1

Interviul de grup nestructurat si focus-grupul

1.     Interviul de grup nestructurat
            Interviul de grup nestructurat implica mai multe si dificile problemede organizare, fiind plasat,
dupa R.Muchielli la intersectina a 4 conditii:
        grupul sa fie natural(indivizii sa se cunoasca intre ei)
        sa se discute liber(sa nu existe intrebari prestabilite)
        discutia sa graviteze in jurul unor probleme din viata grupului
        sa fie condu de o persoana competenta(sociolog)
            Acest tip de interviu este un interviu clasic de grup si este precedat de o serie de conversatii
preparatorii, particulare intre cercetator si fiecare participant, cu ocazia carora se explica tema,
durata si importanta parerii subiectului.Se asigura o serie de conditii: locul unde se desfasoara, ora,
data, caracteristicile participantilor (este de dorit sa nu fie prezenta o persoana cu o inalta pozitie
sociala deoarece poate avea un efect inhibator asupra participantilor).
2.     Focus-grupul
 1.Caracteristici generale:
            Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna informatii
despre o anumita problema fata de un produs, serviciu, participantii find alesi pe baza unor
caracteristici comune.(sunt afectati de fenomen).Una dintre regulile Focus-grupului este a nu forta
pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si spuna parerea.De asemenea, discutia are loc
de mai multe ori, cu tipuri similare de participanti, pentru a se crea posibilitatea de a surprinde
anumite curente de idei in legatura cu p[roblema studiata.Un studiu bine realizat presupune ca
discutia sa fie planificata cu mare atentie si desfasurata in mediu primitor.
            Focus-grupul cunoaste mai julte tipuri de abordari:
1.      in studiul pietei si comportamentului consumatorului
2.      in mediul universitar si stiintific
3.      in mediul public si non-profit
            Focus-grupul, care prin enumerare, se pot transforma in definitie: Persoane care au
anumite caracteristici si care furnizeaza informatii de calitate intr-o discutie ghidata pentru a ajuta
la intelegerea temei studiate.
            1.2. Detalierea caracteristicilor
a. Focus-grupul presupune lucrul cu oamenii.Numarul participantilor trebuie sa fie suficient de mare
pentru a asigura diversitatea si suficient de mic pentru ca toata lumea sa-si expuna parerea.Cand
exista mai mult de 12 persoane, apre tendinta de fragmentare a grupului.Astfel ideal este ca numar
de participanti:5-10 persoane
b. Grupurile sunt alcatuite din persoane care se aseamana intre ele din perspectiva unui factor
important pentru cercetator (ex: sa fie tineri dintr-un anumit cartier) dar pot sa difere din perspectiva
celorlalte caracteristici (venit, stare civila, sex).
         In mod traditional focus-grupurile au fost alcatuite din persoane care nu se cunosteau intre ele
fiind considerat ideal ca participantiisa nu se cunoasca absolut deloc.In ultima vreme cercetatorii au
inceput sa puna la indoiala aceasta regula mai ales intr-o comunitate in care e aproape imposibil sa
gasesti persoane care sa nu se cunosca intre ele.
c. Focus-grupurile furnizeaza informatii: Cercetatorii analizeaza deosebirile si asemanarile dintre
informatiile evaluate din cel putin 3 focus grupuri pe aceeasi tema pentru a determina maniera in
care difera opiniile persoanelor apartinand acestor grupuri.
d. Focus-grupurile au o discutie directionala: Intrebarile utilizate sunt stabilite dinainte, formulate si
ordonate de o asemenea maniera incat sa fie usor de inteles si logice pentru participanti.
e. Utilizarea Focus-grupurilor ajuta la intelegerea punctelor de vedere , sentimentelor indivizilor  legat
de anumite probleme, fenomene sociale, produse.
2. Planificarea Focus-grupurilor
 
 2

            Planificarea Focus-grupurilor este o sarcina cruciala care implica efortul tuturor membrilor
echipei care trebuie sa se puna de acord asupra scopului studiului, rezultatele la care se asteapta sa
se ajunga si ceea ce ar trebui facut, ce se poate face cu ajutorul resurselor de care dispun.
            De multe ori se face o greseala in acest tip de studiu implicandu-se ...............................
Experienta cercetatorilor consacrati in utilizarea Focus-grupurilor arata ca este mult mai logic si mai
eficient sa se inceapa cu o intalnire intre cercetatori si coabitorii studiului lamaurindu-se chestiuni ca:
problema principala care trebuie tratata
scopul studiului
informatiile care trebuie obtinute
3. Situatii in care se aplica focus-grupul
 
            Nu intotdeauna folosirea acestei metode este potrivita pentru studiul unei probleme. Aceasta
metoda poate fi aplicata atunci cand:
se cauta categorisirea sentimentelor si parerilor pe care oamenii le au fata de o anumita chestiune
se incearca stabilirea diferentelor de perspectiva dintre grupuri si categorii diferite de persoane
scopul este acela de a afla care sunt motivatiile, factorii care influenteaza opiniile si comportamentul
se doreste trasarea unei linii de actiune pentru viitor prin testarea reactiilor la o anumita idee
este nevoie de informatie vasta, eficienta si subtila in vederea practicarii unei cercetari cantitative pe
scara larga
apare nevoia de a intelege mai bine informatia deja obtinuta prin intermediul unui studiu cantitativ
4. Situatii in care nu se aplica focus-grupul
 
        cand se doreste ajungerea la un consens
        cand se doreste o actiune de educatie asupra participantilor
        cand se cere destainuirea unor informatii cu caracter personal, confidential, care pot fi folosite
de ceilalati participanti la interviu
        daca apare necesitatea unor estimari si extrapolari statistice
        daca incarcatura emotionala a subiectului este puternica, iar o discutie poate genera conflicte
        cand cercetatorul nu este sigur ca poate pastra controlul asupra participantilor
        cand pot fi aplicate si alte metode cu rezultate cel putin egale si costuri mai scazute.
            5.Determinarea numarului de grupuri necesara studiului
 
            Regula generala ar fi aceea a obtinerii saturatiei teoretice intelegand prin aceasta obtinerea
tuturor informatiilor de care avem nevoie.In genral, saturatia teoretica se obtine dupa 3-4 focus-
grupuri.Daca si dupa organizarea acestora se mai primesc informatiiatunci este necesar sa se
continue cu alta serie de focus-grupuri.Motivul planificarii este acela al comparatiei dintre diferite
categorii de persoane.
            6 Intrebari folosite intr-un interviu de tip focus-grup
a. Calitatile unei bune intrebari
            De obicei, un focus-grup cuprinde in fur de 12 intrebari pe un interval de 2 ore.Aceleasi
intrebari, puse individual ar dura cateva minute, dar dezvoltarea lor duce la prelungirea timpului si
totodata la surpinderea interactiunilor dintre participanti, caci raspunsurile unora dau nastere de idei
in mintea altora.,
b. Calitatile intrebarilor folosite:
sunt intrebari naturale intr-o conversatie, creindu-se o atmosfera degajata
folosesc limbajul participantilor
nu se folosesc prescurtari, termeni de specialitate si tehnici.Nu trebuie indusa ideea ca doar unii pot
raspunde
sunt usor de pronuntat(moderatorul nu trebuie sa se poticneasca in pronuntarea lor)
sunt clare (trebuie sa fie intelese de toti participantii)
scurte
 3

deschise, fiind urmate de explicatie sau descriere/ exemplificari si cunt concise pentru a nu se depasi
timpul alocat interviului
unidimensionale, referindu-se la un singur aspect.Nu se formuleaza: „in ce sens acest program a fost
folositor si practic pentru dvs?”. Exista persoane care pot intelege diferit semnificatiea acestor
termeni, ajungandu-se la deturnarea intregului set de intrebari, intrucat in acest exemplu sunt 2
intrebari.
c. Categorii de intrebari
            Se fac remarcate urmatoarele categorii esentiale de intrebari:
intrebari de deschidere: sunt usoare, dar in acelasi timp nu sunt intrebari personale, de identificare.
Au rolul de a determina pe fiecare sa intervina in discutie inca de la inceput.Cel mai adesea
raspunsurile la intrabarile de deschidere nu sunt analizate si de aceea ele nu au decat rolul in
angajarea in discutie a participantilor
intrebari intorductive: il introduc pe participant in lumea temei, incurajandu-l sa converseze cu
ceilalti. Ex: „care este primul lucru care va vine in minte cand auziti
sintagma.............................?”.Incepand cu acel moment al primului raspuns, moderatorul are primele
indicii cu privire la parerile participantilor, la viziunea lor asupra temei.
intrebari de tranzitie: indreapta discutia spre intrebarile cheie dupa care se ghideaza studiul , fiind
totodata elementul logic de lugatura intre intrebarile intorductive si cele cheie.Esenta lor se
regaseste in inceracrea de  a face apel tot mai mult la experienta participantilor in folosirea unui
anumit produs/ serviciu
intrebari cheie: sunt cele care conduc studiul, numarul lor variind intre 2-5.Este absolut obligatoriu ca
moderatorul sa sti care sunt aceste intrebari, fiind posibila alocarea de timp mai indelungat
raspunsurilor.Daca pentru alte tipuri de intrebari sunt suficiente cateva minute, pentru cele cheie
poate aparea nevoia unei dezbateri de 10-20min.
intrebari de incheiere: pot fi de 3 tipuri:
intrebari care vizeaza toate aspectele discutate
intrebari de sumar
intrebarea finala
 
7. Strategii pentru gasirea participantilor la focus-grup
a.       Lista
-                     Ideal ar fi sa se gaseasca liste care exista deja, cu persoane care corespund criteriilor
cercetarii.
-                     Este o metoda ieftina, rapida
-                     Poate contine numele si alte caracteristici socio-demografice ale unor persoane care
sunt clientii/ angajatii unei firme
-                     Trebuie sa ne asiguram ca lista este actualizata, in caz contrar ea continand grave
erori.Fiecarei organizatii care este disponibila sa puna la dispozitie lista cu membrii trebuie sa i se
explice ca participantii vor fi remunerati pentru timpul petrecut in cadrul studiului
b.      Focus-grupurile parazite
            Au loc cu ocazia anumitor evenimente,Desi participantii au fost convocati cu un alt scopi
(simpozion, sesiune de comunicare), are loc totusi o reuniune a participantilor in timpul unei
mese.Astefel de focus-grupuri se utilizeaza mai ales atunci cand dorim o reprezentare nationala (ex:
reuniunea inspectorilor generali a tuturor inspectoratelor judetene)
c.       In locatie
            Din ce in ce mai des, recrutarea pentru focus-grupuri are loc in locatii in care participantii vin
pentru relaxare, cumparaturi.Initial, li se pun intrebari de filtrare.In cazul in care corespund scopului
nostru sunt invitati sa participe la focus-grupul care se va intruni peste putin timp intr-un loc adecvat.
d.      Nominalizarile
            Le putem intalni sub 2 forme:
 4

-         persoanele contactate nu participa la focus-grup dar pot indica altele cu caracteristici

asemanatoare
-         tehnica „bulgarelui de zapada” in cadrul careia nominalizarile au fost facute de participantii
selectati deja prin filtrare, ei indicand totodata si alte persoane
-        
e.       Filtrarea aleatorie
            Se aleg la intamplare mai multe numere din cartea de telefon, dupa care persoanele sunt
sunate si selectate cu ajutorul intrebarilor filtr.Dezavantajul este numarul mare de refuzuri.Pentru
evitarea acestei situatii, se alege o persoana profesionista care sa vorbeasca cu subiectii.
f.        Afisele, anunturile in ziar sau la avizier
            ex: „Ati cumparat o masina noua in ultimul an? Daca da, sunati la numarul de
telefon...........................................”                        sau „Cautam colectionari de antichitati in vederea
participarii la un studiu de piata.Nu este vorba despre o tragere la sorti.Daca sunteti selectat, veti
primi 25$.Pentru informatii sunati la..................”.
Strategii de selectare a participantilor
a.                  Trebuie stabilite clar conditiile:
ex: filtrul 1: femeie
                  filtrul 2: orasul x
      filtrul 3: casatorita a doua oara
      filtrul 4: copil mai mic de 1 an din prima casatorie
      filtrul 5: mama pentru prima data
b.                 Mentinerea unui control strict asupra procesului de selectie: cercetatarul trebuie sa se
implice activ in controlul selectie participantilor.Exista situatii cand bugetul limitat nu permite
cercetatorului sa se deplaseze in alta localitate daca cercetarea se desfasoara acolo.De aceea,
persoanelor de la fata locului trebuie sa  li se explice foarte clar conditiile de selectie.In caz contrar,
riscam sa avem in focus-grup reprezentanti atipi care nu ne intereseaza in mod special.
c.                  Trebuie eliminata subiectivitatea: Trebuie sa ne ferim sa alegem persoanele din memorie
(aici vorbim despre o selectie limitata in mod diferit de ceea ce urmarim in studiu),Nu trebuie sa
alegem persoane doar pentru ca isi manifesta interesul fata de o probleme, ci ele trebuie sa
corespunda criteriilor de selectie.In studiu nu trebuies incluse doar persoane care consideram ca
gandesc ca si noi.In aceasta situatie, nu vom afla ceva nou, ci vom confirma ceea ce stim.Totodata nu
trbuie alese persoane care difera in mod flagrant de clelelalte.
d.                 Alegerea aleatorie a participantilor: este o startegie care nu se aplica decat rareori intregii
populatii.In cazul focus –grupului, vom recurge la un astfel de procedeu doar in cazul in care
persoanele selectate intrunesc criteriile generala, evitand subiectivitatea.
 
 
            9.Determinarea oamenilor sa participe la focus-grup
Stabilirea datei, orei, locului: acestea trebuie sa fie unele care sa nu se suprapuna cu alte activitati
importante(sarbatori  legale / religioase, zile de nastere, evenimente sportive foarte mediatizate,
ziua alegerilor locale). Locul trebuie sa bine ales si necesita chiar cheltuieli suplimentare daca
cercetatorul inchiriaza o sala special conceputa pentru asta.Locul nu trebuie sa fie zgomotos si sa fie
lipst de alte evenimente care ar putea atrage atentia.
Stabilirea unui contact personal cu potentialii participanti: un astfel de contact are loc cu 2 saptamani
inainte de intreunirea focus-grupului uneori chiar si cu o luna.Este foarte important sa subliniem
importanta studiului si a modului de valorificare al rezultatelor.Se poate apela la serviciile unei
persoane cu prestigiu care sa faca invitatiile.In aceasta situatie participantii se pot considera onorati
ca sunt invitati de o persoana importanta care-si face timp vorbeasca cu fiecare in parte(telefonic)
Scrisoarea personalizata cu confirmare:  dupa ce am primit acceptul participantilor, fiecaruia ii va fi
transmisa o scrisoare personalizata care va ajunge la destinatar cu o saptamana inainte de
intalnire.Scrisoarea oficiala, purtand antetul institutiei pentru care lucreaza cercetatorul, va fi
 5

semnata de o persoana implicata in cercetare  si va contine un salut personal.Se ofera totodata

cateva detalii depsre intalnire, loc si tema.
Telefonul: inainte cu o zi de focus-grup, cercetatorul telefoneaza fiecarui participant reamintindu-i de
intalnire
Stimulente pentru participanti: nu trebuie sa se uite faptul ca fiecare participant face eforturi pentru
a veni la focus-grup (isi lasa copiii singuri, treverseaza 2 orese, trebuie sa se deplasezesi sa discute in
loc sa se odihneasca). De aceea, aproape ca este imposibil sa se organizeze focus-grupuri fara
stimulente pentru participanti. Banii sunt cel mai comun stimulent  si toti trebuie sa fie platiti la fel
(nu se ofera o suma foarte mica).Stimulentul poate fi simbolic, inlocuind banii. Astfel, se poate oferi o
masa care poate varia de la o gustare la o masa completa, cadouri, dar trebuie ca participantii sa stie
ce sunt aceste cadouri: calendare, brosuri, reviste.
 
      10. Calitatile unui bun moderator
        Sa respecte participantii si opiniile lor
        Sa aiba capacitatea de a audia  aceleasi idei fara a se arata plictisit
        Sa asculte fiecare participant in parte si sa dea impresia ca asculta activ
        Trebuie sa se simta onorat ca modereaza discutia fara a o concepe ca pe o treaba oarecare
        Empatie
        Cunostiinte de fond adecvate su subiectul discutiei
        Capacitatea de a comunica simplu, clar
        Sa nu fie atasat de subiectul discutiei si daca este sa fie rezervat in exprimarea parerilor
personale
        Atitudine prietenoasa si simtul umorului bine dozat (sa nu se faca ironii pe seama cuiva)
           
            11. Caracteristicile analizei focus-grupului
           
            Analiza poate reprezenta un obstacol de netrecut pentru cercetatorul care efectueaza studii
calitative.Volumul mare de informatii si complexitatea acestora ridica mari probleme.Nu trebuie uitat
ca analiza se ghideaza dupa scop si de aceea depinde  profunzimea si intensitatea ei. Scopul
influenteaza toate aspectele studiului de la elaborarea intrebarilor  pana la timpul si resursele
alocate.Uneori apare o nepotrivire resursele pentru analiza si problema.Acest aspect poate avea 2
consecinte:
o analiza elaborata a informatiei nerelevante
a analiza inadecvata a informatiei complexe, de interes major.
De aceea trebuie sa existe un echilibru intre resursele disponibile si informatia analizata.
            Caracteristicile analizei sunt:
este un sistem secvential (intentionat, planificat): reflecta tot ce s-a spus in cadrul grupului, fiecare
membru avand posibilitatea de a raspunde daca se ajunge la o concluzie
este verifivabila: si alti cercetatori trebuie sa ajunga la aceleasi concluzii daca folosesc documentele si
informatiile pe care le punem la dispozitie
este un proces continuu
            Analiza focus grupului difera de analiza cifrelor.Spre deosebire de analiza cantitativa, care
incepe cand am recoltat toate datele (sau o mare parte), analiza cantitativa incepe mai devreme o
data cu primul focus grup, in acelsi timp cu acumularea de informatii.Este o procedura care
favorizeaza transcrierea conversatiei de pe caseta, ajutand moderatorul sa inteleaga daca re nevoie
de mai multe informatii despre problema.
            12. Baza de analiza
            In functie de scopul studiului, de durata, de buget, nevoile clientului se folosesc diferite
metode de inregistrarea informatiei ca baza pentru analiza.: transcrierea, inregistrarea audio, notite,
memoria.
 6

a. Transcrierea: se bazeaza pe transcrierea integrala a discutiei focus-grupului si se poate intinde pe

30-50 pagini.Exista cateva principii care ajuta la transcrierea interviului:
evidentierea enuntului moderatorului – litere mari, ingrosate
folosirea peste tot a aceluiasi stil – 1 rand intre comentarii, 2 intre vorbitori diferiti, numar la pagina,
antet – data, numarul grupului
nu se transcriu pauze de genul – aaaaaaaa
conversatia se trascrie exact, nu se fac corectari gramaticale
se folosesc paranteze pentru momentele in care participantul rade, vorbeste tare, intrerupe pe
altcineva
alocati timp suficient transcrierii (transcrierea unei conversatii de 1 ora dureaza 4-8 ore)
folosirea aparatelor de calitate
reducerea la minim in timpul transcrierii a lucrurilor care pot deranja