Ministerul Educatiei din Republica Moldova

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica

Catedra “Informatica Aplicata”

La disciplina Matematici speciale

TEMA: Probabilitatea

A efectuat: st.gr.MI-101
Ursu Ion
A verificat: Perebinus Mihai

Chişinău 2010
 LUCRARE DE LABORATOR NR. 1

DATE INIŢIALE.
Fie că se efectuează n experimente independente şi fiecare dintre ele pune în evidenţă un
eveniment A cu aceeaşi probabilitate de apariţie p. Care este probabilitatea ca evenimentul A sa
se realizeze exact de k ori?
Pentru efectuarea calculelor este necesară definirea următorilor parametri iniţiali:
1. n-numărul de experimente,
2. p - probabilitatea evenimentului de succes A.
La ieşire urmează să fie obţinute - valorile Pn ( k ) , x n (k), y n (k), φ(x) şi k, reprezentate
sub forma unui tabel special.
Notă: În procesul de calcul, Pn ( k ) se va calcula utilizînd diferite formule de calcul în
dependenţă de raportul n, k şi p. Pentru sarcina 1.3 se vor prezenta graficele respective.

Sarcina 1.1 Se efectuează un experiment după Schema lui Bernulli. Probabilitatea de

producere a unui eveniment A în fiecare din cele n experimente independente este egală cu p.
Găsiţi cel mai probabil număr de succese de producere a evenimentului A în n experimente.
Calculaţi probabilitatea
Pn ( k ) .

Scopul problemei – a atrage atenţia că pentru valori mari ale lui n toate probabilităţile
Pn ( k )
devin aproape egale cu zero, şi numai pentru valorile lui k aproape de cel mai probabil număr k 0 ,
probabilităţile Pn ( k ) cît de cît vizibil diferă de zero.
q=1-p
Vom ilustra acest fapt printr-un exemplu numeric. Fie n =60, p = 0.7. Cele mai probabile numere
de succese de producere a evenimentului A în n experimente sînt:
K=np-q=60*0,7-0,3=41,7
K= [np+p]=60*0,7+0,7=42,7≈43

Valoarea probabilităţii Pn ( k ) , determinată conform formulei (1.1) este prezentata mai jos:
Pn ( k )=C kn∗p k∗q n−k =P60 ( 43 ) =C60
43
∗p 43∗q 60−43=¿0,109

Sarcina 1.2 Probabilitatea defectării unui articol într-o perioadă de timp t este egală cu p.
Determinaţi probabilitatea ca într-o perioadă de timp t, din toate articolele existente, se vor defecta
exact k articole.
Fie n = 900, p = 0,03, k = 50. Probabilitatea defectării a 40 de articole:
P900(50)=C 50 50
900*(0,03) *(0.97)
850

Pentru valori mari ale n şi k, calcularea probabilităţilor Pn(k) după formula (1.1) prezintă
dificultăţi considerabile. În astfel de cazuri, vom utiliza formula asimptotică (1.2), care permite
găsirea probabilităţii Pn(k). Astfel obţinem
 1
 2
1 2  k  np 
Pn  k   e  
2 npq  npq  (1.3)
În acest exemplu, q=1-p
√ npq ≈ √ 0,03∗900∗50 =√ 26.19 ≈5.12
k−np 50−900∗0.03
≈ ≈4 ,49
√npq 4 .51
Determinăm φ (4.49) = 0.499997 din Anexa A2 sau B, astfel
1 . 42
1 −
2 0 ,2850
P1200 ( 80 )≈ ℓ ≈ ≈0 .004113
69 ,28 √ 2 π 69 , 28
2
−(0.499997 )
1 1
P900 ( 50 ) ≈ ∗e ≈ 0,956726838
5.12 √ 2 π
Calculele exacte, fără aplicarea teoremei Moivre - Laplace, dau valoarea
P900 ( 50 ) ≈ 0,956726838
 
Sarcina 1.3 Fie probabilitatea evenimentului A este egală cu p. Exprimaţi în dependenţă de
k−np
x=
valoarea k, mărimile √npq , probabilităţile Pn ( k ) , mărimile npqPn  k  , precum şi
2
1  xx
  x  e
funcţia 2 , cu precizie de până la a patra zecimală pentru fiecare număr de
experimente n specificat în Tabelele 1,2, 3, 4 ,pentru n = 5,36,121,625 şi p = 0,4
Tabelul 1
n=5
k x Pn ( k ) φ(x)
√ npq
Pn ( k )
0 -1,825741858 0,07776 0,085181812 0,025795871
1 -0,912870929 0,2592 0,283939374 0,064090739
2 0 0,3456 0,378585832 0,000000000
3 0,912870929 0,2304 0,252390554 0,395626556
4 1,825741858 0,0768 0,084130185 0,982947934
5 2,738612788 0,01024 0,011217358 2,442168318
Tabelul 2
n=36
k x Pn ( k ) φ(x)
√ npq
Pn ( k )
0 -4,89898 1,03144E-08 3,03181E-08 0,001205
1 -4,55877 2,47546E-07 7,27634E-07 0,001691
2 -4,21857 2,88804E-06 8,48907E-06 0,002374
3 -3,87836 2,18207E-05 6,41396E-05 0,003333
4 -3,53815 0,000120014 0,000352768 0,004679
5 -3,19794 0,00051206 0,001505143 0,006568
6 -2,85774 0,001763762 0,005184381 0,00922
7 -2,51753 0,005039321 0,014812517 0,012943
8 -2,17732 0,012178358 0,035796916 0,018169
9 -1,83712 0,025258817 0,074245456 0,025505
10 -1,49691 0,045465871 0,133641821 0,035803
11 -1,1567 0,07164319 0,210587112 0,05026
12 -0,8165 0,099504431 0,292482099 0,070554
13 -0,47629 0,122466992 0,359977968 0,099042
14 -0,13608 0,134130515 0,394261584 0,139034
15 0,204124 0,131149837 0,385500216 0,195173
16 0,544331 0,114756107 0,337312689 0,27398
17 0,884538 0,09000479 0,264558972 0,384608

Tabelul 3
n=121
k x Pn ( k ) φ(x)
√ npq
Pn ( k )
0 -4,89898 1,03144E-08 3,03181E-08 0,001205
1 -4,55877 2,47546E-07 7,27634E-07 0,001691
2 -4,21857 2,88804E-06 8,48907E-06 0,002374
3 -3,87836 2,18207E-05 6,41396E-05 0,003333
4 -3,53815 0,000120014 0,000352768 0,004679
5 -3,19794 0,00051206 0,001505143 0,006568
6 -2,85774 0,001763762 0,005184381 0,00922
7 -2,51753 0,005039321 0,014812517 0,012943
8 -2,17732 0,012178358 0,035796916 0,018169
9 -1,83712 0,025258817 0,074245456 0,025505
10 -1,49691 0,045465871 0,133641821 0,035803
11 -1,1567 0,07164319 0,210587112 0,05026
12 -0,8165 0,099504431 0,292482099 0,070554
13 -0,47629 0,122466992 0,359977968 0,099042
14 -0,13608 0,134130515 0,394261584 0,139034
15 0,204124 0,131149837 0,385500216 0,195173
16 0,544331 0,114756107 0,337312689 0,27398
17 0,884538 0,09000479 0,264558972 0,384608
18 1,224745 0,063336704 0,186171128 0,539905
19 1,564952 0,040002129 0,117581765 0,757908
20 1,905159 0,022667873 0,066629667 1,063936
21 2,245366 0,01151384 0,03384364 1,493533
22 2,585573 0,005233564 0,015383473 2,096592
23 2,925779 0,002123765 0,006242569 2,943154
24 3,265986 0,000766915 0,002254261 4,131542
25 3,606193 0,000245413 0,000721363 5,799777
26 3,9464 6,9219E-05 0,000203461 8,141612
27 4,286607 1,70911E-05 5,02374E-05 11,42904
28 4,626814 3,66238E-06 1,07652E-05 16,04385
29 4,967021 6,73541E-07 1,9798E-06 22,52205
30 5,307228 1,04773E-07 3,07969E-07 31,61601
31 5,647435 1,35191E-08 3,97379E-08 44,38193
32 5,987642 1,40824E-09 4,13937E-09 62,30247
33 6,327849 1,13797E-10 3,34494E-10 87,45899
34 6,668055 6,69395E-12 1,96761E-11 122,7732
35 7,008262 2,55008E-13 7,49567E-13 172,3466
36 7,348469 4,72237E-15 1,38809E-14 241,9368

n=625
k x Pn ( k ) φ(x)
√ npq
Pn ( k )

0 -20,4124 2,2107E-139 2,7076E-138 2,31E-10

1 -20,3308 9,2113E-137 1,1281E-135 2,51E-10
2 -20,2491 1,9159E-134 2,3465E-133 2,72E-10
3 -20,1675 2,6525E-132 3,2487E-131 2,95E-10
4 -20,0858 2,7498E-130 3,3678E-129 3,2E-10
5 -20,0042 2,2768E-128 2,7885E-127 3,47E-10
6 -19,9225 1,5685E-126 1,921E-125 3,77E-10
7 -19,8409 9,2465E-125 1,1325E-123 4,09E-10
8 -19,7592 4,762E-123 5,8322E-122 4,44E-10
9 -19,6776 2,1764E-121 2,6655E-120 4,81E-10
10 -19,5959 8,9377E-120 1,0946E-118 5,22E-10
11 -19,5143 3,3313E-118 4,08E-117 5,66E-10
12 -19,4326 1,1364E-116 1,3917E-115 6,14E-10
13 -19,351 3,5722E-115 4,3751E-114 6,66E-10
14 -19,2693 1,0411E-113 1,275E-112 7,23E-10
15 -19,1877 2,827E-112 3,4624E-111 7,84E-10
16 -19,106 7,1854E-111 8,8003E-110 8,51E-10
17 -19,0244 1,716E-109 2,1017E-108 9,23E-10
18 -18,9427 3,8643E-108 4,7327E-107 1E-09
19 -18,8611 8,2302E-107 1,008E-105 1,09E-09
20 -18,7794 1,6625E-105 2,0361E-104 1,18E-09
21 -18,6978 3,1931E-104 3,9107E-103 1,28E-09
22 -18,6161 5,8443E-103 7,1577E-102 1,39E-09
23 -18,5345 1,0215E-101 1,251E-100 1,5E-09
24 -18,4528 1,7081E-100 2,092E-99 1,63E-09
25 -18,3712 2,7376E-99 3,35282E-98 1,77E-09
26 -18,2895 4,21164E-98 5,15819E-97 1,92E-09
27 -18,2079 6,22907E-97 7,62902E-96 2,08E-09
28 -18,1262 8,86901E-96 1,08623E-94 2,26E-09
29 -18,0446 1,2172E-94 1,49075E-93 2,45E-09
30 -17,9629 1,61211E-93 1,97442E-92 2,66E-09
31 -17,8813 2,0628E-92 2,52641E-91 2,88E-09
32 -17,7996 2,55272E-91 3,12643E-90 3,13E-09
33 -17,718 3,05811E-90 3,7454E-89 3,39E-09
34 -17,6363 3,5498E-89 4,3476E-88 3,68E-09
35 -17,5547 3,99606E-88 4,89416E-87 3,99E-09
36 -17,473 4,36607E-87 5,34732E-86 4,33E-09
37 -17,3914 4,63354E-86 5,67491E-85 4,7E-09
38 -17,3097 4,77986E-85 5,85411E-84 5,1E-09
39 -17,2281 4,7962E-84 5,87413E-83 5,53E-09
40 -17,1464 4,68429E-83 5,73706E-82 6E-09
41 -17,0648 4,45579E-82 5,45721E-81 6,51E-09
42 -16,9831 4,13045E-81 5,05874E-80 7,06E-09
 43 -16,9015 3,73341E-80 4,57248E-79 7,66E-09
44 -16,8198 3,29219E-79 4,03209E-78 8,31E-09
45 -16,7382 2,83372E-78 3,47059E-77 9,01E-09
46 -16,6565 2,38197E-77 2,91731E-76 9,78E-09
47 -16,5749 1,95626E-76 2,39591E-75 1,06E-08
48 -16,4932 1,57044E-75 1,92339E-74 1,15E-08
49 -16,4116 1,23285E-74 1,50992E-73 1,25E-08
50 -16,3299 9,46827E-74 1,15962E-72 1,35E-08
51 -16,2483 7,11668E-73 8,71611E-72 1,47E-08
52 -16,1666 5,23714E-72 6,41416E-71 1,59E-08
53 -16,085 3,7747E-71 4,62304E-70 1,73E-08

Prezentarea geometrică a funcţiei y = φ (x) şi a punctelor ( k, Pn ( k ) ), modificate prin metoda

k−np
xn ( k ) =
descrisă mai jos, adică punctele ( x n (k), y n (k), unde √ npq şi y n ( k )=√ npq Pn ( k ) ,
k=0,1,2,…,n.

Notă: pentru ca în grafic punctele (k, Pn ( k ) ) pentru valorile n examinate să nu

coincidă cu axa absciselor, vom alege scări diferite pe axele de coordonate.
k −np
xn ( k ) =
Examinarea, în loc de abscisele k şi ordonatele Pn ( k ) , а axei absciselor √ npq
şi ordonatelor y n ( k )=√ npq Pn ( k ) respectiv, înseamnă:
1. Deplasarea originii coordonatelor în punctul (np, 0), situat în apropierea abscisei, care
corespunde ordonatei maxime Pn ( k ) ;
 2. Creşterea unităţii scării pe axa absciselor de √ npq ori, semnifică comprimarea
graficului pe axa absciselor de √ npq ori;
3. Micşorarea unităţii scării pe axa ordonatelor de √ npq ori, semnifică extinderea
graficului pe axa ordonatelor de √ npq ori;
Pentru a obţine o idee mai clară în ce măsură se poate utiliza formula asimptotică (1.2)
pentru diferite valori finite ale lui n, adică a înlocui legea binomială pentru a calcula
probabilităţile prin funcţia y = φ (x), vom precăuta următorul exemplu.

x 2n  k 
1  Pn
e 2
 Qn
Sarcina 1.4 Fie Pn ( k )=Pn şi 2 npq . Calculaţi Pn , Qn , şi Q n fiind date
valorile n, p-ul indicat şi x n ( k ) =1 .
Pn
Conform teoremei locale Moivre - Laplace raportul Q n ar trebui să tindă la 1, cînd n→ ∞ .
Notă: Pentru simplitate, luăm doar acele valori ale lui n şi p, pentru care x n ( k ) =1 . De exemplu,
dacă p=0.9, n = 16, 100, 400, 1225. Anume pentru ele x n ( k ) =1 , cînd k = 20, 55, 210, 596.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în Tabelul 5.

k −np
x n ( k )= =¿
√ npq
k −16∗0.9 1.44 1.2
1= 1 =¿ k 1= √ = =0.08(3)
√ 16∗0.9∗0.1 14.4 14.4

k 2−100∗0.9 9 3
1= =¿ k 1 = √ = =0.0 (3)
√ 100∗0.9∗0.1 90 90
k 3−400∗0.9 36 6
1= =¿ k 1= √ = =0.016(6)
√ 400∗0.9∗0.1 360 360
k −1 225∗0.9 1102.5 33.204
1= 4 =¿ k 1= √ = =0 .3012
√ 1225∗0.9∗0.1 1 10.25 110.25

n Pn Qn Pn - Q n Pn / Q n
25 1,20006E-25 0,944873 -0,94487 1,27007E-25
25 1,20006E-25 0,944873 -0,94487 1,27007E-25
100 1,0752E-100 0,811859 -0,81186 1,3244E-100
400 0 0,745351 -0,74535 0
1225 0 0,716848 -0,71685 0
 LUCRARE DE LABORATOR NR. 2
Aplicarea Teoremei Integrale Moivre-Laplace. Teorema lui Bernulli
SARCINĂ Pentru a efectua lucrarea de laborator nr. 2 - a obţine abilităţi de lucru cu Teorema
lui Bernuli şi a teoremei integrale a lui Moivre-Laplace.
Date iniţiale. Fie că se efectuează n experimente independente şi fiecare dintre ele pune în
evidenţă un eveniment A cu aceeaşi probabilitate de apariţie p. Se ştie că evenimentul A poate să
se realizeze exact de k ori.
Este necesar de precăutat şi executat toate sarcinile 2.1-2.5 pentru datele variantului de lucru.

Sarcina 2.1. Sunt date numărul de experimente n şi un eveniment de succes A, care are aceeaşi
probabilitate de apariţie p, pentru fiecare experiment. Se cunoaşte că probabilitatea evenimentului
A se va realiza exact de k ori. De determinat probabilitatea că numărul de succese k va fi în
limitele [ k 1 , k 2 ], 0 ≤ k 1 <k 2 ≤ n
k 1−np k−np k 2−np

k 2−np
P { k 1 ≤ k ≤ k 2 }= P
{√ npq
≤ ≤
√npq √ npq }
≈

√ npq − x2
1 k 2−np k −np
≈ ∫ e
√ π −k −np
2 1
2
d x=ϕ ( √ npq)−ϕ ( 1
√ npq
) (2.4)
√ npq

In conditia Sarcinii 1.2 să se determine probabilitatea că se vor defecta nu mai puţin de k 1 şi nu

mai mult de k 2 articole. Fie n = 10500, p = 0.25,k1=200,k2=400 k 1=0 , k 2=70. Această probabilitate
este egală cu
P{0 ¿ k ¿ 100}=
200−10500∗0. 25 k−np 400−10500∗0. 25
P{ ≤ ≤ }=
√ 10500∗0. 25∗0 .75 √ npq √ 10500∗0 . 25∗0. 75
−2425 k−np −2225 k−np
=P { ≤ ≤ }={−54. 65≤ ≤−50. 15}=
√1968 .75 √ npq √ 1968 .75 √ npq
=φ (−54 .65)−φ (−50 . 15)=4 . 507
Sarcina 2.2. Fie că sînt date numerele n, p, α. Determinaţi probabilitatea că frecvenţa relativă de
apariţie a evenimentului A se va abate de la probabilitatea p nu mai mult decât cu α.
q=1-0.1=0.9
P |{ kn − p|<α }=P {− α √ pqn < k−np
√ npq √
<α
n
pq }≈2Ф(α
n
√ pq ¿ (2.5)
Fie n = 1000, p = 0,1, α = 0,05, atunci
k 1000
P
k
{|
1500
−0,4 <0,02 =¿ P{|1000 −0.1<0.05|}
| } =
P{0.05
0.1∗0. 9
}=2φ (105. 409 )=
5.27√
Sarcina 2.3. Fie că sînt date numerele p, α, β. Este necesar de a determina cel mai mic număr n de
experimente care urmează să fie efectuate, astfel încît, cu probabilitatea nu mai mică decît β,
k k
frecvenţa relativă n de apariţii a succesului evenimentului aleator A n , să se abată de la
probabilitatea p nu mai mult decît cu α. Trebuie să găsim n din condiţia
 k
P {| | }
n
−p ≤α ≥ β

Având în vedere (2.5), problema constă în determinarea numărului n din inegalitatea

n

3
2 Ф (α
√ pq
¿ ≥ β.

Fie p=0.3 8 , α=0,01, β=0,857, atunci

k n
p {| −0 .3|<0 . 01}≈2 φ
n
n
√
0 . 21
=0. 857

φ(0 . 01
√ 0 .21
φ( x )=1 . 45
)=0. 427

n
(0 .01
√ 0 .64
n
)=1. 45

0. 0001∗ =2. 1025

0. 0441
2 .1025∗0 . 0441
n= =927 . 202
0 . 0001

n=927.202

Sarcina 2.4. Fie că sînt date numerele p, n, β. De determinat graniţele eventualelor abateri a
k
frecvenţei de apariţie a succesului evenimentului aleator A n , în raport cu probabilitatea p, adică
k
{| | }
trebuie de găsit α, pentru care P n − p ≤ α =β .
k n
Conform exemplului anterior {| | }=2 Ф ( √ =β. De aici definim α.
P
n
− p <α α ¿
pq
2 k
Fie n=400, p= 0.8, β=0,99, atunci {|
3 | } 0,99.
P
n
−0.8 <α =¿

Exprimînd partea stîngă a egalităţii în baza teoremei integrale de Moivre-Laplace prin

1200

√
400 α ¿

2Ф
α
√
0. 8∗0 .2 (
2
3
∗1
3
, obţinem
73,5∗α ¿
φ(50∗α )=0. 495 . Din Anexa A determinăm că

k 2 k
x=0.15, sau, 50α=0.15. De unde α≈0,003, adică n 3 | |
− <0,03 | n −0.8|<0.003
rezulta
k
−0 . 8=0. 003
400
k−0 . 8∗400
=0 . 003
400 rezulta k1=-321.2
−k +0 . 8∗400
=0 . 003
400 rezulta k2=318.8
 P {−321.2≤k≤318.8}
Sarcina 2.5. În iaz au fost lăsaţi M peşti marcaţi. În curînd din acest iaz au fost prinşi n peşti,
printre care k erau marcaţi. De determinat numărul total de peşti în iaz cu probabilitatea p.
Fie M = 1300, n = 500, k = 25, p = 0,95. Găsiţi N. Soluţie:
În baza teoremei integrale Moivre-Laplace (2.5),
k n k−np n n
P {| | }= { √
n
− p <α P −α <
pq √ npq
<α
pq√ }
≈2Ф(α
pq
¿
√ (2.5)
avem
20 1000
p{| − |<α}≥0 . 765
150 N
150
2 φ(α

√
1000( N−1000 )

150
N2
)≥0 . 765

φ( α
√ 1000( N −1000)
)≥0 . 38

de unde din Tabelul din Anexa A , obţinem valoarea lui x, pentru care Ф(x)=1.2. Şi deoarece Ф(x)

2
N
150
⇔2
N 6
√
1000 (N −1000) 2 10( N−1000 )
αN √ 3
≥1 . 2⇔ α≥
1.2
⇔

⇔
√
√ 5( N−1000 ) N √3
√5( N −1000)
1 .2 N √3
⇔α≥
este monotonă nedescrescătoare obţinem √ 5( N−1000)
Presupunem: √ 5( N−1000) =z
2 2 2

N=
z +5000 = 1. 2( z + 5000) =|0 .24 z + 1200|≥0 .765
5 5 z
2
Z =5N-5000, z
2
0. 24 z +1200 =0 . 765
Luam primul caz: z ,0.24z2-0.765z+1200=0 optinem discriminantul negativ.

Luam al dailea caz: 0.24z2-0.765z-1200=0. D=0.58+1152=1152.58

Z1=-0.765-3394/(-0.48)=69.11
Z2=-0.765+3394/(-0.48)=-72.30
De aici calculam:
√ 5( N−1000) =69.11
5N-5000=4776.19
N=4776.19+5000/5=1955
5N-5000=5227.29
N!=2045

R: P{1955 ¿ N ¿ 2045} ¿ 0.765

P { 3919≤ N ≤16432 } ≥ 0,9

LUCRARE DE LABORATOR NR. 3

Distribuţia/repartiţia Poisson ca aproximare a distribuţiei binomiale
SARCINĂ Pentru a efectua lucrarea de laborator nr. 3 - a obţine abilităţi de lucru cu repartiţia
lui Poisson şi a funcţiei de distribuţie/repartiţie F(x).
Date iniţiale. Fie că se efectuează n experimente independente şi fiecare dintre ele pune în
evidenţă un eveniment A cu aceeaşi probabilitate de apariţie p. Se ştie că evenimentul A poate să
se realizeze exact de k ori.
Este necesar de precăutat şi executat toate sarcinile 3.1-3.2 pentru datele variantului de lucru.
Pentru efectuarea calculelor este necesară definirea parametrilor iniţiali. În continuare sunt
prezentate succint problemele care urmează să fie rezolvate. Alăturat găsiţi descrierea datelor
iniţiale.
Determinaţi
1. repartiţia Poisson.
Datele iniţiale sunt: n - numărul de experimente, p - probabilitatea de succes la fiecare
experiment a evenimentului aleator A care se realizează exact de k ori, k – numărul de apariţii
a evenimentului aleator A.
2. funcţia de repartiţie/distribuţie;
Datele iniţiale sunt: n - numărul de experimente, p - probabilitatea de succes la fiecare
experiment a evenimentului aleator A care se realizează exact de k ori, k – numărul de apariţii
a evenimentului aleator A.
Notă: În procesul de calcul, se va apela la Tabelele din Anexa C. La ieşire urmează să fie obţinute:
1. valorea probabilităţii
2. funcţia de repartiţie F(x), şi graficul ei.

Sarcina 3.1. Staţia telefonică deserveşte n utilizatori. Probabilitatea ca orice abonat a apelat
comutatorul într-o perioadă de timp t este egală cu p:
a) determinaţi numărul cel mai probabil de abonaţi care apelează comutatorul într-o periodă de
timp t, şi probabilitatea lui. Comparaţi rezultatele calculelor obţinute cu ajutorul calculelor de
distribuţie Poisson şi distribuţiei binomiale;
b) Care este probabilitatea că într-o periodă de timp t vor apela nu mai mult de k abonaţi?
Fie n = 1000, p = 0,0005, k = 11.
Soluţie:
a) Deoarece λ = np = 0,0005 * 1000 = 0.5, atunci numărul cel mai probabil de abonaţii care doresc
să apeleze într-un interval de timp t, pot fi doar două valori: 3 şi 4. Probabilităţile lor
sunt respectiv egale cu
k0=0
k1=1
P800 ( 3 ) =P800 ( 4 )=C 4800∗0,005∗0,955796Folosind formula lui Poisson în conformitate cu Tabelele din
Anexa C, obţinem
4 3 −4 32 −4
P800 ( 3 ) =P800 ( 4 )= e = e =0,19537 Valoarea exactă P800 ( 3 ) =P800 ( 4 )=0,1945 ; P1000(0)=P1000(1)=0.6063
3! 3

b) probabilitatea ca numărul de abonaţi ξ, care doresc să apeleze într-un interval de timp, va fi nu

mai mare de 10 este egală cu:
1 ∞
P{ξ≤11}= ∑
k=11
p 1000( k )=1− ∑ k=11
P 1000 ( k )

1
k

P 1000 ( k )≈

e
−1

  1∗

e
∞ −1
P{ξ≤11}=1− ∑ 1−
k =11 X
∑e e +e +e
∞ −1 −1 −1 −1
≥ =0 .00428
Presupunem: k =12
Pe de altă parte,1-0.00428=0.99572

Astfel, R: P{ξ≤11} =0,99572

Sarcina 3.2. În rezultatul efectuării experimentului, evenimentul aleator A se produce cu

probabilitatea p. Testul se repetă de n ori. Care este probabilitatea ca evenimentul se va produce
de k = 0,1,2 ... ori?
Fie ξ numărul de producere a evenimentului A. Determinaţi valoarea funcţiei de distribuţie a
variabilei aleatoare ξ în punctele xk=0,1,2,….
Fie p = 0,002, n = 3350, atunci λ = 0,002 * 3350 = 6.7 şi înlocuind în formula (3.1) şi
folosind totodată formula
F(x)= P { ξ ≤ x }=∑ P {ξ=k },
k< x

unde inegalitate k<x indică că sumarea se răsfrînge asupra tuturor acelor valori ale lui k, care sînt
mai mici ca x, vom obţine următoarele probabilităţi enumerate în Tabelul 6.

Tabelul 6
k P(k) Funcţia de k P(k) Funcţia de
distribuţie distribuţie
0 0,1353 0 6 0,0121 0,9834
1 0,2707 0,1353 7 0,0034 0,9955
2 0,2707 0,4060 8 0,0009 0,9989
3 0,1804 0,6767 9 0,0002 0,9998
4 0,0902 0,8571 10 0,99995
5 0,0361 0,9437 11 1