Sunteți pe pagina 1din 2

Restauratia monarhiei O Acest tablou din

perioada restaura~iei
engleze, fn 1660, a fost un ofera o imagine ge-
motiv de sarbatoare, mai ales nerala despre decoru- !i;
rile spectaculoase ~i J
fn lumea teatrului. Interzise ale efecte care se uti-
lizau in acea vreme.
vreme de 18 ani fn timpul
domniei puritanilor, operele
dramatice au revenit specta-
culos pe scena, mai straluci-
toare, mai deocheate ~i mai
distractive decat oricand

An 1642, cand Parlamen,tulera controlat de


I factiunea puritan;l, teatrele engleze au fost
Inchise, Ele nu au fost redeschise pan;l In
1660 cand a avut loc restaurarea monarhiei ~i
regele Carol al II-lea a revenit la tron, jn ace~ti
18 ani dramaturgia a avut o existen:t;'l ~tears;l
~i actorii au intrat lntr-un relatiy anonimat,
jn i 649 a fost promulgata: o lege care li sco-
tea pe actori In afara legii, clasificandu-i
~"tic~lo~i ~i vagabonzi", Reprezentarea unui
, spectacol era periculoas~ ~i multi actori erau
arestati ~i Inchi~i de autorita:ti1e militare, Totu~i,
trupe de actori ambulanti ofereau reprezentatii
secrete In hanuri, case particulare sau pe
terenuri de sport, Forma cea mai frecventa: de
divertisment era "caraghioslacul", o comedie
scuri:l, adesea prescurtarea bruta: a unei piese 01\
populare Inainte c!e interzicerea teatrului,
..
O revenire triumfatoare
Nu este deci surprinz;ltor c~ revenirea lui O O scena dintr-o produc~ie moderna a
Carol al II-lea la Londra, In 1660, la doi ani comediei Cum e lumea a/catu;ta, scrisa de
dup;l moartea lui Oliver Cromwell, a fost salu- William Congreve. Piesa se bucura de aceea~i
tata: de majoritatea actorilor, poetilor ~i dra- popularitate in randul audien~ei din secolul al
maturgilor, Nu pare surprinz;ltor nici faptul c;l XX-Iea ca ~i pe vremea lui Congreve.
schimbarea radical;l adus:i de restauratie a
coincis cu schimb~ri majore In literatur~, au fost Sir John Etherege (1635-1692),William
Dramaturgia a revenit la via:t;'l, jn deceniul Wycherley (1641-1715) ~i William Congreve
care a urmat dramaturgii englezi au utilizat (1640-1729).Piesele lor portretizau de obicei
noua libertate pentru a produce piese amu- viata tanarului londonez; in cautare de placeri,
zante, deocheate (unele extrem de vulgare ~i care-~i petrecea timpul cu bautura, jocuri de
prirnitive), cinice sau satirice, At:1t scriitorii cat noroc, mare iubitor de teatru dar ~i de femei. relateazadespre doua fernei tinere venite de la
~i actorii l~i cuno~teau bine publicul: militari in aceste piese, tinerii galanti erau cel mai tara pentI:Ua se bucura de placerile Londrei, cei
destr:lb~lati ai "Fericitului Monarh" (porecla adeseafara nici un ban In buzunar, In schimb doi tineri galanti se nurnesc Freernan(barbatul
regelui Carol al II-lea), b;lrbati pe cale de ase erau spirituali ~i ~armanti. Principalullor scop liber) ~i Courtal1(curtezanul). In Rdzbunarea
imbog~ti al;lturi de lnsotitoarele lor (care con'- In viata era de a avea cat mai multe aventuri comicd, tot d~ Etherege,un taru1rdestrabalat,
form traditiei purtau m~~ti In s;llile de teatru), amoroase, fara a cadea In capcana casatoriei, Sir Frederick Frol1ick (capricios), ~i petrece
slujitoarele ~i servitorii acestora, colegi de considerata mai rea decat moartea Insa~i, cel rnajoritatea timpului curtand-o pe Vaduva
breasl~ sau ganditori, dar ~]) o mic;l parte de putin pana In ultimul act al piesei. Bogata. In decursul vietii, Wycherley a fost
"plebe la stal" (partea s;llii rezervata: publicului in timp ce eroii cautau amor ~i bani, eroi- chiar poreclit "Viteazul", dupa nurnele eroului
."de rand"), Majoritatea audientei, din care nele I~i utilizau farmecele pentru a cadea In principal din pie$a lui, Negustorulcinstit.
'multi erau In relatii arnicale cu dramaturgii ~i gratiile unui posibil partener de casatorie.
actorii, participa regulat la reprezentatii, Personajele erau judecate dupa cat de spiri- Arta ca reflectare a vie~ii
Comportamentullor era probabilla fel de vul- tuale erau, ~i nu dupa calitatile lor morale, Insa Drarnaturgii din epoca restauratiei afirmau
gar cu al "iubitorilor" de fotbal de azi, cunoa~terea de sine era considerata ~i ea o deseori ca operele lor cornice erau un tablou
i Cea mai popularn forrn;l de dramaturgie din valoare morala pozitiva. realist al vietii, "fara lingu~ire sau sentimen-
,tinipul restauratiei a fost comedia de situatie, Cele mai multe comedii au personaje ale talism". In prologul piesei Sotia enervatd,
!Trei dintre cei mai mari dramaturgi, ale c~ror caror nume le descriu personalitatea.in piesa Vanbrugh afirma "acesta este rolul scenei, de
lpiese sunt ~i asta:zigustate de publicul modem, lui Etherege Ea ar face dacd ar putea, ce a irnita toate nebuniile epocii, de a pune In
73
TEATRUL IN PERIOADA RESTAURATIEI

fata fiecaruia o oglinda ~i sa-i arate din ce


specie face parte". Cei mai multi dramaturgi ai
epocii considerau ca rolullor este de a folosi
comedia pentru a demascapretentiile sociale
~i ipocrizia, fara a deveni prea moralizatori.
Multe comedii au descris jocul dragostei
a~acum era in realitate, 1n lnalta societate. In
piesa Cum e lumea alcatuitd, Congreve l~i
bate joc nu de institutia casatoriei cit mai ales
de ceea ce el considera a fi o pura tranzactie
comerciala, cu femei cumparate ~i vindute ca
bovinele, 1n functie de averea ~i pozitia fami-
liei din care provine. In capodopera lui
Wycherley, Nevasta de la lard, personajul
principal se preface a fi castrat doar pentru a
scapa de sotii gelo~i, iar pe feme le ln~tiinta
ca nu are nici o problema. Wycherley a abor-
dat tema "reputatiei" in societateamodema cu
o privire scrutatoare ne1nduratoare.Cuvintele
"onoare" '$i "reputatie" se afla constant pe
buzele personajelor. Pentru Wycherley lnsa,
comportamentul sexual din lnalta societate nu
era un joc elegant ci oi lnvalmii~eala deliranta
din curtea unui hambar.
O comedie tipica epocii restauratiei de
obicei are in centru un cuplu amuzant dar
imoral, iar in fundal un filfizon stupid, o
amanta neglijata ~i un amestecde destrabalati
mai 1n virsta, de ambele sexe. O buna parte
din comediile scrise 1n aceas~ perioada par
superficiale ~i exclusiviste -adresate doar
unei mici parti a societiitii -avind complo-
turile excesiv de "dantelate". Un critic de acta
contemporan, dupa vizionarea unei comedii
de situatie, scria: "Cum poate publicul a sa fie
suficient de inteligent pentru a 1ntelegepove-
stirea, dar 1n acela~i timp suficient de stupid
1ncit sa-l intereseze".

in ciuda acestor deficiente, perioada resta- O Comedie la taro, Trage~ie la Londra, un


uratiei a fost o epoci{ de inovatie pentru dra- desen al caricaturistului Thomas Rowlandson
maturgie. Pentru priroa dat:lln istoria teatru- ( 1756-1827) care prezinta contrastul dintre
lui au api{rut pe sceni{ ~i fei11ei,ducand la statutul social al celor doua categorii de audi-
cre~tereainteresului publicului fati{ de teatru. en1e ~i reac1ia lor la spectacol.

Schimbari in arta dramatica decoruluLDrept unnare, dialogul dli1 piesele


o dat:l cu prezenta femeilor ~i a unui decor epocii restauratiei era mult mai sarac ~i mai
abundent autorul nu mai era obligat si{ uti- putli1 iQt1orit decat cel dli1 perioada eliza-
lizeze un limbaj elaborat pentru a descrie betana, In timp ce spiritul amuzant, lumesc,
-"feminitatea" actorilor-bi{rbati (cum a fost ofera audientei dli1 zilele noastre o pr.ivire
obligat Shakespearesi{ o faci{) sau descrierea li1trospectivaasupra vietii acelor timpuri.

O Un portret a!
celei mai mari artiste
de tragedie a vremii,
Sarah Kemble
Siddons, realizat de
Gainsborough. Frate-
le artistei, John
Kemble, a fost direc-
torul teatrului Covent
Garden din Londra.

74