Sunteți pe pagina 1din 4

Fenomene meteo extreme

Romania impreuna cu alte tari precum Afganistan, Algeria si Congo se numara printre
tarile cu nivel de risc “foarte ridicat” in ceea ce priveste expunerea la calamitati
naturale si fenomene meteorologice extreme.

Conform Indexului privind Riscul de Mortalitate dezbatut in cadrul celei de-a doua sesiuni a
Platformei Globale pentru Reducerea Dezastrelor, la Geneva din data de 16 iunie anul curent,
tara noastra se afla pe lista tarilor cu grad foarte ridicat de expunere la calamitati naturale.
Acest fapt a fost admis si de directorul Administratiei Nationale de Meteorologie – Ion Sandu,
care a afirmat ca in Romania, fenomenele meteorologice extreme sunt din ce in ce mai
frecvente. Astfel el a afirmat ca „In sudul tarii, fenomenul de aridizare se accentueaza de la un
an la altul, iar ploile torentiale sunt tot mai dese” adaugand ca tot sudul Europei e incadrat in
clasa de risc „foarte ridicat” in privinta expunerii la calamitati şi fenomene meteo extreme.

Pagubele inundaţiilor, în contul


poluatorilor

Victimele fenomenelor meteorologice extreme ar putea da în judecată companiile


vinovate pentru încălzirea globală. Un model computerizat va permite victimelor
inundaţiilor să evalueze cât din pagubele suferite au fost cauzate de încălzirea globală.

Experţii pe probleme climatice de la Universitatea Oxford au dezvoltat un model


computerizat care va determina cât de mult a fost influenţat un anumit fenomen meteorologic
extrem de activităţile umane care generează încălzirea globală, scrie cotidianul britanic „The
Telegraph“.

„Este o realizare foarte importantă. Pentru că, în acest fel, persoanele afectate de schimbările
climatice se pot documenta şi pot evalua pagubele determinate de inundaţii sau de alte
fenomene meteorologice extreme“, a declarat expertul pe probleme climatice de la Oxford,
Myles Allen.

Condiţii diferite

Tehnica dezvoltată de cei de la Oxford implica funcţionarea simultană a două modele


computerizate prin stimularea condiţiilor care conduc la formarea fenomenelor meteorologice
extreme.

Primul dintre ele include emisiile de gaze cu efect de seră generate de activităţile umane. Cel
de-al doilea funcţionează pornind de la premisa că revoluţia industrială nu a avut loc, iar
nivelul dioxidului de carbon din atmosferă a rămas acelaşi ca acum mai bine de o sută de ani.
Echipa lui Myles Allen a folosit aceste modele computerizate pentru a determina în ce măsură
a contribuit încălzirea globală la inundaţiile din Marea Britanie din anul 2000.

Fenomenele meteo de atunci au distrus 10.000 de proprietăţi, au întrerupt curentul electric şi


au dus la evacuarea a 11.000 de persoane, generând costuri totale de un miliard de lire
sterline.

România, între secetă extremă şi inundaţii

Perspectiva pe termen lung indică veri


extrem de secetoase, inundaţii şi
schimbări bruşte de temperatură.
Specialiştii anunţă că în România va fi tot
mai cald, va ploua mai puţin şi se vor
intensifica fenomenele meteorologice
extreme.

Studiile meteorologilor arată că, în ultimul secol, temperatura medie anuală pe ţară a crescut
cu 0,5 grade, cu anumite diferenţe în funcţie de regiuni. Astfel, încălzirea mai pronunţată s-a
manifestat în zonele din sudul şi din sud-estul ţării, unde a ajuns până la 0,8 grade.

În acest fel se explică faptul că, în nordul ţării, temperatura medie anuală este de 8 grade, iar
în sud este cu peste trei grade mai ridicată.

„Se aşteaptă o încălzire medie anuală între 0,5 şi 1,5 grade până în anul 2030. În ceea ce
priveşte precipitaţiile, datele de până acum confirmă tendinţa generală de scădere a cantităţilor
de apă, ceea ce a dus la accentuarea deficitului de precipitaţii, îndeosebi în sudul şi în sud-
estul ţării”, a declarat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.

Deşertificarea continuă

Potrivit acestuia, vulnerabilitatea zonelor din Bărăgan, Oltenia, sudul Munteniei şi al


Moldovei se va intensifica în perioada următoare. „Ne aşteptăm la secete pronunţate în timpul
verii, mai ales în sudul şi în sud-estul României, ceea ce va duce la intensificarea fenomenului
de aridizare în aceste zone”, a mai spus Sandu.

O altă constantă care va caracteriza anii ce urmează o reprezintă schimbările bruşte de


temperatură şi intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. „Nu excludem repetarea
situaţiei din anul 2007, cel mai cald din ultimii 107 ani din România, cu maxime de peste 44
de grade Celsius şi persistenţă mai mare a zilelor caniculare”, a explicat directorul ANM.

În acelaşi timp, România nu va fi ocolită de ploi abundente şi de furtuni tot mai violente.
„Chiar dacă o să avem o lună cu o medie redusă de precipitaţii, nu înseamnă că nu pot fi
câteva zile în care cantităţile de apă să depăşească 150 de litri pe metru pătrat. Iar dacă aceste
zile coincid cu perioada de topire a zăpezilor, spre exemplu, atunci cu siguranţă vom avea şi
inundaţii”, a mai spus Sandu.

Efecte resimţite în toate domeniile

Creşterea temperaturii, reducerea semnificativă a cantităţilor de precipitaţii, alternanţele între


perioadele foarte călduroase şi cele friguroase, schimbările bruşte de temperatură vor avea
consecinţe de ordin social şi economic. Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor
climatice, publicat recent de Ministerul Mediului, arată că biodiversitatea, agricultura,
resursele de apă, silvicultura, infrastructura, energia, turismul sau sănătatea sunt numai câteva
dintre domeniile afectate de schimbările meteo-climaterice.

Documentul precizează că fluctuaţiile condiţiilor de climă se vor resimţi cel mai acut la
nivelul zonelor celor mai dens populate: „Asupra zonelor urbane, a infrastructurii şi a
construcţiilor se vor abate valuri de căldură, căderi abundente de zăpadă, furtuni, inundaţii, iar
terenurile vor suferi modificări geologice”.

Valurile de căldură şi schimbările de temperatură vor duce la creşterea numărului de decese


ca urmare a acutizării afecţiunilor cardiovasculare şi respiratorii.

Impactul social şi economic

PERICOL

Iernile din ce în ce mai calde şi verile tot mai secetoase vor reduce resursa de apă. Restricţiile
utilizării apei în sectorul industrial, agricol şi chiar menajer vor fi mai frecvente. Din cauza
creşterii concentraţiilor poluanţilor, calitatea apei va fi tot mai slabă şi va creşte numărul
îmbolnăvirilor.

ADAPTARE

Schimbările de climă la nivelul ţării noastre influenţează toate sectoarele economice, însă cel
mai vulnerabil dintre toate rămâne agricultura. În zonele cele mai afectate de secetă se impune
o reorientare a culturilor agricole, aşa încât numărul speciilor de plante exotice va creşte.
Astfel se explică prezenţa în acest moment a culturilor de smochin, kiwi sau măslin.

RISC
Inundaţiile tot mai frecvente vor afecta localităţile şi infrastructura prin creşterea riscului
producerii alunecărilor de teren. Intensitatea tot mai mare a furtunilor va modifica anumite
caracteristici ale materialelor de construcţie, cum ar fi timpul de priză a betonului. În zonele
denivelate sau pe terenurile sensibile la umiditate, tot mai multe construcţii îşi vor pierde
stabilitatea.

DEFICIT

Una dintre consecinţele directe ale perioadelor de secetă este scăderea debitelor apelor
râurilor, ceea ce va duce la diminuarea producţiei de energie în hidrocentrale. Chiar dacă, pe
timpul iernii, consumul de energie se va reduce cu 6-8%, se estimează că, până în anul 2030,
cererea de energie pe perioada verii va creşte cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate.