MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAłII INTERNAłIONALE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI AMENAJAREA
TERITORIULUI

TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT

Studiu geografic al Zonei Metropolitane Oradea

prin Sisteme InformaŃionale Geografice (G.I.S.)

Conducător de doctorat
prof. univ. dr. Josan Nicolae Doctorand
Bucur Liviu

Oradea, 2009
 Introducere
Pornind de la situaŃia actuală şi respectiv a perspectivelor de dezvoltare a
zonelor metropolitane s-a considerat oportun studiul geografic al unei zone
metropolitane funcŃionale care să prezinte o modalitate modernă de abordare a
spaŃiului geografic şi a implicaŃiilor acestuia în dezvoltarea ulterioară.
Obiectivul principal al studiului din cadrul acestei lucrări îl reprezintă
elaborarea unui model GIS care să prezinte influenŃa elementelor spaŃiului
geografic şi a fenomenelor geografice complexe în direcŃiile de dezvoltare a
arealului de studiu, subliniind totodată favorabilitatea sau restrictivitatea pe care
acestea o induc.
Metodele utilizate în prezenta lucrare sunt specifice aplicaŃiilor GIS,
aplicaŃii ce au cunoscut o dezvoltare foarte rapidă în ultima perioadă, oferind un
suport puternic de analizã a entităŃilor spaŃiale.
Cercetarea s-a bazat pe descrierea, cartarea şi analiza interacŃiunilor
dintre fenomenele geografice prin GIS. Modelarea actuală permite
caracterizarea entităŃilor grafice într-o manieră mai naturală, permiŃănd definirea
obiectelor, prin specificarea topologiei, a relaŃiilor spaŃiale şi generale precum şi
precizarea modului în care aceste obiecte interacŃionează cu alte obiecte.
Având în vedere faptul că dezvoltarea şi planurile viitoare referitoare la
zonele metropolitane se vor petrece în spaŃiul geografic am considerat necesară
direcŃionarea cercetărilor spre studiul rolului spaŃiului geografic în dezvoltare
prin restrictivitatea sau favorabilitatea dată de fenomenele geografice.
S-a considerat că prin cunoaşterea relaŃiilor dintre fenomenele din cadrul
unui spaŃiu geografic se fac primii paşi pentru o dezvoltare durabilă.
Abordarea s-a dorit a fi una sistemică tratând teritoriul metropolitan ca
pe un sistem teritorial respectiv ca pe un ansamblu funcŃional, constituit din
elemente şi relaŃii, care au ca finalitate atingerea unor Ńeluri comune (Ianoş I.,
2000).
Din punct de vedere structural am încercat să supunem analizei cele două
subsisteme majore: cel al componentelor naturale (mediul natural), respectiv cel
al componentelor social-economice şi culturale (mediul antropic).
Un element care s-a considerat ca fiind foarte important l-a reprezentat
precizia şi acurateŃea datelor. Din acest punct de vedere scara de lucru a fost
stabilită la 1:25000.
Toate structurile de date spaŃiale au fost aduse în acelaşi sistem de
coordonate indiferent de sistemul de coordonate a datelor sursă. Astfel întreaga
analiză, respectiv reprezentare grafică are ca şi sistem de referinŃă sistemul de
coordonate naŃional (Stereo70).
Referitor la problematica gestiunii structurilor de date s-a optat pentru
modelul geodatabase creat şi utilizat de către softul ArcGIS, considerat ca fiind
cel mai portivit model GIS datorită complexităŃii sale. Geodatabase oferă un

1
cadru generic pentru informaŃia geografică, în acest model entităŃile sunt
reprezentate ca obiecte cu proprietăŃi, comportament şi relaŃii.
Modelul geodatabase permite integrarea componentelor atât pe verticală
cât şi pe orizontală, permiŃând stabilirea de relaŃii şi reguli între structurile
spaŃiale atât în cadrul aceluiaşi strat cât şi între mai multe straturi. Regulile,
relaŃiile şi parametrii ce definesc sistemul pot fi redefinite în timp odată cu
schimbările ce apar în sistem.
Structurile de date pe care le-am creat în cadrul acestei lucrări sunt uşor
de transferat spre diverse softuri GIS sau pot fi îmbogăŃite prin preluarea de date
de la diverse softuri GIS ceea ce defineşte interoperabilitatea datelor.
Rezultatul modelului nu oferă soluŃii ci un suport decizional. Rezultatul
final trebuie analizat de managerii de sistem, supus dezbaterilor, pentru ca
Ńinând cont de direcŃiile şi directivele impuse de sistemele ierarhic superioare
(regional, naŃional, european) să se decidă direcŃia de dezvoltare din cadrul
sistemului teritorial gestionat.
Capitolul I
Zona Metropolitană Oradea – aspecte generale
1.1 Contextul European cu privire la zonele metropolitane
Uniunea Europeană prin expansiunea sa de până acum cât şi prin
viitoarele aderări preconizate, a devenit un areal foarte divers ce necesită
strategii de dezvoltare a spaŃiului. În acest context un nou concept a fost
promovat în cadrul Uniunii Europene cu scopul de a echilibra dezvoltarea
regională. Acest nou concept este de dezvoltare policentrică.
Regiunile urbane şi oraşele de diferite dimensiuni sunt cele mai apte să
îşi valorifice atuurile în contextul unei cooperări la scară europeană pe plan
economic, social şi politic. Dacă acestea reuşesc în punerea în practică a
reŃelelor într-un teritoriu european policentric într-un mod inovativ, vor crea
condiŃii care să le permită să beneficieze de concurenŃa globală în dezvoltarea
lor.

1.2 Contextul NaŃional cu privire la zonele metropolitane

Având în vedere preocuparea UE privind strategia de dezvoltare pentru
perioada imediat următoare, România a venit în întâmpinarea acesteia elaborând
legi cu privire la amenajarea teritoriului şi urbanism. ( LEGE nr.350 din 6 iulie
2001 - privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ). Actul normativ în speŃă,
reglementează direcŃiile şi modalităŃile de dezvoltare a arealelor urbane astfel:
DefiniŃia Zonei metropolitane (Legea 350- 2001, anexa 2) - zonă
constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre
urbane (Capitala României şi municipiile de rangul I şi localităŃile urbane şi
rurale aflate în zona imediată, la distanŃe de până la 30 km, între care s-au
dezvoltat relaŃii de cooperare pe multiple planuri.

2
 Teritoriu metropolitan este definit conform Legii privind amenajarea
teritoriului si urbanismul ca fiind suprafaŃa situată în jurul marilor aglomerări
urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaŃii
reciproce de influenŃă în domeniul căilor de comunicaŃie, economic, social,
cultural şi al intrastructurii edilitare.
Pornind de la aceste deziderate, la nivel naŃional se preconizează
dezvoltarea de zone metropolitane
1.3. Contextul Regional
Din punct de vedere regional Zona Metropolitană Oradea face parte din
Regiunea de Dezvoltare Nord- Vest care cuprinde judeŃele Cluj, BistriŃa Năsăud,
Bihor, Zalău, Satu Mare şi Maramureş. Politica de dezvoltare policentrică este
cea care stă la baza dezvoltării regiunii conform AgenŃiei de Dezvoltare Nord-
Vest.
1.4 Zona Metropolitană Oradea
Zona Metropolitană Oradea reuneşte la ora actuală următoarele unităŃi
administrativ-teritorale: Oradea, Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu,
Sânmartin, Sântandrei, Girişu de Criş şi Toboliu însumând 245.434 locuitori şi o
suprafaŃă de 70592.76 ha (705.93 km2

Capitolul II
Zona Metropolitană Oradea – potenŃialul natural
2.1 Elemente spaŃiale
na Metropolitană Oradea se situează în partea de vest a României la contactul
dintre Câmpia şi Dealurile de Vest între 470 15´52” în N , 460 54´42” în S
latitudine Nordică, 210 45´25” în V , 220 9´4” în E longitudine estică. Limita
arealului este dată de limitele unităŃilor administrativ-teritoriale ce o compun pe
o distanŃă de 136.85 km în nord, est şi sud iar în vest , pe o distanŃă de 35,64 km
graniŃa României cu R. Ungară .
PoziŃia în cadrul României este una specială datorită limitei sale vestice,
limită ce trebuie privită diferit faŃă de celelalte tocmai prin caracterul său
restrictiv cel puŃin din punct de vedere al deplasărilor. Această limită a
reprezentat o barieră ce a devenit tot mai permisivă tinzând la ora actuală spre a
fi desfiinŃată o dată cu intrarea Ńării noastre în Comunitatea Europeană.
2.2 Structura geologică
Arealul studiat face parte din punct de vedere geologic din extremitatea
de nord-est a Depresiunii Pannonice. În cuprinsul ei se separă un fundament
alcătuit din şisturi cristaline şi depozite sedimentare preterŃiene şi o suită de
depozite terŃiare care reprezintă formaŃiunile propriu-zise ale depresiunii.

Regiunea devine submersă din nou în badenian şi sarmaŃianul inferior,

exondându-se apoi ca urmare a mişcărilor fazei atice. Apele invadează din nou

3
regiunea depunând sedimentele pliocene în facies panonic. Ca efect al fazei
rhodanice, începând din ponŃianul mediu are loc o mişcare de ridicare ce va
produce gradat, de la E spre V, colmatarea bazinului şi exondarea sa.
2.3 Aspecte ale reliefului actual
Situat la contactul Câmpiei de Vest cu Dealurile de Vest relieful se pliază pe
structura geologică ce îl defineşte (fig. 6). Ca şi unităŃi de relief amintim în
partea de vest Câmpia Crişurilor ce are ca subunităŃi Câmpia Barcău – Biharia
dezvoltată la contactul dintre Câmpia Crişurilor şi Dealurile Oradei; Câmpia
Miersigului dezvoltată în prelungirea Dealurilor din partea de sud a perimetrului
(Dealul, Alparea, Dealul Viilor Cordău, Dealul CorneŃu).
Elemente morfometrice ale reliefului
Hipsometria
Pentru întocmirea hărŃilor hipsometrice, expoziŃiei versanŃilor, a pantelor, şi
densitatea fragmentării au fost folosite hărŃi la scara 1: 25000.
Arealul studiat se situează din punct de vedere al altitudinilor între 93,94 şi
345,96 m. Dealul Şimleului având o amplitudine maximă de 245.9 m.
Până la altitudinea de 200 m regăsim 87,32% din teritoriu.
ExpoziŃia versanŃilor
Orientarea suprafeŃelor înclinate în raport cu durata insolaŃiei
condiŃionează repartiŃia regimului caloric, a precipitaŃiilor atmosferice, a
umidităŃii aerului şi solului, impulsionând în mod diferit procesele
morfodinamice, particularităŃile repartiŃiei solului şi vegetaŃiei şi nu în ultimă
instanŃă utilizarea terenurilor.
ExpoziŃia versanŃilor este foarte importantă din punctul de vedere al
rolului pe care îl joacă atât în evoluŃia reliefului cât şi în stabilirea direcŃiilor de
dezvoltare a vetrei localităŃilor.
Geodeclivitatea
Alături de celelalte elemente morfometrice, înclinarea versanŃilor,
reflectă îndeaproape constituŃia litologică şi structura, stadiile de evoluŃie a
bazinelor hidrografice precum şi caracterul modelării trecute şi actuale.
Înclinarea şi conformaŃia elementelor reliefului influenŃează procesele actuale de
modelare, reflectând şi modul lor anterior de acŃiune.
Densitatea fragmentării
A fost calculată pentru reŃeaua hidrografică permanentă şi temporară. S-a
luat în calcul întreaga reŃea hidrografică avându-se în vedere importanŃa actuală
a reliefului.
Valorile densităŃii fragmentării sunt cuprinse între 0 si 3.6 km/km2.
Densitatea fragmentării este mai mare în zona deluroasă, pe depozitele
miopliocene unde reŃeaua hidrografică are o densitate mai mare. Valorile
densităŃii fragmentării sunt scăzute în comparaŃie cu alte zone deluroase din
zona de vest a Ńării.
Energia reliefului

4
 Energia reliefului reprezintă principalul indicator morfometric utilizat în
analiza fragmentării reliefului. În baza acestui indicator se stabilrsc şi
principalele trepte de relief. Acest indicatpor este expresia numerică a capacităŃii
de adâncire a proceselor denudative în opoziŃie cu tendinŃa de înălŃare a scoarŃei
terestre (G. Posea, A. Cioacă 2003). Analiza energiei reliefului are la bază
calculul diferenŃei de altitudine exprimat în metri, raportaŃi la suprafaŃă. Metoda
de calcul aleasă în lucrare este bazată pe pătrate module de 1 km2 .
Se poate observa că fragmentarea reliefului este mai mare în arealul
deluros având valori cuprinse între 0,24 şi 157,37 m/km2.
Tipuri de relief – aspecte geomorfologice
EvoluŃia naturală a albiilor minore în zona Oradei este artificializată.
Regimul natural al cursului Crişului Repede este alterat datorită îndiguirilor
precum şi existenŃei în amonte, în afara arealului de studiu la cca 20km) a
barajelor de acumulare de la Tileagd şi Lugaşu de Jos ce controlează
debitele.Terase fluviatile caracteristice apar doar pe Crişul Repede.
Caracteristica generală a acestora este asimetria
Pofesorul N. Josan opinează că sistemul de terase din zona Biharia ar
putea fi rezultatul abraziunii lacustre şi nu un rezultat al dinamicii fluviatile.
Analiza şi cartările pe tern au scos în evidenŃă un areal de cîmpie mai
înalt situat între Crişul Repede la sud şi Santăul Mic la nord care conduc la
concluzia că ar putea fi vorba de un piemont de acumulare depus într-un mediu
lacustru ce ulterior după retragerea apelor lacului pannonic a evoluat sub
incidenŃa directă a Crişului Repede şi a Crişului Bătrîn.
Alunecările de teren profunde se regăsesc cu precădere pe versantul
drept al Crişului Repede având ca şi cauză principală evoluŃia versantului sub
acŃiunea directă a apelor râului. Alunecarea de teren de la Betfia. Localitatea
Betfia este cantonată pe o veche masă alunecată a cărei fome au fost aplatizate
prin agricultură. În partea estică a localitaŃii Betfia se mai păstrează în relief o
alunecare stabilizată a cărei valuri de alunecare pot fi identificate cu uşurinŃă.
Problema torenŃialităŃii este din ce în ce mai actuală datorită schimbării
utilizării terenurilor ce au fost supuse terasărilor pentru vii şi respectiv
pomicultură. O foarte mare suprafaŃă ocupată în trecut de aceste tipuri de culturi
se află în momentul de faŃă într-o stare puternică de degradare datorată
abandonării culturilor.
2.4 Aspecte climatice
Aşezarea arealului într-un sector larg deschis circulaŃiei maselor de aer,
predominant vestice şi sud-vestice, explică climatul temperat-moderat de
câmpie, blând.
Temperatura
Studiul are la bază informaŃii obŃinute de la staŃia meteorologică Oradea.
Valorea medie multi-anuală a temperaturii aerului este de 10.30C,
oscilând între 9.0 în anul 1985 şi 12.020C în anul 2000.

5
PrecipitaŃiile
InfluenŃa maselor de aer oceanic se manifestă şi prin cantitatea şi regimul
precipitaŃiilor. În acest sens este de reŃinut cantitatea medie anuală relativ mare a
precipitaŃiilor de 611.26 mm/an (în perioada 1961-2003) comparativ cu regiuni
asemănătoare de câmpie din estul sau sudul Ńării aflate sub influenŃa maselor de
aer continental.
Vânturile
În ceea ce priveşte viteza vântului, aceasta este redusă cu valori medii
multi-anuale ce se apropie de 3 m/s. Pe perioada anului se înregistrează un
maxim în luna aprilie când viteza medie multi-anuală a vântului este de 3.4m/s.
Umezeala relativă
Umezeala relativă înregistrează un maxim în perioada rece a anului mai
exact în luna ianuarie (91 %). Perioada de minim se suprapune anotimpului de
vară cu un minim multianual în luna august (47 %).
Nebulozitatea
Nebulozitatea înregistrează un maxim în perioada rece a anului mai exact
în luna decembrie (7,4)
2.5 Resursele de apă
Apele de adâncime
Principalele sisteme acvifere existente în subsolul regiunii sunt cantonate
în depozitele corespunzătoare holocenului, pleistocen-pliocenului superior,
ponŃianului inferior, cretacicului inferior şi triasicului; primele două sisteme au
ape reci în timp ce ultimele trei, ape termale.
Apele freatice sunt cantonate în depozitele holocene.
Apele de medie adâncime, cantonate în depozitele pleistocen-pliocen
superioare sunt situate sub apele freatice până la adâncimea de circa 400 m.
Un statut aparte îl au apele termale cantonate în depozitele cretacicului
inferior din zona Felix, 1 Mai şi din triasicul zonei Oradea
Acviferul holocen (freatic)
Este dezvoltat în complexul celor mai noi formaŃiuni cuaternare din
regiune, formaŃiuni constituite , în cea mai mare parte din aluviuni recente ale
luncilor (qh2) şi depozitele terasei joase (qh1). Sistemul acvifer freatic este
constituit din unul sau mai multe strate cu legături hidrodinamice între ele,
plasate în general până la adâncimea de 25-30 m. Se poate observa că în zona de
câmpie nivelul freatic este cuprins între valori de 2 până la 10 m, ceea ce
permite o alimentare corespunzătoare a localităŃilor din aceast areal.

Apele de suprafaŃă
Apele curgătoare
ReŃeaua hidrografica din Zona Metropolitană Oradea este formată din
Crişul Repede (42.5 km), pârâuri cu cursuri permanente ( 172 km), cursuri
nepermanente (475 km) şi 36 km de canal. ReŃeaua hidrografică este tributară a

6
trei bazine hidrografice Bazinul Barcau, bazinul Crişului Repede şi Bazinul
Crişului Negru.
Pârâul PeŃa reprezintă unul din cei mai importanŃi afluenŃi ai Crişului
Repede nu atât prin debite ci prin faptul că îşi are izvoarele în lacul natural
termal PeŃa ce adăposteşte cunoscutul relict terŃiar Nymphaea lotus var. termalis
de pe teritoriul staŃiunii Băile 1 Mai. Pârâul PeŃa primeşte apele Pârâului
Lacurile naturale
Lacurile naturale sunt reprezentate prin Lacul termal PeŃa, de pe
teritoriul staŃiunii Băile 1 Mai, ce adăposteşte cunoscutul relict terŃiar Nymphaea
lotus var. termalis
Amenajări hidrotehnice şi lacuri antropice
Din punctul de vedere al îndiguirilor şi regularizărilor în scopul apărării
împotriva inundaŃiilor s-au executat lucrări complexe care fac parte din
amenjarea Crişului Repede. În oraş, râul Crişul Repede este regularizat pe toată
lungimea, existând praguri de fund pe tot traseul. În cursul anului 2001 s-a
realizat regularizarea cursului pârâului PeŃa pe cea mai mare parte aferentă
oraşului Oradea.
Pe teritoriul comunei Cetariu există două iazuri de regularizare la
Şişterea şi Tăutelec.
În comuna Nojorid lacurile fac parte din categoria celor antropice, de
tipul iazurilor de acumulare şi regularizare a debitelor (lacul de la Leş şi lacul de
la Şauaieu).
2.6 VegetaŃia şi fauna
În cadrul arealului luat în studiu se desfăşura o vegetaŃie a domeniului
forestier, suprapusă dealurilor şi parŃial reliefului de câmpie şi una de silvostepă,
corespunzătoare câmpiei. În prezent, vegetaŃia spontană ocupă suprafeŃe
nesemnificative, fiind înlocuită în cea mai mare parte de culturi agricole.
VegetaŃia acvatică ocupa odinioară suprafeŃe mai întinse, dar în urma
drenărilor s-a restrâns, fiind răspândită în prezent în zona lacurilor balastiere şi a
canalelor. Caracteristice sunt trestia, papura, rogozul, salcia.
În arealul ce se suprapune dealurilor s-au păstrat petice de vegetaŃie
naturală reprezentată prin pădurile de foioase din zona stejarului ce apare în
amestec cu alte specii, cum sunt: cerul, gorunul, teiul, cireşul, fagul.
2.7. Solurile
Solurile au un rol direct în desfăşurarea proceselor de modelare prin
rezistenŃa opusă eroziunii şi unul indirect prin micşorarea scurgerilor de
suprafaŃă datorită infiltraŃiei apei şi prin asigurarea condiŃiilor pentru dezvoltarea
covorului vegetal. Eroziunea de suprafaŃă depinde de textură, de structura şi de
gradul de tasare a solului. În solurile cu textură grosieră infiltraŃia şi rezistenŃa la
eroziune este mare, dar ele rezista la eroziune numai dacă panta versantului este
redusă şi precipitaŃiile sunt puŃine. DiferenŃa de textură dintre orizonturi atrage
variaŃia rezistenŃei la eroziune. Structura solului se modifică în funcŃie de modul
de utilizare a terenurilor. În solurile cu conŃinut ridicat de humus (care

7
favorizează dezvoltarea covorului vegetal), procesele de eroziune sunt frânate.
Gradul de tasare influenŃează permeabilitatea, astfel încât, cu cât solul este mai
tasat cu atât scade permeabilitatea şi creşte scurgerea în suprafaŃă.
Caracterul gleic şi stagnic au apărut în areal datorită neîntreŃinerii
respectiv distrugerii reŃelei de canale..
Textura soluruilor influenŃează infiltraŃia apei ce se află în relaŃie directă
cu coeficientul de saturaŃie a apei din sol.
2.8 Resurse naturale
Resursele naturale cele mai importane din teritoriu sunt reprezentate de
resursele geotermale. descrise în capitolul II alineatul 5.O foarte importantă
resursă o reprezintă solul. Terenurile agricole reprezintă 70,08 % din areal.
Pădurile reprezintă o altă resursă naturală ce poate să aducă beneficii prin mai
multe modalităŃi de exploatare. În prezent ele ocupă 13,58 % din teritoriu. Ele
pot fi utilizate ca şi areale de recreere care să permită dezvoltarea turismului.
Pe teritoriul ZMO la ora actuală există trei rezervaŃii naturale Locul
fosilifer de pe Dealul Şimleului, Pârâul PeŃa şi Pădurea cu narcise din Oşorhei.
Acestora li se vor adăuga arii de protecŃie SCI şi SPA.
2.9 Utilizarea terenurilor
Identificarea tipurilor de folosinŃă s-a făcut având ca bază
ortofotoplanurile ce au scara de referinŃă 1:5000 (fig. 18).
Un areal foarte sensibil din punct de vedere al modificării utilizării îl
reprezintă arealul deluros din partea de nord a oraşului Oradea asupra căruia
extensia urbană exercită o presiune foarte puternică. O altă problematică a
utilizării terenului derivă din neutilizarea terenurilor agricole în acest scop ele
fiind lăsate în pârloagă în speranŃa vânzării acestora ca suprafeŃe pentru
construcŃii sau datorită scăderii productivităŃii agricole datorită proceselor de
gleizare sau pseudogleizare.
Capitolul III
Zona Metropolitană Oradea – potenŃialul
antropic
3.1 Resursele umane
LocalităŃile componente – apariŃie şi evoluŃie
PrezenŃa omului în arealul ZMO a fost atestată prin numeroase
descoperiri arheologice, fiind favorizată de cadrul natural propice, de
poziŃionarea la răscrucea unor drumuri comerciale importante. În decursul
istoriei, funcŃia şi rolul fiecărei localităŃi s-a schimbat venind în întâmpinarea
cerinŃelor de dezvoltare ale arealului. Astfel rolul cel mai important în teritoriu l-
a avut mai întâi Biharia prin cetatea patrulateră de pământ a lui Menumorut.
Cetatea de la Biharia, legată de începuturile noastre medievale, este prima cetate
din istoria Transilvaniei care a rămas atestată în documentele de cancelarie ale
evului mediu, deci cea mai veche atestare documentară în zonă, din anul 1075.

8
Încă din 1091 s-a încercat stabilirea unei episcopii catolice, dar se pare că
această încercare a dat greş, iar Ladislau I, după ce a întemeiat Capitlul din
Oradea, a mutat aici şi episcopia de la Biharia.
Putem spune că această dezvoltare în spaŃiu nu s-a oprit niciodată ea
continuând în prezent prin acordurile dintre aşezările din jur şi municipiul
Oradea.
LocalităŃile ce au gravitat în jurul Oradei au avut evoluŃii diferite unele
dispărând complet, altele fiind mutate ori repopulate, altele apărând în mod
natural ori datorită împrejurarilor.
Din punct de vedere al atestării documentare majoritatea aşezărilor sunt
menŃionate ca existând încă din secolul XIII.
Foarte importante pentru areal sunt cele două staŃiuni balneoclimaterice
dezvoltate în partea de sud a oraşului Oradea bazate pe exploatarea apelor
geotermale.
EvoluŃia spaŃială a verelor de sate s-a realizat prin compararea mai multor
hărŃi pornind din anul 1782, 1910, 1960 şi ortofotoplanurile din anul 2004.
EvoluŃia numerică a populaŃiei.
Dinamica şi schimbările din structura populaŃiei au fost surprinse pe baza
informaŃiilor statistice oferite de recensămintele din anii 1880 - 1910- 1930 –
1966 – 1992 – 2002 şi a datelor obŃinute de la primării pentru perioada 2004 -
2007.
Dinamica populaŃiei
Mişcarea naturală a populaŃiei este definită de “regres natural”,
înregistrând totuşi o îmbunătăŃire a situaŃiei , valorile înregistrând un trend
ascendent dar rămânând în continuare negative, mortalitatea înregistrând valori
superioare faŃă de natalitate în fiecare an din perioada 2000- 2007
Mişcarea migratorie înregistrează valori negative în mediul urban şi
pozitive în mediul rural. Rezultă astfel un bilanŃ demografic general negativ (-
3,30 ‰) pentru mediul urban respectiv 12,53‰ pentru mediul rural.
Structura populaŃiei
Structura etnică şi confesională sunt strâns legate de evoluŃia istorică a
arealului fiind influenŃată de colonizări respectiv emigrări şi emigrări forŃate.
Structura etnică cât şi cea confesională pune în evidenŃă o diferenŃiere între
partea de nord a arealului şi partea de sud a acestuia.
3.2 Aspecte economice şi sociale
Aspecte economice
În cadrul ZMO pentru arealul rural profilul economic este definit de
activităŃi legate de agricultură. Industria şi serviciile nu reprezintă o pondere
însemnată în profilul economic al comunelor remarcându-se totuşi prezenŃa
câtorva unităŃi industriale din categoria micilor investitori dar şi câteva unităŃi de
producŃie mai mari.

9
 Sectorul industrial al municipiului Oradea în prezent, după toate
modificările în structura industriei de pe teritoriul oraşului, în Oradea se găsesc
câteva din ramurile industriale principale, cum sunt: industria chimică, industria
materialelor de construcŃii, industria prelucrării lemnului, industria constructoare
de maşini şi echipamente, industria uşoară, industria alimentară.
Sănătate
Din punct de vedere al dotărilor din domeniul sănătate în mediul rural se
asigură doar servicii medicale primare, asistenŃa medicală a populaŃiei este
asigurată prin intermediul dispensarelor medicale umane şi unităŃile
farmaceutice Nu toate localităŃile dispun de dispensar medical, acelaşi lucru
putând să îl spunem şi despre farmacii. Aceste aspecte diminuează gradul de
atractivitate al localităŃilor din punct de vedere medical. Toate localităŃile din
arealul ZMO depind din punct de vedere medical de centrul urban astfel încât
distanŃa faŃă de oraş devine un factor diminuator al atractivităŃii din acest punct
de vedere.
ÎnvăŃământ, cultură şi artă.
Procesul de educaŃie şi învăŃământ în mediul rural din cadru ZMO este
asigurat de la grădiniŃă până la nivelul şcolilor generale cu clasele I-VII, în
limbile română şi maghiară în funcŃie de cerinŃele fiecărui sat. Creşe nu există
decât în Oradea. Pentru învăŃământ liceal, postliceal, universitar elevii din
mediul rural sunt obligaŃi să se deplaseze în Oradea.
Turismul
Zona Metropolitană Oradea se remarcă prin turismul balnear bazat pe
resursele de ape termale din areal. Acest tip de turism are cea mai mare pondere
în turismul ZMO. Centrele cele mai importante ăn acest sens sunt reprezentate
de staŃiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai situate în comuna Sânmartin. Factorii
naturali de cură sunt reprezentaŃi de apele minerale termale (20-48o C),
oligominerale, slab radioactive, nămol sapropelic şi turbos, bioclimat de coline
sedativ -indiferent.
3.3 Echiparea teritoriului
Echiparea teritoriului este reflectată de numărul de locuinŃe, reŃelele de
distribuŃie a apei potabile, a energiei electrice, termice ,canalizare. La acestea se
adaugă reŃelele de televiziune, internet, telefonie, acestea putând fi înlocuite la
ora actuală cu servicii ce nu necesită existenŃa legăturilor prin cablu la diverse
reŃele.
LocuinŃe
EvoluŃia numărului de locuinŃe reflectă preferinŃele locuitorilor către diverse
areale. Din datele furnizate de către Consiliul JudeŃean Bihor se poate urmări
evoluŃia în timp, pentru mediul rural, în perioada 2002 – 2007 a numărului de
construcŃii cuprinzând: locuinŃe(L),construcŃii industriale(I), construcŃii ce Ńin de
domeniul agricol (A), serviciu administrativ (SA) şi infrastructura (IS)
UtilităŃi şi infrastructuri tehnice

10
 Din punctul de vedere al distribuŃiei apei potabile se pot observa câteva
sate care nu beneficiază de reŃea de apă potabilă sau reŃeaua de distribuŃie
acoperă parŃial necesităŃile.
ReŃeaua de canalizare lipseşte cu desăvârşire din majoritatea comunelor
fiind prezentă la nivelul anului 2002 doar în Nojorid şi Sânmartin. În prezent
canalizare se găseşte şi în comuna Sânmartin. Proiectele viitoare ale ZMO
includ extinderea reŃelei de apă potabilă şi canalizare la nivelul tuturor satelor
din areal.
DistribuŃia energiei electrice acoperă în procent de apropape 100%
reŃeaua de utilizatori din toate arealele administrative ale ZMO.
Energia termică se distribuie doar în Oradea şi Sânmartin.
ReŃeaua de distribuŃie a gazelor natural se regăseşte în Oradea, Biharia,
Borş şi Sântandrei.
Infrastructura de transport
ReŃeaua de drumuri din perimetrul ZMO cuprinde drumuri naŃionale
61,16 km, judeŃene 65.37 km şi comunale 130,72 km (fig. 26 )
În viitor reŃeaua de drumuri va trebui să se adapteze noilor cerinŃe de
trafic. O primă modificare importantă pentru traficul oraşului Oradea a
reprezentat-o construirea şoselei de centură în partea de sud a oraşului preluînd
traficul greu ce tranzitează oraşul pentru a se deplasa spre Arad, Deva, Cluj
Napoca.
ReŃeaua feroviară nu este electrificată.Tranzitarea oraşului de reŃeaua feroviară
creează dificultăŃi legate de poluarea sonoră
Oradea deŃine un aeroport situat în partea de sud a oraşului, cu posibilităŃi de
modernizare pentru traficul internaŃional.

Capitolul IV
Tehnici utilizate
4.1. Structuri de date
GIS stochează şi utilizează date în trei modele de date spaŃiale: vector,
raster şi TIN. De asemenea se pot importa date tabelare externe care urmează a
fi relaŃionate cu datele atribut asociate cu straturile vectoriale.
Structuri de date vectoriale
Reprezentarea realităŃii se poate realiza prin date vectoriale (puncte, linii
şi poligoane). Această modalitate de reprezentare este denumită în mod generic
model vector. Punctele reprezintă perechi de coordonate x şi y. Liniile sunt
seturi de coordonate care definesc o formă. Poligoanele sunt seturi de
coordonate care definesc limitele unei suprafeŃe plane. Coordonatele sunt cel
mai adesea perechi (x, y) sau triplete (x,y,z-unde z reprezintă o valoare cum ar fi
elevaŃia)
Structuri de date raster
Modelul raster conŃine două entităŃi: celula şi imaginea.

11
Realitatea este reprezentată ca şi suprafaŃă care este divizată într-
o reŃea regulată de celule. PoziŃia celulei este definită prin număr
de linie şi număr de coloană într-o imagine şi numai una. Fiecare
imagine este definită de tema sa şi de un număr de imagine.
Teritoriul care conŃine această imagine este definit de coordonate şi
de extensie. Aceste caracteristici conŃin şi unitatea de măsură şi
valoarea fiecărei celule.
Imagini
Imaginile percepute în GIS sunt de regulă preluate prin teledetecŃie. O
imagine digitală constă dintr-o matrice de numere ce înfăŃişează o distribuŃie
spaŃială a unor parametrii. Aceştia pot fi: reflectanŃa radiaŃiei electromagnetice
(albedoul), emisivitatea, temperatura, topografia, sau orice alt parametru
cantitativ.
Griduri
Gridurile reprezintă date derivate şi sunt adesea utilizate pentru analiză
sau modelare. Ele pot fi create din puncte, cum ar fi concentraŃia unor substante
chimice în sol, altitudine, sau pot să se bazeze pe clasificarea unei imagini, cum
ar fi de exemplu un grid de utilizare a terenurilor. Gridurile pot fi de asemenea
create prin conversia datelor vector. Cu cât rezoluŃia GRID-ului este mai mare
(celule de dimensiuni mai mici) cu atât acurateŃea este mai bună.
Gridurile pot să stocheze valori continue, cum ar fi pentru o suprafaŃa de
elevaŃie. (DEM)
Modelul Digital de ElevaŃie (DEM) este un tablou ordonat de numere care
reprezintă distribuŃia spaŃială a unor valori de altitudine măsurate deasupra unui
nivel altimetric stabilit. Valorile altimetrice pot fi valori ale unor puncte din
teren sau pot fi valori altimetrice medii ale unor porŃiuni din terenul analizat.
TIN (Triangulated Irregular Networks)
TIN este o structură de bază care generează suprafeŃe. Modelul TIN este
bazat pe triunghiuri neregulate. Realitatea este reprezentată sub forma unei
reŃele de triunghiuri interconectate trasate între puncte cu trei valori de
coordonate x, y si z. Modelul TIN este un mod eficient de a stoca şi analiza
suprafeŃe.
SuprafeŃele eterogene a căror înfăŃişare variază mult în anumite zone şi
mai puŃin în altele pot fi modelate cu mai mare acurateŃe cu ajutorul TIN decât
prin raster. Acest lucru se întâmplă deoarece în locurile unde suprafaŃa variază
mult se pot utiliza multe puncte pentru a reprezenta suprafaŃa respectivă, iar
unde aceasta variază puŃin se folosesc puncte mai puŃine. ArcGis stochează
suprafeŃele ca şi date TIN.
Crearea TIN se realizează după un algoritm denumit triangulaŃia
Delaunay (Sole & Valanzano, 1996).
Date tabelare

12
 Tipul de format intern al datelor tabelare este stabilit de fiecare produs
GIS. În ceea ce priveşte softul utilizat menŃionăm faptul că, există două categorii
de tabele şi anume ceea ce se numeşte tabel atribut (Atribute Table) şi fişiere
oarecare în formate diferite (ASCII, dbf sau formate proprii), care pot fi asociate
cu aceasta Tabelele atribut se creează odată cu fişierul spaŃial şi sunt intrinsec
legate de acesta.

4.2 Geodatabase (baze de date geografice)

Geodatabase reprezintă un nou concept ce permite integrarea topologică
a claselor de entităŃi grafice similare modelului coverage (vezi cap.IV.) .
Geodatabase oferă un cadru generic pentru informaŃia geografică. Acest cadru
poate fi utilizat pentru a defini şi prelucra o mare varietate de aplicaŃii utilizator.
Geodatabase suportă date vectoriale şi raster orientate obiect. În acest model
entităŃile sunt reprezentate ca obiecte cu proprietăŃi, comportament şi relaŃii.
EntităŃi grafice în cadrul geodatabase
Deoarece se pot crea obiecte personalizate, numărul de clase potenŃiale
de obiecte este nelimitat. Formele de bază pentru clasele de obiecte geodatabase
sunt punct, linii, poligoane alături de derivate ale acestora cum ar fi multipoint
şi multipatch. De asemenea se pot crea şi obiecte cu geometrii noi. Toate clasele
de obiecte sunt caracterizate de coordonatele x, y; putând să deŃină în plus
valoarea z sau z şi m (z reprezentând elevaŃia iar m reprezintă valori de distanŃe
sau costuri).
Topologia în cadrul geodatabase
În tehnologiile GIS topologia este un model utilizat pentru a descrie
modul în care entităŃile grafice partajează geometria, dar şi un mecanism pentru
stabilirea şi gestionarea relaŃiilor topologice între entităŃi grafice. Softul utilizat
în această lucrare implementează topologia prin intermediul unor reguli de
validare care definesc modul în care entităŃile grafice pot partaja spaŃiul
geografic, dar şi printr-un set de instrumente de editare care lucrează cu
entităŃile grafice ce partajează geometria într-o anumită manieră integrată.
Totalitatea relaŃiilor spaŃiale în cadrul unui singur strat sau între mai
multe straturi vectoriale, indiferent de tipul de structură (punct, polilinie, poligon
) sunt gestionate în geodatabase prin intermediul unei asocieri numită topologie.
Subtipuri şi domenii ale atributelor
Geodatabase oferă mecanismul care asigură că datele stocate în
geodatabase sunt consistente în conformitate cu modelul de date. Geodatabase
are câteva proprietăŃi importante privitoare la managementul şi integritatea
datelor incluzând reguli de validare, clase de relaŃii, reŃele geometrice ş.a.m.d.
Fiecare din aceste capabilităŃi şi modul în care se folosesc sunt decisive.
Există două tipuri diferite de domenii ale atributelor: domenii interval (range
domains) şi domenii de valori codificate (coded value domains). Fiecare
domeniu are un nume, o descriere şi un tip de atribut specific pe care se aplică.

13
Clase de relaŃii
Adesea sistemele din lumea reală au anumite asociaŃii cu alte obiecte din
baza de date. Aceste feluri de asociaŃii între obiectele din geodatabase se numesc
relaŃii (relationships). RelaŃiile pot exista între obiecte spaŃiale (entităŃi grafice
din cadrul claselor de entităŃi grafice), obiecte nespaŃiale (rânduri în cadrul
tabelelor) sau între obiecte spaŃiale şi nespaŃiale. Obiectele nespaŃiale sunt
stocate în cadrul geodatabase în clase de entităŃi grafice, obiectele nespaŃiale
sunt stocate în tabele, iar relaŃiile sunt stocate în clase de relaŃii.
4.3 Operatori şi funcŃii în analiza spaŃială
Generarea de suprafeŃe
SuprafeŃele sunt rezultatul unui proces de interpolare ( în cazul
rasterelor) sau triangulaŃie. Aceste metode sunt utilizate pentru generarea
modelelor digitale de elevaŃie, fie de tip GRID, fie de tip TIN, în cazurile în care
se folosesc date culese de pe diferite produse cartografice clasice . În acest
capitol intenŃionăm să descriem metodele de interpolare şi triangulaŃie care au
fost utilizate pentru obŃinerea DEM-urilor folosite în studiu. Cu toate că aceste
metode sunt foarte diferite între ele, procesul de obŃinere a modelelor digitale de
elevaŃie în sine, cuprinde anumite etape comune, ele find descrise pe scurt în
rândurile de mai jos.
În continuare vom prezenta metodele de interpolare, ajustare şi
triangulaŃie folosite
Metoda IDW (DistanŃa Inversă Ponderată – Indirect Distance
Weighting).
Metoda IDW (DistanŃa Inversă Ponderată) se bazează pe ipoteza că
influenŃa valorii unui anumit punct asupra valorii unui alt punct scade invers
proporŃional cu distanŃa dintre ele.
Metoda Spline.
Spline este o metodă de interpolare deterministă, local stohastică
(Eckstein 1989, Hutchinson şi Gessler 1994, citaŃi de Hartkamp et al. 1999 )
metodă care poate fi considerată ca echivalentul matematic al potrivirii unei
suprafeŃe bidimensionale flexibilă pe mai multe puncte cu o distribuŃie
neregulată.
Metoda Kriging
IDW şi Spline sunt numite metode de interpolare deterministe deoarece
ele se bazează pe formule precise în determinarea valorilor interpolate. O a doua
familie de metode sunt cele geostatistice, care se bazează pe metode statistice ce
includ autocorelaŃia (corelaŃia statistică dintre punctele măsurate). Din această
cauză aceste tehnici de generare a suprafeŃei pot furniza şi o anumită măsură a
incertitudinii sau acurateŃei predicŃiei.
Metoda de interpolare Kriging este similară cu IDW în care ponderile
sunt deduse pentru a prezice măsurarea într-o locaŃie.
Metoda Topogrid.
Topogrid este o metoda de interpolare special dezvoltată pentru a crea

14
modele digitale de elevaŃie corecte din punct de vedere hidrologic folosind date
referitoare la elevaŃie şi reŃea hidrografică. Algoritmul se bazează pe un program
dezvoltat de Hutchinson (1988, 1989), denumit ANUDEM (Australian National
University Digital Elevation Model). Pentru mai multe informaŃii în legătură cu
acest program vezi Hutchinson & Dowling (1991) şi Hutchinson (1993).
Metoda de interpolare a fost concepută în aşa fel încât să fie utilizabilă
cu tipurile de date cele mai frecvente (hărŃi topografice digitizate) şi să Ńină cont
de caracteristicile suprafeŃelor topografice. Metoda este o variantă discretizată a
metodei spline fiind modificată în aşa fel încât să poată reda variaŃiile bruşte
care pot să apară în suprafeŃele de teren (ex. culmi interfluviale, funduri de vale,
etc)

FuncŃii SpaŃiale
FuncŃiile asociate cu modelarea cartografică bazată pe celule raster pot fi
împărŃite în 4 tipuri:
- FuncŃii orientate pe o singură celulă (local functions).
- FuncŃii orientate pe un grup de celule dintr-o vecinătate (focal functions).
- FuncŃii orientate pe toate celulele din setul de date raster (global functions).
- FuncŃii care execută aplicaŃii specifice (application functions).
Fiecare funcŃie din aceste categorii este influenŃată sau este bazată pe
reprezentarea spaŃială sau geometrică a datelor nu doar prin atributele pe care le
conŃine. De exemplu, o funcŃie care adună două straturi – şi care lucrează pe o
singură celulă – este dependentă de locaŃia şi de valoarea corespunzătoare din
celălalt strat.

Operatori şi funcŃii matematice

Operatorii şi funcŃiile evaluează expresii doar pentru celulele din input
care coincid spaŃial cu cele din output.
Operatorii matematici execută operaŃii pe valorile a două sau mai multe
rastere. Există trei grupuri de operatori în Raster Calculator: Aritmetic, Boolean
şi Relational
Clasificări si Reclasificări
Clasificarea datelor
Clasificarea reprezintă operaŃiunea prin care mai multe valori apropiate
sunt tratate ca una singură şi fiecărui grup i se asociază un simbol unic. Modul
de stabilire a claselor – determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei
clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase şi deci felul
în care va arǎta harta. Prin schimbarea claselor se creazǎ hǎrŃi cu aspect foarte
diferit. În general se urmǎreşte ca valori similare sǎ fie în aceeaşi clasǎ.
Reclasificarea
Reclasificarea are ca scop principal prelucrarea combinată a unor straturi
de date care nu pot fi comparate direct.

15
 Prin reclasificare înŃelegem înlocuirea valorilor celulelor din input cu
altele, rezultând un alt raster în output. Datele de intrare pot fi în orice format
raster. Dacă avem un raster multibandă, doar prima bandă va fi folosită pentru
reclasificare.
Capitolul V

Modelare GIS
Modele de reprezentare a favorabilităŃii pentru arealul Zonei
Metropolitane Oradea
Modelul GIS propus s-a dorit a prezinta influenŃa elementelor spaŃiului
geografic şi a fenomenelor geografice complexe în direcŃiile de dezvoltare din
cadrul arealului de studiu, subliniind totodată favorabilitatea sau restrictivitatea
pe care o induc acestea în cadrul dezvoltării durabile. În cadrul modelului au fost
utilizate metode de analiză descrise în capitolul IV.
Prin favorabilitate vom înŃelege măsura utilităŃii terenului pentru un scop
propus. Procesul de determinare a favorabilităŃii este analitic, secvenŃial şi poate
fi utilizat pentru crearea de scenarii în funcŃie de parametrii de intare.
Analiza favorabilităŃii, indiferent de metoda utilizată, reclamă nevoia de
a înŃelege foarte bine caracteristicile datelor de intrare, regulile de combinare a
datelor spaŃiale, strategia de ierarhizare a datelor şi înŃelegerea modului în care
să se dezvolte obiective ce vor fi utilizate în stabilirea direcŃiilor de analiză
(M.H. Carr, P.D. Zwick 2007)
5.1 Modelare în GIS
Modelarea în cadrul GIS oferă posibilitatea combinării datelor din
diverse surse pentru a descrie şi analiza interacŃiunile dintre date, constituind un
suport pentru luarea deciziilor. La modul cel mai general un model poate fi
definit ca fiind o reprezentare convenŃională a realităŃii în formă materială sau
simbolică. Un model obŃinut cu ajutorul tehnologiei GIS se numeşte model
spaŃial. Acesta exprimă localizarea, tema, temporalitatea, relaŃii între
caracteristici. Scopul principal este de a obŃine informaŃii semnificative, într-un
timp scurt.
Toate modelele de date geografice digitale anterioare se bazau pe
reprezentări geometrice: puncte, linii şi poligoane. Din păcate această abordare
are câteva limitări pentru modelarea sistemelor geografice. Astfel s-a încercat
îndepărtarea acestor dificultăŃi prin utilizarea de modele de date geografice
obiect. Aceasta a dus la o îmbogăŃire a sistemului geografic ce a fost modelat
într-o manieră integrată în GIS.
5.2 Modelarea datelor geografice în practică
Modelarea datelor geografice începe cu definirea clară a obiectivelor
proiectului, definirea obiectului relaŃiilor dintre acestea, formularea logică a
modelului şi crearea modelului fizic. Aceşti paşi sunt premergători creării bazei
de date şi în final a utilizării sale.

16
 La baza modelării GIS se află conceptul de geoprocesare care se bazează
pe transformarea datelor. O operaŃie tipică de geoprocesare preia un set de date
în intrare, execută o operaŃie pe acest set de date care în final va produce un
rezultat. Geoprocesarea efectuată în cadrul ArcGIS permite execuŃia unor
operaŃii utilizând mai multe tipuri de date diferite şi un numar mare de metode
Geoprocesarea reprezintă una din cele mai puternice componente ale GIS.
5.3 Etapele de realizare a modelului
Modelul creat în cadrul acestei lucrări se bazează pe modelul LUCIS
realizat de Margaret H. Carr şi Paul D. Zwick în anul 2007, adaptat cerinŃelor de
dezvoltare specifice teritoriului de studiu. Modelul necesită evaluarea
favorabilităŃii pentru diverse componente ale mediului geografic. Prin
compararea rezultatelor se vor identifica arealele de favorabilitate şi respectiv de
potenŃial conflict. Acest demers este realizat prin următorii paşi: Stabilirea
obiectivelor , Crearea datelor de imput, Favorabilitatea, PreferinŃa, Conflict.
Stabilirea Obiectivelor:
Obiectivul a fost stabilit din prima etapă a acestei lucrări ca fiind
identificarea direcŃiilor de dezvoltare a spaŃiului pe baza factorilor de
favorabilitate şi restrictivitate .
S-a considerat că dezvoltarea viitoare a spaŃiului se va realiza pe trei
mari direcŃii de dezvoltare (fig. 27 ): agricultură (terenurile cu favorabilitate
pentru arabil, păşuni, fâneŃe, vii, livezi, legumicultură), urban (terenurile ce
prezintă favorabilitate pentru dezvoltare urbană înglobând : zone cu funcŃiuni de
locuinŃă (rezidenŃiale), zone comerciale şi servicii, zone industriale, zone
speciale de folosinŃă) şi areale de protecŃie (terenurilor cu favorabilitate pentru
parcuri, fond forestier, rezervaŃii naturale, complexe de agrement).
Crearea datelor de intrare
Datele necesare analizei de dezvoltare spaŃială pot fi grupate în şapte
categorii descrise de Ian McHarg în Design with Nature (1995), în ordinea
evoluŃiei subsol, sol, vegetaŃie, viaŃa animală urmată de viaŃa umană şi tot ce se
asociază acesteia:Geografice, Biologice şi Ecologice, Demografice, Economice,
Administrative, Culturale, Infrastructura.
Favorabilitatea
Pentru analiza favorabilităŃii pornind de la datele de intrare în corelaŃie
cu obiectivul principal al modelului am realizat părŃi ale modelului global care
asamblate vor putea să ofere o procesare rapidă şi eficientă a favorabilităŃii
teritoriului. Pentru fiecare domeniu am realizat un tabel care să prezinte
influenŃele pe care componenetele spaŃiului geografic le induc în evaluarea
favorabilităŃii.
Urban
Pentru reprezentarea favorabilităŃii pentru dezvoltarea urbană au fost
studiate cele trei mari direcŃii din punct de vedere funcŃional: rezidenŃial,
industrial şi comercial. Toate acestea se află într-o strânsă corelaŃie
condiŃionându-se reciproc. Pe lângă această intercondiŃionare dezvoltarea urbană

17
 este influenŃată de elementele naturale şi antropice ce există sau se vor dezvolta
în areal.
Factorii de influenŃă pot acŃiona în mod diferit pentru cele trei direcŃii de
dezvoltare urbană. Astfel infrastructura de căi ferate induce restrictivitate pentru
zona rezidenŃială dar prezintă favorabilitate pentru dezvoltarea arealelor
industriale .
ApariŃia sau dispariŃia unui factor de influenŃă va duce în mod automat la
redistribuirea arealelor de favorabilitate.
S-au creat modele ce au ca scop reprezentarea favorabilităŃii dezvoltării
urbane Ńinând cont de influenŃa:
o factorilor naturali –

caracteristici ale reliefului,

arii protejate

ape de suprafaŃă
o factorilor antropici

infrastructura de drumuri şi căi ferate

gradul de atractivitate
Pentru calculul gradului de atractivitate s-au luat în calcul elemente
legate de evoluŃia aşezărilor, dinamica populaŃiei, aspecte economice şi sociale,
echiparea teritoriului (în limita datelor de care am dispus) tratate în lucrarea de
faŃă în capitolul III.
Agricultura
Pentru calculul favorabilităŃii terenurilor agricole am utilizat normele de
bonitare a terenurilor pentru condiŃii naturale descrise în detaliu în
„Metodologia elaborării studiilor pedologice” (Florea N. şi colab. 1987)
Pentru calculul favorabilităŃii pentru utilizare agricolă au fost analizate
informaŃii precum panta terenului, expoziŃia versanŃilor, temperatura,
precipitaŃiile şi respectiv influenŃele pe care cacestea le induc în spaŃiului
geografic În funcŃie de calităŃile pe care le-a dobândit solul este pretabil pentru
diverse utilizări. Această favorabilitate către anumite tipuri de cultură am
surprins-o în hărŃile de favorabilitate pentru cele 4 clase de cultură abordate
(legumicultură, pomicultură, producŃie cerealieră respectiv păşuni şi fâneŃe
Un alt indicator ce impune restricŃii producŃiei agricole este gleizarea şi
pseudogleizarea. În funcŃie de gradul de gleizare respectiv pseudogleizare se
impun diverse lucrări ameliorative.
Apele de suprafaŃă impun restrictivitate în utilizarea terenurilor ca şi
terenuri agricole. În situaŃia în care se doreşte ca fondul forestier să fie păstrat
pădurile împreună cu arealele de protecŃie reprezintă areale de restrictivitate.
Areale de protecŃie
Cele două mari direcŃii ce am considerat necesar a fi urmărite pentru
arealele de protecŃie sunt:păstrarea arealelor de protecŃie actuală respectiv
crearea de noi areale de protecŃie care să vină în întîmpinarea nevoii de relaxare

18
atăt pentru locuitorii din areal cât şi pentru cei din exterior contribuind astfel la
ridicarea potenŃialului economic al zonei prin turism.
PreferinŃa
PreferinŃa nu este folosită pentru a identifica diverse locaŃii ci pentru a
urmări modul în care comunitatea locală doreşte să valorifice o locaŃie deja
identificată. Această etapă reclamă prezenŃa unui număr mare de specialişti în
toate domeniile de activitate ce trebuie să ia decizii cu referire la dezvoltarea
planului de dezvoltare teritorială.
Conflictul
Calculul preferinŃei utilizării terenului în GIS face posibilă reprezentarea
printr-un indicator măsurabil preferinŃa de utilizare a unui teren pentru fiecare
celulă în parte. Există câteva areale care nu îşi vor schimba utilizarea actuală.
Acestea includ arealele locuite, areale ca au statut de rezervaŃie sau areale
acoperite de ape. Pentru acestea nu va apărea confict ele vor trebui îndepărtate
din reprezentarea conflictului.
C o n cl u z i i
Considerăm că deşi nu am luat în considerare toate elementele, am
realizat un model ce poate sta la baza unor modele ulterioare care să devină mult
mai performante prin interdiscipinaritate. În cadrul lucrării am analizat evoluŃia,
rolul şi influenŃa elementelor în cadrul sistemului. Abordarea bazată pe GIS a
permis analiza spaŃiului pe straturi tematice ceea ce a facilitat studierea
elemntelor fiecărui strat atât din punct de vedere a prorietăŃilor cât şi prin
relaŃiile pe care acestea le dezvoltă în cadrul stratului sau între straturi. Analiza
spaŃială integrată modelului face posibilă diagnosticarea fiecărui perimetru din
cadrul arealului de studiu.
Prin acest mod de abordare se aduce în prim plan rolul pe care geografia
îl are în gestiunea informaŃiei spaŃiale, în integrarea informaŃilor din domenii
conexe pentru a realiza analize spaŃiale complexe şi ca suport decizional foarte
complex ce se pune la dispoziŃia managerilor de sistem.
O abordare sistemică face necesară integrarea sistemului de studiu în
sisteme de rang superior. Pentru a avea o imagine asupra modului în care arealul
de studiu se integrează în contextul europea, naŃional şi regional în capitolul I s-
a dorit a se face o descriere a modului în care zonele metropolitane se integrează
în planurile dezvoltării viitoare.
Elementele luate în calcul în elaborarea modelului trebuiesc foarte bine
cunoscute ceea ce ne-a determinat să alocăm în cadrul lucrării două capitole
(Cap. II şi III) pentru a le prezenta. S-a avut în vedere poziŃionarea în spaŃiu a
turturor elementelor studiate realizând hărŃi ce le descriu.
Pentru a folosi informaŃia rezultată din capitolele II şi III a fost nevoie să
prezentăm tehnici prin care aceste informaŃii sunt utilizate în analiză. Capitolul
IV prezintă structurile de date, funcŃiile şi operatorii care au fost utilizaŃi pentru
crearea de modele.Capitolul V a fost dedicat pentru a prezenta modelele create.

19
 Având în vedere dezvoltarea şi tendinŃele actuale de evoluŃie ale
sistemelor informatice geografice putem să afirmăm că modelarea este una din
principalele direcŃii de dezvoltare şi cercetare. Astfel prin prezenta lucrare am
încercat să urmărim liniile directoare din acest domeniu de activitate.

Bibliografie selectivă
1. Berindei I. O., Şuta I., Czaholi A. (1969), Aspecte privind dezvoltarea
urbenistică a oraşului Oradea, Lucrări ŞtiinŃifice Seria Geografie – Institutul
Pedagogic Oradea
2. Bratt S., (2000 - 2004), Using 3D Analyst, ESRI Press - Readlands CA
3. Burrough, P. A., McDonell R. A. (1998) Principles of Geographical Information
Systems. Oxoford University Press, Oxford
4. Carr H. M., Zwick D. P. (2007), The LUCIS Model – Land use conflict
identification strategy, ESRI Press - Readlands CA
5. Cocean P., (2004), - coordinator – Planul de amenajare a teritoriului Regiunii de
Nord Vest (PATR). Coordonate majore, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj
Napoca,
6. Florea N., Bălăceanu V., RăduŃă C., Canarache A., (1987) Metodologia
Elaborării studiilor pedologice- Indicatori ecopedologici vol III, Institutul de
cercetări pentru pedologie şi agrochimie, Bucureşti.
7. Harlow M., (2000 - 2005), Using ArcMap, ESRI Press - Readlands CA
8. Ianoş I., (2000), Sisteme teritoriale, o abordare geografică, ed. Tehnică,
Bucureşti
9. Ianoş I., Humeau, J. B. (2001), Teoria sistemelor de aşezări umane, ed. Tehnică,
Bucureşti
10. Imbroane A.M., Moore D. (1999), IniŃiere în GIS şi teledetecŃie, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
11. Josan N., Măhăra Gh., (1993), Studiul stabilităŃii versanŃilor din Dealurile
Oradei, Studii şi cercetări de geografie, tom XL, Ed. Academiei Române, 127-
139 pp
12. Josan N., Petrea R., Ilieş D., (2003), The Relief’s Sensitiveness in the Context of
City of Oradea’s Territorial Expansion, Workshop “Geomorphological
Sensitivitz and System Response”, Camerino-Modena Apennines (Italy),
Proceedings, 99-104 pp
13. McCoy J., Johnston K., (2002) Using ArcGIS Spatial Analyst, (manual de
utilizare), ESRI, Redlands CA
14. Mitchell A.,(2005), GIS Analysis – Vol. I - Geographic Patterns & Relationship,
Esri Press, Redlands CA
15. Mitchell A.,(2005), GIS Analysis – Vol. II – Spatial Measurement & Statistics,
Esri Press, Redlands CA
16. Moore, I.D. (1988) A contour-based terrain analysis program for the
environmental sciences (TAPES), Transactions of the American Geophysical

20
 Union. Vol. 69.
17. Pascariu G., (2000), Politica de dezvoltare regională în UE şi statele membre,
revista Sociologie românească Nr. 3-4/2000, 69-95, AsociaŃia
18. Perencsik A., (1999 - 2005), Building a geodatabase, ESRI Press - Readlands
CA
19. Petrea R., (1998) Dimensiunea geomorfologică ăn dezvoltarea şi estetica urbană
a oraşelor mici din Dealurile de Vest (setorul dintre Barcău şi Crişul Negru), Ed.
UniversităŃii din Oradea
20. Petrea R., Josan N., Nistor N., Petrea D., (1998) The Infuence of the Relif upon
Spatial Development of Oradea, Analele UniversităŃii din Oradea, seria
Geografie-Geomorfologie, tom VIII-A, 117-121 pp
21. Petrea R., (1999), Aspecte de organizare, amenajare urbană şi integrare
geospaŃială în municipiul Oradea, Studia Universitatis Babeş-Bolyai,
Geographia, XLIV, nr. 1, Cluj-Napoca, 79-85 pp
22. Petrea R., Josan N., Luncan A., Ilieş D., Chiriac C., (2005), The Impact of
Geomorfologic Component on the Urban Planning Policy of Oradea City,
Analele UniversitâŃii din Oradea, seria Geografie, TOM XV - 2005
23. Pop Gr. P., Rusu V. (1969), Aspecte geografice ale trensporturilor urbane în
municipiul Oradea, Institutul Pedagogic Oradea
24. Posea A., (1969), Terasele Crişului Repede, Lucrări ŞtiinŃifice – Institutul
Pedagogic Oradea
25. Posea G., Cioacă A., (2003), Cartografierea geomorfologică, Ed. FundaŃia
România de Mâine, Bucureşti
26. łenu A., (1981), Zacamintele de ape hipertermale din nord-vestul Romaniei,
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania
27. Zeiler M., (1999), Modeling our World, ESRI Press - Readlands CA
28. xxx, (2000 - 2005), What is ArcGIS 9.1 - Manual de utilizare, ESRI Press -
Readlands CA
29. xxx, (2003), Planul NaŃional de Dezvoltare al României 2004-2006, Ministerul
Dezvoltării şi Prognozei

Surse web
1. www.esri.com
2. www.geomap.com.au/landsat_tech_info.htm
3. www.usgs.gov
www.zmo.ro

21