Aniversari Culturale 34 2007

Un om fără de mormânt...
Aniversări culturale
Iurie Colesnic Nobilimea basarabeană a dat Tot el este autorul unor scri-
multe personalităţi care s-au re- eri cu tentă sociologică şi istorică
marcat ca oameni politici, mari despre mazili, răzeşi, despre po-
întreprinzători, subtili intelec- pulaţia Basarabiei, partidele po-
tuali, dar un aliaj atât de intere- litice din Basarabia, genealogia
sant între sentimentul descen- Basarabiei ş.a.
denţei boiereşti şi al descenden- Când se scrie despre Paul
ţei intelectuale îl întâlnim doar Gore, în primele rânduri este
la Paul Gore. A fost omul care pomenit Gheorghe Gore (1839-
nu numai că a iubit istoria, a 1909), avocat şi notar public,
scris istoria, dar a lucrat în ge- care în perioada apariţiei ziaru-
nul cel mai greu şi ingrat al is- lui Bessarabskie gubernskie vedo-
toriei – genealogia. Iar dincolo mosti a condus compartimentul
de această preocupare n-a fost neoficial al acestei publicaţii,
doar dorinţa de a-şi descoperi unde cu suficientă îndrăzneală
şi consolida firele nevăzute ale a publicat materiale despre ro-
arborelui genealogic, dar de-a mâni şi cultura românească. Din
ilustra şi-o legătură subtilă inte- şirul acestor materiale vom po-
lectuală între generaţii. Fără s-o meni doar recenziile la poeziile
declare, fără să facă poze prin lui Alecsandri, scrierile despre
această descendenţă intelectua- poezia populară a românilor
“În testamentul său lă, el a fost urmaşul direct al bu- sau despre literatura română.
Paul Gore a rugat să fie nicului său Spiridon Gore, care Când se citează aceste lu-
înmormântat în preajma a lăsat primele încercări publi- cruri se fundamentează faptul
Bisericii Sf. Ilie, fapt cistice. Despre această pagină că Paul Gore a avut un înaintaş
întâmplat în 1927. Dar în necunoscută din istoria noastră care a ştiut să-l formeze aşa în
anii ’60, când comuniştii şi desigur din istoria familiei cheia neamului Hasdeu, neam
au purces la sistematizarea Gore, noi am scris în revista în care tradiţiile culturale s-au
Chişinăului, arhitecţii servili Timpul: „Recent la Chişinău a transmis din tată în fiu.
au distrus acest monument apărut o carte despre Paul Gore În cazul neamului Gore,
de istorie şi odată cu el şi (1855-1927), membru al Aca- cercetătorii ignorează o perso-
mormântul ilustrului savant. ” demiei Române, funcţionar de nalitate, pe Spiridon Gore, care
stat, activist pe tărâm cultural, este tatăl lui Gheorghe Gore şi
unul dintre fondatorii Partidu- care ocupând un post modest
Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007
lui Naţional Moldovenesc din de funcţionar a încercat să scrie

Basarabia (martie 1917). El a lă- şi chiar a avut o publicaţie şti-
sat o importantă operă istorică inţifică destul de serioasă într-o
şi politică. Una dintre lucrările ediţie uitată de contemporanii
lui de bază Anexarea Basarabi- noştri. În Zapiski Bessarabskogo,
ei, retipărită în 1992 la Chişinău statisticeskogo upravlenia (Chi-
este utilizată de toţi autorii care şinău, 1867, vol. II), publicaţie
scriu istoria Basarabiei. Foarte îngrijită de A.N. Egunov, din
bine documentat, foarte echi- care au apărut 3 volume în 1864,
librat scris, acest studiu face 1867, 1868, este inserat studiul
parte din patrimoniul culturii lui Spiridon Gore despre satul
noastre. Rădeni, judeţul Iaşi. Deşi nu
96
este prea mare ca volum, scris Prutului nu ar fi acelaşi popor dincolo de el descoperim drama
îngrijit, nuanţat statistic şi cul- cu moldovenii care locuiesc în unui om aruncat de soartă în
tural, acest studiu denotă că au- partea dreaptă a Prutului. apele adânci şi tulburi ale vitre-
torul era o persoană cultă, bine Pentru acele vremi, aceste gii istorii.
instruită şi cu reale aptitudini afirmaţii demonstrau nu nu-
scriitoriceşti. mai un adevăr istoric, dar şi-un
Atunci când domnul Sever mare curaj din partea acestui
Zotta a întocmit o biografie a publicist. El venea format în
prietenului său, Paul Gore, a şti- cercul tinerilor basarabeni, ti-
ut să furnizeze şi câteva detalii neri naţionalişti cum era Ştefan
despre bunicul acestuia, Spiri- Gonata, Aristide Casso, fraţii
don, care s-a născut la 1808 şi a Leonard ş.a.
murit în 1871. Biografia lui ilustrează exact
Era funcţionar guberni- nu numai o biografie exemplară
al, adică gubernskii secretari, o de publicist şi savant, dar şi o bi-
funcţie nu prea însemnată, dar ografie a unui om de mare dem-
era moşier la Răspopeni, jud. nitate: „Istoria presei din Basa-
Orhei, unde avea 700 fălci de rabia secolului al XIX-lea ţine
pământ şi de asemenea a fost nu numai de editarea unor ziare
moşier la Ghindeşti, judeţul şi reviste, ci, în primul rând, de
Soroca. La 1847 a fost înscris în o serie de personalităţi care au
cartea Nobilimea basarabeană. dus povara grea a publicaţiilor
Gheorghe Bezviconi care a de expresie rusă, dar nutrind
scris şi el un studiu despre Paul veşnica speranţă că numai prin- Paul Gore
Gore şi care era în posesia unor tr-o muncă sisifică de democra-
documente ale acestei familii, tizare a societăţii vor ajunge şi la Familia lui, înregistrată de
pune la îndoială căsătoriile lui tipărirea periodicelor în limba genealogişti ca existentă din
Spiridon Gore. Însă precizează maternă. secolul al XVI-lea, este origi-
că: «Spiridon Gore a lăsat trei Gheorghe Gore face parte nară din Basarabia, din ţinutul
fii: Vasile (1837-1910), consili- din cohorta de basarabeni, care Tigheciului. Tatăl lui Gheorghe
er de stat, însurat cu Pulcheria a avut ca un ideal renaşterea ve- Gore, Spiridon, a fost căsătorit
Meleghi, Gheorghe, tatăl lui Pa- chii Moldove, readucerea vieţii în Moldova şi era stăpânul mo-
vel, şi Alexandru (1841-1881), spirituale româneşti pe plaiurile şiei Duşmana din jud. Iaşi. Aici
jude de instrucţie, însurat cu basarabene. Unii au murit fără s-a născut viitorul publicist.
Varvara Varzar. Gheorghe Gore să aibă măcar la bătrâneţe mân- Pe când avea 13 ani, familia s-
s-a însurat cu Eleonora (1851- gâierea că speranţa lor a fost nu a mutat cu traiul la Ghindeşti,
1887), fiica lui Ivan Miculin şi a numai un licăr topit în întuneri- jud. Soroca. De aici a plecat să-
Pulcheriei-Cuş (fiica clucerului cul ţarist. El însă, atunci când a şi facă studiile la Chişinău, apoi
Cecherul-Cuş şi a Eufrosinei murit, în 1909, a avut parte de un la Moscova. Începând cu 1861
Stamo». Din trecutul nostru, noroc deosebit – i-a fost dat să a fost cinovnic (funcţionar) la
1936, nr. 28-30. ţină în mână ziarele: Basarabia, cancelaria guvernatorului Basa-
Este curios faptul că Spiri- Moldovanul, Viaţa Basarabiei, rabiei timp de cinci ani, iar de la
don Gore a lăsat un mic studiu Luminătorul, care se tipăreau în 7 martie 1866 a devenit redacto-
despre istoria unui sat. Fiul său, limba maternă. În aceste pagini, rul părţii neoficiale a Buletinului
Gheorghe, s-a afirmat deja ca publicate de o nouă generaţie de gubernial al Basarabiei. Plecând
publicist la Bessarabskie gubern- tineri inimoşi, erau şi modes- din redacţie, a activat ca notar
skie vedomosti, iar nepotul Paul tele lui roade. Încercarea de a public până la sfârşitul vieţii.
Gore a fost academician al Aca- familiariza cititorul basarabean Urcarea pe treptele ierarhi-
demiei Române (1919). cu creaţiile scriitorilor de peste ei de stat nu s-a produs uşor, iar
O dinastie de cărturari ba- Prut, fie şi prin intermediul lim- speranţele sale şi toate ambiţiile
sarabeni care parcă ar ilustra în- bii ruse, era un act de curaj. unei cariere strălucite s-a stră-
săşi istoria Basarabiei.” Cercetătorul Vasile Cioca- duit, după cum am mai spus, să
În linia aceleiaşi descen- nu, în cartea File de istorie lite- le investească în fiul său Pavel.
denţe se înscrie şi biografia pri- rară (Chişinău, 1989), a făcut O dovedesc cu prisosinţă
mului publicist basarabean care o riguroasă selecţie şi a cernut interesele genealogice ale lui
a scris în ziarele ruseşti din ţi- tot ce era scris de alţii şi tipă- Paul Gore, dorinţa acestuia de
nut despre originea românească rit în paginile Buletinului... sub a-şi găsi strămoşi remarcabili,
a basarabenilor, despre obice- numele lui Gh. Gore. Această care au făcut carieră şi erau de
iurile lor populare, rupând în secţiune a bibliografiei lui poate viţă nobilă.
felul acesta firul minciunii că fi socotită ca un fragment ex- Gh. Bezviconi menţiona în
moldovenii din partea stângă a ploatat până la capăt. Şi totuşi, revista Din trecutul nostru (nr.1–
97
3, 1936): «Originea familiei sale lie 1875, în familia renumitului În 1908 publică lucrarea
îl preocupa mult pe Paul Gore, publicist basarabean Gheorghe Notiţe despre mazilii Basarabiei,
care, imediat ce-a găsit posibili- Gore. în care pare a fi un bun cunos-
tatea, s-a adresat la genealogiştii Studiile liceale le-a făcut la cător al legislaţiei vechi moldo-
români, cerând lămuriri. Şi mai Nikolaev (regiunea Herson), iar veneşti. Iar mai târziu tipăreşte
înainte el îşi nota orice nume cele universitare la Petersburg, periodic lucrări în care se in-
asemănător cu Gore în antolo- unde a absolvit Facultatea de terferează juridica, economia,
giile genealogice italiene, en- Drept (1901). istoria.
gleze etc». Reîntors în Basarabia, a lu- În 1919, când la conferin-
Care este totuşi meritul cul- crat un timp judecător de pace ţa de la Paris este pusă în dis-
tural al lui Gheorghe Gore, ce la Orhei şi mai apoi la Zemstva cuţie problema Basarabiei, el
ne-a făcut să-l pomenim aici? gubernială, al cărei preşedinte a publică volumul Plebiscitul în
Credem că în publicistica ajuns în 1910. Tot în aceşti ani Basarabia, care, fiind tradus în
basarabeană Gh. Gore a fost o îşi încerca pana şi talentul de limba franceză, este prezentat
publicist, moştenit de la tatăl delegaţiilor participante la con-
primă rândunică ce-a croit ca-
său, risipind prin publicaţiile ferinţă. Ion Pelivan, participant
lea pentru viitoarele pleiade de vremii articole despre istoria şi
publicişti, care vor scrie şi edita nemijlocit la aceste evenimente,
literatura română. Acest avânt îşi aminteşte de paginile Vieţii
pagini în limba română. de propagare a culturii naţi-
Primele rândunele nu fac Basarabiei: „Totuşi trebuie să
onale l-a făcut să participe în menţionez că Paul Gore a trimis
primăvara, dar ele sunt semnul 1905 la întemeierea Societăţii
ei sigur...” delegaţiei române de la Paris o
Culturale Moldoveneşti, în care broşură, în manuscris, foarte in-
Urmaşul direct al lui Ghe- deţinea funcţia de preşedinte al
orghe Gore, educat în spiritul teresantă, în care, prin citate din
comitetului de redacţie. diferiţi autori ruşi şi străini, do-
tradiţiei moldoveneşti autohto- La 7 iunie 1919 el a fost ales
ne nu putea fi un altul ca spirit, vedea că Basarabia este pământ
membru de onoare al Academi- românesc. Ionel I. C. Brătianu,
ca om cu demnitate şi cu dorin- ei Române.
ţă, nu numai de-a cunoaşte tre- care nu citise broşura, a trimis
Să reluăm firul cronolo-
ordin din Bucureşti să fie publi-
cutul, nu numai de-a descoperi gic al evenimentelor. În 1908
cată în 3000 de exemplare. Dar
părţile necunoscute, dar şi de a lui Paul Gore i se încredinţează
Comisia arhivelor Basarabiei. În broşura, interesantă în fond,
se mândri cu acest trecut istoric.
1909 e numit director general era redactată într-o franţuzeas-
Paul Gore este următorul punct că aşa de stâlcită, că delegaţia
nevralgic al acestui arbore gene- sanitar şi director al Muzeului
Ţinutal. De aici încolo preocu- română m-a rugat să intervin
alogic: „Paul Gore a fost primul, pe lângă Gore să-i dea voie să-
dar şi ultimul cavaler al Basara- pările ştiinţifice în privinţa ori-
ginii şi genealogiei familiei Gore i corecteze limba. Gore însă nu
biei. Prin studierea trecutului a mi-a răspuns nimica la interven-
ajuns la o concepţie medievală şi sunt extinse şi încep să cuprin-
dă problemele ce ţin de originea ţia mea şi broşura nu s-a putut
înălţătoare a ideii cavalerismu- publica, rămânând manuscrisul
lui, a neamului şi a blazonului. Basarabiei, începând cu cele mai
vechi şi tulburi timpuri: „Ni- în arhiva delegaţiei noastre de la
Astfel, el a devenit unicul herald Paris”.
al Basarabiei, chiar al României meni n-a scris încă istoria Basa-
rabiei – o istorie adevărată şi şti- Şi tot în acelaşi context se
întregi”, astfel Gh. Bezviconi îl înscrie studiul întocmit în co-
inţifică – este însă fără îndoială
caracterizează pe Paul Gore în laborare cu dr. Petru Cazacu
că una din problemele serioase
revista Din trecutul nostru. ale istoricului ei viitor, care va (Populaţia Basarabiei pe naţio-
Când treci printr-un ci- cunoaşte principiile criticii isto- nalităţi după izvoarele oficiale
mitir, ai impresia că ai nimerit rice şi va cerceta toate izvoare- ruseşti) şi tipărit în revista Con-
într-o zonă atemporală. Nici le necesare, va fi reconstituirea vorbiri literare. Iar atunci când
zbuciumul cotidianului, nici chipului vieţii ei din trecut, pe după unire este lansat zvonul
onorurile de-o clipă nu pot baza monumentelor materiale, fals, că în Basarabia vor fi rein-
zădărnici liniştea ce domneş- rămase din bătrâni (antiquitas troduse Zemstvele, Paul Gore
te aici. Cimitirul de pe strada figurata). Astfel şi din punct de dă tiparului studiul Autoadmi-
Armenească este şi el o insulă vedere pur ştiinţific şi artistic, nistrarea şi Zemstvul (Chişinău,
a antilumii, unde inima parcă dar, mai ales, din punctul de ve- 1920), în care, foarte argumen-
bate mai încet. Aici, pe o pal- dere naţional, monumentele is- tat, dezvăluie rolul Zemstvei în
mă de loc năpădită de ierburi şi torice ale aşa-numitei Basarabia ţinut pe timpuri şi în noua situ-
umbrită de frunze cântătoare, ar merită să atragă atenţia tuturor, aţie istorică.
trebui să-şi doarmă somnul de pentru care sunt accesibile inte- Menţionez aparte un foar-
veci încă unul dintre fiii uitaţi ai resele ştiinţei şi ale artei şi care te interesant studiu publicat în
Basarabiei, Paul Gore… înţeleg farmecul pătrunzător şi 1923, Populaţia Basarabiei. Ma-
Paul Gore e originar din duios al trecutului nostru naţi- teriale istorico-statistice. Şi tot
Chişinău – s-a născut la 27 iu- onal, uneori aşa de trist”. inspiraţia lui ne-a lăsat moşteni-
98
re o schiţă din 16 pagini – Ane- cuvinte şi a zis: «Îmi pare foarte Sever Zotta în schiţa sa bi-
xarea Basarabiei, la elaborarea rău, domnilor, dar eu cunosc is- ografică Paul Gore îi face o ca-
căreia a folosit 86 de surse isto- toria neamului nostru şi ştiu că racterizare cronologică a furtu-
rice. Schiţa a fost reprodusă în el se numeşte neam românesc». noasei sale activităţi, de la 1917
monografia Basarabia (1926). (Iarăşi întreruperi: «Noi sun- şi până la moarte: „În 1917,
Anul 1924 se arată a fi la tem moldoveni, nu români!»). martie 20, fu ales preşedinte al
fel de rodnic pentru savantul «Neamul românesc locuieşte în Partidului Naţional Moldove-
basarabean. În Revista arhivelor multe ţări, şi astfel avem români nesc, iar în 16 mai – al Societăţii
îi apare articolul Arhivele şi este ardeleni, români bucovineni, Culturale a Românilor din Ba-
propus publicului cititor primul munteni, olteni, moldoveni şi sarabia. În acelaşi an fu numit
număr al publicaţiei Comisiei macedoneni, dar, cu un cu- director general al Crucii Roşii
Monumentelor Istorice din Ba- vânt, toţi suntem români. Neam pentru Basarabia. În 1918, a fost
sarabia, la apariţia căruia Paul moldovenesc nu este. Dar dacă recunoscut director al muzeului
Gore a contribuit mult. d-voastră vă face mai mare plă- şi numit preşedinte al Comisiu-
În fond, această activitate cere să vă zic: „Fraţi moldoveni”, nei Arhivelor Statului. În 1919
ştiinţifică, de cercetare nu avea – iată vă zic: „Fraţi moldoveni!” fu numit preşedinte ale Comisi-
alte scopuri decât de a dovedi Deschid cu cea mai mare bucu- unei Monumentelor Istorice Ba-
un adevăr pe care l-a formulat rie primul Congres al Învăţăto- sarabene şi, precum am văzut,
astfel: „În aşa-zisa Basarabie rilor Moldoveni din Basarabia, ales membru onorar al Acade-
nu există nicio biserică, niciun adunaţi azi aici pentru a se sfă- miei. În 1920 este ales preşedin-
monument din vechime, niciun tui cu privire la naţionalizarea te al Ligii Culturale, secţia Chi-
document vechi, nicio piatră şcoalei. Noi, moldovenii, am şinău, şi membru în Comitetul
funerară sau cruce din perioada avut autonomia noastră de la central al Crucii Roşii române,
dinainte de 1812, care să dove- 1818-1828. De când s-a stins şi iar în 1921 – membru în comi-
dească originea lor rusească sau această rază, noi ne putem în- tetul de conducere şi membru
să aibă inscripţii ruseşti. Peste drepta neîmpiedicaţi de nimeni de onoare al Societăţii Române
tot şi pretutindeni întâlnim nu- spre cultura noastră naţională. de Numismatică. În 1922 este
mai limba moldovenească, adi- Să ne apucăm cât mai degra- ales membru în comitetul So-
că cea românească”. bă de lucru şi să avem înaintea cietăţii Regale Române de Geo-
Cunoscând acest crez al noastră frumosul testament na- grafie şi membru de onoare al
lui Paul Gore despre caracte- ţional al poetului Ienăchiţă Vă- Societăţii Istorico-Bisericeşti al
rul românesc al Basarabiei, ni cărescu: Ateneului Român, al Societăţii
se pare firească activitatea lui în „Urmaşilor mei Văcăreşti «Renaşterea română» şi al Fun-
cadrul Blocului Moldovenesc Las vouă moştenire: daţiei «Principele Carol». În ar-
din timpul unirii şi, desigur, Creşterea limbii româneşti mată avea gradul de colonel (în
acea adresare simplă cu care a Şi-a patriei cinstire”. » rezervă), primit de la ruşi odată
deschis Congresul Învăţătorilor cu numirea ca delegat general al
la 25 mai 1917 – „Fraţi români!” (La aceste cuvinte din nou spitalelor, în care calitate luase
– pentru prima oară rostită la au strigat unii din sală: «Moldo- parte în război în Galiţia la un
întrunirea intelectualilor din veneşti, nu româneşti!»). spital ambulant.
provincie şi care ca un fulger a Puţinii ascultători care au Decoraţii avea Paul Gore
electrizat asistenţa, provocând ascultat cum trebuie aceste fru- următoarele: Mare ofiţer al
toate emoţiile – de la entuziasm moase cuvinte s-au bucurat din Stelei României, Crucea Regi-
la negare şi fluierături. toată inima de ele, căci, cu acest na Maria, clasa I (conferită şi
În însemnările lui O. Ghi- prilej şi în acest loc, ele răsunau fixată personal de M.S. Regina
bu deschiderea congresului are ca un program şi ca un testa- în 1918 cu prilejul unei invita-
loc astfel: „Congresul l-a deschis ment naţional. ţii la dejun), Crucea de război,
delegatul Zemstvei guberniale, Pe urmă dl Gore a spus şi Crucea Meritul sanitar, clasa I,
dl P. Gh. Gore, un moldovean cu pe ruseşte câteva cuvinte despre medaliile: Bene Merenti, clasa
alese simţiri naţionale. La masa rostul congresului şi apoi a des- I, Răsplata muncii pentru în-
preziduală erau lângă Domnia chis şedinţa”. văţământ, clasa I, şi Interaliată.
Sa membrii comisiunii organi- Am adus acest citat-bloc Comandor al ordinelor Sf. Ana
zatorice: dnii Vladimir Herţa, cu scopul de a transmite citito- şi Sf. Stanislav, cavaler al Ordi-
V. Neaga şi P. Arventiev. rilor un fragment veritabil din nului Sf. Vladimir şi mai multe
Dl Gore deschide congre- atmosfera zbuciumărilor de medalii ruseşti”.
sul hiritisind pe cei de faţă cu odinioară, de râvna cu care se ***
cuvintele: «Fraţi români», care jertfeau pe altarul neamului fiii Având gândirea unui om de
însă au fost întrerupte de mulţi cei mai conştienţi şi mai devo- stat, Paul Gore a cercetat cu aten-
din sală, care strigau: «Noi nu taţi pentru care simţul nobleţei ţie structura statului feudal mol-
suntem români, ci moldoveni!». şi datoriei erau mai presus decât dovenesc, examinând în parte
Dl Gore a rămas mirat de aceste măruntele interese cotidiene. formarea fiecărei componente
99
sociale. Studiul dedicat răzeşi- februarie 1917, o revoluţie care De aceea trebuie să ştim să pre-
lor şi mazililor nu este doar o tindea să niveleze toate deose- ţuim nu numai documentele,
cercetare istorică, ci constată birile dintre grupurile sociale şi arhivele şi alte obiecte ale trecu-
existenţa acestui strat social. El clasele din Rusia, şi dorea în locul tului, figura cea mai de preţ din
încearcă să vadă cum în noile unei ierarhii monarhice să vină o toată această conjunctură rămâ-
condiţii istorice se adaptează, nouă formă, ierarhia democraţi- ne omul, personalitatea, conşti-
evoluează, ori dispar relaţiile ei. Şi din această dorinţă a sa, inţa şi potenţialul lui.
formate în baza tradiţiei istori- Paul Gore era privit ca un ana- Dispariţia lui Paul Gore a
ce. El încearcă să găsească locul cronist, ca un om care de bună fost una irecuperabilă pentru
răzeşilor şi mazililor în noua so- voie s-a plasat în afara timpului Basarabia. Şi-acest testament al
cietate capitalistă, în noua socie- şi a-l spaţiului real de viaţă. său Anexarea Basarabiei este ca
tate în formare. Sentimentele lui naţionale un prolog la o mare operă care
Rezultatele acestei analize l-a prima etapă a revoluţiei din a rămas şi va rămâne veşnic ne-
le trece într-un alt studiu, des- februarie s-au manifestat plenar scrisă în formula pe care ar fi
pre zemstve, care nu numai că prin acceptarea rolului de pre- putut să ne-o ofere acest autor.
arată partea pozitivă a acestei şedinte al Partidului Naţional
forme de organizare care întru- Moldovenesc. Dar la etapa a POST – SCRIPTUM LA O
câtva ar reprezenta societatea doua, la etapa legalizării revolu- ULTIMĂ AMINTIRE
civilă a acelei perioade, dar că ţionare, după principiul revolu-
între zemstve şi relaţiile istorice, ţiei franceze „egalitate şi frater- Pavel Kuzminski a fost un
mazili şi răzeşi există o legătu- nitate”, concepţiile lui Gore nu rafinat intelectual basarabean.
ră directă, există o continuitate mai contau aşa cum nici el nu-şi Având studii juridice, a ţinut cu
care el o consideră favorabilă. mai găsea locul de lider în vâl- tot dinadinsul să facă conser-
El apără zemstvele ca formă de toarea revoluţiei. vatorul din Petersburg şi doar
organizare administrativă, chiar Ca intelectual de formaţie o întâmplare l-a împiedicat să
şi în anii de după Unire, fiind- rusească, dar cu sincere trăiri devină o celebritate mondială.
că vedea în zemstvă nu numai naţionale, Gore nu s-a regăsit în Atunci când în 1940 scriitorii
partea progresistă a relaţiilor în noua societate. Izolat la începu- din Basarabia şi-au creat soci-
societate, acţiunea benefică asu- tul anului 1918, el până la moar- etatea lor profesionistă, preşe-
pra administraţiilor oficiale, dar te n-a putut sfărâma carapacea dinte de onoare a fost ales acest
el vedea şi legătura cu tradiţia izolării şi această neîmpăcare boier din Brătuşeni.
istorică. Fiindcă principiul isto- cu sine, şi-această neîmpăca- În revista Viaţa Basarabiei
ric de formare şi evoluţie a soci- re cu lumea au grăbit procesul a publicat mai multe fascicule de
etăţii el îl considera de neclintit, de stingere a lui Gore. Moartea memorii foarte bogate în detalii
adică imposibil de ignorat. lui n-a fost un accident, a fost şi foarte instructive. Din acele
Din scrierile lui Paul Gore rezultatul unei profunde lup- rânduri spicuim doar un singur
putem deduce că el a fost adep- te interioare. A fost o luptă de fragment ce se referă la o altă
tul teoriei continuităţii istorice, conştiinţă în care el a înţeles că somitate, la membrul de onoare
acelei continuităţi, care într-o valorile pe care le poartă, că toa- al Academiei Române, originar
formă înnoită se reîntâlneşte tă conştiinţa lui istorică nu vor din Chişinău – Paul Gore, în
peste zeci şi sute de ani. Gândul fi nici apreciate, nici utilizate în compania căruia în 1909 efec-
lui ascuns era că formele de or- folosul Basarabiei aşa cum spera tuase o călătorie în Elveţia: „Şi
ganizare a Moldovei medievale el să fie. acum ultima amintire din viaţa
nu erau mai bine chibzuite, dar Aceste concluzii el nu le-a lui Gore. Această amintire da-
aduceau mai multă egalitate şi făcut direct, ele însă pot fi intu- tează din anul 1925 (sau 1926).
o mai perfectă ierarhie socia- ite uşor din corespondenţa lui. Ne întâlniserăm într-o bună zi
lă. El tindea la această ierarhie Este o mare pierdere pentru is- la oficiul poştal şi la ieşire Gore
pierdută, dorea s-o reinstaureze toria şi cultura noastră, potenţi- îmi propusese să ne ducem la
fie şi într-o formă mai actuali- alul unei asemenea personalităţi Biserica Sf. Ilie, care — după
zată. Sublinierea faptului că el a rămas neexplorat, neexploatat cum se ştie — e una din cele
vine dintr-un neam boieresc nu şi s-a pierdut în van. mai vechi biserici ale Chişină-
era întâmplătoare, nu era pur şi La îndemâna cercetătorilor ului. «O să-ţi arăt acolo lucruri
simplu un adaos de autoritate, o a rămas doar o parte din biblio- interesante» zise Gore. Şi, într-
speranţă că sângele lui este mai teca lui, o bună parte din arhivă, adevăr, am văzut lucruri foarte
albastru ca la alţii. El vedea bo- dar aceste lucruri sunt doar niş- interesante, atât din punct de
ieria ca pe un sistem ierarhic şi te vestigii materiale, fiindcă lip- vedere naţional, cât şi dintr-acel
poate că intuitiv tindea să resta- seşte numitorul comun, lipseşte istoric, întrucât Biserica Sf.Ilie a
bilească nişte valori pierdute. personalitatea care ar sintetiza fost clădită în anul 1808 (adică
Această temă venea într-o şi-ar formula noi precepte isto- înainte de anexarea Basarabiei
profundă contradicţie cu ide- rice, noi ipoteze, ar da o dimen- de către Rusia) pe locul bisericii
ile revoluţiei democratice din siune reală acestor documente. vechi, de lemn. În jurul bisericii
100
s-au păstrat şi câteva monumen- rică, niciun monument, nicio savant. Aşa fostul diriguitor al
te deasupra mormintelor ctito- piatră funerară sau cruce din Arhivelor Basarabene din 1908
rilor de seamă, ca paharnicul perioada dinaintea anului 1812; şi al Muzeului Ţinutului din
Toma Stamati, Smaranda, soţia care să dovedească originea lor 1909, autorul profundelor scri-
căminarului Zamfirachi Ralli rusească. Peste tot şi pretutin- eri: Anexarea Basarabiei (1912),
şi alţii. Iar în dosul altarului se deni întâlnim numai şi numai Notiţe despre mazilii Basarabiei
ridică un stâlp, având inscripţia, limba moldovenească. Deci, (1908), Plebiscitul în Basarabia
cum că «Ştefan Nour a ridicat dragă unchiule, suntem români, (1919), Ştefan Aleksandrovici
acest stâlp pentru pomenirea curată socoteală! Trăiască Ţara voevod voloşski (despre fiul lui
lui şi a părinţilor săi, precum şi noastră!»” A. Lăpuşneanu pribegit la Mos-
a Mariei şi Gafiţei, care au fost În testamentul său Paul cova) ş.a., patriotul Paul Gore,
robite de tătari»... la una din nă- Gore a rugat să fie înmormântat care în 1917 primul în Chişinău
vălirile lor. în preajma Bisericii Sf. Ilie, fapt a arborat pe casa-i tricolorul şi
Arătând subsemnatului întâmplat în 1927. Dar în anii’60, care tot în acelaşi an a partici-
toate aceste monumente isto- când comuniştii au purces la pat activ la formarea Partidului
rice, răposatul Gore rostise re- sistematizarea Chişinăului, ar- Naţional Moldovenesc rămâne
frenul său obişnuit: «Vezi mata! hitecţii servili au distrus acest a fi în istoria noastră un om fără
Iată încă o dovadă că la noi în monument de istorie şi odată mormânt…
Basarabia nu există nicio bise- cu el şi mormântul ilustrului
Bibliografie:
1. Zotta, Sever. Paul Gore. – Chişinău, 1928.

2. Bezviconi, Gheorghe. Paul Gore // Din trecutul nostru. – 1937.
3. Ciocanu, Vasile. File de istorie literară. – Chişinău, 1989.
4. Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută. – Chişinău, 1993.
5. Paul Gore. Omul şi opera. – Chişinău, 2003. – (ediţie întocmită de Muzeul Naţional de Istorie al RM).
101
Cincinat Pavelescu -
un epigramist adorat de
basarabeni
După 1918, când s-a pro- Avocatul Cezar Stoica,
dus Unirea, valul masiv al „cu- în revista Din trecutul nostru
rioşilor” a dat năvală. Erau (1938, nr. 53) a publicat un stu-
dornici să guste din parfumul diu pe care l-a intitulat Cincinat
acestei provincii, în care spiritul Pavelescu (1872-1934), iar mai
latin şi cel slav se îngemănase- apoi l-a tipărit şi sub forma unui
ră şi în felul acesta putea-i des- extras.
coperi fiinţe extraordinare. De Cezar Stoica, fost vicepri-
la frumuseţea fizică deosebită mar al Chişinăului, responsabil
până la o frumuseţe intelectuală de problemele culturii, el însuşi
copleşitoare. poet, evident că s-a postat în
Se ştie că Cincinat Paveles- preajma acestui colos al epigra-
cu a fost magistrat în Basarabia, mei româneşti şi din însemnări-
începând cu anul 1927 şi termi- le sale a ţesut un portret foarte
nând cu anul 1929. obiectiv:
Cincinat Pavelescu, epigra- „L-am reîntâlnit de atunci
mist notoriu a sosit la Chişinău, des pe Cincinat, dar pe figura lui
silit de necesitatea de a ocupa am întrezărit o uşoară umbră de
un post în magistratură, post ce amărăciune, că în societatea din
i se oferise în această provincie Chişinău nu putuse străluci ca Alexandra – o fiinţă extrem de
care, încetul cu încetul, se deş- dincolo de Prut, unde era dorit gingaşă şi frumoasă.
În casa lui Sinadino de pe
tepta, redevenind o provincie şi savurat pentru verva-i îndră-
str. Sinadino (actuala Vlaicu
românească. cită şi cultura-i vastă: el, îmbi-
Pârcălab), Cincinat Pavelescu a
La Chişinău, s-a stabilit cu batul de clasicism, ataca orice petrecut multe clipe frumoase,
traiul pe str. Alexandru cel Bun, conversaţie academică şi cu discutând despre politică şi al-
nr. 129 (fosta stradă Alexan- drept cuvânt, fusese în România tele cu Pan Sinadino, care era li-
drovskaia şi actualul bulevard mică centrul de gravitate, idolul derul unui partid al foştilor pro-
Ştefan cel Mare), într-o căsuţă şi eroul oricărei serate literare. prietari basarabeni. El a fost pri-
nu prea mare, situată central, L-am regăsit pe Cincinat cu mar de Chişinău şi avea amintiri
aleasă special ca să poată ajun- aceeaşi tandră duioşie în ochi,
scrise din perioada 1900-1917,

ge uşor pe jos până la Clubul cu acelaşi rafinat surâs sarcastic era grec, deci, un om care ştia
Nobilimii, până la Palatul de în colţul buzelor, dar ca orice să diriguiască banii. În acel mo-
Justiţie, la Cafeneaua „Mankov”, sentimental, nemulţumit şi de- ment activa în cadrul sistemei
care pentru un fost bucureştean cepţionat”. de bănci din Basarabia.
înlocuia Cafeneaua „Capşa”. Un mare admirator al fe- Cincinat Pavelescu a fost
Chişinăul i s-a părut un meilor frumoase şi un veritabil foarte mult atras de această
oraş extrem de liniştit, poate domn, el a căutat ca în mediul casă, încât a intitulat un manus-
chiar trist. Anterior mai locu- Chişinăului să-şi facă relaţii cris de-al său Maison Sinadino,
ise la Paris, văzuse alte capitale bune cu aristocraţia locală. O în care dedicaţiile pentru dom-
europene şi, evident, în sufletul asemenea persoană era Pante- nişoara Alexandra Sinadino
lui a pogorât disperarea şi nos- limon Sinadino, a cărui soţie sunt scrise în limbile franceză şi
talgia. Xenia era pictoriţă, iar fiica lor română.
102
Pe cele în limba franceză Un ceas, el ar iubi, orice fru- Frecventa spectacolele, care
le omitem, reproducând din moasă, pe atunci erau prezentate fie în
acest volum doar poezia Pe un Şi ar găsi’n beţia’nchipuirei – clădirea veche a teatrului de pe
album…, scrisă în română: Ceva în ea din visul fericirii; str. Alexandru cel Bun, fie în
Din ideal, o umbră mincinoasă; sala Clubului Nobilimii. Aces-
Gândesc şi mâna mea ezită te reprezentaţii revigorau viaţa
Să’mbrace’n slove de cerneală E Don Juan gonind după-o nă- amorţită a Chişinăului, schim-
Simţirea caldă ce palpită. lucă, bau decorul, venea lume nouă,
Ca nişte fire de beteală! Pe care-o prinde abia în pragul lumea veselă a artiştilor şi în
morţii, felul acesta se părea că se în-
Mi-e frică. Pagina e albă De aceea se tot lasă’n voia sorţii: trerupe firul monoton al zilelor
Ca şi un suflet de fecioară: Să-l ducă ea, unde-o vrea ea să-l plictisitoare.
Sub farmecul acestei spaime ducă. Victor Crăciun şi Gheor-
Ce fericire mă’nfioară! ghe Zarafu au editat în colecţia
Dacă’ntâlneşti în zorii tinereţii „Restitutio” un volum semnat
Tot astfel, când o roză’şi’nalţă Vreun poet, nu-l crede supra- de Cincinat Pavelescu, Versuri,
Spre cer parfume neştiute, om, Epigrame, Amintiri, Corespon-
Roteşte fluturile’n preajma-i Ci aseamănă-l mai repede c-un denţă, Bucureşti, 1972, care cu-
Şi nu’ndrăzneşte s’o sărute. pom, prinde opera poetică şi o bogată
Ce-şi risipeşte’n vânturi floarea corespondenţă, schiţe, confe-
Veni-vor mulţi, să spuie’n ver- vieţii. rinţe, articole, precum şi câteva
suri: fascicule iconografice foarte in-
Că te iubesc – şi cum şi cât! Sufletul lui vibrează şi se’nbată, teresante. Din acest volum am
Vor scrie-o mai frumos ca mine, Dar omu-n el e pururea flămând cules o epigramă dedicată actri-
Dar nu te vor iubi atât! De corpul unei fete cast şi blând, ţei Mărioara Ventura. În piesa
Şi frăgezimea ei nevinovată. lui Gib Mihăescu Pavilionul cu
Şi acest cuvânt pe care mâine umbre care a fost pusă în scenă
Bătrân eu nu-l pot repeta,
De simţi în tine setea de iubire: la Chişinău, ea a jucat splendid.
Vreau să rămâie ca o floare
Ia-ţi un bărbat blajin şi muncitor La recepţie scriitorul epigramist
Pusă’n album de mâna ta.
Şi fugi de inspiratul visător, i-a prins în obiectiv pe ambii
Şi când târziu, în plină toamnă Ce vrea plăceri, dar nu dă feri- făptaşi:
Vei plânge lunile d’April… cire.”
Citeşte oda asta’n care „[Mărioarei Ventura
Ţi-am prins surâsul de copil…” Viaţa lui de la Chişinău era care a jucat în Pavilionul cu umbre,
1928, Chişinău împărţită în două părţi aproape de Gib I. Mihăescu]
simetrice: una care se desfăşura O, Gib! Venturei totdeauna
Aceste versuri nu le-am la tribunal şi alta care şi-o pe- Ar trebui să i te închini:
găsit în ediţiile postume ale lui trecea la cafenea, în compania Că’n «Pavilionul tău cu umbre»
Cincinat Pavelescu şi suntem prietenilor. În aceeaşi perioadă A pus… divinele-i lumini.”
convinşi: prin publicarea lor în cu el şi la acelaşi tribunal îşi câş-
studiul lui Cezar Stoica ele au tiga pâinea un alt prozator, cele- Ca jurist profesionist, lui
fost salvate pentru posteritate. bru în epocă, Gib.I. Mihăiescu, Cincinat Pavelescu i-a fost dat
Poezia Pe un album…, care autorul renumitului roman Ru- să participe la un eveniment
astăzi nu mai este în vogă, era soaica, inspirat tot din tematica de o mare importanţă pentru
pentru Cincinat Pavelescu un basarabeană. sistemul juridic al Basarabiei.
motiv de inspiraţie extinsă, căci Colegii lui din lumea arte- Ştim cu toţii că în 1927, când
în aceeaşi perioadă el mai scrie lor editau revista Teatrul, redac- ministrul justiţiei al României
un poem, cu un titlu aproape tată de Corneliu Sachelarescu, era Stelian Popescu, proprieta-
similar, Pe albumul unei basa- directorul Teatrului Naţional rul marelui ziar Universul, el a
rabence: din Chişinău. La această revis- pus tranşant problema unifică-

tă colaborau scriitorii locali, cât rii legislaţiei în Basarabia, fiind-
„Iubita mea copilă, fii cuminte, şi cei veniţi de peste Nistru. Pe că aici, în judecăţi, se utilizau şi
Şi nu te’ncrede’n rimele deşarte: atunci nimeni nu se gândea să codurile vechi moldoveneşti, şi
Poetul e un om şi nu o carte, pună problema reintegrării lite- legile ruseşti, şi noile coduri ale
Iar versu-i cântă, mângâe şi rare sau a regionalismului lite- României. Era foarte dificil să
minte! rar. În revista Teatrul au publi- găseşti o soluţie juridică cinstită
cat: Donar Munteanu, Corneliu în acest amalgam legislativ. Nu
Iubirea lui e o roşie văpae, Moldoveanu, Ludovic Dauş, ştiu cum se face că noi în istorii-
Ce arde şi se stinge într-o clipă, I. Negrescu, D. Iov, Ecaterina le noastre moderne am uitat să-l
Şi tot mereu a dorului aripă Cerches, Alexandru Terziman, pomenim cu un cuvânt de bine
Îl poartă de la brună la bălaie! Cezar Stoica, ş.a. pe Stelian Popescu, care a făcut
103
atât de mult pentru resurecţia – Nemuritorule, – i-am gea din spătarul Bucşan, decapi-
justiţiei naţionale. spus – alege singur, în ce chip tat de turci în 1596; ne-a evocat
Evident, sub pana epigra- vrei să-ţi petreci clipele prin amintiri despre fratele lui, Ionel,
mistului acest pas, foarte impor- locurile unde altădată Puşkin a autorul volumelor de sonete Si-
tant pentru consolidarea struc- făcut cunoştinţă cu romanţa Şa- gilii de aur şi de Epigrame, care,
turii de stat din Basarabia, a fost lul negru. dacă trăia, poate l-ar fi depăşit:
ilustrat adecvat genului, dar şi – Ca şi el, vreau să mergem ne-a zugrăvit în trăsături largi
cu o mare intuiţie politică. undeva la o mică podgorie să cadrul epocii lui Alexandru
gustăm un pahar de hidromel. Macedonski, marele simbolist
Cităm din studiul lui Cezar Sto- Şi am plecat cu el şi cu fra- român, care îl încurajase, pu-
ica: tele meu Titus, la via lui moş Ţu- blicându-i primele versuri în
gulschi Ciungul din Buiucani. revista Literatorul.
„Urmaşii vor citi prin cronici, Pentru împodobirea decorului, Ca judecător, ne-a poves-
Cum tot uitând din an în an a mers cu noi şi o duduie vese- tit că se lăsa condus de instinct.
Pe Armenopol şi pe Donici, lă, poreclită pentru agerimea ei Rar i se întâmpla să nu pătrun-
Vor pomeni pe Stalin”. «Miss Viteza», fiindcă amintea dă adevărul. Unui vagabond în
pe Leny Kaler. loc de condamnare îi dădea de
În zilele aflării lui la Chişi- Acolo, maestrul Cincinat a pomană; unei femei frumoase
nău, în 1927, primeşte Premiul avut o atitudine stranie. Îmbră- îi făcea un compliment în mod
Naţional de Poezie, fiind pro- cămintea lui era: un sacou cafe- obligatoriu; pe un escroc îl apos-
pus Academiei de către poetul niu, cravată Le Bargy, calţavete trofa: «Dar bine, l-ai întrecut pe
Octavian Goga. Pe lângă glorie, albe, pantalonii, deşi întorşi pe Chilone Chilonide!» În genere,
acest premiu i-a adus şi o sub- dos şi lustruiţi, totuşi cu dungi oricăror delicvenţi novici le ad-
stanţială susţinere materială, impecabile; cu nelipsitul lui mo- ministra câte o morală, cu cre-
permiţându-i să-şi achite o par- noclu şi cu inimitabilul lui zâm- dinţa că se vor îndrepta.
te din datorii. În 1928 a mai avut bet sarcastic, impresionase până «Am judecat, dragii mei, la
o bucurie literară de proporţii. la intimidare gazda, un fost Sinaia la umbra unui nuc patri-
Editura „Cartea Românească” «ucitel» pe vremea ruşilor. arhal, la Piatra-Neamţ comuni-
în colecţia „Pagini alese” i-a ti- O scenă comică a fost, cam sentinţele la telefon (aveam
părit un volum. când intrând în vie, Cincinat se în munţi o castelană lângă în-
În 1929, spre finele anului, apăra de un dulău ciobănesc ce chisoarea Pangaraţi); iar la Con-
Cincinat Pavelescu a fost trans- tăbărâse pe el, cu bastonul lui stanţa, în pricinile mai grele, nu
ferat din Basarabia, fiind numit de lemn de abanos cu o imensă mă pronunţam până nu făceam
procuror la Curtea de Apel din măciulie de aur masiv, cu cuvin- un tur pe faleza Mării Negre.
Braşov. tele: «Marche tu! Soyez sage!». Grefierii mei au dus-o ca
Dar nevoile vieţii l-au făcut Moş Ţugulschi, deşi nu în- nişte nababi. Adesea îi luam cu
să mai revină încă o dată în Ba- ţelegea nimic din ceea ce spu- mine în peregrinările mele şi
sarabia. Şi aceasta s-a întâmplat nea Cincinat, îl privea uimit ca unii, cum este Ion Furculiţă, mi-
chiar în anul 1934, anul morţii pe necuratul. Nu putea înţelege, au rămas datori şi cu bani. I-am
sale. Motivul era unul simplu: cum e în stare un om să vor- amnestiat însă pe toţi. Cine m-a
urma să obţină o copie după bească ceasuri întregi vrute şi rugat, l-am servit bucuros. Nu
o sentinţă de divorţ cu artista nevrute, fără să obosească. Într- pot să uit ochii blânzi ai unei
Alice Viardot Garcia, care nu adevăr, Cincinat, într-o dorinţă evreice bătrâne din Chişinău,
era alta decât nepoata scriito- de adâncă uşurare, cu ochii pe pentru care izbutisem să-i scot
rului Ivan Turghenev, pe care jumătate închişi, făcea mărturi- un brevet de băuturi spirtoa-
a cunoscut-o în timpul aflării siri, parcă unei fiinţe invizibile. se. De la Societatea Alimentară
sale la Paris, în perioada 1918- «Eu – începu el – sunt „Concoridia” din Bucureşti am
1920, când s-a şi căsătorit cu ea. adeptul fidel al lui Bogdan Pe- scos dezinteresat sute de mii de
Au avut o fetiţă care a rămas cu triceicu Hasdeu. Cred că reli- lei pentru acţionari prăpădu-
mama, iar el, mânat de valurile gia are trei dogme: Dumnezeu, iţi».
vieţii, a uitat să înnoiască copia nemurirea şi destăinuirea. Dacă Ne-a arătat apoi fotografia
după sentinţă şi în felul acesta vrei să te apropii de divinitate şi unei tinere femei frumoase, cu
ea nu mai era valabilă. simţi că eşti uns cu harul talen- care voia să se cunune, probabil,
Cezar Stoica descrie acest tului, fii sincer până la naivitate ca să aibă cine-i moşteni marea
moment în felul următor: „Vă- în arta ta. Smerenia în faţa fru- lui colecţie de obiecte de preţ şi
zându-l în ce stare îngrijorătoa- museţii îţi dă o forţă interioară drepturile-i de autor.”
re fizică era, l-am înconjurat cu şi este în continuă resurecţie cu
toată prevenirea, ce i se poate da legile firii». Am publicat în revista Via-
unui amic scump, care consta- Ne-a vorbit cu duioşie des- ţa Basarabiei un ciclu de versuri
tam că este condamnat ireme- pre iubita lui mamă, pe care o şi epigrame, scrise la Chişinău,
diabil. adora şi care pretindea că se tră- dar această temă n-a fost epu-
104
izată, deoarece recent în nişte Pastel de primăvară că mai există martori ale acelei
însemnări basarabene, scrise de şezători literare. Cu toate acestea
pământeanul nostru Gheorghe În iarba verde stau întins. consider absolut necesar să su-
Viforeanu, am găsit însemnările Miroase-a izmă şi-a cicoare gerez ideea ca în muzeul oraşu-
unui martor ocular despre o în- Sub nişte zarzări – grei de floare lui Bălţi să fie pozele celor patru
tâlnire literară, o şezătoare dacă Sunt pete albe, parc-a nins. scriitori, această poezie rămasă
vrem să-i zicem aşa, care a avut în memoria asistenţei şi o scur-
loc la Bălţi. Din aceste însem- Un vânt uşor şi-mbălsămat tă fabulă despre un eveniment
nări reproducem întocmai tex- Mângâie trestia şi nucu’ literar care a avut loc în Bălţul
tul autorului: „Odată, un grup Şi-n seara care s-a lăsat interbelic şi care a avut doi pro-
de scriitori români – Cincinat Ce clar departe cântă cucu’! tagonişti de marcă: Cincinat Pa-
Pavelescu, Gh. Brăescu, Ion velescu şi Ion Minulescu.
Minulescu şi George Gregori- Un dor de viaţă neînvins Au trecut anii şi poate că a
an – se abătuse în turneu prin Din toată firea se desprinde. sosit momentul ca la Chişinău
colţul nordic al Basarabiei, pe Dac-aş putea în braţe-aş prinde să instalăm o placă comemo-
la Bălţi. Pe atunci urbea aceasta Întregul zării necuprins! rativă în casa în care a locuit
avea, dragă Doamne, un teatru, Cincinat Pavelescu şi pe Palatul
mai bine zis o magazie. Şi cum prin frunze tainic moa- Justiţiei, unde el şi-a demonstrat
Maestrul Cincinat Pave- re aptitudinile de magistrat. Altfel,
lescu a avut ce vorbi o seară în- Amurgul serei auriu, urmele lui în urbea noastră se
treagă pe această temă. N-a fost Din umbră o privighetoare vor pierde pentru totdeauna.
o dojană, ci o serie de sfaturi ca Îmi cântă strofele ce scriu. La fel cum ar fi potrivit şi
la nişte fraţi şi o vervă presărată la Bălţi de instalat o placă come-
cu versuri. Închipuie-şi oricine cu ce morativă în memoria neîntre-
Poetul saloanelor a recitat ropote de aplauze au fost răsplă- cutului epigramist care s-a pre-
o seamă de epigrame şi câteva tite producţiile maestrului.” zentat remarcabil şi-n această
poezii, din care una inedită, pu- Nu sunt sigur că acel tea- capitală nordică a Basarabiei.
blicată după aceea în Universul tru-magazie de care pomeneşte
literar. O transcriem în întregi- Gheorghe Viforeanu mai există
me: şi astăzi. La fel cum am îndoieli
Bibliografie:
Pavelescu, Cincinat. Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondenţă. – Bucureşti, 1972.

Colesnic, Iurie. Un eveniment literar în Bălţul interbelic // Timpul. 2005.
Colesnic, Iurie. Cincinat Pavelescu şi Chişinăul (manuscris).
105
Viaţa şi drama lui
Gheorghe V. Madan
Ca orice actor de meserie, c-am sărutat pământul Ţării de în mijlocul unei curţi mari, cu
Gheorghe V. Madan aduce în bucurie!.. Că p-aci, p-aci să mă iarbă ţelină, cu o livegioară de
scrisul basarabean nu numai înec şi să mă ia dracu!.. pomi roditori şi vreun pogon de
fraza bine potrivită, rotunji- După această izbândă, am vie, struguri razachie – curat ca
tă pentru a fi rostită – el aduce zăcut două zile de fierbinţeli şi la ţară!..”
detaliul fin pe care se axează ve- amarnice dureri de cap. În 1904, la Bucureşti, cu
ritabilul joc actoricesc... Natura A treia noapte, pe la cucoşi, sprijinul lui Spiru Haret şi A.
l-a înzestrat cu un simţ deosebit m-au suit într-o teleguţă mol- Vlahuţă, apare antologia Cân-
al adaptării. S-a născut la 25 oc- dovenească uşoară, de un cal, tece şi versuri alese, destinată
tombrie 1872, în satul Truşeni, şi m-am dus la Ieşi. În revărsat exclusiv Basarabiei – era tipări-
plasa Sireţi, din preajma Chişi- de ziuă, eram în gara Ieşi. Am tă cu caractere chirilice şi a fost
năului, în familia slujitorului bi- luat trenul de Bucureşti şi sea- dăruită ca supliment abonaţilor
sericesc Vasile Madan. Porneşte ra, la zece, m-am dat jos în Gara ziarului Moldovanul. Volumul
pe calea tatălui din motive ma- de Nord. N-am tras nici la hotel doi al antologiei apare în 1911.
teriale, făcându-şi studiile la Se- şi nici la vreo cârciumă, căci n- Fire energică, nu se putea
minarul Teologic din Chişinău aveam decât zece bani în buzu- limita doar la relaţiile literare
(pentru a fi scutit de anumite nar. şi la munca scrisului. El a fost
taxe şi ajutat precum majorita- După ce am căscat gura omul care a corespondat cu I. Pe-
tea copiilor din instituţiile de vreun ceas prin gară şi Calea livan, student la Dorpat, trimi-
învăţământ eparhiale). În 1891, Griviţei, cu deosebire în dreptul ţându-i cărţile necesare.
obosit şi poate speriat de hăr- unei case cu chipurile lui Ion A înviorat viaţa teatrală a
ţuielile poliţiei, având numai 19 şi Dumitru Brătianu pe pere- Basarabiei, aducând trupe de
ani, se decide să treacă în mod tele din faţă, am luat-o frumos actori din regat pentru stagi-
clandestin Prutul cu intenţia de pe linia tramvaiului, cum m-au unile de iarnă. E meritul lui că
a se stabili la Bucureşti. povăţuit. Şi, – tot întrebând, din V. Alecsandri – dramaturgul a
Conform memoriilor lui gardist în gardist, am ajuns pe la devenit cunoscut şi publicului
Gheorghe V. Madan (Din amin- miez de noapte acolo, unde mi-a basarabean.
tirile unui basarabean despre trebuit: la Spitalul Brâncovenesc,
B.P. Hasdeu, Viaţa Basarabiei, la un refugiat basarabean: Vasile
nr. 8, 1932; nr.12, 1933), acest Spoială, student-intern în clini-
episod s-a derulat astfel: “Eram ca doctorului Buiucliu. Primire
un biet pribeag basarabean – ti- frăţească, plină de voie bună.
nerel de 19 ani. Şi numai ce tre- A doua zi, am făcut cunoş-

cusem Prutul, în noaptea de 8 tinţă cu alţi doi refugiaţi politici
noiembrie vechiu, prin dreptul basarabeni, tot studenţi la me-
Frăsineştilor. dicină: Victor Crăsescu (nuve-
O noapte cu vânt rece şi listul) şi Filip Codreanu. Seara,
fulgi rari de zăpadă. Şi eu gol- m-au dus la alt revoluţionar mai
goluţ, între doi contrabandişti, vechiu: Zamfir Arbore, publicist
şi cu hainele turbincă în vârful de talent şi funcţionar la Arhi-
capului... Şi, haidea, ha! prin vele Statului, care trăia pe strada
vadurile Prutului, pân’ ce-am Nerva Traian. Locuia în ace-
ajuns la malul românesc... Dar eaşi casă cu V. Crăsescu. Am-
şi când am ajuns!.. Într-adevăr bii însuraţi şi cu copii. Singuri,
106
ACTOR şi Al. Antemereanu, fondea- “Cel care dăduse alarma şi
ză Floarea albastră, redactând prevenise autorităţile, trâmbi-
La Bucureşti a studiat la concomitent şi revista lui Nicu ţând despre pericolul pe care-l
Conservatorul de Artă Drama- Filipescu Epoca literară. prezenta noua publicaţie, fuse-
tică. De ce a făcut anume aceas- Practica publicistică îi va se, oricât ar părea de paradoxal,
tă alegere este greu de presupus. prinde bine în Basarabia, unde, un român, care intrase în slujba
Poate pentru că a fost seminarist la 14 ianuarie 1907, având susţi- guvernatorului încă în toamna
şi avea o voce frumoasă, poate nerea câtorva boieri moldoveni anului 1908 în calitate de cenzor
pentru că era un bancagiu ne- (P. Dicescu, M. Feodosiu, P. Gore al publicaţiilor de limbă română
întrecut... De obicei, refugiaţii ş.a.) din Societatea Culturală – acesta era fostul redactor al
basarabeni învăţau în România Moldovenească, lansează gazeta ziarului Moldovanul, Gheorghe
la şcoli care, într-un fel sau altul, naţional-românească Moldova- V. Madan.
le-ar fi asigurat viitorul. nul. La 17 iunie 1912, Gh.V.
A făcut parte, timp de doi Scopul publicaţiei era să Madan raporta superiorilor săi
ani, din trupa Teatrului Naţio- facă opoziţie unui alt ziar de pe un ton triumfător despre
nal din Bucureşti. limbă română, Basarabia, care «delictul» descoperit de el în
În 1908-1912, a desfăşu- propunea basarabenilor un pro- urma cenzurării revistei Făclia
rat o rodnică activitate teatrală, gram social radical, ancorat con- ţării. Cenzorul, în raportul său,
organizând o trupă de entuzi- ceptual în problema naţională. a atras atenţia guvernatorului în
aşti, care, sub conducerea lui, La 26 octombrie 1908, zia- mod special asupra articolului
prezentau în oraşele Chişinău rul Moldovanul îşi încheie acti- «O sută de ani», traducându-l
şi Orhei spectacole după lucrări vitatea. aproape integral”.
de V. Alecsandri şi C. Negruzzi. Gheorghe V. Madan a po- După 1918, a îndeplinit
Cinel-cinel! de Vasile Alecsandri lemizat foarte dur cu Grigo- diferite funcţii: secretar al Con-
s-a bucurat de un mare succes, re Constantinescu, publicistul siliului de administrare al Casei
lucru consemnat de presa tim- care, timp de un an şi ceva, a Noastre, consilier municipal ş.a.
scos la Chişinău un ziar foar- A colaborat la publicaţiile Cu-
pului. Fiind mai toţi din familii
te interesant Glasul Basarabiei vânt moldovenesc, Viaţa Basara-
înstărite (Dicescu, Hâncu, Has- (1913–1914) şi care considera
naş, Iaşcinschi-Anghel, Gafen- biei, Din trecutul nostru, în care
că, de fapt, multe necazuri ale i-au apărut majoritatea scrieri-
cu, Sârbu), actorii amatori s-au naţionaliştilor din Chişinău
dovedit a fi foarte înzestraţi. Una lor: proză, eseuri de inspiraţie
proveneau de la colaborarea rurală, amintiri etc.
dintre surorile Dicescu, Iulia, a lui Gh.V. Madan cu autorităţile
mers pe calea lui Gh.V. Madan, ţariste. Aceeaşi părere o avea şi
colecţionând folclor basarabean FOLCLORIST
scriitorul Sergiu Victor Cujbă,
şi reuşind să publice chiar o cule- expulzat din Basarabia în 1906 Ca folclorist, lansează cu-
gere. Sora ei Anastasia, devenind pe motiv că nu are actele în legerea Suspine, poezii populare
cântăreaţă de operă, a creat la regulă. De fapt, întâmplarea a din Basarabia (1897, prefaţată
Chişinău un conservator care i-a fost alta. La o petrecere, la re- de George Coşbuc şi dedicată
purtat numele. Această instituţie staurant, unde erau mai mulţi lui B.P. Hasdeu), ce înmănun-
a pregătit zeci de artişti. moldoveni cu orientare naţio- chează piese folclorice auzite la
Rolul lui Gh.V. Madan nu nalistă, Sergiu V. Cujbă a rugat Truşeni sau în satele din zonă:
se limita doar la regie, la perfec- orchestra să cânte “Deşteaptă- Vărzăreşti, Costeşti, Nisporeni,
ţionarea jocului scenic. te, române!”. Cineva din cei pre- Căpriana, Cojuşna, Dănceni,
A făcut şi o importantă zenţi a sesizat jandarmeria şi, în Ulmul, Scoreni, Ciuciuleni ş.a.
muncă de impresariat, dinami- consecinţă, a urmat expulzarea. Volumul a apărut în colecţia Bi-
zând, precum am mai spus, via- Toată viaţa lui, Sergiu V. Cujbă blioteca pentru toţi.
ţa teatrală a Basarabiei. nu s-a mai salutat cu Gh.V. George Coşbuc consemna
La acel moment, el era un Madan, fiind convins că el este în prefaţă:
model demn de urmat – fusese autorul acelui denunţ. La rândul “Multe dintre poeziile ba-
în România şi vorbea o limbă li- său, Gh.V. Madan nega cu orice sarabene sunt tocmai aşa cum
terară elevată, jucase la Teatrul ocazie acest fapt. Şi poate că am le ştiam şi eu de mic copil de-
Naţional din Bucureşti, publi- fi fost dispuşi să-l credem, dar, acasă, în nordul Ardealului, şi
case în prestigioasele ediţii de în articolul „Un protest al româ- cum le-am citit şi în Banat şi în
dincolo de Prut. nilor basarabeni contra raptului Crişana etc. Explicarea acestui
de la 1812” (Literatura şi arta, fapt e un lucru aşa de mângâie-
PUBLICIST nr. 42, din 16 octombrie 1997), tor şi însufleţitor în ce priveşte
istoricul Ion Varta face nişte chestiunea unităţii de limbă şi
Debutează în literatură în dezvăluiri interesante, legate de de sentimente la toţi românii”.
1895 (revista Viaţa editată de arestarea ziarului Făclia ţării, În 1904, a tipărit la Bucureşti,
Alexandru Vlahuţă). ediţie confiscată chiar la primul pentru cititorul basarabean, în
În 1898, face o încercare număr. Şi, în acest caz, implica- română, cu litere chirilice, anto-
riscantă, lansându-se ca editor rea lui Gheorghe V. Madan n-a logia Cântece şi versuri alese în-
– în colaborare cu Şt.O. Iosif fost prea reuşită: globând opera celor mai presti-
107
gioşi autori români. Cartea era Merituosul savant şi folclo- tradiţiei populare, se developea-
destinată difuzării clandestine. rist Iordan Datcu a publicat în ză în timp. Aşa cum fotografiile
În viziunea lui Gh.V. Ma- revista Steaua (Cluj, 1991, anul vechi adună pe ele praful de aur
dan, folclorul era ceva viu şi per- XLII, decembrie) un valoros al epocii care s-a dus, scrierile
petuu. În vara anului 1935, orga- studiu Un Creangă basarabean. prozatorului de la Truşeni, cu
nizează la Chişinău un festival Gheorghe Madan, prozator şi trecerea timpului, nu îmbătrâ-
folcloric cu sătenii din Truşeni. etnograf în care, pe lângă pre- nesc, nu se demodează, ci devin
Scriitorul Vasile Luţcan, zentarea unui documentar fac- adevărate piese dintr-o colecţie
fost redactor la revista Viaţa Ba- tologic foarte interesant, trage preţioasă, pe care, fără ochiul şi
sarabiei,cunoscându-l personal, câteva concluzii importante: pana prozatorului, am fi pier-
l-a caracterizat astfel: „Încadra- „În multe din prozele dut-o irecuperabil.
tă în timp, activitatea folcloristi- sale este mai prezent, decât la
că a lui Gh.V. Madan se întinde Creangă, folcloristul şi etno- TRANSLATOR
de la 1890 până la sfârşitul vieţii. graful, chiar cronicarul, această
El face parte din şcoala folclo- delimitare nu de puţine ori nu În perioada Primului Răz-
riştilor învăţători şi preoţi care există, sau este destul de firavă. boi Mondial, a fost mobilizat în
s-a dezvoltat sub influenţa cu- Or, la Creangă, creatorul a lăsat cadrul armatei ruse în calitate
rentului poporanist din ultimul în umbră pe folclorist”. de translator pe Frontul Româ-
deceniu al secolului al XIX-lea nesc, unde organizează Comite-
şi a continuat până curând după
PROZATOR tul Naţional al Ofiţerilor şi Sol-
Primul Război Mondial. daţilor Moldoveni din Armata a
Inspirat de folclor, impul- 4-a Rusă de la Mărăşeşti.
Ce loc ocupă Gh. V. Madan sionat de un sentiment de dra-
în cadrul folcloristicii moldove- Evocările lui biografice,
matism interior atât de specific legate de acest eveniment, sunt
neşti nu s-a arătat până acum, unui actor care se “hrăneşte”
pe motivul că opera sa folclo- deosebit de preţioase:
permanent din detalii şi din “Înspre toamna anului 1916,
ristică a rămas în cea mai mare mici scene de viaţă, Gheorghe
parte, până în vremea noastră, începuse a se vorbi în Rusia că şi
V. Madan scrie şi publică proză glotaşii de la 44 de ani în sus vor
în manuscris. originală, impunându-se ca un
Este nevoie de făcut o bi- fi mobilizaţi şi trimişi la front. Şi
talent autentic.
cum eram glotaş de 44 de ani,
bliografie completă a scrisului Ca prozator, Gh.V. Madan
s-a manifestat pe tot parcursul m-au apucat fiorii. N-aveam
folcloristului Gh. V. Madan de-
vieţii, mai cu seamă în perioada eu chef de bătaie... Şi ce interes
oarece majoritatea culegerilor
1932–1938.Atunci au apărut cele aveam să-mi pun capul pentru
sale au fost tipărite în diferite
două volume din colecţia Cartea pravoslavnica Rusie?!. Să întă-
ziare şi reviste ce apăreau în Ba- resc şi mai mult puterea tiraniei,
sarabia. Ceea ce vom prezenta satului (Editura Fundaţiilor Re-
gale), unde el se pomeneşte în care ne ţinea subjugaţi pe noi
în această carte este colecţia de românii basarabeni?!
folclor, [lăsată] în păstrare la compania unor reputaţi scriitori:
Mihail Sadoveanu, Ion Agârbi- M-apuc şi plec la Odesa,
mine, de către însuşi Gh. V. Ma- care pe atunci gemea de rezer-
dan. O parte din această culege- ceanu, Dimitrie D. Pătrăşcanu,
Alexandru Cazaban ş.a. vişti mobilizaţi. Asta era prin
re am publicat-o în revista Viaţa octombrie. Aveam de la guver-
Basarabiei, iar cântecele despre În scurtă vreme, ies de sub
tipar Răsunete din Basarabia natorul Basarabiei, Voronovici,
Nistru au fost folosite în emisi- două recomandaţii oficiale, una
unea «Nistrul în folclorul mol- (1935) şi De la noi din Basara-
bia (1938). către prinţul Urusov, preşedin-
dovenesc» de la radio Chişinău tele Crucii Roşii de pe Frontul
în 1940.” Registrul sentimental al
prozatorului este variat – de la Român, şi alta către generalul
Colecţia cuprinde: colin- Diterics, şeful cenzurii militare.
de, descântece, ghicitori, jocuri descrierea peisagistică, la dra-
ma interioară, latentă a perso- Şi dă-i încolo, dă-i încoace:
de copii, cântece de leagăn, de ce-am făcut, ce-am dres, m-am
najului. Din prima categorie
nuntă, de moarte, cântece de fac parte: Truşenii de altădată, văzut numit translator de limbă
dor, de dragoste, de pahar, doi- Colţuri de rai, Mănăstirea Do- română al Cartierului Armatei a
ne haiduceşti, ostăşeşti, cântece bruşa, Mănăstirea Căpriana, 4-a Rusă, care abia sosise atunci
de petrecere, cântece ţigăneşti, Toamnele Chişinăului românesc pe Frontul Român din dreptul
oraţii de nuntă, balade, prover- de altădată, Un sat răzeşesc din Tecuciului şi al Mărăşeştilor.
be, vrăji, farmece. Basarabia: Truşenii ş.a. În cea Comandant al acestei ar-
A-i recomanda opera fol- de a doua categorie se înscriu mate era generalul Ragoza, fost
clorică culeasă o viaţă întreagă perfect prozele: Ciuboţelele lui comandant al regimentului Vo-
în Basarabia e un lucru de pri- Ionel, Tinerei şi străinei, Puişor, logda, al cărui şef suprem fuse-
sos. Nimeni ca Gh.V. Madan n-a ţi-a fi păcat ş.a. se răposatul nostru Rege Carol
cunoscut mai bine aceste locuri În mare parte prozele lui I. Ragoza cunoştea româna,
de străveche tradiţie şi de viaţă Gheorghe V. Madan, fiind nu căci fusese în fruntea unei dele-
populară rămasă aşa de curată şi numai de inspiraţie folclorică, gaţii la şeful său suprem, Regele
în vremurile de azi. ci, mai degrabă, un produs al Carol I.
108
Dumnezeu să-i deie să- a avut loc o şedinţă, în timpul tarul revoluţiei; Victor Crăses-
nătate bunului român şi amic, căreia s-a fondat Societatea Mil- cu, doctor şi scriitor, fugit din
căpitan Catelli, de la Statul Ma- cov a românilor basarabeni. Chişinău, ferindu-se chiar şi în
jor Rus din Odesa! Că dânsul Au luat parte la acea şedin- România de ohrana ţaristă (po-
m-a ajutat atunci să fiu numit ţă, întrucâtva istorică pentru Ba- liţia secretă – n.n.); Dobrogea-
în acest post cu rang şi leafă de sarabia, prezidată de B.P. Hăşdeu, nu-Gherea care avea un resta-
colonel, cu ordonanţă, gazdă, următoarele persoane: doctorul urant în gara Ploieşti, dar făcea
luminat şi încălzit... C. Istrati, L. Bibicescu, Theodor tot ce-i stătea în puteri pentru
Starea sufletească a naţio- Speranţia, Ionescu-Gion şi Cos- a instaura o nouă orânduire în
naliştilor basarabeni din Odesa movici de la Ieşi, iar din refu- lume…
nu era deloc înviorătoare, căci giaţii basarabeni: Z. Arbore, V.
de pe Frontul Român veneau Crăsescu, Vasile Spoială, F. Co- BOEM
veşti triste…” dreanu şi eu.
Gheorghe V. Madan a tra- Hăşdeu, după ce i-am fost Fire de actor, purta în su-
dus şi publicat fragmente din prezentat, mi-a urat bun venit flet dorul pribegiei. Poate şi-ar
operele lui M. Lermontov, N. şi m-a poftit să le istorisesc cum fi dorit un cămin stabil, ca să fie
Nekrasov, D. Pisarev, F. Dosto- stau lucrurile în Basarabia din în rând cu lumea, dar se prea
ievski, T. Şevcenko ş.a. punct de vedere naţional. poate că pentru un boem ca el
Figura lui de profet, îndeo- aceasta ar fi fost o povară ce i-ar
În perioada aflării sale pe
sebi ochii lui mari, albaştri-ver- fi apăsat nespus de greu sufletul.
front a fost preocupat şi de for- La Chişinău, locuia de obicei la
marea unui comitet al soldaţilor zui, ce te fascinau, m-au impre-
sionat puternic. hotel – fie la „Suisse”, fie la „Lon-
moldoveni. dra”, fie la „Continental”. Când o
Cu vocea frântă, tulburată,
le-am povestit ce ştiam. Le-am ducea greu cu banii şi-l năboiau
MEMORIALIST datoriile, apela la relaţiile ami-
spus, între altele, că cenzura
Elementul memorialistic nu opreşte cărţile româneşti, cale şi era internat în spital. Boli
persistă în toate scrierile lui dacă acestea n-au cumva cu- avea suficiente, deci motive de
Gheorghe V. Madan. Referinţa prins revoluţionar sau antirus. internare existau întotdeauna.
la trecut, la amintire este frec- Că lumea satelor îşi păstrează Dar şi în aceste “evadări” medi-
ventă. Chiar şi preocupările lui graiul şi obiceiurile moldove- cale nu avea limită. Când cuţitul
neşti; că nu înţelege ruseşte şi datoriilor l-a ajuns la os, a ac-
folcloristice sunt axate pe coor-
că nişte cărţi, scrise popular şi ceptat o internare la spitalul de
donata timpului. boli mentale din Costiujeni. Şi,
Starea permanentă de după gustul acestei lumi, ar fi
de mare folos naţional. Însă să ca un actor şi scriitor veritabil,
amintire, de căutare a unor nu s-a speriat de pacienţii care-l
detalii interesante, “ambalate” fie tipărite cu litere slavoneşti
sau ruseşti. Negreşit – aşa. Căci înconjurau. Ca şi ei, îşi punea pro-
frumos în cuvintele şi expre- babil aceeaşi întrebare: care sunt
siile epocii respective, dau un literele latineşti nu sunt cunos-
cute şi constituie cea mai mare adevăraţii bolnavi – cei din inte-
farmec aparte scrierilor auto- riorul spitalului sau acei rămaşi
rului basarabean. Atent la de- piedică. Aceste litere ne-au răz-
leţit şi înstreinat mai mult decât în afara lui?
talii, fin în descrieri, psiholog Prefera mâncarea bună, bă-
subtil când portretizează, el hotarul Prutului...”
utura gustoasă, compania unor
ştie să reînvie o epocă trecută. prieteni, căci avea darul deose-
Or, tocmai acestea sunt calită- SUSŢINĂTOR AL ASPIRAŢII-
LOR NAŢIONALE bit al povestirii, al bancagiului
ţile principale ale unui veritabil care ştia să improvizeze.
memorialist. Exemplificăm prin A fost antrenat în mai mul- În perioadele de cruntă să-
câteva amintiri despre Bogdan te activităţi necesare deşteptării răcie, îşi căuta un refugiu sigur.
Petriceicu Hasdeu, publicate în mişcării naţionale în Basarabia, A locuit un timp la Meleşeni,
revista Viaţa Basarabiei (nr.8, contribuie la trecerea ilegală a unde era preot un frate de-al
1932) cu titlul „Din amintirile literaturii în ţinutul dintre Nis- său. Mai făcea câte o escapadă
unui basarabean despre Bogdan tru şi Prut, corespondează cu pe la curţile boierilor cunos-
Petriceicu Hăşdeu”: fratele Andrei din Truşeni, cu cuţi. Timpul însă l-a cuminţit,
“Pe marele şi genialul basa- gruparea lui Pelivan de la Dor- astâmpărându-i cheful nesfâr-
rabean B.P. Hăşdeu l-am cunos- pat, ajutându-i cu literatură şi şitelor petreceri. Bătrâneţile,
cut la Bucureşti la 1891... informându-se despre realităţile venite parcă pe neprins de veste,
...La vreo două săptămâni, din Rusia în vederea organizării au fost cel mai bun leac pentru
Spoială mi-a spus că, a doua zi, cât mai eficiente a muncii revo- firea lui boemă.
au să mă ducă la Mahomet – aşa luţionare. Această perioadă o descrie
îi zicea el lui Hăşdeu – ca să-i “Modelul” de revoluţionar şi Gh. Bezviconi în memoriile
facă cunoştinţă... îl căuta în imaginea mai multor sale Портретов длинный ряд:
Şi-ntr-adevăr, a doua zi, personalităţi: Zamfir Ralli-Ar- „Gh.V. Madan locuia la Chi-
seara, pe la nouă, ne-am dus la bore, mare boier, ajuns simplu şinău, modest şi neobservat,
redacţia Revista nouă a lui Hăş- funcţionar la statistică pentru primind o pensie mică, ca unul
deu, din strada Regală, unde motivul că a jertfit totul pe al- dintre «Eroii naţionali» ai unei
109
epoci apuse. Când pierdea banii bine, deoarece tot timpul am fost să credem că spiritul lui folclo-
jucând cărţi, se «îmbolnăvea». în relaţii cu un şir de conducători ric se simţea mai în siguranţă
Era internat la spitalul orăşe- marcanţi ai S.Ţ. şi B.M. când încurca iţele. Astfel, pro-
nesc până la însănătoşirea... fi- S.Ţ. a apărut şi s-a dezvoltat clamarea Republicii Autonome
nanciară. Găzduirea gratuită şi concomitent cu apariţia şi dez- Moldoveneşti, el o plasează nu
masa de la spital îl ajutau şi prin voltarea Radei contrarevoluţio- la 2 decembrie 1917, cum a fost
aceste căi pe fostul mare activist nare Ucrainene. Aşa s-a întâm- în realitate, ci în luna ianuarie
obştesc doctorul L.E. Seţinschi. plat că în Ucraina a fost lansată 1918:
Eu îi vizitam pe ambii. lozinca despre formarea Ucrai- „Î: – Când a fost convocat
În iunie 1940, Gh.V. Ma- nei autonome şi în Basarabia au S. Ţ. şi ce probleme erau soluţi-
dan a rămas la Chişinău cu toate declarat autonomia. În Ucraina, onate în cadrul lui?
că era adeptul puterii populare. au creat Samostiinu Ucrainu şi R: – În luna ianuarie 1918,
Oamenii mei care au venit îi S.Ţ. a declarat independenţa Re- la una din şedinţe, S.Ţ. a procla-
erau străini. În scurt timp, s-a publicii Moldoveneşti. mat autonomia moldovenească,
«repatriat», adică a trecut în Ro- S-a început gruparea forţe- iar, în scurt timp după venirea
mânia, unde locuiau fraţii lui.” lor pentru formarea Republicii armatelor române, în Basarabia
Moldoveneşti Autonome în Ba- a fost pusă problema Republicii
ÎN GHEARELE N.K.V.D. -ului sarabia din momentul când la Moldoveneşti independente. În
Chişinău a sosit Ion Inculeţ, re- interiorul S.Ţ. a apărut o grupă
Este greu să aflăm astăzi prezentant al guvernului provi- de românofili care doreau uni-
cum a nimerit la N.K.V.D. Dar, zoriu, care a şi început să-i adune rea Basarabiei la România, aceş-
în dosarul nr. 824, în care figura în jurul său pe moldovenii naţio- tia erau Pelivan, Halippa ş.a.,
un grup mare de foşti deputaţi
nalişti. Întocmai la acel moment, care au organizat aşa-numitul
ai Sfatului Ţării, la 5 septembrie
odată cu lansarea lozincii despre B.M. Reprezentanţii acestui bloc
1940, au apărut filele cu proce-
sul-verbal al interogatoriului lui autodeterminarea naţionalităţi- au desfăşurat o muncă intensă
Gheorghe V. Madan (ancheta- lor, Inculeţ, Buzdugan, Halippa, în scopul pregătirii maselor în
tor – Cerepanov). În preambul, Ciugurean, Catelli ş.a. au început problema dezlipirii Basarabiei
este prezentat astfel: “Născut în să organizeze comitete militare de la Rusia Sovietică şi Unirea ei
1872, c. Truşeni, jud. Chişinău. moldoveneşti în unităţile milita- cu România.
Domiciliat: Chişinău, str. Bu- re ale armatei ruse, care începuse La 27 martie 1918, nomi-
iucanii Mici, 12, ap. 6, proprie- să se dezmembreze sub presiu- nal, deputaţii S.Ţ. au votat Uni-
tarul casei Ceban. Moldovean. nea revoluţiei. rea Basarabiei cu România.
Şomer. Provine dintr-o familie De la comitetele formate, Adevărat că Unirea Basa-
de ţărani săraci. Celibatar. Studii au început să sosească la Chi- rabiei cu România s-a făcut cu
superioare. N-a fost membru de şinău delegaţi la Congresul Mi- condiţie, adică să fie păstrate
partid. A fost arestat de autori- litar pentru a soluţiona proble- autonomia şi reforma agrară a
tăţile române până la revoluţie. ma despre crearea unui organ Basarabiei în cadrul României.
A fost decorat cu Ordinul guvernamental în Basarabia Însă, la 27 noiembrie 1918,
Regele României (nu e clar ce – acesta şi era S.Ţ. În octom- când s-a pus problema despre
ordin e acesta, probabil anche- brie 1917, de la toate comitetele aprobarea reformei agrare şi a
tatorul a înţeles greşit – Ordinul militare din Odesa, Sevastopol, constituţiei Basarabiei, aceste
era regal, dar se numea Steaua Kiev, Frontul Român, au sosit condiţii au fost anulate şi Ba-
României – n.n.)”. delegaţi la Chişinău la Congre- sarabia, brutal, fără respectarea
Remarcăm de la bun înce- sul Militar. normelor elementare de votare,
put reacţia de apărare şi spiritul Eu, pe atunci, îmi satisfă- a fost unită definitiv cu Româ-
de orientare ale lui Gh.V. Ma- ceam serviciul în Armata a 4- nia. S.Ţ., ca un instrument inu-
dan. El ştia unde a nimerit şi cu a Rusă, de pe Frontul Român, til, a fost aruncat.
cine are de furcă. De aceea, unele eram translator pe lângă Statul Î: – Pe cine dintre invitaţii
declaraţii trebuie citite şi „răs- Major. Din partea Armatei a 4-a, S.Ţ. care locuiesc astăzi în Basa-
tălmăcite”. Observaţi, chiar în delegaţi la congres au fost: Go- rabia îi cunoaşteţi?
debutul discuţiei, el îşi modifică ian, Selistraru, Mare. Mai apoi, R: – Nu ştiu cine a rămas
obârşia, şi familia lui de preoţi Selistraru şi Mare au fost aleşi azi în Basarabia, fiindcă în ul-
este trecută în categoria de “ţă- deputaţi în S.Ţ. timul timp n-am întâlnit nicio
rani săraci”. Problema pe care el Ceva mai târziu, au fost aleşi persoană dintre foştii deputaţi.
şi-o punea, probabil era simplă reprezentanţi în S.Ţ. şi din partea Î: – Cum au fost răsplătiţi
– să scape nevătămat din meca- altor organizaţii şi societăţi.” deputaţii S.Ţ. pentru că au votat
nismul monstruoasei maşini. La următoarea întrebare Unirea Basarabiei cu România?
„Î: – Ce ştiţi despre orga- Gh.V. Madan dă un răspuns R: – Toţi membrii S.Ţ. au
nul contrarevoluţionar Blocul care nu corespunde, cronologic, primit câte o recompensă – 50
Moldovenesc şi despre Sfatul cu adevăratul mers al istoriei. ha de pământ – şi toţi, fără ex-
Ţării? Că face intenţionat acest lucru cepţie, au ocupat posturi înalte
R: – Eu n-am fost membru sau a uitat ceva, ne vine greu şi se bucurau de aprecierea gu-
al S.Ţ., dar activitatea lui o cunosc să spunem. Dar suntem tentaţi vernului.
110
Î: – Ce ştiţi despre aderarea neşti care soseau în Rusia şi de ografic” al scriitorului şi, în final,
unor personalităţi marcante ale corespondent oficial al Agenţiei inserează câteva date şi informa-
S. Ţ. la comitetul refugiaţilor Telegrafice din Petersburg pen- ţii mai puţin cunoscute, unele
transnistreni? tru Basarabia. venind în directă contradicţie cu
R: – Ştiu că acest comitet se În timpul războiului mon- cele publicate de alţi cercetători,
ocupa de refugiaţii din Trans- dial, din 1916 până la 7 aprilie dar acest fapt trebuie doar să ne
nistria, îndeosebi în perioada 1918, am fost translator de lim- facă să revenim la momentele
1931–1932, când în U.R.S.S. s-a ba română pe lângă Statul Ma- care ni se par cunoscute defini-
început deschiaburirea şi colec- jor al Armatei a 4-a Ruse, care tiv: „Pe urmă, nu s-a mai aflat ni-
tivizarea. acţiona pe Frontul Românesc. mic despre el până-n 1942, când
Preşedinte de Onoare al În momentul când în Rusia a a fost chemat la Piteşti de autorul
Comitetului era Halippa, pe izbucnit revoluţia politică şi so- Gaiţelor, Alexandru Kiriţescu,
toţi refugiaţii îi lua la evidenţă cială, am fost ales preşedinte al care-şi avea păstrate două came-
Biroul de cercetare al Corpului comitetului executiv al soldaţi- re în casa în care se născuse de pe
III de armată şi selecta dintre ei lor şi ofiţerilor moldoveni de pe str. Crinului, nr. 22. Ultima parte
persoanele indicate pentru a fi Frontul Român, dar, în februa- a zilelor vieţii sale de bejenie,
trimise în U.R.S.S. în scopuri de rie 1918, am fost arestat de au- Gh. Madan şi-a petrecut-o, lo-
cercetare. Detalii despre aceste torităţile militare române (de la cuind în casa de pe strada prin-
locuri nu cunosc”. 21 februarie până la 7 martie), cipală – Şerban Vodă, la parterul
deoarece eram considerat peri- casei funcţiona Tipografia Artis-
SCURTE DATE BIOGRAFICE culos pentru interesele româ- tică a lui P. Mitu. În urbea din-
neşti în Basarabia, unde mi-a tre dealuri şi Valea Argeşului de
„Gheorghe Vasilevici Madan fost interzisă întoarcerea până legendă şi-a depus şi crucea, la
Sunt celibatar. Am 68 de la votarea Sfatului Ţării. vârsta nu prea înaintată de 72 de
ani. M-am născut în 1872 în În Basarabia ocupată de ani (n. 1872, aprilie 20 – m.1944,
satul Truşeni, judeţul Chişinău; România, am ocupat timp de octombrie 4), fiind înmormântat
descendent dintr-o familie de cinci ani funcţia de secretar al la cimitirul central al oraşului.”
ţărani ajunşi clerici (tata a fost Cârmuirii Casa Noastră, insti- Conform altor date, s-a
psalomşcic). tuţie creată pentru a înstrăina stins din viaţă la 7 noiembrie
Am învăţat în Chişinău, pământurile moşiereşti şi bise- 1944.
la Seminarul Teologic, până în riceşti în scopul de a le împăr- Tot ceea ce a făcut bun
clasa a treia. Eram considerat ţi ţăranilor fără de pământ. În Gheorghe Madan va rămâne
suspect şi, după percheziţia or- consecinţa unor deturnări pro- – fie chiar şi în simplele însem-
dinară a jandarmilor, am trecut duse în instituţia noastră şi de nări etnografice.
la 20 noiembrie 1896 râul Prut încălcări ale legislaţiei, eu am Tot ceea ce a făcut rău se
în România, unde şi-au găsit azil părăsit postul şi n-am mai dova şterge, căci cântarul faptelor
numeroşi emigranţi politici ruşi. rit să mai fiu în nicio slujbă de
La Bucureşti, am absolvit onorabile este incomparabil mai
stat şi am început să mă hrănesc greu.
Conservatorul şi am fost primit din scris, muncă care mi-a adus
pe scena Teatrului Dramatic numele de scriitor al poporului.
Naţional. Mă ocupam de publi- Concomitent, mă ocupam de
cistică şi literatură, publicând cântecele şi dansurile populare Bibliografie:
din când în când articole şi po- moldoveneşti, ocupaţie care îmi
vestiri. În România, ocupam un asigura un câştig modest. Aprecieri [la opera lui Gheorghe
post neimportant la Ministerul În viaţa politică nu m-am V. Madan, semnate de: Nicolae
Agriculturii şi cel al Învăţămân- implicat. Am patru cărţi scrise Iorga, Gh. Coşbuc, Vasile Luţcan,
tului, şi de asemenea la Primă- de mine. Din 1929, am pensie Bogdan Istru, Nicolai Costenco,
ria Bucureştiului. de 3100 lei pe lună. Trei ani în Petre Ştefănucă, Vasile Badiu,
În viaţa politică a Români- urmă, am pierdut auzul urechii Ion Ciocanu, Mihai Cimpoi şi Ior-
ei nu m-am implicat; dar frec- drepte şi mi-au scăzut tare vede- dan Datcu] // Un om, un destin /
ventam şedinţele publice ale Ed. îngrijită de Gr. Botezatu, V.
rile. În genere, bolnav şi bătrân.

Partidului Socialist în calitate Scriitorul poporului din Ciocanu, T. Macovei. – Chişinău–
de tovarăş de idei şi de prieten Basarabia, tovarăşul Gheorghe Truşeni, 1997.
al conducătorilor partidului. Vasilevici Madan.”
În 1906, după manifestul Badiu, V. Madan Gheorghe V.
ţarist despre amnistierea crime- ULTIMELE ACORDURI... [scriitor folclorist basarabean,
lor politice, am revenit în Ba- 1872-1944] // Chişinău: Enciclo-
sarabia natală, unde, în 1907– După 28 iunie 1940, a rămas pedie. – Chişinău, 1997.
1908, am editat săptămânalul în Basarabia, dar în iarna acelu-
Moldovanul în limba moldo- iaşi an, s-a repatriat în România. Colesnic, Iurie, Basarabia necu-
venească. Din anul 1909 până Publicistul Octavian Ungureanu noscută, Chişinău. – 2000, vol. III.
în 1916, am ocupat postul de tipăreşte în revista Argeş (1990,
cenzor al tuturor ediţiilor româ- nr.10, serie nouă) un „portret bi-
111
„ Cea mai înzestrată
„
femeie-sculptor a erei noastre
În Muzeul „M. Sadovea- cupată de ideea de a-şi forma o În memoriile sale Miliţa
nu” de la Iaşi, pe un perete, cultură generală aleasă a studiat Petraşcu menţiona: „Prima zi
este reprodus pentru vizitatori literele şi filozofia la Petersburg, şi a doua zi lucrul mergea greu.
un fragment din jurnalul scri- la Cursurile Superioare „Bes- Loveam în daltă cum nu tre-
itorului. Este o mostră clasică tujev” (1909), celebră instituţie buie, ca într-un piron menit să
de miniatură literară, una din- de învăţământ în acea vreme. intre într-un lemn tare, iar mâi-
tre sutele de mii de miniaturi În paralel frecventează lecţiile nile mele erau numai lovituri
pe care le-a descoperit şi le-a de desen şi sculptura avându-i şi durere. «Ciocanul trebuie să
imortalizat marele prozator. ca profesori pe: I. Ghinsburg, I. cadă fără efort…, repeta într-
Am copiat acele rânduri fiind- Maşkov, P. Koncialovski ş.a. În una Brâncuşi adăugând, nu e
că erau legate direct de destinul 1910 a plecat la Münhen unde bine aşa, aşa nu merge!» Abia a
şi opera unei mari sculptoriţe a lucrat un an de zile sub îndru- treia zi, disperată, am reuşit să
– Miliţa Petraşcu, originară din marea maeştrilor avangardei W. prind mişcarea prin care cioca-
Chişinău: „O sculptoriţă (Miliţa Kandinski şi A. Jawlenski şi face nul, lovind dalta, dă pietrei via-
Petraşcu) găseşte în atelierul ei, cunoştinţă cu echipa de creaţie ţă. Mulţumit, Brâncuşi mi-a fă-
într-o dimineaţă de ianuarie, un a revistei germane Jugend. Din cut semn să rămân, mi-a dăruit
fluture cap de-mort, un somptu- Germania se îndreaptă spre Pa- ciocanul pe care-l mai păstrez
os fluture viu, proaspăt ieşit din ris, poposind în atelierele mari- şi astăzi şi cu generozitatea ce-l
gogoaşa lui, din pricina căldurii lor maeştri: H. Matisse, E. Bur- caracteriza a mers apoi cu mine
şi umezelii din atelier. Soarta lui delle (1910-1914), C. Brâncuşi şi mi-a cumpărat toate cele tre-
era pecetluită, trebuia să moară (1919-1923, 1927). buincioase sculpturii.”
în câteva ore. Amprenta personalităţii ei
Nu va avea primăvară, nici artistice poartă urme uşor sesiza-
flori, nici cer albastru, nici zboru- bile din geniul marelui artist ro-
rile de noapte în căutarea miresei. mân Constantin Brâncuşi. Miliţa
Sculptoriţa i-a reprodus imaginea Petraşcu de fapt n-a făcut un se-
pe o placă de piatră semipreţioa- cret din acest câmp magnetic în
care a gravitat toată viaţa. Cu sin-
să. Astfel, acest sărman va trăi în
ceritatea-i caracteristică ea măr-
vremurile viitoare”.
turiseşte în amintirile sale crezul
Miliţa Petraşcu s-a născut artistic: „Prin lucrările mele caut
la 31 decembrie 1892 la Chi- să exprim un puternic impuls in-
şinău, numele la naştere fiind terior, respectând totodată legile
Melania Nicolaevici. La trei ani spaţiale ale sculpturii… Este un
a rămas fără tată. A copilărit la crez moştenit de la Brâncuşi, pe

Nisporeni, unde a şi încercat care caut totdeauna să-l reliefez
pentru prima dată să modeleze în creaţia mea. Brâncuşi, care a
figuri din lut. Studiile liceale le-a realizat prin sculptura sa un nou
făcut la Chişinău. Dar spre ui- Perioada pariziană cu anu- cod artistic, a avut asupra mea o
mirea cunoscuţilor s-a înscris la mite pauze durează din 1912 influenţă covârşitoare.”
Şcoala de Arte Plastice „Stroga- până în 1924. În 1919 prezintă În 1925 se căsătoreşte cu
nov” din Moscova unde a studi- la Salonul Independenţilor un Emil Petraşcu şi se stabileşte
at sculptura în anii 1907-1908, bust. Are ocazia să facă cunoş- la Bucureşti. Se încadrează în
în atelierul profesorilor Konion- tinţă cu C. Brâncuşi care îi de- mişcarea de avangardă şi tot în
kov şi Dziubanov, două somităţi vine ghid în lumea sculpturii 1925 participă la expoziţia inter-
în materie de sculptură. Preo- moderne. naţională organizată la Bucureşti
112
de revista Contemporanul. Este Cercul prietenilor de la Bu- Personalitate de pondere eu-
primită ca membră în Sindicatul cureşti nu era foarte mare, dar un ropeană Miliţa Petraşcu a intrat
Artelor Frumoase din Bucureşti. loc aparte îl ocupau basarabenii, într-un anonimat greu de expli-
Anul 1925 a fost extrem de care îi aminteau de locurile unde cat. La Bucureşti n-am putut
fructuos în evenimente. În acest a copilărit, îi aminteau de cultura afla data decesului, iar la Chi-
an obţine primul său premiu rusă, unde s-a format în perioa- şinău despre activitatea ei ştiu
pentru sculptură. În cadrul Sa- da incipientă ca artist şi faptul că doar câţiva specialişti.
lonului Oficial a expus compo- Prutul devenise o frontieră de Pe când era firesc ca o stra-
ziţia Joc de pisici pentru care a neîntrecut îi făcea să fie sinceri în dă din Chişinău să-i poarte nu-
fost premiată. relaţii şi speranţa de a-şi revedea mele, căci pe lângă faptul că este
În 1930 la Salonul Oficial locurile de baştină, îi încălzea originară din Chişinău, ea a fost
de la Bucureşti a prezentat câte- sufleteşte şi le cimenta prietenia. printre acei artişti plastici care
va lucrări originale: Gângania, Dorinţa de a păstra pentru pos- au donat lucrări la fondarea Pi-
Peştele ş.a. În acelaşi an a expus teritate chipul unui mare istoric nacotecii municipale din oraşul
la cea de a doua expoziţie a Con- şi colecţionar de artă basarabea- de baştină.
temporanului în Sala „Ileana” nă, Gheorghe Bezviconi, a făcut- Mă gândesc că marea artis-
având alături alte artiste plastice o să modeleze un portret sculp- tă a ştiut să imortalizeze pe acel
de valoare: Maria Râmniceanu, tural care astăzi este necunoscut fluture ivit pe lume în mijloc de
M. Iancu, Irina Codreanu ş.a. criticilor de artă. iarnă, iar noi parcă n-am avea
Culminează roadele artistice ale Bustul lui Gheorghe Bezvi- curajul s-o recunoaştem chiar
acestui an cu participarea la ex- coni se păstrează în colecţia de şi acum când dezgheţul s-a pro-
poziţia de artă românească de la artă a istoricului, depozitată la dus şi primăvara pare să ne sufle
Amsterdam. Iaşi, care, fiind donată Chişinău- în faţă…
În 1932 face parte din gru- lui, aşa şi n-a ajuns acasă, fiindcă Miliţa Petraşcu a fost un
pul de iniţiativă care organi- responsabilii de soarta oraşului ambasador al spiritului nostru,
zează la Sala „Ileana” expoziţia n-au putut repartiza o clădire un ambasador care niciodată
grupului „Arta nouă”. În cadrul adecvată pentru fondarea unui nu-şi va retrage scrisorile de
Salonului Oficial prezintă por- muzeu al colecţiilor particulare. acreditare.
tretul Mărioarei Voiculescu, iar Motivarea apariţiei acestui bust Criticul Hristian Zerlos o
în căutarea unor noi posibilităţi rezidă în prietenia care lega fa- caracterizează plenar: „Fosta
de exprimare artistică ajunge în milia Bezviconi cu celebra sculp- elevă a lui Brâncuşi este, fără
Iugoslavia unde studiază opera toriţă. După dispariţia marelui îndoială, cea mai înzestrată fe-
sculptorului Ivan Mestrovici. istoric artista plastică îi scria în- meie-sculptor a erei noastre.
Anul 1933 care a schim- dureratei soţii aceste rânduri: Comparată cu alte femei, ea le
bat destinele lumii i-a adus mai „Dragă prietenă, este net superioară din toate
multe surprize plăcute: participă Tristeţea mea nu are mar- punctele de vedere. Acelea vor-
la expoziţia mondială de artă fu- gini când mă gândesc la suferin- besc mult de arhitectură, dar nu
turistă de la Roma, participă în ţele Dumneavoastră nemăsura- ţin seama de ea în operele lor;
cadrul grupării „Grupul nostru” te. ele vorbesc mult de construcţie,
În memoria mea s-a im-
la a treia expoziţie organizată în primat pentru totdeauna chipul dar operele lor sunt inconsis-
Sala „Ileana”, fondează împreună dragostei voastre, devotamentul tente; ele vorbesc mult de desen,
cu alţi 15 artişti plastici gruparea şi unitatea voastră reciprocă. dar liniile lor sunt întotdeauna
artistică „Criterion”, participă la Lumea amintirilor noastre foarte noi. Doamna Petraşcu nu
a treia expoziţie a Contempora- se topea în lumina înţelegerii lui vorbeşte niciodată, nici de arhi-
nului în Sala „Mozart”. creatoare, devenea o sursă de con- tectură, nici de construcţie, nici
Şi-a expus lucrările în Ger- solare şi el ne îndemna la viaţă, de desen, dar operele ei sunt de
mania, Italia, Austria, Olanda, atunci când se părea că totul a un contur ferm, bine construite
Anglia, Franţa, U.R.S.S., la sa- murit definitiv. Şi iată de acum şi după adevăratele principii ale
loanele basarabene, pregătind încolo nu-l vom mai vedea! Faţa arhitecturii pe care le dispune
lui blândă şi senină. Ce mare tris-
în 1938 bustul lui Zamfir Arbo- teţe! Memoria lui va trăi; aminti- de la maestrul ei.
re, care a fost expus la Chişinău, rea despre omul care a servit Ade-
însă după 1940 a dispărut. vărul şi Frumosul. Bibliografie:
Autoarea unor compoziţii Miliţa Petraşcu
de proporţii cum sunt Fântâna Stăvilă, Tudor. Femei din Mol-
Mioriţa din Bucureşti, monu- P.S. O să vă fiu nespus de re- dova. Enciclopedie. – Chişinău,
mentul Ecaterina Teodoroiu de cunoscătoare dacă o să mă anun-
ţaţi despre zilele de pomenire. 2000.
la Târgu-Jiu şi a unei impresio- Colesnic, Iurie. Cea mai înzes-
nante galerii de portrete sculp- Vă strâng mâna.
Miliţa trată femeie-sculptor a erei noas-
turale ale marilor personalităţi: tre // Natura. – 2004.
C. Brâncuşi, G. Enescu, L. Re- Veşnica pomenire lui Gheor- Barbosa, Octavian. Dicţionarul
breanu, M. Sadoveanu, O. Goga, ghe Bezviconi! artiştilor contemporani. – Bucu-
I. Creangă, T. Vianu ş.a. M.” reşti, 1976.
113
Opera basarabeanului
Pavel Kuzminski
în literatura europeană
Citesc cu o pasiune deose- Este autorul unor memo- mea mamă, care îmi spunea:
bită paginile de memorii. Auto- rii foarte interesante Amintirile «Ascultă Păvăluţă, nu te chinui
rii acestui gen de scrieri sunt su- unui moşneag basarabean tipă- degeaba! Să fii totdeauna cetă-
biectivi, dar ştiu să conserveze rite în fascicule în revista Viaţa ţean leal (loial) rus şi în acelaşi
aerul epocii şi ştiu răspunsurile Basarabiei (1932, 1934, 1935). timp să nu uiţi că ai supt lapte
pentru multe probleme care ne Am spicuit din acele since- românesc. Şi atunci vei rămâne
chinue şi ne înnegurează exis- re pagini doar un singur frag- ruso-român atâta vreme cât va
tenţa… ment care mi se pare deosebit vrea Dumnezeu... Nu-ţi bate ca-
Pavel Kuzminski s-a născut de elocvent şi semnificativ pen- pul degeaba şi fă-ţi datoria».
la 20.XI.1857 în Basarabia şi tot tru contemporanii noştri: “Au Şi totuşi mi-am «bătut ca-
acolo s-a stins din viaţă în 1941. trecut cam mulţi ani, să fie vreo pul» un şir de ani până în anul
Publicist, jurist, memorialist a trei sferturi de veac din ziua 1886 când a murit tatăl meu; iar
fost şi preşedinte de onoare al când, în comuna Brătuşeni jud. elementul rusesc nu mi-a dat
Societăţii Scriitorilor din Basa- Bălţi (pe atunci al Iaşilor) din- pace până în anul 1918, când a
rabia. tr-un tată rus şi o mamă moldo- încetat din viaţă însuşi Rusia şi
veancă, am venit eu pe lume…” când s-a terminat şi dualismul
– aşa începe să depene lungul fir firei mele şi conflictul meu su-
al naraţiunii povestitorul care fletesc, laptele mamei rămânând
nu se grăbeşte nicăieri, fiindcă învingător... Şi iată cum din
partea cea mai frumoasă a vieţii «ruso-român» m-am transfor-
lui a rămas în urmă. În faţă are mat în Român, ieşind cu obra-
doar umbrele trecutului şi poate zul curat dintr-un conflict înde-
doar cicatricele unor frământări lungat şi chinuitor.”
de odinioară: “Acea perioadă a Ani mulţi au trecut de
vieţii mele a dat naştere unui atunci, de când au fost scri-
conflict sufletesc care de altfel se aceste rânduri, dar îndoiala
era inevitabil şi care a durat zbuciumă încă sufletele unor
un şir de ani, terminându-se şi basarabeni. Şi ca să scape defi-
el prin intervenţia destinului. nitiv de ea ar trebui să citească

Conflictul a izbucnit în zilele amintirile unui scriitor uitat,
războiului din 1877, când la un Pavel Kuzminski, care a scris şi
moment dat în conştiinţa mea a editat o vastă operă literară în
s-a pus întrebarea următoare: câteva limbi străine.
Şi-a făcut studiile la Li- «Bine, dar la urma urmei, ce eşti Bibliografia lucrărilor lui
ceul Regional din Chişinău. A tu, măi băiete, rus sau român?» e strâns legată de geografia Eu-
absolvit Facultatea de Drept a Fireşte că un răspuns catego- ropei de Vest. Lucrarea Chidul
Universităţii din Petersburg. În ric nu venea, cu atât mai mult, Europei (Viena, 1897, scrisă în
1881 a fost ales preşedinte al cu cât pe de o parte stătea tatăl limba rusă) şi-a găsit imediat
Zemtvoului jud. Bălţi. Mai mulţi meu, mediul şi educaţia ruseas- un cumpărător: Editura “Novoe
ani a locuit peste hotare. că, iar pe de altă parte – iubita Vremea” de la Petersburg). Ami-
114
ralul roşu (tradusă de autor în cu mare interes Je condamne. E următor: „Începem publicarea
franţuzeşte) a suportat treizeci limpede, clar şi just. Se vede că unei drame de o actualitate pa-
de reprezentări pe scena Tea- inima a fost motorul condeiu- sionantă, care ne-a fost oferită
trului „Alhambra” din Bruxel- lui. Autorul are deplină dreptate de către dl Pavel P. Kuzminski,
les, provocând recenzii foarte de a extinde până la ecouri in- om de litere (autorul volumului
favorabile şi dându-i dreptul de dignarea sa. Trebuie ca asasi- Je condamne, Fléau Rouge, etc.),
a deveni din oficiu membru al nii, înainte de a fi osândiţi prin membru al Societăţii Autorilor
Societăţii Autorilor Dramatici arme, să fie înlănţuiţi de dispreţ Dramatici din Paris şi colabo-
şi Muzicali din Paris. şi de dezgust; lumea întreagă ratorul bine cunoscut al Gazetei
Tot el s-a manifestat ca trebuie să prigonească pe car- de Lausanne.” Această dramă a
autor în spiritul romanului lui nivori, strigând: La lup! Nicio fost tradusă în limba engleză,
F. Dostoievski Demonii; a scris străduinţă nu rămâne zadarnică. limba rusă şi apoi în limba ro-
dramele: Tovarăşii şi Gorodo- Autorul volumului Je condamne mână.
voi (Sergentul de poliţie) având e unul din cei buni luptători în S-a manifestat ca un publi-
drept scop final demascarea co- această luptă sacră»”. Lucrarea a cist harnic şi inventiv. Locuind
muniştilor, care începuseră deja fost comentată în Belgia, Franţa în Germania, la Berlin, con-
sinistra lor activitate în Rusia. şi Elveţia, ca mai târziu volumul comitent trimitea săptămânal
O altă lucrare care a stârnit să fie tradus în limba engleză. cronici unui ziar din Petersburg
polemici, controverse şi recen- A urmat drama Ultimul şi unui alt ziar din Odesa Note
zii admirative a fost: Je condam- ţar (Elveţia, 1918, scrisă în fran- asupra vieţii în Berlin.
ne (Elveţia, 1918, în franceză). ceză). Despre această lucrare Opera lui publicată peste
Povesteşte Kuzminski: P. Kuzminski povestea ulteri- hotare urmează a fi recuperată,
„Acest volum a stârnit o or: „… pe care o publicasem studiată şi în cele din urmă acest
mare vâlvă în presa elveţiană – spre a păstra drepturile de autor cu o solidă prezenţă în li-
şi cea franceză. Iată ce scria, de autor – în Courrier de Vevey”. teratura europeană, îşi va ocupa
pildă, Benjamin Valloton, cele- Acest ziar a început publicarea locul binemeritat în istoria lite-
brul scriitor elveţian: «Am citit la 25 aprilie 1919 cu preavizul raturii noastre.
Bibliografie:
Bezviconi, Gheorghe. Cărturari basarabeni. – Chişinău, 1940. – Extras din revista “Viaţa Basarabiei”.
Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută. – Chişinău, 2005. – Vol. V.
115

Aniversari Culturale 34 2007

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aniversari Culturale 34 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un om fără de mormânt...

lui Naţional Moldovenesc din de funcţionar a încercat să scrie

1. Zotta, Sever. Paul Gore. – Chişinău, 1928.

Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007

scrise din perioada 1900-1917,

rabence: din Chişinău. La această revis- pus tranşant problema unifică-

Pavelescu, Cincinat. Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondenţă. – Bucureşti, 1972.

Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007

nerel de 19 ani. Şi numai ce tre- A doua zi, am făcut cunoş-

rile. În genere, bolnav şi bătrân.

femeie-sculptor a erei noastre

a rămas fără tată. A copilărit la crez moştenit de la Brâncuşi, pe

el prin intervenţia destinului. nitiv de ea ar trebui să citească

Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007

S-ar putea să vă placă și