Sunteți pe pagina 1din 16

Anul IV, nr.

45
apare
octombrie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins: 100 de ani de la naºterea


Cum sã ne protejãm
copiii de anturaj? Pãrintelui Arsenie
Cum sã-þi protejezi copiii de
rãul din afarã, de anturaj, de „Viaþa Pãrintelui Arsenie Boca
ce se aude ºi ce se vede în -povestitã de Pãrintele Teofil (p. 2)
afara familiei? (pag. 11)
Încã ne mai rugãm „Despre
cauzele
pentru conducãtorii
þãrii noastre… necazurilor care vin
În conjunctura actualã, fieca-
re membru al societãþii româ- asupra noastrã
neºti este supãrat pe cei care
sunt la conducere. De ce ne - o predicã a Pãrintelui Arsenie, þinutã
mai rugãm pentru ei? (pag. 7) la Mãnãstirea Sâmbãta (p. 4-5)
10 porunci pentru
soþiile ortodoxe „În cinstea Pãrintelui Arsenie
(pag. 10)
(pag. 3)
(p. 2)
Editorial de Pr. Adrian Magda vieþii noastre, însã ne raportãm la ea întãriþi-vã” (I Corinteni 16, 13). De alt-
Moda jelitului bãrbãteºte, nu jelindu-ne (fãrã „Vai de fel, chiar apostolul întãrea sufletele
Titlul acestui editorial a mine”, „Vai de noi”). De ce? Pentru cã ucenicilor sãi, spunându-le „sã stãruie
fost inspirat din constatãri- noi suntem eroii vieþii noastre, iar eroii în credinþã ºi arãtându-le cã prin multe
le succesive ºi constante ale trebuie sã izbândeascã. Din nou, de ce? suferinþe trebuie sã intrãm în Împãrãþia
fenomenelor sociale contem- Pentru cã imaginea omului care se tân- lui Dumnezeu” (F. Ap. 14, 22).
porane ºi nu numai. „Moda” guieºte necontenit despre nefericirea sa Ce trebuie sã plângem, totuºi? Ne-
sau „febra” jelitului nu este nu este constructivã, plângãciosul se putinþele noastre: de a iubi, de a ne împã-
altceva decât vãitatul non- transformã în disperat, iar disperatul în ca cu fraþii noºtri, de a ne rãzbuna etc.
stop din presã, de la posturile TV ºi, în deprimat. ªi, în fine, deprimatul nu Iar voia lui Dumnezeu nu este sã ne
general, din viaþa noastrã cotidianã. intrã în bucuria Tatãlui, pentru cã jelim, ci sã lucrãm responsabil la cu-
Exemplu: „Vai de noi, cã se trãieºte tot „împãrãþia cea pregãtitã vouã”, despre rãþirea ºi înnobilarea noastrã lãuntricã,
mai greu”, „Vai de noi, cã iar s-a care vorbeºte Mântuitorul Hristos cu nãdejdea cã Hristos mobilizeazã
scumpit benzina”, „Vai de noi, cã…”. (Matei 25, 34), nu este a celor ce strigã „eroul” din noi ºi-l ajutã sã izbân-
Scopul acestui editorial este de a „Doamne, Doamne”, ci a celor care fac deascã. Acesta este plânsul „ziditor” (al
încerca realizarea unei „operaþii chirur- „voia Tatãlui Meu Celui din ceruri”. Fericirilor), care naºte pocãinþa ºi cu-
gicale” pe conºtiinþa omului, constând Mã sprijin în afirmaþiile mele pe cereºte Împãrãþia. A elimina „moda
în „extirparea” lui „vai de noi” din Sfântul Apostol Pavel, care afirma cã jelitului” înseamnã a stopa un fenomen
propoziþiile ºi din gândurile noastre. un creºtin se laudã cu suferinþele sale, care câºtigã amploare ºi se transformã
Prin urmare, dacã înainte ne jeleam: nu se tânguieºte, „bine ºtiind cã suferin- într-o adevãratã psihozã, pentru cã bol-
„Vai de noi, cã s-a scumpit benzina”, þa aduce rãbdare, ºi rãbdarea încercare, navul nu are nevoie sã-i spui: „Vai ce
dupã eliminarea lui „Vai de noi” va ºi încercarea nãdejde, iar nãdejdea nu bolnav eºti, nu cred cã mai ai scãpare”,
rãmâne constatarea - negativã, ce-i ruºineazã (adicã nu rateazã, n.n.), pen- ci sã-l îmbãrbãtezi, spunându-i „Vei fi
drept - cã „S-a scumpit benzina”, dar nu tru cã iubirea lui Dumnezeu s-a vãrsat sãnãtos, cu ajutorul lui Dumnezeu, da-
vom mai aborda acel ton plângãcios. în inimile noastre prin Duhul Sfânt cel cã îþi pui nãdejdea în El”.
ªi acum ne întrebãm: ce am câºtigat dãruit nouã” (Romani 5, 35). Ce câºtigãm dacã rãmânem cu „Vai
cu aceastã „operaþie”? Rãspunsul este: Alternativa la „moda jelitului” ne-o de mine”, „Vai de noi”? Locul celor
rãmâne constatarea normalã cã strã- aratã tot Apostolul Pavel: „Privegheaþi, care s-au învãþat sã plângã pe pãmânt ºi
batem o perioadã dificilã din istoria staþi tari în credinþã, îmbãrbãtaþi-vã, vor plânge ºi în Cer.
CMYK
2 Eveniment
Viaþa Pãrintelui Arsenie Boca reþei de atunci, Maica Zamfira, Pãrin-
tele a rãmas în Bucureºti ºi a lucrat la
Pãrintele Arsenie Boca, pe numele povestitã de Pãrintele Teofil atelierele Patriarhiei ca pictor de
din botez Zian Vãleanu, s-a nãscut în icoane. În Bucureºti a stat pânã în 1989,
Vaþa de Sus, o localitate din Munþii ar fi fost nimic în mãnãstire, el tot era ºi a pictat biserica din Drãgãnescu,
Apuseni, din pãrþile Bradului, în 29 cel mai mare. Credincioºii se orientau lângã Bucureºti. În 29 noiembrie 1989
septembrie 2010, dint-o familie de dupã cuvântul lui, se interesau de a murit la Sinaia ºi a fost înmormântat
oameni simpli, de la þarã, dar foarte opinia Pãrintelui ºi Pãrintele, fiind la în 4 decembrie, la Prislop. La Sinaia
credincioºi. A urmat ºcoala primarã în îndemânã, le rãspundea. erau o parte din cãlugãriþele pe care
satul natal, liceul la Brad, iar teologia la Dupã 1948 a plecat la Mãnãstirea Pris- le-a avut Pãrintele la Prislop, care au
Sibiu, terminând în 1933. lop, trimis fiind de Mitropolitul Nicolae cumpãrat o vilã ºi au lucrat acolo artã
Dupã aceea a mai urmat încã o Bãlan. Aici a rãmas pânã în 1959, cu o manualã. Era un fel de aºezãmânt
ºcoalã la Bucureºti, ºcoala de belle-arte, întrerupere de ceva timp, când a fost cvasi-mãnãstiresc, iar Pãrintele avea o
care astãzi se numeºte ªcoala de Arte arestat, persecutat, þinut în temniþe ºi chilie-atelier aici.
Plastice, unde a învãþat pictura ºi sculp- apoi dus la canalul Dunãre-Marea Nea- Pãrintele Arsenie a fost un om cu o
tura, fiind trimis la Bucureºti de cãtre grã. Dupã o perioadã de timp, Mitropo- pãtrundere deosebitã. A fost un preot
Mitropolitul Nicolae Bãlan care, ob- litul Nicolae Bãlan l-a chemat pe Pã- foarte rugãtor, care s-a impus în
servând cã are talent, a vrut sã folo- rintele înapoi la Sâmbãta, deoarece Mã- conºtiinþa oamenilor prin viaþa sa per-
seascã acest talent spre binele Bisericii. nãstirea Prislop trecuse în subordinea sonalã ºi prin ceea ce a fãcut pentru
A urmat ºi alte cursuri la facultatea de Episcopiei Aradului. Dar Pãrintele l-a oameni. Adicã nu el a cãutat sã se
medicinã, în special anatomie, fiziolo- rugat sã-l lase acolo, la Prislop. înfigã în conºtiinþa omului, ci viaþa pe
gie ºi geneticã. Apoi, în 1939 s-a aºezat La Mãnãstirea Prislop a fost preot care a avut-o el, trãirea ºi capacitatea pe
la mãnãstirea de aici, de la Sâmbãta de slujitor ºi duhovnic la maici pânã în care a avut-o ºi a manifestat-o faþã de
Sus, dupã ce s-a întors de la Sfântul 1959, când statul i-a pus în vedere sã credincioºii care i-au cerut ajutorul prin
Munte, unde a fost trimis tot de Mitro- plece acasã, cãci mãnãstirea se desfi- rugãciune cãtre Dumnezeu în diferitele
politul Nicolae Bãlan, pentru a cu- inþa. Or, el nu mai avea casã, ºi atunci a lor necazuri, l-au impus în viaþa lor.
noaºte trãirea monahalã de acolo; era plecat la Bucureºti, iar cu sprijinul sta- Pãrintele Teofil Pãrãian
diacon din 1935, fãcut de Mitropolitul
Nicolae.
A intrat în monahism în anul 1940,
În cinstea Pãrintelui Arsenie
depunând votul monahal aici, la Mã- În noiembrie 2007 vã spuneam cã, din Braºov, 3 din Sibiu ºi 2 din Bucureºti
nãstirea Sâmbãta, de Izvorul Tãmãdu- la jumãtatea drumului dintre cabana „Va- ne-am strâns la mãnãstirea de la Sâmbãta,
irii, ºi a rãmas aici pânã în 1948. Deci lea Sâmbetei” ºi chilia Pãrintelui Arse- de unde am primit binecuvântarea pã-
stadiul de noviciat, cãlugãria, diaconia nie Boca din Munþii Fãgãraºului, un rintelui stareþ ºi pe pãrintele Casian înso-
ºi preoþia au decurs la Mãnãstirea grup de creºtini au amplasat o „cruce þitor. Înconjuraþi de tomnatecul peisaj
Brâncoveanu. În 1942 a fost fãcut de lemn care sã strãjuiascã de sus pe cei multicolor al pãdurii, am ajuns cu bine
preot, tot de Izvor. Aici a activat pânã care strãbat cãrãrile munþilor ºi spre a le la cabanã, unde am rãmas uimiþi când
în 1948, fiind cunoscut ca un om de- arãta drumeþilor «cãrarea» spre Chilie…” am vãzut cã zãpada acoperea destul de
osebit, iar credincioºii îl ºtiau ca un om Vã exprimam atunci ºi dorinþa ca, tot bine vârful munþilor, iar aerul curat era
cu mare dar de la Dumnezeu. Avea un prin Asociaþia pentru Isihasm din Fã- atât de rece, încât ne-a luat frigul. Dupã
cuvânt hotãrât, avea o privire pãtrunzã- gãraº, pe viitor sã se mai amplaseze o cãutarea unui loc potrivit, ne-am apucat
toare, avea intuiþie, avea niºte calitãþi cu cruce chiar lângã chilia Pãrintelui… de treabã: unii au început sã sape groa-
care a fost înzestrat nativ de la Dum- Iatã-ne ajunºi astfel în toamna lui pa ºi sã facã ciment pentru amplasarea
nezeu ºi pe care ºi le-a pus în valoare ºi 2010, pregãtiþi sã urcãm cu o nouã cru- noii cruci, iar alþii au început sã urce
prin anumite exerciþii ºi prin anumite ce sculptatã în lemn, de acelaºi credin- spre chilie pentru a reîmprospãta ve-
angajãri. Sigur cã au contribuit foarte cios din Braºov, pentru a o pune în apro- chea cruce cu lac, deoarece intemperi-
mult ºi cunoºtinþele de artã, de fizio- pierea chiliei Pãrintelui Arsenie din ile vremii ºi-au fãcut cunoscutã pre-
nomie pe care le-a dobândit studiind, munte. Am aflat însã între timp cã, pe zenþa. Încet ºi cu atenþie, crucea a fost
dându-ºi seama de multe ori de aºe- locul unde voiam noi sã punem cru- înãlþatã, spre bucuria ºi mulþumirea su-
zarea sufletului oamenilor prin ceea ce cea, alþi creºtini binevoitori, cu râvnã fleteascã a celor prezenþi.
exprima privirea lor, faþa lor. pentru Pãrintele ºi dragoste faþã de Dum- Nãdãjduim ca, pe 16 octombrie, cru-
În mãnãstire Pãrintele Arsenie a nezeu au pus deja o cruce foarte fru- cea sã fie sfinþitã ºi sã fie pusã o plãcuþã
fost ca stareþ, dar nu a avut o numire moasã, tot din lemn. Astfel, am hotãrât cu urmãtorul text: „Aceastã Sfântã Cruce
oficialã. Oricum Pãrintele era mare ca noua cruce sã fie ridicatã în apro- s-a ridicat întru cinstea Preacuviosului
prin tot ce putea el sã facã, pentru cã îi pierea cabanei „Valea Sâmbetei”, chiar Pãrintelui nostru Arsenie Boca la 100
depãºea pe toþi în toate privinþele, ºi ca unde începe cãrarea spre chilie, ca punct de ani de la naºtere - 29 septembrie
inteligenþã, ºi ca posibilitãþi de cu- de reper, semn ºi închinare pentru toþi 2010”. Un gând care s-a nãscut acum
noaºtere ºi de investigaþie, deci era un cei care vor sã ajungã la aceasta. trei ani ºi acum a devenit realitate, cu
om deosebit din toate punctele de Aºadar, în dimineaþa zilei de 2 octom- ajutorul lui Dumnezeu ºi al Pãrintelui
vedere. Aºa cã, chiar dacã Pãrintele nu brie, 14 creºtini din Þara Fãgãraºului, 9 Arsenie. Prof. Veronica Sinu
Eveniment 3
100 de ani de la naºterea Pãrintelui Arsenie
„Dacã Prislopul are trupul Pãrintelui Arsenie, Fãgãraºul are duhul Sfinþiei sale” - PS Daniil
Credincioºii din Þara Fãgãraºului ºi-au manifestat încã o
datã ataºamentul, preþuirea ºi evlavia pe care o au faþã de cel
numit ,,Sfântul Ardealului” - Pãrintele Arsenie Boca. Manifes-
tãrile organizate cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naºterea
Pãrintelui au strâns laolaltã mii de credincioºi dornici sã-ºi alã-
ture rugãciunile lor slujbelor de pomenire sãvârºite în memoria
marelui duhovnic, sã simtã fiorul sfinþeniei ce rãzbate din
veºmântul acestuia ºi sã se hrãneascã duhovniceºte din cuvin-
tele ce au evocat personalitatea sfinþiei sale.
„Veºmântul” Pãrintelui, noscut pe Pãrintele,
la Fãgãraº printre care ºi ÎPS Lau-
renþiu Streza ºi PS Da-
Era de neconceput ca acest centenar niil Stoenescu.
sã nu fie marcat ºi în oraºul ºi zona Pãrintele mitropolit
noastrã, având în vedere relaþia deo- a salutat prezenþa atâtor
sebitã pe care au avut-o credincioºii oameni care au fost
fãgãrãºeni cu Pãrintele Arsenie, atât în apropiaþi de Pãrintele
perioada vieþuirii sale la Mãnãstirea Arsenie Boca, expli-
Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, cât când rânduiala Bisericii
ºi în timpul peregrinãrii sale la Drãgã- Ortodoxe privitoare la
nescu, Sinaia sau Prislop. canonizarea celor la ca-
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþi- re poporul aratã evlavie
tului Dr. Laurenþiu Streza, Mitropolitul ºi dupã trecerea lor la
Ardealului, în ziua de 24 septembrie, Domnul: „Un astfel de
Preasfinþitul Daniil Stoenescu, Episcopul simpozion nu are doar
Daciei Felix, apropiat al Pãrintelui Arse- rolul de a aduna în or-
nie, a adus la Catedrala Ortodoxã „Sf. Ioan dine cronologicã niºte
Botezãtorul” din Fãgãraº o raclã cu un evenimente din viaþa
„veºmânt” pe care Pãrintele l-a purtat în Pãrintelui Arsenie. Ele-
timpul pictãrii bisericii de la Drãgãnescu. mentele biografice sunt
Cum a spus Preasfinþitul Daniil, acest doar complementare. Esenþialã este elevilor seminariºti de la Liceul
veºmânt a suplinit lipsa veºmintelor mãrturia pe care fiecare dintre noi sun- Teologic ortodox „Sf. Constantin Brân-
preoþeºti, pe care securitatea regimului tem în stare s-o aducem sau pregãtirea coveanu”, care, coordonaþi de domnul
comunist a impus-o Pãrintelui Arsenie, deosebitã pe care o avem fiecare, de a profesor Gheorghe Malene, au încântat
mai ales cã Pãrintele a continuat sã slu- recepta, de a primi în sufletul nostru auzul tuturor prin rãspunsurile date la
jeascã lui Dumnezeu ºi oamenilor în mesajul pe care Pãrintele Arsenie ni-l stranã.
ciuda tuturor restricþiilor. Racla a fost trimite astãzi, la 100 de ani de la În cuvântul sãu, pãrintele protopop
depusã în subsolul catedralei, unde va naºterea sa”, a spus ÎPS Laurenþiu. a evocat câteva aspecte ale persona-
rãmâne pânã la sfârºitul lunii noiem- Simpozionul s-a încheiat duminicã, litãþii Pãrintelui Arsenie, scoþând în evi-
brie, când va fi dusã la Mãnãstirea Pris- 26 septembrie, când, dupã Sfânta Litur- denþã legãtura Sfinþiei sale cu Þara Fã-
lop pentru ziua pomenirii trecerii la cele ghie, a fost oficiat un parastas pentru gãraºului ºi împãrtãºind credincioºilor
veºnice a Pãrintelui Arsenie. Pãrintele Arsenie ºi a fost sfinþitã o convingerea cã, odatã cu aducerea veº-
Mãrturii în vederea troiþã aºezatã lângã altarul din pãdure al mântului Pãrintelui în Fãgãraº, lucrãrile
mãnãstirii. de la catedralã vor intra într-o nouã
canonizãrii etapã. De asemenea, pãrintele protopop
Manifestãrile închinate împlinirii a „Fãgãraºul are duhul a repetat cuvintele Preasfinþitului Da-
100 de ani de la moartea Pãrintelui Pãrintelui Arsenie” niil, care a spus cã: „Dacã Prislopul are
Arsenie au continuat sâmbãtã, 25 sep- Ziua naºterii Pãrintelui Arsenie, 29 trupul Pãrintelui Arsenie, Fãgãraºul are
tembrie, la Mãnãstirea Brâncoveanu de septembrie, a fost marcatã în Fãgãraº la duhul Sfinþiei sale”, care îºi face simþitã
la Sâmbãta de Sus. Aici a avut loc un Catedrala „Sf. Ioan Botezãtorul” prin prezenþa mai ales în conºtiinþa ºi în
simpozion, organizat de aºezãmântul sãvârºirea Sfintei Liturghii ºi a parasta- sufletele celor care l-au cunoscut per-
monahal în colaborarea cu Fundaþia sului. Slujba a fost oficiatã de un sobor sonal, dar ºi a urmaºilor lor, pentru cã
„Arsenie Boca” din Bucureºti. Întru- de patru preoþi ºi un diacon, în frunte cu viaþa duhovniceascã din Þara Fãgã-
nirea s-a bucurat de participarea mai pãrintele protopop Ioan Ciocan. At- raºului a fost definitiv marcatã de per-
multor ierarhi, preoþi, monahi, oameni mosfera duhovniceascã, cu totul deo- sonalitatea Pãrintelui Arsenie Boca.
de culturã ºi intelectuali care l-au cu- sebitã, a fost susþinutã ºi de prezenþa Arhidiac. Nicolae Lie
4 Pãrintele Arsenie Boca

Despre cauzele necazurilor care


În vremea în care Pãrintele Arsenie era la Sâmbãta, O predicã a Pãrintelui
mulþime de oameni strãbãteau cale lungã, cu cãruþa sau pe jos,
pentru a primi un sfat, o povaþã, o mângâiere. Îi aduceau
necazurile. Necazurile care, deºi omul fuge de ele, „sunt mila
lui Dumnezeu cu noi, oamenii”, le spunea Pãrintele. Printre cei
care, „cu merindea sãracului în straiþã”, îl ascultau în anii '40
pe Pãrintele rostind cuvântul de învãþãturã duminical, veþi fi
fost probabil ºi dintre dumneavoastrã sau pãrinþii, bunicii,
vecinii dumneavoastrã; pentru cã oamenii mergeau la Sâmbãta
din toatã satele Þãrii Fãgãraºului. În amintirea acelor vremuri,
vã oferim o astfel de predicã, þinutã de Pãrintele în februarie
1942. Spusã parcã pentru generaþii întregi, pentru cã e extrem
de actualã ºi acum, ca ºi atunci. Singura diferenþã e cã acum nu
mai facem niciun efort sã alergãm la mãnãstire…
Pentru „tândãlirea” la bisericã. Iatã cum
din tinereþe îi lumineazã ºi cum
îi îndeamnã sã îºi
Mãrire Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului repare biserica: Aþi
Duh, ºi acum ºi pururea ºi în vecii tot aºteptat sã aveþi
vecilor. Amin. Foarte adesea mã uit la mult, dar iatã cã aveþi puþin. Aþi strâns pleca de la cuvintele unui prooroc îm-
voi cum, venind de la depãrtãri mari, mult ºi Eu am risipit truda voastrã! pãrat. Iatã ce zice Dumnezeu prin gura
rupþi de obosealã, cu pâinea sãracului în Pentru ce? Din pricina templului aces- Proorocului David: Ziua ºi noaptea mã
straiþã, alergaþi la mãnãstire ºi rãmâneþi tuia care este dãrâmat, iar voi zoriþi cu apasã mâna Ta ºi se uscã vlaga mea,
zile de-a rândul ca sã auziþi cuvânt. lucrul, fiecare pentru casa lui! De ca de arºiþa verii. Mi-am mãrturisit
Dacã cineva s-ar uita la voi prin aceea cerul se va încuia ºi nu-ºi va mai însã pãcatul ºi greºeala mea n-am as-
paginile Sfintei Scripturi, ar spune cele da roua sa ºi nici pãmântul roada sa. cuns-o, ºi-am zis: „Mãrturisi-voi Dom-
spuse de Proorocul Agheu cãtre jidovii Eu am chemat secetã pe pãmânt ºi peste nului fãrãdelegea mea” ºi îndatã a ridi-
care nu mai mergeau la bisericã ºi nu munþi, peste grâu ºi peste vin ºi peste tot cat pedeapsa pãcatului meu. De aceea
mai voiau sã zideascã templul din Ieru- ce creºte din pãmânt; peste oameni ºi toatã sluga credincioasã sã se roage
salim. Aceste cuvinte vi se potrivesc ºi peste dobitoace ºi peste toatã strãdania Þie la vreme cuvenitã ºi chiar potop de
vouã. ªi tot din cauza asta vi se întâm- mâinilor voastre (Agheu 1, 9-11). s-ar stârni, pe acela nu l-ar potopi
plã ceea ce spuneam, cã osteniþi de la Le spune Domnul prin Proorocul (Ps 31, 4-7).
mari depãrtãri, cu merindea sãracului în Agheu aceste cuvinte, pentru cã nu mer- Aºa a pãþit ºi David, cum pãþeºte tot
straiþã. Vi se întâmplã pentru vremea geau la bisericã ºi nu-ºi reparau templul cel ce pãcãtuieºte. Simte o uscãciune a
când nu mergeaþi la bisericã, la biserica din Ierusalim. Iar vouã astãzi, când ve- vieþii, o tânjire a lui ºi-a tuturor lucru-
voastrã din sat, unde acelaºi cuvânt vi niþi de la mari depãrtãri cu multã oste- rilor sale. Simte sabia lui Dumnezeu atâr-
s-ar fi vestit încã din tinereþe. Cuvântul nealã ºi cu pâinea sãracului în straiþã, vi nând asupra sa, pentru pãcatele sale.
s-a vestit, dar voi aþi tândãlit ºi aþi rãmas
se potrivesc aceste cuvinte, pentru cã lu- Ce e de fãcut?
acasã când se vestea cuvântul. Cãci de
crurile s-au întors. Cãci cât a fost bise- Astea-s ºi necazurile care apasã
unde era sã înveþi sã faci lucrul lui
peste toþi ºi care vã aduc pe voi la mã-
Dumnezeu, ca sã se coboare peste tine ricã în sat, voi tândãleaþi cu alte lucruri.
ºi peste casa ta binecuvântarea lui Cine poate zice cã nu i s-a fãcut cunos- nãstire. Pentru necazurile voastre oste-
Dumnezeu, dacã n-ai fost la bisericã? cut cuvântul lui Dumnezeu încã din niþi. Cãci numai prin necazuri scoate
Dar nu numai cã n-ai fost la bise- tinereþe?! Iatã cã acum trebuie sã veniþi Dumnezeu pe oameni din þepenealã,
ricã ºi nu v-aþi îngrijit de casa lui pânã aici ºi sã faceþi ostenealã ca asta. din uscãciunea vieþii. Iar necazurile te
Dumnezeu, dar nu v-aþi grijit nici de ªi de-ar fi fost mãnãstirea într-un loc vor ustura tot mai tare, pânã când vei
biserica pe care o avem în noi, cãci aºa unde aþi ajunge cu ºi mai multã oste- cãuta sã te tãmãduieºti.
se spune, cã trupul nostru este templu al nealã, cu ºi mai multã greutate, sã ºtiþi Cãci iatã ce pricinã are cu noi Dum-
Duhului Sfânt. ªi pe acesta l-aþi lãsat cã ºi acolo v-aþi duce, aºa de mare e nezeu. Nu cu noi, cãci doar suntem fiii
sã se dãrãpãne. durerea când uscã Dumnezeu viaþa oa- Lui, ci cu relele noastre. Asupra relelor,
Iatã cuvintele lui Agheu, care se menilor. Aºa stau lucrurile într-o laturã. pãcatelor, fãrãdelegilor noastre atârnã
potrivesc aºa de bine ºi nouã! Cãci cum sabia lui Dumnezeu. Necazurile aces-
Prin necazuri Dumnezeu tea vã usturã ºi din pricina lor vine apoi
sã nu se potriveascã cuvintele Scripturii scoate pe oameni
la toþi? Cuvintele lui Dumnezeu tuturor ºi uscãciunea vieþii voastre. Dacã neca-
se potrivesc. ªi iatã mustrarea lui din „þepenealã” zurile sunt pricina pentru care veniþi
Dumnezeu printr-unul din prooroci, Sã vedem cum stau lucrurile în la- aici, apoi pricina pentru care vi le trimi-
fãcutã jidovilor, pentru cã nu mergeau tura în care se mai pot îndrepta. ªi vom te Dumnezeu sunt fãrãdelegile voastre.

CMYK
Pãrintele Arsenie Boca 5
vin asupra noastrã
Arsenie Boca, þinutã la Mãnãstirea Sâmbãta
Sã te mãrturiseºti, ai osândit, sau ai gândit
sã te desfaci de rele despre cineva acelaºi cu-
vânt ºi-ai uitat sã-l spui
Cum sã scãpãm de sabia lui Dumne- la mãrturisire. Dumne-
zeu care atârnã asupra noastrã sau de zeu însã n-a uitat greºea-
pãcatele nemãrturisite? Cãci pe acestea la ta sau cuvintele tale.
le urmãreºte sabia lui Dumnezeu! Proo- De aceea vrea ca sã te
rocul ºi împãratul David zice: „Mãr- spele, sã te curãþeascã
turisi-voi Domnului fãrãdelegea mea” de toate relele tale.
ºi îndatã a ridicat - a înlãturat - pedeap-
sa pãcatului meu. Ce trebuie sã facem? Pricina vrajbei:
Sã ne mãrturisim toate fãrãdelegile pãcatele nemãrturisite de pãcatele pe care vi le-a adus aminte
noastre fãrã nicio ascundere ºi-ndatã va Ce face cu tine? Doar îþi aduce soþul, vecina, propriul copil, apoi
înlãtura Dumnezeu osânda, ºi-ndatã sa- aminte de relele pe care le-ai fãcut. De rugaþi-vã ºi pentru gura slabã care v-a
bia nu va mai atinge viaþa ta. aceea, toate relele care-þi vor fi împroº- atras luarea-aminte, cãci prin aceea
Însã luaþi seama, cã pentru aceea cate în obraz ºi care vã vor sãgeta la lucrarea lui Dumnezeu s-a fãcut.
atinge Dumnezeu viaþa ta cu necazuri, inimã nu le socotiþi ca necazuri, ci staþi Credeþi voi lucrul acesta?! Apoi
pentru cã nu te-ai mãrturisit. Dacã zici locului ºi cugetaþi: n-am ºi eu oare vreo þineþi-l minte! Pentru cel care te ocã-
cã-þi merg în curte ºi-n viaþã toate rãu, greºealã ca asta? Pentru cã vã spun cã rãºte roagã-te ca pentru un binefãcãtor,
apoi înseamnã cã ai pãcate de care aºa lucreazã Dumnezeu: îngãduie ca întoarce-te cu bunãtate spre el ºi-ºi va
Dumnezeu vrea sã te desfacã. De aceea bãrbatul tãu, vecina ta, copilul tãu sã-þi întoarce ºi Dumnezeu faþa cea lumi-
sã vrei ºi tu ce vrea Dumnezeu, sã te spunã cuvinte de ocarã ca astfel sã-þi noasã spre tine. Biruiþi rãul cu binele,
desfaci de rele, cãci Dumnezeu nu vrea aduci aminte de pãcatul tãu ºi sã te cãci de partea binelui e Dumnezeu ºi
ca sã atârne în veac sabia Sa asupra ta. îndrepþi. ªi dacã tu ai uitat sau þi-a fost oare nu e mai tare Dumnezeu ca rãul?
Lipiþi-vã inima de lucrul lui Dum-
Ocara - nuiaua aducerii ruºine sã-l mãrturiseºti preotului - ºi nu
nezeu, cãci zice Domnul: Cheamã-mã
aminte de pãcate trebuia sã-þi fie ruºine, ci ruºine de
pãcatul tãu numai - pentru aceasta a pe mine în ziua necazului tãu ºi te voi
Sã vã spun acum câteva feluri în îngãduit Dumnezeu sã-l auzi din gura ajuta. Nu mai chemaþi pe dracul, pe
care simþiþi voi sabia lui Dumnezeu altuia. ªi cu toate cã tu juri cã nu eºti batã-l Crucea, cãci dacã tot pe el îl
asupra voastrã. Sã zicem cã cineva îþi vinovatã de aºa ceva, ºi acum nici nu chemaþi, el vã va ajuta ºi el vã va aduce
face vreo nedreptate. Tu în toate privin- eºti, dar ai acel pãcat din tinereþe ºi nu risipã ºi moarte.
þele eºti cinstit ºi o vecinã, soþul, soþia l-ai mãrturisit. Asta e pricina vrajbei: Deci lipiþi-vã de cele ale lui Dum-
sau unul din copii se va rãzvrãti împo- pãcatele nemãrturisite. nezeu. ªi chiar de vã trimite necazuri,
triva ta ºi-þi va zice cuvinte de ocarã, ªi când pricepi vrajba cu rostul ei, apoi vi le trimite cu rost. ªi de-ndatã ce
desfrânat, desfrânatã, cuvinte grele trimisã fiind de la Dumnezeu, atunci vei mãrturisi pãcatul tãu, Domnul va
care-þi pãtrund inima ca o sabie ºi nu recunoaºte-þi pãcatul tãu ºi spune-l sub ridica pedeapsa pãcatului tãu. ªi chiar
pricepi ce poate fi, ba te ºi mânii ºi dai patrafir, ca sã nu mai atârne pedeapsa de vor mai veni necazuri asupra ta, tu
ºi tu cu o sabie asupra lui ºi aºa se ajun- lui Dumnezeu asupra ta „Mãrturisi-voi nu le vei mai socoti necazuri, ci mila lui
ge la vrajbã ºi la lucruri slabe. ªi vii pãcatul meu” ºi îndatã va înlãtura Dumnezeu cu tine, ºi aºa vei ieºi bi-
aici, ca sã afli de ce pãþeºti asemenea pedeapsa pãcatului meu. Cãci zice în ruitor asupra lor. De aceea, rugaþi-vã
lucruri. ªi afli aici cã necazurile acelea, alt loc: Multe sunt bãtãile care ajung pe pentru cei care vã blestemã. ªi asta stã
nedreptatea aceea totuºi nu e o nedrep- pãcãtos; iar pe cel ce se teme de scris! Cãci lucru bun fac, dar nu vedeþi
tate, ci este o nuia cu care Dumnezeu îþi Domnul, mila îl va întâmpina (Ps 31, voi.
aduce aminte de pãcatele tale pe care tu 11). Da, necazurile sunt mila lui Dum- Cum v-am mai spus, toþi cei ce vreþi
nu le-ai mãrturisit. ªi pãcatul e acel cu- nezeu cu noi, oamenii. Cum te-ai teme sã coboare umbra lui Dumnezeu peste
vânt zis de vecinã, de soþ sau de pro- de un ºarpe pe care l-ai avea în buzunar viaþa voastrã, sã dobândiþi ocrotirea lui
priul copil, cuvânt care te-a sãgetat la ºi-ai face ce-ai putea numai sã scapi de Dumnezeu peste casa voastrã ºi peste
inimã. Pentru cã tu ai uitat sã mãr- el, ai arunca ºi haina de pe tine cu el cu ostenelile mâinilor voastre, curãþiþi-vã
turiseºti preotului unul din pãcatele tale tot numai sã scapi, cãci poate gãuri sufletele voastre cu rugãciuni, cu
din tinereþe. ªi Domnul îþi aduce amin- buzunarul ºi sã te muºte, tot aºa sã spovedanie curatã ºi cu post. ªi veþi
te. Tu poate ai uitat cã ai început cãsã- faceþi ºi cu pãcatele. vedea cum are sã vie mila lui Dum-
toria cu stângul ºi apoi te-ai cununat sau nezeu ºi ocrotirea lui Dumnezeu asupra
ai lepãdat vreun copil - ºi aceasta e fãrã- Biruiþi rãul cu binele ta ºi asupra a tot lucrul mâinilor tale.
delege înaintea lui Dumnezeu. E o ispra- De aceea vã spun, sã faceþi spo- Amin.
vã a curviei, chiar dacã eºti cununatã vedanie curatã cum n-aþi fãcut în viaþa Cuvânt þinut la Mãnãstirea Sâmbãta,
dupã lege. Sau ai uitat sã spui cã numai voastrã. Iar de vã veþi aduce aminte ºi în ziua de 25 februarie 1942
CMYK
6 Eveniment
Inaugurarea Liceului Teologic Ortodox
„Sf. Constantin Brâncoveanu”
Începutul activitãþii la noua instituþie de învãþãmânt
fãgãrãºeanã a stat sub semnul binecuvântãrii arhiereºti
a Înaltpreasfinþitului Laurenþiu Streza, Mitropolitul
Ardealului, care a participat la festivitatea de deschidere
a ºcolii ºi a noului an ºcolar.
ÎPS Laurenþiu a oficiat cu aceastã þinerea învãþã-
ocazie, alãturi de un sobor de preoþi ºi mântului româ-
diaconi, o slujbã de Te-Deum, binecu- nesc, de la începuturile acestuia ºi pânã numai în ce priveºte demersul legislativ
vântând pe profesori, elevi ºi pãrinþi, ºi în prezent, atrãgând atenþia cadrelor ce se impune în astfel de situaþii, ci ºi
rugându-L pe Dumnezeu sã reverse ha- didactice asupra responsabilitãþii ce prin alocarea de fonduri ce au susþinut
rul Sãu asupra tuturor celor implicaþi în apasã pe umerii lor prin nobila misiune lucrãrile de reamenajare a unei pãrþi
activitatea didacticã. Alãturi de Înalt- de a sluji Biserica ºi neamul de la cate- importante din clãdirea ºi spaþiul afe-
preasfinþia Sa, la acest moment festiv drã, pentru cã procesul de învãþãmânt rent ºcolii; la finalul festivitãþii, domnul
de dublã sãrbãtoare - inaugurarea noii nu este altceva decât împlinirea unei director Ioan Matic a mulþumit tuturor
instituþii ºi începerea anului ºcolar - au porunci dumnezeieºti, aceea de a ne celor care s-au implicat ºi au susþinut
participat ºi pãrintele arhimandrit Ila- desãvârºi. realizarea Liceului Teologic Ortodox:
rion Urs, stareþul Mãnãstirii Brânco- Cu ocazia acestei festivitãþi au mai Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Si-
veanu - Sâmbãta de Sus, pãrintele Ioan luat cuvântul: domnul inspector gene- biu, Inspectoratului ªcolar Braºov ºi
Ciocan - protopopul Fãgãraºului, îm- ral Dorel Agache, care ºi-a exprimat Primãriei Municipiului Fãgãraº.
preunã cu un sobor de preoþi din Fãgã- bucuria de a-ºi aduce contribuþia la re- Noua instituþie ºcolarã are în com-
raº, domnul Dorel Agache - inspector alizarea noii instituþii de învãþãmânt, ponenþa sa clase pentru ciclul primar,
ºcolar general, domnul Sorin Joantã - împlinind astfel, aºa cum spunea dom- gimnazial ºi liceal, acestea din urmã
inspector ºcolar, domnul Sorin Mãnduc nia sa, o micã parte din testamentul ma- fiind clase cu profil vocaþional teologic,
- primarul municipiului Fãgãraº, dom- relui mitropolit Andrei ªaguna, a cãrui precum ºi o grãdiniþã cu program nor-
nul Ioan Matic - directorul ºcolii, ºi viziune era legarea Bisericii de ªcoalã mal - „Sfântul Mateiaº Brâncoveanu” -
colectivul de cadre didactice. ºi a ªcolii de Bisericã; domnul primar ce funcþioneazã în vechea locaþie a
În cuvântul ce a urmat slujbei reli- Sorin Mãnduc, care a vorbit despre im- Seminarului Teologic, din strada
gioase, ÎPS Laurenþiu a subliniat rolul plicarea comunitãþii locale în realizarea Nicolae Bãlcescu.
deosebit pe care l-a avut Biserica în sus- acestui proiect, o implicare activã nu Arhidiac. Nicolae Lie

La Dejani, sub acoperãmântul Zi de rugã, binecuvântare ºi sfinþire


Maicii Domnului pentru credincioºii din Boholþ
Mãnãstirea de la Dejani ºi-a sãrbã- Pentru Boholþ, satul care a dat vrednici slujitori ai sfintelor altare, ziua de
torit hramul „Acoperãmântul Maicii Dom- 8 august a fost un prilej de adunare a fiilor sãi - preoþi ºi credincioºi - în vechea
nului” vineri, 1 octombrie. Dumnezeu ªi-a bisericã a satului, unde Înaltpreasfinþitul Serafim, Mitropolitul Europei
arãtat dragostea faþã de acest loc ºi vieþu- Centrale ºi de Nord, a oficiat Sfânta Liturghie, întãrindu-i pe cei veniþi de
itorii lui, dar ºi faþã de pelerini, prin fap- departe sau de aproape în credinþã ºi dragoste, prin cuvântul propovãduit ºi
tul cã, deºi a fost o zi friguroasã, soarele sfinþindu-i prin binecuvântare arhiereascã.
a încãlzit atmosfera creatã de rugãciunea Când dangãtul clopotului a început încununatã de sfinþirea capelei din cimi-
în comuniune. Prezenþa Preasfinþitului sã batã, am zãrit cu toþii chipul vrednicu- tirul satului, cãreia i s-a pus hramul
Andrei Fãgãrãºeanul în mijlocul credin- lui ierarh, venind agale pe uliþa satului, bi- „Schimbarea la Faþã”, realizatã la do-
cioºilor a fost un mare prilej de bucurie, necuvântând pe cei care-i ieºeau în cale. rinþa credincioºilor ºi a pãstorului lor -
ca ºi soborul mare de slujitori ai altaru- Un sobor de preoþi, în frunte cu pãrintele pãrintele Daniel Bojan, cu osteneala ºi
lui, de peste 30 de preoþi ºi doi diaconi. Visarion, exarhul mãnãstirilor din Arhie- dãrnicia fiilor satului, între care amin-
Dupã Taina Sf. Maslu, oficiatã dis- piscopia Sibiului - ºi dânsul fiu al satului, tim pe domnul primar Ioan Maican ºi
de-dimineaþã, a urmat Sfânta Liturghie. l-au întâmpinat în tinda bisericii, zicân- pe Pãrintele Visarion Joantã, prin grija
În cuvântul sãu, Pãrintele episcop nu numai du-i bun venit. În cuvântul sãu, „pãrinte- epitropului Romu Cocoradã, organiza-
cã a împãrtãºit bucuria sãrbãtorii, dar a le Serafim”, cum îi spun sãtenii, ºi-a ex- torul ºi susþinãtorul lucrãrilor.
ºi lãmurit originile ei, iar pãrintele stareþ primat bucuria regãsirii locurilor natale În felul acesta s-a scris o nouã filã
ºi-a exprimat mulþumirea faþã de mulþi- ºi a reîntâlnirii cu consãtenii sãi, dar ºi de istorie bisericeascã, semnatã, cum e
mea celor prezenþi, preoþi ºi credincioºi. îngrijorarea faþã de înmulþirea pãcatelor ºi firesc, de toþi cei prezenþi, care sã
A urmat înconjurarea bisericii, care atenteazã la statutul ºi demnitatea vorbeascã peste veacuri despre râvna,
parastasul pentru ctitorii adormiþi ºi o persoanei umane: avortul, pornografia, dãrnicia, credinþa ºi jertfelnicia oame-
agapã frãþeascã la care au fost invitaþi bãutura, agresivitatea ºi multe altele. nilor trãitori pe aceste meleaguri.
toþi pelerinii. Pr. Adrian Magda Bucuria mare a credincioºilor a fost Prof. Gheorghe Malene
Actual 7
pe cei care conduc þara aceasta ca
Încã ne mai rugãm pentru pe vrãjmaºi ai noºtri, cum putem sã-i
schimbãm decât rugându-ne pentru ei?
conducãtorii þãrii noastre… Este bine sã ºtie ºi creºtinii care nu
citesc Biblia ºi nu cunosc nici istoria
În conjunctura actualã, în care fiecare membru al societãþii româneºti este Bisericii cã, pe vremea când Apostolul
supãrat mai mult sau mai puþin pe cei care sunt în structurile de conducere ale îi îndemna pe creºtini sã se roage pen-
acestei þãri, cred cã este o adevãratã nebunie sã încerci sã justifici atitudinea tru autoritãþile Imperiului Roman, cre-
fireascã a Bisericii de a face rugãciuni pentru cei care conduc aceastã þarã. Cu
dincioºii creºtini piereau cu miile în
toate acestea, sunt dispus sã accept oprobriul iniþial al celor vulcanici ºi atotºtiu-
arenele romane sau erau unºi cu smoalã
tori, având nãdejdea cã voi reuºi pânã la finalul articolului sã-i luminez despre
ºi arºi de vii în grãdinile pala-
rostul acestor rugãciuni.
telor imperiale, ca sã lumine-
Reproºul adus Bisericii ze noaptea. Deci, pentru acei
Nu de puþine ori Biserica a fost oameni care se bucurau de un
condamnatã, mai ales de cãtre cei din spectacol atât de grotesc ºi cri-
afara ei, de o atitudine de obedienþã minal, Biserica se ruga totuºi,
faþã de structurile statului. Cu alte dar nu pentru cã ar fi fost de
cuvinte i se reproºeazã Bisericii cã: acord cu ei ori ar fi vrut ceva
în cultul ei se regãsesc rugãciuni în schimb, ci pur ºi simplu o
prin care se cere ajutorul ºi mila lui fãcea din dorinþa de a împlini
Dumnezeu pentru conducãtorii þãrii porunca lui Hristos. Trebuie
ºi pentru mai-marii oraºelor ºi ai satelor; dezvoltatã într-un mod profund de cãtre deci precizat cã Biserica nu se roagã
se roagã pentru cei din conducerea Sfântul Apostol Pavel în Epistola cãtre pentru autoritãþi pentru a le linguºi ori
statului, dovedindu-ºi astfel ascultarea Romani, în capitolul 13, pe care vã las pentru a le susþine moral.
necondiþionatã faþã de aceste structuri plãcerea de a-l citi. Eu aº sublinia doar
atât, versetul 1: „Tot sufletul sã se su- Cum se roagã acum Biserica
de conducere lumeºti;
se roagã pentru conducãtori, urmã- punã înaltelor stãpâniri, cã nu este stã- pentru conducãtori?
rindu-ºi astfel interesele pur lumeºti ºi pânire decât de la Dumnezeu; iar cele „Pentru bine-credinciosul popor ro-
materiale ºi aservindu-se intereselor ce sunt, de la Dumnezeu sunt rânduite.” mân de pretutindeni, pentru cârmuitorii
politice ale celor care conduc; Deci, cu alte cuvinte, Dumnezeu þãrii noastre, pentru mai marii oraºelor
ar trebui sã se implice doar în viaþa îngãduie ca la un anumit moment din ºi ai satelor ºi pentru iubitoarea de
spiritualã a oamenilor, fãrã a avea tan- istoria unui popor acesta sã fie condus Hristos oaste, Domnului sã ne rugãm.”
genþã cu realitatea politicã a þãrii, fapt de anumite persoane, prin intermediul Dar mai existã încã o rugãciune pe
care nu intrã în competenþa ei. cãrora poporul este fie binecuvântat, fie care preotul o rosteºte în tainã la Sfânta
E foarte simplu sã vorbeºti despre pedepsit. Iar pentru aceasta ar fi bine sã Liturghie, atunci când se cântã „Cu-
Bisericã fãrã sã fii cunoscãtor al Sfintei mai citim din istoria Vechiului Tes- vine-se cu adevãrat”, în care se aratã
Scripturi. E uºor sã-þi dai cu pãrerea tament, unde este evidenþiatã clar starea clar scopul pentru care ne rugãm lui
despre ceea ce ar trebui sã facã Biserica poporului evreu în funcþie de virtuþile Dumnezeu pentru conducãtori:
fãrã sã înþelegi ce este de fapt Biserica sau pãcatele conducãtorilor lor, prin „Încã aducem Þie aceastã slujbã
ºi care este rolul ei în lume. E lesne sã intermediul cãrora Dumnezeu fie îi bi- cuvântãtoare pentru lumea întreagã,
dai verdicte judecând Biserica doar ca necuvânta, fie îi pedepsea. Din aceastã pentru Sfânta, Soborniceascã ºi Apos-
pe o instituþie pur lumeascã, neînþele- experienþã secularã a apãrut ºi dictonul toleascã Bisericã; pentru cei ce în cu-
gând nimic din taina dumnezeirii care cã fiecare popor îºi meritã conducãtorul rãþie ºi în viaþã cinstitã vieþuiesc, pentru
se ascunde în ea. ºi fiecare conducãtor îºi meritã poporul ocârmuirea þãrii acesteia, ºi Þie ne
pe care îl conduce. rugãm, ºi cerem: dã lor, Doamne,
Cheia rãspunsului e divinã paºnicã ºi înþeleaptã ocârmuire, ºi pace
Pe toþi cei care au rezerve în ceea ce
Biserica nu se schimbã lumii Tale, ca ºi noi, întru liniºtea lor,
priveºte activitatea Bisericii ºi rugãciu- dupã vremuri viaþã paºnicã ºi netulburatã sã vieþuim,
nile pe care aceasta este datoare sã le Rolul Bisericii nu este altul decât de în toatã cucernicia ºi curãþia.”
facã, îi rog sã încerce mãcar sã citeascã a duce mai departe lucrarea întreitã Cu alte cuvinte, nu ne rugãm sã-i þinã
din cuvintele Sfintei Scripturi, cea care începutã de Mântuitorul Hristos: de a Dumnezeu în scaune - nici pe cei care
stã la temelia Sfintei noastre Biserici. sfinþi lumea, de a o învãþa ºi de a o con- par buni, nici pe cei care sunt rãi -, ci ca,
Ce vor gãsi aici? Vor gãsi atitudinea pe duce spre mântuire. Biserica nu face atât cât stau în acele scaune, sã le dea
care Mântuitorul Hristos ne îndeamnã altceva decât ceea ce a fãcut Domnul Dumnezeu minte ºi sã fie înþelepþi, ca
sã o avem faþã de stãpânitorii lumii Hristos: sfinþeºte lumea, învaþã lumea ºi „viaþã paºnicã ºi netulburatã sã vieþuim
acesteia. Atitudine pe care ºi El a afiºa- conduce lumea spre mântuire. Hristos noi, în toatã cucernicia ºi curãþia”.
t-o într-un mod cum nu se poate mai s-a rugat pentru toþi, ca „toþi sã fie una, De aceea încã ne mai rugãm pentru
firesc, dând Cezarului cele ce sunt ale precum Una suntem ºi Noi”. Cum poate conducãtorii þãrii noastre ºi nãdãjduim
Cezarului (Matei 22, 21). Aceastã atitu- atunci Biserica sã nu se roage pentru ca ca Dumnezeu sã-i lumineze, indiferent
dine faþã de cârmuitorii omeneºti este toþi sã fim una? Dacã noi îi considerãm cine ar fi ei. Pr. Iosif Ciolan
8 Trup ºi suflet
Din 1970, de când depresia
a fost descoperitã ca afecþiune a
Întunericul ºi nebunia vieþii
stãrii psihice, aceasta nu a încetat sã
facã noi victime; peste 15 % dintre
depresivi aleg varianta extremã pen-
Între depresie ºi
tru a scãpa de aceasta problemã: sui- demonstrat ºtiinþific.
cidul. Optimismul ºi
Boli degenerative / depresie pesimismul
Refuzul Bisericii de a oficia slujba se dobândesc
înmormântãrii Mãdãlinei Manole a S-a zis nu de puþine ori cã
consternat pe mulþi. Potrivit Pravilei Bi- optimismul ºi pesimismul þin
sericeºti: Dacã cineva s-a sinucis, fiind de firea noastrã ºi cã n-ai ce
bolnav de minte, preotul sã-l îngroape face dacã te-ai nãscut cu o ast-
dupã rânduialã, iar daca s-a sinucis de fel de trãsãturã temperamen-
bunãvoie, sã nu se îngroape în cimiti- talã. Într-o astfel de ecuaþie e
rul credincioºilor, ci departe, cu sinu- misã ºi copiilor), factorii de mediu uºor sã afirmi cã Dumnezeu este de
cigaºii, cu ereticii ºi cu cei nebotezaþi. (numiþi ºi factori emoþionali, apar în vinã pentru slãbiciunea firii celor ce-ºi
Întrebarea retoricã a venit prompt urma situaþiilor stresante sau solicitante iau singuri viaþa.
din partea medicilor: cine se sinucide emoþional, precum lipsa dragostei Un reprezentant de marcã al psi-
de bunãvoie fãrã sã fie bolnav de parentale, moartea unuia din pãrinþi în hologiei comportamentale cognitive
minte? De unde atâta rezistenþã din copilãrie, o despãrþire dureroasã sau un americane, dr. Martin E.P. Seligman,
partea Bisericii la problemele oame- divorþ) ºi factorii biologici (modi- dupã un studiu de peste 25 de ani, a
nilor de azi ºi atât conservatorism? ficãrile care se produc din punct de ve- concluzionat cã optimismul ºi pesimis-
Dacã limbajul secular al pravilelor dere chimic în creier). mul nu sunt înnãscute, ci dobândite.
bisericeºti este uneori greoi ºi pare con- Studiile realizate pânã în prezent „Când faci abstracþie de Dumnezeu,
fuz pentru omul modern, nu aºa trebuie aratã cã persoanele depresive prezintã spunea Pãrintele Galeriu, nu ai altã alter-
înþeles canonul în sine. Principiul pe un dezechilibru la nivelul neurotrans- nativã decât neantul.” Când nu-L cãutãm
care vrea sã-l ilustreze Biserica aici este miþãtorilor - substanþe care permit pe Dumnezeu ne simþim dezrãdãcinaþi,
acela cã trebuie sã facem o distincþie comunicarea dintre celulele nervoase. uscaþi, triºti ºi goi. Disperarea vine din
între bolile degenerative ale sistemului Serotonina, responsabilã de stabi- fuga de Dumnezeu! El însã ne îndeam-
nervos central, unde personalitatea litatea emoþionalã, toleranþa la durere ºi nã la fiecare pas al Evangheliei Sale: „Bu-
omului este alteratã, individul nemaifi- încrederea în sine. Dacã organismul nu curaþi-vã!” Psalmistul spune: „Doam-
ind responsabil de faptele sale, ºi produce suficientã serotoninã, se in- ne, când s-au înmulþit durerile mele în
depresie, unde omul se lasã pradã staleazã o stare de tristeþe, neajutorare, inima mea, mângâierile Tale au veselit
deznãdejdii, ajungând în pragul dis- lipsã de speranþã ºi chiar gânduri sinu- sufletul meu” (Ps 93, 19), iar într-un alt
perãrii care culmineazã cu suicidul. cigaºe. Carenþa de serotoninã poate loc: „Cã m-ai veselit, Doamne, întru
Factori care pot conduce duce la tulburãri ale somnului, iritabili- fãpturile Tale ºi întru lucrurile mâinilor
tate ºi anxietate, toate asociate cu Tale mã voi bucura” (Ps 91, 4). Cre-
la depresie depresia. dinþa, trãirea autenticã ºi împlinirea po-
Depresia este una dintre tulburãrile Dopamina, cu rol în gândire, runcilor lui Dumnezeu umplu inima de
psihologice frecvent întâlnite în ziua de plãcere, recompensã ºi afecþiune. Dacã bucurie sfântã, pentru cã cel ce cautã
azi. Persoana care suferã de aceastã tul- nivelul dopaminei este scãzut, vom aflã, cel ce cere, primeºte.
burare este tristã, supãratã ºi foarte ner- remarca scãderea capacitaþii de concen-
voasã, îºi pierde interesul pentru trare, probleme de memorie ºi lipsa Fãrã Hristos totul este
lucrurile cotidiene, plânge foarte des ºi bunei dispoziþii. întuneric ºi nebunie
se gândeºte obsesiv la anumite lucruri, Noradrenalina ne ajutã sã ne Oare câþi din cei ce ºi-au pus capãt
nu mai are încredere în sine, se deva- simþim energici ºi motivaþi în ce avem zilelor aveau un duhovnic? Câþi au
lorizeazã ºi are întotdeauna un senti- de fãcut. Dacã nivelul noradrenalinei mers ºi au cerut sub epitrahil duhov-
ment de culpabilitate excesivã. este scãzut, ne confruntãm cu o stare de nicului sfat la astfel de încercare, când
Cercetãrile din domeniul medicinii letargie, lipsa motivaþiei ºi atenþiei, diavolul ºoptea gândul sinuciderii? Câþi
au ajutat la înþelegerea depresiei. scãderea libidoului. ºtiau cã la Spovedanie te renaºti din
Totuºi, specialiºtii nu au elucidat Cercetãtorii nu pot însã sã afirme nou? Câþi au cãutat sã primeascã
mecanismul care provoacã aceastã cu certitudine dacã aceste dezechilibre Sfântul Trup ºi Sânge al Domnului?
boalã. Experþii au constatat cã existã declanºeazã boala sau boala declan- Oare câþi dintre aceºtia plecau ge-
mai mulþi factori care pot conduce la ºeazã dezechilibrele din organism. Cert nunchii la Crucea lui Hristos ºi-ºi vãr-
depresie. Cei mai importanþi dintre este faptul cã la un om credincios sau Lui amãrãciunea inimii lor ºi ispita
aceºtia sunt factorii genetici (dacã unul existã un echilibru la nivelul neuro- întovãrãºirii lor cu Iuda, vânzãtorul
sau ambii pãrinþi sunt predispuºi la transmiþãtorilor chimici din cadrul Domnului? Sau oare câþi mergeau regu-
depresie, vulnerabilitatea este trans- sinapselor neuronale - acest lucru este lat la Liturghie sã se întâlneascã acolo,
CMYK
Actual 9
fãrã Dumnezeu În cine ne punem Nãdejdea?
sinucidere Noile mãsuri economice „imple-
mentate” în România sunt - aºa cum
în sfânta bisericã, cu Hristos, Stã- se poate observa de cãtre oricine -
pânul vieþii? mai cumplite decât cuþitul ghiloti-
Golul acela întunecat din suflet pe nei franceze. Dacã cuþitul ghilo-
care-l simte cel ce are gânduri de sui- tinei reteza doar capetele celor con-
cid nu-l poate umple decât Hristos, damnaþi, politicile guvernului nos-
Lumina lumii. Tuturor acelora care tru reteazã speranþele poporului.
nu-L cunosc pe Dumnezeu sau fug de
El, Acesta le spune: „Veniþi la Mine Cei neutri sunt pãrtaºi
toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã la crimã
voi odihni pe voi” (Matei 11, 28). Vedem împrejurul nostru tot mai
Unii îºi poartã singuri poverile, oste- mulþi români pur ºi simplu disperaþi
nesc ºi cad sub greutatea lor, nu cautã de ceea ce se întâmplã ºi lipsiþi de
ºi nu-L vor pe Dumnezeu: „Nu voiþi orice speranþã în viitor. Dacã unii suferã ªi altã problemã este cã nu reuºim
sã veniþi la Mine, ca sã aveþi viaþã!” ca urmare a pierderii unui anumit con- nici acum sã spunem liber ceea ce
(Ioan 5, 40). De unde dar sã iei putere fort pe care-l aveau înainte - fãrã însã gândim. Ne temem ºi acum de cei care
sã scapi de gândurile morþii, de unde a-ºi pune problema „zilei de mâine” - ne conduc (fie ei ºefi, fie directori, fie
dar sã ai viaþã, dacã nu cauþi pe sunt destui semeni care efectiv au ajuns patroni etc.) Câþi din cei care constatã cã
Stãpânul Vieþii? Hristos e adevãrata sã trãiascã de pe azi pe mâine, astfel cã ºeful lor e un incompetent o sã-i spunã
terapie în lupta pentru viaþã. nu e de mirare de ce sunt românii atât de asta în faþã? Mai ales dacã este cãsãtorit
O lume care nu se raporteazã la lipsiþi de încredere ºi mai mereu încrun- ºi mai are ºi un copil de crescut? Nu-mi
Hristos e în agonie, în pragul sinucide- taþi. E greu sã zâmbeºti cu stomacul gol rãspundeþi! ªi eu sunt român. Am ajuns
rii ºi în umbra morþii; lumea aceasta ºi cu frigul în oase. un popor care se îndoieºte de orice,
nu se poate salva prin ea însãºi. Aºtep- România de azi - dacã facem un adicã un popor cu grumazul sub ge-
tarea ºi nãdejdea noastrã nu e la lume, exerciþiu de imaginaþie - e ca un tablou nunchiul diavolului, pentru cã îndoiala e
ci la Hristos, Iubitorul de oameni. de-al lui Goya, pictorul surd care te arma acestuia. Nenorocirea este cã, dacã
De bunãvoie, pe un drum obligã sã fii de partea victimelor sau a trãim în continuare cu aceastã îndoialã
cãlãilor din tablourile sale, refuzându-þi în suflet, o sã ne prefacem dintr-un
fãrã întoarcere categoric neutralitatea. Octavian Paler popor care se îndoieºte într-un popor
Sinuciderea e un pãcat foarte greu. spunea cã cei neutri sunt pãrtaºi la îndoielnic. Ori asta este cu mult mai
Dacã alte pãcate lasã totuºi posibili- crimã; ei sunt de partea plutonului de grav.
tatea cãinþei ºi pocãinþei, sinuciderea execuþie.
desfiinþeazã pentru totdeauna orice Zâmbetul în faþa
posibilitate de convertire, de pocãin- Manipularea de sub iluzia nenorocirii
þã. Sinucigaºul se aruncã de bunãvoie libertãþii Ce am putea sã facem în aceastã
în suferinþe veºnice, de aceea Biserica Am auzit zilele trecute pe cineva situaþie? Rãspunsul nu este nicidecum
îl lipseºte de rugãciunile ei. Excepþie zicând cã mãcar poate sã gândeascã unul violent, ci unul cât se poate de paº-
fac bolnavii cu afecþiuni degenerative liber. Am rãmas perplex! Pãi de gândit nic. Îl gãsim în cartea lui Savatie Baºto-
ale sistemului nervos central, unde se putea gândi mai liber înainte de '89 voi, intitulatã „Diavolul este politic
personalitatea omului este alteratã, decât acum. Nu erau atâtea posturi de corect”. Ei bine, rãspunsul este cã numai
individul nemaifiind responsabil de televiziune ºi nici atâtea ziare care sã te creºtinii pot sã zâmbeascã în faþa
faptele sale. „educe” din toate pãrþile cu „adevãrul nenorocirilor, numai ei biruiesc îndoiala
Biserica Ortodoxã ºi morala creº- portocaliu” sau „adevãrul trandafiriu” cu arma nãdejdii, care e arma lui Hris-
tinã nu îngãduie sinuciderea, deoa- sau „adevãrul galben-albãstriu” etc. Pãi tos. Creºtinul adevãrat nu se mai îndo-
rece este un pãcat strigãtor la cer. Sinu- acum gândim mai degrabã „în culori” ieºte, pentru simplul motiv cã nu-ºi pune
cigaºul ºi-a pierdut credinþa ºi nãdej- decât liber. nãdejdea în oameni, ci în Dumnezeu. ªi
dea în Dumnezeu, a desconsiderat iu- Dar ºi dacã am gândi liber, tot dacã diavolul îi biruieºte pe unii cu arma
birea faþã de Dumnezeu ºi faþã de rãmâne întrebarea dacã gândim ºi drept. îndoielii, Dumnezeu îi elibereazã pe toþi
aproapele, fiindcã s-a gândit numai la Citeam undeva cã deasupra intrãrii în care se înarmeazã cu arma Nãdejdii. Sã
viaþa pãmânteascã, uitând de cea aula Universitãþii din Uppsala stã scris: fim deci creºtini adevãraþi ºi sã ne
veºnicã ºi de datoriile sale. Viaþa „A gândi liber e mare lucru. A gândi punem nãdejdea în Dumnezeu, zicând
pãmânteascã e bunul principal ca corect e ºi mai mare lucru.” Una din împreunã: „Nãdejdea mea este Tatãl,
premisã a tuturor bunurilor în aceastã marile noastre probleme este tocmai Scãparea mea este Fiul, Acoperãmântul
viaþã. Viaþa în trup e premisa fie a aceea cã ne-am pierdut „îndemânarea” meu este Duhul Sfânt. Treime Sfântã,
vieþii veºnice, fie a osândei veºnice. de a gândi liber ºi, ca atare, suntem mãrire Þie!”
Pr. Alexandru Stanciu departe de a ajunge sã gândim corect. Pr. Marius Demeter
CMYK
10 Pas în doi
10 porunci pentru Anunþ de angajare:
Se cautã bãrbat dreptslãvitor creºtin
soþiile ortodoxe Familia creºtinã angajeazã în sânul ei bãrbat dreptslãvitor
creºtin, pe perioadã nelimitatã de timp.
Cerinþe: socotealã, iar inima cu dragostea
- tânãr dinamic în exercitarea de aproapele;
virtuþilor, iubitor de Împãrãþia ceru- - sã nu cunoascã vorba urâtã,
rilor ºi dreptatea lui Dumnezeu; iar minciuna sã nu se cuibãreascã
- se cere obligatoriu expe- pe buzele sale;
rienþa fecioriei pânã la cãsãtorie - sã cinsteascã atât pe pãrinþii
sau, în cazul cãderii în des- sãi, cât ºi pe cei ai soþiei, astfel
frânare, experienþa sincerã a încât familia sã nu ajungã istovitã
pocãinþei ºi a îndreptãrii; de certuri fãrã sens;
- constituie un mare avantaj - sã vegheze mereu la mân-
comunicarea cu rãbdare, blân- tuirea ºi orânduirea familiei care
deþe ºi înþelepciune; îi este datã spre grijã;

Responsabilitãþi: Recompense/ beneficii:


- lucrul în echipã cu o soþie
- purtarea rãspunderii de a fi cap
fidelã, atât la bine, cât mai ales la
al unei familii creºtine, iar nu fo-
1. Nu încerca sã fii un dascãl pentru soþul tãu. greu, în drumul spre veºnicie;
losirea acestei slujiri în avantaj
Cea mai bunã cale de a-l schimba este sã îl iubeºti - biruinþã în necazurile vieþii
propriu;
ca pe tine însãþi ºi sã îl respecþi. acesteia;
- conducerea soþiei pe drumul
2. Cãsnicia este o aventurã constantã, dar - binecuvântarea de a fi pã-
mântuirii ce duce la Hristos, nu
minunatã, care ne ajutã sã ne descoperim ade- rinte ºi posibilitatea de a fi un
pe drumul avorturilor ce duc la
vãratul eu, lumea sufletului partenerului nostru, ºi bunic împlinit, într-o lume în care
pierzare;
sã îl cunoaºtem pe Dumnezeu în biserica cãmi- mulþi oameni mor de singurãtate.
- curajul de a creºte toþi copiii
nului nostru. - cununa mântuirii de la Îm-
rânduiþi de Dumnezeu, fãrã sub-
3. Acceptã-þi soþul aºa cum este el, cu slãbi- pãratul Hristos, ºi viaþa de veci.
terfugii ºi fãrã silirea soþiei de a se
ciunile ºi particularitãþile lui, ºi nu aºa cum ai vrea feri de naºterea de prunci; Descrierea
tu sã fie. Familia este un teren în care ne antrenãm - creºterea copiilor în fricã de angajatorului:
sufletele ºi un pridvor de intrare în Rai. Dumnezeu, viitori oameni de nã- Familia creºtinã, tot mai
4. Încearcã sã îþi înþelegi soþul. Nu uita cã bãr- dejde ºi adevãraþi ostaºi ai lui afectatã de rãspândirea pãcatului
batul gândeºte cu o logicã purã, în timp ce femeia Hristos; în rândul tinerilor, nãdãjduieºte
gândeºte cu sentimentul, cu inima. - trãirea dupã rânduialã în trezirea la o viaþã nouã, în
5. Nu încerca sã îþi impui punctul de vedere ºi creºtinã, astfel încât bãrbatul sã-ºi Hristos. Acest anunþ de angajare
sã îþi corectezi soþul. Luptã-te mai bine sã te ajute femeia dãruitã de Dum- în viaþa de familie pare scris sub
corectezi pe tine însãþi. „Dragostea trãieºte prin nezeu la exercitarea rolului de o formã de glumã, însã este cât se
armonizarea contrariilor ºi prin iertare.” Nu te mamã ºi soþie; poate de serios cu putinþã, datã
enerva. - sã nu-ºi umple vreodatã fiind situaþia realã a lucrurilor.
6. Cu credinþã, rãbdare ºi dragoste, toate capul cu ameþeala bãuturii sau (Cu nãdejde, familia creºtinã)
greutãþile vieþii sunt biruite. inima cu frumuseþe strãinã, ci
7. Cel mai mare duºman al vieþii de familie Anunþ alcãtuit de:
mintea sã ºi-o umple cu dreapta Dan Tudorache
este egocentrismul. Nu te va salva atacul asupra
soþului, ci mai degrabã atacul asupra propriului
egocentrism.
8. Cel mai bun exemplu pentru copii este ca
tatãl sã o iubeascã pe mama, mama pe tata, iar
copiii sã îi vadã pe amândoi rugându-se ºi
mergând la bisericã.
9. Secretul pãcii din familie este sã fii capabil
sã ierþi, sã iubeºti ºi sã respecþi.
10. Cãsãtoria este „o mare Tainã”, care începe
în Bisericã ºi se reînnoieºte prin Spovedanie, prin
Sfânta Liturghie ºi toate celelalte Taine ale Bise-
ricii Ortodoxe ºi ale credinþei trãitoare.
Pr. Michael, Practical guide to Orthodoxy
and Orthopraxia
Trad. de Natalia Corlean
Educaþie creºtinã 11
Cum sã ne protejãm copiii de anturaj? tãm Sã accep-
cã li se pot
întâmplã lucruri rele.
Cum sã-þi protejezi copiii de rãul din afarã, de anturaj, Gândiþi-vã numai prin câ-
de ce se aude ºi ce se vede în afara familiei? te am trecut noi. Câte am
Sã îi încredinþãm lui de rãu. „Ai vãzut fãcut ºi câte ni s-au fãcut.
Dumnezeu cã sunt niºte bãieþi ªi, slavã Domnului cã ne
care sunt rãi ºi ca- apropiem de Sfântul Potir
În primul rând sã ducem copilul la re pot sã te batã. Ce ºi suntem cu nãdejde cã
„Doamne-Doamne” de când e mic. Slavã faci? Trebuie sã ne mântuim. Aveþi încre-
Domnului cã suntem ortodocºi ºi îi îm- treci pe partea cea- dere cã ºi ei pot ieºi din-
pãrtãºim pe copii de la Botez. Sã-i împãr- laltã, sã te fereºti.” tr-o capcanã, ºi ei pot ieºi
tãºim încã de când sunt în burtica noas- Copilul trebuie sã dintr-un necaz. Totul e
trã. Dacã e opritã de la Sfânta Împãrtãºa- ºtie cã în lume sã nu îi lãsãm fãrã Dum-
nie, când a rãmas însãrcinatã canoanele sunt lucruri rele ºi cã trebuie sã se nezeu. Nu mai vor ei, vrem noi: Doamne,
spun cã mama trebuie împãrtãºitã, pen- apere. ªi cei care îl apãrã sunt pãrinþii; binecuvânteazã pe copilul meu, a ieºit
tru copil. Sã-i împãrtãºim ºi sã stãm cu ªi cei care trebuie sã îl apere sunt legea, pe uºã! Maica Domnului, þi-l încredin-
ei în bisericã cât sunt în burtã, cã nu fac poliþia, iar noi trebuie sã pretindem asta. þez! Sfinte Gheorghe, (dacã îl cheamã
gãlãgie, nu se joacã ºi nu þipã. Veþi fi Gheorghe) pãzeºte-l! Sã avem încrede-
uimiþi cã dupã ce se nasc sunt la fel de Lasã-l sã experimenteze re. Viaþa e periculoasã, viaþa e riscantã,
cuminþi. Ei au învãþat ºi cântãrile, ºi pericolul dar viaþa e o ºcoalã, un exerciþiu, e o pre-
rãspunsurile. O mamã care spunea ru- Apoi, copilul e teribilist. Zice: „Dar, gãtire pentru viaþa veºnicã. ªi dacã eu îl
gãciunile cu voce tare în perioada când mami, nu are ce sã se întâmple, lasã-mã apãr de toate durerile - eu îl bag la fa-
îºi alãpta copilul, când avea apoi copilul ºi pe mine.” În primul rând chiar tre- cultate, eu îl trec de corigenþe, eu îl scap
un an ºi ceva ea s-a încurcat la Psalmul buie sã lãsãm un copil sã experimenteze de la poliþie - n-are cum sã se facã om.
50, ºi copilul a completat-o; de uimire, pericolul. Nu-l lãsãm sã facã ceea ce îl El trebuie sã devinã responsabil. „Tu
era sã îl scape din braþe. duce sigur la moarte; dar îl lãsãm, de rãspunzi de ce faci. Eu, în locul tãu, nu
Deci în primul rând sã-i împãrtãºim exemplu, dacã vrea sã bage mâna în m-aº urca acolo. Dacã o sã cazi, sã îþi
pânã la ºapte ani, când se dã „gratis”. flacãrã. ªi vede cã e buba ºi nu mai bagã asumi rãspunderea pentru durerea pe care
Asta e primul lucru. Dupã aceea, ei vor altã datã. Dar dacã vrea sã bage degetul o sã o suferi; eu am sã te pansez, dar e
pleca. Majoritatea copiilor dupã 7-8 ani în prizã nu-l laºi, cã nu mai zice buba rãspunderea ta, eu te-am avertizat cã existã
nu mai vor la bisericã, vor la fotbal sau dacã se curenteazã; atunci îi dai una riscul asta.” Pare neiubitor, dar este ziditor.
la altceva. Dacã nu mai vor, sã îi lãsãm, peste mânã ºi buba i-o faci tu. Deci, în
pentru cã se vor întoarce. Sã-i lãsãm, aceastã educaþie, el învaþã cã unele lu- Nu putem sã îi ferim
dar sã ne rugãm pentru ei. Nu îi obli- cruri sunt folositoare, altele nu, unele de suferinþã
gaþi sã se roage. Dacã acum te rogi pen- dor, altele nu. Intru într-o clasã de liceu ºi mã uit cât
tru culcare, sunt momente când copilul Apoi, pãrinþii spun: O sã cadã co- sunt de frumoºi! ªi când ºtiu cât se mas-
vrea sã se roage, altele când nu vrea, ºi pilul! Lãsaþi-l sã cadã. Asta este. Nu turbeazã, cât se uitã la pornografie! ªi
zici: Las' cã se roagã mami pentru tine! puteþi sã îi spuneþi mereu: Stai cuminte, sunt niºte copii! ªi le zic: „Dacã Dumne-
ªi îi faci o cruce. Deci fãrã sã îl forþãm. sã nu cazi! Ci: „ªtii, mie îmi e fricã pen- zeu v-a adus pe lume acum, v-a apãrat, a
ªi, când nu mai ºtim ce sã facem, zi- tru cã ai sã cãzi ºi o sã te doarã. Dacã tu zis cã rãmâne cu noi pânã la sfârºit, în-
cem: Doamne, ce sã fac? ªi ne vine îþi asumi riscul asta, bine.” ªi el cade. ªi cercaþi sã înþelegeþi ce e pãcat, încercaþi
gândul ce sã facem. nu zici: „Vezi, þi-am zis eu cã o sã te sã vã daþi seama cã pãcatul aduce sufe-
Suntem ºi buni, ºi rãi doarã!", ci: „Îmi pare rãu pentru dure- rinþã ºi sã vã lepãdaþi, mai devreme sau
În acelaºi timp, copilul trebuie sã rea ta, sper cã asta te învaþã ceva.” mai târziu, ºi sã vã bucuraþi de viaþã. Nu
afle, fãrã sã vadã la televizor neapãrat, Chiar dacã are doi ani, copilul pricepe existã pãcat din care omul sã nu iasã ºi
cã nu toþi oamenii sunt buni. Îi spuneþi: ce-i spui acolo. Apoi, sã îi învãþãm sã sã nu se facã sfânt. Avem în calendar
„Ai vãzut cã nici eu nu sunt bunã tot nu devinã agresivi din cauza durerii. sfinþi care au fost tâlhari, desfrânate...”
timpul, ai vãzut cã sunt tristã. Nici tati Când sunt mari ºi se duc în locuri Nu putem sã îi ferim pe copiii noºtri
nu e cel mai bun, ai vãzut cum se cu adevãrat periculoase, în loc sã îi de suferinþã, nu putem sã îi ferim de
supãrã. Deci noi, oamenii, suntem ºi rãi spunem: „Tu nu vezi câte se întâmplã? rãu. Putem sã îi învãþãm de bine, sã-i
ºi buni, la unii rãutatea e mai mare, la O sã ti se întâmple ºi þie!”, sã îi zici: protejãm cu rugãciunea, cu prezenþa
unii mai micã. Toþi oamenii ne-am nãs- „Mami, mi-e fricã. Eu am încredere în noastrã în Bisericã ºi cu binecuvântare
cut ca sã transformãm rãutatea în bunã- tine, dar mie mi-e fricã pentru tine. ºi sã avem nãdejde în Dumnezeu. Atâta
tate.” „Uite ce rãu eºti acum! Hai sã ne Fie-þi milã de mine ºi nu te duce. Sau timp cât suntem vii, sã avem nãdejdea
rugãm sã te facã Dumnezeu bun.” „Ai hai sã luãm niºte mãsuri ca eu sã stau nebunã în mila lui Dumnezeu. Este sin-
vãzut, mami, ce rea eram adineauri? liniºtitã. Spune-mi cu cine te duci, câþi gura nãdejde.
Roagã-te pentru mine sã mã fac bunã.” vã duceþi...” Altfel se poartã copilul Maica Siluana Vlad, în conferinþa
Asta este lucrarea noastrã, sã trans- decât daca i-ai zice: „Lasã cã vã ºtiu eu „Cine suntem ºi de ce ne-am nãscut?”
formãm. ªi avem datoria sã ne apãrãm pe ãºtia care vã duceþi!” Fãgãraº, 10 iunie 2008
facã nimic pentru el, deºi
Samarineanul milostiv erau de acelaºi neam.
Rãspunsul la întrebarea
de mai sus este acum clar,
atât pentru cel care a între-
bat, cât ºi pentru noi.
Aproapele este orice om
care are nevoie de noi.
Iubirea dãruitã de Hristos
este mai mare decât duº-
mãnia. Prin iubire suntem
aproape unii de alþii, aºa
cum Domnul este mereu
aproape de noi.
Activitãþi practice:
Coloraþi planºa cu sa-
marineanul milostiv, gân-
dindu-vã la o persoanã pe
care sã o ajutaþi în urmã-
toarele trei zile.
Cineva L-a întrebat pe Domnul Iisus
„Cine este aproapele meu?” Domnul
i-a rãspuns la aceastã întrebare printr-o
Talon de participare Concurs
povestioarã numitã Pilda samarinea- Dragi copii,
nului milostiv. începând cu acest numãr am pregã-
Personajul principal este un cãlãtor, tit pentru voi concursuri cu premii.
nãscut într-o cetate din Samaria, de Premiul acestei etape:
aceea el este numit samarinean. Acesta
întâlneºte în drumul sãu un om cãzut la
marginea drumului. Era rãnit, plin de
Biblia istorisitã
sânge ºi fãrã putere de a sta în picioare. pentru copii
Samarineanul nu a putut trece indife- Ce aveþi de fãcut?
rent pe lângã cel rãnit. Chiar dacã era - Citiþi cu atenþie textul de pe
din neamul evreilor, care îi batjocoreau aceastã paginã, precum ºi tex-
pe samarineni, mila samarineanului a tul biblic de la Luca, capitolul 10,
fost mai puternicã decât ura ºi dis- 25-37 ºi rezolvaþi rebusul.
preþul. S-a oprit lângã el ºi a început - Completaþi corect talonul,
sã-i ºteargã rãnile de sânge, l-a banda- decupaþi-l ºi puneþi-l într-un plic.
jat, apoi, ridicându-l ºi aºezându-l pe - Trimiteþi-l pe adresa Proto-
asinul sãu, l-a dus la cel mai apropiat popiatului Fãgãraº (o gãsiþi
han, unde l-a îngrijit pânã dimineaþa. pe ultima paginã), cu specificaþia
Apoi l-a rugat pe proprietarul hanu- „PENTRU CONCURS”, pânã în 10
lui sã poarte grija celui rãnit pânã îºi va decembrie, fie prin poºtã, fie
reveni, dându-i chiar ºi câþiva bani ºi direct la sediu.
promiþând cã la întoarcere va mai plãti Tot aºa veþi face ºi cu talonul
cât va fi nevoie. Domnul Hristos spune din numãrul viitor. Mai multe ta-
cã, înainte sã ajungã samarineanul la loane înseamnã mai multe ºanse!
locul unde zãcea cel rãnit, au mai trecut Numele: ................................................ Câºtigãtorul va fi desemnat în
doi slujitori ai templului din Ierusalim, Adresa: ....................................................... data de 16 decembrie, prin tra-
un preot ºi un ajutor de preot, fãrã sã ....... ................ Telefon:................................... gere la sorþi dintre rãspunsurile
corecte.
CMYK Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã
Fii tânãr cu Hristos 13
Scrisoare cãtre o fatã „care nu mai poate...”
Vrei sã cedezi? Vrei sã-þi... ºi asemãnarea noastrã: ESTE
„începi viaþa”? Sã fii a lui, sã INCOMPLETÃ, BOLNAVÃ...
vadã cã-l iubeºti cu adevãrat? Priveºte cu atenþie Crucea!
Dragostea lui te preseazã Priveºte-o, te rog, cu toatã inima:
delicat... Nu-þi cere nimic, dar... nu-L vezi, acolo, pe Tãmãduitorul
paradoxal, asta te face sã simþi de iubiri? Nu vezi tu, în cuiele ace-
cã... plesneºti! Tocmai gene- lea, strivite, sfâºiate, LIMITELE
rozitatea lui stârneºte ºi aþâþã FIINÞEI NOASTRE ºi, implicit,
generozitatea ta... Tãcerea lui te ALE IUBIRII NOASTRE?
face sã vorbeºti într-una; ºi Iubirea noastrã bolnavã este
vorbind, te goleºti, încet-încet, blestemul nostru... Dacã nu vezi
de orice rezistenþã... ªi asta, în pe Cruce pironit TOCMAI
mod bizar... te înspãimântã! ACEST BLESTEM, nu vezi
Privirea lui rãbdãtoare îþi nimic....
smulge inima din piept.... Ce Du dragostea ta la Tãmã-
mai: îl iubeºti la nebunie!... duitorul de iubiri... Sfintele Taine
Atunci ce te mai opreºte?! Dar trebuie sã iubim! Pentru asta sunt tratamentul Sãu.... Du-te la
A... Acea plãpândã ºoaptã a con- ne-am nãscut! Numai aºa putem fi feri- Bisericã ºi cautã-þi un duhovnic care sã
ºtiinþei, acea fãrâmã de fricã, acea „fi- ciþi! Cine nu ºtie asta? Cine poate ocoli þi-l administreze....
surã” prin care ameninþã sã se strecoare acest adevãr fundamental al Omului? Apoi, vindecatã de orice spaimã, de
cele mai înfricoºãtoare scenarii... Sã nu renunþi niciodatã la iubire... E orice sãmânþã de posibilã nefericire,
Pãi, dacã e dragoste, ar trebui sã fie dreptul fundamental al omului, darul lui curãþitã pânã când s-a umplut de Lu-
totul în regulã, nu-i aºa? Dumnezeu, piatra cea de mare preþ a minã ºi nu mai e în ea niciun grãunte de
Da, dar... Existã, totuºi, un „dar”... fiinþei noastre, pentru care se meritã sã îndoialã... las-o sã curgã, las-o sã fie
care stricã totul... dai totul... Stãpâna ta... Fii fericita Ei roabã....
Da, ai putea sã treci peste acest „dar”, Numai cã iubirea noastrã are chipul Marius I.
peste aceastã „fricã”... numai cã „dupã”, n-aveþi nicio grijã,
ea nu dispare, nu se dizolvã în actul
iubirii, ci, dimpotrivã: creºte, creºte
pânã umple inima, de parcã, prin „act”
Nu cãutaþi fericirea dar absolut nicio
grijã, cãci se gã-
ar fi aflat tocmai mijlocul de a-þi devo-
ra iubirea! Ai mai vãzut ºi auzit întâm-
în afara voastrã sesc atâtea suflete
dornice de a întâlni
suflete curate de
plându-se asta, la cei din jurul tãu... Toþi umblãm dupã fericire. Toþi o fecioare, pentru a se uni cu ele ºi a zidi
Iubirea ta este imperfectã, e lim- dorim, toþi o cãutãm. Intru direct în un cãmin creºtin fericit. Dacã voi aþi
pede... Are o „impuritate” care o face intimitatea sufletelor voastre. Cãutaþi înþelege acest adevãr pe care vi-l mãr-
periculoasã, un virus care o poate trans- fericirea în sufletele voastre. Nu o cãu- turisesc, v-aþi convinge mai târziu cã
forma în vehiculul unei boli mortale taþi în afara voastrã. Sã nu aºteptaþi feri- dragostea de Dumnezeu este Esen-
pentru prietenia voastrã... ªi pentru cirea sã vinã din altã parte, decât din- þialul, v-aþi convinge de adevãrul spus
sufletul tãu... lãuntrul vostru, din sufletul vostru, de Mântuitorul: „Cãutaþi Împãrãþia
Atunci? Ce sã facem? unde Sãlãºluieºte Domnul Iubirii, Cerurilor ºi toate celelalte vi se vor
În primul rând, nu renunþa la iubirea Hristos. Dacã veþi aºtepta fericirea din adãuga vouã.” Cine împlineºte Cu-
ta... E imperfectã, bolnavã, „vinova- afara voastrã, veþi trãi decepþii peste vântul lui Hristos realizeazã Maxi-
tã”... dar e, totuºi, iubire... iubirea ta... decepþii ºi niciodatã nu o veþi atinge. Sã mum, Totul! Port o dragoste întreagã ºi
De aceea cred cã nu-i cazul sã o le- vã spun atât: Cãutaþi Iubirea ºi trãiþi-o încredere neþãrmuritã în Pãrintele
pezi, pentru cã asta nu rezolvã proble- cu multã smerenie. Boca. Prin voi îi comunic: „Toatã
ma, ci doar o amânã... Cred cã trebuie Tare mult doresc sã nu vã gândiþi la iubirea sufletului în Domnul nostru
sã mergi cu ea la Doctor, la Tãmã- cãsãtoria voastrã, absolut deloc. Cu Iisus Hristos, îi sãrut mâinile ºi tare
duitorul de iubiri... cine mã voi mãrita? Cum va fi el? Cine mult doresc sã-l cunosc.” Vã rog foarte
Trebuie sã faci asta, pentru cã iubi- va fi el? etc. Sunt gânduri inutile, fãrã mult sã vi-l faceþi Duhovnic. Sã vã
rile bolnave sunt izvoarele întregului sens, deºarte. Aceste preocupãri aratã spovediþi lui, cãci e un preot unic.
blestem omenesc, ale tuturor dramelor cã în sufletul vostru încã nu s-a stabilit Mama îndeosebi. Din când în când
noastre: avortul, abuzul infantil, certitudinea adâncã a adevãrului. Sã mergeþi pe la Sâmbãta ºi vã spovediþi
divorþurile, toatã acra nefericire din câr- aveþi o singurã grijã. Sufletul. Sã trãiþi Pãrintelui Boca. În toate situaþiile grele
ciumi, toatã neagra amãgire de sine din curat, în frica lui Dumnezeu. Sã iubiþi consultaþi-vã cu el, cereþi-i sfatul.
bordeluri, toata artificiala fericire a pe Hristos, sã vã dãruiþi toatã fiinþa Lui, Valeriu Gafencu, scrisoare trimisã
„carierei” etc., toate sunt consecinþele printr-o trãire curatã, în rugãciune. din închisoare celor dragi
unei iubiri bolnave... În ceea ce priveºte cãsãtoria: O, sã Penitenciarul Aiud, 15 mai 1946
CMYK
14 Catehism pe înþelesul tuturor
cu numele sunt pomeniþi toþi cei
Sf. Liturghie, Taina Tainelor care aduc pomelnic pentru Sf. 100
Proscomidia
Dacã scopul vieþii noastre este sã ne mântu-
Liturghie);
Š5. din ultima - pentru pomenirea
celor adormiþi.
„Dac
Discul devine astfel imaginea Cre
im, atunci pentru noi cel mai important eveni- datã at
ment din istorie este Jertfa lui Hristos, adicã Bisericii, în care Hristos apare
printre sfinþii Sãi - Biserica numit
Întruparea ºi Rãstignirea Sa pe cruce pentru tãrile o
noi. Aceastã Jertfã a fost un eveniment petrecut nevãzutã, triumfãtoare, din ceruri
Pãrinte
în istorie; însã, pentru ca ºi noi, cei care trãim în tru Maica Domnului ºi sfinþi, - dar ºi printre oameni, care alcãtuiesc
ture ru
alt timp istoric, sã primim roadele ei, Hristos mulþumind lui Dumnezeu pen- Biserica luptãtoare, de pe pãmânt.
marelu
ne-a lãsat Sf. Liturghie, prin care El vine iar ºi tru aceºtia, dar ºi pentru vii ºi Dupã ce acoperã Sfintele Daruri,
veºmân
iar ºi se jertfeºte, de data aceasta în Sf. Altar. apoi pentru morþi, cerând pen- pregãtite acum pentru Sf. Liturghie,
tele ce
tru aceºtia iertarea pãcatelor. preotul iese din altar cu cãdelniþa, pen-
În credinþa noastrã ortodoxã Sf. Pãrticelele se scot astfel: tru a umple de bunã mireasmã întreaga
Liturghie nu înseamnã o comemorare Š2. din a doua - întru pomenirea
„V
bisericã ºi pentru a-i saluta ºi a le ura
sau un simbol, ci Hristos este prezent în Maicii Domnului (o parte în formã de bun venit oaspeþilor veniþi la Cina
chip REAL în pâinea ºi vinul care se triunghi mai mare); Domnului - credincioºii din bisericã, Era
transformã în cadrul Sfintei Liturghii. Š3. din a treia - întru cinstirea ºi pome- dar ºi sfinþii din icoane, care nu lipsesc sã nu
Prima parte a acestei slujbe centrale din nirea sfinþilor (9 triunghiuri mai mici); la Sf. Liturghie. Este momentul în care noastrã
viaþa Bisericii este Proscomidia, în care Š4. din a patra - pentru pomenirea ar trebui sã fim deja toþi prezenþi, pen- sebitã
pâinea (prescura) ºi vinul aduse de cre- celor vii (ierarhi, conducãtori ºi pentru tru cã se apropie momentul începerii fãgãrãº
dincioºi sunt pregãtite de cãtre preot creºtinii ortodocºi de pretutindeni, iar Sfintei Liturghii. Pr. Ovidiu Bostan perioad
pentru Sf. Liturghie. Biserica leagã Brânco
aceastã parte pregãtitoare de aducerea Slujbele Bisericii. Sã trãim, sã înþelegem. mod public. Cu toate ºi în tim
aminte a începutului vieþii lui Hristos acestea, în cadrul sluj- nescu,
pe pãmânt, de aceea ea se sãvârºeºte cu
uºile altarului închise ºi cu dvera (per-
La ce folosesc slujbele? belor, dacã participãm
cu adevãrat la ele ºi
Cu
tului D
deaua uºilor împãrãteºti) trasã, pentru Ortodoxia se caracterizeazã ºi se defineºte înainte trãim ceea ce se în- Ardeal
cã prima parte a vieþii Mântuitorului nu de toate prin cultul ei, iar esenþa credinþei noastre se tâmplã acolo, Îl cunoaº- Preasfin
a fost cunoscutã de cãtre popor. trãieºte ºi este practicatã prin participarea la slujbe. De tem pe Dumnezeul Cel Daciei
La jertfelnicul din stânga credin- aceea vom încerca, în cadrul acestei rubrici, sã Adevãrat, aºa cum ni S-a nie, a ad
cioºilor, numit proscomidiar, preotul înþelegem mai bine care este rostul slujbelor, ce se descoperit. Astfel dobân- Botezã
are 5 prescuri (sau una singurã mai întâmplã în cadrul lor ºi ce înseamnã asta pentru noi. dim o credinþã autenticã, „veºmâ
mare, formatã din 5 pãrþi), însemnate Scopul cultului ortodox este sta- bazatã pe Adevãr, nu pe timpul
cu o pecete. Fiecare din cele 5 are o bilirea unei relaþii vii ºi directe între impresiile personale - care creeazã un Cum a
destinaþie specialã: Dumnezeu ºi om, realizatã prin dialog. dumnezeu dupã chipul ºi mintea noas- veºmân
Š1. din prima se scoate partea care va Cultul este de douã feluri: trã, vãzut prin prisma pãcatelor noastre.
Singura modalitate de a intra în
preoþeº
deveni Trupul Domnului. Prin scoaterea 1. public (social, colectiv) - rugãciunea comun
acestei pãrþi centrale, în formã de cub, pe care o facem fiecare dintre noi împre- relaþie cu Dumnezeu este rugãciunea, o mai ale
se preînchipuie Întruparea lui Hristos. unã cu alþi membri ai Bisericii, în gene- lucrare permanentã pe care o deprin- jeascã
Înfigând copia (un fel de cuþit în formã ral în bisericã; dem cu mult efort, numai cu ajutorul ciuda t
de suliþã) în prescure, preotul rosteºte 2. particular (individual, personal) - Duhului Sfânt: Duhul vine în ajutor depusã
urmãtoarele cuvinte, prin care aratã jert- atunci când fiecare dintre noi intrã în slãbiciunii noastre, cãci noi nu ºtim sã rãmâne
fa care se întâmplã din nou, pentru noi: dialog cu Dumnezeu prin rugãciune, în ne rugãm cum trebuie, ci Însuºi Duhul brie, câ
Ca un miel nevinovat spre junghiere orice loc ºi în orice timp, atunci când ne se roagã pentru noi cu suspine negrãite lop pen
S-a adus. Continuând apoi: ªi ca o rostim rugãciunile personale zilnice etc. (Romani 8, 26). Aceastã lucrare se în- veºnice
oaie, fãrã de glas împotriva celui ce-o Cultul Bisericii Ortodoxe imprimã în tãreºte prin prezenþa noastrã la slujbele
tunde, aºa nu ªi-a deschis gura Sa. sufletele noastre pacea sufleteascã, nã- Bisericii, care ne introduc în spaþiul
M
Dupã ce aºazã Sfântul Agneþ (Miel) dejdea. Dumnezeu este la uºa sufletului Împãrãþiei lui Dumnezeu. Prin diversi-
(bucata care preînchipuie trupul lui fiecãruia dintre noi ºi bate, însã aceastã tatea lor, slujbele ne ajutã sã Îl purtãm Ma
Hristos) pe disc, adaugã: Se junghie uºã se deschide numai ºi numai din in- pe Dumnezeu ca ocrotitor al vieþii noas- 100 de
Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridicã terior. Participarea la slujbe exprimã tre ºi în momentele cotidiene, prin sluj- Arseni
pãcatele lumii. Împunge Sf. Agneþ în dragostea faþã de Dumnezeu, care creº- bele zilnice, dar ºi a celor deosebite, fie tembrie
partea dreaptã ºi spune: ªi unul dintre te prin prezenþa noastrã la rugãciunea cã sunt prilej de bucurie, fie de în- la Sâm
ostaºi cu suliþa coasta Lui a împuns; ºi publicã, prin miºcarea noastrã cãtre Hris- tristare. Le putem pune pe toate în grija simpoz
turnând în Sf. Potir vin ºi apã, adaugã: tos, Care ne aºteaptã, ºi unirea în cuget lui Dumnezeu, chemându-L sã fie monah
ªi îndatã a ieºit sânge ºi apã (In. 19, 34). ºi în duh cu ceilalþi membri ai Bisericii. prezent în orice moment al vieþii noas- „Arsen
Din urmãtoarele prescuri se scot Pe Dumnezeu Îl putem gãsi ºi putem tre, cu tot ce implicã ea: bucurie, neca- nirea s
pãrticele care se aºeazã ca sfinte daruri vorbi cu El în orice moment al vieþii zuri, greutãþi, tristeþe sau fricã. multor
pe Disc, alãturi de Agneþ (Hristos), pen- noastre, atât în mod particular, cât ºi în Pr. Gheorghe Dan de cult
Cu Dumnezeu în casã 15
Ce este mâncarea fãrã Dumnezeu? La gura sobei
Sã nu începi ºi sã nu termini nicio- nezeu nu ar da hranei aceste substanþe Poporului meu
datã prânzul sau cina fãrã o rugã fier- nutritive? Atunci, indiferent cât de mult Eºti fiul bun al lui Pãcalã,
binte cãtre Dumnezeu. (…) Cãci numai am consuma din cele mai hrãnitoare ali- Ileana Cosânzeana-i mama ta,
Dumnezeu este Cel care ne procurã mente, corpul nostru nu ar cãpãta pu- Bunic þi-e Petre Ispirescu
toatã hrana. Deºi dãruitã, am muncit noi tere ºi deci nici funcþiile sale zilnice nu ªi Sfânta Vineri e mãtuºa ta.
înºine sã o obþinem, dar ce ar însemna s-ar putea desfãºura ºi nici viaþa însãºi.
toatã munca noastrã dacã Dumnezeu Nimeni nu ar mai rãmâne în viaþã. Tu eºti din neamul lui Manole
nu ne-ar da binecuvântarea Sa, dacã, de Pe de altã parte, ce s-ar întâmpla dacã Eºti ºi cristelniþã, eºti ºi mormânt,
exemplu, nu ar dãrui umiditate, cãldu- Dumnezeu ar lua puterea stomacului de Din Tei, eºti Creanga înfloritã,
rã, vânt, soare peste câmpul ºi grãdinile a digera hrana, fie ºi numai pentru 2 Din munte, capul unui Sfinx.
pe care le-am cultivat ºi semãnat? Ab- sãptãmâni? Atunci ºi cele mai hrãnitoa- Tu ai întins Masa tãcerii
solut nimic, dupã cum ºtim cu toþii. re alimente nu ne-ar mai putea hrãni, ci ªi tu mã porþi în Car cu boi,
În afarã de asta, Dumnezeu este ne-am epuiza, ne-am îmbolnãvi ºi am Tu eºti în cântul ciocârliei
Acela care procurã hranei substanþa muri. ªi experienþa ne dovedeºte cã ºi ªi þi-ai pus aripi, ca sã zbori.
nutritivã ºi corpului nostru capacitatea cea mai sãnãtoasã hranã poate uneori Tu, în deºert, n-ai ridicat biserici,
de a o folosi pentru sãnãtatea noastrã sã fie vãtãmãtoare. Mitropolitul Dar azi deºert e împrejurul lor.
trupeascã. Ce s-ar întâmpla dacã Dum- Grigorie al Sankt Petersburgului De când Apusul þi-a „donat” rãceala,
stanþele cancerigene. Cu sufletul te simþi la Pol.
Farmacia Domnului: Persoanele cu probleme Cu sfinþii te-ntâlneºti doar în biserici
ªi-acolo-i laºi când tu acasã pleci,
Merele de sãnãtate trebuie sã se
orienteze spre tipul de mere 'Nainte crucea o purtai în suflet
Banalele mere sunt un dar care le face bine. De exem- Dar azi numai acolo n-o gãseºti.
minunat pentru om, din plu celor cu probleme de Ai ridicat ºi Crucea, dar ºi arma,
pãcate adesea dispreþuit. diaree, enterocolite sau Te-ai apãrat de hoarde de pãgâni,
Conþin vitaminele B ulcer le sunt recomandate Iar cel creºtin, ce-þi spune frate,
(B1, B2, B5, B6, B8), C merele ionatane ºi con- A vrut la Papi sã te închini.
(de 2 ori mai multã în traindicate merele acre; Zãgaz ai pus apelor þãrii
coajã decât în pulpã), PP, în schimb, diabeticilor le Dar nu ºi þie, drag popor,
dar ºi minerale: magne- tic. Sunt bogate în fibre ºi sunt recomandate merele Prin munte þi-ai tãiat tu cale
ziu, fosfor, calciu, pota- ajutã digestia. Calmeazã sis- proaspete mai acide. ªi sfinþii i-ai crescut în închisori.
siu, fier, zinc etc. temul nervos, aducând rela- Consumul unui mãr în
Au efect tonic muscular xare; sunt bune ºi împo- fiecare dimineaþã are rol Te-ai risipit peste hotare,
Sã cauþi ce aici nu ai,
ºi nervos, diuretic, depura- triva insomniei. Substan- detoxifiant, iar seara ajutã
Dar bogãþiile din lume
tiv, rãcoritor, digestiv, anti- þele lor antioxidante ajutã la digestie, este somnifer N-au stâmpãrat dorul ce-l ai.
reumatismal, antiseptic in- la reducerea colesterolu- ºi curãþã dinþii.
testinal, decongestiv hepa- lui ºi neutralizeazã sub- Natalia Corlean Tu plângi aici, dar ºi acolo,
Aici e greu, acolo e la fel.
ªi ai ajuns sã te întrebi, române:
Supã cremã de linte fierte. Adãugaþi usturoiul zdrobit,
sare, piper (în funcþie de gusturi), Sã mor sãrac aici, sau rob la ei?
Aveþi nevoie de: apoi pasaþi legumele. Cel mai 'Nainte pruncii îi gãseai în oameni,
F- o canã linte roºie uºor este cu gheara de pasat de la Azi, oamenii-s îngrãmãdiþi... în ei,
F- 4 l apã mixer, care se introduce direct în oalã. Prea „mici” sã-ncapã-n ei iertarea,
F- o ceapã albã Dacã nu aveþi acest instrument, Prea „mari” sã poatã fi numiþi creºtini.
F- 1 morcov puteþi folosi blenderul sau clasica
Tu otova le faci pe toate
F- 1 pãtrunjel sitã.
ªi nu mai vezi când tu greºeºti,
F- o þelinã micã Adãugaþi ulei de mãsline, tot Între ce-i rãu ºi ce e bine
F- un cartof dupã gust. Serviþi cu crutoane din Nu ºtii nici azi ce sã alegi.
F- usturoi pâine integralã. Dacã nu e post,
puteþi adãuga ºi puþinã smântânã. Din patru-n patru ani primeºti o pâine,
F- sare, piper Apoi... doar cu nãdejdea te mai dregi.
F- ulei de mãsline Este foarte gustoasã ºi hrãnitoare.
Lintea este bogatã în pro- Azi, câmpurile-s tot mai goale,
F- pâine integralã Dar papurã tot mai gãseºti.
teine, fier, calciu ºi alte minerale, fiind
Lintea se spalã, apoi se pune la ºi uºor de digerat (spre deosebire de Tu ai o Þarã Prea-Bogatã
fiert, împreunã cu ceapa tãiatã mãrunt, carne sau alte leguminoase, ca faso- Dar þara are un Popor sãrac
morcovul, pãtrunjelul, þelina ºi carto- lea). Este recomandatã celor care de- Cum vine asta? Nu pot spune,
ful, toate tãiate bucãþele. Se lasã sã pun efort fizic ºi intelectual. Cã n-o sã-þi fiu deloc pe plac.
fiarbã 20-30 de minute, pânã când sunt Natalia Corlean Pr. Marius Demeter
16 Trecut ºi prezent
Bisericile din Toarcla
Satul fãgãrãºean Toarcla, aflat la graniþa cu judeþul Sibiu,
þine de comuna Cincu ºi este situat la 34 km de Fãgãraº. Un
sat mic, locuit odatã de saºi, care dupã 1990 ºi-au lãsat în
urmã casele ºi biserica evanghelicã, ridicatã în secolul XIII, ºi
au plecat. Au mai rãmas în jur de 20, restul populaþiei fiind
români ortodocºi, pãstoriþi din anul 2006 de cãtre pãrintele Pr. paroh
Ionuþ Cioacã
Ionuþ Cioacã, ghidul nostru în acest nou pelerinaj virtual:
Pepinierã de Dimitrie” ºi „Adormirea
intelectuali Maicii Domnului”.
Biserica închinatã Sfân-
Aflat la 7 km de Cincu, tului Dimitrie a fost constru-
Toarcla are ca relief predo- itã între anii 1875-1881, din
minant dealurile înalte, îm- contribuþia credincioºilor, fi-
pãdurite cu fag ºi stejar. ind proiectatã în stil bizantin
Ocupaþia de bazã a locuito- cu elemente gotice, obiºnuit Biserica
rilor este, din cele mai vechi în Ardeal. Este alcãtuitã în „Adormirea
timpuri, creºterea animalelor formã de corabie, cu pereþi Maicii
ºi cultivarea pãmântului. din piatrã ºi cãrãmidã, ºi este Domnului”
Toarcla a fost în vechime acoperitã cu þiglã; turnul bi-
sat sãsesc, apãrând ºi în ves- sericii este acoperit cu tablã Acest lãcaº
tita Cosmografie editatã de ºi are înãlþimea de zece metri. de cult a fost
Honterus, dar ºi pe cea mai În interior, tavanul lãca- construit în anul
veche hartã a Transilvaniei, ºului de cult este drept, ico- 1860, tot din con-
în 1532, cu numele de Tar- nostasul este din zid, iar par- tribuþia credincio-
tyl/Tarteln. Ca ºi în celelalte doseala este din lemn. Bise- ºilor, pe locul unde se afla raþii. A fost înlocuitã tabla de
sate sãseºti, ºi aici a avut loc rica este zugrãvitã cu motive înainte o bisericuþã din lemn. pe turnul bisericii, þigla ºi
exodul populaþiei de origine naþionale. În prezent, ea are Pentru cã aceasta devenise cãpriorii deterioraþi. Cu spri-
germanã, în prezent rãmâ- nevoie de reparaþii capitale, neîncãpãtoare pentru comu- jinul Consiliului Judeþean
nând în sat în jur de 20 de pe care parohia nu le poate nitatea numeroasã din acele Braºov am reuºit sã zugrã-
saºi; astfel, majoritatea locui- suporta din punct de vedere vremuri, ea a fost vândutã vim ºi exteriorul, care era
torilor sunt astãzi români financiar. credincioºilor din parohia foarte degradat. Cât priveºte
ortodocºi. Netuº, judeþul Sibiu, ºi interiorul, au fost înlocuite
De remarcat pentru existã ºi în prezent. atât podoabele din sfânta bi-
Toarcla este faptul cã Pe locul ei a fost ri- sericã, cât ºi cele de la Sfânta
aceastã comunitate micã a dicatã o bisericã din Masã a altarului.
dat, în decursul timpului, piatrã ºi cãrãmidã, în În acest an, prin sprijinul
un numãr foarte mare de stil bizantin cu elemen- Primãriei Cincu ºi cu aju-
intelectuali, printre care te gotice. Are formã de torul lui Dumnezeu, vom
doisprezece preoþi, trei corabie, acoperiº de þi- înlocui pardoseala din bise-
medici, doi colonei în glã ºi un turn înalt de ricã cu parchet laminat ºi,
armatã, un maior, nouã doisprezece metri. Ca ºi nãdãjduim, cu un mobilier
învãþãtori, trei juriºti etc. la cealaltã bisericã, ico- nou. Vreau sã mulþumesc în
nostasul este din zid, iar acest sens tuturor credincio-
Biserica „Sfântul tavanul drept. ºilor atât din Toarcla, cât ºi
Mucenic Dimitrie” În ultimii ani, la din Þara Fãgãraºului, pentru
În Toarcla sunt în pre- aceastã bisericã, în care sprijinul acordat în toatã
zent douã biserici orto- slujim, au avut loc mai aceastã perioadã.
doxe: „Sfântul Mucenic multe lucrãri de repa- Pr. paroh Ionuþ Cioacã
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Tehnoredactor: Natalia Corlean
Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Corlean (Bucium), Pr. Gheorghe Dan Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
(Berivoii Mici), Pr. Marius Demeter (Felmer), redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
Redactor ºef: Natalia Corlean Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Tãrcuþã (Ucea de Jos) Detalii abonamente la tel. 0743/097245
CMYK