei, pentru ca au libertatea de a schimba atitudinile personajelor pe care au ales sa le inlocutasca, de a lua alte decizii. lar toate aceste abordart dau nastere la dezbateri.

Care sunt obiectivele teatrului forum?

Teatrul forum este un instrument de tnterventie sociala, temele propuse in piese fiind esentiate. Poate fi yorba despre probleme legate de discriminare, de probleme cu care se confrunta persoanele cu

dizabttitati, de implicare, etichetare, tgnoranta. Tema trebuie astfel aleasa, 1ncat spectatorii sa rezoneze cu ea, sa le trezeasca ernotti.

Intr-o piesa de teatru forum este expusa 0 situatie de opresiune, din care protagonistul piesei nu stie cum sa iasa ~i, In final, este 1nvins. Aceasta situatie in sine le trezeste spectatorilor dorinta de a se implica ~i a lua locul personajelor, pentru a schimba finalul piesei.

Noile sttuatf create sunt un prilej pentru ca toti cei prezenti sa discute. Pentru ca, de fapt, implicarea de pe scena e doar un pas. lrnportanta este tnttiativa in viata reala. Printr-o astfel de piesa poti determina schimbarea mentalttattt.

Opresat/Opresorin teatrul forum

Intr-o ptesa de teatru forum exista doua categorii mari de personaje: opresori ~i opresati. De regula, exista un personaj principal - opresatul - care are "aliatii sat" ~i diferite categorii de opresori. in piesa exista ~i un mediator ("joker"), persoana care are initial rolul de a prezenta piesa ~i de a face legatura lntre actele ei. Jokerul este eel care, in momentulin care prima reprezentatte s-a sfar~it, explica spectatorilor faptul ca piesa se va relua, iar ei pot interveni pentru a lua locul unui personaj. Tot cu ajutorul mediatorului se initiaza discutf pe tema piesei ~i a rasturnarttor de situatte prod use de catre noile tnterventf realizate de catre spectatori.

Etape in teatru forum

Realizarea scenariului: este important ca scenariul sa reflecte situatf din comunitatea in care urrneaza sa se joace piesa. Piesele trebuie personalizate ~i adaptate cornunttatti, pentru ca impactul lor sa fie suficient de puternic, pentru a starni reactti,

Are loc reprezentatia propriu-zisa: ca regula generala, nu trebuie tmptlcati foarte multi "actori" iar nurnarul ideal de spectatori este lntre 60~i 100.

Dupa ce piesa se joaca, se discuta cu publicul despre ce s-a intamplat, despre situatia reflectata, ce tipuri de personaje au existat, ce relatii au fost intre ele. Se joaca piesa a doua oara, cu aceeasi "actori", mediatorul (jokerul) invitandu-t pe cei din public sa opreasca actiunea cand vor ~i sa ia locul unui personaj, pentru a schimba cursul acttunit. Se discuta cu publicul dupa fiecare noua interventie, pentru a se analiza noua abordare, sansete ca finalul per ansamblu sa fie diferit. Se analizeaza realismul solutiei propuse ~i se aduc argumente pro ~i contra pentru pastrarea schimbarf propuse. Dupa ce publicul decide ce anume vrea sa pastreze, se continua actiunea.

Dupa ce se ajunge la noua versiune finala, au loc discutii cu cei din public. Se pune accent pe modul in care cu ajutorul solutiilor identificate pe parcursul piesei se pot schimba lucrurile in realitate.

Pentru mai multe detalii despre teatru forum nu ezitati sa contactati Organizatia Salvati Copiii filiala Mangalia, asociatte care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonformala.

Organizatia Salvati Copiii filiala Mangalia

Adresa: Str. T.S. Saveanu nr. 22, Mangalia, 905 500, Jud Constanta Telefon: 0241 753846

E-mail: constanta@salvaticopiii.ro

PhotoVoice

Fotografia ~i inegalitatea sociala. Acestea sunt cele doua elemente cu care lucreaza PhotoVoice, ca metoda de educatie nonforrnala. Cu alte cuvinte, prin fotografie (photo) poti da voce (voice) parerilor tale, poti exprima diferite situatti, poti semnala probleme ~i le poti transmite celorlaltt un mesaj.

Care sunt obiectivele acestei metode? PhotoVoice are trei obiective principale:

- sa le permits oamenilor sa fotografieze (la propriu ~i la figurat) problemele ~i punctele bune ale cornunitattt lor;

- sa identifice aspecte importante prin discutf de grup ~i prin intermediul fotografiilor;

- sa atraga atentia decidentilor ~i cornunttatf in ansamblu.

Scopul este ca cei care participa intr-un proiect care aplica metoda PhotoVoice sa i~i expuna propriile pareri, cu ajutorul fotografiilor pe care chiar ei le fac. lar aceste parert pot avea, dupa aceea, forta de a schimba lucrurile in bine. PhotoVoice lncurajeaza dezvoltarea personala, participarea, exprimarea opiniei. in acelasi timp, participantf deprind abilitatt noi: tehnica fotograftca, lucrul cu imaginile digitale, crearea unor produse artistice.

Etape in PhotoVoice

PhotoVoice presupune organizarea mai multor sesiuni ~i desfasurarea lucrurilor intr-o ordine prestabtlita.

Sesiunea 1 - Prezentarea participantilor:

Sesiunea 2 - Formarea (lucrul cu aparatul de fotografiat); Sesiunile 3-7 - Realizarea ~i schimbul de fotografii;

Sesiunile 8-10 - Realizarea comentariilor ~i stabilirea actiunilor sociale de transmitere a mesajelor.

Chiar daca exista niste pasi care trebuie urmati, pentru ca intregut proces sa fie eficient, nu trebuie uitat ca PhotoVoice este ceea ce vor parttcipantit.

Ei sunt cei care se gandesc la temele pe care vor sa le reflecteze ~i la obiectivele pe care le urmaresc, ei sunt cei care fac fotografiile ~i le aleg pe cele pe care le vor expune ~i tot ei sunt cei care fac comentariile ce descriu imaginile.

De asemenea, nu trebuie uitat, in momentul in care se aplica aceasta metoda, ca actiunea sociala este esentiala pentru PhotoVoice.

Un proiect nu trebuie sa se termine cu realizarea unor fotografii. Acestea trebuie sa educe ~i sa inspire comunitatea, prin urmare trebuie sa "iasa" in comunitate.

52

In acest sens, mass-media, decidentii politici, diferitele evenimente la care se pot face expozitii sau prezentari ale proiectului sunt ext rem de importante.

Pentru mai multe detalii despre PhotoVoice nu ezitati sa contactatt Centrul de Resurse pentru Participare Publica, asociatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra In contact cu aceasta metoda In cadrul Laboratorului de Educatie Nonforrnala, Gura Portitei,

Centrul de Resurse pentru Participare Publica - CeRe

Adresa: Str.lng.Zablovschi nr.1, Bl.13B, Et.1 ,Ap.5, sector 1, Bucure~ti Telefon: 031 105 0755 Fax: 031 1050756 E-mail:florina@ce-re.ro Site: www.ce-re.ro

Grup de suport pentru Public speaking

Discurs cursiv, convingator, vocabular potrivit, umor, gesturi, crearea unei relatf cu cei care te asculta, Pare imposibil?

Pentru multe persoane, vorbitul1n public reprezinta un adevarat impediment ~i un motiv de reala tearna, Dar pentru ca uneori suntem nevoiti sa transmitem un mesaj 1n fata unui grup mai mare sau mai mic de oameni, vorbitul in public poate deveni 0 arta pe care sa 0 stapanirn.

Vorbitul1n public ("public speaking") este procesul de a vorbi in fata unui grup de oameni 1ntr-un mod structurat, cu scopul de a informa, influenta sau lntretlne ascultatorii.

Ca orice alta forma de comunicare, vorbitul1n public are cateva elemente de baza, care se pot rezuma 1n cateva 1ntrebari: "Cine ce spune?", "Cui 1i

7" C ltl f l t 7" C f t 7"

spune. ,,, e mlJ oace 0 ose~ e. ,,, e e ec e are. .

Care sunt obiectivele acestei metode?

De ce este bine sa ~tii sa vorbestt ln public? Scopurile pot fi multiple: transmiterea de tnformatii, motivarea oamenilor, povestirea intr-un mod antrenant a unor lucruri. Vorbitorii buni sunt cei care stiu sa le schimbe starile celor care 1i asculta, nu doar sa 1i informeze. Vorbitul 1n public poate influenta, convinge, antrena.

54

Ce face parte din public speaking?

Pentru unele persoane, vorbitul In public pare un talent nativ. De multe ori, lnsa, discursurile lor antrenante au In spate 0 adevarata instruire. Pentru a fi un bun vorbitor, sunt necesare exercitii de gestica, oratorie, control al vocii, limbaj non-verbal, vocabular, umor, chiar ~i exercitf de stabilire a unei relatf cu cei din public. Formarea pentru a deveni un bun vorbitor difera mult ~i depinde de cel/cea care 0 face. Se urmaresc, lnsa, aspectele deja mentionate, cat ~i pregatirea pentru a sustine un discurs fara pregatire antertoara, cai de a lnfrunta ernotiile.

Principii pentru un discurs reuslt

Cel mai important lucru este ca, lnainte de a vorbi In public, sa ~tii foarte bine ce ai de spus. Trebuie sa fii pregatit ~i sa stii despre subiectulln sine chiar mai multe lucruri decat incluzi In discurs. Nu te baza pe faptul ca daca ~tii ce ai de spus, 0 vei spune In modul potrivit. Exerseaza ~i repeta discursul inainte,

cu voce tare. Daca vrei sa folosestt aparatura electronics, e bine sa repeti folosind-o. Cronornetreaza-te,

in cazut in care ai timp lnainte de discurs, discuta cu cei din public. iti va fi mai usor ulterior. E bine, In egala masura, sa fii familiarizat cu spatiul in care vei vorbi.

Fii relaxat ~i incepe-tt discursul adresandu-te publicului. in acest fel, ca~tigi timp. Fa 0 pauza, zarnbeste ~i eventual numara pana la trei inatnte de a lncepe. lncearca sa lti transformi ernottite In entuziasm. Poate fi util

sa iti proiectezi in minte imaginea ta in timp ce vorbesti publicului ~i sa te uiti la cei din public in timp ce aplauda. Nu iti cere scuze daca esti emotion at sau ai miei scapari. Concentreaza-te pe ceea ce ai de spus ~i pe public, nu pe ceea ce sirntt.

Personattzeaza-tt discursul. Acesta trebuie sa te reprezinte. in niei un caz nu trebuie sa il cttesti cuvant cu cuvant de pe hartte sau sa incerei sa imiti alti vorbitori.

Pentru mai multe detalii despre grupul de suport pentru public speaking nu ezitati sa contactati Junior Chamber International, asoctatte care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceasta metoda in cadrul Laboratorului de Educatie Nonforrnata.

Junior Chamber International (JCI)

Telefon: 0722351 472 Site: www.jeibucuresti.ro

Biblioteca vie

Te-ai gandit vreodata la propriile prejudecati ~i stereotipuri despre altt oameni? Te-ai gindit vreodata ca alti oameni ar putea sa aiba prejudecati despre tine?

Daca ai prejudecati despre musulmani sau evrei, politicieni sau controlori de bilete, preoti sau psihologi, feministe sau persoane LGBT, fosti detinuti, ecologisti sau blonde, dar nu ai avut niciodata ocazia sa vorbesti cu ei ~i sa afli care este de fapt povestea lor, atunci esti gata sa iti confrunti propriile prejudecati ~i stereotipuri.

Ce este 0 biblioteca vie?

Biblioteca vie functtoneaza ca 0 btbltoteca obtsnuita - cititorii yin ~i imprumuta carti pentru 0 perioada lirnttata de timp. Dupa ce citesc aceste carti, le returneaza in biblioteca, ~i, daca vor, pot sa mai imprumute 0 carte.

Exista insa doua aspecte importante:

1. Cartile sunt oameni adevarati;

2. Cartile intra intr-un dialog personal cu cititorul.

Care este scopul unei Bibliotecii vii?

Biblioteca Vie i~i propune sa promoveze respectul pentru drepturile omului ~i demnitatea urnana, sa atraga atentia asupra diversitatii in toate formele ei, sa stimuleze dialogul intre oameni. De ce acest dialog? Pentru

ca de multe ori diferetele dintre oameni nu sunt valorificate ca fiind resurse, de cele mai multe ori aceste diferente due la discriminare, suspiciune ~i respingere.

Cine sunt cartile?

Cartile din biblioteca vie sunt oameni reprezentand grupuri care se confrunta sau se pot confrunta cu prejudecati sau stereotipuri (de gen, varsta, educatie, meserie, etnie, rasa, religie, etc.) ~i care ar putea fi victime ale discrtminarii sau excluderii sociale, sau pot fi oameni cu povesti care ar da cititorului 0 experienta unica de invatare in domeniul diversitatii.

Participarea unei carti va oferi vizitatorilor bibliotecii 0 noua perspective asupra a ceea ce inseamna prejudecata, stereotipul ~i discriminarea.

Cum functioneaza biblioteca vie?

Cand vei sosi pentru prima data 1'n cadrul bibliotecii, un biliotecar te va intampina cu un catalog de carti ~i cu un perm is de bibltoteca; devenind cititor vei accepta politica Bibliotecii Vie ~i regulile de functionare. Din catalogul de carti pott sa alegi 0 carte pe care doresti sa 0 citesti, Multe carti sunt disponibile ln limbi diferite.

Daca cartea pe care vrei sa 0 citestt este intr-o limba pe care nu 0 cunosti, ti se poate oferi un dictionar viu.

in cazul in care cartea pe care vrei sa 0 cttesti este deja lmprumutata de un alt cititor, poti sa alegi 0 alta carte sau sa revii dupa 50 de minute.

Poti sa petreci 50 de minute cu cartea ta, dupa care trebuie sa 0 aduci inapot la bibliotecar. Serviciile bibliotecii sunt gratuite.

59

Animatie stradata

Anirnatia stradala ajunge 1n locurile 1n care orice alta forma de arta nu reuseste: creeaza actiune pe asfalt, pe nisip sau pe iarba, magie intr-o parcare, spectacol in mijlocul orasului, Te urrnareste pe tine ~i pe cei ca tine ~i te surprinde 1n locurile 1n care nu te-ai astepta. De obicei este ceva provocativ, ciudato-interesant, energetic, coplesitor sau cornbinatie din toate astea.

Caracteristici principale ale animatiei stradale

Anirnatia stradala include forme diferite de exprimare artistica, printre care teatrul, muzica, circul, clovnerie, dans, carnaval, pirotehnica, ~i multe altele. Aceasta se desfa~oara intr-un spatiu deschis, public, ln aer liber ~i este accesibila tuturor precum ~i ortcarut nurnar de persoane.

Antrnatia stradala of era sansa celor din jur sa asiste atata timp cat doresc din momentul1n care doresc sa 0 faca.

eel mai important aspect, chiar fundamental, este contactul cu publicul. Trecatorul, privitorul, spectatorul joaca rolul cel mai important. Intregul spectacol se bazeaza pe el ~i se ortenteaza 1n jurul acestuia, iar de multe ori acesta nu ramane doar un simplu privitor.

De ce acest domeniu extsta, de ce atatta oameni investesc timp, energie ~i creativitate pentru a crea ceva care sa te surprinda placut ~i care sa te atinga intr-un mod memorabil ~i deosebit? Nu poate exista doar un singur raspuns, deoarece anirnatia stradala este ceva atat de complex ~i de divers incat motivele pentru care extsta sunt la fel de complexe ~i diverse.

Care sunt obiectivele acestei metode?

Printre obiectivele anirnatiei stradale se nurnara (non exhaustiv) urmatoarele:

- sa creeze coeziune sociala, dezindividualizare;

- sa trimita un mesaj intr-un mod nonformal;

- sa ofere posibilitatea oamenilor sa aiba acces la anumite forme de arta;

- sa aduca cultura la oameni ~i mai ales la cei care nu au acces la aceasta;

- sa transmita un mesaj, sa "educe" oamenii cu privire la un subiect

anume;

- sa produca constientizare publica pe anumite subiecte.

Obiectivele antrnattei stradale sunt diverse, vaste ~i in mod evident raspund la nevoile societatii, ale oamenilor in general, ale artlstitor; ale culturii sau chiar ale strategiilor politice.

61

Faptul ca anirnatla stradata a fost ~i este folosita pentru a transmite un anumit mesaj social, in cadrul anumitor proiecte sau campanii adresate catre grupuri in nevoie, sau cu scop care vizeaza schimbarea unor atitudini ~i decizii, face acest domeniu un instrument care rnerita explorat ~i valorizat adecvat.

Pentru mai multe detalii despre biblioteca vie ~i animatla stradeta nu ezitati sa contactati Asociatta A.R.T. Fusion, asociatie care ne-a oferit posibilitatea de a intra in contact cu aceste metode in cadrul Laboratorului de Educatie Nonforrnata.

Asoctatia A. R. T. Fusion

Adresa: Str. Pop de Base~ti, nr 43-45, parter, ap 1, interfon 001, Bucuresti

Telefon: 031 80581 65

E-mail: art_fusion_romania@yahoo.com Site: www.artfusion.ro

Bibliografie

1. Abergel R., Rothemund A., Titley G., Wootsch P., Don't judge a book by its coverl The Uving Ubrary Organ;ser's Guide, Directorate of Youth and Sport, Programme 'Youth promoting human rights and social cohesion", Council of Europe Publishing, 2005

2. Berne E., Ce spu! dupa Buna ziuai, Editura Trei, Bucuresti, 2006

3. Cardon A., Coacning pentru ecnipele de directori, Editura Codecs, Bucuresti, 2003

4. Cardon A., Lenhardt V., Nicolas P., AnaUza tranzacttonaia, Editura Codecs, Bucuresti, 2007

5. Claparede E., Ps;holog;a copHulu;~; pedagog;a experimentalii, EDP, Bucuresti, 1975

6. Clarijs R., Nonformal and Informal Education in Europe, EAICY, 2005 (Http://www.eaicy.org/uploads/File/EAICY 2005 UK SCREEN.pdf)

7. CulhaneJ., Walt o;sney'sFantas;a, Harry N.Abrahms Inc., New York, 1983.

8. Delozier J., Grinder J., TurtlesAll The Way Down, Grinder, Delozier & Associates, Santa Cruz, CA, 1987.

9. Finch C., The Art of Walt o;sney, Harry N.Abrahms Inc., New York, 1973.

10. Galtung J., Transcend a: Transform - An introduction to ConfUct Work, Pluto Press, london, 2004;

11. HardinghamA., Coacning pentru coach, Editura Codecs, Bucuresti, 2007

12. Huizinga J., Homo ludens: 0 incercare de detertninare a eiementuiut ludic al cutturti, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003

13. Kets de Vries M., LeadersMp, Arta de a conduce, Editura Codecs, Bucuresti, 2008

14. Lee G., Coaching pentru lideri, Editura Codecs, Bucuresti, 2007

15. O'Connor D.M., Constructive citizen participation: a resource book, Connor Development Services, fifth edition, Victoria, BC, 1994;

16. O'Connor J, LagesA., Coaching cu NLP. Cum sii fii un coach de succes, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2009

17. Owen H., Expanding our now: the story of open space technology, Berrett-Koehler, San Francisco, 1997

18. Owen H., Open space technology: ausers'guide, Berrett-Koehler, San Francisco, 1997

19. Thomas F., Johnson 0., DisneyAnimation; The Illusion ofUfe, Abbeyville Press, New York, 1981.

20. Whitmore J., Coaching pentru performantii, Editura Publica, Bucuresti, 2008 *** Animatie strada Iii: Ghid practic, ArsAcademica, Bucuresti, 2008

*** Contribuiia educaiie! nonformale la dezvoltarea competentelor de comunicare ale elevilor, volumul alII-lea, Institutul de ~tiinte ale Educatiet, Laboratorul Curriculum, Bucuresti, 2004

*** European Inventory on Validation: 2007 Update

(http://www.ecotec.com/europeaninventory/2007.html)

*** Ghid practic - ReCreeaziiARTitudinea prin Teatru Forum, Bucuresti, 2007 (http://www.teatruforum.ro/docs/ Re-Creeaza%20ARTitudinea%20prin%20Teatru%20Forum%20- %20Ghid%20Practic. pdf)

*** Implementarea strategittor de educatie permanentii in Europa: raport asupra progresului inregistrat in uurma

64

rezolutiei Consiliului din 2002 privind educatia permanents

*** Manual and Resource Kit, Hamilton Community Foundation, 2007 *** Manual de Clasificare a Activitatilor de invatare, Eurostat (http://www.statbel.fgov.be/aes/classifications.pdf)

*** Mini Compendium on non-formal education, Directorate of Youth and Sport, Strasbourg, 2007

*** NFE BOOK The impact of nonformal education on young people and society (http://karl.aegee.rwthaachen. de I calendar. nsf I ProjectDocumentsl F400BFE1704254F4C 1257 46F00751121 ?OpenDocument)

*** Participation works: 21 techniques, New Economics Foundation, 1998

*** Raport asupra stiiri! sistemului national de invatamant, Ministerul Educatiei, Cercetarii ~i Tineretului, Bucuresti, 2008

*** Standardullnternational de C lasificare in Educaiie, ISCED, 1997 (http://www.unesco.org/education/information/nfsunesco/doc/isced1997.htm)

*** Strategic Dezvoltar;; invatamantului Preuniversitar in perioada 2001 2004; reactualizare 2002; Planificare prospecttva pana in 2010; Ministerul Educatiei ~i Cercetarii (http://www.edu.ro/index. phpl articles/2885)

*** Strategic Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizonturi 2013 2020 2030, Guvernul Romaniei, Ministerul Mediului ~i Dezvoltarf Durabile, Programul Natiuntlor Unite pentru Dezvoltare, Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, Bucuresti, 2008

Linkografie

http://books.google. ro/books?id=lb fxG5ggpOC&pg=PA 120&lpg=PA 120&dg=peer+mentoring&source=bl&ots=lhO

V35xON7&sig=U -

t2Ex6SKmhyMgy GW ccex3rZ4&hl=ro&ei=c08kStzFlsHDsga1 r5jOBO&sa=X&oi=book result&ct=result&resnum=4# v=onepage&g=peer%20mentoring&f=false

http://living-library.org/about-the-living-library.html

Http://ec.europa.eu/youth/news/doc/new strategy/youth report final.pdf http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2002:163:0001 :0003:EN:PDF http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0200:FIN:EN:PDF http://peace-dialogue.org/public/files/publicatii/TRANSCEND%20Mini%20Manual%20(Romana).pdf http://ro.wordpress.com/tag/ animatie-stradalal

http://tsrt-r.blogspot.com/2008/09/poze-ce-ne-plac.html

http://whispered-tought.blogspot.com/2009 I 02lfenomenul-teatru-labirint. html http://youth-partnership.coe.int/export/sites/default/youth-

partnership/documents/BGKNGE/COE rec 2003 8 en.pdf

http://www.analiza-tranzactionala.ro

http://www.coachinc.com

http://www.cynefin.org.uk/

http:/ len. wikipedia.org/wiki/Coaching

http:// en. wikipedia.org/wikil Mentoring

http://en.wikipedia.org/wiki/Public speaking http://www.facilitare.ro/ghidul-complet-al-facilitarii?set language=en http://www.globalchicago.net!ost!invitingorg/24guidedtour. html http://www.interactivebodywork.com/disney. html http://www.lemon.org.ro/sunete/images/expozitie/livinglibray.pdf http://www.mentoring.org/downloads/mentoring 1133.pdf

http://www. mentoring.orgl downloads/mentoring 345.pdf http://www.nlpu.com/Articles/article7.htm

http://www.nlptrainingconcepts.com/pdf I Making%20Futures%20Real%20Disney. pdf http://www.openingspace.net!openSpace Technology method DescriptionOpenSpace Technology. shtml http://www.openspaceworld.com/

http://www.scribd.com/doc/11021587 I Eric-Berne-Jocurile-Adultilor

http://www.scribd.com/doc/ 11 042477 I lan-Stewart-Analiza- Tranzactionala-Astazi-o- Noua-Abordare http://www.skolverket.se/sb/ d/355

http://www. rri. ral arh-art.shtml?lang=2ftsec=237ftart=20037 http://www.teatruforum.ro/

http://www. toastmasters.orgl http://www.youtube.com/watch?v=ZABKOPacN-E http://www.youthpass.eu/en/youthpass/guide/

Cuprins

Laboratorul de educatie nonformala 3

PhotoVoice 51

*

AY

.... peDIEr'

Mlnl.lerul Educajlel, Cercel4r11 ,llnoviril RomAnia

DG Ed ucatie ~i cultura Programul Tineretin actlune

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->