Planul tematic:

1)Urticaria
a)etiologie

b)tabloul clinic

c)tratament

d)profilaxie

2)Migrena
a)etiologie

b)factorii de risc

c)tabloul clinic

d)tratament

3)Edemul-angionevrotic
a)etiologie

b)tabloul clinic

c)tratament
Urticaria este o reactie alergica a organismului, exteriorizata pe
tegumente, sub forma de placi rosii, reliefate (ca placardele provocate de
urzica), pruriginoase (dand mancarimi); sunt insotite de o stare de
neliniste, agitatie, insomnie, senzatia de arsura la nivelul tegumentelor.
In zilele noastre urticaria este frecvent intalnita si se manifesta ca o
maladie reactiva si de avertisment a organismului fata de impactul intern
cu diverse substante chimice din alimentatie (pesticide, ierbicide,
conservanti, etc), din tratamente polipragmazice cu medicamente de
sinteza, din imbracaminte (coloranti, nailon, etc) din cosmetica (vopsele,
deodorante, creme, etc), cu mucegaiurile din mediul profesional si de
locuit sau din atmosfera.
In cazul urticariei se cauta, prin eliminare, sau, eventual, prin testare
alergologica, depistarea agentului sau de multe ori a agentilor cauzali,
pentru ca sa poata fi inlaturati. Astfel, pacientul trebuie sa se observe
foarte bine: in ziua aparitiei urticariei trebuie sa-si noteze tot ce a
mancat, ce medicamente a folosit si ce operatiuni casnice si profesionale
a efectuat; in acest fel, medicul poate fi orientat pentru ca, dintre factorii
posibili declansanti, sa-si poata restrange punctul de testare la cativa, pe
care-i poate confirma sau nu ca fiind implicati.

Intr-un procent mai mic, sunt cazurile de urticarie care pot fi declansate
de alergeni de mediu ca: praful de casa, praful de pe carti vechi, lucruri
vechi, hartie si documente depozitate de multi ani, polenurile si
mucegaiurile, provenite din procesul obisnuit de fabricatie a unor produse
alimentare (branza fermentata, cascaval, branza tip Homorod, vinuri,
 bere) poluarea cu mucegaiuri a unor alimente (dulciuri, gemuri,
branzeturi) sau mucegaiuri aparute in conditii de habitat sau profesionale

1)Etiologie

Tot ceea ce este alergen poate determina urticaria, insa cele mai frecvente
cauze ale urticariei sunt urmatoarele: 
medicamente - la unii copiit aproape toate medicamentele pot provoca
urticarie; consumul de oua, fructe, nuci, alune si moluste (alte alimente pot
provoca uneori urticarie la copii, dar nu si la adulti); infectii virale; cancer,
leucemie; intepaturi de insecte; boli autoimune; disproteinemii; expunere la
frig, caldura, solutii apoase sau lumina soarelui; coloranti si conservanti
alimentari; contactul cu animale, in special pisici. Intertitlu: Factori de risc
Printre factorii de risc se numara: teren alergic (antecedente personale de
alergii); un istoric familial de alergii; stresul. Atentie: urticariile sunt alergii
extrem de periculoase, in cazul celor acute, de exemplu edemul Quincke,
poate aparea edemul glotic care genereaza decesul.

2)Tabloul clinic

Urticaria este caracterizata printr-o eruptie diseminata sau generalizata

alcatuita din papule, placi sau placarde eritemato-edematoase, trecatoare
(evolutie < 24 ore) si pruriginoase. 

Urticaria acuta persista intre 12 si 24 de ore si cunoaste doua forme:

alergica, ale carei cauze declansatoare pot fi intepaturile de insecte,
alunele, nucile, crustaceele, medicamentele, si nealergica, declansata de
medicamente sau alimente care contin amine vasoactive.

Urticaria cronica persista cel putin 6 saptamani, iar evolutia acestei forme
este foarte periculoasa deoarece poate determina complicatii ce pot fi
fatale.
Urticariile fizice si cele de contact sunt cele mai frecvente forme. Cele
fizice sunt provocate de un factor fizic precum presiunea, caldura, frigul,
soarele si se manifesta in zonele presate de pantofi, curea. In general
trecatoare, consecintele bolii dispar spontan. 

Urticariile de contact rezulta din contactul cu substantele vegetale,

animale si/sau chimice, fiind caracterizate prin papula.

3)Tratament
Bolnavii de urticarie pot lua masuri si acasa inainte de a ajunge la medic: ei
trebuie sa evite medicamentele (inclusiv aspirina, laxativele, vitaminele)
eliberate fara prescriptie medicala, baile sau dusurile fierbinti, sa aplice
comprese cu apa rece sau spalari locale pentru ameliorarea pruritului si sa
evite lenjeria intima stramta - orice iritare a pielii poate duce la aparitia de
noi episoade.
Tratamentul medicamentos al urticariei contine antihistaminice anti H1
nesedative (Aerius - potenta cea mai mare si nu are reactii adverse),
efedrina, injectii cu epinefrina pentru simptome severe ca tratament
general, iar ca tratament local se utilizeaza mixturile antifluiginoase. Exista
situatii de urticarii acute grave, in terapia lor introducandu-se cortizon pe
cale generala. In cazul urticariei cronice se aplica metode de
desensibilizare (vaccinuri).

4)Profilaxia

Trebuie evitat (pe cat posibil) sa se introduca in alimentatia copilului lapte

crud, albus de ou, soia, arahide, ciocolata, capsuni, piersici sau preparate
care contin conservanti si coloranti. Daca s-a descoperit alimentul
incriminat acesta trebuie evitat. Este bine de retinut ca nu cantitatea de
alimente consumata conteaza in declansarea urticariei, aceasta putand sa
apara la cantitati mici, atat ca atare, cat si in diferite preparate. 

Exista situatii in care alergia la un aliment se mosteneste (de exemplu

alergia la alune) si de aceea medicul trebuie avizat in legatura cu aceasta.
Daca episoadele de urticarie se repeta, desi a fost indepartat din
alimentatie presupusul aliment alergen, exista posibilitatea efectuarii
testelor alergologice cutanate de catre medicul alergolog (prick test, RAST,
test de provocare), in cabinetele specializate. 
Locurile dureroase in caz de migrena(indicate in desenul de mai sus)
Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata de 4
pana la 72 de ore si care are caracter recidivant (se repeta). O persoana
care are migrene, nu-si poate desfasura normal activitatile cotidiene (de
rutina). Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera cu desfasurarea
normala a vietii, nu produc leziuni pe termen lung. Migrenele pot fi
considerate o afectiune, care trebuie tratata ca atare. Este important
consultul medical de specialitate, deoarece medicul poate recomanda
diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensa asociata migrenelor
.

1)Etiologie

- agregarea familiala (tramsmiterea genetica), a fost evidentiata in cazul

migrenelor. Cu toate acestea nu se stie exact de ce anumite persoane sunt
mai predispuse pentru aparitia migrenelor decat altele

- dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari

vasculare), care pot cauza cefalee intensa secundara diferitelor modificari
chimice de la acest nivel (aceste modificari chimice pot produce
inflamatie, edem si durere)
2)Factori de risc
Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la
a dezvolta migrene:
- istoric familial de migrene;

- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai

mare decat barbatii;

- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste

categorii de varsta;

- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul

bronsic sau epilepsia.
3)Tabloul clinic
Simptomele migrenei pot varia de la caz la caz, deseori fiind precedate de
anumite semne prevestitoare (aura). Simptomele caracteristice aurei apar
de obicei cu aproximativ 30 de minute inaintea atacului migrenos propriu-
zis si este caracterizat prin cefalee care creste in intensitate si tulburari
vizuale (pacientul vede puncte negre sau percepe flashuri luminoase
intense). Unele persoane semnaleaza o senzatie de amorteala sau de
intepaturi la nivelul bratelor, mainilor sau fetei, pe parcursul acestei aure.
Cu toate acestea, majoritatea persoanelor nu relateaza prezenta aurei de
dinaintea episodului migrenos.

Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ: 

- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie)

- cefalee moderat-severa

- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene

- greata, varsaturi

- sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori

chiar si la anumite mirosuri. 

Exista mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De

exemplu, unele femei au migrene care apar inaintea menstruatiei
(premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia migrenele de alte tipuri
de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare celei din
migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee prin faptul ca
acestea apar pe o parte a capului (hemicranie), localizarea dreapta
respectiv stanga a acesteia, putand insa varia de la un episod la altul.
Migrenele sunt deseori acompaniate de fotofobie si sensibilitate crescuta la
zgomote. Migrenele pot aparea de asemenea in contextul altor afectiuni,
precum astmul bronsic sau depresia. Alte afectiuni mai grave, precum
tumorile sau infectiile cerebrale, pot prezenta simptome asemanatoare
migrenelor. Cefaleea datorata altor cauze grave de sanatate sunt relativ
rare.

Evolutie
Simptomele de dinaintea migrenei (prodromale)

Cu o zi sau doua inaintea aparitiei migrenei, persoana in cauza poate relata

diferite simptome precum, fatigabilitate marcata, somnolenta, apetit
selectiv pentru anumite alimente (de exemplu ciocolata), iritabilitate sau
agitatie psihomotorie.

Aura

Un procent de 30% dintre persoanele care sufera de migrene, prezinta

inaintea episodului migrenos propriu-zis unele semne prevestitoare,
denumite medical, aura. Simptomele caracteristice aurei se devolta in 5-20
de minute si sunt caracterizate prin aparitia unor tulburari vizuale de tipul,
flashurilor luminoase intense, punctelor negre, intunecoase, senzatiei de
distorsiune a imaginilor. De asemenea pot aparea si tulburari senzitive
(amorteli, furnicaturi), la nivelul mainilor, bratelor sau a fetei. 
In cazuri mai rare pacientul nu poate sa descrie in cuvinte senzatiile traite,
uneori aparand o slabiciune brusc instalata pe o parte a corpului. In cazul in
care odata cu migrena apar simptome noi, care nu au mai fost semnalate de
pacient, este important ca acesta sa apeleze de urgenta la ajutor medical
de specialitate pentru a elimina alte afectiuni (grave) care pot avea
simptome asemanatoare (accidentul vascular ischemic
tranzitor sau accidentul vascular ischemic sau hemoragic, propriu-zis).

Atacul migrenos

De obicei dupa un interval de 30 de minute de la instalarea aurei, apare

migrena propriu-zisa. Fara tratament, aceasta poate dura intre 4 si 72 de
ore. Durerea de cap (cefaleea), apare pe o parte a capului (hemicranie),
deseori in spatele orbitei, cu toate ca durerea isi poate schimba localizarea
si sa treaca de cealalta parte a capului sau sa generalizeze pe ambele parti.
Durerea poate sa varieze ca intensitate de la moderat la sever, uneori
putand fi atroce, invalidanta. 

Alte simptome care pot acompania cefaleea, sunt: 

- sensibilitatea crescuta la lumina (fotofobie) sau la alti stimuli (auditivi sau
olfactivi)

- greata, varsaturi

- accentuarea simptomelor odata cu efectuarea activitatilor normale

zilnice. 

Destul de rar, s-au semnalat probleme de vorbit (dizartrie), furnicaturi ale

fetei, mainilor, umerilor sau slabiciune instalata pe o parte a corpului
(hemiplegie).

Simptomele aparute dupa atacul migrenos (postdromale)

Odata cu diminuarea si disparitia simptomelor secundare migrenei, pot

aparea anumite simptome, precum: durerile sau crampele musculare,
fatigabilitatea (oboseala accentuata) sau uneori perioade scurte de
revelatie. Aceste simptome pot dura pana la 24 de ore dupa terminarea
episodului migrenos.
4)Tratament

Nu exista un tratament curativ pentru migrene, dar se pot efectua diferite

tratamente in scopul diminuarii intensitatii si frecventei atacurilor
migrenoase. Exista mai multe tipuri de medicamente care sunt folosite in
prevenirea si tratarea recidivelor migrenoase. Exista dovezi ca
administrarea cronica a aspirinei si a unui medicament antiemetic (care
reduc greata si varsaturile), spre exemplu metoclopramidul(Reglan), pot
reduce simptomele asociate migrenei.
O alta metoda de a reduce numarul episoadelor migrenoase este evitarea
factorilor de risc care pot declansa episoadele migrenoase, precum,
consumul de vin rosu sau somnul excesiv sau dimpotriva insuficient.

Pentru diminuarea simptomelor asociate migrenelor, se pot folosi initial

medicamente uzuale care pot fi achizitionate de pacient fara necesitatea
unei retete medicale, precum acetaminofenul (Paracetamol)
sau antiinflamatoriile nonsteroidiene (Aspirina, Ibuprofen,Naproxen).
Majoritatea specialistilor recomanda folosirea AINS, initial, inaintea
utilizarii altor medicamente care pot avea mai multe efecte secundare.
Tratamentul initial al migrenei depinde de severitatea simptomelor si de
frecventa episoadelor migrenoase. Sunt folosite astfel medicamente care
diminueaza simptomele si medicamente care previn atacurile recurente.
Medicamentele cel mai frecvent folosite in tratamentul migrenei, sunt:
- agonistii receptorilor de serotonina (triptanii) sunt medicamente care se
folosesc atunci cand se incearca diminuarea rapida a cefaleei
- derivatii de ergotamina, precum Cafergot, sunt folosite de asemenea in
tratamentul migrenelor dar nu sunt la fel de eficiente ca triptanii

- Midrin este o combinatie medicamentoasa de isometheptene

acetaminofen si diclorfenazona
- antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) ca Aspirina, pot fi procurate si fara
reteta medicala.
Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase
sunt:
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare
- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor
de sange)
- medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt
de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase
- anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de
asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa.
Unele studii medicale au aratat ca inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei (ACE) si blocantii receptorilor de angiotensina, reduc
frecventa episoadelor migrenoase. Cu toate acestea, sunt necesare mai
multe studii medicale care sa dovedeasca acest lucru.
Medicatia antiemetica (care reduce greata si varsaturile), precum
Compazinul sau Reglanul, este deseori prescrisa alaturi de alte
medicamente care pot controla eficient aceste simptome.

Unele medicamente pe baza de triptani sunt folosite de femeile care

prezinta migrene premenstruale. Un studiu medical recent a aratat faptul ca
femeile cu migrene premenstruale care isi administreaza frovatriptan
(Frova), timp de 6 zile (cu 2 zile inaintea menstruatiei). Frovatriptanul este
un medicament folosit in tratamentul cefaleei intense, persistente. Un alt
studiu medical a aratat ca naratriptanul poate preveni atacurile migrenoase
care apar inaintea menstruatiei.
Terapia complementara poate fi asociata tratamentului initial pentru a
reduce numarul si intensitatea atacurilor migrenoase. Este important ca
medicul curant sa fie informat asupra utilizarii unor astfel de terapii.
Acupuntura este o metoda care implica utilizarea unor ace fine care se
insera tegumentar si care au rolul de a concentra si dirija fluxul de energie
catre organele vitale. Acest lucru poate relaxa musculatura si reduce de
asemenea cefaleea. Biofeedbackul este o metoda de relaxare, in care
pacientul invata sa-si controleze functiile organismului si astfel si tensiunea
musculara.
Tehnicile de relaxare, reduc stresul si tensiunea. Iarba fetei (chrysantemum
parthenium) este o planta care poate preveni atacurile migrenoase. Sunt
necesare insa mai multe studii pentru a dovedi eficienta acesteia.
Brusturele (petasites officinalis) este folosita de asemenea in tratamentul si
prevenirea atacurilor migrenoase.
Daca simptomele migrenei persista in ciuda tratamentului efectuat este
recomandata reevaluarea medicala si stabilirea unui nou tratament. In
cazul in care s-au incercat mai multe scheme terapeutice si simptomele
raman persistente, sunt necesare anumite investigatii complementare,
precum RMN-ul sau CT-ul, pentru a elimina alte posibile afectiuni care pot
determina simptome asemanatoare. 
Este posibil ca in unele cazuri, diagnosticul de migrena sa fie unul eronat si
sa fie confundat astfel cu alte cauze de cefalee, care necesita un alt
tratament.
De retinut! 

Episoadele migrenoase se pot repeta chiar si sub tratamentul medical

corespunzator. Scopul tratamentului este de a reduce numarul episoadelor
migrenoase si de asemenea de a diminua intensitatea lor, prin folosirea
unor medicamente eficiente care au putine efecte secundare. In cazul
migrenelor de intensitate medie, sunt folosite pentru inceput
medicamentele mai putin puternice care se pot elibera sifara reteta
medicale. In cazul in care simptomele persista sau se intensifica se va
shimba strategia de tratament si se vor folosi medicamente mai puternice.
Gasirea tratamentului adecvat pentru fiecare persoana in parte necesita
timp si rabdare. Folosirea excesiva a medicamentelor antalgice sau care
controleaza cefaleea, pot cauza recidive (rebound). Aceste migrene de
rebound sunt diferite de cele initiale si apar odata cu disparitia efectului
medicatiei utilizate, fiind necesara o noua administrare. In timp, cefaleea va
reaparea ori de cate ori persoana in cauza intrerupe tratamentul. Medicatia
antimigrenoasa trebuie sa fie recomandata intotdeauna de medicul
specialist. In cazul in care recurentele episoadelor migrenoase sunt
asociate cu prezenta depresiei sau anxietatii, este important ca medicul
curant sa fie informat asupra acestui lucru.
Tratament ambulatoriu
Exista mai multe metode prin care se pot controla simptomele asociate
migrenelor recurente. Dintre metodele care se pot efectua si la domiciliu,
amintim urmatoarele:

- evitarea stresului si controlul psihic adecvat

- practicarea tehnicilor de relaxare care reduc stresul si tensiunea
accentuata
- administrarea unor medicamente folosite cu precadere in profilaxia
episoadelor migrenoase

- identificarea elementelor responsabile in declansarea migrenei precum si

evitarea pe cat posibil a acestora
- apelarea la ajutor medical de specialitate in cazul in care se
suspicioneaza anumite afectiuni psihice ca depresia sau anxietatea
(sindrom anxios depresiv). 

Cefaleea copilului este deseori legata de efectuarea anumitor activitati

cotidiene (examene, exercitiul fizic, stresul) dar mai pot fi de asemenea
asociate si cu lipsa somnului. Parintii si medicul pediatru trebuie sa
urmareasca impreuna evolutia migrenelor la copii si de asemenea sa
monitorizeze cu atentie tratamentul medicamentos efectuat.
Optiuni de medicamente
Medicamentele cel mai frecvent folosite in tratamentul migrenei, sunt: 
- agonistii receptorilor de serotonina (triptanii) sunt medicamente care sunt
folosite atunci cand se incearca diminuarea rapida a cefaleei
- derivatii de ergotamina, precum Cafergot sunt folosite de asemenea in
tratamentul migrenelor dar nu sunt la fel de eficiente ca triptanii
- Midrin este o combinatie medicamentoasa de isometheptene
acetaminofen si diclorfenazona
- antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) ca Aspirina, pot fi procurate si fara
reteta medicala.
Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase
sunt: 
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare
- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor
de sange)
- medicatia antidepresiva ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt
de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase
- anticonvulsivantele precum topiramatul a fost de curand aprobat de
asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa. 
Unele studii medicale au aratat ca inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC) si blocantii receptorilor de angiotensina, reduc
frecventa episoadelor migrenoase. Cu toate acestea sunt necesare mai
multe studii medicale care sa dovedeasca acest lucru. Medicatia
antiemetica (care reduce greata si varsaturile) precum Compazinul sau
Reglanul, este deseori prescrisa alaturi de alte medicamente care pot
controla eficient aceste simptome.

Alte tratamente
Terapia complementara poate fi asociata tratamentului initial pentru a
reduce numarul si intensitatea atacurilor migrenoase. Este important ca
medicul curant sa fie informat asupra utilizarii unor astfel de terapii.
Acupuntura este o metoda care implica utilizarea unor ace fine care se
insera tegumentar si care au rolul de a concentra si dirija fluxul de energie
catre organele vitale. Acest lucru poate relaxa musculatura si reduce de
asemenea cefaleea.
Biofeedbackul este o metoda de relaxare, in care pacientul invata sa-si
controleze functiile organismului si astel si tensiunea musculara. Tehnicile
de relaxare reduc stresul si tensiunea.
Iarba fetei (chrysantemum parthenium) este o planta care poate preveni
atacurile migrenoase. Sunt necesare insa mai multe studii pentru a dovedi
eficienta acesteia.
Brusturele (petasites officinalis) este folosita de asemenea in tratamentul si
prevenirea atacurilor migrenoase.
5)Profilaxie
Profilaxia recurentelor se poate realiza eficient prin evitarea anumitor
factori trigger care pot declansa atacurile, dintre care amintim:
- consumul de ciocolata, glutamat monosodic, vin rosu si cofeina
- somn in exces sau din contra insuficient

- mese neregulate, lipsa meselor

- schimbari meteorologice si barometrice (scaderea sau cresterea presiunii

atmosferice)

- stressul si emotiile intense

- mirosuri puternice sau fumul de tigara

- lumina puternica, inclusiv reflexie intensa luminoasa.

Edemul angioneurotic sau Quincke este o boala caracterizata prin aparitia

brusca de infitrate edematoase ferme, bine delimitate si proeminente,
pruriginoase, localizate la nivelul fetei, mucoaselor si organelor genitale.
Acest edem este considerat o forma de urticarie, deci se presupune a avea
origine alergica, edemul Quincke evolueaza in pusee, uneori febrile,
localizarea laringiana este extrem de periculoasa, daca nu se intervine
rapid poate fi o cauza fatala.

1)Etiologie

Tot ce este alergen poate determina edemul Quincke,ca de exemplu:

-vopseaua de par

-muscaturi de insecte

-produse alimentare

-preparate medicamentoase

2)Tabloul clinic

Edemul afecteaza mucoasele bucale si ale cailor respiratorii superioare,

precum si tesuturile subcutanate laxe ale fetei. Se manifesta printr-o
umflatura bine delimitata, tare, de culoare roz pal, nepruriginoasa, dar care
produce o senzatie de arsura. Poate cauza asfixia din cauza localizarii lui.
Se impune un tratament de urgenta, mai ales daca exista o jena
respiratorie, cu corticosteroizi injectabili cu actiune rapida, asociati cu
clorhidrat de adrenalina. In caz ca tratamentul nu da roade si edemul
continua sa evolueze

3)Tratament

- oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat

- administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de
hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v.
- Fortecortin, 40 mg. i.v.
- Adrenalina, 1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v.
- Suprarenalina, 1 mg.
- Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.
- Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.)
- oxigenoterapie sub presiune
- punctie cricotiroidiana
- internare in spital