P. 1
[Metode Numerice]Geometria Fractala # Numarul de Aur

[Metode Numerice]Geometria Fractala # Numarul de Aur

|Views: 909|Likes:
Published by Roman Stelea

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Roman Stelea on Nov 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

Sections

GEOMETRIA FRACTALA

Introducere  

 

Istoria fractalilor nu este lung . A început brusc, în 1975, cu lucrarea revolu ionar a matematicianului Benoit Mandelbrot, "O teorie a seriilor fractale", care mai târziu a devenit cartea sa manifest "Geometria fractal a naturii". Mandelbrot a inventat cuvântul "fractal" pentru a reuni munca multora dinaintea sa. Matematicieni ca Waclaw Sierpinski, David Hilbert, George Cantor i Helge von Koch au creat primii fractali, în general ca exerci ii abstracte, neavînd nici o idee despre semnifica ia lor Ei au sim it c descoperiser ceva ce sfida i amenin a câteva din convingerile cele mai pre ioase.

Gandirea lui Mandelbrot a evidentiat si sistematizat cunostintlele vremii accentand asupra dependentei de scara de masura a unor marimi fizice precum si a importantei legii putere in descrierea stiintifica a realitatii A introdus termenul de FRACTAL si a identificat domenii de aplicabilitate a geometriei sale

Defini ia fractalilor   

În 1982, Mandelbrot i-a extins dou eseuri anterioare, creînd lucrarea deschiz toare de drumuri "Geometria fractal a naturii". El a inventat cuvântul "fractal" (din latinescul "frangere" care înseamn "a sparge în fragmente neregulate"), astfel încât inversele forme au putut fi unificate sub un singur nume. Pentru a fi clasificat oficial ca fractal, o form trebuie s aib dimensiunea Hausdorff-Besicovitch mai mare decât dimensiunea sa topologic tradi ional . Pe scurt, fractalii sunt toate acele ciud enii care umplu spa iul i pe care matematicienii le abandonaser ca fiind dezarmant de complexe. Mandelbrot nota patetic: "deoarece cuvântul algebra deriv din cuvântul arab jabara (a lega împreun ), între cuvintele fractal i algebr este o contradic ie etimologic

Geometria fractal   

Benoit Mandelbrot i-a întemeiat geometria fractal bazându-se în principal pe simularea sa încununat de succes a tendin ei pre urilor bunurilor de consum, iar analiza pie ii r mâne una din cele mai atr g toare aplica ii ale geometriei fractale. Piatra Filosofic a oric rui analist al pie ii este, desigur, s precizeze comportarea pre urilor cu destul exactitate pentru a se umple de bani cât mai repede. Dac cineva a pus mâna pe aceasta Piatr , probabil c î i folose te câteva din miliardele sale pentru a- i ap ra secretul. În domeniul pie ii, ca i în alte domenii în care fractalii i haosul dau rezultatele, rareori se dovedesc atât de folositori pentru prezicere, pe cât sunt pentru simulare.

Simularea fractal 

 

Simularea fractal poate modela i prezice natura general statistic a unui sistem, f r s -i prevad comportarea specific într-un anumit moment. De exemplu, simul rile din 1953 ale lui Mandelbrot asupra pre ului bumbacului continuau sa prezic cu exactitate cantitatea de varia ie din pre ul bumbacului, atât lunar cât i anual . Totu i, ele nici m car nu pot pretinde cât ne indic pre ul bumbacului în 2002.

Exemple de fractali    

Prin anii 1980, grafica pe calculator a progresat într-atât încât forme ca "Linia de coast Koch" i "Covorul lui Sierpinski" puteau fi reprezentate cu detalii explicite. "Geometria fractal a naturii" era o galerie a acestora i a altor forme geometrice, dintre care multe nu fuseser v zute niciodat . Multe dintre ele erau simple automate celulare în care fiecare linie era transformat repetat în linii mai mici. Dup ce a lucrat o perioad cu fractalii "naturali" auto-reflectivi, Mandelbrot a descoperit c procesele iterative similare pot produce construc ii matematice abstracte cum ar fi faimoasa "serie Mandelbrot" i "seria Julia". Ca i al i fractali, aceste serii au fost descoperite cu mult înainte de Mandelbrot, dar erau atât de complexe încât necesitau calculatoare puternice pentru a le cerceta i vizualiza.

INITIATOR

a)

GENERATOR

b) 

 

Unul dintre primii i cei mai faimo i fractali matematici a fost inventat de un astronom. La începutul anilor 1960, Michel Hanon de la Observatorul din Nisa, în Fran a, a observat o comportare tulbur toare într-un simplu model al stelelor care orbiteaz într-o galaxie. Câteva dintre orbite erau line i stabile, în timp ce altele p reau aproape aleatoare. La început, el i colegii lui au ignorat pur i simplu orbitele anormale presupunînd c ele apar datorit unor erori de calcul inexplicabile. În cele din urm , Henon a descoperit c acest tip de comportare haotic era o parte esen ial a dinamicii orbitelor stelare.

Fractalii ca o art 

 

Chiar înainte ca fractalii s fie larg accepta i ca matematic adev rat , imaginile pe care ei le produceau au devenit foarte populare. Matematicienii arti ti, cum ar fi Richard Voss, Greg Turk i Alan Norton au perfec ionat procedurile de baz ale lui Mandelbrot pentru a creea peisaje uimitoare, atât realiste cât i abstracte. Brusca revenire a matematicii ca art a fost mult întârziat . tiin a i matematicile secolelor al XIX-lea i al XX-lea pierduser leg tura cu vizualul i intuitivul. Teoriile moderne, ca relativitatea i mecanica cuantic , sunt frumoase i elegante dar trebuie s fii un Albert Einstein sau Erwin Schrodiger pentru a le aprecia frumuse ea. Pe de alt parte, atât nespeciali tii cât i matematicienii pot aprecia chiar i cea mai abstract imagine fractal

Fractalii i tiin a   

În timp ce fractalii câ tigau toate premiile la expozi iile de grafic pe calculator, aproape toate disciplinele tiin ifice descopereau frumoasele lor modele haotice. Fizicienii, trasînd grafic starea particulelor, g seau tulbur toare opere de art ap rînd pe imprimantele lor. Biologii i psihologii diagnosticheaz "boli dinamice", care apar când ritmurile fractale devin desincronizate. Seismologii chiar au descoperit valuri fractale care str bat scoar a terestr . Meteorologii, economi tii, chimi tii, hidrologii i aproape toate ramurile inginere ti se întâlneau cu forme care erau mult mai frumoase decat previzibile.

Fractalii si stiinta 

În anii 1980, fractalii r s reau din fiecare ecua ie sau procedur binecunoscut , de la metoda lui Newton pân la banala func ie cosinus. La începutul anilor 1980, matematicianul Michel Barsley s-a al turat rândurilor mereu crescînde de "fractalieri". Când era copil, Michel a fost fascinat în mod deosebit de anumite ferigi. Nu a putut stabili exact ce conferea ferigilor frumuse ea lor magic decât mul i ani mai târziu. Observând modul în care fiecare frunz se aseaman cu întreagul, el a scris un program simplu pe calculator pentru a modela aceste caracteristici. Imaginea rezultat era mult mai real decât s-a a teptat i a devenit în curând unul dintre cei mai faimo i fractali in lume  

Aplica ii pentru fractali  

Prima aplica ie major a muncii lor era comprimarea imaginii. Prin trasformarea lor în fractali, Barnsley era capabil s comprime imagini foarte mari în coduri foarte mici, ob inînd un raport de comprimare de peste zece mii la unu. Comprimarea fractal a imaginii creeaz noi posibilit i captivante, cum ar fi transmiterea in timp real a imaginilor video în mi care prin liniile telefonice normale. Din anii 1990, fractalii sunt larg folosi i. Produc ii cinematografice importante îi folosesc pentru efecte speciale, sistemele de redare grafic pe calculator îi folosesc pentru a creea structuri naturale, oamenii de tiin i matematicienii i-au transformat într-o unealt indispensabil pentru munca lor. Pe m sur ce poten ialul acestei noi geometrii este recunoscut din ce în ce mai mult i calculatoarele din ce în ce mai rapide fac interac iunea mai u oar , instrumentelele de desenare fractal vor deveni parte a majorit ii sistemelor de grafic pe calculator.

Energetica i fractalii 

 



Fractalii se afl peste tot în jurul nostru, luând forma unui lan muntos sau se reg sesc în unduirea liniei de rm. Ca i forma iunile noroase i focurile lic rind, unii fractali sufer schimb ri continue, în timp ce al ii, cum ar fi copacii sau sistemul vascular omenesc, re in structura pe care au c p tat-o în evolu ia lor. Conceptul matematic de "fractal" caracterizeaz obiecte cu o divers gam de structur i care astfel reflect principiul ierarhic de organizare. Obiectele fractale nu î i schimb forma în mod semnificativ când sunt observate la microscop. În 1980, Mandelbrot a g sit un principiu ce organizeaz un întreg univers de structuri asem n toare cu întregul într-o manier nea teptat .

Generare de structuri geometrice cu caracteristici fractale
se utilizeaza: ‡ tehnica de generare tip initiator/generator/proces recursiv, obtinandu-se curbe ideal autosimilare (curbe utile in studii teoretico-experimentale). ‡ un numar de iteratii (de la 2 la 8), pentru a surprinde de la ce iteratie eroarea estimata este acceptabila in practica.
Exemple Curbe van Koch Curbe cu generatori complicati

cu dimensiunea fractala D=1,8575

Constructia unui obiect fractal:
- se alege un initiator, o figura geometrica simpla, - se construieste o lege de modificare a initiatorului, - se repeta la nesfarsit aceeasi lege de generare. Exemplu: curba Koch, curba cu lungime infinita, continua dar nederivabila in nici un punct. ‡ i se poate atasa un scalar, determinat prin diferite metode, de exemplu prin metoda dimensiunii capacitive: Se considera ca obiectul din figura alaturata este o multime marginita în spatiul euclidian de dimensiune d. Se acopera acest obiect cu sfere de dimensiune d cu raze identice 1/ . Dimensiunea capacitiva Dc este dat de relatia:

Intr-o buna aproximatie, se poate determina o dimensiune fractala din raportul dintre logaritmul numarului de elemente constituente ale obiectului si logaritmul scarii . Astfel:

Structuri pseudofractale utilizate ca antene pentru sistemele de radioreceptie

Antenele fractale reprezinta sisteme radiante care inglobeaza autosimilaritatea in forma / aspectul lor fizic. ‡ antene multibanda pe frecvente nelegate armonic intre ele

Deschide o problematica noua, legata de interactiunea dintre CM si materia structurata fractal

Concluzii deschise  

Nimeni nu tie cu siguran cum r sar spiralele i ramurile din seriile Manderlbot i Julia din simple ecua ii neliniare i nici de ce urm resc ele atât de aproape modelele arhetipale ale naturii. Aceste teme sunt în primplanul cercet rii matematice i tiin ifice actuale. Când o serie de ecua ii este l sat în seama propriilor sale itera ii întortocheate, matematica îns i pare s g seasc pl cere în poezia vizual naturalist . Înc din cele mai vechi timpuri, ordinea clar a matematicii a fost într-o pozi ie f i fa de haosul care nu ine cont de nici o regul a naturii.

"va trebui considerata definitia unui fractal in aceeasi maniera in care acceptam definirea vietii. Este imposibila definirea precisa a unei fiinte vii, totusi poate fi alcatuita o lista de proprietati caracteristice" Keneth Falconer - matematician Iata caracteristicile unui obiect fractal ‡ are o structura fina, adica prezinta detalii la toate scarile, ‡ are o forma prea neregulata pentru a putea fi descrisa in limbajul geometriei euclidiene, la nivel local si global, ‡ este in general autosimilar (statistic autosimilar) sau autoafin proprietate geometrica ce atesta invarianta la scalare .(nu-si schimba aspectul la modificarea scarii de observatie) ‡ are o dimensiune mai mare decat dimensiunea topologica, dar mai mica decat dimensiunea spatiului euclidian in care este scufundat,

Un singur germene

Metode de evaluare canitativa, complementare celor statistice utilizabile in studiul formelor cu aspect neregulat (analiza fractala) box-counting - utilizata in cazul structurilor 2D
Aplicare: se alege o scara de masura de tipul = ½, ¼, « se divide corespunzator imaginea analizata (nr de celule rezultat 4, 16, «). Pentru fiecare divizare in parte, se numara celulele în care exista cel putin un element al structurii masurate si se retine rezultatul (N( )), se repeta operatia pana la rezolutia maxima a imaginii. Din sirul de masuratori efectuate , N( )) se determina existenta unei legii putere:

Aplicatii ale Geometriei Fractale in biologie si medicina

Evaluarea structurilor biologice ± aplicatii in diagnoza precoce a cancerului Studii asupra unui posibil camp morfogenetic

Aplicatii ale Geometriei Fractale in studiul calitatii suprafetelor

Produs realizat in Parteneriat intre CSC si ASTech Soutions

CRITICALITATE AUTOORGANIZATA
- acumularea evenimentelor in structura sistemului va duce la aparitia unei stari critice robuste de la care un eveniment minor poate trece nevazut sau poate conduce la o catastrofa

Automatele celulare pot fi considerate modele de inceput din clasa algoritmilor ce conduc la procese de auto-organizare, contin Inteligenta Artificiala (calculatorul neuronal) si permit generarea de Viata Artificiala ± cele mai multe aplicatii ce au evidentiat dificultatea de a diferentia intre Viu si Neviu, au definit metode si tehnici de evaluare a evolutiei si au permis definirea conceptului de sistem complex.

Simularea procesului de AUTOORGANIZARE

‡Starea critica este robusta ‡Nici un eveniment nu poate fi asa de mare incat sa scoata sistemul din starea critica ‡Sistemul a acumulat ³istorie´ ‡Reproductibilitate minima sau Imposibila ‡ Un eveniment minor poate duce la efecte catastrofale ± catastrofa este intrinseca sistemului

Experiment numeric

‡ Evenimentele se succed dupa o lege putere ± abordare prin Geometria fractala, teoria haosului

Eminescu despre « Num r
ÄO singur mi care exist în univers. Via a individului nu este decât o frac iune a acelei unit i. Dar dac într-o serie de necunoscute o frac iune ne e cunoscut , atunci i restul de termeni se rezolv . E evident dar c cel dintâi lucru al omenirii s-a concentrat asupra acestei frac iuni, c legile înn scute ale matematicii i logicii, legile raportului frac iunii c tre întreg au fost cele dintâi cercetate cu mult exactitate. i fiindc luând aceast frac iune ca unitate s-a ajuns a se confirma prin experien tot ce ea calculase apriori ± de aceea Pitagora i egiptenii erau ame i i i atribuiau num rului o putere divin .´

4. IRUL LUI FIBONACCI
irul lui Fibonacci:
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, ...
x1 ! 1

x2 ! 1

x k ! x k  1  xk  2

k u3

Botani tii au ar tat c plantele cresc din grupuri mici aflate chiar în vârful lor, numite primordii.

Sec iunea divin poate fi v zut la: frunz , floare, floarea soarelui, pan de p un, dungi, culori pe p s ri, fluturi de noapte, flori, insecte.

De ce natura prefer folosirea acestei propor ii atât de des? 

R spunsul const în paching adic aranjarea obiectelor într-o form optim . Obiectele p trate s-ar Äîmpacheta´ mai bine într-o form dreptunghiular ; obiectele rotunde ± într-un aranjament hexazecimal. 

3. NUM RUL DE AUR I OMUL  



S-a constatat, de asemenea, c ombilicul, împarte corpul uman în aceea i propor ie, cu mici diferen e, c bra ul i antebra ul respect propor ia de aur. În formele de und ale electrocardiogramelor se poate întâlni acela i raport. De asemenea, în caracteristicile scrisului de mân .

4. NUM RUL DE AUR ÎN DIVERSE DOMENII  

            

F r a elimina rolul întâmpl rii, studiile arat existen a raportului de aur în toate domeniile, pornind de la astrofizic i pân la nivel cuantic, de la formele anorganice la cele organice. Cert este c propor ia la care ne referim este întâlnit în geometria orbitelor planetare, în evolu ia cutiei craniene, a muta iilor cromozomiale, etc. S-a observat existen a unor concordan e în: aplicarea legii a doua a lui Kepler expansiunea unor nebuloase evaluarea semiaxelor orbitelor planetare aproximarea masei, a diametrului ecuatorial i a accelera iei gravita ionale a unor planete i a sateli ilor acestora leg tura dintre temperatura de fierbere i de congelare a unor elemente chimice (He±H, N±O) reac iile halogenilor raportul capacit ii craniene la Australopitecus, Homo erectus i Homo sapiens i în raportul altor oase ale scheletului volumul i ritmul respirator, cardiac sau al undelor alfa apari ia unor boli cum ar fi cancerul densitatea popula iei pe continente constat ri psihologice (puseurile de violen social ) recorduri sportive domeniul muzicii, etc.

Dac toate acestea sunt coinciden e considerate ca evenimente în accep iunea lor fizic sau temporal între care, aparent logic, nu poate fi stabilit vreo rela ie de determinare, sau reprezint doar dorin a asidu a omului de a g si corela ii matematice, de a pune sub form de formul lumea în care tr im r mâne s hot rasc al ii. 

Num rul de aur (sec iunea de aur) reprezint , în viziunea multora, o filosofie a naturii, a universului în general. Aceast propor ie încearc s g seasc o leg tur , o unitate în natur , s postuleze, printr-o legitate matematic , o teorem unic a lumii. Chiar dac legile fizicii enun ate în ultimii 60 de ani conduc spre idea hazardului total, nu trebuie neglijat efortul tuturor genera iilor anterioare de a ordona tot ce se întâmpl în jurul nostru sub un num r. În decursul istoriei s-au c utat numeroase propor ii, numere ira ionale sau complexe dar nici unul nu a reu it s se impun în totalitate. Unul dintre cei mai importan i cercet tori moderni (care a studiat Änum rul de aur´) a fost în deceniile III ± IV ale secolului trecut românul Matyla Ghica, nepot al ultimului domnitor al Moldovei. 

5. DESCRIEREA MATEMATIC NUM RULUI DE AUR
‡ propor ia disjunct : a ! c
b d b c

A

‡ propor ia continu : a ! b ‡ propor ia economic : a  b ! a
a b

ÄDar nu este posibil ca doi termeni s formeze singuri o compozi ie frumoas f r un al treilea. C ci trebuie s se afle între ei o leg tur care s -i apropie pe amândoi. Ori, dintre toate leg turile, cea mai frumoas este aceea care î i d sie i i termenilor pe care îi leag , unitatea cea mai complet . i aceasta este propor ia care o realizeaz , fire te în modul cel mai frumos´. Platon - Timeus Propor ia apare ca o consonan între p r i i întreg, consonan ce confer ansamblului armonie (stabilitate, func ionalitate i fiabilitate ridicat ?). Dintre propor iile analizate de antici, propor ia economic r mâne i azi în aten ia oamenilor de tiin i art , c ci determin : Sec iunea i Num rul de AUR.

Fie a, b  R . Propor ia economic : a  b ! a
a b

Notând cu solu iile:
a ! x b

rezult

x2  x  1 ! 0

x1 !

Num rul de aur:
* ! li

1 5 ! 1,6182

x2 !

1 5 ! ,6182

1 1 1 -

! 1  li

1 1 1 1  ...

! 1,6180339887 5

Propriet i:
* ! * 1
2

* ! 1,272

1 ! 0,618 *

6. VOLUMUL DE AUR ± EXTINDERE ÎN SPA IUL TRIDIMENSIONAL A NUM RULUI DE AUR
6.1. Limit rile anticilor
De ce s-au oprit anticii la o materializare a propor iei continue doar pentru spa iul bidimensional?  Obiectele reale sunt tridimensionale i ar fi poate mai nimerit ca ele s fi constituit o prim surs de inspira ie pentru spiritul cercet tor.  Exist oare i un num r de aur ata at spa iului 3D?  Dac num rul poate fi utilizat la construc ia unui dreptunghi de excep ie numit dreptunghiul de aur ce are atâtea propriet i matematice neb nuite, atunci nu exist oare i un paralelipiped de aur?  i, pentru c la facultate se lucreaz , din primul an de studiu, într-un spa iu matematic n-dimensional, atunci nu exist în fiecare spa iu câte un volum de aur descris de un num r de aur specific?  i dac da, atunci care este acea serie de numere de aur? 

6.2. Cercet rile contemporanilor
Florin Munteanu i Cristian Ioana Centrul pentru Studii Complexe Bucure ti
1.

2.

Marile descoperiri în geometrie ale anticilor constituiau chiar blocajul mental al înv a ilor vremii. Ei considerau c Planul este esen ial (puteau opera cu unelte cunoscute de ei: rigla i compasul) în timp ce Spa iul era redus la o simpl dinamic a planului, o simpl extensie de aceea i calitate. Paradigma lor i bunul lor sim spunea c ceea ce putea fi important pentru spa iu era de descoperit în esen a figurilor din plan, a a c doar planul este important. Fiecare epoc este limitat de tehnologia de care dispune. De fapt chiar i marii înv a i ai vremii nu tiau s rezolve probleme de algebr banale azi pentru un elev din clasa a VIII-a. Ei rezolvau problemele prin metode grafice, utilizând pentru aceasta doar rigla i compasul. Aceste unelte i metodologia de construc ie geometric st pânit cu m iestrie, nu erau suficiente îns pentru a aborda complexitatea ecua iilor de gradul 3, specifice formaliz rii problemelor în spa iu i cu atât mai pu in a generaliz rii conceptelor pentru un spa iu geometric abstract n-dimenional.  

O propor ie continu , definit prin trei numere a, b, c, poate sta la baza construc iei unui corp în spa iu (un paralelipiped). Idea este materializat de Hippocrate în rezolvarea problemei privind dublarea volumului unui cub dat:

a b c ! ! b c 2a

b3 ! 2a3

Vp1 Vc1

!

Vp 2 Vc 2

!

Vp 3 Vc 3

!.

®2  L ™ l  l ™ h ! 0 L ± ¯ 2 2 ±  l  h™l  l ™L  l ™h ! 0 h °

L !a l L h ! !\! a h l
\3  \  1 ! 0

h !\ l

\ ! 1,324717h ! \ ! 1,324717 l

h

!

* ! li

X n 1 ! 1,618034npg X n

X n  3 ! X n 1  X n X0 ! 1

X1 ! 1

X2 ! 1

X3  X 1! 0
\;

1
\

cos U s i sin U
cos U ! 
\ \ 2

\ ! 1,324717 - ;

X n ! C1\ n 

2

\

n

C2 c

s nU  C3 si n

X n 1 ! \ ! 1,324717 npg X n li

e) Punctele P1, P11, P14, P16, P20, P22,... sunt denumite punctediagonale i se afl pe o spiral logaritmic con inut în planul Q

f) Distan ele 1-Ag , 11-Ag , 14-Ag etc., formeaz geometric cu ra ia 1/\ .

o progresie

7. GENERALIZAREA NUM RULUI DE AUR ÎN SPA IUL N-DIMENSIONAL 

Construc ia unui corp de aur în spa iul n-dimensional, implic utilizarea propor iei continue drept rela ie de leg tur între laturile succesive ale acestuia. Considerând un paralelipiped de aur ndimensional, divizarea sa conduce, la limit , la identificarea unui punct de convergen Ag. Exprimarea coordonatelor centrului de convergen în raport cu baza n-dimensional în care s-a construit corpul, implic utilizarea unui invariant notat:

unde 

=n

= n  1 2 A = ! = n ™ = n  2 verific ecua ia caracteristic :
n =n  =n  1 ! 0

Pe m sur ce dimensiunea spa iului de construc ie a structurii de aur cre te, valoarea num rului de aur corespunz tor scade de la 1,618034... spre 1.

8. UTILIZ RI ALE NUM RULUI DE AUR
Între dorin i putin , între natural i artificial, între descoperire i inven ie, între a fi i a nu mai fi, Omul trebuie s DISCEARN i S ALEAG . i pentru a discerne i alege în cuno tin de cauz , într-o situa ie de o asemenea complexitate, nu are decât o solu ie: Ä ... s fac o scurt pauz în zbuciumul zilnic pentru a redescoperi sensurile profunde ale Naturii, a sim i din nou ritmurile Cosmice pentru ca apoi, s continue s construiasc în consonan cu acestea.´

8.1. Arhitectur

8.2. Art 

Rezultatele privind tratarea neliniar a fenomenelor din natur , constituirea unor discipline de sintez (precum: Sinergetica, Fizica complexit ii, Teoria catastrofelor), apari ia unor modele matematice mai convenabile pentru descrierea realit ii înconjur toare (Fractali, Teoria tranzi iei la haos, precum i a Automatelor celulare i a Calculatoarelor neuronale), a permis abordarea dintr-o perspectiv nou a viului i a raportului acestuia cu natura anorganic , precum i locul i rolul omului în acest context. Dac pân în prezent, omul de tiin s-a Äinspirat´ în activitatea sa de crea ie din natura vie, încercând s o imite în sens func ional, se poate spune c în prezent asist m la tentativa acestuia de a în elege mai profund i unitar, viul. Implica iile acestui mod de abordare se fac resim ite pornind de la definirea tiin ei Cogni iei i pân la restructurarea tehnologiei în sens fenomenologic (ortotehnologic). De fiecare dat forma i num rul au constituit un punct important, justificând parc afirma ia lui Bernard Russel: Äpoate cea mai curioas tendin manifestat în tiin a modern este întoarcerea ei la Pitagorism´.   

Num rul i magia pe care a exercitat-o asupra spiritului uman revine în fizica modern pe multe coordonate, de la constanta universal a haosului descoperit de Feigenbam la seria de numere de aur. Se pare c omul a fost ocat de diversitatea celor v zute în jur i a c utat instinctiv ceva constant, ceva stabil. Fizicianul caut i azi, prin activitatea sa de cercetare, un nou invariant în aceast lume fluctuant . Sigur caut cu metode specifice secolului prezent dar în principiu, scopul c ut rii nu se deosebe te prea mult de cel al anticilor. Azi se caut într-o lume abstract , cea a modelelor, caracterizat printr-un spa iu cu mai multe dimeniuni Äumplut´ cu Ästringuri´ i Ästr b tut de g uri de vierme´. 

10. CONCLUZII   

ÄLeg tura care se stabile te prin unul i acela i raport geometric între segmente sau forme ale unor obiecte sau entit i organice total diferite ca grad de dezvoltare, de complexitate structural , de regn, func ie individual sau colectiv nu poate fi acceptat în toate cazurile ca fiind întâmpl toare.´ (Ioan Ciofu ± ÄNum rul de aur matrice a evolu iei?) ÄCunoa terea uman const în bun m sur în descoperirea simplit ii în complexitate.´ (acad. Solomon Marcus) ÄGândirea, luat în sensul ei cel mai general, pentru a cuprinde arta, filozofia, tiin a, luate i acestea în cea mai general accep ie a lor, este c utarea invarian ei într-o lume în fluctua ie." (C. J. Keyser ± ÄMathematical Philosophy´)

11. CÂTEVA ÎNTREB RI 
   



Exist o unic propor ie ce st la baza a tot ce este în natur sau fiecare lucru are Äpropor ia´ sa? Aceast propor ie, dac exist , este Num rul de aur despre care am vorbit? Faptul c trunchiem acest num r ra ional la primele lui zecimale are vreo influen asupra propriet ilor Ämagice´ ale valorii? Are vreo influen asupra metabolismului fiin elor vii sau este doar o chestiune de estetic i eficacitate acest Num r de aur? Suferim pentru faptul c nu cunoa tem i nu suntem în permanen înconjura i de astfel de propor ii? Dorin a noastr de a pune ordine în toate nu este cumva cea care a generat aceast idee i se înc p âneaz s o promoveze?

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->