Tehnici de cercetare şi redactare în

ştiinţele socio-umane

|Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro
 Structura cursului
• Tehnici de redactare
Chelcea, Septimiu. [2001](2007). Cum să
redactam (ediţia a 4-a rev.). Bucureşti:
Editura comunicare.ro
• Tehnici de cerectare
Chelcea, S. (2004). Iniţiere în cercetarea
sociologică. Bucureşti: Editura
Comunicare.ro
 Două sisteme de citare:

• Sistemul Harvard – sistemul autor-dată

Henri Stahl(1974) arăta că, la nivelul simţului
comun, cunoaşterea are un caracter iluzoriu.

• Construirea bibliografiei
Stahl, Henri H. (1974). Teoria şi practica
investigaţiilor sociale (vol I). Bucureşti:
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
 Parafrazarea

Septimiu Chelcea (2002) defineşte psihologia

socială ca studiu a interacţiunii comportamentelor
prezente sau trecute, reale sau imaginare, în
contextul social.
Sau:
Psihologia socială este studiul interacţiunii
comportamentelor prezente sau trecute, reale sau
imaginare, în contextul social (S. Chelcea, 2002).
Citatele:
 
C. Wright Mills afirmă că imaginaţia sociologică este calitatea spirituală a
oamenilor “care i-ar putea ajuta să tragă foloase din informaţie, să-şi
formeze raţiunea în aşa fel încât să poată face bilanţul în mod lucid a ceea
ce se întâmplă în lume şi a ceea ce se poate întâmpla cu ei înşişi” (C. Wright
Mills, 1969/1975, 31).
 
Cât de mare poate fi un citat?
Istoria evoluează rapid, iar oamenii nu se mai pot orienta cu ajutorul vechilor valori. Si, la urma
urmelor, care valori? Chiar atunci când intră în panică, oamenii îşi dau seama, tot mai des, că
vechile moduri de a simţi şi de a gândi sunt perimate şi că ambiguitatea noilor drumuri riscă să
provoace o stare morală. Mai este oare atunci surprinzător că oamenii simpli au senrtimentul că
nu mai pot ţine pasul cu evoluţia unei societăţi cu care sunt confruntaţi într-un mod atât de
brutal? Că ei nu pot înţelege însemnătatea epocii în care trăiesc pentru propria lor viaţă? Că, în
încercarea de a se apăra, ei cad în indiferenţă morală, căutând să rămână personae strict
particulare? mai poate fi deci de mirare că ei încep să devină obsedaţi de senzaţia că poartă un
jug?(C. W. Mills, 1959/1975, 31-33).

Marcarea separată în text prin tab dreapta, tab stanga, caractere mai
mici (11) şi spaţiere la 1 rând
 Cum citez dacă....
• Dacă lucrarea citată are mai mulţi autori?
În ordinea de pe copertă a autorilor
S. Chelcea, L. Ivan şi A. Chelcea (2008) descriu
formlele comunicării nonverbale, menţionând
principalele criterii de clasificare
S. Chelcea şi cobaboratorii (2008)........
 Putem folosi şi et al.
• Dacă lucrarea este doar coordonată/editată?
 S. Chelcea (coord.). Psihosociologie: teorie şi
aplicaţii. Iaşi: Editura Polirom
• Dacă aceeaşi temă, articol a apărut la acelaşi
autor în publicaţii diferite?
Anterioritatea cercetărilor sau înşiruirea alfabetică a numelor autorilor?
 
În psihologia socială, stereotipurile au fost analizate încă de la începutul secolului
trecut, de cercetători aparţinând psihologiei sociale clasice (D. Katz, K.W. Braly, 1933;
G. M. Gilbert, 1951; G. Allport, 1954)
 
Dacă data de publicarea a lucrării nu este cunoscută...
 
În Scrisori către LuciliuI, filosoful stoic roman Lucius Annaeus Seneca
(f.a /1967, 243-250) schiţează teoria comportamentului prosocial
 
Un autor citat de alt autor – documente de mâna a doua
D. Katz si K.W. Braly (1933) sunt primii care au introdus metoda listei în studiul
stereotipurilor (apud S. Chelcea, 2004).
 
Lucrări care nu au fost încă publicate
Chelcea, Septimiu şi Ivan, Loredana ( 2005). Psihologie Socială. Curs universitar
nepublicat, Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Bucureşti.
 
Trimiteri la lucrări on-line
Ekman, Paul, Friesen, Wallace V. şi Harger, Joseph C. (2002). Facial
Action Coding System. Salt Lake City: A Human Face.
Online: www.facs.orghwwwwwwp://face-and-emotion.com

Citări din ziare şi reviste

Abraham, Dorel. Bârfa şi zvonul. În Jurnalul Naţional Ediţie de Colecţie 3.10.2005, 1,
col. 4

Citări din jurnale de de specialitate

Capella, Joseph N. (1997). Behavioral and judged coordination in adult informal social
interactions. Vocal and kinesic indicators. Journal of Personality and Social
Psychology, 72, 1, 119-131.

 
 Date bibliografice ale lucrării- folosind
ediţia princeps

Baylon, Christian şi Mignon, Xavier. [1999](2000).

Comunicarea. Iaşi: Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”.

În lucrările coordonate:
Simion , Patrick. [1998](2000). Reprezentările
relaţiilor interetnice într-un cartier cosmopolit. În
G. Ferreol (coord.). Indentitatea, cetăţenia şi
legăturile sociale(pp. 13-42). Iaşi: Editura Polirom
Sistemul Oxford – sistemul autor-număr

La nivelul simţului comun, cunoaşterea are

un caracter iluzoriu5

Henri H, Stahl, “Teoria şi practica

5

investigaţiilor sociale”,vol I, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
1974, pp. 16-20.
Construirea bibliografiei folosind sistemul
Oxford respectă structura notelor bibliografice
de subsol
Baylon Christian şi Mignon Xavier. Comunicarea.
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
1999/2000

Patrick Simon, Reprezentările relaţiilor interetnice

într-un cartier cosmopolit. În G. Ferreol (coord.).
Indentitatea, cetăţenia şi legăturile sociale,
Editura Polirom, Iaşi, 1998/2000
 Stilul ştiinţific

• Diferit de cel beletristic, literar

• Cu ce scop redactăm respectivul material?
• Cui ne adresăm?
• Alegerea temei
• Evitarea personalizării
Noi (eu) cred că......
Articolul pe care eu l-am citat
Falsa umilinţă
După umila noastră părere....
Mica noastră contribuţie...
Falsa recunoaştere
Ilustrul profesor....
Renumitul savant.....
 Bibliografie
Chelcea, Septimiu. [2001](2007). Cum să
redactam (ediţia a 4-a rev.). Bucureşti:
Editura comunicare.ro
Umberto Eco.[1997](2000). Cum se face o
teză de licenţă. Bucureşti: Editura Pontica.
pp. 55-125
 Partea a doua a cursului
• Tehnici de cercetare
Valoarea limitele şi specificul metodelor:
1)Ancheta – chestionarul
2) Interviul
3) Observaţia
4) Analiza conţinutului comunicării
Ce trebuie să ştim când procedăm la o
cercetare?
• Să formulăm ipoteze

• Să operaţionalizăm termenii pe care îi

folosim
 Ce sunt ipotezele de cercetare
• Enunţuri cauzale probabile ce urmează a fi
testate
Dacă......atunci
Cu cât .....cu atât

• Relaţii cauzale dintre un set de variabile

independente şi o variabilă dependentă
 Exemple de ipoteze
• Dacă indivizii sunt fizic atractivi, atunci proba
ei sunt mai persuasivi, când transmit un mesaj
unei audienţe

• Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber,

atunci aceştia vizitează muzee mai frecvent

• Dacă indivizii au nivel de educaţie ridicat, atunci

ei vizitează mai des muzee
 Cum elaborez ipoteze?

• Le deduc din teorie

• Le deduc din experienţă

• Folosesc analogia
 Ipoteze complexe
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber, atunci
probabil aceştia vizitează muzee mai frecvent
Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber sişi au
nivel de educaţie ridicat atunci probabil aceştia
vizitează muzee mai frecvent

Dacă indivizii au, în general, mai mult timp liber sau au

nivel de educaţie ridicat atunci probabil aceştia
vizitează muzee mai frecvent
Timp + Vizită
liber muzee
+
Nivel de
educaţie
Existenţa unor
oportunităţi - Vizită
concurente de muzee
petrecere a
timpului liber

-
Preferinţa
pentru valori
materiale
Preferinţa
pentru valori -
materiale

Existenţa unor
oportunităţi
- concurente de - Vizită
petrecere a timpului muzee
liber

Nivel de
+

educaţie +
Timp
liber
 Operaţionalizarea termenilor
• Exemple de concepte:
-nivel de educaţie
-timp liber
-nivel al inteligenţei
-preferinţă pentru un anumit tip de valori
 Definiţie
• Nominală

• Operaţională
-dimensiuni
-indicatori
 Definiţie nominală
Existenţa unor oportunităţi concurente de
petrecere a timpului liber = def care sunt
modalităţile de petrecere a timpului liber
utilizate, în general, de subiect, cu ce frecvenţă
şi care este apreciarea subiectului (atractivitate,
costuri, dezirabilitate) comparativ pentru
fiecare dintre acestea
 Dimensiunea 1
• Modalităţile de petrecere a timpului liber
-dacă subiectul merge la muzeu în timpul liber. Cu ce frecvenţă?

-dacă subiectul merge la cinematograf în timpul liber. Cu ce

frecvenţă?

-dacă subiectul merge la teatru, operă în timpul liber. Cu ce

frecvenţă?

-dacă subiectul iese cu prieteni/cunoscuţi la restaurant. Cu ce

frecvenţă?

-dacă subiectul merge la concerte, spectacole. Cu ce frecventa?

 Dimensiunea 2
• Dezirabilitatea socială a modalităţilor de petrecere a
timpului liber
-ce modalităţi de petrecere a timpului liber (dintre
cele menţionate la dimensiunea 1) folosec
prietenii/cunoscuţii săi şi cu ce frecvenţă
-ce modalitate de petrecere a timpului liber consideră
subiectul ca fiind mai utilă/educativă /relaxantă
/apreciată de ceilalţi
 Dimensiunea 3
• Costuri şi accesibilitate
-ce modalităţi de petrecere a timpului liber (dintre cele
menţionate la dimensiunea 1) consideră subiectul ca
find mai ieftine/mai scumpe
-care sunt modalităţile de petrecere a timpului liber pe
care şi le permite /nu şi le permite subiectul
-cât de facil consideră subiectul că este accesul pentru
fiecare dintre modalităţile de petrecere a timpului liber
menţionate (timp, distanţă, mijloace de transport,
existanţa lor în localitatea unde locuieşte etc).
 Metodologia
Metodă

Tehnică

Procedeu

Instrument de investigaţie
 Când folosim tehnica chestionarului

Anchete sau sondaje

în care întrebările sunt adresate
unei populaţii sau unui eşantion
Ancheta: cercetare care presupune o
cunoaştere generală a problemei cercetate

Cercetări de teren
 Scopul chestionarelor
• Descrierea şi explicarea fenomenelor
• Prezicearea evoluţiei ulterioare a fenomenelor
• Prin solicitarea răspunsurilor - actori sociali
• Un număr relativ mare de respondenţi
• Se referă la un număr relativ mare de caracteristici

• Exemple:
– Sondaje pre-electorale, cercetarea opiniei
publice, marketing research
 De la definirea problemei la metodă

Definirea problemei

Alegerea strategiei

Ancheta pe bază de chestionar

Cu operatori de teren, prin telefon, autoadministrat

 Tipuri de chestionare
• Cu operatori de teren (de interviu)
-faţă în faţă, interpelat
- faţă în faţă, cu vizită la domiciliu
• Chestionare autoadministrate
– Prin poştă
– Autoadministrate colectiv
• Computer-assisted survey: cu operatori de
interviu sau prin telefon (CATI)
 Contează ce tip de chestionar alegem?
• Chestionare administrate cu operatori de teren
– De obicei, răspunsuri mai acurate
– Calitate mai bună dar costuri ridicate + timp
– Mai multe erori legate de dezirabilitatea socială
• Chestionare prin telefon
– Răspunsuri mai puţin acurate
– Rapide şi relativ ieftine, destul de bună calitate
– Durată mai redusă
– Mai puţine erori legate de dezirabilitatae socială
• Chestionare autoadministrate
– Calitatea răspunsului- problematică
– O metodă înceată dar ieftină
– Puţine erori legate de dezirabilitatea socială
 Limite ale chestionarelor prin telefon
• Durată scurtă: limitarea numărului de întrebări
• 15 minute: 60-70 întrebări

• Lipsa unor suporturi vizuale sau scrise:

• Întrebările trebuie să fie scurte şi clar formulate
• Întrebări închise: cu variantele de răspuns
prevăzute în întrebare
 De ce tip de informaţie avem nevoie?

• Ce vrem să aflăm?
– Experienţele subiecţilor chestionaţi
– Cunoştinţele lor
– Seturi de opinii ale acestora - atitudini
– Comportamente ale acestora
– Informaţii legate de context + socio-
demografice
 Nu utilizaţi întrebări dificile

• Ce credeţi despre eficienţa acestui muzeu?

• Vi se par adecvate serviciile oferite de noi?
• Dvs. vă număraţi printre vizitatorii fideli ai
acestui muzeu?
 Câteva remedii (pentru a preveni cuvintele
dificile)
Utilizarea unei introduceri (descrierei)
• Există vizitatori fideli, care revin după o
perioadă şi vizitează din nou muzeul
• În opinia dvs, ce l-ar putea determina pe un
vizitator să devină vizitator fidel?
 Nu folosiţi întrebări negative
• Nu credeţi că muzeele ar trebui să fie mai bine
promovate?
• Nu credeţi că presa ar trebui să scrie mai mult
despre expoziţiile care au loc în muzee?
Uşor de îmbunătăţit
• În opinia dvs, ziarele din Romania scriu[…]
despre expoziţiile din muzee
– Foarte puţine articole
– Puţin articole
– Multe articole
– Foarte multe articole
– Nu ştiu/Nu răspund
 Nu adverbe cu sens nespecificat în întrebări sau
variante de răspuns
• Dvs. Cât de des (deseori, uneori, rareori, niciodată)
• Mergeţi al teatru
• Vizitaţi muzee
• Mergeţi la film
Uşor de îmbunătăţit:
• În ultimele şase luni, cu aproximaţie, dvs. de câte ori aţi
fost…
• LaTeatru Nr de ori.......
• La muzeu? Nr de ori.......
• La film? Nr de ori.......
 Nu întrebări lungi sau ambigui
De câte ori aţi mers să vizitaţi o expoziţie,
chiar dacă nu aţi citit în ziare despre ea ?
Îmbunătăţită
De câte ori aţi vizitat o expoziţie, în ultimele 6 luni?
Număr de ori: …
De unde aţi aflat detalii despre expoziţiile pe care le-aţi vizitat
• De la prieteni/ cunoscuţi
• Din ziare/reviste
• De la televizor
• De la radio
• De pe internet
• Din altă sursă. Care?________
 Nu întrebări care conţin motivaţii

• Evitarea utilizării propoziţiilor lungi sau

complexe, legate între ele prin
• Datorită faptului că, fiindcă
• Deoarece
• În timp ce
• Deşi
• Ca şi cum
• Astfel încât
 Nu propoziţii complexe-care urmărec mai
multe aspecte

• Consideraţi că vizitatorii muzeului dvs sunt

tineri care, în general vorbind, vizitează
muzeul în grupuri ?
• Dumneavoastră sau cineva din instituţia
unde lucraţi, aţi iniţiat vreodată o
acţiune....?
 Câteva remedii

Despărţiţi întrebările complexe în întrebări

simple:
Ce procent dintre vizitatorii muzeului dvs sunt
tineri, sub 25 de ani? Puteţi da o estimare a
procentului acestora? … %
• Ce procent dintre vizitatorii muzeului sub
25 de ani viziterază muzeul în grupuri
(peste 3 persoane)?
 Nu întrebări cu fapte care generează dezbateri sau
sunt general acceptate ca adevărate
Scăderea nivelului de educaţie al populaţiei a
dus la diminuarea numărului de vizitatori în
muzee
– Toată lumea este de acord că a scăzut nivelul de
educaţie?
– A scăzut într-adevăr nivelul educaţiei?
– Este cel chestionat informat cu privire la acest
lucru?
 Nu întrebări care se pot referi la standarde
interpretate diferit
Copiii dumneavoastră primesc o educaţie strictă?
– Ce înseamnă o educaţie strictă? Variază în
funcţie de sexul sau vârsta copilului?
Consideraţi eficientă comunicarea în această
instituţie?
Aceste tipuri de întrebări sunt prea generale.
Construiţi-le mai specific şi aveţi grijă să nu
comporte mai multe interpretări
 Întrebări care ghidează răspunsul

• Credeţi că muzeele ar trebui mai mult promovate?

– Întrebarea cere un răspuns afirmativ

• Variantele de răspuns pot, de asemenea, să

sugereze un răspuns.
– De câte ori vi s-a întâmplat să vă însuşiţi bunuri care nu
erau ale dvs?
Niciodată /o singură dată/de câteva ori/de mai multe ori
Utilizarea întrebărilor care ghidează răspunsurile pentru
chestiuni sensibile sau tabuu

Aproape toată lumea a trecut pe roşu cel puţin o

dată în viaţă.
Vi s-a intâmplat acest lucru? Da Nu
Dacă da, cât de des vi s-a întâmplat asta în ultima
lună?
O singura dată/ de 2-3 ori/ mai mult de 3 ori
 Nu întrebări care presupun un anume tip de
răspuns
I: Cât de des folosiţi maşina personală pentru a
merge la serviciu?
R: ???? Nu am maşină!!!

Îmbunătăţită:
• Aveţi maşină personală? (da sau nu)
• Cât de des folosiţi maşina personală pentru a
merge la serviciu?
(de fiecare dată, deseori, uneori, rar, niciodată)
 Variantele de răspuns să fie potrivite pentru
întrebare
• UNICEF
Vă place la scoală?
Niciodată/ uneori/deseori/totdeauna
Sunt colegi de ai tăi cu care nu te înţelegi prea
bine?
Niciunul/câţiva/mai mulţi/toţi
 Oferiţi setul complet de răspunsuri

I: Vă simţiţi adesea/uneori /rareori în nesiguranţă?

R: ??? Niciodată nu m-am simţit în nesiguranţă!!

Mai bine:
Aţi simţit vreodată că nu sunteţi în siguranţă? da/nu
• Vă simţiţi în nesiguranţă adesea/uneori/rareori?
 Utilizaţi variante de răspuns excluzive

• Câte ore pe zi vă uitaţi la televizor?

mai puţin de 1 oră, între 1şi 2 ore, între 2 şi 3 ore?
Îmbunătăţite
60 minutes sau mai puţin, 61-120 minute, 121-180
minute?
Sau:
• Puteţi estima cam câte minute pe zi vă uitaţi la
televizor? Număr de minute:…
• Puteţi estima cam câte minute pe zi vă uitaţi la
televizor în weekend? Număr de minute:…
 Desing-ul chestionarului

• Începeţi cu întrebări uşoare şi “draguţe”

• Plasaţi întrebările care aparţin aceluiaşi subiect
într-un bloc
• Desing-ul trebuie să fie logic pentru subiecţi
• Întrebările dificile sau sensibile trebuie să fie
precedate de introduceri lămuritoare, atent
alcătuite
• Nu puneţi întrebările importante, care se referă la
problematica cercetării, la începutul sau sfârşitul
chestionarului
 Pretestarea chestionarului
• Întotdeauna pretestaţi chestionarul
– Pe un număr redus de subiecţi “reali”
• Consultaţi prima dată colegii sau utilizatorii
rezultatelor chestionarului
Tehnici de structurare a chestionarelor şi
tipuri de întrebări
 Tipuri de întrebări utilizate în chestionare

• Întrebări închise (precodificate)

Cum apreciaţi calitatea acestei expoziţii?
1.foarte bună / 2.bună / 3. medie / 4. proastă /
5 foarte proastă / 88. NS / NR
 Întrebări semideschise şi deschise

Ce v-a plăcut cel mai mult în acest muzeu?

1. Expoziţia X/ 2. Expoziţia Y/ 3. ghidul / 4.
parcul muzeului / 5.magazinul de
suveniruri / 6.altceva_____
Enumeraţi trei lucruri care v-au plăcut la
acest muzeu
1.______________________
2.______________________
3._______________________
 Întrebări introductive

• Întrebări de încălzire a discuţiei

• Unele au rolul de “întrebări locomotivă”
• Trebuie să fie închise
• Să permită tuturor să răspundă
Credeţi că lucrurile în România merg într-o
direcţie bună sau într-o direcţie greşită?
1. Într-o direcţie bună/ 2 Într-o direcţie greşită
 Întrebări de trecere (tampon)

• Marchează trecerea la un alt calup de întrebări

Cât de important credeţi că este pentru un tânăr, în
prezent, să aibă cunoştinţe despre cultură şi
civilizaţie?
1.foarte important
2. Important
3 Nici important, nici neimportant
4. Puţin important
5. Deloc important
 Şi acum câteva întrebări despre
televiziune
Vă rugăm să precizaţi 3 posturi de televiziune
pe care le-aţi urmărit cel mai des în ultima
săptămână
1.______
2.______
3.______
 Întrebări filtru

• Opresc trecere unor subiecţi la întrebările

următoare
I1.Aţi fost la spectacolul “noaptea
devoratorilor de publicitate”?
Da / Nu (dacă nu a fost la acest spectacol se
trece la I3)
I2. Cât de mult v-a plăcut acest spectacol?
foarte mult /mult /puţin / foarte puţin
 Întrebări bifurcate

Separă subiecţii între cei care au răspunsuri “pro” şi

cei care au răspunsuri “contra”
I1. În ultima săptămână aţi fost la....
1.Un spectacol de teatru
2. Un spectacol de operă
3. Un concert
4. Un film
(pentru cei care au răspuns “1” se trece la I2-I4
pentru cei care au răspuns “2” se trece la I5- I7)
 Întrebări de control: Verifică fidelitatea, consistenţa
opiniilor exprimate

Cât de important credeţi că este pentru un

tânăr, în prezent, să aibă cunoştinţe despre cultură şi
civilizaţie?
1.foarte important 2. Important 3 Nici important, nici
neimportant
4. Puţin important 5. Deloc important

Consideraţi că este foarte important pentru un tânăr să

aibă.....?
Da / Nu / Nu ştiu
 Întrebările “de ce”
• Au valoare informativ scăzută
• Trebuie utilizate cu precauţie
• Mai degrabă înlocuite cu “Motivaţi alegerea făcută”,
“ce anume v-a placut la....”
I2. Cât de mult v-a plăcut acest spectacol?
foarte mult /mult /puţin / foarte puţin

Enumeraţi trei lucruri care nu v-au plăcut la acest

spectacol
1.________
2.________
3.________
 Întrebările de identificare

• Se referă la variabile socio-demografice

• Se plasează la sfârşitul chestionarului
• Sunt întotdeauna precodificate(închise)
Studii: şc. gen.incompletă/ 8 clase / 10 clase
sau şc. profesională / liceu / şc. post
liceală / facultate / studii postuniversitare
 Tehnici de structurare a chestionarelor

• Tehnica pâlniei
Sunteţi de acord sau împotriva aplicării de către
părinţi a pedepselor corporale copiilor?
Sunt de acord
Nu sunt de acord
Dvs aplicaţi pedepse corporale copiilor?
Da
Nu
 Tehnici de structurare a chestionarelor

Tehnica pâlniei întoarse

Sunteţi mulţumit de salariul dvs?
Foarte mulţumit/ mulţumit / nici mulţumit, nici
nemulţumit / nemulţumit /foarte nemulţumit
În ce măsură credeţi organizaţia unde lucraţi
acordă salarii satisfăcătoare angajaţilor?
În foarte mică măsură/ mică măsură/ nici în
mică nici în mare măsură / în mare măsură /
în foarte mare măsură
 Efectul halo/ Efectul de poziţie
• Contagiunea răspunsurilor
• Disonanţă cognitivă (L. Festinger, 1957)
• Dramaturgia chestionarelor
 Bibliografie

Chelcea, S. (2004). Iniţiere în cercetarea

sociologică. Bucureşti: Editura
Comunicare.ro
.
 Resurse on-line
• Social Survey Section, American Statistical
Association
http://www.stat.ncsu.edu/info/srms/srms.html
Homepage Don Dillman
http://survey.sesrc.wsu.edu/dillman/