CUPRINS

Aşezare, Delimitare
Geologie
Relieful
Apele
Apele curgătoare
Lacurile
Clima
Vegetaţia
Fauna
Cabane si refugii
Distanţe între localitâţi si puncte de acces

TRASEE TURISTICE

1. Sebes (570 m) - Valea Sebeşului - Stâna din Groape - Saua Comisului (1669 m)
2. Berivbi (520 m) - Valea Berivoiului - Picioru Bătrân - Varful Belia Mare (2295 m).
3. Dejani (591m)-ValeaDejanilor-CurmăturaBrătilei (2125m)
4. Breaza (610m)- Valea Pojortei - Cabana Urlea (1533m)
5. Breaza (610m)- Colţii Brezei - Cabana Urlea (1533m)
6. Breaza (610m) -Valea Brezoioarei - Cabana Urlea (1533m).
7. Cabana Urlea (1533m) - Curmătura Calului (2200m) - Vârful Urlea (2473 m) - Curmătura lui Mogoş (2344 m)
8. Curmătura Calului (2200m) - Curmătura Zârnei (1923m)
9. Complex turistic Sâmbăta (670 m) - Valea Sâmbetei - Cabana Valea Sâmbetei (1401 m)
10. Cabana Valea Sâmbetei (1401 m) - Fereastra Marea Sâmbetei (2188m)
11.Cabana Valea Sâmbetei (1401 m) - Vârful La Cheia Bândei (2383m)
12. Valea Sâmbetei (cca 1350 m) - Piatra Caprei (cca 1800 m) - Căldarea Mare a Sâmbetei (cca 1750 m)
13. Cabana Valea Sâmbetei (1401 m) - Fereastra Mică a Sâmbetei (2191 m)
14. Cabana Valea Sâmbetei (1401 m) - Curmătura Răcorelelor (2298m)
15. Cabana Valea Sâmbetei (1401 m)-Fereastra Răcorelelor (2311 m)
16. Cabana Valea Sâmbetei - Căldarea Răcorelelor din Jos - Căldărusa La Crintă - Poiana Lespezi - Valea Sâmbetei
17. Viştişoara (680 m) - Valea Vistisoarei - Lacul Vistisoara (2040 m) – Curmătura Răcorelelor (2298m)
18. Oraşul Victoria (540m) – Valea Vistea Mare – PortiţaVistei (2310m)
19. Oraşul Victoria (540 m) - Valea Ucea Mare - Fereastra Iezerului (2250 m) – Cabana Podragu (2136m)
20. Orasul Victoria (540 m) - La Sipot (1470 m) - Muchia Tărâţa - Cabana Podragu (2136m)
21. Oraşul Victoria (540 m) - Poiana Boldanului (1615 m) - Cabana Turnuri (1520 m)
22. Orasul Victoria (540 m) - Valea Arpaşului - Cabana Turnuri (1520 m) – Cabana Podragu (2136 m)
23. Cabana Podragu (2136m)-Saua Podragului (2307m)
24. Orasul Victoria (540 m) - Valea Arpasului - Lacul Podrăgel (1980 m)
25. Cabana Podragu (2136 m) - Curmătura dintre Lacuri (2270 m) – Portiţa Arpaşului (2175m)
26. Cabana Cascada Bâlea (1234 m) - Muchia Buteanu - Saua Netedului (2234 m) - Lacul Bâlea (2027m)-Cabana Paltinul
(2034m)
27. Cabana Cascada Bâlea (1234 m) - Valea Bâlei - Lacul Bâlea (2027 m) – Cabana Paltinul (2034 m)
28. Cabana Paltinul (2034 m) - Saua Capra (2315 m) - Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m)
29. Cabana Paltinul (2034 m) - Căldarea Văiugii - Saua Văiugii (2390m)
30. LaculBâlea (2027 m) - Saua Paltinului (2350m)
31 .Cabana Cascada Bâlea (1234 m) - Valea Doamnei - Curmâtura Bâlei (2202 m) - Cabana Paltinul (2034 m)
32. Porumbacu de Sus (458 m) - Cabana Negoiu (1546m)
33. Cabana Negoiu (1546m) - Saua Cleopatrei (2355m)
34. Cabana Negoiu (1546 m) - Strunga Ciobanului (2308m) - Portiţa Câltunului (2194m)
35. Cabana Negoiu (1546m) - Muchia Serbotei - Vârful Serbota (2331 m)
36. Cabana Negoiu(1546m)-Saua Scarii(2146m)
37. CabanaNegoiu (1546m) - Cabana Bârcaciu (1550m)
38. Avrig (400 m) - Cabana Poiana Neamţului (706 m) - Cabana Bârcaciu (1550 m)
39. Cabana Bârcaciu (1550m) – Saua Estică a Gârbovei(2125m)
40. Cabana Bârcaciu (1550m) –Lacul Avrig (2007m)
41.Sebeşu de Sus (457m)- Adăpost Suru (1450m)-Şaua Surului (2113m)
42. Curmatura de sub Gorganu (1770 m) - în creasta principală la vest de Vârful Moaşa (1960 m)
43. Turnul Rosu (380 m) - Şaua Corbului (1568m)
44. Gura Văii Vladului (1231 m) - Creasta principală la vest de Vârful Berevoescu (2300 m)
45. Curmătura Oticu (1863m)-Curmătura Brătilei (2125m)
46. Gura Văilor(878m) – Valea Rea-Portiţa Viştei (2310m)
47. Balta Pojarnei - Curmătura Maliţei (1822 m) - Muntele Gruisoru - Plaiul Mare - Vârful Moldoveanu (2544 m) - Vârful Viştea
Mare (2527 m)
48. Valea Buda - Saua Podragului (2307 m)
49. Cabana Pârâul Caprei (1520m)-Fereastra Zmeilor (2175m)
50. Cabana Pârâul Caprei (1520 m) - Cascada Caprei - Lacul Capra (2249 m)
51.Cantonul Piscu Negru (1185m)-Refugiul Călţun(2135m)
52. Cantonul Piscu Negru (1185 m) - Muntele Podeanu (1900 m) – Strunga Doamnei (2342 m)
53. Confluenţa Izvorul Scării - Izvorul Negoiului (1320 m) - Saua Cleopatrei (2355m)
54. Confluenţa lzvorul Scării- lzvorul Negoiu (1320m)- Şaua Scara (2146m)

TRASEUL DE CREASTĂ
55. Cabana Plaiul Foii (842m) - Curmătura Zârnei (1923m)
56. Curmâtura Zârnei (1923 m)- Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m)
57. Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m)-Saua Podraguiui (2307m)
58. Saua Podragului (2307m)- Saua Caprei (2315m)
59. Saua Caprei (2315m)- Saua Cleopatrei (2355m)
60. Saua Cleopatrei (2355m)- Saua Surului (2113m)
61.Saua Surului (2113m) –Saua Corbului (1568m)

MUNŢII FĂGĂRAŞULUI
AŞEZARE, DELIMITARE

Munţii Făgăraşului fac parte din Carpaţii Meridionali fiind cuprinşi între Valea Oltului la vest, Masivul Piatra Craiului la
est, Depresiunea Făgăraşului (Ţara Făgăraşului) la nord şi depresiunile Câmpulung, Brădetu, Arefu şi Jiblea la sud. Cu o
lungime de peste 70 km şi o lăţime de cca 40 km ocupă o suprafaţă de cca 3000 kmp fiind cel mai mare masiv muntos din ţară.
Pe această suprafaţă se disting două şiruri de munţi: unul nordic format de o creastă înaltă neîntreruptă (Munţii Făgăraşului
propriu-zişi), orientată est-vest, prezentând numeroase culmi secundare spre nord şi sud şi unul sudic mai puţin înalt, adânc
ferestruit de ape constituit din munţii Păpuşa-lezer, Ghitu, Frunţii şi Cozia. Traseele descrise în prezenta lucrare cuprind doar
şirul nordic, munţii şirului sudic fiind trataţi ca unităţi turistice distincte.

GEOLOGIE

Munţii Făgăraşului s-au ridicat în timpul orogenezei alpine, în perioada cretacică, ultima din era mezozoică; ei sunt
formaţi din roci metamorfice, în majoritatea lor predominând şisturile cristaline. În alcătuirea crestei principale intră roci mediu
metamorfozate: şisturi argintii (micaşisturi), paragnaise cu intercalaţii de amfibolite şi calcare cristaline. Versantul nordic, zona
împădurită, este alcătuit din şisturi cloritoase şi sericitoase cu intercalaţii de calcare şi cuarţite care sunt roci slab
metamorfozate. Pe versantul sudic, se întâlnesc şisturile cristaline cele mai puternic metamorfozate, gnaisele (gnaisul de
Cumpăna, gnaise cuarţo-feldspatice, paragnaise micacee).

RELIEFUL

Lanţul nordic al Munţilor Făgăraşului formează o creastă principală lungă de peste 70 km, cuprinsă de la est către vest
între Piatra Craiului şi Defileul Oltului de la Turnu Roşu-Câineni. Ea se prezintă ca o succesiune de vârfuri zvelte în partea
centrală, cu altitudini care uneori depăşesc 2500 m, dar mai puţin înalte şi rotunjite spre capete. Pe o lungime aeriană de
aproape 50 Km, delimitată de Vârful Luţele (2176m) la est şi Vârful Moaşa (2034m) la vest, creasta nu coboară sub 2000m
altitudine, exceptând Curmătura Zânei (1923m).
Din creasta principală se desprind spre nord şi spre sud creste secundare. Crestele nordice, asemenea dinţilor unui
uriaş pieptene sunt paralele între ele, scurte (nu depăşesc 10 km), puţin ramificate. Cele din partea centrală (12 la număr între
Valea Sâmbetei şi a Şerbotei), numite de localnici muchii sau piscuri sunt ascuţite şi accidentate. Crestele sudice, mai puţine la
număr, sunt în general masive, domoale, întinse (patru dintre ele au peste 30 km lungime); au o dezvoltare amplă prezentând
numeroase ramificaţii.
Munţii Făgăraşului sunt cei mai înalţi din România, aici aflându-se opt din cele paisprezece vârfuri din ţară care ating
altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m), Lespezi (2517 m), Vânătoarea lui
Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Cornu Călţunului (2505 m) şi Dara (2500 m).
Relieful zonei înalte a Munţilor Făgăraşului, cuprinsă pe versantul nordic între Valea Groapelor (la est) şi Valea
Găvanului (la vest), iar pe cei sudic între Valea Luţelor (la est) şi Valea Surului (la vest) a fost modelat de gheţarii cuaternari. în
urma lor au rămas circuri şi văi glaciare despărţite de creste ascuţite, adevărate custuri. Acest relief măreţ şi spectaculos l-a
determinat pe Emmanuel de Martonne să numească Munţii Făgăraşului “Alpii Transilvaniei". În partea inferioară, împădurită,
văile se îngustează, unele formează chei devenind greu accesibile în schimb crestele sunt mai largi, uşor practicabile.

APELE

Apele curgătoare
Munţii Făgăraşului au o reţea deasă de ape care este împărţită de creasta principală în două mari grupe: apele de pe
versantul nordic şi cele de pe versantul sudic. Ele aparţin la două mari bazine hidrografice: al Oltului şi al Argeşului.
Caracteristicile celor două grupe sunt determinate de relief. Apele de pe versantul nordic sunt scurte şi cu debit scăzut însă
formează cea mai deasă reţea hidrografică din ţară; toate curg spre nord, paralele şi aproape echidistante şi se varsă în Olt.
După ce ies din munţi brăzdează Ţara Făgăraşului, pe cursul lor fiind aşezate frumoasele sate făgărăsene de la care îşi trag
numele. Locuitorii acestora le denumesc râuri chiar dacă debitul le apropie mai mult de pârâuri.
Apele de pe versantul sudic sunt mai lungi şi mai bogate prezentând, conform reliefului, bazine hidrografice dezvoltate.
Cele din zona vestică se varsă în Olt, iar restul în Argeş.
Lacurile
Munţii Făgăraşului prezintă numeroase lacuri glaciare, urme ale glaciaţiunii cuaternare. Dintre acestea enumerăm, pe
versantul nordic: Urlea, Viştişoara, Podragu, Podrăgel, Bâlea, Doamnei, Avrig: pe versantul sudic: Lacul Mioarelor, Lacul Vestic
al Văii Rele, Scărişoara, lezerul Podu Giurgiului. Capra, Călţun, Negoiu. Cel mai întins este Lacul Bâlea 4,65 ha; cel mai adânc
este Lacul Podragu 15,5 m; iar la cea mai mare altitudine se află Lacul Mioarelor 2282 m. Pe versantul sudic sunt mai multe
lacuri de baraj artificial, cele mai mari fiind Vidraru şi Pecineagu.

CLIMA

În general, Munţii Făgăraşului au o climă aspră cu caracter subpolar dată de înălţimea, masivitatea şi orientarea lor.
Elementele climei: temperatură, vânt, nebulozitate, precipitaţii depind de altitudine şi orientarea versanţilor. În zona alpină iarna
este lungă, de şase-şapte luni, vara de cca două luni şi jumătate, primăvara şi toamna sunt scurte fiind anotimpuri de tranziţie.
o
Ţemperatura aerului variază cu altitudinea, scăzând cu creşterea acesteia cu cca 1 C la 200 m. În zona înaltă temperatura
0 0 0
medie anuală este de sub -2 C; media lunilor de iarnă este de -9 C iar a celor de vară 7 C, pe versantul sudic fiind ceva mai
 O 0
ridicate. Extremele ating + 25 C vara şi -38 C iarna. De precizat că şi în toiul verii temperatura pe crestele înalte poate să
0
scadă sub 0 C.
Vânturile dominante sunt cele dinspre vest şi nord-vest. larna acestea pot atinge vileze de peste 120 km/h. Primăvara
apare Vântul Mare sau Mâncătorul de zăpadă, un vânt local care bate dinspre creste spre Ţara Făgăraşului şi grăbeşte topirea
zăpezii. Nebulozitatea este prezentă aproape permanent fiind puţine zilele când este complet senin. În general, la sfârşitul lui
februarie, începutul lui martie şi mijlocul lui octombrie sunt zile când deasupra munţilor nu se zăreşte nici un nor. Altfel norii şi
ceaţa sunt prezenţe obişnuile pe crestele făgărăşene.
Precipitaţiile. Munţii Făgăraşului fiind o stavilă în calea vânturilor umede dinspre vest şi nord. precipitaţiile sunt
bogate, cantitatea lor creşte cu altitudinea. Luna iunie este cea mai ploioasă: frecvenţa ploilor scăzând spre septembrie. Pe
crestele făgărăşene, la peste 2000 m altitudine, ninsorile pot cădea oricând şi nu depind de anotimp, dar în generai, zăpada
acoperă crestele înalte de la mijlocul lunii octombrie până la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Cea mai timpurie perioadă de
aşezare a zăpezii este începutul lui septembrie. iar cea mai târzie perioadă de cădere a ultimei ninsori este a doua decadă a lui
iunie. Stratul de zăpadă este gros în văile şi căldările glaciare şi pe versanţii estici. Pe creste zăpada este mică, acestea fiind
dezgolite de furia vântului, în special în primele luni ale iernii. în zona înaltă cele mai bogate ninsori cad în a doua jumătate a
lunii martie sau chiar la începutul lui aprilie. Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntaţi alpiniştii,
schiorii şi turiştii ce efectuează ascensiuni de iarnă în Munţii Făgăraşului. Aici s-au produs cele mai mari şi mai periculoase
avalanşe cunoscute la noi. În general, toate pantele abrupte din Munţii Făgăraşului pot prezenta pericol de avalanşă, acesta
fiind unul dintre factorii de care trebuie să se ţină seama la orice ieşire de iarnă în zona înaltă. Cornişele sunt un alt pericol
pentru iubitorii ascensiunilor de iarnă pe crestele făgărăşene; acestea surplombează aproape fără excepţie versanţii nordici şi
estici.

VEGETATIA

Munţii Făgăraşului prezintă o vegetaţie bogată şi diversă, etajată de la poale la creasta înaltă îr funcţie de altitudine
după cum urmează: etajul pădurilor de fag până la 1000 m; etajul pădurilor de fag amestecat cu conifere 1000-1200 m; etajul
pădurilor de molid 1200-1600 m; etajul alpin inferior 1600-2200 m format în principal din jneapăn, ienupăr, smirdar şi arin de
munte dar şi de pajişti întinse: etajul alpin superior peste 2200 m cuprinde pajiştile alpine. Pe versantul sudic limitele etajelor
vegetale sunt mai ridicate cu 100-200 m. Vara, zona alpină este înfrumuseţată de flori viu colorate. La începutul verii suprafeţe
întinse ale golului alpin iau culoarea roz a bujoreilor de munte (smirdarului). Dintre florile ocrotite de lege menţionăm: floarea de
colţ si sângele voinicului.

FAUNA

Munţii Făgăraşului adăpostesc o faună bogată şi variată repartizată pe etaje vegetale. Dintre mamifere cele mai
frecvent întâlnite sunt ursul, cerbul carpatin, căprioara, mistreţul, lupul, râsul şi-n zona înaltă capra neagră; dintre păsări
menţionăm cocoşul de munte, ciocănitoarea, gaiţa şi corbul; dintre reptile vipera iar dintre peşti păstrăvul care trăieşte pe cursul
superior al râurilor şi pâraielor şi în lacurile glaciare mai adânci.

CABANE ŞI REFUGII
Cabane pe versantul nordic

Piscul Alb: aşezată pe malul stâng (vestic) al râului Sebeş, la distanţa de 5,3km de satul Sebeş, 16 locuri, altitudine
655m; acces pe drumul forestier de pe Valea Sebeşului, traseul 1.
Urlea: aşezată în Poiana Curmăturii, pe culmea Moşului, altitudine 1533 m, 54 locuri, acces din Breaza pe traseele
4,5,6.
Complexul turistic Sâmbăta: aşezat pe Valea Sâmbetei, la poalele pădurii, în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu,
altitudine 670 m, 36 de locuri în căsuţe de camping, acces din localitatea Sâmbăta de Jos, 14,5 km din DN 1 (Făgăraş-Sibiu)
sau din Oraşul Victoria, cca 11 km pe drumul forestier de sub pădure.
Popasul Sâmbetei: aşezată pe malul stâng al Râului Sâmbăta, altitudine 730 m, 10 locuri în camere, 20 în căsuţe de
camping, acces de la Complexul turistic Sâmbăta 1,2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei pe traseul 9.
Hotel Nitramonia: aşezat pe malul drept al Râului Sâmbăta, altitudine 800 m, 32 locuri, acces de la Complexul turistic
Sâmbăta 2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei, pe traseul 9.
Valea Sâmbetei aşezată în Valea Sâmbetei, altitudine 1401 m, 52 locuri, acces de la Complexul turistic Sâmbăta pe
traseul 9.
Arpaş: aşezată pe malul drept al Râului Arpaş, altitudine 600 m, 37 locuri, acces din Oraşul Victoria, cca 7 km pe
drumul forestier spre Valea Arpaşul Mare (traseul 22).
Turnuri. aşezată pe malul drept al Văii Podragului, altitudine 1520 m, 20 locuri, acces din Oraşul Victoria pe traseele
21,22.
Podragru. aşezată în Căldarea Podragu, în vestul lacului, altitudine 2136 m, 120 locuri, acces din Oraşul Victoria pe
traseele 19,20,22.
Vama Cucului: aşezată pe malul stâng al Râului Cârţişoara, altitudine 600 m, 15 locuri în cabană, 32 în căsuţe, acces
din Cârţişoara, cca 6 km spre sud pe drumul transfăgărăşan (DN 7C). Tel: 0697524717
Cascada Bâlea: aşezată pe malul drept al Pârâului Bâlea, altitudine 1234 m, 65 locuri, acces pe drumul
transfăgărăşan (DN 7C), 17 km din Cârţişoara, 69 km de la barajul Vidraru. Tel: 0697524255
Paltinut. aşezază în Căldarea Bâlea, la vest de Lacul Bâlea şi la est de transfăgărăşan, altitudine 2034 m, 22 locuri,
acces pe drumul transfăgărăşan (DN 7C), 14 km de la Cabana Cascada Bâlea, 55 km de la barajul Vidraru; pe traseele 26, 27,
31 sau cu telecabina de la Cabana Cascada Bâlea. Tel: 0697524277
Negoiu. aşezată pe Piscul Şerbotei, altitudine 1546 m, 220 locuri, accesdin Porumbacu de Sus pe traseul 32.
Ghiocelut aşezată pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 520 m, 15 locuri, acces din Avrig, 9 km pe
drumul forestier de pe Râul Mare al Avrigului, traseul 38; în apropiere se află Campingul Zenovecu cinci căsuţe (10 locuri).
Poiana Neamţului: aşezată pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 706 m, 20 locuri, acces din Avrig, 14,5
km pe drumul forestier de pe Râul Mare, traseul 38.
Bârcaciu: aşezată într-o frumoasă poiană pe Piciorul Bârcaciului, altitudine 1550 m, 38 locuri, acces pe traseele 37 de
la Cabana Negoiu şi 38 de la Poiana Neamţului.
 Lacul Bâlea (2027 m) a fost distrusă de un incendiu în august 1995.
Suru (1450 m) a fost distrusă de un incendiu la sfârşitul lui decembrie 1996. Aici a mai rămas ca adăpost o clădire
anexă (grajdul).

Cabane pe versantul sudic

Valea cu Peşti: aşezată pe malul estic al Lacului Vidraru, altitudine 860 m, 48 locuri, acces pe drumul transfăgărăşan
(DN 7C), 9 km de la barajul Vidraru.
Cumpăna: aşezată pe malul vestic al Lacului Vidraru, altitudine 832 m, 85 locuri, 52 în căsuţe de camping, acces pe
drumul de pe malul vestic al Lacului Vidraru (DN 7D), 15 km de la barajul Vidraru sau pe Transfăgărăşan (DN 7C) 28,5 km de la
barajul Vidraru şi 6,5 km pe DN 7D după ce se trece podul spre vest, peste Râul Capra.
Capra (Pârâul Caprei). aşezată pe malul stâng al Pârâului Capra, altitudine 1520 m, 26 locuri. acces pe drumul
transfăgărăşân (DN 7C), 46 km de la barajul Vidraru, 9 km de la Cabana Paltinul.
Izvorul Sec: aşezată pe Valea Topologului la 12 km mai sus de Sălătrucu de Sus, altitudine 945 m. 22 locuri, acces pe
drumul forestier.

Pentru zona estică a masivului este de menţionat:

Cabana Plaiul Foii, aşezată la poalele Pietrei Craiului, în punctul de formare al Râului Bârsa Mare din pâraiele Bârsa
Groşetului şi Bârsa Tămaşului, altitudine 842 m, 60 locuri, acces din Zărneşti 12 km pe drumul forestier de pe Bârsa Mare.
Refugii alpine
Berevoescu: aşezat pe platoul Şleaul Vladului, altitudine 2190 m, la 800 m sud-sud-vest de Vârful Berevoescu Mare
(2300 m), acces pe traseele 2, 44 şi traseul de creastă 55, din sudul Vârfului Berevoescu, 500 m spre sud-vest pe marcajul
punct albastru.
Zârna: aşezat în Curmătura Zârnei, allitudine 1923 m, acces de la Cabana Urlea pe traseele 7, 8 şi traseul de creastă
55.
Portiţa Viştei: aşezat în şaua estică a Portiţei Viştei, altitudine 2310 m, acces din Oraşul Victoria pe traseul 18, dinspre
sud pe traseul 46 şi traseul de creastă 57.
Fereastra Zmeilor. aşezat în căldăruşa estică Fundu Caprei, sub Portiţa Arpaşului, altitudine 2050 m, acces de la
Cabana Pârâul Caprei pe traseul 49, şi din traseul de creastă 58.
Călţun. aşezat pe malul sud-estic al Lacului Călţun, altitudine 2135 m, acces din drumul transfăgărăşan din dreptul
cantonului pastoral Piscu Negru pe traseul 51, şi din traseul de creastă 59.
Scara: aşezat în Şaua Scării, altitudine 2146 m, acces de la Cabana Negoiu pe traseul 36, dinspre sud prin Valea
Scara pe traseul 54 şi pe traseul de creastă 60.

DISTANŢE ÎNTRE LOCALITĂTI SI PUNCTE DE ACCES

Făgăraş - Sâmbăta de Jos -15 km

Sâmbăta de Jos - Sâmbăta de Sus - 6 km
Sâmbăta de Sus - Complexul turistic Sâmbăta (Mănăstirea Brâncoveanu) - 9 km
Ucea de Jos (ramificaţia din DN1 Făgăraş-Sibiu) - Oraşul Victoria - 8 km
Gara Cârţa - Ramificaţ'e Transfăgărăşan (DN 7C) din DN 1 (Făgăraş - Sibiu) - 3,5 km
Ramificatie DN 7C din DN 1 - Cârtişoara - 4 km
Făgăraş - Cabana Cascada Bâlea (pe DN 1 şi DN 7C) - 55 km
Făgăraş - Porumbacu de Jos - 43 km
Făgăraş - Avrig - 51 km
Avrig - Turnu Roşu -14 km
Sibiu - Avrig (pe DN1) - 25 km
Sibiu - Porumbacu de Jos - 33 km
Sibiu - Cabana Cascada Bâlea - 63 km
Curtea de Argeş - Barajul Vidraru - 30 km Curtea de Argeş - Sălătrucu de Jos - 28 km Curtea de Argeş - Domneşti - 22 km
Domneşti - Slatina -19 km Piteşti - Domneşti - 45 km Câmpulung - Domneşti - 27 km Câmpulung - Podu Dâmboviţei 29 km
Braşov - Zărneşti - 28 km

Observaţie. Drumul transfăgărăşan (DN 7C) este deschis pe întreaga lungime de la începutul lui iulie şi până la
venirea iernii alpine (sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie). Pe versantul nordic este accesibil permanent până la
Cascada Bâlea, iar pe cel sudic până la cantonul Piscu Negru.

TRASEE TURISTICE
1. SEBEŞ (570 m) - VALEA SEBEŞULUI - STÂNA DIN GROAPE - ŞAUA COMISULUI (1669m)
Marcaj: triunghi albastru. Durată: 7ore. Durata în sens invers: 5 ore 30 min.
Accesibil auto 15 km, pe drumul forestier ce însoţeşte Valea Sebeşului. Traseul este accesibil tot timpul anului.
În satul Sebeş se ajunge din Făgăraş pe o şosea modernizată parcurgând spre sud cca 14 km, sau pe şoseaua Băile
Perşani - Oraşul Vicloria, cca 16 km de la Băile Perşani, de la ramificaţia din DN1 (Braşov-Făgăraş). Traversăm localitatea spre
sud şi continuăm pe drumul forestier, ce însoţeşte Valea Sebeşului, cca 15 km. Astfel, după 4 km ajungem la poalele pădurii la
o staţie de betoane; după încă 1,3 km întâlnim pe dreapta drumului Cabana Piscul Alb. Continuăm pe drumul forestier de-a
lungul apei Sebeşului, când pe un mal când pe altul încă cca 10 km; după care traversăm peste un pod pe malul drept (sudic)
după un drum forestier care se îndreaptă spre est către Pârâul Neamţului. Părăsim acest drum după câteva zeci de metri cotind
spre sud, după marcajul triunghi albastru, şi urcăm moderat pe poteca lată (un drum forestier mai vechi), care însoţeşte malul
drept al Pârâului Groapele, cca o jumătate de oră. Părăsim pârâul spre stânga printr-un scurt urcuş mai pronunţat şi continuăm
de-a coasta spre nord-nord-est printr-o pădure de molid (cca 20 min.) până în culmea domoală a Groapelor pe care o urmăm
spre sud pe poteca largă. În scurt timp ne abatem uşor spre dreapta pe curba de nivel; astfel ajungem într-o poiană întinsă (alt.
1450m) pe care o traversăm spre sud, până în apropierea Pârâului Groapele unde este amplasată o stână (Stâna din Groape).
De la aceasta mai străbatem spre sud câteva zeci de metri, tot prin poiană, apoi cotim la stânga (est) de-a lungul unui pârâiaş
pe care 1 părăsim în scurt timp spre nord, în urcuş accentuat. Intrăm în pădure iar mai sus trecem printr-o rarişte cu brazi uscaţi
şi doborâţi. Cotim spre est, traversăm o fâşie de pădure şi urmăm poteca urcând uşor prin ierburile altei rarişti. Continuăm prin
pădurea de molid, întâlnim o baltă nivală (Lacul Porcului, cca 1650m) şi la cca 45min. de la plecarea de la stână ajungem pe
culmea Văcarea Mare la ramificaţia spre Rudăriţa a potecii marcate cu punct roşu. De aici, urmăm poteca spre sud, trecem pe
lângă un izvor (obârşia Pârâului Lerescu) şi în scurt timp atingem creasta principală (1750m) în estul Vârfului Comisul (1883m),
deasupra Curmăturii Comisului (1669 m), unde întâlnim poteca de creastă, marcată cu bandă roşie (traseul 55).

2. BERIVOI (520 m) - VALEA BERIVOIULUI - PICIORU BĂTRÂN - VÂRFUL BELIA MARE (2295 m)
Traseul este nemarcat. Durata: 7 ore. Durata în sens invers: 5 ore 30 min.
Accesibil auto pe drumul forestier până in Capu Piciorului. larna traseul este accesibil doar alpiniştilor.
În satul Berivoi se ajunge din Făgăraş pe şosea, parcurgând spre sud 12 km prin Hurez şi Săsciori. Din Berivoi pornim
spre sud şi după un kilometru ajungem la şoseaua Perşani - Oraşul Victoria, numită de localnici Calea Ţării sau Drumul Ţării.
Parcurgem pe aceasta 200 de metri spre est, până la podul peste Râul Berivoi. De aici continuăm spre sud, pe partea vestică a
apei, pe drumul de ţară, numit Calea Râului, până la cantonul silvic situat în gura văii Berivoiului. Aici se poate ajunge şi din
localitatea Recea parcurgând 5 km spre sud-est pe drumul forestier. De la canton urmăm 5 km spre sud drumul forestier de pe
Valea Berivoiului până în Capu Piciorului. Astfel, la 300 de metri mai sus întâlnim pe stânga ramificaţia spre Mănăstirea Berivoi
situată în apropiere, într-o frumoasă poiană, pe malul drept al râului; după 3 km trecem pe partea estică a apei, în locul numit
,,Pe Luturi" (cabană forestieră), câteva sute de metri mai sus trecem pe malul vestic şi după încă cca 1,3 km ajungem la capătul
drumului forestier, în Capu Piciorului, la confluenţa Râului Berivoi cu Pârâul Drăculea.
Traversăm râul pe pod şi la mică distanţă urmăm spre sud poteca de pe Picioru Bătrân. Dupâ un scurt urcuş mai
abrupt atingem culmea. Parcurgem fără dificultăţi o porţiune de creastă ascuţită şi accidentată (cca 10 min.). Urmează o
porţiune cu panta pronunţată (cca 30 min.), apoi culmea devine mai domoală; în curând ajungem în Poiana Piciorului, pe care o
traversăm spre sud. După aceasta urmăm poteca printr-o pădure deasă de molid şi-n scurt timp ieşim la golul alpin. Trecem în
urcuş moderat pe lângă un colţ stâncos, ca o căciulă; iar puţin mai sus pe lângă altul mai mare şi mai ascuţit; ocolim prin est un
vârfuleţ înierbat şi ajungem în sudul acestuia într-o şa mică, cu iarbă grasă, locul de ramificaţie al Piciorului Bătrân din Culmea
Scoarţa. La mică distanţă spre sud-est se zăresc izvoarele Pârâului Drăculea. Continuăm spre sud ocolind prin stânga un câmp
de jnepeni (pe această porţiune poteca este mai slab conturată) şi ajungem pe culmea lată a Scoarţei. Aici întâlnim poteca care
urcă din Valea Sebeşului, trece pe la stâna din Pietricea (1595m) şi peste Vârful de Amiază (1914m) spre creasta principală.
Cotim pe aceasta spre sud-vest, trecem pe lângă câteva bălţi nivale şi prin sudul vârfului stâncos al Banciului (1965m) şi
coborâm spre sud în Curmătura Ţiganului (1850m). Depăşim cele două şei ale acesteia, separate de un mic vârf şi continuăm
pe versantul dinpre Căldarea Belia Mare, ocolind culmea stâncoasă. Urmăm poteca foarte bine conturată în urcuş uşor. în scurt
timp, începem un urcuş pronunţat spre est, spre culme, în apropierea căreia poteca se pierde în iarbă. Ajungem pe un tăpşan,
unde întâlnim crucea unui cioban (Andrei Scarlat) ucis în 1928 de haiducul Bălan. Continuăm spre sud pe panta domoală şi în
curând atingem Vârful Belia Mare (2295m). De pe acesta în coborâre uşoară spre sud-vest ajungem în traseul de creastă,
marcat cu bandă roşie (traseul 55), în vestul Vârfuiui Berevoescu Mare (2300m), la câteva sute de metri spre nord de Refugiul
Berevoescu.

3. DEJANI (591 m) - VALEA DEJANILOR - CURMĂTURA BRĂTILEI (2125 m) Marcaj triunghi roşu. Durata: 5-6 ore.
Durata în sens invers: 5 ore.
Traseul este accesibil auto pe drumul forestier cca 14 km, până la golul alpin. Traseul nu este accesibil iarna.
În satul Dejani se poate ajunge din Făgăraş parcurgând 15 km pe şosea, prin Hurez, Săsciori şi Recea. Din Dejani
pornim spre sud, trecem de păstrăvărie şi de ramificaţia spre vest (4,5 km din Dejani) a drumului spre Mănăstirea Dejani şi
urmăm drumul forestier ce însoţeşte Râul Dejanilor până în zona golului alpin, unde este situată o casă de vânătoare. De la
casa d'e vânătoare continuăm câteva minute spre sud-vest până la capătul drumului ; traversăm râul pe malul vestic şi întâlnim
poteca turistică desfăşurată pe partea vestică a văii. Aceasta se desprinde din drum la cca 500 metri mai jos de casa de
vânătoare, în apropierea stânii din Gropile. Urmăm, în urcuş moderat spre sud, poteca foarte bine conturată. Depăşim pragul
glaciar şi urcăm uşor pe terasa superioară a văii (în zona de gol alpin Valea Dejanilor este numită Valea Radului), de unde după
ce trecem de izvorul Radului urcăm fără dificultate în Curmătura Brătilei (2125m), unde se găseşte un mic lac nival. Aici întâlnim
traseul de creastă marcat cu bandă roşie (traseul 55) şi traseul sudic ce face legătura cu Munţii lezerului, prin Curmătura Oticu,
marcat cu trunghi roşu (traseul 45).

4. BREAZA (610 m) - VALEA POJORTEI - CABANA URLEA (1533 m)

Marcaj: triunghi roşu. Durata: 3 ½ ore. Durata în sens invers: 3 ore.
În Breaza se ajunge din Făgăraş parcurgând cca 20 km pe şosea prin satele Hurez, Săsciori, Recea şi Gura Văii. Din
Breaza pornim spre sud pe drumul de ţară. După cca 2,2 km ajungem la o bifurcaţie de drumuri, de unde urmăm uşor spre
stânga drumul forestier de pe Valea Pojortei 2,5 km. În continuare urmăm poteca desfăşurată pe marginea Râului Pojorta
traversând de pe un mal pe altul de câteva ori. La 2 ore de la bifurcaţie ne îndepărtăm de cursul apei urcând uşor pe partea
vestică; în scurt timp ne abatem la dreapta părăsind valea într-un urcuş greu în serpentine scurte pe poteca numită Plaiul
Hoţului şi în mai puţin de o oră ajungem la Cabana Urlea (1533m).

5. BREAZA (610 m) – COLŢII BREZEI - CABANA URLEA (1533 m)

Marcaj: punct roşu. Durata: 4 ore. Durata în sens invers: 3 ore.
Acces auto până pe Livadia. Traseul se poate parcurge şi iarna.
Din Breaza pornim spre sud pe drumul de ţară, după 2,2 km ajungem la o bifurcaţie de drumuri; continuăm pe drumul
din dreapta (după marcajele punct roşu şi triunghi albastru), trecem podul peste Râul Pojortei şi după cca un kilometru ajungem
la pepiniera Pe Livadia. De aici urmăm spre sud marcajul punct roşu pe un drum de tractor. După cca 20 min. de urcuş moderat
drumul coteşte la stânga (est) şi după ce atinge culmea se îndreaptă spre sud (în apropiere se află ruinele cetăţii lui Radu
Negru). Continuăm pe culme; trecem prin trei poieni (Poienile Colţilor), iar mai sus părăsim culmea pe versantul vestic printr-o
tăietură, unde drumul de tractor se termină. Urmăm poteca desfăşurată pe sub creasta accidentată a Colţilor Brezei cam pe
curba de nivel şi după o coborâre usoară întâlnim traseul marcat cu triunghi albastru (traseul 6). în continuare urcăm moderat
pe poteca cu acest marcaj şi în cca o jumătate de oră ajungem la Cabana Urlea (1533m).

6. BREAZA (610 m) - VALEA BREZCIOAREI - CABANA URLEA (1533 m)

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3 ½ - 4 ore. Durata în sens invers: 3 ore
Traseul este accesibil tot timpul anulul.
Din Breaza până ,,Pe Livadia" urmăm traseul 5, apoi cotim uşor la dreapta după marcajul triunghi albastru, ce
însoţeşte un drumeag pe malul estic al Brezcioarei cca 2 km. Mai sus traseul continuă pe potecă traversând apa Brezcioarei de
mai multe ori. După cca o oră de la plecarea de ,,Pe Livadia" părăsim Pârâul Brezcioara şi cotim la stânga pe malul sud-vestic
al Pârâului Curmăturii pe care-l traversăm de mai multe ori, după care poteca se îndepărtează de acesta în serpentine pentru a
ajunge la un izvor (Fântâniţa de la Plaiul Calului). Puţin mai sus întâlnim poteca marcată cu punct roşu, ce urmează culmea pe
sub Colţii Brezei (traseul 5). Continuăm în urcuş moderat, în serpentine şi după cca 30 min. ajungem la Cabana Urlea (1533m)
situată în Poiana Curmăturii, în sudul Colţilor Brezei.

7. CABANA URLEA (1533 m) - CURMĂTURA CALULUI (2200 m) - VÂRFUL URLEA (2473 m) - CURMĂTURA LUI
MOGOS (2344 m)
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 3 ore
larna traseul este accesibil doar alpiniştilor.
De la Cabana Urlea pornim spre sud, intrăm în pădurea de molid şi în curând începem un urcuş pronunţat. După ce
depăşim pădurea continuăm o porţiune printre jnepeni, apoi atingem golul alpin. Traversăm o mică coamă şi urmăm poteca
spre sud-vest străbătând întinderea calmă a Şleaului Moşuleţei (un platou uşor înclinat spre nord-vest). Mai departe traversăm
pe sub umărul stâncos al Vârfului Moşu (2231m), urcăm ceva mai pronunţat pe deasupra unui colţ de stâncă şi cotind spre
stânga urmăm poteca care ne scoate în Curmătura Calului (2200m). De aici se desprinde spre sud-est traseul 8 spre Curmătura
Zârnei, marcat cu punct roşu. Continuăm în urcuş domol după poteca marcată cu triunghi albastru în direcţia vest-nord-vest;
ocolim două vârfuri puţin pronunţate (2262m, 2345m) prin sud, depăşim o porţiune stâncoasă în apropierea Vârfului Somnului
(2385m) şi în urcuş pronunţat spre sud-vest atingem Vârful Urlea (2473m). Acesta oferă o privelişte excepţională asupra
jumătaţii estice a masivului, precum şi spre Piatra Craiului şi Munţii Bucegi. De pe Vârful Urlea coborâm pronunţat spre vest o
pantă pietroasă şi în scurt timp ajungem în şaua estică a Curmăturii lui Mogoş (2344m), unde întâlnim poteca crestei principale
marcată cu bandă roşie (traseul 56).

8. CURMĂTURA CALULUI (2200 m) - CURMĂTURA ZÂRNEI (1923 m)

Marcaj: punct roşu. Durata: 1 ½ oră. Durata în sens invers: 1 ½ oră.
Traseul este interzis iarna.
Din Curmătura Calului (2200m) coborâm spre sud-est până în firul pietros al Pârâului Calului, pe care îl urmâm în
coborâre domoală. Cursul acestuia se orientează încet spre sud pe măsură ce se apropie de firul văii Urlea. Părăsim pârâul
cotind spre vest pe curba de nivel, parcurgem astfel o porţiune scurtă, după care coborâm pronunţat spre Căldarea Urlea printr-
o zonă ierboasă unde poteca este mai puţin vizibilă. Ajunşi în firul văii traversăm Pârâul Urlea pe deasupra pragului glaciar şi
continuăm prin căldare spre sud. Ocolim o zonă mlăştinoasă spre dreapta, apoi cotim spre sud-est şi în urcuş uşor de-a coasta
atingem partea vestică a Curmăturii Zârna (1923m). Aici întâlnim marcajul bandă roşie care însoţeşte traseul crestei principale
(traseul 56). La cca o sută de metri spre est de la punctul de joncţiune se află refugiul de formă semisferică.

9. COMPLEX TURISTIC SÂMBĂTA (670 m) - VALEA SÂMBETEI - CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m)
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 2 ½ ore - 3 ore. Durata în sens invers: 2 ½ ore
Traseul este accesibil tot timpul anului
De la Complexul turistic Sâmbăta pornim spre sud pe drumul forestier care însoţeşte Râul Sâmbăta cca 5 km. La cca
800 m mai sus se ramifică spre vest drumul forestier ce trece prin Viştişoara spre Oraşul Victoria, lung de 10 km; după cca 500
m de la ramificaţie ajungem la Cabana Popasul Sâmbetei aflată în estul drumului. Puţin mai sus zărim pe malui drept al râului
cochetul hotel Nitramonia. De la acesta în amonte câteva sute de metri se desprinde spre vest, pe lângă Pârâul Larg, o potecă
marcată cu punct roşu spre Muchia Drăguşului. Continuăm spre sud şi în curând traversăm râul pe malul estic; revenim pe
partea vestică înainte cu aproximativ 250 m de capătul drumului forestier.
În continuare urmăm poteca în urcuş moderat traversând de mai multe ori râul. Puţin înainte de a ieşi la gol se ramifică
spre nord-vest o potecă marcată cu punct roşu, spre Poiana Lespezi din Muchia Drăguşului (traseul 14 în sens invers). La
ieşirea din pădure, se ramifică spre est, dincolo de râu, pe lângă Pârâul Caprei poteca marcată cu triunghi albastru spre Piatra
Caprei (traseul 16). De aici, urcăm domol încă câteva zeci de metri ca apoi printr-un efort mai pronunţat să depăşim un prag
care ne separă de cabană.

10. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - FEREASTRA MARE A SÂMBETEI (2188 m)

Marcaj: triunghi roşu. Durata: 2 ore. Durata în sens invers: 1 oră 30 min.
Traseul este accesibil iarna turiştilor experimentaţi şi alpiniştilor.
De la cabană pornim spre sud, pe malul vestic al râului şi după cca 20 min. ajungem la baza pragului glaciar, la
confluenţa celor două pâraie care formează Râul Sâmbăta. în acest loc se ramifică spre sud-vest traseul 13 spre Fereastra
Mică a Sâmbetei, marcat cu bandă albastră şi traseul 14 spre Curmătura Răcorelelor, marcat cu punct albastru. Traversăm apa
spre stânga şi ne angajăm într-un urcuş pronunţat, în serpentine pentru depăşirea pragului glaciar. Astfel trecem pe lângă un
izvor şi după un efort susţinut de cca 30 min. pătrundem într-o vâlcea înierbată. Deasupra noastră spre dreapta, în buza
pragului glaciar zărim crucea ridicată în amintirea unui schior mort într-o avalanşă. Continuăm, o porţiune scurtă, în urcuş domol
de-a lungul vâlcelei, până la ramificaţia potecii spre Vârful La Cheia Bândei (traseul 11, marcaj punct roşu), cca 1750 m
altitudine. Urmăm poteca marcată cu triunghi roşu spre sud şi depăşind o zonă bolovănoasă pătrundem în Căldarea Bună sau
Căldarea La Fereastra Mare. în stânga (est) se ridică impunător Colţul Bălăceni iar spre dreapta abruptul Vârfului Slănina.
Traversăm căldarea spre sud, în urcuş uşor până sub pânza de grohotiş de sub Fereastra Mare. în continuare, urmărim poteca
în serpentine spre stânga şi printr-un efort susţinut ajungem în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m). Aici întâlnim poteca crestei
principale marcată cu bandă roşie (traseul 56-57).

11. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - VÂRFUL LA CHEIA BÂNDEI (2383 m)

Marcaj: triunghi roşu până deasupra pragului glaciar, în continuare punct roşu. Durata: 2 ore 30 min. - 3 ore. Durata în
sens invers: 2 ore - 2 ore 30 min.
Traseul nu este accesibil iarna.
De la cabană urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi roşu, depăşim pragul glaciar si ajungem într-o vâlcea
înierbată din care se ramifică spre est poteca marcată cu punct roşu, cca 1750m, (vezi descrierea traseului 10) pe care o
urmăm. După câteva zeci de metri de urcuş, ajungem pe un mic tăpşan, în estul unui umăr puţin profilat. Acesta este situat pe o
muchie slab conturată, desprinsă spre nord-vest din Vârful La Cheia Bândei. Versantul sudic al acesteia, cel care o
individualizează de fapt, mărgineşte spre nord Căldarea Mare a Sâmbetei. Din acest loc o potecă marcată cu triunghi albastru
se desprinde spre nord (traseul 12 în sens invers).
 Noi continuăm spre est, după marcajul punct roşu, în urcuş susţinut pe muchia rotunjită. în partea de sus ne abatem
spre stânga şi atingem Muchia Sâmbetei în Şaua Rezistoarele (2275m). 0 urmăm spre sud şi în scurt timp ajungem pe creasta
principală în veslul Vârfului La Cheia Bândei (2383m). La mică distanţă spre sud întâlnim traseul de creastă marcat cu bandă
roşie (traseul 56).

12. VALEA SÂMBETEI (cca 1350 m) - PIATRA CAPREI (cca 1800 m) - CĂLDAREA MARE A SÂMBETEI (cca
1750m)
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 2 ore -2 ½ ore. Durata în sens invers: 2 ore. Traseu interzis iarna.
Pentru intrarea în traseu, de la Cabana Valea Sâmbetei coborâm pe vale după poteca marcată cu triunghi roşu. După
5-10 min. ajungem în dreptul confluenţei Pârâului Caprei, care curge dinspre est, cu Valea Sâmbetei, unde întâlnim marcajul
triunghi albastru. Traversăm râul pe malul estic, după acest marcaj si începem un urcuş susţinut prin pădure pe poteca
desfăşurată pe malul drept (nordic) al Pârâului Caprei. După cca o oră ajungem la baza colţilor de calcar ai Pietrei Caprei.
Traversăm spre dreapta (sud) grohotişul de la baza acesteia, apoi Pârâul Caprei. în continuare, urmăm poteca ce se
conturează prin vegetaţie si depăşim culmea rotunjită ce mărgineşte Pârâul Caprei spre sud-vest; apoi ne îndreptăm spre sud
mergând aproape constant pe curba de nivel. Astfel, trecem firul a trei pâraie, ultimele două Pârâul cu Arini şi Pârâul Doamnei.
Ajungem pe o mică platformă înierbată unde întâlnim ramificaţia spre est a potecii marcate cu punct roşu (traseul 11). De aici,
coborâm o scurtă porţiune spre sud-vest (prin colţul nord-vestic al Căldării Mari), până în poteca marcată cu triunghi roşu
(aceasta leagă Cabana Valea Sâmbetei de Fereastra Mare, traseul 10), pe care coborâm pragul glaciar al văii Sâmbăta şi-n cca
40 min. ajungem la cabană.
13. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - FEREASTRA MICĂ A SÂMBETEI (2191 m)
Marcaj: triunghi roşu până la baza pragului glaciar; bandă albastră în continuare (rar). Durata: 2 ore 30 min. Durata în
sens invers: 2 ore.
Traseul este interzis iarna şi este periculos vara dacă în scocul de sub creastă mai persistă zăpadă.
De la cabană urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi roşu (traseul 10) până la confluenţa celor două pâraie care
formează Râul Sâmbăta. Continuăm o scurtă porţiune pe malul vestic al pârâului din dreapta pe care întâlnim marcajul punct
albastru al traseului 14 spre Curmătura Răcorelelor (2298m). Apoi, traversăm pârâul şi urcăm domol spre sud, pe firul pietros al
văii; mai sus depăşim într-un efort susţinut pragul glaciar. Intrăm în Căldarea La Fereastra Mică pe care o străbatem spre sud,
mai aproape de Muchia Slănina care o delimitează spre est. Sub creasta principală urcăm accentuat uşor spre dreapta printr-un
scoc care ne scoate în Fereastra Mică (2191m), unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 57).

14. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - CURMĂTURA RĂCORELELOR (2298 m)

Marcaj: triunghi roşu până la confluenţa pâraielor care formează Râul Sâmbăta; punct albastru în continuare. Durata: 3
ore. Durata in sens invers: 2 ore - 2 ore 30 min.
Traseul este interzis iarna.
De la Cabana Valea Sâmbetei urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi roşu cca 20 min. Ajungem la ramificaţia de
poteci, în punctul de formare al Râului Sâmbăta din cele două pâraie care curg dinspre sud-est şi sud-vest. De aici continuăm
spre dreapta (sud-vest), după marcajul punct albastru şi-n scurt timp întâlnim curgând dinspre vest Pârâul Fierăstrăul. Urcăm o
scurtă portiune pe partea sudică a acestuia, apoi uşor spre stânga (sud-vest). Mai sus urmăm poteca în efort susţinut pe un
vâlcel pietros, după care facem o traversare ascendentă tot spre stânga peste albia stâncoasă a unui pârâiaş. Atingem pintenul
terminal al unei coame înierbate, prelungire spre est a Muchiei Dracului care separă Căldarea Răcorelelor din Sus de Căldarea
Răcorelelor din Jos.
Continuăm în urcuş pe această coamă, însoţiţi fiind spre sud de ulucul Pârâului Răcorelelor; apoi poteca face câteva
serpentine şi ne scoate în partea nord-estică a Căldării Răcorelelor din Sus. Traversăm spre dreapta (nord) partea de jos a
Muchiei Dracului, printr-un horn scurt prevăzut cu un cablu. La mică distanţă, mai sus, se ramifică spre nord poteca marcată cu
punct rosu care traversează versantul estic al Muchiei Drăguşului (traseul 16). Pătrundem în Căldarea Răcorelelor din Jos,
trecem pe lângă un lăcuţ (Topila Baronesei, 2200m) de la care continuând spre vest în urcuş moderat, ajungem în Curmătura
Răcorelelor (2298m).

15. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - FEREASTRA RĂCORELELOR (2311 m)

Marcaj: triunghi roşu până la confluenţa pâraielor din care ia naştere Râul Sâmbăta; punct albastru până la intrarea în
Căldarea Răcorelelor din Sus; de aici nemarcat până în Fereastra Răcorelelor. Durata: 3-3 ½ ore. Durata în sens invers: 3 ore.
Traseul se recomandă turiştilor experimentaţi îndeosebi pe vreme rea sau ceaţă. larna traseul nu este accesibil.
Traseul este comun până la intrarea în Căldarea Răcorelelor din Sus cu traseele 14 şi 16. Parcurgem traseul 14 până
înainte de traversarea zonei terminale a Muchiei Dracului. Înainte de a traversa muchia ne îndreptăm spre sud-vest, şi
pătrundem în urcuş domol în Căldarea Răcorelelor din Sus. Puţin mai sus trecem pe lângă un izvoraş situat în stânga
parcursului nostru iar apoi, după un scurt urcuş, traversăm căldarea spre sud, printr-o zonă cu bolovani uriaşi, până la piciorul
pantei de grohotiş de sub peretele Răcorelelor. Urcăm cu un efort susţinut până sub perete şi continuăm spre vest, pe la baza
acestuia după un hăţaş de capre. Ajungem în dreptul Ferestrei Răcorelelor care prezintă spre nord două hornuri separate de o
muchie ascuţită (Muchia dintre Hornuri). Trecem de hornul estic şi de muchie şi urcăm pe grohotiş spre hornul vestic, lung de
cca 20m; acesta este destul de înclinat (cca 50 de grade) dar nu este dificil fiind străbătut de un hăţaş de capre negre. îl urcăm
cu atenţie şi ieşim în creasta principală, în Fereastra Răcorelelor (2311 m), unde întâlnim traseul marcat cu bandă roşie (traseul
57).

16. CABANA VALEA SÂMBETEI (1401 m) - CĂLDAREA RĂCORELELOR DIN JOS -CĂLDĂRUŞA LA CRINTĂ -
POIANA LESPEZI - VALEA SÂMBETEI
Marcaj. triunghi roşu şi punct albastru, comun cu al traseului 14 pe porţiunea până pe Muchia Dracului, în continuare
punct roşu. Durata: 5-6 ore. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseul nu este accesibil iarna.
Traseul traversează versantul estic al Muchiei Drăguşului din Căldarea Răcorelelor de Sus până sub Vârful Hoaghea.
Parcurgem traseul 14 până după traversarea Muchiei Dracului printr-un horn scurt prevăzut cu un cablu. La mică distanţă, mai
sus, se ramifică spre nord poteca marcată cu punct roşu pe care o urmăm. Pătrundem în zona inferioară a Căldării Răcorelelor
din Jos pe care o traversăm pe curba de nivel. Pe parcurs întâlnim trei pârâiaşe. Părăsim Căldarea Nordică a Răcorelelor
trecând peste un umăr. Continuăm pe curba de nivel, depăşim o scurtă porţiune stâncoasă asigurată cu un cablu şi ajungem în
firul Pârâului Poliţei. Acesta formează un culoar impresionant. Trecem peste o zonă stâncoasă expusă (cca 15m) pe care este
fixat un cablu de asigurare, apoi traversăm un fir secundar al Pârâului Poliţei. Urmăm poteca pe curba de nivel, pe sub câteva
colţuri de stâncă şi ajungem în bazinul Pârâului Larg care prezintă trei fire secundare; îl depăşim, apoi urcăm o porţiune scurtă.
Continuăm pe curba de nivel printr-o zonă pietroasă, urmată de o alta înierbată, unde întâlnim un izvor viguros situat deasupra
unui colţ de stâncă. în cale ne apare o şa mică în estul căreia un colţ stâncos ne oferă o perspectivă extraordinară asupra
Muchiei Sâmbetei, vârfurilor La Cheia Bândei, Colţului Bălăceni, Slănina, Gălăşescu Mic şi căldărilor de sub acestea (Căldarea
Mare, Căldarea La Fereastra Mare şi La Fereastra Mică).
Urmăm poteca spre nord, pe curba de nivel şi în curând pătrundem în primitoarea căldăruşă a Crintei; un bordei
ciobănesc este situat în mijlocul acesteia. De aici coborâm domol spre nord şi abătându-ne uşor la stânga atingem spinarea
rotunjită a Muchiei Drăguşului, în nordul Vârfului Hoaghea. Coborâm prin păşune două trepte ale crestei, după care intrăm în
pădure şi-n scurt timp ajungem în Poiana Lespezilor. în vestul acesteia este plasată o casă de vânătoare. De aici se poate
continua pe poteca de pe muchie (acelaşi marcaj punct roşu) până la complexul Sâmbăta (cca 2 ore 30 min.) Noi urmăm o
ramificaţie a potecii spre sud-est, şi-n scurt timp începem o coborâre abruptă, în serpentine, la sfârşitul căreia traversăm spre
sud două pâraie apropiate (Pârâul Jneapănului şi Pârâul Crintei). După cca 45 min. de la părăsirea Poienei Lespezilor, ajungem
în firul văii Sâmbăta (traseul 9), la cca 20 min. în aval de Cabana Valea Sâmbetei.

17. VISTISOARA (680 m) - VALEA VIŞTIŞOAREI - LACUL VIŞTIŞOARA (2040 m) -CURMĂTURA RĂCORELELOR
(2298 m)
Marcaj: punct albastru. Durata: 5 ore. Durata In sens invers: 4 ore
larna traseul nu este accesibil.
În cătunul Viştişoara se ajunge din Valea Sâmbetei parcurgând 3,2 km pe drumul forestier de sub pădure, care leagă
Valea Sâmbetei de Oraşul Victoria. Acesta se ramifică din drumul forestier de pe Valea Sâmbelei, la cca 800m sud de
complexul turistic. Din Oraşul Victoria avem de parcurs cca 7 km până la ramificaţia spre sud a drumului forestier de pe
Viştişoara. Pornim pe acesta şi după cateva sute de metri lăsăm în urmă ultimele case din Viştişoara. Urmăm cursul râului.
După cca 3 km traversăm râul pe malul estic, (drumul coteşte aici spre nord pentru ca puţin mai şus să revină spre sud) şi
parcurgem până la capătul drumului încă 1,3 km. Continuăm pe potecă şi la câteva zeci de metri mai sus traversăm apa pe
malul vestic, pe o punte; după 200 de metri revenim pe malul estic, unde poteca trece aproape de firul apei pe o distanţă de cca
150 de metri. în continuare urmăm poteca în urcuş uşor, străbatem o poieniţă, şi la cca o oră de la capătul drumului forestier
traversăm râul pe malul vestic. Mai sus urcăm accentuat printr-o pădure bătrână de molid şi la cca 20 min. de la ultima
traversare a apei revenim pe malul estic. După ce trecem de un pârâu care curge din Muchia Drăguşului, ieşim la golul alpin.
Urmează o porţiune pe care poteca se pierde în vegetaţie; apoi continuăm în urcuş domol având firul apei pe stânga (est) şi în
curând ajungem la un bordei ciobănesc aşezat lângă un bolovan uriaş. în sudul acestuia străbatem o porţiune aproape
orizontală, după care panta se accentuează.
Admirăm spre est crestele zimţate, profilate în versantul Muchiei Drăguşului, în dreptul Vârfului Piatra Roşie; iar spre vest
versantul estic al Muchiei Zănoaga, spintecat de cele trei scocuri ale lazurilor. Din dreptul acestora ne abatem spre stânga
dincolo de malul estic al apei şi începem să urcăm pragul glaciar. Parcurgem o porţiune de-a coasta spre est, apoi în serpentine
scurte spre sud; astfel depăşim o treaptă a pragului glaciar şi ajungem pe un tăpşan înierbat uşor înclinat spre nord-vest.
Continuăm în urcuş susţinut spre sud-est, apoi spre sud depăşim pragul glaciar; după încă câteva zeci de metri parcurşi spre
sud-sud-vest ajungem la Lacul Viştişoara (2040m). De la acesta traversăm spre est căldarea glaciară descriind o buclă spre
stânga. Ocolim spre nord-nord-est un mic abrupt din versantul vestic al Muchiei Drăguşului şi continuăm spre est în urcuş
susţinut până în Curmătura Răcorelelor (2298m).

18. ORAŞUL VICTORIA (540 m) - VALEA VIŞTEA MARE - PORTITA VIŞTEI (2310 m)
Marcaj. triunghi roşu. Durata: 7 ore. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseul nu este accesibil iarna.
Din centrul Oraşului Victoria pornim spre est, pe şoseaua spre satul Viştea, după câteva sute de metri cotim spre sud
şi ajungem la gară. Traversăm calea ferată şi parcurgem pe un drum spre sud cca 1 km, după care întâlnim drumul spre
complexul Sâmbăta, pe care-l urmăm spre est aproape 5 km. Ajungem la ramificaţia drumului forestier spre Valea Viştea Mare,
pe care-l parcurgem până la capăt (cca 4 km), în Poiana Terzii. De aici, urmăm poteca marcată cu triunghi roşu care însoţeşte
valea traversând-o de câteva ori. leşim la golul alpin după cca 2 ore de la plecarea din Poiana Terzii. Urcăm domol spre sud pe
partea estică a vă'i al cărui fir de apă se pierde în curând în bolovănişul albiei. Puţin mai sus traversăm albia pe partea vestică şi
continuăm prin păşunea alpină. Astfel, ajungem la baza treptei glaciare, destul de puţin proeminente, a Căldării Viştea Mare. 0
depăşim în urcuş mai pronunţat şi în curând ajungem pe un tăpşan înierbat, pe care-l parcurgem spre sud. în continuare, urcăm
susţinut, în serpentine, diagonal spre stânga (sud-est) trecând peste o zonă de bolovani şi grohotiş până sub peretele din fundul
căldării. Cotim spre dreapta (sud-vest) şi în urcuş moderat, pe sub abruptul creastei principale, trecem pe deasupra unui ţanc
singuratic, ne orientăm spre sud şi ieşim în Portiţa Viştei (2310m), în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 57).

19. ORASUL VICTORIA (540 m) - VALEA UCEA MARE – FEREASTRA IEZERULUI (2250 m) -CABANA
PODRAGU (2136 m)
Traseul este nemarcat. Durata: 7 ore 30 min. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseul nu este acceslbil iarna.
Din Oraşul Victoria până în Sumerna, la ramificaţia drumului spre Cabana Arpaş parcurgem 3,3 km, apoi spre sud încă
cca un kilometru după care ne despărţim de drumul forestier care urcă pe Ucişoara Seacă şi-l urmăm pe cel din stânga, spre
Râul Ucea Mare pe care îl traversăm peste un pod după cca 2,3 km. (O parte a acestui parcurs se poate scurta asfel: după ce
parcurgem cca 800 m spre sud de la punctul de ramificaţie al drumului spre Cabana Arpaş urmăm spre stânga, peste Pârâul
Ucişoara Seacă, un drumeag care străbate o fâneaţă, şi întâlneşte mai sus drumul forestier. După ce trece de pod drumul se
îndreaptă spre nord-est, traversează piciorul Muchiei Gârdomanuiui spre est şi continuă spre sud pe Valea Ucişoara. Ajunşi pe
culmea Gârdomanului, o urmăm spre sud, în urcuş domol orientându-ne mai mult după marcajul forestier (o dungă roşie
verticală trasată pe copaci), poteca fiind mai puţin vizibilă în zona de jos a traseului. Trecem peste Vârful Ţolfa (1007m) (de
unde poteca se conturează mai bine), apoi printr-o şa puţin adâncă, iar mai sus' printr-o poieniţă înconjurată de molizi în mijlocul
pădurii de fag, loc numit La Comandă (1075m). Puţin mai jos întâlnim o potecă care porneşte din drumul forestier din apropierea
podului şi urcă pe versantul vestic al culmii. Continuăm pe culme în urcuş susţinut, apoi coborâm într-un luminiş numil Poiana
La Şteghie (1273m). în acest loc poteca părăseşte culmea prezentând două ramificaţii, una la stânga pe versantul estic duce în
Poiana Gârdomanului, cealaltă pe care o urmăm, mai bine conturată se abate pe coasta vesticâ. După cca o jumătate de oră de
urcuş uşor întâlnim o ramificaţie la stânga, spre casa de vânătoare din Gârdomanu, iar puţin mai la sud intersectăm firul unui
izvoraş. La mică distanţă începem o coborâre rapidă, în serpentine, spre vale. Ajungem în apropierea Râului Ucea Mare al cărui
mal estic îl urmăm spre sud. Mai sus valea este seacă, apa infiltrându-se sub stratul de bolovani al albiei. Trecem de o poiană
prin care curge un pârâu dinspre est. După cca o oră de la coborârea în firul văii ieşim la gol străbătând o poiană prelungită pe
albia seacă a văii. Pe această porţiune întâlnim un bordei ciobănesc. în continuare, urcăm uşor pe partea estică a apei (care
aici se menţine la suprafaţă), traversăm Pârâul Calului care curge dinspre est printre două muchii stâncoase, contraforturi
puternice ale Muchiei Gârdomanului şi în curând ne angajăm uşor spre stânga în serpentine, în urcuşul pronuntat al pragului
glaciar care prezintă două trepte. în dreapta noastră apa râului formează două frumoase cascade. După depăşirea pragului
glaciar părăsim poteca care se îndreaptă spre sud-est spre un bordei ciobănesc (situat sub coasta vestică a Muchiei
Gârdomanului) şi cotim uşor spre dreapta (vest). Pătrundem în primitoarea Căldare Mare a Ucii Mari şi o traversăm spre sud pe
lângă o zonă mlăştinoasă (un lac colmatat). Ajungem sub pragul glaciar superior, lângă un bolovan uriaş. Continuăm spre vest,
pe marginea nordică a unui vâlcel, în urcuş pronunţat; trecem printr-o căldăruşă suspendată şi la cca o oră de la plecarea din
căldare atingem Curmătura lezerului (2250m), o şa îngustă din zona superioară a Muchiei Tărâţa. Coborâm în Căldarea
Podragului spre nord-vest, apoi spre vest prin nordul Lacului Podragu întâlnim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 20) pe
care continuăm până la Cabana Podragu (2136m).

20. ORASUL VICTORIA (540 m) - LA SIPOT (1470 m) - MUCHIA TĂRÂTA - CABANA PODRAGU (2136 m)
Marcaj: bandă albastră. Durata: 7 ore 30 min. Timp intermediar până La Şipot. 3 ore. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseul nu este accesibil iarna.
Din Oraşul Victoria, de la autogară, după ce trecem calea ferată ne îndreptăm spre sud pe şoseaua spre combinat,
după cca 1,4 km cotim spre vest pe un drum nemodernizat, pe care parcurgem cca 2 km până în Sumerna, la ramificaţia spre
Cabana Arpaş. Sepoate scurta acestparcurs continuândpe şosea până la poarta combinatului, de unde urmăm spre dreapta o
potecă care fn curând îşi schimbă direcţia spre sud şi coboară fn firul Râului Ucea pe care-l traversează pe o punte şi continuă
spre sud-vest intersectând drumul aproape de ramificaţia spre Cabana Arpaş.
Continuăm pe drumul spre sud şi după cca 1 km de la ramificaţie, spre stânga se desprinde drumul forestier spre văile Ucea
Mare şi Ucişoara; urmăm drumul din dreapta de pe Ucişoara Seacă încă 1,3 km după care-l părăsim spre est şi urcăm moderat
pe poteca marcată cu bandă albastră în creasta Piciorului Ucei. Urmăm poteca spre sud prin pădurea de fag, într-un urcuş
prelung şi după cca 45 min. de la părăsirea drumului ajungem în poieniţa La Şeuţă (1203m). Continuăm printr-un culoar tăiat în
pădurea deasă de molid, apoi în urcuş moderat tr'ecem de Poiana La Aşchii. Puţin mai sus părăsim culmea traversând spre
sud-vest, spre izvorul ,,La Şipot" (1470m). Aici întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru care urcă dinspre nord-vest, de la
Cabana Arpaş. De “La Sipot" urmăm poteca spre vest dar în scurt timp cotim spre sud şi urcăm în serpentine. Trecem" pe
versantul vestic, ocolim pe curba de nivel Vârful Boldanu (1679m) şi ajungem în Poiana Boldanului (1615m). De aici se ramifică
spre dreapta poteca marcată cu triunghi roşu spre Cabana Turnuri (traseul 21). Traversăm poiana spre sud, pe sub culme;
străbatem o ultimă porţiune împădurită si iesim la gol. Continuăm pe creastă un scurt segment după care depăşim Piscul lui
Ban (1925m) prin est. Urmăm poteca pe versantul vestic şi ocolind cele două vârfuri ale Babei (cel Nordic, 1962m; cel Sudic
1955m) ajungem în Curmătura Lespezilor (1908m).
În cotinuare traseul se desfăşoară pe versantul vestic până în Curmătura La Calea Carelor. Astfel, din Curmătura
Lespezilor ocolim Vârful La Pârâul Jneapănului (2104m) şi pe sub Curmătura Afundă (2050m) traversăm spre dreapta pentru a
evita o zonă stâncoasă ascuţită, apoi urcăm pronunţat în serpentine scurte până sub Vârful Serpentinelor (2120m). Continuăm
pe sub un segmenl de creastă ascuţită, trecem de Vârful Custurii (2170m) intersectând o muchie vestică a acestuia (perspectivă
extraord'inară asupra Căldării Podragului) după care poteca se îndepărtează de creastă păstrându-se pe curba de nivel.
Trecem prin dreptul vârfurilor La Pârâul Cheii (2196m) şi Preluncilor (2228m şi 2236m) şi ajungem în şaua largă Curmătura La
Calea Carelor (2190m). Părăsim Muchia Tărâţei spre sud-vest în coborâre spre Căldarea Podragu; ajungem pe malul nordic al
lacului Podragu de unde urcăm spre vestcca 200 metri până la Cabana Podragu (2136m).

21. ORAŞUL VICTORIA (540 m) - POIANA BOLDANULUI (1615 m) - CABANA TURNURI (1520 m)
Marcaj. bandă albastră Oraşul Victoria-Poiana Boldanului; triunghi roşu Poiana Boldanului-Cabana Turnuri. Durata: 5
ore. Timp intermediar până în: Poiana Boldanului 3 ore 30 min. Durata în sens invers: 4 ore.
larna traseulnu este accesibil decât până în Poiana Boldanului.
Până în Poiana Boldanului (1615m) parcurgem traseul 19. La intrarea în poiană se ramifică spre sud-vest poteca
marcată cu triunghi roşu pe care o urmăm. Traversăm în urcuş uşor versantul vestic al Piscului lui Ban apoi ne menţinem pe
curba de nivel (cca 1700m) şi trecem mai multe vâlcele. Coborâm în Pârâul Custurii, la intersecţia acestuia cu traseul de iarnă
dintre cabanele Turnuri şi Podragu, de unde coborâm o porţiune scurtă spre nord-vest până la Cabana Turnuri (1520m).

22. ORASUL VICTORIA (540 m) - VALEA ARPAŞULUI - CABANA TURNURI (1520 m) -CABANA PODRAGU (2136
m)
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 7 ½ ore: Durata în sens invers: 6 ore. Timp intermediar până la Cabana Turnuri 5 ½ ore.
Traseul este accesibil tot timpul anului.
De la autogara din Oraşul Victoria parcurgem cca 3,3 km până în Sumerna, la ramificaţia spre vest a drumului spre
Cabana Arpaş (vezi traseul 20). Pe acesta parcurgem cca 3 km, pânâ la ramificaţia spre sud a drumului forestier de pe
versantul estic al văii Arpaşului, pe care continuăm cca 5,2 km; apoi il părăsim urcând spre stânga, după poteca marcată cu
triunghi roşu care ne scoate în apropierea Pârâului lui Ban. (Poteca veche părăseşte drumul spre stânga mai jos cu cca 2,2
km). De la Pârâul lui Ban urmează o scurtă porţiune în urcuş cu două serpentine, după care continuăm aproape pe curba de
nivel (1100m) până la intersecţia cu Pârâul Podragu (din drumul forestier până aici 1 oră 15 min). După traversarea acestuia
ajungem pe culmea Podragului la ramificaţia, spre vest-sud-vest a traseului 24 marcat cu punct roşu (Valea Arpaşului-
Podrăgel).
Continuăm pe culme în urcuş moderat apropiindu-ne de firul apei Podragului pe care-l traversăm parcurgând o
porţiune pe malul estic, după care revenim pe versantul vestic al văii pe care-l urcăm susţinut, în serpentine, îndepărtându-ne
de apa pârâului. După acest segment abrupt, puţin mai sus traseul prezintă două variante: de vară şi de iarnă.
Varianta de vară. Urmăm poteca pe versantul estic al Muchiei Podragului şi după cca 15 min. lăsăm pe stânga
ramificaţia spre Cabana Turnuri, 1520m, (aşezată la gol, pe o mică terasă, pe malul estic al Pârâului Podragu), leşim la gol şi
urcăm susţinut, uneori în serpentine, descriind un arc de cerc spre stânga (sud-est). Depăşim piciorui contrafortului estic al
Cocoaşei Podragului, întâlnim traseul de iarnă. Continuăm o porţiune spre sud-vest, pe lângă un pârâiaş apoi în urcuş moderat
spre sud ajungem la Cabana Podragu (2136m).
Varianta de iarnă. Se desfăşoară pe versantul estic al văii mai ferit de pericolul avalanşelor. Traversăm Pârâul
Podragu pe malul estic şi urcăm pe terasa unde puţin mai la sud se află Cabana Turnuri (1520m). De la cabană continuăm spre
sud, trecem de Pârâul Custurii şi urcăm o primâ treaptă glaciară, apoi spre sud paralel cu firul văii. Mai sus cotim spre est-sud-
est, depăşim al doilea prag glaciar, trecem pârâul pe malul vestic şi întâlnim traseul de vară pe care-l urmăm până la Cabana
Podragu (2136m).

23. CABANA PODRAGU (2136 m) - SAUA PODRAGULUI (2307 m)

Marcaj. triunghi roşu. Durata: 45 min. Durata în sens invers: 30 min.
larna traseul este accesibil doar alpiniştilor.
De la Cabana Podragu pornim spre sud-sud-vest şi parcurgem o mică distanţă până la ramificaţia spre vest, pe la
Lacul Podrăgel a potecii marcate cu bandă albastră (traseul 25). Continuăm spre sud pe versantul de sub Muchia Podragului şi
în ocol uşor spre stânga atingem pragul glaciar superior al Căldării Podragului. Urmăm poteca pe partea vestică a căldării iar
sub peretele nord-estic al Vârfului Podragu ne abatem uşor spre stânga urcând pronunţat în Şaua Podragului (2307m). Aici
întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 57-58).

24. ORAŞUL VICTORIA (540 m) - VALEA ARPAŞULUI - LACUL PODRĂGEL (1980 m)

Marcaj: triunghi roşu până în porţiunea de jos a Muchiei Podragului (traseul 22), de aici la Lacul Podrăgel punct roşu.
Durata: 6 ore 30 min. Durata în sens invers: 5 ore 30 min.
Din culmea Podragului traseul nu este accesibil iarna.
Din Oraşul Victoria până în zona inferioară a Muchiei Podragului urmăm traseul 22.
Astfel atingem piciorul Piscului Podragu după cca o oră şi jumătate de la părăsirea drumului forestier. Din acest acest punct
urmăm de-a coasta, în coborâre spre vest-sud-vest poteca marcată cu punct roşu (marcaj vechi, parţial şters). Traversăm Râul
Arpaşului pe malul vestic şi străbatem spre sud, prin apropierea apei o frumoasă pădure de fag. Puţin mai sus intrăm în etajul
coniferelor şi trecem prin două poiene cu vegetaţie răvăşită, străbătute de pâraie care curg din Muchia Albotei, formidabile
culoare de avalanşă. leşim la golul alpin la cca o oră de la părăsirea culmii Podragului, traversând încă un vâlcel despădurit
care brăzdează versantul estic al Albotei. La mică distanţă pe partea dreaptă zărim casa de vânătoare din Valea Arpaşului (cca
1250m). Continuăm spre sud în urcuş domol şi-n scurt timp ajungem la o stână înconjurată de mai mulţi bolovani uriaşi.
Mai sus, după ce trecem prin dreptul unui pinten calcaros, profilat în coasta estică a Albotei traversăm firul apei pe
malul estic, intrăm în pădure şi urcăm susţinut abătându-ne uşor spre stânga pentru a depăşi pragul glaciar inferior al căldărilor
Arpaşului. Trecem astfel, de punctul de confluenţă ai Pârâului Podrăgel cu apele Arpaşului Mare. leşim din pădure şi continuăm
în urcuş moderat prin păşune pe malul drept (estic) al Pârâului Podrăgel. în curând panta se accentuează şi după ce facem o
buclă spre stânga trecem prin dreptul unui abrupt stâncos extraordinar, profilat în versantul vestic al Piscului Podragului.
Urcuşul pragului glaciar al Căldării Podrăgel ne supune unui efort atletic. După cca 1 oră 15 min. de urcuş pe Valea
Podrăgelului ajungem la Lacul Podrăgel (1980m) aşezat în frumoasa căldare omonimă. De la lac urcăm spre sud-sud-est prispa
stâncoasă care-l mărgineşte spre sud şi în scurt timp întâlnim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 25), pe care putem
continua spre est prin Curmătura dintre Lacuri (2270m) la Cabana Podragu (cca 40 min).

25 CABANA PODRAGU (2136 m) - CURMĂTURA DINTRE LACURI (2270 m) - PORTIŢA ARPASULUI (2175 m)
Marcaj bandă albastră. Durata. 3 ore 30 min.
larna traseul este accesibil doar alpiniştilor.
De la Cabana Podragu urcăm o scurtă porţiune spre sud-sud-vest după poteca marcată cu triunghi rosu si bandă
albastră. Urcăm apoi spre vest pe poteca marcată cu bandă albastră şi după cca 20 min. ajungem în Curmătura dintre Lacuri
(2270 m) din Muchia Podragului. De aici coborâm spre vest în Căldarea Podrăgel pe care o traversăm prin sudul treptei
stâncoase care ascunde spre nord Lacul Podrăgel (1980m). în partea vestică a căldării continuăm în urcuş moderat spre nord-
vest pe versantul estic al Muchiei Vârtopului (Piscului Podrăgel), apoi spre vest pe o pantă pronunţată atingem Strunga
Podrăgelului (2153m).
Coborâm spre sud-vest în Căldarea Vârtopului pe care o traversăm spre vest descriind o buclă spre stânga (sud). Mai
departe urcăm spre vest, străbalem Căldăruşa Frunţii şi ajungem într-o mică sa, pe muchia care mărgineşte căldăruşa spre
vest. De aici ne lăsăm uşor spre stânga, pe sub coasta nordică a Arpaşului Mic, în Căldarea Pietroasă, sub creasta zimţată a
Portiţei Arpaşului. Parcurgem spre nord-vestic scurtă porţiune, apoi urcăm în partea vestică a Portiţei, în Fereastra Mică
(2175m) unde întâlnim traseul crestei principale marcat cu bandă roşie (traseul 58). în imediata apropiere, spre nord-vest zărim
o gaură pe care natura a străpuns-o înlr-o zonă calcaroasă a crestei.

26. CABANA CASCADA BÂLEA (1234 m) - MUCHIA BUTEANU - ŞAUA NETEDULUI (2234 m) - LACUL BÂLEA
(2027 m) - CABANA PALTINUL (2034 m)
Marcaj: traseul este nemarcat până în nordul Vârfului La Lăcuţ; triunghi roşu Vârful La Lăcuţ-Şaua Netedului; bandă
albastră Şaua Netedului-Lacul Bâlea. Durata: 5 ore. Durata în sens invers: 3 ore 30 min. - 4 ore.
Traseu de vară.
De la Cabana Cascada Bâlea pornim spre nord-nord-est în urcuş pe drumul transfăgărăşan şi parcurgem cca 2,5 km
până la serpentina prin care acesta coteşte spre sud. De aici urcăm uşor spre est şi prindem creasta Muchiei Buteanului, pe
care continuăm spre sud. Astfel, depăşim Vârful La Comandă (1467m), trecem peste un umăr, ocolim pe versantul estic câteva
cocoaşe stâncoase şi după Vârful La Piatra Răsunătoare (1779m) ieşim la gol. Străbatem jnepenişul Vârfului cu Jnepeni
(1834m), şi în sudul acestuia întâlnim poteca marcată cu triunghi roşu care urcă dinspre vesl din drumul trahsfăgărăşan. Urmăm
poteca o porţiune spre sud, apoi trecem pe versantul estic printr-o zonă stâncoasă, spre Lăcuţul Buteanu (1815m). Revenim în
creastă printr-un urcuş accentuat şi depăşim vârfurile Buteanu (2056m) şi Găvanu (2120m) prin vest. în estul acestui segment
se găseşte o căldăruşă suspendată numită Găvanu Porcului. Urmând poteca spre sud trecem pe versantul estic în căldarea
pietroasă a Găvanului de Sus, traversăm muchia stâncoasă care o delimitează spre sud, ocolim două vârfuri ale Netedului
(nordic şi din mijloc), apoi urcăm pe vârful sudic al Netedului (2351 m). Acesta oferă o extraordinară perspectivă asupra zonei
nordice centrale a masivului.
De pe vârf coborâm uşor spre sud în Şaua Netedului (2234m). Aici părăsim Muchia Buteanului spre sud-vest, pe
poteca marcată cu bandă albastră. Trecem o porţiune mai abruptă, traversăm Pârâul Văiugii, apoi piciorul Muchiei Văiugii şi
ajungem în Căldarea Bâlea, în nord-estul lacului. Parcurgând câteva sute de metri spre vest, pe un drumeag, ajungem la
Cabana Paltinul situată la mică distanţă de drumul transfăgărăşan, spre est de acesta.

27. CABANA CASCADA BÂLEA (1234 m) - VALEA BÂLEI - LACUL BÂLEA (2027 m) -CABANA PALTINUL (2034
m)
Marcaj. triunghi albastru. Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore. Traseul nu este accesibil iarna.
De la Cabana Cascada Bâlea pornim spre sud pe un drumeag, pe sub linia telecabinei. După cca cinci minute
traversăm Pârâul Bâlea pe malul vestic şi urmăm poteca în urcuş uşor prin pădurea de molid. Putin mai sus se desprinde spre
vest-nord-vest poteca marcată cu cruce roşie spre Valea Doamnei. Noi continuăm spre sud, pe poteca marcată cu triunghi
albastru (marcajul vechi bandă albastră), admirăm pe stânga Cascada Bâlea şi printr-un urcuş pronunţat depăşim pragul glaciar
inferior al văii.
Urmăm poteca desfăşurată pe stânga (vestul) văii până intersectăm drumul transfăgărăşan pe care continuăm spre
sud-est până aproape de confluenţa celor două pâraie ale Bâlei (estic şi vestic). Părăsim şoseaua, pe care o intersectăm mai
sus încă o dată, urcând spre sud-est. Apoi prin estul unu: cot al şoselei schimbăm direcţia spre sud-vest, trecem pragul glaciar
superior şi ajungem în nordul Lacului Bâlea (2027m). De aici, pe drumul de legătură cu Transfăgărăşanul ajungem în câteva
minute la Cabana Paltinul (cca 2034m).

28. CABANA PALTINUL (2034 m) - SAUA CAPRA (2315 m) - VÂRFUL VÂNĂTOAREA LUl BUTEANU (2507 m)
Marcaj: triunghi albastru Lacul Bâlea-Şaua Capra, cruce albastră Şaua Capra-Vârful Vânătoarea lui Buleanu. Durata: 1
oră 30 min. Durata în sens invers: 1 oră.
larna traseul este accesibil alpiniştilor.
De la Cabana Paltinul pornim spre est pe drumul spre Lacul Bâlea. Trecem prin sudul staţiei de telecabină şi prin
nordul lacului iar după ce traversăm pârâul care curge din acesta, la mică distantă spre nord-est întâlnim poteca marcată cu
triunghi albastru spre Şaua Caprei. Urcăm spre sud-est si după cca 40 min. ajungem în Şaua Caprei (2315m), în poteca de
creastă marcată cu bandă roşie (traseul 58-59). Aici se ramifică spre nord-est o potecă marcată cu cruce albastră. Continuăm
pe aceasta, prin sudul Vârfuiui Văiuga (2443m) şi după o jumătate de oră atingem Şaua Văiugii (2390m), unde întâlnim traseul
29 marcat cu punct albastru, prin Căldarea Văiugii. Urmăm creasta spre est către Vârful Capra (2494m) dar în curând o părăsim
spre nord printr-o coborâre scurtă în mica şi îngusta sa Portiţa (2480m). Urmăm spre nord un segment scurt de creastă
stâncoasă şi atirigem Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507m), punctul de altitudine maximă al versantului nordic făgărăşan.
Acesta oferă o extraordinară perspectivă asupra zonei centrale a masivului.

29. CABANA PALTINUL (2034 m) - CĂLDAREA VĂIUGII - ŞAUA VĂIUGII (2390 m)

Marcaj: puncl albastru, marcaj vechi în bună parte şters. Durata: 1 oră 30 min. Durata în sens invers: 1 oră.
larna traseul nu este accesibil.
De la Cabana Paltinul parcurgem spre est drumul spre Lacul Bâlea. Trecem prin nordul acestuia si continuăm spre
nord-est pe poteca marcaţă cu bandă albastră spre Şaua Netedului (traseul 26 în sens invers) pe versantul vestic al Văiugii. În
scurt timp traversăm piciorul Văiugii şi părăsim poteca spre Şaua Netedului cotind la dreapta (sud) după marcajul punct
albastru. Intrăm în căldarea pietroasă, plină de groholişuri a Văiugii; o traversăm spre sud şi printr-un urcuş pronunţat atingem
partea estică a şeii Văiugii (2390m). Din Şaua Văiuga ne putem întoarce la Lacul Bâlea fie prin Şaua Capra (pe traseul 28 în
sens invers), fie parcurgând traseul înapoi.

30. LACUL BÂLEA (2027 tn) - ŞAUA PALTINULUI (2350 m)

Marcaj: bandă albastră. Durata: 1 oră. Durata în sens invers: 45 min.
larna traseul este interzis.
La Lacul Bâlea (2027m) ajungem de la Cabana Paltinul parcurgând spre este drumul spre fosta cabană de la lac.
După ce traversăm pârâul care-şi are obârşia în lac urcăm spre est o scurtă porţiune şi prindem spre sud poteca marcată cu
bandă albastră. 0 urmăm dând ocol pe deasupra lacuiui şi tunelului transfăgărăşanului. Traversăm spre vest zona superioară a
Piscului Bâlei în urcuş pronunţat prin nordul Vârfului Paltinul (2399m) şi ajungem în Şaua Paltinului (2350m), în poteca crestei
principale marcată cu bandă roşie (traseul 59).

31. CABANA CASCADA BÂLEA (1234 m) - VALEA DOAMNEI - CURMĂTURA BÂLEI (2202 m) - CABANA
PALTINUL (2034 m)
Marcaj: cruce roşie. Durata: 4 ore. Durata în sens invers: 3 ore 30 min.
Traseu de vară.
De la Cabana Cascada Bâlei (1234m) parcurgem spre sud, pe sub linia telecabinei câteva sute de metri pe un
drumeag care continuă cu o potecă marcată cu punct roşu, pe malul estic al pârâului Bâlea până la cascadă. Traversăm pârâul
pe malul vestic, intrăm în pădurea de molid şi urmăm poteca marcată cu cruce roşie şi triunghi albastru în urcuş uşor. Puţin mai
sus părăsim marcajul triunghi albastru (traseul 27) şi continuăm spre vest-nord-vest pe poteca marcată cu cruce roşie. Trecem
creasta Piscului Bâlei prin sudul Pietrei Vulturului (1321m) şi coborâm spre sud-vest în firul Văii Doamnei pe al cărui mal estic
urmăm poteca spre sud.
lesim din pădure la gol, urcăm pragul glaciar inferior al văii şi continuăm prin păşunea alpină până în aprbpierea
lacurilor Doamnei. La acestea se poate ajunge pe un hăţaş desprins spre vest din poteca marcată. în continuare ne abatem
spre stânga (est-sud-est) şi urcăm pronunţat spre căldăruşa estică a Doamnei, din care în scurt timp atingem Curmătura Bâlei
(2202m). La mică distanţă mai sus, spre sud zărim poteca marcată cu bandă albastră (traseul 30) care urcă în Şaua Paltinului.
Din Curmătura Bâlii coborâm spre est în Căldarea Bâlea, în drumul transfăgărăşan, de unde în câteva minute ajungem la
Cabana Paltinul aflatâ în apropiere spre est.

32. PORUMBACU DE SUS (458 m) - CABANA NEGOIU (1546 m)

Marcaj. triunghi albastru. Durata: 6 ore. Durata în sens invers: 5 ore.
Traseul este accesibil tot timpul anului.
În Porumbacu de Sus se ajunge din Porumbacu de Jos (din DN1) parcurgând spre sud 4 km pe drum auto. De aici
continuăm cca 15 km pe drumul forestier care însoţeşte Râul Mare al Porumbacului până la confluenţa pâraielor Şerbota şi
Sărata (930m) din care acesta se formează. Puţin mai sus urmăm poteca marcată cu triu'nghi albastru, care urcă pe piciorul
Şerbotei la Cabana Negoiu (1546m), la care ajungem după cca 2 ore de la părăsirea drumului forestier.

33. CABANA NEGOIU (1546 m) - ŞAUA CLEOPATREI (2355 m)

Marcaj. triunghi albastru. Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseu de vară.
De la Cabana Negoiu parcurgem o mică distanţă spre sud, apoi părăsim Piscul Şerbotei spre sud-est după poteca
marcată cu triunghi albastru. Urcăm uşor prin pădure traversând mai multe podeţe iar la ieşirea la gol trecem printr-o zonă cu
jnepeni. Ne apropiem de firul apei Sărăţii pe care-l traversăm spre est la cca 45 min. de la plecare. Ajungem în dreptul unui bloc
de stâncă numit Piatra Caprei, într-o zonă plată şi înierbată. Spre sud se ridică un prag stâncos peste care cad apele Sărăţii
(firul sudic) formând o frumoasă cascadă. În continuare, urmăm poteca spre est traversând căldarea pe lângă pârâiaşul estic al
Sărăţii. Pătrundem în căldăruşa estică a Sărăţii şi în curând ajungem la Piatra Prânzului, loc din care se desprinde poteca
marcată cu cruce roşie spre Strunga Ciobanului al cărui V îl zărim spre est. Continuăm spre sud pe poteca marcată cu triunghi
albastru, în urcuş susţinut printr-o zonă plină de grohotiş şi blocuri de stâncă printre care se remarcă Acul Cleopatrei, un colţ
vertical, înalt de câţiva metri, âflat în dreapta potecii. De aici, după un urcuş scurt atingem creasta principală în Şaua Cleopatrei
(2355m) unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 59-60).

34. CABANA NEGOIU (1546 m) - STRUNGA CIOBANULUI (2308 m) - PORTIŢA CĂLTUNULUI (2194m)
Marcaj: triunghi albastru Cabana Negoiu-Piatra Prânzului; cruce roşie Piatra Prânzului-Portiţa Călţunului. Durata: 4 ore.
Durata în sens invers: 3 ore 30 min.
Traseul nu este accesibil iarna.
De la Cabana Negoiu urmăm traseul 33, pe poteca marcată cu triunghi albastn până la Piatra Prânzului. De aici lăsăm
pe dreapta marcajul triunghi albastru şi continuăm spre est-sud-est pe poteca marcată cu cruce roşie, prin căldăruşa estică a
Sărăţii. În scurt timp ajungem sub Strunga Ciobanului (2308m) pe care o atingem urcând printr-un horn. Coborâm pe partea
estică printr-un horn mai îngust şi traversăm Căldarea Ciobanului spre est-sud-est. Trecem pe la baza Crestei Ferăstrăul
(muchie zimţată desprinsă spre nord-est din creasta principală la sud de Vârful Negoiu) şi continuăm spre sud prin zona vestică
a Căldării Laita. în curând întâlnim poteca marcată cu bandă roşie a traseului de creastă (traseul 59). Marcajul cruce roşie se
termină aici. Urmăm spre sud-est poteca marcatâ cu bandă roşie, desfâşurată pe curba de nivel şi-n câteva minute ajungem în
Portiţa Călţunului (2194m).

35. CABANA NEGOIU (1546 m) - MUCHIA ŞERBOTEI - VÂRFUL ŞERBOTA (2331 m)

Marcaj: bandă albastră. Durata: 2 ½. Durata in sens învers: 2 ore.
larna traseul este accesibil alpiniştilor.
De la cabană pornim spre sud ocolind pe partea estică mamelonul dintre cele două clădiri apoi continuăm spre sud-
sud-vest pe poteca marcată cu bandă albastră, cruce albastră şi punct roşu. După câteva sute de metri cotim spre stânga pe
poteca marcată cu bandă albastră şi urcăm în serpentine. În scurt timp ieşim la gol; urmăm poteca pe versantul vestic prin
apropierea crestei. Mai sus, după o scurtă trecere pe partea estică, continuăm pe muchie până în creasta principală un întâlnim
poteca marcată cu bandă roşie (traseul 60). Până pe Vârful Şerbota (2331m) parcurgem 801 spre est-sud-est.

36. CABANA NEGOIU (1546 m) - ŞAUA SCĂRII (2146 m)

Marcaj. cruce albastră. Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseul nu este accesibil iarna.
De la Cabana Negoiu (1546m) pornim spre sud ocolind cocoaşa care separă cele două clădiri. Puţin mai sus
continuăm spre sud-sud-vest, pe poteca marcată cu cruce albastră, bandă albastră si punct roşu, care urcă uşor pe versantul
vestic al Piscului Şerbotei. După câteva minute ne despărţin de marcajul bandă albastră (traseul 35) al potecii spre Vârful
Şerbota. Continuăm pe poteca cu marc cruce albastră şi punct roşu şi-n scurt timp coborâm în serpentine spre Valea Şerbolei.
leşim dirj pădure, traversăm Pârâul Şerbota pe deasupra cascadei şi urcăm pe versantul vestic al văii până în punctul de
ramificaţie spre dreapta, spre Cabana Bârcaciu a potecii marcate cu punct roşu (traseul 37)1 De aici urmăm poteca cu cruce
albastră o porţiune scurtă spre sud, după care în urcuş pronunţat sprq sud-vest trecem peste o treaptă glaciară. Mai sus spre
vest depăşim pragul glaciar şi intrăm primitoarea Căldare a Şerbotei de către Puha, prin care urcăm spre sud-vest, apoi spre
vest până la creasta Muchiei Puha. Pe aceasta o urmăm spre sud, pe versantul vestic dinspre Căldarea Puh (Căldarea
Porumbăcelului) prin care trece Plaiul Ţării (o veche potecă pastorală). în scurt timd traversăm creasta spre est şi un urcuş scurt
printr-un horn pietros ne scoate în Şaua Scării (2146m), în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 60).

37. CABANA NEGOIU (1546 m) - CABANA BÂRCACIU (1550 m)

Marcaj. punct roşu. Durata: 2 ore. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseul este accesibil şi iarna pentru turiştii cu experienţa zăpezii.
De la Cabana Negoiu (1546m) pornim spre sud ocolind pe partea estică dâmbul în sudul căruia află cabana veche.
Urmăm spre sud-sud-vest poteca marcată cu punct roşu, cruce albastră şi ba albastră, în urcuş uşor pe versantul vestic al
Piscului Şerbota. În scurt timp ne despărţim de semnul bandă albastră care însoţeşte poteca spre Vârful Şerbota şi continuăm
pe cea cu semnele punct roşu şi cruce albastră spre Valea Şerbotei către care în curând coborâm în serpentine. După ce ieşim
din pădure la gol, traversăm Pârâul Şerbota pe deasupra cascadei şi printr-un scurt urcuş pe versantul vestic al văii ajungem în
punctul unde ne despărţim de marcajul cruce albastră care urmează spre si poteca spre Şaua Scării (traseul 36).
Continuăm spre nord-vest pe poteca marcată cu punct roşu. Traversăm un pârâiaş şi după un scurt urcuş prin care
trecem peste un picior desprins din culmea Puha ajungem la Pârâul Miezuinei. De aici continuăm de-a coasta spre nord-vest
până pe Muchia Puha. Coborâm spre sud-vest în Valea Porumbăcelului, trecem firul apei şi cotim spre nord-vest, pe lângă o
stână, pe versantul vestic. Traversăm în urcuş uşor câteva pârâiaşe şi atingem culmea împădurită a Bârcaciului, unde întâlnim
vechea potecă Plaiul Ţării pe care o urmăm spre nord o porţiune scurtă. 0 părăsim îndreptându-na spre sud-vest, pe la obârşia
Pârâului Comănesei, apoi spre vest şi în curând ieşim din pădure înj culoarul format spre sud-est de Poiana Bârcaciului. Câteva
zeci de metri mai jos ajungem la Cabana Bârcaciu (1550m).

38. AVRIG (400 m) - CABANA POIANA NEAMŢULUI (706 m) - CABANA BÂRCACIU (1550 m)
Marcaj: cruce roşie. Durata: 6 ore. Durata in sens invers: 5 ore.
Traseul este accesibil tot timpul anului (auto până la Cabana Poiana Neamţului).
Din centrul Avrigului, din DN1, traversăm localitatea spre sud-est şi parcurgem pe drumul ce insoţeşte Râul Mare al
Avrigului 14,5 km până la Cabana Poiana Neamţului. Pe acest parcurs întâlnim : cabana Fernando pe stânga drumului (est) la
cca 7,6 km de Avrig; pe dreapta (vest) Cabana Ghiocelul şi campingul Zenove, aflale la 9 km de şoseaua naţională. La cca 10,5
km se ramifică spre vest peste Râu Mare drumul forestier de pe Râu Jibrii, pe care se poate ajunge la Izvorul Florii, apoi se
poate continua pe Muchia Moaşei spre adăpostul de la Suru (traseul 41). De la Cabana Poiana Neamţului (706m) urmăm spre
sud drumul forestier încă câteva sute de metri, apoi îl părăsim spre stânga în urcuş moderat după un drum de tractor. Mai sus
drumeagul continuă pe curba de nivel. După cca 20 min. 11 părăsim spre dreapta (vest), pe poteca marcată cu cruce roşie
peste Pârâul Comănesei şi urcăm în serpentine spre culmea Picioruiui Bârcaciului, pe care o urmăm spre sud-sud-est şi în mai
puţin de 2 ore ajungem în frumoasa poiană unde este situată Cabana Bârcaciu (1550m).

39. CABANA BÂRCACIU (1550 m) - ŞAUA ESTICĂ A GÂRBOVEI (2125 m)

Marcaj: cruce roşie. Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore.
 Traseul nu este accesibil iarna.
De la Cabana Bârcaciu pornim în urcuş uşor spre sud-est prin culoarul tăiat în pădure. La mică distanţă mai sus se
desprinde spre stânga (est), poteca marcată cu punct roşu spre Cabana Negoiu (traseul 38 în sens invers), iar spre dreapta
(sud-sud-vest) poteca marcată cu punct albastru (traseul 40) spre Lacul Avrig. Urmăm poteca marcată cu cruce roşie ieşim din
pădure şi după un urcuş mai susţinut prin câteva serpentine şi o traversare spre est atingem culmea Bârcaciului pe care
întâlnim urcând dinspre nord vechea potecă Plaiul Ţării. Parcurgem spre sud spinarea lată şi înierbată a Muntelui Bârcaciu. Mai
sus Plaiul Ţării coboa'ră spre sud-est în Căldarea Puha; noi continuăm după marcajul cruce roşie pe partea vestică a culmii.
Traversăm zona de abrupt de sub Vârful Scara, pe deasupra Căldăruşei Auriştea; apoi Muchia Tarniţei şi după un scurt parcurs
spre sud atingem creasta principală la sud-v'est de Vârful Scara (2306m). Coborând spre sud-vest pe poteca de creastă
ajungem în scurt timp în Şaua Estică a Gârbovei (2125m).

40. CABANA BÂRCACIU (1550 m) - LACUL AVRIG (2007 m)

Marcaj: punct albastru. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseul nu este accesibil iarna.
De la Cabana Bârcaciu pornim spre sud-est prin culoarul tăiat în pădurea de molid. După câteva zeci de metri părăsim
culoarul spre dreapta, după poteca marcată cu punct albastru desfăşurată o porţiune aproape pe curba de nivel. Continuăm
apoi în coborâre până la intersecţia cu Pârâul Âuriştea, în apropierea confluenţei acestuia cu Avrigelul. Parcurgem o scurtă
distanţă pe malul drept (estic) al Pârâului Avrigel; ieşim la gol şi trecem pârâul pe partea vestică aproape de o stână (Stâna
Bună). insoţim pârâul o portiune în urcuş uşor; depăşim o treaptă glaciară, apoi ne îndepărtăm de apă cotind spre dreapta,
traversăm versantul de sub Vârtopu Roşu. Mai sus după o scurtă deviere spre stânga ajungem iar aproape de firul apei, sub
pragul glaciar'superior al Căldării Mari a Avrigului. Depăşim pragul printr-un urcuş accentuat şi ajungem pe malul estic al Lacului
Avrig (2007m) în poteca marcată cu bandă roşie (traseul 60).

41. SEBEŞU DE SUS (457 m) - ADĂPOST SURU (1450 m) - ŞAUA SURULUI (2113 m)
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 5 ore. Durata în sens invers: 4 ore
Traseul este accesibil tot timpul anului până în Cumătura de sub Gorganu, de aici până în Saua Surului este interzis
iarna.
În Sebeşu de Sus se ajunge din staţia de cale ferată Sebeş Olt urmând spre sud un drum comunal lung de 4 km.
Strabatem satul Sebeşu de Sus spre sud, apoi continuăm pe drum câteva sute de metri până la podul peste Râul Moaşa
Sebeşului. Părăsim drumul spre stânga şi în curând ajungem la marginea pădurii. Urmăm poteca prin pădure în urcuş uşor,
cotim spre sud şi ajungem pe Culmeal Plăieţului. Continuăm domol pe partea vestică a culmii pe direcţia sud-est, prin poieni şi
rarişti del pădure, până în Curmătura La Cărarea Florii (1005m). De aici, se desprinde spre est o potecă marcatăl cu triunghi
albastru ce duce la Izvoru Florii din Valea Moaşa Avrigului. Timp de parcurs din Sebeşu del Sus până aici cca 2 ore. Urmăm
spre sud în urcuş pronunţat Muchia Moaşei parcurgând o porţiunel uşor accidentată, apoi părăsim creasta stâncoasă pe
versantul vestic, unde poteca este mărginită de balustrade.
După mai bine de o oră de la plecarea din Curmătura La Cărarea Florii atingem iar culmea Moaşei în poiana unde
pâna la sfârşitul anului 1996 se găsea Cabana Suru (1450m). Aici mai găsim un adăpost rămas de la clădirea anexă. De aici
continuăm prin poiană spre sud, traversătn un pâlc de pădure şi-n urcuş susţinut pel Fruntea Moaşei atingem şaua Curmătura
de sub Gorganu (1770m); mai sus continuă pe culmel traseul spre Vârful Moaşa marcat cu triunghi albastru. Noi trecem culmea
pe versantul estic şi în I coborâre ajungem în Căldarea Găvanului, pe care o străbatem spre sud-est până în Curmăturaj Surului
(Curmătura Găvanului), 2113m; unde întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşiej (traseul 60-61). Din poiana fostei
cabane Suru până în Şaua Suru, timp de parcurs cca 2 ore.

42. CURMĂTURA DE SUB GORGANU (1770 m) - ÎN CREASTA PRINCIPALĂ LA VEST DE VÂRFUL MOAŞA
(1960m)
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 30 min. Durata în sens invers 20 min.
larna traseul este accesibil alpiniştilor.
În Curmătura de sub Gorganu ajungem pe traseul 41. De aici urmăm spre sud poteca marcată cu triunghi albastru
desfăşurată pe versantul vestic al Muchiei Moaşei prin apropierea crestei. Atingem creasta principală abătâdu-ne uşor spre
dreapta, în vestul Vârfului Moaşa (2034m) la cca 1960 m altitudine. Aici întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie
(traseul 61).

43. TURNU-ROŞU (380 m) - ŞAUA CORBULUI (1568 m)

Marcaj: cruce roşie. Durata: 4 ore. Durata în sens invers: 3 ore.
Traseul este accesibil tot timpul anului.
Din localitatea Turnu-Roşu urmăm poteca marcată cu cruce roşie spre sud-vest în urcuş peste Dealul Cioru, apoi spre
sud pe Piciorul Frasinului. Mai sus parcurgem o porţiune spre est-sud-est, după care străbatem în serpentine pe direcţia sud-
sud-est o zonă pietroasă, numită Hula Pietroasă. Ajungem într-o poiană mare Lunca Pleşii pe care o parcurgem spre sud-est.
Trecem pe lângă Vârful Chica lui lonel (1242m), aflat pe stânga şi continuăm de-a lungul Culmii Pietricelei până aproape de
creasta principală pe care o atingem în Şaua Corbului (1568m). Aici întâlnim poteca marcată cu bandă roşie (traseul 61).

44. GURA VĂII VLADULUI (1231 m) - CREASTA PRINCIPALĂ LA VEST DE VÂRFUL BEREVOESCU (2300 m)
Nemarcat. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 2 ore 30 min.
larna în funcţie de starea zăpezii este accesibil alpiniştilor.
Gura Văii Vladului este locul de formare al Râului Dâmboviţa din Pârâul Vladului (nord) şi Pârâul Boarcăşu (sud-vest).
Aici se ajunge parcurgând 37,5 km pe drumul de pe Valea Dâmboviţei care se ramifică din şoseaua Câmpulung - Braşov (DN
73) cu puţin înainte de intrarea dinspre Rucăr în localitatea Podu Dâmboviţei. Astfel trecem prin Cheile Plaiului Mare, Săticu de
Jos şi de Sus, Cheile Petrimanului; parcurgem drumul de contur pe partea sudică a Lacului Pecineagu, apoi traversăm apa
râului pe malul nordic şi după încă cca 4,5 km pe drumul forestier, ajungem la confluenţa celor două : pâraie (1231m).
De aici urmăm spre nord drumul forestier de pe Valea Vladului 5,5 km, până la capătul acestuia din poiana cu stâna
Vladului (1540m). Continuăm în urcuş pe partea estică a pârâului după poteca pastorală largă şi în cca 2 ore ajungem în poteca
de creastă marcală cu bandă roşie (traseul 55} la vest de Vârtul Berevoescu (2300m). La sud de acest punct se află Refugiul
Berevoescu la care se poate ajunge în cca 10 min.

45. CURMĂTURA OTICU (1863 m) - CURMĂTURA BRĂTILEI (2125 m)

 Marcaj: triunghi roşu. Durata: 4 ore. Durata în sens invers: 4 ore.
larna traseul este recomandat alpiniştilor şi schiorilor experimentaţi în schiul de tură.
Traseul parcurge culmea de legătură dintre masivul lezer-Păpuşa şi Munţii Făgăraşuilui. în Curmătura Oticului se
poate ajunge de la Cabana Voina (950m) pe traseul marcat cu bandă roşie: Culmea Văcarea-Crucea Ateneului(2275m) -Vârful
lezerul Mare (2462m) -Vârful Roşu (2469m), cca 4 ore 30 min. şi triunghi roşu Vârful Roşu - Curmătura Oticului, cca 1 oră 30
min. Din Curmătura Oticului pornim spre nord pe versantul estic al culmii. în dreptul Vârfului Oticului (2044m) cotim spre nord-
est şi urcăm pe Vârful Mezea (2125m), apoi coborâm pe culme peste două vârfuleţe (2031m) şi (2004m), din ultimul schimbăm
direcţia spre nord, spre Curmătura Mezei (1865m). De aici urcăm susţinut până pe un vârf mic de 1944 m, apoi continuăm
domol pe culmea lată. Ocolim Vârful Căţunu (2206m) prin vest după care ne îndreptăm spre nord-nord-vest. Trecem prin vestul
Vârfului Brătila (2274 m) şi-n coborâre uşoară ajungem în Curmătura Brătilei (2125m), lângă un mic lac nival, unde întâlnim
poteca crestei principale marcată cu bandă roşie (traseul 55) şi pe cea marcată cu triunghi roşu de pe Valea Dejanilor (traseul
3).

46. GURA VĂILOR (878 m) - VALEA REA - PORTIŢA VIŞTEI (2310 m)

Marcaj: triunghi roşu. Durata: 7 ore. Durata în sens i'nvers: 5 ore 30 min.
Traseu de vară.
Gura Văilor este locul de formare al Râului Doamnei din pâraiele Văii Rele şi Zârnei. Aici se ajunge din localitatea
Slatina parcurgând 20 km pe drumul forestier de pe Valea Doamnei. De la Gura Văilor urmăm pe malul vestic al apei drumul de
pe Valea Rea şi după cca 12 km ajungem la barajul de la Balta Pojarnei. Mai sus, aproape de coada lacului se desprinde la
stânga poteca marcată cu triunghi roşu (traseul 47) spre Curmătura Maliţei. Continuăm pe firul apei spre nord, pe drumul
forestier, însoţiţi de marcajul triunghi roşu şi dupâ ceva mai mult de o oră (cca 5 km) de la Balta Pojarnei ajungem la Gura
Bândei (1335m), loc unde în Valea Rea se varsă Pârâul Bândea care curge dinspre nord-est. De aici până la capătul drumului
mai parcurgem aproape un kilometru. în continuare urmăm poteca marcată cu triunghi roşu, traversăm apa pe partea estică,
ajungem la stână şi câteva sute de metri mai sus trecem peste pârâul estic al Văii Rele, apoi pe sub abruptul Buduru Mare,
ridicat în dreapta noastră. Urcăm pragul glaciar şi pătrundem în Căldarea Mare a Văii Rele pe care o străbatem urmând firul
pârâului spre nord-vest, apoi spre vest până în apropierea Lacului Vestic al Văii Rele (2156m), de unde spre nord-nord-vest
ajungem în scurt timp în Portiţa Viştei (2310m), în poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 57). Durata de la capătul
drumului forestier până aici 2 ½ ore. La mică distanţă, în partea estică a Portiţei se afiă refugiu salvamont.

47. BALTA POJARNEI - CURMĂTURA MALITEI (1822 m) - MUNTELE GRUISORU - PLAIUL MARE - VÂRFUL
MOLDOVEANU (2544 m) - VÂRFUL VIŞTEA MARE (2527 m)
Marcaj: triunghi roşu (Balta Pojarnei - Curmătura Maliţei), triunghi albastru (Curmătura Maliţei -Vârful Moldoveanu),
punct roşu (Vârful Moldoveanu - Vârful Viştea Mare). Durata: 1 ore 30 min. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseu de vară.
La barajul de la Balta Pojarnei se ajunge din localitatea Slatina parcurgând pe Valea Doamnei cca 20 km până la Gura
Văilor, apoi încă 12 km pe Valea Rea (vezi traseul 46). De la baraj mai parcurgem o porţiune scurtă spre nord pe drumul
forestier, apoi îl părăsim spre nord-vest pe poteca marcată cu triunghi roşu. Urcăm în serpentine pe Piscul Vârtejelor, ajungem
într-o poieniţă de unde continuăm spre sud în urcuş domol. Traversăm o porţiune de gol alpin prin apropierea stânii Furfuescu şi
după alte câteva sute de metri prin pădure atingem Curmătura Maliţei (1822m), cca 2 ore de la Balta Pojarnei. De aici, urmăm
marcajul triunghi albastru spre vest pe drumul pastoral care traversează Căldarea Maliţa şi Muntele Gruişoru, apoi cotim spre
nord şi prin două serpentine depăşim Vârful Gruişoru (2181m) prin vest. Trecem de Şaua Valea Lungă (2154m), în nordul
căreia drumul se termină. şi urmăm spre nord poteca numită Plaiul Mare ocolid prin est Vârful Valea Lungă (2254m). Ajungem
în Curmătura Furfuescului (2185m); cca 2 ore din Curmătura Maliţei. Din Curmătura Furfuescului străbatem culmea înaltă a
munţilor Scărişoara Mică şi Scărişoara Mare trecând prin vestul vârfurilor cu cotele 2423m, 2445m, 2472m şi 2489m. Puţin mai
la nord se desprinde spre stânga ramura munţilor Picuiata -Ţuica cu poteca marcată cu cruce roşie. Urmăm creasta spre nord şi
după ce trecem de Vârful Galbenei (2419m) coborâm în Curmătura Moldoveanului (2330m); cca 2 ½ ore din Curmătura
Furfuescu. Aici întâlnim marcajul triunghi galben, care însoţeşte o potecă ce urcă dinspre vest prin Câldarea Moldoveanului
(vezi traseul 48).
Din Curmătura Moldoveanului urcăm accentuat spre nord pe Vârful Roşu (2430m), apoi continuăm spre nord-vest un
segment de creastă orizontal urmat de un urcuş susţinut în urma căruia atingem Vârful Moldoveanu (2544m), cel mai înalt vârf
din ţară. De pe acesta parcurgem spre nord, pe poteca marcată cu punct roşu, cea mai înaltă custură din ţară lungă de 421m; la
capătul acesteia ajungem pe Vârful Viştea Mare (2527m), pe creasta principală unde întâlnim poteca marcată cu bandă roşie
(traseul 57).

48. VALEA BUDA - SAUA PODRAGULUI (2307 m)

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7 ore 30 min. Durata în sens invers: 6 ore.
Traseu de vară.
Pe Valea Buda se intră din drumul transfăgărăşan după ce parcurgem în amonte de Barajul Vidraru 22 km. Din şosea
urmăm spre nord, pe malul vestic al Râului Buda drumul forestier. După aproape 8 km, ajungem la punctul de vărsare al
Pârâului Muşeteica în Valea Buda (995m), după ce câteva sute de metri mai jos am trecut apa pe malul estic. Puţin mai jos, în
aval întâlnim pe stânga marcajul cruce albastră, care conduce spre vest peste munţii Năneasa, Jorzea şi Piscul Negru în Valea
Caprei, în Transfăgărăşan, puţin mai sus de cantonul Piscu Negru. Continuăm pe drumul forestier de pe Valea Buda încă
aproape 7 km, traversând apa de pe un mal pe altul de două ori, până la confluenţa cu Pârâul Mircea care curge dinspre nord-
est (1252m). Urmăm pe acesta drumul până la capăt, încă cca 2.3 km. în continuare urmărim poteca pe malul drept al apei şi
după cca o oră ajungem la confluenţa pâraielor Izvorul Podu Giurgiului şi Orzăneaua din care ia naştere Pârâul Mircea.
Traversăm spre nord-est Izvorul Podu Giurgiului şi ieşim din pădure în poiana cu stâna din Podu Giurgiului. Aici întâlnim o
ramificaţie de trei poteci marcate cu triunghi galben, triunghi roşu şi cea pe care o urmăm cu triunghi albastru.
Poteca marcată cu triunghi galben ne conduce în Curmătura Moldoveanului (2330m), durata 3 ore. Astfel trece apa
Orzănelei apoi urcă spre est-nord-est, traversează Pârâul Moldoveanu şi ajunge la stâna Moldoveanului; de aici continuă spre
est şi prin Căldarea Moldoveanului atinge curmătura omonimă. Poteca marcată cu triunghi roşu ne scoate în creasta principală
în Şaua Orzănelei (2305m), durata 2 ore 30 min. De la stână poteca însoţeşte malul drept al Orzănelei, continuă spre nord şi
după ce traversează Izvorul Orzăneaua Mică coteşte spre nord-est şi prin Căldarea Orzăneaua Mare atinge Şaua Orzănelei. De
la stână urmăm spre vest-nord-vest poteca marcată cu triunghi albastru traversăm o fâşie de pădure după care ieşim la gol. Mai
sus urcăm o porţiune în serpentine pe versantul estic apoi continuăm spre nord şi abătându-ne uşor spre stânga pătrundem în
căldare, o străbatem spre nord şi în urcuş moderat ajungem în Şaua Podragului (2307m), în poteca de creastă marcată cu
bandă roşie (traseul 57-58). De aici putem urma spre nord poteca marcată cu triunghi roşu (traseul 23 în sens invers) şi-n cca
30 min. ajungem la Cabana Podragu (2136 m).

49. CABANA CAPRA (PÂRÂUL CAPREI) (1520 m) - FEREASTRA ZMEILOR (2175 m)

Marcaj: triunghi galben. Durata: 2 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore.
larna traseul este accesibil alpiniştilor.
De la Cabana Capra parcurgem o mică distanţă spre nord, trecem podul peste Râul Capra şi ieşim în Transfâgărăşan.
Continuăm pe acesta spre dreapta însoţiţi de Pârâul Fundu Caprei 1,5 km. Apoi părăsim şoseaua după ce aceasta traversează
pârâul peste un pod îndreptându-se spre vest şi urmăm spre nord-est, după marcajul triunghi galben, un drumeag care
însoţeşte pe malul vestic Pârâul Fundu Caprei cca 300 m. Continuăm spre nord (tot pe partea vestică a pârăului) în urcuş domol
pe potecă. Peste pârâu, spre est zărim un bordei ciobănesc. După cca o jumătate de oră traversăm apa pe malul estic, trecem
peste un pârâiaş care izvorăşte de sub pragul glaciar al căldăruşei estice Fundu Caprei, şi urcăm în serpentine un prag înierbat.
în această zonă întâlnim o potecă ciobănească ce urcă de la bordei pe partea estică a pârâului. Traversăm în urcuş uşor spre
nord o porţiune a Căldării Fundu Caprei unde poteca este mai slab conturată, apoi continuăm spre est în urcuş moderat (cca
100m) pe lângă albia seacă şi pietroasă a unui torent. Mai sus urcăm pronunţat şi ajungem în Căldăruşa estică Fundu Caprei,
în care este amplasat un refugiu salvamont. De aici ne îndreptăm spre nord-est şi prin dreapta unei muchii scurte atingem
creasta principală în Fereastra Zmeilor (Fereastra Mică a Portiţei Arpaşului), unde întâlnim poteca marcată cu bandă roşie
(traseul 58) şi ramificaţia ,,prin căldări" a potecii marcate cu bandă albastră spre Cabana Podragu (traseul 25).

50. CABANA CAPRA (1520 m) - CASCADA CAPREI - LACUL CAPRA (2249 m)

Marcaj: bandă albastră. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseu de vară.
De la Cabana Capra pornim spre nord trecem podul peste Râul Capra şi continuăm în urcuş pe Transfăgărăşan cca 2
km. Astfel parcurgem 1,5 km însoţiţi de Pârâul Fundu Caprei şi după ce trecem ultimul pod peste acesta (la ramificalia
marcajului triunghi galben spre Portiţa Arpaşului, traseul 49) traversăm spre vesl zona inferioară a Piciorului Caprei până în
apropierea cascadei. La mică distanţă spre est de aceasta părăsim şoseaua urcând spre nord o scurtă porţiune abruptă. Mai
sus prindem poteca marcată cu bandă albastră pe care o urmăm spre nord pe versantul vestic al Piciorului Caprei, depăşim
două trepte glaciare şi ajungem la Lacul Capra (2249m), lângă Monumentul alpiniştilor. Aici întâlnim poteca marcată cu bandă
roşie (traseul 58) pe care putem continua până în Şaua Capra de unde coborâm în Căldarea Bâlea pe traseul 28 în sens invers.

51. CANTONUL PISCU NEGRU (1185 m) - REFUGIUL CĂLTUN (2135 m)

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseu de vară.
La cantonul Piscu Negru se ajunge pe drumul transfăgărăşan parcurgând 40 km de la barajul Vidraru. Din dreptul
cantonului Piscu Negru părăsim Transfăgărăşanul spre vest pe drumul ce trece Râul Capra pe malul vestic, la Mănăstirea Piscu
Negru. De aici urmăm poteca marcată cu triunghi şi punct albastru spre nord şi după o mică portiune cotim uşor spre stânga
îndreptându-ne spre firul Pârâului Paltinul care se varsă în Râul Capra la mică distanţă în dreapta noastră. Ajungem în Poiana
Paltinului unde traversăm pârâul pe malul estic, apoi străbatem o porţiune împădurită şi ieşim la golul alpin. Trecem Pârâul
Paltinul pe partea vestică puţin mai sus de confluenţa acestuia cu Pârâul Călţun, parcurgem o porţiune spre nord dar în curând
ne îndreptăm spre vest-sud-vest. în acest loc ne despărţim de marcajul punct albastru care însoţeşte spre nord poteca prin
Căldarea Mare a Paltinului şi atinge creasta principală în apropierea Şeii Paltinului. Continuăm printre jnepeni după poteca
marcată cu triunghi albastru până în firul Pârâului Călţun pe lângă care urcăm spre nord-vest. Pătrundem în căldarea glaciară,
urmăm poteca spre vest-nord-vest şi ajungem la Refugiul Călţun pe malul lacului (2135m). Câteva zeci de metri spre nord
întâlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie (traseul 59).

52. CANTON PISCU NEGRU (1185 m) - MUNTELE PODEANU (1900 m) - STRUNGA DOAMNEI (2342 m)
Marcaj: cruce galbenă şi roşie Canton Piscu Negru - Muntele Podeanu şi bandă albastră Muntele Podeanu - Strunga
Doamnei. Durata: 5 ore. Durata în sens invers: 4 ore. Timp intermediarpânâ în Şaua Podeanului: 2 ore 30 min.
Traseu de vară.
De pe Transfăgărăşan din dreptul cantonului Piscu Negru (situat la 40 km spre sud de barajul Vidraru) trecem podul
peste Râul Capra pe malul vestic si prin spatele unei clădiri prindem spre sud-sud-vest poteca marcată cu cruce galbenă şi
roşie. în apropiere traversăm albia Izvorului Sec şi după mai puţin de o jumătate de oră de urcuş susţinut cotim spre nord-vest
pe un picior al muntelui Lespezi. Urcăm domol apoi ceva mai pronunţat şi în serpentine ieşim la gol. Trecem pe lângă stâna din
Lespezi aflată pe dreapta şi coborâm uşor spre stânga în Pârâul Lespezilor. îl traversăm şi cotim spre sud, urcăm scurt pe un
tăpşan în apropierea altei stâni. Traversăm tăpşanul spre vest până la un vâlcel sec şi continuăm spre sud în urcuş de-a coasta.
Pe această porţiune apare şi marcajul bandă albastră. în curând ne îndreptăm spre vest-sud-vest şi urmăm poteca în
serpentine care ne scoate la capătul unui drumeag. Acesta însoţit de marcajul cruce roşie, continuă spre sud şi apoi spre vest
ajunge în nordul Şeii Podeanu la o intersecţie a mai multor drumuri pastorale. Urmăm marcajul cruce galbenă şi bandă albastră
spre vest, spre culme. Poteca este mai puţin vizibilă prin păşunea alpină. Atingem coama unui picior desprins spre sud-sud-est,
apoi continuăm de-a coasta spre vest-sud-vest întâlnim un capăt de drum pe care ajungem la intersecţia amintită (1900m)
situată în nordul Şeii Podeanului (1871m).
De aici continuăm în urcuş moderat spre nord-nord-est, pe o coamă lată după marcajul bandă albastră. Mai sus
urmăm domol creasta spre nord-nord-vest, trecem peste Vârful Podeanu (2262m) şi unul puţin mai înalt (2274m). Din nordul
acestuia, din Şeuţa Lespezilor părăsim creasta (care urcă spre Vârful Lespezi (2517m) pe versantul vestic şi-n curând coborâm
spre stânga spre zona superioară a Căldarii Berbecilor. Traversăm căldarea pe direcţia generală nord-nord-vest şi ajungem în
vestul Strungii Doamnei (2342m), în varianta potecii de creastă (traseul 59).

53. CONFLUENTA IZVORUL SCĂRII - IZVORUL NEGOIULUI (1320 m) - ŞAUA CLEOPATREI (2355 m)
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 3 ore 30 min. Durata în sens invers: 2 ore 30 min, Traseu de vară.
La confluenţa Izvorului Scării cu Izvorul Negoiu, punctul de formare al Râului Topolog se ajunge din localitatea
Sălătrucu parcurgând spre nord drumul forestier de pe Valea Topologului cca 35 km sau de la Cabana Cumpăna (cca 6 ore) pe
poteca marcată cu triunghi roşu peste munţii Clăbucet şi Marginea si 2,5 km până la capătul drumului forestier de pe Topolog.
Puţin mai sus de capătul drumului forestier traversăm Pârâul Negoiu spre nord şi în curând ajungem la bifurcaţia potecilor spre
Valea Scării (nord-vest) marcaj cruce albastră şi spre Valea Negoiului (nord-nord-est) marcaj triunghi roşu pe care o urmăm.
După cca o jumătate de oră trecem prin Poiana Negoiului, lăsăm pe dreapta, dincolo de pârâu o stână şi cotim uşor spre stânga
în urcuş. leşim la gol, şi după o scurtă porţiune în urcuş traversăm spre dreapta pârâul ce curge din Căldarea Mieilor şi zona
terminală a rnuchiei ce se desprinde spre sud din Vârful Şerbota. În continuare urmăm valea spre nord-nord-est, trecem apa pe
malul estic pe sub două frumoase cascade şi depăşind pragul glaciar pătrundem în Câldarea Mioarelor (Căldarea Pietroasă a
Negoiului). Continuăm spre nord prin estul Lacului Negoiu (1963m) în urcuş prin căldare până în Şaua Cleopatrei, unde întâlnim
poteca marcată cu bandă roşie (traseul 59-60). De aici putem ajunge la Cabana Negoiu pe poteca marcată cu triunghi albastru
(traseul 33 în sens invers) în cca 2 ore.

54. CONFLUENŢA IZVORUL SCĂRII - IZVORUL NEGOIU (1320 m) - SAUA SCARA (2146 m)
Marcaj. cruce albastră. Durata: 3 ore. Durata în sens invers: 2 ore.
Traseu de vară.
La confluenţa Scara-Negoiu ajungem din localitalea Sălătrucu parcurgând spre nord până la capăt drumul forestier de
pe Valea Topologului (cca 35 km). Puţin mai sus traversăm Pârâul Negoiu şi-n curând ajungem la bifurcaţia potecilor spre
Pârâul Negoiului marcaj triunghi roşu (traseul 53) şi Pârâul Scara marcaj cruce albastră pe care o urmăm la stânga (nord-vest).
Urcăm moderat pe malul stâng al apei şi după mai puţin de o jumătate de oră trecem pe lângă stâna din Scara (1440m). leşim
la gol, continuăm spre nord; depăşim în urcuş pronunţat pragul glaciar iar mai sus traversăm firul pârâului pe partea vestică.
Străbatem Căldarea superioară a Scării pe malul drept al pârâului apoi ne abatem spre nord-nord-est şi-n urcuş moderat
atingem Şaua Scării (2146m), în poteca de creaslă marcată cu bandă roşie (traseul 60). Aici este amplasat un refugiu
salvamont. De aici putem ajunge la Cabana Negoiu în 2 ore pe poteca marcată cu cruce albastră (traseul 36 în sens invers) sau
la Cabana Bârcaciu pe traseul de creastă până în vestul Vârfului Scara, iar de aici pe poteca marcată cu cruce roşie 2 ore
(traseul 39 în sens invers).

TRASEUL DE CREASTĂ
55. CABANA PLAIUL FOII (842 m) - CURMĂTURA ZÂRNEI (1923 m)
Marcaj: bandă roşie. Durata: 9 ½ ore.
De la Cabana Plaiul Foii pornim spre vest pe drumul forestier de-a lungul Bârsei Groşetului. După 9 km ajungem la
cantonul Rudăriţa. De aici urmăm marcajul bandă roşie spre vest pe drumul forestier de pe Pârâul Lerescu cca 2,5 km.
Traversăm pârâul spre sud şi urcăm spre creasta principală făgărăşană pe care o atingem în apropierea şeii ,,La Stâna Arsă"
(1470 m). Aici mai putem ajunge de la Cabana Plaiul Foii fie pe drumul forestier de pe Bârsa Tămaşului, apoi pe poteca
marcată cu triunghi albastru şi roşu de pe Plaiul Mare până în Curmătura Foii (1367m) şi-n continuare pe poteca de creastă
marcată cu bandă roşie peste vârfurile Tămaşul Mare (1735m), Răchiţii (1566m), Ciocanul (1628m), Mănăstirii (1613m) şi
Făgetul Caprei (1513m); fie urcând pe poteca marcată cu bandă galbenă de pe Plaiul Runcului (Muchia Ţânţărenilor) până pe
Vârful Tămaşul Mare şi-n continuare pe traseul de creastă marcat cu bandă roşie spre nord-vest, peste vârfurile enumerate mai
sus. B| în continuare urmăm spre vest poteca de creastă, coborâm domol în Şaua Lerescu (1396m) apoi în urcuş domol atingem
o rarişte a pădurii (din partea vestică a acesteia urmând spre sud-vest o potecă pastorală se ajunge la stâna din Comisu), mai
sus străbatem o fâşie de pădure şi atingem Vârfui Lerescu (1690m). De aici spre nord-vest trecem prin Curmătura Comisului
(1669m) şi ieşim la golul alpin. Puţin mai sus se ramifică spre nord poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 1) spre Valea
Sebeşului şi punct roşu spre Rudăriţa care urmează culmea Văcarea Mare. Depăşim prin sud Vârful Comisu (1883m) şi
continuând urcuşul spre vest pe culmea lată atingem Vârful Luţelor (Buzduganu) (2176m). Coborâm lin în Şaua Luţelor
(2156m), de unde urcăm spre sud-vest pe coama lată a Muntelui Berevoescu, la ramificaţia spre sud-vest a marcajului punct
aibastru spre refugiul Berevoescu (2190m), amplasat pe platoul numit Şleaul Vladului la cca 500m de poteca de creastă. (Timp
de parcurs de la Cabana Plaiul Foii până aici 6 ½ ore.). Ocolim prin vest pe curba de nivel Vârful Berevoescu (2300m), lăsând
pe stânga poteca pastorală care urcă dinspre Valea Vladului (traseul 44) iar spre dreapta traseul 2. Urmăm poteca prin şeile
puţin pronunţate ale Beliei Mari şi Mici; apoi prin Curmătura Vladului (2182m) şi prin nordul Vârfului Brătila (2274m) coborâm în
Curmătura Brătilei (2125m), lângă un mic lac nival. Aici se desprinde spre sud-est poteca marcată cu triunghi roşu spre masivul
lezer (traseul 45) iar spre nord prin Valea Dejanilor o potecă marcată tot cu triunghi roşu (traseul 3). Din Curmătura Brătilei
urcăm spre vest în serpentine, trecem printre cele două vârfuri turtite ale Ludişorului şi cotim spre nord-nord-vest spre
Curmătura Radului (cca 2185m). Ocolim Căldarea Ludişorului adâncită spre stânga şi după ce depăşim prin sud Vârful Zârna
(2223m) coborâm în Curmătura Zârnei (1923m), cea mai largă şi adâncă şa din creasta principală făgărăşană. în vestul
acesteia este amplasat un refugiu semisferic în bună parte deteriorat. Puţin mai la vest se ramifică spre dreapta (vest-nord-vest)
poteca marcată cu punct roşu prin Curmătura Calului spre Cabana Urlea (traseul 8).

56. CURMĂTURA ZÂRNEI (1923 m) - FEREASTRA MARE A SÂMBETEI (2188 m)

Marcaj: bandă roşie. Durata. 3 ½ ore.
Din Curmătura Zârnei (de la refugiu) pornim spre vest şi după cca 100m de mers aproape orizontal lăsăm spre dreapta
marcajul punct roşu spre Cabana Urlea (traseul 8). Continuăm spre vest în urcuş pe o porţiune stâncoasă apoi prin păşunea
alpină. După ce depăşim prin stânga un umăr stâncos (2216m) cotim spre sud-sud-vest pe deasupra căldării nord-vestice a
Zârnei şi atingem culmea Leaota-Zârna în sudul Vârfului Leaota (2312m). Urmăm spre nord-vest în urcuş uşor poteca mai slab
conturată prin păşunea Şleaului Leaotei (un platou uşor înclinat spre sud). Trecem prin sudul unui vârf rotund (2365m) de unde
continuând spre vest lăsăm spre nord un alt vârf (2386m) şi prin şaua plată a Leaotei (2364m) ajungem sub Vârful La Fundu
Bândei (2454m). Din acesta creasta îşi schimbă direcţia spre nord până în Vârful Urlea, formând o custură lungă de 1,75 km
care separă două mari căldări, Căldarea Urlea la est şi Căldarea Bândea la vest. Depăşim Vârful La Fundu Bândei traversând
spre dreapta pe o brână care ne scoate pe Custura Urlei. Urmăm poteca spre nord pe versantul vestic al custurii ocolind Vârful
lezerului (2429m). în nordul acestuia atingem creasta în locul din care se despnnde spre sud-est o potecă marcată cu punct
albastru spre Lacul Urlea (2194m) în continuare coborâm uşor spre stânga, apoi ocolim Vârful Urlea (2473m) pe curba de nivel,
pe direcţia nord-vest si ajungem în şaua estică a Curmăturii lui Mogoş (2344m). Aici întâlnim poteca marcată cu triunghi
albastru ce trece peste Vârful Urlea spre Cabana Urlea (traseul 7).
Continuăm pe poteca de creastă marcată cu bandă roşie, pe curba de nivel, prin sudul Vârfului lui Mogoş (2398m) şi
şaua vestică a lui Mogoş (2330m), apoi ocolim Vârful La Cheia Bândei (2383m) prin sud. Aici întâlnim ramificându-se spre nord
peste vârf poteca marcată cu punct roşu spre Valea Sâmbetei (traseul 11). Cotim spre stânga (sud-vest) şi-n coborâre uşoară
prin apropierea crestei depaşim câteva vârfuleţe şi Colţul Bălăceni (2286m) retras puţin mai la nord. 0 coborâre ceva mai
pronunţată spre vest ne scoate în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188m), unde dinspre nord urcă poteca marcată cu triunghi roşu
(traseul 10) pe care în cca 1 oră 30 min. putem aiunge la Cabana Valea Sâmbetei (1401m).

57. FEREASTRA MARE A SÂMBETEI (2188 m) - SAUA PODRAGULUI (2307 m) Marcaj: bandă roşie. Durata: 6 ore
 Din Fereastra Mare a Sâmbetei urcăm pronunţat spre vest-sud-vest peste Vârful Slănina (2268m), după care coborâm
pe direcţia nord-vest în Fereastra Mică a Sâmbetei (2191 m), unde ajunge dinspre nord traseul 13 marcat cu bandă albastră
(marcaj în bună parte şters). în continuare urcăm spre vest Muntele Gălăşescu Mic ale cărui patru vârfuri puţin pronunţate (cel
mai înalt 2433m) le ocolim prin sud şi coborâm în Fereastra Răcorelelor (2311m); spre nord, hornul vestic al acesteia este
accesibil pentru turiştii experimentaţi, după coborârea acestuia se ajunge în Căldarea Răcorelelor din Sus si mai departe în
Valea Sâmbetei (traseul 15). Urmăm poteca marcată cu bandă roşie spre vestdarîn curând cotim spre sud-vest şi atingem
creasta desprinsă spre sud din Vârfui Gălăşescu Mare (2470m), de unde ne îndreptăm spre nord-vest şi-n coborâre domoală,
pe deasupra căldării estice a Văii Rele atingem Şaua Viştişoarei (2304m). Ocolim pe versantul sudic Vârful Gălbenelele
(2456m), Saua La Hârtopu Ursului (2369m), Vârful Hârtopul Ursului (2461m) şi coborâm prelung în Portiţa Viştei (2310m).
Trecem pe lângă refugiul amplasat aici şi-n partea vestică a acesteia întâlnim urcând dinspre nord pe Valea Viştea Mare poteca
marcată cu triunghi roşu (traseul 18) iar dinspre sud cu acelasi marcai poteca de pe Valea Rea (traseul 46).
Din Portiţa Viştei urcăm pronunţat pe Vârful Viştea Mare (2527m), al treilea ca altitudine din Munţii Făgăraşului şi din
Carpaţii româneşti. Spre sud urmând marcajul punct roşu (traseul 47) pe cea mai înaltă custură din ţară se poate ajunge în cea
o jumătate de oră pe Vârful Moldoveanu (2544m) cel mai înalt din România.
De pe Colţul Viştea Mare coborâm spre nord-vest în Şaua Orzănelei (2305m) unde urcă dinspre sud-vest prin
Căldarea Orzăneaua Mare o potecă mârcată cu triunghi roşu (vezi traseul 48) Continuăm pe poteca de creastă prin sudul
Vârfului Ucişoara (2418m) şi prin Şaua Ucişoara (2312m), după care prinlr-un ocol spre sud depăşim vârfurile'Ucea Mare
(2434m)'şi Corabia (2406m) şi ajungem în Şaua Ucei Mari (2226m). De aici urcăm spre sud-vest în coama Muntelui Podu
Giurgiului al cărui vârf (2358m) rămâne pe dreapta, apoi coborâm domol spre nord-vest, prin sudul Vârfului Tărâţa, în Şaua
Podragului (2307m). Aici întâlnim urcând dinspre nord poteca marcată cu triunghi roşu (traseul 23) pe care putem coborî la
Cabana Podragu (2136 m) unde ajungem în cca o jumătate de oră. Dinspre sud urcă străbătând Valea Buda, Izvorul Mircea şi
Izvorul Podu Giurgiului o potecă marcată cu triunghi albastru (traseul 48).

58. ŞAUA PODRAGULUI (2307 m) - ŞAUA CAPREI (2315 m)

Marcaj: bandă roşie. Durata: 5 ore.
Din Şaua Podragului urcăm uşor spre sud-vest pe poteca de creastă şi depăşim prin sud Vârful Podragu (2462m) după
care în coborâre uşoară ajungem la lezerul Podu Giurgiului (2264m). Traversăm spre sud prin estul acestuia şi urcăm pronunţat
pe un picior estic scurt al Vârfului Mircii (2461m). Mai sus traversăm spre vest prin nordul vârfului până în şeuţa (2448m) dintre
acesta şi Vârful Arpaşul Mare (2468m). Urmăm poteca prin sudul Vârfului Arp'aşul Mare în coborâre spre Saua Vârtopului
(2290m), trecem un segment de creastă ascuţită care cer'e mai multă atenţie, apoi peste un vârfuleţ (2315m) ajungem în partea
vestică a şeii (2287m) la monumentul Nerlinger. De aici părăsim creasta principală pentru a ocoli Vârful Arpaşul Mic (2460m).
Astfel, coborâm scurt spre nord (spre Căldarea Vârtopului) şi continuăm în urcuş spre nord-vest traversând două creste profilate
pe versantul nordic al Arpaşului Mic care delimitează Bazinul Frunţii, puţin mai jos zărim marcajul bandă albastră ce însoţeşte
poteca de la Cabana Podragu pe la Podrăgel (traseul 25). Continuăm traversarea spre vest pe deasupra Căldării Pietroase a
Arpaşului şi atingem creasta principală în partea estică a Portiţei Arpaşului numită şi Fereastra Zmeilor. Pe segmentul de
creastă ascuţit şi accidentat, ce formează Portiţa, pasajele mai dificile sunt prevăzute cu cabluri. După parcurgerea acestei
porţiuni ajungem în Fereastra Mică a Portiţei Arpaşului (2175m), în care întâlnim marcajul bandă albastră al potecii de la
Cabana Podragu prin Căldarea Podrăgelului (traseul 25). Din sud, prin căldăruşa estică Fundu Caprei, unde este amplasat un
refugju, urcă o potecă marcată cu triunghi galben (traseul 49), pe aceasta se poate ajunge în cca 2 ore la Cabana Capra (1520
m). în vestul Portiţei zărim o gaură pe care natură a făcut-o într-o zonă calcaroasă a crestei.
În continuare traversăm spre vest zona superioară a Căldării Fundu Caprei evitând astfel Creasta Vârtopel-Arpăşel
accesibilă doar alpiniştilor. Parcurgem o porţiune spre vest cam pe curba de nivel, apoi coborâm accentuat, cotim spre dreapta
şi pe sub peretele sudic al Crestei Arpăşelului ajungem în căldăruşa vestică a Fundului Caprei. Traversăm căldăruşa spre sud-
vest spre Piciorul Caprei, desprins spre sud din Vârful Capra (2494m), atingem coama piciorului după un efort mai susţinut
făcând o scurtă deviere spre sud şi continuăm după potecă în coborâre uşoară spre vest până la Lacul Capra (2249m), în
apropierea căruia se află un monument ridicat în memoria a patru alpinişti dispăruţi într-o avalanşă. Aici întâlnim marcajul bandă
albastră al potecii care urcă dinspre sud, din Transfăgărăşan, prin apropierea Cascadei Caprei (traseul 50). Ocolim lacul pe
malul nordic în urcuş uşor şi-n scurt timp ajungem în Şaua Caprei (2315m), de unde în coborâre spre vest-nord-vest, pe poteca
marcată cu triunghi albastru în cca 20 min. ajungem în Căldarea Bâlea (traseul 28). Spre nord-est se ramifică poteca marcată
cu cruce albastră spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu (traseul 28).

59. ŞAUA CAPREI (2315 m) - ŞAUA CLEOPATREI (2355 m)

Marcaj. bandă roşie. Durata: 5 ore.
Din Şaua Caprei urcăm iniţial spre sud-vest, apoi spre sud până pe Vârful lezerului (2417m). De p_e acesta coborâm
spre vest, trecem prin Şaua Bâlei (2286m) şi peste vârful plat al Paltinului (2399m). în vestul acestuia întâlnim poteca marcată
cu bandă albastră câre urcă din Căldarea Bâlei (traseul 30). în general, majoritatea turiştilor nu parcurg segmentul de creastă
dintre Saua Caprei şi Saua Paltinului; obişnuit el coboară în Căldarea Bâlii, de unde urcă în Saua Paltinului pe traseul 30.
Străbatem spre sud Şaua Paltinului, în vestul căreia întâlnim marcajul punct albastru care urcă prin Căldarea Mare a Paltinului
dinspre sud-vest (vezi traseul 51).
Continuăm pe poteca marcată cu bandă roşie ocolind prin sud Turnul Paltjnului (2372m), pe o brână îngustă, unde o
scurtă porţiune mai expusă este prevăzută cu un cablu. în curând ajungem în Şaua Doamnei (2294m); parcurgem un scurt
segment pe versantul nordic pe deasupra Căldării Pietroase a Doamnei, ieşim pe creastă şi urmăm poteca spre vest traversând
platoul din sudul Vârfului Laita (2397m). Ajungem în Şaua estică a Lăiţelului (2284m), un loc domol şi înierbat. De aici ocolim
prin sud un mic vârf (2306m), după care depăşim în coborâre pe versantul sudic creasta ascuţită şi stâncoasă a Şeii vestice a
Lăiţelului (2228m), uride esle montat un cablu ajutător. Urmăm apoi poteca în urcuş accentuat până pe Vârful Lăiţel (2390m), un
punct de perspectivă deosebit asupra zonei Lespezi-Negoiu.
De pe Vârful Lăiţel coborâm spre vest-sud-vest până la Lacul Călţun (2135m). La mică distanţă spre sud zărim refugiul
amplasat aici, la care ajunge pe Valea Călţunului poteca marcată cu triunghi albastru (traseul 51). Continuăm după marcajul
bandă roşie prin nordul lacului şi în urcuş domol printre blocuri de piatră ajungem în Portiţa Călţunului (2194m). De aici urmăm
poteca spre nord, prin Căldarea Laita şi după cca 250m înlâlnim pe dreapta poteca marcată cu cruce roşie spre Strunga
Ciobanului (traseul 33). Urcăm uşor spre stânga şi în scurt timp ajungem la ramificaţia spre sud a potecii marcate cu bandă
galbenă prin Strunga Doamnei. Pentru a urca de aici pe Vârful Negoiu sunt două variante: 1) - prin Strunga Dracului şi 2) - prin
Strunga Doamnei.
1. Continuăm spre vest-nord-vest după poteca marcată cu bandă roşie, depăşim o porţiune stâncoasă spălată şi după
câteva zeci de metri ajungem la baza hornului Strungii Dracului pe care-l urcăm ajutându-ne în caz de nevoie de cablul
 fixat aici. La ieşirea din horn atingem o şa mică (2438m), de unde continuăm pe creastă spre nord-nord-vest (cca un
sfert de oră) până pe Vârful Negoiu (2535m), al doilea vârf al ţării după Moldoveanu (2544m).
2. Părăsim spre sud poteca marcată cu bandă roşie şi urcăm spre Strunga Doamnei (o şa îngustă situată în creasta
principală la 2342m) pe care o atingem după ce trecem printr-un horn scurt. Urmăm poteca spre vest şi-n curând
întâlnim urcând dinspre Căldărea Berbecilor (sud) poteca marcată cu bandă albastră (traseul 52). Traversăm în urcuş
uşor Piciorul Negoiului desprins spre sud-vest din Vârful dintre Strungi (2476m), cotim spre dreapta (nord-est) şi urcăm
în creasta principală pe care o atingem la mică distanţă spre nord de Strunga Dracului. De aici urmăm spre nord-nord-
vest poteca marcată cu bandă roşie spre Vârful Negoiu.

De pe Vârful Negoiu (care ne oferă o pespectivă extraordinară în toate direcţiile) coborâm spre nord-vest şi după ce
trecem prin sudul Vârfului Negoiu Mic (2485m) ajungem în Şaua Cleopatrei (2355m). De aici se ramifică spre nord poteca
marcată cu triunghi albastru (traseul 33) pe care în cca 2 ore se poate ajunge la Cabana Negoiu; dinspre sud urcă poteca
marcată cu triunghi roşu din Valea Topologului (traseul 53).

60. ŞAUA CLEOPATREI (2355 m) - ŞAUA SURULUI (2113 m)

Marcaj: bandă roşie. Durata: 6 ore.
Între Şaua Cleopatrei (2355m) şi Vârful Şerbota (2331m) este cuprins cel mai dificil segment marcat din creasta
principală făgărăşană, Custura Sărăţii; porţiunea este recomandată doar turiştilor experimentaţi. Din Şaua Cleopatrei urmăm
poteca marcată cu bandă roşie spre vest, ocolim Vârful Sărăţii (2365m) prin nord, apoi coborâm domol printr-o zonă înierbată şi
în curând după un coborâş mai pronunţat ajungem în Şaua Estică a Sărăţii (2196m). Trecem de câteva ţancuri care ne apar în
cale, apoi depăşim un vârfuleţ (2213m) care desparte şaua estică de cea vestică (2176m) pe care o parcurgem urmând poteca
printre colţuri şi ţancuri. Un urcuş susţinut ne scoate pe Vârful Şerbota (2331 m); la cca 80 de metri de acesta spre vest-nord-
vest, întâlnim poteca marcată cu bandă albastră ce însoţeşte Muchia Şerbotei urcând de la Cabana Negoiu (traseul 35).
Coborâm spre vest-sud-vest spre Şaua Şerbotei (2123m), apoi păstrând direcţia urcăm spre un vârf mic (2212 m) de unde
continuând spre vest pe creasta stâncoasă atingem Vârful Musceaua Scării (2277m). De aici coborâm domol spre vest-nord-
vest, trecem prin Şaua Muscelei (2233 m) şi de vârful vestic al Muscelei (2261m), de unde pe versantul sud-vestic al crestei
ajungem în Şaua Scării (2146 m), la refugiu salvamont. In partea vestică a şeii întâlnim poteca marcată cu cruce albastră ce
urcă dinspre nord de la Cabana Negoiu (traseul 36). Dinspre sud, prin Valea Scării urcă o potecă marcată tot cu cruce albastră
(traseul 54). Saua Cleopatrei-Saua Scării 3 ore.
Din Şaua Scării urmăm spre vest poteca marcată cu bandă roşie, depăşim prin sud un umăr (2261 m) din care se
desprinde spre nord Culmea Bârcaciului, trecem peste Vârful Scara (2306 m) şi coborâm spre sud-vest în Curmătura Gârbovei.
La câteva sute de metri în vestul Vârfului Scara întâlnim urcând dinspre nord, de la Cabana Bârcaciu poteca marcată cu cruce
roşie (traseul 39).
Ajungem în Şaua Estică a Gârbovei (2125 m), de unde depăşim prin sud Vârful Gârbova (2188 m) şi atingem Şauâ
Vestică a Gârbovei (2140m), pe această porţiune creasta este îngustâ prezentând spre nord un abrupt impresionant. în
continuare părăsim creasta traversând în coborâre uşoară versantul nordic înclinat şi brăzdat de vâlcele repezi. Ajungem la
Lacul Avrig (2007 m), sub abruptul nordic al Ciortei, în Căldarea superioară a Avrigului. Aici întâlnim poteca marcată cu punct
albastru ce urcă de la Cabana Bârcaciu prin Căldarea Avrigului (traseul 40). De la lac urcăm accentuat în Portiţa Avrigului (2178
m), apoi urmăm poteca spre vest pe sub platforma Vârfului Vârtopu Roşu (2242 m), trecem printr-o şa largă (2180 m) şi ocolind
prin stânga Vârful Budislavu (2343 m) coborâm spre nord-vest în Curmătura Roşiilor (2159 m). De aici păstrăm direcţia şi-n
coborâre depăşim prin stânga un vârf mic (2193 m), apoi traversăm versantul sudic al Vârfului Suru (2283 m), băzdat de mai
multe pârâiaşe după care ajungem în Şaua Surului (2113 m). La mică distanţă spre vest-nord-vest se desprinde spre dreapta
poteca marcată cu triunghi roşu spre Sebeşu de Sus (traseul 41), Şaua Scării-Saua Surului 3 ore.

61. ŞAUA SURULUI (2113m) - ŞAUA CORBULUI (1568 m)

Marcaj: bandă roşie. Durata: 2 ore.
Din Saua Surului urmăm poteca marcată cu bandă roşie spre vest lăsând pe stânga (sud) Vârful Găvanu (2153 m) iar
spre dreapta poteca marcată cu triunghi roşu, spre Sebeşu de Sus. Coborâm domol pe culmea lată şi în curând trecem peste
Vârful Moaşa sau Cocoriciu (2034m) în vestul căruia întâlnim poteca marcată cu triunghi albastru care urcă dinspre nord pe
Culmea Moaşei (traseul 42). Continuăm spre vest pe creasta lată prin sudul unor blocuri mari de stâncă (Sturii Vâlcului), peste
Vârful Piscului, puţin pronunţat (1860 m), apoi coborâm mai accentuat în Şaua La Apa Cumpăniţă (1807 m). Din şa porneşte
spre sud-vest o potecă marcată cu triunghi albastru (spre Grebleşti). Urmăm traseul spre vest depăşind Vârful Tătaru (1888m)
şi Vârful lui Fătu (1823 m), iar după ce trecem prin nordul vârfurilor Fedeleşului (1805 m şi 1820 m) şi Chica Lacului (sau Chica
Corbului 1649 m) ajungem în Şaua Corbului (1568 m). In vestul acesteia întâlnim poteca marcată cu cruce roşie spre Turnu
Roşu (traseul 43). Poteca marcată cu bandă roşie urmează creasta spre vest până în Valea Oltului la h'alta de cale ferată Valea
Mărului, Şaua Corbului-Halta Valea Mărului 3 ore.
MUNTII FAGARAS